Conduita Verbala a Scolarilor-Emil Verza

Wr^l P1

I

fmll Verza

tl

I

{L. 'Ct-u '

coNDurra vxBBArtr a" $coLtRl,f,{)n urcl (lourall, lo0o9all sl deb l nlotal)

& Edlturr dtdactlc{ tl p.dlgoglcd . Bucurc$i,lg73

! ': ,!

{of.1rtlfi.3

l 5/

a

a c a aaaa

aaa

a aa

a aa

a a

Rodactor r Send StnEscu Tehnor€dacior : Petre Nazblt Qrafician cope d: Constatutin Glltld

CUPRINSUL a o a a ra a o a a a a a a a a a a a INIRODUCERE. C€pibohi I

ll[|llllllllll!fi

a 5

@NSIDERATII ASUPR.A. LIMBAJULUI $COLA. RULUI MIC 9I IPOTEZELE OEN]CEIARII 23 Capitotul II MEIODICA CERCETARII 3I Capitolul In A.naliza rc"zultatelor A, CORELATUI,E DINTRE NIITLUL DE DDZVOLTARE A VORBIRII $I NI\,ELUL INTELECTUAI, 48 B. PARTICUL"AX,ITATILE DIFERENTIAI,E lN CONDUITA IT,RBAI,A A COPIII,oR . 88 C. ASPE(TELE DIFERENTIALE lN CONDUITA VE]RBALA I"A FETE 9I L4. BAIDTI , II7 D. A.SPESIE PROIECTII'E IN CONDLTITA VERBALA 138 Capitolul IV CSNSIDERATII FINALE . 144 BIBLIOGRAT'IE SEI,E(TIVA ]5O

INTRODUCERE 1r rondiliile conternporane, psihologia sapeii o imtr',rlfl|lF djn ce in ce inai mare, datorite, pe de o part€, ;1,,r!,)lLlfii ccrcctdrii lundamcntal€ axeologice, iar pe dc allil tiartc, petrunderii qi finaljzdrii tot mai insisten'ie a ,!Irf( l)lclor $i rezuitatclor sale intr-o sede de domcnii rl,, vj('!ii sociale:gcoald,clinic5,industri€.Areasta a conlfllrrj! $i contribuie ]a intensjlicar€a studierii ti cerceterii Irr)r lnoc€6e psihiceJdin diverse unghiuri de vedere. .\stt,,1, iD ultirnul timp, preocupirile legat€ de Limbaj s-au rrnnllcstat nu nu,mai in domenii ce se o€upe de accst prouli trsihologjc, dar $i ln cibemetice, hngvisticd, filozotie, tr.I.l:rs\:. :.ii, r.Jr.j i, logopedie, r" urop{ihologic. irllr, f z';log " e,lc.Ca e!ar.. l;mbaju a :n.' al dFz\ol area r rrim. roas- problem', tiind mLIt:laLFralsLudlat...'o "' r lx,r,mis acumularea unui bogat material teoretic !i lapl.l{ ou privire ]a diferitele saLe aspecte. Dar aceasta mr lr\(,dnni, nici pe departe, ci s-au lAmurit toate aspectele rnl(', chiar dacd n€-am reieri doar la cele psihologice sau Irrllr'f:zjolog'ae.DlmpoLri\!. \pecialj$1ii care cerc't(dza I'nrl,'.ju no.mal, patolog'csau t.r-burat.i r docursll ortoll rczei sau la adul't, se situ€aze pe pozitii care, fie 9i in r,I(lful aaeLora$iconceptii despre lume 9i tiatd, sc caracIr,rizc€za prin deosebiri sensibile de veded. Conslderam n(r,sia un fapt firesc, de naturd sA lmpuLsioneze cerc€_ In|1].tilirnbajului din dive$e unghluri de \"€dere ;i si pernil.ar conlruntarea opiniilor'. Limbaiul indeplineste num€roase Junclii, printr€ carc rr'lc de instrument de comunicare, de oryanizare a id€ilor fl r aotivititii $i de lixare a experienl€i sorcial-istoriee flt)drpc pri0nuLplan. darorilA impodanlei a.."(ora pontru perulruv'a[a sa socjalA.Cu ajulorul c.ornun:c:1r:: ver'rll,

bale, oamcnli coL,pereazd jn munca, is

:r'fi rf"";,Tff |rj":lr;:;e"nl;i#f h"" ; -" sorFa,izaa.an "" ".,T"f;:*:gl:,:1, .'

,nqr!iduata, dtit dtn punct de vede]

r'(anra'jmbii ni a l;mba.iuiuid luir dPnur: .uLl'' Lrnr), rrrrLrl.ir o"azia ana_:/.i fapo Uldi d:nl re glndirFSi limbaj. Ata cum se $tie, acest taport s-a constil,uit in procesul rr{lvi!.1trii. Limba ,,1-a desp ns pe om din starea de aninollLats(lqi, irrlpreund cu iirD,bajul,a permis omului si-9i r'r'uaIlizczeo viala tot rnai civilizau. l,imba rcprezinti, cum spun€ X'Iarx ,,congtiinla pracLk,t" a oamenilor. -A.ceastadenotl legirura dintre contl.lL,1,rii l'rnLa. ,.Ljmba esL l" f. r de renlr. ca ri con51: i.'t'r l:ml,a e\.c .onsrj nla f-a-a. pra ic; t: Fti.L , ; 5i lx.|l!ru alti oaneni, $i numai astlel c:riste ti pentru ll, li'rindu-s. ta izroal\le dialectircii, I€nin sublinia l rrrr,{Lrnrd mbajuiu p'nL U lam .-if a ui'i llo 'l'm ',rLl|. d. dLzro.La.a..nLejig"ur'i .opilJ.u: dF p' 1o oAiJ rl slrl(tiuLlimbii. l,imbaiul €sie. prin excetenli, rnijloc de comunicare, rllt Drir tatula sa scmantici cit Si prin c€a acustica, ce ilr',"de corDul sonor al cuvintul'ui. Numai in misura in illrt rcpre"inte un conlinut iniomatlc. limbajul mijlo ln scnsul .._jcl a. c r!ir. Ilui id':i ' r.51(,c;mun,car.^a. cornun:ca'o ih atara ur i snum:1" fu.n. r'ri r,,r DoL tr,l, : Fl- se malef:al'-"az; pr:r laLUradcu'l:cd. so'1 fi r .uvintelor. Continutul ceLor comunicale, idcilc rfansrrjsc ca alare, au la bazi determinante complexc, care ,|l'lJd si nrenliir., trel'J.nL.,e, precum 5i o in';rci ire rll, i\'arional; individudl.. Er'den. vchicular.a ide:lor {( alj1lenteazad'n intlr -nr". soriale rn (a.e trr'ert" li rrLhcc;te omul. ,,Imaginea unui limbaj in afam socicteFi rrr Ii un nonsensna. Limbaiul nu numai ci nu poate lDirea in afara socieldlii. der nu se poatc dezvolta ti h,rboqalidecit in sociclare 9i ac.a\.a deoar'c( soc:e_ac" ,".rrsirva atir idcile 5i f"-rne.. lar dF eypr;-1are.riL:'

l'-v,ii'ji "'T"TJ;"';-i irzFaz-cornun,.arca ^|"lil,i",'tl'iii'u"',"'"#".-",,, \FrLala. Fa lran)mir.. tra.ri a :.rd:r.

sindurite, s.nL:m,.,r..p. Ljn.ta-u. .: 1.. ::alF,.d-.. D€za d.rcrj comb:naf_dF sur.er . J\:n ! ,D' -iL:. si n r:lr]--ounrratF sp-L:f,cA C€ ara... pf:n ,n:iloc:.;a '.:m.l apo: ii."-,ll_li-1"1"p,,, _)i.prin i:n La --,.:.d. s_a nLa.ra d. re.alir. rldi ,,nuj Ll"cir cLjL. ,:mu,ju. p.,. ll-.- .a,-\teri^nla rnlr6 "!i genc..aLij.or 3rr. r:ocrc sr dF!jr i- t, l rr om nlri.r.i. toLodatdm"d.Jj!€rF o- c-noallFr. -i relle, larc . n alil;r:i lnconju|aL^arn.Lim-,,a.ca fenoncn soc a . nu .s'! 6|jr:,;, lnrabili,-d _ d.zvol.j,.^ imbopar€ste i sc cnrnpl.ca,nu num ai Lr.:rD In.L d- \Lde.- .t I iuirr.:: e\ ca.e S dr:. $i rl \onsul.r. si s mrjr:.atie: "gram,rt'cat \d{. ma.llFsrrndu c ur s:sLm des...:sn Ll:nl, !a:.;r. r]uenlc.ceactioncazi-(a in dezroltarcasa. r-imDaJuinu sp !puizeazr. d'n plrrcr d (-dc..e ,nurc/or al a-.: saLp.prin cct^ r.ren'onat. mr: cus El indeplin". caf^.si.1rin o€aj3 mi\,Id impo|ra p",. ::.:'1:_tulllii rru,om. penLru \iala 5oc:ala.pr'nLr.. acest..a, iue iuncrir o rcgLarca pro.Lseoc psit,lF ca:.. exFfc:Lda ,niluenid ho

j:;.:1",,.1. [J::il.ji[p#Iu3,:,.:ii",]ii;[".-;1,,;1. atesti'!rivers itaj:ff#

i::"i"$.:ilTi,Hffi:'Tif :Tl

:T'

com por-ampl ulL, i.propr:u. daI si r,., i:*l.i;:: rer rnr.riocut.rdlu: ",li,T:;,T

ri a Fypr:m;r:iai-cl:\e de IurnFr ('a alare.luncriit. p,,holog.fdla ce at" rjmr,a_ iLi:llY.:L:""1. urul srn'rloarre

J

-^^1"I"]

comptexe, tosL descrise$i atlp funcL:iI aja ljmbajulu;, ca

:;:i':i,,Tff,T.i

:":atcni!nii

ps:hhea ar:rmiri'pe'-

I R y a h T, A., necollective ituagining and. thiltking, F.)undations oi Pslcholoolt J. Iririt?V, Neiv t'orti, t956.

r l l , g c l s F r . , n o t u l m u n c i i i n {o c e s t l .te tn n sl o r m a r e a l @i nnlci in om, ln ; Dia'Lectica nalurii, F-SPLP, 1956. r Nrarx K., F r . , O P e t e , w l u, E- P,1 9 i 4 , p Jr ' nse ls rlt,.nin, v. - -r., catete tilozali.e. DSPLP, 196;, p ?89. . ( rzacu, '1 . , L i l f l b d i t i c oa te o t, Ed i l u r a ,si i i :r ti fi ci . Slama

suficientdc er€srice incit se po€ti :.:ffitJ#if""J.*11_r. .a Jotrn; I r-da.nen.aldo. r oml. ,ica-., i ,

. liTblillr

:H,ii:''n lill "J:f ilitr""1"t* '",".*;i .*-

):;"fif?,i":{;'ii*?lt :ii :il-,,-l -.^"';* r: 1:" :;::'H."r;,': jT""l:":lJ? i,:i: L."",?':,

;';; i.ri'liji.::j ir:i!!; ir'i?,?iff;."'ltjij i i; ;r;:- "

l,Al(,$tilrl c'e Imb€, ca r€a]Ltatc scciali, conseN'ata pe Ir nrLrmitt tediodu, pr€zinte paxticularitili importantc rllrt t)L|l)cl de vedere al 3hucturii lexlcale (diatog, stil dc vu,l)lr\t )i al caracteribtihitrorde tonalitatc $i debit verbal. lri .r(.st sens exjsti evidente difercnie ti tendintc.sprc ilrrt,lij'i.€rc in limba erglezd fali dc limbilc slav€, diJetl,rl, {tc melodi(it€ie intrc li!-nbi}e latine ti ccle germa iil, , s.ru intre limbil€ europene ;i .tle asiatioe laxiste limlra fl ,lrl, frnte dc ,,ritm vel.bal( intre - si zicem rlnllr rarri limbile popoarelor nodicc- In ac.sle din urmi lrnLrrrifise reflecLe inJluenlele sociale $i alupd toate prcl,dlrililrrlilc, caracleristici tempexarnent3le.Ca atarc, exjlsti ,, ,,rlnri,sler: ling\ristici", (! se eriercite ca influeDti cvi ,1,rllir .rsupra e\"oluliei limbajului individual al oamenilor ,llr lrJni'telc zonclor considerBte. I-imbajul, ca realitate t',ll ,loeice romplexi, influ.ntea#. la rindr sel1, limba. l,,,f,rncnu], in ansamblu, arc la bazi o gami mar€ dc rl, lr'rniniti printre cam d.'rvoltarea social-eronomici ii h'i irl (ultlrra]e merit! o atenlic apartc. l)ir rr. I dr- a..sr6 moLj\a, €, rLl de o.n r , "dro, s" I lrlrifcstarea oomrnicirii, poate Ji consid,erat,tn uldme tr |lflaL un comportam€nl sau o activit€ite cu caractcr hlri{l propriu. li€ ce sc reteri Ia',,o vorbire colective(r (,lrr1 o pc$oani se adrrs€azi altor pe$oane),fjc cd {orI' l')fLrl se adrcseazi unei alte persoane sau i::i vorbette rl'.ii prin limbai interior saLrmonolog e).terior. Intre comtr,rhmcntul \'erllal si compofi.amentul urnan, in general, i,\Lsl.irun rapori diaLecti(. Insugi comporiamentul esle ur rrlill)c d! comunicare, in scnsuil c; pri! in'treaga manifesInr, de conduiti, orrLrl .xpximi, comunici anumi',eslii lrrll( tcsli, atiNudini fa'!e de cl]ilalli oameni.:i 4a1; d: relalia ,xi, se st€rbilesteintrc el $i obiectele, jcnomenele !e€li,rl i lnrooniudtoare- '\rh'ur Snaats'zscoate in evidenld faplLrl (i, comportarncntul uman ln gereral, este explicat |lrir) .omportamentul lingvjsiic al omului care po€te con-

:li i"*,"il';;i;;"1"fi,;:; ;i",:' ll J"Tx t ?i,i .;i:: :_;,.ili:'.'i":;:,'i,"l;io,,l ". ii{","."&i::!:'F,'"#"*:t".lnt:ru::':*t",i: ff':?,l:Ji: i"'';;;,'',.:":i:.;

La\ ',JirFr 'o'osaLd

".. iI I .'::;l;: ;:l:;i:l*,;:: "t"lli'i{' :i":jil:, lrr g:},;,^ffi ;":;J* ,'11",;',::1, il: i'.;# tJ, vi"s,,, s,r,.u* gi"J 'lfi,

'"o,rI.

iiIJ:,,:Xrfli:,:,"

"

., "i ilr

dj.d m€lr,3';;ll,:':r:',.j# ".ll;il,,'cra,-,.

a_ s. oaro-A,1. fapr,'",JT,l,1i,"-"flTl,,'J lT!'-,::\,: as,

1:,:ii"'?jl"o:i,: ;peftr! fr .1:i :-i1,1; Jilficercetedlor ; -.il;;''il: .lez-\ioltarca_ asupra unor colL\.tivitati ::T--\

'bFlc

at,a iimJa. sp:e d,os-bir.. a_

",,.:ir. ""-." ii"i,iii.fftr"i.;liiiil &1?, xT."""i1i"i11",l:i:'J.litii 't _ : _ l

1:'

.:

4 rD, 1 .t.

, ,,1i:..,1:^L"",1

di,o t . t iat .

I ni\

ot p t iqbajut t i

. opi, lor p , . >r o -

Bu.urelLi. s-rir psihoroe:., reo, ^rb(:r Lon@49t2 .oaaai-arioi, ond

$",fT::l:1"#:11"i:.:"1,[""*#**"

ia

tln.nboaL

I li n s{t k i n N. V., Grapp@dio rcci. osobit ui{i red, ir : ,,\ro,pro', psihologht', nr. 2. 1$8. rirrl.Ls Arhur W. , L e a r n i n g , l o n g u a g e a tu d ca g n i l to n H o l t, till(hart dnd. lt'iston. t9tj8.

chitdDeuetopement,

trola uneie situatii La rindul siu comportamcntul verbal este un tip de comportamont speciJic uman. c:i luc.r.rile slau as.a, ne.o do\.ede9tenu numai corntinuiul, latura s€mantici a limbajLrlui, dar ti Jorna pe carc o imbraci .nput ..rpr:rn,r:i, at .omuni.;ri.. -d-ila i Odate cu apa.itia lncridlor ]ui Fedinand de Saussurc (1t157-1913) se pun bazeie lingvisticit lnodemo. EJ intellnL,a.J p, s:sl.m d. spmnc . . poat. ti in.rpi. "- se are nn vcdorc natura 1at just numai dacd s.mtoticE a cl.mlnt{rlor ei. ,,Limi)a este un sisr€m ai cilui termeni sirt solidai'i ;i in care valoarea unuia din telmcni rczu1ti dir prezerla sirnultan.i a celortatti(r F de Saussue si F. Kainz ileo.ssbcscin lr.drLit vofbirl, capacitnifa de erqrrimare in general (tangage), intr o arumita limle (IangLre)distincti sau linibi;;t;llli, in acliunea de a vofbi sau maiifestarrea vorbjrii (pamtc) si Jolul ,cum sirt dolosit€ mijtoaccte limbij. (parter)r. A.e;sre spLrificaiic creoad o subtiiizarc a crjiedilor psi+riceposj, bile de abordarc a comDortamcntlrlui vcrbil. Linl;j j, ca xezult3i al acli!'itiiii face parl€ din domeriul psihotogiei. Vorbire€, ca formi de ma.nlfestarc a limbajutui, ftnstd in,,realizare€ rfrbaii a procesului de conunicae'rr. r\|adar, vorbir:ea reprczintS, ln aaCi.ul conditiei verbale, utilizarea indriviCuale Si, intr-o a,nurniiti situalie, cirncrete,a limbii. lnce din secohl tfec'Llt,W. V. Humboldtl a detcrminat o nou; orieniarc in abordarea limbajului ti a rorbirii. \r-orl)irea eslc considemt; de el ca o energie creatoarc a ficcdrui organism uman, carc nu esLe altccya .tecit o combinatie desfdsurati a umor forne purtitoarc de s€ns. \(. \'. HumboLdLsocoteSteci pel{olmanta ei furl.lamenraii esrc consl.ituirca imaginji desprc lume. 1 Sarssure,

F.. C!!rs d.i litiguistiqle genardle, Paris, Palot. 1916.ir la9 I 11€ L I m n n n \v i I !. I h_ lirorfefb!.l d.r Pslc/Dlogie, FlCilura All..d lifoner t.rlag, Stuitga!!, 1968r C r z a.r Sl a:n a T.. r,inlbdj ti .oit'ert, Editura stiintiJic-r_ 19t9, p. a);j I I iLnboldt \r. \\,.. l, . b. r . lic Vet t hia. ler h. it .les nenscht, S?rrd./rbdxeJ, lBij,

10

I\' l)unt drepialc, R. Luchsinger 1 afit'm6 ci vorbirea este rrr sist'''m de sernne varidblle care senve$tecomunicatiei, |rf (.i. r\. Xlilti'r? coffiderd ca, ,,ou\.intul( are o astfel d€ p,iaiii€ in sludiilc d€sprc om, incit se poate consirCeraca ,1,. .lLrcespre pxoblema cruciaE a paihologici. 'l r dlar:, :r'.rna!iei carJ s' rdn5m:Lepri l \ rbire (,)r ulta verMli permite audi'Joriului si cunoascape c€1 (! vorberstc.sub mul.tiple aspecte. rlstfel G. A. X{ilLIeF iuulil ci auditoriui are posLbilitaiea sd cr.uroascinalicnaliralca, sexul, fi$ta, locul a:lerii, mediul scciai fi ni\,€lrl .te eduaalic ale inierlocutoruJui siu- Tl1 cunoscuia sa ILrffare dranarice,,Pigmalionr(, Bernand SL]a\\ c.!.identiazi J.s. fapt (duli .um nul)- _ot) -11 op r. l:Le_ar :[ Dcprjnd€riie ioas'lr'e de vorbire, spunca Pear (1931), pfovoac; impresii L.gat€ de tipul $i stereoti,pul vefbel in(lividual. Gradul de cultud, de intelegere Si do educ4ie, 1r5i o imirresie \de asurpra asculta'torului prin conduita vr'rbali $i, ccea ce este mai irnportant, :Lceste inpr:esii t {)respund r€€littlii. Pe de altd parte, in aciivitatea minlali se petrece fi o sidtcmalizarc ideati('i de stereotjpuri, .are nu sint altccla decit modalititi psihice de abordare a acrjv:tdlii i. Stiluril! \'FIb3la di'eriLe tj Jrecl nLc p. carele posedd oam€nii conlirand ti ele diferenlele rcguLate subliniaie mai srs. Din a,ccstc motive, consider;m justificat; cdtica Jicuiti de N. Chomsk)'i hri B. F. Sknmer pentru suibaprccicrea cooltribui,iei vorbitorului- Chomsiry ii rcpr.5eaze ]ui Skinner c5, pe baza unai schcme de tlp t Lrchsidger n., Die Eiretkugen d e r U d {e l t a u J d i e SPr d der Phonialrie und Losopidig cire, in: Alnuelle Problede !ol. II, rqi1. : lt ille r G.4,, krgcge et caoltnication, P.V.F., ?afis, 19t6, p.8. . Zap^n dilalnic ilr Gl.-., Aplicdrea pritucipialti siereatiptlti prccesul de in&ldhint, in : ,,Revisla de pcdagogi.", nr. 1, 1961. 5 Crr oms kr-- N., E?uieo oi skinner's verbat Eenolior, in : The psgcholoN ol longuagc,thawoht, and irL{tu tiotu (rad, J. P. Ce.ro) Hd!i. Rjnchert and Winston, Lo.don, New York, StdneJ', ao-

11

behaviorist, acodi r1)niribuiici l'orbitorului o \.'aloarc trivialS Si oomplemeniard. Rezultd ideea ce, in grnerc, conduita verbalS nu rimine ncschimbali, ci ea sc modi fici ln functie de ni.,,elul de dezvoltare cultural-cdu$tir', d. t:pul dc moliralie ti incircituE alrclivd ajerentd, dar 9i I,'e baza pariicnladtatilox de vi6ta. O legdlurd qi mai dircct5 existi intre codduita vL'rbaE gmdul de dezvcltare iniclec'hlali, pe dc o part, iar $i pc de alti partc, inhe conlduita verbald ;i nivelul de normalitaLe a vorbirii, rcspl'ctiv dexeglerile posibile a1t limbajului. Dc altf€l, .erceiarea rclaliei dintre gindire rri limbaj .slc prezc.nii 1a mu&i auto , p intre cale H. Delacroix, J. Vcndryes, .\. Gemclli, G. R6v6sz, F. Kainz, J. Piaget, S. Vigotski, r\1. Ro'!ca, T. Slama-CazaN, U. Schiopu, lL Rogca, C. Pufan, E. Fjschbein ca $i la teodc iinrtlaj : Feticienii care s-au ocupat dc tulburirjl. C]. LaLrnay, r\rnold, Hvat!c\', Ca'ssicr, G. P. Ilarie, E. M. Sceman qi altii. F,ste adeverat insd cd abordalca laportului djnlre gindilc ti limbaj nu a fost lecutl siste maticr iar i,n celc n1ai dese car rxi, aceste pro(€sc au ,fosl srudialc independent. Nu este in intcntia noastre sd sieruim €supra ac€stor aspecte,ci doar sd subliniem e!oLulia dependentd a conduiiti \,erbale de nivelul d€zvoltiri; timbaj.ului $i intelEctuiui. Deflcicnleie intelercbualeilnpiodica lnvdlarea vorbirli $i, ca urmare, a.oesuL la cullurd2 d€\.cnintt inJormator cu importanli in psihod:aEinostic. Este edilicator. in acesl scnsi cazul imbccililor Fi al:diolilor. I'rintr€ alti fartod, dczvoltarca int.'lectuali facililcazi rcaLizareaautooontrolului ln lnveFrea verbald3.ln numeL.5 ., L ans lldge and Thaugt &: 7h. P t . b l a t t a n d ' Vygorsiiy thr Artroa.]t in Thc pslchobgr ol la gvage, tho!1ltt, atd instrkrion (red. lui J. P. Csco) Hoilt, RiDehart rnd Wi.snor, Lobdon, N.w York, Sydnet, Torcnto, 1969, PslJchologie des .laliciences intele.ttLelles Bus.hann L. '1 P.U.F., 1066, p. 495. I Zdrgd 8., Aspectc a|. dezxoltdrii aclitnilor mintal4 de dttocolnrol itu inxdlarea Erbnlditt 8&-tsto de ]tsitroiogr"

12

f{usc lucrii'i sc subliniazA iaplul ci, cornportamentuLln rif|lcfal fi in spccial conduita \icrbarld se modiiici, ca urnrar! a tulburd lor de trimbaj. Printr€ allii, Seemant se rLli,rii la aoeasteproblem;. \',)l'birea est€ un sistem dc cornunicare ce condenseaze irl('ns cxperier{a um€ni, p!'nniFnd intcleg€rea intro ||muri. ln ti prin ea se rcalizeaz5, ecncomitent, calxciIt|ha de a gindi, capitallzindu-se modele de abordare qi rl( (rplr,nere a jideilor ;i astf€l sc struclureazi o br.l[]i prrl{, a f.ietii spirituEle. Aceasta pe,ntru ce vorbirea nu JrL|maice cstc modul de exprimare c€] mai rafinat, mai irvansat Fi mai Jlrdd, dar ;i pent1rr faptul ce mijloce-'st€, lr mod sublil, rcdarea tr:irilor a,iccli[€ 9i a continutul,ui ll,,ilor, a gind\rrilor. Pxin int€nn€diut .!rcfbirii se ajunge, (.r ilbrluri consjderabile ;i intr-un timp indelurgart, si r,. slripineasc5 cr tura $i civilizatia umand. In acest scns, ,riIl diliaaloarc str;tdaniile lui IIelen Keuer cal'e la t rr)i, {rarbeti sudomuti, a triit,,.o ararintircdramatici(2 jr rn,,nr?rtulLii cind a pitr ns in porLrper.a sensului pri rs lof (ju\'jnter .)i rolcririlc Olgdi Skoxoho-1ova,oarbi ti sr \L ,muti din prima copildrie, ajunsi, durp! eforturi 1f(l,,lungate Si suslinute, la o dez-voltarcpsihicd medtori€. I s .. m a n M., Les Lroublesd! langaaecltezrerrant, Bruretlesl'iri..

Pfcsss

Academiqus

Eu.op€enne6 Lib€irie

Mailonre

I lrildulescu-Motru C , , C u r s d e p stl o i o g i € , Ed , U , D d i i u r \1 Irlf:i'.iei, tsu.ure i, 1Or9. I l*t. inp.aiondG trelatar@ tui H. Itoller deqre pdmull.ohiicr ,rL lirnbajul, cu semnele ve.bale: ,,Me.gcam pe o pote.E @ ,Lir.a spfc fidtlna i ne-a a,tias milosul !.ifoiului .dc cre*"ea :.olo. Cnreva todmai *ol@ apd din fintinA i invetrnbarea mi-a L,iNr mina 9i mi€ pus{ sub 9uvita dc apA. Gnd arpa lee mi€ LLrrs ir pal,ne, invaiet@Fa a in .put s6 desenqc .u degeiul rn. ..!'1E E patmd a mea litcrele cudntuLlui apA, in$i tnet, apoi r,tx{lc. Stin@m qi-mi conentram toafi artenlia asupra mjFceiLm desoiului ei. Dedate m a cuDrins conttiinla lagi a ceva , l{t. pitpiiFa unui sind ce revoea; nu triu oum, mi s-a dez v,,Lu( taina limbajulli, Am intets atunci ce ,,ape., inseamne nriounlt ti r