Codul Bunelor Maniere Pentru Copii.pdf

umele Lui Emily Post reprezintă, încă din 1922, bunele maniere bazate pe politeŃe, curtoazie şi generozitate. Astăzi, cea de-a treia generaŃie de autori a familiei Post, Peggy Post şi Cindy Post Senning, oferă copiilor secolului XXI, pe înŃelesul lor, un cod al bunelor maniere. Această carte abundă în sfaturi simple şi practice pe care însăşi Emily le-ar fi dat. Scris cu gândul la copii şi plin de ilustraŃii edificatoare, CODUL este unul de referinŃă ce poate fi folosit uşor de copii şi în care părinŃii pot avea încredere. Acoperă toate situaŃiile cărora trebuie să le facă faŃă un copil: • cum să compună scrisori de mulŃumire; • cum să participe la evenimentele din afara şcolii; • cum să folosească în siguranŃă Internetul; • cum să vorbească, politicos, la telefonul mobil; • cum să participe la aniversări, căsătorii etc.; • cum să dea o mână de ajutor în casă. „Codul bunelor maniere pentru copii” al lui Emily Post conŃine toate informaŃiile asupra etichetei de care copii şi părinŃii lor au nevoie de viaŃa de zi cu zi.

CODUL

BUNELOR

MANIERE pentru copii DE

PEGGY POST

CINDY POST SENNING, ED.D.

EDIłIA A III-A Traducere de Sorin Petrescu

CORI NT JUN IOR

Dedicăm această carte copiilor de pretutindeni! Ne exprimăm adânca recunoştinŃă următorilor, pentru sprijinul şi contribuŃia lor la această carte: Echipei care ne-a consiliat în privinŃa problemelor tinerilor, petrecându-şi timpul alături de noi în alcătuirea cuprinsului, citind capitolele cărŃii şi oferind sugestii din punctul lor de vedere: lui Laura Bataille, gradul patru, Thatcher Brook Primary School, Waterbury, Vermont; Analina Aitken, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Gabriela Meade, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Samantha Pheffer, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Alex Houston, gradul cinci şi şase, învăŃător la Crossett Brook Middle School, pentru timpul acordat şi pentru sfaturile date. Lui Mark McVeigh şi Meghan Dietsche de la HarperCollins Children's Books, pentru creativitatea, ajutorul şi atenŃia acordată detaliilor în scrierea şi tipărirea acestei cărŃi. Lui Katherine Cowles, Elizabeth Howell şi Peter Post, pentru multele lor sugestii, sfaturi practice şi ajutor nepreŃuit. N-am fi putut-o face fără ei! Şi, ca întotdeauna, moştenirii lăsate de Emily Post, a cărei generozitate a spiritului şi înŃelepciune fără vârstă au servit ca bază pentru aceasta şi pentru celelalte cărŃi scrise în numele ei. Emily Post's The Guide to Good Manners for Kids Text copyright © 2004 by Peggy Post and Cindy Post Senning Illustrations copyright © 2004 by Steve Bjorkman AII rights reserved. No part of this b'ook may be used or reproduced in any manner whatsoever without written permission except in the case of brief quotations embodied in critical articles and reviews. This book was published by arrangement with HarperCollins Children's Books, a division of HarperCollins Publishers. Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT JUNIOR, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Redactor: Anca Eftime, Daniel Penescu Tehnoredactor: Andreea Apostol Editura CORINT JUNIOR Difuzare: Str. Splaiul IndependenŃei nr. 202 A, sector 6, Bucureşti, Tel.: 319.88.22; 319.88.33; 319.88.55 Fax: 319.88.66. e-mail: [email protected], www.edituracorint.ro www.corintjuriior.ro Format: 8/54 x 84. Coli tipo: 18 Tiparul executat la: S.C Universul SA. Bucureşti, 2008 ISBN: 978-973-128-135-3

Descrierea OP a Bibliotecii NaŃionale a României SENNING, CINDY POST ED. D. Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii / Peggy Post, Cindy Post Senning...; trad. Sorin Petrescu - Ed a 3-a. - Bucureşti: Corint Junior 2008 ISBN (13) 978-973-128-135-3 I. Senning, Cindy Post II. Petrescu, Sorin (trad.) 395:3-053.2

CUPRINS Introducere 9

CAPITOLUL I

VIAłA DE ZI CU ZI Vorba dulce... 13 Cuvântul scris 17 MulŃumesc 21 „La muncă" 23 Salut! Ce mai faci? 26 Maniere „tehno" 31 Eticheta online 32

C A P I T O L U L II

ACASĂ Mediul familial 37 Provocarea schimbării 42 Problema comportamentului la ora mesei 45 Să tot vorbeşti 52

CAPITOLUL III

LA ŞCOALĂ Bună dimineaŃa, doamnă profesoară 57 În afara orelor de clasă 60 De acasă la şcoală şi înapoi 64 Mâncând pe fugă 68

CAPITOLUL IV

LA JOACĂ Vremea petrecerilor 73 Idei pentru cinci petreceri amuzante 78 Prieteni noi 82 Am făcut rost de bilete... 85 Sporturi... sportive! 87

CAPITOLUL V

ÎN SOCIETATE Manierele bune fac vecini buni 91 Şi la mall există bune maniere? 96 DistracŃia în locuri publice 99 Cum îi tratăm pe cei diferiŃi de noi 102 Vizita la spital — „Linişte, vă rog!" 104 În genunchi, în picioare sau aşezat? 105 Celularul în locuri publice 107

CAPITOLUL VI

DEPARTE DE CASĂ Avioane, trenuri şi automobile 111 Ai ajuns! 115 Masa în oraş — de la fast-food la dineuri 117 Tabăra în care te simŃi minunat 121 Metrouri, autobuze, taxiuri 126

CAPITOLUL VII

ALTE OCAZII DEOSEBITE Participarea la o ceremonie de căsătorie 129 La moartea cuiva 132 Aniversări 134

Index 139

INTRODUCERE

DE

CE E NEVOIE DE MANIERE? n FranŃa secolului al XVIII-lea, regele Ludovic al XlV-lea obişnuia să invite o mulŃime de lume la petrecerile şi sărbătorile pe care le Ńinea la

palatul său. Devenise, însă, din cale-afară de deranjat de faptul că invitaŃii călcau în picioare pajiştile şi peluzele, strivind iarba şi rupând florile. Astfel că, într-o zi, înainte de a mai face invitaŃii, îl chemă la el pe grădinar pentru a discuta despre această problemă supărătoare. În cele din urmă, hotărâră să pună, în diferite locuri, mici însemne care să avertizeze: „Vă rugăm, nu călcaŃi florile! StaŃi pe cărare! AtenŃie la trandafiri!” Aceste însemne aveau darul de a-i îndruma pe oaspeŃi, arătându-le unde le era interzis să păşească şi unde nu. În franceză respectivele însemne purtau numele de etiquette, adică „etichetă”. Cu timpul, cuvântul a ajuns să denumească regulile pe care trebuie să le respectăm atunci când ne aflăm în situaŃii noi şi deosebite. Astăzi eticheta denumeşte orice lucru care ne ajută să trăim alături de cei pe care-i întâlnim şi cu care intrăm în contact zilnic.

.

9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Micile semne de atunci s-au transformat, s-au înmulŃit şi întrunesc acum un cod al bunelor maniere pe care-l considerăm „etichetă”. Ele ne transmit sfaturi precum: „Spune te rog şi mulŃumesc”, „Când te aşezi la masă, scoate-Ńi, te rog, şapca”, „Nu citi corespondenŃa surorii tale”, „Te rog ajută-mă să strâng masa”, „Când îŃi vin prieteni în vizită, nu uita să-i prezinŃi părinŃilor tăi”. Eticheta, sau codul manierelor, te va conduce în toate activităŃile tale. Fiecare îndrumare este un instrument ce te va ajuta s-o scoŃi cu bine la capăt din orice situaŃie. Şi, la fel ca în cazul instrumentelor, trebuie să înveŃi să le foloseşti. De aceea, se cere practică, practică, practică... Această carte este scrisă pentru tine. ÎŃi va prezenta bunele maniere pe care trebuie să le cunoşti şi modul în care le vei folosi. ÎŃi va prezenta modul cum să te comporŃi atunci când: ♦ Te afli împreună cu alŃii. Manierele formează principalul ingredient al „lipiciului” care Ńine unită familia. Vei descoperi conduite care contribuie la întărirea legăturilor tale nu numai cu familia, dar şi cu prietenii, profesorii şi ceilalŃi cu care vii zilnic în contact. ♦

E nevoie să te descurci cât mai uşor, oriunde te-ai afla. Vei învăŃa

despre conduita într-un mall sau la şcoală, în avioane sau trenuri, într-un taxi, în timpul unei vizite la spital sau al unei slujbe la biserică ori sinagogă. ♦ Vrei să afli cum să te comporŃi într-o situaŃie nouă şi diferită. Dacă eşti invitat la o nuntă sau la o sărbătoare religioasă, vei găsi în această carte modul în care trebuie să te comporŃi şi vei afla la ce să te aştepŃi din partea celorlalŃi. Dar ce se întâmplă atunci când manierele învăŃate de tine nu se potrivesc nicicum unei situaŃii anume? Sau, datorită faptului că nu poŃi deprinde chiar toate modelele de conduită, te afli la un moment dat într-o situaŃie în care nu ştii cum să te comporŃi! Tot ceea ce ai de făcut este să aplici câteva idei de bază. Întreabă-te cum poŃi fi respectuos, politicos şi sincer. În majoritatea situaŃiilor, gândeşte-te pur şi simplu cum ai vrea tu să fii tratat, şi astfel vei avea răspunsul dorit! Sau poŃi afla răspunsul întrebând pe altcineva, care are mai multă experienŃă.

10

I

N T R O D U C E R E

În această carte, principiile care formează fundamentul tuturor manierelor sunt în număr de trei: ♦ Respectul — înseamnă a fi atent la celălalt şi a-l înŃelege exact aşa cum este: în cultura lui, cu obiceiurile, cu slăbiciunile şi cu deprinderile lui. A arăta respect înseamnă a-i trata pe oameni cu grijă şi înŃelegere. ♦ ConsideraŃia — înseamnă pur şi simplu să-Ńi pese de ceilalŃi, înseamnă să te gândeşti la felul în care-i va afecta comportamentul tău. ♦ Sinceritatea — înseamnă ceva mai mult decât a nu spune minciuni, înseamnă a afla adevărul şi a-l împărtăşi. Iar dacă adevărul se dovedeşte dureros, să găseşti o cale prin care să-l prezinŃi într-o lumină pozitivă, pe cât posibil. Atunci când mama ta te întreabă: „Nu-Ńi plac morcovii? ”, în loc să spui: „Sunt naşpa!” ceea ce ar putea fi adevărat, poŃi spune: „Morcovii nu sunt legumele mele preferate, dar puiul a fost grozav!” ceea ce ar fi, de asemenea, adevărat. Indiferent care ar fi situaŃia şi unde te-ai afla, dacă decizi să te porŃi cu respect, consideraŃie şi sinceritate, înseamnă că ai ales calea corectă. RelaŃiile tale cu familia şi prietenii se vor îmbunătăŃi. Şi dacă uneori Ńi se pare că respectul, consideraŃia şi sinceritatea ta aduc avantaje celeilalte persoane, fii sigur că sunt benefice şi pentru tine. Vei avea o senzaŃie de bine atunci când vei ajuta pe altcineva să aibă o zi mai bună sau tratându-l aşa cum vrei chiar tu să fii tratat. ÎnvaŃă manierele din această carte şi vei deprinde instrumentele de care ai nevoie pentru a te descurca mult mai uşor în împrejurări complicate. Vei afla cum să te comporŃi într-o mulŃime de situaŃii şi vei căpăta încredere pentru a face faŃă altora noi. Foloseşte-te şi profită de aceste reguli de bune maniere şi-Ńi vei dezvolta un simŃ al respectului de sine şi o încredere în propria persoană care vă vor oferi, Ńie şi celorlalŃi din jurul tău, o zi un pic mai bună.

11

C

A P I T O L U L

I

VIAłA DE ZI CU ZI VORBA DULCE... Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra oricărui gen de relaŃie pe care o ai.

-ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Sau, dimpotrivă, .

poate-Ńi place să vorbeşti întruna. Nu trebuie să fii un

.

mare vorbitor, însă e nevoie

să-Ńi alegi cu grijă cuvintele pentru a-Ńi netezi calea. Indiferent că vorbeşti cu bunicii ori cu prietenul tău cel mai bun — fie că e vorba de câteva cuvinte, fie de ore întregi de conversaŃie — felul în care-fi alegi termenii, iscusinŃa de a fi cursiv şi felul în care-Ńi foloseşti vocabularul vor marca diferenŃa în relaŃiile tale.

13

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

ConversaŃiile lungi presupun mai mult decât alegerea cuvintelor potrivite. Un rol important îl au expresiile feŃei şi limbajul trupului. Dacă eşti mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă. Dacă e un subiect mai serios, fereşte-te să dai din umeri sau să pari plictisit. Dacă subiectul e trist, nu-Ńi marca discuŃia cu chicoteli. O rostogolire intempestivă a ochilor sau un „îmi cer scuze” pot schimba întreg sensul unei conversaŃii — şi nu întotdeauna în bine.

CONDUITE

DE BAZĂ

În spatele „cuvintelor magice” SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: StrăbaŃi holul aglomerat din şcoală şi cineva dă buzna peste tine. El sau ea ar putea bombăni şi trece mai departe sau ar putea spune: „Scuză-mă, ai păŃit ceva?” Acest „scuză-mă” nu te-ar face oare să te simŃi mai bine? Dacă, în exprimarea ta, utilizezi deja „te rog” şi „mulŃumesc”, e timpul să adaugi încă o serie de „cuvinte magice” la vocabularul tău ales: ♦ „Cu plăcere” ocupă locul trei în trioul cuvintelor clasice considerate magice. ♦ „Scuză-mă” poate fi folosit în multe situaŃii, inclusiv atunci când dai peste cineva sau îl întrerupi. Denotă consideraŃie, indiferent de situaŃie. ♦ „Nu, mulŃumesc” este o considerabilă îmbunătăŃire faŃă de simplul „Nu” sau „Nu-mi place chestia asta!” ♦ „Bună, ce mai faci?” este un salut prietenesc care va face ca lucrurile să debuteze cu bine. (Iar un răspuns rapid: „Bine, mulŃumesc! Dar tu?” va însemna continuarea conversaŃiei.) ♦ „Aş putea oare...” Este întotdeauna mai frumos să întrebi decât să ceri. (Fii pregătit şi pentru corectare: „Vrei să spui dacă Ńi se permite, nu dacă poŃi.”)

14

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

Arta conversaŃiei SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Ai un nou coleg de clasă pe care vrei să-l întâlneşti. Te urci ultimul în autobuzul şcolii şi singurul loc disponibil e lângă noul coleg. Te aşezi. Cum procedezi? începe simplu: „Bună, numele meu e Dan. Tu eşti Robert, nu-i aşa? Cum Ńi se pare până acum la şcoala asta?” PoŃi pune întrebări care să vă ajute să vă familiarizaŃi unul cu celălalt. Sau te poŃi axa pe ceea ce se cheamă subiecte sigure: vreme, sporturi, muzică, teatru de şcoală şi altele. Cele mai importante lucruri de care trebuie să Ńii seama sunt: ♦ Manifestă interes – pune întrebări, fă comentarii, ascultă cu atenŃie. ♦ Priveşte în ochi persoana cu care vorbeşti. ♦ Fii atent la ceea ce spune – nu-Ńi pierde timpul gândindu-te la ce să spui mai departe, căci nu vei auzi ceea ce îŃi spune el. ♦ Nu întrerupe. ♦ Vorbeşte clar, pe un ton viu, atunci când îŃi vine rândul. ♦ Sfârşeşte conversaŃia într-un mod plăcut, când ai ajuns la destinaŃie. Dacă îŃi face plăcere să porŃi conversaŃie, toate astea se vor întâmpla înainte de a le învăŃa. Principiile de mai sus se utilizează indiferent că vorbeşti cu noul coleg, sau cu bunica la telefon, sau discuŃi cu mama sau cu cel mai bun prieten al tău. Dacă le vei folosi în conversaŃiile cu cei pe care-i cunoşti bine, le vei deprinde şi pentru celelalte situaŃii. De asemenea, la masă cu familia sau atunci când eşti invitat undeva, vei avea parte de o conversaŃie plăcută şi, în plus, vei fi mult mai pregătit pentru discuŃiile de grup din orele de clasă.

Daca eşti mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă.

1 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ?... ALEGERI MULTIPLE CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ... te afli într-un grup de copii care încep să o vorbească de rău pe una dintre colege? Cum procedezi? . OARE AI SĂ... 1. Contribui şi tu, spunând câteva lucruri urâte? 2. Te retragi din conversaŃie? „Îmi pare rău, trebuie să ajung la masă. Ne vedem mai târziu. ” 3. Spui câteva vorbe bune despre acea colegă, schimbând întreaga conversaŃie? „S-ar putea, dar voi ştiŃi că escaladează muntele împreună cu tatăl ei, la fiecare sfârşit de săptămână? Dacă v-ar povesti păŃaniile ei uimitoare...” RĂSPUNS CORECT: 3. Felul în care vei conduce conversaŃia va decide în ce dispoziŃie vă veŃi afla în continuare tu şi cu prietenii tăi. Mutarea conversaŃiei la un nivel pozitiv cere un pic de gândire, practică şi ceva curaj. Dar o poŃi face. PoŃi schimba sensul. Şi tot ce ai de făcut e să îŃi alegi cu atenŃie cuvintele.

ÎNTOTDEAUNA: ♦ Foloseşte „cuvintele magice”. ♦ Ascultă „activ” (manifestă atenŃie, priveşte-l pe celălalt). ♦ Alege şi foloseşte cuvintele care să exprime ceea ce gândeşti. ♦ Ia parte la conversaŃie. ♦ la-i în seamă pe toŃi dintr-un grup. ♦ Sfârşeşte plăcut conversaŃia („Regret că trebuie să plec, dar mă aşteaptă cu masa!”) ♦ Evită frazele care doar ar umple un gol, ca de pildă: „Mă înŃelegi?” sau „Aha, aha!” sau „Da?” NICIODATĂ: ♦ Nu sări peste „te rog” şi „mulŃumesc” pentru că pare mai cool — nu este aşa! ♦ Nu vorbi doar ca sa te auzi pe tine!

16

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

♦ Nu folosi argoul din discuŃiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica (în parte, argoul poate fi simpatic, dar atenŃie cu cine îl foloseşti). ♦ Nu folosi un limbaj murdar, indiferent cu cine vorbeşti — nici măcar cu prietenii. Te pune într-o lumină proastă şi poate deveni un obicei de care greu te vei mai dezbăra.

CUVINTE

RESPECTUOASE PENTRU FAMILIE

ŞI PRIETENI Felul în care foloseşti cuvintele are influenŃă asupra tuturor relaŃiilor tale. Prietenii tăi vor să fie trataŃi cu respect. Dacă mai degrabă întrebi decât să ceri, vor fi bucuroşi să-Ńi întindă o mână. Dacă te arăŃi interesat de ceea ce este important pentru ei, îŃi vor întoarce acelaşi interes. Folosirea unui limbaj adecvat dovedeşte respect, iar respectul este baza pe care se construiesc cele mai bune relaŃii. Foloseşte cuvintele aşa cum se cuvine.

CUVÂNTUL SCRIS Nota scrisă are magia ei personală. łi s-a-ntâmplat vreodată să Ńii în mână o scrisoare sau o ilustrată pe care să o reciteşti de mai multe ori? Te-ai gândit vreodată la grija, timpul şi chiar efortul care au însemnat scrierea şi trimiterea epistolei? Scrisorile te ajută să ai legături cu oamenii într-un mod pe care nu-l poŃi deprinde prin e-mailuri sau prin conversaŃiile telefonice.

AI PRIMIT SAU NU VREO SCRISOARE? ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli în tabără. Vine poştaşul! Scoate scrisorile. Fie te vei însufleŃi primind o scrisoare de la prietenul tău cel mai bun, fie te vei simŃi abandonat dacă nu vei avea nici o scrisoare. Iar dacă nu vei avea nici o scrisoare, ai putea proceda în vreun fel ca să schimbi situaŃia? Da! Dacă vrei să primeşti scrisori, trebuie să scrii! Oricui îi face plăcere să primească epistole, şi celor mai mulŃi le face plăcere să răspundă la o scrisoare prietenoasă şi bine scrisă.

1 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Pentru că a compune o scrisoare cere timp, gândire şi materiale specifice, alegem de obicei calea mai simplă. Un telefon dat prietenului care s-a mutat poate Ńine loc de scrisoare. Un e-mail trimis mătuşii tale care Ńi-a trimis un cadou de ziua ta Ńine loc de mulŃumiri. Dar un telefon sau un e-mail nu arată grija şi afecŃiunea pe care le arată o scrisoare!

FOLOSEŞTE-łI IMAGINAłIA Nu este uşor să compui o scrisoare. Un mod de a-Ńi da seama ce vei scrie e să-Ńi închipui că discuŃi cu persoana căreia vrei să-i scrii. Pur şi simplu scrie-i ceea ce i-ai spune, dacă ar fi lângă tine. Gândeşte-te la ce ar putea-o interesa în mod deosebit. De pildă, dacă-i scrii bunei tale prietene care s-a mutat, şi vă plăcea să faceŃi cumpărături împreună, scrie-i despre un nou magazin care tocmai s-a deschis sau despre noul mall.

COMPUNE

O SCRISOARE

Cum poŃi deveni un bun scriitor de epistole? Practicând! Cu cât scrii mai multe, cu atât vor fi mai bune. Prima e întotdeauna cea mai grea. Gândeşte-te la cineva anume şi scrie o scrisoare urmând indicaŃiile de mai jos: ♦ începe cu data. ♦ Urmează un apelativ — cel utilizat este „Dragă”. ♦ Asigură-te că ai scris corect numele persoanei. Scriindu-i corect numele înseamnă că-i porŃi respect.

18

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

♦ Asigură-te că ai adresa corectă şi inserează adresa ta pentru răspuns. Ar fi păcat de timpul tău să scrii scrisoarea şi să o trimiŃi aiurea. ♦ Scrie îngrijit! Persoana căreia îi scrii va dori să poată citi scrisoarea. ♦ Înainte de a te apuca de scris, gândeşte-te la ceea ce ai de spus şi la subiectele de care ar putea fi interesată persoana căreia îi scrii. Include întotdeauna două, trei lucruri care prezintă interes pentru ea. Adaugă câteva

TREI SOLUłII CARE ÎłI UŞUREAZĂ REALIZAREA UNEI SCRISORI 1. łine dicŃionarul la îndemână, pentru a verifica ortografia fiecărui cuvânt de care nu eşti sigur cum se scrie. 2. Citeşte cu voce tare ceea ce ai scris. Dacă este uşor de citit şi nu te poticneşti, înseamnă că o poŃi trimite. 3. Pune-i adresa, timbrul şi du-o imediat la cutia poştală!

întrebări care să arate grija şi atenŃia pentru persoana respectivă. Fă-i cunoscut că abia aştepŃi o revedere. ♦ Semnează-te! Foloseşte un final care să se potrivească relaŃiei respective. „Cu dragoste” este pentru familie şi prietenii apropiaŃi. „Al dumneavoastră sincer” merge mai întotdeauna. Dar poate Ńi-ar plăcea mai mult „Al tău prieten”. ♦ Trimite-o! Alături de cele necesare scrisului, trebuie să ai şi nişte timbre, pentru a putea pune scrisoarea la cutia poştală. Timbre găseşti şi la poştă. Nu uita să le cumperi pe cele potrivite.

RESPECTĂ

INTIMITATEA

Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenŃială şi trebuie citită doar de persoana căreia îi este adresată. În trecut, scrisorile purtau peceŃi din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale, pentru a exista siguranŃa că nu vor fi deschise pe drum.

1 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Trei „niciodată” importanŃi: ♦ Nu deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva. ♦ Nu citi niciodată corespondenŃa altcuiva decât cu permisiunea acestuia. ♦ Nu citi niciodată o scrisoare în public, dacă cineva Ńi-a adresat-o cu titlu confidenŃial.

\

ALTE

MODALITĂłI

DE A CORESPONDA

Ilustrata Viena, Budapesta, VeneŃia, Grecia, Turcia, toamna în Apuseni, schi la Predeal, muzee de artă în Iaşi... Nu-Ńi poŃi aduce toŃi prietenii şi familia cu tine, dar îi poŃi face părtaşi la călătoriile tale! Trimite o ilustrată care să vorbească despre aventurile tale! Adu-Ńi totuşi aminte că ilustrata nu e potrivită pentru mesaje intime - oricine o poate citi!

Felicitarea Felicitările de zile de naştere, de urări, de onomastici, de sărbători... Există câte un tip de felicitare pentru fiecare gen de ocazie. Felicitările pot fi haioase, simpatice, sentimentale, ironice ş.a.m.d. Alege cu înŃelepciune. Citeşte-o ca şi cum ai fi persoana căreia i-o adresezi (felicitarea nu e pentru tine) şi scrie ceva în plus, pentru a o personaliza.

FAMILIA

ŞI PRIETENII

În această epocă a comunicaŃiilor electronice, scrisorile sunt cam lăsate deoparte. Dar ele pot da relaŃiilor tale o notă puŃin mai deosebită. Gândeşte-te ce bucurie vei aduce cu scrisoarea ta! S-ar putea ca fratele tău

2 0

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

să termine colegiul, sora ta să capete prima ei slujbă, bunica ta să se mute la o casă de bătrâni, prietenul tău cel mai bun să se mute în altă regiune din Ńară, sau profesorul tău preferat să fie transferat la o altă şcoală. Tuturor acestora le-ar plăcea să afle câte ceva despre tine. Vor vrea să ştie cum o mai duci. Vor citi şi reciti scrisoarea ta. Poate că un telefon e mai uşor de dat, dar o scrisoare creează o punte între tine şi destinatar, care va dura atât timp cât va dura corespondenŃa.

MULłUMESC MulŃumind celorlalŃi este felul nostru de a-i respecta, arătându-le aprecierea noastră. Un „mulŃumesc” bine chibzuit va exprima corect consideraŃia şi preŃuirea noastră. Pe de altă parte, a uita să mulŃumim cuiva ne va face să părem lipsiŃi de respect şi nerecunoscători. Gândeşte-te la asta: Dacă tu consideri pe cineva ca fiind lipsit de respect şi nerecunoscător, ai vrea să-l ai drept prieten? Întrucât mulŃumirile sunt ATÂT de importante, există şi reguli care să te ajute să afli când e cazul să scrii răspunsuri de mulŃumire.

JURNALUL PERSONAL TE AJUTĂ SĂ DEPRINZI OBICEIUL DE A SCRIE ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Petreci trei săptămâni vizitând rezervaŃiile din munŃi. În fiecare seară îŃi notezi în jurnal peisajele văzute, ce ai mâncat la prânz şi la cină, păŃanii diverse. Dacă la începutul şcolii vei avea de făcut o lucrare despre cum Ńi-ai petrecut vara, vei avea toate datele. Jurnalul e un excelent „depozitar" al gândurilor, activităŃilor, evenimentelor speciale, ideilor şi emoŃiilor tale. PoŃi să Ńii un jurnal anual, cu însemnări zilnice, sau doar cu însemnări privind evenimente speciale - ca excursii sau tabere. Pot fi însemnări cu caracter personal sau pot fi citite şi de alŃii, jurnalul îŃi oferă practica scrisului şi te ajută să deprinzi obiceiuri care te vor face un bun scriitor.

2 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

ÎNTOTDEAUNA: ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când primeşti un cadou, iar cel care Ńi-1 dăruieşte nu este lângă tine pentru a-i mulŃumi direct (de pildă cel care-Ńi trimite un pachet prin poştă sau prin intermediul altcuiva, atunci când nu poate veni personal). Răspunsul de mulŃumire nu numai că-i va transmite persoanei recunoştinŃa ta, ci şi confirmarea că ai primit cadoul. ♦ Scrie un bilet de mulŃumire atunci când ai fost oaspete la cineva acasă. (ExcepŃie: S-ar putea să-Ńi petreci o noapte la prietenul tău cel mai bun. Nu e nevoie să-i scrii un bilet de mulŃumire pentru asta. Dar dacă ai rămas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tău este din alt oraş şi te-ai aflat acolo cu o ocazie specială, atunci „mulŃumirile” se impun.) ♦ Scrie şi trimite răspunsul cât se poate de repede — la o zi sau două de la primirea cadoului sau de la revenirea acasă. NU NEAPĂRAT NECESAR, DAR UN GEST FRUMOS: ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire chiar dacă ai mulŃumit personal respectivului — mai ales dacă ai primit cadoul la o petrecere mai mare şi mulŃumirile tale s-au pierdut în vacarm. ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când cineva a făcut ceva deosebit pentru tine — de pildă, dacă o rudă de-a ta a făcut un mare efort pentru a asista la un meci sau la o piesă în care joci tu, ceea ce te-a bucurat din cale-afară. NICIODATĂ: ♦ Nu renunŃa la trimiterea unui răspuns de mulŃumire doar pentru că a trecut o săptămână şi-l consideri caduc. ♦ Nu folosi ilustrate special concepute, la care trebuie doar să com-

pletezi spaŃiile albe. Aspectul lor impersonal ar putea să nu exprime corect gândurile tale de mulŃumire.

2 2

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

„LA MUNCĂ” Doar pentru că n-ai o carte de credit, nu înseamnă că nu ai şi o slujbă! Ajutorul pe care-1 dai în casă făcând curat este o slujbă! În fiecare zi când mergi la şcoală, mergi la slujbă — cea de a învăŃa! PoŃi curăŃa zăpada de pe trotuar sau din curte, poŃi grebla gazonul, poŃi face un comision unui vecin mai bătrân, poŃi sta cu un copil mai mic, poŃi distribui ziare sau pliante, sau poŃi plimba câini. Toate aceste slujbe au în comun trei lucruri: ♦ Implică a munci cu ceilalŃi. ♦ Implică acceptarea unei responsabilităŃi din partea ta. ♦ Există un set de reguli care ghidează comportamentul nostru. Să luăm în considerare câteva „slujbe”! Babysitter: Ca babysitter ai o responsabilitate atât faŃă de părinŃi, cât şi faŃă de copil. ÎŃi iei responsabilitatea faŃă de copil pe durata absenŃei părinŃilor. PărinŃii îşi fac planurile în funcŃie de ceea ce ai promis tu — cum ar fi să revină la ora patru, să fie siguri că hrăneşti copilul, sau că îl îmbăiezi şi-1 culci la ora stabilită. Un comportament adecvat cere să respecŃi termenii convenŃiei, să tratezi copilul cu respect, să faci lucrurile promise, să vorbeşti politicos părinŃilor, să te concentrezi asupra a ceea ce ai de făcut (în loc să-Ńi petreci timpul vorbind cu prietenii la telefon), tratând cu respect casa în care te afli. Fă cum se cuvine aceste lucruri şi atât copilul, cât şi părinŃii vor fi bucuroşi să te solicite în continuare. CurăŃatul zăpezii de pe trotuar: Cade în responsabilitatea ta să te asiguri că trotuarul va fi curat şi sigur. Conduita de bază include terminarea lucrului la timpul convenit, calitatea muncii, concentrarea asupra a ceea ce ai de făcut (nu să-Ńi chemi câŃiva prieteni şi să încingeŃi o bătaie cu bulgări de zăpadă), precum şi faptul de a vorbi cu respect celui căruia îi cureŃi trotuarul. Fă-o ca lumea şi vei avea o slujbă pe tot timpul iernii şi o ocupaŃie care te va recomanda şi altor persoane.

2 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Treburi casnice: Respectarea termenelor, concentrarea şi menŃinerea unui ton respectuos sunt la fel de importante atunci când faci o treabă în casă, sau prin vecini. Fă-Ńi treaba acasă cum se cuvine şi vei descoperi că părinŃii, fraŃii sau surorile tale vor şti să te aprecieze la justa ta valoare şi nu vor ezita să-Ńi sară oricând în ajutor. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Începe munca la timp şi termin-o în perioada convenită. ♦ Vorbeşte respectuos cu cel care Ńi-a oferit „slujba” şi cu cei implicaŃi în ea. ♦ Concentrează-te asupra a ceea ce ai de făcut. ♦ Îmbracă-te adecvat. ♦ Îndeplineşte-Ńi sarcinile aşa cum ai promis. NICIODATĂ: ♦ Nu renunŃa la un angajament doar pentru că a apărut altceva mai distractiv. ♦ Nu-Ńi chema prietenii doar pentru că slujba e plictisitoare. ♦ Nu folosi un limbaj urât.

♦ Nu face lucrurile pe jumătate — munca depusă va „vorbi” în locul tău şi-i va face pe oameni să te aprecieze într-un fel sau altul.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt babysitter la o familie care lasă întotdeauna mizerie în casă. Sunt acolo pentru a avea grijă de copil, nu pentru a face curăŃenie. Ce pot să fac? RĂSPUNS: Data viitoare când îŃi vor cere să faci pe babysitterul, spune-le că ai face-o cu plăcere, dar ai ceva de discutat cu ei. Apoi explică-le că dacă eşti nevoită să faci curăŃenie, lucrul ăsta te va distrage de la cea mai importantă parte a slujbei tale — aceea de a avea grijă de copil. Spune-le că e foarte important pentru

2 4

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

tine să-Ńi faci treaba cum trebuie, pentru a asigura copilului o seară sigură şi amuzantă, dar că eşti împiedicată de faptul că eşti silită să faci curăŃenie. Te poŃi oferi să speli vasele, dar nu să cureŃi casa, căci ai altceva de făcut — să supravegheri copilul!

ALEGEREA

E A TA

...

Uneori, slujba e plictisitoare. Nu e nimic distractiv în a spăla o sută şi unu de vase. Uneori, munca e rudimentară. Cui îi place cu adevărat să schimbe scutece, să cureŃe după un câine sau să ducă gunoiul? Uneori, nu e ceea ce ai fi vrut să faci. łi-ar plăcea mai degrabă să mergi la plajă cu prietenii, decât să munceşti în curte cu familia. Se spune că, dacă munca ar fi întotdeauna plăcută, n-ar mai fi nevoie să fie plătită. Uneori, când suntem puşi să facem ceva, nu este exact ceea ce ne-ar plăcea să facem. Aici este punctul în care intervine responsabilitatea. Când eşti de acord să faci o treabă, cineva — din familie, dintre prieteni sau vecini — se bazează pe tine. Felul în care îŃi îndeplineşti slujba va influenŃa părerea acelei persoane despre tine. Vei căpăta o reputaŃie de om de bază sau, dimpotrivă, de om în care nu te poŃi încrede. Această reputaŃie te va însoŃi mult timp. Alegerea e a ta... atât în ceea ce priveşte lucrul pe care-l ai de făcut, cât şi în ceea ce priveşte reputaŃia pe care Ńi-o vei câştiga. Tu decizi atitudinea cu care vei aborda munca. Expresia de pe faŃa ta, tonul vocii tale, felul în care merge treaba vor influenŃa ziua fiecăruia. Felul în care-Ńi desfăşori slujba va hotărî dacă o vei mai căpăta sau nu data viitoare. Fiecare relaŃie pe care o desfăşori în acest timp e la fel de importantă ca oricare relaŃie socială. Modul în care ajuŃi în casă şi micile slujbe pe care le prestezi atunci când eşti copil îŃi vor dezvolta deprinderi de muncă care îŃi vor servi sau nu în viaŃă. Alegerea e a ta. Care va fi oare?

2 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

SALUT! CE MAI FACI? Ai o singură ocazie să faci o primă impresie! A saluta pe cineva, a face prezentări sau a te prezenta tu însuŃi poate fi o treabă destul de dificilă, iar dacă mai eşti şi timid, totul devine o povară. Aici îŃi sare în ajutor eticheta! Jumătate din bătălie e câştigată dacă cunoşti modul în care trebuie să procedezi; cealaltă jumătate constă în a cunoaşte câteva formule de salut care să te şi reprezinte. E întotdeauna mai uşor atunci când cunoşti persoana respectivă şi când ştii la ce se aşteaptă aceasta din partea ta.

SALUTURI Saluturile pot fi la fel de simple ca „bună ziua”, când e vorba de vecin, sau complicate, când e vorba să-Ńi reaminteşti numele tuturor dintr-un grup de persoane pe care le-ai întâlnit doar o dată. Iată câteva idei de bază care se pot folosi în materie de saluturi: ♦ Ridică-te — dacă stai jos. ♦ Zâmbeşte! ♦ Priveşte în ochi persoana pe care o saluŃi. ♦ Apropie-te de ea sau de el şi strânge-i mâna mai ales dacă e prima oară când o (îl) întâlneşti. ♦ Când saluŃi un adult pe care-l cunoşti, dar pe care nu-l vezi prea des, ai câteva variante: fie îi strângi mâna şi atât, fie îl îmbrăŃişezi (dacă este bunicul, unchiul sau altcineva apropiat). ♦ PronunŃă numele persoanei ca parte a salutului: „Bună ziua, domnule Ionescu”, sau „Salut, Victor”!

2 6

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

♦ Când îŃi saluŃi prietenii sau pe cineva pe care-l vezi zilnic, nu e nevoie să te ridici sau să-i strângi mâna. Dar salută tu primul cât mai prietenos, chiar dacă e pur şi simplu „Salut”. ♦ În cazul în care foloseşti doar formula scurtă a salutului, fii pregătit cu continuarea „Ce mai faci?” sau „O zi bună!” ♦ Când cealaltă persoană îŃi spune „Salut”, răspunde cu propriul tău „Salut”, însoŃit eventual de o scurtă întrebare: „Ce mai faci?”

UN LUCRU DE BAZĂ STRÂNGEREA MÂINII 1. Întinde mâna dreaptă — degetul mare ridicat, palma întinsă. 2. Prinde mâna cu fermitate, palmă peste palmă (evită strângerile dure sau pe cele cu mâna flască). 3. Scutură mâna de două, trei ori. 4. Dă-i drumul.

Ideea e de a-i face pe ceilalŃi să se simtă bine-veniŃi şi să le dai impresia că te bucuri să-i vezi. Nu e nevoie să repeŃi toŃi aceşti paşi de fiecare dată când vezi pe cineva sau de fiecare dată când un oaspete intră în cameră. În cazul în care ai oaspeŃi adulŃi... dacă au plecat pentru un timp şi au revenit, salutul tău poate fi mai scurt şi mai informal. Deşi nu mai eşti obligat să te ridici sau să strângi mâna de fiecare dată când revin în casă, ai arăta respect dacă te-ai întrerupe din ceea ce faci pentru a-i saluta şi a le arăta un pic de interes. „Bună ziua, tată, bună ziua, domnule Ionescu, cum a fost partida de golf?” După care te poŃi întoarce la treaba ta.

Domn, doamnă, domnişoară, titlu sau prenume În funcŃie de cât de bine îl cunoşti pe adult, de vârsta lui şi de preferinŃele sale, îl poŃi apela cu titlul (doctor etc.) urmat de numele de familie, sau cu prenumele. Cum afli asta? În această privinŃă, ghidul de comportament este foarte simplu. Te adresezi adulŃilor după titlu şi numele de familie, cu excepŃia cazului când ei înşişi îŃi cer să foloseşti prenumele sau altă formulă de adresare. Dacă prezinŃi pe cineva de vârsta ta unui adult, foloseşti titlul şi

2 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

numele de familie al adultului. Lasă-l apoi pe adult să decidă dacă preferă sau nu alt mod de adresare. „Mătuşă Eugenia, aceasta e prietena mea Ioana. Ioana, aceasta e mătuşa mea Eugenia, doamna Ştefănescu.” Mătuşa ta ar putea alege să spună: „Bună, Ioana, poŃi să-mi spui Eugenia. ToŃi copiii îmi spun aşa”. Sau poate spune simplu „Bună”, fără să adauge nimic, ceea ce va însemna că preferă ca Ioana să i se adreseze cu „doamna Ştefănescu”.

PREZENTĂRILE (SAU

SCHIMBUL DE NUME)

A face prezentările este una dintre cele mai importante deprinderi ale etichetei pe care le vei învăŃa. MulŃi consideră acest aspect complicat şi încurcat, aşa că îl evită. Astfel, se văd puşi în postura penibilă de a nu şti cu cine stau de vorbă. Totuşi, prezentările nu sunt chiar atât de complicate. La urma urmei, a face o prezentare înseamnă a schimba nişte nume între ele. Fie că te prezinŃi pe tine sau două persoane cunoscute Ńie, dar care nu se cunosc între ele, fie că eşti tu prezentat altcuiva, scopul prezentării este acelaşi: să ştie fiecare cine este celălalt. „Unchiule Ion, acesta e prietenul meu Radu. Suntem colegi de şcoală. Radu, acesta e unchiul meu Ion, domnul Teodorescu.” Există câteva reguli de bază, oricare ar fi circumstanŃele. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Ridică-te, zâmbeşte şi strânge mâna (ca atunci când saluŃi pe cineva). ♦ Priveşte persoana respectivă în ochi. ♦ Mai întâi prezinŃi pe cel mai tânăr celui mai în vârstă. Şmecheria e să rosteşti prima oară numele adultului: „Doamnă Popescu, acesta e prietenul meu Cornel.” „Mătuşă, vreau să Ńi-o prezint pe profesoara mea, doamna Drăgan.” Dacă nu eşti sigur care dintre cele două persoane este mai în vârstă, nu-Ńi face probleme, nu mai devine atât de important din moment ce numele vor fi schimbate între ele.

2 8

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

♦ PronunŃă clar numele. ♦ Foloseşte titlul şi numele de familie. „Mamă, acesta e antrenorul meu, domnul Duma.” (Dacă antrenorul preferă să fie apelat pe numele mic, o poate spune.) ♦ Dacă îl cunoşti bine, adaugă o mică descriere care să-i ajute pe ceilalŃi să înŃeleagă legăturile voastre. „Acesta e antrenorul meu, domnul Duma. Este cel despre care Ńi-am spus că ştie câteva lovituri secrete.” ♦ Fă prezentările, chiar dacă ai uitat numele persoanei. Mai întâi prezintă-te tu persoanei al cărei nume l-ai uitat. „Îmi pare rău, ştiu că ne-am mai întâlnit, dar nu-mi mai amintesc numele tău. Eu sunt Gelu Naum, iar acesta e prietenul meu Lucian Ionescu.” NICIODATĂ: ♦ Nu privi în pământ sau aiurea atunci când eşti prezentat unei persoane. ♦ Nu refuza să strângi o mână întinsă spre tine. ♦ Nu strivi mâna cuiva în strângere, dar nici nu oferi o mână flască — o strângere moderată e de preferat. ♦ Nu evita prezentarea doar pentru că ai uitat numele persoanei respective.

2 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Când te prezinŃi singur Uneori eşti pus în situaŃia de a te prezenta singur. Este foarte simplu. Abordează respectiva persoană zâmbindu-i, întinzând mâna dreaptă şi spunând: „Bună ziua, numele meu e Gelu Naum. Sunt noul vecin”. Celălalt ar trebui să-Ńi răspundă cu o strângere de mână, spunându-şi numele: „Bună, Gelu, eu sunt Sandu. Îmi pare bine să te cunosc. Unde ai locuit înainte?”

SituaŃii jenante ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Urmăreşti la televizor un meci foarte important. Scorul e egal şi a mai rămas un minut de joc. Apare mama ta cu o prietenă pe care n-ai mai întâlnit-o. Cum procedezi? Trebuie să te ridici, să o întâmpini pe prietena mamei tale cu un zâmbet şi cu o strângere de mână. Apoi explică faptul că e un meci foarte important şi întreabă-le dacă s-ar supăra în caz că tu ai urmări meciul până la sfârşit. Ai putea chiar să le inviŃi să privească şi ele. S-ar putea să dea curs invitaŃiei tale. ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli într-un restaurant, pe o canapea, în spatele unei mese care te împiedică să te ridici. Intră profesorul tău, care, atunci când te vede, se apropie pentru a Ńi-o prezenta pe soŃia sa. Nu te poŃi ridica. Cum procedezi? Mimează că ai vrea să te ridici, apleacă-te peste masă pentru a strânge mâinile şi salută-Ńi profesorul şi pe soŃia sa. Priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le. Dacă e cazul, prezintă-i şi pe ceilalŃi de la masă. „Domnule şi doamnă Popescu, ei sunt mama şi tata, Ana şi Vasile Rădulescu.” ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Tocmai ai luat o înghiŃitură de mâncare, când apare prietenul tău care Ńi-l prezintă pe vărul său Cornel. Cum procedezi?

3 0

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

łine-Ńi gura închisă, arată într-un fel sau altul că eşti cu gura plină, mestecă şi înghite cât de repede poŃi (dar fără să te îneci), după care spune: „Bună, Cornele, mă bucur să te cunosc”. Dacă te poŃi ridica uşor de la masă, nu ezita să o faci.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Pleci de la şcoală, îŃi Ńii nişte cărŃi sub braŃ, iar în cealaltă mână ai o sticlă de cola. În faŃa ta apare profesorul cu noul director. Profesorul te prezintă şi directorul îŃi întinde mâna. Cum procedezi? Vei spune: „Bună ziua, domnule director, mă bucur să vă cunosc. Îmi pare rău că nu pot da mâna cu dumneavoastră, dar am ambele mâini ocupate”.

MANIERE „TEHNO” Te afli la o masă în mall. Se aude sunând un Telefon mobil. Fiecare îşi caută celularul să vadă dacă e al lui cel care sună. La o altă masă piuie un pager. La o alta, doi copii se joacă cu un playstation. Tu încerci să-Ńi suni mama, dar linia e ocupată, ceea ce înseamnă că acasă cineva foloseşte Internetul — probabil sora ta, care e pe chat. Cu zece ani în urmă, o asemenea situaŃie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, odată cu noile invenŃii tehnologice, s-au dezvoltat şi noi moduri de comportament. Aceste mici obiecte sunt foarte folositoare, dar produc şi mult deranj în jurul nostru. În general, de fiecare dată când, folosind un asemenea aparat, observi că ai putea să îi deranjezi pe alŃii, închide-l sau retrage-te într-un loc unde să nu încurci pe nimeni. Iată, în plus, câteva „noi” reguli de comportament care să te ajute: ♦ Dacă este un joc video, împărtăşeşte-l cu ceilalŃi. Lasă-l şi pe prietenul tău să se joace. Schimbă jocurile, cere sugestii şi idei noi.

3 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Dacă lucrezi la computer împreună cu alŃii, asigură-te că toŃi pot vedea ecranul. Lasă-l şi pe altul la tastatură, nu o acapara. ♦ Nu folosi vreuna din „jucăriile” electronice, cât timp eşti prins cu altă activitate. Nu-Ńi folosi playstation-ul, dacă te afli la un concert al fratelui tău. Nu purta convorbiri telefonice prea lungi, dacă eşti participant la un joc. Închide-Ńi telefonul, dacă eşti în biserică. ♦ Urmează regulile deja stabilite în locurile în care te afli: şcoală, restaurant, cinema, biserică etc.

ETICHETA ONLINE CHAT

ŞI MESSENGER — CUM PROCEDĂM

Messenger-ul şi camerele de chat sunt cele mai grozave căi de a schimba idei cu copii din întreaga lume. Dar nu există nici o diferenŃă în modul cum trebuie să te comporŃi, indiferent că eşti la propriu sau doar virtual cu prietenii tăi. Iată opt principii pentru a-Ńi face vizita în camera de chat sigură şi distractivă: 1. Niciodată, sub niciun motiv, nu face cunoscute date personale, cum ar fi: numele tău real, adresa sau numărul de telefon, vârsta şi sexul. Dacă cineva din camera de chat îŃi cere aceste date, închide conversaŃia. 2. Dacă există o anumită temă de discuŃie în „cameră”, referă-te doar la acea temă şi la nimic altceva. 3. Ai grijă ca întrebările şi răspunsurile tale să fie scurte. Nu umple o pagină întreagă cu un răspuns lung şi obositor.

3 2

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

4. Foloseşte un limbaj adecvat. Un limbaj urât face o impresie

PROTECłIA PAROLEI

proastă în orice situaŃie. Faptul că nu te cunoaşte nimeni nu reprezintă o scuză. 5. Fii amabil! Vechea expresie „Prinzi mai multe muşte cu miere

NICIODATĂ, ÎN NICIUN FEL, ÎN NICIO CIRCUMSTANłĂ nu da parola ta unei alte persoane - nici măcar celui mai bun prieten al tău!

decât cu oŃet” se aplică şi camerelor de chat şi messenger-ului. Iar dacă cineva se arată nepoliticos şi bădăran cu tine, nu înseamnă că aşa trebuie să fii şi tu. Pur şi simplu, părăseşte discuŃia. 6. Nu folosi numai majuscule! E sinonim cu strigatul şi la fel de nepoliticos. 7. Fii un bun „ascultător” — s-ar putea să întâlneşti câteva idei extraordinare. Ca şi într-o conversaŃie faŃă-n faŃă, vei putea învăŃa ceva, dacă-Ńi vei face timp să citeşti ceea ce scriu ceilalŃi. 8. Fă cunoscut celorlalŃi când vizitezi „camera” şi când o părăseşti. A spune „Bună” şi „La revedere” Ńine de buna-creştere. Aminteşte-Ńi: dacă eşti tratat prost sau jignit, n-ai nici o obligaŃie să rămâi în acea „cameră”. Dacă eşti pe chat se presupune că vrei să te simŃi bine. Dacă nu se întâmplă asta, schimbă pur şi simplu „camera”. Ai o mulŃime de lucruri de făcut, de învăŃat, noi cunoştinŃe de întâlnit pe Internet. Decizia de a continua sau nu îŃi aparŃine. Fă alegerea potrivită pentru tine!

Messenger-ul şi camerele de chat reprezintă o ocazie deosebită de a schimba idei cu copii din întreaga lume. .

3 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

SCRISORI,

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

NOTE, CĂRłI POŞTALE ELECTRONICE

E-mailul face comunicarea mai uşoară ca niciodată. PoŃi scrie o epistolă prietenului tău — nefiind necesar vreun timbru — şi i-o poŃi trimite de îndată! Website-urile oferă şi ilustrate electronice. Pe Internet se găsesc şi felicitări. La fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de comunicare, un întreg set de conduite a evoluat pentru a ne ajuta să fim respectaŃi şi să ne arătăm respectul odată cu fiecare e-mail şi fiecare răspuns.

ÎNTOTDEAUNA: ♦ Înainte de a apăsa pe butonul „Trimite”, mai citeşte o dată ce ai scris. ♦ Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle. E foarte uşor pentru cineva să dea mesajul mai departe sau să-l decupeze şi să-l copieze într-un mesaj propriu. ♦ Respectă confidenŃialitatea! Nu transmite mai departe un mesaj care-Ńi este adresat doar Ńie. ♦ Completează rândul pentru subiect. În felul acesta, persoana căreia i te adresezi va şti că nu are de-a face cu spam. ♦ Foloseşte cu grijă butonul „Răspunde tuturor”. S-ar putea să nu vrei ca toŃi să ştie care este mesajul tău. ♦ Răspunde cât de prompt poŃi. Fă-i cunoscut celui care Ńi-a trimis un mesaj că l-ai primit, şi dacă pe moment nu ai timpul necesar, că îi vei scrie mai mult ceva mai târziu. NICIODATĂ: ♦ Nu deschide mesaje de la necunoscuŃi. Dacă nu e din partea unui cunoscut, şterge imediat e-mailul. ♦ Nu scrie cu majuscule. Nu numai că poate fi interpretat drept o nepoliteŃe, dar este şi foarte greu de citit.

3 4

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

♦ Nu trimite ataşamente până nu te asiguri că persoana căreia îi sunt adresate are programul necesar pentru a le deschide. ♦ Nu scrie un mesaj pe care să regreŃi că l-ai trimis. Dacă te copleşeşte vreo stare emoŃională, aşteaptă până îŃi trece şi abia apoi scrie. În felul acesta, nu vei regreta nimic. Regulile de bază care se folosesc la scrisorile obişnuite sunt aplicabile şi la corespondenŃa electronică. Salută-l pe cel căruia i te adresezi, gândeşte-te la conŃinut, verifică dacă este corect din punct de vedere gramatical şi foloseşte o încheiere adecvată. (Nu e nevoie să pui data, căci asta se face automat la orice e-mail.) Doar pentru că e-mailul este rapid şi uşor de folosit, nu înseamnă să nu Ńii cont de conduita pe care trebuie să o ai!

FAMILIA

ŞI PRIETENII

Cu toate că eşti singur în camera ta, angajat într-un joc online pe computerul personal, faptul că foloseşti această tehnologie are un impact asupra altcuiva. Chiar dacă n-o poŃi vedea pe mama ta, care este în bucătărie, trebuie să-i arăŃi acelaşi respect. Înainte de a monopoliza legătura telefonică (în caz că ai Internet prin dial-up) pentru un chat cu prietenii, asigură-te că mama ta nu are nevoie de telefon. Dacă prietena ta cea mai bună te vizitează, iar tu continui să te ocupi de computer, s-ar putea să nu mai revină şi altă dată. Manierele „tehno” nu au fost încă fixate cu totul. Mâine s-ar putea să pătrundă în casa ta o nouă formă de tehnologie, despre care nici măcar nu gândeai că ar putea exista. Iar un cod de comportament nu este creat încă pentru acest caz. Iată o situaŃie în care va trebui să decizi singur cum să te comporŃi. Gândeşte-te la celelalte persoane implicate. În ce mod le-ar putea afecta acŃiunile tale? Dacă te vei comporta plecând de la respect, de la consideraŃie şi sinceritate, conduita ta nu poate fi decât una bună.

3 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Unchiul meu mi-a trimis un CD cu muzică grozav de ziua mea. Îi pot trimite mulŃumirile mele prin e-mail?

RĂSPUNS: Deşi prin e-mail este mai simplu, cel mai frumos mod de a-i mulŃumi unchiului tău este să-i trimiŃi o scrisoare. Dacă face parte dintre cei care-şi consultă periodic e-mailul, îi poŃi trimite un e-mail scurt pentru a-l încunoştinŃa că ai primit CD-ul. Apoi, după ce l-ai ascultat, găseşte-Ńi totuşi câteva minute pentru a compune o scrisoare de mulŃumire. La urma urmei, a cheltuit şi el destul timp pentru a cumpăra, a împacheta şi a-Ńi trimite CD-ul. E-mailul îl va asigura că pachetul a ajuns la destinaŃie, scrisoarea îi va arăta aprecierea ta.

3 6

C O P I I

C

A P I T O L U L

I I

ACASĂ MEDIUL FAMILIAL Dragostea, grija, consideraŃia şi politeŃea sunt patru ingrediente pentru o familie fericită. Totuşi, mai există unul — respectul.

P

rietena ta, Ioana, locuieşte cu mama ei, cu tatăl vitreg, doi fraŃi şi o soră vitregă. Prietenul tău Matei locuieşte cu bunicii. Lili locuieşte cu mama, cu fratele şi cu sora ei.

Tu locuieşti cu mama şi cu fratele tău. Familiile există sub orice formă şi mărime. Membrii familiei împărtăşesc bucuriile şi necazurile, uneori într-o locuinŃă destul de strâmtă. Pentru a forma legături trainice în familie este nevoie de etichetă. Ajuns acasă, nu lăsa la uşă respectul, sinceritatea şi consideraŃia. Având o conduită adecvată, relaŃiile familiale devin foarte strânse, iar timpul petrecut cu ai tăi va fi unul plăcut. Iată câteva principii de bază:

3 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

VorbiŃi între voi! Ai impresia că părinŃii tăi sunt „pe dinafară”? Asta se poate întâmpla şi pentru că tu îi vrei aşa! Dar sora şi fratele tău? Măcar pe ei cointeresează-i în ceea ce se petrece în viaŃa ta şi arată-te interesat de viaŃa lor. VorbiŃi între voi! Dacă vezi că s-a-ntâmplat ceva neplăcut, nu-i lăsa singuri. Ai putea să le spui: „V-am văzut cam supăraŃi în zilele din urmă. Pot să vă ajut cu ceva?” Chiar dacă eşti refuzat, familia ta va ştii că tu ai observat „norii negri” şi că te-ai oferit să-i îndepărtezi. Respectă intimitatea! Ai vrea să-Ńi intre cineva în cameră fără să bată la uşă, să-Ńi citească jurnalul sau să-Ńi deschidă corespondenŃa, înainte ca tu să ajungi acasă? Cred că nu! Nici membrii familiei tale nu ar vrea ca tu să faci ceva de genul ăsta. Dacă nu eşti sigur că un lucru înseamnă sau nu încălcarea intimităŃii, întreabă-te pur şi simplu ce ai simŃi dacă altcineva Ńi-ar face la fel! Respectă proprietatea! Fratele tău vitreg tocmai a cumpărat un CD. ConŃine un cântec pe care vrei cu tot dinadinsul să-l asculŃi. Fratele e plecat în weekend. CD-ul se află în camera lui. Ştii că nu s-ar supăra dacă l-ai asculta şi tu o dată... S-ar putea ca totul să decurgă cu bine. AsculŃi, îl duci înapoi şi gata! Dar dacă CD-ul se zgârie? Chiar dacă te afli în relaŃii foarte bune cu fratele tău, e posibil ca asta să nu fie de-ajuns pentru rezolvarea unor probleme mai mari. Asigură-te că participi la întreŃinerea unui climat în care fiecare respectă proprietatea celuilalt. Disputa spaŃiilor comune. Fiecare casă are spaŃii comune — bucătăria, sufrageria, livingul sau baia. În astfel de spaŃii, cei care le împart trebuie să-şi echilibreze pornirile — între curăŃenie sau murdărie, ordine sau dezordine etc. — altminteri vor fi într-un veşnic conflict. Trebuie să participi şi tu la menŃinerea în bune condiŃii a acestor spaŃii. Nu îŃi lăsa lucrurile împrăştiate peste tot. Dacă nu mai ai nevoie de ele, strânge-le şi du-le în camera ta. Ajută la curăŃenie şi păstrează ordinea. A convieŃui în spaŃiile comune nu înseamnă doar a tolera accesul celorlalŃi la televizor, radio, jocuri electronice, computer sau DVD, ci şi a împărŃi controlul cu ei — acŃionarea telecomenzii, volumul aparatelor etc.!

3 8

A

C A S Ă

RĂZBOAIELE BĂII urorile tale şi cu tine împărŃiŃi baia. Este 6,30 dimineaŃa. Sora ta mai mare este . deja în baie. După 20 de minute este tot acolo. În sfârşit, îŃi vine rândul. Bun, dacă ei i-a trebuit o jumătate de oră, tot atât ai şi tu dreptul. Dar sora ta mai mică mai are la dispoziŃie 10 minute pentru a nu întârzia la şcoală. Iese din baie fără să spele lavaboul, să pună capacul la tubul de pastă sau să arunce prosopul murdar. Sora ta mai mare este prima care intră în baie când se întoarce de la şcoală. Nu se oboseşte să cureŃe după sora ei mai mică, ba chiar îşi lasă şi ea prosopul murdar. Acum intri tu în baie şi ai de ales. Vrei să continui „războiul băii”? Dacă nu, cum vei obŃine „pacea băii”?

Cel mai greu de împărŃit pare a fi baia! Ea reprezintă un spaŃiu personal, folosit adesea de două sau mai multe persoane. A curăŃa murdăria lăsată de altul este jenant, aşa că nu uita să cureŃi întotdeauna după tine. Spală cada de urmele lăsate, curăŃă lavaboul de urmele pastei de dinŃi, şterge colacul de la vasul de WC, pune la coşul cu rufe murdare prosopul folosit, ca şi lenjeria murdară. Iar dacă eşti băiat, ridică întotdeauna colacul când foloseşti WC-ul, fără a uita să-l cobori la loc după utilizare. (Acest lucru este valabil în cazul în care nu-l foloseşti stând aşezat!) Confruntări corecte! Chiar şi în cele mai bune relaŃii mai apar disensiuni şi neînŃelegeri. Niciodată oamenii nu cad de acord asupra tuturor lucrurilor! O confruntare corectă înseamnă a vorbi cu celălalt, chiar şi atunci când eşti furios. A sta bosumflat şi a nu vorbi cu celălalt înseamnă a înrăutăŃi lucrurile. A Ńipa, a folosi apelative şi cuvinte urâte înseamnă a pune paie pe foc. Există o cale mai bună — foloseste-o! Iată cum:

3 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Încearcă să te calmezi! A discuta cu nervi şi sub imperiul emoŃiei nu duce la nimic bun. ♦ Vorbeşte calm! ♦ Ascultă ce are de spus celălalt. ♦ Fă în aşa fel ca şi celălalt să ştie ce te frământă. ♦ Încearcă să ajungi la un compromis care să vă mulŃumească pe amândoi. ♦ La nevoie, cere ajutorul unui alt membru al familiei. S-ar putea ca mama sau tatăl tău să aibă soluŃia! De multe ori, un alt punct de vedere poate clarifica situaŃia. Gelozia — monstrul cu ochi verzi! Gelozia este numită aşa dintr-un anumit motiv. Este un sentiment terifiant şi poate strica cea mai bună relaŃie. Uneori poate să Ńi se pară că tatăl tău acordă o atenŃie mai mare surorii tale vitrege, că fratele tău are o cameră mai bună, că sora ta e mai drăguŃă şi că toŃi îl iubesc mai mult pe pruncul din leagăn. CapeŃi resentimente şi chiar devii frustrat. Fii atent! Ceea ce simŃi este gelozia! Ai nevoie de încredere de sine şi curaj pentru a lupta cu gelozia, dar dacă-Ńi foloseşti bunul-simŃ şi realizezi locul şi rolul tău în familie, poŃi depăşi acest sentiment distructiv. Uneori nu o poŃi face însă de unul singur. Încearcă să-Ńi împărtăşeşti sentimentele unui alt membru al familiei. Împreună veŃi învinge monstrul cu ochi verzi.

RESPECTUL — „LIPICIUL” CARE NE łINE PE TOłI UNIłI Dragoste, grijă, consideraŃie şi politeŃe — patru ingrediente esenŃiale ale unei familii fericite. Totuşi, mai există unul — respectul. Pentru a-Ńi arăta respectul atât la bine, cât şi la rău, urmăreşte paşii de mai jos: ♦ Prezintă-Ńi prietenii familiei atunci când îi inviŃi la tine acasă. ♦ Adresează-te membrilor familiei conform formulei agreate de aceştia — evită poreclele despre care ştii că nu le fac plăcere.

4 0

A

C A S Ă

♦ Nu „împrumuta” lucruri fără să ceri voie. ♦ Respectă intimitatea celuilalt. ♦ Nu dezvălui prietenilor lucruri care Ńin strict de familie, fără acordul membrilor familiei. ♦ ÎncunoştinŃează-i şi pe ceilalŃi atunci când îŃi schimbi planurile, mai ales atunci când acest lucru implică să şi le modifice şi ei pe ale lor. ♦ AnunŃă orice întârziere la întâlniri. ♦ Participă constructiv la activităŃile familiale. ♦ Nu aştepta să Ńi se spună sau să Ńi se ceară să faci lucruri care, oricum, cad în sarcina ta. ♦ Uneori, este frumos să dai o mână de ajutor, chiar dacă treaba respectivă „nu e pe lista ta”.

Dacă nu ştii sigur că un anumit lucru pe care-l faci încalcă sau nu intimitatea cuiva, întreabă-te pur şi simplu cum te-ai simŃi dacă cineva ar proceda astfel cu tine. O ÎNTREBARE pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: De ce avem conduite diferite acasă şi în afara casei?

RĂSPUNS: Acasă este locul unde ne putem relaxa şi putem fi mai puŃin protocolari. Nu trebuie să ne ridicăm şi să dăm mâna ori de câte ori cineva trece prin cameră. Nu e nevoie să purtăm un sacou şi o cravată la masă. Dar, indiferent cât de relaxaŃi şi informali suntem, nu înseamnă că lăsăm deoparte bunele maniere atunci când intrăm în casă. Respectul, consideraŃia şi sinceritatea sunt esenŃiale pretutindeni, inclusiv acasă!

4 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

PROVOCAREA SCHIMBĂRII DIVORłUL

PĂRINłILOR

Uneori, lucrurile nu merg aşa cum Ńi-ai dori. Furia, resentimentele, tristeŃea, mâhnirea, sentimentul că pierzi ceva însoŃesc adesea divorŃul. Desigur, nu tu le-ai provocat, dar trebuie să le faci faŃă. Fac parte din schimbările aduse de divorŃ în familia ta. În vreme ce multe lucruri par să-Ńi scape de sub control, poŃi totuşi să te stăpâneşti şi să ai un comportament adecvat, odată confruntat cu provocarea produsă de divorŃ. Iată mai jos câteva principii după care te poŃi ghida în unele situaŃii penibile create în urma unui divorŃ: ♦ Petrece-Ńi timpul cu fiecare dintre părinŃii tăi în parte. Acordă-le amândurora, pe cât posibil, aceeaşi atenŃie. Prezintă-i unor profesori sau prieteni ai tăi pe care nu i-au mai întâlnit. ♦ łine pentru tine problemele familiale. PoŃi vorbi cu prietenii tăi cei mai apropiaŃi despre ceea ce simŃi şi ceea ce se petrece cu tine, dar nu e nevoie să ştie despre posibilul divorŃ dintre părinŃii tăi. ♦ Chiar dacă eşti supărat pe unul sau pe ambii părinŃi, continuă să vorbeşti cu ei, fie şi despre lucruri zilnice, lipsite de importanŃă. ÎntreŃinând conversaŃii în fiecare zi, canalele de comunicare vor rămâne deschise pentru ziua când te vei hotărî să discuŃi probleme mult mai importante. ♦ Aminteşte-Ńi că fiecare resimte efectele schimbării — fratele, surorile sau bunicii tăi. Nu uita „cuvintele magice”, atunci când te afli cu ei — „Te rog” şi „MulŃumesc”.

4 2

A

C A S Ă

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: PărinŃii mei au divorŃat în acest an. Luna viitoare e ziua mea. De obicei, deschidem cadourile dis-de-dimineaŃă, iar după-amiaza sau seara avem petrecerea cu prietenii şi membrii familiei. Acum, nu ştiu ce să fac. Să le cer părinŃilor mei să aniversăm ca întotdeauna? La urma urmei, e ziua mea de naştere.

RĂSPUNS: Chiar dacă părinŃii tăi vor răspunde pozitiv la cererea ta, nu va fi oricum la fel ca altădată. DivorŃul va aduce multe schimbări în tradiŃiile familiei tale. ÎŃi va trebui timp să creezi noi obiceiuri care să ia locul celor vechi. Prima aniversare după divorŃ va fi şi cea mai dificilă. Dar cu fiecare aniversare, vei împământeni noi tradiŃii care vor deveni, cu timpul, familiare şi plăcute. S-ar putea ca părinŃii tăi să fie prezenŃi amândoi la petrecere, cum s-ar putea să nu se întâmple aşa. Principalul lucru în ceea ce te priveşte e să vorbeşti cu fiecare în parte şi să faci din ziua ta o zi specială!

RECĂSĂTORIREA

PĂRINłILOR

Aşa cum te-ai înfruntat cu problemele aduse de divorŃ, s-ar putea să fii nevoit să faci faŃă şi altor probleme. Unul dintre părinŃi, sau amândoi pot să se recăsătorească. Schimbarea poate însemna un părinte vitreg, o nouă casă, o mutare într-un oraş sau într-o şcoală nouă, sau modificări în casa în care rămâi. Una din soluŃiile de a-Ńi continua viaŃa în mod normal este să transformi fiecare schimbare într-o reuşită. Foloseşte-te de bunele tale maniere, pentru a începe cu dreptul relaŃiile cu noul tău părinte:

4 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

♦ Încearcă să-l (s-o) cunoşti. Foloseşte toate stratagemele conversaŃiei şi nu uita să-l (s-o) implici în discuŃie. ♦ Dacă are loc o ceremonie de nuntă, întreabă dacă poŃi să participi, iar dacă Ńi se acceptă participarea, află ce se cere din partea ta. Eşti doar un simplu invitat? Ai cumva un rol mai special? Unde e locul tău la masă? Cu cât vei afla mai multe despre ce se aşteaptă de la tine, cu atât mai bine te vei simŃi. ♦ Încearcă să discuŃi cu amândoi părinŃii despre schimbările aduse de această recăsătorire. Dacă te vei arăta interesat, părinŃii tăi se vor arăta dispuşi să te includă în discuŃiile şi planurile lor. Dar dacă nu vrei să discuŃi despre asemenea lucruri, spune-Ńi limpede intenŃia: „De câte ori discut despre asta mă simt foarte rău. Orice plan aveŃi, eu o să-l accept”. ♦ Tonul vocii şi atitudinea ta sunt la fel de importante ca spusele. Chiar dacă nu-Ńi convine noua situaŃie, nu o poŃi schimba. Singurul lucru pe care-l poŃi controla sunt reacŃiile tale. ♦ Recăsătorirea înseamnă întemeierea unei noi familii. Una diferită de cea pe care ai avut-o. Decât să trăieşti într-o lume a comparaŃiilor, încearcă să apreciezi noile lucruri şi situaŃii oferite de noua familie. ♦ S-ar putea să ai fraŃi sau surori vitrege. Încearcă să-i cunoşti. Probabil că şi pentru ei e greu să-şi găsească locul în noua familie. Caută să afli ce probleme îi preocupă şi ce lucruri le plac. Găseşte modalităŃi de a vă petrece timpul împreună. ♦ Celălalt părinte al tău ar putea resimŃi acest moment dificil. O atenŃie deosebită din partea ta l-ar putea ajuta să treacă mai uşor peste acest moment. Oferă-te să faci ceva pentru el (ea), oricât de simplu: „Mă duc să-mi iau o cola. Vrei şi tu una?” PoŃi propune să faceŃi unele lucruri împreună: „Mi-am terminat lecŃiile. Facem un tur cu bicicletele?”

4 4

C O P I I

A

C A S Ă

Indiferent că e vorba de divorŃ sau recăsătorire, iată câteva lucruri care te vor ajuta: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Fii sincer cu tine însuŃi. ♦ Tratează-i cu respect pe toŃi membrii familiei. ♦ Oferă-le ajutorul. ♦ łine deschise canalele comunicării. ♦ łine seama de responsabilităŃile tale, inclusiv cele care Ńin de casă şi de şcoală. NICIODATĂ: ♦ Nu trâmbiŃa tuturor problemele apărute în familia ta. ♦ Nu le vorbi altora cu răutate sau dispreŃ. ♦ Nu rosti ameninŃări pe care le-ai putea regreta. („Nu-1 voi vizita niciodată pe tata în casa aceea.”) ♦ Nu te izola de familie şi de prietenii care vor să te ajute.

PROBLEMA COMPORTAMENTULUI LA MASĂ Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. La multe dintre reuniunile cu familia sau prietenii are loc şi o masă. Ceea ce spunem şi felul în care ne purtăm îi va face pe ceilalŃi să se simtă bine, sau dimpotrivă. Cum te-ai simŃi dacă, apucându-te să mănânci de cum te aşezi la masă, observi că, de fapt, familia la care te afli în vizită spune mai întâi rugăciunea? Cum procedezi dacă-Ńi rămân resturi între dinŃi? Ce ai de făcut dacă ai băut din paharul vecinului de masă? Manierele din timpul mesei ne luminează asupra lucrurilor pe care le avem de făcut.

4 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

LUCRURILE FUNDAMENTALE Dacă vei urma sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masă veselă, fără stări supărătoare: ♦ Aşază-te la masă după ce Ńi-ai spălat mâinile şi faŃa. ♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală. ♦ începe să mănânci după ce gazda face urarea de „Poftă bună”, sau după ce încep ceilalŃi să mănânce. ♦ Stai drept în scaun, şi nu pe o rână. ♦ łineŃi coatele lipite de corp şi nu pe masă, în timp ce mănânci. ♦ Mestecă cu gura închisă şi nu plescăi. ♦ Nu vorbi cu gura plină. Aşteaptă să înghiŃi ce ai în gură şi abia după aceea răspunde la o eventuală întrebare. ♦ Nu face observaŃii critice despre mâncare. ♦ Roagă să Ńi se dea un platou sau altul. Spune „Te rog”, nu te întinde după el. ♦ Vorbeşte cu toŃi cei aflaŃi la masă. ♦ Nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-Ńi sufli sau să-Ńi tragi nasul. ♦ Când termini, spune „MulŃumesc pentru masă”. ♦ Oferă-te să strângi masa.

ARANJAMENTELE

PENTRU MASĂ.

UN

COD NU

PREA SECRET Aranjamentele pentru masă îŃi „spun” ce fel de mâncare se va servi. Dacă arunci doar o privire vei şti dacă există supă, dacă salata se va servi înainte, dacă va fi servită o băutură caldă sau dacă adulŃii vor bea vin. Fiecare participant la masă ştie la ce să se aştepte. O masă obişnuită în familie, sau un prânz „oficial”? Aruncă o privire asupra mesei şi vei afla!

4 6

A

C A S Ă

Masa în familie Felul în care este pusă masa în familie nu diferă prea mult. O furculiŃă, un cuŃit, o linguriŃă, şerveŃelul, farfuria şi un pahar.

Masă obişnuită cu trei feluri Masa obişnuită cu trei feluri are totul pregătit pentru felurile ce vor fi servite, aşadar, vor fi mai multe tacâmuri decât la o masă în familie. De regulă vezi aşa ceva la vreun restaurant, la o petrecere sau la o recepŃie unde se serveşte masa. Iată câteva dintre tacâmurile care se pot găsi la o asemenea masă: ♦ FurculiŃa de salată. Locul unde se găseşte furculiŃa de salată îŃi „spune” când va fi servită. Dacă se află la stânga principalei furculiŃe, salata va fi servită înaintea felului principal. Dacă e la dreapta, ea va veni după. ♦ Lingura de supă este cea mai în dreapta dintre toate. ♦ LinguriŃa pentru desert este aşezată în stânga lingurii, lângă cuŃit (sau orizontal, dincolo de farfurie). 4 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

♦ Farfuria de salată stă în stânga

unt se găsesc în dreptul furculiŃelor, dincolo de ele. ♦ Paharele sunt plasate în faŃa şi

la dreapta farfuriei. Primul din stânga este pentru apă. Lângă, vine celălalt pahar pe care-l vei folosi la lapte, suc, sifon, ceai. Paharele de vin (dacă adulŃii servesc aşa ceva) se aşează în dreapta paharului pentru apă. ♦ Ceaşca şi farfurioara pentru

C O P I I

CUM ÎMI MĂNÂNC SUPA?

furculiŃelor. ♦ FarfuriuŃa şi cuŃitul pentru

P E N T R U

entru a evita sorbiturile sau picăturile de supă scurse pe tine, umple lingura pornind dinspre partea mai apropiată de tine spre cea mai depărtată a farfuriei. Nu e nici o problemă dacă înclini uşor farfuria pentru a ajunge la ultimele picături, doar că trebuie să Ńii farfuria mai departe de tine, exact din aceleaşi motive! Apoi soarbe — nu leorcăi! — supa din partea lingurii mai apropiate de tine. Când ai terminat, lasă lingura pe farfuria pe care se află cana (sau farfuria) pentru supă, nu direct în aceasta.

cafea sunt aşezate în faŃă puŃin mai la dreapta faŃă de cuŃit, cu linguriŃa pentru cafea sprijinită pe marginea farfurioarei.

Prânzul „oficial” Cu cât mesele sunt mai oficiale, cu atât aranjamentele devin mai complicate. Şi asta pentru că la dineurile oficiale se servesc mai multe feluri, iar pentru fiecare fel e nevoie de tacâmuri specifice. La un asemenea dineu, ai putea să găseşti pe masă până la trei (uneori, chiar patru) furculiŃe, două linguri, trei cuŃite şi patru pahare. Pe care le foloseşti primele? Există o regulă foarte simplă pentru asta. Fie că e vorba de un dineu oficial sau de cina pe care o iei acasă, în bucătărie, porneşti cu tacâmurile din exterior şi termini cu cele din interior (de lângă farfurie).

Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti.

4 8

A

C A S Ă

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Trebuie să merg la un dineu oficial — recepŃia dată cu ocazia căsătoriei verişoarei mele. Nu cred să-mi pot aminti toate regulile ce trebuie urmate. Cum să procedez? RĂSPUNS: Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti. Nu te apuca să mănânci până nu încep ei. PoŃi observa pe care dintre furculiŃe o folosesc, cum mănâncă anumite feluri şi unde îşi pun tacâmurile după ce au terminat.

SITUAłII

JENANTE

Ai muşcat din ceva despre care ştii că nu e de mâncat. Nici o problemă! Scoate bucăŃica din gură punând-o din nou pe furculiŃă şi aşezând-o apoi pe marginea farfuriei tale. Dacă observi ceva neplăcut în farfurie, dă-l la o parte cu furculiŃa, fără să comentezi, şi

CUM MĂNÂNC ASTA?

pune-l pe marginea farfuriei. Dacă eşti la restaurant, atrage-i atenŃia în şoaptă chelnerului şi cere-i să-Ńi înlocuiască porŃia. Ai răsturnat paharul cu suc, care se prelinge spre pantalonii prietenului tău! Avertizează-Ńi prietenul! Încearcă să ştergi pata, cât poŃi de repede, cu şervetul tău! Începe cu dâra care se scurge spre prietenul tău! Foloseşte şerveŃele de hârtie sau un burete dacă este nevoie. Dacă băutura s-a răsturnat peste cineva — în special, dacă era fierbinte — ocupă-te mai întâi de persoana respectivă şi

une sosul cu lingura sau toarnă . ketchup-ul pentru cartofii prăjiŃi pe marginea farfuriei, apoi înmoaie cartofii unul câte unul. De obicei, cartofii prăjiŃi se mănâncă cu mâna, aşadar îŃi poŃi folosi degetele, dar şi furculiŃa pentru a-i mânca. Totuşi, dacă sunt serviŃi în sos de friptură sau cu altă mâncare ce se consumă cu furculiŃa (cum ar fi o friptură), e preferabil să foloseşti furculiŃa şi pentru cartofi.

apoi de restul. Dacă e vorba de ceva solid

4 9 C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

(cum ar fi boabele de mazăre care „au zburat” din farfuria ta), culege-le cu o lingură şi depune-le pe marginea farfuriei. SimŃi că se apropie un strănut! Sau ai înghiŃit strâmb şi te apucă o tuse nebună!

Acoperă-Ńi gura cu o batistă, cu un şervet sau cu mâna. Dacă mai e un strănut sau tusea nu se opreşte, ridică-te de la masă, asigurându-i pe ceilalŃi că totul e în regulă. Dacă trebuie să-Ńi sufli nasul, de asemenea e necesar să te ridici de la masă. Caută un grup sanitar, bea puŃină apă, suflă-Ńi nasul şi, înainte de a te întoarce la masă, spală-te pe mâini. łi-a rămas un rest de mâncare între dinŃi. Încerci să-l îndepărtezi cu limba, dar nu reuşeşti. Ridică-te de la masă, du-te la baie şi îndepărtează restul de mâncare. La masă, nu folosi pentru asta scobitori, furculiŃa sau degetele.

Necazul cu bulele — sau câteva gânduri despre băutură Fie că e vorba de lapte, suc, sifon sau apă, eşti tentat să te joci cu băutura din pahar — în special atunci când e servită cu un pai. A sufla în pai ca să faci bulbuci, a gargarisi, a sorbi zgomotos sau a stropi poate fi amuzant, dar nu e recomandabil când te afli la o masă cu mai mulŃi în jurul tău. Atunci când bei... ÎNTOTDEAUNA: ♦ Bea încet, soarbe doar o dată sau de două ori la fiecare ducere a paharului la gură. ♦ Înghite imediat băutura. ♦ Înainte de a bea, mestecă şi înghite mâncarea, apoi şterge-te

la gură pentru a nu lăsa urme prea vizibile pe buza paharului. ♦ Bea cu mici sorbituri dintr-un pahar prea plin, până îl poŃi duce la gură fără să-l verşi.

5 0 A

C A S Ă

NICIODATĂ:

CUM SĂ O

♦ Nu sorbi zgomotos, nu plescăi, nu

FOLOSESC?

gargarisi şi nu stropi cu băutura! ♦ Nu face bulbuci cu laptele (sau oricare altă băutură)! ♦ Nu sorbi tot paharul dintr-odată. ♦ Nu răsturna paharul şi nu-l linge pentru a sorbi şi ultima picătură.

CÂTEVA

CUVINTE DESPRE

i o felie de lămâie pentru ceai sau . altă băutură: stoarce-o deasupra băuturii. Apoi, fie laşi felia în pahar sau în ceaşcă, fie o pui pe farfurioara pe care stă paharul sau ceaşca. Când storci lămâia, Ńine pavăză cu cealaltă mână pentru a nu-i stropi pe ceilalŃi de la masă.

DISCUłIILE DE LA MASĂ A lua masa înseamnă ceva mai mult decât doar a mânca. Imaginează-Ńi o masă la care vin toŃi, se aşază, mănâncă, se ridică, strâng vasele şi pleacă fiecare la treaba lui, fără să scoată nici măcar un cuvânt. Sau închipuie-Ńi o masă la care se vorbeşte, se ascultă, se râde sau se poartă discuŃii importante, de pildă, despre şcoală. La care masă ai vrea să participi? Bunele maniere la masă includ şi conversaŃia. Iată câteva sfaturi de urmat în această privinŃă: ♦ Priveşte în ochii persoanei cu care discuŃi. Adu-Ńi aminte să vorbeşti şi cu cel din stânga, şi cu cel din dreapta ta. ♦ Acordă interes (privirea directă este perfectă!) celor spuse de ceilalŃi. Comentează şi răspunde la întrebările lor. ♦ Nu întrerupe. ♦ Vorbeşte clar atunci când îŃi vine rândul. ♦ Nu vorbi cu gura plină. ♦ Nu exclude pe niciunul din cei prezenŃi la masă. ♦ Evită să vorbeşti tare sau să foloseşti expresii necuviincioase.

5 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Când ai prilejul, laudă mâncarea, nu face observaŃii critice (Nu te lăsa tentat să spui: „E iute”). ♦ Aminteşte-Ńi să mulŃumeşti celui care a preparat mâncarea (sau care Ńi-a adus-o, dacă eşti la restaurant).

SĂ TOT VORBEŞTI! Întreaga zi ai fost împreună cu prietenii tăi, la şcoală, la o miuŃă după ore, dar, ajuns acasă, trebuie să-Ńi suni unul din prieteni pentru că ai uitat să-i

APELUL ÎN AŞTEPTARE O ÎNTRERUPERE INEVITABILĂ

O

5 2

regulă de bază a etichetei este de a nu întrerupe pe cineva. Totuşi, există un gen de întrerupere... inevitabilă. Ce nepoliticos!... Prin urmare, eşti la telefon cu un prieten, iar apelul în aşteptare începe să piuie. Ce ai de făcut? ♦ Dacă semnalul este auzit de amândoi, spune: „E un apel în aşteptare. Trebuie să văd cine este. Revin imediat”. Dacă prietenul tău nu aude semnalul, aşteaptă să-şi termine propoziŃia, după care intervino şi spune-i că pe cealaltă linie te aşteaptă un alt apel pe care trebuie să-l onorezi. ♦ Dacă apelul este pentru tine, spune-i persoanei că vorbeşti cu un prieten pe cealaltă linie şi că o vei suna tu imediat ce termini. Revino la prietenul tău, termină conversaŃia şi apoi sună-l pe cel care „te-a întrerupt”. ♦ Dacă apelul este pentru mama ta, roagă persoana să aştepte până o anunŃi. Apoi spune-i prietenului tău că e un apel pentru mama ta şi că-l vei suna tu mai târziu. AnunŃ-o repede pe mama. Roag-o să te cheme când a terminat, pentru a-Ńi suna din nou prietenul. ♦ NU îl lăsa pe cel cu care vorbeşti să aştepte, în vreme ce tu discuŃi cu cel care a sunat „în aşteptare”.

A

C A S Ă

spui un lucru important. Telefonul de acasă e un lucru minunat (în caz că nu ai mobil)! Dar nu e numai al tău! Vor să- l folosească şi părinŃii, şi fraŃii, şi surorile tale, cum şi cei din afară vor să sune pentru a lua legătura cu ei. Fiecare familie trebuie să facă în aşa fel, încât telefonul să devină un instrument al tuturor, nu un subiect de dispute şi certuri. Ghidul manierelor ne învaŃă cum să fim cuviincioşi la telefon. Iată câteva principii de bază: ♦ Răspunde la telefon cu amabilitate — „Alo”, nu „Da”. ♦ Dacă apelul e pentru altcineva, spune pur şi simplu: ♦ „AşteptaŃi un minut, o chem imediat”, sau, dacă- l cunoşti pe cel care a sunat: „Bună ziua, doamna Popescu. O chem imediat”. ♦ Pune cu grijă receptorul jos, nu-1 trânti. ♦ Du-te după persoana chemată, nu o striga. ♦ Dacă ştii cine a sunat, spune: „Mamă, te caută doamna Popescu la telefon”. ♦ Dacă persoana cu care vrea să vorbească cel care a sunat nu e acolo, oferă-te să-i transmiŃi un mesaj: „Maria nu-i aici, dar pot să-i transmit ceva?” (Vezi şi Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj de la paginile următoare.) ♦ Când suni pe cineva, salută, spune cine eşti şi cere cu persoana cu care vrei să vorbeşti. Dacă îl cunoşti pe cel care Ńi-a răspuns, spune-i pe nume: „Bună, Marcel! Aici e NeluŃu Grigore. Aş putea vorbi, te rog, cu Geta?” Evită formulele grosolane, cum ar: „Bună, Geta e pe-acolo?” ♦ Dacă-Ńi vine să strănuŃi sau să tuşeşti, îndepărtează receptorul de la gură. Pentru cel de la celălalt capăt al firului ar putea părea un tren care se apropie în viteză!

5 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

MĂSURI

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

DE PREVEDERE CÂND RĂSPUNZI LA

TELEFON Atunci când răspunzi la telefon, nu-Ńi da imediat numele. Dacă e o greşeală, spune doar: „AŃi greşit numărul”, fără să spui care e numărul tău. Dacă sună o persoană străină, decât să-i dezvălui că eşti singur acasă, mai bine îi spui: „Mama e ocupată acum. Pot să-i transmit ceva?” Dacă persoana care a sunat începe să folosească expresii grosolane sau obscene, închide imediat. Apoi spune-le părinŃilor sau tutorilor despre acest apel. Dacă există robot, lasă-l să-şi facă datoria, pentru a alege cui să răspunzi şi cui nu. Răspunde doar dacă îl cunoşti pe cel care a sunat.

Vocea ta e tot ce poate „vedea” cel care a sunat Atunci când vorbeşti la un telefon, vocea ta e tot ceea ce „vede” celălalt. Iată câteva sfaturi ca să fii „văzut” cât mai frumos: ♦ Nu mormăi. Vorbeşte clar, astfel încât celălalt să te poată înŃelege. ♦ Zâmbeşte! Chiar dacă nu se vede, se poate simŃi diferenŃa dintre un „Bună” spus zâmbind şi un „Da, ce doreşti?”, care nu poate fi spus cu un zâmbet. ♦ Foloseşte inflexiuni. Dacă vorbeşti pe un ton monoton, ceea ce vei spune va suna neinteresant. ♦ Nu mesteca gumă, nu bea şi nu mânca în timp ce vorbeşti la telefon. E limpede de ce!

5 4

A

C A S Ă

Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj ÎNTOTDEAUNA: ♦ Scrie numele celui care sună, numărul de telefon, data, ora şi mesajul. ♦ Scrie clar şi lasă mesajul acolo unde poate fi văzut de cel căruia i se adresează. ♦ În cazul în care ai un robot telefonic, dacă asculŃi mesajele, fă-le cunoscute celor interesaŃi. ♦ Odată ascultate, şterge mesajele care Ńi se adresează. NICIODATĂ: ♦ Nu te rezuma la a Ńine minte mesajul, scrie-l! ♦ Nu da detalii. „Salut, Mircea, Maria a ieşit cu Marcel." Poate că Maria nu vrea ca Mircea să ştie că ea a ieşit cu Marcel. Mai bine spune: „Maria nu este aici. Pot să-i transmit ceva?” ♦ Nu şterge mesaje de pe robot care se adresează celorlalŃi.

5 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

DECIZII ÎN FAMILIE Multe familii stabilesc propriile lor reguli în legătură cu telefonul şi cu folosirea lui. Se au în vedere mai multe lucruri: mărimea familiei, bugetul familial (factura telefonică poate fi mare), vârsta şi nivelul de discernământ al celor care folosesc telefonul. Unele dintre decizii includ: ♦ ExistenŃa unei singure sau a două linii telefonice. ♦ Durata convorbirilor: dacă nu ai un aparat parolat sau cu temporizator, limitează cât poŃi convorbirile. ♦ Orele de vorbit: Nu mai devreme de ora 9,00 dimineaŃa şi nu mai târziu de ora 21,00. Sau poŃi suna şi la alte ore, dacă ştii că familia persoanei pe care-o cauŃi n-o să se supere. ♦ Convorbirile interurbane sau internaŃionale. Stabileşte o durată limită şi cere permisiunea înainte de a suna. ♦ În ceea ce priveşte telefoanele mobile, rămân valabile regulile de bază ale folosirii telefonului din acest capitol; în plus, vei avea în paginile următoare un ghid separat de folosire a lor în public.

5 6

C

A P I T O L U L

LA ŞCOALĂ BUNĂ DIMINEAłA, DOAMNĂ PROFESOARĂ! Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. coala este primul loc în care bunele maniere încep să-Ńi .

.

aducă foloase. La şcoală, cea mai mare parte a zilei o petreci în clasă. Profesoara, ceilalŃi elevi şi cu tine

reprezentaŃi un soi de răscruce între o slujbă şi o familie. O modalitate de a-i face pe ceilalŃi să te respecte este de a-i respecta tu însuŃi. Există opt reguli principale de conduită în clasă care te vor ajuta să o transformi într-un mediu plăcut. 1. Fă efortul de a-i saluta pe toŃi cu, cel puŃin, un „Bună dimineaŃa” şi cu un zâmbet. Adaugă un comentariu, cum ar fi: „Te-ai distrat bine ieri?” sau: „Doamnă profesoară, capitolul pe care ni l-aŃi dat de citit mi s-a părut cam dificil”. Nu omite pe nimeni şi arată-le că eşti o persoană prietenoasă.

5 7

III

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

2. Adresează-te profesorilor sau celorlalŃi adulŃi cu numele şi titlul pe care aceştia le preferă. Unii profesori cer să li te adresezi pe numele mic, dar cât timp nu specifică acest lucru, adresează-te lor cu numele şi titlul corecte. 3. Adresează-te prietenilor cu numele pe care le preferă. Poreclele par amuzante, dar uneori pot răni. Într-o clasă, toŃi elevii îl strigau pe un coleg de-al lor „Umflatul”. L-am întrebat pe unul dintre ei dacă nu crede că porecla îl supără pe cel căruia îi este adresată. „Nu, lui nu-i pasă. Ba chiar crede că e nostim.” Abia după ani de zile foştii elevi au descoperit cât de mult ura băiatul porecla primită. 4. Supune-te rânduielilor clasei în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, petrecerea recreaŃiilor, folosirea laboratoarelor, pentru că pot exista reguli diferite pentru fiecare clasă. Important e să le respecŃi pe cele ale locului în care te afli la un moment dat. 5. Aşază-te la masa sau la pupitrul tău, aşa cum o faci atunci când te aşezi la masă. A te întinde pe tot pupitrul, pentru că eşti obosit sau plictisit, este nepoliticos şi lipsit de respect. Dacă eşti chiar aşa obosit, înseamnă că trebuie să dormi mai bine noaptea. Dacă eşti chiar aşa de plictisit, trebuie să arăŃi mult mai mult interes. 6. Păstrează curate pupitrul şi (dacă e cazul) dulapul personal. Ceea ce păstrezi înăuntrul lor e problema ta, ceea ce se vede la exterior e problema tuturor. 7. Nu uita de aportul tău la păstrarea curăŃeniei în spaŃiile comune toaleta, chiuvetele, sala de lectură, sala de computere, biblioteca.

5 8

L

8. Salută-i pe cei care intră în încăperea

la intrarea unui adult, elevii să se ridice în

„doamnă”. Salutând îŃi arăŃi respectul, ceea ce e firesc pentru tine ca elev.

Ş C O A L Ă

NU-ŞI FAC TREABA?

în care te afli. În unele şcoli există regula ca,

picioare şi să salute cu „domnule” sau

A

atru dintre voi sunteŃi desemnaŃi .

pentru

întocmirea

unui

proiect

ştiinŃific. Un membru al echipei şi cu tine sunteŃi singurii care se apucă de muncă. CeilalŃi doi se mărginesc să vă

RELAłIILE

DIN CLASĂ

privească. Ce ai de făcut? E necesar să convoci o întâlnire a

Cu ceilalŃi elevi

echipei. Întocmeşte o listă cu activită-

SĂ PRESUPUNEM CĂ... eşti repartizat într-o

Ńile care se cer îndeplinite (inclusiv cea

clasă, echipă sau grup timp de un an de zile.

de care te-ai şi apucat). Fiind vorba de

Niciunul dintre prietenii tăi nu este repartizat

un grup, repartizează activităŃile fiecă-

împreună cu tine. Ce ai de făcut?

ruia în parte, fără să faci caz prea mare

PoŃi să-Ńi manifeşti nemulŃumirea şi să te plângi timp de un an de zile. Sau poŃi face din asta un lucru cât se poate de prielnic pentru tine. Priveşte această situaŃie ca pe o ocazie de a cunoaşte şi mai mulŃi copii de vârsta ta. Vei descoperi că cercul prietenilor tăi poate deveni

de cei care au stat până atunci degeaba. Fiind vorba de muncă în echipă, ceilalŃi doi s-ar putea să reacŃioneze pozitiv. Dacă nu, va trebui să întruneşti din nou echipa, dar de data asta roagă profesorul să fie şi el prezent. Va putea rezolva el problema sau, cel puŃin, va

şi mai mare. Sau poŃi descoperi că în noua

lua la cunoştinŃă cele ce se petrec, iar tu

situaŃie te poŃi concentra şi mai mult asupra a

nu te vei mai afla în poziŃia neplăcută de

ceea ce ai de făcut şi-Ńi poŃi întâlni prietenii în

a-Ńi pârî colegii.

alte momente ale zilei. Oricum, ora de clasă nu e destinată petrecerii cu prietenii.

Cu profesorii Unui profesor care îŃi place îŃi vine uşor să-i arăŃi respectul. E mai greu cu cei care nu-Ńi plac — mai ales dacă aceştia nu sunt întotdeauna respectuoşi cu tine. Aici e o adevărată provocare — un test al iscusinŃei tale de a deveni o

5 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

fiinŃă mai bună. Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. Aplicând bunele maniere şi comportându-te aşa cum ştii că e corect, vei putea deveni mândru de tine însuŃi, ceea ce-Ńi va întări respectul de sine şi vei deveni un învingător.

ÎN AFARA ORELOR DE CLASĂ Î NAINTE

ŞI DUPĂ ŞCOALĂ, RECREAłIILE, DULAPURILE PERSONALE, HOLURILE LecŃiile se Ńin în sala de clasă. Dar viaŃa în colectiv are loc în . afara clasei — pe holuri, la vestiare, înainte şi după şcoală sau în timpul recreaŃiilor. Abia acum află copiii despre ceea ce fac ceilalŃi, cine este prieten cu cine şi cine simpatizează (sau nu) pe cine. Acum fac ei planuri pentru petrecerea weekendului. Îşi compară lecŃiile pe care le-au avut de făcut pentru acasă, discută despre activităŃile de la cercuri, despre ultimul CD al formaŃiei favorite sau despre meciul de ieri. Acum simt copiii dacă sunt acceptaŃi sau nu de către ceilalŃi. ViaŃa de şcoală care are loc în afara orelor de clasă este o parte foarte importantă a vieŃii sociale a copiilor. Deşi pare un timp nesupus vreunor reguli, există câteva precepte care ajută la păstrarea vieŃii sociale de şcoală în limitele

bunei cuviinŃe. Regulile şcolare privind înfruntările, competiŃiile, zgomotul şi corectitudinea jocurilor oferă stabilitate timpului din afara clasei. Bunele maniere vă ajută să-l petreceŃi cu plăcere.

6 0

L

A

Ş C O A L Ă

Cu prietenii BĂTĂUŞII! SĂ PRESUPUNEM CĂ... Ai o prietenă bună care mai mult cere decât roagă. De pildă, e înclinată mai mult să spună „Dă-mi puloverul” decât „Dă-mi, te rog, puloverul. MulŃumesc”. Care dintre cele două adresări Ńi se pare mai bună? Există un set de maniere de bază pe care le poŃi folosi pentru a-Ńi întări prieteniile. ♦ Foloseşte „te rog” şi „mulŃumesc”, chiar şi cu cei mai apropiaŃi prieteni ai tăi. ♦ Fii sincer. Onestitatea este condiŃia cea mai importantă pentru o prietenie puternică. ♦ Respectă intimitatea. Chiar dacă ştii unde îşi Ńine prietena ta un lucru, nu-l lua fără să-i ceri

CE-I DE FĂ CU T? ste mai mult decât neplăcut să . devii Ńinta unui bătăuş. Totuşi, cum trebuie să procedezi? Nu sări la bătaie. AnunŃă-Ńi părinŃii despre ce se întâmplă. Împreună cu ei, vorbeşte şi cu profesorul diriginte. Descrie bine toate împrejurările. Ei te vor învăŃa ce să faci dacă Ńi se mai întâmplă o dată. Profesorul sau paznicul şcolii vor avea grijă să-l liniştească pe bătăuş. Cade în responsabilitatea lor să-Ńi asigure securitatea la şcoală şi să-i ajute pe părinŃii tăi să rezolve situaŃia. Dar nu o pot face dacă nu-i anunŃi asupra celor petrecute.

mai întâi voie. ♦ Oferă o mână de ajutor atunci când prietena ta e la ananghie. ♦ Fă comentarii pozitive. Nu uita de complimente! Dacă bluza ei Ńi se pare nemaipomenită, nu ezita să i-o spui! ♦ Arată-te interesat de ceea ce face. Asta înseamnă să-Ńi asculŃi cu atenŃie prietena şi să nu vorbeşti întotdeauna doar despre tine.

Cu ceilalŃi Şcoala nu e locul în care copiii să se întâlnească doar cu prietenii lor. Mai există şi alŃii cu care trebuie să împartă timpul şi spaŃiul. Uneori, copiii sunt atât de preocupaŃi de prietenii lor, încât devin nepoliticoşi cu alŃii, chiar fără să vrea. Un comportament nepoliticos îl poate răni nu numai pe celălalt, dar şi pe cel care se poartă astfel.

6 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE... Într-un grup, nişte copii vorbesc şi râd chiar în apropierea intrării în şcoală. Când ajungi în dreptul lor, tac dintr-odată, după care, depărtându-te, reiau discuŃia. Sau vorbesc în şoaptă, arătând spre tine şi râzând. Oare vorbesc despre tine? Sau despre băiatul din urma ta? Vei afla vreodată? Cum te simŃi în acele momente? Atunci când te afli într-un grup de prieteni, vorbind şi râzând cu ei, gândeşte-te şi la cei din jur. Vorbitul în şoaptă şi arătatul cu degetul îi poate face pe ceilalŃi să se simtă tare prost. Câteva lucruri simple pot schimba întreaga situaŃie. ♦ Spune „Bună” când cineva trece prin apropiere.

♦ Evită să vorbeşti în şoaptă sau să arăŃi cu degetul. ♦ Dacă ai de vorbit ceva personal, aşteaptă să ajungi într-un loc mai retras, pentru a nu fi silit să te opreşti din vorbit atunci când trece cineva pe lângă tine. ♦ Deschide uşa unor colegi care au braŃele ocupate. ♦ Fă loc şi altora când te afli pe hol sau în vestiar. ♦ Zâmbeşte!

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt nou-venit în şcoală. CâŃiva elevi joacă fotbal în recreaŃii. Există o cale de a intra şi eu în grupul lor, fără să par obraznic?

RĂSPUNS: Sigur! Începe prin a sta pe margine şi a-i privi. Trebuie să pricepi ce se întâmplă. Vei afla dacă există şi alŃi copii care intră în grup sau pleacă. Încearcă să înŃelegi regulile grupului, după care arată-Ńi interesul. Dacă mingea iese din teren,

6 2

L

fugi după ea şi retrimite-o celorlalŃi. După care, dacă nu

de unul sau altul şi spune „Pot să joc şi eu? La şcoala la care am fost îmi plăcea tare mult să joc fotbal”. Nu te descuraja dacă Ńi se spune că echipa e completă.

Ş C O A L Ă

ALEGEREA UNEI ECHIPE

este un meci oficial pentru cupa şcolii, roagă să fii şi tu primit. Dacă grupul formează alte echipe, apropie-te

A

F

ie că e vorba de un joc pe timpul recreaŃiei sau de o activitate de

club, copiii se pot afla uneori în faŃa situaŃiei de a-şi alege echipa. Evită

Făcându-Ńi prieteni în cursul altor activităŃi şcolare, vei

să-Ńi alegi doar prietenii cei mai

putea intra şi tu într-un grup. Poate nu acela din care ai

buni. Gândeşte-te la talentul cole-

fi vrut să faci parte, dar mai curând sau mai târziu se

gilor de clasă. Vei avea nevoie de co-

va întâmpla şi acest lucru.

echipieri cu abilităŃi diferite, pentru

O altă cale e să te apropii de unul dintre membrii grupului. După un timp, îl poŃi ruga să te ajute să faci parte din echipă.

a face echipa să funcŃioneze la cei mai buni parametri. Este şi o ocazie de a-Ńi mări cercul de prieteni. PoŃi descoperi că băiatul care se îmbrăca destul de ciudat este de fapt o

NeînŃelegeri, certuri şi confruntări

persoană cu mult simŃ al umorului şi cu care îŃi face plăcere să discuŃi.

SĂ PRESUPUNEM CĂ... prietenul tău cel mai bun îŃi foloseşte computerul fără să-Ńi fi cerut voie. Te superi rău pe el. Dar constaŃi că niciunul dintre ceilalŃi prieteni ai voştri nu manifestă această supărare faŃă de vinovat. Ce ai putea face? POłI ALEGE: 1. Poartă-i în continuare ranchiună, nu vorbi nici cu el, nici cu prietenii voştri. Caută-Ńi noi prieteni. 2. łipă la el, insultă-l, Ńipă şi la prietenii voştri, după care pleacă să-Ńi cauŃi alŃi prieteni. 3. Uită ce s-a-ntâmplat şi fii mai departe prietenul lui, fără să-i reproşezi nimic. 4. Cere-i vinovatului să discute cu tine — fără ca vreun alt prieten să fie prezent. Spune-i cât de supărat eşti şi de ce.

6 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

CEA MAI BUNĂ ALEGERE: varianta numărul 4! De ce? In felul acesta îŃi stăpâneşti simŃămintele. Îi poŃi spune: „Când mi-ai folosit computerul, m-am înfuriat pentru că am socotit că trebuia să-mi ceri mai întâi voie”. Astfel îŃi controlezi mânia. Nu te lăsa stăpânit de porniri. Fă-Ńi cunoscute simŃămintele. Clarifică modul în care vă veŃi comporta amândoi pe viitor (să te roage când va dori să-Ńi folosească computerul, să vă spuneŃi unul altuia dacă sunteŃi sau nu supăraŃi). Apoi caută să-Ńi întăreşti prietenia. Procedând astfel, nu vei lăsa neînŃelegerile să-Ńi strice prieteniile.

DE ACASĂ LA ŞCOALĂ ŞI ÎNAPOI Mersul la şcoală poate fi o adevărată încercare. Unii copii au de făcut un drum lung pe jos. AlŃii folosesc autobuzul. AlŃii, microbuze cu destinaŃie specială. Iar alŃii merg cu bicicleta, pe ghidonul căreia îşi pun ghiozdanul sau alte mici bagaje (cutia cu sandvişuri, mape cu proiecte etc.). Indiferent cum ajungi la şcoală, sunt câteva reguli-cheie care vor face acest drum să devină amuzant şi sigur.

MERSUL

PE JOS LA ŞCOALĂ

ÎNCHIPUIE-łI CĂ... În fiecare dimineaŃă, la ora 8, te întâlneşti cu un prieten sau cu mai mulŃi pentru un drum de 20 de minute către şcoală. Indiferent unde locuieşti, comportamentul e acelaşi: ♦ Traversează pe la colŃul străzii sau pe zebră, sau la lumina verde a semaforului, acolo unde există. ♦ Urmează indicaŃiile poliŃistului din intersecŃii.

6 4

L

A

Ş C O A L Ă

♦ Nu merge şi vorbi, în acelaşi timp, la celularul tău. ♦ NU accepta, cu niciun chip, să fii dus cu maşina de un străin. Trotuarele sunt adeseori aglomerate. ♦ Nu mergeŃi câte cinci în linie. MergeŃi câte unul sau cel mult câte doi. ♦ łine dreapta, păstrează sensul pe care merg şi ceilalŃi. ♦ Ai grijă ca ghiozdanul pe care-l Ńii în spate să nu lovească vreun trecător. Când trotuarele nu sunt chiar aşa de aglomerate, comportamentul poate suferi diferenŃieri. ♦ Dacă mergeŃi în grup, lasă loc şi celui care vine din sens opus. ♦ Grijă mare când eşti nevoit să mergi pe carosabil. Drumurile rurale pot să nu aibă trotuare. ♦ Pe şosea, mergi pe partea stângă, astfel încât să vezi maşinile care vin. ♦ MergeŃi chiar pe lângă marginea

CINCI REGULI DE A MERGE LA ŞCOALĂ CU BICICLETA nii părinŃi acceptă ca, pe drumul . spre şcoală, copiii lor să folosească bicicleta. Iată cinci reguli pentru această situaŃie: 1. Poartă casca de protecŃie. PoŃi s-o Ńii în pupitru sau în dulap pe timpul orelor de clasă. 2. Asigură-te că ai un coş sau un mic portbagaj în care să-Ńi Ńii ghiozdanul sau alte mici bagaje. 3. Dacă te însoŃeşte un prieten, mergeŃi unul după altul (nu alături). 4. Drumurile sunt aglomerate, iar în preajma şcolilor opresc autobuze şi alte maşini, aşadar, fii cu ochii în patru! 5. Parchează-Ńi bicicleta în locul destinat acestora şi asigur-o cu un lanŃ cu lacăt.

drumului şi în şir indian (unul în spatele celuilalt).

LA

ŞCOALĂ,

cu

MAŞINA

Fie că eşti în maşina tatălui, sau în alta, trebuie să-Ńi aminteşti regulile cerute de această situaŃie.

6 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

DACĂ... te urci în maşină, dar nu-Ńi poŃi pune imediat centura... ATUNCI... roagă pe cel care conduce să aştepte să te asiguri. „Domnule Radu, puteŃi aştepta, vă rog, o secundă? Nu pot să-mi pun centura de siguranŃă.” DACĂ... nu mai ai timp pentru micul dejun şi înhaŃi o banană în fugă... ATUNCI... aşteaptă să ajungi la şcoală pentru a o mânca. Unii oameni nu suportă anumite mirosuri. Pe de altă parte, vei rămâne cu coaja bananei în mână, căci nu vei avea unde să o pui. De altfel, unii oameni au reguli stricte privind mâncatul în maşina lor. DACĂ... cel care conduce este un părinte de-al tău, iar pe locurile din spate prietenii tăi fac zarvă mare... ATUNCI... spune-le: „ÎncetaŃi, vă rog eu! Tata trebuie să fie atent la condus!” Vor fi mult mai bucuroşi s-o audă venind din partea ta, iar tatăl tău va aprecia observaŃia. Indiferent în maşina cui te afli, atunci când ajungi la şcoală, asigură-te că Ńi-ai luat ghiozdanul şi ce mai era al tău şi nu uita să mulŃumeşti şoferului!

MERSUL

CU AUTOBUZUL ŞCOLII

Şoferii de pe autobuzele şcolare au o mare responsabilitate. În fiecare zi au de transportat un mare număr de copii. Cel mai important lucru de care se preocupă este siguranŃa lor. Dar trebuie să se îngrijească şi de spaŃiul în care copiii petrec o jumătate de oră, o oră sau chiar două pe zi. Atmosfera din autobuz are un impact major asupra felului în care copiii se vor simŃi în restul zilei. Şi asta depinde de şoferul autobuzului! Aceeaşi responsabilitate o au şi copiii! De felul în care se comportă depind atât siguranŃa transportului, cât şi atmosfera din autobuz. Chiar dacă şoferul pare indispus, zâmbeşte-i şi urează-i „Bună dimineaŃa”, atunci când

6 6

L

A

Ş C O A L Ă

te urci. Un „MulŃumesc”, atunci când cobori, poate asigura o călătorie şi mai plăcută la întoarcere. Urcă şi coboară repede. Atunci când se opresc, autobuzele şcolii pun luminile de avarie, iar dacă elevii se mocăie să coboare sau să urce, există tentaŃia pentru şoferii care vin din spate să depăşească autobuzul. Şoferul se străduieşte să respecte orarul. Dacă şi copiii respectă regulile, sunt cu toŃi în siguranŃă. Când copiii sunt prietenoşi şi politicoşi, întreaga atmosferă devine mult mai plăcută.

Legate de transportul cu autobuzul, sunt câteva întotdeauna şi niciodată, cât se poate de clare: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Aşteaptă semnul şoferului pentru a trece strada, atunci când urci sau cobori din autobuz. ♦ Strânge-Ńi lucrurile personale din timp, pentru a coborî sau urca repede. ♦ Păstrează un ton scăzut al vocii. Zgomotele sau zarva pot distrage atenŃia şoferului. ♦ Unde este cazul, pune-Ńi centura de siguranŃă.

6 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

NICIODATĂ: ♦ Nu te hârjoni — în special în autobuz. ♦ Nu arunca obiecte. ♦ Nu-1 sâcâi pe şofer. ♦ Nu umbla de colo-colo, atunci când autobuzul se află în mers.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Uneori, în staŃia unde aşteptăm autobuzul, unii dintre prietenii mei îi necăjesc pe câŃiva elevi din clasele inferioare. Dacă intervin, vor spune despre mine că sunt un bleg. Ce trebuie să fac?

RĂSPUNS: Trebuie să spui ceva. „Hei, Nicule, lasă-i în pace! ” După care să vorbeşti despre cu totul altceva. „Ia spune-mi, ai văzut meciul de aseară? ” Nu face morală. Pur şi simplu deturnează conversaŃia spre un subiect mai plăcut. De pildă, vorbeşte despre tema pentru acasă, despre o excursie pe care Ńi-ai planificat-o — orice ar îndepărta atenŃia prietenilor tăi de la puştii pe care-i necăjesc. Te vei bucura că ai reuşit s-o faci.

MÂNCATUL PE FUGĂ Masa luată la şcoală poate fi o aventură. S-ar putea ca tu să fii programat la masă la ora 11, şi să ai 15 de minute pentru mâncat, iar prietenul tău cel mai bun să aibă 45 de minute şi să fie programat de la 12,30. Unii se grăbesc atât de tare încât nici nu le pasă ce şi dacă mănâncă. AlŃii trebuie să stea alături de elevi necunoscuŃi, întrucât prietenii lor au alte ore de masă. Sunt situaŃii care te fac nervos şi-Ńi produc stări de indispoziŃie.

6 8

L

A

Ş C O A L Ă

CONSIDERAłIA CUM SĂ-I FACI DOAMNEI N. O ZI MAI BUNĂ Î N C H I P U I E - ł I U R M Ă T O A R E L E : Doamna N. lucrează la o cantină cu autoservire. Treaba ei e să asigure o porŃie de piure de cartofi fiecăruia din cei patru sute de elevi, în doar două ore. Unii dintre elevii care „împing” tava spun: „Bună ziua, doamnă N., ce mai faceŃi?” AlŃii: „ MulŃumesc”, iar alŃii „Nu, mulŃumesc”. Dar mai sunt şi unii care spun: „Cam naşpa piureul ăsta!” Ce diferenŃă pot face doar câteva cuvinte! ConsideraŃia înseamnă a-Ńi păsa de cealaltă persoană. Procedezi în aşa fel încât să-i faci acesteia o zi mai bună. A munci la o cantină cu autoservire nu este o slujbă uşoară. Doar prin felul în care treci prin faŃa celei care serveşte, îi poŃi face mai plăcută munca. Nu vei primi vreo răsplată pentru asta. Nici nu te va plăti cineva. Poate nimeni nu va şti. Dar doamna N. va fi mulŃumită. La fel ca şi tine.

UNELE

MANIERE ESENłIALE NU SE SCHIMBĂ

NICIODATĂ Manierele suferă modificări în funcŃie de ritmul alert al programului. Dar indiferent de modificarea suportată, de cât de repede trebuie să mănânci, de cât de aglomerată e cantina sau bufetul, sau de cei cu care stai la masă, la cantina sau la bufetul şcolii manierele sunt la fel de importante cum sunt într-un restaurant sau acasă. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Spune „te rog”, „mulŃumesc” şi „scuze” personalului care serveşte mâncarea şi celor cu care stai la masă. ♦ Strânge după tine. Adună hârtiuŃele, ambalajele sau şerveŃelele şi curăŃă-Ńi tava. ♦ Eliberează locul pentru cei care urmează. Chiar dacă mai ai timp la dispoziŃie, după ce ai mâncat părăseşte cantina sau bufetul şi continuă-Ńi discuŃiile în alt loc destinat recreaŃiilor.

6 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

NICIODATĂ: ♦ Nu mesteca cu gura deschisă. Este la fel de grosolan s-o faci la cantină, ca şi oriunde în altă parte. ♦ Nu vorbi cu gura plină. Nimeni nu te va înŃelege şi, mai rău, te poŃi îneca. ♦ Nu arunca firimituri, nu te juca cu mâncarea şi nu gargarisi băutura. ♦ Nu plescăi, nu râgâi şi nu face alte zgomote necuviincioase la masă. Sunt câteva modele de comportament care fac din servitul mesei la şcoală o activitate cât se poate de plăcută. Dacă toŃi respectă aceste reguli, masa poate reprezenta o ocazie de a socializa cu prietenii şi de a servi o masă rapidă în condiŃii bune. Ignorându-le, locul în care mănânci poate deveni o zonă de coşmar, iar directorul poate impune unele reguli stricte, astfel încât servitul mesei să însemne doar îngurgitarea mâncării şi nicidecum o ocazie de a vorbi cu prietenii tăi. ŞASE REGULI CA SĂ PREVII DEZASTRUL LA LOCUL ÎN CARE SERVEŞTI MASA: 1. Urmează indicaŃiile adultului responsabil pentru cantină sau bufet, chiar dacă nu este aşezat la masa ta. 2. Nu împinge, nu înghionti şi nu te preta la farse prosteşti pe timpul servirii mâncării. 3. łine tava cu ambele mâini şi nu atinge tăvile sau farfuriile altor copii. 4. Nu pretinde mâncarea altuia. Nu oferi propria mâncare altora. 5. Nu face comentarii referitoare la mâncarea altora sau a felului în care aceştia mănâncă. Faptul că un coleg are un regim deosebit sau îşi aduce mâncare de acasă nu reprezintă vreun motiv pentru remarci grosolane. 6. Nu-i refuza pe alŃii să se aşeze, dacă ai un loc liber la masă.

7 0

L

A

Ş C O A L Ă

Când ai timp Dacă, pe timpul meselor, vezi pe cineva că stă singur zi după zi, încearcă să te apropii de el, să-1 inviŃi în grupul tău pe timpul mesei. Poate că mănâncă singur întrucât prietenii lui au pauza la alte ore, sau s-ar putea să-Ńi răspundă: „MulŃumesc, dar trebuie să ajung în clasă”. Pe de altă parte, s-ar putea să fie un singuratic. InvitaŃia ta politicoasă, chiar dacă va trece neobservată de ceilalŃi, ar putea avea importanŃă pentru cel căruia i-o adresezi şi, în mod surprinzător, ar putea avea importanŃă pentru tine însuŃi!

AlŃi adulŃi din şcoală În afara profesorilor şi a directorului, în şcoală se mai află şi alŃi adulŃi. Aceştia, nefiind în poziŃia de a face aprecieri sau a da note, sunt îndeobşte ignoraŃi de unii elevi. E vorba de secretare, paznici, femei de serviciu, asistente medicale, bibliotecare, bufetiere şi alŃii care asigură bunul mers al lucrurilor la şcoală. A fi politicos cu aceştia este la fel de important ca a fi politicos cu profesorii sau cu directorul. Nu există „pauze” în folosirea manierelor! Aşadar, data viitoare când îl vei întâlni pe paznic, nu uita să-Ńi arăŃi respectul: salută-l aşa cum Ńi-ai saluta profesorul.

7 1

C A P I T O L U L

I V

LA JOACĂ VREMEA PETRECERILOR! Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta.

etrecerile reprezintă un eveniment social fundamental. .

Întregul scop al unei petreceri este să fii împreună cu

.

prietenii tăi şi să te distrezi. Uneori, există un motiv

anume, alteori aniversezi un eveniment, sau pur şi simplu vrei să te simŃi bine alături de prieteni. Indiferent de ocazie, sunt câteva lucruri ce trebuie făcute pentru ca petrecerea să reuşească şi fiecare să se simtă bine. Aşadar, s-o luăm cu începutul!

PLANIFICAREA Planuri, planuri, planuri! Cu cât planifici mai din timp şi mai amănunŃit, cu atât petrecerea va fi mai reuşită! Trebuie să hotărăşti: ♦ Când şi unde — incluzând data, ora şi adresa. ♦ Motivul (dacă există unul). ♦ Numărul invitaŃilor şi pe cine vei invita (numai băieŃi, numai fete, sau şi unii, şi alŃii).

7 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Se va servi şi masa? Gustări? Răcoritoare? Dacă da, care anume? ♦ Ce va mai cuprinde petrecerea? Este timpul să te sfătuieşti cu mama şi cu tatăl tău. ÎŃi place sau nu, ai nevoie de sprijinul părinŃilor şi de participarea lor pentru a putea da petrecerea, aşa că implică-i imediat. În felul acesta îi faci să se simtă părtaşi la planul tău, iar tu vei căpăta convingerea că prietenii tăi vor avea o zi grozavă.

Lista invitaŃilor Cine va fi invitat? Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut atunci când dai o petrecere este să stabileşti lista cu invitaŃi. Nu vrei nici să laşi pe cineva pe dinafară, nici să jigneşti simŃămintele cuiva, dar trebuie să te limitezi la un număr anume de persoane despre care crezi că se vor simŃi bine împreună. Colegii tăi din echipa de fotbal vor şti sau nu să se distreze tot atât de bine precum cei din cercul de dans? Adeseori e o chestiune de loterie să decizi care dintre prietenii tăi se vor simŃi bine împreună. Dar e amuzant să încerci să-i „amesteci”. Uneori, cele mai reuşite petreceri sunt acelea în care invitaŃii nu se cunosc cu toŃii dinainte. La urma urmei, te au pe tine în calitate de prieten comun. Alcătuirea unei liste adecvate de invitaŃi este cel mai important lucru atunci când dai o petrecere. Totul poate fi perfect, dar dacă inviŃi oaspeŃi care nu se simt bine împreună sau jigneşti sentimentele cuiva, petrecerea nu va avea succesul pe care-1 speri.

InvitaŃiile Vei scrie invitaŃii sau vei da telefoane? În oricare caz, sunt câteva lucruri de care e bine să Ńii seama. Prin telefon: Asigură-te că invitaŃia este făcută într-un mod deschis şi sincer. „Bună, Marcel. Sâmbăta viitoare, după-masă, dau o petrecere şi sper că vei veni şi tu.” Nu începe cu o întrebare: „Ce faci sâmbăta viitoare, după-amiază?” ÎŃi pui oaspetele în dificultate. Asta pentru că, dacă răspunde

7 4

L

A

J O A C Ă

DILEMA LISTEI DE INVITAłI ALEGERI MULTIPLE D A C Ă . . . dai o petrecere şi vrei să-i inviŃi pe toŃi din clasă, cu excepŃia unuia singur pe care nu-l agreezi deloc. ATUNCI... 1. Îi inviŃi pe toŃi, cu acea excepŃie? 2. Îi inviŃi pe toŃi, fără nici o excepŃie? 3. Alegi un grup mai mic de prieteni pentru acea petrecere, astfel încât să nu fii nevoit să laşi o singură persoană pe dinafară? RĂSPUNS CORECT: Ori varianta 2, ori varianta 3. Alegând 2, s-ar putea să ai surpriza să constaŃi că persoana pe care n-o agreai este una deosebită şi care va începe să-Ńi placă. Varianta 3 e mai uşoară, întrucât nu se observă că ai lăsat pe dinafară o anume persoană. De pildă, poŃi invita copiii din vecini sau pe cei din echipa de fotbal. Ori, doar o jumătate din colegii de clasă. Mai târziu, poŃi da o altă petrecere la care să-i inviŃi pe ceilalŃi. Niciodată nu alege varianta 1. Riscul de a jigni profund este foarte mare, dacă-i inviŃi pe toŃi, cu excepŃia persoanei pe care n-o agreezi.

„Nimic”, şi apoi îl inviŃi tu, se va simŃi obligat să accepte. Dar dacă i-ar fi plăcut mai degrabă să rămână acasă? Făcând invitaŃiile, nu uita: 1. Să fii clar asupra datei, orei şi adresei petrecerii. 2. Să explici modul în care pot ajunge la tine, dacă nu cunosc locaŃia. 3. Să nu insişti să participe la petrecere, dacă te refuză. 4. Să le faci cunoscut dacă au de adus ceva în mod special, cum ar fi costume de baie, echipament de baschet ori CD-uri. În scris: Asigură-te că trimiŃi invitaŃiile cu destul timp înainte. Uneori e nevoie de zile pentru ca scrisoarea să ajungă la destinaŃie. Dacă există un motiv anume al petrecerii, alege o invitaŃie cu un desen reprezentativ şi chiar menŃionează-1 în mod expres.

7 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

1. Scrie lizibil! 2. Precizează cine dă petrecerea. Dacă dai petrecerea împreună cu alŃi câŃiva prieteni, adaugă-le numele în ordine alfabetică. 3. Precizează clar data, ora şi adresa petrecerii. 4. Fă şi o mică schiŃă a străzii, dacă adresa nu e cunoscută de toŃi. 5. Indică ce fel de răspuns preferi — telefonic, adaugă numărul de telefon, în scris, adaugă adresa, prin e-mail, menŃionează adresa ta de e-mail. 6. Dacă înmânezi personal invitaŃiile la şcoală, asigură-te că toŃi din clasa ta — din grupul sau echipa ta — a primit una. De asemenea, cere îngăduinŃa profesorului de a proceda astfel.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Mama şi-a propus să fie cu noi pe tot timpul petrecerii. Cum să-i spun că petrecerea e pentru prietenii mei, nu pentru ea?

RĂSPUNS: Trebuie să discuŃi aspectul acesta cu mama ta înainte de petrecere. Dacă începi prin a-i spune că ştii că va fi acasă şi că va dori să vadă cum decurg lucrurile cu petrecerea, îŃi va fi mai uşor să o rogi să fie cât mai discretă. S-ar putea să înŃeleagă că prietenii tăi şi cu tine v-aŃi simŃi mult mai bine dacă un adult n-ar sta cu voi tot timpul. Totuşi, părinŃii trebuie să fie prezenŃi atunci când sosesc invitaŃii, să mai intre când şi când în încăpere (de pildă, pentru a servi gustările, fără să pară evident că vor să supravegheze) şi, la sfârşitul petrecerii, pentru a-şi lua rămas-bun de la invitaŃi. În timpul petrecerii se pot uita la televizor sau pot trebălui prin bucătărie, dar trebuie să se afle prin preajmă. Dacă vei discuta toate acestea cu părinŃii tăi înainte de petrecere, vei constata că succesul e aproape garantat.

7 6

L

LA

A

J O A C Ă

VENIREA ŞI LA PLECAREA INVITAłILOR

ÎNTOTDEAUNA : ♦ Întâmpină-Ńi fiecare oaspete cu un zâmbet şi un salut. ♦ Prezintă-i părinŃilor şi oricărui alt membru al familiei aflat de faŃă, dacă nu se cunosc. ♦ Arată-le invitaŃilor unde-şi pot lăsa hainele. ♦ Fii atent când pleacă, pentru a-Ńi lua rămas-bun. ♦ MulŃumeşte fiecăruia că a venit. ♦ AnunŃă-Ńi părinŃii dacă unul dintre invitaŃi nu are asigurat drumul spre casă.

NICIODATĂ : ♦ Nu ignora vreun invitat, atunci când soseşte, doar pentru că eşti prins într-o conversaŃie. Cere-Ńi scuze, du-te să-l saluŃi şi fă prezentările care se impun. ♦ Nu uita să-i prezinŃi pe invitaŃi unii altora. ♦ Nu-l face pe un invitat să aştepte, atunci când s-a hotărât să plece, întrerupe-Ńi conversaŃia cu „Scuză-mă, trebuie să-i spun la revedere lui Marcel”, iar după plecarea oaspetelui reia-Ńi conversaŃia.

ÎN

TIMPUL PETRECERII

În timpul petrecerii trebuie să te asiguri că fiecărui invitat i se acordă atenŃia cuvenită, că toŃi primesc gustări şi răcoritoare şi au şansa să participe la toate activităŃile. (Vezi şi capitolul „A fi o bună gazdă”.) ♦ Dacă e o petrecere de aniversare şi deschizi cadourile primite, mulŃumeşte fiecăruia pentru darul adus.

7 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Înainte de a te aşeza la masă, asigură-te că fiecare are mâncare îndeajuns. ♦ Dacă sunt plănuite unele activităŃi, descrie tuturor în ce constau şi asigură-te că fiecare are materialele cerute. Foarte important e să urmăreşti ce se întâmplă. A fost lăsat cineva deoparte? E cineva prea zgomotos sau sâcâitor? S-a format vreo „bisericuŃă” unde se vorbeşte în şoaptă? Este muzica dată prea tare? Par invitaŃii plictisiŃi? Unii se adaptează mai uşor, alŃii mai greu. Aceasta este provocarea de a fi gazdă a unei petreceri. „AtenŃie! Mergem cu toŃii la jocul de popice!” poate fi singurul lucru ce-l ai de spus pentru a-i face pe toŃi să participe. Sau va trebui să chemi în ajutor pe unul dintre părinŃii tăi, dacă e vorba de un invitat care-şi dă în petic. Aminteşte-Ńi: cu cât mai bine planifici totul dinainte şi cu cât precizezi mai bine activităŃile, cu atât mai uşor îŃi va fi să-i faci pe oaspeŃii tăi să se simtă bine — incluzându-te şi pe tine!

IDEI PENTRU CINCI PETRECERI AMUZANTE Oricine se bucură să participe la o petrecere reuşită. Petrecerile tale încep cu mult înainte, încă de la primele aniversări ale zilei tale de naştere, plănuite şi organizate de părinŃii tăi. Crescând, îŃi aduci şi tu contribuŃia la întocmirea listei cu invitaŃi, la activităŃile care pot avea loc (cu excepŃia surprizelor). Şi probabil că nu te vei mulŃumi să ai doar o petrecere pe an. Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta. Petrecerile pot fi mici sau mari. O petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea este bună. Primul pas e alegerea tipului de petrecere. Al doilea pas — părinŃii tăi: cu ei discuŃi ideea ta, stabileşti data şi felul în care-i vei „răsplăti” pentru petrecere, precum şi felul în care vor ajuta la transport

7 8

L

A

J O A C Ă

sau la prepararea bucatelor. Iată câteva idei de petreceri la care să te simŃi bine cu prietenii tăi!

PENTRU

UN GRUP MIC

(DE

LA

4

LA

6

INVITAłI)

Clasica pyjamas party Invită 4 sau cel mult 6 prietene. AnunŃă-le să ajungă la timp pentru cină şi să-şi aducă pijamalele şi pernele favorite. Când au ajuns, vorbiŃi şi luaŃi cina, vorbiŃi şi instalaŃi o „tabără” în sufragerie, vorbiŃi şi prăjiŃi floricele, vorbiŃi şi ascultaŃi muzică, vorbiŃi şi urmăriŃi filmul preferat, vorbiŃi şi vorbiŃi până când adormiŃi. DimineaŃa serviŃi ciocolată fierbinte, suc şi gogoşi. Apoi fiecare poate pleca. Nu uita să le mulŃumeşti prietenelor că au venit.

Picnic pe plajă sau în parc Invită şase prieteni să te însoŃească la un picnic pe plajă sau în parc. Trebuie de asemenea să-i rogi pe părinŃii tăi şi pe unul dintre părinŃii prietenilor tăi să vă asigure transportul cu maşina şi să vă supravegheze,

7 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

dacă înotaŃi. În ziua petrecerii, împachetează mâncarea pentru picnic şi strânge scaunele pliante, prosoapele, umbrela, spray-ul de ŃânŃari, un radio sau un CD player cu baterii, precum şi o minge. Trezeşte-te de dimineaŃă pentru a-Ńi aduna prietenii. Ei vor trebui să-şi aducă costumele de baie, prosoapele şi vreun CD preferat. Pe timpul zilei veŃi înota, veŃi juca diferite jocuri, veŃi mânca, veŃi asculta muzică, veŃi vorbi. La sfârşitul petrecerii, adulŃii îl vor duce pe fiecare invitat acasă.

Turneu de golf în miniatură Invită cinci persoane pentru două echipe a câte trei membri fiecare. Începe prin a oferi o gustare uşoară la tine acasă — sendvişuri sau chipsuri — după care îndreptaŃi-vă spre terenul de minigolf. JucaŃi şi stabiliŃi învingătorii (fiecare trebuie să câştige câte ceva) pentru cel mai mic scor, cel mai mare scor, cea mai caraghioasă lovitură, cea mai iscusită, pentru marcatul din prima — dacă există — pentru cel mai în formă jucător etc. Oferă premii surpriză şi diplome hazlii. Înainte de a-i conduce acasă, oferă-le câte o îngheŃată.

PENTRU UN GRUP MAI MARE ( D E L A 8 L A 15 I N V I T A ł I ) Gazdă havaiană Plănuieşte o petrecere cu tema Hawaii. Invită la masă zece, unsprezece prieteni, de la ora 18 sau 18,30 până la 21,30 (sau mai târziu, dacă părinŃii tăi sunt de acord). InvitaŃiile pe care le trimiŃi pot avea desene cu palmieri, colane înflorate sau surferi. Roagă-Ńi invitaŃii să poarte cămăşi havaiene. PoŃi decora camera cu obiecte cu iz tropical. Oferă-le invitaŃilor câte o ghirlandă de flori atunci când sosesc; dacă vremea permite, dă petrecerea afară, pune un CD cu muzică havaiană şi serveşte mâncare specifică — ananas, grătar

8 0

L

A

J O A C Ă

de peşte sau de pui, fructe proaspete şi sucuri. Dacă ştii pe cineva care dansează hula, roagă-l să vă înveŃe.

Grătar cu echipa de sport Dacă faci parte dintr-o echipă, invită-Ńi coechipierii la un grătar de sfârşit de sezon. Invită-l şi pe antrenor. Decorează spaŃiul petrecerii cu teme sportive. Foloseşte oricare dintre obiectele din sezonul trecut, fotografii ale echipei, programul meciurilor, şi lipeşte-le pe un panou cu hârtie colorată. Se pot mânca

FĂ-O ŞI CA ZI DE ANIVERSARE! oŃi transforma oricare dintre tipurile . de petrecere de mai sus în petrecerea de ziua ta de naştere! Dacă procedezi astfel... ♦ AnunŃă-i despre asta pe invitaŃii tăi. ♦ Include în meniu şi tortul aniversar. ♦ Aminteşte-Ńi că prietenii îŃi vor aduce cadouri de ziua ta. Deschizându-le în timpul petrecerii, nu uita să mulŃumeşti fiecăruia în parte.

hamburgeri, pui sau cârnaŃi fripŃi pe grătar, chipsuri şi salată de fructe. Ca desert, o prăjitură uriaşă, decorată cu o temă sportivă. Dacă ai DVD-uri sau videocasete cu meciurile echipei, foloseşte-le. Programează chiar şi un mic meci neoficial sau procură câteva mingi pentru puŃină mişcare. Dacă plouă, formează două echipe pentru un joc pe calculator.

Oricare tip de petrecere alegi, asigură-te că părinŃii tăi se află prin preajmă. Dacă nu trebuie să participe la jocurile voastre, e nevoie să-şi facă prezenŃa cunoscută când e vorba de pregătit mâncarea, de pus oarecare ordine în petrecere şi de rezolvat unele probleme care pot să apară.

0 petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea este bună.

8 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

PRIETENI N O I ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Profesoara Laurei şi a Iui Katy le numeşte partenere pentru executarea unui proiect artistic. Este primul lor an când sunt colege de clasă. Descoperă că se plac una pe alta, iar Katy îi propune Laurei să o viziteze sâmbătă. Laura acceptă şi fiecare îşi înştiinŃează părinŃii. Ce pot face Katy (gazda) şi Laura (oaspetele) pentru a întări noua lor prietenie?

A

FI O BUNĂ GAZDĂ — KATY

♦ Katy trebuie să fie pregătită pentru sosirea Laurei. Nu ar fi frumos să o facă să aştepte ca să-şi sfârşească ea jocul video cu fratele ei. ♦ Katy trebuie să-şi planifice câteva activităŃi astfel încât ea şi Laura să nu stea uitându-se una la alta şi întrebându-se ce ar avea de făcut. Katy ar trebui să aibă la îndemână câteva variante: „Pot să-Ńi arăt un album cu proiectele mele artistice de anul trecut, sau am putea asculta un CD nou. Ce Ńi-ar plăcea să faci?” (Fiind vorba de o nouă prietenie, orice activitate care duce la cunoaşterea reciprocă este bună.) ♦ Katy trebuie s-o implice pe Laura în orice fel de activitate. De pildă, dacă ea face un puzzle, e frumos să o invite şi pe Laura. „ÎŃi place puzzle-ul? Mie, da! Uite, stai aici şi încearcă să găseşti piesele potrivite!” Dacă Laura răspunde că nu-i place jocul, atunci Katy, în calitate de gazdă, trebuie să renunŃe la puzzle şi să propună o altă activitate. ♦ În funcŃie de ora din zi, Katy ar trebui să-i ofere Laurei o gustare sau chiar s-o invite la masă. AtenŃie la cum se formulează invitaŃia. În loc de „Vrei să mănânci ceva?”, Katy trebuie să spună „Masa nu e gata încă. Vrei până atunci nişte floricele sau fructe?”

8 2

L

A

J O A C Ă

♦ Katy trebuie să o facă pe Laura să se simtă bine. De pildă, dacă vede că Laurei îi este cald, atunci trebuie să deschidă fereastra sau să dea drumul la aerul condiŃionat.

VIZITELE PESTE NOAPTE ALEGERI MULTIPLE

A

FI UN BUN INVITAT

—

LAURA ♦ Laura trebuie să fie punctuală — indiferent de ora stabilită.

DACĂ ... petreci o noapte în casa prietenului tău şi toată familia urmăreşte un film interzis minorilor sub 16 ani, deci interzis şi Ńie...

ATUNCI ...

din casa lui Katy. Nu trebuie să-şi pună

1. Îi spui prietenului că nu-Ńi este permis să urmăreşti acel film şi citeşti o carte în timpul ăsta? 2. Îi suni pe părinŃii tăi şi le ceri permisiunea să urmăreşti filmul? 3. Urmăreşti filmul şi le spui a doua zi despre asta părinŃilor tăi, întrebându-i ce ar fi trebuit să faci? 4. Urmăreşti filmul şi nu spui nimic părinŃilor?

picioarele pe scaune, trebuie să întrebe ce

RĂSPUNS CORECT : varianta 1

farfurie şi ce pahar poate folosi. Obligatoriu,

sau 2. Varianta 3, poate. Varianta 4, niciodată. Răspunsul numărul 4 va fi întotdeauna greşit. Doar tu ştii care dintre celelalte este cel mai potrivit pentru tine. Cel mai bine ar fi să discuŃi şi să hotărăşti dinainte cu părinŃii tăi posibilitatea să fii invitat să faci ceva care nu-Ńi este permis acasă.

♦ Laura trebuie să fie pregătită să accepte propunerile gazdei. Dacă va spune „Nu, nu-mi place să fac asta” la tot ce-i propune Katy, prietenia lor nu va merge prea departe. Laura, de altfel, ar putea descoperi că-i place o activitate pe care n-a mai desfăşurat-o. ♦ Laura trebuie să fie atentă la obiectele

o va lăsa pe Katy să umble la aparatele electronice. Dacă sparge sau strică vreun obiect, Laura se va oferi imediat să-l înlocuiască sau să-l repare. ♦ Dacă Laura trebuie să dea un telefon, îi va cere mai întâi voie lui Katy. ♦ Laura trebuie să se ofere să ajute la strângerea mesei, la spălatul farfuriilor sau la punerea în ordine a lucrurilor.

8 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

IMPORTANT

ATÂT PENTRU GAZDĂ, CÂT SI PENTRU OASPETE Katy şi Laura trebuie să apeleze la bunele maniere pe care le-au deprins. Aici sunt incluse saluturile, prezentările, comportamentul în timpul mesei, purtarea unei discuŃii şi altele. De pildă, de cum soseşte Laura, Katy trebuie s-o prezinte părinŃilor ei şi celorlalŃi care se află în casă. Laura o va întreba pe Katy (şi pe părinŃii ei) dacă poate ajuta la punerea sau strângerea mesei. Katy ar trebui să-i spună Laurei despre rânduielile din timpul mesei în familia lor, iar Laura ar trebui să se conformeze. Vorbind una cu cealaltă, vor trebui să-şi acorde atenŃia cuvenită (să fie bune ascultătoare).

CÂTEVA LUCRURI ESENłIALE DACĂ RĂMÂI PESTE NOAPTE Dacă rămâi la un prieten în vizită una sau mai multe nopŃi, e bine să ştii câteva lucruri. Gazda: ♦ Asigură-te că invitatul tău cunoaşte rânduielile din casa ta. ♦ Asigură-te că i-ai desemnat un loc în care să-şi pună lucrurile personale. ♦ Fă în aşa fel încât să se simtă bine (dacă nu poate dormi decât cu o lumină aprinsă, înmânează-i o lampă de veghe). Invitatul: ♦ Există o vorbă din bătrâni: „Când eşti la Roma, poartă-te ca romanii”. Adică, aflându-te în vizită, respectă regulile casei. ♦ łine-Ńi lucrurile personale în propria-Ńi geantă, nu le răspândi prin baie. ♦ AnunŃă-Ńi gazda dacă ai nevoi speciale (de pildă, o lumină aprinsă peste noapte). ♦ După vizită, scrie un bileŃel de mulŃumire.

8 4

L

A

J O A C Ă

AM FĂCUT ROST DE BILETE... A merge la un concert, la un recital sau la teatru poate reprezenta o experienŃă interesantă. Muzicienii sau actorii s-au pregătit ore, zile, săptămâni, luni de-a rândul, exercitându-şi talentul pentru a oferi un spectacol agreabil care să încânte audienŃa. Culorile, luminile, sunetele, muzica, dansul şi costumele creează un spectacol pe placul tuturor. Oamenii vin la spectacol pentru că vor să se afle acolo — s-ar putea să fi făcut chiar un sacrificiu pentru a-şi putea plăti biletele. Iată însă că e nevoie doar de o singură persoană care să strice atmosfera — una care să mănânce, să vorbească sau să se foiască tot timpul. Atunci când te afli la un concert, la un recital sau la teatru, este foarte important, ca spectator, să respecŃi actorii şi audienŃa.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Săptămâna trecută am fost la un concert. Copiii care stăteau în faŃa mea vorbeau, râdeau şi şuşoteau tot timpul. Asta m-a făcut să nu mă bucur de spectacol. Ce-ar fi trebuit să le spun?

8 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

RĂSPUNS: Ar fi existat riscul să ajungi într-o situaŃie delicată, dacă le-ai fi spus ceva. Copiii aceia deja au arătat că nu dau doi bani pe ce gândeşti tu sau ceilalŃi despre comportamentul lor. Se pare că n-ar fi Ńinut seama de orice le-ai fi spus. De aceea, cel mai bun lucru pe care l-ai fi putut face ar fi fost să anunŃi un paznic sau pe cineva din personalul de serviciu, cerându-i să-i potolească. Aceştia sunt singurii în măsură să asigure un comportament decent al spectatorilor. Dacă ai fi încercat tu să faci ordine, s-ar fi putut să dai naştere unui scandal şi mai mare.

CÂTEVA REGULI DE BAZĂ PENTRU SPECTATORI ♦ Fii punctual! Altfel, vei fi nevoit să-i deranjezi pe alŃii ca să-Ńi ocupi locul. (Există unele săli în care nu Ńi se da voie să intri după începerea spectacolului, decât în pauză.) ♦ Nu vorbi cu prietenii tăi în timpul

C Â N D S O R A TA E VEDETĂ E o senzaŃie aparte să urmăreşti un spectacol atunci când la el participă cineva cunoscut. Iată de ce este foarte important să respecŃi munca surorii tale, dacă e cazul ei. Fluierăturile şi miorlăiturile care provin din partea ta, aflat în public, o pot distrage şi-i va veni mult mai greu să se concentreze. Dar ce-ar fi dacă, în loc de asta i-ai aduce un buchet de flori pe care să i-l oferi la sfârşitul spectacolului? Va aprecia cum se cuvine gestul tău! Şi vei avea timp destul să o tachinezi după spectacol!

spectacolului. Păstrează-te pentru pauză. ♦ Dacă trebuie să stai la coadă pentru bilete sau în pauză la bufet, nu te îmbrânci şi nu sări peste rând! ♦ Dacă este permis să mănânci, fă-o în linişte, nu-i deranja pe alŃii. ♦ Nu aduce mâncare sau băutură pe ascuns. ♦ Dacă trebuie să mergi la toaletă, aşteaptă să vină pauza. Spune „ScuzaŃi, vă rog” celor pe care-i deranjezi. Treci cu spatele la persoanele care-Ńi fac loc să ieşi din rând. Chiar dacă unele concerte, recitaluri sau spectacole de teatru sunt doar formale, trebuie

8 6 L

A

J O A C Ă

AVEM NEVOIE DE ARBITRI IMAGINEAZĂ - łI URMĂTOARELE : Un meci din Liga de hochei, dintr-un orăşel din SUA, Small Town, are o istorie tare neplăcută cu arbitrii. Aproape toate deciziile sunt eronate. Arbitrii nu văd faulturile, nu consemnează golurile, nu observă ofsaidurile şi sancŃionează greşeli inexistente. Drept care Liga renunŃă la arbitri. La următorul meci, antrenorii opresc jocul când li se pare lor că e fault, suporterii cred că pucul a ieşit din joc, iar jucătorii reclamă care mai de care greşeli de joc. Ce succes crezi că a avut meciul? Arbitrii trebuie să fie prezenŃi pentru ca jocul să se desfăşoare în condiŃii bune şi regulamentare. Prima dată când mai vrei să admonestezi arbitrii, aminteşte-Ńi de Small Town, din SUA, şi arată-le mai mult respect!

să respecŃi aceleaşi reguli. Fie că te afli la un meci, la cinema, la circ sau la o piesă şcolară, cei din jurul tău merită consideraŃie. Vor fi tare deranjaŃi dacă te foieşti, dacă vorbeşti sau chicoteşti cu prietenii tăi tot timpul. Aşadar, indiferent de tipul de spectacol, respectă-i pe cei din jur, şi toată lumea se va simŃi minunat.

SPORTURI... SPORTIVE! Ce au în comun albinele, un meci de fotbal, o dezbatere, un meci de tenis şi alegerea şefului clasei? Sportivitatea! Sportivitatea este modul în care trebuie să te manifeşti într-o competiŃie. Ori de câte ori participanŃii la o competiŃie îşi probează iscusinŃa unii împotriva altora — existând învingători şi învinşi — felul în care evoluezi este la fel de important ca şi victoria! În orice întrecere vor exista mereu învingători şi învinşi. Competitorii se străduiesc din greu să câştige. A câştiga sau a pierde reprezintă o stare emoŃională puternică. Iar când intervin emoŃiile, manierele sunt uneori uitate.

8 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Or, tocmai manierele sunt cele care te ajută să treci peste asemenea momente! Sportivitatea presupune să-Ńi aminteşti cum trebuie să te comporŃi chiar şi în competiŃia cea mai acerbă! Iată câteva idei de bază: ♦ Respectă regulile. Fie că joci într-o echipă sau candidezi la şefia clasei, învaŃă regulile şi respectă-le. ♦ Nu te certa cu arbitrii sau cu cei care au putere de decizie. Ei sunt acolo pentru a asigura buna desfăşurare a jocului, a competiŃiei. S-ar putea să greşească, dar de cele mai multe ori apreciază corect. Hotărârile lor sunt definitive, iar dacă le conteşti, nu ajungi nicăieri. ♦ Arată consideraŃie celorlalŃi competitori. Împarte echipamentul. Nu te înfuria şi pleca acasă cu mingea, dacă e una singură! Asigură-te că participă toŃi. Laudă-i pe cei care au o prestaŃie bună. ♦ MulŃumeşte coechipierilor. Chiar dacă ieşi câştigător sau învins în alegeri, asigură-te că ai mulŃumit tuturor celor care te-au ajutat în „campanie”. Dacă e vorba de un sport, mulŃumeşte antrenorilor, managerilor şi celorlalŃi membri ai echipei.

8 8

L

A

J O A C Ă

♦ Evită lăudăroşenia şi împăunarea! Încercând să arăŃi cât eşti tu de bun, îi faci pe ceilalŃi să se simtă jenaŃi. Şi, astfel, nu pari deloc bun!

CÂŞTIGĂ ŞI PIERDE CU ELEGANłĂ Nimănui nu-i place atunci când cel care pierde e răutăcios, dar nici când cel care câştigă e lăudăros. Şi unii, şi alŃii se fac vinovaŃi de a fi pus un accent prea mare pe victorie. Bucură-te de joc, de compania celorlalŃi, bucură-te de faptul că-Ńi poŃi exercita talentele (ca jucător individual sau în echipă), că poŃi duce jocul la bun sfârşit! Cum să fii un bun învingător sau cum faci să ştii să pierzi?... Simplu!

Un bun învingător: ♦ MulŃumeşte celui care a pierdut pentru meciul bun. ♦ E bucuros că a câştigat, dar nu se laudă. ♦ Evită să se supraaprecieze — nimeni nu poate învinge de o mie de ori.

Un bun perdant: ♦ MulŃumeşte învingătorului pentru meciul bun. ♦ Nu se bosumflă şi nu stă supărat. ♦ Nu învinovăŃeşte niciodată pe alŃii pentru că a pierdut. ♦ Se gândeşte cum să facă să câştige data viitoare.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Uneori mă simt frustrat când pierd un meci, pentru că am impresia că arbitrul a Ńinut cu adversarul. Ar trebui să-i reproşez ceva arbitrului la sfârşitul meciului?

8 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

RĂSPUNS: Joacă atât de bine cât poŃi! Dacă, într-adevăr, arbitrul a favorizat adversarul, lasă-l pe antrenor să protesteze. Este singurul care are dreptul să discute cu arbitrii anumite aspecte care nu sunt foarte clare şi să le lămurească.

DACĂ

EŞTI SPECTATOR

Sportivitatea nu se aplică doar competitorilor. Atunci când te afli în tribună sau pe marginea terenului, faci parte din evenimentul sportiv. O susŃinere civilizată, cu strigăte şi încurajări, va ajuta echipa ta favorită. Unii comentatori ar spune chiar că „dai aripi echipei”! Cel mai important lucru e să găseşti echilibrul între „a fi în joc” şi în afara lui. Este uimitor cât de mult poate influenŃa comportamentul unei persoane măsura în care o alta se bucură de un eveniment sportiv. Manierele te pot ajuta să găseşti acest echilibru, astfel încât să te bucuri de succesul echipei tale, fără să-i necăjeşti pe cei din jur.

Suporterii buni: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Se bucură de jucătorii în formă din echipa favorită. ♦ Se aşază când ceilalŃi din jur stau aşezaŃi. ♦ Îşi manifestă sprijinul pentru oricare dintre jucătorii care au fost faultaŃi. ♦ Când îşi susŃin echipa, folosesc un limbaj curat. NICIODATĂ: ♦ Nu huiduie când echipa lor pierde. ♦ Nu se bucură când un jucător din echipa adversă este lovit. ♦ Nu aruncă diverse obiecte în teren. ♦ Nu strigă obscenităŃi sau jigniri, când îşi susŃin echipa.

9 0

C

A P I T O L U L

V

ÎN SOCIETATE MANIERELE BUNE FAC VECINI BUNI ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice de distracŃie. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îl afectează pe ceilalŃi..

C

ândva, Robert Frost a scris un poem în care spunea: „Gardurile bune fac vecini buni”. Poate, dar şi bunele maniere fac vecini buni. Fie că locuieşti într-un aparta-

ment, fie într-o casă, manierele fac viaŃa mai bună şi mai uşoară tuturor. Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse. ♦ Salută-Ńi vecinii când îi vezi dimineaŃa. Spune „Bună dimineaŃa” cu zâmbetul pe faŃă. ♦ Oferă-Ńi ajutorul. „Să vă ajut cu sacoşele acelea?” ♦ Nu produce zgomote, în special dacă e prea devreme, prea târziu sau în timpul odihnei de după-amiază. ♦ Nu sta la taifas cu grupul, blocând intrarea în casa vecinului sau intrarea în scara blocului.

9 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Cere voie înainte de a intra pentru vreun

PRĂJITURI

motiv în curtea altuia.

DE CASĂ?

♦ Nu intra niciodată în casa vecinului, fără să

oamna Rădulescu locuieşte în . vecinătatea ta. Nu are copii, dar îi place să aibă grijă de copiii vecinilor. LocuinŃa ei e plină de prăjituri de casă, bomboane, reviste şi alte surprize plăcute. Ea cumpără bilete la tombole, bilete la spectacole, susŃine cu bani UNICEF-ul şi e un suporter al echipei liceului din apropiere. Ori de câte ori ajută un copil din vecini, alŃi cinci sună la uşa ei! Înainte de a te hotărî să faci parte din cei cinci, trimite o ilustrată doamnei Rădulescu, în care să scrii: „Am primit bomboane şi prăjituri de casă din partea dumneavoastră şi vă mulŃumesc”. Dacă va dori, doamna Rădulescu va lipi ilustrata pe uşa ei, pentru a o vedea şi ceilalŃi cinci copii care-i sună la uşă fără să fie chemaŃi. Ea trebuie lăsată în pace pentru a-şi vedea de proiectele ei de ajutorare, fără să fie deranjată tot timpul. De asemenea, va aprecia recunoştinŃa ta şi faptul că încerci să n-o deranjezi fără rost.

ÎMPRUMUTUL

ai permisiunea!

RESPECTĂ

PROPRIETATEA

CELUILALT

DACĂ... cel mai scurt drum spre prietenul tău e prin curtea vecinului, prietenul tău şi cu tine folosindu-i des, veŃi vedea că lăsaŃi deja prin iarbă o adevărată cărare. AI PUTEA... să ceri voie, înainte de a trece pe proprietatea altuia. Orice activitate care ar aduce prejudicii proprietăŃii altuia este total interzisă. Poate că vecinul tău a făcut un efort deosebit pentru a avea un gazon frumos. Vorbeşte cu el. S-ar putea să fii nevoit să-Ńi schimbi drumul. S-ar putea să existe o altă parte a proprietăŃii lui pe unde nu l-ar deranja să treci. Cele câteva minute pe care le câştigi trecând direct peste gazonul vecinului nu merită problemele pe care Ńi le faci cu vecinul tău. Ai posibilitatea să opreşti un „război” înainte să înceapă.

ŞI CREDITUL

Un vechi proverb spune: „Nici nu împrumuta, nici nu lua pe datorie”. Dar în comunităŃile unde vecinii se înŃeleg bine, împrumutul sau îndatorarea pot reprezenta lucruri normale.

9 2

Î

N

S O C I E T A T E

„Bună, Radu, pot împrumuta culegerea ta de probleme? Pe a mea am uitat-o la şcoală şi am nevoie să studiez pentru un concurs.” Câteva maniere fundamentale cu privire la împrumut şi la datorii sunt de-ajuns pentru a-i face pe vecini să coopereze în aceste chestiuni.

Dacă tu eşti cel care împrumuŃi ÎNTOTDEAUNA: ♦ Aminteşte-Ńi că „te rog” şi „mulŃumesc” sunt cuvinte esenŃiale pentru orice tip de relaŃie. ♦ Înapoiază obiectul în condiŃiile în care l-ai primit. Dacă-l strici, repară-l sau cumpără unul nou. Dacă îl pierzi, înlocuieşte-l. ♦ Înapoiază obiectul de îndată ce nu mai ai nevoie de el. NICIODATĂ: ♦ Nu împrumuta vreun obiect fără să ceri mai întâi voie. ♦ Nu da mai departe obiectul împrumutat. ♦ Nu face din împrumut un obicei. O dată la ceva timp, e în regulă, dar vecinul tău s-ar putea să se supere dacă-l vei trata ca pe o bibliotecă.

CÂINI,

PISICI ŞI ALTE ANIMALE

DE COMPANIE Neplăcerile provocate vecinilor de animalele de companie sunt adesea dintre cele mai greu de evitat, căci implică un animăluŃ cu blană sau nu, la care tu sau vecinul tău ŃineŃi foarte mult. Cea mai bună soluŃie e să previi aceste neplăceri provocate de animalele de companie sau să le înlături rapid. S-ar putea să-Ńi vină greu să crezi că nu toŃi îl iubesc pe cel mai bun prieten al tau, căŃeluşul Rex, dar este foarte posibil. Iată câteva motive: ♦ CăŃeluşii tăi dau iama prin florile din grădina vecinului.

9 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Pisica ta de şapte ani stă exact lângă coteŃul păsărilor şi vrea să le atace. ♦ Întreaga zi cât tu eşti la şcoală, iar părinŃii tăi la serviciu, câinele tău latră întruna. ♦ CăŃeluşii tăi scurmă în gunoi şi împrăştie peste tot resturile menajere. ♦ Vecinii tăi se tem de şerpi, iar şarpele pe care-l creşti în casă stârneşte groaza la gândul că ar putea scăpa, deşi nu s-a-ntâmplat niciodată. ♦ Câinele tău jucăuş sare pe vecinii care trec prin apropiere. Desigur, câinele e prietenos, dar vecinilor nu le prea plac câinii. Ce ai de făcut? Arată consideraŃie vecinilor tăi. łine-Ńi câinii sub control. De altfel, există o lege care obligă stăpânul câinelui să-l Ńină în lesă. Respect-o! Dacă pisicile tale deranjează vecinii, Ńine-le în casă. (Oricum, e bine să le Ńii în casă în orice condiŃii. Pisicile care stau în locuinŃă trăiesc mai mult decât cele care stau afară.) Dacă ai un şarpe sau un crocodil, arată-le vecinilor întregul sistem de securitate. Mai gândeşte-te dacă-Ńi laşi câinele singur acasă pentru o perioadă mai lungă, iar dacă nu ai încotro, du-1 în acea parte a locuinŃei unde ştii că lătratul lui n-ar deranja vecinii. Dar nu întotdeauna câinele tău provoacă problemele. Ce faci atunci când ai necazuri din cauza câinelui vecinului?

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Câinele vecinilor sare la noi în curte şi face numai giumbuşlucuri. Este un animal simpatic, dar nu prea îmi convine că se joacă în curtea noastră. Ce să fac?

9 4

Î

N

S O C I E T A T E

RĂSPUNS: Cere părinŃilor tăi să te ajute în această problemă. Ei ar putea vorbi cu vecinul pentru a-l ruga să-şi Ńină câinele în curte. I-ar putea spune că animalul face mizerie în curtea voastră, iar voi călcaŃi în ea! Există posibilitatea ca vecinul să nu fi ştiut de aşa ceva şi să-l Ńină, pe viitor, în curtea lui. De asemenea, mama şi tatăl tău, cunoscând legea cu privire la lesă, i-ar putea atrage atenŃia asupra acestui lucru. Dacă nici aşa nu se rezolvă, atunci părinŃii tăi vor anunŃa hingherii care vor găsi soluŃia corectă.

Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse.

„EXTINDEREA” CASEI

TALE

Vecinii de curte sau cei din bloc sunt asemenea unei familii extinse. Practic, trăieşti de ani buni cu vecinii de alături sau cu cei de pe strada ta. Iată de ce este important să păstrezi relaŃii cât mai strânse. Ajutorul dat vecinului în gospodărie, petrecerile între vecini, sprijinul dat la necaz sau la nevoie dezvoltă şi întăresc tradiŃiile care îmbogăŃesc viaŃa comunităŃii. Caută să fii cât mai politicos cu vecinii. În felul acesta vei avea relaŃii solide. Aminteşte-Ńi că bunele maniere fac vecini buni.

9 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

ŞI LA MALL EXISTA BUNE MANIERE? Cel care a creat mallurile s-a gândit şi la copii — fast-fooduri, magazine de CD-uri, de ochelari de soare, jocuri video, cinema! Faptul că este o locaŃie sigură, închisă între graniŃe bine stabilite, face ca părinŃii să-şi poată lăsa pentru o vreme copiii mai mari singuri, ocazie cu care aceştia îşi pot petrece timpul cu prietenii lor. „Perfect, voi trei puteŃi acum să faceŃi ce vreŃi, singuri. Nu mergeŃi însă la alt etaj şi pe la 12 ne întâlnim la fast-food. Asta înseamnă peste o oră.” Sau, dacă eşti mai mare, propunerea părinŃilor tăi ar putea suna astfel: „Perfect, voi trei veŃi rămâne acum singuri. Dar NU părăsiŃi mallul. Peste trei ore ne întâlnim la ieşire!”

VÂNZĂTOARE NEPOLITICOASĂ DAC Ă ... ai un magazin favorit la mall în care găseşti hainele care-Ńi plac, dar vânzătoarea ori te ignoră, ori se Ńine după tine, ca şi cum te-ar suspecta.

ATUNCI ... 1. O întrebi pe vânzătoare de ce se Ńine după tine. 2. O ignori şi faci ce Ńi-ai pus în gând. 3. Nu te mai duci la acel magazin, întrucât sunt atâtea altele. RĂSPUNS CORECT : Nu te obosi cu varianta 1. Confruntarea nu merită efortul. Răspunsul corect îl reprezintă varianta 2 sau varianta 3. Alege-o pe cea care-Ńi convine.

9 6

Î

N

S O C I E T A T E

Faptul că părinŃii te-au lăsat singur nu înseamnă că trebuie să laşi deoparte manierele. Bunele maniere au rolul să-Ńi asigure o şedere cât mai plăcută. Când te arăŃi politicos sau prietenos cu ceilalŃi, te vor trata la rândul lor cu respectul pe care li-l arăŃi.

CINCI

REGULI DE BAZĂ ÎN MALL

1. Lasă loc şi celorlalŃi oameni care se află în mall. Atunci când te plimbi pe paliere cu prietenii, Ńine doar unul sau doi de braŃ. Un grup în care copiii merg câte şase, şapte dă impresia unei avalanşe care mătură totul în calea ei. 2. Controlează-Ńi cuvintele. Spune: „ScuzaŃi”, „MulŃumesc” şi „Vă rog” vânzătoarelor, celorlalŃi funcŃionari şi chiar prietenilor tăi. Când spui „Vă rog” înseamnă că soliciŃi, când nu, înseamnă că ceri! Când spui „MulŃumesc” arăŃi că apreciezi, când nu, arăŃi lipsă de recunoştinŃă. 3. Volumul. E simplu: vorbeşte cât mai încet! Nu striga, nu Ńipa şi nu râde în hohote. 4. La fast-food foloseşte numai masa de care ai trebuinŃă. Evită să ocupi alte scaune sau mese cu pachetele tale. CurăŃă după tine. Adună-Ńi resturile, pune masa şi scaunele la loc, acolo unde le-ai găsit şi şterge masa dacă ai murdărit-o.

9 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

A SUFERI DIN PRICINA ALTORA

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

5. Foloseşte-Ńi bunele maniere. Spune „Bună dimineaŃa” vânzătoarelor. Zâmbeşte. Deschide uşa unei alte persoane. Nu-Ńi Ńine prietenii aliniaŃi în faŃa ta. Pune lucrurile la loc,

neori când adulŃii văd un grup de . copii, imaginea care le vine în minte este cea a ultimului grup întâlnit. S-ar putea să suferi tu pentru felul în care s-au comportat aceia. Una dintre vânzătoare ar putea reacŃiona neplăcut nu datorită Ńie, ci datorită celui care a fost în magazin înaintea ta cu câteva minute. Nu e corect? Ai dreptate, nu e corect! Dar aşa se prezintă situaŃia! Şi singurul lucru pe care-l poŃi face e să încerci să schimbi imaginea adulŃilor despre adolescenŃi prin chiar propria comportare.

pe umeraşele sau în rafturile de unde le-ai luat. Dacă întâlneşti un alt prieten sau un prieten de familie, prezintă-l, dacă prietenii cu care eşti nu-l cunosc deja.

DIN

PERSPECTIVA

PĂRINłILOR TĂI „Ia spuneŃi-mi, Ioana şi Rodica, chiar vreŃi să rămâneŃi singure? Perfect, aveŃi două ore. ÎntoarceŃi-vă aici la ora unu şi, vă rog, nu vorbiŃi şi nu mergeŃi nicăieri cu străini, şi mai ales nu plecaŃi din mall.”

Oricâte asigurări ai da tu părinŃilor tăi că nu se va întâmpla nimic deosebit în acest timp, ei tot îşi vor face griji. Nu pentru că nu ar avea încredere în tine — dacă n-ar avea, nu te-ar lăsa singură! Dar îşi închipuie atâtea lucruri care s-ar putea întâmpla, încât nu le pot ignora pur şi simplu. Dacă vrei ca încrederea reciprocă să se întărească, sunt câteva lucruri de care trebuie să Ńii seama: ♦ Respectă ora la care Ńi s-a spus să te întorci! Fiecare minut de întârziere li se pare părinŃilor o oră întreagă, căci se tem pentru siguranŃa ta. Fii deştept, fii respectuos... fii punctual! ♦ Nu depăşi spaŃiul asupra căruia aŃi căzut de acord. Dacă nu depăşeşti limitele stabilite, data următoare părinŃii tăi îŃi vor extinde aria de plimbare.

9 8

Î

N

S O C I E T A T E

♦Povesteşte-le cum a fost. Sunt curioşi să afle cum te-ai simŃit şi ce-ai făcut. Este un mare pas pentru ei şi vor fi nerăbdători să afle noutăŃi de la tine. ♦ łine seama de faptul că părinŃii tăi ar putea avea prieteni care să se afle şi ei în mall. Gândeşte-te cum i-ar putea afecta acŃiunile tale pe părinŃii tăi, dacă prietenii lor te-ar vedea şi le-ar spune părinŃilor unele lucruri neplăcute. Cam asta ar fi! Doar atât şi e de-ajuns ca să arăŃi respectul cuvenit părinŃilor tăi şi Ńie însuŃi. Bucură-te de ieşirea la mall, distrează-te cu prietenii tăi şi poartă-te în aşa fel încât să fii sigur că vei veni şi data viitoare.

DISTRACłIA ÎN LOCURI PUBLICE Gândeşte-te la un grup de copii care merg la plajă şi vor să joace fotbal. Observă, însă, că pe plajă se mai află o familie şi hotărăsc să se mute ceva mai la o parte. Iată ce înseamnă bune maniere! Şi probabil şi distracŃia e mai mare, din moment ce nu vor fi nevoiŃi să fie atenŃi să nu-i lovească pe ceilalŃi. Prin consideraŃia arătată, copiii îşi fac lor şi familiei celeilalte o zi cât se poate de plăcută. Există o mulŃime de locuri, în cadrul sau în afara comunităŃilor, destinate activităŃilor fizice şi distracŃiei: plaje, parcuri, patinoare pentru rotile, pârtii de schi, alei pentru biciclete, patinoare, popicării, piscine etc. Aceste locuri au câteva lucruri în comun:

NU FOLOSI ÎN J U R Ă T U R I njurăturile sunt spuse pentru a şoca. . Adevărul este însă că nu şochează. MulŃi adulŃi le-au auzit de mii de ori şi nu sunt şocaŃi sau impresionaŃi de persoanele care le folosesc. Copiii s-ar putea să se arate şocaŃi când le aud pentru prima oară, dar nu durează mult până ce se schimbă impresia, dacă continuă să le audă mereu şi mereu.

♦ Aici se distrează oameni de toate vârstele.

9 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Există şi echipe competitoare, dar mulŃi vin în calitate de spectatori, doar pentru distracŃie, nu pentru întreceri. ♦ Copiii pot merge în aceste locuri cu prietenii lor. ♦ În aceste locuri există şi bufete. E posibil să ai bune maniere şi să te şi distrezi? Nu numai că e posibil, dar bunele maniere cresc şansele ca distracŃia să fie deplină.

CONSIDERAłIA —

TREI ÎNTREBĂRI

ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice destinate distracŃiei. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îi afectează pe ceilalŃi. Sunt foarte mulŃi oameni care vor să desfăşoare aceeaşi activitate ca tine. Este foarte important să nu faci în aşa fel încât să îi împiedici. Cel mai bine e să priveşti în jurul tău şi să-Ńi pui trei întrebări: 1. Ceea ce faci tu jenează oare pe altcineva? Oare ai monopolizat pista de carting şi nimeni altcineva nu mai poate să se plimbe cu cartul? 2. Activitatea ta creează probleme altora? Dacă patinezi alături de prietenii tăi, nu rişti oare să loveşti un începător care nu prea are autocontrol pe patine? 3. Te gândeşti la zgomotul pe care-l faci? Nu este cumva dat prea tare volumul de la CD-player, sau nu cumva vorbeşti pe un ton prea ridicat?

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Iarna trecută am fost la schi şi acolo se aflau doi băieŃi care nu voiau să stea la rând pentru telescaune şi ne-o luau înainte. Ce ar fi trebuit să le spunem?

1 0 0

Î

N

S O C I E T A T E

PERSOANE CARE POT AJUTA n locurile publice există personal plătit care să te ajute în caz că ai probleme cu cineva . de acolo. De asemenea, îŃi vor atrage atenŃia dacă tu eşti în culpă. Fii respectuos cu aceştia. Misiunea lor e să te facă să fii în siguranŃă şi să te distrezi după cum vrei. Având un comportament adecvat, îi ajuŃi să-şi facă treaba aşa cum se cuvine: ♦ Salvamarii. Trebuie să se concentreze asupra a ceea ce se petrece pe apă. Nu vorbi cu ei când sunt atenŃi la ce se petrece în larg, iar dacă îŃi cer să ieşi din apă, supune-te imediat. ♦ Paznicii din parc. Se află acolo pentru siguranŃa ta şi pentru protecŃia mediului. Dacă ai nedumeriri, întreabă-i pe ei. Dacă îŃi cer să nu intri într-o anumită zonă, urmează-le îndemnul, căci s-ar putea să fie pentru protecŃia mediului sau chiar pentru protecŃia ta. ♦ Îngrijitorii patinoarului. Au grijă să întreŃină gheaŃa curată şi sigură. Dacă le spun tuturor să schimbe direcŃia de patinat, atunci direcŃia trebuie schimbată. Iar când le cer să părăsească gheaŃa pentru a aduce maşina de curăŃat, folosiŃi răgazul pentru niŃică odihnă. ♦ Lucrătorii de la bufet. Mai ales când e timpul mesei, şi toŃi sunt înfometaŃi, respectă rândul format. Lucrătorii de la bufet nu pot să prepare aşa de repede mâncare pentru toŃi. Bombănelile şi strigătele nu ajută la nimic!

RĂSPUNS: Uneori, trebuie doar să le arăŃi că i-ai văzut. „Scuze, dar coada pentru telescaune este acolo!” Dacă asta nu foloseşte la nimic, nu intra în conflict cu ei. PoŃi atrage atenŃia responsabilului de la telescaune despre comportamentul băieŃilor, iar acesta va avea grijă să restabilească ordinea.

1 0 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

DE LA F U N D A ł I A A M E R I C A N Ă PENTRU ORBI OPT IDEI PENTRU A-łI ARĂTA PREOCUPAREA Atunci când te afli în preajma unei persoane oarbe sau cu defecŃiuni de vedere: 1. Prezintă-te, astfel încât persoana să ştie cine e în cameră şi cu cine discută. 2. Foloseşte un ton natural. Nu vorbi nici tare, nici încet, decât dacă are şi o defecŃiune de auz. 3. Adresează-i-te direct, nu prin intermediul însoŃitorului cu care ar putea fi. 4. Nu te feri să foloseşti cuvinte cu privire la văz. Nu va fi nici o problemă dacă vei spune: „Stai să vezi ce şcoală nouă avem!” sau „Ai văzut reportajul de ieri despre câini?” 5. Nu teferi să descrii lucruri referitoare la culori, forme, desene sau tipare. 6. Dacă vezi că persoana e gata să se lovească de ceva, spune-i calm, dar ferm: „Aşteaptă o secundă, e un scaun chiar în drum”, după care oferă-te s-o iei de braŃ. 7. Nu hrăni, nu te juca şi nu mângâia câinele însoŃitor, dacă are unul, oricât de frumos ar fi. Este „la muncă" şi ar fi nepoliticos să-l tulburi. 8. Atunci când sfârşeşti discuŃia sau pleci din cameră, nu uita să spui „La revedere” sau „Am plecat, ne vedem altă dată”, ca să nu se trezească respectiva persoană că vorbeşte de una singură.

CUM ÎI TRATĂM PE CEI DIFERIłI DE NOI COPIII

SUNT COPII

Indiferent de calităŃile sau deficienŃele lor, copiii sunt copii. Le place să râdă, obosesc după ce-şi fac lecŃiile, se supără uneori pe părinŃi, le place să se uite la televizor şi, mai presus de orice, le place să fie cu alŃi copii. Aşa că, dacă un copil cu deficienŃe fizice intră în clasa ta sau se mută în vecinătate, cel mai bun lucru pe care-l poŃi face e să-1 chemi alături de tine. Vei învăŃa lucruri noi şi vei şti cum să procedezi în situaŃii diferite. Cunoscându-l mai bine, dincolo de deficienŃele lui s-ar putea să descoperi un suflet deosebit şi

1 0 2

Î

N

S O C I E T A T E

să-l placi aşa cum este el. Înainte să ştii, va fi prietenul tău, şi nu copilul cu cerinŃe speciale. Iată câteva linii de conduită care te vor ajuta să înŃelegi diferenŃele ce-l caracterizează pe prietenul tău din clasă sau din vecinătate: ♦ Se aplică toate manierele de bază — saluturi prieteneşti, zâmbete, rugăminŃi şi mulŃumiri, ca şi prezentări. ♦ Nu eticheta copiii după deficienŃele lor. Spune: „Avem în clasă un elev care este orb”, nu „Avem un orb în clasă”. ♦ Oferă-Ńi sprijinul. Află de la persoana respectivă sau de la însoŃitorul ei cum ai putea ajuta. PoŃi să Ńii uşa pentru o persoană în scaun cu rotile sau pentru un orb, aşa cum faci şi pentru altcineva. Dar nu împinge căruŃul prin uşă şi nu lua de braŃ pe cineva, fără ca mai întâi să ai acceptul pentru acest lucru. ♦ Fă-Ńi timp să afli câte ceva despre situaŃia respectivă. Vorbeşte cu părinŃii tăi. Caută pe Internet. Sunt multe organizaŃii care oferă informaŃii despre situaŃiile care necesită o preocupare specială.

DACĂ AI O DEFICIENłĂ FIZICĂ MulŃi dintre copiii pe care-i întâlneşti la şcoală sau în vecinătate nu cunosc prea multe despre persoanele cu nevoi speciale. Nu ştiu cum să procedeze pentru a le ajuta, chiar dacă ar vrea s-o facă. Pot spune sau face lucruri nepotrivite, fără să-şi dea seama că rănesc sau jignesc. Nu e o scuză, dar se poate întâmpla! Le poŃi uşura situaŃia spunându-le câte ceva despre cum pot să te ajute. Roagă-i să Ńină uşa deschisă, dacă te afli într-un scaun cu rotile. Dacă ai probleme de auz, fă-i să înŃeleagă că Ńi-ar fi mai uşor dacă Ńi-ar vorbi în faŃă. Explică-le că ai nevoie de o pauză pentru a-Ńi face, eventual, injecŃia cu insulina. MulŃi dintre copii vor fi bucuroşi să te ajute sau să-Ńi devină prieteni. Pur şi simplu au nevoie să afle ce ai vrea să facă ei.

1 0 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

VIZITA LA SPITAL – „LINIŞTE, VĂ ROG!" A face vizite la spital sau la un sanatoriu poate fi uneori destul de complicat. Locurile respective sunt împănate cu semne, sunete şi mirosuri ciudate. Persoana pe care o vizitezi s-ar putea să nu se simtă prea bine şi să aibă nevoie de odihnă şi recuperare. Chiar şi a discuta cu persoana respectivă poate fi dificil. Urmând regulile de mai jos, poŃi face însă vizita plăcută atât pentru tine, cât şi pentru pacient: 1. Sună înainte la telefon şi programează-Ńi vizita, pentru a nu ajunge la spital exact când prietenul tău e luat pentru un consult la radiografie. 2. Vizita trebuie să fie scurtă. Persoana pe care-o vizitezi s-ar putea să fie obosită. VeŃi avea destul timp de vorbit, când se va întoarce acasă. 3. Dacă vrei să-i duci prăjiturile tale favorite, asigură-te înainte că are voie să mănânce aşa ceva. 4. Dacă fişa medicală se află în cameră, nu te uita în ea. Fişele medicale sunt personale şi nu te uiŃi prin ele, aşa cum nu te uiŃi în carnetul personal al cuiva uitat pe masă. 5. Linişte, vă rog! Cei aflaŃi în spitale sau sanatorii au nevoie de odihnă, ca şi de îngrijiri medicale. MulŃi dintre ei nu se simt bine. Persoanele mai în vârstă se tulbură mai repede. Păstrează un ton coborât al vocii, evită râsetele zgomotoase sau în hohote şi nu te juca cu volumul radioului sau televizorului. Dacă persoana pe care o vizitezi are un coleg de cameră, fii cu atât mai grijuliu în a păstra liniştea în timpul vizitei tale.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Urmează să îmi vizitez mătuşa la spital. E nevoie să-i duc vreun cadou?

1 0 4

Î

N

S O C I E T A T E

RĂSPUNS: PoŃi oricând să-i duci o ilustrată cu urări de sănătate. Unele sunt drăguŃe, altele comice. Înainte de a alege între atâtea stiluri, gândeşte-te la persoana căreia i-o duci. Florile sau o mică plantă pot lumina camera searbădă de spital. Evită însă aranjamentele florale complicate. Unele rezerve de spital sunt mici şi rămâne puŃin spaŃiu pentru altceva. Sau poate că mătuşii tale i-ar plăcea un animal de pluş. Ideea e să aduci puŃină veselie, nu să umpli rezerva, aşa că gândeşte-te la ceva mic. Dacă ştii că e permis pentru dieta ei, poŃi să-i aduci o farfurie cu prăjituri de casă. Dar lucrul cel mai important e că o vizitezi. Înainte de orice, mătuşa ta se va bucura că te vede. Aşa că intră cu un zâmbet pe faŃă şi cu noutăŃi care s-o înveselească. Vizita ta va fi astfel cel mai frumos dar pe care i-l poŃi face.

ÎN G E N U N C H I , ÎN P I C I O A R E SAU AŞEZAT? ÎŃi petreci noaptea în casa prietenului tău. În ziua următoare eşti invitat la rugăciunea de dimineaŃă. Dar în familia ta acest obicei al rugăciunii de dimineaŃă nu există, lucru pentru care acum eşti puŃin tulburat şi n-ai vrea să greşeşti cu ceva. Cu cât mai mult ştii despre ce se aşteaptă de la tine, cu atât experienŃa ta se va îmbogăŃi. Mai ales că vrei să te simŃi şi bine când faci ceva. Aflând câte ceva despre ce urmează să se întâmple vei fi mai pregătit. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-Ńi veni mai uşor:

Întreabă-Ńi părinŃii S-ar putea ca ei să fi participat la o rugăciune de dimineaŃă sau să aibă prieteni care au acest obicei. Ei pot şti ce ai de făcut. Întreabă-i în ce măsură poŃi participa la aşa ceva. Dacă eşti de altă credinŃă, te vor sfătui să stai cuminte în timpul rugăciunii.

1 0 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Întreabă-Ńi prietenul Când îŃi faci planul să stai cu prietenul tău, întreabă-l dacă e nevoie de vreo îmbrăcăminte anume. Se îmbracă prietenul tău în vreun fel diferit pentru rugăciune? Întreabă-Ńi prietenul la ce să te aştepŃi. Se va cânta? Se va merge la slujbă? Participă copiii la toate sau doar la unele servicii religioase?

Urmăreşte-Ńi prietenul Vezi dacă îngenunchează, stă în picioare sau se aşază. Dacă părinŃii tăi Ńi-au sugerat să stai jos, fă-o în linişte. Nu e nevoie să cânŃi, să te rogi sau să îngenunchezi — mai ales dacă vreuna dintre aceste manifestări te fac să te simŃi stânjenit.

Urmăreşte rugăciunile sau imnurile din carte Multe credinŃe beneficiază de cărŃi de rugăciuni sau de imnuri. Dacă ai început să înŃelegi câte ceva despre slujba religioasă, va fi interesant să înŃelegi ceva şi despre religia respectivă.

EŞTI

MUSAFIR

La cele mai multe slujbe religioase există ritualuri şi reguli care fac parte din credinŃa respectivă. Membrii congregaŃiei sunt la curent cu toate acestea. Dacă participi la aşa ceva, o faci în calitate de oaspete şi trebuie să te comporŃi în aşa fel încât să fii unul bun. Principalul lucru este să-Ńi arăŃi respectul, chiar dacă nu înŃelegi exact ce se întâmplă.

ÎNTOTDEAUNA: ♦ Vorbeşte încet, pe un ton respectuos atunci când te afli într-un spaŃiu de rugăciune.

1 0 6

Î

N

S O C I E T A T E

♦ Stai liniştit pe timpul slujbei religioase. ♦ Asigură-te că ai haine curate, călcate, şi nu rupte sau pătate. NICIODATĂ: ♦ Nu purta o îmbrăcăminte sumară. Evită şorturile sau pantalonii prea scurŃi, bustierele sau hainele transparente, chiar şi atunci când nu există o regulă strictă pentru îmbrăcăminte. ♦ Nu mânca prăjituri sau bomboane şi nu mesteca gumă pe timpul slujbei. ♦ Nu alerga, nu-Ńi ridica picioarele pe mobilă, nu-Ńi trage scaunul în spate şi nu atinge obiectele religioase. ♦ Nu ofta zgomotos şi nu te arăta plictisit. ♦ Nu râde sau nu te plânge de ritualurile religioase sau de vreo altă parte a ceremoniei, chiar dacă gazda ta o face.

CELULARUL ÎN LOCURI PUBLICE TURBULENłA

TELEFOANELOR MOBILE

(CÂND

NU EXISTĂ NICI O REGULĂ) łi-ai dorit vreodată să nu fi existat nici o regulă şi fiecare să facă ce vrea şi ce-i place? Asta s-a şi întâmplat odată cu inventarea telefoanelor mobile. Nimeni nu a inventat şi un model de comportament pentru ele. Oamenii folosesc telefoanele mobile oricând şi oriunde vor. Telefoanele mobile sună în restaurante, la cinema, la teatru, în clasă şi chiar în biserică. Oamenii poartă convorbiri personale în locuri publice. Călătorii care încearcă să se relaxeze înainte de un zbor sau cei care vor să se odihnească în parcuri sunt bombardaŃi cu amănuntele unei despărŃiri amoroase sau ale unei afaceri pe cale să se încheie. Este turbulenŃa telefoanelor mobile!

1 0 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

Închide-l! Telefoanele mobile sunt foarte bune! ÎŃi poŃi anunŃa părinŃii dacă întârzii, eliminând astfel neînŃelegerile şi certurile cu ei. Apoi, posibilitatea de a suna pe cineva atunci când te-ai rătăcit sau eşti la necaz reprezintă un mare avantaj pentru siguranŃa ta. Prin urmare, nu e o idee bună să renunŃi la telefonul mobil, indiferent cât de

P E N T R U

C O P I I

TELEFOANE MOBILE: DA SAU NU? urbulenŃa telefoanelor mobile nu . duce nicăieri. Oamenii devin foarte nervoşi atunci când aceste telefoane sunt folosite în mod necivilizat. Au apărut astfel măsuri de siguranŃă. Unele locuri au propriile reguli. Mai jos oferim o listă cu locurile publice care ar putea avea reguli de folosire a telefoanelor mobile. Înainte de a-Ńi folosi telefonul, asigură-te că nu le încalci!

grosolani sunt unii când îl folosesc.

AVIOANE

SĂLI DE CINEMA

Poanta e să nu fii grosolan!

METROURI

SĂLI DE CONCERTE

♦ Închide-l! Fii stăpânul mobilului

TRENURI

RESTAURANTE

tău, nu sclavul lui. Lasă-Ńi căsuŃa

TEATRE

BISERICI

poştală să-Ńi preia mesajele, după care, când eşti sigur că nu-i deranjezi pe ceilalŃi, ascultă-le şi răspunde la ele. ♦ Lasă-i pe cei din jurul tău să-şi guste tihna. Dacă eşti nevoit să-Ńi foloseşti telefonul, du-te într-un colŃ sau într-un loc mai îndepărtat, sau pur şi simplu ieşi din încăpere. Nu reintra până nu Ńi-ai terminat convorbirea şi ai închis telefonul. Atunci când eşti silit să vorbeşti la orice tip de telefon în public, păstrează un ton coborât. ♦ VibraŃiile. Dacă eşti nevoit să-Ńi laşi telefonul deschis pentru că aştepŃi un apel, pune-l pe modul vibrare. Soneria unui mobil face parte dintre cele mai supărătoare zgomote. ♦ Păstrează un ton cât mai scăzut. Când eşti silit să vorbeşti la orice tip de telefon în public, păstrează un ton cât mai jos. Nu e nevoie să urli în receptor!

1 0 8

Î

N

S O C I E T A T E

♦ Evită să-Ńi speli rufele în public, scutindu-i pe ceilalŃi de amănuntele problemelor tale personale. „Mamă, eu sunt nebun după Rodica, aşa că anunŃ-o tu pe Sanda că eu...” Aşteaptă să rămâi singur pentru a vorbi despre astfel de probleme. ♦ Nu încerca să mergi şi să vorbeşti în acelaşi timp. Dacă suni tu sau eşti sunat, opreşte-te din ceea ce faci, vorbeşte la telefon şi abia apoi întoarce-te la activitatea desfăşurată. Atunci când vorbeşti la telefon, trebuie să te concentrezi, ceea ce te poate face să dai peste alŃii sau să te împiedici. Chiar dacă nu se ajunge până la un accident grav de maşină, te poŃi răni pe tine sau pe alŃii, întrucât atenŃia ta e îndreptată spre ceea ce vorbeşti. Şi mai ales nu vorbi la telefon atunci când traversezi strada! Aminteşte-Ńi că toate manierele legate de folosirea telefonului se aplică şi la telefoanele mobile (vezi subcapitolul „Să tot vorbeşti!”). Acest model de comportament este doar o extindere, de la telefoanele clasice la cele mobile, a consideraŃiei pe care trebuie s-o acorzi.

CU VOCE TARE Atunci când porŃi o conversaŃie, sunt mai multe lucruri care te ajută să înŃelegi ce spune cealaltă persoană: mişcări ale capului, expresii faciale, mişcarea buzelor, rotirea ochilor şi gesturile mâinilor. La o discuŃie prin telefon, de orice tip ar fi el, aceste indicii dispar. În plus, cei care folosesc telefoanele mobile nu sunt întotdeauna siguri că persoana de la celălalt capăt al firului înŃelege ce i se spune. Şi atunci, ce se întâmplă? Oamenii vorbesc mai tare. Şi e gălăgie cât cuprinde!

1 0 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Se mai poate întâmpla ca persoana care vorbeşte să nu înŃeleagă ce i se spune de la celălalt capăt al firului, având astfel tendinŃa să strige: — Nu aud ce-mi spui. — Cm... ste... fareău... — POFTIM? — Cm... ste... fareău... — NU AUD CE ZICI! — CUM SE MAI SIMTE FRATELE TĂU! Şi astfel vă treziŃi amândoi Ńipând, când adevărata problemă e legătura telefonică proastă. Atunci când te afli într-un spaŃiu public, îi faci părtaşi pe toŃi din jurul tău la propriile tale frustrări şi la problemele fratelui tău. Şi asta pentru că nu-Ńi controlezi vocea, chiar dacă înŃelegi ceea ce-Ńi spune interlocutorul tău.

1 1 0

C

A P I T O L U L

V

I

DE P A RT E DE C AS Ă AVIOANE, TRENURI ŞI AUTOMOBILE Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren, călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie!

P

leci într-o vacanŃă mult aşteptată pe timpul verii. Există însă şi o problemă: primele douăzeci de ore va trebui să le petreci fie într-o maşină, împreună cu părinŃii tăi, cu

sora ta, cu câinele şi toate bagajele necesare (cu o posibilă pauză de opt ore într-un motel, când vei dormi în acelaşi pat cu sora ta), fie într-un avion, alături de alte 230 de persoane (când vei petrece 3 ore în aeroport, poate chiar la miezul nopŃii), fie într-un autocar, alături de încă 35 de persoane care vor încerca să doarmă. Toate astea pot fi stresante din cale-afară. Ce ai putea face ca să-Ńi uşurezi situaŃia?

1 1 1

C

O D U L

E

M I L Y

IA-łI

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

MĂSURI DE PREVEDERE

Ia cu tine câteva lucruri de care te poŃi ajuta într-un spaŃiu restrâns: ♦ CărŃi, reviste, benzi desenate care-Ńi fac plăcere. Nimic nu face să treacă timpul mai repede decât o aventură sau o poveste care te acaparează. ♦ Jocuri — bingo, play station, şah magnetic sau cărŃi de joc. ♦ O trusă pentru scris — rechizite, ilustrate haioase, markere şi creioane, plicuri, timbre şi o agendă cu adrese. ♦ O trusă pentru desenat — hârtie, markere, creioane colorate, cărbune. ♦ Radiouri portative, CD-playere sau casetofoane, cu casetele sau CD-urile tale preferate. Roagă-i pe părinŃii tăi să-Ńi facă un pacheŃel cu mâncare şi răcoritoare. ♦ Pungi cu snackurile care-Ńi plac. ♦ Fructe proaspete. ♦ Evită mâncărurile cu mirosuri puternice — brânza camembert, de pildă, sau usturoiul. ♦ Sucuri, apă minerală. Roagă-Ńi părinŃii să-Ńi dea şi Ńie o copie a itinerarului călătoriei, pentru a şti în orice moment unde te afli şi unde va fi următoarea oprire, fără să mai întrebi tot timpul. În timpul călătoriei, gândeşte-te şi la celelalte „sardine” care trebuie să călătorească alături de tine.

1 1 2

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

IA O PAUZĂ e timpul călătoriei s-ar putea să ai posibilitatea de a te mai dezmorŃi: la terminalul unui . aeroport, la o oprire pe traseul autocarului sau într-un loc ales anume. În aceste intervale, trebuie să Ńii seama de următoarele patru reguli: 1. Grupurile sanitare. Dacă există un rând, aşteaptă cu răbdare. Aruncă hârtiile la coş şi nu face mizerie. 2. Lasă loc şi altora. În sălile de aşteptare, nu-Ńi pune bagajele pe scaunele pe care ar putea sta şi alŃi călători. 3. Mergi, nu alerga. Nu eşti pe un teren de joacă. Chiar dacă e benefic pentru dezmorŃirea picioarelor, nu fugi, ci mergi la pas. 4. . Scările rulante. Te simŃi ispitit să mergi contra sensului scărilor rulante sau să te iei la întrecere cu ele, dar un aeroport nu este un loc de joacă. Dacă cineva este rănit, planurile tale de călătorie vor suferi întârzieri serioase.

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Încerci să te odihneşti niŃel. Ştii că somnul face ca timpul să treacă mai repede. Problema e că persoana din spatele tău şi-a întins picioarele şi presează pe scaunul tău. Apoi se ridică pentru a merge la toaletă şi se sprijină de spătarul scaunului tău. E oricum destul de dificil să dormi pe timpul călătoriei, iar un alt călător poate înrăutăŃi acest lucru. Nu face şi tu la fel. Evită să loveşti, să tragi sau să te îndesi în scaunul altuia.

1 1 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Între tine şi vecinul tău e un scaun liber. Dar acesta e plin până la refuz cu cărŃile, CD-urile, sandvişurile şi alte lucruri ale acestuia, în devălmăşie. Te incomodează mai mult decât dacă ar fi cineva aşezat pe scaun. Ce nesuferit! Prin urmare, nu face şi tu la fel. Nu-Ńi împrăştia lucrurile peste spaŃiul şi aşa restrâns al celorlalŃi călători. Dacă un scaun este liber, împarte spaŃiul acesta cu alŃii, nu-1 lua numai în stăpânirea ta.

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine jucaŃi şah pe o tablă magnetică, lucru care vă cere concentrare. În celălalt capăt, un grup de copii ascultă muzică, vorbesc cu voce tare şi râd zgomotos. Ce enervant! Vorbeşte pe un ton moderat cu familia şi prietenii tăi de călătorie. Doar nu vrei ca şi ceilalŃi din jur să participe la conversaŃie!

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: AŃi stat în maşină opt ore. Sora ta mai mică începe să strige: „Când ajungem? Mi-e foame! Sunt obosită! De ce n-am luat un avion!?” Miorlăiala e stresantă pentru oricine. Încearcă să-Ńi aminteşti asta atunci când te simŃi obosit, înfometat şi nervos că nu mai ajungi odată la destinaŃie.

UN

ZÂMBET ŞI UN TON PLĂCUT

Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren, călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie! Pot apărea mai multe inconveniente pe timpul călătoriei — întârzieri, schimbări de program, aglomeraŃii, vreme proastă şi altele pe care nici măcar nu Ńi le imaginezi. PărinŃii tăi, cei care asigură călătoria şi ceilalŃi călători sunt toŃi în aceeaşi oală cu tine. Un zâmbet şi un ton plăcut vor putea face diferenŃa. Nu vei fi capabil să schimbi

1 1 4

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

vremea, dar poŃi transforma şederea la motel în ceva plăcut, şi nu într-un dezastru. Deşi unele lucruri scapă controlului tău, îŃi poŃi alege reacŃiile. Şi, într-o anumită măsură, poŃi stabili atmosfera dintre participanŃii la călătorie. Care va fi aceasta?

AI AJUNS! Camera 524 e deasupra piscinei! łi-a luat 24 de ore de călătorie să ajungi aici, dar face! Ai înainte o săptămână întreagă. S-ar putea ca unele obiective de interes pentru tine să se afle la distanŃe mai mari, dar eşti în vacanŃă! Te afli aici cu părinŃii şi cei doi fraŃi ai tăi, iar ideea e să te odihneşti şi să te distrezi.

SPAłII

COMUNE

PLICTISEALA NU E O SCUZĂ ntr-o dimineaŃă, un excursionist se afla . sub duş în camera lui de hotel. Cu tot zgomotul duşului, poate auzi alte zgomote şi mai puternice venind de la un meci de fotbal încins pe terasă. Este revanşa de la meciul din seara precedentă. E greu să joci fotbal în linişte. Copiii respectivi încearcă să-şi alunge plictiseala jucând fotbal, dar astfel îi deranjează pe alŃii care vor să se odihnească. Plictiseala nu e o scuză pentru lipsa de consideraŃie faŃă de ceilalŃi.

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine vă întoarceŃi în cameră, când, deodată, fratele tău strigă: „Prinde-mă!” şi începe să alerge pe holul hotelului cât îl Ńin picioarele. Exact când îşi întoarce capul să vadă cât de aproape eşti, apare un alt oaspete! ZBANG! Nu e numai pericolul unui accident, ci trebuie luat în considerare şi factorul zgomot. Cei din camerele aflate pe palier încearcă poate să se odihnească, nu să fie părtaşi la vâlva unei alergări. Într-un hotel există o serie de spaŃii comune: restaurantul, magazinul de cadouri, holurile, lifturile şi scările, palierele. Deşi tentante sub acest aspect, ele nu au fost proiectate drept locuri de joacă pentru copii. Fii respectuos cu ceilalŃi oaspeŃi şi joacă-te în spaŃiile destinate acestui scop — în piscină, în sala de sport, în sala de jocuri sau pe terenurile din exterior.

1 1 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

PLĂCERI ASCUNSE eja ai aflat activităŃile pe care le poŃi desfăşura în această săptămână grozavă. Înotul, călăria, excursiile, pescuitul — iar lista poate continua. Dar poate mai există şi alte lucruri avantajoase de care merită să Ńii seama. Încearcă să adaugi la lista de activităŃi următoarele trei propuneri: 1. Vorbeşte cu cei din familia ta. Călătoria reprezintă o bună ocazie de a comunica cu cei din familia ta. Acasă, viaŃa Ńi-e plină de prieteni, şcoală, muncă şi alte activităŃi. Foloseşte acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine unul pe altul. Bucură-te de compania fiecărui membru al familiei. Poate că n-ai ştiut că tatăl tău a fost cel mai bun baschetbalist din liceu. PoŃi descoperi că ai multe în comun cu fratele tău mai mare, lucruri la care nici măcar nu te-ai gândit. 2. Fă-Ńi timp de citit, pe timpul vacanŃei. Fără telefoane de la prieteni, care să te întrerupă, poŃi avea bucuria de a descoperi un nou autor sau a-l redescoperi pe unul mai vechi. Odată, un băiat a „descoperit-o” pe scriitoarea de cărŃi poliŃiste Agatha Christie. Ştiind că a scris 66 de cărŃi, odată descoperită, avea acum ce să citească pentru mult timp. 3. Foloseşte ocazia pentru a testa mai multe mâncăruri. Fie că te afli în altă Ńară, sau într-o altă regiune din Ńara ta, sunt multe mâncăruri cu iz local. Nu le refuza pentru a mânca tot ceea ce mănânci şi acasă. Poate că descoperind o mâncare nouă, vei vrea să o ai şi acasă.

UN

PERSONAL MULłUMIT ÎNSEAMNĂ UN OASPETE MULłUMIT Fie că te afli la hotel doar pentru o noapte, sau într-o staŃiune, pe un vas de croazieră sau la o pensiune pentru o săptămână, există o mulŃime de oameni care lucrează pentru a-Ńi asigura un sejur cât mai plăcut. Pe unii îi vezi, pe alŃii, nu. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-i ajuta să li se pară slujbele şi mai atractive. Dacă îi faci să le placă activităŃile pentru care sunt plătiŃi, îŃi vei face şi tu sejurul mai plăcut. Gândeşte-te la asta. Un personal mulŃumit înseamnă îndeobşte un oaspete mulŃumit. ♦ łine cont de manierele de bază: zâmbete, saluturi, rugăminŃi şi mulŃumiri.

1 1 6

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

♦ Strânge după tine! Nu este corect să ceri cameristei să-Ńi strângă hainele aruncate peste tot, să cureŃe firimiturile de la sendvişul tău sau să ridice prosoapele aruncate alandala. ♦ Respectă regulile afişate şi instrucŃiunile. Dacă Ńi-a scăpat una şi un membru al personalului îŃi atrage atenŃia asupra ei, urmează-i indicaŃia. Nu te supăra pe el. E atribuŃia lui să-Ńi atragă atenŃia. ♦ Fă-i şi pe ceilalŃi să afle dacă îŃi place ceva — cum ar fi cea mai bună friptură mâncată vreodată. Spune-i chelnerului să-i transmită bucătarului aprecierile tale.

MASA ÎN ORAŞ - DE LA FAST-FOOD LA DINEURI Ce înseamnă pentru tine a lua masa în oraş? Te închipui probabil în maşina familiei tale, intrând într-un fast-food, comandând şi preluând mâncarea de la fereastra drive-in. Sau te închipui la o autoservire, aşezându-te la una din cele cinci linii de servire şi urmărind cât de repede înaintezi în comparaŃie cu cei de la celelalte cozi. AlŃi copii îşi imaginează un restaurant gen familial, în care meniul include puzzle-uri, glume şi alte jocuri. Sau poate viziunea ta e una despre un restaurant elegant, cu lumânări, haine adecvate cinei şi şerveŃele de pânză. A lua masa în oraş înseamnă toate astea şi chiar ceva în plus. Poate să se întâmple o dată la un timp îndelungat sau de mai multe ori pe zi, ca atunci când te afli într-o excursie. DiferenŃa e că mâncarea nu e gătită în bucătăria de acasă, că te serveşte altcineva (de la fereastra drive-in sau la masă), că nu eşti silit să speli vasele şi că plăteşti pentru ceea ce consumi.

1 1 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Trebuie să Ńii cont de maniere chiar şi la un fast-food?! Glumeşti, nu-i aşa? RĂSPUNS: Ia gândeşte-te! E nevoie de o mulŃime de maniere într-un fast-food. În cea mai mare parte e vorba de manierele de bază pe care le foloseşti în atâtea alte situaŃii. ♦ A sta la linia de autoservire îŃi cere răbdare. Nu trece de la o linie la alta. Dacă te afli în spatele unuia care comandă pentru zece persoane, poŃi trece la altă coadă, dar nu schimba mai multe linii şi nu cere prietenilor să se bage prin faŃă. ♦ Alege o singură linie. Unii consideră că e bine ca ei să stea la o linie, iar prietenul lor la o alta. Apoi cel care ajunge primul comandă pentru amândoi. Asta poate fi supărător pentru ceilalŃi de la rând. Nu o face! ♦ Foloseşte timpul petrecut la coadă pentru a te hotărî ce vei alege, astfel încât, ajuns la casă, să poŃi comanda repede. ♦ Dacă comanzi pentru mai mulŃi, cheamă câŃiva care să te ajute să cari mâncarea la masă. ♦ Strânge după tine — fii atent la petele de muştar sau ketchup de la masă. Regula într-un fast-food este să îŃi cureŃi propria masă. ♦ Dacă verşi ceva, anunŃă personalul de serviciu ca să şteargă imediat podeaua. ♦ Ca întotdeauna, foloseşte manierele de bază!

Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile.

1 1 8

D

RESTAURANTE

E P A R T E

D E

C A S Ă

ÎN CARE SE STĂ JOS

Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul familial, manierele sunt aceleaşi. Odată aşezat, ai ocazia să te uiŃi peste un meniu, să comanzi ceea ce vrei, să ai o discuŃie la masă şi să consumi apoi mâncarea pregătită şi servită de alŃii. Există câteva „întotdeauna” şi „niciodată” bazate pe consideraŃia şi respectul care vor face din masa ta una specială. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Fă un efort să ieşi din carapacea ta şi să fii sociabil. Chiar dacă restaurantul nu reprezintă una din preferinŃele tale, încearcă să te bucuri de experienŃă. A lua masa în oraş este ceva deosebit, iar atitudinea ta îi va afecta pe toŃi cei de la masă. Fă-o în sensul bun! ♦ Foloseşte paharele din dreapta ta şi pâinea de pe farfuria din stânga. ♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală, de îndată ce te-ai aşezat. ♦ Fii respectuos cu personalul de servire fie că vei comanda ceva, vei cere ceva special sau vei releva o problemă. ♦ Cere-Ńi scuze dacă trebuie să mergi la toaletă.

1 1 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Când părăseşti masa, împinge-Ńi scaunul la loc pentru a lăsa spaŃiul necesar dintre mese celorlalŃi clienŃi şi chelnerilor. NICIODATĂ: ♦ Nu comanda mai multe feluri de mâncare decât poŃi mânca. (Dacă eşti servit cu mai multă mâncare decât poŃi consuma, e un lucru, dar nu comanda mai multe feluri dacă nu poŃi mânca decât unul.) ♦ Nu te juca cu mâncarea sau cu băutura. ♦ Nu părăsi masa fără să-Ńi ceri scuze. ♦ Nu acŃiona în vreun fel care să-i tulbure pe ceilalŃi — zgomotos, din cale-afară de activ, folosind telefonul mobil sau având o atitudine nepotrivită.

Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul familial, manierele sunt aceleaşi.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Ce se întâmplă dacă mâncarea ta, în loc să fie fierbinte, e rece? Dar dacă primeşti altă mâncare decât cea comandată? Dar dacă e o muscă în supă? Dar dacă mâncarea e prea picantă? Dar dacă...?

RĂSPUNS: Dacă există vreo problemă cu mâncarea ta, anunŃă-Ńi părinŃii (sau pe părinŃii prietenilor tăi dacă eşti cu aceştia) asupra problemei. Ei pot chema chelnerul pentru a-i face cunoscută problema sau te vor lăsa pe tine să o spui. În majoritatea cazurilor, personalul restaurantului se va grăbi să o îndrepte. AngajaŃii doresc ca tu să te simŃi cât mai bine în localul lor. Dacă nu-Ńi place ceea ce ai primit, dar este ceea ce ai comandat, atunci problema e a ta şi trebuie să laşi mâncarea neatinsă pe farfurie, fără să faci vreun comentariu.

1 2 0

D

BUNELE

E P A R T E

D E

C A S Ă

MANIERE LA SERVITUL MESEI

Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile. (PoŃi revedea partea cu manierele pentru servitul mesei din capitolul ACASĂ, înainte de a merge la un restaurant.) A lua masa în oraş reprezintă o experienŃă socială clasică. Pe de o parte, un comportament grosolan o poate compromite foarte repede. Pe de altă parte, un comportament adecvat va potenŃa experienŃa, transformând-o într-una pozitivă! Încă o dată, controlul îŃi aparŃine! Cum va fi experienŃa ta când vei ieşi data viitoare?

TABĂRA ÎN CARE TE SIMłI MINUNAT Taberele se organizează de foarte mult timp, dar vara asta e prima oară când vei merge şi tu. E prima oară când te vei afla într-o tabără. În vreme ce multe tabere au propriile lor tradiŃii, există o serie de reguli care se păstrează pentru orice tip de tabără. Iată un „jurnal de maniere” care te va ajuta să te integrezi mai uşor.

PREGĂTIRILE Cu câteva săptămâni înainte de a pleca în tabără, trebuie să revezi lista cu lucrurile care se cer şi să te asiguri că le ai. Dacă administratorii taberei îŃi cer să-Ńi limitezi echipamentul la o scurtă groasă, un rucsac, un sac de dormit şi o pătură, nu-Ńi lua două scurte, pentru că nu vei putea convieŃui în bună înŃelegere timp de două săptămâni cu colegi care au una singură. Limitele impuse se datorează spaŃiului avut la dispoziŃie. Verifică dacă ai luat toate lucrurile cerute. Administratorii stabilesc lista în funcŃie de nevoile pe care le veŃi avea.

1 2 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

A L C Ă T U I E Ş T E - ł I UN S E T P E N T R U CORESPONDENłĂ Iată câteva lucruri pe care le poŃi face înainte de a pleca în tabără: 1. Găseşte o cutie îndeajuns de mare pentru a putea păstra în ea coli de hârtie, ilustrate, plicuri, creioane, pixuri, o agendă cu adrese şi timbre, dar şi destul de mică pentru a putea fi aşezată pe un raft. Decoreaz-o. Pune-Ńi numele pe ea, pentru a-Ńi fi înapoiată în caz că o vei pierde. 2. Alcătuieşte o listă cu cei cărora le vei scrie, punându-Ńi părinŃii în frunte. Bunici, unchi, mătuşi, cu toŃii vor fi bucuroşi să afle cum se simte ruda lor mai tânără în tabără. Mai adaugă trei sau patru dintre cei mai buni prieteni. De asemenea, şi fraŃii şi surorile tale vor fi plăcut surprinşi să fie incluşi pe lista ta de corespondenŃă. Adună adresele tuturor. 3. Strânge tot ceea ce ai nevoie. Personalizează ilustratele, adăugându-Ńi numele şi trasând chenare diverse. Asigură-te că ai plicuri destule. Creioanele colorate vor face ilustratele mai haioase. 4. Mergi la poştă şi cumpără timbre cât mai variate. De cum ajungi acasă, pune-le în cutia de corespondenŃă. 5. Înainte de a pleca în tabără, scrie adresele pe câteva plicuri: în felul acesta vei avea totul pregătit când te vei apuca de scris. Ajuns în tabără, îŃi va veni uşor să trimiŃi o scrisoare acasă. Şi nu uita, a scrie celorlalŃi e cea mai bună cale de a primi la rândul tău scrisori!

ZIUA

SOSIRII

Odată ajuns în tabăra de distracŃie, primul lucru pe care-l vei face este să te obişnuieşti cu locul. Vei primi propriul tău vestiar, îŃi vei întâlni supraveghetorul şi, aproape fără să-Ńi dai seama, Ńi-ai şi luat la revedere de la părinŃii tăi. Pentru unii copii aceasta e cea mai grea parte. Vei vedea câŃiva dintre ei care arată ca şi cum n-ar vrea să se despartă deloc de părinŃi. Tabăra are pregătite o mulŃime de activităŃi care să te ajute să-Ńi petreci timpul cum nu se poate mai bine şi, înainte de a vă da seama, tu şi ceilalŃi veŃi deveni „experŃi” în tabere.

1 2 2

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

Alegerea patului În cele mai multe tabere, se aplică principiul „primul venit, primul servit”. Dacă ai ajuns printre ultimii şi singurul pat rămas liber este cel de lângă uşă, atunci acela va fi al tău. Vrei să porneşti cu dreptul. Dacă zâmbeşti, dacă te integrezi şi faci un efort pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor, vei crea o impresie bună, una pe care ceilalŃi o vor avea despre tine pentru următoarele două săptămâni. Este alegerea ta. Fă o impresie bună!

PRIETENIILE Unul dintre cele mai deosebite lucruri dintr-o tabără este ocazia de a-Ńi face noi prieteni. În tabără vei sta alături de tineri de vârsta ta. Faptul că vă aflaŃi cu toŃii în aceeaşi tabără înseamnă că sunteŃi interesaŃi de acelaşi gen de activităŃi. Aminteşte-Ńi toate lucrurile pe care deja le ştii despre cum se fac şi se păstrează prieteniile şi te vei descurca în orice tabără. O scurtă rememorare îŃi poate fi de ajutor: ♦ Zâmbeşte, salută vesel pe toată lumea şi foloseşte „cuvintele magice”: te rog, mulŃumesc, cu plăcere şi scuză-mă. ♦ Respectă proprietatea celorlalŃi colegi de tabără — nu împrumuta fără să ceri voie şi nu îmbrăca scurta altuia fără ca el să ştie. ♦ Fii sincer. ♦ Fii gata să iei parte la activităŃi, fie că sunt noi pentru tine, fie că le desfăşori de ani buni acasă. ♦ Arată ce bine te simŃi, zâmbind şi luând parte la toate activităŃile.

1 2 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Vara trecută am fost în tabără şi unuia dintre colegi i s-a făcut dor de casă. Din prima noapte l-am auzit plângând în patul lui. Ce ar trebui să fac data viitoare?

RĂSPUNS: Singurătatea, faptul că te afli într-un loc nou, oboseala fizică sau psihică şi separarea de oamenii pe care-i iubeşti, toate astea amplifică dorul de casă. Trebuie să vorbeşti cu acel coleg şi să-Ńi oferi sprijinul. „Aş putea să te ajut cu ceva?” Apoi, în dimineaŃa următoare întreabă-l dacă se simte mai bine. Dacă nu, şi continui să-l auzi plângând, vorbeşte cu supraveghetorul. El este instruit să ajute copiii cu astfel de probleme şi va aprecia faptul că te interesează soarta unui alt coleg de-al tău.

DE LA ZIUA A DOUA LA A TREISPREZECEA ActivităŃile sunt programate de la deşteptare până la stingere. Participă la toate! Supraveghetorii se află acolo pentru a te ajuta să petreci un timp minunat, dar ei nu pot decât să-Ńi creeze ocaziile. Tu decizi cum le vei folosi. Obişnuieşte-te să cunoşti cât mai mulŃi colegi. Încearcă lucruri noi. Singurul mod prin care poŃi afla dacă-Ńi place tragerea cu arcul e să încerci! Este şansa ta.

1 2 4

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

Uneori, lucrurile nu merg chiar perfect. O săptămână de ploaie poate diminua entuziasmul celor din tabără. Sucul de dimineaŃă poate fi destul de amar. Dar circumstanŃele vitrege pot duce de multe ori la experienŃe deosebite. VeŃi râde cu toŃii în ultima noapte, atunci când vă veŃi aminti de ploaia care pătrunsese în cortul tău. Sau veŃi zâmbi cu toŃii când vă va fi servit ultimul pahar cu suc amar. Aşa că zâmbeşte şi bea-l! Partea cu zâmbete este cea pe care Ńi-o vei aminti mereu!

ULTIMA

ZI

ÎŃi va veni greu să crezi că au trecut atât de repede cele două săptămâni. A venit şi timpul plecării. Sunt mai multe bune maniere legate de această ultimă zi. ♦ MulŃumeşte supraveghetorilor şi personalului taberei. ♦ Ia adresele tuturor noilor tăi prieteni. ♦ Prezintă-Ńi noii prieteni părinŃilor tăi — şi prezintă-te părinŃilor lor. ♦ Împachetează-Ńi lucrurile — nu lăsa nimic în urma ta, pentru ca locul tău să fie pregătit pentru următorul „campist”. ♦ O ultimă îmbrăŃişare, lacrimi şi la revedere! Prima ta tabără s-a încheiat. Poate că vei reveni, poate că nu. Dar dacă ai dat tot ce-ai putut, dacă ai participat cu entuziasm la toate activităŃile şi i-ai tratat pe toŃi cu consideraŃie şi respect, ai căpătat o experienŃă la care vei Ńine foarte mult.

1 2 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

CINCI LUCRURI DE BAZĂ PENTRU MERSUL CU TAXIUL ntrucât sunt destul de costisitoare, . poate că nu vei merge în mod regulat cu taxiul, dar iată cinci lucruri pe care să le faci când iei unul: 1. Urcă şi coboară pe partea dinspre trotuar. 2. Lasă loc şi celorlalŃi care călătoresc cu tine. 3. Dacă tu eşti cel care spune şoferului încotro să meargă, vorbeşte clar şi îndeajuns de tare ca să te audă. 4. Dacă e altcineva care alege direcŃia, păstrează tăcerea astfel ca şoferul să înŃeleagă. 5. Aminteşte-Ńi de manierele de bază — în special de „te rog”, „mulŃumesc” şi de volumul vocii. A lua un taxi poate fi uneori o aventură, iar oamenii au o serie de amintiri despre alŃii care împing sau sunt grosolani şi se bat pentru un taxi. Cel mai important e ca tu să nu fii în centrul unor asemenea poveşti. Dacă altcineva a făcut semn taxiului, chiar dacă tu eşti mai aproape de maşină, dă-te înapoi pentru a arăta că acea persoană este cea îndreptăŃită. După ce a plecat, revino la locul tău pentru a aştepta următoarea maşină.

1 2 6

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

METROURI, AUTOBUZE, TAXIURI POLITEłEA

LA METROU

Oh, nu! Te afli exact în fundul vagonului de metrou! Este o oră de vârf şi ai fost împins puŃin câte puŃin din faŃa uşii. Oare cum vei ajunge aproape de uşă pentru a coborî la următoarea staŃie? I-ai putea împinge pe toŃi, strigând: „DaŃi-vă la o parte din calea mea!” S-ar putea să-Ńi meargă, dar vei mări stresul tuturor cu sută la sută. În loc de asta, ai putea spune: „ScuzaŃi-mă, cobor la următoarea staŃie”. Şi să-Ńi faci uşor drum prin mulŃime. Vor înŃelege cu toŃii. Şi ei au fost daŃi într-o parte şi-n alta şi trebuie să facă faŃă aceleiaşi situaŃii neplăcute. Şi asta nu e tot. Fie că e o oră de vârf, sau nu, călătoria cu metroul reprezintă o provocare. Este mai degrabă necaracteristic felul în care oamenii trebuie să se împingă şi să se înghesuie unii în alŃii. Uneori eşti nevoit să-Ńi petreci un timp îndelungat strâns lipit de nişte străini. Sunt însă moduri prin care putem transforma această situaŃie într-una mult mai civilizată.

D

E P A R T E

D E

C A S Ă

♦ łine tot timpul dreapta. Pe scări, prin pasaje, pe peroane mergi pe dreapta. ♦ Să ai pregătite cartela sau abonamentul, atunci când treci prin portiŃe. ♦ Aşteaptă ca oamenii să iasă, înainte să urci în metrou. ♦ Oferă locul oricui pare să aibă dificultăŃi în a sta în picioare — de pildă, cuiva cu pachete în braŃe, unei persoane mai în vârstă, unei persoane cu copil în braŃe sau unei femei gravide. ♦ Fii atent cu rucsacul tău. E uşor să loveşti pe cineva din spatele tău, fără măcar să-Ńi dai seama. ♦ Nu te fâŃâi de colo-colo prin metrou. ♦ Nu te sprijini de barele de susŃinere ca de un perete. Ai împiedica pe alŃii să se Ńină de ele. ♦ Nu-Ńi pune bagajul pe scaunul de lângă tine, decât dacă sunt mai multe locuri neocupate.

COMPORTAMENTUL

ÎN AUTOBUZ

MulŃi elevi sunt nevoiŃi să folosească autobuzele (troleibuzele, tramvaiele) pentru a ajunge la şcoală. Transportul în comun le asigură deplasarea nu numai la şcoală, dar şi în diferite alte direcŃii. Regulile de comportament în autobuze sunt aceleaşi ca la metrou. Dar dacă e vorba de un autobuz aglomerat — moment în care manierele devin foarte importante — trebuie precizate câteva lucruri. ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Este ora 8,00 dimineaŃa, iar tu eşti în staŃie aşteptând autobuzul care să te ducă la şcoală. In staŃie mai sunt şi alŃi elevi, adulŃi în drum spre muncă, o doamnă cu doi prichindei şi un bărbat cu baston. Cum ar trebui să procedeze cu toŃii pentru a nu-şi începe ziua cu un conflict?

1 2 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

Deşi sunt asemănări, modurile de comportament au şi unele diferenŃe faŃă de cele de la metrou. ASEMĂNĂRI: ♦ Pregăteşte-Ńi din timp biletul pentru compostare sau abonamentul pentru control. ♦ Aşteaptă-i pe cei care coboară, după care urci şi tu. ♦ Nu folosi scaunele pentru bagaje sau pentru rucsac. Dacă autobuzul e aglomerat, Ńine-l în braŃe. ♦ Oferă locul cuiva care are dificultăŃi de a sta în picioare. ♦ Ai grijă ca rucsacul tău să nu stânjenească sau să lovească pe cei din spatele tău. ♦ Nu te agita în staŃie. Aşteaptă răbdător. DIFERENłE: ♦ Dacă oamenii din staŃie au format un rând, aşază-te frumos la coadă şi aşteaptă. ♦ Dacă toate locurile sunt ocupate, mergi spre partea din faŃă a autobuzului, pentru a face loc şi altora care vor să urce.

1 2 8

C

A P I T O L U L

V I I

ALTE OCAZII SPECIALE PARTICIPAREA LA O CEREMONIE DE CĂSĂTORIE Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.

n cutia poştală se află o invitaŃie la nuntă! Pe ea este şi

Î

numele tău. Întreabă-Ńi prietenii care au mai fost la o nuntă, şi ei îŃi vor spune cum te vei putea distra. Căsătoriile

presupun o mulŃime de tradiŃii şi ceremonii, există chiar şi cărŃi cu modele de comportament pentru miri şi pentru invitaŃi.

EŞTI

INVITAT

Uită-te la părinŃii tăi şi la ceilalŃi adulŃi pentru a te acomoda cu „manierele unui invitat la nuntă”. Pentru a fi un invitat plăcut, urmează sfaturile de mai jos: ♦ Răspunde invitaŃiei, anunŃându-i pe miri dacă vei veni, sau nu. Poate fi vorba de o scrisoare de răspuns pe care părinŃii tăi o vor scrie

1 2 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

RSVP

şi o vor trimite. Este una din regulile de

FRANCEZĂ

ROMÂNĂ

bază, căci mirii trebuie

R

Repondez

Răspunde (Ńi)

să afle câŃi invitaŃi vor

S

s'il

dacă

veni la nunta lor,

V

vous

tu (dumneavoastră)

pentru a şti cum să-şi

P

plaît

vrei (vreŃi)

organizeze ceremonia

Repondez s'il vous plaît

şi masa.

—Te rog, răspunde! (Vă rugăm, răspundeŃi)

♦ Trimite un cadou

Va rugam să confirmaŃi prezenŃa dumneavoastră.

miresei şi mirelui. Desigur că pe invitaŃie vor fi trecuŃi şi părinŃii tăi, iar ei ştiu de obiceiul de a face cadouri mirilor. Dar din moment ce cadoul e din partea tuturor, vei putea da şi tu o mână de ajutor la alegerea lui. ♦ Încearcă să ai un comportament fără reproş. În centrul atenŃiei nu vei fi tu, ci mireasa şi mirele. În timpul ceremoniei de căsătorie şi al toasturilor, e bine să rămâi tăcut. ♦ Felicită mireasa şi mirele. Dacă s-a format un rând pentru asta, aşază-te la el şi urmăreşte ce fac adulŃii. Strânge mâna tuturor celor care formează grupul mirilor. Când îi saluŃi, priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le. ♦ MulŃumeşte gazdelor nunŃii că te-au invitat. De obicei, gazdele sunt părinŃii miresei, dar întreabă-Ńi înainte părinŃii pentru a şti exact cui îi vei mulŃumi.

EŞTI

LA NUNTĂ!

Uneori, mireasa o roagă pe sora ei mai mică sau pe verişoara ei — sau poate pe sora logodnicului ei — să-i fie domnişoară de onoare. Este o onoare!

1 3 0

A

L T E

O C A Z I I

D E O S E B I T E

Şi băieŃii sunt chemaŃi să-şi aducă aportul, cum ar fi să împartă programul ceremoniei sau să îndrume oaspeŃii spre locurile de la masă. În acest scop, Ńine seama de următoarele: ♦ Datoria ta principală ca domnişoară (sau cavaler) de onoare este să mergi pe culoarul dintre scaune înaintea mirilor, în ceea ce se numeşte procesiune. Vei purta rochie sau costum asemănător cu al miresei sau mirelui, şi fetele vor avea un buchet de flori în mână. În timpul ceremoniei poŃi sta, sau nu, alături de miri. Dacă nu, vei sta cu familia ta sau cu altcineva pe care-l cunoşti. Se va face însă şi o repetiŃie în care Ńi se va spune unde vei sta. Dacă vei alege să stai cu alŃii, pe timpul retragerii mirilor vei rămâne alături de cei lângă care ai stat. ♦ Băiatul „de ajutor” va sta la intrarea principală şi va înmâna programe invitaŃilor, pe măsură ce aceştia apar. Sau îi poate îndruma spre cartea de onoare, după ce a luat sfârşit ceremonia. ♦ Ajutoarele tinere vor asista la repetiŃie, ca şi la aşezarea mesei (care are loc cu o zi înaintea nunŃii). Pe timpul repetiŃiei, vor vedea întreaga ceremonie, astfel încât în ziua nunŃii vor şti exact ce au de făcut. ♦ PărinŃii tânărului ajutor se vor îngriji de îmbrăcămintea lui (fie că e vorba de rochia domnişoarei de onoare, sau de costumul cavalerului).

1 3 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt atât de emoŃionată! Voi fi domnişoară de onoare la nunta verişoarei mele. Am fost invitată la „o ploaie”. Ce înseamnă asta?

RĂSPUNS: Nu cred că mai trebuie să precizez că nu e vorba de ploaie! Ideea este că va avea loc o petrecere pentru mireasă, la care oaspeŃii o vor „ploua” cu daruri pentru noua ei casă. Uneori este o „ploaie” pentru bucătărie — atunci, mireasa va primi toate ustensilele specifice unei bucătării. Dacă nu se vorbeşte expres despre ceva anume, atunci poŃi duce orice cadou crezi că va arăta bine în casa miresei.

LA MOARTEA CUIVA Într-o dimineaŃă, mergând la şcoală, profesorul îŃi spune că tatăl prietenului tău a murit cu o noapte înainte, iar prietenul tău va lipsi câteva zile de la şcoală. Ştiai că tatăl lui era bolnav, dar eşti totuşi surprins şi nu ştii ce să faci. Presupui că prietenul tău e tare trist în aceste momente. Profesorul vă va ajuta să scrieŃi o scrisoare de sprijin pentru colegul vostru. PărinŃii tăi Ńi-ar putea sugera să participi la funeralii. Se prea poate ca, înainte de a deveni adult, să participi la una sau mai multe ceremonii funerare. Te vei simŃi destul de speriat — mai ales dacă e pentru prima oară — dar încearcă să nu fii. O ceremonie funerară este o ocazie specială pentru a cinsti viaŃa cuiva şi pentru a-i consola pe cei care deplâng moartea persoanei iubite. Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi. Ceremonia funerară are loc într-o biserică sau la capela din cimitir. Serviciul religios se presupune a fi de ajutor pentru familie şi prietenii celui decedat. Oamenii îşi amintesc despre faptele răposatului. Uneori, membrii familiei spun câteva cuvinte despre cel mort, amintindu-le tuturor vremurile

1 3 2

A

L T E

O C A Z I I

D E O S E B I T E

trecute. Este o ocazie pentru toŃi de a-şi regândi viaŃa şi credinŃele. Pe timpul ceremoniei funerare vei rămâne tăcut, la locul tău, în linişte. Uită-te la adulŃii cu care eşti. Te vor ajuta să ştii ce ai de făcut. Indiferent unde s-ar Ńine ceremonia, unii oameni s-ar putea să plângă. S-ar putea ca şi Ńie să-Ńi vină să plângi. Nu te reŃine. E o atmosferă tristă. Nu te holba la cei care plâng. Prin plâns oamenii îşi exprimă durerea, iar plânsul îi poate uşura. Vei mai observa că oamenii se vor îmbrăŃişa şi se vor saluta între ei folosind anumite expresii. După ceremonie poate avea loc şi un aşa-numit parastas. Dacă vei fi salutat de mai mulŃi membri ai familiei decedatului, nu te simŃi jenat. S-ar putea să fii stânjenit când prietenul tău îŃi va mulŃumi pentru faptul de „a-Ńi fi arătat respectul”. Nu e nevoie să spui mai mult decât: „Îmi pare rău de tatăl tău”. Dacă l-ai cunoscut, poŃi adăuga ceva despre el: „Îmi plăcea tare mult când ne ducea la meciurile de fotbal”. Dacă e vorba de unul din membrii familiei tale, şi te afli printre cei care primesc condoleanŃe, tot ce trebuie să răspunzi la ele este „MulŃumesc”. Mai poŃi adăuga: „Îi vom simŃi cu toŃii lipsa”. Trebuie să reŃii că alături de alte evenimente, ceremoniile funerare fac parte din viaŃa noastră. De mulŃi, mulŃi ani, funeraliile oferă oamenilor posibilitatea de a-şi lua rămas-bun de la cineva care a însemnat foarte mult pentru ei. Iar cei rămaşi în viaŃă găsesc un mare ajutor în cei care vin să le exprime părerea lor de rău, oferindu-le consolare şi reamintindu-şi împreună vremurile trecute.

1 3 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

ANIVERSĂRI O CEREMONIE RELIGIOASĂ ŞI O PETRECERE Aniversările se sărbătoresc de mii de ani în lume. Ele marchează trecerea de la copilărie la maturitate şi apoi la bătrâneŃe, păstrând de multe ori o aură religioasă. Dacă eşti invitat la aniversarea unui prieten şi nu eşti membru al religiei respective, te-ai putea simŃi un pic stânjenit. Cu cât vei afla mai multe despre ce se întâmplă, cu atât mai puŃin stânjenit te vei simŃi şi cu atât mai mult te vei bucura de petrecere. Indiferent de religie, urmează regulile de mai jos: ♦ Când te decizi cum te vei îmbrăca, urmează tradiŃia religiei prietenului tău. Întreabă pe cineva care ştie dacă trebuie să-Ńi pui ceva pe cap. În sinagogă, băieŃii trebuie să poarte o kippa. De obicei, la intrare se găsesc astfel de acoperăminte pentru invitaŃi. ♦ Lasă acasă însemnele propriei tale religii, dacă e una diferită de a prietenului. ♦ Pe timpul serviciului religios, poŃi cânta alături de ceilalŃi sau poŃi alege să rămâi tăcut. ♦ Felicită-Ńi prietenul la petrecerea care urmează.

Confirmarea La catolici, în momentul când copiii ating o anumită vârstă, aceştia urmează o serie de lecŃii pe teme religioase, împreună cu alŃi copii de vârsta lor. După încheierea cursului, membrii grupului sunt primiŃi în biserică în cadrul unei ceremonii numită confirmare. Familia şi prietenii apropiaŃi participă atât la ceremonie, cât şi la petrecerea de după. Fie că eşti chiar tu cel „confirmat” (băiat sau fată), fie că doar participi la confirmarea altcuiva, trebuie să reŃii două lucruri:

1 3 4

A

L T E

O C A Z I I

D E O S E B I T E

1. Confirmarea este o manifestare religioasă, nu o petrecere. Deşi este un motiv de bucurie, celebrarea se face în linişte în biserică, aşa că adoptă cel mai bun „comportament de biserică”. 2. De obicei, după ceremonie biserica oferă o recepŃie simplă, la care se servesc punci sau cafea şi prăjituri. Această recepŃie este urmată uneori de o masă la care participă cei din familie şi prietenii cei mai apropiaŃi. ParticipanŃii obişnuiesc să ofere celui confirmat câte un mic cadou.

Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah DOMNUL ŞI DOAMNA GERALD COHEN AU PLĂCEREA SĂ VĂ INVITE SĂ PARTICIPAłI ALĂTURI DE EI LA

BAR MITZVAH AL FIULUI LOR MARTIN SETH SÂMBĂTĂ, CINCISPREZECE MAI, DOUĂ MII CINCI LA ORA ZECE DIMINEAłA

TEMPLUL CORAL STRADA SFÂNTA VINERI NR. 9 BUCUREŞTI ŞI SĂ CELEBRAłI CU EI LA O RECEPłIE CE VA URMA IMEDIAT LA

CLUBUL COMUNITĂłII DIN BUCUREŞTI

RSVP B V D . F E R D I N A N D N R . 1 453 BUCUREŞTI

1 3 5

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

În credinŃa iudaică, la vârsta de 13 ani, celebrarea Bar Mitzvah (pentru băieŃi) şi Bat Mitzvah (pentru fete) reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din viaŃa copiilor. Aceştia învaŃă din greu timp de un an textele cerute de învăŃătura evreiască şi se pregătesc să ia parte la serviciul religios. Este o mare realizare, iar celebrarea ce urmează serviciului religios reprezintă un adevărat moment de bucurie. Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah au loc în prima sâmbătă (Sabbath) de după împlinirea vârstei de 13 ani. Scopul e de a-l primi pe adolescent în colectivitate ca pe un membru adult. De obicei, ceremonia este urmată de o recepŃie care are loc imediat ce se pleacă de la sinagogă. Mai târziu în aceeaşi zi, are loc şi o petrecere dată de părinŃii celui sărbătorit. Rude, prieteni şi colegi ai băiatului sau ai fetei sunt invitaŃi prin intermediul unei invitaŃii scrise. Adesea, aceste petreceri sunt mari şi luxoase, cu dans şi masă bogată. Cei care participă trebuie să facă un dar celui sărbătorit, iar acesta va trimite câte o scrisoare de mulŃumire fiecăruia. Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah sunt evenimente speciale. Când iei parte la aşa ceva, îŃi vei da seama imediat că pe timpul ceremoniei religioase trebuie să rămâi tăcut şi respectuos. Marea petrecere de după este un prilej de a-Ńi folosi manierele specifice petrecerilor, pentru a avea o distracŃie aşa cum Ńi-ai dorit-o!

1 3 6

A

L T E

O C A Z I I

D E O S E B I T E

Quinceañera O quinceañera este celebrarea vârstei de 15 ani la o fată latino. Ai putea fi invitat de o soră sau un prieten mai în vârstă al sărbătoritei. Uneori are loc o slujbă religioasă în biserica familiei, dar întotdeauna e vorba de o petrecere care marchează trecerea fetei la stadiul de adult. De obicei, e o petrecere formală, cu dans — inclusiv dansul tradiŃional al fetei cu tatăl ei. De asemenea, fata primeşte daruri de la invitaŃi, pe care le deschide şi pentru care mulŃumeşte ceva mai târziu. Este o ocazie bună pentru a te bucura alături de familie şi prieteni.

1 3 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

Emily Post cu strănepotul său, Billy, 1946 1 3 8

C O P I I

INDEX

A activităŃi, planificarea de, 82 adulŃi, care lucrează în şcoală, 71 comportamentul faŃă de folosirea titlurilor sau numelor, 27-28 animale de companie comportamentul, 93-95 aniversare ceremonie religioasă, 134-135 petrecere, 81 v. şi quinceaňera apel în aşteptare, 52 apreciere faŃă de vânzători, 97 manifestarea, 21-22 aranjamente pentru masă, 46-49 arbitri, 87 dezacordul cu, 88, 90 argou, 17 ascultare, (arta de a) prietenul, 61 ataşamente, e-mail, 35 atenŃie, acordarea de, 15 atitudine în clasă, 58 autobuz, (al şcolii) maniere în, 65-66 comportamentul în, 66-68, 127-128 în aşteptarea unui, 128 autoservire, cantină cu, la şcoală, 69 avion, comportamentul în, 111

B babysitter, 23 responsabilităŃi ca, 24-25 baie, împărŃirea corectă şi războaiele, 38-39 Bar Mitzvah/Bat Mitzvah, 135-136 bătăuş, 61 băutură, reguli, 50-51

bicicletă, mersul cu, 65 bilete, de mulŃumire, 22 scrise de mână, 17

c câini, pisici, animale de companie (comportamentul stăpânului) 93-95 cartofi prăjiŃi, reguli de a servi, 49 casnice, treburi, 24 cavaler de onoare la nuntă, 130-132 călătorie discuŃia cu voce tare în timpul, 114 eticheta în timpul, 111-128 popasurile în timpul, 113 celular, 31 în public, folosirea, 107-110 regulile familiei, 56 turbulenŃa, 107-108 vorbitul cu voce tare la, 109-110 cerere versus rugăminte, 14 certuri, la şcoală, între prieteni, 63-64 chat, cameră de, bunele maniere în, 32-33 citirea cu voce tare, în compunerea scrisorilor, 19 cititul în vacanŃă, 116 clasă (sala de) maniere în, 57-59 relaŃii în, 59 coadă comportamentul la, 118 la autobuz, în staŃie, 128 coechipieri comportamentul faŃă de, 88 relaŃiile cu, 59 colegi de clasă, relaŃii cu, 59 complimente, 61 computer, folosirea comună a unui, 32 comunitate, viaŃa în, 95

1 3 9

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

concert, a merge la, 85-87 confidenŃialitate, v. şi intimitate a scrisorilor. 19-20 în e-mail, 34 online, 32 confirmare, ceremonia de, 134-135 consideraŃie, 11 în locuri de distracŃie publice, 100 în restaurante, 119-120 conversaŃie arta, 15-17 deranjându-i pe ceilalŃi călători, 114 la masă, 51-52 vocabularul folosit în, 13-14 corespondenŃă lucruri necesare pentru, 122 electronică (e-mail, cărŃi de vizită, felicitări), 34-35 reguli de compunere, de răspuns (scrisoare, ilustrată, felicitare) mulŃumiri, 36 scrisă de mână, 17-22 curăŃenie, în şcoală, 58 cuvinte respectuoase, 17 cuvinte, v. şi alegerea limbajului, 13-14 „magice”, 14, 16 respectuoase, 17 scrise, 17-21

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

domnişoară de onoare la nuntă, 130-132 dor de casă, în tabără, 124

E echipă, alegerea unei, 63 e-mail, 34-35 de mulŃumire, 36 scrisori, note, anunŃuri, cărŃi poştale electronice, 34-35 versus scrisori, 18 etichetă, origini, 9-10 excursie comportamentul în, 111-128 plictiseala în, 115 pregătirea unei, 112-114

F familia înfruntări corecte în, 39-40 maniere faŃă de, 37-56 respectul în, 40-41 schimbări dificile în, 42-45 utilizarea telefonului în, 52-56 fast-fooduri, restaurante, 117-121 felicitare, 20 fluierături, la spectacole, 86 Frost, Robert, 91 funeralii, 132-133

D daruri de nuntă, 130 deschiderea lor, la petrecere, 77 mulŃumiri, răspuns în scris, 22 pentru pacienŃi în spital, 104-105 deficienŃe fizice, persoane cu, 102-103 deranj, dezordine, 100 dinŃi, scobitul în, 50 dispute (v. şi neînŃelegeri, certuri, confruntări) corecte. 39-40 cu prietenii la şcoală, 63-64 în familie, a spaŃiilor comune, 38-39 divorŃul părinŃilor, 42-43, 45

1 4 0

G gazdă acasă la tine, 82-84 la petrecere, 77-78 vizitele peste noapte, 84 gelozie, 40 grătar, cu echipa de sport, 81 gustare, masă la şcoală în pauză, 68-71

H hotel comportamentul faŃă de personal în, 116-117 comportamentul în, 115

I

I imaginaŃie, în compunerea scrisorilor, 18 interes, manifestarea, 15 intimitate a membrilor familiei, 38 a prietenilor, 61 invitat (v. şi oaspete, musafir) acasă la un prieten, 83-84 la nuntă, 129-131 peste noapte, 84 invitaŃii la nuntă, 129-130 la petreceri, 74-76

Î împrumut, 92-93 înjurături, în spaŃii publice, 99 învingător, un bun, 89

J joc, alegerea echipelor, 63 jurnal personal, scrierea unui, 21

L limbaj murdar, v. şi conversaŃie 17 cuvinte potrivite în camerele de chat online, 33 lista invitaŃilor la petrecere, 74-75 locuri de distracŃie, comportamentul în, 99-101 locuri publice distracŃiile în, 99-101 lucrătorii din, 101 regulile folosirii telefoanelor celulare în, 107-110 lucrătorii de la bufet, 101 Ludovic al XLV-lea (regele FranŃei), 9

M magazine, bunele maniere în, 96-98 majusculă, în e-mail, 34 mânca (a), v. şi masa în oraş, 117-121

N D E X

la restaurant, 117-121 la şcoală, 68-71 mâncare (v. şi maniere la masă) cu specific (altă Ńară, altă regiune), 116 la petreceri, 77, 78-81 pe alese dintre, 82-83 probleme cu, 120 maniere acasă, 37-56 conduite de bază, 14 faŃă de ceilalŃi, 10 faŃă de o situaŃie nouă şi diferită, 10 faŃă de rutina zilei, 10 în viaŃa de zi cu zi, 13-36 în timpul mesei, 45-52 la fast-foodul din mall, 97 la mall, 96-98 la masă, regulile de bază, 46,117-121 la muncă, 23-25 la restaurantele selecte, 117-121 la şcoală, 57-71 principii de bază, 11 „tehno” şi, 31-36 masa în familie, aranjamentul pentru, 46-48 masă (la) comportament în timpul, 45-52 conversaŃia la, 51-52 gustare de la turneul de golf în miniatură, 80 în familie, 47-48 în oraş, 117-121 la şcoală, 68-71 moartea cuiva, 132-133 situaŃii jenante, 49-51 maşină, comportamentul în, 65-66 mersul de acasă la şcoală şi înapoi, 64-68 la mall, 96-97 metrou, politeŃea în, 126-127 „MulŃumesc”, 97 v. şi „cuvinte magice”

1 4 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

mulŃumire, bilete de, 21-22 când rămâi la cineva peste noapte, 84 ocazii de trimis, 22 prin e-mail, 36 musafir la un serviciu religios, 106

N neînŃelegeri, v. şi certuri la şcoală, între prieteni 61, 63-64 nepoliteŃe, 61-62 a vânzătoarelor, 96 nume ale prietenilor, 58 ale profesorilor, 57-58 folosit în saluturi, 26-28 în prezentări, 28-31 nuntă, 129 domnişoară/cavaler de onoare la, 130-132 invitat la, 129-130 petrecerea de, 49

O oaspete la cineva acasă, 22 ocazii speciale, 129-137 online, eticheta, 32-35 orbi, atitudinea faŃă de, 102 FundaŃia Americană pentru Orbi, manifestarea preocupării, 102

P pager, 31 parc, picnic în, 79-80 parolă de protecŃie, 33 partide, v. şi joc, sporturi, 82-90 paznicii din parc, 101 părinŃi discuŃia cu, 38 divorŃ, 42-43, 45 independenŃa faŃă de, în mall, 98-99 la petreceri, 76, 81

1 4 2

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

recăsătorire, 43-44, 45 respect pentru, 38 tânărului ajutor la nunŃi, 131 pătat, la masă, curăŃarea petelor, 49-50 perdant, un bun, 89 personal plătit în spaŃiile publice, comportamentul faŃă de, 116-117 petreceri de quinceaňera, 138 distractive, 80-81 comportamentul în timpul, 77-7S idei amuzante pentru, 78-81 invitaŃii de pe lista de, 74-76 la împlinirea vârstei potrivite, 136 planificarea unei, 73-75 salutarea invitaŃilor la, 77 picnic, 79-80 pisică, atitudinea faŃă de, 93-95 plajă, picnic la, 79-80 plângeri, nemulŃumiri cu voce tare, 114 plictiseală, în călătorie, 115 ploaie, nuntă, 132 politeŃea de fiecare zi, 13-36 porecle, 58 Post, Emily, 138 prânz oficial, 48-49 prăjituri de casă, 92 prezentare, 28-31 forma de bază de, 28-29 în situaŃii jenante, 30-31 prieteni gazdă pentru, 82 în partide sportive (întreceri), 87-90 în tabără, 123 la concert sau spectacol, 85-87 la şcoală, 61 saluturi între, 27 profesori folosirea numelor şi a titlurilor, 57-58 relaŃiile cu, 59-60 proprietate, respectul pentru, 38, 92 quinceaňera, 138

I

R recăsătorirea părinŃilor, 43-45 recepŃia după ceremonia confirmării, 135 recitaluri, spectacole, concerte, eticheta la, 85-87 relaŃii din clasă, 59-60 din corespondenŃă, 20-21 religie, ceremonii/slujbe de aniversare, 134-137 eticheta pentru ceremonii, 105-107 respect, 11 de sine, 11 în timpul rugăciunilor, 106 pentru ceilalŃi, în restaurant, 119-120 pentru membrii familiei, 37, 38, 40-41 pentru proprietatea altora, 92 responsabilitate a şoferului autobuzului şcolii şi a copiilor, 66-67 ca babysitter, 24-25 în treburile casnice, 23-25 restaurante, 117-121 RSVP la o invitaŃie la nuntă, 130 rugăciuni, participarea la, în casa prietenului, 105-107

S sală de mese (la şcoală) copii cu adultul responsabil, 70 copii singuri, 71 salut, 26-28 al adulŃilor intrând în clasă, 58-59 al invitaŃilor la petrecere, 77 în clasă, 57 la telefon, 53 scrisoare, de mulŃumire, v. şi e-mail, din tabără, 122 compunerea, 17-18 confidenŃialitatea, 19-20 în familie, între prieteni, 20-21 scrisul de mână, îngrijit, 19

N D E X

sinceritate, 11 cu prietenii de şcoală, 61 situaŃii jenante la masă, 49-50 situaŃii noi, manierele în, 10 slujbă (loc de muncă), comportament la, 23-25 spaŃii comune, maniere în, 115 împărŃirea, 38-39 spital comportamentul în, 104-105 vizitele la, 104 sport participant, 87-90 spectator, 90 sportivitate a jucătorilor, 87-90 a suporterilor, 90 strângere de mână reguli de bază, 26-29 strănut, la masă, 50 supărări manifestarea sentimentelor, 63-64 suporteri, comportament, 90

Ş şcoală adulŃi care lucrează în, 71 călătoria cu autobuzul până la, 66-68 comportamentul pe culoarele din, 61-62 maniere în, 57-71 mâncatul la, 68-71 mersul cu bicicleta la, 65 mersul cu maşina la, 65-66 mersul pe jos până la, 64-65 nou elev la, 62-63 viaŃa socială în, 60-64

T tabără, activităŃi în, 124-125 corespondenŃa, lucruri necesare, 122 dor de casă în, 124 împrietenirea în, 123

1 4 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

pregătirile pentru, 121 sosirea în, 122-123 ultima zi de, 125 taxi, politeŃea, regulile de bază în, 126 teatru, eticheta la, 85-87 „tehno”, manierele, 31-36 telefon, v. şi telefoane mobile, celulare eticheta pentru, în locurile publice, 107-109 împărŃit cu familia, 53-56 mesaje pe robot, 55 precauŃii în răspunsul la, 54 răspunsul la, 53 transmiterea mesajelor prin, 53, 55 versus cuvântul scris, 17-18 vocea la, 54 vorbitul cu voce tare la, 109-110 titluri, ale adulŃilor, 27-28 tuse la masă, 50

P E N T R U

C O P I I

vânzători, comportament faŃă de, 98 nepoliticoşi, 96 vecini, 95 animalele de casă şi, 93-95 comportamentul cu, 91-100 de vizavi, 91 proprietatea lor, 92 vecini, relaŃii cu, 91, 92, 95 viaŃa socială, la şcoală, 60-64 vitregi fraŃi sau surori, 44 părinŃii, 43-44 vizite, peste noapte 82-84 vocabular, folosirea potrivită a, 13-14 voce, tonul plăcut, 114-115 vorbire clară, 15

z

V vacanŃă activităŃi de, 116 comportamentul în, 111-128

1 4 4

M A N I E R E

zâmbet, 114-115 zgomot în spitale, 103-105 în locurile publice de distracŃie, 100