Chirurgie Generala Si Nursing in c.g.

Suport de curs

CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Profilaxia infectiilor chirurgicale Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi, gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a murdări. Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare. Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi aparatul digestiv. Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor (manifestărilor) de infecţie. Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor semene de boala. Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau anaeroba. Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical. Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie. Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata Academiei de Chirurgie din Paris, microbii. Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi biolog. Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”. Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze. Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi sau pe obiecte. Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa. ”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912). Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin care distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau boli transmisibile. Contaminarea chirurgicala poate fi: -directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc. -indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.

ASEPSIA

1

Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o metoda de prevenire a infecţiillor. Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare. Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită: A. Metode fizice: -prin caldura -prin iradiere B. Metode chimice: -formolizarea -sterilizarea C. Metode biologice: -sulfamide -antibiotice Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din bonete, măști, halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagile practice. Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie, îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga operatorie. Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle pentru cei care patrund în blocul operator. ANTISEPSIA- este o metodă curativă Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:  sa distruga germenii şi porii lor;  sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului. Substanţele antiseptice se inpart în două categorii: -substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile -substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost aplicate. Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.

2

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi: 1. Bisturie: -sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor -se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.): -se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale

II. Instrumente pentru hemostază:

3

1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă

pensă Mickulicz (de histerectomie)

2. Pense fără dinţi:

pensă Mosquito

(pt

pensă Péan fine) pensarea vaselor

pensă Péan adevărată (în cioc de raţă)

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi: 1. Pense autostatice:

pensă de pedicul renal (Guyon)

pensă Satinski (clampă vasculară)

pensă Lovelace pensă Forester (en coeur)

pensă în T

4

pensă Allis

pensă Chaput-Poirier („în dinţi de şoarece”)

pensă Babcock

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer (clampa intestinală)

pensa porttampon (de servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi („chirurgicală”) pensă anatomică cu dinţi („anatomică”)

Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în pansarea plăgilor.

5

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder rac Doyen

rac Jones

rac Backhaus

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare): 1. Instrumente manevrate de chirurg: Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt. a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală Kelly depărtătoare Farabeuf

specul vaginal valve vaginale

6

valvă abdominală Doyen

depărtător Langenbeck

specul anal Trélat

depărtător Kocher

depărtător Volkmann valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

depărtător Gosset depărtător Balfour

depărtător Finochietto depărtător Percy

7

depărtător Kirschner

depărtător Weitlaner

depărtător Collin

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură: 1. Portace:

portac pensă Mayo-Hégar

portac Mathieu

2. Ace chirurgicale: ac atraumatic (cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal) ac triunghiular (Hagedorn)

3. Agrafe şi aplicator de agrafe: ac Deschamps

ac Reverdin

agrafe Michel (copci) aplicator de agrafe Michel

8

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

stilet butonat

sondă canelată

benique

sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar pensă de os (Liston)

periostotom (răzuşă) costal

chiuretă Bruns

Doyen

răzuşă Farabeuf

apăsător de limbă (à baise langue)

curetă Volkmann

pensă de calculi Desjardins

9

VII. SONDE CHIRURGICALE Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

sondă Nélaton

sondă Tiemann sondă Sengstaken-Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)

10

tub T (Kehr)

Pregătirea preoperatorie a bolnavilor sondă Faucher

Pregătirea preoperatorie 

Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie. O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza. Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

11

 Pregatiri si teste preoperatorii In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume: - o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei; - se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a ameliorat - pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se controleaza temperatura; - la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara postoperatorie; - asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari; -asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare; - analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor - examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui - tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc) - determinarea grupului sangvin si a factorului Rh - este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor; - greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie; - femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.

12

Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.



Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz chiar inainte si in timpul interventiei; - Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor. - Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide - Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.



Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din : - efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale. - vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara - unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor - inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala - bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii. Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care urmeaza a opera bolnavul. Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea lenjeriei de pat. 

Interventia chirurgicală

13

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie. 

Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea completă a bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului. Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor. După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de trezire; în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție

Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei (se efectuează în timpul intervenției)

1.1.Se aerisește încăperea. 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile 1.3. Se protejează patul cu o aleză 1.4. Se încălzește patul dacă este cazul 1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 1820*C 1.6.Se atenuează lumina 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii 2.2. Se verifică sursa de Oxigen 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele

2.Pregătirea materialelor în vederea reanimării

14

2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos 2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație, drenaj pleural 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan pt. diureză 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă

postoperatorii

3.Pregătirea materialului pt. supravegherea bolnavului 4.Transportul bolnavului operat

5.Instalarea bolnavului operat la pat

4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul într-o parte 4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci 4.4. Transportul se efectuează cu blândețe 4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură, apariția ceanozei 4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul într-o parte , sau în decubit lateral 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei 5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea faciesului

2.Supravegherea comportamentului 3.Supravegherea respirației

4.Supravegherea pulsului 5. Supravegherea TA

1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea extremităților indică satrea de șoc 1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe sondă endonazal 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi imobilizat dacă este nevoie. 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală 3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția bolnavului. 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare critică 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic 5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii

15

diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul 6.Supravegherea pansamentului 7.Schimbarea poziției bolnavului 8.Îngrijirea mucoasei bucale

6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu sînge sau serozitate 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă

8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric, permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină 9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des poziția 10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin sonadj vezical 11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

2. Îngrijiri igienice

3. Prevenirea escarelor

4. Exerciții respiratorii

5. Mobilizarea bolnavului

1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara 1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție 1.3. Se urmărește diureza și se stabilește bilanțul hidric 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în fiecare zi, 2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi schimbând lenjeria de câte ori este nevoie 3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile expuse, pudraj, în afara menținerii igienei tegumentelor3.2. Schimbarea de poziție 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie 4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon 4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a evita încărcarea bronșică 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt. a prevenii flebita 5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată gimnastica la pat

16

6. Tubul de gaze

6.1. Pentru a combate meteorismul care se accentuează în noaptea primei zile de la intervenția chirurgicală va fi introdus tubul de gaze lubrefiat timp de o oră

7. Clisma cu apă sărată

7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de la interv. chirurgicală, pt a mării peristaltismul intestinal și pt. reluarea tranzitului

8. Alimentația

8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai neindulcit 8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va primii ceaiuri indulcite , citronade, supă de legume strecurată, lapte 8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot introduce compoturile si carnea albă 8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata alimentașia normală

9. supravegherea tranzitului intestinal

9.1. Supravegherea apariției primului scaun aproximativ în ziua a 4-a 9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi datorată unei ocluzii intestinale

10. Scoaterea firelor

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul

1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat

2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic 3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită vasodilatației periferice prin paralizia nervilor motorii 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată cu mijloacele descrise la punctul B.

3.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

4.Supravegherea micțiunii

17

5. Revenirea sensibilității

6. Depistarea incidentelor

5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare reapare treptat de la radăcină spre extremități 5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în haluce 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor reci pe cap 6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie anunțate medicului.

Îngrijirea plăgii operatorii Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o supraveghere atenta şi continua a plagii; - senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat serohematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta; - o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.); - uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator; - alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale; - posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc.. - existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o complicatie;

18

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite aprecierea abaterilor de la normal); - suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii. Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce. Aplicarea pansamentelor RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT a) Să fie făcut în condiții aseptice - Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile - Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile - Serviți materialele folosind pense - Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă - Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți b) Să fie absorbant - Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea - Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă c) Să fie protector - Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată - Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm - Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată d) Să nu fie dureros - Acționați cu blândețe şi răbdare - Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere - Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare - Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere - Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens e) Să fie schimbat la timp - Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului; - Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat; - În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie; - Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză, schimbați pansamentul cu această ocazie. RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI a) Crearea câmpului operator - Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin iodată

19

- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă sunt lipite - Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați frecvent tamponul) b) Tratarea plăgii - Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii; - Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții, - Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă - Aplicați medicamente conform prescripției medicale c) Acoperirea (protecția plăgii) - Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm - Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate - La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea d) Fixarea pansamentului : - Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive - Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în care este limitată mişcarea - Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea OBIECTIVE • Favorizarea vindecării plăgii • Prevenirea infecției • Aprecierea procesului de vindecare • Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici PREGĂTIREA MATERIALELOR Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed) - Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente; - Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate; - Comprese sterile - Tuburi de dren sterile - Mănuşi sterile - Ochelari de protecție, mască - Muşama, aleză - Soluții antiseptice: - pentru tegumente - pentru plagă - Soluții degresante: benzină iodată, eter - Medicamente: pulberi, unguente - Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție adezivă, ace de siguranţă - Tăviță renală PREG TIREA PACIENTULUI a) PSIHICĂ - Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului

20

- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii - Obțineți consimțământul b) FIZICĂ - Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat - Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia - Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul EFECTUAREA PROCEDURII: - Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului - Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii - Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente - Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool - Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile - Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga - Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea - Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante recomandate - Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere - Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi cu un tampon uscat - Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând medicamente dacă sunt recomandate; - Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra un strat subțire de vată dacă este necesar - Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic) ÎNGRIJIREA PACIENTULUI - Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus - Observați faciesul şi comportamentul la durere - Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ - Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale - Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare - Spălați mâinile cu mănuși - Dezbrăcați mănuşile - Spălați mâinile NOTAREA PROCEDURII - Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora - Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:

21

- Pacientul nu acuză durere ; - Pansamentul este bine fixat şi curat; - Plaga este în curs de vindecare REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI? - Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ; - Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate - Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături - Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul - Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor - Aplicați un strat protector şi absorbant de vată - Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia - Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente PANSAMENTUL PROTECTOR OBIECTIV - Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator RECOMANDĂRI - Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari PANSAMENTUL ABSORBANT OBIECTIV - Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată RECOMANDĂRI - Respectați etapele de efectuare a pansamentului - Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se îmbibă - Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată PANSAMENTUL OCLUZIV OBIECTIV - Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru imobilizare RECOMANDĂRI - Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră PANSAMENTUL COMPRESIV OBIECTIV - Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare RECOMANDĂRI - Respectați etapele de efectuare a pansamentului . - Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de întoarcere PANSAMENTUL UMED OBIECTIV - Diminuarea edemului inflamator RECOMANDĂRI - Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.) - Protejați cu o bucată de material plastic

22

- Fixaţi - Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi produc un efect contrar. BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA) OBIECTIV Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități, regiunea capului, regiuni articulare) - Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior) - Efectuarea pansamentului compresiv - Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi) PREGĂTIREA MATERIALELOR - Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m) - Feşi elastice - Foarfecii - Ace de siguranță, plasă, leucoplast PREGĂTIREA PACIENTULUI - Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea prealabilă - Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului EFECTUAREA PROCEDURII: - Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului - Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă - Stați tot timpul cu fața la pacient - Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul liber - Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată - Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în spirală etc. ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ - Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului - La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la partea mai subțire) - Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse - Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ - Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse - Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate din cea anterioară - Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI - Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi) - Începeți cu două ture circulare deasupra articulației - Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație - Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ - Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a asigura o mai bună etanşare

23

- Începeți cu 2 ture circulare - Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din tura anterioară - Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat - Încheiați prin ture circulare - Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ - Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn - Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare - Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă jumătate sau două tururi - Terminați prin ture circulare - Fixați capătul liber

Îngrijirea stomiilor Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură. Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două formațiuni. Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării conținutului intestinal In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume: - Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului) - Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau descendent. - Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă - ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă - cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă) - uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă - Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului. Echipamentul necesar îngrijirii stomelor - măsuță sau tavă pentru materiale - un vas cu apă caldă - fașă sau prosoape de hârtie - aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc. - foarfeci - cană de măsurat conținutul - mănuși nesterile - cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei

24

- recipient pt. material murdar Conduita asistentei în practica de îngrijire În primele zile din perioada post-operatorie asistenta: - pansează rana abdominală - din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice - în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun pastos, mirositor. - protejează patul cu mușama și aleză - asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă - il incurajează să participe la îngrijire - îmbracă mănuși - așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau revărsări - golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul - îndepărtează aparatul - spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea - observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur - aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează - fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie. Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și gunoi.

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC DE NURSING

2.OBIECTIVE

3.INTERVENȚIILE ASISTENTEI

4.EVALUARE

25

Alimentaţie inadecvată: Deficit Manifestări: scădere în greutate.

Pacientul să fie echilibrat nutritional

alimentează pacientul: - pregăteşte bulionul alimentar din amestecuri de alimente cu valoare calorică mare, cu conținut în vitamine, ușor de digerat(lapte, zahăr, supă strecurată,unt, ou crud, sucuri de fructe, cacao, zeamă de compot -reguli de preparare:amestec omogen,lichid cu temperatura de 37gradeC -administrează bulionul alimentar prin intermediul sondei cu ajutorul seringii Guyon, cantitatea la o masă fiind de 500ml.,injectarea se face lent și se închide sonda după injectarea alimentelor -educă pacientul pt. ași pregătii singur alimentele și să se alimenteze la domiciliu.

Pacientul este echilibrat nutriţional, greutatea corporală se menţine constantă.

Anxietate Cauza: - neliniştea în legătură cu starea sa.

Pacientul să fie echilibrat psihic

-menajează psihicul pacientului prin asigurarea unui mediu de intimitate atunci când se aplică tehnicile de nursing; -implică familia în îngrijirea pacientului

Pacientul are capacitatea de a se îngrijii.Pacientul acceptă infirmitatea sa.

Manifestări: depresie psihică

26

1. | Alterarea integrităţii ' tegumentelor din jurul fistulei Cauza: - iritaţie produsă de sucul gastric. Manifestări: roşeaţă; ulceraţii. Riscul alterării dinamicii familiale Cauza: - modificarea schemei corporale. Manifestări: izolare; singurătate.

2.

3.

4.

Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul prezintă leziuni în uscat; tegumente integre, în jurul jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei. singur.

Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o implicată în antrenează în îngrijirea pacientului. îngrijirea pacientului.

Familia ajută pacientul în îngrijire devenind suportul său moral.

27

„Plan de îngrijire - ghid"

Pacientul cu colostomie

Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală, după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENȚIILE ASISTENTEI

Perturbarea imaginii de sine Cauza: -neadaptarea la schimbarea schemei corporale Manifestări: -izolare

Pacientul să se adapteze la noua lui formă corporală

-menajează psihicul bolnavului, asigurând intimitate în timpul manevrelor de îngrijire - identifică cu pacientul influența modificării schemei corporale asupra vieții sociale și profesionale

Deshidratare Cauza: -intoleranță digestivă Manifestări: -scăderi în greutate

Pacientul să-și mențină echilibrul hidroelectrolitic și nutritiv

-asigură alimentația pacientului :2-3 zilealimentație parenterală apoi alimentația hidrică, continuându-se cu alimentație semipăstoasă, neflatulentă. -asigură măsurile pt.prevenirea escarelor și a complicațiilor pulmonare -educă familia pacientului în vederea preparării hranei

-Să se vindece plaga chirurgicală fără complicații, pacientul să știe să folosească aparatul de fixare la nivelul colostomiei pt. colectarea materiilr fecale.

Plaga chirurgicală - Pansează plaga vindecată chirurgicală - Supraveghează drenajul - Îngrijește colostomia a) Primele zile pansament gros absorbant; pt menținerea umidității

Risc de infecții Cauza: - scăderea rezistenței organismului

EVALUARE

Pacientul se adaptează la noua sa situație, cunoaște cum să se autoîngrijească

Pacientul își menține greutatea corporală constantă, nu apar semne de deshidratare.

28

intestinului;se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic b) după reluarea alimentației naturașle, se aplică pansamentul gros absorbant care se schimbă frecvent ;curăță tegumentele din jur cu ser fiziologic, se protejează cu pomadă. C) adaptarea aparatului de colectare a materiilor fecale pt. a putea cereea independență pacientului Riscul alterării dinamicii familiare Cauza: -modificarea schemei corporale

Familia să fie implicată în îngrijirea pacientului

- Educă familia pt. a creea pacientului un mediu de liniște și încredere

Fsamilia se implică în îngrijirea pacientului și este suportul său moral

Patologia esofagului Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție - este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din anamneză și examenele paraclinice Semne și simptome ale patologiei esofagiene: -disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva în traiectul esofagului - durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară - regurgitația

29

Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră. Este o urgență medico-chirurgicală

Plan de îngrijire

Diagnostic de nursing

Deficit de volum lichidian Cauze: - pierderi anormale de lichide - hematemeză; - melenă - transpiraţie. Manifestări: - sete; - astenie; - ameţeli; - paloarea tegumente lor; - anemie.

Obiective

Pacientul să fie echilibrat volemic și hidroelectrolitic în zilele următoare

Intervențiile asistentei

evaluează gravitatea hemoragiei la locul accidentului prin măsurarea pulsului, tensiunea arterială; - transportă imediat pacientul la spital; - colectează produsele eliminate: scaun, vărsături, apreciind cantitatea şi aspectul; - asigură repausul digestiv prin alimentaţia pe cale naturală până la oprirea hemoragiei; - aplică măsurile de hemostază: pungă cu gheaţă pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică, administrează medicaţia hemostatică, administrează soluţii hemostatice pe cale orală cu -

Evaluare

Pacientul prezintă scaun cu aspect normal, nu prezintă vărsături, anemia este corectată

30

cubuleţe de gheaţă; - asigură echilibrul hidroelectrolitic şi corectează anemia prin soluţiile prescrise de medic (ser fiziologic, soluţie Ringer, sânge integral, plasmă); - alimentează pacientul pe cale naturală după oprirea hemoragiei ziua I. 20-30 ml/h ceai rece; ziua II. se creşte cantitatea de lapte şi ceai; ziua III, piure, griş cu lapte; ziua IV. budincă, cremă de lapte; ziua V. se adaugă legume fierte, ou fiert moale

Anxietate Cauze: - necunoaşterea prognosticului bolii. Manifestări: - nelinişte; agitaţie

Risc de complicaţii Cauze: - dezechilibrul hidroelectrolitic; - anemia Manifestări: - alterarea circulaţiei: tahicardie, hipotensiune arterială, colaps;

Să diminueze anxietatea. Pacientul să cunoască boala sa şi măsurile de prevenire a complicaţiilor

-

explică pacientului factorii declanşatori ai hemoragiei; - îl învaţă să păstreze repausul fizic şi psihic; - favorizează un climat de linişte şi securitate.

Pacientul cunoasște modul de viață ce trebuie respecta pt. a prevenii un nou episod hemoragic

Pacientul să aibă respiraţia şi circulaţia restabilite, să fie corectată anemia în decurs de ...zile.

-

asigură repausul la pat în decubit dorsal, după caz, poziţie Trendelenburg; - repausul se menţine cca 3 zile după oprirea hemoragiei; - monitorizarea pulsului, T.A. respiraţie la intervalele stabilite în funcţie de gravitatea cazului

Pacientul este echilibrat circulator, hodro- electrolitic şi psihic.

31

- stare de şoc.

Lipsa autonomiei in îngrijirile personale Cauze: - anemie; - astenie; Manifestări: - incapacitatea de a-şi acorda îngrijiri igienice, de a se alimenta, de a se deplasa.

(30-60 min). - recoltează sânge pentru examene de laborator în vederea aprecierii anemiei şi şocului hemoragie; - pregăteşte sonda Blackmoore pentru a fi introdusă când hemoragia nu se opreşte după administrarea medicaţiei hemostatice; pregăteşte preoperator pacientul, la indicaţia medicului Pacientul autonom în asigurarea îngrijirilor personale în...zile

- ajută pacientul în satisfacerea nevoilor igienice ale organismului, pt a-i conserva energia; - deserveşte bolnavul la pat cu bazinet şi urinar; îl ajută să se alimenteze.

Pacientul se îngrijește în mod autonom

Ptologia stomacului și intestinului subțire

Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică crescută 32

de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică. Circumstanțe de apariție: - persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun - persoane cu teren ereditar - persoane cu stres fizic si psihic - persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene - frecvența mai mare la bărbați - incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.

Pan de îngrijire Boala ulceroasă

Diagnosti c de nursing

Obiective

Intervențiișle asistentei

Disconfort abdominal Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al stare de confort fizic pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la Cauze: să se poată alimenta pat, repaus obligatoriu post-prandial) în perioada dureroasă; -alterarea integrităţii în decurs de...zile. asigură dieta de protecţie gastrică, mucoasei gastrice; individualizată în funcţie de fazele evolutive ale bolii; alimentaţia este repartizată în 5-7 mese pe zi. Alimente permise: laptele dulce, Manifestări: făinoasele fierte în lapte, ou fiert moale sau sub formă de ochi românesc, carne durere epigastrică de viţel sau de pasăre (fiartă sau ia care apare la 1-2 ore grătar), pâine veche de o zi, supe de după mese sau nocturn; zarzavat, legume sub formă de pireuri, pirozis: sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă, foame dureroasă fructe coapte. Alimente interzise: lapte bătut, iaurt, carne grasă, legume tari (varză, castraveţi), pâine neagră, cafea, ciocolată, supe de carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau fierbinți, conserve, condimente -pregătește pacientul pt.explorări funcționale și îl îngrijește după examinare

Evaluare

Durerile diminuează, perioadele de acalmie se prelungesc; Pacientul respectă dieta prescrisă

33

- administrează medicația prescrisă de medic: antiacidă, alcalizantă, antisecretoare, sedativă.

1

2

3 4 - informează pacientul asupra efectelor secundare ale medicaţiei;

Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul ibrat psihic în...zile; cauzele anxietăţii; Să cunoască regimul - pregăteşte psihic pacientul în vederea tuturor investigaţiilor şi de viaţă pe care trebuie să-l respecte. tratamentelor; - educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii; evitarea stresului', a alimentelor iritante pentru stomac, renunţarea la obiceiuri dăunătoare (alcool, fumat). Pacientul să fie echi- supraveghează pulsul, tensiunea Deficit de volum librat volemic şi arterială, apetitul, semnele de lichidian nutriţional în decurs deshidratare, scaunul şi greutatea Cauze: de...zile. corporală; - vărsături; - pregăteşte pacientul preoperator - inapetenţă. atunc când aceasta se impune; Manifestări: - face bilanţul zilnic între lichidele - anemie; ingerate şi cele eliminate (ingesta - scădere ponderală; excreta); - astenie. - administrează pe cale parenterală soluţiile perfuzabile prescrise. Anxietate Cauze: - necunoaşterea prognosticului bolii. Manifestări: îngrijorare, teamă

Pacientul este echilibrat psihic; abandonează fumatul şi alcoolul; cunoaşte regimul de viaţă impus.

Pacientul este echilibrat nutriţional, nu prezintă semne de deshidratare.

i

Îngrijirea pacientului cu Enterocolită

34

Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.

Plan de îngrijire Enterocolite

DIAGNOSTI C DE NURSING

Deshidratare

OBIECTIVE

Pacientul să-şi recapete echilibrul hidric Cauze: şi nutriţional în...zile Pacientul să aibă o - vărsături; alimentaţie completă - scaune subţiri (lichide) 5-10-30/zi. în cca 10 zile. Manifestări: - adinamie; - sete; - oligurie; - hipotensiune arterială; - colaps; | - tahicardie. I'

INTERVENȚIILE ASISTENTEI

asigură repausul fizic şi psihic al pacientului; - menţine igiena tegumentelor, a lenjeriei; - reechilibrează hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apă şi zeamă de orez); apoi regim alimentar de tranziţie; orez fiert în apă, brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert moale; după 8-10 zile se poate introduce laptele şi mezelurile; -

EVALUARE

Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic; este apetent.

supraveghează scaunul, frecvenţa, consistenţa; - supraveghează manifestările de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului; - recoltează produsele pentru examen bacteriologic (coprocultură). -

- supraveghează durerile abdominale Să diminueze Durerile abdominale şi caracteristicile lor; greţurile şi durerile - recomandă pacientului poziţia s-au redus. abdominale în...zile. . antalgică' de diminuare a durerilor; Cauza: - administrează tratamentul - procesul -Să prezinte stare de antispastic. inflamator intestinal. comfort fizic Manifestări: dureri abdominale difuze sau colici abdominale; - greţuri - tenesme rectale.

Disconfort abdominal

35

- administrează tratamentul infecţios Hipertermie Pacientul este afebril. recomandat de medic; - măsoară temperatura corpului şi Cauza: notează în foaia de temperatură. - procesul infecţios. Manifestări: Pacientul va avea - temperatura peste temperatura corpului 37 grade C. între 36 şi 37 grade C în...zile

Riscul răspândirii in PacientulSăNu fecţiei devinăSursăDe infecţie pentru alte persoane

- respectă măsurile de prevenire infecţiilor nosocomiale.

a Nu se înregistrează răspândirea procesului infecţios.

Patologia intestinului gros Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute. Circumstanțe de apariție: - persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani - etiologie neprecizată - frecvent boală familială

Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică

36

Diagnostic de nursing Disconfort abdominal

Obiective Pacientul să nu prezinte dureri abdominale în...zile

Cauza: - procesul inflamator intestinal. Manifestări: - dureri abdominale; - dureri după defecaţie jenă permanentă anorectală

Pacientul să prezinte stare de bine fizic și psihic

Deshidratare

Pacientul să prezinte eliminări intestinale normale în... săptămâni

Cauze: - scaune diareice frecvente (de la 320/24 h) cu mucus, sânge şi puroi. Manifestări: - astenie - paloare - anemie - scădere ponderală

Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.

Anxietate

Să diminueze anxieCauze: tatea pacientului, să i se atragă atenţia asu- incertitudinea faţă de prognosticul bolii. pra normelor de viaţă pe care trebuie să le Manifestări: respecte. - îngrijorare; - insomnie; - iritabilitate

Risc de alterare a

Intervențiile asistentei asigură repausul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive; - administrează medicaţia prescrisă (antiin- flamatoare, antiinfecţioasă, simptomatică) şi urmăreşte efectele medicaţiei; pregăteşte pacientul pentru examenul endoscopic şi radiologie şi îl îngrijeşte după examinare.

Evaluare

-

-asigură alimentaţia: regim hidric în primele zile ale fazelor scurte, apoi supe de zarzavat îmbogăţite cu griş şi orez, brânză de vaci, ouă moi, carne fiartă, piure de morcov. Regimul este sodat. Regim hipercaloric, în caz de denutriţie, în perioadele de linişte; - supraveghează scaunul pacientului și caracteristicile lui -furnizează pacientului cunoştinţele necesare despre boală, despre tratamentul de întreţinere şi despre alimentaţia pe care trebuie să o respecte.

Durerile abdominale, tenesmele rectale diminuează. Perioadele de remisiune se prelungesc

Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional. Prezintă scaun normal

Pacientul este echilibrat psihic

-psihotropie este foarte utilă pt. a diminua anxietatea pacientului

Pacientul să prezinte 37

stării generale

perioade de acalmie cât mai lungi, să nu prezinte manifestări caracteristice complicaţiilor

Cauze: - hemoragii - perforaţii ale colonului. Manifestări: - deshidratare; alterarea circulaţiei şi respiraţiei; -caşexie

-supraveghează pulsul, T.A. şi le notează grafic -recoltează produse în vederea examenelor de laborator -supraveghează manifestările de deshidratare(aspectul tegumentelor și al mucoaselor, TA, pulsul, diureza) și anunță medicul dacă constată semnele de deshidratare -pregăteștepacientul pt.intrvenția chirurgicală la nevoie.

Nu au apărut complicații, semne de deshidratare

Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză hepatică. Circumstanțe de apariție: - persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente - persoane consumatoare de alcool - persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație) - persoane tratate cu medicație hepatotoxică - suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea țesutului conjunctiv - femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute. 38

Plan de îngrijire Ciroza hepatică

Dg.de nursing

Obiective

Disconfort abdominal Cauza: - procesul inflamator hepatic; Manifestări: - fatigabilitate; - anxietate; - inapetenţă; - greţuri; - balonare, postpran- dială; - mărimea în volum a abdomenului.

Intervențiile asistentei

Pacientul să prezinte stare de confort fizic, să se amelioreze starea generală în... zile

Evaluare

asigură repausul la pat 16-18 ore Pacientul prezintă pe zi în decubit dorsal sau în poziţia stare staţionară clinică, diureza creşte, adoptată de pacientul cu ascită greutatea corporală masivă, care să-i faciliteze scade. respiraţia; administrează tratamentul cortizonic, diuretic, hepatoprotector, lipotrop; - pregăteşte pacientul şi materialele pentru puncţia abdominală evacuatoare (dacă este cazul). -

Deficit de volum de Pacientul să nu pre- recoltează sângele, urina, pentru Pacientul nu zinte hemoragii. prezintă manifestări lichid examenele de laborator; hemoragice. - supraveghează scaunul, urina Cauze: (cantitativ şi culoare), icterul tegumentar, greutatea corporală şi le - epistaxis; notează în foaia de temperatură; - gingivoragii; supraveghează comportamentul - metroragii; pa cientului; sesizând semnele de - melenă; agravare a stării sale; - hematemeză. hidratează oral pacientul când Manifestări: nu varsă și pe cale parenterală în - alterarea celelalte situații, cu soluțiii circulaţiei şi glucozate, tampoane cu insulină respiraţiei alimentează cu produse lactate, zarzavaturi,fructe fierte,coapte,supe,piureuri (desodate) educă pacientul și antrenează familia pentru a respecta alimentația și normele de viață impuse în funcție de stadiul bolii.

Lipsa autonomiei în îngrijirile personale Pacientul să atingă un grad maximun Cauze: grad maxim de autonomie ăn -slăbiciune funcție de stadiul

-reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin desrvirea la pat, pt. ai conserva energia -menține igiena tegumentară, a lenjeriei, a cavității bucale (când pacientul prezintă gingivoragii, gust amar)

Familia este implicată în îngrijirea pacientului ,și cunoaște măsurile de îngrijire.

39

-epuizare Manifestări:

bolii, familia să fie implicată în îngrijire

-incapacitatea de a se spăla și îmbrăca,de a merge la tualetă.

Risc de alterare a integrității tegumentelor

-să se mențină integritatea tegumentelor

Cauza:

Pacientul prezintă - respectă normele de prevenire a tegumente integre infecțiilor nosocomiale - supraveghează edemele, măsoară greutatea corporală -supraveghează icterul -administrează medicație calmantă a pruritului

-pruritul -edemele Manifestări: -leziuni de grataj

Plan de îngrijire Colecistita acuta

Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

Disconfort abdominal

Pacientul să nu prezinte dureri în următoarele ore

- administrează medicația analgezică antispastică recomandată de medic -asigură repausul fizic și psihic -pregătește pacientul pt. examenul radiologic al căilor biliare, după cedarea fenomenelor acute

Pacientul prezintă stare de bine și confort

Cauza: procesul inflamator Manifestări: dureri în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul drept; - greţuri; - vărsături biliare; icter

40

Hipertermie Cauza: - procesul inflamator Manifestări: - temperatura 3940°C - frison

Anxietate Cauza:

Pacientul să aibă temperatura corporală de 36-37 grade C

Să se amelioreze anxietatea.

- necunoaşterea prognosticului bolii

foloseşte mijloacele antiinflamatoare nemedicamentoase -administrează medicația antiinfecțioasă -supraveghează temperatura corporală, pulsul și TA. - recoltează produse pt. examene de laborator (VSH,HL) creează un climat de încredere empatică pregăteşte fizic pacientul pentru investigaţii.

Pacientul este afebril

Pacientul are o stare de bine

Plan de îngrijire Calculoza biliară Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează. Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm. Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare sau afectiuni. Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate consta în faptul că hormonii estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul favorizează staza biliară.

Dg de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

41

- asigură repausul la pat pe perioada Să diminueze colicii biliare: durerile colicative şi - aplică pungă cu gheaţă în regiunea Cauza: vărsăturile în... ore hipocondrului drept; asigură hidratarea şi alimentarea în - procesul patologic. funcţie de perioada evolutivă; 24 ore Manifestări: regim hidric şi apoi se îmbogăţeşte durere colicativă treptat cu supe de zarzavat, piureuri; în hipocondrul drept - administrează medicația antialgică cu iradiere în umărul drept; - greţuri; - vărsături.

Durere acută

Anxietate Cauza: necunoaşterea mijloacelor de diminuare a durerii.

Risc de hipertermie Cauza: secundară infecţiei. Manifestări: -creșterea temperaturii peste 37 grade C Riscul alterării circulaţiei şi respiraţiei -

Cauza: complicaţiile bolii. - Manifestări: - paloare; - tahicardie; - hipotensiune arterială; - transpiraţii.

Durerile au cedat; pacientul nu prezintă vărsături, nu sunt semne de deshidratare.

Să se amelioreze aplică metodele de diminuare a anxietatea în câteva durerii nemedicamentoase - educă pacientul privind regimul ore alimentar şi de viaţă pe care să-l respecte după diminuarea colicii (să evite maioneza, smântână, carnea grasă).

Pacientul cunoaște măsurile de prevenire a apariției colicii

Pacientul să prezinte temperatura corporală în limite normale

Pacientul nu este febril

- administrează tratamentul cu antibiotice

supraveghează temperatura, Pacientul să fie respiraţia, pulsul,TA ,la intervale de echilibrat circulator timp egale; şi respirator. - supraveghează eliminările pe toate căile, făcând zilnic bilanţul

Nu au intervenit complicații

-

Patologia chirurgicală a pancreasului Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

42

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma hemoragică necrotică, care este deseori letală. Cirsumstanțe de apariție: - persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari - alcolici - persoane care prezintă infecții - persoane cu traumatisme pancreatice pacienți tratați cu glucocorticoizi

Plan de îngrijire Pancreatita acută Diagnostic de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

43

Disconfort abdominal Cauza: - procesul inflamator. Manifestări: dureri supraombilicale violente, apărute brusc;

Să se amelioreze durerile abdominale, să nu prezinte vărsături, să fie echilibrat hidroelectrolit în... zile

imobilitate cu iradiere dorsală şi restroster- nală; vărsături alimentare, biliare şi hemoragice; meteorism abdominal

Alterare a eliminării intestinale Manifestări: - retenţie de fecale şi gaze.

Pacientul să prezinte scaun normal - cantitativ şi calitativ.

asigură repausul la pat în poziţie decubit dorsal; - aplică punga cu gheaţă în regiunea epi- gastrică; - administrează tratamentul prescris antialgic, sedativ antiinflamator, antihemora- gic, antienzimatic; - asigură repausul digestiv; 4-5 zile regim 0 (alimentaţie parenterală); în zilele următoare: 400500 ml/24 h, ceai, supă strecurată; regimul se îmbogăţeşte treptat; - recoltează sângele şi urina pentru examenele de laborator; - educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii; să combată obezitatea, alcoolismul, prânzurile copioase şi săşi trateze corect toate infecţiile - pregătește preoperator pacientul când se impune tratamentul chirurgical -

- supraveghează scaunul şi notează în foaia de temperatură.

Pacientul nu prezintă dureri, este echilibrat hidroelectrol itic, se ameliorează starea generală.

Pacientul are tranzit intestinal prezent.

EVENTRATIILE Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui abdominal. Ele sunt dobandite. Eventratiile sunt, de două feluri: posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ; postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor. Cauzele sunt, de două feluri: cauze care tin de bolnav; cauze care tin de tehnica operaţiei. Cauzele care tin de bolnav sunt: varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul; bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala; 44

afecţiunile neurologice, hemiplegia; eforturi deosebite. Cauzele care tin de operaţii: inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen; drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia; materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor; ileusul postoperator şi varsaturile. Semnele eventratiilor sunt: asimetria peretelui abdominal; tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului; durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie; din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor; diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita slabirii consistentei liniei albe. Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor. Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate, face în două moduri: prin procedee anatomice, adica strat cu strat; prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

EVISCERATIILE Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere. Ele pot fi: -posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal; -postoperatorii. Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri: -precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul peritoneal, grav; -tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii. Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale: -locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele; -generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari respiratorii şi cardiovasculare. Tratamentul este profilactic, avand la baza: -tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie; -tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ; -incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia; -infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.

45

Bibliografie: F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007 G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică și Pedagogică, București,1983. Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998 L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura Viața Românească București 1997. L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața Medicală Românescă București 2006. L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească București 2001 M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală București 1991

46