Cazare turistica Romania

Capacitatea de cazare pe forme de turism teorie agentii turism - Analiza pietei turistice romanesti Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a României se afla în statiunile de pe litoralul Marii Negre, 16,3% în Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% în statiunile balneare, 11,5% în statiuni montane, 0,8% în Delta Dunarii si 12,9% din locurile de cazare în alte trasee si destinatii turistice. Fenomenul de sezonalitate este specific mai ales pentru turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proportional în indexul de utilizare a capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului turism social. Pe litoralul Marii Negre si în Bucuresti, ambele locatii deservite de câte un aeroport international (Bucuresti - Henri Coanda si Constanta), unitatile de cazare au o capacitate mult mai mare decât în celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitatii hotelurilor de la Marea Neagra, în timp ce în zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru face ca Bucurestiul si litoralul Marii Negre sa fie favorabile practicarii turismului de grup si sa fie destinatiile preferate de tur-operatorii internationali. Turismul de litoral Iesirea României la Marea Neagra a creat conditii pentru dezvoltarea turismului de litoral. Statiunile de pe litoral concentreaza aproape jumatate din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii tari (42,7%). Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depaseste 80%, în timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scazuta. Structurile de cazare pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precadere în zona de coasta, având oportunitati limitate de expansiune. Prin urmare, investitiile au ca scop în special reorientarea actualelor structuri. Turismul montan În România, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. între tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezvoltare. Pentru ca România sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara îmbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de întretinere a pârtiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Turismul balnear România are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile românesti în momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie întreaga de resurse minerale unice sau cu o slaba raspândire pe plan european: - gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali, - namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol. Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de mine sarate. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente în statiunile balneare consacrate pe plan mondial, în toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Dezvoltarea extensiva a segmentului de turism balnear pâna în anul 1989 a fost realizata atât în vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, cât si pentru accesul international. Astfel, în România, dintr-un total de 160 de statiuni balneare, si de circa 232 localitati si puncte balneare, doar un numar de 24 sunt de interes national, celelalte având un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana. O problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprietatea asupra bazei de tratament. Se întâlnesc situatii complexe care genereaza nereguli în încheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afla în proprietatea unitatii de cazare pe care o deserveste (Covasna, Sovata, Lacul Sarat, Voineasa), fie deserveste mai multe unitati de cazare, sau numai unitatea în care este integrata, fiind însa proprietate de stat (Calimanesti, Caciulata, Felix, Herculane, SC Mangalia SA). Desi statiunile balneare românesti se bucura de un renume international incontestabil în tratarea unei largi game de boli si afectiuni, multe dintre amenajarile de tratament se afla într-o stare precara de functionare. Datorita calitatii infrastructurii de cazare si a serviciilor furnizate, numarul turistilor straini în statiunile balneare a scazut. Românii reprezinta 95% dintre turistii înregistrati în structurile balneare, si peste 97% din numarul înnoptarilor în aceste structuri. Numarul mare de turisti români este înregistrat în special datorita programelor sociale si sindicale. În cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul înnoptarilor, urmata de Israel si Ungaria. Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezinta 12,9 % din totalul

locurilor existente la nivelul întregii tari, în ultimii ani înregistrându-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul turistilor straini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%. Turismul Rural si Agroturismul Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guvernamentala înfiintata în 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES. ANTREC are 32 de filiale judetene (din cele 41 de judete din tara) aproape în toata România, un numar de 2500 membri si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti. Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata, având în vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacere turistica, implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resursa pentru forta de munca rurala. Turismul rural ar putea fi practicat în toata perioada anului si de asemenea ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vânatorii, drumetiilor. Prin Programul „Vacanta la tara" demarat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se urmareste promovarea turismului rural si atragerea turistilor straini în pensiunile agroturistice românesti. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica teorie agentii turism - Analiza pietei turistice romanesti România dispunea în anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continând 105.425 camere care pot gazdui pâna la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare turistica includ hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabane turistice, pensiuni agro-turistice, campinguri, sate de vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si spatii de cazare pe nave. Hotelurile detin cea mai mare pondere în capacitatile de cazare, respectiv 161.528 locuri (57,1%), urmate de taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774 locuri (9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%). În ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare numar de locuri (58,4%) îl detin nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu al calitatii structurilor de cazare. Nivelurile de o stea si cele neclasificate detin o pondere de 39,1% din numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel international. Confortul superior oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%. Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de cazare turistica (53%), reprezentând 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de persoane, iar sectorul privat detine numai 35,3% din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea de cazare a numarului de persoane. Având în vedere densitatea hotelurilor si a capacitatilor de cazare, zona litoralului, exceptând Constanta, detine cel mai mare numar de unitati de cazare turistica, respectiv 41,8%

Capacitatea de cazare turistica teorie agentii turism - Analiza pietei turistice romanesti Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativa în România (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte tari cu realizari remarcabile în domeniul turismului (Cehia, Croatia, Polonia, Ungaria s.a.). Practicarea unui turism de masa însa, a facut sa predomine unitatile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul românesc depaseste 80%). Desi România dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica între tarile Europei Central-Estice (3.338 unitati de cazare), ea ocupa ultimul loc la indicatorii „numar turisti" cuprinsi în unitatile de cazare si numar înnoptari. Numarul unitatilor de cazare a crescut în ultimii zece ani cu aproximativ 25%, în special datorita aparitiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane si agroturistice, hoteluri pentru tineret). Cu toate acestea, numarul locurilor de cazare pe toate tipurile de unitati si categorii, în ultimii zece ani, a scazut cu aproape 7% datorita retrocedarii imobilelor nationalizate (în special vile turistice) si schimbarii destinatiei unor structuri. În 2002, România dispunea de 272.596 locuri de cazare. Un proces vizibil se poate observa în ceea ce priveste nivelul de confort, deoarece multe capacitati de cazare turistica de trei pâna la cinci stele au fost construite în capitala, la mare si la munte. Analizele Peacock Hotels/Global Management arata ca, daca luam ca referinta totalul celor circa 9.000 de camere de hotel prefigurate a exista în Bucuresti pâna în 2012, atunci minim 16-18% din aceasta capacitate ar trebui acoperita de hoteluri de doua stele. În prezent, exista patru hoteluri de cinci stele în capitala, respectiv Marriot, Hilton, Crown Plaza si Intercontinental si unsprezece hoteluri de patru stele, respectiv Majestic, Continental, Monte Nelly, Lido, Chrystal Palace, Howard Johnson, Sofitel, Stil Hotel, Sky Gate, Class Hotel si Hotel 7. Turismul si economia în tara noastra teorie agentii turism - Analiza pietei turistice romanesti În ceea ce priveste economia României, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic factor care a contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca valoare în 1997 decât în 1993. Datele INSSE arata ca turismul a reprezentat unul din cele mai mari parti ale industriei de servicii în 1997 cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat ca, în acelasi timp, turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii în 1999, însemnând 17.250 bilioane lei Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) în 2004 si se asteapta sa creasca la 88.067,6 bilioane lei pâna în 2014. Contributia serviciilor turistice la economia tarii va creste de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.

Turismul personal al României este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mii) sau 4,2% din totalul consumului individual în anul 2004. Pâna în 2014 acesta ar trebui sa ajunga la nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul în scop de afaceri este estimat la 19.967,1 bilioane lei (US$555,3 mii) în anul 2004, cifra ce va creste la 58.787,0 bilioane lei (US$934,1 mii).