Ce Poti Face Cu o Carte VI

Marilena $erban • Madalina Vincene

Ce pofi face cu o carte Caiet de lectura §i scriere creativa

clasa a VI-a

Grup Ed~orial

Echipa lecturii §i a scrierii creative sau

Prietenii care te ajuta sa cite§ti

Suntem echipa lecturii §i a scrierii creative. Fara noi, cititorul intelege doar superficial ceea ce cite§te. Unii cititori fac apel la unul sau la altul dintre noi, dar numai cei care ii consulta pe toti membrii echipei inteleg in profunzime ceea ce citesc, folosindu-§i in acela§i timp inteligenta, imaginatia §i sensibilitatea. Asta inseamna sa faci o lectura creativa. Iar, mai departe, vei putea sa scrii creativ despre ceea ce ai citit. Indiferent de tipul de text, noi intervenim in diferite momente ale lecturii, dar fiecare are un rol precis de jucat §i suntem cu adevarat complementari.

Detectivul Ador enigmele mai ales pentru ca-mi place sa le descopar pas cu pas. De aceea !mi plac §i textele ca re con tin mesaje ascunse. Caut indiciile din text, le asociez sau le com par cu unele cuno§tinte generale pe care le am §i trag concluzii care ma aju ta sa rezolv enigma. Sunt mereu curios, totul este pasionant!

Scriitorul N u ma pot abpne sa nu fac pr~d i qii atunci cand vad coperta sau titlul unei carti: emit ipoteze privitoare la tipul de carte (aventura, § tiin~a, S.F. etc.), la terna cartii (pentru asta, ma inspira, de obicei, ilustratia de pe coperta sau cuprinsul) . Anticipez, cand citesc, ce se va intampla rnai departe, ce intorsaturi ar putea lua actiunea, cum ar reaqiona personajele. Pentru ca-mi place sa-rni pun imaginapa la lucru, pot chiar sa devin scriitor §i sa continui sau sa schimb povestea pe care o citesc.

.

Colectionarul Mie 1mi place sa descopar cuvinte noi §i sa le in vat. Cea rnai mare p lacere a mea, cand citesc, este sa gasesc expresiile deosebite §i sa mteleg sensul lor. Daca nu le lnteleg, caut mtr-un diqionar §i imi completez colectia de cuvinte noi. Le pot folosi apoi pentru a intelege alte texte, d ar §i cand vorbesc sau cand scriu §i, uneori, Ii pot irnpresion a pe cei care nu §tiu atatea cuvinte ca mine.

Gramaticianul Care e rolul verbelor, al adjectivelor, al adverbelor intr-un tex t? In ce fel ma ajuta ele sa inteleg mai bine ce citesc? Cum se leaga ideile textului §i cat de corecta §i coerenta este exp rirn area? Faptul ca vad lucrurile din perspectiva asta ma aju ta sa-rni exprim §i propriile idei mai clar §i mai nuantat.

------------------------------------------------------------- 3

Pictorul Intotdeauna cand citesc 1mi imaginez cu m arata personajele, locurile 1n care se petrece actiunea sau, un peisaj descris 1ntr-o poezie. Pot chiar sa desenez ceea ce vad cu ochii mintii sau sa creionez prin cuvin te diferite personaje sau locuri.

Sensibilul Recunosc, eu empatizez cu personajele cand citesc: ma bucur alatu ri de cand ele sun t victorioase, sufar 1mpreuna cu ele cand li se lntampla vreun necaz sau 1mi amintesc de experiente asemanatoare prin care am trecut §i eu. Pot sa scriu intr-un jurnal despre ce m-a impresionat intr-un text §i pot sa le povestesc celorlalti despre experientele traite de mine 1n timpul lecturii.

Criticul Cand citesc un text, trebuie sa ~ tiu tot: cine I-a scris, cand, de ce, ce tip d e text e, carui categorii ii apartine ... Pot sa an alizez textul atunci cand citesc, sa

1.....R_e_a_lit_a_t e_ _

>

_F1_ ·c_ ti1_m_e_ _ _

. I_

< ...............................................................................................

nn n

n

n

n

nun

n

nun

n

n

nnnn

nnnnnnnn n

n

n

on n

n

n

n

n

nn

nn

67.

Care elemente sunt mai numeroase in carte, cele reale sau cele fictionale? De ce crezi ca a ales scriitoarea aceasta proportie?

68.

Ramanem in lumea oamenilor, schimband tonul §i punctul de vedere. Cum arata o bunica? Pictorul a desenat o femeie exact a§a cum te a§tepti sa arate o persoana in varsta. Serie, in dreptul sagetilor, numele detaliilor surprinse in portret. ......................... .

---------------------------------------------------------- 93

69. Cite§te un fragment din Bunicufa hofonianii de David Walliams, subliniaza detaliile care te surprind in privinta acestui personaj, apoi explica alegerile tale pe spatiul punctat.

Se liisa noaptea. Em catre sJfir$itul lui noiembrie, a$a ca se Jiicea repede tot mai frig $i mai zntuneric, iar Ben tremura In tuJi$, 1n timp ce o spiona pe Buni. ,,Oare unde ar putea sa se duca?" se zntreba el. ,,Ea nu iese aproape niciodatii". Viizu o umbra mi$cfindu-se 1n bungalow. Apoi chipul ei a apiiru la Jereastrii $i Bense Jeri repede. Tufi§ul Jremiitii. Sssst! se gfindi Ben. Oare biitrfinica l-o Ji viizut? Dupii cateva clipe, U§a din Jafii se deschise zncet §i de dupii ea se strecurii aJarii o siluetii zmbriicatii complet zn negru. Pulover negru, colanfi negri, miinu$i negre, $OSete negre, probabil ca §i sutienul §i chilofii erau negri. Fafa era acoperita de o masca neagrii, dar din Jelul fn care pa§ea, Ben §tiu imediat ca era Bunicufa. Ariita ca un personaj de pe coperta uneia dintre ciirfile care-i pliiceau ei atat de mult. Se urcii fn scuterul pentru varstnici §i ambalii motorul. fn curfind se apropiara de strada principalii a ora§ului. Era pustie. Abia se lasase intunericul, a$a cii toate magazinele erau znchise, iar puburile $i restaurantele inca nu-$i incepuserii programul de seara. Apropiindu-se de finta ei, Buni se Jerea de lumina Jelinarelor §i evita sa treacii prin Jafa U§ilor. Ben t$i pierdu riisuflarea cand vazu unde a parcat. Magazinul de bijuterii.

70. Criticul vrea sa se convinga ca ai inteles mesajul transmis de autori prin vocile din cartile prezentate in aceasta unitate. Serie, pentru fiecare text, sub forma unui slogan (ca in reclame), ideea esen\iala cu care trebuie sa ramana cititorul. Mesaj

Varna Jantoma

Exista multe puncte de vedere, dar fiecare trebuie sa-1 aiba pe al lui!

MetamorJoza

94 -------------------------------------------------------1

Unitatea3 Mesaj

James §i piersica uria§ii

<

Lafcadio, leu/ care nu s-n liisat piiguba§ Ivan Cel fifrii de Seaman

Bunicuta hotomana '

71.

'

Scriitorul e hotarat sa citeasca §i sa scrie mai mult, pentru a vedea, ca prietenul lui Milo, ce e dincolo, sub, peste, dedesubtul sau deasupra lucrurilor. Te incurajeaza sa faci la fel. in finalul calatoriei, cite§te cateva sfaturi date de autorii profesioni§ti, unii intalniti in acest capitol, §i bifeaza-le pe cele care iti plac §i pe care le consideri utile.

0

.. 1n care ai personaje Cand scrn o ca;:e l h.e cu personaje " . t a in re a . umane care in r. ,, l~gi ni§te oameni . l u e bine sa a . . .t t' pl1· ctisec:tl citl oanima e, n . . f" d a o sa- i -s obi~nu1\1, nn c . ,,, se foloseasca de ..t trebu1e sa . . ales daca scne rii. Un scrn or . . t resante ma1 Persona)e in..e Eu ere'd ca,, pentru a crea. pentru copn. . le exagerez cahastfel de eroi tre~u1e ~a astfel 1ncat daca tatile, fie b~ne, hea:~~~ trebuie sa fie exun persona) e obr . u de nesuferit. . d obraznic sa . traordin~r e. "t trebuie sa 11 faCl exDaca vre1sa he u;a a e amuzant §i detraordinar de urat. ~. " . ant ce scrn. vine mteres Roald Dahl v

v

v

v

v

A

---------------------------------------------------------- 95

0

. ntru cav viata, . . r it tnst, pe 'v Uneori scrn un s ar§. l . Nu trebuie sa

" . f l de fma un. c::titi are §1 ast e v m scris mai ales ~ ,' h iar ' daca eu a ea c " . de / raz1 " texte umoristice... Shel Silverstein <

0

"Va~a fantoma a fost . [...] Inainte de ea n pru~a carte publicata de min nul . u scnsesem ni . . e. , un vechi prieten/ nu ·1 m1c, iar graficiac .. N 1 ustras · · opu. u §tiam prea bin 1 e ruc10 carte pentru am ~enzapa ca tocmai d~ace ne angajaseram, dar fost mcununat de su acest motiv proiectul n . cces. N-am . a -am tmut cont de sfaturi p ~r~a t nicio regula, ceea ce consideram ca es te·b~. f1 s1mplu am facut Norton Juster

D

Una peste alta, in filme, in carti, e plin de vrajitori. Daca ai de gand sa devii scriitor, §i dad ar fi sa ma iau dupa modelul de azi, te-a§ sfatui sa scrii despre vrajitori, vampiri, spiridu§i §i toate celelalte. Succes garantat! Dar, a§a cum am mai zis, modelele se schimba §i in literatura, nu se §tie ce-o sa-i placa publicului cand ai sa te apuci tu de scris. Ar trebui sa faci rnai intai un sondaj de opinie. Asta daca vrei sa ai succes garantat. Dar, daca nu e§ti obsedat de succes, scrie pur §i simplu ce ti se pare tie important, uita de vampiri sau de ce vor rnai deveni vampirii rnaine ori poirnaine." II

Vlad Zografi

72.

Criticul vrea sa afle daca te-au uimit ipostazele surprinzatoare prezentate in acest capitol. Acorda fiecarui text punctajul potrivit, in stelute, apoi calculeaza totalul ~i faun top, pentru a hotari ordinea in care le vei citi.

*=banal * * = putin surprinzator * * * = a§a §i-a§a * * * * = surprinzator * * * * * = GCDU (gura cascata de uimire)

96------------------------------------------------------

I

lI

1 i

~

urutatea3

~lo . .. ..U - T I'. . . . . . .

t

Criteriu

< --

Vmnn fant0111ii

Metn11101foza

fnl/les ?i pzers1cn uria?if

1, ~

1

Lafcadio, leul care nu s-a liisat pnguba?

lvnn Ce/ farif de Seaman

Bunicuta hofomana

Titlu

Coperti sau ilustratii ' Perspectiva Personaje Stil (umor, ironie etc.) Mesajul transmis Total

Top de lectura Locul 1 ............................................... .............................................. . Locul al 2-lea .......................................... ........... .. ...................... .. .. Locul al 3-lea .. ......................................................... ..................... Locul al 4-lea ........................................... .......... .. ...... ... ... ...... ... .. Locul al 5-lea ........ ................. .......................... .. ... ... ......... ......... Locul al 6-lea ...... .. ................. ... ............... ...... ...... ... ...... .......... .. .. Locul al 7-lea .... ............. ..... ................................ ........ .. ... .... ...... .

----------------------------------------------------------c-- 97

73. Dirijorul ifi sugereaza sa inchei acest drum completand un jurnal de invatare, pentru ca jocul lecturii §i al scrierii creative sa fie din ce in ce mai eficient in calatoria ta de-a lungul cartilor.

Ce am invatat? '

Pune un numar in fiecare casuta pentru a te autoevalua.

D D D

O- niciodata

2- frecvent

1-rar

3 - intotdeauna

1. Citesc cerintele cu atentie, marcand cuvintele-cheie: verbe de comanda, numerale etc. 2. Recitesc textele pentru a gasi raspunsuri corecte la cerinte. 3. Rezolv toate sarcinile de lucru pentru a schimba perspectivele asupra textului citit.

D D D

5. Ma documentez din surse diferite: enciclopedii, internet etc.

D

7. Imi fac o lista de lectura pe baza titlurilor de carti recomandate.

D

8. Completez jurnale de invatare pentru a reflecta asupra calitatii muncii mele.

4. Folosesc dictionarul ori de cate ori nu cunosc sensul cuvintelor. I

6. Aplic strategiile de lucru sugerate de echipa lecturii creative.

Interpretare - excelent; cite~te §i scrie mai mult pentru a deveni un profesionist! 19-23 de puncte - foarte bine; e surprinzator cat de pupn mai ai pana la excelent! 14-18 puncte - bine; perseverenta e.mama intelepciunii! - a§a §i-a§a; nu te Iasa! 7-13 puncte sub 7 puncte - Cite§te! Cite~te! Cite§te! 24 de puncte

98--------------------------------------------------------

Fiinpe znchipuite

1.

Formeaza un ,,§arpe de cuvinte" scriind legat, timp de un minut, toate fiintele fantastice despre care ai citit sau ai auzit §i care iti vin in minte in acest moment. Apoi, joaca-te, rugand un prieten, frate sau .earinte sa desparta cuvintele, colorandu-le diferit sau printr-o hara verticala. Ii vei acorda atatea puncte cate cuvinte reu§e§te sa ghiceasca.

1~'4~

~~

~.~. ~M.C:. ...\>.'...~-\JI.I~~

........... ·;:.

mt. ~ . .~~....t~ . . ~. .1)0.. ~.f~. . f.~. . . . . . . . . . . . . '.... . . .

"v.f.\ ..

------------------------------------------------------ 103

Sfatuie§te-1 pe Dunstan ce floare sa aleaga pentru iubita lui, indicand-o printr-un desen. Pe eticheta ata§ata, scrie ce ar putea simboliza aceasta.

9.

Cite~te

fragmentul urmator §i incercuie§te cuvintele care arata ce se vinde ~i ce se ofera in schimbul acesteia.

- $i care-i numele dumneavoastrii? zntrebii Dunstan, znro§indu-se puternic. - Eu nu mai am nume. Sunt o sclavii, iar numele pe care 1-am purtat mi-aJost luat. Riispund cand sunt strigatii ,,hei, tu!" sau ,,Jato!" sau ,,puturoaso!" sau zn multe alte Jeluri. Dunstan observii cum miitasea rochiei i se lipea de trup; era con§tient de liniile elegante, de ochii violefi care-I priveau §i znghifi zn sec. Taniirul f§i varz mana zn buzunar §i scoase batista. Nu putea sii se uite la Jemeie. Riisturnii banii pe tejghea. - Luafi cat trebuie pentru asta, spuse el, alegand un ghiocel alb de pe masii. - Aici nu primim bani, zise ea, zmpingand monedele spre el. ::-- Nu? Atunci ce anume primifi? In clipa aceea, taniirul era Joarte tulburat, iar singura sa dorinfii era sii capete ofioare pentru ... pentru Daisy, Daisy Hempstock... sii obfinii fioarea §i sii piece, pentru cii, sincer vorbind, taniira doamnii fl Jiicea sii nu se simtii zn largul lui. - A§ putea sii-fi iau culoarea piirului, zise ea, sau toate amintirile adunate panii la ' trei ani. A§ putea sii-fi iau auzul urechii stangi - nu complet, doar atat cat sii nu-fi mai placii muzica ori sii nu te mai bucuri de susurul raului sau de freamiitul vantului. Dunstan cliitinii din cap. - Sau un siirut. Un siirut, aici, pe obrazul meu. - Asta oJer cu pliicere, zise Dunstan §i se aplecii deasupra tarabei, printre fiorile de cristal care sclipeau §i zorniiiau, liisand un siirut cast pe obrazul ei catifelat. Simfi atunci mirosul ei zmbiitiitor, vriijit, care-i invadii Jafa, pieptul §i min tea. - Atunci, fine, spuse ea §i-i zntinse ghiocelul. Dunstan fl luii cu maini care zi piirurii brusc prea mari §i nezndemanatice, nicidecum mici §i perJecte, ca mainile tinerei zane. - Ha~ sii ne vedem din nou aici, Dunstan Thorn, zn noaptea asta, cand apune luna. Vino §i fo ca o bufnifii piticii. Pofi sii faci a§a? Taniirul diidu din cap §i plecii zmpleticindu-se. Nu trebui S-0 zntrebe de unde-i §tia numele de Jamilie. fl luase dinliiuntrul lui, zmpreunii cu alte lucruri, precum inima lui, zn clipa zn care 0 siirutase. Ghiocelul zi ziingiinea zn manii.

104------------------------------------------------------

Unitatea

4

10. Criticul te intreaba daca preful a fost echitabil sau daca marfa a fost subevaluata. Serie parerea ta despre schimbul florii pe un sarut §i motiveaza alegerea facuta.

Eu cred ca ... schimbul a fost corect.

11.

unul dintre ei a fost pacalit.

Inginerul te indeamna sa completezi o schema a personajelor descoperite pana acum. A§aza in centru personajul principal §i, apoi, celelalte personaje, prezentandu-le pe fiecare in cateva cuvinte.

-------------------------------------------------------- 105

12. Noteaza impreuna cu Scriitorul o predictie in legatura cu ce crezi intampla, pornind de la anumite detalii prezente in text.

Detalii din text

ca se va

Predictia mea ' (

13.

Subliniaza, in fragmentul urmator, secventa care arata schimbarea momentului temporal.

Dunstan Thorn se ciisiitori zn iunie cu Daisy Hempstock. Jar dacii mirele parea un pie absent, mireasa era luminoasii §i driigiistoasii, a§a cum sunt zn general miresele. fn spatele lor, tafii fiicurii planuri sii construiascii o casii pentru tinerii znsuriifei pe pa}i§ tea dinspre apus. Mamele furii de acord cii Daisy ariita zncantiitor §i cii era piicat ca Dunstan n-o liisase sii poarte la rochia de mireasii ghiocelul pe care i-l cumpiirase la balciul de la sfar§itul lunii aprilie. Jar noi 0 sii-i piiriisim aici, zntr-un vartej de petale de trandafir, stacojii, galbene, roz §i albe. Sau aproape cii o sii-i piiriisim. Cei doi locuirii zn ciisufa lui Dunstan, mica lor gospodiirie fiind zn curs de construcfie, §i cu siguranfii furii destul de fericifi; treburile de zi cu zi ale cre§terii oilor, piiscutul, tunsul §i zngrijitul lor fiicurii sii disparii, zncetul cu fncetul, privirea pierdutii a lui Dunstan. Veni prima toamnii, apoi iarna. Pe la sfar§itul lui februarie, fn vremea fiitiirilor, cand era frig §i un vant aspru vuia pe terenurile mlii§tinoase §i prin piidurea desfrunzitii, cand ploaia znghefatii ciidea din cerul plumburiu fntr-un §Uvoi continuu, mocnit, pe la ora §ase seara, dupii ce soarele asfinfise §i cerul se fntunecase, prin deschiziitura din zid Ju fmpins un CO§ fmpletit din nuiele. Paznicii care stiiteau de fiecare parte a deschiziiturii nu observarii la fnceput co§ul. De altfel, ei stiiteau cu fafa fn direcfia opusii, era fntuneric §i umezealii §i erau ocupafi sii batii din picioare §i sii priveascii, posomorafi §i plini de dor, ciitre luminile satului. ~i atunci se auzi un plans subfire, strident. " Abia atunci paznicii se uitarii fn jos §i viizurii CO§Ul de la picioarele Lor. In CO§ era o boccea: o legiiturii de miitase lucioasii §i piituri de lanii, din care ie§ea la ivealii ofafii ro§ie, tanguitoare, cu ochi§ori holbafi §i cu o gurii ciiscatii, sonorii §i fiiimanda.

106------------------------------------------------------

Unitatea

4

Jar de piitura copilului era prinsii cu un ac de argint o bucatii de pergament, pe care fuseserii scrise de mfinii, fntr-un stil elegant, dar ?i putin fnvechit, urmiitoarele cuvinte: TRISTRAN THORN ... 14. Ce-ar fi daca. te-ai afla printre oaspetii pn;zenti la nunta? Serie ce i-ai spune celui de alaturi despre faptul ca mirele este un pie absent.

15. Imprumuta ,,ochelarii" Criticului §i noteaza un enunt prin care naratorul incearca sa te implice §i pe tine in poveste.

16. Completeaza ,,harta" personajelor cu numele §i prezentarea lui Tristran Thorn, avand grija sa a§ezi caseta cu numele lui la locul potrivit.

-------------------------------------------------------- 107

17.

De§i chiar §i dupa §aptesprezece ani mai tarziu zidul este pazit stra§nic de localnici, convin§i de doar cateva vorbe ale tatalui sau, pe care baiatul nu le pricepe, Tristran trece dincolo de el. Descopera, in fragmentul urmator, un schimb pe care un personaj 1-ar face §i subliniaza-1.

Se uitii la stele: fi piireau aft ni§te dansatoare, tnfindre §i grafioase, care executau un dans de-o complexitate infinitii. i§i fnchipui cii poate ziiri fefele stelelor. Acestea erau palide §i zambeau cu blandefe, de parcii petrecuserii prea mult timp deasupra lumii, privind striidania, bucuria §i durerea oamenilor de sub ele, §i se amuzau de fiecare datii cand un omulef se credea centrul universului - a§a cum face fiecare dintre noi. Tristran z§i diidu seama cif. viseazii cand se pomeni mergand fn dormitorul siiu, care era fn acela§i timp sala de clasii a §Colii din Satul Zidului: domni§oara Cherry biitea fn tab/ii §i-i ruga sii facif. lini§te, iar Tristran se uitii spre tiiblifa sa, ca sii vadii despre ce lecfie era vorba, dar nu reu§i sii citeascii ce scrisese pe ea. Apoi, domni§oara Cherry, care semiina atat de mult cu mama lui, fncat Tristran Ju uimit cii nu-§i diiduse seama panii atunci cii era vorba de una §i aceea§i persoanii, fi ceru sii spunii fn fafa fntregii clase anii de domnie ai tuturor regilor §i reginelor Angliei... - Scuzii-mii, spuse o voce joasii §i asprii fn urechea lui, dar n-ai vrea sii visezi ceva mai lini§tit? Visul tiiu intra peste visele mele §i niciodatii n-am putut sii sufiir datele istorice. N-am reu§it sii tree de Wilhelm Cuceritorul, 1066, §i-s gata sii renunf la data asta pentru un §Oarece care danseazii. - Hmmm? zise Tristran. - Fii mai potolit, zise vocea. Dacii nu te superi. - Scuze, spuse Tristran, iar visele care urmarii Jura despre fntuneric.

18.

Crezi ca visul lui Tristran este unul placut, un CO§mar sau un vis ,,amestecat"? Justifica-ti alegerea.

108------------------------------------------------------

Unitatea

4

19. Colectionarul §tie ca termenul vis are doua forme de plural. Serie mai jos sensul fiecaruia dintre acest.e forme §i verifica ajutandu-te de un dictionar.

.

vise

visuri

20. Cite§te fragmentul urmator §i incercuie§te prezentarea personajului care ii domole~te baiatului visele.

- Micul dejun, spuse o voce aproape de urechea sa. Ciuperci prajite zn unt cu usturoi salbatic. Tristran deschise ochii: lumina zilei stralucea prin gardul viu de mace$, aruncand zn iarba sclipiri de verde $i auriu. Ceva mirosea divin. Un vas de tabla fusese a$ezat langa el. - Mancare saracacioasa, spuse vocea. Mancare de fara. Nu a$a cum obi$nuiesc nobilii, dar cei ca mine $liu sa prefuiasca o ciupearca buna. Tristran clipi, biiga mana zn castronul de tabla $i lua zntre ariitator $i degetul mare o ciuperca mare. Frigea. Tristran mu$Ca atent; simfi zeama curgandu-i zn gura. Era lucrul eel mai bun pe care-l mancase vreodatii $i, dupa ce terminii de mestecat $i znghifit, spuse acest lucru. - Ce driiguf din partea ta! spuse silueta micufa care statea de cealaltii parte a focului ce trosnea $i arunca scantei zn aerul diminefii. Driiguf din partea ta! Dar tu $tii, a$a cum $liu $i eu cii-i doar o ciupearca de camp priijitii, nicidecum un fel ales ... - Mai sunt? zntreba Tristran, dandu-$i seama cat de znfometat era; uneori, o cantitate mica de hrana are un asemenea eject. - Ah, ce znseamna educafia! exclama silueta cea micufa, care purta o palarie mare, cu borul lasat, $i o haina mare, labarfata. Mai sunt? zntreaba, de parca ar ft oua de prepelifa umplute, gazela afumatii cu trufe, nu doar o ciupearca, care are gustul unei fapturi moarte de-a siiptiimana $i de care o pisicii nu s-ar atinge. Educafie. - Dar eu chiar a$ vrea znca o ciuperca, zise Tristran. Dacii nu-i cu suparare. Omuleful - dacii era om, ceea ce lui Tristran i se piiru pufin probabil - ofta cu tristefe, se zntinse spre tigaia ce sfaraia pe foe $i pescui cu un cu fit douii ciuperci mari, pe care le puse zn castronul de tabla al lui Tristran. Tristran sufla zn ele, apoi le mancii, folosindu-$i degetele.

-------------------------------------------------------- 109

21. Pictorul §i-a imaginat deja cum arata omuletul din carte. Deseneaza-1 a§a cum il vezi tu, dar pornind de la amanuntele din text.

22. Bifeaza regulile bunei-cuviinte pe care Tristran le-a incalcat §i la care ar trebui sa fie mai atent.

D D D D D D D D D D

Dupa momentul zilei ill care mtalne§ti pe cineva, saluta cu Bunii dimineafaf, Bunii ziua! sau Bunii seara! Ridica U§or palaria in semn de respect catre cei pe care ii saluti. Nute a§eza la masa decat dupa ce ai fost invitat de gazda. Oricat de flamand ai fi, nu lua bucata cea mai mare, ci pe cea din dreptul tau. Folose§te tacamurile potrivite pentru fiecare fel de mancare. Nu folosi vesela pentru ate juca sau pentru a indica ceva. Mainile se tin In poala sau deasupra mesei, coatele lnsa niciodata nu stau pe masa. Folose§te §ervetelul pentru a §terge urmele inestetice de mancare din jurul gurii. Mai poti lua o portie, multumind frumos, numai dupa ce gazda te-a invitat. Nu pune lntrebari celorlalti cand mananca.

23. Cite§te fragmentul urmator pentru a afla de ce a patruns Tristran dincolo de zid §i subliniaza un enunt in care omuletul este ironic.

- Ce-ar ft sii-mi spui dupii ce umbli? fntrebii omuleful paras cand se a§ezarii pe piimant ca sii-§i bea ceaiul. Tristran segandi un timp, apoi zise: - Vin din Satul Zidului, unde locuie§te o taniirii numitii Victoria Forester, farii pereche printrefemei, iar ei §i numai ei i-am diiruit inima mea. Fafa ei este...

110 --------------------------------------------------------

Unitatea

4

- Alciituitii din piirfile obi§nuite? zntrebii fiiptura cea micufii. Ochii? Nasul? Dinfii? Toate sunt obi§nuite? - Binefnteles. ' - Atunci pofi sii treci peste partea asta, zise omuleful eel paras. 0 sii zicem ca ai spus-o. $i zn ce prostie te biigii aceastii taniirii doamnii? Tristran puse jos cana de lemn zn care avea Cfaiul §i se ridicii ofensat. - Ce te-a focut sii crezi, zntrebii el cu un ton pe care-I voia mandru §i disprefuitor, cii iubita mea m-a trimis mtr-o aventurii prosteascii? Omuleful fl privi cu ochi ca ni§te miirgele de smoalii. - Pentru cii-i doar un motiv pentru care un fiiiciiu ca tine ar face un lucru a§a de prostesc cum e sii treacii hotaru' Tiirii Zanelor. Singurii care vin aici din lumea ta sunt menestrelii, fndriigostifii §i nebunii. Nu pari aft menestrel, e§ti - ma ierfi cii-fi spun asta, biiiete, dar iista-i adeviirul - simplu ca ofiiramii de branzii. Deci, e vorba de dragoste, dacii mii-ntrebi. - Pentru cii, declarii Tristran, orice fndriigostit este fn sufietul siiu menestrel §i nebun fn mintea sa. - Ziiu? zise omuleful §Oviiitor. N-an:, biigat de seamii niciodatii. Deci e vreo taniirii doamnii. Te-a trimis aci sa caufi bogafii? Asta-i un narav foarte raspandit: sa-i trimifi pe iii tineri sa umble peste tot fn ciiutarea unei gramezi de aur, pe care un siirman ciipciiun sau un balaur s-a chinuit s-o strangii sute de ani. - Nu, nu caut avere. E mai mult o promisiune pe care am fiicut-o acestei doamne. Eu ... noi vorbeam §ii-am promis tot felul de lucruri, am vazut o stea caziitoare §ii-am promis ca 0 sii i-o aduc. Jar steaua a ciizut... spuse el, aratand cu mana spre §irul de munfi ce se afia fn direcfia riisaritului ... fn partea aia. Omuleful eel piiros f§i frecii barba. Sau botul - ar ft putut la fel de bine sa aibii un bot fn zona aceea. - $tii ce-a§ face eu? - Nu, spuse Tristran, plin de speranfii. Ce? Omuleful f§i §terse nasul. - I-a§ zice sii se ducii unde-o vedea cu ochii §i a§ ciiuta altii fatii, care sa mii sarute Jara sii-mi ceara cate-n luna §i fn stele. E§ti sortit sii giise§ti una. fn lumea din care vii nu pofi sa arunci o piatra fiirii sii pice peste ofatii. - Nu exista alte fete, spuse hotarat Tristran. Omuleful pufni, apoi cei doi t§i stransera lucrurile §i pornira fmpreunii. - Nu-i §agii? fntrebii omuleful. Cu steaua ciizatoare? - Da, riispunse Tristran. - In locu' tau n-a§ mai spune asta nimiinui, fl sfiitui omuleful . Sunt unii care ar viidi o curiozitate nesiiniitoasii pentru o a§a plea§ca. Mai bine sii-fi fii gura. Dar sii nu minti niciodatii. ' - Atunci ce sii spun? - De pildii, dacii te fntreabii de unde vii, sii raspunzi ,, Din urma mea" §i, dacii te fntreabii fncotro mergi, sa spui ,,In fafa mea". - Am fnteles, zise Tristran. '

------------------------------------------------------ 111

24. Cu puFna magie, scrie o continuare a pove§tii, avand grija sa te bazezi pe elementele deja descoperite.

Lo cul

- dincolo de zid, in Tara Zanelor

Timpul

- !ndepartat

'

Personajul principal - Tristran Alte personaje

- Dunstan Thorn, Daisy Thorn, fata de la Balciul Zanelor, Victoria Forester, ornuletul, locuitori de dincoace §i de dincolo de zid

Aventura

- cautarea stelei cazatoare

112------------------------------------------------------

Unitatea

4

25. Carfile sunt, probabil, principala sursa din care ai aflat despre fiinfe inchipuite. Scriitorii, imaginand o noua lume, creeaza adesea §i alti ,,locatari", decat cei din lumea reala. Dupa ce au ascultat pove§ti graite, Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache §i Ciprian Voicila le-au prezentat in cartea ingeri, zmei §i joimarife. Mitologie populara pe fnfelesul copiilor. Incercuie§te, in text, trasaturile prin care blajinii, fiinte ima&inare din folclorul romanesc, se deosebesc de uria§i.

Se zice ca, znainte de a-l face pe om a§a cum este el azi, Dumnezeu a/ii.cut uria§ii §i blajinii, zi§i §i rohmani sau rugmani. Uria§ii se tot zmpiedicau de munfi §i nu prea puteau face treaba, lumea fiind prea mica pentru ei §i, zn plus, devenisera tare rai. Blajinii erau prea mici; \ doisprezece zmpreuniJ. abia reU§eau Sa ridice Un OU. I \ A§a ca Dumnezeu i-a !ii.sat pe uria§i sa piarii, l-a fiicut pe om a§a cum este azi §i i-a mu tat pe blajini pe lumea cealaltii, zntr-un tiiram de sub piimant, unde nu ajunge oricine. Blajinii sunt blanzi, cuvio§i §i drepfi §i se saturii cu pufin. Se spune cii de Pa§ti eiJae pasca ~ l din zeama pe care o lasiim noi fn cojile de ouii. Dar sunt siiraci cu duhul §i nu au oameni luminafi care sii le spunii macar cand vin Pa§tile §i Craciunul, caci ei au primit znvafatura cre§tina. Mai demult, oamenii de la fara obi§nuiau sa arunce de Craciun coji de nuca pe ape curgatoare, iar de Pa§ti coji de OUa YO§ii, caci ape[e Se varsa toate fn Apa-Sambetei §i, dupa ce znconjoara pamantul - -de trei ori, Apa-Sambetei ajunge fn fara blajinilor. Astfel afia §i ei case apropie sarbatorile. Pana acolo ouale seJae iar zntregi §i dintr-unul se mfrupta doisprezece blajini. A§a sarbatoresc ei Pa§tile. Cica la sfar§itul lumii dupa ce va arde pamanul de toate necurafiile, Dumnezeu fi va scoate iar la lumina pe rohmani, iar oameni ca noi nu var mai ft. 26. Sensibilul a pregatit cateva intrebari: Ce sentimente fafa de blajini iti transmite textul? Care crezi ca sunt cuvintele sau sintagmele care starnesc aceste sentimente?

-------------------------------------------------------- 113

27.

Noteaza o expresie pe care o cuno§ti §i care include sintagma ,,Apa-Sambetei" §i scrie dedesubt semnificatia ei, avand in vedere §i informatiile oferite de text.

28. Imagineaza-ti ca, pentru o zi, fad o vizita pe taramul celalalt §i e§ti gazduit in casa unui blajin. Serie o povestire in care sa prezinti ziua petrecuta acolo §i impresiile tale. Descrie momentele la care ai asistat §i noteaza sentimentele pe care le-ai trait. Recite§te fi§a de autocontrol de la pagina 194, pentru a-ti construi textul cat mai bine.

114------------------------------------------------------

Unitatea

4

29. iti prezentam un alt personaj neobi§nuit, mascota revistei pentru copii Dilematix din fotografia de mai jos. Este proaspat absolvent al unui curs de scriere creativa. Prin codul culorilor, marcheaza cu verde trasaturile care ti-I fac ' simpatic de Dilematix §i, cu galben, trasaturile acestuia care ii fac nesuferit.

[... ] Pur §i simplu, m-am trezit fntr-o redacfie •(de fapt, habar n-aveam ca se nume§te a§a, pentru mine era doar o fncapere cu computere §i cu multe hartii), iar pe un birou am zarit o cu tie de pizza fn care mai erau vreo doua felii. in acel moment nu m-am gandit decat ca mi-era foame §i trebuie sa recunosc ca m-am furi§at pana la cutie §i am ronfait un pie dintr-un colf al ei (da, afi ghicit, pentru mine e comestibil orice este confecfionat din hartie sau din carton, de§i nici pizza nu-mi displace, fnsa de acele doua felii, din politefe, nu m-am atins! ). A§adar, eram cocofat pe un birou, fn fafa unui computer $i cand m-am uitat din zntamplare pe ecranul monitorului am vazut cateva poze cu mine, fn diverse ipostaze! Va dafi seama ca am Jost §Ocat! Era o oglinda mare pe-acolo, m-am tot uitat ba la oglinda, ba la monitor, pana cand m-am convins: eram eu §i fntr-o parte §i fn cealalta! Dupa ce m-am obi§nuit cu ideea, am fnceput sa ma admir: nu mi s-a parut cii eram prea frumos, fnsa aveam ceva special. Oamenii mari ar ft spus despre mine ca sunt charismatic, fnsa eu nu cunoa§team fnca acest cuvant. in fine! Dupa aceea, am auzit doua voci fn apropiere §i m-am ascuns rapid. - Ce zici de Dilematicus? a fntrebat una dintre voci. - Nu. E prea ... academic! Mai bine, Dilematix. Emai trendy, mai SF! azis a doua voce. - Perfect! a aprobat prima voce. Sa fie atunci Dilematix! Din ac~asta scurtii conversafie am priceput ca vorbesc despre mine §i ca ma cheama Dilematix. In fond, nu e un nume rau! $tiu ca mulfi dintre voi sunte,ti nemulfumifi de numele voastre §i ca afi dori sii purtafi nume de prinfese sau de luptatori kung fu, dar sa §tifi de la mine ca fiecare nume Z§i are personalitatea sa. Apoi, cei doi care vorbisera au plecat, luminile s-au stins §i am ramas singur. Nu prea §tiam ce sa Jae. $i pentru cii tot aveam la dispozifie un computer, m-am gandit fntr-o doara sa-mi Jae o adresa de e-mail. Nu ma a§teptam fnsa ca fn zilele urmatoare sa primesc deja scrisori §i mesaje de la voi, de parca m-afi ft cunoscut de cand lumea. De aceea, v-am rugat pe voi sa ma ajutafi sa-mi gasesc povestea, fiindca se pare ca §tifi mai multe despre mine decat eu fnsumi. Desigur, unii dintre voi m-au flatat cand au scris despre mine ca sunt un personaj faimos. Nu ma consider un VIP, n-am limuzina §i nici conturi fn biincile din Elvefia. A§adar, din acea zi am fnceput sa locuiesc la redacfie, sa citesc e-mailurile §i pove§tile voastre, precum §i alte carfi pe care le-am gasit pe acolo (unele destul de complicate, de critica literara) §i sa ma hranesc sporadic cu pagini din ziare §i cu alte hartii. Din aceastii cauza aud mai tot timpul fn jurul meu fntrebari de genul: - N-ai vazut printul iila pe care l-am dat ieri? Sau: - Unde oft disparut articolul domnului Ple§u?

-------------------------------------------------------- 115

Nu mii conversez cu nimeni, zn afarii de asistenta mea cu care port discufii epuizante pe tema suplimentului. Ceilalfi nu au timp, fiecare e cu treburile Lui, iar eu zncerc sii-i deranjez cat mai pufin, mai ales atunci ct1nd fin $edinfe $i vorbesc chestii intelectuale. Pe masa ,,de consiliu" sunt znsii mai mereu ni$te priijituri care mii atrag foarte tare, dar nu fndraznesc sii cer permisiunea de a lua $i eu una. De ct1nd locuiesc la redacfie, m-au contactat: lf n inorog batran, bufnifa lui Potter, care m-a zntrebat: ,,Ce faci, vere?", iar eu i-am riispuns znfepat: "Nu cred cii suntem rude!", un vampir literat, o stafie care mi-a adus ni$te poezii cu rima pe care n-am reu$it sii le citesc fiindcii dispiireau la lumina zilei, o vriijitoare care ciiuta animale znfelepte de companie, de$i eu nu diidusem niciun anunf zn acest sens, o ceata de orci care voiau sii mii bage,Jn nu $tiu ce combinafie cam dubioasa $i, desigur, am refu.zat. Inca nu $tiu cine sunt, de aceea am sperat cii-mi voi aminti cu ajutorul vostru miicar ofrantura din povestea mea. [...] 30. Folosindu-te de ceea ce face Colec\ionarul, scoate-ti lupa §i analizeaza cu aten\ie cuvantul Dilematix. Serie de la ce cuvant de baza e format acesta §i ce 1\i sugereaza alegerea unui astfel de nume.

I DILEMATIX 31.

:>

Formeaza §i tu nume de personaje folosind, la alegere, cuvinte §i sufixe din sacul Colectionarului. '

a interoga surprindere vis carte a presupune fuga verde stop a indica categorie

-ix

- tor

- escu - ar -eanu

-iu -bil -tate

116----------------------------------------------------------

l !I

Unitatea

4

32. Ce fel de faptura crezi ca e Dilematix? Ce indicii ai gasit in text pentru a raspunde la aceasta intrebare?

Este ........................................................, pentru ca .............................................................. .

33. Scrie-i o scrisoare lui Dilematix, in care sa-i comunici acestuia parerea ta despre el.

---------------------------------------------------------- 117

34.

Unii dintre stramo§ii lndepartati ai lui Dilematix sunt readu§i in timpurile moderne de Rick Riordan. Cite§te Mulfumirile pe care autorul cartii Hoful fulgerului le aduce pentru reu§ita de a-§i vedea cartea tiparita. Subliniaza numele fapturilor care nu exista decat in imaginatia oamenilor.

'

''

1

Multumiri '

Fiirii sprijinul unor ajutoare de niidejde, a§ ft Jost ucis de mon§tri de mai multe ori fn timpul striidaniei mele de a fncredinfa tiparului aceastii poveste. Ji mulfumesc fiului meu eel mare, Haley Michael, primul care a auzit povestea, fiului meu eel mic, Patrick John, care, la vtirsta de §ase ani, este cea mai echilibratii persoanii din familie, §i sofiei mel~ Becky, care trebuie sii accepte numeroasele ore petrecute de mine la Dealul Semizeilor. Ii mulfumesc, de asemenea, echipei mele de ajutoare din ciclul gimnazial: Travis Stoll, istef §i rapid ca Hermes, C.C. Kellogg, iubitii ca Atena, Allison Bauer, cu ochiul limpede precum Artemis, zeifa vaniitorii, §i doamnei Margaret Floyd, fn feleaptii §i amabilii cunosciitoare a englezei de nivel gimnazial. Aprecierile mele se fndreaptii §i spre profesorul Egbert f. Bakker, extraordinar clasicist, Nancy Gallt, agent literar summa cum laude, Jonathan Burnham, Jennifer Besser §i Sarah Hughes pentru ca au crezut fn Percy. 35. Ce te surprinde In acest text?

36. Crezi ca textul este unul literar sau nonliterar? Motiveaza-ti raspunsul. Cred ca textul este literar/ nonliterar, deoarece .... ........................................................

118 ------------------------------------------------------

l

Unitatea

4

37. Potrive§te definifia din dreapta cu etichetele potrivite din partea stanga.

.

clasicist

cea mai inalta distinctie academica conferita la absolvirea unor examene; (in text), persoana < care a facut un lucru in mod admirabil

agent literar

persoana care studiaza limbile ~i cultura clasica (greaca ~i latina)

summa cum Laude

persoana care reprezinta autorul ~i care negociaza, in numele acestuia, publicarea cartii intr-o editura

.

38. Aceste Mulfumiri a par la sfar§itul cartii, ca o postfata. Bifeaza rolurile inserarii acestui text in volum.

D D D D

Prezinta informapi suplimentare legate de tema carpi, pentru a spori mtelegerea acesteia ~i pentru a completa listele de lectura ale cititorului. Ofera cititorului informatii culturale despre carte sau despre autor. Nu face partea din textul propriu-zis al carpi, iar plasarea lui la sfar~it evita confuziile. Datorita unei mari diferente intre momentul sau locul scrierii ~i acela al aparitiei carpi, postfata include explicaµi istorice ~i/ sau legate de contextul cultural.

39. Detectivul te sfatuie§te sa identifici in text trasaturile zeilor, scriindu-le in dreptul fiecarui simbol.

Hermes Atena

Artemis

----------------------------------------------------- 119

40. Cite§te un alt fragment din romanul Hoful fulgerului, de Rick Riordan §i raspunde la intrebarile pe care Detectivul le adreseaza naratorului-personaj.

Jntr-un Jel, e bine de $tiUt ca exista zei greci, pentru ca ai pe cine znvinui cand [ucrurile

merg prost. De exemplu, dacii te viid ca fugi de un autocar care tocmai aJost atacat de ni$te babe monstruoase $i aruncat zn aer de un fulger, $i pe langii toate astea mai $i plouii, majoritatea oamenilor ar spune doar ca ai ghinion; dar cand e$ti semizeu, ?tii ca e vorba de 0 putere divinii care se striiduie$te sii-fi Jacii probleme. A$adar, iatii-ne, Annabeth, Grover $i cu mine, mergand prin piidure zn New Jersey, pe langii rau. Striilucirea ora$ului New York zngiilbenea cerul noctum din spatele nostru, iar miasmele raului Hudson ne umpleau niirile. Grover avea frisoane $i zbiera, cu ochii lui mari de fap mijifi $i plini de groazii. - Trei Binevoitoare. Toate trei deodatii. $i eu eram destul de $OCat. Explozia Jerestrelor autocarului zncii zmi riisuna zn urechi. Dar Annabeth ne-a tras dupii ea, spunand: - Haidefif Cu cat ajungem mai departe, cu atat e mai bine. - Tofi banii no$tri erau acolo, i-am reamintit. Mancarea $i hainele noastre. Totul. - Ei bine, poate dacii n-ai ft decis sii intri zn luptii... - Ce-ai ft vrut siiJae? Sii vii las sii ftfi uci$i? - Nu trebuia sii ne protejezi pe noi, Percy. Ne-am ft descurcat. - Tiiiafi ca painea pentru sendvi$, a intervenit Grover, dar ne-am ft descurcat. - Tu sii taci, fapule, a spus Annabeth. Grover se viiita plin de jale. - Cutii de conserve ... 0 pungii plinii cu cutii de conserve. Ne-am scufundat zn noroi, printre copaci cu Jorme ftoroase $i miros de ruJe murdare. Dupii cateva minute, Annabeth a venit langii mine. - Uite ce e, eu ... A ezitat. - Chiar apreciez ca ai venit dupii noi. A Jost un gest Joarte curajos. - Suntem o echipii, nu-i a§a? A mai focut cafiva pa$i zn tiicere. - Chestia e ca, dacii mori..., zn aJarii de Japtul ca ar ft Joarte nepliicut pentru tine, ar znsemna ca misiunea s-a zncheiat. Asta ar putea ft singura mea $ansii de-a vedea lumea realii.

Detectivul: Cine te insote§te in aceasta calatorie? Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

Detectivul: Cine e§ti §i care este nurnele tau? Naratorul-personaj: .............................................................................. ............................... .

120--------------------------------------------------------

Unitatea

4

Detectivul: Care sunt obstacolele pe care puterea divina p. le-a ridicat mcale pana acum? Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

Detectivul: Ce se va 1ntampla in caz ca misiunea e~ueaza? Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

41.

42.

IT-istul a aflat ca Cele Trei Binevoitoare sunt, de fapt, Cele Trei Furii (Alecto, Megera §i Tisiphone), zeitele razbunarii, numite, adesea, Binevoitoarele sau Gratioasele, pentru a le imbuna. Gase§te, in primul alineat al textului, o alta sintagma (un grup de cuvinte) prin care ele sunt numite, dar mai putin politicos §i coloreaza secventele care fac referire la acestea.

Sensibilul a pregatit o fi§a pentru a nota citatele care numesc sau sugereaza starile personajelor. Transcrie-le in fiecare bula ~i noteaza apoi, cu litera D, citatele care numesc direct emotiile personajelor §i, cu litera S, citatele prin care acestea sunt doar sugerate.

0

0

C>

Percy

0

Anna beth

Grover

43. Transcrie mai jos indicii de timp §i de spatiu identificati in text.

lndici de timp: .............. ..................................................................................................

lndici de spatiu: ................................................................................ ............................... .

-------------------------------------------------------- 121

44. Inginerul te informeaza ca un roman este un text alcatuit din mai multe serii de intamplari incl use in secvente numite episoade narative - mai multe ,,miezuri" de actiune. Fiecare dintre acestea poate fi impartit in momente ale actiunii. Alege, prin bifare, momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

.

situatia initiala '

cauza care declanseaza actirmea '

'

situatia dificila '

.

rezolvarea situatiei dificile

'l

desfasurarea actiunii '

'

situatia finala '

! j

f

45. Cei trei semizei au intuitii, puteri supranaturale, dar §i simturi ascutite. Noteaza cate un exemplu de imagine artistica care face cititorul sa vada, sa auda §i sa simta alaturi de personajele prezentate.

imagini vizuale

46.

Cite§te fragmentul urmator §i noteaza, de-o parte §i de alta a drumului, aspectele ce apartin realitatii §i cele care constituie elemente fictionale.

Furtuna se oprise fn sfar$it. Striilucirea ora$ului s-a stins fn urma noastrii, liisandu-ne fntr-o beznii aproape totalii. N-o vedeam deloc pe Annabeth, ci numai liciirirea piirului ei blond. - N-ai mai ie$it din Tabiira Semizeilor de cand aveai $apte ani? am fntrebat-o. - Nu ... Doar fn cateva excursii scurte. Tata ... - Profesorul de istorie. - Oa. Nu mi-a priit sii locuiesc acasii. Adicii, Tabiira Semizeilor este casa mea. Vorbea precipitat de parcii s-ar ft temut cii cineva ar putea fncerca s-o opreascii.

122 ------------------------------------------------------

I

;;, !

'

Unitatea

4

- In tabarii te antrenezi §i te tot antrenezi. $i asta-i grozav, dar lumea realii e locul unde se aflii mon§trii. Acolo afli dacii e§ti bun de ceva sau nu. Dacii n-a$ Ji cunoscut-o, a§ft putu t sii jur ca simfeam ezitare fn glasul ei. - Te descurci destul de bine cu cufitul ala, i-am spus. - Crezi? - Oricine se poate sui fn spinarea unei Furij se descurca bine, cred eu. N-aveam cum sa verific, dnr cred ca a zrimbit. - $tii, a spus ea, poate c-ar trebui sa-fi spun ... 5-a-ntrimplat ceva ciudat fn autocar... Nu $liu ce voia sa-mi spuna, dar aJost fntrerupta de un strident bu-hau-hau, ceva care aducea cu sunetul unei bufnife chinuite. - Hei, naiul meu fnca funcfioneaza! a strigat Grover. Dacii mi-a$ putea aminti un crintec de ,,gasit drwnul", am putea ie§i din padurea asta! A mai seas criteva note, dar cii.ntecul inca semiina suspect de mult cu melodia cantata de Hilary Duff. fn Zoe sii giisesc drumul, m-am izbit imediat de un copac, procopsindu-mii cu un frumos cucui in frunte. De adiiugat la lista cu superputeri pe care nu le posedam: vederea pe timp de noapte. Dupii ce m-am impiedicat §i nm fnjurnt, fn fine, dupii vreun kilometru $i jumiitate ingrozitor, am ziirit in fafa oluminii: culorile unei ftrme cu neoane. Mirosea amrincare. Mrincare prajitii, grasii, excelentii. Mi-am dat seama ca nu mrincasem nimic nesaniitos de crind ajunsesem la Dealul Semizeilor, unde ne hriineam cu struguri, brrinzii, priine $i cu crite un griitar extrasubfire, preparat de nimfe. Subsemnatul avea nevoie de un cheeseburger dublu. Aspecte reale

Aspecte fictionale

-------------------------------------------------------- 123

47. Percy vorbe§te despre antrenamente §i superputeri, pe care le-a dobandit ca

locuitor in Dealul Semizeilor, unde a mancat numai lucruri benefice. Noteaza alimentele care iti plac, separandu-le pe cele bune pentru sanatate de celelalte, care te fac §i pe tine ,,semizeu". Alimente care imi plac, dar nu sunt foarte bune pentru sanatate: <

Alimente care imi plac ~i sunt bune pentru sanatate:

48. in fragmentul urmator, subliniaza enuntul care contine descrierea locului in

care au ajuns cei trei pu§ti.

Nu era un restaurant fast-food, a§a cum sperasem. Era unul dintre acele magazine ciudate de curiozitafi de pe marginea drumurilor care vand ornamente de gradina reprezentand pasari flamingo, indieni din lemn §i ur§i grizzly din ciment §i alte chestii de genul asta. Cladirea principala era un depozit lung, scund, fnconjurat de hectare de statui. Nu reu§eam sa descifrez ce scrie pe firma, pentru ca daca exista ceva mai rau pentru dislexia mea decat engleza normala, acest ceva e textul unei firme luminate, scris cu litere cursive ro§ii. Mie mi se parea ca scrie: GAMAZILUN CU PICITI ED RA.GDINA AL ULI TATNI ME. - Ce naiba fnseamna asta? am fntrebat. - Nu §tiu, a spus Annabeth. Ii placea atat de mult sa citeasca, fncat uitasem ca §i ea era dislexica. 49.

Cite§te definitia cuvantului dislexie pentru a intelege cauza aparitiei acestor cuvinte ciudate §i scrie dedesubt ce ar fi trebuit sa citeasca Percy de pe firma luminoasa, rea§ezand literele fiecarui cuvant. DISLEXIE, dislexii, s. f. (Med.) Tulburare la citit manifestata prin modificarea cuvintelor, prin gre9eli de lectura etc. - Din fr. dyslexie.

124 ----------------------------------------------------------

..

Unitatea

4

50. Pictorul parca nu are astampar §i i§i dore§te sa deseneze. Fragmentul urmator ii ofera ocazia sa o cunoasca pe Tanti Em, un personaj demn de a§ezat intr-un portret. Pornind de la detaliile oferite de text, schifeaza §i tu imaginea acesteia.

Terenul din fafii era o piidure de statui: animale de ciment, copii de ciment, chiar $i un satir de ciment cantand lanai, care i-a dat fiori lui Grover. - Mehehe! a behiiit el. Seamiinii cu unchiul meu Ferdinand! Ne-am oprit la U$a depozitului. - Nu batefi, ne-a implorat Grover. Simt miros de mon$tri. - Nasul tiiu e fnjundat de cand cu Furiile, i-a spus Annabeth. Tot ce simt eu e mirosul de burgeri. Tie nu fi-e foame? - Carne! a spus el disprefuitor. Eu sunt vegetarian. - Tu miinanci enchiladas cu branzii $i cutii de aluminiu, i-am amintit. - Alea sunt legume. Haidefi. Sii pleciim. Statuile astea ... se uitii la mine. Apoi U$a s-a deschis cu un scarfait $i fn fata noastrii a apiirut ofemeie fnaltii din Orientul Mijlociu - sau eel pufin am presupus cii era din Orientul Mijlociu, pentru cii purta o rochie lungii $i neagrii care o acoperea cu totut cu excepfia mainilor, iar capul fi era complet acoperit. Ochii fi sclipeau fn spatele unui voal negru, dar as ta era tot ce vedeam. Mainile ei de culoarea cafelei piireau biitrane, dar fngrijite $i elegante, a$a cii mi-am imaginat cii e o bunicufii care fusese candva o doamnii frumoasii. Chiar $i accentul ei aducea vag a Orientul Mijlociu. 51. Numele Em nu este unul oficial, ci pare, mai curand, o prescurtare sau un pseudonim. Noteaza cat mai multe variante pentru numele intreg al personajului.

---------------------------------------------------------- 125

52. Alege, prin bifare, care este momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

situatia initiala t

cauza care declanseaza actiunea

,

'

situatia dificila

53.

t

rezolvarea situatiei dificile

desfasurarea actiunii '

'

situatia finala '

Inginerul scoate esentialul din portretul extins al lui Tanti Em: poarta un val care o acopera cu totul, inclusiv ochii. IT-istul a prezentat semnificatia valurilor, in articolul de mai jos. Subliniaza enuntul care te surprinde.

Existii obiceiul numit purdah, larg riispandit fn culturile Orientului, care cere ca femeile sii 1$i ascundii formele ori doar capul sau gatul de orice alfi oameni fn afara membrilor familiei sale; expresia vine din Zimba persanii, unde purdah fnseamnii nimic altceva deciit cortina; iar rolul acestui obicei este chiar acela de a ridica o cortinii fntre comunitate $i Jamilie, fntre spaJiul public $i eel privat al femeii. Cu tofii avem, fntr-un fel, douii viefi mai mult sau mai pufin paralele, indiferent cii suntem biirbafi sau femei $i triiim fn orient sau nu; $i cu toJii ciiutiim sii trasiim anumite graniJe fntre dimensiunea socialii a viefii noastre $i cea individualii; fnsii femeii din Orient i se impune separarea celor douii fn modul eel mai categoric, prin purdah; iar instrumentul de delimitare fntre ele este hijab, viilul. (http://www.ici-colo.ro/2012/10/ Dictionar-de-moda-feminina-orientala-dincolo-de-valuri.html)

54. Dupa ce au citit impreuna articolul §i §i-au amintit de lumea orientala, membrii echipei nu au gasit motivul pentru care femeia §i-ar acoperi fata complet, inclusiv ochii. De ce crezi ca Tanti Em i~i acopera totu~i ~i ochii?

55.

Subliniaza, in fragmentul urmator, secventele care indica o stare de tensiune §i anticipeaza suspansul.

Depozitul era plin de statui - oameni fn diferite ipostaze, purtand tot felul de costume $i avand diferite expresii. Ma gandeam cii ffi trebuie o griidinii destul de mare ca sii fncapa $i o singurii statuie, pentru cii toate erau fn miirime naturalii. Dar eel mai mult mii gandeam la mancare. - Vii rog, staJi jos, a spus Tanti Em.

126 --------------------------------------------------------

Unitatea

4

- Minunat, am spus. - Hm, a spus Grover fora tragere de inima, nu avem niciun ban, doamnii. Ptina sa apuc sii-l fnghiontesc, Tanti Em a spus: - Nu, nu, copii, nu-i nevoie de bani. E un caz special, nu-i a§a? Fae cinste, pentru ni§te 01fani atat de dragufi. - Va mulfumim, doamnii, a spus Annabeth. • Tan ti Em a fnfepenit, de parcii Annabeth ar ft facut ceva nepotrivit, dar apoi batrana s-a relaxat la fel de repede, a§a cam-am gandit ca probabil fmi imaginasem. - Nu-i rau deloc, Annabeth, a spus ea. Ai ni§te ochi gri fncantiitori, copila. Abia foarte tarziu m-am fntrebat de unde §tia ca o cheama Annabeth, de§i nu ne prezentaseram. Gazda noastrii a dispiirut fn spatele tejghelei §i a fnceput sa gateasca. fn scurt timp, ne-a adus tavi de plastic pline-varf cu cheeseburgeri dubli, shake-uri de vanilie §i porfii imense de cartofi prajifi. Doar dupa jumatate de burger mi-am adus aminte sii mai §i respir. Annabeth Z§i sorbea shake-ul. Grover triigea cu ochiul la cartofii priijifi §i privea la hartia cerata de pe tavii ca §i cum ar ft vrut s-o guste, dar fncii piirea prea agitat pentru a manca. - Ce-i cu §Uieratul iista? a fntrebat el. Am ascultat, darn-am auzit nimic. Annabeth a clatinat din cap. - $uierat? a fntrebat Tanti Em. Poate cii e baia de ulei. Ai un auz fin, Grover. - Iau vitamine. Pentru urechi. - Splendid, a spus ea. Dar, te rag, relaxeazii-te. Tan ti Em nu manca nimic. Nu-§i scosese viilul, nici chiar cand gatise, iar acum §edea aplecata fn fafii, cu degetele fmpreunate §i ne privea mancand. Ma nelini§tea sa §tiu cii cineva se holbeazii la minefarii sii-i pot vedea fafa, dar mii simfeam satisfacut dupa burger, §i un pie somnoros, §i m-am gandit cii a§ putea miicar fncerca sa Jae pufina conversafie cu gazda noastrii.

56. Alege, prin bifare, justificarea potrivita pentru faptul ca cei trei copii o lasa pe Tanti Em sa creada ca suntorfani.

D D D

In acest fel, evita mtrebarile indiscrete despre ei in~i~i.

D

Spera ca vor obpne rnancare gratis.

D

Este o justificare rnai credibila decat aceea ca au fost atacati de Cele Trei Furii.

Vor sa fie priviti cu rnila. Nu vor sa fie gasiti de parinti.

------------------------------------------------------- 127

57.

Este profitabila amplasarea unei astfel de gradini cu statui pe marginea unui drum aproape mereu pustiu? Justifica-ti parerea in cateva randuri.

58. Inca din timpul mesei, lucrurile incep sa o ia razna .. . Subliniaza, in fragmentul urmator, secventele care indica starile personajelor.

A znceput sa ma manance ceafa, de parca m-ar maift privit §i altcineva. M-am zntors, dar era doar statuia unei tinere care finea un CO§ de Pa§te. Detaliile erau incredibile, mult mai precise decaf la majoritatea statuilor de gradina. Dar ceva era zn neregula cu fafa ei. Arata de parca era speriata sau chiar zngrozitii. - Ah, a spus cu tristefe Tanti Em. Ai observat ca unele dintre creafiile mele,, n-au ie§it bine. Sunt defecte. Nu le cumpara nimeni. Fafa este eel mai greu de realizat. Intotdeauna fafa. - Dumneavoastra facefi aceste statui? am zntrebat. - 0, da. Pe vremuri, am avut doua surori care ma ajutau cu magazinul, dar au murit, iar Tan ti Em e singura. Doar eu §i statuile mele. De-as ta leJae. fmi fin companie. Tristefea din vocea ei a parut atat de profunda §i de reala, zncat nu m-am putut abfine sa nu-mi fie mila de ea. Annabeth s-a oprit din mancat. S-a aplecat zn fafa §i a zntrebat: - Doua surori? - E o poveste zngrozitoare, a spus Tanti Em. Chiar nu-i o poveste pentru copii. Vezi tu, Annabeth, o femeie rea era geloasa pe mine, cu mult timp zn urmii, cand eram tanara. Aveam un ... un iubit, znfelegi, §i femeia asta rea era hotiirata sii ne despartii. Ea a provocat un accident zngrozitor. Surorile mele au ramas alaturi de mine. Mi-au zmpartii§it ghinionul cat au putut, dar zn cele din urma au murit. S-au stins. Eu sunt singura care a supraviefuit, dar asta a avut un pref. $ice pref! Nu znfelegeam prea bine ce voia sa spunii, dar mi-a parut riiu pentru ea. Pleoapele mi s-au zngreunat, stomacul plin ma zndemna la somn. Biata batranicii. Cine ar putea riini o persoanii atat de simpatica? - Percy? Annabeth m-a scuturat pentru a ma face atent. - Poate ar trebui sa plecam. Vreau sa spun ca maestrul de ceremonii ne a§teptii. Piirea tensionata. Nu eram sigur de ce. Grover manca acum hartia cerata de pe tavii, dar daca lui Tanti Em i se parea ciudat, nu spunea nimic. - Ce ochi gri minunafi, i-a spus Tanti Em lui Annabeth din nou. Da, de mult n-am mai vazut asemenea ochi gri.

128--------------------------------------------------------

Unitatea

4

5-a fntins ca pentru a atinge obrazul Lui Annabeth, dar Annabeth s-a ridicat brusc. - Chiar trebuie sii pleciim. - Oaf

Grover $i-a fnghifit hartia ceratii $i s-a ridicat. - Maestrul de ceremonii ne a$teaptii. A$a el Nu voiam sa plec. Mii simfeam siitul $i mulfumit. Tanti Em era atat de driigufii. A$ ft vrut sii stau cu ea o vreme. • - Vii rag, dragii mei, ne-a implorat Tan ti Em. fnta!nesc atat de rar copii! fnainte sii plecafi, nu vrefi macar sii-mi pozafi? - Sii vii poziim? a fntrebat Annabeth cu precaufie. - Doar ofotografie. 0 voi folosi pentru a sculpta un nou set de statui. Vedefi voi, copiii sunt foarte populari. Toatii lumea iube$te copiii. Annabeth s-a mu tat de pe un picior pe celiilalt. - Nu cred cii putem, doamnii. Haide, Percy... - Sigur cii putem, am spus. Mii irita faptul cii Annabeth e atat de autoritarii $i nepoliticoasii cu biitranica as ta care tocmai ne hriinise pe gratis. 59. Alege, prin bifare, care este momentul acfiunii potrivit pentru acest fragment. situatia , initiala ,

situatia dificila '

cauza care declanseaza actiunea , ,

desfasurarea actiunii '

rezolvarea situatiei dificile

'

situatia finala

'

'

60. Cite§te fragmentul urmator §i noteaza de-o parte §i de alta a ,,§arpelui" aspectele ce aparfin realitafii §i pe cele ficfionale.

- Nu te uita la ea! a strigat Annabeth. $i-a pus §apca cu Yankees pe cap §i a dispiirut. Mainile ei invizibile ne-au zmpins pe Grover §i pe mine de pe bancii. Ziiceam pe jos, uitandu-mii la sandalele Lui Tanti Em. L-am auzit pe Grover plecand zntr-o direcfie, iar pe Annabeth zn alta. Dar eram prea amefit ca sii mii mi§c. Apoi am auzit un sasait ciudat deasupra mea. Mi-am ridicat privirea spre mainile lui Tanti Em, care au devenit noduroase §i pline de negi, cu gheare ascufite de bronz zn lac de unghii. Eram gata sii privesc mai sus, dar de undeva, din stt1nga Annabeth mi-a strigat: - Nu! Nu te uita! Un nou sasait - sunetul fiicut de ni§te §erpi§ori, chiar deasupra mea, acolo unde ... unde ar ft trebuit sii fie capul lui Tanti Em. - Fugi! a behiiit Grover. 1

------------------------------------------------------ 129

"I '

L-am auzit gonind prin pietri§, strigt1nd: ,,Maia!" pentru a-§i activa baschefii zburiitori. Nu mii puteam mi§ca. M-am uitat la ghearele noduroase ale lui Tanti Em §i am zncercat sii mii zmpotrivesc transei amefitoare pe care mi-o indusese biitrana. - Ce piicat cii trebuie sii distrug o fafii frumoasii §i taniirii, mi-a spus ea consolator. Nu adormi, Percy. Tot ce trebuie sii faci e sii prive§ti zn sus. Mii luptam cu impulsul de-a mii supune. Dar am privit zntr-o parte §i am viizut una dintre acele sfere de sticlii pe care oamenii §i le pun•zn griidini. Am viizut reflexia zntunecatii a lui Tanti Em msticla portocalie; viilul dispiiruse, dezviiluindu-i fafa ca un cerc palid §i sclipitor. Piirul i se mi§ca, unduindu-se ca ni§te §erpi. Tanti Em. Tanti ,,M". Cum putusem sii flu atat de prost? Gande§te", mi-am spus. Cum a murit Meduza fn mit? Dar nu puteam gandi. Ceva fmi spunea cii, fn mit, Meduza dormea cand Jusese atacatii de tizul meu, Perseu. Dar acum nu era nici pe departe adormitii. Dacii voia, Z§i putea scoate chiar acum ghearele pentru a-mi grebla fafa. 11

Aspecte reale

Aspecte fictionale 61. Alege prin bifare care este momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

situapa inipala

situatia dificila '

cauza care decl