Comert modern vs traditional

Servicii suplimentare practicate prin comert modern la SC

Munteanu Corina-Maria clasa a-XII-a E

Liceul tehnologic “Virgil Madgearu” Coordonator: Prof. Lidia Martinas

COMERTUL TRADITIONAL VS COMERTUL MODERN COMERT TRADITIONAL Reprezinta oferta unor marfuri, in schimbul unor mijloace de plata (bani) sau alte marfuri de schimb, pretul acestor marfuri fiind stabilit dupa raportul pe piata dintre "cerere" si "oferta".

COMERT MODERN Reprezinta procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii sau informații prin intermediul rețelelor de calculatoare.

DEOSEBIRI INTRE COMERTUL TRADITIONAL SI COMERTUL MODERN Comertul traditional Comertul modern - produsul/ serviciul este material - produsul/serviciul poate fi atat material, cat si digital - locul de vanzare este un magazin - publicitatea se realizeaza prin intermediul bannerelor, reviste etc.

- locul de vanzare este un website - publicitatea se realizeaza in mediul virtual

- modalitate de vanzare directa

- modalitatea de vanzare (prin completarea unui formular)

- modalitate de plata (CASH)

- modalitatea de plata ( prin internet banking)

- modalitate de livrare ( prin deplasarea cumparatorului la societatea vanzatorului)

- modalitate de livrare ( prin posta, curier sau clasic)

Principii de bază în comerţul tradiţional: - Prezentare atractiva si comerciala - Personal si servicii de calitate - Promotii atractive - Autoservire - Sortiment echilibrat - Marcaje clare si merchandising controlat - Lay-out adaptat clientilor - Echipamente adecvate

Comertul modern Reprezinta procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii sau informații prin intermediul rețelelor de calculatoare. Orice tranzactie comerciala poate fi impartita in 3 etape principale: 1. Etapa de căutare şi publicitate - relaţiile precontractuale, în care viitorii parteneri se află într-o etapă de căutare şi de informare reciprocă 2. Etapa de contractare - relaţiile contractuale, în care are loc încheierea acordului de voinţă al părţilor 3. Etapa de livrare şi plată - relaţiile postcontractuale, în care mărfurile sunt livrate şi plătite în conformitate cu cele stabilite anterior Tipuri de comerț electronic 1) Business-to-business (B2B) - reprezinta un model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte organizații 2) Business-to-consumer (B2C) - reprezinta un model de comerț electronic în care companiile vând la cumpărători individuali – persoane fizice 3) Consumer-to-business(C2B) - reprezinta persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie 4) Consumer-to-consumer (C2C) - reprezinta consumatori care vând direct la alți consumatori 5) Comerț mobil (m-commerce) - tranzacții și activități de comerț electronic conduse prin mediu electromagnetic 6) Government-to-business (G2B) - reprezinta un model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice 7) Government-to-consumer (G2C) - acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice ( ex. plătirea taxelor online)

Avatajele comertului electronic: 1) Din punct de vedere al comerciantului Costuri mai scăzute pe tranzacţie - dacă website-ul este bine făcut Accesul la noi segmente de piaţă (noi clienţi) Cresterea vitezei de derulare a afacerii Reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc. Simplificarea sistemelor de decontare si de plata Posibilitatea de a pregăti comanda timp de câteva zile 2) Din punct de vedere al consumatorului Poate vizita mai multe magazine virtuale intr-un timp foarte scurt Datorită numărului mare de magazine pe care consumatorul le poate vizita, acesta va avea posibilitatea de a alege un produs în funcție de un număr mult mai mare de opțiuni O companie poate construi pe o reţea deja creată un catalog mult mai mare decât ar încăpea într-o cutie poştală Posibilitatea de a configura produse şi de a vedea imediat preţurile reale încomparaţie cu preţurile mai multor vânzători. Clientul poate primi, la cerere,informaţii prine-mail, privind stadiul în care se află în orice moment comanda lui Dezavantajele comertului electronic: - Securitatea - Acceptarea noilor modalităţi de plată (bani electronici/digitali) - Cadrul legal şi normativ: cadrul fiscal, drepturile asupra proprietăţii, protecţia datelor consumatorului - Aspecte lingvistice şi culturale - Imposibilitatea de a atinge obiectele Dezvoltarea Internetului şi a tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor contribuie direct la dezvoltarea comerţului tradiţional. Ceea ce presupune existenţa unui viitor pentru comerţul tradiţional, dar un viitor în care acesta va suferi modificări substanţiale în ceea ce priveşte toate activităţile sale componente. Se remarcă faptul că, astăzi, pentru tot mai multe întreprinderi din diverse ţări, comerţul electronic a devenit sinonim cu creşterea profitului. Pe plan mondial, comerţul electronic a devenit o component principală a politicilor de dezvoltare economică a guvernelor ţărilor dezvoltate iar prin măsurile luate la nivel guvernamental de către aceste ţări în vederea stabilirii unor reglementări unice în ceea ce priveşte realizarea tranzacţiilor comerciale pe suport electronic, comerţul electronic a devenit o componentă fundamentală a comerţului mondial.

Kaufland O companie de comert en-detail de origine nemteasca. Kaufland a luat nastere in 1984 si are sediul central in Neckarsulm, Germania. Lantul de magazine este membru al grupului Schwarz-Gruppe, alaturi de alte nume precum Lidl sau Handelshof si este prezent in tari precum Polonia, Cehia, Romania, Bulgaria si Croatia. Kaufland este prezent în România din anul 2005, și a avut în anul 2011 afaceri de 1,3 miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de hipermarketuri, urmat de Carrefour și Metro, după valoarea vânzărilor. Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi direcți: Kaufland este primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România, cu 25.000-40.000 de locuitori, în condițiile în care competitorii săi Carrefour, Real, Auchan și Cora ocolesc localitățile cu mai puțin de 100.000 de oameni. Numărul mediu de angajați ai unui hipermarket Kaufland este de 150. În februarie 2008, Kaufland România avea circa 5.650 de angajați, la sediul central, în cele 31 de magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești. În anul 2014, compania ajunsese a treia în topul angajatorilor privați din România, după Petrom și Dacia, cu un total de 13.500 de salariați Prezentarea ofertei Productia realizata în vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerintele societatii, în cadrul pietei, sub forma ofertei de marfuri. Oferta de marfuri este o categorie a pietei, strâns legata de cererea de marfuri. Oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atât bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cât si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. Elementele principale ale ofertei Un alt aspect necesar definirii ofertei de marfuri se refera atât la un anumit volum de bunuri si servicii, cât si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept urmare, în cadrul ofertei, se disting doua elemente principale: · fondurile de marfuri aflate în reteaua de distributie în cursul unei perioade spre a fi realizate - asa-zisa oferta reala sau efectiva. · stocurile de marfuri existente în diferite verigi ale circuitului economic - asa-zisa oferta pasiva

Bibliografie: 1. 2. 3. 4.

https://prezi.com/rlsahyhtfnqn/comertul-modern-vs-traditional/ www.kaufland.ro http://www.wall-street.ro/ www.wikipedia.ro