Constituirea Romaniei Moderne

Proclamaţia de la Islaz, moment de debut al revoluţiei din Ţara Românească

Reprezentanţi :

Alexandru Ioan Cuza;

Nicolae Bălcescu

Avram Iancu;

Eftimie Murgu.

Eudoxiu Hurmuzaki.

Congresul de pace de la Paris ( 1856 )

Solemnitatea deschiderii Adunarii Ad-Hoc din Tara Româneasca la 30 septembrie 1857 (Litografie de Carol Popp de Szathmary)

CUM S-A REALIZAT UNIREA? • Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate, românii au reuşit să obţină Unirea Moldovei cu Ţara Românească, la 24 Ianuarie 1859

1859 – Mica Unire Unirea Munteniei cu Moldova

“Unirea este credinţa mea politică, ea este ţinta de mântuire a naţiunii române, la care părinţii noştri au căutat a ajunge, şi la care sper că vom putea ajunge. Eu trebuie să fac Unirea în fapt, Unirea deplină, căci sunt dator către naţia care m-a ales şi către istoria faţă de care trebuie să am o responsabilitate.” Alexandru Ioan Cuza

ALEXANDRU IOAN CUZA (1859 – 1866)

•

CAUZELE ABDICĂRII LUI CUZA

•

1.OPOZIŢIA LIBERALILOR- RADICALI ŞI A ALTOR OAMENI POLITICI, APĂRUTĂ ÎI URMA REFORMELOR ÎNFĂPTUITE; [monstruoasa coaliţie]

•

2.ADOPTAREA DE CĂTRE CUZA A PRIMULUI DINTRE FIII SĂI NATURALI, SEMN ÎN OPINIA ,CELOR CE NU-L AGREAU CĂ DOREŞTE SĂ DEVINĂ REGE ŞI SĂ INSTITUE O DINASTIE;

•

3.INCIDENTELE DIN 15 AUGUST, 1865, ORCHESTRATE DIN UMBRĂ DE ADVERSARII LUI CUZA-EL FIIND LA EMS, ÎN GERMANIACÂND FORŢELE DE ORDINE AU INTERVENIT ŞI AU TRAS IMPOTRIVA PROTESTATARILOR;

•

4. DIN 15 AUGUST 1865 AU APĂRUT NUMEROASE COMPLICAŢII ÎN RAPORTURILE ROMÂNIEI CU MARILE PUTERI. VIZIBIL SE CONSTATĂ O RĂCIRE A RELAŢIILOR CU FRANŢA.

•

5. DOMNITORUL NU S-A CRAMPONAT DE PUTERE. MAI MULT , EL A FOST ANUNŢAT DE ORGANIZAREA COMPLOTULUI ŞI TOTUŞI NU A IMPUS MĂSURI SPECIALE DE PAZĂ.

10 mai 1866

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune în faţa parlamentului, jurământul său, în calitate de principe al României.

Încoronarea lui Carol ca rege al României, 10 mai 1881

Regele Carol I şi soţia sa, regina Elisabeta

Stema ţării Castelul Peleş din Sinaia

Carol I în Războiul de independenţă (1877)

9 mai 1877

Mihail Kogălniceanu proclamă în Camera Deputaţilor independenţa de stat a României.

CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI (1877-1878)

Câmpul de bătălie de la Plevna

Osman Paşa

…TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE CARPAŢII….!

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti

În tranşee, pe front

27 MARTIE 1918: UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA Declaraţia de unire a Basarabiei cu România (fragment): “Basarabia în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră ... În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, în baza principiului ca popoarele singure săşi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.” Ziarul “Tribuna”, din 30 martie 1918, despre unirea Basarabiei cu România

15 - 28 NOIEMBRIE 1918: UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA “Drept aceea Noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investiţi singuri ca putere legiuitoare, În numele suveranităţii naţionale, Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918

Hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.” Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România

Palatul Metropolitan din Cernăuţi

15/28 noiembrie 1918

DOCUMENTELE MARII UNIRI Actul Proclamaţiei de Unire de la Alba-Iulia citit de Vasile Goldiş

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918 “Românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba-Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român.” (fragment)

1 DECEMBRIE 1918: UNIREA TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI CU ROMÂNIA Adunarea Nationala de la Alba Iulia Mulţimea entuziasmată a intonat “Deşteptă-te, române” de Andrei Mureşanu şi

Peste 1 228 delegaţi aleşi şi peste 100 000 oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei, în căruţe, cu trenul, călare sau pe jos, sau adunat la Alba Iulia.

“Pe-al nostru steag e scris Unire, Unire-n cuget şi-n simţiri Şi sub măreaţa lui umbrire Vom înfrunta orice loviri ...” “E scris pe tricolor unire”, Ciprian Porumbescu

Toţi cereau: “Unirea sau moartea!”