Cosuri de Fum

 

COSURI DE FUM

COSURI DE FUM

 

1. Defn Defniție iție si rol Cosu Co suri rile le de fum fum su sunt nt co cons nstr truc ucti tiii sp spec ecia iale le,, rea eali liza zate te di din n zi zida dari rie e de caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii a rderii.. Pr Prime imele le cos cosuri uri din bet beton on ar armat mat au fos fostt real ealiz izate ate la inc incepu eputul tul sec secolu olului lui trecut. Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora car ora lele-au au lua luatt loc locul ul dat datori orita ta ava avant ntaje ajelor lor pe car care e le preze prezenta ntau u fat fata a de acestea. Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de calcul, al modului nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita dicultatilor de executie. Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a descis un orizont mai larg pentru cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a continuat sa constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in acest sistem. Paralel cu cosur cosurile ile monol monolite ite s-au dezv dezvoltat oltat si cosur cosurile ile pre prefabri fabricate cate din beton armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului, care completeaza sceletul de reziste rezistenta. nta.   Ac Acest este e cos cosuri uri pr prezi ezinta nta ava avanta ntajul jul une uneii ex execu ecutii tii fac facile ile,, car care e duc duce e la o scadere a costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a  necesar un utilaj costisitor. !n general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de zidarie de la inaltimi de "# $ %# m in sus, inaltimi de la care cosurile de zi zidar darie ie cer grosi grosimi mi mar marii de per pereti eti,, dev devin in prea prea grele grele si nec necesi esita ta fun fundat datii ii costisitoare, care incarca foarte puternic terenul de fundatie. &n dezavantaj suplimentar al cosurilor de caramida este ca dau suri si din aceasta cauza tr treb ebui uie e prev prevaz azut ute e le legat gatur urii su supl plim imen enta tarre me meta tali lice ce oriz orizon onta tale le si un uneo eori ri verticale. Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la toate solicitarile care au loc. 'le au dimensiuni mai reduse( in consecinta au greut greutati ati tot totale ale mai mic micii dec decat at cos cosuri urile le de car carami amida, da, si cer fun fundat datii ii mai

 

usoare. !n scimb ele sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat a tat in proiectare cat si in executie. Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida sau beton nearmat, care au grosimi mult mai mari. )ata de zidaria de caramida, betonul are un coecient de dilatatie mai mare, ceea ce impune la ex executie ecutie anumite precautii suplimentare. Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si cons co nstr trui uite te pe pent ntru ru a av avea ea du dura ratta de vi viat ata a eg egal ala a cu ce cea a a pl plat atfo forrme meii industriale pe care sunt amplasate , respectiv de *"-"# de ani . De ac acee eea a , se con onsi side derra ca in con ondi dittii iille in car are e este ste as asig igur urat ata a o mentantanta corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor cosuri poate  exploatata corespunzator ciar pe o perioada mai mare decat durata de viata scontata .

2. Clas Clasifca ifcare re A. Du Dupa pa diam diamet etru rull ex exte teri rior or si in inal alti time me,, res espe pect ctiv iv du dupa pa ca cate tego gori ria a de instalatie de glisare necesara executiei, conform +A+ "/01#.

Categoria de diametre

Inaltime a H [m

Instalatii de glisare !entr" diametrele # [m

Mici

$%&'%

2()%&*(*%

Medii

+%&12%

$(2%&,(*%

Mari

1 1% %%&2%%

'&1$

Foarte mari

1*%&)%%

,&1-

2*%&)*%

,($%&2%

2. Dupa rolu rolull pe care il au in proc procesul esul teno tenologic logic,, cosuril cosurile e industri industriale ale pot 3 - cos cosuri uri d de e fum $ c cu u ro roll de ev evacu acuar are e in at atmos mosfer fera a a gaz gazelo elorr ar arse( se(

 

-

cos cosuri uri d de e dis disper persie sie a g gaze azelor lor s sau au par partic ticule ulelor lor ttox oxice ice..

C. Du Dupa pa temp temper erat atur ura a de ac acce ces s a ga gaze zelo lorr ev evac acua uate te,, co cosu suri rile le se po pott clasica in3 4 cos osur urii rrec eci3 i3 t 5 #6C #6C( 4 co cosu suri ri ca cald lde3 e3 # #6C 6C 7 t 5 * *## ##6C 6C(( 4 co cosu suri ri e erb rbin inti ti33 t 8 * *## ## 6C .

D. Din punct de vede vedere re al e executie xecutiei, i, cosurile de fum se clasica ast astfel3 fel3 4 cos cosuri uri de ffum um rreal ealiza izate te din bet beton on a arm rmat at m mono onolit lit(( 4 cos cosuri uri de ffum um rreal ealiza izate te din bet beton on p pre refabr fabric icat( at( 4 co cosu suri ri de fum fum rrea eali liza zate te di din nm met etal al.. '. Din pun punct ct de v veder edere e al for formei, mei, s se e dist disting3 ing3 4 co cosu suri ri de fu fum m tr tron onco coni nice ce(( 4 co cosu suri ri de fu fum m ci cili lind ndri rice ce.. 4 De ase aseme mene nea a , co cosu suri rile le de fum au o se seri rie e de acc acces esor orii ii pr prec ecum um33 centuri de siguranta, balcoane de vizitare, paratrasnet, semnalizare, aparate de masura.

 

Cosuri de fum din beton armat 

  Cosuri de fum din zidarie de caramida

  Cosuri de fum din metal

 

).

lcat"irea Cos"rilor de F"m

Cosurile de fum au urmatoarele parti componente3       

cosul propriu-zis sau coloana, fundatia, captuseala, termoizolatia, cenusarul, planseul peste cenusa canalul de fum.

 

Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaz realizeaza a din zidarie, beton armat sau meta tall, in fun unct ctiie de inal inalti time me,, tempe perrat atur ura a ga gaz zelo lorr la int ntrrare are si de agresivitatea lor. Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la /9" m, dar de obicei inaltimea lor coboara pana la "# $ %# m. Pentru Pentr u inaltimi mai mari se utilizeaza betonul a armat. rmat. :aportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa e mai mic decat *#. Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se dispun spre interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate pentru preluarea eforturilor de intindere produse in special de variatia de temperatura, iar armatura longitudinala preia eforturi din actiunea vantului, a greutatii proprii, a termoi termoizolatiei. zolatiei. Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu stalpi sau samburi din beton armat sau pot  realizate din clavouri. Canalul de fum al unui cos de fum se amplaseaza sub cota terenului. ;a cosurile foarte inalte, canalul de fum se amplaseaza la inaltime, pe o structura din beton armat asemanatoare unei estacade.

$.

!.

Sol"tii constr"cti/e Cos"ri de 0"m t"rnate monolit

  Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente, peretii cu grosimea de /" $ *" cm, uneori ciar mai mult, in portiunile unde patrund canalele de fum. 'le se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare dubla. +e utilizeaza armaturi de  $ /% mm diametru cu distante de /# $ *# cm.. )ig.%? Cornisele nu sunt necesare la aceste cosuri si se suprima. !n scimb, la cosu co suri ri fo foar arte te inal inalte te se am amen enaj ajea eaza za la pa part rtea ea su supe peri rioar oara a po posi sibi bili lita tati ti de circulatie necesare intretinerii.

 

*.

idaria interioara a cos"rilor de 0"m Cosu Co suri rile le de be beto ton n ar arma matt se ca capt ptus uses esc c in inte interi rior or cu o ca cama masa sa

izolatoare, pentru ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la peretii de beton armat. Aceasta Aceas ta izo izolar lare e ter termic mica a se fac face e din car carami amida da refra refracta ctara ra sau car carami amida da obisnui obi snuita ta si din dif diferi erite te str stratu aturi ri izo izolat latoar oare e reali realizat zate e din gol goluri uri de aer aer,, zgura, dialit, etc. &n calcul termic trebuie sa justice modul de izolare admis.

Oricare ar  modul de inzidire al cosurilor in vederea izolarii termice, este neaparat necesar ca aceasta inzidire sa e astfel facuta incat sa aiba posibilitatea de dilatare si miscare la variatiile de temperatura. &n perete de beton armat poate suporta intre cele doua fete, fara pericolul unei suri exagerate, o diferenta de temperatura de circa %#oC. Ori prin prin intr introd oduc ucer erea ea iz izol olat atie ieii de prot protec ecti tie e se ca caut uta a a se ob obti tine ne tocm tocmai ai micsorarea micsorar ea de temperatura dorita, intre cele doua fete ale peretelui de beton armat. Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. &zual se zideste o camasa de zidarie refractara in grosime de /*," cm.

 

;a cosuri foarte mari, peste # m inaltime, la primii *# m precum si la temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de zidarie de protectie cu grosimea de *" cm. Apoi se lasa un spatiu de " $ /" cm pana la peretele de beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu dialit, @iesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. &neori, la cosurile cu temperaturi reduse ale gazelor acest spatiu ramane gol.    rebuie rebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai bine dar este mai rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se macina. &neori se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara a cosurilor, in special la cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita. !n gen genera eral, l, o zi zidari darie e de car carami amida da obi obisnu snuita ita nu suf sufer era a dac daca a dif difer erent enta a de temperatura intre cele doua fete ale zidului nu depaseste *## grade Celsius. Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se lasa de 9 cm, pentru ca eventualele suri, care se pot produce in timp in captuseala, sa nu permita gazelor sa atace direct armatura din beton. ;a prefabricate, aceasta acoperire se poate lasa de /," cm. Ca sa nu ap apar ara a efor efortu turi ri su supl plim imen entar tare e da dato tori rita ta dila dilata tari riii dife diferi rite te a betonului, fata de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida se face pe tronsoane de  $ /# m inaltime, care reazema ecare pe console scoase din peretele de beton armat al cosului. Acest Ac est mod de reze rezemar mare, e, cu ing ingro rosar sarea ea zid zidulu uluii de bet beton on ar armat mat,, da rezultate bune numai la temperaturi reduse sub 9## grade Celsius . ;a tem temper peratu aturi ri mai ina inalte lte,, bet betonu onull ar armat mat se inc incalz alzest este e neu neunif nifor orm m si se produc zone cu suri puternice. !n cazul cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta sa nu se taseze, se scoate cam din 9 in 9 metri un sir de caramizi in consola >) >)ig.1a? ig.1a? spre spatiul izolant, ca sa il compartimente compartimenteze. ze.

 

Bidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite pe consolele lasate din perete, ca in g. 1b. Acest sistem este indicat pentru temperaturi foarte inalte. !n g./# se arata modul de rezem rezemare are al zidariei de izolatie in cazul unui cos prefabricat. Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care la randul lor reazema pe niste console scoase din stalpii turnati. Pent entru ru ca si gri grinzi nzile le sa poa poata ta sa se def defor orme meze ze lib liber er,, ele sunt pri prinse nse de console, la un singur capat, cu un dorn metalic. ;a partea superioara se prevad de obicei deasupra gurii cosului placi protectoare de bazalt articial, un inel dintr-un beton special, sau o camasa de fonta, car care e sa re reziste ziste la acizi aciziii din fum >aci >acid d sulfur sulfuric?. ic?. Acea Aceasta sta camasa de protectie se face cu panta de circa 9 spre interiorul cosului.  &neori se poate utiliza si caramida antiacida care sa apere varful cosului pe ultimii 9 metri. Pe fundul cosului se prevede de asemenea pardoseala din caramida antiacida. )undul cosului trebuie executat in panta, astfel incat sa permita curatirea cenusii care se depune. Planseul pe care reazema gratarele de fund la cosuri cu temperaturi foarte mari, se face cu reazeme mobile pentru a permite miscari si a aniila eforturile produse prin dilatare neegala.

 

+. lcat"irea 0"ndatiilor )undatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile celorlalte constructii industriale. 'le sunt constructii grele, cu suprafete mici de fundatie si adesea au nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor de fum sub nivelul terenul terenului. ui. Cosu Co suri rile le de zi zida dari rie e si de be beto ton n arma armatt de di dime mens nsiu iuni ni mi mici ci po pott  construite pe fundatii de beton simplu nearmat sau beton slab armat. Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu grosime constanta sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale, dupa forma cosului. Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, = $ " m, din cauz ca uza a ef efor ortu turi rilo lorr ma mari ri de al alun unec ecar are e si fo forf rfec ecar are e ce ap apar ar.. As Asem emen enea ea grosimi de fundatii pot  realizate si la cosurile foarte inalte, peste # $ # m inaltime, deoarece la asemenea lucrari e necesar un teren bun de fundare. Armatura radierelor se face din vergele de otel cu diametre pana la *" mm.. Pen mm entr tru u ac aces este te arma armatu turi ri otel otelul ul O; O;9 9 da rez ezul ulta tate te fo foar arte te bu bune ne.. Armaturile se pun circular si radial in dreptul peretilor cosului si pe doua direct dir ectii ii rect ectangu angular lare e in mi mijlo jlocul cul pla placii cii de rad radier ier.. +e preva prevad d ver vergel gele e de armaturi ridicate si agrafe care sa lege straturile de armaturi a rmaturi ale radierului de la partea inferioara si superioara.

 

;a cosurile cu inaltimi de # $ # m se fac fundatii pe placi cu nervuri. Placile se fac cu grosimi de 9# $ /## cm, iar nervurilor li se da inaltimea permisa de adancimea de fundare si imprejmuirile cosului.

+e pot face astfel nervuri cu inaltimi de " $  m si ciar mai mult. il> elemntele protejate3 - S" utiliz lizeaz eaza a S"!r !ra0 a0at ata a e3t e3te& e&ri rioa oara ra a tr tr"n "n&c &c1# parti? si email perclorvinili perclorvinilic c >/# parti?. segregari >segregari,, goluri?. Daca Da ca es este te ne nece cesa sara ra co correc ecta tarrea su supr prafe afete teii de be beto ton, n, ac acea east sta a se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment fara adaos de var, dar cu adaus de " aracet ' "# fata de cantitatea de ciment. Aderenta acestui strat se asigura prin aplicarea pe suprafata de beton proaspata. !n ca cazu zull in ca carre co correc ecta tarrea su supr prafe afete teii de be beto ton n nu se ex exec ecut uta a pe betonul proaspat, este obligatorie curatirea si udarea prin tufuire, cu apa. Aderenta stratului de tencuiala se verica dupa intarire, prin ciocanire. Daca sunetul nu este clar, metalic, stratul de tencuiala se indeparteaza si se reface. !n afara de cele mentionate mai sus, se verica3 - trecerile de la suprafata verticala !a suprafata orizontala sa e facute prin racordari cu raza de minimnm " cm( - tras trasar area ea si rea eali liza zarrea co correc ecta ta a pa pant ntel elor or prev prevaz azut ute e in proi proiec ectu tull de rezistenta( - aspectul suprafetei de beton trebuie sa e e driscuita( Pregatirea Pregati rea suprafetei de beton in scopul aplicarii protectiei anticorozive se face prin curatire cu perie de sarma, prin sablare cu electrocorindon sau cu nisip cuartos, sau prin periere mecanica, aceasta in functie de starea suprafetei. Dupa indep indepartar artarea ea parti particule culelor lor neade neaderen rente te si a praful prafului, ui, event eventualel ualele e pete de grasime se indeparteaza, prin tamponarea suprafetei cu deseuri de bumbac imbibate cu toluen, sau acetona. ;ucr ;u crar aril ile e de prot protec ecti tiii an anti tico corroz oziv ive e po pott in ince cepe pe du dupa pa as asig igur urar area ea urmatoarelor urmatoar elor conditii3 - umiditatea maxima a suprafetei suport impusa de materialul de protectie( - umiditatea relativa a aerului inconjurator, maximum %" ( - temperatura aerului inconjurator, minimum M/" #C( - asigurarea ventilatiei si a iluminatului ( - montarea instalatiei de ridicat materiale( - montarea platformei de lucru( !n co cont ntin inua uarre se prez prezin inta ta ten tenol olog ogia ia de exec ecut utie ie a prot protec ecti tiil ilor or anticorozive si a izolatiei termice pentru ecare element al cosului.

S"!ra0ata S"!ra0at a e3te e3terioar rioara a si inte interioa rioara ra a tr"n tr"ncgrinda inelara? cu cca. #,*%# m. 'ste 's te ob obli liga gato tori riu u ca intr intre e fa fata ta su supe peri rioa oara ra a ul ulti time meii ca cara rami mizi zi di din n trons tronsonu onull ex execu ecutat tat si fata inf inferi erioar oara a a car carami amizii zii cu car care e se reali realize zeaza aza al saselea inel al tronsonului urmator sa se asigure distanta specica in proiect %,, , 1?. si reprezentand rostul de dilatare >g. > g. %

 

g. % g. :ostul de dilatare se etanseaza cu snur de azbest pe o adancime de cca. "# - # mm, dupa care se protejeaza cu tabla de plumb >g. > g. %, %,?. !n functie de temperatura si compozitia cimica a gazelor, tabla de plumb se poate inlocui cu un alt material nominalizat de proiectantul de specialitate. ;a cos cosuri urile le sim simple ple,, pen pentru tru a  asi asigur gurata ata ven ventil tilati atia a spa spatiu tiului lui din dintr tre e trunciul portant si tubul de evacuare a gazelor, acesta se distanteaza fata de trunciul portant cu cca. /## mm >>g. g. % %?. ?. ! n ca cazu zull co cosu suri rilo lorr du dubl ble e >c >cu u sp spat atiu iu v viz izit itab abil il?, ?, lla a e eca carre tr tron onso son n al tubu tubulu luii de ev evac acua uarre ga gaze ze,, pe ci cirrcu cumf mfer erin inta ta,, se la lasa sa go golu luri ri de ve vent ntil ilat atie ie cu dimensiunile de *"#x*## mm, distanta intre goluri ind de *"# mm. De asemenea, atat la cosurile simple cat si la cosurile duble >cu spatiu vizitabil?, pe inaltimea ecarui tronson, !a ecare *,# m se executa un inel cu gr gros osim imea ea mi mini nima ma eg egal ala a cu gr gros osim imea ea zi zidar darie ieii plus plus gros grosim imea ea stra stratu tulu luii asigurandu-se astfel sustinerea acestui strat >g. >g. /#?. /#?.    ubul ubul de evacuare a gazelor va depasi coronamentul din beton armat cu cca. #,=##-#,"## m. >g. >g.  ,, // //?. ?.

 

g. 

g. 1

Dupa reali Dupa realizar zarea ea zid zidari ariei, ei, rostu rosturil rile e se pen pensul suleaz eaza a cu sol soluti utie e de aci acid d sulf su lfur uric ic *# *#, , ca carre se prep prepar ara a prin prin am ames este teca carrea ea,, un unui ui vo volu lum m de ac acid id concentrat cu patru volume de apa. 'ste preferabila o solutie alcoolica de *# acid sulfuric, preparata cu alcool etilic industrial avand avantajul ca rosturile se usuca repede. +e atrage atentia ca realizarea amestecului se face turnand cate putin acid in apa. Operatia de pensulare se face de *-9 ori, cu precizarea ca pensularea urmatoare urmatoar e sa se faca dupa uscarea celei anterioare.

9ar0"l cos"l"i =coronament> +uprafa +upr afata ta sup suppor portt des despra prafui fuita ta si deg degre resat sata a >da >daca ca est este e nec necesa esar?, r?, se amorseaza cu doua straturi de amestec in vopsea Asmoplex ;/ >"# parti? cu lac sau cu email perclorvinilic >"# parti?. Dupa intarirea amorsei se pozeaza primul strat de caramizi, in prealabil sortat sor tate e si des despra prafui fuite. te. Ci Citul tul se apl aplica ica pe sup supraf rafata ata sup suppor port, t, pe fat fata a de pozare a caramizii si pe muciile laterale.rosimea laterale.rosimea citului de pozare va  de  mm $ mm latime. Adancimea rosturilor va  de cca. /" mm si vor  umplute cu cit dupa *= de ore de !a pozare, in prealabil rostirile vor  desprafuite.

 

!nelele de caramizi vor  decalate intre ele cu o jumatate de caramida. +tratul al doilea se executa dupa intarirea citului din primul strat si cu ,, // //?. ?. rosturi decalate fata de primul strat >g. > g. 

g. /#

g. //

6ardoseala +uprafata support curatita si desprafuita se amorseaza cu Asmoplex ;/ sau sa u vo vops psea ea  1# 1#9. 9. Du Dupa pa in inta tari rirrea am amor orse sei, i, se li lipe pest ste e stra stratu tull iz izol olant ant,, desprafuit si degresat, cu mastic de bitum preparat din bitum cu punct de imnuiere scazut. +uprafa +upr afata ta fol folie ieii se des despra prafui fuiest este e si se deg degre reseaz seaza a cu tol toluen uene, e, dup dupa a care se aplica citul de pozare >:exidur : sau Oramin C? in care se pozeaza caramizile avand cit pe fata de pozare si pe muciile laterale pe o inaltime egala cu grosimea caramizii minus /" mm de la fata vazuta, cit. :osturile dintre caramizi vor  de  mm latime si vor  decalate intre randuri. Dupa  zile de la pozare, rostur rosturile ile se curata, se suIa cu aer comprimat, se degreseaza cu toluen si se umplu cu cit pe baza rasina fenolica. I5olatia termica +e executa in paralel cu ondulat tubul de>g. evacuare asigurata cu un strat de carton > g. % %,, //?. //?. a gazelor, separarea ind

 

;a co cosu surril ile e du dubl ble e >c >cu u spa pattiu vizi zita tabi bil? l? e ec car are e ine nell al str strat atul ului ui termoizolator se leaga cu sarma zincata protejata cu grunduri sau vopsele acticorozive, acticoroziv e, sau cu sarma de conductori imbracata in teaca de PC. +tratul termoizolator se infasoara cu plasa de rabitz. Eontarea placilor de sticla spongioasa se face cu latura lunga in pozitie verticala.

Con0ectii metalice +e sabl sableaz eaza, a, se de despr sprafu afuies iesc c si se apl aplica ica sis sistem temul ul de prote protecti ctie e din anexa /.   U7I:AE( DIS6OI7I9E Sl SCU:E /. Platforma mobila de lucru *. !nstalatie de ridicat materiale si persoane 9. !nstalatie de sablare =. Polizor Iexibil cu as Iexibil ". ermometru %. )ir cu plamb .