Cdl Clasa a IX-A 2016

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEUL TEORETIC „EMIL RACOVIȚĂ” TECHIRGHIOL

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Modulul: Activități în turism şi alimentaţie Profil : Servicii Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie Clasa a IX-a, liceu tehnologic

2016 – 2017

Autori: prof. Cehan Laura – Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” Techirghiol m.i. Cutova Anișoara – Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” Techirghiol

Consultanţă de specialitate: prof. Gabriela Carmen Neagu – inspector şcolar de specialitate , ISJ Constanţa prof. Daniela Frangopol – inspector şcolar de specailitate , ISJ Constanţa

M5. CDL ACTIVITĂȚI ÎN TURISM ŞI ALIMENTAȚIE 1. Notă introductivă Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază turism şi alimentaţie, clasa a-IX-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologică, profilul servicii şi are alocat un număr de 90 de ore din care :  90 ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică ) Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unitatea de rezultate : „ Organizarea locului de munca si asigurarea calității în domeniul turism și alimentație Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să dobândească și să dezvolte deprinderi practice specifice domeniului de activitate, astfel încât la finalizarea moduluilui să fie capabili :  Să clasifice și să caracterizeze tipurile de structuri de primire  Să descrie elementele bazei tehnico materiale dinunitățile de alimentație  Să investiheze surse de informare specifice industriei turismului  Să cunoască principiile ergonomice specifice unităților de alimentație  Să stabilească factorii care determină și influențează calitatea produselor și serviciilor în unitățile de cazare și alimentație.  Să respecte și să aplice normele igienice la păstrarea, prelucrarea și desfacerea produselor alimentare.  Să verifice marcarea, etichetarea și ambalarea produselor.  Să realizeze servicii specifice unităților cazare și alimentație în condiții de calitate protejând drepturile consumatorilor.  Să întocmească corect documentele de lucru. 2. Domenii de competențe cheie / rezultatele învăţării la care se referă modulul 1.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ  Participarea la activitățile echipelor de lucru  Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru  Colaborarea cu membrii echipei pentru asigurarea unui climat optim de muncă  Respectarea principiilor dezvoltării durabile  Gestionarea electronică a informațiilor utile în activitatea din structurile de primire turistică 2. ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN DOMENIUL TURISM ȘI ALIMENTAȚIE  Interpretarea corectă a conceptului de calitate și a ipostazelor calității  Calcularea valorii calorice a alimentelor, utilizând principii și procese matematice de bazăâ  Verificarea marcării, etichetării și ambalării mărfurilor

  

Studierea standardelor de calitate a produselor și serviciilor din unităților de cazare și

alimentație, utilizând echipamente multimedia Cunoașterea componentelor valorii nutritive a produselor alimentare pentru dezvoltarea unui stil de viață sănătos Respectarea drepturilor consumatorilor conform legislației în vigoare

3. Corelarea rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare: Cunoştinţe 5.1.1. Clasificarea tipurilor de unități de cazare. 5.1.2. Caracterizarea unităților de cazare

Abilități 5.2.1. Verificarea existenței în unitățile de cazare a echipamentelor specifice nivelului de calificare.

5.1.3. Descrierea elementelor bazei tehnicomateriale a unităților de cazare

5.2.2. Planificarea operațiilor de întreținere a bazei tehnico materiale din unitățile de cazare.

5.1.4. Clasificarea tipurilor de unități de alimentație. 5.1.5. . Caracterizarea unităților de alimentație. 5.1.6. Descrierea elementelor bazei tehnicomateriale a unităților de alimentație

5.1.7. Prezentarea compartimentelor existente în unitățile de hotelărie 5.1.8. Prezentarea compartimentelor existente în unitățile de alimentație 5.1.9. Identificarea relațiilor existente între

Atitudini 5.3.1. Respectarea principiului dezvoltării durabileîn planificarea lucrărilor de curățenie și întreținere a bazei tehnico materiale din unitățile de cazare și alimentație

5.2.3.Verificarea existenței în unitățile de alimentație a echipamentelor specifice nivelului de calificare. 5.2.4. Planificarea operațiilor de întreținere a bazei tehnico materiale din unitățile de alimentație. 5.2.5. Participartea la activitățile echipelor de lucru

5.3.2. Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru.

5.2.6. Participarea la organizarea activităților specific unităților de alimentație și unităților de cazare.

5.3.3. Implicarea activă în organizarea activităților specific unităților de primire turistică, pe baza informațiilor selectate.

compartimentele structurilor de primire turistică. 5.1.10. Investigarea surselor specific industriei turismului, inclusive cele oferite de internet

5.2.7. Selectarea informațiilor specific activității din unitățile de primire turistică pentru integrarea lor în activitatea proprie. 5.2.8. Utilizarea echipamentelor multimedia și a softurilor specifice documentării turistice. 5.2.9. Aplicarea principiilor ergonomice în timpul activităților specifice locului de muncă.

5.3.4. Asumarea responsabilității în preluarea și gestonarea surselor electronice de informații pentru activitatea din structurile de primire turistică.

5.1.12. Cunoașterea măsurilor de reducere a efortului ortostatic.

5.2.10. Aplicarea măsurilor de prevenire a oboselii fizice individuale și de reducere a efortului ortostatic.

5.3.6. Asumarea măsurilor de reducere a efortului ortostatic și de menținere a microclimatului optim.

5.1.13. Identificarea eventualelor surse de zgomot în activitățile din unitățile de cazare și alimentație.

5.2.11. Concentrarea atenției în condiții de zgomot.

5.3.7. Colaborarea cu membrii echipei pentru asigurarea unui climat optim de muncă.

4.1.1. Prezentarea conceptului de calitate și a ipostazelor calității.

4.2.1. Interpretarea corectă a conceptului de calitate și ipostazele calității.

4.3.1. Asumarea responsabilității în utilizarea conceptului de calitate și a ipostazelor calității.

4.1.2. Descrierea factorilor care determină și influențează calitatea produselor și serviciilor.

4.2.2. Identificarea factorilor care determină și influențează calitatea produselor și serviciilor.

4.3.2. Asumarea responsabilității în prevenirea modificărilor calității produselor și serviciilor.

4.2.3. Diferențierea caracteristicilor de calitate a produselor și serviciilor.

4.3.3. Implicarea activă și responsabilă în identificarea caracteristicilor de calitate a produselor și serviciilor. 4.3.4. Stabilirea responsabilă a valorii calorice a produselor

5.1.11. Cunoașterea activităților și a principiilor ergonomice specific unităților de turism și alimentație.

4.1.3. Clasificarea caracteristicilor de calitate a produselor și serviciilor. 4.1.4. Cunoașterea componentelor valorii nutritive a produselor

5.3.5. Manifestarea proactivă în aplicarea principiilor ergonomice specifice locului de muncă, în vederea reducerii solicitărilor fizice.

5.2.12. Menținerea microclimatului optim pentru desfășurarea activităților.

4.2.4. Calcularea valorii calorice a alimentelor , utilizând principii și procese matematice.

alimentare pentru dezvoltarea unui stil de viață sănătos.

alimentare.

4.1.5. Identificarea caracteristicilor organoleptice a grupelor de mărfuri alimentare.

4.2.5. Aplicarea normelor igienice la păstrarea, prelucrarea și desfacerea produselor.

4.1.6. Prezentarea elementelor de marcare și etichetare a produselor 4.1.7. Prezentarea noțiunilor legate de ambalarea produselor.

4.2.6. Verificarea organoleptică a produselor alimentare în conformitate cu documentația de specialitate. 4.2.7. Verificarea marcării, etichetării și ambalării produselor.

4.1.8. Prezentarea caracteristicilor calitative pe tipuri de servicii în unitățile de cazare și alimentație

4.2.8. Aplicarea standardelor de calitate pentru serviciile specifice unităților de cazare și alimentație.

4.1.9. Recunoașterea drepturilor consumatorilor conform legislației în vigoare.

4.2.9. Respectarea drepturilor consumatorilor conform legislației în vigoare

4.1.10. Precizarea elementelor legislative privind calitatea produselor și serviciilor.

4.2.10. Identificarea standardelor în aprecierea calității produselor și serviciilor în unități de cazare și alimentație.

4.3.5. Asumarea responsabilităților în aplicarea normelor de păstrare și prelucrare a produselor alimentare, folosind documentația de specialitate. 4.3.6. Implicarea activă și responsabilă în verificarea marcării, etichetării și ambalării produselor. 4.3.7. Asumarea responsabilității în prestarea serviciilor specifice unităților de cazare în condiții de calitate, protejând drepturile consumatorilor.

4.3.8. Asumarea responsabilității în studierea standardelor de calitate a produselor și serviciilor în unități de cazare și alimentație, utilizând echipamentele multimedia.

4. Conţinutul formării: TEME PROPUSE 1. Organizarea locului de muncă. Asigurarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă. 2. Identificarea factorilor de risc de la locul de muncă. 3. Întocmirea şi aplicarea unui plan de măsuri în vederea eliminării factorilor de risc. 4. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă şi a normelor de PSI. 5. Identificarea mijloacelor de muncă specifice activității din unitățile de turism şi alimentaţie

6. Pregătirea locului de munca în vederea desfășurării activității zilnice în cadrul structurilor de primire 7. Identificarea principiilor ergonomice de bază în activitatea de turism şi alimentaţie. 8. Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date de catre superiori. 9. Tipuri de structuri de primire cu funcție cazare și de alimentație. 10. Recunoaşterea ustensilelor, utilajelor și a echipamentelor utilizate în cadrul unităților de alimentație și de cazre 11. Calitatea produselor și a serviciilor în alimentație. 12. Calculul valorii calorice pentru preparatele culinare specifice unității de practică. 13. Aplicarea normelor igienice la păstrarea, prelucrarea și desfacerea produselor. 14. Verificarea organoleptică a produselor alimentareb în conformitate cu documentația de specialitate. 15. Verificarea marcării, etichetării și ambalării produselor utilzate în alimentație. 16. Drepturile consumatorilor din unități de alimentație. 5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modului : Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale minime :  Aparatură multimedia: computer, multifuncțională, videoproiector  Cataloage, albume, plante , ghiduri, hărți, broșuri cu specific turistic și de alimentație  Dotări specifice unităților de cazare specifice nivelului de calificare  Dotări specifice unităților de alimentație specifice nivelului de calificare  Instrunctiuni privind securitatea si siguranta locului de munca  Materiale de intretinere si igienizare  Planșe –modalități de reducere a efortului fizic  Legislația privind calitatea produselor produselor și serviciilor din unitățile de cazare și alimentație  Documentație specifică alimentației publice și unităților de cazare  Tabele de scăzământ și conținut nutritiv a alimentelor pentru calculul valorii calorice  Documente specifice magaziei  Ambalaje și mostre de produse  Elemente de identificare : etichete  Fișe de lucru și de evaluare 6. Sugestii metodologice: La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în Standardul de Pregătire Profesională, competenţele cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul de către profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea unor abilități și atitudini. Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învăţătii şi criteriile de evaluare care reprezintă condiţiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unităţile de rezultate respective. Orele se desfăşoară în atelierele şcoală , dotate conform recomandărilor precizate anterior sau la agentul economic partener de practică. Selecţia metodelor didactice adecvate abilităților care urmează a fi formate oferă o serie de avantaje , cum ar fi : centrarea procesului de învăţare pe elev , pe nevoile şi disponibilităţile

sale , în scopul unei valorificări optime ale acestora , individualizarea învăţării , lărgirea orizontului şi perspectivele educaţionale , diferenţiere sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. Se pot utiliza metode ca: demonstraţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup , care stimulează învăţarea eficientă , prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare , negociere , luarea deciziilor , asumarea responsabilităţii , sprijin reciproc , precum şi a spiritului de echipă , competiţional şi creativităţii elevilor . Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la situaţii reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care realizează instruirea practică , în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei , de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul d elucru al colectivului instruit .  Elevii preiau controlul asupra planificarii necesare rezolvarii problemei (sub indrumare);  Profesorii actioneaza ca mentori si instructori (contributie maxima);  Agentii economici si partenerii joaca un rol activ in sprijinirea elevilor la locul de munca;  Toti participantii (profesorii, elevi si parteneri) au un rol flexibil in procesul de evaluare;  Cunoasterea teoretica este dobandita in urma unor abordari mai degraba active decat pasive (presupunand discutii de grup, cercetare practica, interviuri, fond comun de idei, sesiuni de brainstorming etc.);  Preferintele de invatare ale elevului sunt recunoscute si apreciate;  Elevii sunt incurajati sa gandeasca pe cont propriu, sa rezolve probleme si sa-si faca planuri de unii singuri;  Munca in echipa este o cerinta, iar elevii sunt incurajati sa joace roluri diferite in situatiile din echipa (nejucand intotdeauna acelasi rol);  Elevii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si ceea ce au invatat in situatii de viata si medii reale;  Manifestarea unui comportament potrivit intr-un context dat (intelegerea contextului de afaceri si social), de exemplu, imbracaminte, limbaj, punctualitate, etc. 7. Sugestii cu privire la evaluare Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăţarea eficientă şi flexibilitatea. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. O abilitate se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea abilităților specificate în tabelele de corelare a rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare. În cazul unei evaluări, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (fişa de observaţie), chiar

dacă locul de desfăşurare a evaluării se poate modifica. Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module. Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.  Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.  Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev, după ce activitatea acestuia s-a încheiat.  Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal, fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în conţinuturile unităţii ( pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile ), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului. Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate ca probe şi modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare, care include modele de întrebări şi de soluţii la probleme, ar trebui pregătită în acelaşi timp cu instrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum şi certificarea capacităţii elevilor de a completa întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat. Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa obtina informatii necesare pentru definirea problemei, sa descrie caracteristicile problemei si sa formuleze problema in functie de caracteristicile determinate ; Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul le demonstreaza ca este capabil sa identifice o alternativa de rezolvare a problemei si sa aleaga solutia optima de rezolvar; Probe scrise (de tip elaborare schematica) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa intocmeasca un plan de rezolvare a problemei ; Probe practice (de tip demonstratie) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice planul de rezolvare a problemei in contextul determinat ; Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa compare rezultatul obtinut cu rezultatul planificat si sa-l aprecieze ; Probe practice (de tip exercitiu) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice rezultatul obtinut in situatii similare . Alte instrumente de evaluare ce pot fi utilizate la acest modul :  Verificarea lucrării la finalul ei  Portofoliul  Studiul de caz  Observarea sistematică ****Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de îndrumătorul de practică (profesorul de specialitate/ maistru instructor / tutore de practică). Portofoliul de practică va cuprinde:  jurnalul de practică  fişe de observaţie  fişe de lucru  studii de caz  rezultate ale proiectelor / miniproiectelor  fişe de observaţie a activităţii elevului pe durata derulării practicii  documentaţii tehnice

8. Bibliografie            

Publicatii de specialitate Directivele UEE, Legislaţie, FAO / OMS Standardele de produse *** Legea Protecţiei Muncii 319/ 2000 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor/turism si alimentatie *** Ordin 510/06.28.2002 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea şi securitatea muncii

www.guv.ro www.edu.ro www.anpc.ro www.mturism.ro www.mtromania.ro www.vacantesicalatorii.ro www.turism.home.ro www.turismclub.hades.ro www.inyourpocket.com www.bucurestiwww.ro www.romaniaturistica.ro www.cugetliber.ro/litoral.html

Instrumentul de evaluare nr. 1

Fişă de evaluare- model Rezultatul învăţării 2. . Alcătuieste şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple. Criterii de evaluare : a) Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei Probă orală : Identificaţi o alternativă de rezolvare a problemei şi selectaţi soluţia optimă de rezolvare a problemei Nr. Alternative de rezolvare a problemei alegând soluţia optimă Evaluator Data crt. 1. Consideraţi suficientă consultarea colegilor privind rezolvarea problemei ? 2. În ce mod veti realiza consultarea ? 3. Consideraţi necesară exersarea pentru rezolvarea problemei ? 4. Consideraţi suficientă observarea în rezolvareaproblemei ? 5. Consideraţi necesară testarea pentru rezolvarea problemei ? 6. Care soluţie o consideraţi cea mai bună pentru rezolvarea problemei şi precizaţi rezultatul scontat . c) Întocmirea planului de rezolvare a problemei Probă scrisă Elaboraţi planul de rezolvare a problemei Nr. Plan de rezolvare a Descriere Evaluator crt. sarcinilor

data

1.

Obiective

2. 3. 4. 5.

Metode Resurse Activităţi Mijloace şi căi de realizare Mod de evaluare

6.

d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat Probă practică Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru : Nr. Aplicarea planului de rezolvare a problemei Evaluator crt. 1. Respectaţi ordinea de realizare din planul întocmit 2. 3.

Respectaţi timpul de rezolvare alocat Colaboraţi cu alţi parteneri pentru rezolvarea problemei

Data