Constantin Radulescu Codin Literatura Traditii Si Obiceiuri Din Corbii musccelului

R011ÂNĂ

ACADEMIA

DIN VIAŢA POPORU LUI ROMÂN" XXXIX

C. RĂDULESCU-CODll'\

LITERA TURA, TRADIŢII SI OBIC EIU RI D IN CORBII„ MUŞCELUL Ul '-'

„

CU NOTE ISTORICE, 24 ARII, 162 FIGURI ÎN TEXT ŞI UNELE VEDERI DIN CORBI

ATELIERELE

GRAFICE «CVLTVRA !\AŢIOXALĂ• BUCUREŞTI I

9

2

9

LITE RATURĂ, TRA DIŢII ŞI OBI CEIURI DI N COR B I I-MUŞ C E LULUI ADUNATE DE

C. RĂDULESCU-CODIN Şedinţa dela IS Martie z9z9

INTRODUCER E Aşezat pe valea Râului Doamnei, satul Corbi 1) (corn. Corbi, jud . Muscel) - o interesantă insulă etnografică - se veci­ neşte la răsărit cu pădurea Corbi, la apus, cu Brădetu şi Brătienii-Galeş din Argeş - de acestea din urmă despăr­ ţindu-se prin Muchea-Mare sau Dealul-Brătienilor ; la �miază­ noapte, cu corn. Nucşoara - unde, la Bahna-Rusului e cas­ telul de vânătoare al M. S . Regelui Ferdinand ; iar la miazăzi, cu satele Poenărei (corn. Corbi) şi Stăneşti Corbişori (corn. Stăneşti). E asezat între două siruri de dealuri cari se întind dela miazfuoapte la miazăzi. 1Dealul dela răsărit, continuat cu cul­ mea Sghiabului, se chiamă dealul Piculeţ ; iar dealul dela apus, se chiamă Dealul Mare sau Dealul Brătienilor. Din culmile de dealuri dela răsărit , curg p âraile : p ârâul Toiţului, valea Mănoii, valea Popii-Hulii, valea Alexandreş­ tilor, valea Bisericii, valea Sghiabului şi valea Cârstăneştilor; iar din şirul de dealuri dela apus, curg p âraele : Bujora, valea Morii, valea Drăcile, valea Doamnei, valea Carpenului, valea Ştefan Dănică, valea Verdete, valea Giolea, valea Olteanului, valea Gubernoie, valea Vânătorului şi valea Cârştii - vărsân­ du-se în Râul Doamnei. 1)

Despre care unii autori cred cli şi-ar fi trligând n umele dela Ioan Corvin şi

Mateiu Corvin (Alexandrescu, Dicţionar geografic, p. 102). 1

C. Rldulescu-Codin, Din Corbii-Mutcelului.

2

C. RĂDULESCU-CODIN

Din culmea dela apus a Alunişului, mai curg în apa Vâl­ sanului, pâraele : al Bălenilor şi Belu. Satul Corbi e unul din cele mai vechi ale ţării şi înainte se numia Corbii de piatră; la anul 6963 (r455), Aprilie 1 5 > Vladislav Voevod al II-lea dă hrisov bătrânului Mogoş, pentru satele Corbii pe Argeş în jos, Corbii de piatră şi peste moşiile Miceşti şi Mălureni 1) . După unii cercetători, în sec. XIV-XV-lea exista în do­ meniul Corbilor din piatră, un castel, unde cu mult înainte de 1 45 6, chiar în timpul lui Mircea-cel-Bătrân, s'a născut aci Ioan Corvin, acest Iancu Sibiancu, cum îi spun cântecile noastre populare din Ardeal şi cele bulgăreşti cari-i zic « Ian­ cul Voevod » şi « Iancu din Sibiiu » 2) , ori « Viteazul Ianăş » şi « Ianăş Vlahul », cum îi zic în scrisori contemporane şi în documentele de pe atunci, cari arată origina lui româ­ nească 3). · După cercetătorii de cari am vorbit mai sus, Ioan Corvin « cel mai mare general daco-roman dela împăratul Galeriu p ână la Mihai-Viteazul, eroul creştinităţii » s'a născut în Corbi anul XLVIII, 1914,

Aprilie, cit. pe

Hurmuzaclzi-Iorga, p. 142; •Revista de istorie şi archeologie�, an. XIV p. 142.

2) tConvorbiri literare»,

an .

XXX, voi. II, p. 667: După cum �pune un colec­

ţionar bulgar, nu-i altul decât Ioan Huniade.

) Ioan Bogdan, Documente şi regeste. p... ') �Musceluh, revistă, an. I, No. 7: Al. T. Dumitrescu, secretarul soc. istorice, dovedeşte