Cheregi Andreea Si Crăciun Cosmin_1728_proiect Tehnici Avansate de Cercetari de Mrk

Academia de Studii Economice din București

PROIECT LA DISCIPLINA TEHNICI AVANSATE ÎN CERCETĂRI DE MARKETING Experiment de marketing privind influența campaniilor electorale (de la alegerile prezidențiale) din mediul online asupra prezenței la v ot

Studenți: Cheregi Andreea Georgiana

Crăciun Cosmin-Marian An III, licență, Facultatea de Marketing Seria A, grupa 1728

2015

CUPRINS

1. Introducere......................................................................................................................................... 3 1.1 Noţiunea de experiment de marketing ................................... ............................................................ 3 1.2 Informaţii despre tema aleasă şi motivaţiile acestei alegeri .............................................................. 3 1.3 Obiectivul principal urmărit ............................................................................................................ .. 3

1.4 Etapele parcurse în decursul lucrării ................................................................................................. 4 2. Problema decizională ........................................................................................................................ 4 3. Obiective urmărite ............................................................................................................................ 4 4. Stabilirea ipotezelor .......................................................................................................................... 5 5. Stabilirea eşantionului ...................................................................................................................... 5 6. Modelul experimental ....................................................................................................................... 6 6.1 Testul lui Solomon ............................................................................................................................ 6 6.2 Testul lui Solomon aplicat temei alese ........................................................ ...................................... 7 6.3 Explicarea elementelor experimentului de marketing ..................................................................... .. 8

7. Procedura ......................................................................................... .................................................. 9 8. Analiza răspunsurilor și interpretarea rezultatelor ....................................................... .............. 12 8.1. Grupul experimental: ................................................ ...................................................................... 14 8.2. Grupul de control 1........................................ ................................................................................. 17 8.3. Grupul de control 2........................................ ................................................................................. 19 8.4. Grupul de control 3........................................ ................................................................................. 21

9. Concluzii ..................................................................... ...................................................................... 25 10. Bibliografie ............................................................... ...................................................................... 27

2

1. Introducere

1.1 Noţiunea de experiment de marketing Experimentul constă în crearea unei situaţii, în mod deliberat. Prin experiment, se urmăreşte modul în care o variabilă implicată în acea situaţie reacţionează la forma de manifestare a celorlalte variabile, care sunt co ntrolate de către cei care sunt responsabili de realizarea experimentului, aşa cum se arată pe (fao.org, 2012). Conceptul de experiment de marketing constă în acele metode prin care sunt cercetate relaţiile de cauzalitate (cauză-efect) existente între anumite variabile de marketing. Experimentul de marketing constă în

operaţiuni derulate într-un mediu bine delimitat, controlat, în aşa fel încât să se provoace schimbări repetate la nivelul cauzelor, pentru a fi măsurate modifică rile efectelor. Un experiment cuprinde variabilele independente, variabilele dependente şi unităţile de observare

(Cătoiu, 2002).

1.2 Informaţii despre tema aleasă şi motivaţiile acestei alegeri În vederea completării experimentului de marketing pe care trebuie să îl realizăm, am decis să abordăm tema „Influența campaniilor electorale (de la alegerile prezidențiale) din mediul online asupra prezenței la vot”. Altfel spus, ne propunem să analizăm impactul asupra prezenţei la vot pe care l-au avut campaniile derulate online de către principalii candidaţi la preşedenţie, la alegerile din România, desfăşurate în anul 2014. Am ales această temă pentru că ea este una de actualitate, având în vedere că evenimentele avute în vedere -au s petrecut recent, dar şi datorită faptului că problematica relaţiei dintre campaniile online şi prezenţa la vot a stârnit numeroase controverse în mass- media, făcându-se apel la termeni contradictorii

precum „manipulare”, „revoluţia Facebook” sau „trezirea la viaţă a tinerilor”.

1. 3 Obiectivul principal urmărit Principalul scop pe care l-am avut în vedere, atunci când am elaborat această lucrare, a fost să determinăm măsura în care populaţia a fost influenţată să iasă la vot de campaniile online desfăşurate de candidaţii la preşedenţia României.

3

1. 4 Etapele parcurse în decursul lucrării După ce am ales tema, am analizat de ce este necesară studierea fenomenului ales, după care am fixat obiectivele şi ipotezele experimentului. Au urmat stabilirea eşan tionului, alegerea modelului experimental, alegerea procedurii, analiza şi interpretarea rezultatelor.

2. Problema decizională Problematica influenţei mediului online asupra prezenţei la vot a românilor a fost una extrem de intens dezbătută în mass-media. Pe lângă faptul că alegerile prezidenţiale au reprezentat un eveniment social extrem de important pentru întreaga societate românească, este de remarcat că această situaţie se va repeta peste cinci ani, ceea ce face ca rezultatele acestei analize să nu fie relevante doar pentru înţelegerea unui eveniment trecut, dar şi pentru anticiparea şi gestionarea corespunzătoare a următoarei situaţii de acest gen. Mediul online capătă o importanţă tot mai mare şi în România, internetul fiind un fenomen extrem de răspândit şi popular, iar influenţa acestuia asupra comportamentului şi atitudinii oamenilor este una majoră. Am considerat că este necesar să identificăm o potenţială corelaţie între activitatea din spaţiul virtual a candidaţilor la preşedenţie, în 2014, şi prezenţa românilor la vot.

3. Obiective urmărite 1. Determinarea măsurii în care candidaţii cu cele mai bune rezultate şi -au făcut simţită

prezenţa în mediul online, pe pacrusul campaniei electorale; 2. Determinarea principalelor valori prin care candidaţii s -au promovat online; 3. Determinarea măsurii în care oamenii au fost influenţaţi să iasă la vot de campaniile online; 4. Determinarea măsurii în care campaniile online au influenţat opţiunile celor care au

ieşit la vot; 5. Determinarea măsurii în care câştigătorul alegerilor a avut şi cea mai bună campanie online

4

4. Stabilirea ipotezelor 1. Candidaţii ajunşi în turul doi au fost foarte activi în mediul online; 2. Candidaţii au apelat la valori precum: patriotism, istorie, cultură, modernizare 3. Campaniile online au avut impact s ocial, oamenii find încurajaţi să iasă la vot 4. Campaniile online au influenţat decizia votanţilor 5. Câştigătorul alegerilor a avut şi cea mai de succes campanie online

5. Stabilirea eşantionului Eşantionul considerat reprezentativ, pentru acest experiment, a fost alcătuit din 20 de subiecţi, tineri, cu vârsta între 20 şi 22 de ani. Am apelat la testul Solomon, iar eşantionul a fost împărţit în patru grupe. Pentru a realiza împărţirea, cei douăzeci de respondenţi au trebuit să numere de la 1 la 4, în ordine, iar cei care au avut aceeaşi cifră au fost repartizaţi într -o anume grupă. Astfel, au rezultat patru grupe de respondenţi. Din prima grupă, denumită grup experimental, au făcut parte patru persoane de sex masculin şi una de sex feminin. Două dintre persoanel e de sex masculin aveau 20 de ani, una 21, a patra 22, iar persoana de sex feminin avea 21 de ani. Cele 4 persoane de sex masculin provin din mediul rural. Din cea de-a doua grupă, grup de control 1, au făcut parte trei femei şi doi bărbaţi, toţi cu vârsta de 21 de ani. În grupa 3, grup de control 2, au existat patru femei şi un bărbat, acesta din urmă având vârsta de 21 de ani, în vreme ce femeile aveau 20 de ani. Grupa 4, grup de control 3, a cuprins două femei şi trei bărbaţi, toţi în vârstă de 20 de ani. Una dintre femei provine din mediul rural.

Toţi respondenţii sunt domiciliaţi în Bucureşti, dar 10 dintre ei provin din alte oraşe, iar 5 din mediul rural. De asemenea, toţi sunt studenţi şi au activitate intensă în mediul online.

5

6. Modelul experimental 6.1 Testul lui Solomon În vederea analizei efectului pe care campaniile electorale desfășurate în mediul online de către cei doi candidați din turul 2 al alegerilor prezidențiale l -au avut asupra prezenței la vot, am ales să folosim modelul experimental al lui Solomon, cu 4 grupuri de participanți.

În urmă cu mai bine de 60 de ani, R.L.Solomon a introdus o nouă formă de model experimental, model ce a ajuns cunoscut până în ziua de azi sub numele de testul lui Solomon. Acesta este un plan experimental care este menit să controleze interacțiunea dintre pretest și

tratamentul aplicat subiecților (Walter Braver & Braver, 1989). Testul lui Solomon este unul dintre cele mai puternice modele experimentale, datorită faptului că rezultatele sale pot fi ușor generalizate, dar mai ales pentru că poate combate erorile de validitate ce apar cu multă ușurință în celelalte modele experimentale. Deși este unul dintre cele mai puternice modele, acesta nu a devenit încă o metodă foarte des întâlnită de cercetare, tocmai din cauza complexității sale (Shuttleworth, 2009). În primul rând, un cercetăror care ar dori să aplice testul lui Solomon ar avea nevoie atât de resursele cât și de timpul necesar pentru desfășurarea unui astfel de experiment, acesta presupunând existența unor patru grupuri de participanți, aleși în mod total aleator, pentru a nu submina efectul experimentului (Shuttleworth, 2009). Grupurile de participanți sunt selectate aleatoriu, fiind grupuri independente, fiecare dintre acestea fiind supuse unui plan experimental distinct. Acest lucru permite un control mult mai riguros asupra variabilei independente. Testul lui Solomon este primul model experimental care ia în calcul factorii de care

depinde validitatea externă, iar specialiștii apreciază că sporul substanțial de informație obținut prin acest tip de experiment compensează costul său destul de ridicat (Cătoiu, 2009). Schematic, modelul experimental se prezintă astfel: Grupul experimental Grup de control 1

R

Yb

X

Ya

R

Y

-X

Y

X

Ya

-X

Ya

Grup de control 2

R

Grup de control 3

R 6

b

a

Pentru a măsura efectul unei campanii promoționale, de exemplu, cu ajutorul testului lui Solomon, etapele vor fi următoarele: după organizarea celor 4 grupuri, se măsoară imginea

consumatorilor din grupul experimental și grupul de control 1, mai apoi sunt expuse campaniei persoanele din grupul experimental și grupul de control 2, în timp ce grupurile de control 1 și 3 nu sunt expuse campaniei, iar in final se măsoară imaginea consumatorilor din toate cele 4 grupuri cu privire la campania promoțională. Dacă activitatea promoțională a avut efect asupra imaginii consumatorilor, iar dacă gradul de validitate internă și externă este ridicat, rezultatele ar trebui să fie următoarele: o

Ya (experimental) > Ya (control 1), ceea ce înseamnă că imaginea a fost senzitivă la

acțiunea promoțională o

Ya (experimental) > Yb (experimental), aceasta sugerând că imaginea s -a schimbat în

sensul dorit (respectiv a devenit mai favorabilă) o

Ya (control 1) = Ya (control 3), adică prestarea nu a distorsionat rezultatele

o

Ya (experimental) = Ya (control 2), însemnând că prestarea nu a cauzat schimbări nenecesare ale imaginii

o

Ya (control 1) = Yb (control 1), respectiv ”efectul învățării” între primul și al doilea test nu a fost semnificativ(Cătoiu, 2009)

6.2 Testul lui Solomon aplicat temei alese Modelul experimental ales de noi, testul lui Solomon, va fi aplicat pe 4 grupuri de

consumatori, în vederea măsurării influenței campaniilor electorale din mediul online. După ce eșantionul va fi împărțit în 4 grupe, fiecare grupă fiind formată din câte 5 persoane, acestea vor fi supuse testului astfel: vom măsura imaginea celor doi candidați din turul 2 al alegerilor prezidențiale pe grupul experiental și grupul de control 1, observând rezultatele. Mai apoi, persoanele din grupul experimental și din grupul de control 2 vor fi supuse campaniei din mediul online (le vor fi arătate o serie de imagini de pe rețelele de socializare a celor doi

candidați), în timp ce grupurilor 1 și 3 de control nu le va fi arătată nicio imagine. În final, vom măsura imaginea celor doi candidați în rândul consumatorilor, evaluând toate cele 4 grupuri de consumatori.

7

6.3 Explicarea elementelor experimentului de marketing Componentele principale ale oricărui experiment de marketing sunt următoarele: o

variabilele dependente şi independente

o

pretestarea şi post-testarea

o

grupul experimental şi grupul de control

Variabilele dependente și independente În cazul experimentului nostru, variabila independentă, sau variabila cauza, este cea a care nu se modifică, dar influențează, pe când variabila dependentă, sau efect, este cea a cărei modificare sub acţiunea celei independente este verificată. Astfel, variabila independentă ce

urmează a fi analizată este reprezentată de campaniile în mediul online ale celor doi candidați la alegerile prezidențiale, în timp ce variabila dependentă este reprezentată de prezența la vot a alegătorilor (influențată, sau nu, de variabila independentă).

Pretestarea şi post-testarea În cel mai simplu model experimental, subiecţii sunt măsuraţi din punctul de vedere al

variabilelor dependente. Această măsurare se numeşte pretestare. Subiecţii sunt expuşi la influenţa variabilei independente, după care se măsoară din nou variabila dependentă, adică are loc post-testarea. Diferenţele care se observă între primele şi ultimele măsurători sunt

atribuite influenţei variabilei independente.

Grup experimental şi grup de control Grupul de control este reprezentat de persoane cât mai similare celor din grupul experimental, dar cărora nu li se aplică stimulul corespunzător variabilei independente. Folosirea grupului de control permite evaluarea impactului variabilei dependente. Dacă între

cele două grupuri nu apare nicio diferenţă după expunerea grupului experimental la stimul, putem spune că acesta nu a avut efectul presupus prin ipoteză.

Cauza și efectul (corelarea variabilei dependente cu cea independentă) Cele două variabile, cea independentă reprezentată de campaniile din mediul online ale celor doi candidați la prezidențiale și cea dependentă, reprezentată de prezența la vot a alegătorilor, credem noi că sunt într -o strânsă legătură. Astfel, am dorit să analizăm modul în 8

care activitatea din mediul online a celor doi candidați a influențat, sau nu, alegerea alegătorilor cât și prezența la vot a acestora.

7. Procedura Experimentul a avut loc în data de 24 aprilie și s-a desfășurat pe parcursul a 3 ore, întrun mediu neutru, reprezentat de apartamentul unuia dintre organizatorii experimentului. În

aceste trei ore, cei 20 de subiecți au fost împărțiți aleatoriu în 4 grupe de câte 5, denumite grup experimental, grup de control 1, grup de control 2 și respectiv grup de control 3 și supuși experimentului. În vederea analizei efectului pe care campaniile electorale din mediul online l-au avut

asupra subiecților, acestora le-au fost prezentate diverse imagini și filmulețe extrase de pe paginile rețelelor de socializare ale celor doi candidați la prezidențiale. După observarea imaginilor și filmulețelor de campanie, subiecții au fost rugați să răspundă la câteva întrebări privitoare la cele observate.

Grupului experimental și grupului de control 1 li s -a măsurat în faza inițiala, intenția de a ieși la vot, înaintea expunerii la campanie, iar mai apoi, grupului experimental și grupului de control 2 le-au fost arătate imaginile și filmulețe din campanie ale celor doi candidați, fiind

rugați mai apoi să răspundă la chestionarul aferent. În acest timp, grupul de control 1 și grupul de control 3 nu au fost expuse prezentării imaginilor, însă și acestora din urmă li s -a cerut să răspundă la întrebările din chestionar. În final, s-au înregistrat răspunsurile și s-au analizat în vederea obținerii unor concluzii. Metoda de cercetare folosită în cadrul experimentului a fost ancheta statistică, după observarea imaginilor și filmulețelor, subiecții fiind supuși unui chestionar și rugați să

răspundă la întrebările din acesta. Chestionarul a fost format din 9 întrebări, două deschise și șapte dihotomice (cu răspuns închis).

9

Imaginile prezentate subiecților au fost următoarele:

10

Chestionarul la care subiecții au fost supuși: 1. Veți ieși la vot? a. da

b. nu (săriți la întrebarea numărul 7) 2. S-a schimbat intenția dumneavoastră de a participa la vot după expunerea la campanie? a. da b. nu 3. S-a schimbat votul dumneavoastră după expunerea la campanie?

a. da (sariți la întrebarea 2) b. nu (sariți la întrebarea 3) 4. Dacă da, în favoarea cărui candidat? -------------------------------------------------------------------------------------------

5. Dacă expunerea la campanie nu v-ar schimba votul, în favoarea cui este rezervat acest vot? -------------------------------------------------------------------------------------------

6. Care apreciați că sunt atuurile paginii de facebook a candidatului cu care votați, spre deosebire de cea a celuilalt candidat? a. calitatea postărilor b. limbaj adecvat

c. atenția îndreptată către tineri d. atenție mărită acordată mediului online (implicare mai mare) 7. Care din cei doi andidați considerați că a avut cea mai bună campanie online? a. Klaus Iohannis b. Victor Ponta

8. Pe ce valori credeți că se axează campaniile celor doi candidați? a. patriotism b. modernizare

c. cultură d. folclor

9. Mediul de proveniență: a. rural

b. urban

11

8. Analiza răspunsurilor și interpretarea rezultatelor Pentru a analiza răspunsurile obținute la întrebările din chestionar, am folosit mai întâi Microsoft Excel pentru a le organiza, astfel că am format un tabel precum cel prezentat mai jos pentru fiecare grup, pentru a ușura formarea bazei de date ce urmează a fi analizată în SPSS. Pentru fiecare grup analizat (GEX, G1,G2 și G3), au fost analizate câte 9 variabile, formând în total, 38 de de avariabile (+ cele douăexpunerii ”ieșire_vot_GEX_a” ”ieșire_vot_G1_a” semnificând intenția ieși la vot înaintea la campanie,șimăsurată pe grupul experimental și grupul 1 de control), prezentate în tabelele de mai jos:

12

Datele au fost mai apoi analizate în programul IBM SPSS Statistics, astfel: mai întâi, am importat baza de date din Microsoft Excel, mai apoi am definit variabilele și scalele de măsurare, iar mai apoi am început analiza datelor cu ajutorul programului.

În imaginea de mai sus avem prezentate toate variabile ce urmează a fi analizate, iar în partea dreaptă se poate observa scala pe care sunt măsurate toate variabilele, și anume scala nominală, variabilele fiind nemetrice.

13

8.1. Grupul experimental: 1. Ieșirea la vot, înainte (stânga) și după expunerea la campanie (dr eapta):

2. Schimbarea intenției de a ieși la vot după expunerea la campanie:

Bucata verde din pie-chart este reprezentată de subiectul care a

răspuns negativ la întrebarea ”Veți ieși la vot”, atât înainte cât și după expunerea la campanie, a stfel că a

sărit direct la ultima întrebare din chestionar.

14

3. Schimbarea votului după expunerea la campanie:

Majoritatea subiecților din grupul experimental nu și-au schimbat votul după expunerea la campanie (3/5), unul singur și-a schimbat votul, iar partea verde este reprezentată de subiectul care a nu a avut de gând să participe la vot nici după expunerea la campanie.

4. Cei care au răspuns afirmativ la întrebarea ”vi s -a schimbat votul după expunerea la

campanie?”

Singurul subiect care și-a schimbat votul după expunerea la campanie a răspuns că va acorda votul candidatului Victor Ponta.

5. Voturile inițiale (în cazul subiecților care au răspuns negativ la întrebarea ”vi s -a schimbat votul după expunerea la campanie?”)

3/5 subiecți au dorit să ofere votul inițial candidatului Klaus Iohannis și un singur subiect candidatului Victor Ponta.

15

6. Atuurile paginilor din mediul online:

3/5 respondenți au apreciat că postările de calitate reprezintă un atuu al paginilor din mediu online, iar un singur respondent a acordat o mai mare importanță limbajului adecvat.

7. Cea mai bună campanie desfășurată online:

Dintre respondenți, unul singur a apreciat că cea mai bună campanie desfășurată online a fost cea a candidatului Victor Ponta, pe când 3/5 respondenți au

apreciat că cea a candidatului Klaus Iohannis a fost cea mai bună.

8. Valorile pe care cei doi candidați s-au bazat în campaniile electorale:

Din cei 5 respondenți, 3 au considerat că cei doi candidați și -au axat campanile electorale pe modernizare, iar unul pe patriotism.

16

9. Mediul de proveniență:

4 din cei 5 respondenți ai grupului experimental provin din mediul rural, iar unul din mediul urban

Concluzii grup experimental: înaintea expunerii la campanie, 4 din 5 respondenți din grupul experimental nu prezentau intenția de a ieși la vot, aceasta fiindu -le schimbată în urma expunerii la campanie, astfel că, după expunere, 4 din 5 respondenți au prezentat intenția de a lua parte la procesul de votare. Un singur respondent și -a păstrat intenția de a nu participa la vot, atât înainte de expunerea la campanie cât și după.

8.2. Grupul de control 1 Grupului de control 1, asemenea grupului experimental, i s- a măsurat intenția inițială de a participa la vot, cu diferența că grupul de control 1 nu a fost supus ulterior niciunei campanii, respondenții din acest grup fiind rugați să răspundă la întrebările din chestionar fără

a le fi prezentate imagini sau filmulețe din campania celor doi candidați.

17

18

Concluzii grup de control 1: Spre deosebire de grupul experimental, grupul de control 1 nu a fost supus campaniei. Rezultatele înregistrate au fost următoarele: 3 din 5 respondenți nu au arătat intenția de a ieși la vot nici în faza inițială, când s-au înregistrat răspunsurile pentru grupul experimental și pentru grupul de control 1, nici în faza finală, când au fost rugați să răspundă întrebărilor din chestionar, fără a fi supuși campaniei. Toți respondenți i provin din mediul urban și toți au fost de părere că Klaus Iohannis a avut cea mai bună campanie online. De asemenea, majoritatea respondenților au considerat că cei doi candidați și -au concentrate campanile pe ideea de modernizare, și că atenția special acordată mediului online a fost cea care le-a adus voturile cetățenilor.

8.3. Grupul de control 2

19

20

Concluzii grupul de control 2: Grupul de control 2 a fost expus

campaniei fără a se înregistra intenția de vot inițială, cid oar cea finală, după expunerea la campanie. Astfel, au reieșit următoarele rezultate: intenția de

ieșire la vot a subiecților a fost pozitivă în proporție de 100%, deci, aceasta nu s-a schimbat după expunerea la

campanie. 3 din 5 subiecți și -au schimbat opțiunea de vot după expunerea la campanie, iar cei care și-au schimbat opțiunea de vot au considerat și că cel pe care aveau de gând să îl aleagă după expunerea la campanie a avut cea mai bună pagină online. În unanimitate, toți cei 5 subiecți din grupul de control 2 au considerat că atuul paginilor celor doi candidați a fost reprezentat de calitatea postărilor, iar 4/5 subiecți au considerat că Klaus Iohannis a avut cea mai bună campanie online. Toți respondenții provin din mediul urban.

8.4. Grupul de control 3

21

22

Concluzii grupul de control 3: Grupul de control 3, asemănător grupului de control 1, nu a fost nici el expus campaniei, astfel că rezultatele arată părerile subiecților, fără a fi expuși campaniei . În unanimitate, subiecții au prezentat intenția de a ieși la vot fără a fi expuși campaniei și evident, nu și -au schimbat această intenție (nefiind expuși campaniei). 4 din 5 subiecți au oferit votul candidatului Klaus Iohannis, iar toți cei 5 au apreciat că același candidat a avut cea mai bună campanie din mediul online. 3 din 5 subiecți au apreciat că atenția mai mare acordată tinerilor în mediul online a fost mai important

în

campania

desfășurată de cei doi candidați, iar din punctul de vedere al valorilor

propagate de către cei doi candidați,

cultura

modernizarea

au

răspunsurile

aflate

egalitate.

Un

și fost

la

singur

respondent din grupul de control 3 provine din mediul rural.

23

În imaginea de alături, am analizat pentru grupul experimental, legătura dintre intenția de a ieși la vot și campania online a celor candidați, cu ajutorul analizei bivariate. Astfel, analizând răspunsurile candidaților la întrebările ”S -a schimbat intența dumneavoastră de a ieși la vot după expunerea la campanie” și ”Care din cei doi candidați considerați că a desfășurat cea mai bună campanie în mediul online”, răspunsurile au arătat că 3 din 5 subiecți și-au schimbat intenția de a ieși la vot după expunerea la campanie (într -un mod pozitiv), și tot acești 3 subiecți au considerat că Klaus Iohannis a avut cea mai bună campanie online. Astfel, înțelegem că în grupul experimental, expunerea la campanie a avut un rol pozitiv, influențând variabila dependent și anume intenția de a ieși la vot a 3 din 5 subiecți. Menționăm că unul din cei 5 subiecți nu a mai dorit să răspundă chestionarului până la final, de aceea este prezent în diagramă bar -ul albastru.

24

9. Concluzii În urma celor analizate, putem desprinde următoarele concluzii cu privire la ipotezele experimentului și rezultatele acestuia: o

o

candidații s-au axat pe valori precum patriotism, modernizare, cultură, lucru apreciat de subiecții experimentului campania online a celor doi candidați a avut impact social, încurajând oamenii să iasă la vot

o

campanile online au influențat decizia votanților (după cum se poate observa din

experiment, după expunerea la campanie, unii subiecți și-au schimbat voturile) o

subiecții au hotărât că cel care a câștigat alegerile a avut și cea mai bună campanie online De asemenea, se desprindurmătoarele concluzii cu privire la fiecare grup analizat:

Concluzii grup experimental: înaintea expunerii la campanie, 4 din 5 respondenți din grupul experimental nu prezentau intenția de a ieși la vot, aceasta fiindu -le schimbată în urma expunerii la campanie, astfel că, după expunere, 4 din 5 respondenți au prezentat

intenția de a lua parte la procesul de votare. Un singur respondent și -a păstrat intenția de a nu participa la vot, atât înainte de expunerea la campanie cât și după. Concluzii grup de control 1: Spre deosebire de grupul experimental, grupul de control 1 nu a fost supus campaniei. Rezultatele înregistrate au fost următoarele: 3 din 5 respondenți nu au arătat intenția de a ieși la vot nici în faza inițială, când s -au înregistrat răspunsurile pentru grupul experimental și pentru grupul de control 1, nici în faza finală, când au fost rugați să răspundă întrebărilor din chestionar, fără a fi supuși campaniei. Toți respondenții provin din mediul urban și toți au fost de părere că Klaus Iohannis a avut cea mai bună campanie online. De asemenea, majoritatea respondenților au considerat că cei doi candidați și-au concentrate campanile pe ideea de modernizare, și că atenția special acordată mediului online a fost cea care le-a adus voturile cetățenilor.

Concluzii grupul de control 2: Grupul de control 2 a fost expus campaniei fără a se înregistra intenția de vot inițială, cid oar cea finală, după expunerea la campanie. Astfel, au reieșit următoarele rezultate: intenția de ieșire la vot a subiecților a fost pozitivă în proporție 25

de 100%, deci, aceasta nu s-a schimbat după expunerea la campanie. 3 din 5 subiecți și -au

schimbat opțiunea de vot după expunerea la campanie, iar cei care și -au schimbat opțiunea de vot au considerat și că cel pe care aveau de gând să îl aleagă după expunerea la campanie a avut cea mai bună pagină online. În unanimitate, toți cei 5 subiecți din grupul de control 2 au considerat că atuul paginilor celor doi candidați a fost reprezentat de calitatea postărilor, iar 4/5 subiecți au considerat că Klaus Iohannis a avut cea mai bună campanie online. Toți respondenții provin din mediul urban.

Concluzii grupul de control 3: Grupul de control 3, asemănător grupului de control 1, nu a fost nici el expus campaniei, astfel că rezultatele arată părerile subiecților, fără a fi expuși campaniei. În unanimitate, subiecții au prezentat intenția de a ieși la vot fără a fi expuși campaniei și evident, nu și-au schimbat această intenție (nefiind expuși campaniei). 4 din 5 subiecți au oferit votul candidatului Klaus Iohannis, iar toți cei 5 au apreciat că același candidat a avut cea mai bună campanie din mediul online. 3 din 5 subiecți au apreciat că atenția mai mare acordată tinerilor în mediul online a fost mai important în campania desfășurată de cei doi candidați, iar din punctul de vedere al valorilor propagate de către cei doi candidați, cultura și modernizarea au fost răspunsurile aflate la egalitate. Un singur respondent din grupul de control 3 provine din mediul rural.

26

10. Bibliografie

Cătoiu, I., 2002. Cercetări de Marketing. București: Editura Uranus. Cătoiu, I., 2009. Cercetări de marketing - Tratat. București: Editura Uranus.

fao.org, 2012. FAO Corporate Document Repository. [Interactiv] Available at: http://www.fao.org/docrep/w3241e/w3241e07.htm [Accesat 29 April 2015]. Shuttleworth, M., 2009. Explorable.com. [Interactiv] Available at: https://explorable.com/solomon-four-group-design [Accesat 30 April 2015]. Walter Braver, M. & Braver, S., 1989. Statistical Treatment of the Solomon Four-Group Design. Psychological Bulletin, 104(1), pp. 150-154.

27