Cina Domnului La Penticostali

“Cina Domnului la Penticostali”. Penticostali”.

Cina Domnului la Penticostali.

Date generale despre  PENTICOSTALI: -

gr. Pentecoste = cincizeci, Cinzecimea, Pogorârea Sfântului Duh.

-

reprezintă o tradiţie pietistă, de origine protestantă, care învaţă că orice creştin treuie sa aie o e!perienţă personală după convertire, numită otezul cu Duhul Sfânt, când va primi unul sa mai multe din harismele cunoscute în "iserica apostolică aşa cum este redat în #aptele $postolilor%  profeţia, sfinţenia, vindecarea, vorbirea în limbi1 ,interpretarea limbilor.  Penticostaliştii nu acceptă să fie descrişi ca o sectă sau ca o denominaţiune, ci pretend că sunt

unul din curentele ma&ore ' al ((() lea sau al (*) lea + ale creştinismului actual. riginea lor îndepărtată se află în metodismul lui -ohn esle/ care susţine că mrturia interioar , căldura Duhului sau  sfinţirea este o e!perienţă distinctă de cea a &ustificării.0ulte comunităţi penticostale ' ca de pildă

mişcarea !oliness + vor prelua ideea de a doua inecuvântare, a sfinţirii.0işcarea din epoca modernă începe în (nsulele "ritanice, între 1234 şi 1254, prin predica evangheliştilor Stephen şi 6eorge -effre/s. De aici s)a răspândit în Statele 7nite, în $merica de Sud, Scandinavia.  Penticostalismul   este de fapt o reacţie contra vechilor denominaţiuni pietiste ' metodism+, care

voresc de a treia binecuv"ntare, adică darurile spirituale, în special vindecările, care se dau după  otezul cu Duh şi foc.8n Statele 7nite cea dintîi formulare a acestui curent se face în 9ope:a, ;ansas, către începutul anului 12a Cina Domnului, (sus a fost gazda. Ca şi Domnul nostru înviat, l este prezent, căci a promis%  )colo unde sunt doi sau trei adunaţi în 2umele &eu, sunt  şi +u în mi:locul lor ' 0atei 1I, 3< +. De aceea, l este gazda nevăzută a fiecarei celerări a Cinei

Domnului.   Cina Domnului recunoaşte si proclama Houl >egamânt ' gr. he 8aine diath8ete /. Prin împărtăşire cu Cina Domnului noi declarăm că scopul nostru este sa) > facem pe (sus Domn, să facem voia >ui, să ne luăm crucea zilnic şi să) > urmăm, şi să primim 0area Sa 8nsărcinare. Cina Domnului  priveşte de asemenea înainte, la 8mpărăţia viitoare a lui Dumnezeu, unde (sus a promis că va bea nou rodul viţei ' 0arcu 1, 34 +. $ceasta se referă proail la 'spţul nunţii &ielului ' cf. 0atei I, 11G 33, 1) 1G >uca 15, 32G $poc. 12, E+ .8n sfârşit, Cina Domnului implică o responsailitate. Pavel ne aminteşte în 1 Corinteni 11, 3E) 5 c trebuie s veghem ca nu cumva s lum Cina Domnului în chip nevrednic. Ce înseamnă să luăm Cina Domnului în chip nevrednicJ De ună seamă nu înseamnă că

treuie să fim o persoană vrednică, întrucât nici unul dintre noi nu poate fi vrednic înaintea lui Dumnezeu în afară de Bristos. $ceastă e!presie se referă mai degraă la o atitudine şi un comportament nevrednic. Hoi toţi suntem păcătoşi, dar cei care au fost înnoiţi în atitudinea minţii ; în duhul minţii / şi au fost îmbrcaţi în omul cel nou, fcut dup chipul lui Dumne$eu, de o neprihnire  şi sfinţenie pe care o d adevarul şi care sunt cu toţii mdulare ale aceluiaşi trup ; +feseni , - < /, 4

 @omano) catolicii învaţă transustanţierea, credinţa că pâinea şi vinul, printr) o minune, devin efectiv trupul şi sângele lui (sus, păstrând doar aparenţa de pâine şi vin şi, ca urmare, ei adoră pâinea şi vinul. >uteranii şi mulţi anglicani învată consustanţierea, credinţa ca (sus este prezent într) un mod sustanţial în pâine şi vin. 9otuşi acesta este 0rupul &eu şi *"ngele &eu sunt metafore. (sus a fost prezent acolo cu ucenicii când a spus aceste lucruri despre pâine şi vin. $ se vedea de asemenea 1 Corinteni 4, I%, unde Pavel voreşte despre pâinea sincerităţii K curăţiei L şi adevărului.  Doctrine #iblice, ' perspectiv penticostal, >ifes pulishers international.

0isiologie şi cumenism 3  pe Bristos şi Cuvântul lui Dumnezeu. De fapt, pentru un creştin este mai rău să refuse să ia Cina  Domnului decât să ia parte la ea în chip nevrednic. @efuzând să participe, creştinul spune, de fapt %  4efu$ s m pociesc, şi refu$ s cred c 0rupul şi *"ngele Domnului au fost :ertfa suficient de care am nevoie pentru curţirea pcatelor mele. 2u cred c lucrarea pe care a facut- o +l pe cruce a fost  suficient de bun. 4efu$ s- 3 mulţumesc şi refu$ s continui s accept 2oul egm"nt. 4efu$ sa- 3 accept pe fraţii şi pe surorile din adunare ca mdulare ale 0rupului lui !ristos.  Hoi nici nu treuie să

aşteptăm prea mult.  Dac umblm în lumin, dup cum +l >nsuşi este în lumin, avem prtşie unii cu alţii, şi *"ngele lui !ristos, iul ui, ne curteşte de orice pcat, şi %  Dac ne mrturisim pcatele, +l este credincios şi drept, ca s ne ierte pcatele şi s ne cureţe de orice nelegiuire ; 1 3oan 1, ?- 5 /. 8n

momentul în care mărturisim păcatul, sângele lui (sus ne acoperă. Pentru ca Cina Domnului este un timp solemn de aducere aminte a punctului culminant al lucrării lui Bristos pentru noi, aceasta poate devein un timp de mare inecuvântare spirituală, dacă participanţii vin la Cină într) o stare potrivită a minţii şi dacă folosesc acest prile& pentru închinare şi părtăşire cu Bristosul înviat şi unii cu alţii. 0isiologie şi cumenism 3ui. Prin urmare, credincioşii se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domnului (sus. c/ 0eoria pre$enţei spirituale a Domnului 3sus.  Potrivit acestei teorii, pâinea şi vinul contiună să

rămână mai departe două elemente fizice, fără a fi suferit vreo transformare, fără ca pâinea şi vinul, să cuprindă şi trupul şi sângele Domnului. 8n aza acestei teorii, prezenţa Domnului (sus este numai de natură spiriuală. Domnul este prezent numai spiritual în actul Cinei. Cu privire la această teorie e!istă mai multe variante%  ABingli  consideră Cina Domnului un act memorial, de amintire, a morţii Domnului (sus. Calvin susţine că Domnul (sus este prezent în mod spiritual în acest act. Putem spune că în privinţa celei de)a treia teorii e!istă două e!treme. ' etrem care o consideră un act pur formal   fără nici un fel de caracter spiritual. $r fi actul

unei amintiri recomandate să se perpetueze. Dacă ar fi aşa, atunci apostolul Pavel, la 1 Corinteni cap. 11, nu ar fi recomandat luarea unei atitudini atente faţă de acest act, spunând% Cine mn"nc şi bea, îşi mn"nc şi bea osînda lui însuşi, dac nu deosebeşte trupul Domnului.  $postolul Pavel a recomandat

o cercetare personală, un e!amen individual pe care treui să şi)l facă fiecare credincios înainte de a se apropia de Sfânta Cină =. Potrivit învăţăturii Domnului (sus şi a apostolului Pavel, Cina Domnului este un act sfânt. Deşi nu are loc nici o transformare fizică a materiei şi nici o consustanţiere, acest lucru nu micşorează cu nimic valoarea pâinii şi a vinului, consacrate prin rugăciune să reprezinte trupul şi sângele Domnului (sus. =

 ( Corinteni 11, 3E) 3I, Sandru, 9randafir,  Doctrine #iblice ale #isericii, ditura cultului penticostal "iserica lui Dumnezeu apostolică din @epulica Socialistă @omână, "ucureşti 12I2.

0isiologie şi cumenism 3uca voresc despre Cina  Domnului 9 cel mai duios dintre apostolic ? (oan, nu spune aproape nimic. 8n schim el se referă la un

alt act ? spălarea picioarelor ? pe care ceilalţi trei l)au omis, voind parcă să spună că el nu face altceva decât să completeze scrierile celorlalţi apostolic, pentru ca învăţătura să fie întreagă. 8n legătură cu Cina Domnului treuie să suliniem caracterul greşit al învăţăturii după care participanţii la ea ar avea

nevoie de dezlegarea celui care îndeplineşte actul Cinei ' spovedania +, pentru a se putea împărtăşi. 8n realitate, fiecare treuie să se cerceteze pe sine însuşi, să se mărturisească Domnului şi să se împărtăşeasca potrivit cu încredinţarea ce a primit) o că este sau nu dezlegat. $tunci cînd un credincios este dovedit că trăieşte în păcat, dar el nua are capacitatea spirituală de a se controla, treuie să intervină "iserica.  altă prolemă ce se ridică în legătură cu Cina este cum treuie să fie elementele Cinei, pine nedospită şi vin fermentat sau azimă şi must ' vin nefermentat +. Mtim că (sus a servit Cina cu pâine nedospită. De altfel, aluatul, respectiv fermentul, reprezintă păcatul ' ( Cor. 4, =) I +. 8n consecinţă este recomandat ca pâinea să fie nedospită şi rodul viţei să fie nefermentat. 0ai e!istă unii etremişti care spun că iau Cina în Duh, în aza căreia se prefac doar că mănâncă, şi că eau. $ceasta este o mare autoînşelare din partea celor ce fac aşa. !apte oti"e pentru care tre#uie să participă la Cină$

1+ 7n act de ascultare ' 0atei 3=, 3=) 3EG ( Corinteni 11, 3 +. 3+ 7n act în amintirea &ertfei Domnului (sus ' >uca 33, 12G ( Corinteni 11, 3) 34 +. 5+  mărturie despre moartea Domnului (sus ' ( Corinteni 11, 3= +. +  confirmare a mîntuirii prin sîngele Domnului ' 0atei 3=, 3IG $pocalipsă 4, 2 +. 4+ 7n act de părtăşie frăţească ' ( Corinteni 1n seara Cinei, c"nd 0u 3sus, *pre %ertf trupul întreg Gi- ai pus,  )dus- ai vieţii nou rsrit,  Prin moartea- Gi crud ne- ai m"ntuit.  >n seara Cinei 0u ne- ai deschis, ' poart vie spre paradis,  )dus- ai harul ce ne- a unit,  Prin :ertfa- Gi sf"nt ne- ai m"ntuit.  >n seara Cinei ne-ai învţat,  )l prtşiei i$vor curat,  3ubirea- Gi dulce 0e-a druit,  Prin :ertfa crucii ne- ai m"ntuit.  >n seara Cinei ne- ai dat îndemn, *- avem în inm al morţii semn,  Prin vin şi p"ine sa ne- amintim C- n :ertfa- Gi mare ne m"ntuim ? 

Cina cea de Taină la ortodocşi E

 $utorul acestei cântări este Hicolae 0>D*$H7. a/ne 6rudem, 0eologie sistematic 9 (ntroducere în Doctrinele  ilice, radeea) @omânia.

0isiologie şi cumenism 3iturghie, pe când la penticostali, se spune că se săvârşeşte ori de câte ori este nevoie, neavând o >iturghie atât de încărcată cu învăţături duhovniceşti. Cina cea de 9aină, reprezintă pentru toţi oamenii, comuniunea cu 8nsuşi Bristos, 8mpăratul şi Dumnezeul nostru.

I

 0atei 3=, 3=) 3IG 0arcu 1, 33G >uca 33, 107 *$>@(7 $H$H($, ditura @enaşterea, Clu&) Hapoca, 3