Cornel Irimie, Portul Popular Din Tara Oltului, Zona Fagaras

, ME

1

I

t7

1

mom 1=1

I

I

i 7. L' -

t,.. '..

l1

IIIP

ii

I

k

.1d1 it

10,1. ll i

-

E.,,

-.1_ _

n.

I I

6.

I.

MOIM

kt.

01

11111

11111111111

in

.

i I I

11

, I

...

..

t:

4"

.,

rl-r-

.:

rI

g ,rrnr -r

rrrrrr

r

VVVVVV FriViv:- ,'

mm r mom mom mum ma

II

I

101

tit' Fri IS II

I I

gime. ...w.ust.lev.amickeh

NM II

MEM

MI MN M

IINIM

IM

Trar_ar P.

M ME VIM II

mm mom

mom Imme

' 4.0.441.4.44.614444414,1ii_ 41.41.4.14.444.14

w wr LE. r rr r

orrrr FP,

1111

M

ME

ME ei iOMNI

NEL MEM

a__u

MN

IM

1 V

D

I.

I 1

a. a

r

I I

1111!,t

ilild 111111

mmil..1

rwrr.ir-nrr

:ZratMq._?rett.1:11--Ar41.1"MM' `12M2-2.121:nr74-ii_7-4-

1

i

A

.....

min

S.

I

e-

.1"Xr*:E r_

I

I' IF: h I

I

VI/

V.,'

mm mos Imam mem

I V V rr r I or 5472.-'242g V I '. -4wri..171.174.'1/4r.....,=...11MF171 11-1 eery...-. A_ '. I Tr, ,rirrrrr_ur, .cmk,mokrrrrr 4

C,

al MN

V II

II NM

.....

la ,.

I

r

r PV" irVImhOrM=.5 --.-.... - F.F-7/r kI 0; rrr rrirrrrrrrNmurm ;led G I I p4Prrrr rr r!.....m.r. '9I.! ri Ftilz:;;._ Arrrrrrv., ' L I. ernmr, r !,.1,!t,b, 1.

1*.h.'41*'la. t. >.11.16.

, r

1

p

r

4..

ifttttt 11 4...1. III ir

I

1 la,

'.041. :..

maim imma. I,

01 I.

I

r V/ r "Ivry r IVW Imammon mm mom ma =se mom iim.mmg Atm i' mom a

11.1.ti'le.

./

rr

P"

>

la 1...ipl 16 / r,,,.)! b:Isits ,

I

M

g

1..1 tb.0

1 1

l

MN III MN EMI EMS. RIMINI WENN II

is

1

I a

POPULAI DIN TARA OLTULUI 1.

,

cr.

www.digibuc.ro

Fotografii de M. Fischer 0 N. Yuga

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA FAGARAS

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA

www.digibuc.ro

flupea GaIia/ta

pita °Ptakia,

gh

00co

Bogala 011eand

acidlata Cr/ha/ma

00

Ticusul-V

Ga/ati

Gilinboaca 0 egun

Cir/a

Pvrig

-2/0-5

o

Opreao

d-5

Saga

Riuosar

,,

Meld

h o Grid

Mind, Va

jusirnilleni

j iap

/..

osaaciorif,

`'Toderita

i

gig° Si b9 Pgiaria ( 3 _1-0 "Yen °ha ObaSereoll m ail 5. 8_merieen1/77010ECop#aa8regl 'Gomm sit;ea-d-5. inem

4-5'0

.

,porambacup:5arala5lreya .8ariga9flid-5

Bradu

0 simaid,-Yalla luta atea-gl./ '81,,,,,,,,d14,,Z1/.04

......."'s,..1

rp.au/J y'61,

Scatm

Gjeridaleo

Meiter

d5

veneha

Ifilmea'au

emdcscrfinflattclea

flyer /You/Romin

0

olupse -J omana

Lisa°

Cirliaoara 1

,b

°cm

flecea

bre?za km

ca-

1

oRacovila -d J

d.5.

°Seam/

Porcasfi

IL

ZONA AVUGULUI

ZONA

Fil011\VI

www.digibuc.ro

a

ara Oltului prezinta din 'punct de vedere al portului trei zone, ce nu puteau fi cuprinse intr-un singur caiet de arta populara, din cauza bogatiei materialului §i a diversitäii ce se remarca in cadrul acestei mari unitati naturale. Cea dintii zona Avrigului grupeaza localitatile: Porce§ti, Sebe§ul de Sus, Sebe§ul de Jos, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos §i Sarata. Elementele caracteristice in port sint aici: valitoarea alba sau pastura cu flori ro§ii pentru cap, §urtele vinete din doua-trei foi g cu ochiD, iar in spate cratintele ro§ii, file cu pumna§ii intor§i, apoi piep-

tarul cu flori mari ro§ii i cu ciucurei §i buboul negru purtat in trecut atit de barbati cit §i de femei. La barbati, camp cu mineca larga. In picioare caltuni de panura sau de piele. In general, culori puternice, in trecut pred6minind ro§u, iar mai de curind culoarea neagra. Portul de Sali§te a patruns aici la sfir§itul secolului al XIX-lea, ffind preluat §i dezvoltat

intr-o varianta locala. Zona Fagara§ului formeaza centrul Tarii Oltului §i este cea mai cuprinzatoare cu 51 localitati, intre care §i Fagara§ul mergind de la Circi§oara pita la Sinca Noua §i ercaia. Portul este mai sobru, din materiale groase, tipice fiind aid pomeselnecele albe la femei, pastura neagra pe corp in gen de fota, sarica §i buboul cu par alb, carna§ile cu §trafuri0 §i > cu guler §i cu < pumna§i>>. Minecile se prind de 0 stano pe umgr cu >, infundate §i cu putine flori, in trecut, apoi din ce in ce mai incarcate. Recalele > potrivite muncii nu stingheresc mi§carile. Tinerii poarta recale > sau sibieni au -ciobanit in muntii Fagara§ului. 0 mare bogatie §i diversitate ne ofera insa pieptarele, al caror specific

rezida mai putin in croi cit in ornamentica lor din ce in ce mai variata §i, oarecum, incarcata, cu cit ne apropiem de prezent. In zona Fagara§ului intilnim megeri cojocari .in aproape toate satele. Unele s-au specializat chiar §i lucreaza pentru mai multe localitati, a§a sint : Arpmul de Sus, Ucea de Sus, Vi§tea de Sus §i Vi§tea de Jos, Dragu§ul, Simbata de Sus, Pojorta, Ia§i, Hir§eni etc. §i chiar ora§ul Faga.ra§

impreuna cu satul Galati. Adesea intilnim familii de cojocari care §i-au transmis me§te§ugul din tata in fiu. Pieptarele obi§nuite la batrini erau

infundate

§i

se incheiau

12. Recalul

intr-o parte. Se faceau ceva mai ca lungi decit ale tinerilor §i cu o singura floare in ornament

de obicei de forma unui romb. Ele au numai mijlocul pieptului,

ruminesco sau o beitrinesc>>

(Dragu)

r

-3

A

doua buzunare jos, cu > §i

« oniD, avind brodat anul §i iniçiaisle,

od chiar numele intreg, al

posesorului. Din punct de vedere al ornamentelor, forma cea mai veche, pe cale de disparitie, este pieptarul

descoperit de noi la Ucea de Sus. Cu acela§i motiv in forma de triunghi, se compun diferite ornamente dispuse in rinduri pe jumatatea

de sus a pieptului. In colturi patru « roti» pe margine brinel>>, apoi un motiv de 0 cruci>> §i un zig-zag. Pieptarele barbatilor tineri au in general aceea§i forma cu cele ale batri-

nflor, insa patru buzunare, din care doua cele de sus false ; au mult mai multe flori, in negru, ro§u, 21

www.digibuc.ro

:

maron, verde, vinAt gi galben. Stramatura i linica se inlocuiesc adesea dupa 1920 cu arnici. La Viqtea

.

de Sus i Simbgta de Sus intilnim pieptare nespintecate pe umar, insg « crepate pin g. la floare >>, pen-

tru imbräcat peste cap. La SimbOta de Sus §i in alte sate spre est, piepta-

rele se fac cu un guler ingust, cu blank' de miel. Pieptaritele fetelor femeilor tinere au acela§i

13. Cioarecii cu clinul lung (Cirtipara)

croi, doar cg se incheie numai cu un nasture pe umarul sting. Ornamentele la fete sint dispuse mai recent §i. in rinduri verticale, intre care se apnea' benzi de catifea neagrá.

De§i rla pieptare ornamentele au numiri asemanfitoare cu cele din jurul Sibiului §i de la Sgli§te (onuri, pipe, trandafiri, pinteni, frunze, ochi in opti, creste, bratgri, floarea deasupra capacului etc.), unele numiri sint diferite (ocheqele, ochi in molii, tifrfi in locul a amnarului>> de la Sali§te etc.). Pe margini, pe linga se face o ocoliturI cu ciucurei>>.

Specificul ornamenticii pieptarelor din zona Pggäralului constá atit In compozitia cimpflor ornamentali, cit i in crornaticä, material §i tehnicg.

Cimpii ornamentali scot aci in evidenta bustul, lgsindu-se pe planul al doilea pieptarului, care este atit de important in zona Avrigului

unde accentul cade pe acest briu i pe buzunarele marl, cu ciucuri, bogat ornamentate cu ro§u aprins. In zona Paggra§ului croiul se terming brusc in talie, in timp ce in zona de la ercaia spre est pieptarele au un croi evazat pe talk i motivele florale naturalist tratate. Mai put-1m asemanari au pieptarele acestea cu cele de la Sgli§tea Sibiului sau cu cele de la Poiana Sibiului. 22

www.digibuc.ro

In satele din apropierea Fagara§ului §i mai ales spre est s-au raspindit

prin me§terii de la Galati pieptarele zise o ardelene§tio, infundate, cu flori marunte §i colorate mai mult cu negru. De zece ani incoace au inceput a se purta laibarici > aplicata pe margini §i orna-

mentatà prin gauni cu preduceaua, crestaturi etc. Cioarecii, o alta piesa caracteristica de link sint facuti din panura .

alba data la piul §i croiti de femei sau chiar de croitori. Se compun din « tur i « dirg>> sau a vreanO», §i o vacalieo. UVmea sau ingustimea cioarecilor este in functie de croi. Clinii se scot uneori pe urzeala §i sint lungi cit piciorul (de exemplu la Cirtipara), alteori din latul panurei §i atunci sint mai strimti (de exemplu la Ucea de Sus). Gaurile ce ramin in feta se chearna in unele locuri > de aceea li se §i spune o cioareci cu fere§ti 0. In jurul lor se faceau §i < cotofene» (ornamente cu qinor negru). Chiar §i pe vipu§ca se aplica §inor negru. Cu §inoare se mai ornamenteaza numai in putine locuri dupà 1920 ; astazi la Netotu de

exemplu, §i numai pentru feciori. Speciftci pentru Tara Oltului sint > se cheama incaltamintea facuta pentru femei, din panura alba, in forma de cizma, cu tureac pink* la genunchi §i peste care, batrinele mai ales, incaltau opincile. Batrinele §i copiii pina la 7 ani au fost ultimii care au imbracat aceasta piesa de port,

echivalenta de panura

sau de piele din zone Avrigului.

14. Cama0 neasca>>

sau

(Vigea de Sus)

rumi-

2. Piese lucrate din tesäturi de cinepa 9i

bumbac.

Cultura intinsä a cinepii in Tara Oltului a facut posibila folosirea ei nu numai la tesaturile de cash' pentru nevoile gospodariei (toale, saltele, 23

www.digibuc.ro

saci etc.), ci §i pentru unele piese de port. Mai rezistenta este cind e ames-

tecata cu bumbac. Dintre piesele de port din aceasta categorie, cama§ile barbate§ti, iile §i pomeselnecele reflecta intr-o larga masura gustul artistic §i transformarile

portului din zona Fagara§ului. Cama§a barbateasca cea mai veche « rumineasca o sau « iobageascao lunga §i cu minecile largi §i drepte, se compune din: o stano, o mineci» cu i o broscute sau la umar ; iar jos se termina cu « fodoreio strin§i cu o punticicao. Gulerul la aceasta carna§a este mai lat §i intors.

De la aceasta s-a trecut, la sfir§itul secolului al XIX-lea la « cama§a cu §trafuri §i cu pumna§i o, tipica astazi in zona Fagara§ului. I se mai spune i cam** o ungureascfi 0 on >, cu o pumna§i §i obinzalg>> se purta cu poale intr-una, lungi ping aproape de cglciie.o Ciupagul >> din fata este compus din

doug foi din pinzg de burribac si cinepà sau de bumbac, iar spatele (in unele locuri numit ciupag) dintr-o foaie (de exemplu la Ucea de Sus, Vi§tea de Sus, Deggus etc.) sau din doug (de exemplu la Voivodeni, Ioi, Sávastreni, Beclean, Pojorta, Luta etc.). Minecile se fac din cite doll:6 foi (de exemplu la Ucea de Sus), cel mai adesea insg dintr-o foaie §i jumgtate numitg e bggaturg>>. La toate iile de acest fel minecile se prind direct din

obinzala> gulerului. Gura este in fata. Sub mineck intre foile ciupagului §i spate, se pune cite o o broasca mare>> sau pàvutà>> iar deasupra ei un

o

peticut pAtrat, zis tot o broascg >>. Minecile se terming cu o pumna§i>> brodati

de 2 cm. §i legati cu bgieri cu ciucurei de amid. Poalele acestor ii se fac din material mai gros (pinza o de rnestecatä>>, urzitg un fir bumbac i un 25

www.digibuc.ro

fir cinepa 0 batuta) 0 se compun din douà foi intregi (una in fata 0 alta in

spate) 0 patru clini de cite o jumatate foaie. Ornamentica acestor piese este simpla 0 eleganta. Broderia se face la gura iiei (0 colti§ori») cu ro§u pe obinzalä, iar pe mined.' 0 peste cot»

pui mari ale§i in razboi. Pe piept, de o parte 0 alta a gurii, se cos §iruri de ornamente verticale, grupate cá o plata, din motive in forma de triunghi, asemanatoare motivelor de pe vechiul pieptar. In toate ornamentele alese sau brodate, de regula geometrice, predomina ro§ul, linga care se pune 0 pinin galben. Intregul o briu» (a§a se nume§te iia propriu-zisa) se coase in cheita cu ro§u 0. albastru. In perioada capitalismului, de-a lungul minecii., de la obinzala la pumna§i, se aplica o rete» sau « bortitä» (o panglick alba de broderie sparta) de cumparat, lath' de 4-6 cm. La vechea iie s-au adaugat ni§te o fodorei» scurti prin§i la capatul minecii cu o « punticica», o brataru§e» sau o betelie>>. Dupa aceea, minecile

nu s-au mai prins de obinzalk ci

in dreptul umarului --- de ciupagul ce se formeaza acum din patru foi. Subsuoarà ramine numai o broasca». Prinderea minecilor se face simplu sau cu 0 zbirciogi >> pe umeri.

Deasupra umarului, linga obinzalk se mai aplica 0 o 0 broscuta», un mic triunghi (in satele la est de Simbata de Sus). Elementul nou, ur17. lie batrineasca cu pumna5i, obinzald 0 cu poale

mator, il formeaza o §trafurile>> pe piept iar mai tirziu ofodorii>> la guler, prin0 sub

4 obinzalà>>. Gura iiei se face acum in stinga. Dorinta de a imbogati iile a dus la aplica-

rea unor fodori din ce in ce mai mari, terminati cu o cipca». Se pun chiar doua rinduri de fodori, suprapu§i. Strafurile acoperä in-

treg pieptul §i se fac din ce in ce mai complicate, cu 0 colti§ori» sau 0 strimbuleti>> apli26

www.digibuc.ro

18. lie cu orafuri O cu fodori

cap, sau chiar cu broderie. in afara de rindul de pui tesup >. Mineca este aleasa in razboi cu motive geometrice din matase alba, inainte vreme 0 cu vargele>> iar acum cu q ici§oareD. Acestea se completeaza minunat cu pomeselnecele cu broderie sparta alba. In general file din zona Fagara§ului lucrate din pined de burnbac tesuta in casa §i incheiate de mina in trecut se fac de prin 1930 §i din material de cumparat. Preferinia manifestata tot mai puternic pentru mineci §1 piept

incarcat cu ornamente tesute in culori vii, de obicei o singura culoare, inseamna o schimbare a gustului la tineret sub influenta zonelor vecine. Iile noi, numite frecvent 0 briuri>>, se poarta fie cu fuste albe plisate §1 cu cratinte negre, brodate cu q bulionD sau otaieteD, fie cu q pastura cu fiori* 27

www.digibuc.ro

pusa pe o parte. Se mai poarta 1 cu , peste Olt. De aceea numai unele sate din vecinatate (ca de exemplu Rucdrul si Feldioara) si-au pastrat intact portul propriu, deosebit de cel al Tarii Oltului. In ceea ce priveste dezvoltarea istoricd, deosebim aici doua faze, sau chiar cloud moduri, ale transformarii portului. Final la primul razboi mondial schimbarile s-au produs continuu, insa treptat, si prin integrarea organica a elementelor noi, care erau supuse prefacerii in sensul stilului local. in ultima parte a epocii capitaliste insä, mai precis dupa 1925, relaciile sociale si procesul de destramare a satelor fac ca schimbarile sa fie mai rapide si nu totdeauna pe linie tradicionalà. Materialele si piesele noi de port p5trund sub influenca orasului si a zonelor invecinate. In unele sate, aceasta a dat nastere unor amestecuri si forme hibride. Cele cloud moduri de trans-

formare continua si sub ochii nostri. imbucurator este faptul ca cardnimea isi da seama de valoarea portului local, valoare ce i-o confera atit structura, cit si intregul sail stil.

www.digibuc.ro

A

=.1 7,

7-1

le/Ma/lac& ,:ta/zd

nd

eve/La/din ak92..-

at ley ail'

1. Stampd veche

www.digibuc.ro

k

..

-

4;7

c

"'"-t.

wir

'

4)

'4"

1.

&

:',.1 , 1 rd-I'A ; ,- -4 ,.. A

: .1 \ g. s.',. .i"

.

...

,:

I.

-.

,1

,

1

--,

1

;a.... Arno

1

1

it

5.,

---5---744",""

.

-1664461+ r62

I

t.

I-4

_PIO

.1f

1

; ,_

,

.

An

g

40 2N

*9 I

2

,,

t 4,4

vi

ir

r:4 4

4 uz1,5

--

031 0611

> }C,21

.1'

Prl .1 LI

r

-

2. Doud « borese» in port tipic, cu pomeselnece, pieptare i peisturi

www.digibuc.ro

,1

14

L

I.

Si 4;Ao1/4..

:

16 a

.5i

'11

-,;.

46 e_tt

EJ

r'.

4

.4e!

.

.

. 1

.

.. ..

..

,

'.- W.. *-If -

..

4'

..,

.

.

..

t-

-e'

.

°

ii .

".

LI

4

...,

--- , 0--

'1/7ja

;

133

a.°

44,

'

'1

1.

ti

GI

."1/4

''"°

' 1

°.14,

.,__

1.

°

:; -

1"-

ZO'..

e,. t-k

z .4,

_`A

3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou

www.digibuc.ro

srh,

Sti

: F

ff4

4. Pieptar bdrbdtesc caracteristic prin ornamentele sale bogate i viu colorate in rclu

5. Pdsturd (full) §i bete

OF,

www.digibuc.ro

TT-

-

3

-

19. Feting din Dreigul, in port

local cu paid-

I

rie cu acticuri*,

,anwte.

iie, pieptar ;i pdsturicd

www.digibuc.ro

»rklor r

-

F., Ws.'

.

.:q-

.

rf.

-:":1 .°

I ,r-W4"="1)

Liowir .'

11111h

.

-01

J .

_

20. Copii de § coald « la joco

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ii

or j"*.

6'1 .

IL-

"'

.00...

*,

22. Tinard fetid din Netotu cu obeli") (iie) cu alesdturi

www.digibuc.ro

4,

www.digibuc.ro

24. Fecior din Pojorta, primdvarct. in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro

..sarbeitoar-

25. Qrap de tineri din Arpa§ul de Jos in port de scIrbdtoare

-

a

ta-

I*

0

°

..r

$

www.digibuc.ro

,

1

-to

26. Pereche din Ucea de Sus, primavara, in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro

.

.

.,

,....".

'-ac'''c

Ilik

....;

....

-'''

7-,

j

,E

,?

?

,

°

.c.-1 m.j.;

:

.

"if.-.4 1

,-

r.:11

AP

.

0

d.'

441!-

..?`".

-

^

°V45"...,

.ro

°

.111i

e

,,

27, Bdrbat drat cu palarie rotunda, fecal oriemtdsco, pieptar, cioareci §ti cizme

www.digibuc.ro

F

Yitiohre? g

r-

;a °.

5

+ZS

rk

,

-

e

28. Paul 0 fecior, la care se veld cioarecii cu 0 cotofeneD

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

30. Tindrd pereche din Icqi tn port nou: ea cu cirpd neagrd legatd peste cap, a brim> (iie) negru tesut 0 in Arno, fusta alb?' plisatd, ere/ante brodate; el cu cdma0 cusutd oin bentitd>> cu mdtase albd, pantaloni in 5 io §i lath& de postav +,9"67.V2'47--7'"--77-".777'477.1:5-7`,-"`

t°

Nta,

www.digibuc.ro _

4'

-s*

-JD

_

_

et-a"

31. La portip, un fecior 0 o fata din Breaza

www.digibuc.ro

-4

.00

.4'

0 a

r:

32. La marginea satului, in port de sarbdtoare, un fecior ;i cloud fete cu cratinte negre u ardelenegi»

www.digibuc.ro

33. Trei feciori cu cdciuli turtite, cdm410 cu pumna0, cioareci 0 cirme (cel din mijloc), pantaloni 0 bocanci (cei din margini), pieptare etc.

rri

P.

www.digibuc.ro

Toe'

44-

4

4 Pi44,

e

.A.: YU

.

-2"

a.,Jt .

34. Femeie cu ctrpd neagrd, iie o cu puii di mari peste cot 0 cu borate pe pieptD

www.digibuc.ro

"1-r

35. Nevastd tinard din lap, cu pomeselnecul uimbrobodit cu amindoud

capetele peste cap*, betelie panglicd sub barba ;i peste piept, laibdr, ((surf ))

root cu vdrgi, iia cu pumna0 ;i fodorei

www.digibuc.ro

36. Torcind in fata casei, trei femei cu pomeseinec 0. crdtinte rofii > se mai cheamg un mic triunghi de pinzg ce se pune pe umgr, lingi guler, la ii, cusut intre foaia din spate 0. cea din &fa.

11. Bubou. (Sau bobou; ardelenism: manta groasg, saricii;

comparg ung. g u b o). Piesà strgveche, lucratg din tesaturg groash de ling si data la viltoare la ingrogat, apoi in cogul cu grapa de mgrgcini, de i se scoate . De culoare

albg sau seing, cu croiul drept.

12. Bulion. (Fr. b ouill o 0: Se spune ) catrintelor negre de tip sglistenesc, pe care se face broderie cu mgtase neagrg, motive florale. Mai nou, aceste catrinte se fac cu unul sau doug rinduri de broderie sparta, realizati

tot cu o buliono. Se poartg de fete g femei tinere, numai sgrbgtoarea.

13. Buste. Asa se cheamg in partea de est

a zonei incretitura formatg pe umgr, acolo unde se prinde mineca iiei. 14. aura.. (In limba literarg : scufitil de copil; sirb k a ic a, bulg.

kajca). Ca ardelenism: vechi acoperilmint de cap, ce se

purta de femeile mgritate mai ales ping la primul rfizboi mondial. FAcutg pe forma capului, din pinzg neagra de cumpgrat,

cu flori rosii. Lateral, peste urechi, are doug fácute din panglica de moar negru incretit, incretiturile nurnindu-se o reteD. Pe urechi femeile tinere aplicg fluturasb> sau o pfirglute)). Azi se poartg de nase g de cgtre citeva

femei bgtrine in unele sate. 15. Celltuni. (Lat. c a 1 c ea m en tu m, c g I tun; moldoveneste: co 1 tu n, provine din contaminarea neogrecescului

kaltsuni

i

kartsun.i, de la it. calzoni: panta-

loni): Incaltgminte in forma de cizme, cu tureac scurt, facutg din pgnurg sau piele fteagrfi, purtatg ping la inceputul

sec. XX, in partea de vest a zcnei, mai ales sarbatoarea. Talpa celor de piele era tivitg cu galben, iar sus la tureac avea o bandg rosie. Turecii, sus, lateral, crgpati i legati cu snur. 16. Celar, celariu. (Lat. c ell a r iu m: cgmaril, chelar, odlità). Incapere mica de-a lungul odgii din fatfi, in care se intrg pe o usg mica. Serveste la pgstrarea alimentelor gi a unor piese de inventar.

17. Cheitd. (Dimiautiv din ch ei e, lat. cl a v e m). Cusäturg

in zig-zag, cu care se incheie pgrtile iilor. Fficutg cu mina, cu ata albg, neagrg sau rosie.

18. Cheutoare. (Cheotoare, chiotoare,

lat.

clava-

t o ri a). AO de legat, fficutà in formg de inel, din ling sau

atg, la gura pieselor de port fail nasturi (bubou, saricg, real bfitrinesc etc.) si prin care se trece o baierg pentru legat.

19. Ci cur, sau ciucur. (Lit. ciucur e ; ung. c suk o r). imple-

titurg ornamentalg facoutä din ling colorath cu mult rosu si vinfit, de mgrimea unui pumn. Se purta in unele sate (ex. Drggus) de cfitre fete, pe borul ingust al pfilfiriutelor negre, in &ca.

68

www.digibuc.ro

20. Cioareci. Pantaloni strimti, din pgnurg, croiti diferit, dupg zona, virstfi, etc. gi purtind ca atare denumiri felurite

(«bgtrinegti)), , doug

femei din Iapi

46. Mama gi fiica in portul a doug generatii

47. intr-o grgding, un bgtrin §i o bgtring din Pojorta, in port

local, cu recgle 48. De la opinci, ping la porneselnece, cele doug bgtrine ilustreazii portul tipic de la Voivodeni (cea din stinga poartg pomeselneculope sub barbl>> ca pentruzi de lucru, iar cea din dreapta « roatii>> ca sgrbgtoarea)

49. Tingrg femeie din Sgvgstreni cu pomeselnec 0 cu veacg >>, iie cu obinzalg pi fodori §i cu §trafuri pe piept, androc (fustg) testa in patru ite, crgtincioarg pi pieptar 50. Bgtring din Streza-Cirti§oara cu bubou alb §i cirpg neagrg legatg 0 peste cap>)

51. Doug bgtrine din Voivodenii Mari in port vechi, specific, de iarng, cupomeselnec, sarica albil (cea din stinga) §i bubou

sein (cea din dreapta) Plarue in culori

1. Portul femeiesc din zona Faggrap dupg o stampg veche 2. Doug o borese>> in port tipic, cu pomeselnece, pieptare *i piisturi

3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou 4. Pieptar bfirbgtesc caracteristic prin ornamentele sale bogate §'IL viu colorate in ro§u 5. Pgsturg (§urt)

www.digibuc.ro

T. 2170 Responsabil de carte: Angela Vrancea Tehnoredactor: Lola Marcus. Corector: Petre Stoica. Dat la cubes 19.07.1956. Bun de tipar 12.09.1956 Tiraj 4100 ex. Mr lie Kunstdruck de 120 gr. m. p. FL 700 x1000116. Colt ed. 5,32. Coll de lipar 5. Edijia I. Comanda 1680 Flame Policromii 4, A. nr. 1442. Pentru bibliotecile mici indicile de clasificare 74176.

Tiparul executat sub coni. nr. 1062 la intreprinderea Poll11.P.R. graficii nr. 4, Calea Serban Voda 133 Bueuretti

www.digibuc.ro

I

MIMI EINEM

111111 MIMI mm

111 =ME ma

It m

um

M uu MEM ma

uu In

11111

MEMO

IMM NMI

MIMI

ow

no

IlI

.,,rrirsvrryrrrrrirri,

m.

-M1

orrvrrrrrr

q-vrftrrrvren,TAmrr.mr:rerrrrrrrrs,! Yramrrrirrrv vi-iiiie:41=-%Mri Irryrrrr rraffErrrr ,...i.romw* muZrrrryll" ,eramr,

IREEIrry,--l'

MATrrirrorr

---trairr ..,.....

s_

mom mom

min

'=

rerorror

2Mr *****1-,."M rorrrrrirriv

---'0'"'Ildt="4YeeerPY0'

1111.

rr,

Wm WM

.

rirrorrrv

rrrlyrrmh. r

ommi

mom mum

rr

.r

*

yr 4222

r

Mm 11111,-.-

M

I

OM

MI

111110111110

m mm m

M ME M MIIIMMI

m mm m

M MM M MIMI M mm

MO II M ME WM n MM.www.digibuc.ro MUMM IMMUM m mn n n nn MI II

I

NM MEM

ME IS

M MN M MOM OM

NM MI MEM

II

ME

11

I

M