COMUNICAT AL SFANTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE A GRECIEI-Raspuns la o fictiune.

nAspuNsrA o FrcTruNE (Codul lui Dq Vinci) Comunicqtql SfdntuluiSinodol BisericiiOrtodoxe o Greciei *** Trdili-vd viafo! De reslul ne ocupdm noi! de preot LucionGrigore

Bucuregti2006

.,Dar Duhul grdiqte ldmurit d. in wemwile cele de apoi. unii se vor de. pdfta de Ia credinfid" Iuand aminte la duhwile cele Weldture pi Ia inudtdturile dernonilor pin ffidnicia unor mincinqi. ane sunt infienti in cugetul lor-. (SfAntulApostolPavel,lTim. 4, l-2) ..Pentu cd multi arndgitori au iqit in Iume, are nu mdrturtsesc d lisus Ilristos a venit in trup; acesta este arrudgitorul pi antihri*ul. Hzilhd p uoi Wiua ca sd nu piefiefi cea ce ati Iucrat ci sd primiti pIaE deplind. Ortcine se abate Fi nu dmane frn invdtt tun lui Ilristos nu are p Dumnezeu,. cel ce rdndne in inwdfatun Lui, acela are Fi pe TattdlFi F FfuI. Dad cineua uine Ia voi gi nu aduce inudldtura acasta. sd nu4 primiti in asd Fi stdnu-i zicefi: Bun venit! Gci cel cei zire: Bun venit! se face phtap Ia faptele lui cele rele". (SfdntulApostolloan, II loan I ,7-lI)

r

ADEVART'L DESPRDROMANUL ,,CODUL LUI DA VINCI"I 'p

iserica noastrd nu ar fi vmt ca in aces" l)te zilein care cu tofii ne bucurdm de biruinla invierii .Domnului nostru, cea mai mare minune a istoriei, sd se ocupe, pentru a nenumarata oard in 2OOOde ani, de infirmarea unor conceptii fantasmagorice gi unor fabulatii neconforme cu adevdrul istoric,, ere, de fiecare datd oind au apdrut, au fost respinse Stiintific ai dezaprobate teologic. insd responsabilitatea noastrd, atAt fald de adevdr, cAt Si fata de constiinta credin' Extras din Comunicatul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Creciei, aparut in brogura pros to lao (Cdtre p-opor), nr. 42, mai 2006.

I f,

cio$ilor, ne obliga ca, ,,tindnd adevdrul fn iubirea, sa informam acest poPor in legatura cu problematica ivitd odatd cu difuzarea in fara noastra a filmului reallzat dupa cartea lui Dan Brown, Codul lui Da Vinci. o Este cunoscut faptul cd acest roman, care a devenit un best seller mondial, gra{ie aportului adus de mai multe ,,cercun" la publicitatea lui, a reugit sa obtind cel mai mare succes editorial dupd cartea flarry Potter imbogdfindu-i astfel pe scriitor gi pe editori. o Mesajul lipsit de adevdr istoric Si totodatd hulitor pe care scriitorul Dan Brown incearcd sd{ transmita publicului larg este cd: a) Domnul nostru lisus flristos 9i Sfdnta: Maria Magdalena ar fi fost cdsdtoriti qi ar fi dobdndit chiar gi copii; b) Hristos nu ar fi fost Dumnezeu 5i niciodatd nu ai fi fost adorat ca Dumnezeu de cdtre primii cregtini;

c) ar fi existat pe langa adorarea lui Dumnezeu gi un cult al unei divinitafi feminine, care in acest roman este reprezentatd de SfAnta Maria Magdalena; d) acest ,,adevdr" ar fi fost scos din Evanghelii mai tArziu de cdtre Sfdntul impdrat Constantin, in colaborare cu preofii ,de parte bdrbdteascd", iar prin legi de stat ar fi impus ca Hristos sd fie cinstit ca Dumnezeu; e) ar exista multe manuscrise vechi de naturd gnosticd, care ar confirma acest ,,adevdr" ipotetic. o De dragul adevarului Si al credincio$ilor, a cdror congtiinfd religioasd este insultatd Si subminatd in chip viclean 5i mincinos de intriga romanfatd a carfii, avem datoria sd clarificdm faptul cd, din punct de vedere istoric ai cregtin, confinutul cartii este total neadevdrat. a) Hristos, Domnul nostru, nu a fost casdtorit, iar ca Dumnezeu desdvArsit si Om

) Efeseni 4, 15. 6

7

desdvAr$it,ca unul ce era f dtrade pdcat, nu a avut inclinatii pdcdtoase sau vreo patima de suflet pierzdtoare. b) Hristos a fost cunoscut ca Dumnezeu dintru inceput in Biserica primard, fapt adeverit atAt de Evanghelii, de epistolele Sfintului Apostol Pavel (care sunt datate in j u ru l a n u l u i 5 5 d .Hr .) , de Faptele Sfin[ilor Apostoli (datate in jurul anului 75 d.tlr.), cit Si de monogramele gi simbcllurile legate de persoana lui Hristos, descoperite in Catacombe, dar Si de multe texte romane cre$tine din primul gi al doilea secol dupa Hristos. De pilda, Sfdntul Apostol Petru mdrturiseste:. ,,Tu e$ti tlristos, fiul tui Dumnezeu Celui" viu'o, Sfdntul Apostol Toma strigzi; ,Domnul meu gi Dumnezeul meua, iar sutagul aflat langa Cruce propovaduiegte: ,,Cu adevdrat fiul lui Dumnezeu a fost Acestad. ' Matei16, 15. o Ioan 20, 2a. ' Matei 27, s4. B l

c) Dumnezeu din fire nu are gen, nu este nici barbat, nici femeie, ci duh. Prin urmare nu putem vorbi despre un etern feminin sau vreo divinitate feminind, deoarece astfel de concepfii sunt cu desdvdrgire patimage Si iSi au originea in antichitatea idolatra gi in inclinafia ndscocitoare de basme a scriitorului. d) Adevarurile pe care Evangheliile le descriu gi le invatd nu sunt inventia Sfdntului Constantin, caye, de altfel, in paralel cu bundvoinla aratata fatd de Cre$tinism, se Stie cd nu a prigonit nici religia idolatrd. In epoca Sfdntului Constantin, Biserica igi formulase deja aproape in intregime invatdtura dogmaticd despre Dumnezeul Treimic, despre cele doud firi Si Persoana Domnului nostru lisus Hristos etc. Milioane de oameni erau cregtini sau deja muriserd ca martiri, schingiuifi in amfiteatrele gi arenele romane gi in diverse alte parfi ale pamAn9

tului, deoarece credeau in Hristos ca in Dumnezeu. o Scriitorul a avut ca surse de inspirafie documente,ale unei organizafii extremiste, ce are proiecte de mare anvergurd, care s-a constituit ca societate civila in 1956 sub numele de ,,Stdrefia Sionului"6. Falsitatea informafiilor din sursele folosite de aceste organizafii a fost datd la iveald de un tribunal francez pnn anii '9O. Aceastd organizalie a pldsmuit Si a promovat o serie de manuscrise care,,dovedeau", chipurile, cdsdtoria Iui lisus Hristos cu Sfdnta Maria Magdalena. Este cert cd au folosit elemente din invdfai tura gnosticilor, cruciafilor, templierilor, catarilor $i ale altor eretici. Scriitorul Dan Brown sustine cd gi-ar sprijini afirmatiile pe informafii cuprinse in manuscrisele de la Ylarea Moartd gi in evangheliile gnostice, lepddand, in acelagi timp, 6 Pioryof

lo

Sionin limba engleza.

textele Noului Testamenf. Insa manuscrisele de la lnarea Moartd nu confin nimic in ele referitor la Cregtinismul nou-testamentar gi, firegte, nici la ,,Sfdntul Ctraal"?,ci numai fragmente din Vechiul Testament 9i din alte texte. Cunoscutele,,evangheliignostice"s /a lui Toma, a lulariei, a Egiptenilor Fi a Adevdrului) imprumuti numele ucenicilor lui Hristos pentru a da veridicitate celor scrise de cu 7 Graal - Potirul folosit de Hristos la Cina cea de Taind. Motivul ,,cautariiCraalului" apare prezentat in literatura oculta a Evului Mediu in legaturd cu inifierile cavalereSti, fiind cu totul strdin de literatura gi spiritualitateapatristicd ortodoxd. (n.tr.) B Este vorba de o seamd de texte descoperite la Nag Flammadi in fuipt in 1945, fiind incadrate de specialigti in literatura protognostica. Nota specificd lor este dispretul pentru revelatia vechi-testamentard 9i rastalmacireaevenimentelor biblice. De exemplu, in ele se afirmd ca pdcatul primilor oameni este de fapt o virtute a eliberarii, iar garpele edenic graiegte intelept. De asemenea, confinutul lor este contradictoriu, variantele istorisite anulandu-seuna pe cealalta. (n.tr.)

11

totul alte persoane, cum este gi cazul textelor literaturii vechi: Pseudo-Herodote sau Pseudo-Lucianro.Nu se cunoagte cu siguranfd care este confinutul lor inifial, insd cei mai multi cercetdtori susfin cd ar fi fost scrise incepdnd cu secolul al lV-lea dupa Hristos. Pentru aceste ,,evanghelii"nici nu dispunem de prea multe codice, situafie total diferitd de cea a textelor Sfintei Scripturi (exista 25.OOOde codice care confin Vechiul gi Noul Testament), Si de aceea nu se poate garanta veridicitatea lorrr. Ele sunt s Pseudo-flerodotsau Viata tui tlomereste o lucrare alcatuita prin sec. IV-V d.Hr., pusd in mod fals pe seama istoricului antic tlerodot. (n.tr.) 'u Sub numele de Pseudo-Lucian sunt cunoscure o seamd de opere puse in mod eronat pe seama retorului Lucian de Samosata (sec. ll d.Hr.). (n.tr.) " Chiar dacd mdine s-ar confirma ca toate aceste texte gnostice au fost scrise acum 18OO sau 17OO de ani, datele problemei nu s-ar schimba cu absolut nimic. Data scrierii niciodata nu poate fi un argument in sprijinul dovedirii adevdrului celor scrise. Prima minciund incropita de arhiereii qi batrdnii

l2

texte pldsmuite, iar nu originale ale Scripturilor. Ele denatureazd Noul Testament, a cdrui autenticitate este dovedita qtiintific: a) Numdrul codicelor in care se pasfteazd textul Noului Testamenf (circa 25.OOO)este incomparabil mai mare decdt numarul codicelor tuturor cadilor vechi pdstrate. Pentru lliada lui Homer se pastreazd, 643 de codice, pentru Istoria lui Tucidide numai 8, iar pentru operele lui tlorafiu 500. b) Vechimea codicelor care pdstreazd, textul Noului Testament o covdrgegte cu totul pe cea a celorlalte texte vechi. Cele mai vechi codice care pdstreazd textul Noului Testament (Sinaitic, Alexandrin, Vatican) au fost.scrise in jurul anului 25O d.Hr., adicd la mai pufin de doud secole de la prima iudeilor pentru a ascunde Invierea a fost ,,vdndutdr" strajerilor de la Mormdnt la numai c2ftevaore dupa Scularea din morfi a Mdntuitorului tlristos (Vezi pericopa evanghelicacare se citegte in noaptea Sfintelor Pasti,Ylatei28, l-15). (n.tr.) l3

scriere a textului (SO-ZOd.Hr.), existand gi ,,Papirus 52", care cuprinde o parte din EvangheliaSfintului Ioan gi care este datat la numai cdteva decenii dupd scrierea originafufui. D.impotriva, codicele Istoriei lui Tucidide, scrisd in secolul IV i.Hr., dateazd din secolul X d.Hr., adica manuscrisele pdstrate s-au scris la 14 secole dupd redactarea Isbrtei. Agadar, de vreme ce nimeni nu tagaduiegte veridicitatea Si autenticitatea textelor vechi amintite, cum e cu putinfd ca Brown sd tagaduiasca Noul Testament, q6nd mdrturiile gtiinfifice dovedesc cd acesta este ,,cartea cea mai vrednicd de crezare din" toatd lumea"t2? in sfargit, mintuirea in Cregtinism Si mai cu seamd in Biserica Ortodoxd nu se realizeazd"prinmijlocirea unei descendente '' Greenlee J.t1., Introduction to the New Testament Textual - Criticism, Grand Rapids 1964, p. 16. T4

aristocratice, a unei legdturi biologice sau de rudenie a omului cu Hristos sau cu presupugii sdi urmagi pe linie genealogicd (in esenfd, este vorba despre o tentativd rasistd a cercurilor oculte ale Europei de a impune o aga-zisd aristocratie religioasd ereditard,, c,are vine direct de la Hristos), ci prin impartdSirea dupa har a energiilor necreate ale lui Dumnezeu, prin care Duhul Sfdnt ii cerceteaza pe credinciogi, atunci cdnd acegtia trdiesc in pocdinfd, smerenie gi dragoste. in concluzie, spunem cd prin romanul Codul lui Da Vinci autorul incearcd sd loveascd in credinfa mdntuitoare a Bisericii care spune ca Hristos este Dumnezeu desdvdrgit Si Om desdvdrgit. Scriitorul atacd Si omenitatea lui Hristos, de vreme ce il considerd un om nedesdvdrgit,un om cu sldbiciuni. Mai lanseazd un atac Ai impotriva Bisericii, pe care o acuzd,deschis gi-i aduce vorbe de ocard,,spunand cd,p2mdacum s-a l5

bazat pe inSelarea, falsitatea Si rdtdcirea membrilor ei. Biserica noastrd a vrut ca in acest mod succint, responsabil Si la obiect sa-gi infor_ meze credinciogii ei, avAnd,in acelagi timp, incredere in credinfa lor adAncdgi nezdrun_ cinata, in preocuparile lor serioase, iar mai cu seamd in judecata loi cea dreapta, cu care vor putea imediat sd constate fabula_ tiile anistorice pe care le promoveazd ro_ manul gi-i vor respinge cuprinsul ridicol'r, ,.pentru cd Domnul Dumnezeul nostru. Atot{ii_ torul, impdrdfegte. Sa ne bucurdm si sa ne veselim Oi sa-I ddm slavd-ta. r3 Cunogtinfa Credinfei adevdrate este un foc mistui_: tor care arde pleava invafaturilor strdine mincinoa_

l6

-TKAITI-VAVIATAI DE RESTULNE OCUPAMNOII" aga suna reclama unui concern l,1u \r.-rbancar occidental , dinjatd spre o categorie de clienfi pe care cineva ar fi dorit sa-i relaxeze in privinfa grijilor de toatd ziua. Formula, abil construita, presupune un joc interesant in urma cdruia identitatea clientului se refugiazd in confortul fals al circului cotidian, simtind cd grijile care il frdmAntd - ametite gi epuizate la un moment dat 5i ele - renunfd de la sine a se mai infiinfa in congtiinfa cu aceeagi gravitate cu care se vor fi obisnuit in fiecare zi sa o facd,. E reconfortant, e practic, dar in acelagitimp este extrem de periculos. Circul nu poate subl7

stitui la infinit pdinea. in schimb pdinea se dobdndegtecu trudd gi cu multd grUA. Nu poate fi, totugi, imposibil sa realizezj cd lumea in care trdim e serios intoarsd pe dos, cd lucrurile nu stau bine in nici un do_ meniu al viefii publice sau private, cd pre_ tutindeni domnegte un duh al intunecarii9i neputinfei. Totdeauna,intr-un anumit loc din lume, se intdmpld ceva care completeazd imaginea unui puzzle complicat gi greu de cuprins pe ansamblu gi greu de infeles. Dupa cum existd un anumit tip de limb4i folosit pentru intrelinerea culturii de masd a consumatorilor, tot astfel exista gi subiecte predilecte dezbdtute in scena public6, menite sa distraga atenfia de Ia realitdfile cumplite prin care trece intreaga umanitate. intr-o vreme in care lumea este frdm Antatd de probleme deosebit de importante cum ar fi inundafiile, tensiunile din Orientul Mijlociu, proximitatea declangarii vreunei deflagrafii IB

nucleare, gripa aviard sau politica integrdrii europene, mai toate mediile de informare de pe la noi igi gdsesc timp pentru promovarea abundenta a divertismentului ieftin de prost gust, a kitschului, dar gi a unor diversiuni mediatice grosiere precum horoscopul, oracolele, vr4jitoriile, topmanelele, Gay Fest-ul Si altele, sau unele mai subfiri gen Da Vinci Code, The Gospel of Judah, sau altceva de acest fel. Nu spun cd temele cu pricina ar trebui sd rdmind definitiv in afara interesului Public, ci doar imi permit sd adaug faptul cd acest mod de a disimula realitatea - acapa. rAnd atenfia publicului cu astfel de subiecte de piafa - face parte dintr-un anume fel de Strategie asupra cdreia doresc sa insistdm pufin in cele ce urmeaza. Succesul recent al romanului Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown este dovada limpede cd manipularea abila a unor eresuri l9

captivante, coroborata cu lipsa de maturitate spirituala $i cu ignoranta, ori cu absenfa oricdrui interes pentru Sfinta Scripturd a. cititorului contemporan, creeaza isterii publice suficient db profitabile. Una dintre publicatiile romdnegti de prestigiu anunfa cu ceva timp in urmd urmdtoarele2 ,vdndutd in 12 milioane de exemplare, in topul celor mai citite ciirfi de un an gi jumdtate, Codul lui Da Vinci iti taie rasuflarea. Iisus ar fi fost cdsdtorit cu lularia lulagdalena Fi ar fi avut urmapi care au condus Frant'a Evului Mediu. Aceasta este povestea Focantd, iar seva ei se afld in operele lui Da Vinci". Sd mai amintim aici gi faptul cd ecranizarea aceluiagi roman a incasat in primele zile de la premierd suma aberantd de 231,8 milioane dolari, plasdnd filmul pe locul al doilea la incasdri in plan international, incd in prima sdptdmAnd de la aparifia pe piafa?l latd o

\ )

1 )

I

I

20

modalitate sigurd de a crea o adevdrata inginerie a profitului! Cu ce pre[, insd? Codul lui Da Vinci, o carte de ficfiune scrisd intr-un mod schematic, fdrd o anumitd valoare artisticd, stilisticd gi literard, se impune pe piata datoritd artificiilor tematice de care abundd acfiunea. in spatele acfiunii de roman politist troneaza misterul ce avea sd fie devoalat intr-un final destul de slab ca deznoddmdnt. Brown preia un subiect quasi-cunoscut, instaldnd drept cheie a intregii acfiuni falsul cules din literatura de profil gnostic, potrivit cdruia Mdntuitorul Hristos nu ar fi murit pe Cruce, ci ar fi avut urmagi naturali. Inifial, intr-o lume in care invdfdtura Domnului Hristos propovaduita de Sfintii Apostoli gi ucenicii acestora abia prindea contur, o astfel de erezie ar fi trecut ugor neobservatd. Cregtinii de curAnd boteza[i a teptau cuvintele Vietii din gura celor care vdzut pe Hristos gi l-au ascultat -I-au 2l

cuvintele. tri nu aveau destuld putere sd lupte pe fald cu astfel de eresuri. Scriptura mdrturisegte cd unii dintre cei ce ascultau cuvintele Apostolilor nu gtiau cd existd Duhul Sfint. infelegem deci cd erau insetafi de invdtdtura adevdratd care aduce luminare gi indreptare. De aceastd situatie au profitat din plin anumiti ereziarhi ai vremii, care au infiinlat diverse grupari eretice: nicolaitii, donatigtii, dochefii qi alfii, pe care Apostolii ii deconspira 9i ii osindesc. intr-o Bisericd a inceputurilor era foarte ugor sd se strecoare eresuri diverse. Din acest motiv Apostolii vestesc cu multd putere mdrturia mortii Si invierii Domnului, cuvintele Vietii 9i nadejdea impardfiei vegnice. Aceastd mdrturie o dau tofi cei ce au crezutin El vdzind Dumnezeirea Sa, minunile Sale, Patimile Sale. Sunt unii dintre cregtini - protestanti Si catolici mai cu seamd, dar si ortodocai care nu se considerd deranjati de eventua22

litatea ca Hristos sd fi avut familie, adica de faptul cd ar fi fost cdsdtorit. Aceasta insd este o blasfemie cumplitd pe care tocmai impotrivitorii lui Hristos au scornit-o incd din primul veac apostolic. Fiul lui Dumnezeu, dupd cum insugi mdrturisegte, a venit sd slujeascd, nu sd I se slujeascd, 9i sd-gi dea viafa Sa pentru mulfi. El nu s-a ingrijit de femeie sau de un singur copil, ori de mai mulfi, precum zic smintitorii care l-au inspirat pe Brown, ci se ingrijegte de mdntuirea intregii lumi dAndu-gi viafa Sa pentru tofi oamenii. Am gasit pe internet justificarea ipotezei hulitoare a cdsdtoriei lui lisus, lansatd de un'profan. Acela spunea: ,,dacd Dumnezeu l-a pus pe lisus sa se nascd, sd trdiascd gi sd moard ca un om obi;nuit, de ce sii nu_i fi acordat gi piuilegiite pe care le au oarnenii obisnuiti?" Acest fel de a judeca lucrurile trddeaza o viziune simplista asupra icono_ 23

miei mintuirii gi asuPra chemdrii Pe care 5i-a asumat-o lisus Hristos Domnul ca Om gi ca Dumnezeu. Cel ce afirmd aceste lucruri nu infelege ca Fiul lui Dumnezeu este Dumnezeul cel adevdrat qi ca El nu avea dorinte trupegti, ci suferea cu o dragoste mai presus de c.arne pentru viala intregii lumi. Aceasta a ardtat'o atunci c6nd nu S-a crufat pe Sine, ci ]a dat la chinuri 9i moarte pentru mAntuirea tuturor. Dacd ar fi fost doar un biet om, suPus in$eldtoarelor chemdri ale cdrnii, S-ar fi crulat pe Sine in vremea judecafii oamenilor 9i ar fi titgdduit cd este Fiul lui Dumnezeu, cul scopul de a scdpa viu 9i a pleca cu femeia lui undeva departe de locul osdndei. Oamenii intinafi ca noi nu infeleg insa faptul cd Dumnezeu nu poate fi judecat dupa masurd omeneascd. Noi nu-L putem infelege pe Dumnezeu aducindu-L la mdsura pdcatelor Si neputinfelor firii cazute 9i nici crezand 24

ca firea Sa dumnezeiascd $ar fi amestecat in vreun fel cu neputinta firii omenegti, astfel inc6t sd se transforme insdgi Dumnezeirea. Cum ar fi putut Maria Magdalena,indatd dupd inviere, sd I se adreseze lui Hristos zicdndu-l,,Rabi",adica,,invatdtorule!",folosind acest cuvAnt de cinste - care se roste$te doar in fafa unui strain - dacd Flristos ar fi fost apropiatul casei sale, adicd altceva decdt invdfatorul 9i Domnul intregii lumi?l Cum ne putem imagina cd Ucenicii Domnului ar fi ldsat toate, 9i case qi sotii Si rosturi vremelnice, pentru a urma unui Mesia care gi-ar fi purtat cu sine sofia?l Anume, ce fel de impardfie vegnicd ar fi propovaduit Domnul gi despre ce ldcaguri vegnice ar fi vorbit ucenicilor El, care a zis ca in lmpara{ia Cerurilor nici nu se insoara Si nici nu se mdrita, ci oamenii vor fi ca ingerii lui Dum neze u?! Cum de indrdznegte a crede cineva cd Iisus, ca Fiu al lui Dumnezeu, ar fi putut sd 25

se apropie patimag de femeie, cAnd El vestegte curd[ia, neprihdnirea 9i jertfa? Caci tocmai aceastd.hotarare de a primi Sfintele Patimi gi de a lua asuprd-gidurerea acestei jertfe il aratd pe Flristos ca nefiind partaS ingrijirii de femeie si de copil. Vedem cum, pe Cruce fiind, incredinfeazd unuia dintre Ucenici pe Maica Sa spre ocrotire, gi nicidecum nu incredinteazd.pe vreo altd femeie, fafd de care ar fi simtit vreo obligafie. Asemenea, vedem cum Hristos vine in odaia in care Ucenicii erau adunafi de frica iudeilor, trecdnd prin ugile incuiate. Aceasta da marturie cd Hristos inviat nu putea fi supus limitarilor firii omenesti si ca Dumnezeirea gi puterea Sa negrditd vestesc sensul unei lucrdri dumnezeieStiin lume, iar nu al uneia trupeSti. Chiar din ziua invierii Domnului, Scriptura ne mdrturisegte faPtul ca mai marii iudeiIor gi cdpeteniile impotrivitoare gi neincre26

zdtoare, de teama poporului care crezuse in El, de indata ce au auzit despre inviere, au minfit impotriva Domnului, pldtind bani strdjerilor ca sd spund cd ,.ucenicii Sdi venind noaptea Lau furat (pe Hristos mort) pe cdnd ei dormeau." Apoi le-au mai spus: ,,Dacd insd se va auzi la dregdtor noi it vom potoli Fi pe voi vd vom face f;ini grijii." Mai departe Scriptura mdrturisegte: ,,Iar ei, ludnd banii, au fdcut cum i-au invdfat; gi s-a riispdndit vorba aceasta intre iudei pAna in ziua de azf (Ylatei 28. lS). Scenariul in baza cdruia antihristul incearcd sd surpe credin[a in lucrarea Domnului nostru lisus Hristos este unul alit de gubred qi . atdt de neverosimil, incdt orice minte sdndtoasd va judeca singurd falsul. Toate aceste presupuneri sunt fdcute in numele unor libertafi care sacrifica nu numai adevdrul, ci gi reperele morale cregtine. Credinfa cregtind, aga cum am invdfat-o noi si asa 27

cum am primit-o de la Sfintii Apostoli 9i de la Parintii Bisericii, nu seamdnd intru nimic cu plasmuirile nesocotite ale unor vdndtori de cdgtig urAt, precum poate fi acest Dan Brown 9i, dirnpreund cu el, toti cei ce se folosesc acum de cartea sa. Apreciem faptul cd editura care publicd romanul lui Brown face adnotdrile cuvenite pentru a ldmuri pe eventualii cititori neavizali. Citim undeva la subsolul paginii 249 a edifiei romdnegti, apdrute in 2OO4la Dditura Rao: ,,Aici €i in continuare, toate refertrik Fi interpretdrile istoiei ecleziastice, in special, pi ale istoriei, in general, constituie punctul de vedere al autorului. Deoarece aceasta autorul Iucrare este ;i-a permis nenumdrate licente care trebuie tratate ca atard'. j:

t:

:k

in acest material nu ne propunem sd deconspiram toate artificiile qi*-tertipurile 2A

folosite de Brown pentru a construi acest edi-ficiu ficti-v_9i _blqs-femiator.Multe dintre raspunsurile cuvenite le pot gasi cititorii in replica acestei carfi, distribuita Si ea pe piala in tiraj mare. trste vorba despre car$:a _Cod11!_gp,q4_4 lui_ p_a V!49!,-scrisd de J am es L. C arl ow Si f eterU,o_ng5_ir*p_Ulli pata ta ngltuia Aqua fort_e.-Clultkp:oEa , ZOO,D. Vom sublinia doar faptul ca, inca din vrem ea Ap osto Ii Io r, f4^EAlo_fii _-de."-"bgsmei n c ercau sa atenteze la adevirul curat al cregtinismuiui. u,atragea?tgniqaggprq_uqol-.9-clr9r!-,,me$lesuglt_alg_.a!qif tg'l tl\ Petru 1, 10) ale unor i Acegtia au produs genul de literatura protognosticd, descoperitd la Nag Hammadi in Egipt in 1945, texte precum: Evanghetia lui Toma, Evanghelia lui filip, Apocalipsa dupa Petru, Apocalipsa dupd pavel, lularturia adevarului etc. Continutul acestor evanghelii ,,secrete", pretins intemeietoare, este unul 29

cu totul $i cu totul fals qi contradictoriu. Nota definitorie este dispreful pentru revelafia vechi-testamentar6,,batjocura la adresa lui lahve, pe care gnosticii nu il considerd Dumnezeul Qreator, ci unul dintre tiranii patriarhali gi un nepriceput izvoditor de legi. Acegtia cred cd pacatul primilor oameni este de fapt o virtute a eliberdrii Si ca garpele edenic grdiegte infelept. Mai cred cd prin ipostaza gnostica a lui lisus se ajunge la gnosis, adicd la cunoagtere, iar cei ce dobdndesc cunoastereasunt divini. Textele acestea apocrife, ca de altfel qi Evanghelia lui luda (lscarioteanul),s_yntpf?smuite de timpuriu (secolul I - II crestin), pentru a desfiinfa incd din faSa gp-*e*gial cregtinism-ul. Acestea tU au av.!Lt__g!qc"!ul 4gteptat de cdtre marii ereziarhi, i-n-sd-pestetimp pentru a iesi la lumina in vremea aceasta cdnd s-a dat p . f-l,d Qmul ng-legiuirii. 50

A pune temei intr-o presupusd mdrturie criptatd a lui Leonardo da Vinci despre casdtoria lui lisus - mi se pare o forfare a lucrurilor. Da Vinci nu poate reprezenta o autoritate in materie de revelatie cregtind $i, mai mult decdt atAt, cu aceasta nu putea decdt sd se deconspi(e ca mare maestru al unui ordin obscur ce ar fi avut misiunea sd propdgeascd pe mai departe gnosticismul 9i paginismul. Mdrturiile despre cregtinism nu pot fi luate in calcul decit in legaturd cu starea de moralitate a autorului lor. De pilda, in Enciclopedia Wikipedia (http://ro.wikipedia. org/wiki/Leonardo_da_Vinci) gasim despre pictorul, sculptorul, arhitectul gi omul de stiinE italian Leonardo da Vinci (ndscut la 15 aprilie L452, la Anchiano/Vinci, in ltalia - decedat la 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franta) urmdtoarele: ,,in anul 1476 a fost denunt'at anonim (imnleund cu alti trei) de relatii sodomitice 3l

cu un baiat de gaptesprezece ani, Jacopo Sattarelti, un prostituat cunoscut. fn pofida acuzafiilor, a fost achitat din lipsa de martori. Dar Leonardo gi ceilalti trei acuzat'i au continuat sa {ie supravegheafi de catre ,,Ofiferii Nopfii" din florenfa, un fel de polifie a moravurilor din timpul Renagterii. Nu exista nici o evidenfa sa fi avut relalii intime sau strinse prietenii cu femei. Toatd viala el s-a inconjurat cu bdieli frumogi, fapt reflectat ;i in arta sa. Criticii de artd contemporani cat pi cei moderni au presupus cd era homosexual. Una din relaliile sale de mai lungd duratd a fost cu Cian Oiacomo Caprotti da Oreno (poreclit Salai, Drdcugor). Gian a fost angajat de Leonardo in I4BB pe la vdrsta de zece ani, devenind atat servitor cat gi asistent. Cealalta mare prietenie a lui a fost cea cu contele Francesco Ylelzi, bdiat de cincisprezece ani, prietenie care s-a infiri32

pat la intdlnirea lor in 1506. Acesta era fiul unui aristocrat Lombard care il gdzduia pe Leonardo in acele timpuri. Contele Melzi insusi, intr-o scrisoare, a descris sentimentele lui Leonardo cdtre el precum un ,,sviscerato et ardentissimo amore". (Louis Crompton, lTistory of lTomosexuality. p. 269) Melzi a devenit cel mai apropiat elev pi asistent, cdt Si mogtenitorul sdu, trdind impreuna cu Leonardo pand la moaftea artistului." >i< >i< >1.

Departe de gdndul de a rdscoli mormdntul lui Da Vinci, am sa va provoc sa aflafi care este intr-adevdr codul cu pricina, studiind amdnuntit istoria Prioratului de Sion gi a Cavalerilor din Ordinul Templului. tr important de gtiut ce anume documente au gasit acegtia sub Templul lui Solomon, cum anume traiau gi care era doctrina lor secreta. Codul nu are a dezvdlui nimic altceva decdt lumea putredd din cercul pro33

miscuu al Cavalerilor Templieri Si falsul mizerabil confecfionat impotriva Domnului lisus. Pentru a pune in corespondentd secretele ordinului cu felul de viafa al celor care au continuat in timp dezideratele acestuia, poate ar fi interesant de rememorat intdmplarea urmdtoare: ,,Un anume Esquieu de floltran, in IJOJ, pretinzdndu-se nobil 6i de fel din Beyiers, se aIId inchis la Agen. Comiterea unei crtme I-a fdcut sd impartd celula cu un templier condamnat Ia moarte. fn acea perioadd persoanele destinate: execufiei nu aveau dreptul la asistenla unui preot. Exista deci obiceiul ca ei sd se spovedeascd altor definut'i. Aga primegte floyran ultima confesiune a acestui frate din Ordinul Tempiutui. ingrozit de o astfet de confesiune, Esquieu de floyran denunld in fafa regelui Aragonului ordinul Cavalerilor TemJ+

plieri. Pe baza acestui denunl in data de I5 octombrie I5O7 filip al lV-lea cel frumos, in infelegere cu Papa Clement al V-]ea, organizeazd in taind campania de arestare gi fntem ni{are a mem brilor ordin ul ui. Ace$tia sunt supugi fiecare unui lung interogatoriu aducdndu-li-se in principal acuzafii de sodomie. Anchetatorii pornesc de Ia suspiciunea cd veteranii practicd abuzul sexual asupra noilor veni{i in ordin ca ,,formd de ospitalitate"; fratii promoveazd gi incurajeaza homosexualitatea, considerdnd cd sodomia este de preferat relafiei cu femeia. La intrare in ordin templierii sunt obligat'i sa scuipe pe Cruce pi sdL renege pe lisus gi ceea ce este mai grav - obligafi sa practice idolatrta" (Cf. Istoria secretd a Templierilor, Laurent de Vargas, Traducere dupa p.74- 75) . Editionde R oc her .2OOO, Refinem doar aceste amdnunte privitoat" t:,,moneda" de trafic in interiorul aces35

tei strucluri para-ecleziastice, care dupa decapitare s-a refugiat in diverse alte structuri masonice. RdmAne de asemenea sa :nfelegem parcursul evenimentelor,,istorice,, pe care le trdim, sa facem legdtura - dacd este vreuna - intre modelul foilor de ceapd, pachetul de informafii pe care congregafii obscure, precum Ordinul Cavalerilor Templieri sau Prioratul de Sion, le ascund sub masca unor diverse loji gi toleranfa excesivd manifestata la nivel mondial fafa de ,,minoritdfile sexuale", dar si de cdtre cercurile politice de pe la noi, care incurajeaza pe Ddmbovifa manifestari gen Cay Fest. : Stefan Erclmann (in Banken, Brot und' Bornben) spune ca existd un cerc al celor mai importante persoane care defin miezul problemei. tmprejurul acestora se afla urmatorul cerc care nu mai cunoagle intregul spcctru de informa{ii. lmprejurul celorlalfi, ai[ii care cunosc Lot mai pufin, gi tot aga 36

pAnd la foaia de la suprafata, unde protagonigtii cunosc atdt de pufin incdt pot fi lasafi la vedere. Totugi, tgoriile co.nspirationiste trebuie dezavaa@;_e-cazul s4 le ridiculizdm ori sd le discreditan{tD-Da!-.ppst, nu-i aga?l Agteptam pe mai departe sd ne dumirim dacd A' !

PAnd Ia clarificarea problemei, vom avea oare ! Baiefii in travesti vor mai incerca sd ne cAnte, iard noi vom mai dori incd sd fopdim tandru, in largul concert european, dupa logica-implacabila a cAntecului: ..,Tdifr4rd viata! k nstul ne ocufim noi!?l Sd nu fie!

37