Comparatie intre Nietzsche si Kant

Nietzsche clasifica moralul in 2 categorii:morale de stapan si morale de sclavi.Facand o paralela intre cele doua categorii,sesizam,dupa parerea lui Nietzsche,ca,Stapanul,pe langa titlul de aristocrat,are alaturi un moral atotputernic,sigur pe sine,invincibil chiar.Cea de a doua categorie,este distrusa atat social,fiind considerat Sclav,cat si moral,acesta nefiind sigur niciodata pe calitatile sale,puterile sale,incercand chiar sa se convinga,precum pisica care nu ajunge la struguri,de nefericirea Stapanului,pentru a-si crea o falsa aluzie mai buna despre starea lui morala.Dupa teoria lui Nietzsche,tin sa combat categoria a 2-a,deoarece mi se pare ca a denigrat mult prea mult aceasta categorie morala,pentru a-I accentua numa defectele,pe cand calitatile,lasanudu-le mai mult sau mai putin in vant.Din text denota de altfel si faptul ca Nietzsche este un perfectionist in stilul lui particular,un supporter al teoriei maximale care,necesita ca toate persoanele implicate sa se comporte in asa maniera incat perfectiunea celei mai bune persoane sa fie maximizata,sau este denigrate si incadrata intr-o categorie morala joasa. Kant,pe de alta parte,din maxima “A face bine,pe cat e cu putinta,este datorie.”considera multumirea traita de pe urma unei bucurii facute ca fiind total lipsita de orice valoare morala adevarata.Precizeaza de altfel,lipsa valorii morale unei actiuni implinite din datorie.Kant considera ca valoarea morala a unei actiuni nu consta in efectul obtinut in urma ei,deoarece considera ca doar reprezzentarea legii intr-o fiinta rationala poate constitui un bun moral.De altfel,considere IMPERATIVUL un comandament al ratiunii deoarece toate imperativele se exprima cu ajutorul verbului “ trebuie ”.Precum Nietzsche,si Kant clasifica de aceasta data,Imperativele in 2 categorii:ipotetic si categoric.Facand si de aceasta data,ca in cazul lui Nietzsche,un parallelism intre cele 2 categorii,aflam ca,Kant,considera imperativ ipotetic o actiune care nu este de sine statatoare,ci ne ajuta sa ne indeplim o alta actiune dorita.A doua categorie,cea a imperativului categoric,este opusul imperativului ipotetic.este considerat un imperativ categoric daca este o actiune de sine statatoare,independent de orice alt scop.Imperativul categoric propus de Kant,”actioneaza intotdeauna conform unei asemenea maxime care sa poata deveni,in acelasi timp,o lege universala” ne propune din punctul meu de vedere,gandirea libera si fara repercursiuni,asemanandu-se cu categoria morale de stapan a lui Nietzsche. Intelegerea lui Nietzsche in legatura cu perfectiunea este una formala,care priveste o relatie speciala printre scopurile persoanelor pentru a constitui perfectiunea,eu,personal,considerand perspective morala a lui Kant mult mai logica si favorabila.