Constantin Bacalbasa - Bucurestii de altadata - (Vol.1-4) .pdf

G . (SAGA 168

r 7:71

a

ol.1

.0

71-1884 ry

'....

....-

1

..,.,

.,

I

'

..., ,

.

.2`

, 4.

..

0....

:

.1.

0

il

-....t, -....

.....v. !,....

1

'17,414,1; .

A;

.

.,

''..3,* ....g. 9...,...

1.,

.A

'.

,,,,,g 4 '

El

0

. iI

.1"

N.

A

f

.. i

.....,

.

. www.dacoromanica.ro

.,..c,..:

,...:

"PE '..-7-,,

...

°

,

L "..S

81BL1OTECA ZIARULUI

UNIVERSUL

_

CONSTANTIN BACALBASA

BUCURE511 ALTA DATA 1871

1884 VOL, 1

A9*--

BUCURESTI

EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL' Soc. A o 1 ma STRADA BREZOIANU, No, 11

1927

www.dacoromanica.ro

0 LAM URIRE Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare

nu stiu de ce

-

a de$teptat impulsivitatea publicdrei Me

772 oriilor",

In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, yedem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,. ziari$ti, femei, cu si lard ciorapi albastri", capete odinicard incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei Memoriilor". Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114 Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin'tate sd fie inmormantate. Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al 'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni celebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in discretiei profanatoare a v.leagului. Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la pagina" zilei . Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau. Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior www.dacoromanica.ro

4

$i (" nimenea nu in-ai vorbege despre ei, se "ordbesc :9- (tinbri teasca cá traesc Med.

Dorul eternizarei, care este un atribut al materiei vecinic in transformare $i vecinic nemuritoare, $i care a ndscut re rgia viefei viitoze, este acela care a pus la model intense pucztate a ,Memorillor". Caztea inset, pe care o public astazi nu are nimic din acest

caractez egoist .In volumul de fala ca $i in toate cele ce vot v ma, voi besc numai despre alfii despre mine foarte rar, boa te pe scurt ei numai atunci cdnd interesul povestir i re-i c ama . Apoi pr ocuparea mea de cape &tie a fost sti fiu nepdrtinitoz ei ye idic. Slilul, m'am sYlit sa reprezinte felul in care' I orbese.

lmt dau seama ca alta racla postbelicii este $i portul, ill i nu odatii)

ad as allelic, al unor scriitozi de a face ,,stil".

m'am intrebat, in clipele cdnd citirea oar cdror tiliti chiaburi in adjective, ma ameninfa cu inabueirea, la ce severitato, 'de sudafte se supun ace$ti scziitori dind sow pentru publi4 tUa e.

Acest fel de a sou este fi el o poza, adieu un atentat 16g bunul simi in interesul originalitiifei Dacd motima nu se va abate din calea civilizafiei noastre, suntem ameninfali cu o bogãlie moud: fie care scriitor va avea in viitor, pe hinge:" pan-

taloni, ghetele sau pãliinia sa $i Stiltil" au particular ei breveted. Marca de fabric& de altfel, a oricdrui scriitor mare. Carticica de fafli este scrith fdril stil". Am scris tot asea cum yin besc r simplu, limpede, precis $i f aril fiorituri. Am scris pentzu ca sii infozraez ei pentru ca lumea a mit inlelcagd.

Cel mat 171E120s stil este acela pe care il pricepe wen', de

la cel mai cult pdrui la cel mai incult. Scrtsul nu este nicil len mister, nici o etiznfd rezervald priceperei specialietilor, este numai o unealtd de reprezentare a cugetdrei. Acel scriitor care

stie sd redea in chipul cel mai veor de infeles lucrul pe care fl spune, acela este scriitorul cel mai mare. Adaosurile de inflorituri seamand cu acele stiucarii care, sub cuvdnt de a in, frumusefa, incarca $1 inpreuneazie. Linia impld este, in literatui a, ca $t in arhitecturd, cea mai estetica. Negreeit, cu condifia ca acel care o trage sd fie imullefit de sentimentul artistic. Pornind de la aceastd credinfd, am scris paginile cc pot, www.dacoromanica.ro

5

urma Preewn sPuseiii simplu, fard mestesuglre caulatu le-am scris, cum se spune ,,pe infelesul tutulor". A doua preocupare mi a lost sei nu spun neadeval uri. NegreOlt nu am pretenliunea sá fi inregistrat, toate fap tele petrecute de la 18.70 la 1914, fard sa fi uitat pe unele. Mc motia unui om, chiar completata cu consultari ulterioare do "documente ale vremmilor, are .slabiciunile ei fbest& De aceec prediu ca lipsuri trebuie sd fie in volumul pe care U pun acum sub ochii cititoului, neadeddruri, insii nu. Faptele ,cdte leant inregistrat, mi le-a pus la indemana numa memoria, dar actele autentice cdt i stabilizal ea cro nologica mi le au prom? at colecttile zialelor din 2astzmpul acestor 55 de ani. Nici o indolahi, dect, asupra ve2acital 1. Pentru us trarea scurgerei in public a lucrarei tindnd sea ma de marea scumpete a hdrtiei, cernelei, a mdnei de lucru se a operatiei tiparitului in genetal, ,,Bucuresti de alla data va apare in mai multe volume. Volumul al 2-lea va apare cdt mai curdnd. Sunt un povestitor. Ca astfel n'am avut alta grtjd decal sá solu adevdrul asupra trecutului fiind cdt mai complet des age tape i cdt mai nepartinitor despre oameni CONSTANTIN BACALBASA

www.dacoromanica.ro

IN BUCURETI La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din Braila la Bucuresti. Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei

4mai tarziu strada 13 Septembrie" $i acum strada Uranus") in casa care poarta astazi No. 32, aveam atunci 15 ani impliniti. Copilaria, clasele primare $i 3 clase gimnaziale le absolisem in Braila ; acum eram adus sa fiu inscris in clasa IV-a unui liceu din Bucuresti. Am tras la hotel Concordia-Veche, de re strada GermaOa, astazi strada Smardan. Era pe seara. Am pranzit la resitaurantul hotelului iar a doua zt dimineata am dejunat la biritul lui Hristodor, cel dintaiu birt din Bucuresti pentru bucatarfa zisa orientala. Coana Uta, sotia sa, femee frumoasa $i cu virtute intransigenta, bucatareasa de mana intai, mana cheapta a barbatului pentru carmuirva fondului de comert si prietena de mana stanga' pentru. multi clienti pe alese, era Ingerul tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat InIr`o casuta joasa push in coltul stradei Raureanu cu calea Victoriei, atunci ,,Podul Mogowaiei". Astazi casa nu mai este, in ,

tocul ei s'a cladit o casa cu etaj in care e instalata libraria Bert

Gaud am intrat inauntru am ramas in admiratie in fata runui nesfarsit galantar asezat in mjlocul salei pe care erau esezate tavi $i farfurii lungi cu movile de raci fierti, pilaf de raci, pui fripti, fructe, si alte felurite bunatati. 0 zi mai tarziu tatal meu mi instaleaza in Pensionatut Bucholter. In fundul unei mari curti se afla casa, darimata &cum, care era pensionatul. In dreapta era pensionatul de fete Gachstater, fost Manalotti, in stanga Curtea de apel. Toate cestea au disparut spre a face loc Palatului de justitie $i stradei din dosul sau. Toata regiunea aceea de pe vremuri, a disparut si a lasat Iocul unor radicale transformari. Dambovita necanalizata, ingusta, joasrt, murdara, trecea tot mai jos de biserica Domnita Balasa, insa albia ei era mit apropiata de strada Carol, apoi cotea la stanga in losul 1 eului Sf. Sava $i u Ia grtidina din dos a institufului Bucl oltrer. lAcolo era si un vad de uncle luau sacagii apa, iar no eleN seal lam N ara.

ne

Cheiurile DamboyiWi nu exislau, grklina Biseri ei Domwww.dacoromanica.ro

8

nita Bidasa nu exista, spitalul si ospiciul nu erau clitdite. Pa4 latul de justitie nu exista. Pe marginea garlei, cain pe terenul pe unde trece astrizt albia ei, era o casd mdricia, in care era instalat insitutul de brieti *eicaru. Cand am intrat in Pensionat m'am pomenit in altd lume decat accea in care trdisern. Amestecul de tot felul de .elevt, lipsa unei discipline severe, licenta si absenta simtului moral la multi dintre colegi; imi Men de odatti, o rea impresie. Dat m'am deprms. Eramla varsta repedei convertiri.. Am admiral repede spiritul de initiativd si de siretenie al niultora dinire colegi. Qu cram o perfecta mazetri care nicil odatd nu m'a, fi priceput sd, rezolv cu atata clestoinicie atatea probleme de-ale noastre. laid o dovadd de irelenie. Elevii erau obligati sa vorbeascd in timpul recreatiilon numai in limba francezd. Ace la care era prins cit vorbea ro, maneste primea o Milt de lemn pe care trebuia s'o poarte pa..4 nit ce prindea pe un alt elev vorbind In limba romand spre a i-o trece. EIevul care avea bile, fie la dejun, fie la masa de seard. pierclea dreptul la un fel de mancare. Dar s'a gdst repede mijlocul de a se elude mdsura. Anwt me s'a intocmit o lista In care toti elevii s'au inscris cu, felul de mancare ce nu le placea si la care renuntau de bundvoe, Cu o jurntitate de ord.' inainte de fiecare masa ne informam la buctittrie despre felurile de bucate. lira de pildt, cartofi cu carne, ne uitam pe lista si gdseam cit acest fel de mancare nut place lui Vasilescu. Ei bine, Vasilescu primea bila la pran, zul acela. Apoi erau elevii bucuresteni pe care piirintii li luau aca, stt sambritti, seara si-i aduceau inapoi luni dimineata. In tot, deauna bila era la unul din elevii care plecau acasd. Binein-. teles cd, ne mai fiind bila in pensionat, toatit lumea vorbea ro, maneste.

Insd nici odatd directiunea Institutului nu s'a gandit cit e pricrilitt, de $i sistematic bila era In totdeauna la un elev care pleca acast sambalid seara. di astfel Wald lumea vorbea acum romaneste fitrit nici o sfialti.

Cu toate acestea,-Insil, intre elevi era mare soliclaritate sii multd hunt credintd. Nici odatd complotul n'a fost tradat ii niciodatd, un elev, surprins cd vorbeste romaneste, nu a contestat faptul si nu a refuzat sit primeascd Totusi spiritul do abnegatie si de cavjerism nu prea era rdspandit. Dela varsta aceasta Cann% sOritul de conservare ki un fel de diplomatie sireatd.caracterinu pe cei mai multi. Faptele urmatoare vorbesc. De mai multd vreme un vant de nemultumire sulfa printre elevi din cauza proastei calif,* a manctrei. Eu, personal, nu eram nemultumit, fiinda la varsta aceea nu aveam clecat 13 ani nu dam icj 0"importantri hranei. Dar,

www.dacoromanica.ro

9 -'din spirit 1e solidaritate si impins de acel imbold, care m'a enimat In totdeauna de a nu'mi pärtisi tovarii de luptd, am ntrat cu entuziasm. In miscare. Era vorba sit se gaseasca ci-

4teva care sti. redacteze o plangere dare director 5i sa semneze cel dintdiu In capul celorlalti. Initiatorii ideei, cari erau din clasele superioare deci mai xrdstnici de cat mine, se codeau. Le trebuia unul care sd

tscoatrt castanele din foe $i sa ia rdspunderea. Atat de tined totusi aveau acel simt de conservare care, in viata de mai tarziu se numeste ,,dibacie" $i de$teptriciune". Omul fu gdsit, acela eram eu. Inert de atunci am av at curajul faptelor ce stivarseam 5i nu mi-a pIcut sit fiu in dc. ,sul paravanelor. Spiritul de revolta incepea sd insufle'teased. Deci am scris plangerea si am seinnat-o cel dintai. !Apoi am dus-o singur clomnului director Bucholtzer.

Seara, inainte de culcare, era obiceiul ca toti elevii sit se adune in holul de jos si sit fedi, rugriciunea. Unul o spu $i ceilalti, sub privigherea pedagogilor, faceam crucile. ea 1;in cand In and aparea in capul scarei $i brardnul Buchort.

zer care asista. In seara zilei in care i-am dat petitia, Bucholtzer apare si, Idupd ce sfarsim rugaciunea, face semn cu mane crt vrea sii Worbeascd.

Bucholtzer ne domina de sus, din capul schrei, cu stature lui erculeand 5.i, fiindati era domnul director. Apoi cu glasul stiu de bas adanc Incepe: Cine e Bacalbasa?

Es din randuri si md aria, Eu., .domnule director.

-

Tu ai scris petitia asta?

Eu.

Tu ai cornpus-o? Da, eu. Cine te-a Indemnat? Nimenea, dar.am fost toti de parere. 'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci ./fusesem Indemnat. Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie ;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mâncat? Zicil. crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face ,scrofule; intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k ,

Udemni pe itilalti la revolutie, n'ai sa je5j patru Duminicit Amin.

M'am uitat Imprejur, dar n'a miscat, nimeni, nici un gese

'de solidaritatel

De si eu fusesem Indemnatul, eu treceam drept Indern4 nittorul. Desi eu nu mrt plansesem niciodatit in potriva mân carei, eu eram cel cdruia mâncarea ii pute. In loc sd gasesc la ceilalti compatiniire, am gasit zefle:s rneaoa. Care mai de care ma lua in ras: www.dacoromanica.ro

amlbs

1 0 Ewa

M cam plitit-el Te-a luat dracuh Tett luat Blitholtget1 la ochil Etc., etc. A$i fi putut sa denunt pe adevitratii instigatori, mai ales

c. petitia era acoperita de multe semnaturi dar considerami attend ca rusinos. De multe ori mai tarziu, m'am ganclit la aceasta Intami ,plare. Si, instruit de faptele vietei, am inteles ca' mai nici odatg cei cari stau in capul miscarilor nu sunt adeviltatii conduca; !Lori. Masele nu sunt conduse nici odata din feta ci totdeauna din dos. Sefii politici sunt ca si generahi ; cornanda acoperiti. Conducatorii aparenti ,cei cari au onorurile randului din:, taiu, sunt, de cele mai multe ori instrumentele. Moralitatea acestui tineret lasa foarte mult de dorit. De all tel vina venea si de la desavarsita incapacitate si nepasare rnorala a directiunei. Intr'o zi imi vine de-acasii o lada cu de-ale mancarei, mai,' ales lucruri dulci. Elevii au simtit si i'au. pus gand rat'. .; Miami de sala de meditatie uncle ne preparam lectiunile; cra oclaia cuferelor. In aceasta carnerrt erau asezate toate iferele elevilor si tot aceasta camera era fumatorul scoaler:11 pupil dejun ca si dupti masa de seara ne adunam acolo, tott. cei mai mari si fumam. Dar fiindcrt nu toti avearn, In totdeauna, tutun si parole,' se introdusese sistemul abonamentului. Adictifcel care n'avea otutun se inscria la tigara celui care area si care firma. Aceasta TM area dreptul s. furneze jigara Intreaga ci, dupti ce conuma douli, trei parti o trecea abonatului No. 1. Fiindcrt de' imulte ori erau inscrisi cate doi si trei abonati. Col din urrnal de-abia daca mai putea prinde mucul cu varful degetelor si.' nu mai area decat un singur him de tras. De si acest fumatOr era cu, totul public, niciodata directia pensionatului nu a intervenit. In aceastti salit era si lada mea cu bunatatile. Inteo Durninica am simtit al se pregateste ceva. Dupd ilejun elevii eseau In permisie, dar vazui c unii granguyi se iplimbau prin curte. In sfarsit am esit, iar cand m'am intors ma'am clus drept la camera cu lzi1e. Lada mea era complet' folita, Ku mi se lasase nici de poftrt. ' Bine Inteles am reclamat imediat, lush' d. sub-director,

nadu mi-a raspuns ca:

Ce vrei sa le fac? Prtzeste-ti lucrurile mai bine alit datrd

Aceasta era a doua deceptie. Venisem de acasti cu alte principii, cu ideia crt mice fapta rea, ca, mai ales furtul, tre13uie aspru pedepsit; dar aci, Inteun institut de eclucatiune, furtul nu era nici macar urmarit. Aveam printre colegi chiar hoti de profesie. Imi acluc aa ,

minte de unul care area un belciug cu vre-o patruzeci de cheii de toate marimile i pentru toate felurile de broaste. Ori uncle tasea o cheie si-co adjudeci, aPOi opera toate lazile si pupitrele cojegiker, de Aude_fgra mi ales lucrurile de mancare.

www.dacoromanica.ro

11

Dar era ceva si rnai rau. Printre pedagogi avcarn pe un oarecare Musiu Wiess" un evreu elvettan lost' la par $1 la li.fatd, care avea vitiul rusinos de a masturba elevii. Nu era din dormitorul meu, ci din cel de alaturi. Cand mi s'a spus lucrul nu am vrut sa-I crez; dar cand mi-a fost confirmat de ,mai multi, am pus la cale o mica revolta. De randul acesta lam fost eu instigatorul. Intr'o dirnineata dormitorul nostru s'a Arevoltat si Musiu Wiess a fost biltut cu pernele. Cazul a ajuns qa, urechile lui Bucholtzer si Musiu Wiess a fost concechat. In asemenea irnpvejurtiri am facut cunostinta cu 13ucurestii si cu moravurile lui. i.

Dirnineata, la orele 7 jurn., pusi pe cloud randuri, elevii

rde liceu erau condusi la liceul Sf. Sava. Treceam pe strada ;Carol, uncle se gasea cofetaria Iui Iorgu Constantinescu. AOeastil. cofetarie era foarte cunoscuta pentru lipsa de privetghere. InteadevAr, elevii din diverse scoli, si mai ales cei din i.scoala militara, veneau aci la prajituri, mancau Cate palm i iu cinci dar nu plateau dead, una sau doua. Sistemul era cunoscut in tot Bucurestiul. Si prajitura costa numai 15 bani. La liceu fac cunostinta cu profesorii mei.

La religie parintele Veniamin Catulescu, preot cult si respectabil, foarte iubit de elevi. La franceza d. Tanasescu, gras, rotund $1 rosu ca un rac. ,

Erea cunoscut ca bea In toate zilele rnulta bere la beraria Prebert ,mai tarziu Osvald, In strada Campineanu.

f

Ilie Benescu, profesorul de elina, un om foarte de treaba 'gar cu totul agramat Nu avea cleat o singura lectie : cercul ivocalelor. Se stia, insrt, ea bea In toate serile yin rou Ila Pisica Neagra, in casa care inconjura biserica Zlatari. Anghel Dumitrescu, tartar profesor, sosit de curand din 1

permania, unde avusese o bursa". Era respectat fiincica era serios si isi cunostea materia. Preda geografia si istoria. Doctorul Racoviceanu, profesor de fisico-chimice. Fiindca era foarte slab si mititel, era supranumit Piturca". Se spunea lica,

cu cativa ani mai inainte, a lost biltut de elevii clasei

a treia. D. Iacomi preda latina. Era simpatic. Un batran iubit, lara a se putea spune ca era un foarte bun profesor. Pentru matematici era Zefir Herescu, profesor bun si mai -a.les foarte serios si extraordinar de sever. Cu omul acesta nu I puteai sa te joci. i

;

In cursul superior, unde am trecut anul urmiitor, iata

profesorii. (

Ion Maxim pentru latina. Bun profesor der Incepand sa

Ifie atins de cruda boala a paraliziei generale ce i-a rb.pus zih le. ,tom de caracter $ i cu un sanatos fond moral. Adevarat pedagog. Iata o dovada.

In ajunul zilei Sf. Sava, patronul liceului, hotaram sa nu 5.ntram in clasa (tuna pranz. Era tocmai ora lui Maxim. De ice am luat aceasta botarire, nurnai Dumnezeu stie. Nu am

Itras la fit,.7cum era exprts4pentru ea sa tnergem la www.dacoromanica.ro

12

vre-o petrecere, ci nurtai din spirit de Impotrirrie. Ploua cit galeata, ler noi, Nre-o 70-80 de elevi, am stat tot timpul in curte cu umbrelele deschise. In clas6, n'au intrat decal tret ctei: Barbu Paltineanu, un evreu Greif Frantz si un bursien al ciirui nume 1-am uital.

Maxim ciind a intrat in clasa si a razut camera goala, a ii teles. Dar linistit a scos catalogul si a facut apelul. A pust absente tuturor color cari lipseau, apoi adresandu-se celor treit de fate, le spuse: Voi de ce n'ati asta solidari cu colegii No*tri? Vrete srt va recomandati rnie? Asia nu se asta caracter. Lor le asta absenta, vouti note. 3 la purtare. *i esi. Bietul Maxim pierduse verbele pe cari le inlocuia invaria, bil cu vorba asta. Duna esirea lui Maxim am intrat In clasiiUnul din aii nosIri care ascultase la usti, auzise lectia profesorulur. Binei inteles cei mai zvZipttiati au pus mantalele in capul celor treill ,,tradatorr" st le-au tras un numgr de pumni. Respectul nostru pentru Maxim a crescut considerabiV 0 dovada puternicit a inthurirei padagogului asupra sufletelon tmere. 0 dor ea. mai mult cit profesorul trebuie sa fie nu numai invat1itor ci si pedagog.

Conul Alecu Bortinescu era pentru matematici. Dar my prea so prapadea cu firea. Foarte vanitos de nasterea Iui boe-

rut ca, in clasa perora mai mult despre allele deal despre stiintrt.

Una caracteristicrt.

inteo buna dimineatl vine ordin dela minister ea profesorii de matematici sa Inceapa a se sluji si de instrurnente pa cari, de ani nenumrtrati, le rodeau praful Inteun cabinet. Conul Alecu trebui sa scoata si el Teodolitul. Dar habar nu area de Teodat. Nu pusese poate niciodatii 'Mina pe el. In sfarsit Teodolitul fu asezat in curte si, inconjurat de cei 6 elevi at clasei a 7 a, incepu sa peroreze pretingind cit explicX miisu-

rarea d'stentelor zenitale. La un moment puse lama pe un

surub fix, despre care credea crt e mobil. Si Incepu: Precum vedeti, daca punern mane pe acest surub, Ne. dem cii se Invarteste, se invitrteste, se invarteste... Dar cu toat cii conul Alecu fitcea sfortari desperate ca sa-1 suceasca, surubul nu se misca de loc. Si atunci conchise- ...se in\ arteste, intr'un mod bnperceptibill Cu o orba de spirit Conul Alecu a scapat de rusine. La francezit an foarte cult si distins profesor Antonm Ro N

ques, canna, Insa, elerit Ii faceau tot felul de zile amare fiindca era stra't. La st tele naturale Ananescu, un constiinclos prof or s' foarte ser os care nu putea pronunta n'ci pe c, mci pe g . De exemplu n loc de geografie zicea gheografie si in lac d mKelled pronunta. uacluucd. Se spunea crt este armean La f lo o le Dim r e Laurian, un foarte distins das al. www.dacoromanica.ro

13

ta istorie Dragornir, cea mai impunaforfre figura a liceului. Aclmirabil explicator, orator de valoare, o podoaba a inWiltamfintului. 'L

Acestia mi-au fost profesorii. Inca din liceu un sentiment se cle*leapla in noi *i un nu-

'mar de oameni ne atrag catre ei. Acest sentiment este poliica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberahznului, Ion Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Costache Bosetti, iNicolae Ionescu, etc. iunt oarnenli cari inflacareaza. tineretul .

!qi. pregateste generatia de maine. Din punct de vedere politic: Bucure*tiul este liberal. --7 La Braila ,ca *i la Bucure..5ti, ereau unele moravuri kii "tileprinderi de care nici ca ne putem da searna astazi. Fiecare familie mai rasarita avea medicul ei curant platit pu abonament anual. Pretul abonamentului era I galben pe an.

Fie care familie avea *i preotul sau platit tot cu abonamentul de I. galben anual, preotul trebuia 85, villa in fiecare Sambatit sa faca slujba ,.pentru copii". Acesta era sparaclisul". I erau siliti sa stea ingenunchiati sub patrafirul preo;uluiCopii care le citea slujba. Parintil nu participau nici odatii. ar aceste sambete, cu tot aparatul lor, n'au desteptat de Ion .isimtul meu religios. Pe langa aparatul religios, copii ereau domesticiti 5i cu

jnscenari de spaimil. Unul din servitori se imbraca iiitr'un

,t'peargyaf alb $i sosea in odaie sunand dintr'o tigaie purtatii sub ickarpf agitand un bat aprins *i spunand cu glas rrtgusit vorbe tamenintatoare. Aceasta, cand copii Mouse ,,nebunii` . Aparitia qnfricosatoare se numea ,,Joimarita".

Sistem de educatiune absurd, la indemana oarnenilor iniculti care contribuia sa inmoaie curajul copilului, sa-I fact iifricos *i la* *i sal dezarmeze in viatrt. Mai erea *i. descantecul ; cand un copil avea clurere de .

cap sau alta indispozitie, se aducea un pahar cu apt *i un itearbune aprins. Copilul trebuia sa sufle asupra carbunelui ',care erea, apoi, aruncat in pahar spre a se stinge.

Aceasta erea in parte, viata romaneasca de familic, educatie cu totul streinrt de metoadele moderne *i de pedagogia *tiintiica. Nici un precept pentru dezvollarea fizicului prin sporturi. copii cre*teau pe mana $i In tovara*ia slugilor de la care con. ractau vicii precoce. Din acest punct de vedere cred ca asi

tazi, cand mamele i$i petrec intregul timp afara din cast, este poate $i mai rau. Pe vremea copilariei mete atractiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se faceau in famine. BUCURESTIUL IN 1871 Polilica

La govern era partidul conservator. Minislerul era astfet compus: Lascar Catargiut pre*edinte de consiliu *i ministru de interne, generalul Christian Tell la culte *i inqructie publica, general Ion Ern. Florescu la razboi, Gheorglie Costa-Forii la ex-

www.dacoromanica.ro

14

Lyme, Nicolae Cretulescu, justitie si interini la Tucgri pbblice,

Pare Mavrogheni la finante. Acest minister a venit la putere, adus de Printul Carol Domnitorul, in urma evenimentelor petrecute la Bucuresti in

seara de H Martie 1871. Mizboiul franca-german fusese fatal Frantei. Co Ionia germana din Bucuresti, in urma 5 i ctori ilor hotdratoare ale armatelor germane pune la cale un banchet de veselie. Membriit

acestei colonii se adund th seara de 11 Marne in sala Slätineanu, actuala casa Capsa. Pe cand petrecerea erea In toiu;

*ampania curgea i toasturile slaveau gloria armelor germane,

o ploaie de pietre se abate, din stradd, asupra geamurilor. Geamuri facute nindari, germani loviti inguntru, consulul

Gerrnaniei, cl-1 de Radovitz, lovit si el, chiamd prefectul de po-

litic, Simion Mihailescu, $i'i ordong, batand din picior, ca sd restabileasca ordinea. La guvern erea o fractiune a partidului liberal iar primmiMstru Ion Ghica. Domnitorul chiamg pe seful guvernului' si'i cere sal puie in curent cu cele petrecute. Ion Ghica rdspunde ca poporul capitalei s'a revoltat iar guvernul nu mai ! poate fi stapan pe revoltg. Domnitorul raspunde ca va abdica, ,dar ca nu va abdica de cat in manile locotenentilor domnestil aceleasi maini cari i'au trecut tronul la 1866. Locotenentii dom,ne$ti: Lascar Catargiu, general Golescu si colonel Haralambie .sunt chemati indata la Palat. Lascgr Catargiu ia atunci rdsyunderea situatiei, sfatueste pe rege sg. nu abdice, asigurg cg poporul capitalei stg, linitt, ca dezordinea este opera numai a catoiva sute de studenti si de scolari instigati de liberali, In sfarsit garanteazd pentru repedea potolire a spiritelor, fara var7 sare de sange si fard nici o greutate. In realitate faptele ereau cam a$a cum le ardtase Lascgr, Catargiu.

De si poporul Capitalei era mai mult ostil Domnitorului; toiusi la neoranduelile de la 11 Martie n'au luat parte dealt ur numar de *colari *i de studenti, la care s'au addugat oa,menii de stradg obicinuitii tutulor acestor miscari. Dar eine a pus la cale atacul germanilor dola sala Slati,

maim ? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt; iar adevarul n'a putut fi precizat nici odatg. Adevarul este cg ,oameni din amandoua partidele, cu simpatii franceze, au Im-

pins tinerimea asup'ra germanilor. Agit s'a putut sti cum cg cele dintaiu intruniri si conciliabule studente*ti s'au adunat la 5coala de meclicing." a doctorului Davila.

Ministerul Lascgr Catargiu s'a prezentat in fata Camerei la 12 Marne. Camera erea in majoritate liberala iar pre*edinte N. Pacleanu.

De cum se aratg in Camerd noul minister este interpelat i se contestd origina cum cà. nu ar fi constitutionald. Dezbaterea asupra acestei interpelgri dureazg 2 zile. Lascgr Ca-itargiu intelege cg nu va putea lucra cu aceastg Camera insd'i trebuia un motiv pentru a s'0 dizolve. De aceea la sfanituf www.dacoromanica.ro

15

--,

Zilei de-a doini cere Camerei s Inehid discutia asupra inter-

pelarei si pune chestia de incredere. Cu 66 voturi contra a

Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Catargiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda. atilt atacarea germaDar evenimentul de la H Martie

mlor la sala Slittineanu cat si amenintarea Domnitorului cu revolutra poporului spre a'l sili sa abdice, aveau o origina rnai departatil. Dup l. caderea cabinetului Ion Bratianu. la 1868 an contra Domnitorului s'a pnrnit o campanie vehementa si de .multeori injurioasa; cii incetul Domnitorul devenea tot mai nepopular. Oare care evenirnente au contribuit ca aceast 5. nepopula-

ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi aruncand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.

In anul 1870 legenda cuzista nu se stinsese Inca. Patru ani

trecuse nurnai dela detronarea lui Alexanctru Ion I Cuza spectrul cuzist area agitat de urni politiciani La inceputul ann-

lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candidatura lui Cuza este puá la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul

tarannor, in judetele Doti si Melredinti. Cine'i pusese candidatura? Pentru ca O. nu fie bilnuiti cit ro$ii dupe cum li se spunea atunci este opera lor, liberalii iar albii ereau conservatorii liberalii opun in Doti candidatura lui Ion Briltianu candidaturei lui Cuza. Ion Bratianu este ales. Dar la Mehedinti triumfa candidatura hii Cuza. In Camera alegerea lui Cuza este contestata, dar nu se g. sesc 5 deputati cari sa sustina contestrttia ; singuri doi deputatr Sefendache si Scafe5, amilndoi mehedinteni, o sustin. Cuza este validat. Tar pre5edintele Camerei Ii trimite urmaloarea telegrama la Viena: Principe Alexandru Cuza, Colegiul al IV-lea de Mehedinti alegand pe Alteta Voa tra deputat al sau la Camera deputatilor. comisiunea pentru verificarea titlurilor si Camera Intreaga a validat alegerea. In consecintit am onoare sa rog pe Alteta Voastra sa binevolasca a Neni sa-si ia locul in Adunare. Presedintele Adunarei Gr. Bal$

Termenii acestei telegrame dovedesc, nu numai respectul pentru fostul Domnitor, dar ceva mai mull: multi priveau pe

Carol de HohenzOlern ca pe un Domnitor vremelnic si nu ereau

putmi aceia cart intrevedeau reintoarcerea lui Alexandru Ion pe tronul perdut la H Februarie 1866. Dar Cuza declarase categoric si de repetite ori ca nu mai are nici o ambittune si ca nici odata nu va turbura linistea 4rirei cu aspiratia de a relua tronul. De aceea el refuza sit primeasca locul din Camera. In sedmta de la 27 Februarie presedintele dii citire urradtoarei scrisori. www.dacoromanica.ro

16

'Domini le Preisidinte,

Am prima depesa din 1/13 a lunei acesteia prin care il-voastra ati binevoit ami vesti cum ca Camera deputatilor, Homaniei a intarit votul cu care ma, trimite in reprezentatie trtrei, ca alesul sau, colegiul IV de Mehedinti. Aceasta incunostiintare m'a patruns, die presedinte, Si mai antaiu de toate va rog sa_ aratati Carnerei simtirile mele do recunostinta si sa prirniti pentru d-voastra, prin al carui organ imi vine, vitle mete multumiri. Puternice terneturi, insa, m opresc a primi acest onor, mid facut de colegiul al IV-lea Mehedintean; cu toate ca scumy imi este a vedea in votul sad si a lui intarire ca tara, in a sal neataranre stie asi revarsa dreptatea asupra urei si a orbireil patimilor. Mai este aceasta o dovacla c, dad, am putut face ceva pentru tare, ea nu a, uitato si tot crede ea, de departe cal si de aproape, niti o inconiurare nu-mi poate stinge adancar dorinta.' de a o vedea fericita si in inflorire. Primiti domnule presedinte, incredintarea inaltei mele consi clera tiuni.

A. I. Cuza Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul raspuns. Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila 'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la; 19 Februarie acest ziar sena:

Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Romania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de

catre Domnitor si de catre Camera legislativa toti impreuna4'.1 Cuvintele de--clitre Domnitor" ar putea parea stranii, taci1 ce amestec putea avea el in alegerea lui Cuza? Aceste cuvinto se refera la vorbele rostite de Carol de Hohenzollern and m'fnistrul preseclinte Pe. raportat ca fostul Domnitor a fog ale& Carol de Hohenzollern a declarat atunci c aceasta alegere mug supara de loc, cdl bucura, din flotrivii, fiindcit vede cal poporul roman stie sit fie recunoscator pentru cei cari'l fac binele. lar in lealitatea printului Cuza are toata increderea. Dar in cercurile partidului rosu, in opozitie atunci, alege4 I

rea lui Cuza n'a fost placuta, caci de $i dovedea slabiciunee) guvernului si o lovitura data Domnitorului, totusi reintoarcerea lui Cuza ar fi insemnat suprimarea februaristilor cal partici de guvern.

Ziarul Ronidnul, ziarul lui C. A. Rosetti, ziar rosu. prin urmare, scria asupra alegerei dela Dolj si de la Mehedinti: Care sa fie cauza c. principele Cuza reinvie de o data a

Clevine la moda in colegiile electorale din Romania ? D 1 Durnitru Ghica, Enid presedinte al Ministerului, a zig

in Camera ca acea.ta alegere este un avertisment"; de catre eine si cui se da acest avertisment"? Totusi nepopularitatea Domnitorului crestea. In public se raspandeste zvonul cum ca printul Carol s'ar fi aratat nemultumit de modicitatea lfstri civile, iar guverwww.dacoromanica.ro

A-- 17

nantii scar fi ariitat gata ea sa propuna Cameral- votarea und dotatiuni anuale de 300.000 lei: Ziarul Romdnul deschide focul $i atacd guvetnul pe aceastet. chestiune.

Ziarul Trompeta Carpatilor, povesteste astfel. ,,La Concordia (otel Concordia strada Zrnttrdan N. A.) se

tin de doutt ori pe saptamana, seara, adunitri de deputati. In tr'una din aceste adunari d-1 Ceaur Asian propune urmatorul project de lege: Art. I) Se fixeaza pentru Maria Sa Doamna Elisabeta o 'dotatiune anuala de 300.000 franci (cititorul nu va perde din tvedere ca la acea epoca toed, lumea intrebuinta vorba franc"4 in loc de leu"), platibili in tot timpul vietei sale si clriar cdnd an ramâne vacluva.

Art. II) and mostenitoruI tronului va ajunge etatea de

ani Impliniti i se va fixa 0 clotatiune prin o lege speciala tAsemenea se va urma si cu ceilalti fii ai Domnului. Art. III) Una sau donul din mosiile Statului cu venit anuaI 'de 30.000 franci, se declar5, domeniu al Coroanei si va fi pus la dispozitia exclusiva a Domnului. A fost mare Inteadevar surprindere in toti auzind propunerea proiectata. Nime nu s'ar fi gdndit ca un arnic sincer al Vinastiei, un sprijinalor infocat al stabilitUtei precurn ne place sa credern ca este domnul Asian, sa vina cu o asa propunere, care erea de natura a ridica blasterne in loc de binecuvântaril rneritate junei dinastii. In stupefactiuni generale, d-1 Cesar Bo iliac care ocupa fololiul de presedinte, se ridica si, In cdteva cuvinte In sen,sul de mai sus, protesta contra acestei propuneri pe care o si respinge cu indignare ca arnic leale $i stabile al stabilitatet In aplauze mai unanirne, dupe care voeste sIt piece Indatd dare este retinut $i rugat de catre deputati reia locul de preas

$edinte. Dupe d-1 Bolliac ia cuvantul d-1 Constantin Boerescu ca sa

sprijine propunerea d-lui Aslan. InsIt In mijlocul peroratiuneg sale, presedintele d-1 Bolliac neputând suferi aceasta tenta, /tune (I) de a se compromite prestigiul -dinastiei, arunca clogpotelul din mana protestând din nou si gatindu-se sIt -lug cat kmai curanci din Adunare In -care simtea o atmosfera asfixie-, toare". Dupe alte consideratiuni ziaruI urmeaza astfel: Fatalitatea facu sIt cada in una din zilele saptamânei tre4 cute, In mama d-lui Massim un peticel de !Artie pe care ereai scrisa intocmai propunerea in coprinderea de mai sus. Cfttivar :deputati curio$i ca i d-1 Massim care o ridicase de jos, I Inconjura, unul pune mana pe ddrisa ca sa citeasca mai bine, recunoaste scrisul d-lui ministru Boerescu (Vasile). Etc., etc.', In sfdrsit in Camera propunerea semnata de 65 deputati este prezentatd de &Ore colonelul Grigore Sturza, insa depu-

tatii semnatari declara ca au semnat nurnai de forma fiindca de fapt Doamna va refuza dotatia. $i, in adevar, dupa ce COwww.dacoromanica.ro

2

18

i1onelul Stuila a citit propunerea, prima m1nistakt a luat CU :ydntul si a refuzat dotatia in numele Principesei. Este usor de inteles cd Doamna a refuzat dotatia numai in: urma furtunei ridicatd de cdtre propunerea guvernului. Fiindcdi In realitate guvernul o propunea. 15 ani mai tarziu sub guverLtmul liberal al lui Ion Brdtianu, parlamentul instituia Domeniul L

.1Coroanei.

In sfdrsit $i actul acesta a contribuit la cresterea nepopu-, laritatei Neamtului care a venit sti se intoleascli in Romdnia":1 REVOLIJTIA DIN PLOESTI

Curentul antidinastic crestea. In ziva de 8 August isbucteste revolutia de la Ploesti. La guvern erea Manolache Cos-, tache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanti, mimister numit ,,Closca cu pui". In adevär Epureanu nu mai erea tilnar cdci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalti mi-

,nistri ereau toti incepdtori si anume: Petre Carp la externe, Con.'

stantin Grddi$teanu la finante, colonelul Gheorghe Mann la lrezbel, Gr. Triandafil la justitie, Vasile Pagor la culte, George 'Gr. Cantacuzino la lucrdri publice. Gaud a izbucnit revolutia Ploesti, Pogor si Triandafil esise din guvern iar la justi-

ie se afla Alexandru Lahovary. Revolutia din PIoesti a lost, dacd o examindm acum, o simpla, copildrie ca executie; dar rästurnarea dinastiei si proclamarea republicei ardtau. di, in lard este un curent inpotriva Domnitorului.

In fruntea. revolutiei gäsim pe Alexandru Candiano-Popescu, fost cdpitan de artilerie, unul dintre ofiterii cari au par-

liticipat la detronarea lui Cuza. Demisionând din armatd s'a

'f.lus in Franta unde a luat doctoratul In drept. Apoi s'a stabilit ia Ploesti avocat. Din actele dosarului gdsim c. Candiano Popescu a procla-rmat Republica numind ca regent pe generalul Nicone Golescu liar ministru de rezbel pe Ion &Miami. Pe el s'a numit prefect de Prahova. La dosar s'au gäsit urmdtoarele acte, cdte-va telegrams cu . acest cuprins: .

D-lui cdpitan Georgescu, comandantul punctului PrePrincipele Carol rdsturnat, guvernul provizoriu instala,t

"deal.

,având de cap pe generalul N. Golescu ca regene'Sunt prefecaul districtului numit de guvernul provizoriu. Concentrati imeWat gränicerii $i In 24 ore dacd se poate, sd fiti In Ploesti.' PAstept de la patriotismul d-voastrd si dela energia d-voastrd, acest serviciu. Candiano Popesvu:

Jurnalului Albino. la Pesta:

_

Principele Carol este rhsturnat, guvernul provizoriu In-

Mutat sub titlul de regentit. In Ploesci mare entuziasm candiano Popescu

www.dacoromanica.ro

19

TApoi.tirmatoarea telegram i trimid rnaiorului Po liZu ca, -comanda batalionul de infanterie din localitate. Bucuresti 8 August 7ore 10 minute M. D.

D-lui major Polizu la Ploe$ti

va.' fac cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat ast5 noapte de catre popor. In numele guvernului provizoriu va ,ordon a lua comanda garnizoanei si pe data a supune armata) ?la juramant pentru noul guvern. Tot de o data vit yeti pune la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veti men'tine orclinea iar de urmare veti raporta pe data.

Ministru de rezbel ad-interim Ion BreiNanu" ,

Bine inteles aceasta telegrama a fost plasmuita. la Ploestil -de &are Candiano Popescu cu complicitatea altora.

Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.leigrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revoqutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va; pompieri si un numar de mahalagii. Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A r

telegrafic din Predeal $i telegrafistilor punctului care, prinzandi (telegrama trimisa ziarului Albina" la Budapesta cat $i aceea$ ,adresata comandantului granicerilor, au comunicat faptul la Bucuresti. i Revolutia de la Ploesti, de si executes'. copilareste, de $ii ( iprabusita, dupa cateva ore erea rezultatul sentimentului ce 'cre$tea impotriva Domnitorului. Informatiuni cunoscute cu !mutt 11-7.1-tarziu au spus ca ceea ce s'a petrecut la Ploe$ti in) ziva de 8 August trebuia pa izbucneasca de odata in mai multe 'brase din Moldova si Muntenia, insa. Ploestenii nerabdatori [ sau avand ambitiunea de a fi inceput ei cei dintai, au pornit mai inainte de vreme. Valul antidinastic crestea. Ministerul Manolache Costachf Epureanu, primeste la Camera un vot 'de neincredere pe la :jumatatea lui Decembrie, iar Domnitorul, de voie de nevoie,) iinsarcineaza pe liberalul Ion Ghica cu formarea cabinetuluil Ministerul cel nou se prezinta inaintea Camerelor In formai pa urmatoare : Ion Ghica presedintia si internele, Dimitriej Sturza finantele, N. Gr. Racovita cultele, instructia si interim1 ka externe. Dumitrie Berendeiu la lucrari publice, D. Cariagdi, ljustitia, colonel Pencovici razboiul. 1"

SCRISOAREA CATRE AMBRON

Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai .din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, serisoare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj ,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de, www.dacoromanica.ro

20 ' a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta

serisoare a fost exploatata multa vrerne de ziarele liberale, in) special de ziarele umoristice care, pe sub mkna, erau tot ziare Kiberale.

Iata serisoarea :

Stimabile amice,

Mult timp am traganit Oita sa-ti dau iar semn de viata. Asi voi sa te vad numai o ora in locul meu ca sa te pktrunzt! eitt de sfarâmata imi este existenta, $i de cate luerari, de ckte igriji $i deceptii este plink. Sunt aproape cinei ani cle and am luat hotarirea stator-, mica a ma Dune in capul acestei tan atat de Barna i cu toate Acestea atftt de cu imbel5ugare dotata de natura. Si, and Imi intore privirea cátre west period ce s'a sours.

scurt in viata unui popor, dar lung in aceea a unui om ale carui aspiratiuni tind neincetat spre progres, trebuie szi-nd zie ca n'am putut face cleat prea putin pentru aceasta frumoasa tara. M. Intreb adesea a cui e vina ? A mea care nu am Cum. scut oaracterul poporului, sau a lui care nu vogte sa se lase guvernat sau nu stie sa, se guverneze ? Prin numezoasele mele calatorii in arnbele principate pi

prin diversele mete relatiuni cu toate clasele societatei, am dobtindit convingerea ea aceste imputari flu trebuese adresate nici poporului in general, nici mie personal, ci mai ales seelora cari, nascuti chiar In Principate, au pus mane, pe gu.. ftrernul bor. Acesti oameni cari, uitând situatiunea patriet lor; is'au dus sa-si faca eclucatiunea politica $i sociala in straint-, Aate, n'au alta in gand deal sa aplice la cltn$4 i fara discertnamant, niste idei admise acolo $i investite intr'o oare care Torma utopista.

AstfeI aceasta nenorocita tara, care a trait rnereu in ces mai aspra servitute, a trecut fart nici o tranzitiune dela un o Corr tguvern despotic la Constitutiunea cea mai liberala, stitutiune cum nu mai poseda nici un alt popor In Europa., onsider aceasta, dunk experienta mea praprie, ea o nenoro.

teire cu atat mai mare cu eat Romanii nu se pot maguli es posecla virtutile domestice indispensabile unei Constitutiuni guasi-republicane. De nu mi-asi fi pus toata inima la intere sele acestei marete IAn, careea s'ar putea prezice In alte cirtumstante viitorul eel mai stralucit, asi fi perdut de mull irabdarea.

Am facut acum cea din urma cereare prin care, trecând Ilrept nepasator la prosperitatea Principatelor, nu voi fi corn:, promis numai In ochii partidelor si ai promotorilor programet iMarei Romftnii, dar Inca, sacrifiandu-mi simtimintele persoirmle, mi se va nimici cu totul popularitatea.

Ar fi lost, insd, o negbjenta din cele mai de osandit sa mai ascund raul In ethit care ne roade $i sit parCtsesc viitorul www.dacoromanica.ro

21

Orei in voia coteriilor. Cel ce trite() oare care pozitiune are eurajul sa spunk adevarul si sa numease,a lucrurile pe adewaratul lor nume, negresit a se vede irnediat parasit propriitilor sale forte, insa cu aceasta diferenta, in avantajul meu, ci ponserv libertatea de a mie intoarce m scurnpa mea patrie 0 a duce acolo in sanul unei fericiri dornestice fara pereche, un train, e existenta independen i scutita de gnji. ACEASTA PUTERNICA IUBIRE DE PATRIE n a ince tat nicioclata, chiar in mijlocul asprelor incercari la care am fast supus, a-si exercita asupril-mi influent& Regret num-ai, din toata inirna, ca bunele mete inten Itiuni au, fast nesocotite i primite cu atata ingratitudine. Insa precum soarta aceasta imi este comuna cu a tuturor murito rilor, voi Sti sa rn'a mangai si sa nit, Incetul cu incetul, In mijtocul schimbului intelectual si intaritor al societatei voastre, ivechiul scop al silintelor mele. CAROL

CURENTUL FRANCOFIL

Curentul contra Domnitorului erea hranit si de senti mentul franco-fil al publicului. Victoriile armatelor germane lileparte de a infrânge acest sentiment, il indarjea Ina si maz mult, lar particlul liberal se folosea d aceasta dispozitie a

spiritului public, spre a lavi in, domnitor. Prin gradinile 1e petreceri, prin celelalte localuri puNice, lumea cerea lautarilor sa ante Marsilieza. Erea o adevarata frenezie. Lautarii atacau cantecul revolutiei franceze. iaplauze furtunoase urmau si strigatele de: Traiasca Frantat azbucneau din toate piepturile. In urma observatiunilor reprezentantului. Prusiei, guvernul fu silit s interzica cantarea iMarsiliezei prin localubele publice.

Chiar si preotimea se dedea la manifestatie n favoarea

Wrantei.

Cam], preotii veneau cu botezul la zi Intai cantau: Mantueste, Doamne, norodul tau 5i blagosloveste mostenirea lui Biruinta natiunei franceze Asupra celor protivniei, daruestet etc.

Toate aceste fapte si imprejurari au contribuit ca eveni mentul de Ia it Martie sa se produa. POLITICIANIZMUL

Cand am intrat in cercul camarazilor m am mirat de pasiunea cu care faceau politica Mat toti ereau liberah

eau mai bine zis, rosii. Mai eiea si ,,Fractiunea liberala a independenta" din ?Moldova. Acest partici format din profcsorii Ui isersita4ii din. 'Iasi: Nicolae Ionescu. Andrei Vizanti, fratii Stefan $i A exandru Sendrea, Petre Suclu etc. $ care recunostea e sef p Nicolae Ionestu. erea un parti 1 liberal, cu p ogr m liberal RI www.dacoromanica.ro

22

'democrat. Dar mr toti liberalii Mai ereau *i liberali de nuanta tgalniceanu, insa, nu mai avea rea lui Cuza, cogalnicenizmul servatori din Bucuresti, adtcb

moldoveni ereau fractionisti. lui Mihail Cogalniceanu. Co-

partid, ci oda% cu detronapierise. Pe fractionistii cons albii", ii numeau: ro*i. din

Moldova.

Fruntasii celor dour), particle in lupUi ereau: Din partea tonservatorilor de nuante diferite, o puternica pleiada compusa din: Printul Dumitrie Ghica, (Beizacle Mai*, Lascar tatargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I. Em. Florescu, Gheorghe Costaforu, Nicolae Cretulescu, Vasile sil Const. Boerescu, Manolaki Costaki Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru Labovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc. aveau in iara*i de mai multe nuante , Liberalii,

runte pe : Fratii Golescu, Ion *i Dimitrie Brgtianu, G. A.

Mosetti, Mihail CogMniceanu, Ion Ghica, Nicolae Ionescu, etc. Intre particle ereau cateva personalitati insemnate precum

jurisconsultul si profesor universitar Constantin Bosianu un "independent, dar mai mult liberal, Gheorghe Vernescu de acerasi nuanta precum si alte personalitati, de pilda : B. P. (Hadeu *i V. A. Urechie care, de *i liberali, nu apartineau martidului liberal sau ro*u. Un numar de tineri Petre Gradisteanu, Eugen Stiltescui _Nicolae Fleva, Pake Protopopescu incepeau,. Personalitati cu importanta, in politica bucurestean6 e. reau doi preoti, unul liberal si cell'alt conservator. Preotul liberal erea Grigore Musceleanu, preotul conservator era Popa Take. Preotul Grigore Musceleanu erea un fanatic, liberal, orn CU

'oare care cultura,, erea autor a oare caror carti religioase, redacta si un ziar de literatura speciala intitulat Bise-rica Reiindnii. Liberal ireductibil din vechea scoala, erea *i organizator electoral plin de pasiune. De aceea albii Ii numeau: Cap de 'kande. In realitate popa Grigore nu erea un MMus. In schimb Popa Take al conservatorilor erea un adevarat comandant al banclelor.. De o statura erculeana, un gat de fair, o frunte de 2 de(fete, Popa Take erea o bruta. Lipsit cu totul de inteligenta, lipsit cu totul de sim t. moral, ciMc, Popa Take organiza ban-

tdele de ciomagasi *i petrecea noptile prin arciumi in tovarasia kr. Din cauza purtarei sale nedemne, Mitropolia l'a tras $i i'a luat dreptul de a ofi0a. Acuff' trara numai din sub-

Wentiile ce primea pentru 0, Organiza bandele *i din samsarIlacuri pe la autoritati. Epoca in care am vei-lit in Bucuresti erea epoca batausi,1 Oor. Un veslit cap de band& erea Die Geambasu zis *i Ilie a'abacu. Foarte sprinten, foarte ager, foarte indraznet erea un tin Lexceptional. Nu inalt de talie, uscativ. Incaleca calul -si insotit

rde tovarbi cJrj, nornea prin mahalale duna aventuri si orwww.dacoromanica.ro

23

gii, intra calare prin ettrciumi, chiuind i trosnind din biciu

alopa in fruntea batausilor sai, iar lumea speriata fugea din ,fata lui. Cdnd. pornea Ilie Geambasu la petrecere prin stradele anarginase se rdspandea teroarea. Ullel, dac a. intalnea vre-un Adversar sau pe unul pe care avea pica II znopea In bdtai. Apoi ereau ferneile. Nenorocire pentru aceea. pe care puflea ochiul the Geambasu. Trebuia s'o aibd cu orice pret.

kiola domiciliuril, spdrgea usile, intra, pe ferestre, lua fe-

rr,eia, de ling& barbatii terorizati, zmulgea fetele din casa pa-. i trebuia s le necinsteasca. Un contimporan povestea cum odata acest celebru btitaus a rapit pe tândra si frumoasa sotie a unui cdrciumar. A intrat cillare in cdrciuma insotit de tovarasi calari, a zmuls femeea W5 la tejghea, a trdntit-o pe ga.tul calului si a esit in strada: Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale ei caii, in fuga nebund, scotand schiniti din caldardm.

crintilor.

0 astfel de fantazie" era cu putinta in Bucurestiul de

la 1871.

Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingramgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un caine la alegerile pentru Camera in 1875. Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte reactionari primejdiosi. PETITIA DELA IASI

In ziva de 2 Mai 1871. un grup de oameni politici conser-

vatori, in cap cu printul Grigore Sturza si cu toti fruntasti

,

Junimei literare : Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruti, N. Pogor, D. Cornea etc. se constitue la Iasi In partici si elaboreaza un program, numit petitie-program"Iatti aceasta Petitie-Marofest", adresatit Corpurilor legiuitoare:

Domnilor senators, Domnilor deputati,

Noi subscrisii, alegatorii .domniilor-voastre aflarn de a

noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora neaparata trebuintd este simtita de td&ta lumea. Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru; caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a ;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative neapdrate pentru vindecarea suferintelor ei.

Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constituPune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In pracCM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga. Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa partseasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara? www.dacoromanica.ro

24

Oare puterile mari garante, cari au ilat patriei noastre aloastre, oare aceste puteri nu vor perde in fine rabdarea,

atatea probe de bura-vointA, $i ne-au incuviintat toate cererile

,vAzand reaua intrebuintare fAcutA de drepturile ce nt le-ag consacrat, $i nu vor hotAri ocuparea tArei cu armate strlinel

Ia cea dintai tulburare care ar mai urma la noi? Oare o asemenea stare de lucruri nu pune In pericol chiam existenta noastrA nationale? Ar trebui cineva A fie orbit de patime sau trelllitorul threi, ea sa o tAgacluiasca.

Noi, cari nu aveam altA ambitiune, de cat a trai liberi ea cetateni Romani In patria noastra, $i a vedea onoarea, ivieata $i ayerea fiectiruia garantate prin institutiunile tArei, noi, cart ne-am sAturat a vedea, eA. datoriile Statului sporesc 10

iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt impuse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea räului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg, pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta pentru urmatoarele cuvinte : Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad 'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."rUrea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din Paris, iar In Ia$i separatismul.

In fata unor imprejurtiri eat de grave, avem nu numai ilreptul, dar $i datoria de a vg propune, domnilor deputat4 §i domnilor senatorl, noi alegatorit domnillor-voastre, masa% rile, cari le judecAm neaparate pentru vindecarea räului $i cc-

Nrem de la domnia-voastra, sa vA insusiti aceste propuneri $1 sat?

le prefaceti 4n legi, dacA voiti a avea $i pe viitor increderea noastrli. Pentru a propune remecliul, trebue mai Intai a constata raul. SA vedem dar, domnilor, cari sunt relele cele mai marl cart rod panA la os tara noastra. / Mai intat ne afMm fata cu un fapt foarte gray, care tre, bue sA faca obiectul cel dintai a propunerei noastre. Vocedi publicA bAnueste, cg," unii din fostii deputati, au brat mitA di la eoncesiunea drumului ferat, It d-lui Strusberg. 0 asemenea inculpare 1m/este In modul cel mai gray caracterul si demnil, 4atea repiezentatiunit noastre nationale. Noi cerem, dar, de laj domnia-voastrA, sti, oranduiti o anchet a. parlamentarg, care sa eerceteze cu patrundere, dad. in adevar vreunul din fostii de-,

utati a Injosit panA la ma grad caracterul de mandatar al'

tarei. Caci Inaintea unei banueli atat de grele, sau trebueste 5 dovedi el ea este neintemeiata, sau clacd sunt culpabili, se tf e supusi la twig. asprimea legm. ,

SA ven'm acu T1 la raul cel nam mare, care dezorganizeazrt'

-cu totul tara no strii acest rau este lipsa de dreptate. Oricara )ocietate civiliz ta pentru a trait are neap6rat6 trebuinta maf www.dacoromanica.ro

25

Intai de toate de doug lucruri: çle libertate, cilei Lira ea nu se poate desvolta, si de dreptate, caci farit ea se disolva. EgaliAatea este o ramura a dreptatii, de aceea ea este 'Duna ilumai Intru cat este dreapta, precum egalitatea inaintea legii; indata insa ce este nedreapta, este rea. Astfel este nedrept, ca eel ce nu are nimica, sit voteze imposite pe spinarea aceluia care are ceva, si de aceea aceasta egalitate este rea. Asa dar, nu ne trebuie faimoasa trilegie revolutionara: libertatea, egalitatea i fraternitatea, cu atat mai vartos ca tunci amid s'a proclamat fraternitatea, s'au facut despuierile cele mai nerusinate j macelurile cele mai crunte; ci ne trepue mai presus de toate libertatea si dreptatea. Aeolo unde dreptatea nu exista, libertatea degenereaza in licenta. Acesta este cazul la noi. Dreptatea infranatoare lipseste si impunitatea este garantata tuturor delictelor si tuturor crimelor. , Astfel a ajuns la noi licenta presei pana a fi un adevgrat nandalL Noi nu zicem aceasta pentru a cere in contra presei Nreo masura preventiva, etici noi suntem pentru libertatea absolutil a rostirii ideilor, dar o zicem, pentru ea voim ca inju. vele personale, defaimarile i calomniile si batjocurile facute prin presa, sa fie judecate nu de juriu, care le achitil tot. 'deauna si agraveaza prin aceasta Inca injuria facutit persoanei atacate,.ci sa fie judecate de tribunalele torectionale, ca in Ut rile civilizate. Pentru ca sit adopti aceasta masurit binefacatoare, este inaestul s va amintiti atacurile infame fAcute de o parte a pre . sei noastre nu numai in contra persoanei Domnitorului, dar si in contra familiei sale, pana si in contra copilitlui din fa&a. Ptin urmare, propunem ea alineatul al 2-lea din articoIul 24 al constitutiunii, care rosteste: Delictele de presa sunt jude, cate de juriu", sit fie interpretat in acest inteles. SA trecem acuma la delicte si crime de o alta naturit, bin 96 de delapidatcri de barn publici, 92 s'au achitat de juriu. Prin urmare propunem ca functionarii prevaricatori s fie ludecati de curlea de Casatiune. Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai semete s'ait inmultit la noi intr'un grad amenintator pentru societatei 'de cand s'a ridicat pedeapsa mortii si de cand juriul, prin inClulgenta se.. le asigurl impunitatea. Astfel am vAzut inteun

sat aproape de Iasi o familie intreaga, WO, mama si trei

copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to. parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a fames nepeclepsitil.

Un membru al clerului mai inalt, un archimandrit, vine la capul situ spiritual la mitropolit, cu tin revolver in buzunar si descarca patru foeuri in Prea Sfintia Sa cu premeditat unea cea mai semeata. Juriul achitit pe acest paricid, cam osanda la inchisoare corectionalA de doi ani nu se poate pr vi 1) Asupra Mitropolitului Primal Nifon se facuse o incer re de asasinat pentru motive intime,

www.dacoromanica.ro

26

ca o pedeapsg seriotisg pentru o asa crimg. St igititfa. puni vilrf inichitgtii, 11 athitg, dupg, ce asasinul a fost apgrat in fata juriului si a publicului cu calomnii aruncate asupra victime/ sale. Consciinta publicg, se revoltg in contra unor nedreptitti atilt de monstruoase. Un alt fapt de o insemnatate foarte gravg, si care vecleste sirnptome foarte periculoase pentru tara noastrg, este urmg-\ torul : Un revoltat hacearcg cu arma in mgng a face o 1ovir6 de Stat si proclama la noi republica, pe cancl forma legalg, Statului nostru este monarhia constitutionald. Acel criminal este achitat de juriu si in urmg, nu numai primit in sgmu1 0

sau de fosta Adunare, dar incg inggcluit de a o reprezenta inaintea Domnitorului, ca membrul cornisiunii insgrcinate cal rgspunsul la rnesagiul tronului. Ni se pare, ca' impunitatea si? ncrusinarea nu pot sg, meargg mai departe 21::1 Pentru asemenea cazuri, siguranta Statului $i a Cons-. titutiunii reclamg neapgrat de a se proclama starea de asediu De aceea cerem ca sit se introducg in Constitutiune un') asemenea articol, care sit rgspuncla la aceastg mare trebuint`a oricgrei societati constituite. De cand s'a introdus juriul $i s'a ridicat pecleapsa mortii pentru asasini, prdclaciuinle si omorurile au luat la noi o in-. tinclere inspgimantatoare si se produc cu o semetie neauzite Astfel am vgzut formtlnduse b.ande de dougzeci de hoti chiar, prin resedinta tinutalg, si ceeace este Inca mai gray, acele bancle s'au recrutat in parte chiar printre agentii puterii pm, blice, cari sunt chemati a apgra societatea in contra facgtori.i lor de rele. In timpul Principelui Mihail Sturza, dupg ce s'a spftnzurat câtiva hoti, securitatea persoanelor a devenit absolutg ii iu s'a mai produs nici o prgdgciune, nici un omor. Experienla este aci mai presus de cat nista teorii a caror consecinte la moi au fost omorirea calor buni i asigurarea impunitgtii ce lor rilu. $1 apoi oare toate statele civilizate, Anglia, Franta, Germania, Italia, Belgia, nu au astgzi pedeapsa mortii Si. dacg in viitor natiunea româng va cunoaste, cg, poate ridica cu totul pedeapsa mortii, Mfg pericol pentru societatei pare nu poate s'o ridice prin o anurne lege, oriand va voi ? 4nsg..pang. atunci propunem sit se moclifice art. iS din Constis

E

tutiune in chipul urmgtor : Pedeapsa mortii nu se va putea afarg, de casuzile psevgzute in codul penal militar pi pentru, asasinat". Cat pentru juriu, avfind in vedere rgul ce l'a produs la noi panit scum, mgsura cea mai rationald este de a-1 suspen-

I'da, pana când se va forma la noi un spirit public mai constiinlcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit reprez*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.

o sfidaie pentru Domn din uartea uitimei comere dizolvatl de Latargiu, www.dacoromanica.ro

a nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiinitarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru Inclreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului juatunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, verdictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".' S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,' la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-, zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale tärii,' pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru coapoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiuI1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intruneased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc. Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprindere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori, I(arenda$i), ale cdror interese sunt strâns legate cu p'roprietatea, Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor. Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu toul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin erase, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pentru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s& alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor oraseaor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace. Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele ce le reprezintä. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Botoslini câte doi ; iar celelalte orase Cate unul. Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electoran'. inscris5. in Constitutiune : Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de mosii, al cdror câ5tiü anual este dela sante sute galbeni in sus. Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in jos pfind la doug sute galbeni inclusiv. Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY

prunânteni cari fail a avea vreo proprietate, tin in posesie mosii, al cdror ctiu anual este dela cinci sute galbeni in sus. ,Articolul 61. Colegiul al treilea al oraselor este alcdtuit din trei clase de alegdtori. .3Fac parte din clasa intdia toti proprietarii de case, a cdwww.dacoromanica.ro

28

.ror chine ar fi dela o sag galben in sus. rirsemenea fac parte -din aceasta clasa si toti comerciantii i industriasii, can platese patenta de clasa intaia. Pac parte din clasa a doua toti proprietarii de case, a cik ror chirie ar fi dela o suta galbeni in jos pang la 20 inclusiv. an aceasta clasa intra si toti industriasii si comerciantii cani platesc patenta de clasa a doua. ,,Fac parte din a treia dasa cornerciantii si industriasiii cari platesc &Are Stet o dare de 30 lei noi cel putin. Sunt scu-I titi de cens in aceasta dug. toate profesiunile libere, ofiteriil in retragere, preotii t pensionarii Statului. L

La orasele unde are a se alege numai un deputat

satr !

doi, a este trei clase de alegatori ai colegiului al treilea aleg fiecare cate un candidat ; acesti trei candidati convin in una-d, numitate, cari din ei sa fie deputatul colegiului acela; iar da ca' nu se unesc, sortul decide". ,,La orasele uncle sunt de ales trei deputati, fiecare clasa din colegiul al treilea isi alege deputatul sau. Ian unde sunti amtru deputati de ales-, a treia dug. alege doi deputati i cele-d lalte fiecare cate unul. Articolul 62. Aceste trei colegii aleg direct: ,,Cele doua. dintaiu cats un deputat fiecare, iar cel de-al treilea, precurn urmeaza: ,Bucuresti patru ; Iasi trei ; Craiova, Galati, Ploesti, Foc-4 sani, Earlad, Botosani Cate doi; iar celelalte cats unul ; peste tot patruzeci $i patru. Toate orasele unui district formeaza un singur colegiu zu orasul de resedinta". Sa trecem acum la alcatuirea Senatului. In toate Vara() constitutionale, Senatul trebuie sa fie un corp conservator si! ponderator intre tron si adunare. Pentru a raspunde la acest tscop, trebuie ca atat alegatorii, cat si alesii sa aiba o avere teritoriala. insemnata i un numar oarecare de senatori tre,1 tuie sa fie nu.miti. cu anume conditiuni de admisibilitate, di. Fxt.ect de catre Domn. Acest drept il au si Suveranii din Englit, era, care este tara cea mai constitutionalii. Pentru aceste cuvinte, vit propunem, domnilor, urmatoa-k, rele modificatiuni la sectiunea II-a din Constitutiune, care trateaza despre Senat: Articolul 68. Membrii Senatului se aleg cafe unul de fierare judet de proprietarii de mosii, a caror castiu anual este' cel putin dela una mie galbeni in sus'. ,,Venitul se dovedeste prin rolurile de contributiune". 114 Articolele .69, 70 si 71 sa se suprime ca uncle ce nu mai Inseamna nimic, (lea. se modifica, articolul 68, (tuna turn ilf propunem. Articolele 72 $i 73 trebuie sa ramana curn sunt, iar la articolul 74, punctul al 5-lea, care hotaraste ce avere sa aiba cineva, spre a putea fi ales la &nal, trebuie modificat in chi-j pul urmator n

www.dacoromanica.ro

29 F)1 X fi ptOptietaf `de mosie cu castin anu.al eel putin de una mie galbeni". ,,Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct s.ase-

isprezece senatori dintre persoanele cari intrunese insuvrile a.rtitate la articolul precedent, sau si dintre persoanele mai jos Insemnate, can. sunt dispensate de acel cens :

a). Presedintii sau vicepresedintii vreunei adundri legis-

lative.

b). Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni. c). Generalii. Colonelii can au o vechime dc trei ani.

71e ). Cei ce au lost ministri sau agenti diplomatici a Orli.

Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de presedinte de Curte, de procurori generali, de consilieri la Curtea de Casatiune `. Sd.

va vorbim acum, domnilor, de un articol interesant

pentru desvoltarea noastra agricolti.

Articolul 3 ar trebui modificat in chipul urmator : No se poate face .nici o colonizare cu populatiuni straine in teritoriul Romarnei, de-cat in puterea unei anume legi". Nol socotim, ca ar fi foarte de folos pentru satenif nostri Romani, sa aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da cateva colonii germane, precum sunt in Basarabia. Asemenea colonn laborioase si in cautarea vitelor, daa. an fi asezate pe unele din mosiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cat pentru pericolul de a se inmulti prea tare la noil asemenea colonii cu populatiuni de ginta straina, el nu existai de loc, de vreme ce adunarea si Senatul au dedziunea in niana. 'tor la fiecare caz de colonizare. Articolul 131, care desfiinteazd consiliul de Stat, ar trebui ,suprimat. Bxperienta ne-a dovedit ea nici ministrii, nici adu-, bnarea, nu au timpul si linistea trebuitoare pentru a elaboral

tdupti cum se cuvine, proiecte de legh Prin aceasta noi nui voim a zice, ca sa li se ia initiativa legislativa, ci din contrw ;acel mare drept trebute sa le ramana In toata Intregimea sa; dar un consiliu de Stat compus din oameni capabili, cu misiunea speciala, de a elabora proiectele de legi prezentate de ,guvern, ar inlesni mult lucrarile legislative si ar produce urff adevärat bine. Acum ne ramane, domnilor, sa va mai facem Inca o pro-. punere. Dupa legea comunala In vigoare, alegerile consi1iilr coLi munale sunt date cu totul in mana multimii. Acest sistem rtiu

si nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliilei comunale de prin orase au devenit privilegiul unei dice $.i au in viata publica a Romaniei. Iata-1 La 1912, deputatii i senatorii primeau 91 numai pe timpul sesiunii o diurna de 20 de lei pe zi. Aceasta, diurna era aproape o gluma, mai ales pentru parlamentarii cari locuiau in afara, de Bucuresti.

Ori cat de eftina era atunci viata pe langa ceea ee este astazi, 20 de lei era, totusi, o suma ridicola; de aceea Petre cand s'a discutat bugetul Cam a venit in comisia bugetara diurnei la 30 lei pe zi. si a propus urearea pe 1912-1913 iar presedintelui Camerei sã i se dea o donatiune. Dar vrernurile erau foarte turburi si opozitia in contra guTennului nu mai cunostea frau. Opozitia va agita i pe aceasta11 chestiune, de indata ce diurnele ar fi sporite.

www.dacoromanica.ro

61

Cornisia bugetara a refuzart sporul.

Od care i-ar fi fost origina, Camera dela 1911 a fost una. din Camera le cele mai cinstite si mai independente. i una din mandriile mele este ca am facut parte din aceasta Camera care, atat prin valoarea ei intelectuala cat i prin valoarea, ei

morala, n'a avut nici in trecut nici in viitor, multe care sal semene.

Moravurile parlamentare de Ora atunci erau. josnice, indigenatele se votau cu plata cei caxi vroiau sa fie siguri de suc-

ces treceau mai intai, prin cabinetele celor cativa parlamentaxi cunoscuti ca primesc bani pentru ca sä fie pronagandistii candidatului platitor. Intru cat ma priveste imi amintesc doua cazuri.

Intr'o zi vine la mine un medic evreu din Piatra Neamt, recomandat de catre Nicu Albu, fost prefect liberal Orn in varsta, tan, a patru copii, om sarac, voia sa fie irnpamantenit. Venise la mine ca. sa,-4 sustin dar, foarte sfios, imi spune ca saracia Ii impiedica Sa gaseasca cine sail ajute. Apoi era i. liberal, mi-a marturisit. Am inteles despre ce e vorba; am fagaduit ca'l voiu sustine i m'am tinut de cuvant. Peste cateva

saptamani a fost indigenat multumita buna vointei lui Constantin Olänescu., presedintele Camerei, care, cle cate ori ii ceream o favoare, mi-o acorda fiindcal stia ca e lucru cinstit. Doctorul, dupa ce a fest impamantenit, s'a dus la clubul liberal si a rostit un discurs plin de incantare, spunand ca gratie mie a fost facut roman MIA sàl coste nici un ban. Altä data., se prezinta tot un medic evreu, acesta din orasul Bacau, recomandat de catre prefectul Cantill, (laza nu ma. insealla memoria.

Domnule Baca lbasa, am familie grea si nu sunt bogat. Tot ce pot da sunt 2000 de lei. Nu m'am ofensat, fiindca, din nenorocire, cunosteam moravurile, dar am raspuns evreului: Domnule, inainte de a veni la mine, trebuia sa. iei informatii asupra mea. Te voiu vota fiindca esti recomandat de

www.dacoromanica.ro

62

d. Cant li, insa nici propaganda nu41 voiu face, nici nu voi starui sa fii pus la ordinea zilei i iata de ce: Propunerea pe care

mi-ai facut-o mie, sunt sigur cã ai mai facut-o si altora. Prin armare aceia. cand ma vor vedea ca te sustin, o sa-si inchipue ca m'ai platit. Nu tin minte dacä acest doctor a trecut. In privinta acestui doctor, peste vre-o doua zile, imi spune doctorul P. Herescu, ca 1-a vizitat si pe el si i-a oferit tot 2000 lei. Doctorul Herescu era Un om onest i un suflet distins; era in Camera colegul meu de pupitru. Herescu, care era foarte nervos, imi spune cä auzind oferta celor 2000 let, i-a tras evreului un zavraf, facandu-i si o morala. SN'l fi vazut, adauga Herescu, cum s'a rosit i ce rau i-a venit cand 1-am bruftuit. Eu cred ca i-ar fi venit inca si mai ram, Ii ra.spund eu, daca i-ai fi luat banii Chestia tramvaiefor, asupra careia va trebui sa se pronunte Curtea de casatie in curand, apropie criza de guvern. Regele starue mereu ca Petre Carp sa se impace ca Take Ionescu i sa faca, guvernul impreund. 0 intrevedere intervine

intre Carp si Take Ionescu, in casa celui dintal, dar nu da nici un rezultat. Take Ionescu, care avea angaiarnente cu liberalii, declara prinutui ministru ca nici o intelegere nu se va putea face 'Ana ce mai intai nu se va rezolvi chastia trarnvaielotr. Take Ionescu cerea ca legea lui Marghiloman 0, fie abrogata, iar litigiul sä fie deferit fie unui tribunal de arbitri, fie justitiei.

In aceasta chestie, Petre Carp, ca si in multe altele, n'a fost de loc om politic. Idealist mai mult decal ii era iertat sã fie, a sacrificat toata situatia si a guvernullui 0 a partidului Fi a lui, unei chestiuni de o minima importanta, chestiunei tramvaielor.

care ar Pentru a nu parasi pe Alexandru Marghiloman, Carp s'a pus de-acurmezisul 0 al Regelui, fi esit micsorat. si al partidului liberal, si al partidului takist, 0 al justitiei. Rezultatul a fost un dezastru, sfarsitul carierei sale politice i ca-

www.dacoromanica.ro

63

derea unui regim plin de bune intentiuni, onest, capabil, care facea onoare Romaniei. In timpal acesta liberalii, incurajati de sentinta tribunalului si de sprijinal takistilor, prind curajul i tree la ofensiva. Convocand numeroase intruniri, pun in circulatie 18 petitiuni acoperite de numeroase semnaturi, prin care cereau prijnriei sä lase nouilor tramvaie libertatea de circulatiP. Cetatenii Capita lei cereau aceasta. Liberalii in numar mare due petitiile la primarie si le depun pe masa primarului. Tocmai in aced timp soseste si Nicolae Fleva, marele ad-versar al tramvaielor si al liberalilor. Bine inteles, a fost bogat huiduit. 0 zi inainte ca Curtea de casatie sa. judece recursul ministerului de interne, opozitia unitä tine o noua intrunire publica in sala ,,Amicitia", unde se semneaza o petitie catre presedintele Camerei. prin care se cerea ca sa nu se admita rascumpararea vechilor linii de tramvaie. Intrunirea in corpore pleac6., ektre dealal Mitropoliei spre a. duc e. petitda si a manifesto., ostil.

Pe dealul Mitropoliei incepe scandalul.

Deputatii guvernamentali care tree runt huiduiti. Ministrul Marghiloman, care e bestia neagra a liberalilor, soseste in automobil impreuna cu fratele sau Misu i nepotul säu PiQ Ferikidi. Aparitia ministrului dezlantueste furtuna. Acura toata multimea adunata pe deal se misca febril. Maltimea se repede asapra träsurei i o loveste cu numeroase bastoane. Cu mare greutate lurnea este irrpTastiata i linistea restabilita. Dar agitatia in spirite este mare, la Camera nixneni nu mai are iinima la, lueru. caci a sosit ziva in care Curtea de casatie se va pronunta pi va rezolva conflictul. Retragerea lui Carp este acuma pusä pe fata la ordinea zilei.

Petre Carp cere ca un guvern- liberal prezidat de Emil Costinescu sa'l urrneze, dar liberalii refuza. caci nici nu au autoritatea necesara de a rezolva chestiunea tramvaielor, nici tin pot trece peste Take Ionescu caruia i-au fagacluit ca'l vor ajuta ca sa vie la putere.

www.dacoromanica.ro

84

Se vorbeste inca, de un guvern Maioreseu care sa lichideze problema tramvaidlor. La o intrunire tnuta. in casa liii Maiorescu, Nicu Filipescu a propus ca trei ministri sa, demisiospre a se pusi el s'a oferit a demisiona cel dintai neze tea forma un minister de tranzactie. Se mai pune in circulate i un minister Take Ionescu.

Dar un astfel de minister este amenintat cu cea mai violenta opozitune extraparlamentara de catre ziarul Epoca, organul lui Nicu Filipescu.

In timpul acesta, Marghiloman face sfortari mat spre a obtine majoritatea la Curtea de casate uncle se va judeca recursul ministerului de interne; la fiecare ceas se fac prognosticuri i pointagiuri, dar parerea celor mai multi este ca majoritatea Curtei va fi contra guvernului. In sfarsit vine 14 Martie. Procesul tranivaielor vine inaintea' Curtei de casatie. Curtea e campus& din d-nii Bagdat primul presedinte,_ Corneliu Manolescu-Ranmiceanu presedintele sectiei I. Bosie, Dobriceanu, Giuvara, Victor Romniceanu, Grigore teiftn es c n , Stambulescu si Alexia.

Advocati care pledeaza, din cele della part: Petre Misir, Rosental, Em. Antonescu si N. Fleva din partea mimsterului de interne. Apoi Mihai Antonescu, M. Ferechide, C. Nacu, I. G. Salta, Em. Porumbaru i Barbu Paltineanu din partea Soczetatei comunale de tramvaie. Dupa deschiderea sedintei apar Take Ionescu si C. Disescu tot aparätori ai societatei comunale. Acest proces a atras o lume imensa de curiosi: magistrati, avocat, jurist, doamne, lume din elita sociala. Este atata, lume incat cu greu se mai poate respira.

Procesul a durat 3 zile. Au pledat avocati Rozental, Petre Misir, Em. Porumboru, Misu Antonescu i Take Ionescu, iar hotarirea a fost respingerea recursului ministerului de interne si declaratia ca tribunalele pot judeca constitutionalitatea legilor.

Aceastä sentintä n'a surprins pe multi fiindca, era cunos-cut aproape sentimentul majoritatei consilierilor.

www.dacoromanica.ro

65

-1-

In lagarul guvernamental. consternatie i presnntirea caderei de la putere; in lagarul opozitionist, explozie de bueurie

fdra frau. lard manifestatie cu torte pe sträzile Capita lei si defilare pe dinaintea casei aui Ionel Brätianu, unde se afla si Take Ionescu, apoi defilare si pe la domiciliul acestuia. Mahalalele Bucurestilor bubuie toatd noaptea de strigdtele de bucurie ale agentiler celor cloud partide care petrec pand la ziud.

In toate pärtile se vanturd stirea cd guvernul Carp a demisionat i c un guvern Take Ionescu va veni imediat.

Dar in timpua cat se judeca procesul in Casa 4t,ie si mt inainte chiar, au urmat tratative intre Ion Lahovari, ca de-

legat al conservatorilor si Emil Costinescu, spre a se ajungn la o intelegere. Lahovari propune liberalilor sd reintre in parlament, cu conditia ca sä fie abrogata legea lui Marghiloman. In cazul acesta, Carp, Marghiloman si Filipescu ar fi esit din

guvern, iar cabinetul s'ar fi reconstituit sub presedintia sa.

Costinescu declard, insd, cd este excluisä intrarea liberalilor in parlament chiar dacd s'ar lichida chestia trarnvaielor. Liberalii

aveau angajamente cu Take Ionescu si erau hotäriti sä nu dezarmeze pand ce nu va vent dansul la putere. Tratativele nu izbutesc. Take Ionescu era incredintat cã ceasul sdu a sosit.

Dar in partidul dela putere se fac intrigi si se trag sfori. Partizanii lui Filipescu propaga impotriva lui Marghilornan fdcandu-1 rdspunzdtor de .situatie; dacd Marghiloman nu ar fi

deschis chestia tramvaielor si nu s'ar fi incdpgt driat sa se razboiascd cu liberalii, partidul nu ar fi fost amenintat Ca sa cadd atata de repede deta putere. A doua zi dupd ca Casatia si-a dat hotdritea, Carp se duce la Palat i prezinta regelui demisia cabinetului ; el sfdtueste pe Rege sä cheme la putere fie pe liberali, fie pe Take Ionescu. Regale a deciarat cd va aviza. Carp primea sd se retragd, ins& nu voia sa plece dccat

pe chestia tramvaielor pentru ca sä aibd in opozitie o platforma de luptä impotriva liberalilor. Cu partidul intreg si cu alte elemente, precum Nicolae Fleva i ajutat de socialisti, Carp era incredintat c va lupta cu mari izbanzi, prezentan5

Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

66

du-se ca apa.rator al moralitalei ultragiate. El prevedea o reIntoarcere ila carma peste cel mult doi ani. Insä, Intaia panditie era ca partidul sä ramaie bloc In jurul Am. Din nenorocire pentru Carp, partidul conservator si de data aceasta a Lost mai prejos de situatie si de Indatorirea moralä. Perspectiva a Inca cateva luni de dulceti ale puterei 1-a mladiat i 1-a Impins la un act de felonie. Esind dela Rege, Carp este Intrebat cu ce rezultat ese, Insa seful guvernului decifaxa, ca situatia e neschimbata. Reporterii au conchis cum ca Carp nu .si-a dat demisia. In reaMate demisionase, dar Regele nu lua.se nici o hotärare. Regele era, in realitate l foart,e obosit l foarte enervat # bolnav. In ultima luna, opozitia abuzase de dreptul audience!. Toata lumea, delegati din toate judetele, fruntasii, purtar torii de matiuni etc., cerea zilnic audiente la Rege l cereau staruitor inlocuirea guvernului. Pentru toate aceste motive, Regele nu mai stia In cotro sä dea cu capul. Era o nebunie de stäruinte care crea o situatiune necunoscuta pana atunci. In partidul dela guvern erau doua curente : unul cel mai curat, cel mai mandru, cal mai dernn care sta nedeslipit da Carp, era pentru retragerea Intregului partid In opozitie. Celalt, poate cel mai numeros, dar reprezentat prin elementele mai venale, statuia pentru o noua combinatie minIsteriala care sa prelungeasca cat mai mult sederea la putere. Petre Carp, ori care va fi judecata Istoriei asupra atitudinei sale din timpul marelui razboi, a fost un caracter. Nici ociata, sub nici un cuvant, sub nici un pretext politic, pentru nimic in lume nu ar fi savarsit un act de fellonie. Din fruntea guvernului dela 1910 a cazut In picioare, intreg, cu toata onaarea pentru el. Acum Incep zilele lui tragice ! Carp simtind i fiind si bine informat ca partidul nu mai sta Intreg alaturi de el, Incredintat cä mizeria slabiciunilor omenesti a intrat In multe piepturi i Ca unii din cei mai de aproape prieteni sunt gata s9,-1 parkseascä, convoaca la ministerul de externe majoritatile paailamentare. Am venit multi in seara aceea, fiindca; se simtea ca lucruri grave vor fi spuse.

www.dacoromanica.ro

67

Printre grupuri se soptea ca viitorul sef de guvern va fi Titu Maiorescu. Pe Carp 11 durea cu deosebire acea.sta defectiune. Era vechiul prieten de peste 40 de ani de tovarasie literara si politica. Cand se spunea Carp-Maiorescu era precum se spunea altadata Rosetti-Bratianu. 1, eiudata lege a destinelor, amandoua prieteniile au sfarsit in acelas apus de vrajmasie.

Caro apare i toti ne adunam in jurul sau. Carp n'a fost niciodatä tribun, iar glasul sau este far& razunet. Cand se anima i vrea sa domine prin emisiuni putemice si sonore de voce, se produce la el un fenomen de strangulare; accentele guturale stinse tradeaza. paroxismul demadejdei omului care nu poate exterioriza cu destula putere expresiunea patimilar care colcaie In sufletul sau.

Cuvantarea lui Carp este un cant al lebedei. El pleaca dar pleaca ca Un nobil sacrificat. Ii aud Inca melancolica elocinta.:

stie ca

Eu plec, dar partidul sa ramble la putere. Dadi interesele tarei si ale partidului cer acea.sta, nu vä ult.* la, mine, la cel care a cazut. Treceti peste cadavrul meu i mergeti inainte. In multi ochi luceau lacrami. Atunci tocanai soseste si Maiorescu. Parc& ar fi intrat un

strain intr'o casa in care cativa prieteni isi spun lucruri tainice. Un curent rece trecu de °data in aceasta atmasfera pe care o incalzise emotiunea nobiluiui invins.

Dar in acest mediu alcatuit din oameni cal* la scoala fatarniciei politice, impresiile de acest fel nu tin mult. Pentru ca sentimentalismul sä prinda l sad domine, trebuie un auditor din oameni naivi i lmpli, un auditor din oameni din popor care shut, cred i reactioneaza in totdeauna sub sbuciumul sufletese. Afar& de e.sta, lui Carp ii lipseau doua insusiri intaia organica, era lipsa talentului de a tart masele dupa cuvantul In! inflacarat ; a doua, tineretea. Carp era prea batran Ca sa mai poata desvalui oamenilor perspective de viitor. Doua sau trei zile dupa aceasta seara de mistere sufletesti,

www.dacoromanica.ro

.

68

pe care atunci cineva a comparat-o cu un alt moment istoric: Les adieux de Fontainebleau" ale lui Napoleon I. noul minister conservator este campus sub presedintia lui Titu Maiorescu. Au iesit din guvern principalii minitri, cei cari caracterizau guvernul si-i dadeau personalitatea, aceia care aveau numerosi partizani i fara) de care nu se putea concepe u guvern conservator. Acestia erau Carp, Marghiloman si Filipescu. S'a mai retras atunci i Barbu Delavrancea. In locul acestora au intrat : generalul Argetoianu, The3dor Rosetti si Ermil Pangrati. Ministerul a fast constituit astfel : Titu Maiorescu, presedinte i externele, Theodor Rosetti linantele, C. Anion internele-

si ad-interim instructia, Ion Lahovary domeniile, general Argetoianu razboiul, Mihail Cantacuzino justitia, D Nenitescu industria, Ermil Pangrati lacrarile publice. Toata lumea simte ca acesta este un minister de tranzitie. un simplu minister de vacanta, fiindca nimeni nu-si poate inchipui un guvern conservator fara Marghiloman i Filipescu. Take Ionescu incearca o deceptie, fiindca avea man l. speronte ca va fi chemat el sa formeze cabinetul. Cand i se anunta formarea cabinetului Maiorescu, raspunde : Acest minister ma face sa scot un mare hohot de ras. De indata ce noul minister se prezinta la Carnerk se face propunerea ca deputtatii sa mearga in corpore ca sa viziteze pe Carp. Carp primea, intotdeauna

cum am mai sous bine inteles afara de timpul sesiunei parlamentare la ora 4 dupa

pranz, ora cand li bea ceaiul. La 4 faiä un sfert ne-am urcat in trasuri si am plecat catre calea Dorobantilor, unde locuia seful pa rtidului conservator. L-am gasit cantând, dupa obiceiu sau, la piano. CAM deosebire intre Petre Carp cel din 1910 atunci cand a venit la putere i Petre Carp cel de acum ! Atunci era un om plin de incredere i usor zeflemist ca in totd'auna, acum un

om abatut care simtea ca, la varsta lui, ii jucase cea din urma carte. Acest lucru Ii simteau i partizanii, fiindcd din toat'a acea

www.dacoromanica.ro

69

numeroasa majoritate parlamentard, d'abia dacd ne-am reglsit vre-o 30 sau 35 In casa lui Petre Carp. Card am esit, dupd o jumätate de ord, am avut impresia ca es din casa unui om pe care soarta 1-a irwins definitiv. Numirea rninisterului Maiorescu produce si deceptie si incla,rjire in partidul conservator-democrat. Take Ionescu este furios si hotärit sa combatä cu mai mind tárie noul guvern.

De a doua zi intrigile incep. Ministerul Maioresau nu s'a constituit usor. Un moment

insd intriglie de culise au jucat cu dibacie 0 au inldturat aceasta combinatie.

Take lonescu, care era aproape sigur c regele Ii va insaxcina cu formarea noului minister, Ii convoacd de urgentd partizanii pentru luptd. Cdnd s'a constituit cabinetul Maiorescu, qef al dernoaratilor era la Sinaia, insd afifind evenimentill a venit repede in Bucuresti si a trimis organizatiilor din toara tara urmatoarea telegramd: Intrunirea de Duminica, va avea loc cu toata schimbarea de guvern. Cdderea guvernului Carp e un prim. succes al luptei opozitiei-unite pentru dreptate i adevär. Munca noastrd devotamentul d-voastrd ne sunt incd necesare spre .a desdvdrsi pedeapsa vinovatilor, a readuce ordinea in stat si a reda vietel politice un caracter moral". Liberalii n'ar fi vrut sa aducd si in contra cabinetului Maiorescu aceeas luptd inddrjitd ca si in contra cabinetului Carp, insa angajamentele ce-i legau de Take Ionescu 1-au silit sä clued lupta inainte. S'ar crede, fir este, Ca o prapastie despartea acum cele cloud fractiuni ale partidului conservator; adevdrul era, insä, ea, pe cdnd trdmbitele sunau mai tare a luptd, tratativele de hnpacare incepeau; dar peste capul lui Petre Carp si al lui Nicu Filipescu, bineinteles.

Situatia lui Petre Carp devenea, de altfel, destul da gingasä, fiincled rdmasese sef de partid fard guvern adied, Un sef reprezenbativ, fard putere, fard aqiune asupra guvernului. Era vddit, c. nici sefia partidului conservator nu o va putea tine prea multa vreme

www.dacoromanica.ro

70

Fata de aceasta perspectiva, Take Ionescu Incepe a se teama, ea Nicu Filipescu, profitancl de imprejurarl, de dispa-

ritia lui Carp si de infraingerea lui Marghiloman, 41 va croi acum usor 1 repede drumul atre sefia partidulul conservator; de aceea ordin este dat pe toata, linia preset care il asculta Ca a atace pe Fi1ipescA cu cea din urma indarjire. In culise se spunea cä ministrul de interne in noul cabinet fusese desemnat de rege. Filipescu povatuise pe Maiorescu s. prezinte regelui 3 persoane: pe Theodor Rosettl, Ion Lahovary si C. Arlon, cu speranta cä regele nu va alege pe Arion care era marghilomanist: Ina regele a inselat asteptarile lui Filipescu.

Acum, pe langa celelalte mizerii ale partidului conservator, lupta intre Nicu Filipescu i Alexandru Marghiloman, pentru pregatirea viitoarei sefii a partidului incepe rnai dara. Trebuie isa spun, pentru respectul adevarulut, ca aceast t era mai putin preocuparea lui Filipescu de cat a celor din jurul sau.

Toti acesti membri ai gardei intime se gandeau mai mult la viitoarele lor situatii personale decat la panasa patronului.

Din culise se Mime ca., sub sugestia staruitoare a irtimilor sai, Filipescu statuise ca In noul cabinet a intre cat mai multi partizani ai sad ; In randul intaiu reocmandase pe d. C. Hiotu, mai tarziu ministru al palatului, Insa s'a Impotrivit C. Anion, sub cuva.nt c drepturi mai marl are fratele au Virgil. Ca se lucra, Inca de atunci, pentru ea dupa, sefia lui Carp sa vie sefia dui Filipescu, lucru cert Imi amintesc cä Inteuna din acele zile am esit dela Camera in trasura lui Misu Desliu. Desliu, care era unul din aghiotanti lui Filipescu, Imi arata multa prietenie si-ml cerea parerea de multe ori. i eu treceam drept filipescan, dar filipescanismul meu se reducea la o adevarata l sincera afectiune pentru acest Gm de inima. In intrigile de anticam.era nu m'am amestecat, Insä, niciodata, i Intotdeauna am evitat de a Ilia parte da., conspiratiile si micile lovituri Impotriva lui Marghiloman. Firea mea cam dintr'o bucata g franca se opunea la aceste intrigi i ambi-

www.dacoromanica.ro

71

tioase plamacliri, care slabeau partidul si-1 puneau neincetat la discretia partidului liberal. Asa dar am esit dela Camera poftit de Misu Desliu. In tra-

sura sa. Din una In alta, imi puse neted intrebarea: Ce crezi, nu e asa ea nimeni altul nu poate lua sena partidului dupa. Carp, decat Nicu Filipescu? Acum, indatä? intreb eu. Nu vezi pe Carp? este sfarsit. Degeaba, la guvern a dovedit ca nu poate fi sef. Apoi nu-I mai vrea nici regele.

Cu francheta mea de intotd'auna, cu toata simpatia adanca ce aveam pentru Filipescu Si, in ciucla fägaduelilor ce mi se trec.use pe sub nas despre un apropiat viitor stralucit, am raspuns: Nu cred sa fie acum momentul lui Filipescu. In interesul lui ehiar nu trebue sâ afiseze scum aceastä dorinta. Sunt altii la rand in partid. Eu ered ea mai intaiu trebue sä vie Maiorescu sau Ion Labovary.

A6ersar din instinct al arivismului, nu mi-au placut niciodata, dupa cum nu-rni plac nici astazi, oamenil earl vor sa se inalte ca1cand peste drepturile i peste randul altora. Bine inteles, Des liu a raportat unde trebuia raspunsul meu; de aceea, pentru mai mult timp, Filipescu s'a purtat rece fata de mine. Comerciantii de bauturi spirtoase jubileaza: guvernul hotäraste ca negustorii de yin i bere sa poata. vinde i bauturi spirtoase. Acest clrept le fusese refuzat de catre precedentul guvern liberal.

Telegrame entusiaste sunt trimise lui Mihail Des liu care, din interes electoral, luptase mult ca sa obtie acest rezultat. Noul guvern se prezinta inaintea Camerei. IVIadoresdu citeste decretu1 de numire si face declaratia ca noul guvern este urmarea celui de pana eri, de oarece a fost constituit cu aprobarea sefului partidului. In Camera, atmosf era este grea; noua guvern nu are, nici pe departe, autoritatea celui care a cazut. Se simte ca este un provizorat de scurta durata. Asupra unuia dintre minitrii circula o versiune hazlie.

www.dacoromanica.ro

'12

Se spunea ca genelalul Argetoianu a primit la Cralova telegrama care-i anunta intrarea in minister. Neincrezator, a ras-

puns telegrafio: Primit telegrama prin care ma anunta ca sunt numit ministru de razboi. Raspundeti telegrafie ce cre zare sä dau". Un ministru care e ram primit este Erma Pangrati. De si am de valoare si rector al Universitatei, este o revolta generala in parlament in potriva numirei sale.

E. Pangrati, suparat ca nu fusese numit ministru in Cabinetul Carp, suparat, mai ales, ca-i fusese preferat la departamentul instructiei C. Anion, care nu era profesor, a votat negru la toate preiectele de legi, chiar si la cele fara nici o inseannatate.

Dupa retragerea opozitiei din parlament se gasea in tot-

d'auna in urna o singura bila neagra.; aceasta era bila lui Pangrati. Din aceasta cau7a parlamentarii Ii numeau Pangrati. bila neagra". La legea instructiei prezentata de C. Arion a facut o (Irancena opozitie combatand sIstematic toate articolele dela in-f ceput pana la sfarsit. Aceasta atitudine ii crease in Camera o atmosfera de categorica antipatie. Camera, de altfel 1-a

primit foarte rece, si s'a semnalat tot timpul aceasta estilitate.

0 stire foarte dureroasa pentru lumea artelo: si pentru tara: marele actor Petre Liciu moare la varsta atat de tanara de 41 ani. Lipiu era si vice-presedinte al Ligii culturale.

Cu Liciu a disparut unul din cele mai puternice talente ale teatrului National din Bucuresti in special. Miercuri 4 Apri lie s'a facut inmormantarea, care a luat proportiile unei manifestatduni populare. Un public fo5rte numeros, compus din reprezentantii intelectualismului bucurestean, a fast de fata. Cuvantari au rostit: Ion Bacalbasa, directorul general al teatrelor; Stefan Lambru, din partea Ligii culturale; E. GArleanu, directorul teatrului din Craiova si I. Livescu, din partea teatrului National. Telegrame de condoleante au sosit dela fruntasii artisti

www.dacoromanica.ro

'73

straini, precum : Ermete Novelli. De Sanctis, sculptorul Romanelli, etc.

Evenimentele politice din nauntru lasa loc pentru cateva zile interesului desteptat in opinia publica de dou a. evenimente din afara: intaiul este naufragiul vaporului Titanic, al doilea bombardarea Dardanelelor de catre flow, italiand Titanic era cel mai mare vas din lume: lungime 2U0 metri,

latime 28. Pe car& cele mai mari vapoare au trei etaje, Titanic avea 6. Continea preumblari, basinuri de loot, locuri de tenis, insfarsit eel mai mare confort i toate cele mai man . inventiuni tehnice. Constructia lui costase 58 miloane marci. Plecat din Soudiampton cu 1380 de calatori, s'a ciocnit cu un ghetar aproape de Capul Race la 41 grade longitudine, si 50 datitudine. A semnalat clezaQtrul printr'o scurta telegrama: in ajutor i-s venit vapolul Virginia, care a putut salva un mare numar de pasageri, 250 din acestia au murit pa, coverta vasului Salvator.

Printre morti se aflau si 2 americani cari vizita se Romania: colonelul Astor, un oaspe al Palatului reaal i scriltorul Steari, un mare filoroman i apostol al pacei. Un insemnat numar de miliarclari americani era pe vapor, dar mot unul nu o scapat. Doamna Astor, tanara sotie a colonelului, a fast salvata.

Vasul avea 200 marinari dintre cari nici unul n'a salpat, in cap cu capitanul. Tot echipajul si-a facut cu bravuril datoria. Vaporul facea int5ia sa calatorie. Nu s'a scufundat la locul ciocnirei, ci la 50 kilometri mai departe, acolo unde marea are 6.000 metri adancime. De altfel, toate stirile sosite si date presei au venit cu ia-

tarziere si in chip gresit san incomplet. Cu acest prilej Marconi a lost acuzat ct instalatiile sale telegrafice fara rir erau clef ectuoace.

Bombardarea Dardanelelor produce mare si legitim5, emotde la Bucuresti. Itallenii blocand stramtoarea amemni:a si suprima exportul nostru de cereale: apoi razboiul apro-

www.dacoromanica.ro

74

piindu-se de Peninsula balcanica, ameninta cu izbucnirea unui razboi in care eram ameninjati a fi tarati. Prefectul de politie, d. I. Mitilineu, voeste s. introduca la trasurile de pig& taxatoare, dar birjarii intrunitd se impotrivesc in unanimitate. In acelas timp, birjarii se agita neincetat ca sä li se acorde urcarea taxelor care nu mai erau rentabile. In adevar la 1912 era Inca in vigoare o veche taxatie, de cel putin 30 de ani, care statornicea cursa in oras la 1 leu, cursa la gar& la 2 lei, ora in oras 2 lei. Traiul scumpindu-se, aceste taxe nu mai erau remuneratorii pentru birjari. Am spus mai sus cum ca sub guvernul Carp s'au acordat drepturi politice dobrogenilor. Pentru inscrierea celor in drept In listele electorale, s'au creat prin lege comisiuni. Comisiunea din Constanta a admis inscrierea in liste a doctorului Rakovski, recunoscandu-i cu aceasta calitatea de cetdtean roman. Evenimentele exterioare precipitandu-se, tar razboiul oriental cu toate urmarile lui amenintand, Franta incepe sä trimita misionari in rlle pe care vrea sa le atraga in sfera ei de actiune. In Romania trimite pe Paul Deschanel, fost presedinte al Camerei. Paul Deschanel si doamna au sosit in Bucuresti prin gara

Filaret la 13 Aprilie, uncle au fost primiti de d. Blondel, ministrul Frantei la Bucuresti. D. Deschanel avea o misiune politica discreta, aceasta se atia.

Evenimentele politice din afarã precipitandu-se, diplomatii intelegeau cum ca se pregaJtesc evenimente de mare importanta. Unii din ei erau chiar directorii acestor evenimente. De aceea cele doua grupari marl, Tripla Alianta dintr'o parte Si Intelegerea din cealalta, se sileau acuma ca sa dobandeasca cat mai multi aliati. Romania era legata de Tripla Atlanta, aceasta se stia. Re-

gele Carol Conducea politica din afara a regatului, iar convingerile Iui filo-germane erau cunoscute; cat timp regele Carol ar 11 stat pe tronul Romaniei. niciodata Romania nu ar

www.dacoromanica.ro

75

fi luat arrnele impotriva al1ai1or Austro-Germani. Franta trimitea acum emisari can sa, convinga, pe oamenii politici din toate partidele ca, in caz de razboi, sa, mentie Romania in neutralitate cel putin. D. Paul Deschanel n'a venit, insa, cu nici o Insäreinare oficiald vaizutä, de aceea nu i s'a fäcut nici primire, nici nu I

s'au dat banchete, nici n'a conferentiat; a venit ca simplu turist, a stat cateva zile in Bucuresti, si-a indeplinit misiunea faral zgomot si a plecat. Totusi au fost cateva pranzuri titre care unul la Take Ionescu, apoi o receptie 4a Ion Lahovary.

Peste o saptamana soseste in Buouresti un alt oaspete francez; acesta este d. Felix Roussel primarul Parisului. Acestuia i s'a facut primire oficiala. 0 delegatiune i-a esit Inaintre la Giurgiu,apoi in gara de Nord 1-a prirnit Dimitrie Dobrescu, primarul Bucurestilor, cu intreg consiliul coinunal. Un program bogat a lost intocmit: receptie la rege, reprezentatie de gala la teatrul National, banchete. La 16 Aprilie, primarul Parisului a fost primit sarbatoreste In localul Primariei din strada Coital, care mai traia Inca. 0 delegatiune de consilieri a primit pe d. Roussel jos la usa dela intrare ; sus in capul scarei astepta d. Dobrascu. Cand d. Roussel aparu, d. Dobrescu anunta: D. Roussel presedintele consiliului municipal al Parisului !

Intreaga asistenta, eompusa din consiieri, functionari, alte persoane, izbucni in urale. D. Roussel semnat apoi in Cartea de Aur a Primariei Bucuresti. Aceasta a fost intaia senmatura pusa pe filele acestei Carti infiintata de curand. D. Dobrescu rosti un scurt cliscurs, lar d. Roussel ii räsziaristi

punse; dupa aceasta toata lumea se aseza in sala sedintelor. D. Dobrescu comunica d-lui Roussel ca, tocalul in care se aflau atunci nu va mai sba pe temelii decat o lunä, apoi vs, fi därâmat spre a laza locul unul mare Ospel Comunal denm de Capitala Romaniei.

Intre altele 1-a impresionat pe ilustrul oaspe tabloul lui Grigorescu, reprezentand lupta dela Smardan.

www.dacoromanica.ro

76

Pe langa vizitele facute in Capita la, cl. Roussel a lost .5i la Sinaia unde a lost primit in audienta de catre regale Carol pi regina Elisabeta. Acestea erau thicrurile dela suprafata. insa lucrul important se petrecea in culise: presedintele consiliului municipal

al Parisului, intocmai ca si Paul Deschanel, propaga ideea despartirei Romaniei de alianta Austro-Germ.ana. Pretul acesthi atitudini a Romanici erau Ardealul si Bucovina. Despre Basarabia nici vorbd nu putea fi.

Pe cand in lumea politica se agita o mare problemä, chestia locuintelor devine zilnic mai arzatoare. Chiriasii incep sa se agite si sä se intruneasca. Un ziar anunta astfel una din aceste intraniri:

Considerabila scumpire a chiriilor in Capita la a pus in sfarsit in miscare pe chiriasii din Bucuresti. Un comitet organizator compus din mai multi chiriasi a convocat o intrunire publica a chiriasilor din Capita la lansat urmatorul manifest, intitulat ,,Chiriasii obijduitz".

APEL Napastuitii si obijduitii Capita lei, loviti de hraparetii si jefuitorii de antrepremri de case si proprietarii de locuinte mici, sunt convocati la marea intrunire de protestare care va avea loc Duminica 15 Apri lie corent, la orele 9 dlmineata, in

sala Aurora" (fost Pomul Verde), pentru a ne consfatui pi a lua masuri prin intermediul onor. guvern respectiv, contra numitilor proprietari i antreprenori, cari ne-au Mat sub cerul liber din cauza urcaxei enirillor. Intre alti oratori va lua cuvantul Si d. Cristescu. Comitetul organizator

Acest manifest ca i campania erau opera partidului socialist, lar d. Cristescu, care trebuia sa vorbeasca, era ci. George Cristescu, plapumar de profesie, mai tarziu fruntas al par-tidului comunist.

Amintesc cä primejdia urcärii neincetate a chiriilor cat

www.dacoromanica.ro

77

aceea a acapararei caselor de locuit, o sernnalasem in Camera dela tribuna. Atunci, seful guvernului Petre Carpr raspuns cum ca ethestiunea fiind foarte importanta nu poate fi rezolvata decat in urma unui studiu serios. 0 alta agitatde, aceasta atatata de partidele din opozitie, o fac unii meseriasi i lucrätori in potriva legei mesesi

riilor.

Legea meseriilor intrase in vigoare pe ziva de 12 Februarie prin numirea unui Consiliu de administratie, compus din 12 membri pe termen de 7 ani. Aceste 12 persoaine erau : C. Krupenski, d-nd N. Tomescu, profesorul universitar G. Mironescu, Marin Alexandrescu avocat, N. G. Iahovici, D. Matac, G. Sco4escu, I. Katz, doi meseriasi: Ghita Stanescu si Georgescu, Mihail Rahtivan i autorul acestor rancturi. Consiliul, in urma cererei minisli ului de industrie, a numit presedinte pe Const. Krupenski, iar pe d-rul Tomescu si G. Mironescu membri in Consiliul executiv de trei prevazut de lege.

Agitatiile in potriva legei erau conduse si de partidele din opozitie i de partidul socialist. In unele judet,e

precum lit

Buzau si la Braila, legea n:ci nu se putea aplica. Meseriasii atatati pentru interese politice, erau foarte indarjiti i refuzara sa, recunoasca o lege foarte folositoare si facutd exclusiv in f-Aosul lor.

Agitatia mai era hranita i de oarecare meseriasi cart pana la votarea legei meseriilor, exploatau pe meseriasi in toate felurile Acesti oameni, stapani adevarai4 at vechilor conporatii, acaparatori ai comitetelor, cheltuiau veniturile acestor celule muncitoresti in folosul lor personal si in petreceri. Odata pe an, vara, se facea traditionala petrecere la Tei. Membrii comitetului, gatiti in redingote negre, cu cocarde la butoniera, presedintele purtand un mare buchet de flail, un membru al corporatiei ducand drapelul Corporatiei, in urniä un numär de membre si de membri, in haine de sarbatoare strabateau stradele Capitalei pe la orele 10 dimineata, precedati de o muzica cu alamuri. La Tei netrecerea tinea pana tarziu in noapte si acolo

www.dacoromanica.ro

78

se cheltuia tot ce mai fusese gasit prin sertarele Corporatiei. Atat de precara era starea acestora Incat .au fost cazuri inregistrate oficial, In care meseriasii neputand obtine ajutoarele pentru caz de boalä, ce li se datorau, au nävälit in localul organizatiei, au inhatat mobilierul i l'au vandut spre a-si cumpara medicamente.

Printre agitator! erau 1 oarecari corifei ai unora dintre societatile de ajutor mutual. Daca erau cateva societati cinstit conduse, in schimb cele mai mune erau institutii de exploatare sistematica a celor asiguratd. In lipsa legei meseriilor care crea asigurarea obligatoile pentru cazurile de boala, batranete, invaliditate i lipsa de lucru, Inflorise institutia societatilor de ajutor mutual conduce, fara nici un control, da catre oameni far a. nici o chemare.

Noua lege a meseriior nu desfiinta mutualitatea ci o reglernenta adica o läsa sa traiasca pe o baza uniform& prescrisä de lege, iar gestiunea era supusa controlului riguros al Casei Centrale a meserillor. Unele din aceste Societati aveau mu i mii de membri inscrisi, acordau, pentru ochii lumei i pentru ca sä ademeneasca pe naivi, ajutoare de Inzestrare i altele la fel, dar grosul f ondurilor mergea In buzunarele presedintelui. casierului si a celorlalti membri din consiliul de administratie. De aceea, la multe din aceste Societati precum era mai ales la societatea Varfului cu Dor" ni cAirei presedinte era un fel de sef al grajdurilor regale, adunlrile generale se petreceau In mijlocul celui mai scabros scandal; de multe ori numai politia potolea si raspandea Intrunirea. 0 drama infioratoare In Bucuresti. Eroul este un tanar, Nicu Filipovici, care In 1924 trebuia sa fie iarasi un erou .

eroul chestiei scandaloase a nasapoartelor. In strada Popa Rusu nr. 38, locuia familia Filinovici, coinpusä din 12 peTsoane. Familia era compusa din bunica, tatal si mama si 9 copii. Doi dintre baei. Nicu Filipovici i un alt frate au ramas In viata, ceilalti 10: 3 batrani si 7 copii s'au srnucis Impreuna, In podul easel, asfixiindu-se cu mangal. Cauza sinuciderei era mizeria.

www.dacoromanica.ro

79

Nicu Filipovici un maniac, captusit cu UL1 grancloman un lipsit de sims moral, pusese la cale o afacere, pe care el o numea grandioasa. dar care, in realitate nu era decat o mistificare. Spre a insela pe naivi si a le sustrage bani in plasament, inchiriase o ea.sa cu o chirie relativ mare, pentru acea epoca, Isi mobilase biuroul cu mobile luxoase, luate pe credit si ii hranea famiha cu sperante. Nimeni din familie nu rnuncea. Cele doua fete Elvira Aneta au voit sä lucreze si au cautat- ocupatiuni, dar Filipovici &a impotrivit spunandu-le Ca surorile lui nu se pot scobon pana la munca, cad el va fi in curand. milionar si le va face o situatie stralucitä. Dar in timpul acesta, numeroasa famili. nu ayes, nici macar o bucata de paine cu care sa.-si tie zilele. Ancheta a gasit trei scaisori lasate de unii dintre copii.

Rog pe cei generasi a nu ne race autopsia, nici a ne lua giuvaerurile i scurnpele scrisori din san. Las cu limb& de moarte sa", ni se pue in sicrin, e dorinta de rnoarte. Moartea e de buna voie, Dumnezeu rasplateasca celor ce au

dorit aa sa-si ia pe constiinta. 2 inimi nenorocite surorile dezolate. ANETA pI ELVIRA

Va rugam, nu ne faceti autopsie, nu ne profa nag dorinta. Scrisorile si tot ce avem lasati a.sa". 0 altä scrisoare a copiluhii Alexandru spunea: Domnilor,

En, ml baiat mic de 12 ani Alexandru Filipovici in clasa IV-a primara, anul asta warn din scoala si ma duceam la o meserie san urmam in scoli mai mari, adica la un liceu, dar fiindca sfantul Dumnezeu a voit ;0, murim ce sa facem? Sat ne ducem la oameni calici bogati i sa calicim ? Mai bine mu-

rim decat s. faca lumea ras de noi. Murim daca toata lumea rade de noi. Asa murim cu totii 7 frati si 2 surori, mama, tatia, bunica SI o sorb. a tatiei.

www.dacoromanica.ro

10

Fratii äi mari, badia Nicu i badia Iorgu, se omora aman-

doi la Cismigiu sau la Sosea fiindca nu poate sa vie acasä fiindca Ii pazeste vardistii. Asa va las cu bine, domnilor, i cu respect". Alexandra Filipovici

Pe pieptul feted Aneta, s'a gasit urmatoarea scrisoare: .;Veniti sus in podul acestei case, veti gasi cadavrele noa-

stre. Adio viata amard, lurae haina, rautacioasa. Luati-va pe constiinta pacatul, o familie intreaga, din cauza unor rautdciosi.

Anette Si Elvira Filipovici surorile dezolate

N. B. Fratele care a fost clirectorul unui birou englez si fratele care e sergent reg. I Cetate Focsani, acum s'a imbracat civil. Amandoi ii yeti gasi morti sinucisi in gradina Cismigiu, s'au sinucis neputand face nimic spre a salva familia. N'a mai ramas nimeni aici la care sa nu fi aneIat. Toti au respins rugamintile. Asa Ca murim cu totii cu regret ea himea ezte rea, perversa, nu mai stie ce e mila. Dumnezen sá le rasplateasca si sa-i erte precum i ertam pe toti. Scrisoarea de pe masa rog a fi trimisa la destinatie".

Care era intelesul acesti uri impotriva lumei, vorba copilului ea vardisth pazese casa" cat si motival clramei." Familia Filipovici era din Piatia-Neamt. Nicu Filipovici a adus-o intreaga in Bucuresti si, spre a o sustine, a deschis un birou de comision care a trebuit sä lichideze. Atunci a Ima ginat o mare intreprindere de mistificare. A inchiriat pe 3.000 lei anual casa dill Popa-Rusu. proprietatea maiorului Ionescu zs Pa leata si a luat credit de la Casa Portc.ix si Fix, rnobila in valoare de 25.000 lei. Apoi atragea in casa amatori de afaceri, le recomanda pe tatal sau Ca ar fi casierul intreprinderei, i cerea fiecaruia un depozit de 5.000 lei. Dar afacerea n'a reusit. In realitate Nicu Filipovici nu avea nici o pricepere specialä.

www.dacoromanica.ro

81

Cand a venit scacienta ratelor la mobila i altele, na putut plat nimic. Pentru hrana familiei si a sa era dator la carciumar, Mean, macelar, laptar, etc. De multe ori familia se culca seara fara s fi mama nici macar paine. Apoi a Inceput sa vanda din mobilele neplatite, iar altele le-a depus amanet. Creditorul afland s'a adresat Justitiei care a pus paza la poarta pentru ca restul lucrurilor sa, nu fie in:2tr

Toate Incercarile lui Nicu Filipovici de a gäsi parale au rams fara rezultat, de aceea fetele au vorbe atat de aniare pentru lurne". In desoerare de cauza, in ziva care a precedat noaptea drarnei, toata familia a stat la masa, apoi Nicu i Iorgu s'au Imbrätisat cu toti membrii familiei, au plans cu totii, iar ei au plecat. Servitoarea care era de fata., a declarat acestea.

Iata, dar, cum. s'a petrecut drama si cum cei doi frati Filipovici, Nicu i Iorgu, apar ca niste monstri.

La masa s'a luat hotararea ea toti sä se sinucida. Nicu i Iorgu aprobara du& nu cumva chiar unul din ei nu a dat ideea. Aceasta. nu s'a putut sti. Dar pe cand acesti fii denaturati 1i Imping parintii i fratii la moarte spre a scapa fireste, de grija Intretinerei lor dansii iau hotarirea sa se sustraga sacrificiului. Pretexteaza ca sunt urmariti de politie, de aceea nu se vor putea Intoaroe acasa spre a se sinucide, i declara ca se vor sinucide In gradina Cimigiului. Sarmanii cei de acasa cred orbeste, dupa cum au crezut in totdeauna spusele lui Nicu. Ceva mai Inuit, toata familia are un cult pentru acest tanar chipes, in totdeauna, elegant, fanfaron, grandoman, lawdards, purtand capul sus. De altfel Nicu Filipovici este inteligent, insa incapabil de vreo afacere serioasä i lipsit de shut moral. Intre alte hartii gasite la el, s'a aflat i copia unei serison trimisä unei doamne batrane, dar bogata, d-na Boranescu din atr. Campineanu, careia 11 cerea 30.000 lei si o IntMnire. Nicu Filipovici, ajuns la aman, voia sa-si fructifice avantajele fizice.

A fost una din cele mai sfasietoare tragedii din cate am cunoscut. Vol. VL

6

www.dacoromanica.ro

82

Filipovici este un exemplar cunoscut dinteo speta lipsit& de muna originalitate. Amator de bun trai si de lux, amator de imbogatire fara multa mune& dar numai prin norocul vreunei lovituri fericite, lipsit de echilibru moral i aproape un inconstient. Dar fär a Filipovici care era un degenerat, caracteristic

a fost ca omul acesta i fapta lui monstruoasä au gasit sprijin in presa. Unii au gasit cu cale sä justifice toata gama de escrocherii i gesturi criminale, pant, i partea ce a avut la sinuciderea In masa la tutulor membrilor familiei. prin, lipsa de ncroc a acestui Omar care parea unor ca este o inteligenta et un talent. Pe chestia Filipovici au fost polemici in presa.

Aceastä drama n'a putut face ca interesul vizitei primarului Parisului sä. scada. Desi in mod precis marele public nu putea tl motivul adevat:at al acestei vizite facuta, oarecum cu aparat, totus sinztul popular vorbea. Era In aer aCest mare eveniment mondial care In toanina aceluiasi an trebuia sa izbucneasca, In Balcani, iar peste 2 ani In intreaga Europa.

Italienii faceau inceputul pentru marea tristeta a Berlinullui, iar la Viena crestea in putere nartidul acelora cari ce-

reau ca Austro-Ungaria sä atace Italia spre a o acoate din lupta. In fruntea acestui curent era arhiducele Ferdinand, mosteniiorul Coroanei.

0 renrezentatie de gala s'a dat la Teatrul National, in onoarea d-lui Felix Roussel.

N'am. putut sti de ce reprezentatia a inceput cu iznnul regal, executat de ochestra ministerului de instructie si ascultat in picioare de asistenta. Apoi orchestra a executat bucati din Rameau si Berlioz cat i Doe= roman& de George Enescu. S'a jucat Scdnteia de Pailfteron cu interpretarea d-nelor Lucia Sturza si Giurgea i d. Tony Bulandra. La sfarsit un act din Inqtete, Margdrite.

www.dacoromanica.ro

83

Camerele conservatoare vor sá faca o manifestatie, de partid si de idei; ele voteaza un credit pentru ridiearea unei statui lui Barbu Catargiu. La Camera raportor al propunerei este Barbu Delavrancea esit de curand din guvern. In raportul sau el numeste pe Barbu Catargiu: O Agura-energica a neamului".

Acest vot a ramas doar un simplu deziderat, fiindca Barbu Catargiu n'are nici 'Ana azi statue si e foarte problematic daca o va avea vreodata.

Partizanii lui Take Ionescu se agita cad sirnt ziva lor apropiindu-se. Unul dintre ei, Victor lonescu, fratele mai mic al lui Take Ionescu, directorul ziarului Actiunea", infinzteaza un centru de agitatie sub numele de Acthmea Patriotca" ale carei sedinte se tin in localul ziarului Actiunea". La aceste intruniri vorbesc sefii de culori: N. Cosacescu, C. Solomonescu, I. Stroescu, etc., cat i unii dintre redactorii precum i a1'1 oameni de bunavointa. Dar tratativele de impacare intre guvern si Take Ionescu urmeaza in culise, fiindcá regele stärue s aiba nfl guvern tare in locul guvernului fara prestigiu preziclat de Titu Maiorescu.

In partid Gheorghe Cantacuzino urmeaza indicatille regelui i starue pentru reintregirea partidului, insa Petre Carp

cu Nicu Filipescu combat relntregirea din , toate puterile. Carp fiindca Intelege ca aceasta realizare ar insemna sfarsitul sefiei sale. Filipescu pentru ca intrarea lui Take lonescu in partid nu s'ar putea face decat asigurandu-si o situatie preponderenta. In fata marrilor evenimente ce se petreceau la granitele tarn i vesteau un viitor plin de incertitudini, oamenii eminenti din fruntea familiei conservatoare nu erau preocupati decat tot de meschina chestiune a intaietatei si a sefiilor. Petre Carp, bineinteles, nu admite concentrare conservatoare, decat facuta de el si dupa indieaiile lui; de aceea trateaza. cu Take Ionescu fara s. poata4 izbuti. Totus, fiindca regele stärue, negocieri reincep. pi

www.dacoromanica.ro

84

Duminica. 6 Mai se inaugureaza Salonul OficiaL Pentra mernorie clau aci numele pictorilor expunatori in 6 sali ale Ateneului.

Corvin Petrescu: o panza mare si un portret mic: Maternitate si Sdrutul 0 mama. Camil Ressu: Inmormantare si 2 portrete. D. Biju, D. Harlescu, Serafim Dimitrie, Voinescu, Teisanu, Timpeanu, D. Teodorescu Sion, Bulgaras Petre, Troteanu P., Weylis Jean, Mihailescu Dumitru. Apoi d-nele Louise Ragusska, Virginia Tornescu, d-na Protopopescu Maria, d-na Iordanescu Eugenia, d-ra Ade la Jean, Grigorescu Viorica.

Sculptura o reprezinta d-nii : Fritz Storck, Filip Marin, C. nimitriu, Tudor Gheorghe, Iordanescu loan, Brancus C. La sfarsitua vernisajului s'a servit expozantilor sarupanie.

Dupa lungi desbateri, tribunalul de comert cla un nou castig de cauza Societatii comunale de tranyvaie, condamnand primaria sa plateasca. Societatti un milion cinci sute mu lei si adiel: Lei 225.000 primul vänsamant cu dobanda legala de 6 la suta. pe an dela 28 Mai 1911 pana la achitare; Lei 225.000 cu dobanda dela 10 Iulie 1911 pana Ia achitare; Lei 300.000 cu dobanda dela 31 Octombrie pana la achitare; Lei 300.000 cu dobanda dela 28 Aprilie 1912 pan& la achitare; Lei 450.000 cu dobanda dela ziva ce se va fixa pentru plata pana, la achitare. Mai condamna primaria sa. plateasca 250.000 lei cu do-. banda legal& oa daune-interese pentru refuzal de a plati la ;imp partea ei ca asociata. Respinge actiunea reconventionala a primariei ca nef ondata i o cocadamna la 3.000 lei cheltueli de judecata. Sentinta e semnata de catre d-nii G. Ratescu, presedinte. C. Antoniade si P. Marrinescu.

www.dacoromanica.ro

85

Tratativele pentru reintregirea partidului conservator, urmate din partea partidului conservator de catire Petre Carp, n'au reusit, fiindca. nici Carp, nici Marghiloman, nici Filipescu nu o voiau.

In urma acestei neizbanzi, Take Ioneseu publla urmatorull comunicat esit din intrunirea eomitetului executiv al partidului: Comitetul executiv al partidului conservator-democrat s'a intrunit azi Duminica, 6 Mai, [la ora 3, la d. Take Ionescu. Comitetul a luat act ca incercarile de a realiza o cooperare a fortelor conservatoare nu au reusit. Comitetul a decis ca lupta opozitiei conservator-democrate fn contra regimului actual O. continue cu aceias energie i impreuna cu opozitia national-liberala". Dar acest comunicat nu spunea tot adevarul. Adevarul era ca reintregirea partidului sau colabararea cu Take Ionescu fusese amanata. pana la taamna. i iata de ce: Din epoca aceea a inceput rivalitatea dintre Carp si Maiorescu, care trebuia sa due& la cea mai crancenä vrajmasie. Carp nu intelegea coneentrarea decat facuta de el si sub sefia sa, insa Maiorescu avea ambitia s'o realizeze dansul. De aceea Maiorescu a tratat singur peste capul lui Carp, luand numai avizul regelui.

0 intrunire intima de fruntasi conservatori este convocata, in casa lui Paul Greceanu, deput,at de Prahova, i acolo Maiorescu anunta ca a facut Impace.rea cu Take Ionescu, eta s'a inteles cu el asupra tuturor punctelor l ca i-a cedat ministerul de interne ea compcnsatie pentru desfiintarea organiza-

tiilor takiste din judete. A doua zi trebuia O. se publice In ziarele conservatoare declaratia lui Maiorescu. Insa, Marghilo-

man afland despre aceste declaratii, a telegrafiat lui garp, la mosia Tibanesti, din judetul Vaslui. Carp a venit itnediat si a zadarnicit impacarea. Atunci Carp a comunicat regelui ea impacare-a a fost amanata pana la toamna. Carp a avut cateva intalniri foarte acre cu Maiorescu, in cursufl carora eel dintaiu a invinovatit pe cel de-al doilea ca., din ambitie personala a lucrat peste capul salt, desi este Inca seful partidului.

www.dacoromanica.ro

86

Tin sfarsit, in loc de o intregire a partidului conservator,. am avut deocomdata i sfärdmarea cordialitatii din gniparea junimista.

Aceasta, rupere de legaturi Intre cei doi fruntasi ai partidului conservator, rupere de relatiuni politice si de veche prietenie, era hotaritoare pentru impacarea lui Take Ionescu; aceasta impacare nu mai putea Intarzia. Titu Maioraseu nu mai avea acum altä. orientare cleat dorinta de a complace regelui. Batranul profesor i om politic prinsese momentul ca sa intre In bunele gratii ale Suveranusi nu voia sa-i scape din mama. Evenimentele Insemnate se pregateau in orientul Europei,

iar Titu Maiorescu avea acum ca nobila ambitie a-si vedea numele asociat la aceste evenimente.

De glorie nu se satura nici odata omul. -- In tar& se tin Intrunin de pomenire pentru centenarul rapirei Basarabiei. Un fapt care dovedeste inconstienta

multona este acela

ca la Bucuresti s'a särbatorit (?) printr'un FESTIVAL (?) centenarul rapirei. In loc de un serviciu religios, In loc de o solemnitate pioasa, In loc de o adun are de protestare prin conferinte, peleri-

najuri sau alte mamfestari patriotice, la Ateneu a lost sandtorire. Iata prograznul: Doina Prutului, cantata de d. Catanescu. D-ra Getta Kernbach dela Teatrul National a declarnat Doina de Eminescu, iar d. Livescu Sentinela de Vasile Alecsandri.

D-ra Getta Kernbach a citit apoi un articol al d-lui N. Iorga publicat in Neamul Romanesc" privitor la anexarea Basarabiei, d. Livescu a citit Poema Moscovei". Corul a.zilului Elena Doamna a cantat Peste Muntr, cantec basarabean i Desteaptei-te romein 6! D. N. Iorga, conferinta asupra rapirei Basarabiei. Numerile programului nu sunt In contradictie cu scopul, dar ceeace a fost cu totul nepotrivit si a dat dovada lipsei bunului simt, a fost titlul de festival" dat intrunirei.

www.dacoromanica.ro

87

Dar mai multa insemnatate a avut protestaraa partidului socialist impotriva rapirei Basarabiei. Socialitii s'au intninit seara la sala Dacia" si dintre fruntasii socialist au asistat: C. Dobrogeanu-Gherea, Zamfir Arbore, doctorul Rakovski, Ion Teodorescu, G. Lambru, Toma

Dragu i altii. Prezicleaza. d. Toma Dragu care O. cuvantul mai intai d-lui Zamfir Arbore.

Apoi vorbeste doctorul C. Racovski, ale carui cuvinte de protestare intereseazä mai mult fiindca acest om e unul dinbre cei cari o. sustinut, ca bolsevic, drepturile Rusiei asupra pamantului basarabean. Doctorul Rakovsky spune ca este o onoare pentru partidul socialist fiindca protesteaza contra rapirei Basarabiei. Protestarea d-rului Rakovsky, ea toate postulatele socialistior, este asociata ideii cum ca numai proletariatul emancipat va putea desrobi Basarabia. In ziva de 19 Mai, Barbu Delavraneea a fost ales rnembru al Academiei Rornane, cu 23 voturi contra S.

Peste douã zile o mare sedinta festiva la care asistä si regele Carol care ia presedintia sedintei. La aceasta sedinta s'a fäcut primirea d-lui dr. Gr. Antipa. D-sa a lost ales in locul lui P. S. Aurelian. A vorbit despre: Cercetatile hidrobiologice in Rornalnia si importanta lor stiintifica i economica". I-a raspuns d. prof. I. Mrazec.

In contra sentintei tribunalului Ilfov, sectla II, au facut apel i ministerul de interne i societatea com.unala de tramvaie. Curtea agraveaza inca si mai mult situatia ministerului in folosul companiei. Obligä pe minister sa plateasca societatii suma de 492.600 lei cu titlul de daune, plus una mie lei cheltueli de judecata. Respinge ca nefondat apelul ministerului de interne. Sernnati: L E. Dobrescu, St. Urlateanu, Aristid Alexandrescu, Al. Negrescu, N. C. Schina.

0 stire dureroasä soseste in Bucuresti, marele autor dramatic I. L. Caragiale a murit.

www.dacoromanica.ro

88

Eu am aflat stirea la Paris uncle ma gaseam atunci. Intfo seara, pe la ora 11, intru In restaurantufl de noapte

din Montmarte numit: Abaye Telem". Inteun colt tin. grup numeros de roman!, toti dela Teatrul National din Bucuresti, d-nii Aristid Demetriad, V. Toneanu, Gusti, etc. Cum ma vad. unul din ei Imi spune: Nu stii nuvela tristat: a murit Caragiale!

In Bucuresti stirea a fost comunicatä de d-na Caragiale eu aceastä scurta telegrama, trimisä lui Take Ionescu: Caragiale a murit!". Take Ionescu a raspuns: Nu pot descri jalea mea pentru moartea scumpului prieten, iubitului d-tale sot si cel mai mare drarnaturg roman.

In durerea generala fie sa gasesti curajul ca sa suporti o astfel de pierdere". Fratele meu, Ion Bacalbasa, directorul general al Teatrelor, a plecat de Indata la Beillin, ca sa ia dispozitiuni pentru aducerea In tara a ramasitelor marelui scriitor.

Barbu Delavrancea, prieten intim al defunctului, a plecat si el la Berlin. Tot la fel Dobrogeanu-Gherea l poetul Al. Vlahuta.

In Bucuresti soseste alta stire dureroasa: Inteun accident de automobil Intamplat Intre Circea i Pielesti, in Do lj, au murit Chi lot, un scriitor francez, venit In Romania pentru ca sa Intretie propaganda In favoarea Frantei, Nae Oroveanu, frunta§ takist din Craiova 1 avocatul Petroianu din Craiova, Au fost gray raniti, senatorul George Tarnoveanu i d-na Oroveanu.

La 20 Iunie, aviatia romana are intaia ei victima. Locotenentul Gheorghe Caranda a cazut ou aparatul pe campul dela Cotroceni si a murit pe loc. Locutenentul Caranda pilota un aparat Farman. Dar aparatul avea defecte, pe care Caranda nu le-a tinut In seama.. Dupa moarte, locotenentul a fost decorat cu ..Virtutea MiMara".

www.dacoromanica.ro

89

Din afar& vin mereu stiri nelinistitoare. Cele trei state slave din Peninsula balcanicA: Bulgaria, Serbia si Muntenegrul, grin reprezentantii lor, trateazA In taina si Dun la cale o Intelegere contra Turciei. Rusia conduce actiunea si impinge la rAzboi contra imperiului turcesc. Grecia se asociazA, desi nu este stat slay. Bulgaria face pregAtiri st6zultoare pe lAnga, RomAnia ca sä rAmAnd. neutrA, ceeace, fireste, regele Carol fIgAdueste.

Cele cAteva luni de van, si de vacantA aduc acalmie in luptele politice Sä profitAm de linite spre a arunca ochii Inapoi si a j udeca guvernarea lui Petre Carp dela sfärsitul lui 1910 Ora la Inceputul lui 1912. Guvernul Carp a fost unul din cele mai capabile pi mai oneste din ate a avut Romania. 'Jac& nu ar fi oriceeace, dealtfel, aina dui contestatA, adica alegerile viciate anu-1 deosebea de mai toate celelalte guverne anterioare, proaDe nu an Ii putut fi acuzat

De altfel alegerile fAcute sub guvernul Carp, s'au fAcut in cea mai deplinA liniste, nicaeri violente, nicaeri atentate brutale la persoane, nicaeri nevoia de a intrebuinta forta. Au fost alegeri fAcute sub mari presiuni morale de cAtre im mare mester elector `precum era Alexandru Marghiloman. Afar Ai de oarecare invAlmAsealä din timpul perioadei electorale, petrecutd la Roman, peste tot in colo : ordine. Dar ceeace a cantribuit mai ales la succesul guvernului a fost lucru ar pArea paradoxal tocmai cartelul ffiberalotachist. MA aflam in camera de consiliu, Ia clubul conservator, cu Nicu Filipescu, Misu Desliu, George Scartescu dela Iasi, si ann. Era cAteva zile dupA constituirea guvernului Carp. Figurile erau posomorite, Nicu Filipescu nervos si ingrijorat, cad se svonise cä liberalii vor lupta in cartel cu tachistii. George Scartescu aduse tocmai stirea ea la Iasi eartelul a fost t incheiat. Situatia era privitA cu pesimism. Am intervenit In discutie si am declarat cä nu vad situa-

www.dacoromanica.ro

90

tia cu aceiasi ochi. Parerea mea e ca cartelul, departe de a fi o intarire pentru opozitie, va fi o cauza de slabiciune. Am demonstrat de ce si am incheiat spunand: Eram foarte ingrijorat pan& acum fiindca nu vecleam bine din ce parte sä atac pe takisti, cari reprezinta o adevAirata forta eloctorala, aoum, insä, am gasit: Ii vom ataca pe chestia carteaului.

In adevar, in tot timpul celor doi ani din urma vrajmasia cea mare fusese, nu intre conservatori i liberali, ci intre takisti si Iiberali. Ziarele din amandoua partidele erau zilnic pline de cele mai atroce injurii asa ca se formase o mentalitate special& in amandoua taberile: alegatorul takist avea groaza cand auzea de liberali, dupa cum alergatorul liberal avea oroare cand auzea de takisti. Eraan candidat la colegiul ul II-lea de Ilfov si, in tot timpul campaniei electorale, m'am ocupat foarte putin de program si de alte lucruri de Eigur mult mai importante dar dar m'am conMat actiune asupra dispozitiei alegAtorului sacrat temei practice, am exploatat ura de moarte dintre takisti i liberali. Daca numirea guvernului Carp era privita ca o sfidare pentru opozitde i o mare nedreptate pentru partidul lui Take Ionescu, in schimb cartelul liberalo-takist n'a surprins mai

putin. In tara in care te astepti la toate si in care

dupa

cum a scriis Vasile Alecsandri :

...La noi sa nu te miri... Cand vei vedea ca pleopii dau flori de trandafiri, la acest cartel nu prea se asteptau multi. Sfidare dinteo parte, sfidare din alta parte. Opinia publica buimAtitä, era acum la discretia presiunei guvernamentale a celei mai surprinatoare opozitiuni. Campania electorala a fost o mica poema. Cinci candidati la colegiul al 2-lea de Camera: defunctii doctorul P. Herescu, D. Many, thrill G. Giani, d-cnul N. Popovici i autorul acestor randuri, incaputi inteun automobil tocmai pentru o lund, am cutreerat in fiecare seara cartierele Capitalei. Cate odata se asocia un al saselea candidat, acesta era

www.dacoromanica.ro

91

doctorul Nicolae Tomescu, care candida la colegiul al 2-lea de Senat. Cate valuri de e1ocint4 n'au curs, seara dupa seara, valuri de vorbe goale, spuse de antea on ffi.r. convingere, sport farã noblete de.stinat ca sa convinga capetele, adica sa smulga voturile.

Numai unul dintre eel 9 candidatd la colegiul al 2-lea de Camera n'a voit sa apard macar odata la intrunirile publice, acesta era d. Nicolae Ianovici. Ne era team& ca va cadea. Dar masina electorala a luarat bine. lanovici a esit cel din urma. Timp de o luna am vorbit in fiecare seara in cel putin 3, 4 sau 5 intruniri de colori. Organizatia era aceeasi. Agentii adunau de cu vreme alegator% apoi se postau la u§a si, cand scoboram din automobil, izbucneau in: Tradasca clomnul Bacalbasa sau d. doctor Herescu sau ailt candidat !

In tirnpul discutdunilor, cand vestej earn cartelul liberalotakist, agentii stilati trebuiau sa strige invariabil: Rusine lor! Jos cu ei!... La Morgal... Etc., etc. Dar nu era tocmai asa de usor sa vorbesti in aceste intruniri; mai inainte de a lua cuvantul agentii ne puneau in curent asupra elementului care popula sala. Daca in sala erau adusi aciolo O. fie convertiti (!) de oratori mai ales takisti

era imprudent sa ataci pe takisti, acolo toate traznetele noastre erau destinate liberalilor. Daca din potriva majoritatea ascultatorilor era liberala, pe liberali Ii treceam cu yederea, dar dedearn lovituri de maciuci in capul takistilor. Intfo searA am avut intrunire prin dosul Uzinei de gaz in coloarea de Albastru; am trecut prin locuri dosnice, printre vii si am ajuns. Aci eram In domeniul lui Jean Th. Florescu, seful de coloare takist, care Ii canalizase alegatorii. Doctorul Heresqu vorbi cel dintaiu, caci, fiind foarte nervos, n'avea. rabdare sa-si astepte randul ; de aceea vorbea in totd'auna primul. Eu in totd'auna vorbeam cel din urma. Doctorul Herescu perora dupa calapodul obicnuit i im-

www.dacoromanica.ro

92

prosca cu egal& vigoare l pe liberali l pe takisti: dar sala ramase de ghiata. Nici un aplaus. Aplausele, celor 4-5 agenti,

fin mijlocul tacerei funebre, sunau fals. Doctorul Herescu ii perdu cumpatul l sfarsi descurajat. Doctorul Giani pMi la feL

Many, care nu era de loc orator, avu o primire tot atat de larnentabila,

Faptul m'a impresionat si am cerut agentilor sä imi dea deslusirea.

Unul dintre agenti imi spuse: Aci sunt numai oameni d'ai lui Jeantehas. Sunt nurnai tdbacari i parlagii, astia e greu de tot. Eu am inteles Cand mi-a venit randul am atacat cu violent& numai pe liberali amintind toate relele i crimele aor (?) Am arnintit mai ales, cateva bat4 i scandaluri petrecute In culoarea de Albastru, si am vorbit cu simpatie despre Jean Th. Florescu. Data% am o parere de rail este ca v.d un om de valoarea lui Jean Florescu care este 0 podoab& a Capitalei alaturi de liberali pe aceeas lista. Locul lui Florescu era alaturi de noi. Etc.". Colegii se uitau la mine cu niste ochi bolbosatd, dar sala rapaia de aplause. Ba se auzi si 0 voce: Asa e!...

Din cauza aCestei manevre, am avut la sectia dela 'MIAearl mai multe voturi decat colegii mei de lista. Ziva faceam vizitele eilectorale pe jos in tovarasia unui agent. Agentul imi spunea mai dinainte daca alegatorul la care intram era liberal, takist, conservator sau indiferent. Takistului Ii spuneam fin totd'auna: Cum vei putea dumneata sa votezi pe candidatii liberalilor, cari pana( ieri au schingiuit tara. Te stiu om de convingeri si nu caut sa te intorc dela datoria d-tale. Voteaza pe candidatii partidului dumitale daca vrei, dar in locul liberalibr voteaza 5 dintre candidatii nostri. Invers tifneam acelas logos liberalului. Cu chipul acesta am rupt sute de voturi natal takisto-

www.dacoromanica.ro

93

liberale. Cad indarjeala era Inca mare intre cele doua tabere, atat de dusmane Ora ieri. Mai cu seama am Intalnit takisti fanatici cari declarau : Pe ai nostri Ii voiu vota In contra or caret presiuni: dar pe liberali sä mi se usuce mana daca voi vota pe vre-unul". Unii alegatori erau mai interesati de cat alii. Asa de exemplu cand am avut o intrunire cu laptarii din. culoarea de Negru a trebuit ca intrunirea sa fie agapa. Intr'o sala lung& i ingustä erau doua randuri de rnese la care erau asezati vre-o 80 de laptagii. Pe masa: saiam, cascaval, paine, vin si sifon.

Moravurile electorale nu erau aceleasi in toata Capitala. Asa de pildä and am faclut vizite electorale pe calea Grivitei, agentul mi-a spus c pe la carciumari nu trebuie platit nimic, caci s'ar ofensa. Peste cateva zile am Mut vizite eleetorale pe soseaua Pantelimon, insotit de un agent inteligent numit Serbänescu. Pe aceasta sosea la dreapta si la stanga nu erau decat carciumaxi. Aci obiceiul era din potriva: sä dai mereu. Dela ora 9 dirnineata pana la ora 1, pe o frumoasa zi de Ianuarie plinä. de soare, am facut vre-o 25 sau poate 30 de vizite. Din carciuma In carciuma trecand, am perorat peste tot carciumarului cerandu-i votul i peste tot a trebuit sa ciocnesc pa-

harul si sa beau coprinsul. Timp de 4 ore am baut vre-o 30 pahare de toate felurile de posirci: vin alb, yin ros, vin turbure, yin cu sifon, pelin, profir etc. i cu cat beam si vorbeam cu atat

mi sc usca gatlejul mai tare. Neobicinuit cu acest regim ma credearn perdut de stomac. Dar nici odata nu rn'am simtit mai bine ca dupa aceasta propaganda. Aviz facunatei de medicina. In fiecare carciuma lasam 2 lei, atat pretul consumatiei in trei : carciumarul, agentul i cu mine, cat si plata bauturei pentru alti cetateni. Caci mai in tortd'auna se mai gaseau mosafiri in carciuma. La ora 1 jumatate, in tovarasia sefului culoarei de Negru, d. Mircea Poenaru Bordea, a liii Petre Sfetescu prefectul de Tulcea i fost sef al culoarei si a mai multor agenti principali am

www.dacoromanica.ro

94

dejunat la hotel Solacolu cu un ghiveciu de momite de miel in care bucdtarul pusese tot ardeiul din Obor. Pentru aceste cheltueli primisem dela casierul. fondului electoral, d. Matache Dobrescu, suma. de 600 lei. Ce timpuri !...

Guvernul Carp a fost unul din cele mai capabile si mai curate guverne, am spus-o.

Petre Carp era un om de cea mai perfectd probitate, din toate punctele de privire; om de cuvant, om leal, om cult, om de omenie.

De pe urma scurtei sale guvernari au rämas fapte insemnate. Legea meseriilor este opera guvernului Carp.

Guvernul Carp a desfiintat funciarul pentru %rani. Guvernul Carp a dat drepturile politice dobrogenilor. Guvernul Carp a facut legea pentru incurajarea industriej. Dacd cariera acestui guvern n'ar fi fost scurtatã prematur, multe alte legi folositoare ar fi fost inregistrate. Alexandcru Marghiloman hotarise i multe imbundtatiri edilitare.

Acutalul local al ministerului de interne trebuia refäcut redat ca o caddire monurnentall. In fatd se deschidea o stnada care, strdbdtAnd calea Victoriei, sk se uneascd cu strada Palatului, avand in perspectivd dintr'o parte palatul ministerului de interne, la celalt capät casa Olbrich. Cu acest prilej calea Victoriei era aliniatd intre piata Teatrului i palatul Regal. Palatul comunal era in project, de o apropiatd executie ; pentru acest cuvant d. Matache Dobrescu s'a grdbit sä därfune vedhiul local.

Palatul Senatului era hotarit si a primit chiar un inceput de executare. Vechiul palat Brancoveanu, acea clädire galbemd, uitatä pared pe vechiul mal al Ddmbovitei, a fost ddramat, fundatiile viitorului palat au Inceput sd fie puse, o frumoasä perspectivä se deschidea calei Victoriei. Si, in adevdr, Capitala Romaniei avea nevoie de aceastä noud toaletä. Nu degeaba poetul Jean Richepin a spus despre Bucurestii pe care-i vizitase cu cAteva luni mai inainte :

www.dacoromanica.ro

95

Bucurestii Inn fac impresia unui oras mic intr'un sat mare !

Caderea cabinetului Carp a pus cal:At visului lui Alexandra Marghiloman.

La Inceputul lunei Iulie se desahide al 5-lea congres al partidului social-democrat din Romania cu delegati din toata tara l delegati din stratnatate. Lucratorul I. C. Frimu prezideaza deschiderea. Clubul so-. cialist din Bucurestl e reprezentat prin : C. Dobrogeanu-Gherea, D. Pop, Toma Dragu, Al. Nicolau i d-soara dr. Ecaterina. Arbare.

Din strainatate sunt : Gheorghe Grigorovici, deputat in parlamentul austriac, reprezentand partidul social-democrat din Austria; D. Tutovici, din Serbia; Gh. Dimitrof i Niculae Dumitrof, reprezentantii socialistilor stamti" din Bulgaria ; Emanuel Bucinger din Ungaria; un delegat al socialistilor romani din Ungaria. Biroul congresului e astfel campus: presedinte dr. C. Rakovski, vice-presedinti Toma Dragu i Costica Ionescu ; secretari Al. Nicolau si C. C. Petrescu. Congresul a durat doua zile. La teatrul Comoedia" joaca o trupa sub directiunea d-lui Victor Eftimiu. Intre alte piese s'a jucat i Cobzarul" de d-ra Elena Vacarescu. Fiind jucata fairä asentimentul autoarei, d-ra Vacarescu trimite unui avocat din Bucuresti urmatoarea scrisoare, care face zgomot In lumea intelectualilor. Va. cer sa interveniti din rasputeri i sä spuneti tuturor celor din tara cat am fost de indullgenta afland de Indrasneala neauzita a teatrului Comedia" care a reprezentat o versiune a Cobzarului", In dispretul tuturor drepturilor literare i respectul ce se cuvine unei femei care a Mout ceva pentru tara ei. Fara s6. ma previe, nu cu o scrisoare, dar macar cu o telegrama d. Victor Eftimiu s'a folosit In mod rusinos de numele meu punandu-I fara voe pe afise si denaturand o opera care

nu-mi apartine cleat pe jumatate si pe car visam sa o re-

www.dacoromanica.ro

96

prezint In fata iubitilor mei compatrioti cu o grija demna si de daln4i1 0 de dragostea cu care intaia scenä din lunie, Opera mare din Paris. a montat in fata publicului d'aici intaia opera romaneasca.

VA, rog ca atat in Rampa cat si in Aclevelrul, sä aratati surpriza mea dureroasä fata de asemenea proceduri i s auati toate masurile in numele meu, pentru ca scandalul sa inceteze. Societatea autorilor dramatici, cari se ocupa de afacerile noastre i casa de editura proprietara livretului, au si facut actele de darea in judecata a d-lui Eftimiu i comp. si Ii vor face CS plateasca scump odioasa lor sarlatanie. Va rog sä repetati Inca ()data ca pana azi cand ne-au sosit ziarele din Vara, n'am stiut nimic de procedeurile d-lui Eftimiu si ca nu gasesc destule cuvinte ca sa ant toata micimea unor asemenea procedeuri. Mi-am inchipuit intodeauna Ca meritam mai mult dela compatriotii mei. Mii de amintiri. etc Elena Mceirescu

Spre a intoarce vizita d-lui Felix Roussel,d. Matache Dobrescu, primarul Capita lei, iusotit de o delegatiune s'a dus la Paris. Acum presedinte al Consiliului comunal nu mai e d. Roussel ci d. Galli. Renrezentantii orasului Bucuresti s'au bucurat de o foarte frumoasa i cordialä primire. Reintors la Bucuresti, d. Dobrescu convoaca Consiliul cornunal i relateaza primirea stralucita ce a avut In aceiasi sedinta se hotaraste darimarea localului prima riei. Primarul arata c. planul d-lui architect Antonescu, pentru noul local, plan care a primit aprobarea, a fost depus. -

Barbu Delavrancea citeste comitetului teatral o mica piesa, comedia .,Hagi Tudose". Interpretit vor fi d-nii: I. Brezeanu, Tony Bulandra, I. Livescu, d-nele Maria Ciucurescu, Giurgea, Eugenia Ciucurescu i d-ra Macr3.

In Balcani situatia se Inraeste. Italienii reincep bombardarea Dardanelelor, turcii Inchid stramtoarea. Popoarele din Peninsula balcanica incep sä fiarba. ..Agentia Romanr anunta

www.dacoromanica.ro

97

ca 34.000 muntenegreni au fost concentrati la frontiera ; apoi ca 60.000 rusi au fost concentrati la granita asiatica a Turciei. In Macedonia atentatele se succed fära intrerunere. La 11 August, contele Berchtold, cancelarul Austro-Ungariei, vine la Sinaia, unde are o lunga, intrevedere cu Regele Carol.

Contele Berchtold a facut o propunere fata de framanitarile din Peninsula.. Dansul a propus ca Marile Puteri sa intervina in Turcia spre a pacifica Albania si Macedonia. Presa austriaca spune ca. nu ar fi vorba de o interventie lithara.. ci numai de una diplomatica.. Propunerea contelui Berchtold e viu discutata pretutindeni, insa Franca i Rusia, ca i Turcia, de altfel, nu. o primesc favorabil. Diplomatda europeana, simte Ca. un ceas gray se apropie.

Italia, cu agresiunea ei in contra Turciei, a pus focal la pulbere si acum toate statele balcanice incep sa se miste. De altfel, toate aceste state se pregateau de ani de zile spre a sari asupra Turciei. Rusia era la alatele bor. Razboiul balcanic incene Mai intai dd. semnalul Muntenegrul. Familia regala a Mun-

tenegrului fiind inrudita cu familia regala italiana Lce o demonstratie impotriva Turciei, mobilizand putinele ei orte ameninta sa intervie in Albania. Apoi este Bulgaria. In Bulgaria fierberea incepe sa, creascal. Guvernul bullgarsub cuvant ca face manevre de toanma. conccntreaza dela incenutul lui Septembrie, 50.000 oameni langa Sumla. Aceasta concentrare de forte provoaca, mare neliniste pretutindeni. dar mai cu seama in Romania. 0 parte a nresei incepe sa semnaleze pericolul bulgar; unele ziare vorbesc chiar de posibilitatea unei interventii militare a Romaniei in conflict. Regele Carol, presimtind Ca situatia poate deveni grava, din ceas in ceas i inarmat cu informatiile pe care le are din strainatate, chiama pe Maiorescu, i repeta dorinta ca partidul conservator O. fie reintregit. Maiorescu ajunsese aproape la intelegere cu Take Ionesscu; toata grija o avea nurnai din partea lui Carp si a lui Filipescu, cari se impotriveau. Grija cea 7

VoL IV.

www.dacoromanica.ro

98

mare era ca Take Ionescu sa nu incalece partidul conservator. Regele exprima dorinta s& vada pe Filipescu. Filipescu are audienta ala Sinaia 1 acolo Carol I face apel la patriotismul sau, de rtoti recunoscut, spunandu-i ca, In fata gravelor imprejurari in care s'ar putea gasi taxa cat de curand, fiecare trebue s5. faca jertfe Si abnegatie. Fata de staruinta regelui, Filipescu cedeaza.

Manevrele bulgare, destinate a se desfasura in regiunea Sumlei, nelinistesc cercurile noastre politice. Cum e usor de inteles ca aceste manevre sunt numai un pretext, dar sunt in realitate o amenintare in contra Turciei, guvernul roman, dupa cererea regelui, hotaraste manevre in Dobrogea. De indata ce trupele bulgare s'au concentra langa. cetatea Sunda in numar de vreo 50.000 oameni, regimentele romanesti incep sa fie trimise din toate partile catre Dobrogea. I.ai. timpul acesta procesul intre primaria Capitalei si noua societate a tramvaielor comunale continua. Avocatul primariei, Nicolae Fleva, cere Curt.ei de casatie sä stramute, pentru rnotiv de suspiciune, procesul, dela Curtea de apel din Bucurest, la o alta, Curte. In ziva judecatei apare in instanta primul presedinte Bagdat pentru csa sa prezideze el insusi. Avocatul primäriei cere ca Bagdat sa fie recuzat, deoarece s'a rostit in acest proces dand drerrtate Societatii tramvaelar. Curtea, cu 5 voturi contra 4, respinge acuzarea. Cu aceiasi majoritate respinge i stramutarea procesului. Cand s'a judecat recuzarea, unul clintre consilieri a spus primului presedinte :

Rau ia facut Fleva cä te-a recuzat, dar rau ai facut d-ta ca ai intrat sä judeci. Eu am respins recuzarea. numai din deferent& pentru primul presedinte. Consilierul F1ai1ain s'a recuzat singur numai fiindca poseda o singura actiune a societatii tramvaelor. Situatia extern& devine grava. Manevrele armatei romane, care trebuiau sa se faca in Dobrogea, sunt deodata contramandate. Bulgaria, care vede in a-

www.dacoromanica.ro

99

ceste manevre o amenintare directa, face urgente demersuri la Bu.curesti. liii acela..s timp intervine 1 Rusia, care nu vede cu ochi buni gestul RonLaniei.

Fga de aceste interventi i presiuni, In ziva de 15 Septerrtbrie manevrele dobrogene sunt contramandate sub cuvant ca apele Dunarei venind prea marl nu s'ar mai putea executa tema trecerei Dunarei. Manevrele se vor executa totus intre Bucuresti si Predeal. In legatura cu aceste manevre un incident duireros aruna jalea In tara si In special in lagärul trupelor concentrate. Salupa Trotus" se scufunda. pe Dunäre, In noaptea de 16 Septembrie, fiind lovita de atre vaporul unguresc de pasageri Szecheny Istvan". Salupa mergea cu luminile stinse, and deodata. a fost lovita la mijloc de atre vaporul unguresc. salupa se intorcea de la Harsova cu aprovizionare i ofiterii batalionului de pioneri. Au pierit In valuri unii din cei mai buni ofiteri specialist ai nostri, anume : colonelul Stoenescu Lascar, maiorul Grigoratie Gheorghe, capitanii Bancila Stefan, Popescu Anastase, Nicuaescu P. Ioan, medicul locotenent Zlatescu, subloct. chemat temporal, Calinescu loan i sub-locot. In rezerva, Vartan I. inginer, medicul sub-locot. Paianu si 8 soldati. Au fost salvati : locc,t. Petrescu Anastase, sub-locot. Iacovache N.. plutonierii Sava Gh. i Gaicu Nicolae, plutonierul pilot Simon Ef timie pi sergentul Herescu Nicolae.

Pierderea pentru armata roman& a fost foarte simtitoare. Deodata, ifa 17 Septembrie, isbucneste bomba : Bulgaria

a demetat mobilizarea generall, iar la Sofia a fost proclamata starea de asediu. Cercurile politice In Bucuresti sunst dezorientate. Desi se curiostea cä situartia e plina de Ingrijorari, totusi nimeni nu se astepta la o atat de repede isbucnire a focului. Telegramele sosite In Bucuresti in cursul noptei anunta ca Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegrul vor adresa, in acelas timp, un ultimatum Turciei. UItimatum-ul impune reformele i conditile de impacare a Macedemiel.

www.dacoromanica.ro

100

Legatiunea bulgara din Bucuresti public& urm&torul comunicat : Mobilizarea general& a armatei bulgare fiind decretat& supusii bulgari din rezerva armatei bulgare precum i tinerii de 19 ani impliniti, aunt invitald a pleca imediat in Bulgaria". Legaitiunea Serbiei chiamä de asemenea pe toti supusii

sarbi s& piece de indata in patrie i s& se prezinte la garnizoanele respective. La Turtucaia, unde locuesc multi supusi ai Bulgariei, ordi-

nul de mobilizare e primit cu entuziasm iar cartierul turcese e devastat. Mobilizarea este decretata, si in Serbia. 0 telegram& din eursul noptei anunt& ca si la Atena s'a declarat mobilizarea. In ziva de 18 Septembrie, la ora 8 dimineata, consiiul de ministri al Turciei se intruneste si, fata de mobilizarea general& a statelor crestine din Balcani, ordona, la randul sau, mobilizarea general& a armatei turcesti. Toate aceste stiri sosese una dupa alta in Bucuresti, uncle manse agitatia. Telegramele anuntä ca Rusia a concentrat la apoi Austria a mobilizat corpugranit& 2 corpuri de armata, rile 12 si 17 trimitandu-le la granita Serbiei. La 20 Septembrie ziarele bucurestene public& telegrama care spune cä intaia cioenire s'a produs intre Turd i Sarbi. La miezul noptei 300 soldati tune au trecut granita Serbiei intre Bocsa j Frania; o lupta crancenä s'a incins cu soadatii sarbi. Turcii, spunea o telegnama, din Viena, au avut 30 morti si un numär de raniti, iar &Arbil 8 morti si 18 raniti. Desi diplomatii fac inca sfortari disperate ca s& mentie pacea, totus in uncle cercuri politice bine informate, se asigura cä r&zboiul va izbucni cat de curand. Fierberea creste la Bucuresti din cauza numeroaselor telegrame de senzatie smite din Berlin. Una din aCeste telegrame anunta ca la bursa berlineza. s'a svonit cä Romania a primi un mandat de intervenire in conflictul din Balcani spre a inllatura r&zboiul. Alta telegram& vesteste ca ziarul Lokal-Anzeiger" scrie cum ca Romania a promis Turciei sl-i vie in ajutor cu armele in caz cand va fi atacatt. La 22 Septembrie o telegram& din Paris anunta. c& trupele, bulgare au trecut granita si au navalit pe teritoriul turcesc.

www.dacoromanica.ro

101

Fa45, cu aceastä stire i cu toate informatiile grave venite din afar& in ultimile 24 de ore, consiliul de ministri este convocat la Sinaia sub presedintia Regelui. Regele Carol I spune ca razboiul poate fi privit ca i inceput, de aceea cere lui Maiorescu sa realizeze cat de repede concentrarea conservatoare cu Take Ionescu. Ziarele publica cum ca concentrarea conservatoare este un fapt ea si indeplinit, unele din ele -- in special cele in flegatura ru Take Ionescu, afirma Ca noul guvern va fi prezidat de catre Petre Carp cu Take Ionescu la ministerul de interne. Toate stirile din cele mai autorizate izvoare, spun ca concentrarea se va face sub presedintia lui Carp. Pe cand tratativele urmeaza. si se asteapta constituirea noului guvern, Muntenegrul este primul Stat balcanic care deolara razboi Turciei. Fapt dernn de notat pentru filozofia Istoriei: Muntenegrul este intaiul Stat care declara razboiul 1 aprinde focul in Bal-

cani, dar dintre statele balcanice tot Muntenegrul este acela care, la sfarsitufl marei conflagratiuni europene, Ii pierde independenta. La 25 Septembrie, Muntenegrul declara razboiul, iar trupele muntenegrene tree imediat granita. La Berana se d5, Intáia luptä : telegramele din Constantinopol anunta cá muntenegrenii au fost respinsi cu pierderi mari.

Pe cand Capita la e in fierbere din cauza editiilor ziarelor ce apar neincetat cu stiri Iin cele mai nelinistitoare, Maintea Curtei de Apel, sectia II-a, se infatiseaza procesul comunei Bucuresti cu Societatea tramvaelor. Un nou advocat al comunei este Matei Cantacuzino, profesor la facultatea de dreg& din Iasi i unul dintre cei mai apreciati juristi. Dupa deschiderea sedintei, svocatii Comunei recuza pe doi dintre judecatori, pe d-nii D. Dobrescu i Stefan Urlateanu, dar Curtea respinge recuzarea. Atunci Matet Cantacuzino, in numele sau si al celorlalti avocati ai Comunei: d-nii Nicolae neva, Petre Missir i Rosenthal, depune declaratia c5 de oarece recu-

www.dacoromanica.ro

102

zarea a fost respinsa, ei se retrag din instant i refuza sa, mai apere comma. Curtea respinge opozitia Comunei i o condamna .la 200 lei cheltueli de judecata catre Societatea tramvaelor. Cu acest act s'a incheiat chestia tramvaelor. Face senzatie o telegrama a Reginei Elisabeta trimisa senatoruflui francez d'Estovrnelles de Constant. Cand Muntenegrul a declarat razboi Turciei, d'Estournelles de Constant, un mare apostol al pacei, a trimis regelui Nikita al Muntenegrului o scrisoare prin care protesta impotriva declardrii razboiului. Regina Elisabeta, care cunostea bine pe senatorul francez, i-a trimis atunci urmatoarea telegrama: Intreaga lume moral& i just& va va invidia pentru curajul barbatesc despre care dati o dovada stralucita In scrisoarea d-voastra., conceputa in termeni atat de potriviti. Va felicit pentru aceastä dovada despre marinimia d-voastiiä sufleteasca". CARMEN SYLVA

tirile nelinistitoare se succed din ora in ora. Cu titluri mari cari anunta ca Bulgaria ne provoaca, ziarele spun ca vaporul romanesc Principesa Maria" a fost perchezitionat si retinut de Bulgari in portul Varna. Emotia e mare la Bucuresti In toatä taxa. Fata cu fierberea care creste i temandu-se de o explozie publica, ministrul nostru de externe trimite la Sofia urmatoarea nota. : Guvernul a fost in4iintat de serviCiul maritim, ca vaporul Principesa Maria" a fost oprit de a parasi Varna de catre autoritatile bulgare. Guvernul a dat hnediat instructiuni legatiunei romane la Sofia sa ceaca, absoluta libertate a vaselor, protestand contra acestui fapt contra tuturor regulelor internationale". Ziarele oficioase din Bucuresti scriu ca bulgarii, afland ca pe vaporul romanesc s'ar fi refugiat un numär de turd din Varna, oprise vasul care, Irma, in urma interventiei guvernului roman. a fost liberat sa plece.

www.dacoromanica.ro

103

In tiara sentimentul public creste lmpotriva Bulgariei, asa ca mare parte a opiniei publice incepe sal ceara o interventie militara in Bulgaria. La 4 Octombrie toate State le balcanice declara razboi Turciei.

Tarul Ferdinand al Bulgariei adreseaza, un manifest poporului bulgar in care aminteste cum ca Bulgaria a fost odata sub protectia Rusilor. DA& fraza din manifest : Tari pe aceste simpatii, valorosii soldati bulgari sa-si aduca aminte de actele eroice ale parintilor l stramosilor lor si de vitejia protectorilor lot, liberatorii rusi, i sà zboare din victorie In victorie". La Bucuresti face o foarte urita impresie actul de ingratitudine al tarului bulgar. Pomenind de protectoratul rusesc si de luptele rusilor pentru liberarea Bulgariei, nu are nici un cuvant pentru armata roman& care la Plevna 31-a varsat sangeie pentru liberarea Bulgariei cat si pentru salvarea prestigiului armatei rusesti. Aceasta dovada de neprietenie mareste, Inca, sentimentul ostil al Romanilor cari simt ce i-ar astepta din partea unei Bulgarii mai puternice. Izbucnirea räzboiului general In Balcani grabeste concentrarea conservatoare. Take Ionescu, Intre alte conditiuni puse, prezinta I pe aceea ca Petre Carp sa faca declaratii care A. permit& reluarea bunelor raporturi cu partidul liberal. Se cerea deci lui Carp re-

tractari care at fi fost egale cu scuzele, dar Carp n'a putut primi aceasta umilinta. Din aceasta cauza concentrarea a intampinat mari greutati. Daca concentrarea ar fi reusit dupa conditia pusa de Take Ionescu, noul minister trebuia sa fie prezidat de Carp, dar fiind ca Petre Carp a refuzat sa se retracteze, In cele din urma tot Titu Maiorescu a luat preseclintia. Conservatorii i junimistii fac marl staruinte pe langa Carp, ca sa mai lase din intransigentd, dar Carp rarnane nezguduit i pierde astfel situatia din mama. In curand va trebui sã piarda 1 sefia partidului. In adevär, vazand ea parerile tale

www.dacoromanica.ro

104

nu pot triumf a, Petre Carp se demite dela sefia partidului conservator si trimite ziarelor partidului textul demisiei sale. Zän&ceala este general& ir4 partid. Theodor Rosetti, ministrul de finante. spre a gräbi solutionarea crizei, demisioneaz& din guvern ; pe de alta parte Nicu Filipeseu se declard ostil concentrarei f&r& Petre Carp. Criza sefiei din partidul conservator compile& situatia. Vazand ca, nu sa poate realiza concentrarea, se ventileaza. ideea unui cabinet liberal, zvon care pune exasperare in fandurile conservatoare. Intransigenta. lui Carp si faptul c& niajoritatea partidului e solidar& cu el, contribue ca sortii concentrarei s& seada. Situatia se aratä inc& si mai turbure cand ziarul J.4a Roumanie", organ al lui Take Ionescu, public& urmatorul comunicat : Publieul, primind cu prea mult& usurint& toaite tirile ce i se dau, ne vedem nevoiti a-a preveni, cu privire la cele relative la incerearile unei intelegeri intre partidud conservator-democrat si partidul conservator. Dificultatile pe care le intampina aceste incercAri sunt astfel ea, in acest moment, e mai probabil ca nimic nu va putea izbuti".

Ziarele lui Take Ionescu anuntau, in acelas thnp, c& regimul conservator va trebui s& plece si c& Ionel Bratianu va fi chemat sà formeze auvernul. Dar in partidul conservator fierberea e mare. Se anunt& Oa, daca regele va acorda lui Bratianu misiunea de a forma cabinetul, conservatorii se vor deda la mari agitatiuni, nu vor intra in parlament si vor stobori in stracia. La extremitate vor putea admite un minister sub nresedintia lui Emil Costinescu. Insä un minister Braitianu niciodat&. Concentrarea conservatoare e p&rasita definitiv. Refuzul lui Petre Carp de a o patrona si demisia sa dela sefia partidului conservator, au omorit reintregirea partidului. Acum e prezentat& alta formula care sä zadarniceasea venirea unui guvern liberal. Se propune un guvern de colaborare intre conservatori si conservatorii democrati sub presedintia lui Titu Maiorescu. Colaborarea reuseste. Ministerul este astf el compus : Titu

www.dacoromanica.ro

105

Maiorescu, presedinte i externe; Take Ionescu, interne; Al. Marghiloman, finante; Nicu Filipescu, domeniile; C. Disescu. instructia; Al. Baclarau, lucrarile publice; M. Cantacuzino, justitia; N. Xenopol, industria; generaluIl Hdrjeu, razboiul. Conclitiile colaborarei sunt : Cele doua particle vor desenma un numar egal de candidati pentru CameM i Senat i un nu/liar egal de prefecti. Gheorghe Cantacuzino va fi presedinte al Senatului si C. Cantacuzino-Pascanu presedinte al Camerei. Prefect al politiei kneazul D. Moruzi. La primarie, pana la rezolvarea definitiva a chestiei tramvaelor, va veni doctorul C. Istrati, dupa. aceea va fi primar Grigore Cantacuzino. Parlarnentul va fi imediat dizolvat, pentru ca alegerile sa se poata, face in termenul cel mai scurt prevazat de Constitutie,

adica trei saptämani. Dar si asupra acestei combinatii au Lost dificultatd deoarece Nicu Filipescu cerea ca sä aiba ministerul de razboi dar s'a impotrivit Take Ioneseu care a cerut ca ministru de razboi A. fie un general in activitate clesemnat de rege. Aceasta combinatie consfintea, prin urmare, existenta celui d'al treilea partid pe care regele Carol I 1-a admis cu cea mai mare parere de rail. Imediat dupa, constituirea noului guvern, regele invitä In Sinaia pe Petre Carp. Voind sä vorbeasca despre politica inferna, Petre Carp a raspuns regelui cä aceasta politica nu-1 mai intereseaza de loc si este cu totul hotarit sa nu se mai ocupe de ea.

Carp e cu totul ostil noului minister. Ceea ce-1 amaraste mai ales e faptul ea, Alexandru Marghiloman. pe care-1 3ocotea devotat lui, pe care-1 pregatea ca sa-i fie mostenitor politic, 1-a pa,räsit si a intrat in guvern impotriva dorintei sale. Marghiloman, care starnise chestia trarnvaelor, Marghiloman, care pricinuise caderea cabinetului Carp, Marghiloman, pe care Carp nu a voit sa-1 dezaprobe Si sO-1 debarce, ea toate stäruintele facute pe langa, i, Marghilornan pentru care Carp a pierdut i guvernul i situatia, revenea la putere, far& a tine

www.dacoromanica.ro

106

seam& ca seful sau ramanea pe dinafara. Pe Carp aceastä deceptie 1-a durut mai mult decat celelalte infrangeri politico. Camerele sunt dizolvate irnediat. Alegerile sunt fixate dela 8 la 18 Noembrie. Noul parlament se va deschide la 26 Noembrie.

Alexandru Davila este numit director general al Teatrelor, Nicolae Gosacescu este numit director general al Postelor i TeIegrafelor, dr. Mina Minovici e numit director general al Servi-

ciului sanitan Comisiunea interimara a Comunei Bucuresti e compusa din: dr. C. Istrati presedinte, iar membri Mircea Poenaru-Bordea, N. Lahovari, Virgil Voreas, dr. Mendonide. Colaborarea s'a facut in cele mai triste conditduni. Petre Carp, seful partidului, nu si-a dat agrementul, a ramas cu hotarire potrivnic, n'a recunoscut actul indeplinit i nici n'a voit sä calce nici o singura, data in noul parlament. Nicu Filipescu, silit de prieteni, de rege si de, Malorescu, a primit sa intre in minister Ins& in sufletul sau a ramas dusman lui Take Ionescu, pe care la o intrunire publica din Craiova Iii poreclise : Sloim cu aere de Cesar".

L-am vazut in ziva cand a depus juramantul si era furios in contra lui insusi fiindca primise un portofoliu. L-am asteptat in redactia ziarului Epoca" din str. Academiei sä se intoarca. dela Palat. Pe la orele 7 intra ca o furtuna pe usa, imbracat in frac si cu decoratii pe piept. Jurase. Cum 1-am vazut am Inceput sä-1 zeflemisesc. Asa da, inteleg si eu. La Camera are sa-ti stea de mimine intre BWarau i Xenopol ! Vorbele acestea aveau rostul lor. Daca cititorii Is1 mai aduc aminte ce au citit mai de mult, n'au uitat, fireste, cä cu multi ani mai inainte, Filipescu, dimpreuna cu prietenul sau Alecu Bals, au intrat In casa lui Xenopol, 1-au insultat l lovit. Mai tarziu In Camera, A. Badarau hind ministru de justitie In cabinetul Caniacuzino, Filipescu 1-a insultat In sedinta Camerei, numindu-1 : bandit.

La vorbele mele, Fiipescu se face rosu ca racui, ochii i se bolboseaza i 'mi raspunde :

www.dacoromanica.ro

107

Maid ne vom prezenta in fata Camerei, te rog s. ma interpelezi i sä nitt intrebi pentru ce stau intre Badarau si

Xenopol, iar eu am. sa-li rUpund ca ceeace am. facut e o porcarie.

Filipescu nu spunea o vorba goala, nu era o bravada, Filipescu era in stare sa raspunda astfel. In realitate trei sferturi din partidul conservator erau nemultumite de colaborare.

Costa Arian, panA ieri ministru al instrucCiei, era ne: mangdiat ca a ramas pe dinafara. L-am vazut a doua zi dupa constituirea cabinetului de colaborare ; era cu totul ostil cornbinatiet Ultimul sail act ca ministru fusese inaugurarea palatului Sinodal in curtea bisericei Antim. De cum a intrat in guvern la 1910 avusese pe brace scandafful bisericesc Safirin-Atanase. Vazandu-1 asa de amarit ii spui

Domnule Arlon, popii 64tia nu Ci-au purtat noroc. De altfel esti In regula cu religia crestina. Da de ce'mi spui asta ? Negresit, ne nastem cu popa la botez si murim cu popa la cap. Cu o singura deosebire, imi spune el : eu n'am murit Inca.

Pentru nenorocul lui, Costica Arlon a mai fost odata ministru in cabinetul Marghiloman, sub ocupacia germana.

0 telegrama din New-York anung cä dupa o lupta, electorala crancena, a fost ales presedinte al Stateilor-Unite Woodrow Wilson. Acest om, reales presedinte a doua, oara in 1915,

trebuia sä joace un rol de frunte in marele razboiu mondial, sa alerge cu toate forCele tb.irei sale in contra Germaniei i sa lase In istorie un nume nepieritor. Liga NaCiunilor este opera conceptiei sale.

La teatrul National o premiera din literatura romaneasca.

La 1912, piesele originate romknesti nu prea aveau trecere

www.dacoromanica.ro

108

la Teatrul National. Repertoriul era compus in mare majoritate din piese traduse din toate literaturile straine ; rare ori Ole o pies& romaneasca aparea pe scena, de cele mai multe ori cu un succes mediocru. Un numar de scriitori incep lupta. Pe de o parte piesele originale se inmultnisc, pe de altä parte o campanie hotarata se face pentru ca, Teatrul National, cel putin, sa fie o scena nationala, in tot intelesul cuvantului. Irina clintre acei, cari au luptat mai hotarat pentru aceasta cucerire a fost fratele meu Ion Bacalbasa, fost pana in luna din urma director general al Teatrului National din Bucurasti. Pe la sfärsitul lui Octombrie se joaca o premiera originald Visul lui Ali", poema fantastica in 8 icoane i in yensuri de Mimes, Demetriad. o feerie, Aceasta piesä,

n'a avut un prea mare succes. Luat din lumea orientala si a basmelor din O mie una de nopti", subiectul n'a interesat, desi piesa era frumos versificata i cu oarecare fast push In scena. Mircea Demetriad era fiul unui bun actor Costache Demetriad. In colaborare cu fratele meu Ion mai scrisese o piesa, luata tot din lumea orientului mai apropiat : Fratii Asan". Teatrul National se gasea atunci in epoca incercarilor sfiicioase, spre a pasi dela regimul pieselor traduse la epoca Dieselor originale.

In timpul acesta rezuItatul razboiului balcanic incepe sa se afirme. Turcii, batuti pretutindeni, batuti de bulgari intr'o serie de batalii i definitiv in marea Mane dela Lule Burgas, batuti de sarbi in marea batälie dela Curnanova, batuti de muntenegreni si de greci, cari ocupa. Salonicul, se retrag in dosul liniilor dela Ceatalgea, dupa ce au pierdut Adrianopolul. In Bucuresti atat lumea politica cat i marele public, incep A, fie nelinistiti, marile izbanzi ale bulgarilor, rnai ales, provoaca ingrijorari, asa ca in presä apar semnele acestei stari de spirit. Temerea generala este ca o Bulgarie mare va .:evendica Dobrogea, iar Dobrogea, lipsita cu totul de o granita strategica va fi cu usurinta invadata i cucerith de bulgari.

www.dacoromanica.ro

109

0 noua catastrola pe Dunare emptioneaza cu drept cuvant publicul din Bucuresti. Salupa Teleorman" a trupei de graniceri s'a seufundat pornind spre Ostrov cu 40 graniceri, spre a schimba garnizoana din acel punct. S'au inecat 45 °lament Vasul G'a inecat la 150 metri de mal si la distanta de 300 metri de podul dela Cernavoda. Apa era acolo adanca de 8 metri.

In tart si in BucuKesti sunt clouä preocupari man : razboiul balcanic i alegerile. Suntem in plina perioadä electoralä. Trupele bulgare victorioase au ajuns la Ceatalgea, insa aci

sunt oprite, nu atat de armata turca, cat de diplornatie. Marile Puteri intervin. Visul tarului bulgar Ferdinand este a intre vietorios in Constantinopol i sä fie uns tar al Bulgariei niari in catedrala Sfintei Sofil, dar Rusia nu poate primi acest deznodamant. Desi a ineurajat si a ajutat .statele baleanice ea s& infranga Turcia, Marea Rusie nu. poate admite, ca eel dintai suveran crestin care sa puma piciorul in Constantinopolul cucerit dela turci dupa patni secole i jumatate, A. fie un mic print bulgar. Si Rusia avea visul ei, Rusia, care de douä secole lupta

pentru dezrobirea popoarelor crestine, n'a facut toate aeeste jertfe decat spre a se apropia de Constantinopol. Un Tar al Rusiei trebuia sa intre cel dintai In capitala fostului Bizant sa primeasca unsoarea in biserica Sfintei Sofii. De aceea cliplomatia rusa pune piciorul in prag i interzice lui Ferdinand de a trece mai departe de Ceataigea, De acum in colp va incepe, pe de-o parte jocul nesfarsit al diplomatilor, pe de alta parte curtea neineetata De care o va face Rusia Romaniei. Intaiul aet sernnificativ este bastonul de maresal pe care Tarul 11 trirnite Regelui Carol. Faptul cä acest baston a fost adus de care Marele Duce Nicolae, unchiul Tarului, adaoga la importanta i semnificatia actului. Vazand aerele de grandoare ale Regelui bulgar, Rusia vrea sa-1 micsoreze l sa-1 intimideze prin toate manilestarile de simpatie faeute Romaniei. ,

www.dacoromanica.ro

110

Perfidia diplomatiei rusesti nu are, Ina., influent& asupra Regelui Carol, ai carei ochi 0 al caruia suflet sunt atintiti asupra Berlinului. Pe cand Europa fierbe de griji si de nedumeriri, pe cand in unele ziare apar articole care poarta titlul. : Pericolul unui razboi european", in Bucuresti campania electoral& este in toi. Ministerul de colaborare merge foaxte greu, intre conservatori Si takisti nu este hici o simpatie, cele doua partide in colaborare stau alatun ca doi caini dusmani cari isi arata tot timpul coltii. Petre Carp, Tarna.s pe din afara, nici nu vrea sa auda de candidatura i sta retras sub cortul s&u. De fapt el nu mai e seful partidului, fiindca nu mai are nici o actiune asupra lui. Acea.sta situatie 11 umileste i II indarjeste impotriva acelor partizani cari i-au creat aceasta umilinta. Campania electoral& e far& violente, dar dusmanoasa. Intre liberal! i takisti e duke, ostilitatea e mai mare intre conservatori i takisti cari in multe judete se sapa. Candidaturile au fost 1mpartite pe din doua : Liberalior, dupa staruintele lui Take Ionescu, ii s'au acordat an numar de locuri in Camera, si &mat, ceeace nu i-a impiedecat sa candideze deosebit in toat& tara. In unele judete unii takisti au votat pentru candidatii liberali in contra conservatorilor, astfel cä la urma au intrat in Camera mai multi partizani ai lui Take Ionescu decat comervatori. Filipescu, care este tinut in curent cu tot ce se petrece, spumega.

Ziaxul Adevärul", care se inspira dela Take Ionescu, anunta ca Filipescu e cu totul nernultumit de situatie i cä va iesi in curand din minister spre a laza locul lui C. C. Arlon. A doua zi Epoca", organul liii Filipescu, releva stirea Si nu contesta. Epoca" spune, ca Filipescu a intrat numai provizoriu in guvern, a a intrat spre a face hatarul lui Maiorescu i ca nu va Tamane cleat atat tirnp cat Maiorescu 11 vs. sili sä stea. Binednteles frecaturile dintre cele douä fractiuni cresc.

www.dacoromanica.ro

111

Intr'o zi, intru in cabinetul de lucru acasa. la Filipescu. n gasesc rosu la fata, surescitat. In camera mai era si doctorul Giani. Filipescu cum ma vede imi intinde un petec de hartie si-mi spune : Citeste !

Era o telegrama pe care o trbnetea la Tg.-Jiu unui domn Stolojan, daca nu ma insel, care rasturnase comitetul partidului conservator din Gorj, prezidat de Grigore Saftoiu, luase cu asalt localul clubului si se instalase in locul sau cu alt comitet. In urnia noul comitet a trimis lui Filipescu o telegrama prin care Ii anunta evenimentul si-1 asigura de tot devotamentul membrilor care-I cornpuneau.

Fiipescu a sarit in sus. Pe de-o parte Saftoiu era agreatul sau, pe de alta parte era informat cä oamenii din noul comitet lucrau in contra candidatului sustinut de el la colegiul al treilea,, d. Hortopan. Irnediat, far& multa gandire, a scris telegrama pe peticul de hartie pe care rni 1-a pus in mana. Telegrama suna cam astfel. Randul intai insa, este autentic :

Domnului Stolojan (?) Suntefi niste caraghiosi ! Nu va dau voie sä inlocuiti comitetul prezidat de Grigore Saftoiu, etc. Semnat : Nicolae Filipescu

Am citit si am ras. De ce razi, ma Intreba. Bineinteles n'ai sa tnimit4 aceasta telegraraa desohis ! Da de ce nu ? Da de ce nu ?... Si se uita furios i vanat la mine. Am Inteles ca e de prisos sä mai stand. Cine putea concepe ca un ministru sa trimeata o telegrama deschisAJ conceput& in acei termeni injuriosi ? Dar Nicu Filipescu era unic In felul sari. Alegerile colegiului I pentru Camera dau urmatorul rezultat : 32 conservatocri, 25 dernocrati si 17 liberali.

In multe judete trageri pe sfoara i conservatorii batuti de liberali. La Bucuresti sunt alesi d-nii M. Antonescu §1 Bar-

www.dacoromanica.ro

112

bu Paltineanu, takisti ; I. Mittlineu si Virgil Anion, conservatori. lar d. C. Hiotu, al 3-lea candidat conservator, cade in balotaj cu candidatul independent Ionel Fake Protopopescu, pentru ca la al doilea scrutin sa cad& definitiv. La colegiul al 2-lea sunt alesi 38 democrat& 13 conservatori si 12 liberali. In Capitala sunt alesi N. Fleva, independent, apoi I. Th. Florescu, Victor Ionescu, D. Comsa, Emil Socee si G. Stroeseu takisti, Constantin Bacalbasa, N. Lahovari i Gheorghe Desliu, conservatori.

In aceste alegeri Nicolae Iorga a fost ales ca nationalist la Prahova, iar A. C. Cuza a cazut la Iasi. La colegiul al 3-lea, au Lost alesi 20 democrati-taki_sti, 16 conservatori a 3 liberali. La acest colegiu in Covurlui a fost ales si un ziarist, Timoleon Pizani, directorul Epocei", care a batut pe Nicolae Iorga cu 880 voturi contra 465. Afara de balotagii, noua Camera cuprindea 84 takisti, 62 conservatori si 35 liberali. La colegiul I de Senat alesi 24 takisti, 22 conservatori 17 liberali. La Bucuresti sunt alesi Titu Maiorescu si dr. C. Istrati. La colegiul al 2-lea de Senat : 26 conservatori, 16 democrati si 7 liberali : In total in Senat : 45 conservatori, 40 democrati si 24 liberali. Emotiunea creste in Bucuresti fiindca se anunta doua vizite : de o parte generalul de Hotzendorf, seful sbatului major al armatel austriace, de alta parte d. Danef, presedintele Carnerei bulgare.

Generalul austriac este primit de regele Carol intr'o audienta care dureaza 2 ore. Cu acest prilej remite Regelui o scrisoare autografa a imparatului Frantz Iosef. Generalul a depus carti de vizità la toti ministrii, la seful statului major, general Averescu, si la comandantul corpului

2 de arinata general Crainiceanu. Seara i s'a dat un pranz intim in casa primului ministru Titu Maiorescu. Bineinteles toate zvonurile de senzabie sunt puse in circulatde ; se vorbeste despre intrarea Austriei in lupta, se Vor-

www.dacoromanica.ro

113

beste despre cooperarea Romaniei cu armele. Ceeace este ins& sigur e ca Romania a ajuns acum arbitrul situatiei i ca In

curand Ii va spune ,:,uvantul. Cercurile politice care inteleg situatia, imping la agitatie. Un mare meeting este tinut la 18 Noembrie in sala Bailor Eforiei, organizat de Liga Cultural& si de Societatea macedoromana.

Dar, sub presiunea Marilor Puteri, un armistitiu se incheie intre beligeranti. In conditiile armistitiului se spune Ca

tratativele de pace var incepe la Londra in ziva de 29 Noembrie.

Carpul lui I. L. Caragiale este adus in ar i depus in biserica Sf. Gheorghe Nou. Funeraliile au fost foart,e impunätaare, teat& intelectualitatea bucuresteanä era de fal-ea. Au vorbit in ordinea urmatoare : Take Ionescu din partea guvernului, Barbu Delavrancea din partea generatiei de scriitoii a lui Caragialc ; Sadoveanu din partea Societatii scriitarilor romani, Mihail Dragomirescu din partea Universitatei, Procopiu, in numele Sindicatului ziaristilor si din partea comitetului Teatrului National din Bucuresti i. Alexanclru Davila, directorul Teatrului National. Panglicele au fast tinute de Take Ionescu, Barbu Delavrancea. Procopiu si A. Davila.

Presedintele Camerei bulgare, cl. Daneff, soseste in Bucuresti. La gara de Nord este prirnit de catre personalul legatiei bulgare.

Am sous ca Romania e, pentru moment, arbitrul situatiunei. Pe eland toate statele balcanice sunt cu fortele militare sleite in unna crancenului razboi care a condus deocarndata la armistitiu, Romania sta cu anna la picior i asteapta. D. Daneff este delegatul Bulgariei la canferinta de pace dela Londra i, inainte de a se duce In Anglia, a venit la Bucuresti spre a cunoaste vederile Romaniei. Fiindca Romania a declarat cum ca, daca nu a intervenit cu armele in razboi, asta nu insem.neaz& c& va ramane neplsatoare la incheerea pacei. Romania a facut chiar Cunoscute pretentiile sale, ea cere crectiVol. IV.

www.dacoromanica.ro

114

ficarea granitei dobrogene in asa tel ca Dobrogea sP... nu mai fie, precum era atunci, la discretia incursiunilor militare ale Bulgariei. Tocmai in ziva sosirei d-lui Daneff, ziarele public& interview-ul ce d-sa a acordat corespondentului la Sofia al gazetei parisiane Le Journal". In ce priveste Romania, d-sa a spus : Plec inainte de toate, la Bucuresti, uncle sper sa rezolv divergentele dintre Romania si Bulgaria intr'un tel care s& satisfaca pe vecinii nostri i s& nu pagubeasc& nici interesele Bulgariei".

Vrea s& zic, erau diverginte, iar d. Daneff le marturisea. Care erau aceste diverginte. Bulgaria, cu multi ani inainte de izbucnirea räzboiului balcanic, revendica Dobrogea. In Bulgaria se constituise chiar o

sociertate munit& Dobrogea" care agita in sensul acesta. In Dobrogea societatea avea ramificatiuni si f&cand propaganda vie printre bulgari, anunta apropiata ziva cand Bulgaria, en ajutorul Rusiei, va lua Romaniei Dobrogea. In c&rtile de istorie si de geografie, care erau manualele oficiale in scoli, Dobrogea figura in limitele statului bulgar. Dug. Bulgaria. lipsita de prestigiul unor marl victorii militare i mult mai redusa ca teritorii, era atat de agresiva fat& de Romania, ce va fi dup& incheierea pdcei care o va inalta si o va mari ? fat& intrebarea ce-si punea opinia public& la Bucuresti. i asa lumea, in mod unanim, cerea rectificarea granitei dobrogene prin alipirea unui teritoriu bulgar, care A, dea Romaniei o frontier& strategica. Prin urmare, d. Daneff venea

la Bucuresti spre a trata cu guvernul roman asupra acestui punct. Flinda Bulgaria, care era dispusa sä acorde satisfactii morale si fagadueli, attic& vorbe", era cu totul impotriva cesiunilor teritoriale. D. Daneff este, de altfel, primit särbätoreste, un dejun ii

este imediat oferit in casa ministrului de externe, iar regele Carol 11 primeste in audientä.

Petre Carp anuntand cu hortarare intentiunea sa de a se retrage dela sefia partidului conservator, un numär de ti-

www.dacoromanica.ro

1/5

neri din partid i a1i intelectuali Ii trimit o adresa de omagiu prin care se cere batranului barbat de stat ca sä. renuate la hotararea sa. Inteo zi, o delegatiune a tineretului acastuia se prezinta acasb. la Carp spre a i-o citi. Delegatiunea e compusä din urmatoarrele persoane : Victor Baranga, I. Baiulescu, I. F. Durnitrescu, Rudolf Gheorghiu, P. V. Hanes, Gonzalv Ionescu, Gr. Ivanceanu, C. Moroianu, Scarlat Marcu (Pioesti), 0. Stanescu-Delar, ing. Urlateanu, Gr. Zisu, Radu Smeureanu. Dupa citirea adresei Carp a raspuns :

vä multurnesc din suflet pentru magulitoarea manifestatie ce-mi faceti, poate prea magulitoare. Am fost cu constiinta impacata ea in totdeauna mi-am facut datoria si a-ai dori ca sarnanta aruncatä. de mine, mai de vreme sau mai tarziu, sa prinda i s. produca roade. Doren ca i d-voastra sä

cautati sa Va faceti datoria asa cum am cautat sal mi-o fac eu. Aceasta ar fi o rasplata pentru mine". Asa dar nici un cuvant asupra chestiunilor la ordinea zilei, nici un cuva.nt asupra hotararei sale de a demisiona din fruntea partidului conservator: La sfarsitul lunei Noembrie soseste in Bucuresti Marele Duce Nicolae Miohailovici, unchiul Tarului, care aduce regelui Carol bastonul de maresal. Dimpreuna cu ducele sosste i o delegatie a regimentului Vologda, al carui sef este regele Carol.

In tart, s'a facut Marelui Duce o primire regeasea dar strict militara ; nici un ministru n'a asistat. Regele Carol, imbracat in uniforma de colonel rus, principele Ferdinand si principele Carol ianbracati la fel, primesc pe Marele Duce. 0 rnultime de generali i a1i militari. Dupa receptie i prezentari, s'a format cortegiul care a strabktut 'Drawl pana la palatul regal. Ln prima trasura, regele i Marele Duce. In a doua, principii Ferdinand si Carol. In a treia, baronul de Meyendorf si Ion Kalinderu. Apoi generalul maior principele Bagratin Mulibransky cu general Presan ; cäpitan conte Totleben l adjutant principe Trubetkoi.

www.dacoromanica.ro

116

Mare le Duce a fost azduit in aripa dreapt5, a palatului

'

Uncle fusese gazduit i ImpAratul Frantz Iosef.

Miercuri 25 Noembrie, ziu.a caderei Plevnei la 1877, aleas5.

"special pentru ceremonie, la ora 10 dimineata s'a fIcut la paIatul regal solemnitatea predArei bastcnului de maresal. De fata pe langa ofiterii romani i rusi erau i doi generali bulgari, Agura si Draganoff, delegati ca reprezentanti ai armatei bulgare.

Solemnitatea a fost in sala Tronului. Mare le DuCe a rostit o cuvAntare prin care a amintit ca. regele Carol a fost la Plevna comandantul suprem al armatelor rusoiromAne care au Invins. Regele a r5.spuns multumind.

Sarb5.toarea a fost strict militara.; dintre civili n'a asistat decat Titu Maiorescu, presedintele ccnsiliului de rninistri.

La ora 11 s'a oficiat la Mitropolie un serviciu divin de catre Iviltropolitul Primat, asistat de episcopii Nifon al Duniirei de jos, Teodosie al Rornanului i Dionisie al Buzdului. Slujba a fost facut5, In limbile roman& i rusä. Apoi a fost defilarea trupelor i In urmä receptia in palatul Mitropolitan. Mare le Duce a spus :

.

Ingaduiti-mi, Sire, In numele augustului meu stapan, s6. Va InmAnez acest baston de maresal In ziva neuitatei sarbatori a luarii Plevnei, când armatele noastre au mers frMeste pe campul de izbanda". Regele Carol a r5spuns : Sunt adanc miscat de graticasa atentiune a M. S. Imparatului, care a. binevoit a insa.rcina pe Alteta Voastr4 1mperial4 de a-mi remite bastonul de feldmaresal al vizitei sale armate, cu prilejul anivera.rei a 35-a dela caderea Plevnei. Insemnätatea acestei Inane distinctiuni este si mai inaltat5, prin prezenta Altetei Voastre imperiale insotit5, de o nu`ineroasa delegatie de ofiteri, al azor nume imi desteapta. scumpe amintiri dela razboiul din 1877, la care prea iubituI Vostru tat5, a luat o parte atat-de strälucit5,. Desi au trecut multi ani de atunci, n'am uitat uralele eu ,

.

www.dacoromanica.ro

117

care trupele ruse 0 romane, m.'au aclamat liii momentul intalnirei mele cu Osrnan Pa 4a, lAnga podul dela. Vid.

Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confrater, nitatea noastra de anne, simt o mare multumire sufleteasca de a putea marturisi sentimentele mele de vie dragoste cafre Augustul Vostru suveran caruia Alteta Voastra imperiala va binevoi a-i transimte expresiunea adancei mele recunostinte pentru numirea mea ca feldmare§al al annatei sale, asiguran.du-I cat sunt de mandru de aceasta inalta distinctiune, la care armata mea are 0 ea partea sa insemnata.". Inainte de aceasta solemnitate, marele duce a, ie0t pe jos pe calea Victoriei i s'a preumblat singur urmat la distant6i de agenti de politie, bineinteles, a mers pe bulevard pana

la Universitate, apoi s'a inapoiat si a parcurs calea Victoriei pana la Ateneu. A intrat in libraria Cartea de Aur" 0 a cumparat doub, carti franeeze : Roustan Mamelouk de Napoleon" de Hector Flecschman §i Le drame de Varenne" de Gustave Lenotre.

Seara, s'a dat un mare pranz de gala la palatul regal, in anoairea marelui duce.

Marele-duce a adus regelui Carol, din partea anUui Nicolae Michailovici, de a va transmite, in numele meu, bastonul

Domnule i Frate, Dorind sä aduc omagiu inaltator virtutei militare a Majestätei Voastre, precum i sa intaresc memoria glorioasei con-

fraternitati de arme a tarilor noastre, atunci cand armata romana sub inalta conducere a Majestatei Voastre, s'a acopenit de stralucire in neuitatul an 1877, v'aan numit, la 17 Septembrie a. c., Marep,1 al armatei mele. Insa'rcinAnd pe prea iubitul meu unchiu, marele-duce Ni7 colae Michailovici, de a va transmite, in nurnele meu bastonul de maresa1, in chiar ziva aniversarii memorabile a luarii Plevnei, Imi place sa. nädajduesc cä Majestatea Voastrb, va binevoi sa vada in acest act o noua dovada a simtemintelar mele neschimbatoare pentru Majestatea Voastra.

www.dacoromanica.ro

118

Sunt incredintat, ca4 prietenia care ne uneste va contribui sa, strangd legaturile de fraternitate, intre popoarele noastre.

Facand urari pentru prosperitatea Si succesul Romaniei, sub inteleapta guvernare a Majestatii Voastre, o rog sã primeasca asigurarea Inaltei stime si neschimbatei afectiuni en care sunt, Dominule Si frate, al Majestatei Voastre Bun frate, NICOLAE

Tarskoe-Selo, 23 Noembrie 1912".

A treia zi marele-duce a parasit capitala..

De pe urma acestei vizite au ramas cateva stiri hazlii: Lacheul marelui-duce fusese decorat cu Serviciul credincios" cl. II-a, dar lacheul s'a simtit jignit. Regele afland, 1-a decorat cu el. I-a.

Tot la fel, capitanul Ermacoff, care primise in dar un ceasornic, s'a simtit jicnit. Regele afland, i-a lasat ceasornicul. dar 1-a inaintat in gradul decoratiunii pe care o avea. Din citirea scrisorii tarului si din cuvantarile rostite, de regele Carol si de marele-duce, se pot observa cateva lucrurt interesante. Asa, pe cand marele-duce a recunoscut regelui Carol, ca la Plevna a fost comandantul suprem al arrnateloraliate", tarul scrise regelui Carol, ea a fost numai inaltul comandant al armatei romane. Apoi atat tarul cat i marele-duce spun regelui, ea a fait numit maresal in arrnata rusa, dar regele Carol repeta, de mai multe ori, el a fost numit feldmarepl. Aceasta denumire ger-

mania o repeta cu intentiune sau involuntar, dar nu-i mai putin adevarat ca. staruinta de-a invedera ca. a fost numit fedmaresal nu se poate explica altfel decat ca regele a crezut ca, printre toate cuvintele ama.bile spuse pentru tarul Rusiei, era un mijloc subtire de a-1 instiinta ca este si a ramas german. Rusia facea atunci curte Romaniei, fiindca avea nevoie de ea pentru apropiatele planuri ale sale, dar regele Carol n'a cazut niciodata In cursa. Desi foarte vanitos i simtitor la astfel de onoruri, in ce privea politica, sufletul lui era orientat numai de Berlin.

www.dacoromanica.ro

119

Petre Carp, care a ramas cu totul ostil colaboräirii si care n'a luat parte la campania electorala a trimis presedintelui Camerei demishmea sa dizi reprezentant al colegiului I de Vaslui.

Camera in urma discursurilor rostite de catre Titu Maiorescu, Take Ionescu si Jean Miclescu, cumnatul lui Petre Carp, respinge demisia cu unanimitate mai putin votul lui Miclescu.

_

La 6 Decembrie a murit Ion Mincu, care a fast un mare arhitect. Era un artist de originala conceptie. De pe urma lui au ramas, pe langa mai multe cavouri funerare la cimitirul BeLlu. i urmätoarele edificii: casa Lahovary, Palatul administrativ din Galati, Banca Comertului din Craiova, et. El visa sa reinvie stilul romanesc in realizari de actualitate; el a compus planul noului Palat comunal din Bucuresti. care,

insä, nu a putut fi aplicat. Ion Mincu a fost unul dintre cei mai distinsi elevi az scoalei de Bele Arte din Faris, a fost presedintele Societal-Ai Arhitectilor. Era, de mult foarte bolnav si s'a stins cu incetul.

La 17 Decembrie a murit alt fruntas al tarn : Spiru Haret, Lost ministru de instructie In cabinetul liberal si profesor de maternatici la facultatea de stiinte din Bucuresti. Opera lui Haret a fost insemnata in domeniul invataman tului: el a fast inniatorul activitatei extrascolare a invatatohilor, impingand catre desvortarea Bancilor populare in fruntea careia s. stea invatatorii si preotii. Spiru Haret a murit de cancer al intestinelor, boala case s'a declarat numai cu 10 zile inainte de moarte. Spiru Haret se nascuse la Iasi in 1851, era doctor in matematici si stzintele fizico-chimice dela Paris, a fost inspector al invatamantului, profesor la scoala de poduri gi osele, etc. A avut o insemnata activitatte stiintifica si a scris opere insemnate imprirnate in limba franceza. La inmorznantare, care a fost foarte hnpunatoare, au vorbit Ionel Bratianu, dr. Istrati, I. G. Duca, G. Adamescu, Saba Stefanescu. Principele Ferdinand a Lost Ia inmormantare Si

www.dacoromanica.ro

120

a stat de fat& pana la terminarea serviciului religios, care s'a oficiat de catre Mitropolitul Pimen al Moldovei. Cordoanele au fost tinute de catre Ionel Bratianu, V. G. Mortun, dr. C. Lstrati si M. Ferekide.

Funeraliile au fost in.adevar nationale prin numerosul public, care a fost de fata. 0 Tina moarte care emortioneaza cercurile bucurestene, este aceea a lui Kiderlen-Waechter, ministru de externe al Germaniei, fost ministru la Bucuresti. El a murit subit. Desi regele Carol se aflã in culmea autoritatii sale, desi el conduce, aproape in mcd absolut, politica din afara, desi sträinatatea Ii crede ea e singurul care dispune de soarta tärii, cad toate partidele i toti oamenii politici i se apleaca fait. sä carteasca, totusi un vant de nemultumire incepe sa sufle in contra regelui. Petre Carp, vázand cat de serioasä este situatia internationalai, se hotarise sa iasa din pasivitate i sa ia parte la viata parlamentara; insa o stire urata se raspandeste: regele Carol, pentru o misiune politica in strdinatate, a ales pe un om in afara de lumea politicä, pe un strain, pe Seculitz, directorul Bancei de asigurare Dacia-Romania. Cand Petre Carp afla, se revolt& si-i trirnite demisia din

parlament presedintelui Camerei. Faptul acesta a fost determinantul din ultima era al retragerei sale din Camera. Nicu Filipescu e revoltat si el; cu mare greutate Titu Maiorescu izbuteste sa-1 retie in minister; cazul Seculitz 11 scoate din rabdari si.-1 impinge tot mai mult catre Petre Carp. Titu Maiorescu, din potriva, face tot ce place regelui i are drept calauza politica: sa-1 rnultumeasca i s. nu-i iasä din voie.

Pe vrernea aceea, conduceara organul oficios al partidului, Conservatorul. Intr'o zi ma aflam in cabinetul de hicu al primului ministru, din str. Dimitrie Sturm. Venind vorba despre rege, Maiorescu imi spuse:

Vezi dumneata, Sturza a fost favoritul regelui fiindca a stiut sa i-se faca placut. Nu infrunta pe rege, cum a facut

www.dacoromanica.ro

121

Calm, ii arata respectul quvenit, i asculta sugestiile, tinea seama de toate fanteziile lui. .Ce vrei, daca suntem in ma-1 narhie i vrem sä ramanem in rnonarhie, trebuie sak ne puntam bine cu regele; daca nu ne place aceasta conduita., sa faoem republica.

Eu urmez acum ce facea Sturza, in interesul partidului conservator. Cred c. a venit momentul sä avem i noi situatda privilegiata a partidului liberal i sä guvennam ei noi atat timp cat au guvernat liberalii. Aceasta era situatia. In parlament se simte raceala intre cele doua fractiuni guvernamentale. Conservatorii ocupa bancile din clreapta. Takistii, mai numerosi, ocupa centrul. Liberalii ocupa bancile din stanga. Intre takisti i liberali relatdunile sunt mult mai dulci deeat intre conservatori i takisti. Liberalii, nevoind sa ia pozitiune in contra guvernului din care facea parte Take Ionescu, nevoind, pe de alta parte, sa fie binevoitori guvernului, se abtin dela discutiunea Mesagiului. De altefel, discutia Mesagiului nu are prea mare interes, de oarece lipseste elementul pasionant al luptei cu opozitia. Dar si in partidul conservator, chiar, este dihonie. Din cauza ostilitatei lui Carp, o parte din parlamentarii conservatori sunt nemultumiti de guvern si nu se pot impaca cu Take Ionescu; alta parte sustine guvernul si se arata ostila lui Carp.

Fapt dernn de notat, care subliniaza psihologia unora dintre politicianii conservatori, este urmatorul : Dela anul 1888, Alexandru Marghiloman era ornul politic favorit al lui Petre Carp. Pe Alexandru Marghiloman ii pregatea Carp pentru sefie, pe Alexandru Marghiloman ii socotea ei capul cel mai bine echilibrat, i cel mai bun prieten al sau. Din cauza acestei preferinte, devenita publica, in particlul conservator nu mai era armonie. Daca sefia lui Carp nu o mai contesta nimeni, in schimb viitearea sefie a lui Marghileman starnea furtuni. Nici Take Ionescu nici Filipescu nu puteau concepe intaietatea lui Marghiloman asupra bor. De aceea, daca. chiar sefia lui Carp intampina adversari, acestia nu eraa adversarii sefiei actuale, ci adversarii sefiei viitoare. www.dacoromanica.ro

122

Despre Filipescu, Carp avea o uritä pärere, cati 11 socotea de Stat. Despre Take Ionescu avea si mai rea pärere. Odatd a spus: Spar sb. nu mor pänd ce nu voiu dovedi cd Take Ionescu nu e Gm politic. Filipescu, despre Marghiloman avea, nu numai opinie rea, impulsiv i MIA temperramentul barbatului

dispret.

Marghilornan era foarte elegant, se imbrdca numai la Paris si la Londra, unde avea croitorii lui, albiturile Ii erau spalate tot in aceste orase de unde Ii soseau odatä pe lund; pantalonul ii era Intotdeauna calcat i cu dunga, la spate pdiru-i era pieptanat cu cdrare. La o intrunire publick din Craiova, pe cand partidul junimist era in opozitde, Filipescu a biciuit pe Marghilornan cu aceste vorbe: Pretuiesc mai mult cdciula turcdneascd a unui cioban din munW. Muscelului, deca,t dunga dela pantalonii lui Marghiloman si cdrarea lui dela ceafd". Marghiloman era urn si dusmänit in felul acesta, nu pentru dunga dela pantaloni si cdrarea dela eeafd, ci pentru cd prietenia lui Carp fdcea din el pe viitorul sef al partidului conservator.

Ei bine. cdnd Marghiloman s'a aflat la rdspantie, cAnd a trebuit sä aleaga intre Carp si un portofoliu ministerial in cabinetul Maiorescu, Marghilornan nici nu s'a uitat la Carp. Carp Cazuse dela putere din cauza afacerei tramvaielor,

opera lui Marghiloman, dar dupd trei luni Marghilornan revine in guvern aldturi de Take Ionescu. Carp ramâne frisk nu numai pe din afara, dar i f aid nici o autoritate asupra partiduiui. Iar când Carp se declard potrivnic cabinetului de concentrare cu Take Ionescu si sub presedintia lui Maiorescu, Marghiloman intrd in acest cabinet si rämãne In acest cabinet.

Carp a pierdut atunci doi veohi prieteni si a suferit cloud dureroase deceptiuni. Puterea fiind intotdeauna dulce, mare parte din parla-

mentarii conservatori tree alaturi de Marghiloman; in acelas Nitu Fiipescu i amid! Sãi conthnp ironie a luorurilor

www.dacoromanica.ro

.

123

vergeaza catre Carp. In curand ruptura va fi definitiva intre Carp-Maiorescu i lntre Carp-Marghiloman.

La Londra, s'au intrunit diplomatii spre a trata pacea balcanicä. In acelas timp, guvernul roman a trimis la Londra, pe Take Ionescu dar far& Insarcinare oliciala. Take Ionescu trecea drept un om cu numeroase legauri in lumea politica engleza; era, prin urmare, eel mai indicat ca s poata obtine coneursul guvernului englez pentru ca cerintele Rornaniei, sa fie tinute In seama. Take Ionescu are, la Londra, mai multe intrevederi cu d. Danef, delegatul Bulgariei, dar ärä izbanda. Pe cand Take Ionescu pledeaza pentru obtinerea rectificaxei granitei dobrogene, in sens strategic favorabil Romaniei, Danef opune un refuz categoric favorabil Romaniei, Danef opune un refuz categorie oricarei cesiuni teritoriale. Dupa lungi negocieri, Danef acorda o rectificare fara nici o importanta ; primeste s5, se dea Romaniei o fasie de pamant dela Dunate la Mare, care sa indrepte linia de granitä, dar despre cedarea vreunui punct strategic, a vreunui sat sau oras, nici vorba. Dupa cateva zile incep sä circule, la Bueuresti, stiri nefavorabile lui Take Ionescu; din cetcurile carpiste se raspandeste zvonul ca ministrul de interne nu face politica ministrului de externe, care este politica regelui Carol, dar ca face o politica personalä, care ar fi politica Antantei anglo-franceza.

Se spune ca guvernul german, foatte nemultumit de purtarea lui Take Ionescu, ar fi comunicat faptul regelui Carol; acesta chiama pe Maiorescu si-i cere sa recherne pe Take Io-

rescu in tail. Maiorescu s'a aflat, atunci, Inteo foarte gingasä pozitie. A rechenn bruse pe Take Ionescu, Insemna a-1 supara si a desface colaborarea. Colaborarea desfacutä. era triumful yederilor lui Carp si caderea guvernului. Oricare alta consideratitme cadea in fata obiectivului principal ad lui Maiorescu, care dorea sa ramaie in fruntea guvernului.

Maiorescu, care qunostea dedesubturile

www.dacoromanica.ro

diplomatice

ale

124

momentului, stia ca la Incheierea pacii va avea si Romania de spus un cuvant. De aceoa, mai ales, dorea sa ramaie In capul guvernului pentru ca numele lui sa ramaie legat de hothririle ce se vor lua. I-a trebuit, dar, mult tact ca sa aduca la cumostinta lui Take Ionescu dorinta regelui.

Take Ionescu a simtit lovitum i n'a uitat s'o spue regelui Carol. Un fapt, de care vom vorbi mai departe, va arata ca sef Ui conservatorilor-democrati a plecat dela Londra foarte nemultumit.

Constituirea birourilor celor doua Camere a provocat multe suparari In partidul lui Take Ionascu. De altfel acest guvern de colaborare, In care Take Ionescu n'a putut sa aiba cleat jumatate influenta, deci jumatate locurile retribuite sau de onoare, a lost Inceputul dezagregarei partiduqui conservator-dernocrat. Un partid care crescuse atat sde mult, mai ales prin fagaduelile date si sperantele Intretinute, trebuia, fireste, sa, se destrame de indata ce fagaduelile nu au putut fi respec(tate.

Pentru alegerea birourilor se hotarlise ca presedintii sä apartie : cel dela Camera, takistilor, iar cel dela Senat, conservatorilor; apoi vice-presedintiile, ca i toate celelalte locuri, pe din dou51. Lista a fost fixata In consiliul de ministri, cad acesta este regimul nostru parlamentar. Dar numarul nemultumitilor, mai ales in partidul takist, n'a fost mic. Unul dintre acestia era Victor Ionescu, fratele lui Take. Victor Ionescu n'avea valoarea politica a fratelui sdu, insa avea o foarte mare parere despre el; de aceea a impus lui Take ca oa-1 Insorie pe lista vice-presedintilor. Bine Inteles, fratele säu, care-1 cunostea, nu i-a dat satisfactie. Dar Victor Ionescu si-a pus candidatura peste vointa consiliului de ministri. Faptul, destul de interesant, este ca deputatilor conservatori, pe care-i cunostea cä sunt ostill lui Take Ionescu, le-a cerut votul spunandu-le el reusita lui va insemna o lovitura data fratelui Eau. Bine Inteles, Victor Ionescu n'a Intrunit decat vreo 40 de voturi, f apt ce l'a surprins de moarte! In timpul acesta noul consiliu comunal se constitue. Doc-

www.dacoromanica.ro

125

torul 'strati, takist, este ales primar pana se va rezolva definittiV procesul tramvaielor cornunale; mai taxziu va fi primar Grigore Cantacuzino, impus de tatál salt, presedintele Senatului.

Anul 1912 se Inchele asupra unei mari nedumeriri : con-

ferinta dela Londra, intrunita pentru incheierea pacei in Peninsula Balcanica, nu facea nici un pas inainte; la Ceatalgea armatele turco-bulgare stateau fata in fata asteptand pacea sau razboiul; cererile Romamei privitoare la rectificarea granitei Rornaniei nu aveau multi sorti sa fie satisfacute; la Bucuresti, In lumea dela guvern, era habsul. Petre Carp ia pozitie in chestia rectificarei granitei, cerand ca guvernul sä sustie cu tarie revendicarile integrale, car3 cuprindeau i cesinnea cetatii Siiistra. Aceasta va fi platforma pe care Carp va declara razboi guvernului; pe aceasta platf orma Nicu Filipescu va sparge bomba cu care ameninta baraca guvernamentala", adica va demisiona zgomotos din cabinet. In acel moment Filipescu era nedumerit. Pus Intre ostilitate fatti de Marghiloman i ostilitate pentru Take Ioneocu, trebuia sa aleaga; dar Marghiloman parasind pe Carp, iar Carp ne mai fiind de f apt sef al partidului conservator, nu mai era un pericol imediat. Omul primejdios devenise acurn Take Ionescu. Tot ce se va petrece de aci Inainte in sanul partidului si sanul guvernului, va fi provocat de doua mari rivalitati: rivalitatca Carp-Maiorescu i rivalitatea Take Ionescu-Filipescu. Acas6. la Nicu Filipescu se tineau conciliabule. Intimii lui cari latelegeau ca intarirea hid Take Ionescu ar insemna prabusirea multor sperante i ridicarea la onoruri si la situatiuni a gard.ei lui Take Ionescu, Impingeau neincetat pe Filipcscu ca s6i iasa din guvern i sa dea cu piciorul baracei. Convingerea acestora era ca., In ziva in care Filinescu ar esi din guvern, acesta n'ar mai putea trai nici 24 de ore. Rivalitatea i dusmania cresteau astfel, zilinic, intre factorii guvernamentali. Chiar In timpul campaniei electorale dusmania se manifestase. Tot felul de incidente hazlii au presarat campania.

www.dacoromanica.ro

126

pe agentii takisti si le spionau intrunirile. Intr'o seara tarziu, pe cand takistii aveau o ingunire cu alegatorii colegiului al II-lea Agentii filipescani urmareau pretutindeni

de Camera, in culcarea de Negru, doctorul Giani filipescan, insotit de cativa agenti, s'au postat in vecinatatea casei si au notat pe toti alegatorii cari intrau. Cei dinauntru au prins de .veste ca sunt spionati dar nu stiau de eine. Cativa agenti takisti plecand in explorare, filipescanii au

fost surprinsi. Acest'a au rupt-o la fuga catre automobilul care astepta in apropiere. Cu acel prllej s'a putut dovedi ca doctorul Giani conducea expeclitia. Ca concluzie, in cauza chestiei tramvaielor comunale, s'a

prabusit armonia calria i simpatica, care caracteriza gruparea junimista. Fara mare aport electoral, fait legaturi prea stranse cu corpul alegator, gruparea jurnmista se hnpusese atengunei, stimei i increderei publicului numai multumita valoarei intelectuale si morale a fruntasilor. Acei fruntasi cari la Iasi s'au legat printr'o calda prietenie, toti oameni culti i oameni de talent. cari aduceau in viata publica un element nou de progres j civilizage a moravurilor. acum se dezbinau pe motive inferioare.

Junimistii s'au impus fiinda un lung sir de ani s'au distins i pain o cultura superioara, dar i prin lipsa aicelor mici

patimi personale, care sunt apanagiul sufletelor mici. i acum se prabusea totul. Grupul junimist inceta de a mai fi blocul superior prin temperamentul sau: acurn Maiorescu se despartise de Carp, iar Carp fusese cuprins de o patimä dusmanoasa, streina, pAril atunci sufletului sau. In acelas thnp Carp pierduse si pe ur.masul salt politic, care era Alexandru Marghiloman. Dintr'un nimic si .fara sä. ne dam seama, Carp pierduse sI trecutul si viitorul. Natura omeneasca nu-si pierde nici odata drepturile ei.

www.dacoromanica.ro

127

ANUL 1913

Tot interesul este acordat in Bucuresti conferintei dela Londra, uncle se discuta, de eatre puternicii lumei, coneluzia razboiului balcanic. Romania staruie in revendicarile ei, Bulgaria persist& in refuz. De aci situatie intuneeata i plina de primejdii apropiate.

Petre Carp, interviewat de catre un redactor al lui Neue Freie Presse", declara ca de politica intern& nu se mai ocupa, dar politica externa o ca1ific. drept foarte neclara. Numai cu sabia va putea fi descurcata. Vacanta Craciunului aduce stiri de senzatie. Nicu Filipascu, ministra domenlilor, este im mare amator de covoare orientale; inteunul din saloanele lui, mobilat in stil oriental, e o colectie rarAl de covoare de Smirna, afgane, belucistane, de dimensiuni irnpunatoare, sirasuri i buchare de pret. Profita,nd de vacanta Craciunului, Fiipescu se repede 'Ana la Constaritinopole, raid caruia presa i unele cercuri politice Ii atribuie o misiune politica. Dar Filipeseu, interviewat Ia Constantinocale, declara ea a venit in capthala Turciei numai pentru ca s cumpere coware. Atata a Lost destul pentru ca vizita O. fie exploatata de adversari, atat cei din taxa cat i cei din Bulgaria. In- timpul acesta la Londra urmeaza negoeierile 1ntre doctarul Daneff, reprezentantul Bulgariei si Take Ionescu, cu privire la revendicarile Romaniei. Dar intelegerea nu se poate face, iar Take Ionescu, a cami atitudine nu mai convenea regelui, deci nici lui Maiorescu, este rechemat in tara. Tocmai in acele zile, la 4 Ianuarie, se face la Versailles, alegerea noului presedinte al Republicei. Cei doi eandidati de frunte sunt Raymond Poinearé, care intruneste la intaiul serutin 249 voturi i Pams, care intruneste 327. La al doilea scrutin, Poincaré e ales cu 485 glasuri contra Pams care a intrunit 296.

Georges Clemenceau a combatut foarte vehement candidatura lui Poincar(!.

www.dacoromanica.ro

128

Take Iornescu e foarte'nemultUmit pentru rechemarea sa dela Londra, el stie cä autorul rechemärii este regele, el mai stie ca regele a Lost solicitat de catre suveranul din Berlin ea sä retraga lui Take Ionescu delegaga. Take Ionescu. in urma rechemarii sale de urgentd la Bucuresti, ref aza sä raspunda inviitatiunei contelui Berchtolcl, rninistru de externe al Austro-Ungariei, care-1 poftise, pentru o convorbire importanta, la Viena. un sehimb el face o zgomotoasa demonstratiune franco-fila. De indatä ce a fost ales presedinte Poincare, Take Ionescu

Ii trimite o oalduroasa telegramd de felicitare prin care Ii declara ca Franta este a doua sa patrie". Raymond Poineara Ii rasnunde:

..Sunt foarte sincer miscat de telegrama d-voastra atat de cerdiala ; va multumesc pentru ea foarte mult. Fig sigur Ca regTet, ea i D-voastra, ca nu v'ag putut opri la saris. Poincard".

Pe cand la Londra delegagi discuta fara spor, la Constantinopole isbucneste revolutia i guvernul e rasturnat de grupul Junilor Turci. Sef al guvernului e numit generalul Mahmud efket Pasa, comandantul diviziei dela Saionic. Fierberea se

i armatei tamest de pe front, iar la Ceatalgea Nazim-Pasa, cornandantul suprem al armatei, este Impuscat de catre un ofiter partizan al lui Enver bey. Lovitura a lost organizata de catre Talaat bey si Enver bey; cel dintaiu fu numit ministru de interne 0 cel de al doilea sef al statului major. La Bucuresti chestiunea tratativelor cu Bulgaria intra, Intr'o faza de mare agitage; pe deoparte Petre Carp anunta o campanie vehementa pe aceasta chestie, pe de alta, parte Nicolae Filipescu ameninta cu retragerea din guvern. Amandoi reclama o politica energica, fao, de Bulgaria neputandu-se comunic

Invoi cu tergiversarile cabinetului Maiorescu.

Fata de aceasta fierbere in crestere, regele convoaca la Palat un consihu de ministri la care participa i printul de Coroana Ferdinand. Chestiunea arzatoare la ordine e discu-

www.dacoromanica.ro

129

Acest comunicat voia sä spuna ca intelegerea era deplina in consiliul de ministri, dar adevarul era cu totul contrariu. La 16 Ianuarie Ion Gradisteanu i Nicolae Iorga interpeleaza guvernul, osandind taraganirea tratativelor cu Bulgaria, iar Virgil Arlon prezinta o motdune in acelas sens. In discursul sau de raspuns, primul ministru Titu Maiorescu declarä Ca guvernul ii ia toata raspunderea. La Indeputul lunei Februarie a murit Alexandru Djuvara, frunta ai partidului liberal, fost ministru de industrie si de externe. Alexandru Djuvara era un distins orator, om de talent si de o find inteligenta. Nascut la 1853, a murit la varsta de 55 ani. Pe cand toate intamplarile politice din afard si dinauntru marasc agitatia in tara. sazboiul reincepe in Balcani; atat la Ceatalgea cat si la Bu lair se dau batalii crancene. Dar iata, ca o stire senzationala atrage acum toate atentiunile: un capitan din artilerie, anume Rodrig Goliescu, este arestat sub invinuirea de spionaj. Originar polonez, numele sau adevarat fiind Dobynsky, canitanul Goliescu, fiind de mai mult timp banuit si urmarit, a fost arestat tocmai cand vrea sa comunice agentilor unei Puteri straine oarecare planuri furate dela statul-major. Planurile, insä. ar fi fost false. Pretul tradarei era 1 milion lei rsa a circulat atunci vestea. Arestarea s'a facut pe strada Stirbey Voda. Cand agentii de politde 1-au invitat sa-i urmeze, Goliesdu a tras sabia impotrivindu-se. dar sub tevile revolverelor s'a supus. Atacerea a facut mult zgomot atunci. Prins asunra fantuhdi, Goliescu n'a putut tägadui. el a marturisit. Insä a de.21a-

rat ca tradarea a savarsit-o din sentiment patriotic. Fiind adversar al aliamtei cu Austria, el voia sa, ajute Victoada panslavismului. Desi a refuzat sa marturiseasca cui trebuia sá vanda planurile, din acest raspuns aI sau, se Intelegea cá era agentul Rusiei. Vol. IV.

9

www.dacoromanica.ro

130

Dar evenimentele politice nu impiedeca cursul normal al vletei intelectuale sfiicioasele inceputuri ale literaturii originale in teatru incep sa prind& mai multa indraneala, (Alva care nu vor insela in viltor fagaduelile date, tineri de talent incen sa se manifeste. Cei cari tin randul intaiu al sperantelor nationale sant: Caton Teodorian, Victor Eftimiu. A. de Herz.

La 9 ilanuarie se joaca la Teatrul National Pelianjenul, comedie original& de Herz. Succesul a fost remarcabil lar aceasta piesa a insemnat un nunct de etapa In dezvoltarea iitemturil originale. Rolurile de capetenie au fost interpretate de Tony Bulandra, Maria Giurgea. M. Soreanu; in rolurile mai mici, I. Iancovescu i Elvira Popescu, debutanti atunci. Piesa s'a jucat de 20 de ori in sir cu casa inchisä si a fost singura, care, pe atunci, a. putut atinge 100 de reprezentatii. Intre Romania si Bulgaria nu poate interveni intelegere. Romania reclama o rectificare de granitä care sa cuprinda cetatea Silistra, bulgarii nu acord& decal o fasie de pamant intre Dunare i Mare, lipsit& de orice importanta. In aceste conclitii controversa nu poate face niciun pas care deslegare. Ministrul de externe al Angliei, sir Edward Grey propune atunci o mediatiune a Marilor Puteri. Stirea produce fierbere in tara; Carp combate mediatiunea, Filipescu o combate, liberalii nu se pronuntb rezervandu-si actiunea. Guvernul, desi Filipescu este Cu totul potrivnic, primeste mediatiunea l comunica, puterilor hotärarea sa. Cava timp se discuta, dacal va fi mediatiune sau arbitraj. Formula admis& este numai mediatiunea iar orasul ales pentru tinerea sedintelor e Petersburgul. La 24 Februarie s'a 1nfiintat Asociatiunea general& a presei". Pentru cercetarea titlurilor celor cari vor cere inscrierea In Asociatie, s'a ales o comisiune, compusä din urmatorii ziaristi: Al. Ciurcu, Constantin Bacalbasa, C. C. Costaforu, Victor Ionescu, T. Pisani. C. Mille, B. Br&nisteanu, D. Karnabatt, Scarlet Lahovaxy, H. Streitmann. Gh. Radulescu si I. Hussar.

www.dacoromanica.ro

131

Pe la sfarsitul lunei Martie a murit Gheorghe Cantacuzino, lost sef al partidului conservator, presedintele Senatului.

Gheorghe Cantacuzino, unul clintre cei mai mari proprietari rurali, atat de bogat !neat era supranumit Nababul", se nascuse In Bucuresti la anul 1837; a murit, deci. la varsta de 76 ani. Om cu constitutie viguroasa, Cantacuzino ar mai fi putut trai daca nu ar fi contractat 0 pneumonia consecutiva unei raceli.

In timpul agoniei a pronuntat foarte des cuvantul Silistra", ceeace arata, care era preocuparea principaiä a omului care dovedise i In alte imprejurari, ca e bun roman.

Gheorghe Cantacuzino, intors in tara, dupa studiile facute la Paris, a intrat in magistratura, MO., in urma loviturei de Stat dela 2 Mai 1864, a clemisionat motivat.

Funeraliile i-au fost foarte impunatoare, jar afluenta publicului, atat in urma carului mortuar, cat i pe trotuare, Nina la cimitir, a fost enorma. Cu Gheorghe Cantacuzino a disparut eel mai aratos reprezentant al vechei clase boeresti. Cuvantari au rostit Titu Maiorescu in numele guvernului, loan Lahovary, Barbu Delavrancea, Dimitrie Greceanu si C. Cantacuzino-Pascanu.

La Camera, deputatul C. Arlon, fost ministru, depune un proiect de lege spre a se acorda printului Carol, care implinea 19 ani, o dotatie de 100.000 lei anual. Proiectul a intampinat impotriviri. In sedintä publica au votat, pe fata, contra proiectului: Liberalii: Burileanu, C. Iarca, Pompiliu Ioanitescu, IonescuChintus, C. Nicolaescu, Perieteanu i Sassu. Democratii-takisti : Vasile Dumitropolu i loan Pancescu. Conservatorli: Jean Miclescu, cumnatul lui Petre Carp si Misu Pop. Independenitii: Nicolae Fleva si I. Protopopescu-Pake.

S'au abtinut: Ion Gradisteanu, conservator-independent si Const. Dimitriu, liberal.

www.dacoromanica.ro

132

In sfarsit, telegraful aduce stirea ca diplomatii intruniti la Petersburg au dat satisfactie Romanici acordandu-i Silistra cu o rectificare de teritoriu pe intreaga granita. Lupta n'a fost usoara. Din capul locului si mai multe zile in sir, Germania, Austria si Italia au sustinut punctul de vedere romanesc, pe cand. Rusia, Anglia si Franta nu ne acordau decal o rectificare de granita cu Medgidia Tabia i o fasie de namant, de la Dundre la Mare.

Pe de alta parte, Bulgaria nu voia sa auda de pierderea Siistrei, iar in cazul cel mai rat', daca ar fi fost s'o cedeze, pretindea ca compensatie Salcnicul i alte ca.stiguri teritoriale in paguba. celorlalti anat.!.

Cand a fost cunoscat la Bucuresti rezultatul, sub numele de Protocolul dela Petersburg", adversarii guvernului, mai ales Petre Carp si Nicu Filipescu, au inceput agitatia declaramd,.

ca Romania n'a dobandit o satisfactie reala Care era punctul de vedere al opozitiei? Opozitia sustinea ca Silistra, faxa un insemnat hinterland, nu avea valoare militarã. Pentru ca cetatea sa-si poata indeplini misiunea, ar fi trebuit sa i se acorde Romaniei i o insemnata intindere de pamant, asa ca dela granita cea noua tunul bulgar sä nu poatä atinge cetatea. Militarii de valoare sustineau. ca cesiunea Silistrei nu imbunatatea granita. Natura tarenului in amfiteatru ascendent in spre Bulgaria, facea ca teritoriul dobrogean sä fie pand la aproape de linia Rusciuk-Varn% neincetat dominat de tunul bulgar. Spre a poseda o granita strategica. Romaniei ar fi treo larga fasie de in afara de Silistra, buit sä i se acorde, pamant acolo unde amfiteatrul dominator ia sfarsit, pentru ea terenul sä davie plan. Pe aceasta baza incepe agitatia. Bine inteles, guvernul era atacat nu numai pentra motivul märturisit, dar i pentru ca adversarii sai nu intelegeau al se Intareasca pe un succes diplomatic. Filipescu, care fusese ostil colaborarii cu Take Ionescu, ye-

www.dacoromanica.ro

133

dea ca o victorie pe o chestiune atat de insemnata, ar fi consolidat situatia lui Take Ionescu in guvern, asa c partidul con.-

servator ar fi fost in curand dominat de seful partidului democrat. Ministerul Maiorescu trebuia, prin urmare. discreditat mai inainte de a-si fi adjudecat o mare izbanda politica. Dar in Filinescu vorbea i marele säu suflet roma/lase. Petre Carp nu se putea invoi Cu punerea sa pe un plan obscur. Mari le evenimente dela ordinea zilei, care trebuiau sá pund in marea lumina a politicii mondiale, pe cei din fruntea guvernului Romaniei, ar fi pus In evidenta pe Titu Maiorescu i pe Take Ionescu, iar persoana sa ar fi ramas cu totul necunoscuta. Cum putea, oare, Petre Carp. sa consimta la anibilarea sa si la glorificarea celor can Ii pusesera, in umbra? De aci atacurile impotriva guvernului care nu avea nici o yin& daca diplomatii dela conferinta din Petersburg nu au dat Romaniei tot ceeace reclaana, tocmai acum, opozitia din tara.

Nicu Filipescu ameninta cu esirea din guvern, iar in partidul conservator sciziunea sufleteasca era facuta. Deaceea ziarele aduceau, zilnic, .versiuni asupra unei probabile schimbari de guvern. Mai Intaiu s'a vorbit de un cabinet Carp, care ar fi respins protocolul dela Petersburg. ATKA s'a ventilat stirea unui minister liberal, pus sub presedintia lui Bratianu, sau sub presedintia lui Emil Costinescu Apoi emisarii carpisti i filipescani incepura s intruneasca pe parlamentarii conservatori la agape, organizate in restaurantul Enescu. Aci se sana cu incetul guvernul. La inceputul lunei lui Aprilie, Nicu Fiipescu 1i O. demisia din guvern. Aceasta era bombe cu care partizanii lui Filipescu amenintau de cateva saptämani. Aceasta, demisiune, venita dupa moartea lui Gheorghe Cantacuzino, a adus noui curente de dezordine In sanul partidului conservator. Era vazut c criza care fierbea, nu putea lasa cabinetului Maiorescu-Take Ionescu decat putin timp de viata.

www.dacoromanica.ro

134

Presedinte al clubului conservator in locul lui Gheorghe Cantacuzino a fost ales Ion Lahovary, iar vice-presedinte in locul lui Ion Lahovary, Misu Cantacuzino, fiul defunctului ministru al justitiei. Dupä cum se vede toate aceste afaceri se regulau in familie, in cercul catorva fruntasi cari de f apt erau stapanii partidului. De altfel acea.sta sedinta a clubului a fast foarte furtunoasa, toti agentii electorali ai partidului, de si nu membri ai clubului, erau de fata. Partidul canservator este in perioada febrei. Vice-presedintii conservatori al Camerei, M. Sauleseu si M. Vladescu. demisioneaza,

spre a ramane solidari eu Nicu Filipescu.

Camera le respinge demisiunea dar armonia partidului e sfarsitä. A clou.a zi dupa esirea sa din guvern Filipescu incepe sa atace guvernul. Mai multi ziaristi ii interviewieaza iar el raspunde atacand

guvernul pentru politica din afara, si Camera pentru afacerile" care. spunea el, s'ar fi facand de catre unii membri ai majoritatei. Intr'un interview acordat ziarului Evenimentul" din Iasi spune: Cine asista la o sedinta a. Camerelor are impresiunea de a fi fost Intr'un stabiliment de cleptomani". Constantin Arlon inlocueste pe Nicu Filipescu la departamentul domeniior. Guvernul merge dar inainte, caci demisia lui Filinescu, despre care se credea cä va provoca o criza de guvern, n'a adus nici o schimbare. Conservatorii erau prea dornici de putere pentru ca sa dea cu piciorul baracei. Pe cand Take Ionescu, ministru de interne, raspundea unei interpelati a lui .Nicolae Fleva, un foc de pistol rasuna din tribuna publica. Emotie mare, fireste. Eram la cativa pasi de Take Ionescu, caci local meu in Camera nu era departe de banca. ministeriala. Urmaream discursul i priveam pe ministru. Cand a pleznit lovitura, instantaneu Take Ionescu a cazut pe fotoliul sau palid ca de ceara.

www.dacoromanica.ro

135

In prirnul moment s'a crezut ca un atentat fusese indreptat Impotriva sa, dar Tau peste mult s'a lamurit Intamplarea. Un 'Omar roman macedonean de 23 ani anume Hinciu NA-

stase a voit sä faca o demonstratie, spre a atrage atentiunea lumei politice asupra chestiunei macedenene. Dupa ce a tras focul orb din revolverul säu far& gloante, Hinciu a strigat: Voim sa se aucI i glasul macedonenilor". Apoi arunca in Camera un plic avand ca adresa cuvintele: Singurei i adevaratei suveranitati nationale".

Afacerea n'a avut nici o =are. Dar situatia externa este din zi In zi mai turbure si ameninta pacea Europei. Ceeace s'a produs la 1914 ameninta sä izbucneasca cu un an mai inainte. pi iata de ce : Conferinta ambasadorilor dela Londra hotarase ea orasul Scutari sa, 'Imam& Albaniei, insä Muntenegrul tinea. cn orice oret, sa 31-1 adjudece. Scutari este asediat de muntenegreni cari refuza sä-1 des: presoare cu toate somatiunile Puterilor. Bine inteles Rusia era Ea spate si menaja piezis rezistenta Muntenegrului.

In sfarsit, pe la jumatatea lui Aprilie, muntenegrenii iau eetatea cu asalt si nu vor sä anal iasä. Conflictul este gray si ameninta pacea Europei. Austria nu admite cu nici un pret ca Scutari sa ramaie Muntenegrului, Italia nici atat. Muntenegrul flind darz, 40.000 bersaglieri italieni si 40.000 austroungari stau gata sa intre pe teritoriul muntenegrean. Razboiul general e la doua degete. Dar Rusia, nefiind pregatita Inca, Muntenegru cedeaza i evacuiaza Scutari. Situatia externa se destinde putin, dar cea interna se complica. Petre Carp convoaca pentru ziva de 23 Aprilie toate cluburile din tar& Inteun congres in Bucuresti. Congresul avea misiunea sa hotarasca daca. Romania trebuie sau nu sa primeasca hotärlrea conferintei dela Petersburg cu privire la Silistra.

www.dacoromanica.ro

136

In fata acestei convoc5tri, guvernul publica in ziarele Conservatorta" i La Politique" un comunicat in care se spune ca cei 4 ministri conservatori din cabinet : Titu Maiorescu, Al. Marghiloman, M. Cantacuzino si C. Arlon nu vor asista la con-

gres, de oarece convocarea a fost facuta fara stirea lor iar chestiunea Protocolului dela Petersburg va trebui discutata si rezolvata mai intai in parlament, iar nu in intruniri publice si cluburi.

Congresul s'a tinut in saloanele clubului conservator ; dintre fruntasi au participat Constantin Olanescu, Nicu Filipescu, Dimitrie Greceanu, M. Seulescu, M. Vladescu, etc. Petre Carp a fault un aspru rechizitoriu guvernului. Apoi a declarat cã va ramane In capul partidului conservator daca : 1. Se va respinge Protocolul de la Petersburg care da Ro-

maniei Silistra nurnai cu o fasie de 3 lcilometri egala eu a treia parte din mosia sa Tibanesti. 2. Daca se desface colaborarea cu Take Ionescu. 0 matiune de incredere e votatä lui Carp cu asigurarea ca partidul Ii va urina politica. In aceiasi zi sla ora 11 dimineata o consfatuire s'a tinut la Alexandru Marghiloman. La "aceast4 consfatuire, in afar& de ministri, au asistat si Theodor Rosetti presediutele Senatului i Barbu Ddlavrancea, amic al lui Nicu Filipescu. Toti cei cari au vorbit au declarat ca nu pot urrna pe Carp et Fiipescu. In sfarsit o telegram& din Petersburg anunta oficia,1 cum ea acordul asupra litigiului rornano-bulgar a lost facut. El cuprindea 4 puncte : 1. Silistra e cedata Romaniei cu 3 kilometri teren imprejur. 2. Romania va despagubi pe locuitorii bulgari din Silistra 'earl vor don sä paraseasca orasul. 3. Amandoua statele se indatoreaza sa nu faca fortificatiuni Imprejurul Siistrei. 4. Aromanii cari locuese teritoriile din Macedonia ce vor reveni Bulgariei, capatä asigurari pentru libertatea tor culturala si religioas&

www.dacoromanica.ro

137

Protocolul final va fi publicat la incheierea pacei dintre turci Si aliati. Cami protocolul a fost cunoscut la Bucuresti, agitatia opozitiei a devenit foarte a ctivá. In sedinta Camerei dela 29 Aprilie o lovitura e pusa la cale in tabara guvernului. Am spus mai sus ca Petre Carp a declarat cã prirneste sa reia sefia partidului conservator cu doua conditduni.

Cand aceasta declaratiune a fost eunoscuta, ea a produs o mare deceptiune in randurile acelor conservatori mai tineri cari socoteau retragerea lui Carp si a prietenilor sl ca un lucru definitiv, spre a le ocupa locurile de frunte. Teama Ca Carp s'ar rasgandi i s'ar reintoarce la sefie a povatuit pe corifeii guvernamentali s grabeasca o lovitura neleala i absurda. Astfel in sedinta Camerei dela 29 Aprilie deputatul conser-

vator Paul Greceanu a interpelat guvernul asunr2 declaratiilor facute de Petre Carp, la congresul deaa clubul conservator. Dupa raspunsul lui Maiorescu, Paul Greceanu a prezentat o motiune de Incredere in guvern ; lnsá motiunea nu se marginea aci, dar acorda i un vot de blam lui petre Carp, ca sef al partidului conservator. Camera a votat motiunea atat de ridicolk cu 85 voturi aproape jumatatea contra 15 si 17 abtineri, iar 79 deputati au lipsit dela vot. Camerei, Au votat contra deputatii liberali si independentii N. Fleva si Ion Gradisteanu. S'au abtinut 17 conservatori anume : Victor Baranga, Blaridu, Desliu, dr. Giani, Emil Juvara, Emil Miclescu, Timoleon Pizani, Aurel Solacolu, autorul acestor randuri, etc.

In aceeasi zi a incetat subit din viata Horia C. A. Rosetti, fiul marelui ziarist i om politic.

Horia Rosetti ocupa locul de director al cancelariei Camerei.

Protocolul vine in discutia parlarnentului. Dar mai inainte de a incepe discutia in Senat si Camera, Petre Carp convoaca cornitetul executiv al partidului conser.

www.dacoromanica.ro

138

vator i pe pariamentarii din pallid la o consfatuire In casa lui Constantin Olanescu din parcul Ioanid.

A fost o zi aproape istoriica, bogata. In impresiuni 0. invataminte politice. In calitate de deputat am fost de fata. Au participat trei ministri conservatori : Al. Marghiioman, C. Arion i Misu Cantacuzino, a lipsit primul ministru, a lipsit si Ion Lahovari prwdintele clubului. Petre Carp a cerut parlamentarilor sa vateze in contra ratificarii protocolului. Apoi a apostrofat vehement p3 Alexandru Marghiloman, pentru atitudinea lui lipsita de lealitate. Atunci Marghiloman, emotionat i congestionat, a raspuns ceva cu vocea inecata de lacrimi. Iar Petre Carp a ripostat : Lacrimi de crocodil !... Dupa aceea au vorbit i ali oratori : Nicu Filipescu, Mihail Cantacuzino, Virgil Arlon, C. Arlon, Theodor Rosetti, Al. Marghiloman.

Dupa terminarea cuvantarilor, Petre Carp a prezentat un registru, cerancl ca toti parlamentarii de fata, earl sunt de parerea sa, sä semneze in acel registru. La auzul acestei propuneri, parlamentarii au inceput sã plece unul cate unul. Ceeace observand, Petre Carp a strigat : Eu *tin pe toti cati au venit §i cati vor pleca fara sa semneze. Dar sa stiti c4 cei cari nu vor semna In registru vor fi considerati de mine ca. au votat contra mea. 0 mare agitatie s'a prcdus atunci. Multi parlarnentari au cerut lui Filipescu sa sfatuiasca pe Carp so. atnae votul, caci intealtfel partidul conservator se va taia in doul.

Carp, vazand a nu se poate bizui pe un prea mare numar de semnaturi, a amanat dupa cerere. Aceasta §edinta a fost o trista zi de rafuiala intre membrii partidului conservator. Mai ales Marghiloman a avut sat

indure sarcasmul sangeros al lui Carp, pentru felul in care 1-a parasit §i i-a raspuns cu ingratitudine. Dar acum vine lupta In parlament, unde Carp nu pune piciorul.

Petre Carp a Inteles situatia. Canci a constatat ca parlamentarii conservatori refuza sä. semneze a si tras concluzia.

www.dacoromanica.ro

139

A trecut in biroul lui Olanescu si a semnat urmatoarea demisiune dela sefia partidului conservator cu care s'a dus direct la locuinta lui Ion Lahovari, presedintele clubului conservator, unde a depus-o. lath documentul : Domnule Presedinte,

Din diferite consfatuirice am avut cu reprezentantii partidului conservator din Came A. si din Senat, am constatat in-

tre dansii si mine o adanea. deosebire de vederi atat in politica interna cat si in cea externa. In asemenea conditiuni actiunea unui partid politic pierole orice coheziuue i e o datorie patriotica de a sfabili o unitate de vederi intre sef i partid. Aceasta. datorie o indeplinesc astrui reinoind demisiunea mea data, acum opt luni i va rog sa binevoiti a convoca comitetul partidului pentru a proceda la alegerea unui nou sef. Primiti etc. P. CARP

Dezbaterile parlarnentare asupra protocolului dela Petersburg Meer/ la Senat unde, conform Constitutiei, sedintele sunt secrete. Cel dintaiu ia cuvantul Titu Maiorescu, care face intreaga expunere a chestiunei intr'un lung discurs. Dupa. primul ministiru, a vorbit Take Ionescu asupra tratativelor dela Londra la care a luat parte. Al trcilea a vorbit Ionel Bratianu, seful partidulai liberal. D-sa, dupa ce a criticat actiunea guvernului i metodele lui, a cledlarat ca nu e bine ca parlamentul sa refuze aprobarea ceruta de guvern. Bine inteles aceasta nu insemneaza ca Romania trebuie O. se multameasca numai cu Si listra. Romania nu trebuie sa se aleaga numai cu atat pentru siguranta ei din conflictul balcanic. In sfarsit Senatul voteaza urmatoarea motiune in sedinta public& :

,,Senatul luand cunostinta de protocolul seirmat la St. Petersburg. de reprezentantii celor sase mari puteri, autoriza gu-

www.dacoromanica.ro

140

vernul de a lua mäsurile necesare pentru punerea sa in executiune".

Br&tianu, in numele partidului liberal, declara el va vota motiunea care nu imnlica incredeTea in guvern sau aprobarea

rezulltatului la care s'a ajuns, ci numai autorizarea de a lua Silistra in primixe. Motiunea a fost votata, cu 77 voturi contra 9. Au votat contra : G. Neguleseu, C. Pariano, Dimitrie Soimescu, G. Stolojan, G. Stroici, loan Suditu. Doctor N. Tomescu, G. Volenti si Victor Mielescv Carp Tamasese, prin urmare, izolat fata de toate celelalte partide care primeau protocolul. Spre a se putea ajunge la aceasta quasi-unanimitate, ea adontat formula care nu afirma cum ca protocolul e aprobat satisface Romania, dar numai ca guvernua e autorizat sä ocune

Siistra. De altfel, la gasirea acestei formule, care nu prejudeca viitoarele revendicari ale Romaniel, au contribuit doi factori : intai. asigurarea data Romaniei cum ca,, in eurand, aliatii balcanici se vor incaera, deci Romania va avea sa-si spue cuvantul ; al doilea factor : indarjita opozitie a lui Carp-FiliDeseu.

Protocolua vine in discutia Camerei si tot in sedinta secret& Intaiul vorbeste primul ministru, apoi un insemnat numar de deputati, pro si contra. D-1 N. Iorga, nou intrat in parlament, a conlbatut protocolul dar nu pentru a se acorda prea putin dar pentru ca. se acorda. prea mult, d-sa este potrivnic luarii de pamant care nu este al nostru, caei asa facand, ne vom crea un dusinhn ireductibil peste Dunare. D-sa declara ca nu face aceastä declaratie din dragoste pentru bulgari. In ajunul votului dat de Camera asupra protocolului, am fost chemat de Maioreseu, caci aveam indoita calitate de deputat si redactor la ziarele Conservatorul" si. Epoca". Maiorescu m'a chemat spre a ma ruga sa votez protocolul. Atunci i-am spus : Inteleg ca Romania sa primeasca o parte din terito-

www.dacoromanica.ro

141

riul bulgar, insa numai pentru ca sa ne putem apara granita dobrcgeanä : bulgarii revendica intreaga Dobroge iar noi trebue sä ne-o aparam. Ins& cu cat ne acorda protocolul dela Petersburg nu vom putea face apararea necesara. Aceasta este parerea tuturor militarilor nostri competenti. Maiore.scu mi-a raspuns :

Ai dreptate, dar ultimul cuvant nu este spus in aceasta. chestiune. Am stiri precise ca, intre cei 3 aliati balcanici, va izbucni foarte curand cearta pentru prada i atunci trenul Romaniei va sosi.

Aceasta expresie a ramo.s si a lost rostitä de mai multe ori pe a cele vremuri. Cu acel prilej Maiorescu mi-a vorbit si de regele Carol, pe care se silea sa-1 faca simpatic partidullui conservator. Maioroscu mi-a spus :

Fac i eu ce facea Dimitrie Sturza, Ii tai notite interesante din ziarele streine pe care i le aciuc a doua zi, ii dau informatiuni i Ii cer intotdeaima sfatul I Regele e foarte simtitor la asemenea atentiunr ; pe urma pe mine nu ma costa nimic. Lui ii face placere i partidul castiga". Isi sfarsit Protocolul este votat si de Camera. Impotriva au votat numai 12 deputati. In ziva votarei s'au petrecut In mcinta mai multe scandaluri, intre altele un violent schimb de vorbe intre deputatii Virgil Arlon deputat carpist i Stelian Popescu deputat takist. Apoi, imediat dupá votarea protocolului, Theodor Rosetti a demisionat dela presicientia Senatului, iar Nicolae Filipescu si Virgil Anion au demisionat din Camera. Duelul Stelian Popescu-Arion are (loc. S'au batut cu. pistolul ; martorii d-lui Stelian Popescu au fost d-nii Mihail Sipsomo i I. Gr. Pancescu, martorii &Jul Arlon, d-nii capitan Le-

atris si Dinu Anion. Pe la sfarsitul lunei Mai, Barbu Delavrancea a fost pri-

mit la Academia Romana; sedinta a fost prezidata de printul Ferdinand asistat de printul Carol. Ziarele publica textul Protocolulul votat de parlament. Documentul este sem.nat de reprezentantii celor 6 mari Puteri

www.dacoromanica.ro

142

in ordinea tuniat/oare : Sasonov-Rusia, Pourtales-Germarna, George N. Buchanan-Anglia, D. Tharn-Austro-Ungaria, N. Carlotti-Italia, Delcassé-Franta...

Data documentului facut in 8 exemplare era : 26 Aprllie 1913.

Dar trenul Romaniei de care mi-a vorbit Maiorescu incepe sa se miste. Aliali balcanici, neputandu-se intelege la impartirea ca§ltigului, se incaera, de oarece Bulgaria vrea sa ia parte cea mai mare. Lupta nu mai putea fi inlaturata. Serbia merge alaturi de Grecia. La Salonic se dau lupte indarjite intre greci i bulgari, apoi lupte tot atat de sangeroase intre bulgari i sarbi. Aceasta este opera diplomatiei austro-ungare care nu poate tolera o mare putere militara slava la granitele sale. De indata ce tunul a inceput s bubue peste Dunare, agitatia incepe si la noi in tara ; pe de o parte partidul Carp-Filipescu, pe de alta parte liberalii rtdici tonul si car mobilizarea armatei spre a trece Dunarea. In Bucuresti, agitatia, ajutata de guvern, trece in strada, cu concursul partidului liberal. 0 mare manifestatie se face in fata palatului regal 1, sub presiunea stradei, regale Carol semneaza decretul de mobilizare

Dar care era situatia ? Austro-Ungaria. deci i Germnaia, doreau ca, in conflictul din Balcani, sä triumfe Bulgaria si O. fie invinsa i micsorata

Serbia. Romania, dar, nu trebuia sa intervie impotriva Bulgariei. Dar Take Ionescu lucra sub inspiratiunea Frantei si a Rusiei i cerea tocmai contrariul. care era inteles cu liberalii -- a De aceea Take Ionescu cerut mobilizarea generalä i trecerea in Bulgaria. s'a impotrivit, care urma sfaturile regelui Maiorescu si alaturi de el Marghiloman 1 Misu Cantacu.zino. Take Ionescu Irma, a declarat formal a, daca nu se decreteaza de urgenta, mobilizarea si nu se realizeaz a. un minister national cu participarea liberalilor, se retrage a doua zi din guvern. LiberalLil cari trebuiau sa intre in cabinet erau Ionel Bratianu la razboi, Emil Costinescu si Al. Constantinescu.

www.dacoromanica.ro

143

Pe cand frictiunile urmau Inca intre ministri, Take lonescu, cu cancursul liberalilor si al filipescanilor, organizeaz& o demonstratie populara de stradä, care ajunge sub ferestrele palatului regal. Multimea era enorrna. Numeroase pancarte purtau inscriptiuni razboinice i strigatele : Mobilizare !" esiau din mii de piepturi. Regele, impresionat, chfama pe Maiorescu la palat, iar Ma-

iorescu, de teama defectiunei lui Take Ionescu, primeste sã prezinte regelui decretul de mobilizare, dar nu prirneste cabinetul de concentrare nationala. Cad data, ar fi intrat in cabinet cei trei ministri flberali, egalitattea numeric& intre takisti Si conservatori ar fi disparut ; in acest caz mini trii liberali ucu cei takisti ar fi pus in minoritate pe conservatori. S'a spus, car regele Carol cand s'a vazut slit sa semneze deeretul de mobilizare ar fi avut lacrimi in voce si-ar fi exclamat :

Arme land. (Sarrnana tart, !). mobilizarii, princinele mostenitor Ferdinand a foist numit generalisim al armatei romane i generalul Averescu sef al marelui stat major. Generalii comandanti ai celor 5 corpuri de armatä erau : general Cotescu corpul 1, general Cr&iniceanu corpul al 2-lea, general Iarca corpul al 3-lea, general Lambrino corpul al 4-lea general Culcer corpul al 5-lea. Decretul mobilizärii starneste o furtun& de entuziasm. Rezervistii alearga la Bucuresti din centrelle cele mai dep&rtate, trenurile sunt peste pline, oamenii urcatd pe coperisurile vagoanelor cant& j sunt plini de inviorare. Ce departe suntem Inca de marele razboiu! Generalul Culcer, in fruntea rtrupelor din corpul 5, trece din Dobrogea l °cup& Silistra. Celelalte trupe mobilizate asteaptä rezultatul actiunei diplomatice, intreprinsä la Sofia. Guvernul roman, prin ministrul Romaniei la Sofia, d. Ghica., a inananat guvernului bulgar o not& in care spune c& de oarece Bulgaria, impotriva tuturor sfaturilor ce i s'au dat, a reaprins din nou razboiul in Balcani, Romania nu mai poate Consecutiv decret&rii

www.dacoromanica.ro

144

ramane nepf4satoare. Ordine au fost date armatei romane ca sä treaca &i Bulgaria. In acelas timp, d. Ghica a primit ordinul de a parasi Sofia. Trecerea trupelor romane in Bulgaria contribuie, fireste, ca luptele interne de paztid sa inceteze, adica sa fie suspendate. Nicolae Filipescu, capitan de rezervä in cavalerie, se inroleaza imediat i intra, unul clintre cei dintai, in Silistra. Petre Carp se resernneaza i asteapta sfarsitul actiunei romanesti.

La Bucuresti, viata incepe s devie aspra de si nu suntern. in fata unui razboi serios. Circulatia trasurilor aproape a incetat, rechizitiile militare au acaparat cai, automobile, träsuri. La gara, au disparut trasurile ce asteptau altä data trenurile ; in oras este aceeas penurie de trasuri. Imi amintesc ca, pe la sfarsitul lui Iunie, in'am intors din sträinatate, cu Expres-Orientul. Cancl am ajuns in gara Ploesti, am gasit aci pe cl. Timoleon Pizani, director al Epocei", insotit de un domn Dragornirescu. Acesti domni rni-au spus ea in gara de Nord nu voiu gasi nici o trasura pentru transgOrtul bagajului. Fiind noapte si cum confratele Pizani se afla in

Ploesti cu automobilul sau, am parasit trenul si am intrat in Bucuresti cu. automobilul.

Bine inteles entuziaismul incepe sa scada. Bulgarii, obositi de lupta Si atacati din toate partile, renunta la lupta. 0 intreaga brigada de infanterie care se intorcea depe frontul sarbesc sä acopere Sofia, este ajunsä la Ferdinandovo de o divizie de cavalerie romana. Bulgarii erau indoit mai numerosi cleat romann i ar fi putut usor pune pe fuga cavaleria romaneasca, dar comanclantul roman a comunicat ca este insotit de 0 puternica artilerie care va intra de indata in actiune, daca bulgarii nu capituleaza. Intimidati, obesiti, deprimati, nestiind exact ce forte au in fata lor, bulgarii au depus armele. Vestea acestei capitulari a provocat la Bucuresti o mare insufletire ; aci se vorbea de o mare victorie romana, ceeace nu era adevarat.

www.dacoromanica.ro

145

Armata romana. mobilizatä in pripa, sub cateva gesturi impulsive si mai inult pentru motive de politica, internal, nu avea pregatirea necesara pentru o astfel de campanie in stil mare. ACtele de indisciplina i greutatea functionärii ruajelor au contribuit ca trupele romanesti sä alba., peste putin, o situateie destul de trista. Alimentarea. se facea greu, ajutoarele .anitare d'abia soseau i tarziu, serviciile auxiliare, in general funciionau foarte defectuos. Apoi se declara holera. La Bucuresti situatia adevarata. n'a fost cunoscuta, niciodata ; adevarul era, insa, ca., dad. de glont si de sabie aproape n'a murit roman in Bulgaria, in schimb de boale au murit cu miile.

Din aceasta cauza, generalul Averescu a fost t.inta a numeroase invinuiri.

Bucurestii nu mai au alta, preocupare decat campania din Bulgaria.

Opiniei publice i se da marea satisfactie : armata romana a trecut Dunarea in aclamatiile generalle. Trupele romane inainteaza, pe trei linii. Cele concentrate in Dobrogea inaineaza, pe linia TurtucaiaDobriciBalcic.

Intaiul comunicat al guvernului roman anunta ca in ziva de 28 Iunie au irriceput operatiunile in zona DobrogeaCadrilater. In ziva de 27 grupul dela Oatrov a patruns in Silistra, unde a gasit vre-o 3-400 de soldati bulgari din depozit i trupe de graniceri, cu cativa ofiteri, cari s'au predat si au fost evacuati la Calarasi. A doua zi, trupele de infanterie si artilerie au trecut dela Calarasi la Ostrov i Silistra. Aci s'au gasit arme, munitiuni si un numar de carabine noui. In timpul acesta presa engleza ataca cu violenta Romania pentru actul sS.0 talharesc". Totdeodata guvernul bulgar protesteaza, catre Puteri impotriva invaziunei annatei romane. In ziva de 2 Iunie in curtea cazármei Malmaison s'a petrecut o drama. Cdpitanul Rocing Goliescu din artilerie, osandit pentru tradare la 20 ani munca silinica, a suferit degradarea la orele 8 dhnineata. to

vol. Iv.

www.dacoromanica.ro

146

In mijlocul unui careu compus din detasamente de toate armele, Goliescu a lost adus 1mbracat in uniforrna de mare tinuta. Dupa, ce i s'a citit sentinta, un soldat din trupa de escorta a indepErnit formalitMile degradärei. A rupt esarfa osanditului, i-a Mat galoanele, i-a rupt epo1eii, i-a scos tresele dela chipiu, pe cand trambitele sunau aria funebra. Golliescu, irnpasibil i cu privirea provocatoare, strangea ptunnii si dintii. Mama lui, care a asistat la proces, a fost ds. feta. si la acest sfasietor spectacol. pi a stat nemiscata. Cand duba Vacarestilor porni, ducand la penitenciar pe degradat, soldatii si rezervistii, izbucnira in puternice huidueli. Treaerea arrnatei romane in Bulgaria fiind f apt indeplinit, regale Ferdinand trebui sa concedieze guvernul Danef Si chemä du-i sä retraga, trupele roznane In stânga Dunarii, fägaduind ca roate cererile Romaniei vor fi examinate cu buna-vointa. Regale Carol Ii raspunse dela Corabia cum ca cererile Romaniei sunt acum cunoscute de toate Puterile care se OCU.135, cu exami-

narea lor. Si lit de Imprejurari i amenintat cu infrangerea militara, regale Ferdinand trebui sä concedieze guvernul Danef si chema la putere pe Rados layoff. Sambata, 6 Iu lie, Bucurestii sunt In paroxismul veseliei, ediiile speciale ale ziarelor publicau comunicatele oficiale care vestesc cum ca, divizia I-a de cavalerie romana a facut prizoniera o brigada de infanterie bulgara din a 9-a divizie, de asemenea a capturat si 12 tunuri. Aceasta a fost predarea dela Ferclinandovo. Bine-inteles, la Bucuresti s'a dat acestui f apt de arme o importanta exagerata, fiindca de fapt nu a fost lupta. Obositi de un atat de lung razbol si obligati acum sa, se bat& si contra fostilor allati, soldatii bulgari au refuzat sa se mai bata si s'au

predat fart lupte. Dar soarta armelar este acum schirnbatoare ca totdeauna. Bulgarii, cari luptau darz contra greoilor i sarbilor le tineau piept, de indata ce armata romana a trecut Dunarea, au pierdut curajul.

www.dacoromanica.ro

147

Intelegand ca nu mai pot infrunta trei armate, printre care cei 300.000 oameni de trupe proaspete aruncati in balanta de Romania, regele Bulgariei i guvernul sau iau hotarirea eroica de a inceta lupta. Trei telegrarne foarte grabite trrmite regele Ferdinand dela Sofia regelui Carol si-i implora ajutorul, propunand pacea. Dar turcii si grecii acurn cami interventia armata. a Romaniei a hotarit soarta fazboiului fac greutati si vor sa, dicteze pacea la Sofia. Staruintele diploma:War, insa., reformeaza aceste pretentii i contribue ca razboiul european sa se amane pe Un an. Tati beligerantii se inteleg ca o conferinta a armistitiului si a pacei sa e intruneasca la, Bucuresti. Romania domina acum Orientul apropiat i apare ca statul cel mai puternic Si cel cu mai multa, autoritate dintre thole micile Puteri. Pe la mijlocul lui Iu lie delegatii beligerantilor ince]) sa, soseasca in capitala Romaniet Pe cand cercurile politice fierb de intrevederi i conciliabule intre delegatii pentru Conferinta pacei, d'abia se da bagare de seam& disparitiei nnuia dintre cei mai marl jurisconsulti ai Romaniei : la 10 Iulie a murit in varsta de 76 ani, Gh. Danielonolu, marele avocat i marele profesor de drept roman la facultatea juridica din Bucuresti. Butadede, vorbele lui de dull i apostroafele ca i atitudinile originale, 11 distingeau la fel ca marea lui eruditiune. La vrernea lui cate vorbe de spirit nu au facut deliciul bucurestenilcr! Inteun proces odata avea ea adversari pe batranul Sipsomo i pe flul sau. Cand veni randul lui Danielopolu sá pledeze, el incepu astfel Domnule presedinte, Mi ascultat pe Tatal i pe Fiul, acum va rog ascultati i pe sfantul Duh care i-a invatat carte pe amandoi.

Inteun alt proces avea de adversar pe un tanar avocat care luase licenta numai cu cateva luni mai inainte. Se intamplase chiar cã Danielopdlu a fost preqedintele juriului examinator.

www.dacoromanica.ro

148

Tanarul avocat vorbi dupa magistru i. prezumtios fiind, 10 permise chiar sa-i dea i lectiuni de drent. Atat i-a trebuit lui Coriu Gut& i in replica incepu astfel, cantandu-si ironia: Domnilor judecatori, ascultand pledoaria tanarului meu aclversar, mi-am adus aminte de o anecdota.

Se spune c.. odata un turc s'a dus s. se scalde in mare s'acolo fu apucat de o neputinta. Peste un minut un val i se urea panä deasupra capului iar i varful valuilui vazu mirat... obiectul usurarei sale. i atunci turcul exclama : Bre, bre, ce mare minune : d'abia 1-am facut i mi

s'a i urcat in cap.

Bine inteles, cateva minute 0 dupa aceea cateva ore in sir salile i toate culuarele palatului de justitie erau zguduite cle rasetele obstesti. Gheorghe Danielopollu (Conul Guta), caruia cativa ani i se spunea Danieleanu", a lost cea mai originala figura a baroului bucuresteans In ziva de 17 'Arlie s'a intru nit Conferinta pentru pace. i miIn urma Titu Maiorescu, primul ministru al Romaniei

nistru de externe, a deschis conferinta in calitate de presedinte. Dansul a propus tuturor beligerantilor o suspensiune de arme pe termen de 5 zile. A luat cuvantul apoi Venizelos, delegatul Greciei, care a multumit lui Maiorescu, in numele aliailor, pentru primirea ce ii s'a facut la Bucuresti. A declarat, totodata, cá se asociazä la suspendarea ostilitatilor propuse de Maiorescu. Delegatul bulgar, Toncef, a cleclarat ca este partizanul incheierei cat mai repede a pacei intr'un oras cum e Bucurestii, uncle a domnit totdeauna un spirit europenesc pe care va trebui sa-1 faca cu tatii a birui in dezbaterile ce vor urma.

Delegatii militari au fost insarcinati apoi ca sa comunice tuturor cartierelor generale armistitiul general de 5 zile, cu incepere dela 18 Iulie. La aceasta sedinta au participat urmatorii delegati : Din partea Romaniei : Titu Maiorescu, Take Ionescu, Alexandru Marghiloman i Const. Disescu. Delegati militari generalul Coanda 1 colonelul Cristescu.

www.dacoromanica.ro

149

Din partea Serbiei : primul ministru Nicolae Pa.sici, Ristici, Spalaicovici, colonel Smiliamovici i It-colonel Calafatovici. Din partea Greciei : d. Venizelos, orim-ministru, Panas, Politis, capitan Pallis i capitan Exadactylos. Din partea Bulgariei d. Tonceff, ministru de finante bulgar, generalul Fitcef, colonel Stanciof, Ivanceff 1 Randeff. Din partea Muntenegrului : general Vucotici, primul ministru i Malanovici. Sedintele conferintei au urmat pan& la 26 Iulie cu.

.

alternative de sperante i Incloeli. Pretentiunile dinteo parte si din alta erau atat de mari Meat de mai multe ori prabusirea conferintei Tara sigurd.

In cele din urma, greutatea cea mai mare veni dela neIntelegerile clintre greci l bulgari; i unii 1 deilalati staluiau sl obtie Cavala cu Intreaga regiune a culturii tutu-

nului. Atat de craxncen& era neintelegerea, hien la 25 Iulie neisbanda conferintei paru cern,. Guvernul roman i regele Carol f&ceau sfortaxi disparate pentru ea sä Impace spiritele i interesele. In cele din urm& regel Carol ceru mijlocirea Imparatului Germaniel. Si interventia se fäcu atunci tocmai cand tatul p&rea compromis. Regele Carol solicit& pe Kaiser sä aduc& bundle lui oficii

la Atena, ceeace fu fácut. Kaiserul rua pe regele Greciei sä consimtA ca regiunea tutunului s& fie Impartit& Intre bulgari si greci.

Cand In conferint4 delegatul sarb Spalaicovici anunta Intelegarea definitiv& intre bulgari i sarbi, toti delegatii au isbucnit In aclamathmi. In aceeasi sedint5, delegatul Muntenegrului a aratat el micul principat a avut in acest räzboi 14.000 de morti ceeace e un foarte mare sacrificiu pentru o tärisoar& atat de mica. Nu pretinde nimic precis; cere, Irma, s& se acorde Muntenegrului o bucat& de parnant cultivabil. Delegatul Bulgariei generalul Fitcef a avut Un cuvant de melancoliea resemnare : Ni se prezint4 Nota, trebue sä platIm.

www.dacoromanica.ro

150

In seainta urmatoare s'a ales Comisiunea pentru redactarea tratatului de pace. Comisiunea a fast compusa din : Titu Maiorescu, Spalaicovici, Politis, Radeff i Malanovici.

Apoi d. Venizelos, spre a onora Romania odata mai mult, a propus ca generalul Coanda sa, fie imputernicit de intreaga conferinta, sa redacteze partea tehnicei militare din tratat. Maiorescu a multmmit pentru aceasta onoare facuta Romaniei si a propus totodata votarea unui armistitiu rä termen pan& la incheera definitiva a pacei. i propunerea a fest primiti in unanimitate. zi istorica de acuni In sfarsit, Duminica 28 Iulie 1913

s'a semnat tratatul de pace purtand numele ae Tratatul dela Bucuresti".

La ora 10 dimineata, 21 lovituri de tun anunta, bucurestenilor ca tratatul de pace va fi semnat. Totd delegatii sosesc pe rand aa ministerul de externe imbracati in ha:ne de ceremonie iar ofiterii in mare tinuta. Dupa discursurile de rigoare rostite de catre delegat1, acestia s'au dus in corpore la Mitropolie uncle s'a of iciat un Te-Deum.

Este de observat ea., afara de Romania, ale carei pretentiuni n'au fost exagerate fiindca nu aveau caracterul cucerirei, toate celelalte clelegatiuni erau numai pe jurnatate satisfacute. Cauza era fireasca.: fiecare tar& nadajduia sa. se marea.sca. considerabil in paguba celorlalte, ceeace ar fi fost cu totul imposibil. Bulgaria, fireste, iesea cea mai sfasiata din tratative. Ea care clusese greul razboiului impotriva Turciei, ea care avusese

cele mai mari si mai decisive victorii militare, ea care, fail interventia armata. a Romaniei, ar fi iesit a doua oara victorioasa i iinpotriva sarbilor i grecilor, era acum redusa ca sa sufere legea coalitiei ce se incheia impotriva sa. Virtutile miitare ale poporului bulgar daduse de gandit tuturor vecinilor care nu mai puteau tolera acum o Bulgarie mare. De altfel nici in Romania nu era multumita toata lumea. Asa, o parte a conservatorilor cerea continuarea razboiului pentru ca Romania sa iasa cu un mai mare castig din

www.dacoromanica.ro

151

razboi, iar partidul liberal a cerut anexarea Vidinului. Dar impotriva acestei Dretentiuni s'au ridicat nu numai bulgarii, dar i sarbii.

Adevarul este ca atitudinea cea mai moderata a avut-o Romania, de aceea Romania a putut juca rolul de quasi-arbitru si a putut prezida, cu nepartinirea recunoscuta de toti, conferinta.

Pentru pastrarea acestei atitudaii trebue sä recunosc cum ca meritul a fost, mai ales, al regelui Carol. Daca a sernnat cu mare parere de rail, decretul mobilizarei, in schimb si-a impus vederile cand Romania si-a prezentat revendicarile. Nu prezinta vreun interes istoric, ca S reproduc aci intregul tratat de pace. Acest tratat n'a avut decal o viata efemelt. Peste un an exact, a izbucnit razboiul mondial, iar sta- .

rea de lucruri infaptuita prin acest tratat a lost in cea mai mare parte modificata prin tratatele incheiate de pe urma marelui razboi.

Voi aminti numai cá tratatul are 10 articole. Cat priveste Romania, art. II glasueste astleff : Intre Regatul Bulgariei i Regatul Romaniei fosta frontiera intre Dunare i Marea Neagra' este, conform procesuluiverbal incheiat de catre delegatii militari respectivi i anexat la Protocolul nr. 5. 22 Iu lie (4 August) 1913 al Conferintei din Bucuresti, rectificata, in chipul urmator :

Noua frontiera va pleca dela Dunare inainte de Turtucaia spre a sfarsi la Marea Neagra la sud de Ekkrene. Intre aceste doua puncte extreme linia de frontiera va urma traseul indicat pe härti 1/100.000 si 1/200.000 ale statului major roman si dup5, descrierea exacta la prezentul articol.

Este formal inOles ca, Bulgaria va rade, cel mai tarziu thtr'un termen de doi ani, lucrarile de fortificatiuni existente si nu va construi altele la Rusciuk, la. iarnla, in tinuturile intermediare si inteo zona. de 20 kilometri in jurul BaIcicului". In sfarsit un ultim aliniat stipuleaza c. o comisiune mixt5, cu delegati din ambele narti va hotari in 15 zile tra-

www.dacoromanica.ro

152

seul nouei frontierre, va impArti proprietati1e 1 celelalte bunuri etc. In caz de dezacord, un arbitru luat dintr'o tara arnica va decide".

Am vorbit de staruinta regelui Carol pentru Incheierea pacei si de interventia la momentul oportun a imparatului Germaniei. Iata textele ambelor telegrame : Textul regelui Carol:

Third multe dificultati Incheerea pacei e asiguratA

si,

slava tie, va fi-definitivA. In momentul de fata gandul meu se opreste la tine si Iti multumesc din toata inima pentru amicitia i simpatia ta, mai ales In zilele acestea atat de grave ! Cairol"

Din Livinemunde pe bordul vasului Hohenzollern, kaizerul a raspuns :

Depesa ta sositA azi noapte a fost o mare bucurie pentru mine. Te felicit In mod sincer si cordial pentru frumosull succes pe care poporul tau i toate statele beligerante, precum Pi Intreaga Europa 11 datoresc politicei tale de adevarat barbat

de stat. In acelas timp e o mare satisfactie pentru mine ea mi-ai spus cA am putut contribui l eu la scopul anus. SA dea Dunmezeu sa-ti pastreze o viata lung& pentru fericirea Wei tale. Cu amicitie l admiratie ma bucur pentru cooperarea noastra comuna Inteun scop de pace. Wilhelm"

A doua zi un banchet oficial fu dat la mirdsterul de externe. Au asistat toti delegatii, inclusiv cei bulgari, exceptie fAcand d. Venizelos retinut In cuä de o indispozitie. Dau, pentru memorie, numele asistentilor.

In partea despre stanga, In frunte la locul de onoare se afla asezat Titu Maiorescu avAnd la dreapta pe d-na Take Ionescu, d. Toncef, d-na Grigore Cantacuzino, Panas, d-na Träznea-Greceanu, C. Disescu, colonel bulgar Standoff, N. Xenopol, Chainovitz, Tzamados 0. N. Em. Lahovary. La stanga lui Maiorescu : cl-na Disescu, Ioa Lahovary, d-na Coanda, general Fitceff, Take Ionescu, Polirtis, Grigore Cantacuzino primarul Capitalei, colonel Cristescu, capitan Pall, Bilciurescu Si Filitis.

www.dacoromanica.ro

153

In partea din dreapta locul de onoare era ocupat de catre sotia ministrului de externe, d-na Maiorescu. La dreanta d-sale erau asezati Nicola Pasici, &Ina C. Arlon, Ristici, d-na Filitis, Al. Marghilcman, Radeff, M. Cantacuzino. general Coanda, Burghele, Pisoschi, Gavrilovici si ConstantinidL

La stanga: Vukortici, d-na Xenopol, Spalaikovici, Ivanceff, C. Arlon, colonel Smiliantici, Al. Badarau, colonel Kalafatovici, colonel D. Moruzi prefectul politiei Capita lei, Svilocosici si Papazoff. In cele doll& extremitäti ale mesei G. Creteanu i Trasnea-Greceanu.

Din cauza ca armata nu era inca demobilizata. aa masa nu a fost muz'Jca"..

Fieoare comesean a plecat cu menu-ul purtand toate semnaturile celorlalti. Iar unele din doamne au primit pe cutele evantaiurilor autografele delegatilor. Toata lumea a fost foarte vesela in tot timpul pranzuflui, afara. bine inteles, de delegatii bulgari. Chiar unul dintre delegatii militari ai Bulgariei a spus unui vecin de masa: S. n'aveti teama, clupa 2 ani vorn lua inapoi ceeace

ni s'a luat astazi cu forta. Discursuri au fost doul: al lui Titu "maiorescu

i all lui

Nicola Pasici.

Foarte semnificativ a lost discursul delegatului sarb care a incheiat astfel: Exprim urarea ca Romdnia sd rcimánd intotcleauna in fruntea natiunilor ce reprezentdm ardtânclu-le calea ordin.ei, a pdcei $i a progresului".

La acea epoca situatia morala a Romaniei era demnä de invidiat. Ea stralucea printre toate natiunile mici dela portile Orientului, iar puterea ei militara socotita atunci de prima ordine, impunea i temerea si respectul. Cand reprezentantul Serbiei spunea Romaniei, ca-i ureaza sä. stea intotdeauna in fruntea natiunilor din Penimula balcanicA, dand-o drept model al ordinei, al spiritului pacific si al progresului, lava. mai mare nu-i putea aduce.

www.dacoromanica.ro

154

Totusi mobilizarea dela 1913 nu s'a facut in cele mai bune canditiuni, iar ingrijirea sanitara, a lasat de dorit. De abia intrati in Bulgaria, epidemia holerei s'a abatut asupra trupelor noastre. Tot asernenea febra tifoicla a facut destule victime.

Au urmat Inca cloud banchete oficiale: unul la Palatul regal, unde unicul toast a fost rostit de catre regele Carol, celalt banchet in sala Liedertafel oferit de primaria Capita lei_ Au vorbit: Gr. Cantacuzino primarul. Si d-nii Vanizelos si Toneel delegatii Greciei i Bulgariei. Dupa, toate acestea, ziarele au publicat i schimbul de telegrame intre irnparatul Austro-Ungariei i regele Romaniei. Imparatul Austro-Ungariei a telegrafiat: Te rog sa primesti felicitäriie mele cele mai cordiale cu prilejul operei de pacificare desavarsital sub conducerea ta. care a pus capät vaisarei de sange in Balcani si a asigurat pacea tarei tale.

Ca si in trecut voiu purta si in viitar cel mai viu interes la toate cele ce vor contribui la binele tau :A al Wei tale. Frantz Iosef" Regele Carol a raspuns:

Felicitärile tale atat de cordiale i calduroase, partea ce iei la incheierea pacei in Capita la mea, m'au bucurat foarte mult si multumesc din toata inirna pentru aceasta, noua dovada de credincioasa prietenie ce mi-ai arätat totdeauna in deosebi in momente grele.

Faca cerul ca pacea incheiata acum sa fie durabila i sa aduca in sfaxsit, pentru binele statelor noastre, linistea in Peninsula Balcanica'atat de crud incercata in ultimii ani. Caro".

Cuvintele regelui Carol: faca cerul ca pacea incheiata sä fie durabila", aveau intelesul bor.

D'abia se iscalise tratatul pacei dela Bucuresti, i Rusia incepu jocul salt de eterna duplicitate las.and a se intelege ca va lucra pentru revizuirea acestui tratat care nu-i satisfacea pe deplin interesele.

www.dacoromanica.ro

155

Am spus Ca Romania, prin atitudinea si politica sa.

>,e

ridicase foarte sus in ochii lumei intregi. Georges Clemenceau

scria in L'Homme Libre" un articol intitulat Tu quoque" care sfarsea cu vorbele:

Din acest moment Romania se impune Europei ca putere morala, tot asa cum se impune ca putere rnilitara". Dar si englezii au lost siliti sä aduca laude Romaniei. Corespondentul ziarului D ailly Telegraph", capitan Batinne, un specialist, a scris: Factorul decisiv in pacificarea Balcanului a fost interventia Rornaniei, caki ei i se datoreste de fapt ca Bulgaria s'a vazut silitä s depue armele. Planul intrarei in Bulgaria a fOst pregatit cu multa sagacitate si executat cu repeziciune i preciziune". Ca dovada de viitejia romaneasca, capitanul Batinne po-

vesteste cum numai 2 ofiteri urmati de 8 calärasi au patruns in statia Vrata care era plina de bulgari si unde se aflau si 50 infanteristi gala sä plece la Sofia.

Corespondentul aceluiasi ziar pe langa armata sank a scris ziarului sau ea este inexactat afirrnatia ca bulgarii erau deja batuti de greci i sarbi cand au trecut romanii Dunarea. Acest corespondent, Ashmead-Bartlett, spune Ca vizitand pozitiile bulgarilor din fata grecilor, poate afirma ca daca razboiul ar fi continuat, grecii ar fi fost zelrobiti. Cat despre sarbi acelasi corespondent afirma ca statulmajor sarb savarsise in ultirnul timp greseli peste greseli. Interventia armatei romane a venit tucmai la timp ca sä impedice catastrof a.

Dar, or cate laude ne-au adus sträinii nu e mai putin adevarat cä organizatia noastra sanitara a lasat de dorit; holera a trecut Dunarea, dupa ce a contaminat armata si a coprins un insemnat numar de judete. Opozitda profita de prilej, i acuza, cu drept cuvant pe cei insärcinati cu paza sanatatei oamenilor. Pe cand conservatorii guvernamentali i dernocratii lui Take Ionescu jubilau pentru marea victorie politica dobanclita, seful partidului liberal, Ionel Bratianu, dä o lovitura

www.dacoromanica.ro

156

menita, sä 1ntunece gloria partidului advers i sa urce actiunile partidului liberal. Ionel Bratianu, capitan de reZerva, era mobilizat si avea peste Dunare functia de aghiotant al generalului Crai-

niceanu. D'abia pacea dela Bucuresti a fost incheiat4 si de peste Dunare d-sa a lansat catre tara o proclamatie prin care cerea exproprierea marilor moii, improprietärirea pe ele a taranilor i acordarea votului univemai. Manifestul sefului partidului liberal a nrodus impresie adanca in tar& si din ceasul acela zilele guvennului Maiorescu-Take Ionescu au fost numarate.

Bineinteles publicitii evrei profita de prilej spre a pune la ordinea zilei i chestia evreiasa.

Negresit, unii evrei aveau tot dreptul la impamantenire, in special aceia cari au fost mobilizati; oameni cari au platit tributul sangelui nu mai puteau fi lipsiti de cetatenia romana. Erea un act de mare dreptate. Dar ziarele filo-evreie au pus chestia Intreaga, ceeace nu intra in vederile opiniei publice romanesti.

Venirea fliberalilor la putere trebuia sa mai fie inlesnita si de dihonia dintre conservatori. De indata ce tratatul de pace de la Bucuresti a fost iscalit, deci chestiunea exterioara rezolvatd, armistitiul intre partide, impus prin intrarea Romaniei in Bulgaria, incetä. i opozitia incepu atacurile impotriva guvernalui.

Liberalii atacau pe tema celor doua, mari reforme anuntate, iar Petre Carp si Nicu Filipescu pe tema colaborarii dintre conservatori 1 takisti.

Petre Carp anunta chiar ca va incepe campania ae rasturnare, cerOnd conservatorilor sä desfaca colaborarea. Nicu Filipescu isi manifesta hotarirea de a urma pe Carp. i astfel, departe ca marea victorie repurtata de guvenn in chestiunea tratatului de pace sä-1 Intareasca, slabiciunea lui aparu evidenta. Take Ionescu pierduse multi partizani din cauza cola ba-

rarii. Foarte puternic in corpul electoral inainte de a intra in cabinetul Maiorescu, acum nu Mai reprezenta aceeasi for-

www.dacoromanica.ro

157

0, de. temut. Eata de partizanii nesatisfacuti, victoria diplornatica l puterea -moral& castigatä de seful lor nu reprezentau o mare valoare. Conservatorii card cunosteau deperditia de forte electorale ale partidului democrat, proclamau acum nevoia de a desface coilaborarea.

Acei conservatori cari impingeau la ruptura se maguleau, insa., cu speranta Ca, dupd desfacerea casniciei cu taklatii, regele va insarcina tot pe un conservator cu formarea guvernalui. Intniganli, cari aveau interes ca familia comervatoare sa plece dela putere, sopteau la urechile conservatoare cum ea regele nu asteapta de cat desfacerea colabord-

rii, spre a inlnura pe Take Ionescp, care la Londra Meuse por_itica franca-lila, si spre a putea avea un minister conservator omogen.

Argumentul era bine gasit, iar multi conservatori au orezut povestea Adevarul era, frisk ca regele Carol voia sa adue& pe liberali, dar nu avea motivul. Un guvern care avusese un atat de mare succes cu rasunet in toata.lumea nu putea fi concediat a doua zi, fara un motiv serios. Desfacerea colaboträrii ar fi fost motivul, iar regele Carol 11 astepta cu nerabdare ; unii afirrnau chiar ca regele insusi incurajase raspandirea zvonului i ca singura lui dorinta este sa alunge pe Take Ionescu din guvern, spre a insela pe conservatori a-i ispiti sa denunte colaborarea. Peste putin farsa va fi fost jueata, Pe cand la Bucuresti se trageau aceste sfori, un zvon sinistru se raspandesta: marele aviator roman Aurel Vlaicu, incercand sä treaca, Carpatii in zbor cu aeroplanul, care era inventia sa, s'a prabusit. Aurel Vlaicu a plecat un ziva de Sambäta 31 August spre a trece Carpatii cu aeroplanul. La ora 4 a fost vagut deasupra Ploestilor, la o inaltime de 400 sau 450 rnetri, unde a executat mai multe virajuri de cea mai mare indrazneala Intre Cãmpina i satul Banesti, cativa. tarani 1-au vazut

executand numeroase Virajuri apoi aparatul a pornit in jos cu o iuteala ametitoare; la 50-60 metri s'a oprit i s'a mai urcat putin, apoi a cazut era 0 sageata la pamânt.

www.dacoromanica.ro

158

Corral aviatorului a lost gasit sub motor. La cap avea o ranã cam de 10 centimetri i amandoua picioarele i-au fost fracturate.

Caderea nu a fost datorita defectuozitatii motorului, gasit in stare normala, ci numai virajurilor exagerate, fiindca Vlaicu era un virtuos au virajului primejdios i abuza de curajul i competenta lui. Deasupra Baicoiului a voit sa atenizeze, caci a simtit ne-

siguranta aripilor, dar, spre nenorocirea lui, se afla tocmai deasupra unei livezi de pruni. A fost nevoit sa, mearga mai departe. Dar una din aripi s'a desprins si a cazut la pamant, apoi aparatul s'a aplecat pe theapta i s'a prabusit. Vlaicu era näscut in satul Bintinti, de Lang& Orastie, comitatul Hunedoazrei. A murit la varsta de 33 ant Primul zbor 1-a facut la anul 1910. Apoi in 1911, in drum

spre Viena. a batut pe cei mai reputati piloti francezi, iar asupra reputatului pilot spaniol Garros a reuurtat doua insemnate victorii.

Caind a murit, luera la savarsirea a patru aparate: doua ale Companiei Marconi din Londra, unul pentru ministerul de razboi i unul pentru sine, din donatiunile ce i-au Meat ardelenii.

Un moment a lost vorba ca marele aviator sa tie inrnormantat in Ardeal, ins& tatal sau, Neica Dumitru", Wan din Bintinti, a cerut sa fie ingropat la Bucuresti. in Capita la ta.rii pe care a sluiit-o. Corpul lui Aurel Vlaicu a lost denus in biserica Sf. Gheorghe, anoi inmormantat la cimitirul Serban-Voda. Vlaicu a fost o glorie nationalã

Consiliul comunal s'a intrunit chiar a doua zi si a hotarit ca stnada Taranilor sa poarte pe viitor numele de Aurel Vlaicu".

Intrand in luna Octombrie, activitatea

politica

re-

incene.

In nartidul liberal erau framantari. Ionel Bratianu, seful nartidului, era acuzat curn ca a refuzat sa participe in guvernul national pe care II propusese regele Carol In ajunul

www.dacoromanica.ro

159

intrarii Romaniei in campanie. Adversarii lui Bratianu

II

acuzau cum cã a savarsit o mare greseala, de tactic& pentruca a lasat partidului conservator intreaga glorie a razboiului si a incheierei pacei si a tratatului dela Bucuresti. La fnceputul lui Octombrie, comitetua executiv al partidului liberal s'a Intrunit. In fata comitetului, Ionel Bratianu, pe de o parte a sustinut nevoia exproprierii si a modificaSi legii electorale, pe de alta parte s'a aparat de acuzatia ce i s'a adus. Despre reforme a spus cum ca exproprierea se va face silita numai daca, va ti nevoe; apoi a precizat ca nu trebue sa se exproprieze de cat proprietatile peste 1000 de hectare. 0 mie de hectare sa fie respectat oricarui proprietar. Pentru reforma electorala a propus colegiul unic, in care sa voteze torti stiutorii de carte, iar nestiutorii sa voteze prin delegatiune ca si pana acum. Vorbind despre politica sa exterioara s'a apärat impotriva acuzatiunilor ce i s'au adns spunand ca intrarea in campanie

si tot ce a urmat s'a facut dupa indicaiile partidului liberal. Dar dacaj partidul nu e multiunit de conducerea sa, a declarat ca nu-i ramane decat sä reintre in randuri ca simplu soldat si sa lase altora carmuirea. Era demisia. Ina, in urma cuvantaxilor lui Emil Costnescu si a lui Mihail Ferikidi, comitetul si-a mentinut increclerea in sef.

Vorbind de expropriere, I. Bratianu a spus: Daca nu o vom face noi, ne vor sili altii s'o facem". o voce a strigat: Un nou 1907!" Duminica 20 Octombrie, s'a tinut in sala Liedertafel congresul partidului liberal. Au vorbit Ionel Bratianu, seful partidului, Neron Lupascu dela Vaslui, Emit Costinescu, Toma Stelian, Plesea dela Craiova, N. P. Romanescu, Alesiu din Braila, Mavrocor-

dat, Al. Iliescu dela Olt, Krupensky din Iasi, Mihai Ferikidi. In urma s'a votat o m.otiune prin care Congresul aproba reformele prezentate de Bratianu. La 8 Noembrie, s'a pus, cu solemnitate, piatra funda-

www.dacoromanica.ro

160

mental& a palatului Vama-Postei. Arhitectul acestui local, care d'abia in 1926, ea, terzninat, adlcá dup6, trecere de 13 ani, este Claytan. Pe la jumItatea lui Noeznbrie, comitetul executiv central al partidului conservator s'a intrunit, sub presedintia lui Ion Lahovary, pentru alegerea sefului partidului, in urma demisiunei lui Petre Carp. Titu Maiorescu a fost ales cu unanimitatea voturilor. Nicolae Filipescu a lipsit dela sedinta. Se discuta mult, atat pentru motive economice cat si pentru motive strategice, construirea unui nou pod peste Dunare, pod de legatura cu Serbia. Consiliul de ministri, discutand chestiunea, a ramas la parerea ca podul sa fie asezat In apropiere de Gruia cu prelungirea liniei pana la Craiova. Aceasta chestiune era, la 1913, de mare actualitate, caci s'au numit, atat din partea Serbiei, *cat si din partea Romaniei, delegatii cari sa studieze i sa hotarascd toate amanuntele.

Din partea Serbiei au fast numiti 2 ingineri, iar din partea Romaniei, Gheorghe Panait, secretarul general al ministerultd de lucrari publice si Al. Cotescu, directorui general al cailor f crate.

Dir partea ministerului de razboi au lost nurniti: general Valeanu, secretarul general al ministerului de razboiu, colonelul Cristescu, subseful marelui stat-major, i colanelul Ref erendaru.

Odata cu deschiderea parlamentului, criza din guvern izbucneste. Atat conservatorii cat i takistii ajung la convingerea cum ca desfacerea colaborarii se impune Mai sunt unii cari Incearca evitarea desnodamantului, luptand pentru fuziunea celor doua partide din guvern. In fruntea acestora sta Theodor Rosetti, presedintele Senatului. Zadarnica Incercare. Caderea conservatorilor i ridicarea la guvenn a liberalilor este lucru hotärit Intre rege, Take Ionescu si Ionel Bratianu. Cele douä partide din guvern Incep s. laca pregatire de plecare.

www.dacoromanica.ro

161

Parlamentarii conservatori se adunai in casa lui Ion Lahovary spre a discuta a.supra situatiei. Cu acest prilej, se ocuna de programul libeirail i voteaza cu totii impotriva expro-

prierii. In acelas timp, parlamentarii takisti se intrunesc in casa lui Take Ionescu, unde voteaza, iaras, unanim, pentru programul liberal.

In aceste doua intruniri, soarta cabinetului Maioreszu fost hotarita; retragerea guvernului pusa dupa särbatorile Craciunului, iar venirea la cannä a liberalilor, chestie de cateva zile

Partidul conservator a avut ultimul säu guvern in Romania.

La sfarsitul lunei Decembrie, a murit unul dintre oamenii de frimte ai Romaniei, jurist de valoare, fost consilier la Curtea de casatie, administratorul domeniilor Coroanei: Ion Kalinderu. Ion Kalinderu a rasat In, casa lui din strada Renasterei, muzeul pe care ii administreaza acum pictorul Steriadi. La sfarsitul anului a dispärut una din cele mai originale si mai populare figuri bucurestene, avocatul Iancu Bratescu. Bucurestenii 11 cunosteau mai bine sub numele de Nenea Iancu".Iancu BrAtescu era un intemperant, mare adorater al zeului Bachus, chefurile sale fenomenale erau de pomina, nopti si zile in sir petrecea cu läutari. cu femei. cu prietenii lui cei mai de aproape pe care-i poreclise damblagii". Damblagiul era omul atins de infirmitatea adoratiunei pentru bautura si de care nu se putea dezbara. Pe de alta parte Iancu Bratescu era un om foarte bun si darnic; fiind avocat pleda adesea gratuit pentru oamenii tick avere, de uncle i marea lui popularitate. Fireste, fiind pasionat i pentru politic., i avand apoi sl functiunea de sef al culoarei de verde In partidul aui Take Tonescu, darniciile lui aveau si un substrat de interes electoral. Cariera politica si-a Inceput-o ca liberal, sediul ei-I avea In culoarea de verde, strada Popa Tatu, iar seful sau direct si imediat era Grigore Serurie. vol. Iv.

11

www.dacoromanica.ro

162

Cand partidul liberal a mijlocit ruptura intre Ion Bratianu de o parte, C. A. Rosetti i Dumitru Bratianu de alta, Serurie a fost arunoat peste bord: Nenea Iancu a urmat pe Serurie si a trecut in disidenta liberala sub sefia lui Durnitru Bratianu. Dupa caderea lui Ion Bratianu, Iancu Bratescu a para.sit pe Dumitru Bratianu pentru Vernescani, mai bine zis pentru Emanoil Puke Protopopescu, ajuns primar al Capita lei. Cand s'a format marele minister Lascar Catargiu-Carp, Pake Protopopescu a ramas in opozitde, dar Nenea Iancu a esit din partidul conservator. In sfarsit Take Ionescu a vernt din partidul conservator spre a forma partidul conservator-democrat; atunci a esit din partidul conservator si Nenea Iancu si a de venit democrat. De cinci ori a schimbat lancu Bratescu sef I si partidele, insa nici odata opinia public& nu 0.'a categorist de tradator. Din potriva l'a onorat cu cea mai fireasca. popularitate. Asa erau vremurile. Astäzi de numele lui Iancu Braltescu eine mai pomeneste? Nici cel mai neinsemnat senm de aducere aminte nu ara-

ta undeva ca omul acesta a fost °data, unul dintre cei mai populari politiciani.

Popularitatea ca i prieteniile intretinute cu paharul in man& in jurul meselor de petreceri, sunt efemere. ANUL 1914

A doua zi dupa sarbatoarea anului nou, Titu Maiorescu a prezentat regelui demisia cabinetului. Criza era virtual deschisa, Inca dela deschiderea pad amentului ; unii credeau chiar cä rninistrul va pleca inainte de saxbatori.

Obiceiul la noi era ca, duä criza de guvern se declara, in primavara, lumea sä intrebe care partid va manca ouale rosii; de data aceasta criza izbucnind inainte de Craciun, lumea era nedumerita i intreba: eine va manca purcelul? Purcelul 1-au mancat, asa dar, conservatori-takistii, dimpreunä eu placinta cu ravase, iar Titu Maiorescu a demi, sionat la inceputul 1111 Ianuarie 1914.

www.dacoromanica.ro

163

Demisia a fost motivata.

In demisie sa spus ca ministerul de colaborare

fiind

constituit in vederea conflictului balcanic, deci fusese alcatuit cu o misiurne special& trebuia sit plece acum cand pacea balcanical a fost doba'ndita. Motivul era §i absurd i mincinos. Absurd fiindca un gu-

vern nu este 41it sä plece a doua zi dupa o mare izbanda, mincrinos fiindca adevaratele motive ale caderei guvernului erau. pe de o parte neintelegerile cu fractiunea conservatoare,

pe de alta parte intelegerea cu regele ca partidul liberal sa ia carma. Indata dupa prczintarea demisiei cele doua particle con laborate panä atunci, s'au retras fiecare sub cortul sau si au devenit rivale, iar regele a insarcinat pe I. Bratianu cu formarea cabinetului.

Cabinetul liberal era gata mai dinainte, de aceaa dupa 24 ore numctle nouilor ministri au fost publicate: Ionel Bratianu preseclintia i razboiul, Emanoil Porumbaru externele, V. Gh. Mortun internele, Emil Costinescu finantele, Al. Constantinescu domeniile, I. G. Duca instructis publica, Victor Antonescu justitia, Doctor C. Anghelescu ducrarile publice, Al. Radovici industria. Noul guvern hotaraste facerea alegerilor generale in termenul cel mai scurt, alegerile delegatilor la 28 Ianuarie, celelalte dela 2 la 12 Februarie. Si acum campania electoral& incepe. Liberalii au munca grea, mai ales in Bucuresti unde conservatorii sunt acurn. foarte tari. Take Ionescu a pierdut mult din forts, lui electoral& intrarea in cabinetul de colaborare a fost fatala partidului sau. cel mai puternic electoraliceste panä anul trecut. Titu Maiorescu i Marghiloman lupta acum sa aduca pe Filipescu la math& fiindca, fara el partidul nu putea avea multi sorti de izbancla in Bucuresti. Dar Filipescu atarna. Celor cari merg sa-1 solicite, declara ca nu mai face politica, intentia lui este sa se inchida In biblioteca spre a-si scrie meMorn Ie.

www.dacoromanica.ro

164

Filipescu, insa, foarte darz, and era vorba de lovituri", era fara putere de rezistenta intr'o hotarire luata. N'au trecut multe zile i ne-am intalnit cu dansul in salonul lui Alexandru Marghilcman, strada Dimitrie Sturza, pe atunci strada Mercur. Erau de fata toti fosti deputati i senatori de Bucuresti, fostul primar al Capita lei, fostul prefect de politde, fostii mi-

nistri. Petre Carp nu era. Dupa, cateva obiectiuni Filipescu cedeaza, se fixeaza lista candidatilor si se hotaraste inceperea imediata a campaniei electorale.

Alegerile dau o insemnata majeritate guvernului. La colegiul I de Ilfov guvernul nu poate aua de cat 2 locuri din 5 fiind. 3 balotagii. La colegiul 2 nu poate lua de cat 2 locuri din 9 fiind 7 balotagii. Partidul conservator unit se releva, ca eel mai tare caci, fiind in opozitie, se apropie de candidatii guvernului, iar democratii-conservatori afard de personalitatea superioara a lui Take Ionescu, au pierdut terenua. 0 pierdere mare pentru partidul lor a fost trecerea eleetorului I. Th. Florescu, seful culoarei de Albastru, in partidul liberal.

Iata o comparatie intre primii 3 candidati ai celor 3 partide in lupta cu colegiile 1 si 2 din Efov. La colegiul I liberalii, I. G. Saita 988 v., Emil Petires3u 921, M. rerekide 799. Conservatorii: N. Filipescu 749. Al. Marghiloman 731, C. C. Arlon 632. Takistii: Take Ionescu 622, C. Disescu 293, D. Moruzi 261.

La colegiul al 2-lea: Liberalii dr. Botescu 2459,

I. Th.

Florescu 2403, V. Ulvineanu 2162. Conservatorii: M. Des liu 1717, C. Bacalbasa 1531, Ion Mitilineu 1436. Takistii: Emil Socec .814, Scarlat Lahovari 766, C. Dobrescu 744.

La balotagii, in urma intelegerei pe de o parte cu unii guvernamentali, pe de alta cu lon.servatorii, a cazut unul din candidatii guvernamentali la colegiul al 2-lea si a fost ales independentul Nicolae Fleva.

www.dacoromanica.ro

165

Un llucru ce face senzatie in unele cercuri, este lupta d-soarei Ella Negruti din Iasi, care avand titlul academic in drept, fusesp respinsa, de baroul din localitate. Trecand in fata justitiei. Curtea de apel din Iasi Ii respinge de asemenea cererea, iar in Ianuarie Curtea de casatie confirma sentinta Curtei iesene.

D-soara Ella Negrurti nu va putea, dar, ä profeseze. Alegerile generale Calf savarsit in conditiunile obici-

nuite de presiune administrativa; guvernul a läsat, insa, ca sà intre in Camera si Sen at unii dintre fruntasii opozitiei, intre altii: Titu Maiorescu si Take Ionescu. De altfel, intre liberali i conservatorii-democrati, rivalitatea n'a fost prea mare. Dar in preajma alegerilor, partidul conservator sufera

o lovitura. Cativa profesori universitari, nemultumiti i neputand admite respingerea revizuirii Constftutiei si a reformelor propuse de liberali, s'au retras motivat i cu scrisoare colectiva din partidull conservator. Acestia au lost d-nii E. Pangrati, Em. A. Antonescu, Stavri Predescu, dr. Proca, P. P. Negulescu, L. G. Longinescu si C. Utica.

Pe la mijlocul lui Februarie, un atentat cu o masina infernalä s'a savarsit la Hajdudorog in Ungaria, la locuinta mitropolitului ungur.

Afacerea face senzatie si tine afisul in presa timp indelungat, de oarece s'a dovedit cä atentatorul a fost un oarecare roman basarabean, numit Catarau, avand complice pe um alt roman sau rus basarabean Timotei Chin lov. Acest Chirilov, avand un fizic foarte frumos, a pozat in atelierele catorva pictord. Cele doua statui din fundul parcului Carol, lucrate de sculptorii Storck i Paciurea, sunt modelate dupa, puternica structura muschiulara, a lui Chirilov.

Chestia Cdtarau este exploatata multa vreme, de catre unele ziare 'de tiraj. De-abia intrunite, Camerele se ocupä cu revizuirea Constitutiei, spre a se procecia la modificarea legil electorale si la expropriore. Conservatorii combat cu putere amandoua reformele, dar mai ales exproprierea.

www.dacoromanica.ro

166

Petre Carp a reintrat In Camera si acum ia parte la luptele politice.

Intr'o zi, un oarecare liberal acuza pe Carp cuin ca pe vremuri ar fi fägaduit lui Lascar Catargiu o inmormantare de clasa I. Carp tagadueste ca ar fi spus aceste vorbe, fiindca pentru Catargiu avea multa stima. Dar recunostinta nu i-a

datorit niciodata. Aceste vorbe, aclaoga Carp, au fost spuse de Titu Maiorescu lui Nicu Filipescu, Inteo lojä la Rasca. Dack Maiorescu rostindu-le, a comis o ingratitudine fata. de Catargiu, aceasta Insemneaza ca fat& de mine a comis pe a doua. Carp raspunde i unei afirmatiuni a ministrului Alecu Constantinescu, care a afirmat, ca legea improprietaririi votat& sub conservatori, a fost red.actata de Alexandru Laho-

vary, pe atunci ministru al domeniilor. Legea, spune Carp. a prezentat-o fiindca era ministru de resort. La inceputul lunii Martie a lost in Bucuresti, primul redactor al ziarului parizian Le Matin", d. Stephane Lausanne. I s'a dat un banchet la hotel Bulevard, la care a participat d. Blondel, ministrul Frantei, i un numar de ziaristi. Mai multi ziaristi au rostit toasturi, carora le-a raspuuns cl. Lausanne.

La 2C.; Martie, Sindicatul ziaristilor l

Asociatia

ge-

neralä a presei au dat un mare banchet d-lui dr. C. Angelescu, ministrul de lucrari publice, pentru felul larg in care a rezoavat chestiunea biletelor de liber parcurs pe cane ferate, ale ziaristilor. Banchetul a fost dat in sala hotelului Bulevard. La dreapta si la stanga ministrului a stat Al. Ciurcu, presedintele Asociatiei generale a presei si Ion Procopiu, pre.sedintele Sinclicatului ziaristilor, in fata ministrului, autorul acestor randuri, care a prezidat banchetul. Au participat la banchet ziaristii : Rubin, Em. Fagure. Ion Nadejde, Al. Mavrodi, Scarlat Lahovary, Dumitrescu Campina, Ion Popescu, T Pizani, Jonsohn, Demetreveu, Rosenthal, Popescu-Dutu, M. Mora, V.Mora.,I. Nicolau, Al. Tisescu, Durand, Barbu Voinescu, N. Georgescu, A. Ranetti, Oristodorescu, Botan,

www.dacoromanica.ro

167

Burileanu, N. Tine, I. Fermo, Leontin Iliescu, Gr. Tapsanu, F. Genazini, Compoteca, Simionescu, Asian, Ciocardia, etc. A participat la banchet i Barbu Delavrancea, fost ziarist i lost ministru de ducat publice. Bine Inteles, seria discursurilor a fost fao, sfarsit. La sfarsitul lunii Mat-tie, s'a fãcut In grädina Cismigiului inaugurarea monumentului lui Gheorghe Panu. Foarte putina lume i putin interes din partea publicului; din partea autoritatilor uin singur ajutor de primar, nimenea din partea partidului liberal, in care figura Panu, cand a murit. Au vorbit : Constantin Mille, Al. Ciurcu, inginerul Halacoanu, Marin Dumitrescu, D. Longinescu, ziaristul Iancu Popescu, inginer Dragos. Monumentul 11 vedem 6i astazi, ascuns sub movila gradinit Durninica 9 Mai, la ora 11 seara, a lost inaugurat noul palat (vechinl palat renovat i marit) al fundatiunii universitare Carol I. Solemnitatea a fost prezidata de rege, regina i principli mostenitori.

Au rostit cuvantari: regele Carol, ministrul instructiunii -an student.

Camera si Senatul au votat revizuirea Constitutiei, 6i acum 1ncepe campania electorala pentru alegerea Camerelor constituante. Conservatorii au mari sorti de izbanda la colegiul I, de oarece In joc este exproprierea, dar liberalii se bizue pe colegiile 2 0. 3, care dan cel mai mare numar de deputati. Intrunirile pregMitoare pentru fixarea candidaturilor se tin lant, de catre conservatori, in casa lui Al. Marghiloman, a lui N. Filipescu si mai ales la Desliu, seful Capitalei conservatoare. In Capitala., cea mai buna situatie electoraIa o au conservatorii. Takistii au incheiat unele carteduri electorale cu guvernul si nu mai figureaza In lupta deckt partial. In Bucuresti n'au lista la niciun colegiu. Conservatorii, cu toata taria lor, stiind irnsä, a guvernul se va apara cu toate mijloacele, cauta aliati. In conciliabulele tinute, se hotäräste Ca, pe sub mana, sa se sustina la codegiul II

www.dacoromanica.ro

168

de Camerk candidaturile independente ale lui Nicolae Fleva si Constantin Mille, directorul Adeltxului". Constantin Mine combatea, cu cea din urma violenta pe liberali i, mai ales, pe fratii Bratianu; pe baza acestei animozitati, o intellegere nemarturisita mijloci intre partidul conservator i ziarul Adevaxul". i, fiindca, partidul lui Take Ionescu, pentru care Male avea simpatii, nu figura in lupta. buna dispozitie pentru opozitia conservatoare ii fu permisa. Nicolae Fleva, care se bucura de un numar de voturi personale in Bucuresti, Metz intelegerea cu conservatorii, pe baza revizuirii Constitutiei. Fleva se declara antireviziomist, deci puntea de trecere in apele conservatoare, era gasitä. Si astfel, partidul conservator se afla, in aceasta situatie sa-i zicem numai delicatã" ca ä sustie i pe liberalul Fleva, fiindca era mai putin inaintat decat guvernamentalii, sa sustie i pe socialistul Mille, care era cu mult mai inaintat. . Pentru ca sa inlesneasca alegerea lui Fleva si Mille, partidul conserVator sacrifica pe unii dintre candidatii lui. Cand, in casa lui Alexandru Marghiloman s'a aclus in discutie sprijinirea candidaturii lui Constantin Mille, unii fruntasi s'au impotrivit. Dar Marghiloman i Filipescu au sprijinit combinatia pe motivul, foarte puternic, cum ca, in timpul campaniei electorale concursul ziarului Adevärul" va fi de cel mai mare folos. S'a discutat, apoi, (laza sa se sustina f atis aceste doua can-

didaturi chiax dela intaiul scrutin, partidul nepropunand cleat '7 candidati la colegiul al 2-lea, pentru ea la celelalte 2 locuri sä figureze, ca independente, candidaturile Fleva-Mille; majoritatea a hotgalt, insa, ca sprijinul f4i§ sa fie dat, la balotagiu, iar lista partidului sa fie de 9 candidati. Alegerile s'au facut in aceste conditiuni. Mihail Des liu, care era seful elector al Capita lei din paxtea conservatorilor, candida la collegiul II de Elov si la colegiul I de Dambovita pentxu Camera. La colegiul I de Illov sunt alesi de la intaiul scrutin Nicolae Filipesct i Alexandru Marglhiloman, un singur liberal Emil Petrescu, iar pentru 2 locuri se decilara balotaj.

www.dacoromanica.ro

169

La colegiul al 2-lea, sore a se asigura alegerea lui Barbu Delavrancea. conservatorii incheie cartel electoral cu liberalii: la toate sectiile agentii liberali trebuiau sa dea cate un numar de voturi lui Delavrancea, cu conditia ea si agentii conservatori sa treaca un numar de voturi doctorului Botescu. Doctorul Botescu era foarte urat de carciumari, deci amenintat sa cada, fiindca acestia reprezentau vre-o 900 voturi in colegiul al 2-lea, iar d. Vintila Brätianu dorea imperios ca doctorul sa intre in Camera. Rezultatul acestui cartel fu alegerea de ila intaiul scrutin numai a doctorului Botescu, a d-lui Hagi Teodoraki de pe lista guvernarnentala si a lui Barbu Delavrancea de pe lista conservatoare. Numarul de voturi obtinut de cei alesi fata de colegii lor de pe ambele liste, este dovada cea mai larnuritä a cartelului. Iatä cifrele : Doctorul Botescu, pe care aproape nici un carciumar nu 1-a votat, ese in eapul listei liberale cu 2559 voturi, pe cand d. I. Th. Florescu, pe care toti carciuniarii 11 votau, cade in baletagiu cu 2525. Ceilalti candidati liberali, afar& de Hagi Teodoraki, pe care il vota intreg comertul, nu ajunge nici unul nici macar la 2200. La conservatori, Barbu Delavcancea e ales al cloilea pe Ca-

pital& cu 2550 voturi, pe and seful Capitalei i marele elector Desna. atinge d'abia 2216, iar eu al 3-lea pe lista conservatoare, am 2067. Electorii conservatori i efi de colori, N. Lahovary, Misu Poenaru-Bordea, dr. Mendonidi nu tree de 1800, 1846, 1600, etc.

La balotagiu. partidul conservator nu mai sustine de cat candidaturile independente ale lui N. Fleva si C. Mille; noi, candidatii partidului suntem saerificati. In urma alegerei lui Barbu Delavrancea la intaiul scrutin si a lui M. Desliu la Dambovita, eu ramasesem cap de lista pe lista opozitiei pentru balotagiu, dar invidille din partid si necazul Ca altii erau rarnasi in Lima, au contribuit ca partidul conservator

sa nu mai poata obtine nici un succes la balotagiu. Singurii alesi ai opozitiei that Constantin Mille si Nicolae Fleva. La una din sectii, la Tabacari, din Albastru, unde am

www.dacoromanica.ro

170

stationat toata ziva, nici chiar agentii electorali, cari votau la aceastä sectie, n'au voit sä villa la vot cu toate stamintele mele. Pretextu1 lor era teama ca vor fi batuti de agentii guvernului; adevärul era ca nu mai exista interes de partid in lupta. Alegerea lui Constantin Mille s'a datorit i simpatillor pe care le avea atunci in sanul corpului electoral din Capita la. Cu alegeri absolut libere ar fi foist ales poate fara ajutorul unui alt partid; dar cu alegerile influentate de puterea guvernamentaia, sprijinul partidului conservator era necesar. Pe cand ta,ra este in asteptarea insemnatelor discutiuni si realizarea reformelor anuntate i propuse de liberali, o stire de mare senzatie se raspandeste : Tarul Rusiei va vizita Romania oprindu-se in portul Constanta. Razboiul cel mare batea la usai.

0 escadrila franceza vizitase portul Cronstadt, iar presa franceza jubila. Un recent imprurnut de 800 milioane franci acordat Rusiei era menit ca sa completeze reteaua de cM ferate strategice, iar peste 6 luni armata rusa, pe picior de pace trebuia 0, se ridice la 1 /ninon trei sute mil oameni. Rusia cauta i aliati noui. Suparata, pe Tarul Ferdinand al Bulgariei, din cauza purtarei sale in timpul razboiului balcanic, isi indreptase ochii asupra Romaniei.

Intaiul act de curtenire fu trimiterea bastonului de maresal regelui Carol; aft doilea, aceastä Interventia Romaniei in Bulgaria si dovada facuta a puterei sale militare impresionase pe rusi. In ziva de 1 Iunie Tarul

intra In portul Constanta pe iahtul sail Standard", pilotat cie comandorul Margineanu. Erau orele 10 a. m.

Dela orele 8, comandantul Margineanu pomise in ilarg pe alupa Ovidiu", spre a intampina iahtul imperial urmat de flota rusa. Regina Elisabeta, din pavilionul sau, urmarea cu un telescop

inaintarea flotei ruse. Iahtul Standard" apare, urmat de crucisatoarele Cahul" i Alm_az", plus 4 contratorpiloare, toate conduse de piloti romani.

www.dacoromanica.ro

171

Regele Carol e imbracat cu uniforma de maresal rus ji poarta bastonul de maresal; principele .mostenitor Ferdinand poarta uniforma de colonel rus, caci este comandantul unui regiment, iar principele Carol, aghiotant a la suite", este iarasi Saa ofiter rus.

Tamil este insotit de Tarina, Tareviciul 1 doua marl clucese, fiicele sale.

La debarcader, primarul Constantei prezinta Tarului painea cu sarea traditionala pe o tavä de aur daruita Constantei de rege. Tava poarta inscriptia : Romania-Constanta 1 Iunie 1914".

Dupa, intrarea In pavilionul regal Regele prezinta Tarului pe ministri, apoi pe Alexandra Marghilornan, Take Ionescu, Ion Lahovary, C. Istrati si Constantin Stere. C. Stere, fostul revolutionar rus, prezentat Tarului a facut valva.

Dar Stere era adus acolo ca un simbol al capitularei fata de tarismul rus impotriva caruia se revoltase candva.. Cand Regele a facut prezentarile, Tarul s'a oprit in fata fiecaruia si a schimbat cu fiecare cateva cuvinte. Dar cand a ajuns in fata lui Stere, Regele Carol a pronuntat numai numele nrezentatului si a trecut mai departe fara a se opri. Doamnele au fost prezentate Tarinei.

In timpul cat flota rusa inainta spre port, 6 aeroplane au evoluat neincetat printre vase. Au facut mare irnpresie foarte indraznetele evolutiuni ale locotenentului Capsa, care se strecura cu mare maesfrie printre crucisatoare i iahtul imperial. era foarte sfiicios. Dar mica nefericitul Tareviciul noastra, principesa, Hearn, s'a dus indrazneata, drept la clansul, 1-a luat de mama, si 1-a pus in mai buna, dispozitie. Au fost, bine intelles, banchete i ceaiuri. Tarul a oferit un

ceaiu pe borclul lui Standard" servit de cele 2 fiice ale sale. Dintre toate trupele, tarul a distins regimentul 5 rosiori comandat de colonelul Herescu. Regele i-a oferit proprietatea regimentului. Pe cand se duceau la Catedrala, suveranii s'au oprit in fa.ya

www.dacoromanica.ro

172

acestui regiment care tinea garnizoana la Dobrici in Dobrogea noua. Regele Carol a spus : De pare ce acest regiment a intrat cel dintai in Silistra. va avea de azi inainte de patron si proprietar pe tarul Nicolae. Sa strigam, deci : Traiasca Tarul ! traiasca Tarina !". Trupa a strigat ura ! iar cei doi suverani s'au sarutat in fata regimentului. La ora 3, tarul a primit pe Standard" vizita lui Ionel Bratianu si la 3 jum. vizita ministrului mostru de externe Dr. Porumbaru.

A urmat decernarea decoratiilor si a darurilor. Lui Ion Lahovary, Al. Marghiloman 0. Take Ionescu. cari aveau Sf. Ana"

in gradul cel mai mare, tarul le-a oferit ate o tabachera de altr incrustata cu briliante i Steaua imperiala rusa.

La defilarea trupelor, tarina n'a asistat, fiindca nu putea indura oboseala. Tarul ai-a exprimat surperinderea v5zand solciati dobrogeni cu fesuri.

Regele Carol a esit calare in fata trupelor, s'a pus in capul lor, a salutat cu sabia pe tar, apoi s'a asezat langa el. Pranzul de gala a fost servit la palatul regal, intr'un pavilion construit de arhitectul Petre Antonescu, Regele Carol si tarul Nicolae au rostit toasturi. Amkndoua toasturile, tot atat de sincere ca i särutatul dinaintea regimentului 5 de rosiori, au fost numai hirnnuri de pace, iar peste 2 luni izbucnea marele razboi mondial. De si faptele petrecute la Constanta n'ar intra in cadrul Bucurestilor de altä data", totusi covarsitoarea lor importanta, impunea povestirea lor. Fiindca de aceasta vizita imperial& au fost legate uncle din faptele ulterioare in care Romania a fost actor activ. Tarul si familia imneriala au plecat din Constanta in aceeas sear& la ora 10 jum., iar ministrul de externe al Rusiel, Sasonov, a venit la Bucuresti. Rusia incepuse, chiar inainte de izbucnirea rdzboiului celui mare, sa starue pentru ca Romania s& treaca in tabara lutelegerii. Zilele in care d. Sasonov a stat in Bucuresti pot fi nu-

www.dacoromanica.ro

173

mite zile istorice. Asupra lor Ionel Bratianu, seful guvernului de atunci, ar.fi putut spune multe lucruri interesante. S'a observat ca la Constanta seful particlului conservator Titu Maionescu a lipsit, partidul conservator fiind reprezentat acolo prin AL Marghiloman. Cauza a fost ca in acele clipe Titu Maiorescu era demisionar Nemultumirile provocate in partid prin publicarea noului program, defectiunea profesorilor universitari, cat i ostilitatea crancena a lui Petre Carp impotriva sa au hotärit pe Maiorescu sa cedeze sefia lui Marghiloman. Si, In adevar, in ziva de 5 Iunie, comitctul executiv al

partidului s'a intrunit la club. loan Lahovary citeste textul demiisei lui Maiorescu.

Intelegerea fusese fault& mai dthainte ca sefia sa fie data lui A.1?.xanclru Marghiloman

Pentru ca alegerea sa aibã infatisarea unui act esit din armonie si intelegerea tuturor. acela care a propus alegerea lui Marghiloman a fest Mihail Desliu, aghiotantul cel mai devotat al lui Filinescu.

Apoi au vorbit pe rand: Dimitrie Greceanu din partea Iasilor, Gheorghe Stirbey in numele Craiovei, Constantin Anion si chiar Nicu Filipescu, toti recomandand sena lui Marghiloman.

Marghiloman a lost ales sef cu unanimitate, dan natimlie cari au distrus partidul conservator ardeau acoperite de cenusa fatarniciel. In acelas timp se deschid Camerele constituante printr'un Mesagiu regal. 1Discutia asupra revizuirii constitutiei este patirnasa, dar ceea ce Intampina, cea mai mare impotnivire nu este reforma electorald, ci exproprierea. Proprietarii cei marl nu primesc principile legii de si exproprierea e propusa In termeni destul de moderatl. In partidul de la guvern sunt doua, curente cu privire la reformele constitutionale : curentul extermist, care cere o expropriere foarte larga Si votul obstesc, i curentul ccil mai moaerat reprezentat prin Emil Costinescu, ministrul flnantelor si

www.dacoromanica.ro

174

Alexandra Constantinescu, ministrul doinenillor.

eful guver-

nului, Ion Bratianu, trece mai malt catre curentul cel d'al doilea. Parerile sale triumfa pana in cele din urnia. Pe and taxa era preocupata de discutia constitutionalk in Albania, pe tronul careia se afla principele de Wied, ruda reginei Elisabeta a Romaniei, isbucneste revolutia. Dupa lupte crancene, revolutia birue i principele de Wied este silit sa fuga.

Dar regina Elisabeta, care de obicei nu se amesteca in politica dinauntru sau din afara, de astädata intra in actiune stärue ca Romania sa inter vie pentru ralvarea tronului rudei sale. La un moment Puterile discuta foarte serios ca O. se dea Romaniei mandatul de a pacifica Albania cu armele. Sunt oameni politici romani carora acest mandat le surade. Take Ionescu, interviewat, declara ca aceasta insarcinare data tarii sale nu i-ar displace. In cele din urma aceasta aventura este respinsa definitiv. De altfel nici Italia si nici AustroUngaria nu primeau amestecul Romaniei acolo uncle interesele italiene i austro-ungare erau in joc Neputand isbuti sä intereseze Romania pentru soarta rudei sale, Regina Elisabeta izbuteste sk se organizeze in Romania un corp de voluntari romani care sa plece In Albania spre a lupta cu armele pentru cauza principelui de Wied. Cu banii din caseta regala 1 cu alte fonduri anonime sunt recrutati un numar de voluntari, cari, dupa ce sunt inarmati, echipati si uniformati cu o bizara uniformk pleaca catre campul de lupta. Romanul n'a lost nicio data aventurier ; de aceea cu mare

greutate s'au putut ga.si vreo suta de oameni hotarlti sa fie mercenari i sa-si jertfeasca viata pentru o cauza care nu era nici a lor, nici a tarii lor. Din Budapesta se telegrafiaza ca 80 din acesti voluntari ajunsi in acel oras n'au putut gasi adapost in nici un hotel caci nu inspirau incredere"; de aceia au lost silii sa doarmk noaptea petrecutä acolo, pe strada. Imprejurul lor se adunase o mare multime de curiosi atrasi de originalitatea uniformei.

www.dacoromanica.ro

175

Dupa un sir de lupte, mai mult sau mai putin serioase In Albania, voluntarii roanani s'au reintors in tara. Cauza printului de Wied era pierduta. La aceasta. epoca sfarsit de Iunie moare Ion Saita, avocat de mama Intãia, deputat liberal, fostud prefect de politie al ministrului de interne liberal Vasile Lascar. Ion Saita a fost unul din oei mai buni prefecti de pantie ai Bucurestilor. Lui i se datoreaza multe reforme, el a pus ordine In multe servicii, sub el politia incepuse sa se modernizeze. Europa fierbea. Se simtea ea in aer este electricitate i ca descarcarea va trebui Ls.ä. fie apropiata i spaimantätoare. Inarmarile tutulor Statelor luau proportii uriase. Artnata germana se Inmultise, de ourand, cu 4 corpuri de armata; in Franta marele orator socialist Jean Jaures lupta din rasputeri ca sä reduca serviciul militar de la 3 la 2 ani, dar nu izbutea; Rusia ii ,Inmultise cu banii francezi, cane ferate strategice crestea armata Tie picior de pace 'Ana la 1 milion 300.000 oameni; in sfarsit Austro-Ungaria, care vedea prirnejdia venind pentru ea, tindea sa declare razboi Italiei. In fruntea paitidului razboinic austriac stetea motenitonil tronului arhiducele Ferdinana, cat 0 seful statului major al armatei. Razboiul austro-italian plutea Sal aer. Diplomatii unora din tarile marl dedeau aparenta ca lupta din greu dar convinsi ca sa inlature catastrofa,In realitate cele doua tabere: tripla-alianta i dubla-alianta, alaturi avand Anglia, se masurau i asteptau momentul. Acest moment sosi mai repede de cat se credea: Arhiducele Front Ferdinand, mostenitorul tronului Asstro-Ungariei, e asasinat, dimpreuna cu sotia, pe cand vizita Seraievo, capitala Bosniei.

De acum evenimentele se vor desfasura cu iuteala de fulger 0 marea conflagratie nu va Intarzia mai mult de o luna. La sfarsitul lunei Iunie un numar de conservatori au plecat la Tibanesti, mosia dui Petre Carp din judetul Vaslui, spre a-i duce urriri de viata lung& i omagiu de atImiratie, cu prilejul aniversarei sale de 17 ani.

www.dacoromanica.ro

176

Au plecat la Tibanesti: Al. Marghiloman seful partidului conservator, N. Filipescu, colonel Garlesteanu, D. Nenitescu, C. Mavrodin, Ion Baoalbasa Dinu Stoianovici si C. Hanes prolesorul. Petre Carp se afla in cele mai bune dispozitiuni. A primit felicitarile celor veniti i i'a poftit la ceai si cafea, cu la pte.

Unul dintre cei de fata facand oare care zeflemele pe socoteala ziaristilar de fata, Carp a vorbit. Ce,'nu ti plac ? Se vede ca nu stii despre dansii ceea ce e scris prin carti, ca sunt a patra putere in Stat. Aflä, insa, ca unui ziarist i se cere: minte, inima, talent si cultura. Cam mult, intrerupse cel'lalt. Iar Carp ii rdspunde Vezi, dar, ce greu ti-ar fi s fii gazetar. La ora 11 dejunul. Unii propun sa se mänance in picioare, Carp este pentru aceasta idee spre a dovedi c. e inca viguros; dar tinerii protesteaza i cer scaune. Carp se snpuse. Cel dintaiu tomt, il tine Niculae Filipescu. Este foarte instructiv, de aceea 11 dau ad intreg. Domnule Carp. Am magulitoarea insarcinare de a-id marturisi sentimentele noastre de admiratie. Te rog s primesti acest omagiu ca unul ce nu poate adaoga nimic la munele pentru d-ta nimic pentru noi, insa. mult. d-tale E cazul de a zice: nirnic nu lipseste gloriei tale, numai tu lipsesti gloriei noastre. Intrat de viu in nemurire dupa ce ai gustat farmecul toata amaraciunea gloriei, ne mai avand nimic de invidiat nu pot de cat sa 11 urez sa traesti ca pilda i ca 1ecie ani indelungati".

Cata zadalrnicie sl cätä ironie In toate aceste fraze si pa-tinie politice. Cate-va duni mai tarziu Carp si Fiipescu se aflau In cloul tabere dusmane fat& de razboiul mondial si chestia nationala romana. Iar omul care la 1914 era decretat de Filipi!scu

drept un intrat de viu in nemurire, intra peste patru ant in cea mai inturnecata retragere.

La aceastä masa au mai vorbit l altii: Al. Marghiloman, Dimitrie Grecearnu, doctor Peride, colonel Garlesteanu.

www.dacoromanica.ro

177

Carp a raspuns cu un toast de protocol f&r& nimic insemnat, nici ca stil nici ca gandire. Era toastul omului sfartit caruia i se aduceau laudele obicinuite pentru cei disparuti. Astfel de sbzbatori, or cat de magulitoare ar fi pentru cei carom se adireseaza, seaman& cu Inmormantarile.

In urma atentatului de la Serajevo o mare agitatie incepe In Serbia, ziarele unguresti anunt& ca. Serbia a mobilizat 70.000 soldati la granita Austro-Ungariei. Intre Romania si Bulgaria relatiunile sunt cat se poate de dusmanoase. Granicerii bulgari Impusc& Inteo zi pe un granicer roman, peste cateva zile granicerii romani ucid 5 graniceri bulgari, adic& pe toti oamenii pichetului. Pe toata frontiera dobrogeana urmeaz& atacuri i focuri de pusc& schimbate. La pichetul 25 alti 2 soldati bulgari sunt ucisi pe cand asaltau pichetul romanesc. Aceste frictiuni produc

mari agitatii In Bulgaria si nu mai putina enervare la Bucurest. Ziarele public& o telegram& din Constanta care anunta ca bulgarii au concentrat forte numeroase spre Dobrici si mainteazä; din Constanta este trimis care acel punct, reghnentul 18 de artilerie. Se pregateste de plecare regimuntul de obuzerie si regimentul 34 de infanterie. Enervarea creste la Bucuresti ceas cu ceas. La Belgrad se fac manifestatiuini repetate i violente in potriva Austro-Ungariei, telegramele aduc stiri din cele mai Ingrijoratoare. fiindca presa austro-ungara vorbeste hotarit despre o interventie militara in Serbia. Deocamdata se anunta c& Viena va trimite la Belgrad un ultimat care va complica fireste situatia. Toate valorile sunt in mare scadere la Bursa.

La 10 Iu lie Austro-Ungaria trimite la Belgrad ultimatul, punand Serbiei conditiuni foarte grele i cerand raspunsul In 48 de ore.

Nota, acuza Serbia cä a patronat atentatul de la Serajevo, apoi cere Serbiei s& declare ca renunta la Bosnia, in.sfarsit impune o serie de masuri precum: suprimarea publicatiilor 41tatoare, dizolvarea Societatilor anti austriace, va elimina din 12

Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

178

armata g din celelalte servicii ale Statului pe cei eari fac propaganda contra monarhiei, va primi ca agenti ai acestei monarhii sä intre in Serbia spre a indeplini toate aceste indatexiri etc., etc. In sfarsit pentru ca umilinta ea fie deplina, s'a impus Serbiei ca, pe ziva de 26 Iunie, Serbia sä raspunda printr'o Nota al careea continut era redactat de ministerul de externe la Viena si inserat In Nota trimisa Serbiei. Aceasta Notä este privita pretutindeni ca o declaratie de razboi, la Bucuresti paxerrea cercurilor politice este el Rusia cnu va putea tolera executarea Notei i va interveni cu armele. Evenimentele se precipita. Telegramele anunta ca artileria si cavaleria sax135. Mainteaza catre frontiera.

In acelasi timp telegramele din Durazzo vestesc cum ca detasamentul voluntarilor romani. comandat d locotenenitul Burki, a intrat cu succes in lupta. Esind din transee a dat asaltul si a pus pe fug5 pe insurgenti. Detasamentul era tare de 120 de oameni. Serbia raspunde In termen ultimatului austriac, insA cu

o Notä care, parand neindestulatoarre la Viena, relatiile diplomatice intre Austro-Ungaria si Serbia se declara. rupte. Razboiul este acum de neinlaturat. Rusia intervine in conflict si trimite Vienei o Nota in care II cere sa prelungeasca termenul dat Serbiei spre a raspunde. Aceasta Nota e comunicata i Romaniei. In ofarsit Austro-Ungaria trimite Serbiei declaratia de razboi oficiala.

.

Luptele incep nrintr'un duel de artilerie ce se prelungeste, iar sarbii incercara sa arunce in aer podul peste riul Sava, dar nu izbutesc.

In Rusia mobilizarea partial& este decretata; bursa e inchisa pe cand in Germania e decretata starea de razbal. La Paris spiritele incep sti fie foarte agitate, Planta simte cä momentul eel mare se apropie. In ziva de 19 Iu lie marele orator socialist Jean Jaures, acela

care lupta ca sä scada puterile militare ale Frantei, este asasinat.

www.dacoromanica.ro

179

Pe cand se afla in cafeneaua-restaurant: Au Croisant", din Rue Montmartre, a fost impuscat din strada de catre un tanar. Lovit la cap de mai multe gloante, Jaures a murit curand. Razboiul Intre Serbia si Austro-Ungaria urmeaza räzboiul cu Rusia. Rusia ataca Austria, apoi Germania declaral razboiul de-odata si Rusiei l Frantei. Situatia Romaniel devine gingasa. Pe de-oparte Austro-Ungaria si Germania cer Romaniei co sa intro In actiune Cu toate fortele sale, pe de alta parte Rusia si Franta cer Romaniei sä nu se angajeze. Apoi In tar& rdzboiul adaturi de Austro-Ungaria este foarie nepopular.

Partklul socialist condus de doctorul Cristian Rakovsky se deda la mari agitatiuni cerand ca Romania a nu intre In razboi.

Fata cu agitatia ce creste si sub presiunile din afara, regele Carol convoaca la Sinala consiliul de coroana compus din Printul Mastenitor, Minitril, Presedintii Corpurilor legiuitoare, sefil celorlalte partide i oare cari fruntasi politici. Nicolae Filipescu era In streinatate pentru ca sa-si Ingrijeasca sanatatea.

Regele era de parere ca Romania sa stea alaturi de Puterile Centrale i s& intre imediat in razboi. Seful guvernului, insa, cat si Take Ionescu nu erau de aceast& parere. Ramanea Marghiloman seful partidului Conservator.

Ca Romania sä intre In razboi alaturi de Franta si de

Rusia, nu era cu putinta, Intai fiindca germanii se aratau a fi cei mai tari, intraser& in Belgia I in Franta unde Inaintau victoriasi, al doilea fiindca, regele Caral n'ar fi mers nici °data in contra Germaniei. Atunci oamenii politici cazura de acord ca sa sustina ramanerea Romaniei In neutralitate. Inainte de intrunirea consiliului de coroan& la Sinaia ce trei sefi de partide: Ion Bratianu, Take Ionescu l Marghiloman se pusera de acord ca sa susting, neutralitatea. Sinaia se vmplu repede de vizitatori, oameni politici, cores-

www.dacoromanica.ro

180

pondenti ai ziarelor streine i ziaristii din Bucuresti. Tot ce era on-i politic in Bucuresti alerga la Sinaia, acolo unde se juca una din cele mai vitale partide politice. De altfel in cercurile ini-

tiate rezultatul erea cunoscut dinainte, numai marele public nu era in curent cu dispoziga factorilor politici hotaritori. Consi liul de coroana se intruneste sub presedintia regelui. Din partea liberalilor can erau la guvern, vorbira primul ministru Ion Bratianu presedintele Camerei 1VIihail Ferikide si Emil Costinescu ministru de finante. Toti se pronuntara pentru expectativa si aceasta pentru mai multe motive. Principalul motiv invocat fu cã armata nu era pregatita. Apoi un motiv puternic fu acela ca Romania nu s'a 1iat nici o data cu Germania i cu Austro-Unciaria ci cu Tripla-aliantä. Cat timp nu se va cunoaste atitudinea Italiei, Romania trebuie sä astepte. Regele Carol vorbi stäruind ca Romania trebue sa intre in iazboi alaturi de Puterile Centrale pentru ca sã reia Basarabia care i'a fost rapitä. Facu lauda arm atei germane spunand ca este o armata de elita careea nimic nu-i va putea rezista. Cat priveste Italia regele afirma ca are informatiuni te... meinice cum ca Italia va intra negresit in. razboi alaturi de Germania pentru ca sä reia Nizza, Savoia i Corsica. Petre Carp vorbi sprijinind parerea regelui. Ceru ca Romania sa intre imediat In upta alaturi de Puterile Centrale, Iiindca primejdia cea mare va fi in totdeauna pentru Romania imperiul rusesc. ' Take Ionescu vocrbi apoi sprijinind neutralitatea absoluta fat:a de amandoua taberele. Alexandru Marghiloman si Ion Lahovary fur& de aceiasi parere.

Regele Carol ramanea tot la varerea lui. Dar tocmai atunci veni stirea cum ca Italia si-a declarat neutralitatea. Aceasta veste fu decisivA. Regele declara atunci ca se asociaza la parerea celor can au sprijinit neptralitatpa. De si aceasta nu e parerea sa, de si crede cu convingere cum ca interesul Romaniei este 0, intre in lupta alaturi de Puterile Centrale, fiind rege constitutional se plead. In fata vointei tarei.

www.dacoromanica.ro

181

Consiliul de coroana hotari, dar, neutralitatea leala. fatä de tati i, in timpul acesta, pregatirea intensiva a arrnatei. A doua zi adversarii parerei regelui i ai lui Petre Cazp avura un nou triumf : telegraful aduse stirea cum ca Anglia a declarat razboi Germaniei. Regele Carol vazu atunci ea 3ituatla incepe sa se arate ingrijoratoare pentru Germania. Take Ionescu se afla in Anglia cand ratzboiul eel mare fu dezlantuit. Acolo i se spune ca daca Romania va intra in lupta alaturi de Germania soarta ei va fi trista, la ineheierea pacei va fi desfiintata i impartitä intre Rusia si Bulgaria. Fiincica Bulgaria sta la panda si nu se nronuntd. hotarirea ei era sa ia pozitia contrarie pe care o va lua Romania, daca Romania va merge cu Puterile Centrale, ea sa mearga. cu Rusia,

iar daca Romania va merge cu Intelegerea ea sa treaca, in tabara Centralilar. Take Icxnescu lua trenul imediat i alerga alarmat in tara; el vernea cu hotarirea de a optri cu or ce pret intrarea Romaniei in razboi alaturi de Austria si de Germania. Pe cand un om politic roman d. Gheorghe Mironescu venea cu trenul de la Craiova la Bucureqti se intalni cu Take Ionescu care venea din Anglia. Cum Ii vazu Take Ionescu foarte alarmat Si

stria :

Mironescu, finis Romaniae !". Cateva zile mai tarziu, dupa ce Namurul belgian cazuse si germanii castigara batalia dela Charleroi, intalnii pe calea Vic-

toriei in dreptul Teatrului National pe fiul unui om politic foarte francofil, care venise in ajun de la Sinaia. L'am Intrebat care va fi atitudinea Romaniai cand va esi din neutralitate, el mi-a raspuns : -- 0 sa mergein cu germanii fiindca ei sunt invingatori. Nicolae Filipescu isi patrasi cura din strainatate unde se afla i veni cat mai repede in Bucuresti. A doua zi erau la el cativa prieteni i cunoscuti de aproape. Se aflau, repauzati astazi : Nicolae Fleva, Barbu Delavrancea, D. Mani si d-rul Giani, precum pi d-nil Ionas Gradisteanu, Pascal Toncescu si cu mine. Pascal Toncescu venea dela Paris si venea plin de entu-

www.dacoromanica.ro

182

ziasm. El spunea cä a vazut minuni, o armata franceza numeroask bine echipata 1 plinA. de insufletire pentru lupta, Pascaa Toncescu striga el Romania trebue sä intre imediat in lupta sa treacA muntii. Fiipescu nu spunca nimic, tacea i asculta fará sa fie convins. Entuziasmul juvenil al lui Toncescu nu'l incalzea de loc. In timpul convorbirei intreb : Dar Bulgaria ce va face claca vom Intra in Transilvania? Atunci Filipeseu paraseste, pentru intaia card., tacerea si spune textual. Da, de asta ma tem i eu! si

In ceasurile acelea Filipescu nu era Inca convins ca Romania trebuie sa intre in luptã alaturi de Franta, de Rusia de Anglia.

Anglia a. declarat razboi Germaniei. tirea strabate ca fulgerul, in cercurile germane si germanofile ingrijorarea se arata, in cercurile francofile este incredere in victorie si entuziasm.

Wä cum a procedat Anglia. Ambasadorul englez Sir Edward Goschen s'a dus la parlamentul german si a cerut secretarului de Stat von Iagov, ca Germania sa dea asigmari cum ca neutralitatea Belgiei nu va fi violata. Ministr al german a raspuns cit aceasta nu se poate de oarece in acest caz Franta va invada Germania tcrecand prin Belgia. In urma acestui raspuns ambasadorul Angliei a adus declaratia de razbol i si-a cerut scrisorile de re-. chemare.

Incep sa razbeasca unele incidente de la Consiliul de CoroanAl.

Se stie cit Petre Carp, in urma caderei sale de la guvern, era in mare raceala cu regele care nu'l sustinea. Aparand in consiliul de Coroana parerea capului Statului, Carp Ii lua o abilt revansa. Dupa terminarea consiliului, regcle s'a apropiat de Carp si i-a spus, strangandu-i calduros mama: Sunteti un om de inirna 1 um adevarat barbat de Stat.

www.dacoromanica.ro

183

Cei1ali oameni politici de fata au !rite les ca vorba era, nu numai o laud& pentru Carp dar i o dezaprobare a purtarei lor.

Regina Elisabeta, afland desre rezultatul exclamat in limba franceza: un calambur.

consiliului

.

C'est une decision des... orientale. Intre Emil Costinescu i Petre Carp a fost o ciocnire cam violenta. Cand Carp a. sustinut cu caldurä ca Romania, sä intre in razboi aläturi de Austro-Ungana, Costinescu i-a spus : Vad, domnule Carp, cà tot nu intelegi sufletul poporului roman. De aceea n'ai putut ajunge la ceva. Poti dumneata sa-ti iei rasnuncterea unei astfel de politici? Carp raspunde hotarit: Da.

Ion Lahovary intervine atunci: Dar ai 9 oameni can s. te secondeze? Germanii i austtro-ungurii nävalesc in Bucuresti la Sinaia, venind din Bulgaria si din Turcia. In gara din Sinaia trenul e luat cu asalt de mobilizatii Puterilor Centrale. Toti pleaca la corpurile care opereaza pe frontul oriental. Batistele flutura pe peron, cei din vagoane raspund. La revedere la Varsovia! La revedere la Moscova!

Toti germanii acestia sunt siguri cã nu vor face de cat un mars de parada pan& In inima Rusiei. In tar& nimenea nu mai O., atentiune ref ormelor constitutionale cad razboiul acapara toate gandurile. Mai multe aaegeri partiale pentru camera si senat, dau 3 conservatori, 2 takisti, 1 liberal si 1 balotaj. La Colegiul I de Camera din Illov sunt alesi Doctorul C. Istrati si Petre Carp. D'abia inceput rãzboiul cel mare si Papa Pius al X-lea moare. Era al 258-lea Papa al catoaicior. _ De si Romania este neutra, germanii fac sfortari pentru ca sa se foloseasca de ttritoriul Romaniei pentru. scopurile lor militare. Intr'o zi se räspandeste zvonul ca un tren

www.dacoromanica.ro

184

german plin cu marinari germani a trecut prin tar4 cu destinatie pentru marina militarä a Turciei. Fat& cu alarmarea opiniei publice si interventla reprezentantilor Angliei, Frantei i Rusiei guvernul a clat un co-

municat in care se spunea a in adevär au trecut prin taxa un numar de 257 meseriasi de diferite nationalitati, in majcritate germani, Ins& toti erau cu pasapoarte in regulk fara arme i cu certificate. Ca merg pentru lucrarile liniei ferate de la Bagdad. Guvernul, insa, a luat masuri ca pe viitor, asemenea treceri O. nu se mai faca' de cat in grupuri de eel mult 20 oameni.

Nu voi urma peripetiile luptelor pe frontul francez pe frontul rus, voi spune nurnai cä la mijlocul lui August stil vechi rusii inaintau contra anstro-ungurilor si luau Lembergul iar pe frontul francez germanii bateau pe francezi In Alsacia, ii bateau In marea batalie de la Charleroi si cucereau In Belgia Liege si Namur. Iar in Rusia orientala, germanii ne-

avand de cat trupe putine si de calitate inferioara,

rusii

respingeau pe germani i inaintau pana la KOnigsberg. Cat timp dupta era nehotarata iar victoria germanilor probabila, sefii de partide erau partizanii neutralitatei. Insa victoriile rusilor impotriva austriacilor incep sa provoace alt curent in taxa. Dupa caderea Lembergului Take Ionescu si Nicu Filipescu incep o puternica campanie cerand ca Romania s. intre in lupta impotriva Austro-Ungariei. Atunci intervine si bat-Alia dela Marna.

Cand s'a fäcut dovada cum ca formidabila armata Germana nu este invincibilä, cand ostirile germane care pana, atunci mergeau din victorie In victorie, sunt oprite in loc, bätute Si respinse peste raul Marna, cei cari erau neutrali 'Ana atunci incep sa ceara cu glas tare intrarea Romaniei in actiune. Dar regele Carol se Impotriveste.

Ziarele lui Take Ionescu si ale lui Nicu Filipescu ataca pe rege i cer ea Romania sä intre In razboi ehiar i impotriva

vointei regelui; toata lumea aceasta spune cal ora Romaniei a sunat acum, ora aceasta nu trebue pierdutä.

www.dacoromanica.ro

185

Presiunile asupra Romaniei sunt mari din doua päii, imparatul Austriei face apeluri desperate la vechiul sau arnic regale Carol ca sa-i vie in ajutor, regele Carol cere, la randul sau, ca sa-si respecte angajamentele luate fata de imparat. Insa aceleasi staruinte le fac acum si reprezentantii Intelegerei.

Calvarul regelui incepe, de suparare cade la pat. Regele Carol, care, tinuse in mama taxa timp de 45 de ani, regele Carol care dictase tutulor guvernelor politica din afara, regele Carol care fusese stapanul in toata puterea cuvantului, se vede, deodata, neputincios la ora cea mai hotaritoare. Pus

in situatia de a nu'si putea tine fagaduelile fata de patria sa de nastere i fat& de impäratul Austriei, Ii manifests& intent% ca sä abdice. Zvonul abdicarei sale, circula in cercurile politice.

Fata de dispozitia. opiniei publice, a lumei politice §i armatei, acuma Germania cere Romaniei ca sa, ramaie neutra. Fiindca Germania s'a incredintat cum ca pe cooperarea activa a Romaniei 'nu se mai poate bizui, cere de acum ca, cel putin, Romania sä ramaie in neutralitate. Un nou ministru german la Bucuresti, d. Von den Busche este trimis in Romania. Regele, intelegand si el ca arrnata romana nu va mai putea lupta alaturi de unguri. devine partizanul neutralitatei. Dar si in partidele politice a intrat neintelegerea. La liberali Emil Costinescu este partizanul intrarei in razboi si cat mai curand ; dar Ion Bratianu se impotriveste, pe de o parte fiindca armata este nepregatita, pe de alta parte fiindca propunerile rusesti nu-1 multumesc. In adevar rusii fiind acum singuri biruitori pe frontul austro-ungar tin tonul sus si au pretent.ii marl. Pe langa presiunile facute asupra anglo-francezilor ca sa le asigure Constantmopolul, nici romanilor nu vor sä le asigure intreaga Bucovina; Cernautii l cu o parte a Bucovinei, II cer peritru amen. La conservatori dihonia e mare, Nicu Filipescu, cere convocarea comitetului executiv al partidului si acolo propune o motiune prin care partidul reclamä intrarea imediata In razboi.

www.dacoromanica.ro

186

Intr'una din sedintele furtunoase, Barbu Delavrancea, partizan entusiast ar inträrei in actiune a rostit discursul sam de care s'a vorbit atat atunci. Delavrancea a spus ca Romania a intre in razboi l sk alerge in ajutorul Frantei chiar dacä ar trebui sa fie zdrobitä: Atunci a rostit faimoasa lui fraza:

Fiindca nu concep lumea fara Franta, Franta fara Paris, Parisul fara Luvru i far& Gioconda". Dar motiunea lui Filipescu nu a fost pus& la vot, fiindca. tocmai atunci veni vestea cä regele va conveca Consiliul de Coroana.

Alexandru Marghiloman seful partidului conservator fusese cAstigat de rege pentru ideea neutralitatei.

Intr'o zi aflandu-ma in salonul sau a venit tocmai de la palatul regal. Atunci 1-am vazut partizan convins al noliticei regelui i adversar tot atat de hotarat al intrarei in razboi. Eram vreo 3-4 insi de fat& i Marghiloman ne-a spus textual:

Regele, intelege ca Romania nu mai poate trai in Iimitele sale actuate insa; nu e astazi momentul expansiunet sale catre Apus, astazi trebuie sa luam Basarabia, fiindca primejdia cea mare pentru Europa ca i pentru Romania e Rusia.

Dupa ce Rusia va fi invinsa. ceasul Romaniei va veni. In ziva in care va suna ora lichidarei Austro-Ungariei, ora care nu poate intazzia mai mult de 20 de ani, Romania va lua atunci Ardealul si Bucovina. Marghiloman adaoga: Eu cred ca regele are dreptate. Regele Carol era acum, tinta multor atacuri, in anele ziare articolele treceau de marginele violentei si ale injuriei chiar. Regele era foarte amarit 1 precum am spus, cazu bolnav.

In zilele acestea Take Ionescu mergand in audienta spre a cere iarasi intrarea Romaniei in razboi, regele Carol Ii spuse :

spuse:

www.dacoromanica.ro

187

Data regret ceva este ca; n'am murit inainte de inceperea acestui razboi. Aceste cuvinte spun indestul si cu o tragic& elocinta cat I-a costat pe Carol I pierderea autoritatei sale cat si neputinta de a-si tine fägaduiala data imparatilor Austriei i Germaniei de a le veni in ajutor la ceasul primejdiei. Regele Carol era atins mortal In inim& si nu se mai pu-. tea reculege. De altfel, intocmai ca in tragediile teatrale nu-

mai moartea mai putea dezlega o situatie incoltita din toate pantile.

Si moartea, nu intärzie ca sa-si faca datoria. Sambata 27 Septembrie o stire jalnicä se raspandeste in Bucuresti: Regele Carol a murit. in adevar regele Carol murise. In dimineata acelei zile regale s'a sculat inclispus, s'a plans de slabiciune general& si de ameteli, a primit pe primul mi-

nistru cu care a lucrat sl pe care I-a retinut la dejun. Dupä plecarea primului sau sfetnic n'a mai trecut mult i s'a prabusit. Regele Carol a murit prin incetarea inimei. Ca in tot deauna, si de astadat& lumea n'a voit ä accepte cu usurinta c& moartea a fost naturala. A tot stiutorii au vorbit de un asasinat: regele Carol fusese otravit fiindca, atat timp cat ar fi trait, Romania n'ar fi intrat nici o data. In lupta alaturi de Puterile IntelegereL Adevarul este ca, moartea acestui rege a fost regretata de public.

Or care i-ar fi fost tendintele i preferintele in clipele In care si-a dat sfarsitul, nu este, insä, un neadevar ca, era un om bland. impaciuitor si moderat. Autoritatea exercitat-o färä sa., cad& in excese dictatoriale, a ajutat la inaltarea Romaniei i o lasa stimat& in afar& si organizata Inauntru. Chiar murind regele Carol facea o mare slujba tarei sale de adoptiune: moartea lui dezlega mainile regelui Romaniei fat& de Austria si de Germania, Romania putea acum sa. rasufle.

Regele Carol urmarea de la 18'78 un plan patriotic, daca voiti, plan pe care Il impartasise pan& atunci toate partidele politice.

www.dacoromanica.ro

188

Cand, la 1878 rush ne-au luat cele trei judete basarabene desi Romania ii scapase dela catastrofa In urma infrangerei lor dezastroase la Plevna, regele Carol a rämas adanc revaltat. Din ziva aceea a hoLtrit ca sa-si ia reviansa. Treizeci i ase de ani a asteptat ora cand, in alianta puterilor germanice, sa atace Rusia si sa-i ia inapoi obiectul raptului. Acesta era visul sau, vis mangaietor al mandriei sale ofensata si ad inältarei Roman lei in acelas timp. Caci astfel intelegea el inaltarea României. Hohenzollernul traise destept in el. Romania pierduse judetele basarabene sub domnia sa, mandria lui era ea tot sub a sa domnie judetele basarabene sa fie redate Romaniei. Dar in calculele soartei concluzia a fost alta Regele Carol murea tocmai atunci cand, in fata situatiei cu totul intunecata, seful guvernului punea la cale formarea unui minister national sub presedintia sa. Cat drum facuse regele Carol! La inceputul domniei sale a fost primit cu bunavointa de toate partidele afara, bineinteles, de fostii cuzisti ireductibili, acei earl nu uitau pe fostul Domnitor si mai ales binefacerile regimului sari pe care le pierduse spre a nu le mai rega4. Dar nu trecu mult i patimile de partid 11 acoperi cu cele mai viodente atacuri care erau pure injurii. Ziarele umoristice ale epocei erau Mira nici o sfiala. Astazi la 1932 Decembrie nici banuiala ce era presa aceasta cu 60 de ani in urma. Pe langa Ghimpele, Daracul, Nechipercea etc., rásareau zilnic foi sporadice care ofensau pe Domnitor pana la sange. Iata un exemplu: Ziarul Coprita dela 28 Ianuarie 1871, scria:

Pleci, te duel cu gusa plina Neamt calic, lifta streina, Dupä ce te-am ghiftuit Ca pe-un trantor hamasit.

www.dacoromanica.ro

198 Dupa cum am aratat pe vremea lui Manolache Costa che Epureanu (22 Dec. 1870 11 Maertie 1871) a aparut intr'un ziar din strainatate o scrisoare pe care Domnitorul b scrisese unui prieten al sau din Geimania numit Ambron, scrisoare care a facut mult zgomot la epoca aceea. Scrisoarea Domnitorului catre Arnbron fusese publicata

In mai multe ziare streine dar in ziarele din tard nu fusese publicata. Numai dupa ce lumea liberala agitä pe aceasta chestie, i denunta pe Domnitor Ca a insultat tara i numai dupace ministrul Ion Ghica, seful guvernului, fu interpelat in Ianuarie 1871, scrisoarea aparu si in ziarele din tara. Aceasta scrisoare am publicat-o in volumul I al Bucurestilor de altadata!". Domnitorul, in aceasta scrisoare, Ii exprima dorinta de a abdica. Atacurile se repetau zilnic aproape, atmosfera in tara era hotarit impotriva Domnitorului. Pe de o parte amintirea lui Cuza se destepta, pe de alta simpatiile pentru Pi/T..14a hraneau antipatia. Carol I petrecea zile urate.

In fata acestei hotariri ferme, cabinetele europene si in special principele de Bimark sfätui cu energie pe principe ca s'a nu lase tronul Romaniei. Fiindca Bismark isi dedea seama ce insemneaza un print german la portile Orientului, in fruntea unui 'stat latin in mijlocul statelor slave. Cand scrisoarea fu cunoscutä un deputat liberal interpola guvernul, doua sedinte secrete ale Camerei furl tinute, dezbaterile fur& furtunoase apoi discutia se prelungi in sedinta publica.

Rezultatul fu cä o motiune de devotament pentru principe fu votata. Cu toate voturile mai putin 6 deputati cari au votat contra. Afara de putini conservatori toata opiinia publica era protivnica Domnitorului, ins& Germania biruise.

Daca victoria ar fi fost a Frantei principele Carol ar fi fost detronat in cele dintaiu 24 de ore, ins& marea izbanda a Germaniei povatui prudenta.

Cand ziarul satiric COnita scria:Pleci, te duci cu guo,

www.dacoromanica.ro

190

plink" raspundea hotararei luatl de tDomnitor de a se rein-

toarce In patria Astfel regele Carol si-a inaugurat Domnia cu mari deceptii si a sfarsit la fel. Dupa patru ani de carmuire agitata. scria ca regret& cum a nu este Inteles de partide, dupa 48 de ani a spus lui Take Ionescu, cum cä rggreta ca n'a murit mai Inainte de a se vedea silit sa stea cu mainile la piept atunci cand Germania se afla in primejdie. $i la 1871 si la 1914, Carol de Hohenzollern s'a aflat in conflict cu opinia public& romaneasca, dar aceasta numai din cauza, Ca dragostea lui pentru patria germana a rämas nestinsa. Negresit regele Carol a iubit Romania dar a avut intotdeauna doul natrii. Cat timp interesele Romaniei n'au fost In dezacord cu interesele Germaniei toate au mers de minune, cand, Insä, Intre interesele României s interesele Germaniei

s'a ivit diverginta, regele n'a avut taria de suflet ca sa, aleaga.

a plait cu viata neputinta hti de a sluji Romania uitand cauza Germaniei. Testamentul regelui facut la 14/26 Februarie 1899 fu cunoscut i publicat imediat dupa moarte Prin acest testament regel Ii exprima dorinta ca, in sicriu sa fie imbracat In uniforma de general, uniforma, de mica itinuta, cu decoratille de rdzboi i numai Steaua Romdniei" si Crucea de Hohenzollern pe piept. Coroana de otel sa fie pusa alaturi 1 dust pana la ultimul locas apot readusa in Pa lat. Corrul sa fie inconjurat numni de lion i verdeata fara cununi. Sicriul, tras de 6 cai din grajdurile palatului fara voaluri negre, corpul pus pe un afet de tim luat la Plevna daca se poate, toate steagurile care au falfait pe campurile de bataie, O. fie purtate inaintea i inapoia carului funebru. Tunurile s bubuie In toate farturile din Bucuresti, Galati si Focsani. Apoi adaoga:

..Doresc ca corpul meu sa fie Ingropat langa manastirea Curtea de Arges reclädita de mine si care poate deveni mormantul dinastiei romane, Insa cand Capita la regatului va

www.dacoromanica.ro

191

7

cere ca cenusele mele sa; ramana in mijlocul iubitilor mei bucuresteni, atunCi inmormantarea la Curtea de Arges va fi provizorie Dana ce se va, cladi un Mausoleu pe o inaltime imprejurul orasului uncle se poate deschide un bulevard. Ma gardesc la inaltimea uncle se gaseste astazi un pavilion al Insti-' tutului Geografic militar". Urmeaza grija pentru regina Elisabeta, sotia, careia II flasa, venitul mosiilor Brosteni, Sinaia, Predeal i Manastirea, venituri ce se ridicau, atunci, la aproape 400.000 lei. Si'i mai lasä, ca resedinta de vara, Castelul Poles.

Isi exprima speranta ca anartamentele palatului din Calea Victoriei, unde locuia regina Elisabeta, ii vor fi lasate mai departe. Restul averei 11 täs mastenitorului sau la tron, i nepotibor. Plus un numar de legate. Regele Carol a murit la Sinaia In Castelul Pe les In ziva

de 27 Septembrie. Carpul a fost transportat In Bucuresti. Joi 2 Octombrie s'au facut funerariile care au fost grandioase. La orele 10 dimineata cortegiul a pornit dela palatul din Ca lea Victoriei, unde fusese depus corpul, luand directia gärei de Nord pentru Curtea de Arges. Cortegiul a trecut prin rnijlocul unei multimi nenumarate. S'a evaluat la cel putin 50.000 cameni numarul celor cari au acupat strazile, dela palat i pana la garb.. Mu it& lume plangea, mai ales femeile. Regele Carol a domnit 48 de ani si aproape 6 luni. Intaiul sau minister a fost compus din Laiscair Catargiu, Ion Bratianu, C. A. Rosetti, Petre Mavrogheni, Ion Cantacuzino, general Ion Ghica si Dimitrie Sturza. Duminica 28 Septembrie noul rege Ferdinand I a depus juramantul in fata reprezentantilor natiunei, dupa aceea perechea regal& a trecut la Mitropolie unde Mitropolitul Primat a oficiat un Te-Deum. Apoi relntoarcerea la Palatul Regal. In ziva funerariilor regelui Carol un 'Omar turc In varsta de 22 ani, anume Redgeb, a tras cateva focuri de revolver asupra a doi englezi fratii 13oxton. Acestia erau emisari ai guvernului englez, ei au lucrat

www.dacoromanica.ro

192

mult pentru infaptuirea blocului balcanic inainte de razboiul din 1912, iar acum lucrau sä atraga Romania si chiar Bulgaria in alianta Int,elegerei" franco-angio-rusa.

Intrebat de ce a voit sa omoare. turcul a raspuns: Motiv politic". Pe cand aceste mari evenimente se petreceau in Bueu-

rest germanii anuntau victorii pe amandoua fronturile. Pe frontul occidental Anversul. dupa o aparare eroica,

cadea. Pe frontul oriental rust erau batuti in marile btälii de la laeurile Mazuriene. Apoi chiar de pe frontal austriac erau vesti ca rusii erau respinsi, perdeau Lembergul, pe care-1 cucerisera, i erau si1ii sä evacueze Galitia. Cateva zile dupal moartea regelui Carol, a incetat din viata la locuinta sa din strada Mercur. azi Dimitrie Sturza, fostul sef al partiduilui liberal Dimitrie A. Sturza. I s'au fãcut funeralii nationale. Dirgitrie Sturza a fost dintre oamenii nostri po1iici, unul din cei mai culti. A fost de mai multe ori ministru si primministru; era si secretar perpetuu al Academiei Romane. Presa care Impinge la intrarea in razboi, lucre aza ca sa predispuna opinia publica pentru aceasta idee. Pe de o parte ageartii germane subventionau ziaristi cari sa le sustinä cauza, pe de alta parte, asa zii franco-fili Isi dedeau mari sUine ca sä hotarasca guvernul Ia o actiune activL Dar Romania nu era pregatita. Un fapt senzational in Bucuresti. 0 doamna din inalta societate bucuresteanN doamna Cretulescu, proprietara unui frumos palat in strada Stirbey-Voda, a fost victima unui furt, in bani i bijuterii i s'au furat lucruri in valoare de 700.000. Pentru acea epoca o mare avere. Ancheta a dovedit ca autorul furtului era un arhitect numit Sotiriu, un intim al Casei. Acest furt a facut mare senzatie in Bucuresti cat i fericirea catorva autori de reviste teatrale. -- De o data cu urcarea pe tron a Regelui Ferdinand, Incepe in toata tara o foarte activa propaganda pentru intrarea

Romaniei in razbai. Vorba : Intram or nu intram ?" era acum la ordinea zilei i ajunsese chiar motiv de zeflemea.

www.dacoromanica.ro

.

193

Pe cAnd francofilii cereau cu staruinta sa intram in luptä spre a cuceri Ardealul, germanofilii faceau propaganda co trarie pentru ca sa. reluAm. Basarabia. 0 Agentie germana era deschisA in Bucuresti, iar un oare care Rozelius, faimos agent al Germaniei, cumpara, subventiona ziare i Intretinea, cu un mare lux de cheltueli, propaganda. Un oarecare dosar In care figurau multe nume de indivizi cu bune situatii cumparati de Agentura germana a f acut, multa vreme, dupa razboiu, obiectul polemicior véhemente. Fiindca se spunea di mai multi ziaristi membrii ai Sindicatului ziaristilor figureaza In -celebrul dosar al lui Rozelius, fiindca eram presecomitetul Sindicatului m'a insarcinat fie dosarul sä cer Guvernului, dintele acestei Asociatiuni, spre a-1 consulta, fie sa-mi comunice numele ziaristilor care ar figura in el. Dar cu toate silintele depuse, n'am putut obtine nici una nici alta. Spionagiul german era in floare. In timpul acesta In partidul conservator intra iarasi dihonia. Nicu Filipescu ceru lui IVIarghiloman, sa se declare partizan al intrarei in razboiu alAturi de Intelegere; Insa Marghiloman atarna mai mult catre alianta Germano-austriaca. Take Ionescu 1 Fiipescu Incepura agitatia intensa pentru intrarea In razboiu. In acest scop Irtfiinteaza Actiunea Nationail", organizatie de agitatiune razboinica. Apoi Intrunirile bleep In sala Dacia". Duminica 9 Noembrie se tine la Dacia" intaiul mare meeting razboinic. Intrunirea a fost deschisa de doctorial Is-

trati i au vorbit Doctorul Cantacuzino, Simeon Mandrescu,

Nicolae Xenbpolu, Constantin Mille, Barbu Delavrancea l Nicolae Filipescu. La 11/24 ale lunei Noembrie vine vestea ca marele arhitect francez Andre Lecomte du Nouy, restauratorul monumentelor istorice ale Rornaniei, elevul l discipohil marelui Violet-le-Duc, a murit. VoI. IV.

13

www.dacoromanica.ro

194

Peste dou a. zile moare la Iasi poetul Dimitrie Anghel. Cu cateva zile mai Inainte Anghel incercase sa se sinucida. Peste alte cinci zile moare subit un simpatie 1 distins medic din Bucuresti chirurgul H. Leonte. In partidul conservator fierberea e mare. Si lit de Filipescu, Marghiloman convoaca comitetul executiv 0, strans cu usa, e silit sä declare : 1) Declar cä sunt pentru esirea din neutralitate i nentru realizarea unitatei nationale. 2) Inteo singura directiune. 3) Aceasta directiune nu e aceea a Germaniei i AustroUngariei.

Apoi Comitetul voteaza, In unanimitate, urmatoarea Motiune : Comitetul executiv al partidului conservator, ascultand expunerea facuta de presedinte, expunere care corespunde cu totul nazuintelor partidului i sentimentului t.rei, arata depli-

na; Incredere In directiunea data de seful sau". Agitatia se Intinde pe toate cane. Pentru a da si mai multä Insemnatate luptei pentru actiunea razboinica, cercurile nationaliste hotaräse sä aleagit presedinte al Ligei Culturale pe parintele Vasile Lucaci. In luna Decembrie rnembri din Bucuresti ai Ligei, se intrunesc 0-0 aleg Comitetul compus din : Parintele Vasile Lucaci, N. Filipescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, dr. C. Istrati, Ioan Gradisteanu, Earbu Delavrancea, Simeon Mandrescu, Octavian Goga.

Acesta era un comitet de actiune politica mai mult de cat de actiune culturald, apoi personalitatea lui Vasile Lucaci desemnat sä ia presedintia Ligei, era hotarita, pentru ca sa atraga simpatiile Transilvaniei pentru cauza national& cea mare. In Ardeal, Insa, comitetul national, prezidat de catre George Pop de Basest, nu vrea sã miwe, team.a de vrajmasia ungureasca povatui pe membrli acestui comitet sa nu dea semne

de viata. Atunci parintele Lucaci si poetul Octavian Goga Isi detera demisiunile din comitetul national.

www.dacoromanica.ro

195

Sfarsitul anului 1914 vazu declaratia de razboi a Rusiei catre Turcia, fiindca acum Turcia era beligeranta, sub mina, Germaniei. Generalul german Von der Goltz era instructorul armatei turcesti i comanda in Asia impotriva englezilor. INCHEIERE

Cu moartea Regelui Carol I se incheie perioada istorica, ce poate purta numele : Bucurestii de alta data". La inceputul anului 1915 toti oamenii insemnati, toti cei

in varstä care au ilustrat domnia lui, au di.sparut din toata vechea garda a oamenilor politici earl au tinut tribuna si au carmuit tara, d'abia daca, mai regasim pe cate iinul din cei de mama a doua.

Dela conservatori : Lascar Catargiu, general Ion Em. Flor escu, Manolache Costache Epureanu, Petre Mavrogheni, Gheorghe Costaforu, genenalul Tell, Alexandru Lahovary, generalul Gheorghe Manu. De la liberali: Ion si Dumitru Bratianu, C. A. Rosetti, Mihail Cogalniceanu, generalul Magheru, Ion Gbica, Nicolae Ionescu, Gheorghe Chitu, Eugen Statescu, Anastase Stolojan, Ion Canipineanu, Dimitrie Sturza, fratii Golesti, colonelul Ha-. ralambie.

Intermediari ca : Printall Dumitrie Ghica (Beizade 1Vlitica), Vasile Boerescu, Constantin Bosianu.

Toti, unul Cate unul, au parasit scena vietei si au dus, in mormant, nu numai oasele lor, dar intreaga epoca. Cu regele Ferdinand I si cu anul 1915, incepe o epocä noua in care rolurile d'intai vor fi tinute in politieä, pe langa del ca.tiva incaruntiti: Petre Carp, Titu Maiorescu, Mihail Ferikidi, generalul Averescu,, si barbatii generatiunei ce a urmat. Acestia sunt Alexandru Marghiloman Take lonescu, Nicolae Filipescu, Ion I. C. Bratianu, Vintilk Bratianu, etc. Nici unul. din tati acestia, nu apartine Bucurestilor de altit data. Afara de acest cuvant de fundament, mai este si un altul tot atat de puternic : Istoria nu 0 poate scri, exact si impar-

www.dacoromanica.ro

196

tial, nici o data un contemporan care a jucat un rol militant In scurgerea evenimentelor pe care le descrie. Istoria traita de unii trebue sa fie scrisa de altii. Fiindca istoria nu este nmnai o povestire de fapte dar, 1, mai ales, o interpretare adica o la.murire a faptelor. Dar acea.sta insarcinare nu o poate indeplini

omul care, punand patima in viata., o va pune l In varful condeiului.

Anoi mai sunt Inca muati care traesc. din aceia can au jucat roluri de mana intái sau de mama a doua In cursul anilor dela 1915 si pan.1 In anul 1932 and scriu aceste randuri. Descrierea nepartinitoare a unei epoci de mari zbuciumuri politice, j povestirea unor evenimente care au Inca ascunzisuri,

nu ar putea fi facuta cu toata nepartinirea. SI las, dar. altora de a povesti mai tarziu, evenimentele incepand cu anul 1915 care, numai dupa trecere de mult mai multi ani, vor putea purta titlul Bucurestii de alto. data". Evemimentele, Incepand cu anul 1915 trebuie sa poarte, numele Bucurestii de astazi". pentru cei caxi traesc Inca, Anul 1915 si anul 1916 pant la intrarea Romaniei in raz-

au fost anii fraanantarilor pentru intra15 August, rea In razboiu, ni tratärilor diplomattice, ai furniturilor, ai contrabandelor de vite, ai silintelor Germaniei ca sa ne atra.ga in boiu

partida ei, ai interventiilor repetate ale Intelegeri de a ne arunca In foc impotriva puterilor centrale.

Nicu Filipescu era neobosit in lupta dar era bolnav, sänatatea 11 parasea vazand cu ochii 1 boala Ii tara, zi cu zi, spre mormant.

Imi reamintesc cum la o Intrunire publica tinuta in sala Dacia. a vorbit pentru intrarea in razbolu cat mai repede. L-am auzit: . Daca domnul Bratianu o sa-mi spuie in Camera ca nu vrea sä intre acum, am sa-1 iau de fundul pantalontlor si am sa dau cu el de pamant". Cu inima ar fi putut-o face, dar cu bratele lui, slabite de boala, nici odata. Dar In partidul conservator annonia nu mai poate dainui, Intrunirile de comitet se succed, si, In toate, Filipescu l cu ai

www.dacoromanica.ro

197

sal partizani, cer intotdeauna ca partidul A, se declare partizanul intrarei In razboiu contra Austro-Ungariei. Si lit de Filipescu, si de prietenii sat Marghtloman este somat sa convoace pe reprezentantii tutulor organizatiilor conservatoare din tarä pentru ca O. se rosteasa pentru sau contra politicei sefului care era Marghiloman. Acesta face convocIrile. Dar, bine inteles, majoritatea si-o asigurase. Congresul se tine in sala Liedertafel i d deplinrt aprobare sefului. Ruptura In partidul conservator urmeazä imediat. Trebuia, lnsä, zmuls de (langai Marghiloman fruntasul Ion Lahovary. Filipescu, care ar fi trebuit ales sef, propune sa se acorde, sefia lui Lahovary. Acesta primeste i ruptura e proclamatä sub sefia lui Ion Lahovary.

Dar peste foarte putin acesta, care suferea de o boalt. a inimei, moare subit pe cand, acasa la el, cu bricul in mana, se barbierea. Atunci sef fu proclarnat Nicolae Filipescu. Si astfel tara avea acum trei partide conservatoare :

1) Partidul conservator sub sefia lui Ail. Marghiloman. 2) Partidul conservator sub sefia lui Filipescu.

3) Partidul conservator-democrat sub sefia lui Take Ionescu.

Anul 1916 este eel hotäritor pentru politica României. In cercurile politica restränse se stia sau se spunea ca Rusia, in a clreea sf era de actiune ne aflam, din rnenorocire, ne acorda acmn. cand armatele ei suferiser& mari infrangeri pe fronturile amandoua, oare cari conditiuni mai bune. Aceste conclitiuni erau :

Ni se acorda intreg Ardealul, o mica parte a Banatului, o mica parte a Bucovinei far& Cenituti. Apoi, pentru rectificare asa spunea Rusia, ni se lua o parte a judetului de granitä Dorohoiu.

lax despre Basarabia nici o vorba, bine inteles.

Opozitia calor cari nu voiau ä intram in razboiu aläturi de Rusia, era mai putin din mare simpatie pentru Germania,

www.dacoromanica.ro

198

cat din marea teama de Rusia. 0 Rusie vietorioasä, intinsa pana, la Constantinopole, inspira groaza.

De aceea Petre Carp, and in ajunul intrarei noastre in ra2boiu,, in luna August, regele Ferdinand a convocat consiliul de Coroana la Sinaia, a spus regelui:

Sire, am trei bäei, ti-i dau pe toti trei, dar urez ca Romania sa fie invinsä. Unii au blamat aspru atunci, aceste vorbe ale lui Carp, socotite sacrilege, dar ele erau rostite cu alt inteles. Petre Carp, care se ternea de o Rusie stapana, pe orientul Europei, era in-

credintat ca Romania va avea Inuit mai mult de castigat de pe urma victoriei germane. In timpul neutralitätei, in Aprilie 1916 s'a jucat o Revista teatralä scrisa de un ziarist care se ascundea sub nseudonimul Radu Tanddrd.

Revista purta titlul : Cum se scrie o revista". Aceasta Revista a fost jucatä de amatoare i amatori din societatea de sus a Bucurestilor, si a avut un succes foarte mare. Prime de

patru reprezentatii au fost date in beneficiul Societatii Familia Luptatorilor". Caci se apropia ceasul cand aceste familii trebuiau sa fie numeroase. Din aceastal Revista reproduc aci cupletul intitulat : Gazeta Rimata"' in care, pe de o parte se oglindeste; in oare

care masura, situatia momentului, iar pe de alta se face o profetie Ce va fi, oare, in Romania Mare"? GAZETA RIMATA

(Aria Stele 'n sus si verde 'n jos") Capitala noastra este 0 minune din poveste. Primaria 'I oarba, surda, Nici nu matura nici uda, Nici baltoacelle nu seaca, Nici pe speculanti nu-i freaca. Pe la margini este bezne Si noroiul pan 'la glezne.

www.dacoromanica.ro

199

Iarna deger6, iznaful, Vara 11 1neac6. praful,

Lemne nu sunt, nici arbuni Poart& lumea cu minciuni Toate sunt pe o moda. nouä, Jumb.rile fait ota. Lamaile fär6, tine& Pilaful f6,ra orez. Birjile sunt f Ara. cai, Platesti mult i nimic n'ai.

Painea e f6ra,

Mina.,

Zece lei e o gaina. Un curcan e un sutar

Cost ? at un annäsar Carnea e trei lei un chil De and e primar Emil, La Stat nu mai este peste Un pol chilu pretueste. Pestele e lucru rar Ii vezi doar pe trotuar. Lignitul te ameteste. Untdeletnnul te trAsneste. Ceapä nu mai e fin piata. Tara este fax& ata, Ca 0, plätesti o chine, Trebue sA. vinzi o mosie.

Luxul, lnsä, e in floare. Vindem gra.ul din ogoare, Si cu pumnul dam bancnote Ca scl, 1ntolim cocote.

Numai pentru-o plänie Plätim ghiap, (lei o mie

Pentru 0 pereche ghete Plätim zece poli la fete, Tat& viata sus si jos E intosrat acum pe dos

www.dacoromanica.ro

200

Tu muncesti pe nemancate, Sluga vrea cafea cu lapte, Rochiile stint scurtate, Ghetele se 'nehid la spate. Doamnele port cisme vara. lama lasä pulpa-afarA. Dar politica 'n ce hal ?... Balamucu-i general. Pe la graniti e viA.sie

Tara a ramas pustie Vitele au luat in bandA Pasaport de contrabandl. Liberalii tac din gurä Dar din vite, din unturA, Din export si din vagoaaie, IncaseazA milioane. Ai lui Take stau de-o parte,

Toti cu buzele umfiate Dar cu ghetele crapate cu pimgile useate. Apoi vin coaiservatorii, Patriotii, trAdAtorii. Se lucreazii Intre ei Fiind tovarlsi de idei.

Carp se duce la Viena, Nicu-ar vrea sa vadA Sena ;

Carp Melina atre Tisa, Take trage spre Tamisa. BrAtianu nu varbeste, Porumbaru flu cracneste, Ferekide se tocmeste lar VintilA o sfecleste.

'astea toate, vrea s. ziat, Intr'o Romanie mica. Doamne, ce-o sA fie; oare, Intr'o RomAnie mare ?

www.dacoromanica.ro

201

Intram In razboiu dar razboiul Incepe nenorocit pentru mi. Din Ardeal suntem aruncati Mapoi iar la Turtucaia suf erim o grea Infrangere In fata trupelor bulgaro-turco-austrogermane. Aci o pawl al doll& cuvinte. Bulgarii se mandresc cä ne-au batut la Turtucaia, insa mandria bulgara este exagerata.

In adevar la Turtucaia am dat piept cu trupele bulgare,

dar nu numai cu ele. Bulgaria, singuri, or cat ar fi fost de greaita

fortificarea Turtucaei, nu ne-ar fi putut invinge nici odata. La Turtucaia s'au asociat Bulgarilor l contingentele turcoaustro-germane. Comanda a avut-o marele ofiter german, mareaalul Makensen.

Sa nu uitam, iarasi cad este foarte important, germanii au adus impotriva noastra la Turtucaia aeroplane, baloane de observatie, iar Austriacii puternicile lor tunuri, de mare callbru, superioare chiar tunurilor germane. Fara acest armament, fara comandamentul german, Ora contingentele turcoaustro-germane, bulgarii reduai la comandamentul, numarul lor de trupe i cu armele lor, egale cu ale noastre, nü ne-ar fi scos nici odata din Turtucaia. Dar Nicolae Filipescu, care stätea incovoiat pe o canapea In biroul sau de lucru, doborit de o boala care nu iarta, afland despre Infrangerea de la Turtucaia, a of tat cu ochii plini de lacrimi : Ce ruaine ! Ce ruaine !... Sa. ne bat& Bulgarii !...

Cand tg Intorci ochi lnapoi, dupa ce ai trait o lung& viata, cand vezi golul din prejuru-ti, fiindca aproape toti tovaraaii vietei tale cat al acei cari traiau cand ai deschis ochi In lume, au disparult, atunci nu mai Iti dai seama cat de dureroasa este moartea. Unde sunt toti fruntaaii tarei pe care i-am apucat la carmuire atunci cand am intrat In viata publica, unde sunt cei cari mi-au fost rtovaraai de generatie, unii chiar mai tineri de varsta ?

Marti de batranii de care am pomenit mai sus, au pierit

www.dacoromanica.ro

202

si aproape toti fruntasii generatiei mele sau ai generatiei din imediata dinainte. Au murit: Petre Carp, Titu Maiorescu, Emil Costinescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Vasile Mortun, Alexandru Radovici, Constantin Mille, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahutä, Ion I. C. Bratianu, Constantin Disescu. Melancolia pune emotde In cuvintele rostite pentru ca sä exprime amintirile apropiate. pi atunci apare si se. impune, din nou, adevarul celor spuse mai Inainte: Istoria cea senind, nu o pot seri nici odata. contimporanii!

www.dacoromanica.ro

OPT OAMENI Inainte de a inchide acest volum, cel din urma al lucrarei

mele atat de modeste Bucurestii de alta data", am avut Un gand : sa prezint cititorilor i sa las viitorului parerea mea despre cativa oameni pe care i-am intainit in viata si au dat lustru epocei in care au trait. Aceasta este, in parte, epoca pe care am pus'o pe hartie in lucrarea mea. Bine inteles nu numai acesti opt" au insemnat in epoca

aceasta, mult mai mult cleat ceilalti, aa mai foot si altii, eu am facut numai o alegere printre mai multi. Parerea mea este ca acesti opt" s'au desprins mai viguros din multime, fait sa se fi desprins numai ei. Adaug ca am läsat altora sa vorbeasca despre cei mai batrani, despre oamenii generatiei de

la 1848 pe cand i-am intalnit In viata and eu am intrat, iar ei ereau aproape de a iesi. A fost cu acestia, asi putea spune. o Incrucisare in pragul usei. Cand Itj pierzi vremea ca sa. te adancesti in problema mortei s and te gandesti la acest fenomen care insenmeaza desfiintarea i peirea intreaga i pentru totdeauna a unui chip, a

unui sufqet, a unei inteligente, d'abia atunci ii dai seaina despra zadarnicia tutulor silintelor noastre de a realiza opere neperitoare.

Daca creatorul, adica (lac& omul este atat de vremelnic si de peritor, curn vor putea fi neperitoare operile lui ? A crede i aceasta absurditate Insemneaza a fi in dezacord chiar cu conceptia teista care, cel putin este cu mult mai intoleapta. Teoria teista inchipuie un Dumnezeu-Creator dar neperitor In timp, etern in viata, si autor de opere toate peritoare. Teizmul proclama, pe creator nemuritor iar operele lui

www.dacoromanica.ro

204

muritoare. Noi oamenii suntem siIii sa recunoastem Ca oamenii sunt muritori, dar pretindem Ca nascocirile lor pot fi neperitoare. Iata antiteza. Adevarut este, insa, Ca totul este peritor in universul nostru: creatori, oameni l opere. Dumnezeii chiar sunt pentru unii tot atat de vremelnici ea si cel din urma dintre insufletiti, atat numai cA prineipiul relativitatei in timp domina, vastul domeniu al vietii si al trainlciei. Unii traim mai mult si altai mai putin. Dupa cum in ordinea zoologica, un peste traeste mai

mult decat un mamifer, un om mai mult decat un caine, etc etc., tot astfel Dumnezeu traeste, de obicei, cu mult mai mult decat omult. Trebue sa facem o exceptie pentru domeniul politi-

eel. domeniul in care Zeii si Semizeii traesc, ate o data, mai putin decat chiar cei rnai umili agenti electorali :

Cugetand la acest sfarsit etern al omului, care este cea mai dureroasa i tragic& sentinta a naturei, mi-am reamintit

de un numar de oameni pe oar! i-am incrucipt in viata, cu earl m'am intalnit din cea mai frageda tinerete, cu care am petrecut, am gandit, am lucrat, am iubit, am urit, am dezlasi'tun patimi comune, am fost in. acord sau in dezaeord, in sfarsit am trait. Am ales dintre toate figurile fugare care mi-au trecut pe dinainte, pe care le vad inca alergand in goana nebuna catre moarte, opt oarneni. I-am ales pe aceia cari se desprind In judecata mea, cu figurile cele mai originate, cele mai deosebite de celelalte fapturi la fel, pe cei mai hotariti in credinti proprii, pe

cei cu personalitatea mai puternica, pe cei earl au fost sefi de curente 1 creatori de opere. Acesti opt sunt urmatorii: ,Ion I. C. Bratianu, I. L. Caragiali, Barbu Delavrancea, Nicolae Filipescu, Nicolae Fleva, Take Ionascu. Titu Maiorescu, Gheorghe Panu. N'am. ales numai oameni politici sau oameni cari ati pro-

f esat politica, am ales si un om care n'a facut decat literatura Printre oamenii cari figureaza in falanga politicianilor sunt mai ales au fost unii cari numai darul politicianuunii lui nu l'au avut. Dar tara noasträ fiind la inceputul vietei politice moderne, Rpm de personal politic a fost simtita.

www.dacoromanica.ro

205

0 lege economica spune ca acolo unde este ofert& putAnk

cerere multk pretul ofertei creste ; legea aceasta a gasit aplicare si In politica.; din lipal de personal politicianismul a imprumutat elemente l n alte campuri. De aceea oameni cari ar fi putut fi ilustratiuni In alte domenii, dar cu rendement pi

mai methocru, au preferit sa. fie In politics., figuri mai mediocre

dar cu rendement mai mare. Vorbind despre acesti opt" care vor urma trebue saspun ca viitorul nu-i va Insemna, poate, pe toti in registrul sau. Fiindca nu toti oamenii care ilustreazI epoca lor sau au fost favoritii epocei In care au trait, pot strkbate mai departe. aiurea i In tara noastr& cei mai uitati dintre preponderenti sunt, de multe ori cei mai populari. Caci popularitatea

nu rasplateste in politica de cele mai multe ori, de cat pe aceia cari stiu sa, se aseze la nivelul celor mai multi. Popularitatea nu vine nici la cei cari nu se pot ridica pan& la Inaltimea maselor, fiindca masele nu-i vad, nu vine nici la cei cari se ridic& mult mai sus de mase, fiindca acestea nu-i mai pot vedea. 0 justa luare de pozitie care s& atraga toate privirile, in-

sotind o infAtisare simpatica, talent si multk miscare fac pe omul popular. am cum am mai spus odat& Astfel se lamureste de ce avut In tar& oameni foarte populari pe care, nu numai istoria,

dar Inll contimporanii i-au uitat de cand au fost scoboriti

In päinant. Apoi este varsta: spre a Insemna mult In istoria unui popor omufl politic nu trebuie s. traiascO nici prea putin nici prea mult. In politic& eine traeste prea putin nu se poate folosi de binefacerile experientei. lar experienta nu este numai, cum pot crede unii, o folosint& a faptelor altora, dar m.ai ales, este o ImbogOtire a mintei cu un element de prefacere. Prin urmare experienta nu este numai o mai mare inmagazinare de cunostinte, dar este o renovare. La fiecare popas al varstei aceiasi minte are o prezentare deosebita; de aceia multi oameni foarte 1nteligeni, deloc yenali i foarte onesti ganditori, Ii schimba, parerile asupra fap-

www.dacoromanica.ro

206

telor pe care de-au masurat alt& data cu alt& masura,. Pentru acelas cuvant atati poeti i prozatori ll impart, in colectii, orerele lor in: opere de tinerete SI opere ale maturitatei. Dac& in literatur& si in arta evolutia, care mai intotdeauna este pa,räsirea erorilor trecute, e un semn de proplsire. de ce n'ar fi tat la fel si in politica? Mare le Gladstone care a avut o lung& carier& in partidul liberal englez si a murit sef al partidului liberal, si-a inceput cariera politic& in partidul conservator. Bine inteles aceasta nu insemneaza, ca peripateticianismul politic, care pateaza, astazi viata noastra, politica, trebue proclamat virtute. Dar mai este un viciu domestic care in politic& este o necesitate inteligenta: este nevoia de a minti. Un om politic conducator trebuie .sa aib& intotdeauna o rezerva, mintala de adevaxuri pe care sa, nu le exteriorizeze. Nici odata, sa, nu spui tot ce stii dun& cum in viata privata nu

e prudent sa cheltuesti tot ce ai. 0 pusa inc&reat& este

o

primejdie mai mare cleat o pusca descarcat& chiar cand desc&rearea a ann. Am avut oameni politici cari purtau numele de domnul minciuna". Am cunoscut i eu pe unul destul de su.s pus. Mintea atat de grosolan in cat toata lumea vedea c& minte. Un astfel de mincinos este mai mult, un oni. sincer; Ii marturiseste minciuna. Dar ornul de stat, care este dator sä nu-si vulgarizeze intimitatea, are datoria de a domina mai ales prin superiaritatea discretiunei, c&ci discretiunea nu este numai un imperativ de bun& crestetre, dar este si o virtute politica. Apoi in politica nu trebuie sä tra,esti nici prea mult. Pe Fang& slabirea facult&tilor fizice, b&tranetea este gadele sperantei. Cand oamenii mu mai spelt, in tine i, mai ales. de la tine, cariera ta e la apus. Aceste cateva cuvinte le-am sous pentru cä 1i vor gäsi aplicatia mtai departe in tra.saturile portretelor ce urmeaza. Cele opt", creioane sunt oranduite in ordine alfabetica. S'a nu uit s& spun ca. In aceste portrete nartea anecdotica are un loc de frunte.

www.dacoromanica.ro

ION I. C.. ORATIANU

www.dacoromanica.ro

IONEL I. C. BRATIANU Sunt oameni care se impun evenimentelor, sunt alii pe dintre acestia din urma. El n'a fost dintre acei cari, din multimea anonima, rasar deodata si se disting prin calitäti extraordinare. Nici mare scriitor, nici mare orator, nici om de stiinta considerabil; nici unul din aceste daruri nu l'a ridicat pana acolo unde a ajuns. Eg cu toate acestea, in mediul In care s'a aflat i In mijlocul evenimentelor in care s'a gasit, a fost cel d'intaiu.

care evenimentele Ii imnun. Ionel Bratianu a fost

In partidul liberal a fost Inteun moment o främantare si o scurta epoca- de Indoiala, asupra viitoarei sefii a partidului liberal. Care dintre tineri era omul sortit ca s& ia mostenirea lui Dumitru Sturza, dupa glorioasa sefie a Rui Ion C. Brätianu ? A fost catva timp vorba despre Vasile Lascar, care era o inteligentä i, mai ales, o vaxsta; dar indoiala a fost de scurta trMre.

Inter-regnul n'a durat mult. La o Intrunire a partidului tinuta in sala Senatului. un fruntas liberal, fost ministru sl prim ministru, P. S. Aurelian, a raspuns, vorbind despre aceast& problema a viitoarei sefii Deocamdat& lucrurile raman asa cum sunt fiindc& chestia nu este inca coapta". privirile 1-au men la Ionel Bratianu care era de fata. Aceste vorbe spuneau c, acum, toata lumea In partid era de acord cu ideea ea Ionel Bratianu va fi seful, insa atunci era prea tanär. Care anume calitati Il impuneau pe Ionel Bratianu? Daca pe Take Ionescu 11 impuneau calitati intelectuale cc

www.dacoromanica.ro

208

izbucneau

I impuneau pe om, data Nicu Fiipescu atragea

asupra lui privirile prin puternica lui combativitate l barba,tie onesta, pe Ionel Bratianu 11 distingea, pe de o parte faptul cO era fiul cel mai mare al lui Ion Bratianu, care a fast eel mai mare om de Stat al Romaniel moderne, pe de alt a. parte o distinctie particular& datorit i naturei sale alese i unei educatiuni impecabile. Era un om si bine n&seut l foarte bine crescut. Apoi era si foarte simpatic. Dar mai era ceva care a completat celelalte doua calltati: avea un puternic bun simt care-i lumina cotiturile si intunecimile vietei si-I apara de rataciri. Mai ales aceast& din urma Insusire l'a impus definitiv. tin scriitor american, al carui nume nu-I am acum, a spus ca exist& oameni poithici cari, nefiind nici oratori, nici seriitori, nici savanti recunoscuti, se impun totusi, multirnilor printr'un fel de putere activa nedeslusita; acesti oameni pot fi numiti: oameni-magnetici. Dintre acestia au fast si Lincoln si Washington. Ionel Bratianu trebuie sa fi fost un orn magnetic.

Eram presedintele Sindicatului ziaristilor cand s'a Intrunit conferinta dela Genova prezidat& de Lloyd George. Ionel Bratianu m'a numit In comisia ziaristilor compusa. din d. Berkoyitz de la L'Independance Roumaine", Olimp loan de la Viitorul" i, fireste subsemnatul, dar personal nu-I cunosteam. Care a fost motivul acestei numiri?

Cu un an sau dot mai Inainte, un prieten, actualul consul general de la Salonic, Constantin Cretu, mi-a adus o invitatie la dejun din partea maestruaui Constantin Disescu. Ne-am Intalnit Intr'un restaurant si acolo Disescu, Imi prepuse din partea lui Ionel Brätianu, sa intru In nartidul liberal. Partidul liberal trebuia sa vie peste putin la putere, si a venit peste patru luni. Disescu, din partea lui Ionel Bratianu, Imi oferea un loc in parlament si Inca altceva. Atunci eram redactor la Adevdrul". Am refuzat propunerea spunand lui Disescu: Spune-i, te rog, d-lui Bratianu ca ma simt foarte onorat de propunerea d-sale, Ina, am fost membru al partidului

www.dacoromanica.ro

209

radical, am fost membru al partidului conservator, am esit din amAndou& nu din venalitate dar fiindc& au dispärut am&ndoll& partidele; acum, mi se pare nedemn sä intru in al treilea fiindc& mi se of era situatiuni.

Disescu a raportat lui BrAtianu raspunsul meu; iar acesta a pastrat despre mine o mai bun& opinie fiindc& am refuzat de cat dac& asi fi primit of erta cu foloasele. Ionel Brätianu avea un mod sufletese de om cinstit. Dup& ce l'am cunoscut la Genova, am regratat a am fost silit s& nu primesc propunerea de a lucra pentru tar& sub sefia acestui om de o Mit delicatet& sufleteasca.. La Genova el mi-a dat cateva probe ale simpatiei sale. Intr'o zi, reprezentantii presei italiene fur& convocati inteunul din saloanele teatrului Carlo-Feliee, pentru ca Brätianu O. le facä cAteva declaratiuni. Convocarea era pentru ora 4. Dar, pe neasteptate comisiunea politic& a conferintei fu convocatä de catre Lloyd George la aceiasi ora. Atunci Brätianu mi-a trimis vorba s& vorbesc presei italiene In locul sam. Bine inteles l'am reprezentat foarte neindestulätor, dar n'am putut ramane nesimtitor amabilei sale bun& vointe. Omul-magnetic care era Ionel Bratianu avea marele tem-

perament al barbatului de Stat, cum nici un altul al vremei lui nu-I avea. Ii lipseau, fireste, darurile pe care le-a avut Take Ionescu, Ii lipsea inteligenta facutä din sclipiri i actiunea räscolitoare a temperamentelor intotd'auna in fierbere, trecea chiar drept un 1ene l un om far& putintä de muna, dar avea ceva rnai mult si mai bun: un ganditor. Pe cand altii vorbeau mult si mereu, el, retras in ainistea lui obicinuita, cugeta neincetat la trebile Statului. Cu acest temperament §i cu aceasta inteligenta a tinut canna Statului in timpul foarte grelelor evenimente care au premers intrarea României In razboiu, cat si in timpul räzboiului. Si a vazut bine. Dug taxa sr fi urmat sugestiile regelui Carol I, dacä s'ar fi flcut politica preconizat& de Petre Carp sau de Alexandru Vol. IV.

14

www.dacoromanica.ro

210

Romania ar fi ivat armele alaturi de Austro-Germani, care roman nu intelege uncle ne-am fi aflat astazi. Dar Ionel Bratianu a carmuit printre nenumaratele stanci cu mare dibacie, fara sä se avante in necunoscut, fiindca avea marele dar de a se stapani pe sine. Darul imperativ spre a putea stapani pe altii. In timpul neutralitatei, a avut marele dar al maresalului francez Joffre, a fost Brätianu-taciturnul. i astfel a stiut tine frana i cumpana intre cele dona curente care-I trageau, unul la dreapta altul la stanga, unul cel germanofil, altuf Marghiloman,

daca

cel francofil.

Istoria va spune daca Bratianu a stiut alege cel mai bun moment pentru intrarea in razboiu i daca a stiut pregati tara pentru marea incercare, dar un.fapt este sigur: acela ca a stiut alege calm cea buna. In politica dinauntru, cea de dupa razboiu, a vazut insa mai putin bine, a vazut gresit atunci cand a. tinut prea mult timp In opozitie partidul national din Ardeal. Multe lucruri ar fi Lost schimbate in Romania daca partidul national-aalelenesc ar fi venit la carma mai repede dupa Unire. Moartea a pus prea de vreme degetul ei race pe aceasta frunte unde clocoteau atatea ganduri patriotice. tot la fel dupa cum prea de vreme a rapus pe Take Ionescu i pe Nicolae Filipescu.

Istoria va trebui sa tina seam& de omul care a tarmuit Romania in vremea marelui razboiu. $1 ori care ar fi patimile vremei de astazi, el va strabate printre patimi iar amintirea 11 va Malta pe un piedestal de marmura. Acel care scrie aceste randuri nu i-a fost niciodata partizan politic. De aceea poate spune Intregul adevar despre el.

www.dacoromanica.ro

L L. CARAGIALE

www.dacoromanica.ro

I.

L. CARAGIALE

Prietenii Ii spuneau Grecu". Ii mai spuneau i Luce, desi numele sau era Ion. Luca era numele tatalui sau. Acest scriitor de foarte mare talent a avut inceputurile cele mai modeste, aproape obscure. Dinteun nem" de actori, a crescut in culisele teatrului, a intrat in viata prin cusca sufleorului; a fost sufleor, a fost un mic slujbas la Regia Monopolurilor Statului a lost directorul unei mici berarii. Singura slujba mai rasaritN pe care a avut-o a fost aceea, foarte vremelnica, de director general al teatrelor. Caragiaile a trait vremurile in care statul roman era modest, guvernele §i m.thitrii aveau pudoare, risipa banului public nu era tolerata, iar favoripi primeau, cu mare greutate, oarecare favoruri. Viitorul autor al Noptei furtunoase" incepe sa fie cunoscut in unele cercuri prin anul 1877, in timpul razbolului ruso-turco-roman. Atunci a facut sa apara o mica brosura umoristica, ce n's putut trai decat foarte putin, din cauza putinilor cititori ai vremurilor. Dar, Caragiale se Vise in vaza marelui public §i este consacrat scriitor de talent, cativa ani mai tarziu cand Teatrul Nationaa i-a reprezentat intaia Diesä Noaptea furtunoasa,". A fost o revelatie si. o revolutde in lumea literara. Pe vremea aceia era o opinie serioasa in Bucuresti si la Iasi, despre teatru si despre literaturä se discuta si se polemiza cu patima, oameni de frunte ai tarei, oameni culti §1 cu insemnate situatiuni sociale, polemizau, In spuneau cuvantul, se interesau.

www.dacoromanica.ro

212

Cat de superioara era mica Romanie de atunci fata de Marea Romanie de astazi, din acest punct de privire, Ii poate orice face judecata cand. voi spune ca lin arena, figurau ca

luptatori orl ca arbitri oameni al caror nurne

erau: B. P.

Ion Ghica, Mihail Cogalniceanu, Alexandru Odobescu, Titu Maioreseu, doctor Obedenaru, Iacob Negruti, Olanescu-Ascanio, Petre Gradisteanu, V. A. Ureche, Nicu Gane, Bengescu-Dabija, Lazarescu-Laertiu, poetul Zamfirescu, Pantazi Ghica, V. D. nun, Misail, Meitani, Gr. Grandea, etc., si alti mai noui cari incepeau: Lambrior, Conta, Panu, Eminescu, D. A. Laurian, Stefan Mihailescu, Ionescu Gion, Macedonski, Ghedem Teodorescu, Delavrancea., Duiliu

Hasdeu, Vasile Alexandri,

Zamfirescu, etc.

Caragiale. era afiliat Junimei" din Iasi, deci era un junimist literar. Piesa lui Scrisoarea pierduta" a scris'o inspirat de viata din Iasi, in urma noptior petrecute la vestita BoltaRece-. Panu pretindea chiar ca multe din cuvintele de spirit din piesä, precum: Sa avem falitii nostri", La orele 12 trecute fix", Daca e anonim iscalesc Si eu", etc., erau culese din gura veselilor tovarási

Director al teatrelor era atunci un om cult si superior, Ion Ghica, in comitetul teatrului era un Vasile Alexandri, prin urmare indrazneala lui Caragiale fiindca era o mare indrazneala. putu sä vada lumina rampei. Toti oamenii cu spirit novator, tc4i democratii cari apareau, au primit cu apaause piesa atat de mult in conflict cu traditia i cu rutina teatrului, dar toti ceila1i s'au zbarlit. Aceastä piesa era considerata, de toat, opinia ponderatilor, drept o trivializare a primed noastre scene, Titu Maiorescu aparu In publicitate 1, sub semnatura sa, lua apararea piesei si a noului gen realist care-si facea aparitia. Dar Caragiale a venit la timp cu literatuira sa teatrala pi din alt punct de vedere: la National se aflau atunci tocmai interpretii eminenti earl II trebuiau: Stefan Iulian, Daneasca, Mateescu, Panu, ale caror creatiuni n'au fost nici o data intrecute, unele roluri n'au putut fi Mei macar egalate.

www.dacoromanica.ro

213

Cu Noaptea furtunoasa" Caragiale era lansat. Dar boemul a Minas boem. A doua pies& Scrisoarea pierciutV, a avut un succes foaxte mare. A fost o izbanda fara contestatie. Norocul era Intreg; anul acela se facuse mare vad la teatrul National, cu trei piese. Cu Hamlet", In care excela Grigore Manolescu, cu Bocacio" In care scanteiau Iu lian i Mateescu i cu Scrisoarea.pierduta" s'a petrecut aproape intreaga scurta stagiune de pe vremuri. A treia lucrare scenica a lui Caragiale, lucrare premiata de comitetul teatrului cu 2000 lei, De-ale Carnavalului", era cu mult inferioara celorlalte cloud. La Intaia reprezentatie, publicul Cunoscator care asista, a ramas foarte nemulturnit; s'au auzit chiar cateva flueraturi. Manifestatia era datorita oriticulul teatral dela Romania libera", D. Racovita. Sfinx". Dup a. trei reprezentatii piesa a fost scoasa de pe afis. Dupa caderea guvernului liberal al lui Ion Bratianu, a luat carma un guvern de tranzitie, sub presidentia lui Theodor Rosetti. Sub acest guvern Caragiale fu numit director general al teatrelor. Dar directie scurta si fan. strMucire. De la 1873 nu s'au vazut sali mai goale la teatrul National. Una din urmarile directoratului sau a fost plecarea din teatru a celor mai Insemnati actori de drama: Gr. Manolescu, Nottara 1 Aristita Romanescu. Intreaga nadejde Ii ramasese In comicii Iu lian, Mateescu, Iancu Niculescu, Catopolu si In Iancu Petrescu, cdruia i-a incredintat rolul Regelui Lear". Boicotat In teatru i avand o foarte urita presa, Caragiali a fost silit s plece repede dela aceasta directie. Caragiale era un om al vremii lui: boem, chefliu, greoi la munca, spirit pornit Intotdeauna la critica, niciodata multumit. Ce deosebire Intre el i Delavrancea ! Cu cat era de roman Delavrancea, cu atat nu era Caragiale. Adica: nu era entuziast de nimic din ceea ce era romanese. El era un mare admirator a tot ce era strain, vorbesc de straini culti si civilizati. Ori cand 11 auzeai exclamandu-si vorba lui favorita. Tara e asta, ma ?...

www.dacoromanica.ro

214

Era un spirit foarte nestabil, foarte impresionabil si o fire cam egoista.

Tot ce era putere" II domina Si II convingea. Niciodata, nu avea miscari de independenta sau de revolta in fata unei puteri covarsitoare ori cat ar fi fost de arbitrara aceasta. Priyea fatalitatea cu resemnare si i se supunea docil. Nemultumit pi

supus.

Impresionat de autoritatea si de prestigiul literar l corifeilor Junimei" a devenit junimist. Mai tarziu, sup/rat pe junimist pentru tot felul de motive, a devenit un mare admirator al lui Ion Bratianu. E de notat c devenise bratienist tocmai atunci cand cregimul lui Bratianu degenerase. Caragiale admi-

ra In Bratianu puterea, ori cat de nedreapta si de arbitrara era, dupa cum cornbatuse pe Bratianu i pe liberali in epoca br cea mai frumoasä si mai generoasa. Cand Pam cunoscut pe Caragiale un sentiment de ostilitate reciproca ne despartea. De si novator in literatura autorul Noptei furtunoase" era un adversar hotarit al tuturor ideilor noui. Adept al Junimei" zeflemisea intreaga frazeologie democratica ce i se 'Area ridicola. Mai tarziu, catre sfarsitul carierei sale, se schimbase din acest punct de vedere. Ne avand convingeri filozofice i po',Wee bine hotarite. a facut saltul. A murit ca un intim al lui Dobrogeanu-Gherea.

Miscarea socialista teoretica toctnai incepuse in. Bucuresti eu eram Intre cei patru cinci studenti cari reprezentau inceputul. Afla.sena ca Grecu", care ma intalnea foarte des prin localurile publice, ma zeflemisea pentru ideile ce profesasem pi pentru ca purtam pärul mare. De aci un fel de antipatie. Caragiale era pentru mine un reactionar. Intfo seara de iarna ma aflain la beraria Osvald in tova/*Asia lui Paul Scorteanu, cand lel& a intra. Caragiale cu tenorul Costache Barcanescu. S'au asezat la o masa de alalturi, pi vorbäria Incepu cam la a treia persoana. Costache Barcanescn, care era foarte prietenos si bun, 15leu prezentarile. Dar Caragiali era tot ostil i deveni agresiv; la un moment se anima si Incepu sh peroreze : pi

www.dacoromanica.ro

215

Dumneavoastra socialistii romani sunteti numai niste frazeologi. Numai cand yeti suferi ca Christos i veti rabda sa vi se vire cue in paling, am O. cred ca sunteti sinceri. Acestea sunt ideile noui ale vremei, raspunse Scorteanu. Idei noui ? ! racni Caragiale, idei nedigerate ! Mie nu-mi plac lucrurile nedigerate. Eu prind imprudenta lui Caragiale: Daca dumitale ii plac numai lucrunle digarate, pofta bung,. Mie nu'mi plac.

Caragiale, care nu era obisnuit cu ripostele, fiind un copil rgsfatat al Bucurestilor, se face stacojiu. Dar tata" Costache Barc.änescu, care era bunatatea personificata, vazand ca lucrurile se stria,. intervine repede. Bine, fratilor. se poate ca sa va certatd dela nimicuri ! Las'o mai do/11cl, Irate Costache, mai laso i tu, frate Tancule! Hai mai bine sa ne cinstlin In lege ! pi pacea s'a facut. DUO, aceea am Lost buni prieteni cat a trait. Intr'o zi norocul batu la usa boerului i nevoiasului Caragiale. 0 mostenire neasteptata de mai multe sute de mii de lei ii cazu plocon. Din ziva aceea omul se schimba. l egoismul lui iesi la ivealä. 0 viatg, antreaga impärtise cu mai multi prieteni i ce aveau i ce n'aveau. Intre a1ii avea, prieten aproape nedespartit pe Dragoescu in intimitate Dragoiu viorist in orchestra teatrului National. Catva timp dup g. primirea mostenirei, Dragoescu vine intfo dimineata la Caragiale ei-i cere un imprumut de 300 de lei. Dar Caragiale care cheltula bucuros pentru petreceri, era un zgarcit si nu imprumuta pe nimeni. De aceea Ii lug. un aer gray si tinu dui DraLgoiu urmatorul discus : Bine, mg, Dragoiu, eu te credeam ca'mi esti prieten adeArarat. Apoi ce fel de prieten 'ml esti tu, daca, cum ai vazut ca am scapat de saracie. vii sa-mi ceri bani cu imprumut ? Tu nu intelegi ca daca oiu imprumuta pe toti prietenii care-i am, in vase luni raman iar calic. Bietul Dragoiu se astelita la toate, dar la asta nu. Cum., insa, avea mare nevoie de bani, statu putin pe ganduri, apoi spuse

www.dacoromanica.ro

216

Tu al mare dreptate, ma lancule, dar uite cum e chestia. Sá zicem ca amandoi trecem pe podul Mogosoaiei l ca de

sus de la otelul Capsa 1i aruncä o chelnarita un vas cu murdarie in cap ! Oare pe mine, care sunt alaturi de tine, nu o sa ma umple cativa stropi ? Eu atat iti cer, vre-o cativa stropi din mastenire. Caragiale a facut haz de parabola dar istoria nu ne spune claca Dragoiu s'a ales cu stropii solicitati. Rare ori am vazut un om mai fricos de moarte. Era prin vara anului 1890 si ceva, cand holera incepuse sa bantue. Ma aflam cu el in grädina birtului Enache de pe .strada Academidi si tot timpul se liana el va muri de holera. Cand am iesit, pe la ceasurile 1 din noante, o intamplare tragic& cazu par'ca sure a'il deprima cu totul. Un pasager murise la otel Union si In acel moment autoritatile 41 evacuau.

Atat i-a trebuit lui Caragiale. A inceput sä planga cu lacrhni ca un copil. M'a rugat sä nu-1 las singur, l'am urcat inteo birja i l'am dus acasa. Alcoolul i tabagismul exasperau nervii acestui impresionabil.

Simpatia dui pentru germani i admiratia pentru prusieni l'au indemnat sa se stabileasca la Berlin unde a si murit. Mos-

tenirea primita l'a ajutat in aceasta imprejurare. De altmin-

teri daca n'ar fi mostenit, ml) intreb cum ar fi trait omul acesta care n'avea nici puterea de munca i nici consecuenta in lucrare.

Inteo zi mi-a aratat caetul in care era ciorna Scrisoarei Pierdute" si mi-a adlogat: Fericit om esti tu ca poti scri repede; pentru mine seriCul e o tortura. Si in adevar, caetul lui era ceva neinchipuit ca adaogiri, stersaturi i corectari. Dar muncea mult 1 pentru a nu da La lumina de cat randuri definitiv ciselate. Chiar I scrisorile trimise, prietenilor erau revazute, citite i recitite 1 scrise frumos, caligrafie, fait,

vre-o data, o stersatura. Din acest punct de privire Delavrancea era inca si mai tare. Delavrancea nu-si scria manuscrisele pentru ziare sau

www.dacoromanica.ro

217

pentru volume de cat pe mici patrate de hartie de eel mai superior velin, intrebuintand, cat mai des penite noui l ne admitand niciodatä pete de cernealä on tersaturi. Cand facea o gre§a11 nu indrepta, arunca hartiuta i 1ncepea alta. De altfel acesta era §i motivul pentru care scria numai pe mici peticele de 6 centhnetri patrati. I'ar fi fost greu s arunce sfertun de coal& odata scrise aproape In Intregime. In cariera literara a lui Caragiale s'a operat o fundamentala prefacere catre sfar§it : umoriatul a disparut cu desavarsire §i In locu-i a ap&rut psihologul posomorat, influentat de pesimisanul german ca §1. de tragicul rusese. Multi dau mai mult

pret autorului Noptei Sfantului Andrei", eu prefer pe autonil Noptei Furtunoase". Dar ad nu fac critic& literara, de aceea nu spun mai mult. L'a.m vazut pentru ultima oar& pe Caragiale la 1911 and a venit In Bucure4ti. Am dejunat cu el Si cu Delavrancea la bardache. Mi s'a parut istovit, släbit, lipsit de verva si voiciunea pe care i le cunoscusem. La un moment veni vorba de politica international& §1. de puterea germanilor. Delavrancea rise& sa spun& cO. 1ntr'un viitor räzboiu. Anglia va sta al&turrea de Franta, dar Caragiale, care avea o admiratie superstitioaa pentru germani, izbucni: Englezii?!... Armata Engleza?! SA, debarce Englezii In Germania ? !... Cu politia, ii dau Prusienii afara. Nici n'au ne-

voie sa trimitä armata; numai cu poliia Ii iau la goan&!... Putini camarazi atat de placuti In jurul unei mese ca dansul. Oameni ca Panu, Delavrancea, Caragiale, Iancovescu n'am intalnit multi. Cateodata 11 lua apa i gura pe dinainte flinde& avea despre dansul o idee foarte mare. Mai ales cand 11 atatain nu se mai staipanea. Odata l'am luat In zeflemea cu privire la una din teoriile lui extravagante; dar s'a aprins. Eu sunt un geniu, m&. Dupa ce am sa mor o sä vedeti ! Si era pun de dnh !

Inteo sear& la Enache apare Costica Cantacuzino, zis Kneazu, care Intotdeauna era ametit de bautura. Cantacuzino

www.dacoromanica.ro

218

se falea ca este nearn mare de boer si ruda, de aproape cu loan Ghica fostul Beiu de Samos. Iar Caragiale ii raspunde. Vezi bine ca esti ruda cu Ion Chica : el Beiu, tu bei !... In scurta lui cariera, literarai Caragiale ne-a läsat multe margaTitare. Ce pacat ca lucra cu atata greutate ! Dar a fost un om genial de o incomparabila originalitate.

www.dacoromanica.ro

BARBU DELAVRANCEA

www.dacoromanica.ro

BARBU DELAVRANCEA L-am cuncscut intaia oara, pe cand eram incal student, in casa lui Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, din strada Lucaci. Pe vremea aceea se numea numai Barbu Stefänescu.

Acel trecut a intrat pe jumatate in penumbra. Cu greu imi reamintesc toate amanuntele. Din intregul tablou nu mai am inaintea ochilor cleat pe Barbu Delavrancea.

Erau de fatä, pe cat imi aduc aminte, Gion, Dimitrie Petrescu, un student simpatic si eminent, mort de o complicatie Wick Petrica Economu fratele lui Ciru Economu, fast inalt magistrat, Grigore Sanduflescu, mai tarziu prefect de politie la Iasi, i.. nu mai stiu eine. Toti au murit. Era o dupa pranz. In ziva aceea chiar se judecase procesul lui Stan Popescu, fost camara i vestit elector liberal. din Ploesti, acuzat nu mai stiu de ce fapta. Delavrancea asistase la proces i acum povestea cele auzite i povestea cu insufletirea neastamparata a firei lui si a tineretei. Ii auziam pentru intaia oara i intelegeam ca aud un om deosebit de toti ceila1i, deosebit in vorba, in gesturi, in imbracaminte, in portul parului, in intanatie, in verva. Delavrancea era antiliberal l deci, contra lui Stan Popescu.

Parcä Ii vad perorand, parca 11 autl, Inca, cum adauga, la gesturile lui sacadate, un potop de adjective brutale pentru a zugravi pe omul antipatic. Eu, tanär cu simpatii liberale, -ca mai toata tinerimea de pe vremea aceea, eram indispus impotriva lui Delavrancea.

.

www.dacoromanica.ro

220

De altfel Delavrancea nu avea darul de a convinge ; el perora, nu argumenta. Spre a crede In spusele lui trebuia sd-i fii admirator, trebuia s crezi in convingerea lui, trebuia sä spui : Trebue sä fie asa fiindcd spune Delavrancea". Delavrancea n'avea clarul de a demonstra afirmdrile lui.

In ziva când 1-am intalnit bentru intdia oard, a vorbit aproape numai el. Si vdd Mc& degetele zgarcite spre a imita

gesturile pe care le-ar fi fdtut inculpatul in fata justitiei,

Ii

vdd Inc& insufletit, rosu, convulsiv i vorbind ascultändu-se,

imbdtandu-se de frazele care Inca de pe atunci Ii erau frumoase. Rua un artist care facea politice. Dupa. ce a plecat,

fiindcd, Delavrancea a plecat cel din-

tat - cei cari am rämas ne-am ocupat de el. Tandrul student era cineva ; told simteam cd, era cineva.... Vorbesrte bine, are sa, fie orator, a spus unul.

Are o fire de artist, a spus un altul. Are mult talent a addugat un al treilea. Dar nirnenea n'a spus cd avusese dreptate. Inainte de a pleCa la Paris s'a avantat in presd. i funded intelectualitatea tandra se indrepta atunci spre ziarul lui Laurian si Stefan Milfailescu, Romdnia Liberd. Delavrancea pi-a fäcut debuturile in coloanele Romdniei Libere. In acest ziar au scris cei mai de seam& Incepatori ai vremei: Delavrancea, Vlahuta, Duiliu Zamfirescu. etc. Delavrancea s'a Intors dela Paris advocat i literat. In advocaturd n'a strdlucit niciodatd. i n'a strdaucit, cu tot marele sail talent oratoric, fiindcd-i lipsea aceea ce am semnalat mai sus, Ii lipsea darul de a demonstra. Capul au nu era un cap logic.

Dar era un mare artist. Dela intâile lui pagini s'a relevat un scriitor cu marl calität1 de stil, cu originalitate, cu temperament, cu patimä. Delavrancea a lnteles si a practicat frumosul In operele lui. Chiar i In acele rdnauri, cari pentru min11e absolut 10glee, ar putea trece drept divagatiuni, el a pus intotdeauna o mare insufletire, o bogatie mare de colori.

www.dacoromanica.ro

221

Delavrancea a fost literatul artist, artist in mentalitatea lui, artist 5i boem In apucaturi, artist In opera, artist In absenta logicei i argumentarei. Era un capricios care, in locul unui argument, punea o arabesel. Dar saracia de oameni alesi i, mai cuseama, putinta cautare a cartilor literare, pe vremea aceea, a 1mpins pe Delavrancea atre alte taraznuri mai lucrative. La 1899, cand a cazut partidul liberal, conservatorii au pornit o campanie de recrutari in randurile tineretului liberal. Delavrancea, care fusese membru al gartidului liberal si redactor la Vointa Nationald, oficiosul partidului. fu numit primar al Capita lei.

In oricare alta ieara cultä, un om cu marele talent al lui Delavrancea ar fi fast un mare literat care s'ar fi consacrat exclusiv diteraturei pe care ar fi ilustrat-o pana la sfarsitul zilelor. Dar In mica noastra tarisoara, Delavrancea a fost nevoit :A se faca de toate: scriitor, advocat. membru prin consiliile de administratie ale bancilar, primar, ministru. In calitate de primar al Capita lei, functie pentru care nu se pregatise niciodata n'a putut face nici un serviciu orasului. Tot ce a lamas de pe urma prirnariatului Om este portretul care a sporit cu unul colectia de fotografii ale fostilor primari, agatate in sala consiliului comunal. Dupal cativa ani de disparitie de pe arena scriitorilor. a dat la lumina opera care a culminat cariera lui literarä: Cele trei drama istorice din repertoriul Teatrului National. 13arbu Delavrancea era un modest. Nici inflatiune vanitoasa, nici reclarna, comerciala, nici caz mare de persoana lui. Volume le lui cuprinzatoare de margaritare: Sultdnica, Liniste, Luceafdrul, Apus de Scare, Viforul etc., s'au strecurat tacute in vitrinele librariilor. Iubitorii de literatura buna, prietenii si admiratorii lui Delavrancea. le cumparau si le sorbeau : Un

mare si puternic talent original trecea grin lume Imbracat intr'o haina simpla de... trubadur" romanesc. Fiindcat, ceeace distingea mai ales pe Delavrancea, alaturi de originalitatea talentului sau, era adancul säu romanism. Era roman si era mandru ca era roman. Iubea tara, iubea campia romaneasca, iubea munta romanesti, iubea pe taran.

www.dacoromanica.ro

222

iubea sipotul izvoarelor, iubea tainele naturei románestd, iubea viata naturalä i nationalä cu toata poezia, cu tot farmecul, cu toate lipsurile i neajunsurile ei. Inteo zi de Paste treceam cu el, lra t la brat, pe Bulevardul Carol I-iu i intalnim un grup de tarani transilvaneni imbracati de sarbatoare In panzeturi albe ca zapada, cu flori la palarii Si chiuind a veselie. Deodatd Barbu Delavrancea se ridica. I-am simtit smucitura, 1-am vazut inaltãndu-se pe picioare 1 cu glasul tare striga: Bravo baeti! Petreceti romaneste cu voe buna !" i apoi mie : Uite, md., ce frumosi i ce voiuici sunt romänasii nostri!". M'am uitat in ochii lui umezi i 1-am vazut transfigurat. Tot ce era national 11 atragea i U fermeca. Iubea panzele lui Grigorescu fiindca marele pictor zugravea natura pe Oran. lubea scoartele, cusaturile Si olaria romaneasca. lubea Istoria neamului, dovada ultima lui trilogie dramatica. *i ce bun camarad, si cat erau de senine, de dulci si de regretate ceasurile petrecute in tovarasia lui. Fire de artist, cu toate släbiciunile cmenesti, dar toate poetizate; din gura acestui plebeian niciodata o trivilitate, vesel, cu inult humor, aruncand cu usurinta vorbele de duh! Inteo zi, e de mult acum cram pe terasa cazinoului de la Constanta. Barbu juca obicinuita partida de table eu generalua Cantili. Generalul era alb coliliu, Barbu incepea sä carunteasca. La sfarsit, generalul, care pierduse partida, vede pe cutia tablelor un fir de par alb, care flutura si-i spune lui

-

Delavrancea:

Uite amice, ai inceput sa-ti pierzi parul. Dar Delavrancea II raspunde: Eu cred ca e al dumitale, fiindca dumneata ai fost j umulit.

Din cand In cand juca i cartile pentru ca sa-i treqca vremea. i, fiindca juca prost toate jocurlle, pierdea In totdeauna dar cu o nepasare de admirat. Cheful nui cel mare era sal joace in partida cu Vlahuta si cu fratele sau Costache ptefaneseu-Suhateanu, care, cand pierdea era foarte supdracios.

www.dacoromanica.ro

223

Barbu a urcat toate =Arne ierarhiei sociale si politice si a ajuns tot ce se poate ajunge in tara noastra. A fost ziarist apreciat, literat frunta§ intre fruntasi, primar al Capita lei, deputat, senator, ministru, academician. In politica, bineinteles, n'a avut stralucirea cu care s'a

distins in campul literilor; cu tot marele sau talent de vorba, mari succese parlamentare n'a avut nici odata. Acest mare scriitor cu suflet de artist nu era un om politic.

Pentru a fi un mare om politic ii lipseau eateva insusiri neaparate: n'avea sufletul input. Era un orn de perfecta lealitate, un carnarad de o perfecta 'fauna credinta si un naiv. Sufletul iui era prea senin. Dupa cum trilogia dramatic& i-a incheiat cariera literara, tot asemenea cariera. politica. a culminat-o in campania. pentru intrarea in razboi. De astädata si-a pus tot sufletul in miscare. Dar si cand facea politica poetul si omul fanteziei artistica isi reclamau drepturile.

La o adimare a comitetului intregit al partidului conservator, pe cand se discuta, sub sefia lui Marghiloman, daca Romania trebue ori nu trebue sa intre in razboi aläturi de aliati,

Delavrancea a vorbit. El era un mare roman si un tot atat de mare admirator al Frantei. Donmilor, discutati claca trebue O. alergam in ajutorul Frantei amenintata?! Dar eu Inu soya', nici o clipa: Fiindca eu nu-mi inchipui lumea -fara. Franta, dupä cum nu-mi inchipui Franta fara Paris, Parisul fall Luvru si Luvru fara Giocondal...

Soarta a voit ea acest mare suflet de roman si de artist sa moara la Iasi, in mijlocul celor mai marl ingrijorari ale inimel. atunci cand patria, cazuta pe urr ghenunchiu, avea deasupra capului ridicata securea dusmanului. Intocmai ca §i Nicolae Filipescu a murit fara sa cunoasca izbanda si triun-fful, a murit atunci cand, si unul sicelala It, vecleau prabusirea idealului national.

www.dacoromanica.ro

224

Ramânea-va opera literara a lui Barbu Delavrancea? Putea-vor foile scrise de el, sa strabata in desisurile viitorului sa-1 nemureasca j sä cinsteasca epoca in care a trait? Tata intrebari carora numai viitorul le va putea raspunde. Ceeace este, insa, i in consi-dinta mea si a tutulor contemparanilor cari au citit si au inteles pe Delavrancea, e Ca paginile lui sunt unele dintre cele mai maestre din cate s'au scris in epoca noastra.

www.dacoromanica.ro

k,

P

!

8

www.dacoromanica.ro

NICOLAE FILIPESCU In vara anului 1884 ma intAlnesc pe calea Victoriel, prin dreptul coletAriel Riegler cu repauzatul Grigore Alexandrescu Cafegi-basa insotit de un tAnär blond, cu ochi albastri, frumos cu irnfAisarea foarte simpaticA. Grigore Alexandrescu imi spuse: SA vä prezint unul altuia. Sunteti doi oameni de inimA cu temperament de luptatori. E bine sA VA cunoasteti fiindei o sa va intAlniti de multe ori in viata. Tânärul acesta era Nicu Filipescu. In toanma anului 1884, grill:nil intellectualilor socialisti din Bucuresti: Paul Scorteanu, dr. Spiroiu, A. Radovici, V. G. Mortun, C. A. Filitis, Const. Mille, Emil Frunzescu 8i cu mine, am fAcut sa apara ziarul Drepturile omului". In toamna lui 1885 apAru ziarul Epoca" i Nicu Filipescu veni sa, ma gaseasck: El Imi propuse colaborarea la noul ziar conservator fiindca tocmai atunci Drepturile omului" dispareau din lipsA de fonduri.

Dar cu toate stAruintele lui Filipescu ma hotäram greu sä oarticip la redactarea unui ziar conservator. Filipescu imi propuse ca cel putin sa-i dau de trei on p saptamanA ,,Cronica glumeata". Cu acest prilej atacai genul umoristic i luai pseudonimul Radu Tandard. Pe vremea aceea era o mare IndrAzneala ca cineva sä se afiseze conservator. Guvernul lui Ion Brätianu avea multi adversari, ins& toti acestia aphreau In fata *Wei ca cei mai adevärati liberali, opinia publiel 1ncepea sä se ridice Impotriva guvernului brAtienist, dar oamenii poporului nu erau in partdul conservatorilor. Vol. IV.

15

www.dacoromanica.ro

226

De aceea Nicolae Filipescu nu prezinta Epoca" ca pe un Mar coaservator ci numai ea pe un ziar independent de opozitie.

La acest ziar au colaborat, rand pe rand, toti tinerii de valoare cu idei conservatoare care incepeau, nrecum si alçl conservatori mai vechi l multi ziaristi cunoscuti. La ,,Epoca' au scris: Alexandru Bals un tãnär foarte inteligent i cu multa lectura diterara, Nicolae Kiri lov profesor de matematici, Constantin Hiotu, D. R. Rosetti (Max), Grigore Ventura, fiul ziaristului Grigore Ventura, Barbu Delavrancea, Grigore Paucescu, 1VIilone Lugomirescu (Baba Novae), Jean Miclescu de la Botosani, I. Gradisteanu, etc., dar sufletul ziarului era Nicu Filipescu.

In scurta vreme, gratie temperamentulm combativ al lui Filipescu Epoca" deveni organul cel mai citit si cel mai vioi. Organul de lupta, in jurul caruia Incepeau sa se grupeze multi clintre aciversarii regimului.

Sa nu se creada cum ca Nicu Filipescu era vre-un conservator fanatic si habotnic; de loc. Educatia lui si-o facute pe maini liberale i in Elvetia. Total sau era un spirit liberal M-1 Incredintase, pentru educatiunea politica, lui Ion Campineanu si Nlcolae Blaremberg; dar tanarul reintors in tara, se aseza In mediul conservator unde 11 atrageau, ant colegii de stuclii cat M legaturile de familie. Afar& de asta, reghnul liberal fiind atunci In declin In Romania, nu mai putea exercita nici o atractie asupra firei sale nedisciplinate si combative. Filipescu era, mai presus de orice, un pugilist politic. Ceea ce-1 pasiona era lupta, iar a,sezarea lui in partidul conservator a fost numai o Intamplare. Epoca" condusa, de Filipescu, deveni un organ de agitatie. Cand, mai tarziu, un oarecare Alexandrescu, atenta la viata lui Ion Bratianu In strada Vänei, o ceata de batauM supranurniti pe atunci cetateni indignati" venira la Epoca" si devastara localul redactiei spargand toate geamurile. Cu acest atentat popularitatea ziarului crescu. Dupa cateva duni, vanzatorii de ziare instigati de politie, refuza sa mai debiteze Epoca". Atunci Nicu Filipescu, dim-

www.dacoromanica.ro

227

preuna cu un grup de tineri conservator!, luar5, pachetele cu ziare la subtioara i, transformati in vanzatori ambulanti se rgspandirä pe sträzi, prin cafenele i prin celelalte localuri publice.

Nicu Filipescu era neobosit i plin de pasiune multumita. activitNtei, staruintei sale Intelligente i ziarului Epoca", partidul conservator incepu sa se pue In vaz 1 sa. se arate ca o fort& politica de care trebuia sa se tina seama. Ion Bra'tianu, in rata puternicei agitatiuni a opozitiei coalizate se hotara sa dizolve Camera inainte de termen i sä faca apel la tara. Alegerile din iarna anului 1888 dadura Intaiul succes politic al lui Nicu Filipescu. El canclida 11.a colegiul al 3-lea din Braila.

In Braila opozitia 10- toate locurile. La colegiul I-iu fura alesi Nicolae Blaremberg i Nicolae Fleva, la colegiul al II-lea Alexandru Djuvara, Ion Suditu si Ion Movilä, Ià colegiul al 371ea Nicu Filipescu.

Lupta impotriva guvernului se inteti, mai ales din cauza opozitia izbutise sä aleaga 54 deputati ai sai, intreaga frunte a tuturor partidelor anti-guvernamentale. In ziva de 14 Martie 1888 toti deputatii din opozitie plecara pe jos si cu capetele goale, in procesie dela BM le Eforiei, uncle era sediul Ligei de rezistanta", pana la Camera. In cap mergea Lascar Catargiu cu capul descoperit, eu ma aflam in

coada alaturi de George Panu, deputat si el. Pe ambele dealuri ale Mitropoliei si jos pe stradele Bibescu-Vodd lume cu miile Sub clopotnita un pluton de vanatori pazea intrarea. S'a facut o impinsätura i m'ain pomenit in curte. Cand ma intorc vac' pe Nicu Filipescu, care prinsese pusca unui soldat din vanatori si se lupta cu el. Agitatia era la culme. Peste cateva minute un foc de pusca rasuna. Alerg sã vad ce este. In vestibulul camerei zacea mort un usier lovit din clopotnita de un glonte tras de sergentul major de sergenti din strada anume Silaghi, Mont ce fusese rezervat, asa s'a spus lui Nicolae Fleva. In ziva aceea fura arestati si dust la V5lcaresti Nicolae Fleva, Nicolae Filipescu i altii.

www.dacoromanica.ro

228

0 manifestatie se fatuse cu doll& zile mai Mainte in curtea Palatului regal, unde poporul nasalise i sparsese chiar un geam de la intrare. Jandarmii calari ai maiorului Fanuta intervenira sari and. Atunci Nicu Filipescu, scoase revolverul i voi sa, traga.. Dar Kneazul Dimitrie Moruzi, prefectul de politie, care era aläturi, Si apuca bratul strigandu-i: Esi nebun, Nicule, ce vrei s faci ? Cu plecarea liberalilow de la calm& incepe adevarata carierä politica, a lui Filipescu. Acum incepe sa-si exereite talentele lui de agitator, de framantator al partidului, de ademenitor i de intrigant.

Multa vreme n'a stiut sa ia o pozitie hotarata intre cele doua fractiuni ale partidului. intre batranii conservatori i jusi aceasta nehotarire 1-a caracterizat pana, la sfarsitul zilelor.

Fiind Inca prea tanar i IAA destulä autoritate n'a putut avea nici o situatie pana sub marele guvern al lui Lascar Catargiu. In tot timpul acesta a agitat atat de mult si a framantat partidul in cat Lascar Catargiu, exasperat intr'o zi, a exclamat :

Copchilu -aista, are sã ne faca Inca multe boclucuri. Sub ministerul de patru ani al lui Lascar Catargiu a fost nunnt primar al capitalei, functie in care a desvoltat o foarte mare activitate. Lui ii datoreste capitala i b-dul Coltea i b-dul Maria. Dar firea lui neastamparata 1-a impins si in aceasta functie la multe nazbatii. 0 data, primaria hind In conflict cu un regiment de artilerie pentru un teren care era revendicat din amandoua partile, Nicu Filipescu dadu ordin ea terenul sa fie ocupat cu forta de catre guarzii comunali cari existau pe vremea aceea. Dar a doua zi i se raporta cum ca, artileristii i-au pus guarzii pe goana. Infuriat puse la cale o actiune in stil mare pentru a doua zi: Isi concentra toti guarzii plus vre-o 150 maturatori si in fruntea acestei armate se duse i ocupa terenul in litigiu. Dar colonelul Baranga, esi, la randul sau, In fruntea unei numeroase trupe lnarmate, inconjura pe comunali i aresta, pe primar care fu silit sa capituleze.

www.dacoromanica.ro

229

Acest incident zugraveste temperamentul omului. Catre sfarsitul regirnului conservator, Nicu Filipescu incepu actiunea politic impotriva junimistilor i in special impotriva ministrului de justitie Alexandru Marghilom.an. Alexandru Marghiloman, profitand de o oarecare afacere numit a. pe atunci: Resu-Robescu, voi s desfiinteze pe acesti doi fruntasi vechi conservatori spre a trece preponderenta in localitate, sefilor junimisti. Dar Filipescu e arum& in lupta cu toatal vehementa de care era capabil i cu toate ca era primar al Capitalei, iar Marghiloman ministru de justitie, 11 ataca fatis in termenii cei mai violenti. La manevrele din 1895 se repezi calare asupra adversarului sau i voi sa.-1 cravaseze. Dar guvernul Catargiu se retrase i astfel conflictul se opri ad. De indata ce cazu cabinetul Lascar Catargiu, junimistii se retrasera sub cortul lor i formard partid separat In casele bisericei Kretulescu. Atunci a fost fondat Partidul Constitutional. Nicolae Filipescu, neastamparat cum era, ia o parte activa, impingand In totdeauna la actiuni violente, la campania in contra guvernului liberal pe chastia Ghenadie. In alegerile comunale lupta cu toata energia 0-0 puse in evidenta marile lui callitati de organizator i da elector de intaia putere. Apoi se pune in fruntea actiunei de rasturnare 0, dimpreuna. cu Nicolae Fleva, arganizeaza manifestatia din strada Enei, care aduce prabusirea cabinetului Sturza. Cabinetul Cantacuzino este compus, dar Filipescu nu mtra in guvern. Rämäne pe dinafara, spre a juca rolul de leader al majoritätei, frisk in aceasta, calitate se loveste de o infraingere. Trebuie sa reamintesc c, dupa, moartea lui Lascar Catargiu care se intamplase chiar atunci, veni la crdinea zilei alegerea sefului. Erau In fat& doi candidag. Partizanii intregirei particlului conservator sprijineau candidatura lul Petre Carp, in tara Incenura manifestatluni In acest sens. Clubul din Craiova, al cazui presedinte era Take Ionescu, proclarna. chiar sena iui Carp. Mare ematie la Bucuresti in randurile batranilor. Take Ionescu se repede la Craiova i obtine un razvot. Nicu Filipescu, care era rudA cu Iorgu Cantacuzino, sustine cu itärie, canclida-

www.dacoromanica.ro

230

tura acestuia. i Cantacuzino este ales. Unii au pretins ca Nicu Filipescu a sprijinit aceasta candidatura, spre a uvea un sef asupra caruia s. aiba influent& personala. Cu chipul acesta inlatura, de la viitoarea sefie i pe Marghiloman, mostenitorul lui Carp, si pe Take Ionescu. In curand un fapt arunca dezbinarea in partid. Era la ordinea zilei alegerea unui episcop. Filipescu avea un candidat iar Take Ionescu, ministrul cultelor, altul. Filipescu, care se credea sprijinit de seful guvernului era sigur c in Camera conservatoare, majoritatea Ii va urma negresit, dar candidatul 11u. Take Ionescu s'a ales cu o mare majoritate. Din ziva aceea rivalitatea dintre cei doi buni tovarasi politici de pana atunci se declara.

Filipescu luptä din toate puterile pentru rasturnarea cabinetului Cantacuzino i alcatuirea cabinetului Carp in care in-

tra, alaturi de Al. Marghiloman in calitate de ministru al Domeniilor

Caderea acestui cabinet, in urma votului de blam dat de Camera, la 11 Februarie 1900, exaspera pe Filipescu.

Dupa ce a luptat cu cea mai mare straduinta ca sa faca guvernului o majoritate, lua cuvantul in memorabila sedinta. Niciodata. nu 1-am vazut mai incoherent, mai furibund, mai plin de patima, cad avea presimtirea concluziei. Dupa proclam area votului care punea cabinetul in minoritate cu un vot, a cazut zdrobit. Filipescu era descompus. Timp de zece ani, de la 1900 la 1910, a ramas in opozitie, si in contra guvernelor conservatoare i in contra guvernelor liberale. In timpul guvernarei liberale de la 1907 la 1910, a organizat li-a condus alaturi de Mihail Desliu, trei celebre campanii electorale din Bucuresti. Dupa retragerea lui Take Ionescu din partid i formarea

particlului democrat, partidul de sub sena lui Carp, ramasese aproape fara aderenti In Bucuresti, numai gratie lui Filipescu, bine secundat de Des liu, i prin .sfortari supra amenesti, can-* didaii partidului conservator au putut veni aproape alatturi si de candidatii takisti si de candidatii liberali. La o alegere se-

www.dacoromanica.ro

231

natoriall candidatul conservator Theodor Rosetti este ales in potriva d-rului Istrati si a lui I. G. Bibicescu, candidatii Dartdului takist si al partidului liberal de la putere. Ca luptator Filipescu era formidabil. Munca lui era fait ragaz. Avea iinaginaie, avea resurse, avea finete i siretenii nenumarate. Conferintele partidului tinute la sala Dacia erau opera lui. Ziarele electorale din Capitala, pe care in totdeauna le-am redactat, erau inchipuite de el. Se scula cu noaptea in cap dar se culca de vreme. Era neobosit. Facea propaganda eloctorala prin toate cartierele cele mai infundate, intra prin carciumi, da mana eu toata lumea, una din placerile lui era ca, inconjurat de agenti, sa manance fripturi i carnati prin carciumile din mahalale. De multe on, spre a rataci poliçia liberalä, atat in Bucuresit cat si cand pleca in campania electoral& in orasele celelalte, se travestea, li punea peruci i barbi. Acest cap aprins, dar foarte poetic, era ate odata fantastic; avea o garderoba de detectiv privat i o intrebuinta, cu mare placere, la ocazii. Ministru de razboi in cabinetul Carp de la 1910 a fost unul dintre cei mai buni ministri de resort. Era mare patriot si avea patima ca Romania sa alba o armata cat mai puternica. Afacerea tramvaelor comunale nu 1-a pasionat indestul in cat sa apere guvernul cu toata täria. Ascendentul tot mai mare al liii Marghiloman nu-i placea. In rninisterul Maiorescu a intrat cu mare regret. Ministeriatul sau a fost de asta data o torturd, caici era In vecinica lupta i rivalitate cu Take Ionescu. Din cabinetul Maiorescu s'a retras repede protestand in potriva Protocolului de la St. Petersburg care ne da Silistra sin-. -

gura. Dar vine räzboiul mondial !

Child s'a tinut consiliul de Coroaina de la Sinaia nu era in tar&. Cand s'a intors in'am dus sa-1 \Tad chiar a doua zi; erau de fata Nicolae Fleva, Barbu Delavrancea, I. GrAdisteanu, d-rul Giani, D. Many, Pascal Toncescu. Toti asteptau parerea lui Filipescu. Am mai povestit aceasta scena. Pascal Toncescu, care sosise de la Paris vorbea mereu si

www.dacoromanica.ro

232

staruia ca sä intram imediat in actiune. Dansul spunea ca ce vazuse in Franta era o minune: armata multa, armament, entuziasin! Am vorbit i eu doua vorbe . Dar Bulgaria Ce face ?...

Filipescu, care nu scosese o vorba pana atunci, se anima 4 raspunse :

Vezi, de asta ma tern i eu! Ne-am despartit far& A-4 fi spus parerea. Fiindca Filipescu, or cat de impulsiv si de repezit era, total.% era si bun roman si om de Stat. El intelegea ca tara nu pregatire i fara socotealä intr'un razboiu trebue impinsa, atat de greu ! Intr'o zi 1-am vazut in capul actiunei razboinice i din ziva aceea n'a mai dezarmat pana child Romania a intrat in

fr

actiune.

Fost-a Filipescu un mare om de Stat ? Fost-a un mare pa-

triot ? Fost-a un mare conservator ? Iatä ceea ce Istoria va lämuri. Dar ceea ce este sigur e ea a fost un mare luptator. Era luptätor mai inainte de orce. In natura lui fantastica intra mai ales patriotism 0. cavalerism. Cand romanii la 1913 au intrat in Silistra, el a fost cel d'intaiu care a intrat Ware in calitate de capitan de cavalerie in rezervã. De altfel a fost un orn fait noroc. In duelul cu George Lahovary norocul a voit ca sa-si omoare adversarul p1 sat-i ramana remuscarea. In politica a trebuit sä stea 10 ani in opozitie departe de trebile guvernamentale. In 1916 a murit in toiul dezastrelor noastre 4 nu a putut vedea ziva triumfului. Din toata, activitatea lui politic, ce a ramas Istoriei? A fost omul care a redat partidului conservator prestigiul pi puterea, insa tot spiritul sau neastamparat a contribuit la multe infrangeri. Cand a murit era numai seful unei fractiuni. Dupa urma lui nu a ramas mult. i cu toate acestea omul asta a lost sufletul unei continue actiuni timp de eel putin 20 de ani. Avea o mare putere de conducere, domina, aduna in

www.dacoromanica.ro

233

jurul sail, avea prestigiul unei mari onestitati publice si private. Si. incontestabil, a a fost un mare roman. Isi iubea neamul ca si Delavrancea. In timpul luptelor dela Turtucaia intaiele vesti ce i s'au aclus spuneau a toate atacurile bulgaresti au fost respinse cu mari pierderi. Cineva care 1-a vizitat atunci, i-a spus :

Tunurile noastre au Mut minuni. Bulgarii au fost secerati g au ramas acktati ea ciorchinii pe sarmele ghimpate. Dar and i s'a adus stirea dezastrului a izbucnit in lacrimi si a exelamat S'a dus idealul nostru national !Ce rusine ? O. ne bata Bulgarii !...

Un mare suflet romanese, un mare luptator si o viteaza fire s'a dus de o data cu el.

www.dacoromanica.ro

NICOLAE FLEVA

www.dacoromanica.ro

NICOLAE FLEVA in Apri lie In primavara anului 1875 se faceau aleguile generale pentru Camera,. La guvern era ministerul Lascar Catargiu care dainuia de la Martie 1871. Campania electorald fu deschisa, printr'o intrwnire publica tinirta la sala Bossel. Aceastä. intrunire public& a lost mai mult o conferinta, fiindca in seara aceea n'a,vorbit decat un singur orator : Nicolae Fleva.

Inalt, /rums, impunator, obrazul incadrat de o bogata. barb& neagra, ochiul viu, zambetul simpatic, infatiparea bar bateasca, plin de caldura si vioiciune, acesta era Nicolae Fleva,

oratorul liberal pe care-1 auzeam atunci pentru intaia oara. Desi membru al partidului de sub conducerea lui C. A. Rosetti i Ion Bratianu. Fleva. cu firea lui independenta, incepuse actiunea mai inainte de a primi autorizarea partidului si facea intrunirea pe seama lui.

Sala, populata mai mult de tineret din scoli a facut tribunului o primire din cele mai entusiaste. Am iesit de acolo incamtat de verva colorata, i energick a oratorului.

Nicolae Fleva ii Meuse debuturile ca advocat la Focsani. Intors din Italia. unde studiase dreptul, a pledat intaiul sau proces, nu pentru bani, ci in schimbul unui cal alb pe care 1-a pastrat multi ani, pana ce calul a ajuns la adanci batranete si a murit in grajd. Tribunul, care era un pasionat al cailor avea o deosebita dragoste pentru calul acesta care II reamintea in totcleauna anii tiineretei si cel d'intai proces pledat. In pollitick Fleva s'a afirmat atunci, cand s'a judecat Inaintea Curtii cu jurati din Targoviste, procesul revolutionarilor

www.dacoromanica.ro

236

din Ploesti cari proclamarä republica in 1870. In calitate de aparator al acuzatilor s'a afirmat ca orator popular si ca un liberal hotarat. Incepand cu intruinirea de la gala Bossel numele lui Fleva ajunge la suprafata, el este oratorul cel mai iubit al intrunirilor populare, el este räsatatul intrunirilor publice, el tribunua i agitatorul. Desi opozitdunea coalizata hnpotriva lui Lascar Catargiu numa,ra, multi oameni de valoare, desi partidul liberal avea in raindualle sale multi tineri de talent 0 culti, totusi nici unul nu-si putea face un nume popular. Tinerele valori ale partiduWI liberal: Eugen Statescu, Ion Campineanu, Mihail Ferekidi altii ramaneau cunoscuti numai in cercuri restranse. Singur nurnele lui Em. Protopopescu-Pake ii sta oarecum alaturi. Fleva devine marele agitator. In alegerile din primavara anului 1875 s'au intamplat marl agitatiuni in Bucuresti. La alegerile colegiului al 3-lea pe vremea aceea se vota pe 4 colegii vestitii pe atunci batusi ai guvernului Ilie Geambasul i Temelie Tram& Ii fac aparitia la o carciumas din strada Serban-Voda in apropierea vechiului local al Primariei. 0 //Aware se produce in imensa multime care era adunata in jurul localului de vot. Multimea navaleste In carciuzna si ambii batausi sunt stalciti. Ilie Geambasul este omorat ye loc iar Temelie Tranca care era un colos, a zacut Inca o luna, In spitalu1 Co ltka inainte de a muri. Acest omor a provocat arestacrea lui Fleva acuzat de atatare la rascoala. Popularitatea lui Fleva creste irnens. tirile cele mai fantastice circula. Intr'o seara, imi amintesc, ne-am adunat vre-o 50 de tineri toti militantii de atunci, in saloanele redactiei Alegdtorului Liber instalat in Casa Slätineanu actualul hotel Capsa. Venisem toti inarmati cu revolvere, pumnale sau boxuri. Eu, care n'aveam alta arm& cumparasem un box. Din cinci in cinci minute veneau stafete Cu tot felul de stiri alarmante. Scopul intrunirii noastre era sa mergem in aceeasi noapte la Vacaresti spre a libera pe Fleva. Fleva trebuia liberat pentru ea, se stia sigur (?) cä va fi asasinat in tem.nita.

www.dacoromanica.ro

237

Stafetele, in tot timpul acesta, intretineau agitatia i o maireau.

Unul spunea c mahalalele au inceput sa se miste i ne vor veni in ajutor. Altul declara ca vine din Dealul Spirei, unde a vazut multimea adunata, pornind la vale. i asa mai departe. Guvernul pregatea o lovitura de Stat, armata era consemnata prin cazarmi, patrulele de cavalerie incrucisau in fata silei, Slatineanu etc., etc. In sfarsit batranul Grigore Serurie care era administratorul ziarului, vázand efervescenta i simtind ea au pätruns i spioni inauntru, a sfatuit pe cei de fa:0 sä depuna armele, fiindca complotul a fost descoperit iar polltia va navali inauntru din minut in minut. Eu eram un naiv pe vremea aceea, dar erau i increduli cari protestau. In sfarsit ne-am depus toti puscoacele in cosul sobelor i ne-am. retras, Meet Meet, pe din dos. Dupa caderea conservatorilor i venirea regirnului liberal steaua lui Fleva paleste. Bratianu nu i-a of erit nici o situatie. Au fast, rand pe rand, ministrii : Eugen Stätescu, Gheorghe Chita, Anastase Stolojan, Mihail FereMdi, loan Campineanu, Dimitrie Sturza, dar Fleva. marele tribun din opozitie, nu primeste nici o atentie. Tribunul are veleitati de indisciplina. Mai tarziu, dupa razboi combate in Camera proectul de rascumparare a Monopolului tutunurilor i infiintarea Regiei de Stat. Dupa, opt ani de regirn liberal, tocmai la 1884, i se da in sfarsit postul de primar al Capitalei. Fleva era acrit i incepuse sa-si arate dintii. i, fiindca tocmai pe atunci opozitia incepuse sa, se agite mai tare, seful guvernului si-a inchipuit c. glasul fostului orator popular ar putea fi iarasi de folos. In calitate de primar all Capitalei Fleva n'a insemnat prea mult. Pe deoparte avand o puternica opozitie in consiliu, opozitie compusä din liberali de vaza, precum d-rul Sergiu, seful politic al coloarei de Negru i candidat de primar, care-I paraliza, pe de alta parte find un caracter banuitor i cicalitor pentru toate lucrurile marunte, n'a putut dura. Intre altele, CUM pe vremea aceea eram sef de birou la accizele primariei, imi amintese de un fapt. Fleva avea cre-

www.dacoromanica.ro

238

dinta cä tot functionarii fura; de aceea a instalat, jos la intrare, o cutie pe care pusese sa se lipeasca, o fa.sie de hartie cu

urmatoarea inscriptie : Cute in dare se vor pune denuntarile impotriva functionarilor necinstiti". Fiindca pe s1i1e i in curtea primariei stationau zecimi de

postulant, a doua zi primarul a gasit in cutie peste 200 denunturi. Fieeare postulant denunta pe slujbasul pe a cbzui functie pusese ochiul. i astf el mai tot slujbasii erau denuntati

de mai multe ori. Fleva nu era un bun administrator. Era vecinic banuitor, de o severitate absurd i, prin urmare nedrept. In vara anului 1884 opozitia incepuse agitatia; unul dintre conducaorli miscarei pornitä. de la clubul conservator, era printul Gheorghe Bibescu. Intr'o seal% studentimea agitata din cauza chestiei numitä : Chestia d-rului Ronmiceanu", face o manifestatie zgomothasa, pe piata Teatrului. Erau orele 11. Politia alerga i prefectul de polite generaJlul Radu Mihai vrea sa aduca jandarmii cäläri ca sa sarjeze, dar Fleva impiedica actul. El aduce un mare numar de maturätori pune sä mature piata. Norii de praf se inaltk ne inabuse i risipesc multimea. Apoi apare tribunui surazand. In mijlocul grupurilor Incepe sä peroreze i sä sfatuiasca pe student la liniste. Cateva zile s'a facut muit haz de acest mod al tribunului de a imprastia o manifestatie. Numele lui Fleva traia Inca viu in mase, dar primariatul lui Incepea sa-i roada popularitatea. In partidul liberal avea multi adversari, la primate multe piedici, pana ce inteo zi fu silit sa demisioneze.

Acum incepe a doua faza a carierei lui Fleva, faza Inca si mai plina de fapte decat cea dintai. Cu temperamentul sau arzator tribunul se arunca In lupta cu toata patima Lupta o incepe in Camera deputatilor cu o interpelare in care ataca cu vehement& pe Emil Costinescu.

In välmasagul luptei Ii atrage un duel cu Mihail Ferekidi de pe urma casuia se alege cu un glont in mama dreapta ale cAruia urme le-a purtai that& viata.

www.dacoromanica.ro

239

In ziva agitata de 15 Martie 1888 era sa fie ucis la, Camera.

S'a spus atunci ca sergentul major de gardisti Silaghi, postat in clopotrnta Mitropoliei spre a-I rapune, a ucis din greseala pe un usier. Adevarata ori neadevarata aceastä banuiala, ea arata

cat de mult era tem.ut Fleva si ce puternic agitator de spirite era. Arestat dimpreuna cu Nicu Filipescu fu liberat a doua zi dupa constituirea cabinetului Theodor Rosetti. Nieiodata Capitala n'a vazut o manifestatie de strada mai impunatoare. Cel putin 30.000 oameni l'au insotit si i-au facut cortegiu de la inchisoarea Vacaresti si pana acasa. Dela 1888 la 1900 a fost mereu agitator, cand liberal clisident, cand alaturi de conservatori. Conservatorii, temandu-se de influenta lui asupra maselor, i-au of erit portofoliul domeniilor in cabinetul Gheorghe Cantacuzino la 1899. Nici in aceasta inalta functiune nu s'a deosebit. De altfel ministru a fost de scurta durata iar epoca in care a tinut portofoliul a fost o epoca) dezolata, epoca marei secete aproape catastrofale din anul 1899-900. Reintrat in partidul liberal i se incxedinteazä portofoliul internelor In cabinetul Sturza de la 1901, dar la acest depar-

tament nu sta cleat trei lurn. In timpul alegerilor prirnind o plangere dinteun judet, cum ca a chninistratia face ingerinte, s'a dus in persoana sa faca ancheta. Bine inteles a constatat vinovatla administratiei. Partidul s'a sculat impotriva lui si a trebuit sa place din guvern. Dar vine chestia mitropolitului Ghenadie si se arunca in lupta. Acesta este punctul culminant al carierei sale politica. Campania a dus-o el. El orgarniza intrunirile monstre in care vorbea, el a pus La cale comitetul de 300, comitetul numit al lui Papurica, fiindca in el figura un ofiter din rezerva cu acest nume dar care comitet in realitate nu era compus cleat de vreo 10 ing, el a provocat marea agitatie care a rasturnat pe Dimitrie Sturza si a adus cabinetul P. S. Aurelian cu drapelistii.

Obosit, dezarientat, stricat cu partidul liberal, neputand face casa cu partidul conservator, este snit sa renunte la poli-

www.dacoromanica.ro

240

tica activa i primeste postul de ministru la Roma. Dar dorinta, de activitate 11 rodea.

Take Ionescu formand partidul democrat Intelese de ce mare folos i-ar fi tribunul, caci numele sau exercita inca un farmec puternic asupra mahalalelor. Fleva demisioneaza si vine

la Bucuresti uncle i se face una din cele mai grandiease primiri. Erau In Bueuresti 3 locuri vacante la cdlegiul al doiléa de Camera. Candidatdi partidului democrat erau Nicolae Fleva,

Barbu Paltineanu si J. Th. Florescu, candidatii partidului liberal Hagi Tudorachi, Cesarescu i d-rul Buicliu, candidatii partidului conservator M. Desliu, D. Dobrescu i doetorul Leon-

te. La serutinul de balotaj cei trei candidati democrati furd alesi cu Nicolae Fleva in cap. Dar nici in acest partid nu statu prea mult. Cand Take Ionescu intl. In cabinetul Maiorescu la 1912, Fleva era afar& din partid si in opozitie. Ultimii lui ani n'au lost de We ferieiti politieeste.

Pentru cea din urma. mit a fost ales deputat al Capitalei in Camerele de revizuire, de forma ca indepmdent dar de fapt sustinut de partidul conservator, in special de Nicolae Filipescu, care intotdeauna a avut o mare slabiciune pentru tri-

bun. Rau inspirat a primit direetiunea unui ziar germanofil si sustinut din fondurile propagandei germane. Aceasta a fost atituclinea lui In timpul perioadei agitate de la 1914 la 1916. Intamplarea a voit ea acest om care a trait prm mase si pentru mase, sat moara la mosia sa, departe de lumea pe care a framantat-o timp de patruzeci de ani, läsand in urma-i deceptia, i sfarsind in cea mai uimitoare uitare. Parcä n'ar fi fost niciodata.

Acest temperament extraordinar, exemplar original la epoca lui, plin de activitate politica n'a läsat urme despre trecerea lui pe pamant. Totusi nu se poate tagadui ca emanciparea poLlitica, a maselor bueurestene se datoreste, In foarte mare parte, lui Nicolae Fleva. Fara prea multa culturd, fär idei hotaxite, fara putere de organizare Fleva agita numai prin farmecul persoanei sale,

prin caldura vervei, prin comunicarea acelui fluid neinteles

www.dacoromanica.ro

241

pe care-I inocula auclitorului. Avea volubilitate, inclräzneala de a formula tot felul de afirmari, vorbea, fait preocupare de argumente si logica, dar spunea mereu inainte fraze cari nici macar nu erau gramaticale. Insä cancl accentua cu energie unele perioade care, mai la urma, nu spuneau nimic, ropotele de aplauze i aclamatiunile izbucneau. Au Nai prin prejurul tau. De geaba, tot Fleva e 1 mai al thacului. Bine vorbeste!

Cu acest prestigiu a dus masele de nas aproape o jumatate de veac. De pe urma lui au rarnas tot felul de fraze lard sens sea.pate in focul improvizatiunei. Asa la o intrunire publicd a spus:

Domnilor, eu ma aflu astäzi in rnijlocul dumneavoastra

asa dupa cum un calator ratacit pe mare gäseste un adapost numit oasis! Alta. data.:

Acest guvern ii voi diseca cu scalpelul chimistului. Sf atuit in nartidul sdu ca sd nu inceapd prea repede lunta de rasturnare a unui guvern a raspuns : D-voastrd putetd astepta cdci sunteti tineri, eu nu mai pot astepta. Dar tribunul avea si spirit si multä ironie find. Odata primeste din partea liberalilor o propunere de impacare. Delegastia care-i aducea propunerea avea in cap pe un fruntas al partidului care i-a spus. Iatd, iti aducem ramura de maslin. Da, vdd mmura, dar mdslinele le-ati oprit dumneavoastrd.

Ion Brdtianu, atunci cand F1ea il combated mai inversunat, l'a acuzat cä l'a umplut de favoruri si tot nu e multumit. Atunci l'a numit Butoi fära. fund!". Delavrancea pc cand era liberal si redactor la Voinfa Nationald", l'a atacat cu vio1enta Si l'a poreclit: Cleone ccl faM de rusine!". Vol. IV.

16

www.dacoromanica.ro

242

Daca Fleva, cu toate lipsurile sale culturale si in ciuda unei convingeri stiintifice, a putut totwi.exercita o atat de mare inraurire asupra mazelor, este tacmai fiindca era la nivelul lor. Cu o superioara cultura, ar fi fost neinteles.

neva cu mai multä cultura ar fi. Lost un mare om politic al Wei. Dar asa cum l'am cunascut el totusi a fost un exemplar extraordinar, caruia uopulatia Capita lei. de la 1875 la 1900. ii datoreste educatia politica. Ce a ramas ae pe urma acestei mari popularitäti care a fost zgomotoasa aproape o jumatate de veac? Nimic. Mai putin decat nimic.

Nicaeri vre-o urina. Iti plimbi privirile pretutindeni in Bucuresti dar nici opera nici numele lui Fleva nu existä. A murit trunul, a mutt i amintirea omulul. Popularitate, zadarnica manifestare de dragoste a multimilor, esti ea fumul : te inalti mai sus decal oamenii si de cat toate cele care sunt asezate pe pamant, dar te risibesti si mai repede. De atatea ori pe uncle a trecut popularitatea este ca pe unde a trecut fumul: n'a ram:as nici o urma. Aceasta fu soarta tribunului Nicolae Fleva.

www.dacoromanica.ro

TARE IONESCU

www.dacoromanica.ro

TAKE IONESCU Fiecare om are personalitatea lui deosebita.

De si natura ne-a facut pe toti la fel nu exista asemamare intre om i om. Ce minmata este aceasta maestrie a naturei, care printre atatea milioane de oameni n'a facut doua figuri la fel! Take Ionescu, om. ca toti oamenii, a fost, o fiinta exceptionala pe care au desprins-o toti aceia cari au fest in atingere cu dansul. Inca de pe bancile scoalei a dat dovada marei sale originalitati i puterii de stapanire asupra celorlalti. Geniul sau

era atat de mare incat, multi dintre adversarii sai, ii erau potrivnici. nu atat pentru ca nu'i impartaseau vederile, dar pentru ca se temeau de .covarsirea lui. Intrat in viata politica dupa intoarcerea de la Paris unde luase doctoratul in drept, Take Ionescu veni cu idei democratice inaintate. Locul sau era alaturi de C. A. Rosetti, reprezentantul de atunci al democratiei romane. Talentul sau verbal se desvaluise Inca( de pe bancile scolelor. In barou face, din primele zile, nota deosebita i pune irnpotriva lui aproape pe toti fruntasii barei; in presa incepe sa scrie la ,..Romdnul"; in politica se inscrie in partidul liberal. partidul care era atunci atot puternic si, prin care se nutea ajunge repede. Dar de la inceputuri s'a vazut ca omul vrea sã se deosebeasca. Fiindca la inceput caracteristica oamenilor superiori sta. nu atat in operele pe care nu le-au putut Inca realiza. cat

www.dacoromanica.ro

244

in dorinta, fie de a esi din randuri, fie chiar daca raman in randuri sa se deosebeasca de tcti cei din prejur. Astfel Take Ionescu, intrand in familia unui partici politic ii alege, dela debut, o pozitie deosebita de a celorlalti tovarasi de viatb, publica.

Mai intaiu talentul sail de vorba. Arta de a vorbi a fost intotd'auna cuceritoare; ee aseamana cu arta cantecului. Care mare tenor nu a fost intotd'auna popular?

Take Ionescu incepe sa vorbeasca prin intrunirile publice iar eamenii din popor Ii poreclesc gura de aur!". $i, de odath se nasc pentru clansul cele doua puteri nedespartite: admiratia si invidia. Fiindca un om admirat care nu are alaturi sl invidiosi nu Este un om superior. In partidul uncle se inscrisese devine, mai putin o fala de cat o amenintare. Fa la era impersonala pe and amenintarea incepea sa se ridice peste capul acellora cari erau vechii candidati la intaietate. Pentru ca s. te supui unui stapa.n nu e destul ea sa-ti ordone, trebuie mai intai sä te biruie. In partidul liberal Take Ionescu sta putina vreme. Apoi flutura liber intre partide, dar scurta vreme. Apoi intra in partidul conservator. Oferta de inscriere in acest partid i s'a facut de lclata cu prezentarea unui portofollu ministerial. In partidul conservator, straluceste, dar dusmaniile il inconioara deodata cu admiratia. Metodele lui de a-si inmuiti partizanii, pun impotriva'i, nu numai pe invidioi, dar si pe alti oameni call nu se pot invoi cu metodele. De aci incepe niarea lupta inauntrul partidului. Take Ionescu ese iar din randuri si isi oreaza un oartid. Era fatal. Simi-ise in el puterea de a fi cel dinthiu si nu mai putea fi cel d'al doilea, dar in partidul conservator nici chiar locul al doilea nu-i mai era ertat. $ef al partidului conservator-democrat se Inalt pe aripile acatei nopularitati care a fost pentru toti efemera. Timp de trei-patru ani este dictatorul in colegiile electorale. dar dapa un an de minister in cabinetul Titu Maiorescu. oade sub pu-

www.dacoromanica.ro

245

terea numerica a tutulor celorlalte partide. Fumul care orbise i se inaltase, acum se risipise.

Adevarata glorie a lui Take Ionescu, a inceput si a ramas trainica, inumai atunci cand ramanand fara popularitate, dar numai cu cativa prieteni, a clevenit un factor de mare pret, in cursul evenimentelor care au dus Romania la inaltarea ei de astazi.

Glasul sau era ascultat in marile cercuri ale conducatorilor omenirei, In randul marilor barbati de stat ai Puterilor aliate era apreciat la valoarea lui adevarata.. Imi amintese cä la Londra fiind, in timpul expozitiunei de la Wembley, un distins om politic, Irlandezul O'Conoor, presedintele de vanta al Camerei comunelor i presedinte al Asociatiuni ziaristilor englezi, mi-a spus : Pazerea mea este ca Take Ionescu a fost cel mai mare om politic al Europei de astazi. Ca toti oamenii de mare geniu, nurnele sau ramane legat de fapte : el a contribuit puternic la fapta cea mare roma.nea sea...

Vrbul lui ori cat de ispititor. si or cat popularul l'a botezat gurä de aur" nu-i puteau crea nemurirea. Fiindea, telul de a vorbi poate crea popularitatea. Numai ceea ce spune oratorul, ramane, iar nu felul cum spune. Data, marii orator! Demostene si Cicerone au ramas, nu glasul lor sirenic i-a tre cut Istoriei, dar antelepciunea celor spuse Imi amintesc ca am fost coleg de generatie cu omul acesta, bacalaureatul l'am luat in aceiasi sesiune in luna Mai 1876. Dar anii au trecut si a trecut i omul. 5. 0 mareata sii;u a.oe i-a fost inaltata pe un bulevard ad Bu.

curestilor ; el este intaiul om al generatiei mele care a fost astf el rasplatit.

Gloria vietei eterne s'a grabit sa.-1 atinga mai repede cleat favorurile vietei traite.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TITU MAIORESCU Titu Maiorescu este unul dintre aceia pe cari i-am cunoscut de departe, numai din viata publica. D'abia catre sfarsitul ca-

rierei sale, hind prim-ministru, am avut raporturi mai de aproape. Insa despre Maiorescu se poate scrie mult chiar faza sa-1 fi cimoscut personal. Maiocrescu intra in viata publica a Romaniei ca un intrus.

Cad prin nimic nu era in intelegere cu curentele politie sau culturale din tara. De aceea manifestarile lui politica sunt primite cu aproape unanime 03tdlitati.

Maiarescu era in contradictle cu tot ceeace stia, credea, vorbea i scria romanul din clasa culta de pe atunsci. Optimismului filozofic el opunea pesimismul sopenhaurian ; liberalismului politic el opunea un conservatorism autaritar ; in

Invatarnant opunea clasicismului i umanismului, scoala reala;

in literaturai combatea romantismul si se apropia de clasici; spiritualismului opunea materialismul, spiritului francez opunea spiritul german ; limba o purifica ca i ortografia, opunand fonetismul la toate destrabalarile etimologice care mergeau pana la latinismul exagerat al lui Eliade, al lui Barnutiu si al profesorului Maxim. Frazelor opunea spiritul critic si declamatiei logica.

Un asemenea om foarte cult. foarte talentat Si foarte convins de toate ceeace sustdnea, era menit sä intampine cea mai dusmanoasä primire. .De aceea, Maiorescu, a pus in contra lui, Inca dela intaiele manifestari publice, aproape pe toata lumea. Fractiunea

si independenta din Moldova, in frunte cu Nicolae

www.dacoromanica.ro

248

Ionescu si cu aproape intreaga belferinie moldoveneasca, partidul liberal din Muntenia, clanul literar din Bucuresti cu B. P. Hasdeu, Petre Gradisteanu, poetul Zamfirescu l toti cei dimprejur ; tot liberalismul politic, si Mosofic i-au sarit In cap.

Maiorescu a lost acuzat multe decenii de toate crimele. I s'a facut o mare Irina, fiindca este sopenhaurian. Gazetari earl nici macar nu vazusera o carte de oppenhauer, scriau articole in cari combateau pesimismul i ateismul (?) acestuia. Maiorescu era germanofil. Maiorescu era un instrainat, Maiorescu era un ateu, Maiorescu era un reacticnar.

Lupta impotriva societatii Junimea" din Iasi era lupta impotriva lui Maiorescu. Mai ales Hasdeu nu pierdea un singur prilej spre a lovi in adversarul literar dela Iasi. iar Maiprescu raspundea cu articole sareastice si intepatoare.-

Lupta era interesanta fiindca amandoi antagonistii erau oameni geniali; epoca noastra nu mai are doi oameni cu personalitatea covarsitoare si eminenta a dui Hasdeu si Maiorescu.

Dar Maiorescu nu era numai un polemist de mana intaia,

ci era si un creator ; poporul roman lui ii datoreaza. purificarea limbei si a ortografiei, fonetismul este opera lui Malorescu.

In Criticile lui a spus numai adevaxuri. Limba in care se scriau atunci ziarele, discursurile din parlament. dar mai ales frazeologia inf1onit i ametitoare a lui Nicolae Ionescu, poezismul epocei, literatura epocei, au suferit sfarcuiada biciului sail de foc. Daca literele romanesti aveau cativa prozatori de mare valoare precum Cogalniceanu, Ion Ghica, Odobescu, Has-

deu si Inca cativo., in schimb ce pusderie de nechemati si de neispraviti. Lui Maiorescu Ii datorim cä s'a pus capa2 abuzului mare ce

se faced pe atunci, optimism si incredere oarba in perfectiunea tuturor lucrurilor din Romania. Negresit, fiindel orice exagerare este vatamatoare, asa Si de astadata, exageraxea disciplinilor a depasit masura caci criticismul i scepticismul junimist a provocat de multe ori, descurajarea i pierderea increderei in fortele proprii. -

www.dacoromanica.ro

249

Titu Maiorescu. acest om extraordinar, care a venit la timp spre a pune ordine in domeniul cultural al Romaniei, n'a putut avea lnraurirea pe care o merita in viata publica; intai fiind ca s'a alaturat de un partid care era foarte nepopular pe

atunci, partidul german cit totul necunoscut in Romania. Apoi si firea lui rece, cam bdtoasä, cam. necomunicativd, rezerva ce o punea intotdeauna in raporturile cu ceilalti, nu-1 prezentau ca pe un om simpatic. Pe Maiorescu trebuia sä-1 admiri dar II inbeai mai greu. Intrat In politica, in ranclurile partidului conservator, fu nurnit ministru de instructie in cabinetul Lascar Catargiu dela 1871. In aceasta, calitate a fost primul ministru care s'a pus cu hotdrire la treabd spre a reforrna invdtamantul. Dar s'n lovit de opozitia indarjita. a membrilor corpului didactic, in ale cdror privilegii lovea. Pãnä i profesorii conservatori s'au revoltat impotriva lui 1 l'au rästurnat. In Senat, Alexandru Ordscu, senator conservator influent, se pune in fruntea nemultumi-

tilor cari tarand cu ei majoritatea Ii dau un vot de blam. Lascar Catargiu dizolvd Senatul si face apel la tard. insä ealegiile senatoriale trimit o majoritate opazitionistd. Conferentiar eminent, scriitor strälucit. literator cult si cu

mare autoritate, Maiorescu ia o parte activä la data politica. Sub ministerul de 12 ani ai lui Ion Bratianu, izbuteste s se aleagd deputat la colegiul I de Iai, cu toatä omnipotenta primului ministru. Apoi el e acela care a scris un faimos articol in pRomdnia Liberd", prin care cerea aldturarea Rornaniei de tripla alianta. Cateva luni mai tarziu Romania urmd aceasta indicatiune.

Odatã cu actul acesta se produce o spartura in partidul conservator. Batranii conservatori, cari erau mai mutt rusofill, nu au primit politica dualitatei Carp-Maiorescu. Si astfel junimistii au evoluat catre partidul liberal. Mai inainte junimistii au incercat sä acapareze partidul conservator, alegand un sef pldcut bor. In scopul acesta, wofitand de un bun moment, dau a loviturd la clubul conservator izbutesc sä aleagd sef pe Alexanctu Stirbey. efia ltd Stirbey a fosI de sourtã durata; junimistii -aufast infranti f ar acestia au evoluat catre liberali. si

www.dacoromanica.ro

250

La alegerile generale din 18M, Ion Bratianu alege in parlament 15 juninlisti, printre earl : Petre Carp, Titu Maiorescu, Teodor Rosetti, Vasile Pogo:, D. A. Laurian, Jack Negruti, ,

Alexandru Marghiloman, I. V. Me lic, Krupenski, Vasile Alecmndri, etc. Titu Maiorescu, care era sufletul Junirnei literare" lasa

pasul fatai in politica, lui Petre Carp, dar In Camera discursurile lui Maiorescu faceau din sedinta o adevarata sarbatoare. Incetul cu incetul, Maiorescu se pune In planul al doilea si las& lui Carp toata intaietatea poaitica i conducerea graparei junirniste. Cine stie uncle ar fi mers acest grup politic daca in locul lui Carp atat de intransigent in toate, ar fi fost sef Maiorescu, omul cumpatat, cumpanit, una din mintile cele mai ordon ate si un temperament foarte conciliant, Dar Maiorescu, eclipsandu-se de buna voie, pierduse, prin urmare, si prestigiul autoritatei conducatoare i ramäsese numai ilustrul filosof, literat si orator, care traia acum din gloria operei savarsite.

Para la 1912, Maiorescu s'a ocupat putin cu politica. A falcut avocatura si se indeletnicea asa, spuneau intirnii cu scrierea unei opere pe care o asteptam inca Dar yin evenimentele dela 1912. Cabinetul Carp, sub puterpica Impingatura a liberalilor uiniti cu takitii, earl pe vremea aceea formau un partid foarte tare, numerizeste cel mai tare, este silit sa paraseasca puterea. Bine inteles Carp si CU ai sat. ba. si Filipescu, erau de parere ca. partidul s treaca in opozitl.e. Insa altii, cu Maiorescu In frunte, spuneau cã partidul sa ramaie 119a. Car1111 si sub alta formatie rninisteriala. Maiorescu

s'ustinea.cu trie, aceasta teza fiindca, spunea el, evenimente Insemnate au sa se produca In Balcani si nu trebue ca. gloria iaptelor ce se vor indeplini, O. fie lasate iari partidului libe ral. Daca liberalii ait facut razboiul dela 1877, e bine ea partidul conservator sa mareasca teritoriul Orel acum. Pe tema aceasta s'a produs discordia definitiva intre MaioreSeti si Carp. De altfel unele simptome aratau ea, mai de mult gentenul

rivalitatei intrase in sufletul lui Maioresen. Se stie ea Petre

www.dacoromanica.ro

251

Carp pregatea pentru sefia partidului pe Alexandru Marghiloman, dar Maiorescu ii intoarse privirea cdtre Nicolae Filipescu Raporturile intre Maiorescu i Filipescu deveniseta. foarte dulci. Inteo zi mai multi partizani au venit sd-1 viziteze si aceist prilej Maiorescu souse celor cari ii cereau sfaturi l indicatiuni Grupati-vd in jurul lui Filipescu, acolo e viitorul. Maiorescu si-a indeplinit cu succes insärcinarea de prim ministru. De altfel facea tot ce putea ca 0, fie plIcut regelui Cu prilejul discutdrei in parlament a Protocolului de la Petersburg, a rostit in Camera si in Senat cateva discursuri magistrale; toat5, lumea, prieteni i advers.ari, au ramas incantati atunci de elocventa, verva, puterea de argumentare si tineretea acestui om care trecuse de 70 de ani. Dacd Maiorescu ar fi mutit atunci ce bine ar fi fost pentru el. Ar fi murit incarcat de glorie; dar soarta a voit altfel. Ales sef al partidului in lecul lui Carp n'a putut tine acest post onorific decat putine luni, i l'a cedat lui Marghiloman A venit rdzboiul mondial si nroblema pusd Romaniei; de astadatä mintea limpede a lui Maiorescu n'a mai vazut limpecte.

Cu cateva zile inainte de declararea rdzboiului, Maiorescu

a fast in audienta la Rege 0. de acolo a esit cu impresia, se spunea chiar cu fagdduiala, cd va fi chemat s. formeze un

guvern neutru, dar simpatic Germaniei, poate chiar un guvern care sd ducd Romania in rdzboi aldturi de Germania Este sigur cd, Maiorescu era in,contra intrarei Romaniel in rdzboi aldturi de Intelegere. Ceva mai mult, fdcea propaganda

impotriva acestei idei. si nu odata a spus-o de altfel, c de geaba ne inceram sa ludm Transilvania fiindca transilvänemi nu ne iubesc. Un-asemenea limbagiu nu se cuvenea sd., fie acela al min frimtas de talia lui Maiorescu, mai ales sä fie al transilvänea, nului Maierescu. Aceastä atitudine l'a pus in umbra unei eclipse. In timnul ocupatiunei inamice a stat in Bucuresti. L'am vazut nentru cca din urml oara in alunul intrarei trupelor

www.dacoromanica.ro

252

straine, venind la cofetaria Causa sore a vorbi cu general Mustafa, prefectul de pantie. Era flume multa i deprimata, inauntru i iatä ca. apare Titu Maiorescu cu pälaria in mama, venind din spre restaurant. Bine inteles senzatie. Imediat versiunea ca Malorescu. a format guvernul. In realitate venise numai sa roage pe prefec-

tul de politie sa-i ingadue a nu preda oarecari arme de pret, proprietatea unui domn Racota, unde sedea in gazdä. I tot timpul cat a mai trait a luat parte la conciliabulele partidulur lui Marghiloman povatuind pont:ea de expectativa Si combatand politica lui Petre Carp, care cerea detronarea dinastiei.

Intfo dimineata a fost gasit mort in pat; fusese räpus de boala de inima care-i punea, Inca de mai multi ani viata in prim ej die.

Petre Carp nu l'a iertat niciodata; se spune ea, in ziva camel a murit fostul säu prieten s'a dus in biroul unui girant de minister si i-a anuntat astfel moartea Stu, a murit Alla! Multa lume a crezut cum ca pe Titu Maiorescu II cheama

'Titu Liviu. In articole foarte sericase numele sail se scria astfel. In realitate el se numea numai Titu pur i simplu, Adaosul Liviu" i-a fost decernat in, zeflemea de catre un adversar care a voit sa-1 ridicUizz Alpoi porecla a ramas si mai tirziu a fost luata in serias.' . Daca Maiarescu a gresit politiceste in ultimii ani ai vieei sale, istoria nu-i va tine seama aceasta. Mai ales fiindca actiunea lui a fost aproape neinsemnatA i n'a exercitat niel o inraurire asupra evenhnentelor. Va rarnane, Salsa, opera sa culturall care a fost covarsitoare. Titu Maiorescu a fast unul din oamenii exceptionali ai epocei lui, iar spiritul sau critic, ajutat de a foarte teminica cultura.. facea din el o podoaba a neamului

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CHEORGHE PANU Prin anul 1884 un nume incepe sa circule prin randurile tineretului democrat din Bucuresti, era numele lui Gheorghe Panu.

Gheorghe Panu incepca sa se afirme ca radical socialist, Gheorghe Panu fusese seful de cabinet al lui C. A. Rosetti, in cele cateva luni cat acesta a fost ministru de interne. Gneor-

ghe Panu, care dirija Liberalul", organul liberal din Ia.si. intrase in Camera de revizuire

0.

se asezase in randurile rosepe baza colegiului

tistilor ean l. sustineau reforma electorala unic.

In Camera. Panu s'a pus in vedere reuede ca un om cu idei

inaintate si a fost definitiv clasat. Cand ruptura intre C. A_ Rosseti si Ion Brätianu s'a declarat, Panu, fireste, a ramas in partida lui Rosetti. Dar n'a stat mult in aceastä formatiune_ De altfel C. A. Rost Itti a murit cateva luni mai tftrzin. La Iasi Panu intra cu totul in curentul opozitionist si face sa apara ziarui Lupta" in format mic No. 6. Foarte repede ziarul sail, la care colaborau si cei doi frati Grigoriu, kiavas si Buduscä, este ziarul cel mai gustat in cercul intelectualilor

Iai ca si din Bucuresti Numarul Luptef" era asteptat cu nerabdare la Bucuresti, articolele lui Panu erau sorbite si provocau entuziasmul. Acest ziarist a facut mult rau regimului Ion Bratianu. iiindca a canalizat impotriva guvernului toate inteligenteie tin ere cu norniri spre democratie. Dar scena ieseanä. era prea mica pentru Panu si pentru ambitiunea, lui; dP aceea se hota*"Aste A. Villa la Bucuresti 41.

sa aduca Lupta".

www.dacoromanica.ro

254

Din articolele pe cari le publicasem in Drepturile Omului", Panu dobandise o idee buna, despre mine; cand vine in Bucuresti cere lui Caragiale sa-mi faca eunostinta: intaia intklnire

o avem la birtul Frascati", unde pranziani intr'un cabinet separat. Panu imi ()felä locul de prim-redactor al Luptei". Gazeta apare cu urmatarul personal : Panu director, eu prim redactor, Emil Frunzescu corector, frate-meu Iancu reporter i Alexandru Lefteriu, unul dintre oamenii cei mai de treaba ce i-am cunoscut, administrator. Lunta" dobandeste repede un mare ascendent. Organul lui Panu pune repede o umbra asupra Epocei", care totusi ränne Un ziar raspandit. Panu era un cap deosebit, o inteligenta patrunzatoare, avea o extraordinara putere de analizk posecla numeroase cunostinte. Un om superior din toate punctele de privire, insa slab in fata ispitelor camel, Panu, acest mare om, avea doua slabiciuni: era cel mai naiv in fata lingusitoriei si nu se putea hotari la nici o jertfa fizica. Dela venirea in Bucuresti i pana cand a parasit tara spre a fugi de incarcerare, am fast doi prieteni nedespartiti, dejunam impreunk petrecearn toate serile i toate noptile impreuna. Dar plecarea lui din tara a pus o raceala intre noi, raceala. al carei fiori i-am resimtit in toatk viata dupa aceea. Panu, care pa vremea aceea era un censor implacabil .51 rovea cu. aceiasi independent:a in toti oamenii politici si in toate partidele, incepu eamnania in contra regelui. Era sugestionat de Care unii conservatori cari ii impingeau spre a-I vompromite.

Panu, care, era, dupä cum spuseiu, foarte shntitor fata de

lauda, se lasa a fi tarn pe on teren neprielnic lui, de care politicianii mai dibaci si mai intriganti cleat el, care nu era mtrigant de loc. In aceasta dispozit,ie scrie articolul Omul Periculos, in care ataca violent pe regele Carol. Guvernul liberal Mut atunci lui Panu un serviciu imens de care, insk dansul nu stiu sa profite. Dat in judecata si osandit la 1 an si jumatate inchisqn,re, nedumerirea int% in sufletul lui. Ambitiunea ca l inteligenta

www.dacoromanica.ro

255

lui pätrunzdtoare 11 povdtuiau sä ramand in ar i sa facd pecleapsa. Dar slabiciunea lui suf1eteasc i refuzul de a se supune cricdrei constrangeri, 1-au hotärit 36, plece. De altfel dansul a .-fcQt impins la aceastd extremitate si cle sfatuitori interesatl din partidul liberal. Infr'e zi pranzeam ea el si cu Mihdescu-Porumbaru, frun tas liberal in gradina restaurantului Broft. Veni vorba despTe eondarnnarea lui Panu i intemnitarea lui. Porurtharu ii spuse: Sa, nu fali, Panule, copildria de a rämãne la Vdcdresti. Nu intelegi cd tu, cu .,nteligenta ta vie si imnresionabild, ai sä ei. dupd. cateva luni de incarcerare, cu desavarsire deprimat si schimbat. N'ai idee cat consumd inchisoarea si cat släbeste intelligenta. Peste cateva zile dejunam acasd la Panu, in strada Campineanu. La un moment ma intreabd : Te rog spune-mi prieteneste, ce sä fac: sa plec eft sa primese inchisoarea 2 I-am rdsDuns, ff,r5, sä ezit : Mai stai la indoiala ? Fireste ca trebue sa rdmai. Dacä vrei sä joci un rol in politica tarei, esti dator s6, te sacrifici". Panu a tacut, dup6, cum n'a raspuns nimic nici lui Forumbaru. Dar hotaxirea lui era luatd. Slabiciunea camel. 11 biruise. Era in ziva de 1 Mai. ne-am dus impreund s6, facem Maiul la Vila Regara. A mai venit Costache Oprescu, lost. perceptor al teloarei de Galben i o altN persoana. Am star la masa tar-

i ne-am inters in oras pe la orele 7, fiindcd la 9 Panu trebuia sa piece la Iasi. Burnita. La era 8 a venit in camera pe care o ocuparn in strada Academiei i si-a luat ramas bun, ziu

aDoi a plecat la gard cu Lefteriu. A doua zi de dimineatä lucram in camera redactiei, care era instalatd in strada Nou6 astäzi Edgax-Quinet. cand iata cá intra, ca doud bombe Gheorghe Paladi si N. Nicorescu, arnandoi liberali dizidenti din gruparea lui Dumitru Brdtianu. Arnandoi izbucnesc :

Cum este cu putintá ea Panu sä fugd ? Cum este cu putint& sa, nu ramand ca sa-si facd osanda ? Cum este cu put1nt6.

ea si-si compromitd astfel viitorul politic ?

www.dacoromanica.ro

256

Am ramas traznit si mahnit. Ghiata s'a pus deodata intre noi. lar prietenia calda care ma legase de el timp de un an si jumatate, nu trebuia sa mai traiasca. Am ramas, negresit, adminatorul ornului deosebit, al ziaristului mare, al intelectualului färã pereche. dar tot ce mai simteam de acum inainte pentru Panu nornea numai dela, ereer si nimic dela inima. Atata 1ips1 de incredere ma jicnise adanc. Dar niciodata

nu i-am pomenit macar o vorba de imputare, nici in cele Ateva scrisori in stil oficial ce i-am trimis la Paris, nici dupa

ce s'a reintors in tart,. Lefteriu pretindea ca din calua sfatului ce-i dadusem ca s. ramanä in tara, se sfiise ea sa-mi marturisea.sca hotarirea lui de a fugi. Afar% de asta se temea O. nu fac totul s.pre a-1 intoarce din hotarire. Plecarea lui Panu din tura i revolta impotriva legilor Wei, au fost hotariteare pentru cariera lui politica. De altfel. slabiciunea lui i-a pricinuit i alte neajunsuri. Dela Paris a scris regulat. dar mai ales studii de idei. Neputand fi in curentul faptelor zilei si neavand putinta de a Ii la zi cu articolele, a inaugurat in presa roman& cilul artienlelor de doctrina, neglijand partea polemicei, pentru care nu mai era in destul de inarmat. Alegerile din 1888, cari au lost ultimele ale lui Ion Bratianu, 1-au trimis in parlament. Opozitia unita a cucerit atunci aproane 55 locuri in Camera. ceeace era enorm nentru vremurile acelea iar Panu. aCaturi de Miltiadi Toni, wn liberal dizident nuanta Marzescu, fu ales la colegiul al dolea de Iasi. Rezultatul acestor alegeri. cari au determinat caderea regimului de 12 ani al liberalilor, fu datorit in mare parte nolemicei extraordinare a omului care nu trebuia sa se folmeasca In

nici un fel de victoria la care contribuise atat d intensh.

Daca ziarul Epuca a dat serninalul luptei energice imuotriva guvernului liberal, Panu cu Lupta lui a dat luptei caracterul sfortarei tuturor pentru razturnare Fiindca Panu nefiind inregimentat in nici un partid nu avea impotrivVri preven tiunile acelora carom nu le placea ascendentul pe care il do bandea, din zi in zi Epoca conservatoare.

www.dacoromanica.ro

257

Panu era un nervos; scria reDede i aproape necitet ; cand punea articolele De hartie nu trebuia O. se auda nici musca, daca cineva ii intrerupea, se scula enervat, arunca. condeiul, dadea afara pe inoportun i protesta in. fraze sacadate. Era un impresionabil, un receptor instantaneu de impresii, un nedisciplinat, un mu cu totul incapabil de a se supune dis ciplinei sau parerei altora.

151

De altfel nici nu-i placea societatea egalilor sau a celor oari, prin situatia lor politic., ii erau mai sus; Panu se cornplacea numai in mijlocul celor mai mici, a redactorior, a personalului administratiei, a tutor oameni cari II respectau 0 ii recunosteau autoritatea. Lalasi avea un alt cere, cerc,.11 compus din profesori iiindca el insusi fusese profesor de limba franceza. La un iiceu si cercu1 intailor radicali, printre cart Manolache Buznea, Costica Chirild, D. Hogoas, C. M. Miclescu, tefan Vargolid, etc.

Ceasurile petrecute dupa masa de seara la o berarie in fata unui pahar Cu bere sau a unui pahar cu vin, erau ackle pe cari le ca).ita mai mult. Acolo era far& sfarsit, spiritul lui caustic, glumele lui nestarsite, intepaturile lui contribuiau ca

toate aceste sedirnte s6, fie tot ce se poate inchipui mai agreabil.

Una din marile voluptati ale lui Panu era sa bage intrigi inocente" intre prieteni, sä azmute pe unii contra altora, iar el sa, faca mare haz pe socoteala tuturor. De altfel rar om mai simpatic in intimitate, dupa cum laräsi om mai dezagreabil in aceiasi intimitate, and II apucau crizele nervoaise. Dupl intoarcerea. de la Paris, a infiintat partidul radical care, insa, nu i-a aegitimat sperantele. Repede deziluzionat 1i sacrifica partidul si se inscrise in partidul conservator. Dar nici ad nu era ceea ce i se fitgaduise. Cand partidul conservator vine la putere Panu nu este numit ministru. Atunci s'a spus ea regele Carol 1-a refuzat spunand.

Cine nu s'a supus legilor tarei nu poate fi ministru. Ciudata framantare a unui orn eare cu mintea, cu. talentul si ou cultura se ridica atat de sus asupra tuturor celorlalti. Gheorghe Panu face mai tarziu act de impacare fat& de rege. 17

VoI. IV.

www.dacoromanica.ro

258

Jicnit de felul cum l'au tratat conservatorii Pauli reintra. ln partidul liberal unde i se of era un loc de m&na a doua: uin mandat de deputat i o vice presedintie a Camerei. Cariera lui politic& era sfaxsita. De-acum inaAnte vegeteaza.

Pentru ca s poat& trai redacteaza o Revistk saptdmdna, dar omul ideilor, al indráznelilor, novatorul disp&ruse. Apoi era bolnav, canceru Ii sapa viata zi cu zL §i a,stfel acest mare ziarist, acest creer cum nu rini 'era un altul ca al s&u, a intrat in edipsa mai inainte de a. muri fiziceste.

De altfel ce suflet bun, cp camaxad fara päreche. Mare inteligenta, puternic. - talent, actiune creatoare, treer de o rar& originalitate seIrtita, fie unul dintre cei dint&i fruntasi ai neamului, a ramas In.-ambra pe care o raspAndeau in jutrul s&u atAtea mediocaltMi care se inaltau in luminA. Saracia i nedreptatea 1-au strâns in bratele lor uciga,se. Mai ales nedreptatea sau mai ales saracia. Nu stiu. 0 mare mahnire te cuprinde, cand ai cunoscut de aproape pe Gheorghe Panu, gandindu-te la aceastä caller& inceputa Cu atata zgomot i apusb., in atata t&cere. Peste mormintele acestor opt care au lost in viatd flacart, iar acum sunt, in pamant, cenusd, sd punem urmatOrul vers al lui Alfred de Musset, serfs la moartea tineref dintdrete Malibran :

line croix et l'oubli, la nuit et le silence...

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII PAG.

ANUL 1910. Aurel Vlaicu si aeraplanut sam. Moartea lui Gheorghe Panu. Mama Cabinetului Ionel Bratianu si venirea guvernului Petra Carp -

ANUL 1911. Alegerile parlamentare ale guvernului Carp. N. Iorga candideazi pentru intAia oarä in Bucuresti, Rochia-pantaloni la Bucuresti. Chanteclair" la modit. Debutul meu la tribuna Camerei. Ziaristii oferk un banchet, mie si fratelui meu Ion, ziarist si el, numit director general al teatrulul. Moartea inginerului Ion Cantacuzino, tatal generalului Zizi CantacuzinoGriinicerul. Moartea lui Constantin Stoicescu fost ministrI liberal. Moartea generalului Gheorghe Manu, fruntas al partidului conservator, fost sef de guvern. Scandalul bisericesc reincepe, Maresalul Nagi, eroul dela Port-Artur, in Bucuresti. Moartea lui Take Protopopescu. Rata" d-lui Valentin Bibescu. Razboiul turco-italian. Primejdia de Lizboiu in Balcani. Fierberea la noi in tara, Procesul tramvaelor comunale. Procesul scandalului bisericese. Moartea generalului C. Budisteanu. Retragerea opozitiei liberalo-takista din Parlament . ANUL 1912. Intoarcerea in tar& a doctorului Rakovski.

Ma-

rea manifestatie liberalo-takista pe chestia tramvaelor comunale. Mari manifestatii socialiste si guvernamentale. Manifestatia filo-liberala a Regelui .Carol.

www.dacoromanica.ro

260 PAG.

Intrigi i framantari la conservatori. Sentinta tribunalului in chestia tramvaelor comunale. Proiectul descentrahzfirei administrative, al lui Petre Carp. Ostilitatea Regelui fata de Petre Carp. Legea exproprierilor bunurilor de mama moarta. Chiriile se scumpesc. Acordarea drepturilor politice dobrogenilor. Coruptie parlamentara. Regele starue pentru impacarea lui Carp cu Take Ionescu, Sentinta Casatiei in chestia tramvaelor. Carp demisioneaza. 0 intrunire a parlamentarilor la ministerul de externe. Un mare discurs al lui Petre Carp. Caderea Cabinetului Carp. Cabinetul Maiorescu Ufa Carp, Marghiloman, Filipescu g Delavrancea. Mari framantari politice. Paul Dechanel, misionar francez la Bucuresti. Apoi vizita primarului Parisului, d-1 Roussel. Agitatia chiriai1or. Legea meseriilor in aplicare. Drama Filtpovici. lnaugurarea Salonului oficial. Impdcarea Maiorescu-Take Ionescu. Manifestatii pentru centenarul rapirei BasarabieL Moartea lui I. L. Caragiale. Intaiul aviator roman mort. Priviri politice retrospective. D-soara Vacarescu in polemicä. Italienii bombardeaza Dardanelele.c-- Razboiul balcanic incepe. Drama salupei Trotus". lards procesul

cu Societatea tramvaelor comunale. .,Carmen Sylvei.".

0 telegrama a

Ministerul Maiorescu-Take Ionescu.

Turcii bdtuti pretutindeni. Nicu Filipescu, deg Alegerile parlamentare. Funeraliile lui Caragiale. eful statului-major austriac in Bucuresti. Vizita presedintelui Camerei bulgare, ministru. se agita. Daneff.

Vizita Marelui Duce Nicolae Mihailovici. Regele Carol Feld-maresal al armatei ruse. 0 serisoare a Imparatului Nicolae. Manifestatii pentru Petre Carp. Carp demisioneaza din nou a Camera. Moartea arhitectului I. Mincu g a lui Spiru Haret. Curente

contra Regelui Carol. Framantari in tabara guvernamentala. Conferinta dela Londra

ANUL 1913. Take lonescu la Londra. Rechemarea lui urgenta. Schimb de telegratne Imre Take Ionescu g Raymond Poincaré, ales presedinte al Republicei franceze. Moartea lui Alexandru Djuvara. Spionul cdpitanul Rodrig Goliescu. ,,Nababul".

Moartea lui Gheorghe Cantacuzino, zis Infiintarea Asociatiei generale a presei.

www.dacoromanica.ro

45

261 PAG.

o dotatie de 100.000 lei printului Carol. Protocolul dela Petersburg. Guvernul atacat cu vehement& Demisia lui Nicu Filipescu din guvern. Tin foc de revolver in Camera. Agitatia lui Petre Carp. InIntrunirea dela trunirea dela clubul conservator. Al. Marghiloman.

Protocolul dela St. Petersburg cu-

noscut in Bucuresti. Discutia Protocolului in Parlament. Sfaramarea aliantei balcanice. Consfatuirea convocata de Carp in casele lui Constantin Olanescu. Agitatia din Bucuresti pentru intrarea in rdsboi a Romaniei. Decretarea mobilizarei. Armata romana in Bulgaria.

.

Moartea marelui jurisconsult Gheorghe

Danielopolu. Conferinta l Tratatul dela Bucuresti. Moartea lui Aurel Vlaicu. Ionel Bratianu proclama intr'un manifest, necesitatea improprietarirei taranilor si reforma electorald. Titu Maiorescu ales sef al partidul conservator. Moartea lui Ion Kalinderu. Moartea lui Iancn Bratescu

127

ANUL 1914. Retragerea miniSterului Maiorescu i venirea Ca-

binetului liberal sub I. I. C. Bratianu.

Un banchet al presei pentru doctorul Angelescu, ministrul lucrarilor publice. Camera voteaza revizuirea Constitutiei. Candidatura lui Const. Mille in Bucuresti. Meschinariile conservatorilor in alegerile pentru Constituanta. Vizita Tarului Nicolae la Constanta. Alex. Marghi-

loman ales sef al partidului conservator. 0 aventurb.' romaneasca in Albania. 0 vizita. a fruntasilor conservatori la Tibanesti. Un discurs al lui Nicolae Filipescu. Atentatul dela Serajevo. Nota ultimatum a Austro-Ungariei catre Serbia. 0 actiune romaneasca, in Albania. Austro-Ungaria declara. rasboiu Serbiei. Germania declare', rasboiu Rusiei i Frantei. Rasboiul eel mare a inceput. Consiliul de Coroana dela Sinaia. Declararea neutralitätei, Italia se declara neutra. 0 mica intruAnglia declari rasbolu Germaniei. nire la Nicu Filipescu. Amanunte dela Consiliul de Un calambur al reginei Elisabeta. Take Coroana. Ionescu si N. Filipescu cer esirea din neutralitate intrarea in lupta contra Austro-Ungariei. Ziarele lor ataca pe rege, care se opune.Un discurs al lui Delavrancea. Mare agitatie in tara. Moartea regelui Carol I. Printul Ferdinand proclamat rege. Incheere

162

www.dacoromanica.ro

262 PAG.

OPT OAMENI

gos

Ionel I. C. Brätianu I. L. Caragiale Barbu Delavrancea

207 211

219 225 235 243

Nicolae Filipescu Nicolae Fleva Take Ionescu Titu Maiorescu Gheorghe Panu

247 253

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A.

Str. Brezoianu Nr. 23-25

4362, C. 1936.

www.dacoromanica.ro

%04,