Contractul de Comert International

 

Contractul de comerT internaTional

     

1. Notiune Contractul de comert international nu are o definitie sintetica, s intetica, unanim acceptata. Potrivit Potriv it doctr doctrinei inei contr contractul actul de come comert rt intern internation ational al este cont contractu ractull comerc comercial, ial,

definit in sistemele nationale de drept, marcat de un element de extraneitate.  

Pentru Pen tru ca ele elemen mentul tul de ext extran raneit eitate ate fac facee pos posibi ibila la apl aplica icarea rea une uneii leg legii str strain aine, e,

instrumentele juridice internationale, cuprinzand norme uniforme in materie comerciala, au incercat si o definitie unitara a internationalitatii unui contract. Astfel: Astfel: §

contractul de transport este international daca locul imbarcarii/incarcarii si locul debarcarii/descarcarii sunt situate pe teritorii statale deosebite sau daca aeronava transportatoare survoleaza un teritoriu tert cu escala, indiferent de nationalitatea sau cetatenia partilor contractante;

§

contractul de intermediere este international daca sediul reprezentatului si al intermediarului se afla pe teritorii statale diferite;

§

contractul de leasing este international daca utilizatorul si finantatorul isi au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritorii statale deosebite.

2. Clasificarea contractelor de comert international

Clasificarea prezinta importanta intrucat apartenenta unui contract la o categorie sau alta reverbereaza asupra regimului juridic al acestuia. Criterii de clasificar clasificaree §

 Dupa parti participan cipantii tii la contr contractul actul de co comert mert iintern nternation ational: al: a)

contracte de comert internationa internationall incheiate intre state;

b)

contracte de comert internationa internationall mixte (incheiate intre state, pe

de-o parte, si comercianti din alte state, pe de alta parte);

 

c)

contr contracte acte de comer comertt in intern ternatio ational nal inch incheiat eiatee in intre tre come comercia rcianti nti

din state diferite. Contractele de comert international incheiate intre state  prezinta urmatoarele

 particularitati: - partile contractante trebuie trebuie sa aleaga, obligatoriu obligatoriu,, legea aplicabila contractului; contractului;

- partile contractante trebuie sa aleaga instanta competenta sa solutioneze litigiile nascute din acel contract; - partile contractante trebuie sa faca declaratie de renuntare la imunitatea de  jurisdictie, pentru acel contract. contract. - statul trebuie sa fie reprezentat prin ministrul finantelor ori de o persoana cu depline puteri. Contractele mixte prezinta  prezinta urmatoarele particularitati: particularitati: -  partile contractante pot alege legea aplicabila; daca nu au facut-o, contractul de

comert international va fi supus legii in vigoare in statul parte la contract; - partile contractante pot alege instanta competenta sa solutioneze litigiile nascute din acel contract; daca nu au facut-o, va fi competenta instanta suprema din statul parte la contract; - statul parte trebuie sa faca declaratie de renuntare la imunitatea de jurisdictie,  pentru acel contract.  Dupa durat durata: a:

§

a)

contracte de ccomert omert internation international al pe termen scurt (cel m mult ult 1 an) an);;

b)

contracte de comert internation international al pe termen mediu (3-5 ani);

c)

contracte de comert internationa internationall pe termen lung (5-25 ani).

Incadrarea in categoriile mentionate are consecinte asupra cuprinsului contractului, contractului, mai

 

ales pentru cele pe termen mediu sau lung, in cuprinsul acestora trebuind sa figureze clauze de adaptare a valorii contractului. Acea Ac east staa cl clasi asifi fica care re nu are are sup supor ortt intr intr-un -un inst instrum rumen entt in inte tern rnat atio iona nall de ap apli lica cati tiun unee universala; isi gaseste suport in domeniul bancar, unde creditele sunt clasificate, in raport de termen, in credite pe termen scurt, mediu sau lung. §

Sub aspectul structurii: a)

contracte simple - cuprind o singura operatiune juridica;

b)

contracte complexe –  cuprind mai multe operatiuni juridice (ex: barter,

franchising, leasing, consignatie). §

 Dupa existe existenta nta rreglem eglementar entarii ii lor lor:: a) contracte numite –  au o reglementare pe planul legislatiilor nationale, si, de cel celee mai mul multe te ori ori,, in instr instrume umente ntele le int inters erstat tatale ale (ex (ex:: van vanzar zare, e, man mandat dat,,

comision, depozit); b)

contracte nenumite –  nu cunosc reglementare nici in planul dreptului

national, nici in instrumentele interstatale (ex: barter, consulting-engineering, turism tur ism); ); se inc incear earca ca reg reglem lement entare areaa pri prin n ana analog logie ie a ace acesto storr con contra tracte cte,, dar  solutiile nu sunt intotdeauna pertinente. 3. Incheierea contractelor de comert international  

a)

Distingem intre: a)

incheiere incheierea a contractulu contractuluii intre prezenti

b)

incheierea contractul contractului ui intre absenti

Incheie Incheierea rea contractul contractului ui intre prezenti

Momentul incheierii este acela al realizarii acordului de vointa (al incheierii negocierii,

finalizata cu realizarea acordului de vointa). Acest moment se precizeaza in instrumentul scris intocmit pentru acel contract; daca nu s-a confectionat un instrument scris (uneori

 

nici nu este necesar), momentul se probeaza cu data inscrisa in  pr  protoco otocolul lul sedint sedintei ei de negociere, care se intocmeste intotdeauna. Locul incheierii  contractului este locul unde s-a realizat acordul de vointa; locul se

consemneaza in instrumentul scris confectionat; daca nu s-a intocmit un instrument scris locul se precizeaza in protocolul sedintei de negociere. b)

Incheie Incheierea rea contractul contractului ui intre absenti §

incheierea contractului prin corespondenta

Acceptarea ofertei trebuie sa circule prin mijloace de siguranta si rapiditate cel putin egale cu acelea prin care a circulat oferta. Sistemele de drept retin teorii diferite cu privire la momentul incheierii contractului. In sistemele de common-law contractul de comert international se considera incheiat la momentul la care acceptantul a expediat scrisoarea de acceptare; momentul este probat cu data inscrisa pe stampila serviciului postal de la sediul acceptantului. Cu privire la locul incheierii contractului de comert international, acesta este sediul acceptantului – 

TEORIA EXPEDITIUNII. Aceasta teorie nu este acoperitoarea pentru ambele parti contractante, nu ofera acestora certitudine cu privire la momentul incheierii contractului.  

In legislatiile moderne se aplica TEORIA RECEPTIUNII, ce se regaseste si in

instrumentele internationale. Conform acestei teorii contractul se considera incheiat in momentul in care ofertantul a primit scrisoarea de acceptare; momentul se probeaza cu

data inscrisa pe stampila serviciului postal de la sediul ofertantului. Locul incheierii contractului este sediul ofertantului.  

Dreptul roman, ca si cel portughez, brazilian, retine o varietate a teoriei receptiunii

 – TEORIA INFORMA INFORMATIUNII. TIUNII. Conform acestei teorii contractul se considera incheiat in momentul in ca care, re, pri prin n oric oricee mi mijl jloc oc,, ofer oferta tant ntul ul s-a s-a in info form rmat at asup asupra ra ex exis iste tent ntei ei si

contin con tinutu utului lui acc accept eptari ariii (in (inain ainte te sau dup dupaa pri primir mirea ea scr scriso isorii rii de acc accept eptare are). ). Locul

 

incheierii contractului este, si aici, sediul ofertantului. Teoria este acoperitoare pentru ambele parti contractante.  

Oferta de contractare poate fi cu termen sau fara termen.

 

Oferta cu termen nu poate fi revocata inauntrul termenului, fara daune. Oferta fara

termen ter men treb trebuie uie men mentin tinuta uta un tim timp p rez rezona onabil bil,, pot potriv rivit it nat naturi uriii con contra tractu ctului lui si pot potriv rivit it obiceiului practicat pe piata ofertantului.  

Se accepta in cvasi-unanimitatea sistemelor de drept ca, atat oferta, cu sau fara

termen, cat si acceptarea, pot fi revocate fara daune daca scrisoarea de revocare a ofertei/acceptarii ajunge la destinatar inainte sau cel tarziu o data cu scrisoarea de of ofert erta/ a/ac acce cept ptare are.. Exce Except ptie ie face face Ma Marea rea Bri Brita tani niee un unde de,, po post staa fiin fiind d rep repre reze zenta ntant ntul ul destinatar desti natarului, ului, depune depunerea rea unui inscris la post postaa echiv echivaleaza aleaza cu depu depunerea nerea acestuia in mana destinatarului; prin urmare, nici oferta, nici acceptarea, odata depuse la posta, nu mai pot fi revocate. §

incheierea contractului contractului prin telefon

Momentul incheierii este cel al convorbirii telefonice, finalizata cu acordul de vointa.

In privinta locului incheierii solutiile sunt diferite: - in dreptul anglo-american locul incheierii este sediul celui apelat la telefon; - in dreptul continental locul incheierii este sediul celui care are initiativa convorbirii telefonice. 4. Cuprinsul contractului de comert internatio international nal Clauzele contractului de comert international 1. Clauze obligatorii

a) Eleme a) Elemente nte de ident identifica ificare re a partilor  partilor  - daca parten daca  partener er este un stat , acesta este reprezentat de ministrul finantelor. In contractul de comert international se va preciza statul, reprezentantul, calitatea in care reprezinta

 

statul, eventual numarul scrisorii de imputernicire, daca reprezentantul este altul decat ministrul finantelor; - daca parte daca  partener ner este un comer comerciant ciant pers persoana oana fizica fizica,, in contract vor fi prevazute: numele,  prenumele, cetatenia, domiciliul, actul de identitate, numarul de inregistrare in registrul de evidenta; - daca  parte  partener ner este un come comerci rciant ant perso persoana ana juridi juridica, ca, in contract vor fi prevazute: denu de numi mire rea, a, se sedi diul ul,, , ev even entu tual al nu numa maru rull de inma inmatr tric icul ular aree in regi regist stru rull de ev evid iden enta ta,, nationalitatea, numele si prenumele persoanei fizice care reprezinta persoana juridica, calitatea in care o reprezinta (administrator, director, procurist), cetatenia, domiciliul, actul de identitate ale acestuia.  b) Pr  b)  Precizar ecizarea ea na naturii turii jurid juridice ice a ccontrac ontractului tului In raport raport de nat natura ura jur juridi idica ca a con contra tractu ctului lui in cup cuprin rinsul sul ace acestu stuia ia pot fii fiinta nta anu anumit mitee obliga obl igatii tii sub subint intele elese se ale par partil tilor or sau an anumi umite te cla clauze uze,, ce sun suntt de ese esenta nta con contra tractu ctului lui respectiv. Ex:  

- clauza de exclusivitate – de esenta contractelor de agent, factoring, concesiune

exclusiva, publicitate;  

- clauza de confidentialitate – de esenta contractelor de know-how, franchising,

 publicitate, consulting-engineering; consulting-engineering;  

- clauza de nonconcurenta – de esenta contractelor de publicitate comerciala,

sponsorizare, licenta de brevet. c) Obligatiile partilor  d) Termenele de executare a obligatiilor  e) Modalitatile de plata 2. Clauze facultative

a) Clauze referitoare la raspundere

 

Clauza penala

•

Clau Cl auze zele le ex exon oner erat atoa oare re de ra rasp spun unde dere re si li limi mita tati tive ve de

•

raspundere

Acestea au uneori o configuratie legala. Astfel, de exemplu, Conventia de la Berna –  1980,1995, privitoare la transportul international de marfuri pe calea ferata, limiteaza raspun ras punder derea ea car caraus ausul ului ui in sit situat uatia ia in car caree exp expedi editor torul ul nu a dec declar larat at sau a dec declar larat at incorect natura si valoarea marfii. Clauza de forta majora

•

Intrucat sistemele de drept definesc diferit forta majora, odata cu inscrierea in contract a acestei clauze, partile sunt obligate sa consemneze: -

ce inteleg prin forta majora; durata even evenimentu imentului lui de forta majora care, in condi conditiile tiile stipu stipulate, late, duce la rezilierea contractului fara daune;

-

intervalul de timp in care partile trebuie sa-si comunice producerea sau incetarea evenimentului de forta majora;

-

cine anume urmeaz urmeazaa sa certi certifice, fice, pentr pentru u fieca fiecare re parte parte,, prod producerea ucerea evenimentului de forta majora (in Romania – Camerele de Comert si Industrie teritoriale).

 b) Clauze de mentinere a valorii contractului - au ca scop mentinerea echivalentei prestatiilor  - cele mai utilizate sunt: •

Clauza de indexare

Presupune stabilirea monedei de plata si exprimarea pretului in unitatea de masura a materiei prime sau energetice de care depinde executarea acelui contract. Ex: vanzarea

 

de aluminiu (produs energofag) – pretul va fi exprimat in kwh. •

Clauza de optiune asupra monedei liberatorii

Presup Pre supune une exp exprima rimarea rea pre pretul tului ui con contra tract ctulu uluii int intr-o r-o mon moneda eda de con contt si pre preciz cizare area, a, la incheierea contractului, a posibilitatii partilor de a plati intr-una din mai multe valute convenite. O asemenea prevedere conserva echilibrul prestatiilor prin aceea ca partile vor evita riscul schimbului valutar, platind in moneda pe care o au in excedent. •

Clauza valutara

Cunoaste mai multe forme:  

- clauza monovalutara – indexarea pretului contractului in raport de o anumita

valuta, considerata forte pe piata respectiva, plata putandu-se face intr-o alta moneda; - clauza plurivalutara (multivalutara) – indexarea pretului contractului in raport de media ponderata a ratelor reciproce de schimb s chimb dintre anumite valute care formeaza „cosul valutar”; - clauza DST – indexarea pretului contractului in raport de Drepturile Speciale de Tragere (moneda scripturala a Fondului Monetar International, a BIRD). Se practica in contractele care au la baza un imprumut acordat de BIRD. - clauza EURO – indexarea pretului in raport de moneda EURO; se utilizeaza in raporturile cu statele membre ale Comunitatii Europene, dar di afara spatiului EURO. •

Clauza aur

Presupune indexarea pretului in raport de valoarea gramului de aur; nu se utilizeaza aceasta clauza in statele care nu coteaza aurul. c)

Clauze de adaptar adaptaree a valorii contractului

- au ca scop restabilirea echilibrului rupt al prestatiilor  - cele mai utilizate sunt:

 

Clauza clientului mai favorizat

•

Aree un gr Ar grad ad ma mare re de au auto toma mati tism sm,, as asem eman anat ator or cl clau auze zelo lorr de me ment ntin iner eree a va valo lori riii contractului. Este utilizata in contractele de comert international incheiate pe termen lung. Mecanismul se declanseaza din initiativa celui care ofera clauza si se prezinta astfel: daca pe durata executarii unui contract primar cel care acorda clauza incheie cu un tert un contract mai avantajos tertului, clauza presupune modificarea contractului primar, fara daune, aliniindu-l la conditiile mai avantajoase oferite tertului. Aceasta clauza nu  presupune renegocierea contractului. contractului. Clauza ofertei concurente

•

Dispare automatismul. Clauza presupune o oarecare renegociere a contractului, ce se declanseaza de catre  beneficiarul clauzei care, daca pe durata executarii contractului primar primeste de la un tert o oferta mai avantajoasa, trebuie sa prezinte termenii acesteia partenerului sau din contractul primar, acesta avand urmatoarele posibilitati: daca situatia financiara ii permite, va alinia contractul primar la termenii

I.

ofertei concurente, concurente, continuandu-se relatiile din contractul primar; II.

daca situatia financiara nu ii permite, exista doua posibilitati: 1)

contractul primar se suspenda, suspenda, fara daune, beneficiarul clauzei urmand sa

incheie contractul cu ofertantul concurent, iar la expirarea noului contract se vor relua relatiile din contractul primar; 2)

contra con tractu ctull prim primar ar se rez rezili iliaza aza,, fara da daune une,, iar ben benefic eficiar iarul ul ofe oferte rteii va

incheia contractul cu ofertantul concurent  

La formularea acestei clauze partile trebuie sa precizeze in ce limite o oferta poate

fi considerata concurenta. Pentru a se constata daca o oferta este concurenta trebuie sa se

 

faca o comparatie. Daca elementul de diferentiere este pretul, iar celelalte elemente sunt identice, comparatia usor de realizat. Dar, de cele mai multe ori, situatia este mai complexa, fie cand pretul este identic, dar celelalte elemente difera (ex. modalitati de  plata, calitate, cantitate, regularitate, termen), fie cand toate elementele, inclusiv pretul, sunt diferite. •

Clauza de „hardship” (de impreviziune)

Mecanismul acestei clauze are la baza principiul fundamental al dreptului – „pacta sunt servanda” daca „rebus sic stantibus”; presupune schimbarea substantiala a conditiilor ce au fost fost es esen enti tial ale, e, de dete term rmin inan ante te la inch inchei eiere ereaa co cont ntrac ractu tulu lui: i: pe du dura rata ta ex exec ecut utar arii ii contractului intervine un eveniment independent de fapta si vointa partilor contractante, imprevizibil si insurmontabil pentru acestea, si care face executarea pe mai departe a contractului pentru una dintre parti extrem de oneroasa. Daca in contract este inserata aceasta clauza, partea a carei obligatie nu mai poate fi execut exe cutata ata dec decat at in con condit ditii ii foa foarte rte one oneroa roase se va adu aduce ce la cun cunost ostint intaa cel celeil eilalt altee par parti ti  producerea evenimentului. evenimentului. Daca partenerul contractual accepta calificarea evenimentului ca fiind de „hardship”,  partile vor proceda la renegocierea renegocierea contractului, fara daune. daune. Daca partenerul contractual nu accepta calificarea evenimentului ca fiind de „hardship”,  partile se vor adresa unei instante de arbitraj ce se va pronunta cu privire la calificarea imprejurarii in discutie, partile urmand sa respecte hotararea arbitrala. Evenimentul de „hardship” nu trebuie confundat cu evenimentul de forta majora. Spre deosebire de „hardship”, ce permite executarea pe mai departe a obligatiilor partilor, dar  in conditii foarte oneroase pentru una dintre ele, forta majora face executarea pe mai departe a contractului absolut imposibila. •

Clauza de escaladare (renegociere) a pretului

La incheierea contractului partile precizeaza pretul, asupra caruia se plateste un acont,

 

transele ulterioare sau chiar pretul in intregime urmand a fi corectat prin renegociere, la intervale prestabilite. d) Clauze de continuitate a relatiilor contractuale   - produc efecte dupa incetarea raporturilor contractuale

- prezenta in contract a acestor clauze face ca partenerii sa nu poata incheia un contract de acelsi fel cu un tert decat daca, facandu-si reciproc oferte, unul dintre ei refuza incheierea unui nou contract •

Clauza primului refuz

La expirarea contractului una dintre parti nu poate incheia un contract asemanator cu un tert decat daca partenerul sau din contractul primar nu doreste sa incheie un nou contract de acelasi fel. •

Clauza primului si ultimului refuz

Partea care doreste sa incheie un nou contract va prezenta oferta partenerului sau din contractul primar de acelasi fel. Daca acesta refuza oferta, ofertantul procedeaza la renego ren egocie cieri ri pe pia piata ta resp respect ectiva iva,, dup dupaa car caree pre prezin zinta ta din nou ofe oferta rta par parten teneru erului lui din contra con tractu ctull pri primar mar.. Dac Dacaa ace acesta sta ref refuza uza din nou inc inchei heiere ereaa con contra tractu ctului lui,, se va put putea ea  proceda la incheierea unui unui nou contract. e) Clauza „electio juris” (de alegere a legii aplicabile contractului) Spre Sp re de deos oseb ebir iree de drep dreptu tull inte intern rn,, prin princi cipi piul ul li libe bert rtat atii ii co cont ntrac ractu tual alee are are in drep dreptu tull comertului international valente mult mai cuprinzatoare. Astfel, partile contractante pot nu numai sa inscri inscriee in contractu contractull lor orice clauz clauza, a, in limit limitele ele dispozitiilo dispozitiilorr supl supletive etive din legislatiile nationale, dar, mai mult, pot alege legea care sa guverneze acest contract cu element de extraneitate. Acest principiu, in temeiul caruia partile contractante pot sa aleaga legea aplicabila contractului, este un principiu de drept conflictual, cunoscut sub denumirea de lex

 

voluntatis. Este un principiu legal in numeroase legislatii (ex: in dreptul roman – Legea

nr. 105/1992) sau un principiu evidentiat de practica judecatoreasca si arbitrala (ex: dreptul anglo-american). In temeiul principiului lex voluntatis partile desemneaza legea aplicabila contractului –  lex contractus.

Partile unui contract de comert international pot sa aleaga ca lex contractus numai o lege in vigoare. Daca partile fac trimitere la un proiect de lege sau la o lege abrogata, aceasta trimit trimitere ere nu are val valoar oarea ea des desemn emnari ariii leg legii ii apl aplica icabil bile, e, ci rep reprez rezint intaa cee ceeaa ce dre dreptu ptull numeste rec receptar eptarea ea contr contractua actuala la:: pe pent ntru ru rapi rapidi dita tate te,, pent pentru ru faci facili lita tarea rea reda redact ctar arii ii inscrisului contractual, partile inteleg sa transforme in text al contractului proiectul de lege sau legea abrogata si, independent de acesta, ele pot sa determine lex contractus (o lege in vigoare). Unele sisteme de drept permit partilor sa aleaga ca lex contractus  contractus  orice lege in vigoare, de oriunde ar fi ea. Alte sisteme permit partilor sa aleaga ca lex contractus numai o lege cu care contractul are:

 

-

o legatura efectiva (ex: dreptul american);

-

o legatura semnificativa (ex: dreptul englez);

-

o legatura substantiala (ex: dreptul german);

-

o legatura serioasa (ex: dreptul polonez). Dacaa par Dac partil tilee nu au det determ ermina inatt leg legea ea apl aplica icabil bilaa con contra tractu ctului lui,, rev revine ine for forulu uluii de

 jurisdictie sarcina de a stabili legea aplicabila contractului; aceasta determinare se face in baza principiilor conflictuale subsidiare din dreptul forului.  

In unele sisteme de drept principiile conflictuale subsidiare sunt principii legale

(ex: Legea nr. 105/1992), 105/1992), iar in alte sisteme aceste principii sunt evidentiate de practica.

 

 

In lumina Legii nr. 105/1992, aliniata Conventiei de la Roma din 1980, privind

legea aplicabila obligatiilor internationale, partile contractante pot alege mai multe legi care sa guverneze contractul (ex: o lege pentru obligatiile uneia dintre parti, o lege  pentru obligatiile alteia, alteia, pentru executare etc etc.). .).  

In dreptul roman, in temeiul principiilor conflictuale subsidiare legale, contractele  sinalagmati  sinala gmatice ce se consi considera dera supus supusee legii statul statului ui cu car caree aceste acestea a au legat legaturile urile cele mai  stransee; legiu  strans legiuit itor orul ul presu presupu pune ne ca un co cont ntra ract ct sina sinala lagm gmat atic ic are are le lega gatu tura ra ce cea a ma maii  semnificati  semni ficativa va cu legea in vigoar vigoaree la sediul, domici domiciliul liul sau resedint resedinta a debitoru debitorului lui pre prestatie statieii caracteristice. Daca nu se poate preciza aceasta prestatie caracteristica, contractul se considera supus legii in vigoare la locul incheierii acestuia (lex loci contractus). Alte sisteme de drept (ex: rus, ceh) considera, in tacerea partilor, contractul ca fiind supus lex loci contractus. Alte sisteme (ex: dreptul anglo-american) considera contractul de comert international ca fiind supus lex loci executionis. Daca este un contract cu executare succesiva, va fi supus legii in vigoare la locul executarii principale, si, numai daca nu se poate preciza locul executarii sau nu se poate determina locul executarii principale, atunci contractul va fi supus legii in vigoare la locul incheierii acestuia. Lex contractus, determinata dupa regulile amintite, va guverna fondul si efectele contractului. 5. Forma contractului de comert international

Potrivit Legii nr. 105/1992, forma contractului este supusa tot lex contractus, desemnata in temeiul lex voluntatis, dar contractul se considera totusi incheiat valabil sub aspectul formei, daca aceasta respecta conditiile prevazute de legea in vigoare la locul incheierii contractului, in temeiul principiului locus regit actum.  Nevoia de siguranta in operatiunile comerciale a impus elaborarea unui cadru uniform  pentru contractul de comert comert international. Acesta se poate realiza pe doua cai:

 

A. Prin efortul comerciantilor concreti, reuniti in asociatii internationale, acesta fiind cadrul contractual uniform de aplicatiune facultativa; B. Prin efortul statelor, acesta fiind cadrul uniform legal, obligatoriu pentru resortisantii din aceste state. A. Cadrul contractual uniform de aplicatiune facultativa este reprezentat de:

- contracte tip, contracte standard, contracte model - contracte cadru - ghiduri de contractare - conditii generale - uzante comerciale internationale a) Contract Contractele ele tip, sta standar ndard, d, mod model el sun suntt ela elabor borate ate de com comerc ercian iantii tii cu mai mul multa ta

experienta intr-o anumita operatiune sau de asociatiile internationale de comercianti. Contractul are doua parti: -

o pa part rtee spec specia iala la,, dife diferi rita ta de la un co cont ntra ract ct la al altu tull si care care se negociaza pentru fiecare situatie in parte

-

o parte gene generala, rala, lega legata ta de natu natura ra cont contractu ractului, lui, de speci specificit ficitatea atea acestuia, care este prefabricata, pe care partenerul o accepta asa cum este, fara a fi vreu vreun n im impe pedi dime ment nt ca un unaa sa sau u al alta ta di dint ntre re cl clau auze zele le pres presta tabi bili lite te sa fie fie renegociata

 

Contractele tip au o larga raspandire.

 

b) Contractele cadru au o parte generala, negociabila in fiecare caz in parte,

cuprinzand doar elementele esentiale, urmand ca elementele de amanunt sa fie detaliate ulterior prin contracte adiacente, avand aceeasi cauza, intre aceleasi parti sau de fiecare  parte cu tertii.

 

 

c) Ghidurile de contractar contractaree au in vedere atentionarea partilor asupra clauzelor pe

care trebuie sa le cuprinda contractul, cu formularea mai multor variante, partile urmand sa opteze asupra unei variante.  

d) Conditiile generale contin detalierea unora dintre obligatiile partilor; partile le

accepta in fiecare caz concret prin vointa lor comuna.  

e)  Uzantele comerciale internationale contin reguli de livrare a marfurilor si de

 partajare a cheltuielilor cheltuielilor de transport in vanzarea internationala. internationala.  

Partile contractante concrete pot conveni incheierea contractului, de exemplu, in

conditiile regulilor INCOTERMS, cu trimitere la una din clauzele FOB, CIF, F FAS AS etc.  

Uzantele comerciale internationale au caracter facultativ. facultativ.

B.

Cadrul uniform legal  a fost creat prin vointa statelor si s i este obligatoriu pentru

statele ratificante sau aderente.  

6. Solutionar Solutionarea ea litigiilor A. Solutionarea litigiilor de catre instantele judecatoresti

 

Ca orice litigiu, si litigiul izvorat din contractul de comert international este de

competenta instantelor judecatoresti.  

Rezult Rez ultand and din dintr tr-un -un con contra tract ct cu ele elemen mentt de ext extran raneit eitate ate,, lit litigi igiile ile au car caract acter  er 

international.  

Legile procedurale cuprind reglementari in temeiul carora se stabileste competenta

de solutionare a unor asemenea litigii. In general se recunoaste competenta instantelor  de la sediul paratului, afara numai daca legea procedurala nu are in vedere fie o competenta exclusiva, fie o competenta alternativa.  

Indiferent de sediul paratului, legile procedurale prevad ca in litigiile nascute in

legatura cu un bun imobil competenta apartine instantei de la locul situarii bunului.  

Alteori legile procedurale prevad o competenta alternativa. Astfel, intr-un litigiu

 

izvorat dintr-un contract de asigurare este competenta:

 

-

fie instanta de la sediul asiguratorului

-

fie instanta de la locul situarii obiectului asigurarii

-

fie instanta de la locul producerii evenimentului asigurat. Daca nu s-a prevazut o competenta exclusiva sau alternativa in legea procedurala,

 partile litigante pot conveni, prin conventie de prorogare de competenta, sa solutioneze litigiile dintre ele la o alta instanta decat aceea a paratului.  

In gen genera eral, l, sol soluti utiona onarea rea litigi litigiilo ilorr de dre dreptu ptull com comert ertulu uluii int intern ernati ationa onall de cat catre re

instantele judecatoresti este: greoaie, intrucat instantele sunt foarte incarcate si cu litigiile

•

interne; •

costisitoare  pentru parti, care pot fi puse in situatia ca pentru

una si aceeasi cauza sa apeleze la serviciile mai multor avocati.  

Din aceasta cauza s-a simtit nevoia de solutionare a acestor litigii intr-o maniera

maii rapi ma rapida da si ma maii ap aprop ropia iata ta ne nevo voil ilee pa part rtil ilor or co cont ntra ract ctan ante te,, me meca cani nism sm asig asigur urat at de arbitrajul comercial international. B. Arbitrajul comercial internatio international nal a) Clasificare: •

-

Din punctul de vedere al duratei instantei de arbitrare:

arbitraj ocazional (ad-hoc) – se constituie si exista pentru solutionarea unui litigiu determinat

-

arbitraj permanent (institutionalizat) – are o existenta nelimitata in timp

Arbitrajul permanent se clasifica, in functie de competenta ratione personae, personae , in:  

- arbitraj arbitraj intern internation ational al – comp competent etent pentru litigiil litigiilee dint dintre re parte parteneri neri din

 

orice state ale lumii (ex. Curtea de arbitraj international de pe langa Camera de Comert International din Paris); - arbitraj arbitraj regio regional nal – compe competent tent pentru litigiil litigiilee dint dintre re parte partenerii nerii unei

 

anumite regiuni (ex. Arbitrajul afro-asiatic de la New Delhi);  

- arbitraj bilateral – competent pentru litigiile dintre partenerii a doua

state (ex. Comisia de arbitraj americano-canadiana, Institutul regal de arbitraj de la Stockholm); - arbitraj national cu competenta internationala (ex. Curtea de Arbitraj

 

Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei).  In functie functie de co compete mpetenta nta ra ratione tione mate materiae, riae, arbitrajul permanent se clasifica in: - arbitraj universal – solutioneaza litigii izvorate din orice contracte de

 

comert international - arbitraj specializat – solutioneaza litigii izvorate din anumite contracte

 

(ex.. Arb (ex Arbitr itraju ajull mar mariti itim m de la Lon Londra dra,, Arb Arbitr itraju ajull de la Bre Bremen men pen pentru tru lit litigi igiii izvorate din comertul cu bumbac). Dupa elementele pe care le poate utiliza arbitrul in solutionarea

•

cauzei: -

arbit arbitraj raj in drept  (in jure) – arbitrul solutioneaza cauza facand aplicarea unei legi, aleasa de parti sau determinata de arbitru prin mecanismul conflictual din lex fori);

-

arbitraj in echitate  (ex aequo et bono) – arbitrul solutioneaza cauza facand aplicarea principiilor generale de drept – buna-credinta, echitatea (mai ales in situatia contractelor de export complex, cooperare in productie,  barter).

 

 

 

b) Investirea instantei arbitrale

Intrucat solutionarea cauzei pe calea arbitrajului reprezinta o procedura derogatorie fata de cea de drept comun, investirea instantei de arbitraj trebuie sa se faca in forme exprese, speciale. Investirea se poate face: - prin vointa statelor – exista conventii care obliga ca litigiile din anumite contracte sa fie solutionate pe calea arbitrajului, stabilind si instanta competenta. Astfel, Conventia de la Moscova, din 1972, denuntata de Romania in 1997, obliga ca toate litigiile izvorate din contractul de vanzare de marfuri incheiat intre comercianti din statele parti sa fie solutionate pe calea arbitrajului, stabilindu-se si competenta de drept comun a instantei de arbitraj de la sediul paratului; - prin vointa partilor investirea cunoaste doua forme: •

Clauza de arbitraj (compromis (compromisorie) orie)

Se incheie obligatoriu in forma scrisa, indiferent de forma incheierii contractului in care figureaza. Cuprinde vointa neechivoca a partilor contractante de a solutiona un eventual litigiu nascut din acel contract pe calea arbitrajului, desemnandu-se si instanta de arbitraj competenta. Desi clauza de arbitraj are figura juridica a unei conventii accesorii, grefata pe contractul  principal de comert international, regimul sau juridic se abate de la principiul „accesorium sequitur principale” in sensul ca, daca acel contract de comert international este nul sau anulabil, clauza de arbitraj, sub conditia de a fi redactata in scris si de a fi cuprins vointa indubitabila a partilor de a solutiona litigiile pe calea arbitrajului (cu

 

desemnarea instantei arbitrale), isi pastreaza validitatea. •

Compromisul –  conventie incheiata intre partile litigante, in

cazul in care contractul din care a izvorat litigiul nu cuprinde clauza de arbitraj, prin care acestea convin ca litigiul sa fie solutionat de catre o instanta instan ta arbitr arbitrala ala.. Par Partil tilee ind indica ica insta instanta nta com compet petent entaa si, eve event ntual ual,, leg legea ea aplicabila, daca aceasta nu a fost prevazuta in contract, precum si completul de arbitrare.  

c) Completul de arbitrare

 

Completul de arbitrare poate fi format dintr-un arbitru unic, desemnat de comun

acord de partile litigante sau dintr-un numar egal de arbitri desemnati de fiecare parte, acestia alegandu-si un supraarbitru.  

Arbitri lucreaza in deplina impartialitate in raport cu partile in litigiu si in deplina

independenta.  

Unele instante de arbitraj au o lista de arbitri, partile alegand din aceasta lista; tot

din aceasta lista arbitri desemnati numesc un supraarbitru.  

In alte state (SUA, Canada) partile radiaza din lista persoanele pe care le considera

incomp inc ompati atibil bilee cu cau cauza; za; dintr dintree per persoa soanel nelee ner neradi adiate ate pre presed sedint intele ele in insta stante nteii arbitr arbitrale ale desemneaza completul arbitral.  

Dezbaterile au loc in contradictoriu; partile pot fi prezente sau reprezentate.

 

Se poate folosi orice mijloc de proba.

 

Hotararea arbitrala trebuie sa fie motivata in fapt si in drept. Hotararea poate fi

revizuita pentru acte noi, la aceeasi instanta, rectificata, rectificata, pentru  pentru erori materiale.  

Hotararea poate fi atacata, la instanta judecatoreasca ce ar fi fost competenta daca

 partile nu ar fi recurs la arbitraj, cu actiune in anulare,  pentru situatiile prevazute expres de legea procedurala (in dreptul roman: art. 364/ C.pr.civ).

 

 

Executarea hotararii arbitrale se face, de rregula, egula, voluntar voluntar..

 

Apar probleme ori de cate ori una dintre parti nu accepta executarea hotararii,

 punandu-se problema executarii executarii silite.  

Daca executarea silita se face in tara unde s-a pronuntat hotararea, se va aplica

formula executorie.  

Daca executarea silita a hotararii arbitrale se face intr-o alta tara decat tara unde a

recunoas noasterii terii si fostt pro fos pronun nuntat tataa hot hotara ararea rea ce tre trebui buiee exe execut cutata ata,, se pun punee pro proble blema ma recu executarii sentintei arbitrale straine.  

Exista in acest sens conventii internationale: •

Conventia de la New York, din 1958, ratificata si de Romania,

 privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine. Aceasta asimileaza sentinta arbitrala straina cu hotararea judecatoreasca straina, deci in ta tara ra locu loculu luii ex exec ecut utar arii ii sili silite te ho hota tara rarea rea arbi arbitra trala la st stra rain inaa urm urmea eaza za sa  parcurga, in fata instantelor judecatoresti competente, pr proce ocedur dura a de exequatur, cu conditia ca executarea sentintei arbitrale straine sa nu fie nici

mai greoaie si nici mai costisitoare decat executarea sentintelor arbitrale nationale; •

Conven Con ventia tia de la Mos Moscov cova, a, din 197 1972, 2, asimil asimileaza eaza senti sentintele ntele

arbi ar bitr tral alee st stra rain ine, e, da date te la nive nivelu lull stat statel elor or rati ratifi fica cant nte, e, cu ho hota tara rari rile le  judecatoresti nationale, dispensand sentinta arbitrala pronuntata de o in inst stan anta ta de arb arbit itra rajj dint dintrr-un un stat stat pa part rtee de pa parcu rcurg rgere ereaa proc proced eduri uriii de exequatur; •

Acee Ac eeas asii as asim imil ilare are ex exis ista ta si in te teme meiu iull Co Conv nven enti tiei ei de la

Bruxelles, din 1968,  privind recunoasterea si executarea sentintelor civile

si arbitrale europene; •

Mai mult, hotararile arbitrale pronuntate de Curtea de Justitie

 

Comuni Com unitar taraa de la Lux Luxemb emburg urg,, atu atunci nci can cand d fun functi ctione oneaza aza ca ins instan tanta ta de arbitraj, sunt direct executorii in statele comunitare.  

d) Arbitrajul in Romania

Legea nr. 139/1990 reglementeaza constituirea si functionarea pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei a Curtii de Arbitraj Comercial International, avand caracter permanent si reguli proprii de procedura, aliniate atat regulilor procedurale ale Curtii de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert International din Paris, cat si Regulamentului uniform de arbitraj adoptat de UNCITRAL.  

Curtea are 40 de arbitri, desemnati, la propunerea presedintelui, de presedintele

Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.  

Curtea este condusa de un colegiu, ce are un presedinte, un vicepresedinte si trei

membri.  

Completul arbitral se formeaza pe baza listei de arbitri; fiecare parte alege un

arbitru principal si supleanti; arbitri aleg un supraarbitru.  

Daca in termen de 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare partile nu isi

desemneaza arbitri, acestia sunt desemnati din oficiu de catre presedintele Curtii de arbitraj.  

Completul poate fi format si din arbitru unic, daca partile doresc; acesta poate fi ales de parti sau desemnat, la solicitarea partilor. partilor.    

Hotararea este motivata in fapt si in drept. In caz caz de ne neex exec ecut utar aree se inve invest stest estee cu form formul ulaa ex exec ecut utor orie ie de catr catree in insta stant ntaa

competenta si se executa silit. Competenta apartine instantei judecatoresti ce ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond.(art. 3671/ C.pr.civ).