Cazania (1929)

www.dacoromanica.ro

htotAtiftntidb4A1A4A4AMAANIAJtntActi. .8 v firdiiir-Z;i2-1rZT -;Z7 11 ;;Z ;Z:0 ;,,WEeigtilq8 "N

,T^-'41r

0

St .\ t

SIJ

c)A, 3/71

CAZANII

.0.

DE PRESTE AN

2:1 Er

CAZANIILE SINAXARULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI

r

RI

MITTAI

REGELE ROMANIEI

-gip

( -Er1-4

44

..g

7firlV

In zilele Majestatei Sale binecredinciosului

g J 41

-EL

fLEI.C.*

TIPARITE

-EN

-g k

I

Or3-

I. P. S. Patriarh MIRON Cu aprobarea si binecuvantarea Sfantului Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe Autocefale Romane Dupa cele date la lumina pre vremea fericitului episcop FILARET In Sfanta Episcopie a Ramnicului la anul 1792

m3DITI.. IIIa,

0*Y

r,c

-EL -E PTtsi

Lr ,11(

[11. 3.1

13` E4Fil:

BBUCURETI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI 1929

im

*E. 1 Li L AL R5 _AL

57;

It

WAIIWAAI E rd t 5

8.°

7,0 R.

§i sub Arhipastoria

1141141N.

3.

48. st,

1 FielL

erg

A7 rt

it_,

(IL

-.E sE

ALE

7

SFINTILOR CELOR MARI DE PRESTE AN

-8

(,( °E LIZ

'"1 9' B 7

?I CU I

se t 4i -80r4

U1S.3. s'14

EVANGHELIILE TALCUITE ALE DUMINICILOR

C

-E L

E..

CE CUPRIND IN SINE

.-1(4 LC31

7

_AL

.AL

,

.lt..

-AL.

Ads.

L

_AL.

FA e) 1.4 -E....111tt

.t

E#

3-

I N 80

OfT4PYYTTYYWYVYTYIPVVIP4POVVVVIN www.dacoromanica.ro

Mos7Coe-A, ,

,111111111,11",'

Inainte Cuvaratare Cairo dreptmciriforul editor

recum trupul se tine cu hrana, a§i§derea §i sufletul cu Dumnezeqtile cuvinte se hrane§te §i cre*te, curatindu-se de spinii pacatului §i inflorind rodurile cele bine placute celui ce ne-au rascumparat cu sangele sau din robia intunerecului. Deci, de vreme ce de multe on §i la cele din a-

fara lucruri vedem ca. pornirea a fiqte ce trebuinta se pricinue§te din aratarea §i indemnarea cu cuvantul, a5ijderea dar, §i mai vartos, pot sa sporeasca in cele duhovnicqti ascultatorii cei binecredincioi, cand cuvantul lui Dumnezeu deapururea se trambiteaza in inimile lor ; cand intru indestularea painei vietei petrec. Atunci §i Hristos intru dan§ii se sä14lueste si trupul se face mort despre pacat, precum zice Pavel, iar Duhul vietue§te intru dreptate. Pentru aceasta a se propovedul adevarul Evangheliei de catre cei din randuiala bisericeasca, este cea mai mare trebuinta ; iar a-1 tacea pre acesta, este cea mai mare osanda. ce osanda 1 Osanda slugei

care a ascuns talantul Domnului sau in pAmant §i nu 1-a negutatorit. Drept aceea, din porunca prea sfintitului nostru stapan, Chiriu Chir Filaret episcopul Ramnicului, s'a dat in stamba aceasta dumnezeeasca carte, intru care se cuprind Cazaniile Duminicilor de preste an, ce are fie§tecarea in sine talcuirea Evangheliei Duminicei, pentru mai buna intelegerea poporului de ob§te. 6Av t.3 www.dacoromanica.ro

SEX INAINTE CUVANTARE

Asisderea, aceasta carte mai cuprinde, atat Cazaniile Praznicilor celor Imparatesti, cat si petrecerea

cea inalta si plina de ravna dumnezeeasca a unor sfinti ce au patimit pentru Mire le sufletelor, dela ca-

rele se si incununara si fericirei cei de veci se facura mosteni.

Fiestecare invatatura a acestei carti, la ziva sa aceti cu glas lurninat intru adunarea poporului bisericesc, datori suntem, spre intelegerea ascultatorilor, spre desteptarea sufletelor celor ametite de betia patimilor. Si macar de se si afla multi de cei cari cu greu priimesc spre ascultare mantuitoarea propoveduire, intunecata fiind mintea for cu dulcetile trupesti, insa pentru unii ca acestia mai vartos sa nu inceteze cuvantul mantuirei, caci intru cea deapururea invatatura de mantuirea sufletelor for si infricosarea muncilor de veci, carora vor fi mosteni cei ce nu se parasesc de rautati, doara se vor destepta si unii ca aceia spre luminarea pocaintei. Iar a nu se ceti intru adunarea Bisericei Cazania a fiestecareia Duminici si zile in care se praznuesc Praznicile cele Imparatesti si Sfintii cei ce s'au nevoit pentru Hristos, iata ca cu totul poporul cel de rand va petrece intru intunerecul nestiintei. Dator este dar si fiestecare crestin a supune auzul sau spre ascultarea dumnezeestei invataturi, si a plini poruncile Mantuitorului, carele catre unii ca acestia graeste : Fericiti sunt cei ce and cuvantul lui Dumnezeu si-1 pazesc pre dansul". Al tuturor Area plecat,

GRIGORIE IERODIACONUL din Sputa Episcopie a Ramnicului, 1781.

www.dacoromanica.ro

g

CAZA.1\TI LA DUMINECA

VAMESULUI BSI A FARISEULUI Cuvant inainte. ristos adevaratul invatator al dreptatei de

vecie mai inainte a vazut ca un §tiutor a toate, ca iute mutate este marimea de§arta §i trufia. Aceasta si pre ingerii cari n'au pazit a for incepatura, cu negura intuneieculai de vecie i-a acoperit, §i in prapastie sub pamant i-a incuiat. Iar smerenia, lumina este. Aceasta

§i pre pacatoi ii lumineaza §i in Cer ii ridica. Pentru aceasta trufia o leapada Domnul, §i impute,

celor ce li se pare cat sunt drepti, §i osandesc pre cei ce se intorc dela pacat. Iar smerenia o lauda, §i pre pacatosii cari se pocaesc, ii indrepteazaca si pre acest Vames de carele acum marturiseste aceasta Evanghelie. Evanghelia dela Luca Cap. 18, Stih. 10.

is -a Domnul pilda aceasta : Doi oameni au intrat in Biserica sä se roage ; unul fariseu §i altul

c vamq. Fariseul stand, ala se ruga intru sines : iDoamne multumescu-ti, ca. nu sunt ca ceilalti oa- 2 WYe

www.dacoromanica.ro

5)6A

rs6----

CAZANIE LA DUMINICA

I

cmeni: jefuitori, nedrepti, preacurvari, sau ca §i acest

evame. Postesc de doua on in saptamana; dau ezeciuiala din toate cate ca§tig. Iar vame§ul de-

cdeparte stand, nu vrea nici ochii sai la Cer sa-i cridice, ci i§i bated pieptul zicand: Domnul milostiv .fii mie pacatosului 1 Zic vou6, s'a pogorit acesta

(mai indreptat la casa sa, decat acela. Ca tot cel c ce se inalta smeri-se-va, iar cel ce se smere§te c inalta-se-va , . Invatatura pentru Vames si Fariseu. T'.

Tocmeala au imparatii cand vor sa-§i trimita voinicii la rasboiu: mai inainte le dau de veste sa-§i

gateasca armele, sa le ascut6, §i sa se Invete a se deprinde in lucruri de rasboiu. Si cand ii trimit, stau

de-i invata §i-i indeamna cu cuvantul sa nu bage in searna nici frica, nici moartea. Si Inca in mijlocul acestora, tuturor le fagaduesc daruri §i boierii. Pi§a intr'acel chip §i parintii dascalii Bisericei noa-

stre au facut, caci vom sä ne ducem cu rasbQiu asupra diavolului, ucigatoriului celui de suflete, sä-1

luptam §i sa-1 batem cu postul §i cu ruga §i sa-1 omorim cu smerenia. Pentru aceea cu trei saptamani

Inca mai inainte de aceasta, adica mai inainte de Inceperea Postului, ne dau §tire Sfintii Parinti sa ne gatim catre nevointa cea sufleteasca, §i cu cuvantul ne indeamna §i ne invata, sä nu grijim nici cum de trupul nostru, ca de un lucru putred §i trecator. Pentru care lucru ne fagaduesc, din Santa Scripture, daruri §i plata mare. Deci, pentruca postului ii este de folos §i ajutor mare pocainta §i smerenia, iar sminteala §i impiedecarea lui este mandria, pentru aceea §i Sfintii Parinti T mai inainte de toate, pun Inaintea noastra pilda carea T iS3 re,

www.dacoromanica.ro

)a

6

VAMEqULDI §f A FARISEITLIII

au graft Dumnezeu de vame§ §i de fariseu. i cu aceasta ca cu un bucium strip. §i cheama pre toti cre§tinii §i ii invata : cu fariseul sä lepede mandria, far cu vame§ul sä se smereasca si sa se pocaiasca. Ca precum este smerenia intaia treatid catre Dumnezeu, asa §i mandria este intaia cadere a omului. Ca. §i diavolul dintaiu pentru mandrie a cazut (precum scrie Luca. Evanghelistul cap. 1o, stih 18: Vazut-am

pre satana. ca un fulger din Cer cazand1), §i din finger luminat s'a facut drac intunecat. Pentru aceea

nimenea pentru bunatatile sale sa nu se aiba pre sine §i pre altul sa osandeasca, ca Dumnezeu celor mandri cu toate le sta improtiva, far celor smeriti le da dar bun. Ca niai mult iube§te Dumnezeu pre

cel pacatos cand se pocae§te, decat pre cel drept cand se fale§te. Pentru aceea macar §i toate bunatatile de am face §i toata legea de am umplea, sä nu ne marim, nici sa ne lauclam, ci pururea sa ne smerim §i sa ne osandim pre noi, far nu pre altul. Aceasta ne invata pre noi Dumnezeu astazi, de grae§te cu pilda, Si zice ash : (Doi oameni au intrat in Biserica sa se roage 1, caci doua cete de oameni sunt in lume: adica dreptii §i pacato§ii. Pentru aceea ca de doi oameni grae§te Dumnezeu. Pentru drepti caci intr'acea vreme aduce la mijloc pre fariseu, fariseii erau ale§i dintru ceilalti oameni pentru postul Si pentru dreptatea ce aveau, §i erau cinstiti §i lau-

dati de oameni buni. Iar pentru pacato§i aduce pre vame§,caci vame§ii se chemau ceea ce cumparau veniturile Domnilor §i le precupeau, §i numai pentru

ca sa dobandeasca Si sa stamp mult, napastuesc §i asupresc lumea. Ca intru inima vame§ului iubirea 1) Isaia cap. 14, 15.

6)43:.

.3fe

www.dacoromanica.ro

68

CAZANIE LA DITIENICA

banilor petrece, lacomia, strambatatea, apucarile.

Intre toti oamenii vame§ul este asupritor §i lup in oile cele cuvantatoare, adica in oameni. Hiara sal batica este vame§ul. Cu atatea rautati a intrat vame§ul acela in Biserica, cum zice Santa Evanghelie : Doi oameni au intrat in Biserica sä se roage D. Si dupa aceea arata Si ce oameni au fost, de zice : unul

fariseu, iar altul vame§. Ace§ti doi au intrat sa se roage lui Dumnezeu pentru pacatele lor. Deci ascultati §i ruga for in ce chip a fost : Fariseul a statut §i s'a rugat cu mandrie §i a zis a§a, : Multumesc tie Doamne Dumnezeul meu, ca nu

sunt ca alti oameni. Decal toti oamenii s'a facut pre sine mai bun, §i deal toata lumea s'a judecat pre sine mai sfant. Si incai n'a zis ca nu este -ca unii oameni, ci a zis ca nu este ca toci oamenii : apucatori, nedrepti, curvari. Pre toti i-a facut nedrepti,

numai pre sine s'a aflat drept. Pre toti i-a gash curvari, numai pre sine curat §i fail de pacate. $i nu i-a ajuns numai atata, ci Inca a osandit §i pre vame§, ca. 1-a vazut rugandu-se §i el lui Dumnezeu, §i a zis : nu sunt nici ca acest vame§ pacatos. Nu s'a rugat pentru sine intaiu, dup . aceea sä se roage

§i pentru ccl pacatos. Ci numai cat a intrat in Biserica, a osandit §i pre vame§ §i pre alti oameni pre

toti, numai pre sine s'a laudat §i s'a socotit bun inaintea lui Dumnezeu. *i a inceput a-§1 numara, lucrurile cele bune §i a zice : postesc de doul on in saptamana §i dau a zecea din toate cate agonisesc.

Intru acea vreme aveau obiceiu jidovii de posteau doul zile in saptamana §i dau Bisericei a zecea din toate cate aveau. Pentru aceea §i fariseul acela s'a laudat, ca poste§te §i (IA a zecea lui Dumnezeu din Wwz

www.dacoromanica.ro

GAV

t VAMEgrLIII ka A FARISEIILITI

9

tot cat are. Lucrurile lui cu adevarat erau bune, iar gura a avut rea. Ca celuia ce face aceste lucruri, i se cade sa iubeasca pre strein si pre cunoscut, §i sa-i fie mill de toti, cum ii era lui Avra.am. Iar acesta clevetea pre deaproapele sau §i-1 osandea, si pentru bunatatile sale se mandrea. Pentru aceea darea lui n'a fost primita de Dumnezeu. Ca milostenia mandrului este ca o rand, lui Dumnezeu, §i de postul lui, zice Isaia proorocul (in cap. 58 stih 5, 6) : (Nu ca acest -post am ales, zice Domnul, ci dezleaga toata

legatura strambatacei,. Deci nici postul, nici darea lui nu i-au fost de vre un folos. Ascultati de acum §i rugaciunea vame§ului, carele

adus aminte de pacatele sale, a statut departe, se bated in piept §i cu aceste cuvinte s'a rugat zicand: Doamne fii milostiv mie pacatosului, ca nu ;i -a

sunt vrednic sa stau §i sa caut cu ochii mei care Cer, pentru multimea pa.catelor mele ; ca s'au inmultit faradelegile mele, mai vartos decat nisipul marei, Si rautatile mele au covar§it preste parul capului meu. Inaintea Ta stau strambatatile mele. Aud ca, cartile se vor deschide §i vor fi scrise toate suspinele saracilor. Nu este nici un lucru, nici un gand sa nu §tii to Dumnezeul meu. A raspunde n'am vreme; a fugi n'am unde ; in Cer nu este loc; in pamant ma tern sa nu cumva sä ma inghita, vazand faptele mele cele rele. Pentru aceea am alergat catre tine, milostive Mantuitorule §i iubitorule de oameni Doamne, §i cu lacrami ma rog: curatqte-ma

pre mine pacatosul. Multe sunt pacatele mele, ci mila to este mai mare. Dela oameni nu este putinta ca sa ma spasesc eu, iar milostivirei tale este cu putinta §i aceasta ; ca, pentru pacatoi ai venit din Mra

www.dacoromanica.ro

Mr) .6(5)t 10

CAZANIE LA DIIMINICA

Cer pre pamant, ca sa-i chemi spre pocaint).. Deci nu ma lasa nici pre mine inde§ert, ci ma primete §i pre mine, cel ce caz cu smerenie §i cu lacrami catre Sfintia Ta. Pentru a.ceste cuvinte ce le-a grait vame§ul cu lacrami §i cu smerenie, facut-a sufletul lui roada de lucruri bune ; iara fariseul cu cuvintele lui, ca cu un want mare, scuturat -a toata roada cea buna a sufletului sau. Pentru aceea intru tot milostivul §i dreptul

judecator Dumnezeu, platitu-le-au amandurora cum se cadea fie§te caruia dintru ei. Pre fariseu, din bunatatea mandriei lui, pogoritu-l'au intru adancul smereniei ; iar

pre vame§, din saracia smereniei lui,

inaltatu-l-au intru bunatatea spaseniei, Si s'a umplut

Scriptura ce grae§te (la intaia carte a imparatilor cap. 2, stih 6, 7) : cDumnezeu micwreaza pre om §i-1 marqte). Pre fariseu mic§oratu-l-au, caci se indrepta pre sine ; iar pre vame indreptatu-l-au, pentruca se osandea pre sine. Ascultati ce au grait Dumnezeu de das.nii amandoi: Adevar graesc voua, ca. vame§ul acesta pogoritu-s'a

in casa sa mai drept de cat fariseul acela, caci fietecarele cine se va inalta pre sine, smeri-se-va, §i cine se va smeri, inalta-se-va (Luca cap. 18, stih 14). O1 ce mare rautate este, iubitii mei cre§tini, neputinta mandriei 1 Fariseul a mers in Bisexica intrumsetat §i incununat cu bunatati, ca cu ni§te flori frumoase ; iar vameul gol de toate bunatatile. fariseul, pentruca s'a falit, a cazut din toata cinstea; iar vamqul pentruca s'a smerit, dobandit-a de ce s'a

rugat, §i plata pentru ruga lui i-s'a daruit. Pentru aceea §i noi, binecuvantgi cre§tini, sä ne ferim de mandria aceasta a fariseului, §i macar once

Tok

g-LV

v-,T

www.dacoromanica.ro

MI, 26

.6("t 11

kroeb.

FITILIT1 CELIII CURVAR

bine am face, tot ca si vamesul sä ne facem nevrednici, iar sa nu ne laudam ca fariseul, ca sa nu fim osanditi si sä ne pierdem plata binelui ca si dansul. Ci caindu-ne ca vamesul, sä ne ruglm ca sä dobandim si not impreuna cu dansul imparatia Cerului, intru care pre toti sa ne primeasca milostivul si induratorul Dumnezeu, a caruia este slava si marirea neschimbata si neimputinata, intru veci netrecuti $i nesfarsiti. Amin. CJ

eon

C.A.Z.A.1\T= LA DUMINICA

FIULUI CELUI CURVAR Cuvant inainie.

umnezeu fiind bogat intru milostivire, nu voeste moartea pacatosilor, ci pentru aceea a venit din Cer pre pamant, ca sä-i cheme pre dansii la pocainta, si la cinstea cea dintaiu sa-i ridice, cum si pre acest fiu curvar de carele acum Santa Evanghelia marturiseste. Evanghelia dela Luca, cap. 15, stih 11. Ziis-a

Domnul pilda aceasta : un om avea doi fe-

i a zis cel mai tanAr din ei tatalui sau : c tata, da-mi partea ce mi se cade din avutie. 5i tle -a impartit for avutia. *i nu dup . multe zile, c adunand toate feciorul cel mai tanar, s'a dus intr'o ciori.

Tox gk"_

er)1.'M

www.dacoromanica.ro

.6r''' 12

CAZANIE LA DUMINICA

ctara departe, §i acolo a risipit toata avutia sa, vieuind Intru desmierdari. Si cheltuind el toate, fost-a t foamete mare intru acea tara; §i el a inceput a se lipsi. Si a mers de s'a lipit langa un locuitor

(dintru acea tara. Si 1-a trimis pe el la satul sau (sa pasca porcii. Si dorea sa -$i sature pantecele sau (de radacinile ce mancau porcii, §i nimenea nu-i da (lui. Tara viindu'§i in fire a zis : 0.0 argati ai tatalui cmeu se satura de paine, iar eu pier de foame. Scucla-ma-voiu §i ma voiu duce la tatal meu §i voiu czice lui : tata, gre§it-am la Cer §i inaintea ta §i nu (mai sunt vrednic a ma chema fiul tau ; fa-ma ca

(pre unul din argatii tai. Si sculandu-se a venit la (tatal sau. Tara el Inca departe fiind, vazutu-l-a pre c el tatal lui i i-s'a facut mila ; Si alergand a cazut (pre grumazii lui, §i 1-a sarutat pre el, Si i-a zis dui feciorul: tata, gre§it-am la Cer §i inaintea ta, qi de acum nu mai sunt vrednic a ma chema fiul (tau. Si a zis tatal care slugile sale : aduceti haina (cea dintaiu §i-1 imbracati pre el, §i da'i inel in c mana lui, §i incaltaminte in picioarele lui; §i adu(ceti vitelul cel gras, de-1 junghiati, §i mancand sa. (ne veselim ; O. fiul meu acesta era mort §i a in( viat, §i pierdut era i s'a aflat. Si au inceput a se ( \resell. Iar feciorul lui cel mai mare era la camp ;

c§i daca a venit *i s'a apropiat de casa, a auzit (cantece §i jocuri. Si chemand pre unul din slugi, (1-a intrebat: ce sunt acestea? Iar el a zis lui : frac tele tau a venit, §i a junghiat tatal tau vitelul cel cgras, caci 1-a vazut sanatos. Si s'a maniat §i nu (vrea sa. intre. Iar tatal lui ie§ind, 1-a rugat pre el. (Tar el raspunzand a zis tatalui sau: iata atatia ani cslujesc tie, §i nici ()data porunca ta n'am calcat; *Tole,

www.dacoromanica.ro

FIULUI CELUI CURVAR

61-4F 13 ok.e5.

Ci mie niciodata nu mi-ai dat macar un ed, ca sa cma veselesc §i eu cu prietenii mei; iar cand vent e fiul tau acesta, care a mancat avutia to cu curvele,

tjunghiai lui vitelul cel gras. Iar el i-a zis lui : c fiule, to in toata vremea qti cu mine §i toate ale cmele ale tale sunt, ci se cadea, a ne vesell i a ne cbucura, caci fratele tau acesta mort era §i a inviat,

ci pierdut era §i s'a aflat 1. Inaptura pentru indelunga rabdarea lui Dumnezeu si cum primeste de Cu mila pre pacatos daca se intoarce.

Dumnezeu cela ce este bogat intru mila, nu iube§te pierirea pacato§ilor, ci pentru dan§ii au venit din Cer pre pamant ca sa-i cheme intru pocainta. Acela §tiind neputinta neamului omenesc §i slabiciunea celor cu minte prunceasca, can se dau pre sine lumii i se lasa. trupului §i poftelor lui, de petrec intru adancul rautaOlor §i al pacatelor, in betii §i in curvii §i in necuratii, §i intr'alte pacate in toate, §i in fapte rele §i draceti ziva §i noaptea, in cat nu mai grijesc ei de sufletul lor, nici de Dum-

nezeu 4i aduc aminte, nici de moarte, nici de judecata, ci sunt desnadajduiti §i parasiti de toata nädejdea cea buna §i de toata mila lui Dumnezeu, §i pururea adauga §i sporesc tot mai sere rautate, §i cad de catre ajutorul lui Dumnezeu sub puterea diavolului; nici pre acetia nu-i leapacla intru tot milostivul Dumnezeu, nici ii urgisete dela sine cu totul, ci i acestora tinde mana milei sale §i-i scoate din ticaloie, §i din parasire ii ridica, §i-i indrepteaza catre inaltimea lucrurilor celor bune, §i le arata cu

pilda ca nu este nici un pacat, care sa poata birul mila lui ce are catre oameni.

tlx

g'2,9 www.dacoromanica.ro

Z4r-cb c.-At

14

114

CAZANIE LA DIIMINICA

Pentru aceea ascultati

pilda aceasta, ce au

graft Domnul Hristos : Un om oarecarele a avut doi feciori. Omul acesta se gr4este pre sine Dumnezeu, caci Sfintia Sa pentru nemasurata mila sa, pre lume a purtat trup de om $i cu oamenii au pene-au zitrecut, si acela ne-au facut din nimica, dit pre toti. $i are doi feciori : dreptii si pacatosii.

Dreptii se chiama, fecior mai mare si mai intaiu, caci dreptatea este mai dinainte, si aceea s'a facut intaiu dela Dumnezeu. Jar feciorul. cel mai mic, sunt pacatosii, caci pacatul s'a scornit dela diavolul mai apoi dupa gresala lui Adam. Iar pentruca si pacatosii sunt zidirea lui Dumnezeu, ca i dreptii, pentru aceea impreuna cu dreptii petrec inteaceasta lume vazuta, ca inteo casa. $i impreuna le-au dat si daruri pacatosilor ca si dreptilor. Ca a zis feciorul

cel mai mic : Parinte, da-mi partea ce mi se cade din avutie, si le-au impartit for avutia. Aceasta avutie intr'un le-au dat, ca i-au facut cu minte sloboda, fara de moarte, chip le-au dat suflet intelegator, deodata le-au daruit lumea $i toate cate sunt intr'insa. Asemenea le-au intins un acoperamant cerul,

un sfesnic pre soare, si pre luna au aprins in casele lor, si o masa le-au asternut pamantul,, ploaie intr'un chip le ploua, precum celor drepti asa si celor pacatosi, intr'un chip le-au impartit Dumnezeu avutia sa. Dar nu o au cheltuit amandoi intr'un chip. Pentruca feciorul cel mai mare, cari sunt dreptii, pururea stau aproape de Dumnezeu, nici odinioara de dansul nu se departeaza ; si intru invataturile lui se nevoesc, dupa voia lui umbla avutia Domnului for grijesc a o adaoga, far nu a o imputina ; far feciorul cel mai mic, adica pacatosul, 'T0)4

te'T.

www.dacoromanica.ro

7,,

tbt

FIIILIII CELU1 MIN AR

1 5 '''`e5.

cela ce iube§te pacatele pentru pacate groazave §i scarnave, se departeaza de Parintele cel milostiv, de Dumnezeu §i de fratele cel mai mare, adeca de ceata dreptilor, Si de ingerii cei luminati se departeaza; §i de aici se duce din lumina la intunerec, §i dela viata la moarte, in laturea cea departe, unde lacuesc dracii, uncle se adaoga faradelegile, unde se inmultesc pacatele. Acolo, band $i mancand isprave§te omul avutia lui Dumnezeu ; in curvii §i in scarnavii cheltue§te darul sufletului sau, adeca : curatia, smerenia, indraznirea ce au avut catre Dumnezeu ; §i in locul acestora dobandete : necuratii, saltari drace§ti, nesatiu de pacate, pofte spurcate. In acest chip sent Si acum multi cu minte de tanar,

soti ai acelui fecior mai tanar, carii gonesc pre Dumnezeu dela sinqi cu lucruri rele §i insu§i in poftelele §i in dulcetile lumil petrec, cu mandrii §i cu inganfari ; iwlati de veacul acesta trecator, indestulati de desmerdaciunea lumii, in cantece, in jocuri, in toate glasurile lumii. 5i apa curand alte pacate fa-

and, saracesc de toate darurile lui Dumnezeu, ca §i acel fecior curvar, care daca a luat dela tatal sau avutia, s'a dus intro lature departe §i acolo a risipit avutia petrecand cu curvele. Tara daca a pierdut tot, fost-a foamete mare intr'acea lature §i aceea incepand a flamanzl, s'a dus de s'a lipit de un boer dintr'acea lature. Laturea cea de departe este voia diavolului. Intr'aceea se duce omul pacatos. Si facand voia dracului se departeaza dela Dumnezeu, §i Dumnezeu de se departeaza dansul, §i ramane pacatosul volnic in toate pacatele, §i slobod in toate rautatile pana ce se sarace§te

intaiu de Dumnezeu Parintele cel milostiv, Datato-

rul a tot binele. Dupa aceea saracqte §i de lucrugk',9

'err% www.dacoromanica.ro

R7,f,`0

.e9')t 16

rile

CAZAN1E LA DIIMINICA

cele bune, de viata de veci, ramane gol de

vestmantul cel neputred al sfantului Botez, si de crestinatate; flAmanzeste de Cuvantul lui Dumnezeu,

de Santa Cuminecatura, de Santa Anafora, de toate darurile lui Dumnezeu, ramane gol si flatland omul. Vai de el Si ce va mai face de aicia amaratul om ? Decat numai ce cauta sa se dea pre sine sub maim si puterea diavolului ; sä fie rob lui, cum se zice si de acel fecior curvar, ca s'a lipit de un boer dintr'acea lature. Boerul acela este insusi dracul cel mare ; ca dupa atatea pacate ce face omul, se lipeste de diavolul, slujeste lui ca un rob al sau, precum graeste Domnul Hristos la Joan Evanghelistul (VIII, 34): (Ca tot cine face pacat rob este pacatului , si diavolul se lipeste de dansul. Deci, ce plata is pacatosul dela diavolul pentru caci ii slujeste? Spune sfanta Evanghelie, ca it trimite pre el in holdele lui de paste porcii. Porcii sunt pacatele, pentru care se si aseamana omul 1

porcilor. CaCi precum porcul niciodinioara nu poate cauta in sus catre soare, asa si pacatosii niciodinioara nu pot cauta catre Dumnezeu si care binele cel vesnic; ci tot in 'Arrant sunt plecati de cauta numai la lume si la binele ei ; numai frumusetelor si poftelor trupului; numai dulcetilor si pacatelor ; numai stransorii si avutii. Intru unele ca acestea

trimite diavolul pre om. Il trimite, nu merge el. Diavolul, boierul Iumii acestia, it trimite. Iar omul cel ce sta aproape de Dumnezeu cu inima si cu gandul, si are frica lui intru sine, si umbla dupa invataturile lui, acela se chiana rob al lui Dumnezeu. Si pentruca slujeste lui Dumnezeu, nu-1 poate purta diavolul dupa voia sa, nici i1 poate xrp.

.Tog g'1/4,9

www.dacoromanica.ro

FIULTJI CELIII CURVAR

17

mana, in pacate, ca este %inut de frica lui Dumnezeu, §i oprit de invatatura lui; numai cu viclesugul

cat umbla diavolul sa-1 insale spre pacate, cum si insala pre multi de multe on ; ca nimenea nu este fara de pacate, ci suntem toti pacatosi §i gresiti inaintea lui Dumnezeu. Ci iara degrab daca se vede

ca s'au departat de Dumnezeu, se pleaca cu ruga cu spovedanie lui Dumnezeu, cearca mila lui, isi infrange inima cu lacrami §i cu voe rea, iii opreste §i

-de mancari si de bauturi trupul sau, de pacate se scarbeste, roaga pre Dumnezeu, pre sine se ocaraste,

jelueste gresalele sale si pentru dansele se pocaeste. Acesta macar de a si gresit, ca un om cu i§i

trup neputincios ce este si 1-a 'prilastit pre el diavolul, insa, pentru aceea tot n'are diavolul nici o putere spre dansul, caci el din gresala iarasi se scoala §i slujeste lui Dumnezeu. Iara cel ce iii impietreste gandul in pacate, se veseleste in rautati, §i sufletul lui inseteaza de pacate §i pocainta nu o stie, pre acela oricum 1-ar mana, Si fara de voia sa, se duce in pacate, ca este razbit de duhul curvier, si este uimit de lacomia aVutiei, si, ca pre un dobitoc nebun, it mana diavolul sa pasca porcii in holdele sale ; ca asa cinsteste dracul pre cei ce it cinstesc, asa iubeste pre cei ce it iubesc, asa., intr'acest chip, plateste celor ce-i slujesc. Si care sunt holdele lui ? Holdele diavolului sunt locurile cele ascunse, unde se fac curviile, uciderile, nedreptatile, mozaviriile, asuprelele ; locul apucarilor, lacasul furilor, odihna

talharilor. Deci, pentruca intru niste locuri ca acestea. trimite diavolul pre om, ce sa faca alt amaratul omul ? Fara numai sa fure, sa curviasca, sa

(4, www.dacoromanica.ro

2

J

es

18

CAZANIE LA DOMINICA

Kcatuiasca si alte rautati sa faca. Si asa petrecand omul viata porciasca, si tavalindu-se in scarnavia tuturor pacatelor, nici asa nu se satura, pentruca

pacatul este un lucru nesatios ; nu se indestuleaza Cu una sau cu doua, ci totdeauna se aprinde si arde tot mai spre multe rautati sa faca, si in putina vreme se veselesc ; iar in veci netrecuti se mun-

cesc. CA aceasta tocmeala are pacatul: dintaiu indulceste, iar apoi amaraste, precum $i feciorul cel curvar s'a vazut pre sine got, de rusine la oameni $i de ocara la ingeri. Deci, daca a cheltuit in pacate avutia tatalui sau, daca a fost otravit si amarit de toate pacatele, -daca s'a cunoscut pre sine in ce a cazut, $i si-a adus aminte in ce a fost mai nainte, a gandit intru sine, si a zis : Cati argati sunt la tatal meu de le prisoseste paine, iar eu pieiu de foame? Scula-ma-voiu, si ma voiu duce la parintele meu, si voiu zice lui: Parinte 1 Gresit-am la cer si inaintea ta, si de acum nu sunt destoinic a . ma chema fiul tau, ci fa-ma ca unul din argatii tai ; si sculandu-se, a venit la parintele sau. Auziti acum, fratilor 1 intoarcerea fiului celui curvar.

Auziti cum s'a sfatuit insug, fara de nici o invatatura $i fara de nici o scriptura sa paraseasca voia diavolului, si sa faca iarasi voia lui Dumnezeu. AscuItati de acum iarasi si in ce chip 1-a primit pre el tatal sau: Insusi Dumnezeu ce s'a grait pre sine Parinte, arata cu aceasta pilda ca feciorul cel curvar sunt toti pacatosii ; $i spune in ce chip primeste Sfintia Sa pre fie ce pacatos daca se intoarce, cand zice: Fiind Inca departe feciorul cel curv1r, tatal sau daca 1-a vazut, i s'a facut mild de dansul, si alergand 1-a cuprins, si a cazut pre dansul de-I sa-

6) www.dacoromanica.ro

FIULITI CEL.131 CURVAR

19

1")

ruta, *I au zis catre slugile sale: Scoateti-mi ve$mas.ntul cel dintaiu, $i-1 imbracati pre dansul $i dati inel in mana lui, $i incaltaminte in picioarele lui, $i aduceti vitelul cel Bras de-1 junghiati, ca sa mancam sa ne veselim, caci fiul meu acesta mort era $i a inviat $i pierdut era $i s'a aflat. 0 mare mila,

iubire de oameni ce arata Dumnezeu pentru pocainta pacatosului and se intoarce I Ca nu prime$te $i

numai, ci Inca $i bucurie face in cer de se vesele$te cu toti ing-erii sai. Precum insu$i zice in sfanta sa Evan-

ghelie (Luca XV, 7) : a Bucurie este in cer de un pacatos ce se pocae$te ). Deci, de este atata bucurie numai de un pacatos ce se pocae$te, darn cand s'ar pocai multi, ce bucurie va pare ca ar face lui Dumnezeu Parin-

telui sau ingerilor lui ? Cu adevarat se vesele$te Dumnezeu de pocainta pacato$ilor, iar dracii se scarbesc.. $i numai cat gande$te pacatosul sa se scoale din pacate, $i sa. se intoarca la pocainta, indata it intampina Dumnezeu cu mila sa, $i-1 cuprinde cu ajutorul sau. Deci, ce te parase$ti pacatoase ? Ce te leneve$ti? Ce a$tepti? Fost-ai sot feciorului celui cutvar, cat a fost in pacate ? Fii lui sot $i acum cand se pocaqte. tu din pacatele t ale ; parase$te $1 Scoala tu faptele cele rele ; suspina, lacrameaza $i tu ca dansul; ajunga-ti vremea ce ai petrecut in pacate ; destul iti este cat ai petrecut in rautai; ajunga-ti cat ai facut voia diavolului; ihtoarce-te acum bine de unde

ai ie$it rau; apropie-te catre Dumnezeu cela ce nu iube$te perirea pacatosului, cazi la mila lui Ca de mult

te a$teapta; spovedeste inaintea lui pacatele tale, smere$te-te, pleaca-te inainte-i, ca Sfintia Sa a zis Cela ce se va smeri, inalta-se- va ) (Luca XVIII, 14). www.dacoromanica.ro

J

(P"--)

20

CAZANIE LA DUMINICA

Infrange-ti cu foamea si cu setea inima ta, zi ca ai gresit, ca. Dumnezeu este milostiv $i v'a ierta pacatele tale. Nu va fi sa suspini $i sä lacramezi, si sä nu auza. Suspinurile tale le va auzi ; nu va fi

sa te te smeresti $i sa nu uite mania sa, care o ai aprins asupra ta cu faptele tale cele tele ; nu va fi sa te rogi, si sa nu te ierte; aduceti-va aminte cat pot lacramile, cum Manasi raul si spurcatul Imparat a plans, si Dumnezeu 1-a iertat (II Paralip. XXXIII, 13). Cum Ezechia i s'a" rugat, §i i-a adaos viata 15 ani, precum iara scrie la a- 4 Carte a Imparatilor

cap. XX, stih 6. Cum pre curva o a miluit, cum pre vame§ 1-au Indreptat, cati pacatosi s'au pocait, cati gresiti s'au intors, pre toti i-au primit Dumne-

zeu si i-au iertat. Dar, oare ce lucru mare este sa nu te primeasca si sa nu te ierte si pre tine? Dumnezeu este, si primeste pre pacatosi, §i daca va vedea

pocainta ta cea dreapta si fail de fatarie, din toata inima, va iesi Inaintea ta, de te va cuprinde cu mila sa, ca si pre acel fecior curvar, §i va infrumuseta sufletul si trupul tau cu vesmantul cel luminat al santului Botez,- care 1 ai intinat si l-ai spurcat cu pacatele tale. $i cu semnul darului Du-

hului Sfant te va darui si Inca si cu incaltaminte ca sä nu inghimpe diavolul talpele tale umbland in calea lui Dumnezeu, ci ca sa poti calca si sa sdrobesti capul lui. $i de multa bucurie, si vitelul cel gras pentru tine it va junghia, adica: Dumnezeu Parintele pre unul nascut Fiul sau Domnul nostru Iisus Hristos. Si foamea sufletului tau o va satura sangele Sfintiei Sale, si la incu cinstit trupul toarcerea ta va chema ingerii sa se veseleasca $i sa se bucure, $i fiu si mostenitor imparatiei sale te va www.dacoromanica.ro

J

FITTLIJI CELUI CEIRVAR

21

111/

face §i lacuitor binelui de veci. Aceasta pilda au

grait Domnul nostru Iisus Hristos, aratandu-ne noua mila sa, §i a facut toate cate s'au cazut pentru mdnluirea noastra, pana incat §i celui mai pacatos decat toti Inca §i-a spus voia sa. Pentru aceea, noi de nu vom baga in seama mila lui, nici vom lua aminte indelunga rabdarea lui, ma tern sa nu patim

mai rau decat cela ce a §tiut voia Domnului sat', §i n'a facut-o ; ca nu vom fi batuti numai pentru pacatele noastre, ci, mai mult, vom fi batuti, pentruca ne-au ingaduit de nu ne-au omorit pentru rautA.tile noastre, ci ne-au a$teptat in multa vreme ca sa ne pocaim ; iar noi ne-am ras, §i ne-am batut joc de ingaduinta lui, §i de a$teptarea 'ce ne-au

ateptat. Pentru aceea, teme-te iubitul meu cretin. Si sa nu zici, ca voiu face acum pacate, iar mai 'apoi ma voiu pocal. Acum la tinerete sa-mi petrec in lame cu toate cate iube§te trupul, iar la batranete ma voiu pocal. SA nu zicem a$a, ca nu §tim ceasul mortii noastre, nici vom prinde de veste cand

ne va impresura moartea. Cati -au murit de naprasna? cati graind §i razand au trecut? cati mancand si band au murit ? Pentru aceea ni se cade

sa urn gata in toata vremea. In tot ceasul sa ne pocaim, pentru ca sa scapam de muncile cele ve§nice, §i sa dobandim imparatia cerurilor, pentru Darul Domnului nostru Iisus Hristos, caruia se cuvine, cinstea *i inchinaciunea, impreuna cu Parintele i cu Duhul Sant, acum §i pururea §i in veci dc veci. Amin.

kgit11? -1-zrkt191a2-

www.dacoromanica.ro

CAZA.INTI= LA DUM1NICA

LASATULUI DE CARNE Cuvant inainte.

rae§te Fericitul Pavel Apostol la a doua. Carte catre Corinteni (V, 1 o), *i zice : Ca tuturor noun ni se cade a ne arata. inaintea judecatii lui Hristos, ca sa primeasca fiestecine ce a facut cu trupul : sau bine, sau rau. Adeca, cei ce au facut rau, munca ; iar drepti bucurie intru imparatia cerului. In ce chip, acum, despre aceasta, propovedue§te sfanta Evanghelie de astAzi.

Evanghelia dela Matei, Cap. 25, Stih 31.

is -au Domnul : Cand va veni Fiul omenesc intru / slava sa, §i WO sfintii ingeri cu dansul, atunce tva sedea pre scaunul slavei sale, §i se vor aduna tinaintea lui toatelimbile. i va desparti pre ei unul de taltul, cum alege pastorul pile din capre. *i va pune

Z'-

toile deadreapta sa iar caprele deastanga, Atuncea cva zice Imparatul celor ce vor fi deadreapta lui : (Veniti blagoslovitii Parintelui meu de mosteniti imt paracia care e gatita voua dela intemeierea. lumii. (Ca am fost flamand §i mi-ati dat de am mancat ; am t insetopt, §i mi-ati dat de am baut ; strein am fost, si www.dacoromanica.ro

J

23

LASATULUI DE CARNE

m ati pimit. Gol si m'ati imbracat; bolnav )

m'ati cautat ; in temnita am fost, ati venit la mine. Atunci (vor raspunde lui dreptii, zicand: Doamne, cand te-am cvazut flamand, si to -amt hranit? Sau insetat, si ti-am dat de ai baut? Sau cand te-am vazut strein, $i te-am cprimit ? Sau gol, si te-am imbracat? Sau cand te-am si

(vazut bolnav, sau in temnita, si am venit la tine ? (Si raspunzand Imparatul, va zice for : Adevar graesc (voud, intru cat ati facut unuia dintru acesti frati

(mai mici ai mei, mie ati facut. Atuncea va zice si celor ce vor fi deastanga lui: Duceti-va dela mine (blestematilor in focul cel vesnic, care este gatit dia(volului si slugilor lui: ca am flamanzit; $i nu mi-ati ( dat sa mananc i am insetosat, si nu mi-ati dat sa (beau ; strein am fost $i nu m'ati primit ; gol Si nu cm'ati imbracat ; bolnav si in temnita si nu m'ati <

cercetat. Atuncea vor raspunde si ei, zicand: Doamne,

cand te-am vaiut fllamand, sau insetat, sau strein, (sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu am slujit «tie? Atunci va. raspunde for zicand : Adevar graesc voua, intru cat nu ati facut unuia dintru acesti mai mici, nici mie nu ati facut. Si vor merge acestia in « munca de veci, iar dreptii in vieata vesnica). Invatatura dintru aceasta" Sfanta. Evanghelie

arata taina credintei noastre, care este mai I ntaiu mare si mai dinainte adevarata, adica venirea la 1

judecata a Domnului nostru Iisus Hristos ; cum $i foarte cu denadinsul sa..1 asteptam si foarte sä ne temem si sa ne grijim, Ca negresit va veni, asa precum

si mai nainte de venirea lui in lume, cu atatea sute de ani si proorocii au spus, au proorocit si lucrul deplin si adevarat cuvintele for s'au aratat, ca. au www.dacoromanica.ro

te*

24

CAZANIE LA. DUMINICA

venit in lume de au purtat trup omenesc, si au plinit

toate ale au graft proorocii. Asijderea, si a doua oara iarAsi negresit va sa vie cu putere si cu slava mare, ca sa ne judece pre not pre WO, cum Si loan Botezatorul it adevereazA graindu-1 ca un Miel de junghiat pentru pA.catele lumii (Ioan I, 29) $i ca un Leu de certare pentru nescrie judecata lui ca o lopata multumirea noastra ;

de vanturat ce alege graul din pleava (Matei III, 12),

ca un foc ce arde Temnele cele seci si fara de roada (Mat. III, I o). Si precum insusi Domnul a spus despre sinesi, ca vor vedea, pre Fiul omenesc viind la judecata pre nori, cu putere si cu slava multa (Luca ingerii la suirea Sfinciei Sale XXI, 27). Asijderea in cer Inca au spus zicand (Fapt. Ap. I, I I) : Barbati Galileeni, ce stati cautand spre cer? Acest Iisus carele s'au lust dela voi la cer, asa va veni cum 1-ati vazut pre el mergand in cer. Si aceasta o mar-

$i ca o secure ce tae radacina lemnului;

gi

turisim tare in Simbolul credintei noastre, cand cetim: (Crez Intru unul Dumnezeu., (Crezul). Invatatura a doua dintru aceasta sfAntA Evanghelie

spun; CA judecata lui Dumnezeu are trei judecati: intaiu va judeca pre ispravnicii lumii acestia, carora le-au dat Dumnezeu judecata sa ca sa judece pre oameni, cum ar judeca el singur. Pentru aceea zice la a doua Carte Paralipomenon (XIX, 6, 7): CA Iosafat imparat da in ochii judecatorilor celor ce ii punea sa judece $i le zicea: Socotiti ce facetil CA nu faceti judecata omeneasca, ci dumnezeeasca. Adeca nu yeti judeca ca oamenii ci ca niste dumnezei. Cp.m

nu este la Dumnezeu strambatate, nici fatarie, nici voe pentru daruri, asa nici la voi sa nu. fie, -ca fiece

(4.

www.dacoromanica.ro

/

Cl

1.,A.SA.TIILIII DE CARNE

25

et)

judecator in locul lui Dumnezeu judeca. Deci on pentru lene, on pentru dar, on pentru voe de em, on pentru nesocotinta sa, sau a slugilor celor rele, carora le dau \sa judece, si nu fac judecata dreapta, aceia toti vor fi judecati cu urgia judeca.tii lui Dumnezeu.

Adoua judecata este, -cand singur Dumnezeu judeca aicea lumea. ce n'au putut oamenii judeca, sau ca n'au vrut ; ca acela izbaveste pe neputernicul din mainile celor mai tari de cat clansul. (I Imp. II, 8) si despre cari oamenii n'au vrut sa graiasca, ca sa aiba folos de ei. De aceea coboara domni si judecatori, si imparatii muta dela o semintie la alta. semintie. Asa au certat Dumnezeu pre feciorii lui

Ili preOtul din legea veche, pre cari daca nu i-au certat tatal lor, insusi Dumnezeu i-au certat la razboiu de au pierit, precum scrie la intaia Carte a imparatilor (IV, I I) : $i mai pre urma si 'Fatal lor daca

a auzit de peirea lor, a cazut si el si a murit. Intru acestasi au judecat Dumnezeu Sodomul si Gomorul, precum scrie la Facere (XIX, 24, 25) unde zice : Si

Domnul au plouat pre Sodom si pre Gomor iarba pucioasa si foc dela Domnul din cer, si au surpat cetatile acestea, si tot imprejurul si pre toti cati lacuiau in cetati, si toate cate rasar din pamant. Asi-

jderea si pre cei ce se ridicase asupra lui Moisl proorocul, deschizandu-se pamantul, i-au inghitit de vii. Precum marturiseste la cartea Numerilor (XVI, 32, 33), unde zice : Si s'a deschis pamantul si i-au inghitit pre dansii si casele lor, si pre toti oamenii

ce erau cu Core si dobitoacele tor; si s'au pogorit ei si toate cate erau cu dansii- vii iii iad, si i-a acoperit pre dansii pamantul, si au pierit din mijlocul r.

kS.)

www.dacoromanica.ro

J

26

et)

CAZAN1E LA. DOMINICA

adunarii. Si pre Naval, care faced rau lui David, 1-a certat, cat a multumit David lui Dumnezeu $i a zis:

Binecuvanlat Domnul carele au judecat judecata ocarii mele din mana lui Naval ; precum scrie la intaia Carte a imparatilor (XXV, 39) : Si pre Avesalom, cand s'a ridicat cu razboiu mare asupra tatalui sau si mai pre urma fugind s'a spanzurat, precum

marturiseste la a doua Carte a imparatilor (VIII, 9). Si mai jos zice Scriptura: Ca au judecat Dumnezeu dreptatea lui David despre vrajmasii lui. Asa si pans. in ziva de astazi multe imparatii pentru nedreptati, si varsari de sange le pierde, si altor neamuri le da. A treia judecata va fi dupa sfassitul acestii lumii, cand va purcede glasul lui Dumnezeu in trambita

cea ingereasca, care va trambita de va destepta mortii, si-i va cherna la judecata. Precum zice Pavel

Apostolul la cartea cea dintaiu care Soloneni (IV, 6):

Ca insusi DOmnul intru porunca cu glasul Arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer, si cei morti, intru Hristos vor invia intaiu2. Atuncea, cand se va, arata din cer sfanta Cruce, si vor plange toti oamenii din lurne, plange-vor necredinciosii si cei ce 1-au rastignit, ca n'au crezut sfanta Evanghelie ; plange-vor si crestinii cei ce n'au purtat asupra lot omorarea cea de pacate a sfintei Cruci, ci s'au chemat numai cu nurnele crestini ; plange-vor si cei buni, ca nu s'au nevoit mai mult pentru binele for cel vesnic ; insa plansul acestora se va intoarce intru bucurie, ca va sosi binele, si cinstea for si marirea cea netrecuta. Atuncea se va arata, Domnul Iisus Hristos pre nori, nu pre acesti nori ce ploua $i intuneca soarele, ci pre cei de our

in toate felurile de vapsele impodobiti si frumosi, cu www.dacoromanica.ro

J

t're)

(.....1`\

LASATULUI DE CARNE

27

o5ti de ingeri nenumarati; Si inairitea lui se vor aduna toate limbile, $i ii va judeca, cum spune sfa'nta Evanghelie, pentruca n'au miluit pre cei lipsiti 5i

pre cei neavuti. Dar aceia cari nu numai ca nu dau,

ci inca iau, ce judecata vi se pare Ca vor avea? Atuncea iubitilor, se vor desparti parinte de fecior, murna de fata, frate de sora, prieteni de prieteni 5i sot_ de sot; atunci jale 5i amar va cadea preste pacato5ii, cä vor vedea pre cei pro5ti, pre cari de multe on i-au dosadit $i i-au asuprit, imbracati intru atata podoaba 5i frumsete $i intru atata Marime 5i cinste,

care omul nu poate sa o spue; iar pre sine se vor vedea intru atata amar, durere 5i in usturime netrecatoare, 5i vor plange cu amar. Atuncea i5i vor blestema pacato5ii ziva intru carea s'au nascut $i vieata ce au vietuit ; atunci de groaza for va plange 5i cerul $i pamantul ; 5i se vor duce ca ni5te vinovati spre peire, goli 5i amarati, lici5i 5i usturati de ingeri cumpliti $i nemilostivi, in munca de veci. Iara

dreptii se vor veseli de fata lui Dumnezeu 5i de cantarile cele dulci ale ingerilor, 5i de frumsetea ce.,

va inflorl pre trupul for 5i de mireazma ce va ie5i din vistieriile cerului, 5i de dobanda imparatiei 5i de cetele cele frumoase 5i luminate ale sfintilor, 5i de

cununile cu care ii va incununa insu5i Dumnezeu cu dreapta sa, 5i de hrana cea dulce. De acestea de toate se vor vesell $i se vor duce spre oclihna 5i repaosul cel ceresc, intru veselie netrecuta, intru dantuirea nesfar5ita, intru desfatarea 5i desmerdaciunea neincetata, in curtile 5i in ialatele cetatei cei de sus, pre care o au zidit insu5i Dumnezeu. Pentru aceea fratilor, aduceti-va aminte de aceasta veselie, ce pentru clansa. sfintn 51-au pus nu numai www.dacoromanica.ro

r

;")

28

CAZANIE LA. DIIMINICA

avutia, ci si sanatatea si vieata, si mai apoi

$i

capul

si-au pus ; iar not acum o farama de paine, sau un

ban, ne scumpim a da. Pentru aceia frattlor, curatiti-va pacatele cu spovedania, cu milostenia, cu ruga, cu lacramile, cu paza Bisericii, ca sä scapati de muncile de veci, si imparatia cerului sä dobanditi, cu

mila si Darul Domnului nostru lisus Hristos, caruia se cade cinste si inchinaciune, slava si marire impreuna cu Parintele $i cu Duhul slant, acum si pururea si intru vecii de veci. Amin. -

OR.WW

....

P

,-(?) ey.=

... . . . .... "Tr-VT,TI TV'''VTYTITV-V-VTTV"YTVT-VT'r'VTITTITTVT-V"V-VV-V-I .

CAZANIE LA DIJMINICA

LASATULUI DE BRANZ:A Cuvdn1 inainte.

evea duhul sfant a spus cu rosturile sfintilor Apostoli, precum vedem ca greste Fericitul Pavel la Epistola cea catre Efeseni (II, 14) zicand : Ca Hristos este pacea noastra carele a facut amandoua una, $i peretele din mijlocul ci4

osebirei 1-a

rupt. Adica, pre

pacatosi i-au

impacat cu Dumnezeu si pre ingeri cu oamenii. Spart-au zidul pacatului si vrajba o au ucis cu venirea sa, $i mania dintru neamul omenesc o au gonit, i dragostea lui intru dansul o au inradacinat. Pentru care porunceste oamenilor, sa ierte gresalele unul altuia,

precum de aceasta yeti auzi din sfanta Evanghelie. reAn

www.dacoromanica.ro

J

r

LASATITLIT1 DE BRANZA

291

Evanghelia dela Mate lu, Cap. 6, Stih 14.

is -au Domnul : De veti ierta oamenilor gre§alele dor, ierta-va §i voua. Thal vostru cel ceresc. Iar t de nu yeti ierta oamenilor gre§alele lor, nici Tani t vostru nu va ierta grqalele voastre. *i and postiti, t nu fiti ca cei fatarnici tri§ti, ca i§i smolesc fetele lor, (ca. sa se arate oamenilor postindu-se. Adevar graesc

Z----

t voua, ca 4i i-au plata lor. Iar to postind, ungeti t capul tau §i fata to o spala ; ca sa nu to arati oatmenilor ca poste§ti, ci Parintelui tau celui .ce este t intru ascuns; §i Parintele tau cel ce vede intriascuns, t da-ti-va tie intru aratare. Nu va adunati voua comoara t pre pamant, unde moliile §i rugina o strica; §i unde t furii o sapa §i o fura ; ci va adunati voua comoara

tin cer, unde nici molia, nici rugina nu o stria., §i t de unde furii nu o sapa, nici o fura ; ca unde este t comoara voastra, acolo este i inima voastra.I. Invatatura dintru aceasta sfanta Evanghelie

IIntai arata : cand ne rugam sa ne itrte Dumnezeu

_gre§alele noastre, acea iertaciune o pune Dumnezeu Ipre noi, ca adeca, sa iertarn noi intaiu greplele fra-

tilor no§tri, adeca fie§tecarui cre§tin. Care invatatura auzindu-o Petru Apostolul dela Domnul §i invatatorul

sau Christos, unde zice (Mat. V, '44): dubiti pre vrajma§ii vo§tri, binecuvantati pre cei ce va blestema

pre voi, faceti bine celor ce ya urasc pre voi, si va rugati pentru cei ce va lac voua nftpaste si va gonesc pre voil, aceasta auzind nu §tia ce va face, ca, nu se intampla numai odata in zi scarba §i mania, ci intru unele zile de Cate §apte ori. Pentru aCeea au intrebat pre Domnul Christos zicand (Mat. XVIII, 2 1, 22) : tDoamne 1 De cate ori va gre§1 mie fratele www.dacoromanica.ro

r

30

CAZANIE LA DIIMINICA

meu, $i voiu ierta lui? Au doara pana de apte ori? Grait-au Iisus lui: Nu'ti zic' pana de apte ori, ci

Ora de aptezeci de ori cate §apte). $i acest ras-

puns a luat, ca nu se cade a numara dragostea cre§tinului de cate ori va ierta gre§ala aproapelui sau. Ci de cate ori ar grel cineva improtiva noastra, de

atatea ori sa iertam, Caci omul cand grete improtiva altui om, nu este atata de mare pacatul, fiindca este om deopotriva ca §i el; macar de ar fi §i imparat, cu firea este intocmai. Zara pentru cel ce graete .improtiva lui Dumnezeu, cine se va ruga pentru clansul? Cum zice Ili preotul legei vechi §i cum scrie la intaia carte a Imparatilor (II, 27). Pentru

aceea tie nu.'ti este greu a rabda greala altuia, ca.ci esti om ca §i dansul ; ci este greu lui Dumnezeu a

rabda greala ta, ca nu este ca tine ; tu de ierti

gre§ala altuia, dai un ban; iar Dumnezu de'ti iarta gresala ta, iti iarta o mie de zloti. Ca, cu cat este mai mare si mai inalta vrednicia lui Dumnezeu de cat neputinta omului, cu atata este mai greu a plat]. lui Dumnezu celui de sus strambatatea ce rabda dela omul cel de jos. Si Dumnezeu iarta strambatatea ce vine dela tine, dar tu cum sa nu ier'ci strainbatatea aproapelui tau, ca esti intocmai cu dansul? Dumnezeu iarta in dar, iar tu de ierti, nu ierti in dar, Ca iei dela Dumnezeu iertaciune, cum insqi, zice: De vei ierta, iertat vei fi. Invdteitura a doua dintru aceasta sfa.nta Evanghelie

spune : ca se cade omului cretin sa. posteasca, §i arata §i cum va post]. zicand: SA nu se faca postul nici rugaciunea voastra in vederea oamenilor, precum

marturisete la Matei Evanghelistul (VI, 16). Ca de va cerca cinste si lauda dela oameni pentru postul www.dacoromanica.ro

j

LABATT:MILE DE BRANZA

311

.si pentru ruga ce va face, plata dela Dumnezeu nu va avea, asa si pentru toate celelalte lucruri bune. Deci darn si pentru post cade-se a aduce ceva mai mult inaintea dragostei voastre. Asa, intdiu vom aduce din legea cea veche, iar mai pre urma si din cea noun.

Spune Scriptura Santa ca si in legea veche, cei cari vreau sa se apropie si sa graiasca catre Dumnezeu, pana nu se curatiau cu postul si cu ruga, nu se putea izbavi de greutatile si supararile ce. le veneau asupra. Moisi proorocul Inca era om sant si drept inaintea lui Dumnezeu, si cand a vorbit cu dansul, de i-au dat tablele legei vechi in muntele Sinai, a postit patruzeci de zile §i patruzeci de nopti, precum scrie la Esire (XXXIV, 28). Inteacestasi chip si Ilie proorocul a postit cand se speriase de fugia de Izavela imparateasa lui Ahaav, precum iaras marturiseste la a treia carte a Impratilor (XIX, 8); asijderea si toti Israiltenii, cand le veneau asupra-le greutati si rasboaie cu ruga si cu postul cadeau catre Dumnezeu, precum au facut si atunci cand aveau rasboi la Gavaa cu fiii lui Veniamin, iarasi cu postul si cu rugaciunea s'au in-

tarit si au biruit pe vraimasii lor, precum scrie in cartea Judecatorilor (XX, 26). Intr'acest chip s'au, mantuit Israiltenii si and a fagaduit Aman, care era chip imparatului Artaxerxe, zece mii de talanti vistieriei imparatesti, si a scos carte iinparateasca de

volnicie, ca sa stinga pre toti jidovii cati se allau sub biruinta imparatului Artaxerxe. Iar ludnd Estir imparateasa veste, indata

a dat porunca ca sa

posteasca toti jidovii trei zile si trei nopti. Si dup aceea s'a rugat imparatului Artaxerxe, si i-au man.

L www.dacoromanica.ro

r

32

CAZANIE LA DUMINICA

tuit, precum scrie la Estir (IV, 15). A5ijderea iara§i. scrie si la intaia carte a imparalilor, (VII, 5, 6) unde zice: Ca invata Samuil proorocul sä se stranga norodul la Masefat,, sa se roage lui Dumnezeu pentru dan§ii. Si adunandu-se acolo a postit; §i dupa aceea lovindu-se cu cei streini de neam, i-a biruit. Asa a postit Ahaav raul imparat, §i a imblanzit pre

Dumnezeu, precum iara§i scrie la a treia carte a imparatilor (XXI, 27, 28). Daniil proorocul dupace a postit zece zile, mai frumos §i mai gras s'a aratat decal cei ce mancau bucate- scumpe din masa imparatului Nabuhodonosor, precum scrie in cartea sa (IV, 14, 15). Ninevitenii, precum scrie la Iona proorocul (III, 5, 6, 7, 8), cu postul au departat mania lui Dumnezeu, de nu s'au prapadit; si .nu numai oamenii au postit, ci Inca a dat imparatul porunca dobitoacele sa le inchiza §i sa nu manance pentru mai mare jale §i pocainta. Caci postul cu adevarat este infrangere inimii si plecare sufletului §i folosinta mare. Ca precum cu pacatele maniem pre Dumnezeu, intr'acesta chip §i cu intoarcerea la pocainta it imblanzim de se milostivete spre noi. Prosi

orocul §i imparatul David cand grela inaintea lui Dumnezeu ceva, sau avea suparare de vrajmaii lui, iar4 cu ruga §i cu postul cadea catre Dumnezeu, pentru aceea zice (Ps. XXXIV, 15, i6): si eu cand ma bantuiau ei, ma imbracam cu sac §i smeriam sufletul meu cu post. Si iara§i (Ps. CVIII, 23): Genunchile mele au slabit de post §i trupul meu se schimba 01.2 untuldelemn. Si iara-§i (Ps. CI, 1 o):

Ca cenu§a ca painea am mancat, §i bautura mea cu plangere o am amestecat. Ioil proorocul graete (II, 2): Si acum, zice Domnul Dumnezeul nostru, www.dacoromanica.ro

SEAJ LASATULDI DE BRANZA.

33 G

intoarceti-va, catre mine din toata inima voastra, cu post si cu sac $i cu plangere 5i cu tanguire. Anna proorocita, fata lui Fanuil, de carea scrie Luca Evanghelistul (II, 36, 37) de zice: Ca nu s'a de-

partat de Biserica, cu postul 5i cu rugaciuni slujind lui Dumnezeu ziva 3i noaptea. Ati auzit pana aici in cate locuri, si cati cu postul au dobandit mantuire 5i folosinta in legea veche, care era umbra acestei noun. Cu cat dar ni se cade sa fim mai trezi intru aceasta lege noun a lui Hristos, care este cea adevarata? Cu cat mai vartos

trebue sa ne rezimam de adevar, decat de umbra ? Ca acesta este darul $i adevarul, dupa cum zice Joan Evanghelistul (I, 17): Ca legea prin Moisi a fost data, iar darul si adevarul prin Iisus Hristos s'au facut. Trebue dar sa vedem: Ne arata. Hristos undeva ca este de treaba postul? Au nu arata lucrul acesta

si in legea ceasta noun? Cu adevarat, ne arata, precum vedem in sfanta Evanghelie, si Inca ne arata cum ca de mare folos este noun ruga si postul. Cum zice la Marcu Evanghelistul (IX, 19): Ca a adus inaintea lui Hristos, un om oarecare pre un fiu al sau ce avea duh mut. i dupace 1-a tamaduit pre dansul, au intrebat Ucenicii pre Hristos graind: Pentruce not n-am putut scoate acest duh ?

Iar el au zis for : Acest neam cu nimic nu poate fara numai cu rugaciunea si cu postul. Au postit si insusi -Domnul, macar ca era si este Dumnezeu adevarat; iara fiind imbracat in firea omeneasca, 5i om adevarat. Cand se ispitia de diavolul in pustie, au postit patruzeci de zile si pa-

truzeci de nopti, precum scrie Matei Evanghelistul

'3Z

GA'4.

www.dacoromanica.ro

3

os g 34

CAZANIE LA DIIM1NICA

(IV, 2). Si iara§i zice mai jos acest Evanghelit (V, 17) : SA nu ganditi ca am venit sa stric legea sau proorocii ; n'am venit sä stric legea, ci sa plinesc. Adese on postiau §i sfintii Apostoli, precum vedem ca scrie la Faptele for unde zice : (XIII, 2, 3): Slujind ei Domnului §i rugandu-se, zis-au Duhul Sf ant :

Alegeti mie pre Varnava §i pre Savlu la lucru, la care i-am chemat pre ei. Atunci postind §i rugandu-se, §i puindu-§i pre ei mainile ; i-au slobozit. Si iar4i mai jos zice (Fapt. XIV, 23): Si randuind for preoti in toate adunarile credincioilor, §i rugan-

du-se cu posturi, i-au dat pre ei Domnului intru carele au crezut. Aijderea §i fericitul Pavel grae§te la a doua carte catre Corinteni (VI, 4, 5) §i zice : Intru toate sa ne purtam ca slugile lui Dumnezeu, in rabdare multa, in scarbe, in lipse, in impresurari, in batai, in temnite, in razmerite, in ostenele, in privegheri, in posturi. Vedeti blagosloviti cre§tini ? Cum este plina sfanta

Scriptura §i cea veche :?'i cea noun, de invatatura sfantului post ; iar nicairea nu zice sä mancam mult §i sa nu postim ; nicairea nu ferice§te lacomia pantecelui ; nicairea nu lauda neinfranarea poftei trupului. Ci iar4i. Pavel Apostolul la cartea cea dintaiu catre Corinteni (VIII, 8), zice : Ca mancarea pre not nu ne face iubiti inaintea lui Dumnezeu. Iar mai jos in acela cap. (I 3) : cDe va sminti mancarea pe fratele rneu, nu voiu manca came niciodata) ; asemenea §i in Epistola cea catre Romani (XIV, 21):

Bine este a nu manca carne §i a nu bea yin, nici a face ceva intru care se poticne§te fratele tau. Pentru aceea in toata vremea este bun §i de treaba

postul, cum zice marele Vasilie. Iar mai vartos in-

.41

_.,(.)

www.dacoromanica.ro

*Is

LASATULIII DE BRA.NZA.

35

t

tr'aceste zile ale postului celui mare sa ne gatim si sa ne curatim, spre primirea sfintei Cuminecaturi .si spre ziva Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, omora.ndu-ne si noi trupurile cu postul pentru muncile si moartea Sfintiei Sale, si dand a zecea din tot anul, cite o zi din zece zile, dupa adeverinta lui Pavel Apostolul ce zice, la cartea catre Romani (VIII, 17) : Ca de vom rabda cu dansul, adeca cu Hristos, cu dansul ne vom si proslavi. Deci fratilor, sa, ne socotim pre noi insine, sä nu fim numai cu numele crestini, iar invataturile lui Hristos sa nu le facem. Ca ce folos este sa to numesti to crestin, gi lucruri crestinesti sä nu faci? Ce folos sa crezi in Hristos, $l fapte bune sä nu aibi ? Nu auzi ce zice insusi Hristos in Evanghelie? (Mat. VII, 21) : (Nu tot cela ce imi zice mie, Doamne, Doamne, va intra intru Imparatia cerurilor, ci tot cela ce face voia Parintelui meu carele este la cerurip. Asisderea si Iacov Apostolul, is sä auzi ce zice

de acestia ce numai cu credinta fara de fapte bune la Epistola sa (II, 19, 2o) : Tu crezi Ca unul Dumnezeu este ? Bine faci. Dracii Inca cred si se cutremura. Si iarasi (stih 2o) : sa stii o omule desarte, ca credinta fara de fapte, moarta este. Asijderea si mai jos zice (stih 24, 26): Vedeti drept aceea, ca din fapte se indrepteaza omul, iar nu din credinta numai, ca precum trupul fara suflet, mort este, asa si credinta fara fapte, moarta este. Ci pentru aceasta iubitii mei, sa nu fiti precum multi crestini sunt din ai vremii acestia, carii nu asculta

)t2

acestea, nici tin tocmelele cele adevarate ale credintei celei bune, ci isi dau lorusi slobozenie si volnicie la mancari si la nesatul pantecelui si le este urat a _,..1 wtf-41

www.dacoromanica.ro

sqt.

rok")

6 36

CAZAN1E LA DITMINICA

pose §i a-§i da for vre-o osteneala sau nevointa, temandu-se sa nu-i vatame sau sa-§i mar§eveasca aici

trupul for test putred. Ci fara de nici o osteneala §i fara de nici o rabdare, socotesc a fi mo§tenitori Imparatiei cerului, umbland pre calea cea larga care duce in peire, nebagand in seama porunca adevaratului invatator Hristos, carele graqte insu§i §i zice (Mat. VII, 13) : Intrati prin poarta cea stramta ; ca larga e poarta §i lata e calea care duce la peire. Si

iar4i mai jos zice : Ca stramta e poarta §i Ingusta e calea care duce in vieata. Acestea toate §tiindu-le ei, be acopere §i cand citesc sfintele Scripturi, unde alla cevb. pentru post, alte talmaciri fac ei dupa pofta

inimii lor, iar nu dupa cum este randuiala sfintei Scripturi §i a Dascalilor color vechi, cari erau plini de Darul Duhului Slant ; iar nu ca not imbuibati de mancari §i ametiti de bauturile cele multe. Multe sunt

Inca in Scriptura sfanta, care ne invata pentru credinta noastra §i pentru folosul postului, ci acum in aceasta data le lasam a le pomeni, socotind ca, ajung la cei intelepti.*i fiindu-ne a face §i sfar§it cuvantului,

mai avem oarece rama5ita din sfanta Evanghelie, care zice : Ca unde este comoara voastra, acolo este §i inima voastra; adeca cine-i pune nadejdea toata numai in vieata acestei lumi trecatoare, aicea pre pamant numai ce tot i*i strange agoniseala Si aicea ii este §i inima §i gandul. ,Si, cum am zis, aici ii este toata nadejdea §i avutia. Lucru amagitor este acesta. CA de nu o fura turii, sau de nu ruginqte, sau de nu putreze§te tot vine moartea §i ramane altora. Iar cel ce-i pune nadejdea la vieata cea de sus, despre carea

zice Pavel Apostolul la Epistola sa cea catre Filipseni (III, 2o) c Ca viata noastra este in cer ), acela W3Z www.dacoromanica.ro

LABATULTH DE BRANZA

37 (5

isi muta avutia in Cer, facand ajutor si milostenii bolnavilor, neputinciosilor, saracilor, bisericilor si impartindu-si agoniseala intru numele lui Dumnezeu,

face vistierie in Cer, unde nici furii nu o fura, nici putrejunea o putrezeste, nici moartea vine. Drept aceea, si inima lui si tot gandul si cugetul, acolo este. Astazi, toate locurile se gatesc de sfantul post si orase si sate si toate casele crestinesti. Deci si noi sä nu ne aratam dinafara de intocmirea cea crestineasca, ca ingerul lui Dumnezeu umbla de scrie in catastih pre cei ce vor sa posteasca. Ci pentru aceea

sa ne nevoim ca sa nu fim nici noi lepadati din catastihul lui Dumnezeu. Ajunga-ti vremea in care ai mancat mult; ajunga-ti anul in care ai baut mult si ai facut voia to cea rea Iata acum a sosit vremea pocaintei; iata a sosit ziva mantuirii. Cate am gresit preste an, acum sa le indreptam ; de cate pacate am facut, acum sa ne spalam ; cat am maniat pre Dumnezeu, acum sä-lim-

blanzim : Cu foamea, cu setea si cu toate alte fapte bune. Ca postul nu este numai de bucate, ci si de clevetiri, de fatarnicii, de zavistii si de toate alte pofte rele. Si mai inainte de toate sa pazim sfanta Biserica, si sa facem ruga in vremea postului nostru ; ca pre-

cum este painea fara de sare, asa este si postul fara de ruga ; ca ruga este lumina, sufletului omului si cale la Imparatia Cerului. Postul a proslavit pre sihastri;

postul a cinstit pe prea cuviosi; postul a inaltat pe drepti; postul a luminat pre Apostoli; postul a facut pre prooroci, ca dintru acest post s'a luminat mintea lor, si au spus de tocmelele ce vor fi inainte. Pre acest post si noi crestinii sa-1 primim cu toata bucuria ; pre acest sa-1 agonisim ajutor; pre acest sä ne nevoim www.dacoromanica.ro

6 38

CAZANIE LA. DUMINICA

sa-1 implinim si sa-1 facem, ca sa ne invredniceasca Dumnezeu aicea sa petrecem cu pace $i cu sanatate, fara de sminteala de vrajmasii vazuti si nevazuti; sä ajungem si sfintele Pa§ti, spalati si curati de pacate, sa praznuim cu iertare de pacate si cu umilinta; iar acolo sa ne izbavim de muncile cele vesnice si sa ne invrednicim a praznui si Pantile cele de sus intru Imparatia cerurilor, cu mila Domnului nostru Iisus Hristos, celuia ce se cade tinerea si puterea, cinstea $i inchinaciunea, impreuna cu Parintele si cu Duhul

Slant, acum si pururea si in veci nesfarsiti si netrecuti. Amin.

S*WM4M C_A_ZA.1\TI= LA DUMINICA

A 32-a DUPA RUSALII Cuv(int inainte.

fanta Evanghelie de astazi arata inai intaiu, ca nimic n'a zabovit Domnul Christos, nici s'a oprit dela mantuirea neamului omenesc, .-_-.IN, pe de o parte facand bine oamenilor §i urn--, bland prin Cara jidoveasca, vindecand bolnavii §i chemand pacato§ii, iar pre de alta parte invatand cu cuvantul §i spuind despre imparatia ceriului. Pentru acest lucru, se arata mare osteneala a Domnului Christos. Arata-se i nemultamita oamenilor

impotriva a atata osteneala. Al doilea, arata in ce chip s'a intors Zacheiu, ce a facut daca s'a intors §i ce binecuvantare a luat dela Christos §i el §i toata casa lui. Dorind sä vada pre Christos, luatu-l'a in casa sa, cu drag cinstitu-l'a in casa sa, slujind inaintea lui ca o sluga inaintea sta-

6)

,Yo

www.dacoromanica.ro

432

CAZANIE LA MONICA

panului sau, mai apoi §i avutia sa toata nu o oprea saracilor si neputernicilor, pre cari ii asuprise §i-i napastuise.

Al treilea, arata cuvantul dragastos al Domnului Christos ce a zis, ca este izbavitor pacato§ilor. Insa numai pacato§ilor celora ce se intorc §i yin la pocainta cu plecare §i cu fapte bune si dumnezee§ti, cerand izbavirea for dela Domnul lor, cum mai lamurit yeti intelege iarA5i din Santa Evangelic de astazi,

pre carea o scrie Luca Evanghelistul. Cap 19, stih. 1-10.

In vremea aceea, trecea Iisus prin Ierihon §i iata (tin om anume Zacheiu, §i acela era mai mare cvame§ilor §i era bogat. $i cauta sä vada pre Iisus `tine este, dar nu putea de multime, ca era mic de cstat. $i alergand inainte s'a suit intr'un dud, ca sä-1 cvada pre el, ca pre acolo vrea sa. treaca. Si daca a cvenit la locul acela, cautand Iisus l'a vazut pre cdansul §i a zis catre el : Zachee, grabqte de to t pogoara, ca astazi in casa to mi se cade sa. fiu. $i cgrdbindu-se s'a pogorit Si l'a primit pre dansul buccurandu-se. $i vazand toti tanjiau zicand ca la un c om pacatos a intrat sä gazduiasca. Iar Zacheiu, stand, a zis catre Iisus: Tata, jumatate din avutia cmea, Doamne, o dau saracilor; §i de am napastuit (pre cineva cu ceva, intorc impatrit. Zis-a catre el `Iisus, ca astazi se facu mantuire casei acesteea, i pentru-ca i acesta fiul lui Avraam este. Caci a venit

(Fiul omenesc sä caute §i sa mantuiasca pre cel ce (era perdut.

www.dacoromanica.ro

J

tk L9 A 32-A DUPA. RDSALII

INTAIA PARTE

?)$,§ 433 (,

:

Pentru a Iui Dumnezeu iubire catre oameni 0 pentru intoarcerea Iui Zacheiu.

umnezeu cel nevazut, Acela marele si strasnicul,

) stapanitorul tuturor fapturilor, carele s'a aratat in muntele Sinai lui Moisi proroc, groaznic si strasnic,

in furtuna de foc, in vapae arzand, in fum si in glas de trambita, in tunete, in fulgere si in cutremur de pamant, atata cat daca a vazut neamul jidovesc slava lui cea mare, zisera catre Moisi1) : (Sa nu mai gra-

iasca cu not acest Dumnezeu, ca de va mai grai vom peri toti ; ci graeste to cu dansul si ne spune noun poruncile lui si to vom asculta ).

Acel Dum-

nezeu a smerit a sa marire, si Dumnezeirea sa o a invdlit cu trup din Preacurata Fecioara Maria, $i asa

a venit in lume pastorul cel bun cautand oaia cea perduta si ratacita in urma idolilor celor muti, adeca pre neamul omenesc ce se inchina idolilor; pentru

care oaie, era gata si viata sa sa-si pue. Umbland pre pamant ca un om deplin ce era, a venit si in cetatea Ierihonului, pentru chemarea multora si mai ales a lui Zacheiu. Acest Zacheiu era vames mare, adica Boer $i capetenie tuturor vame-

silor. El auzind minunate lucruri despre Christos, era bucuros sa.-1 vada, sa-I cunoasca si sä graiasca cu dansul. Bucuros era si in casa sa sa.-1 is si sa.-1 ospateze. Dar stiindu-se ca este om pacatos si se scarbesc toti oamenii de dansul, se ru5ina sä faca aceasta, ci numai vrea sa-1 vada. Si nici aceasta nu o putea dobandi, una ca era mic de stat, alta ca gloatele it impresurau. Pentru aceea a alergat inainte 1) Eire 20, 19. 5)

.(3 41/4

www.dacoromanica.ro

28

'PATS

434

CAZAN1E LA DUMINICA

si s'a suit intr'un dud ca se po:ita sä vada de acolea pre Christos. Rusine era pentru un om bogat vestit ca acela sä se sue in copaciu inaintea atator oameni ce erau cu Christos; insa osardia lui uita cinstea si slava ce avea, numai ca sä vada pre Christos. Acestea toate nu erau ascunse lui Christos, carele cugetele lui Zacheiu. stia nu numai lucrurile, ci Pentru aceea viind la locul acela sub copaciul in carele era Zacheiu, indata a cautat si daca a vazut pre Zacheiu, a zis lui : Zachee, grabeste de to pogoara, ca asta-zi trebue sä fiu in casa ta. Iar Zacheiu daca auzi acest glas, glasul carele invie mortii, glasul bucuriei celei de veci, glasul de care asculta vanturile pi marea, care glas cheama pacatosii la pocainta,

atuncea inima

sufletul lui se umplu de

bucurie si indata s'a pogorit si a cazut la picioarele lui Iisus, de multamea si cu mare bucurie l'a dus in casa sa. De bucurie uitase toata frumsetea, slava pi

pi

ca si Petru in muntele Tavorului1) toata avutia, aurul $i argintul le avea ca niste tina,

binele lumei

numai sä dobandeasca pre Christos. Pentru aceea a statut inaintea lui Christos, si a zis : Iath, Doamne, jumatate din avutia mea o dau celor nenorociti saracilor, si de am napastuit pre cine-va cu ce-va, voiu intoarce de patru on mai mult. Aicea poate fieste-cine socoti, cä Zacheiu mai inainte

de ce invatase a crede, a fost indurat, ascultator, milostiv ; din apucator, a fost rniluitor ; din luator, a

era sä-si izbaveasca sufletul, cleat toata agonisita avutia ce avea. Pentru aceea Domnul Christos a grait catre dansul fost datator ; c5. mai drag

ii

1) Malei 17, 4.

*Az www.dacoromanica.ro

SE%_,

A 32-A DUPA. RUSALIE

435

si a zis: Asta-zi fu izbavirea acestei case. Ca si cum ar zice : Asta-zi te intorci, asta-zi dai, asta-zi intorci cui ce ai luat, asta-zi fu si izbavirea casei tale, ca. Fiul Omenesc a venit in lume sä izbaveasca pre cel ce era perdut.

Locuit-a Domnul Christos cu pacatosii, ins, cu ceia ce s'au pocait. Deci, sa. nu te parasesti, o pacatoase. Tata ca avem pre Domnul Christos, carele pentru cei pAcatosi a venit pre lume ; pre pacatosi sa cerce si sa-i caute; sä izbaveasca pre pacatosii care se intorc catre Dansul, pre c'ari nu numai ii primeste cu drag, ci-i si binecuvinteaza si-i indrepteaza. Deci, naclajdueste acului Domn, ca nici pre noi nu ne va parasi de ne vom parasi si noi de pacate si de vom cere mila lui.

A DOUA PARTE: Pentru indurarea si pentru plata care cei asupriji si napastuiti, cu carea s'a indreptat Zacheiu.

El`aca, a intrat Domnul Christos in casa lui Zacheiu,

) socotindu-se Zacheiu singur pre sine si vazand mare necuratie in casa sa, adeca avutie stransa din camata, din asuprele .si din dobanda nedreapta, a strigat si a zis: asta-zi leapad din casa mea $i in-

torc acum tuturor cui ce am luat cu strambul si pre cine am asuprit; iar din ce am agonisit cu dreptul,

jumatate dau saracilor si sarmanilor. 0 minunata primeneala! 0, negraite daruri si milele lui Dumnezeu I Ce este mai greu oamenilor, lui Dumnezeu este

Camila trece prin urechea acului, adeca bogatul caruea ii erau dragi banii, banii i-a urnt si de saracie nu s'a temut. Cel lumesc si trupesc, suusor :

fletesc s'a facut. Casa cea de lacomie, de camata si de www.dacoromanica.ro

3,k-3S

g

436

CAZANIE LA DOMINICA

precupie, s'a fdcut casa lui Dumnezeu. Aicea se cunoastc, ca de-ar fi fost ce-va fatarie intru inima lui Zacheiu, sa intoarca unora si altora sa opreasca, n'ar fi intrat in casa lui, ci vazand inima lui dreapta 1i plecata a face toata voea Sfintiei sale,dulcelui Domn, in casa lui, a intrat 1i binecuvantarea sa,lui i-a dat.

Tot asa 1i fieste- tine de nu va tdea de o data nedreptatea dela sine si din casa sa, nici o data nu se va putea indrepta sa intre camila prin urechea acului. Pentru aceea si Domnul Christos zice'), Ca mai usor este sa intre camila prin urechea acului, decat bogatul intru imparatia ceriului. Camatarnicul trebueste intai sa se paraseasca de a fi camatarnic,

apoi sa dea milostenie dintru agonisita sa. Asisderea si lacomii, apucatorii, asupritorii, mitarnicii,

pradatorii, vamesii, furii, talharii sa intoarca ca Zacheiu,

cui ce a luat cu nedreptul. De nu va

fi

cu putinta sä intoarca, apoi sä paraseasca nedreptatile, mitele, apucarile, asuprelele, camatarniciile, rautatile, si sä faca cum zice David Proroc2): = Opre-

ste-te de rau $i fa bine ) . Intaiu, sa se paraseasca de rele si sa faca bine ;, al doilea, sä aiba nadejde ca-i vor fi de folos toate lucrurile ate va face intru numele lui Dumnezeu. De va si da cineva la Biserici, la sihastri si la .

rugatori, insa el insusi va zacea in pacate si va face toate relele, de putin folos vor fi lui dela unul sa is 5i altuia sa dea, unul sä blesteme, altul sa multameasca. Ce folos este o mand sa zideasca, alta sa risipeasca ? Nici un folos nu este, numai trucla 1i

osteneala fara isprava. Pre acei cari vor sä se in1) Mal. 19, 24. 2) Psalm 33, 14.

&re,

www.dacoromanica.ro

trt3, A 32-A DIIPA. RIISALII

SC 437

toarca adevarat Otte Dumnezeu, Zacheiu ii invata nu numai al for sa dea §i sä imparta sarmanilor, ci de au §i luat cu strambul dela cine-va, mai cu asupra sa-i intoarca. ; caci cei napastuiti vor striga, pentru strambatate catre Dumnezeu, iar de at- si tacea, insusi strambatatea va striga sä-§i rasbune pre ceia ce o au facut. Precum a oprit Dumnezeu celuia

ce furl sa nu fure (Eire 20, 14), ap, a contenit §i celuia ce face strambatate. Acetia amandoi nu vor putea fi fall de urgie dela Dumnezeu, de nu vor face plata, celui asuprit, cum a facut Zacheiu. Greu oaspete a fost Domnul Christos celor ce s'au intors catre dansul, caci celor ce au vrut sl slujasca lui le-a zis (la Matei 19, 29), sa-it lase pentru Dansul tatal Si muma, si prietenii, §i agonisita, §i muerea, §i feciorii, mai apoi §i viata §i sanatatea, §i a fa-

gaduit cu o suta de on mai mult sä is Intru viata vecinica. Pentru care lucru, Matei Evanghelist, cand Inca §edea la vama §i a hat pre Christos in casa sa sä ospateze, daca a crezut a fost a lasa toate. Si toti ceilalti Apostoli, cum §i Zacheiu, pentru ospatul cu

care a ospatat pe Christos, le-au fost a lasa toate. Deci, Domnul Christos este greu celor ce iubesc cele lume§ti, iar suflete§te mare §i indurat platnic este

Intru viata veciniapre carea not toti sa o dobandim, pentru darul §i mila Domnului nostru Iisus Christos, a caruia este slava, cinstea §i tinerea, cu Parintele §i Duhul Sfa.nt, acum §i pururea §i intru veci netrecuti §i nesfar§iti.

Amin.

CU DUMNEZEU SFANTUL SFARSIT CAZANIILOR DUMINICILOR DE PRESTE AN. (-4

www.dacoromanica.ro

CAZANIILE SINAXARIULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI §1 ALE

SFINTILOR CELOR DE PRESTE AN. CP Cr

C _A. Z _A. 1\T I L.& 1 SEPTEMVRIE

Pentru viata prea Cuviosului PArintele nostru Simeon Stalpnicul, $i pentru inceputul anului nou bisericesc.

ntre prea cuvioi este

fericitul Simeon. A cesta fiind tanar, pa§tea oile tatane-sau §i avea obiceiu de venea in toate Duminicile la Biserica §i asculta slujba lui Dumnezeu. §i

Intru una din zile auzi in biserica cetindu-se cuvintele santului Pavel Apostol, §i a intrebat pre un dascal bun §i batran: ce grAesc Scripturile acelea? Iar el a inceput a-i spune dintru acele Scripturi §i a-1 invata despre post, ruga, umilinta, curatie

§i despre alte lucruri bune care sant de mantuire sufletului. Si sfantul a intrebat: unde se pot face acestea ? Dascalui acela a raspuns: numai in manastiri se pot face acestea. Acestea daca a auzit sfantul Simeon, a lasat toate §i s'a dus intr'un loc pustiu. Acolo a cazut cu fata la pamant $i a fost apte zile nemancat. Dupa acele zile s'a sculat i s'a dus intr'o manastire, unde s'a GAT.

V1r-

www.dacoromanica.ro

s3,9 6

S£9,-4;

CAZANIE LA 1 SEPTEMITRIE

439

cerut §i se ruga cu lacrami ca sä slujeasca lui Dumnezeu intru acea manastire. Arhimandritul l'a primit, §i le era drag tuturor fratilor din manastire pentru smerenia §i ascultarea ce arata catre toti, caci sluja tuturor. Parintii lui, neincetat it cautau §i plangeau pentru

dansul pana in doi ani. Sfantul petrecea in manastire §i facea toate dupa pravila manastirei. Intr'o zi e§ind afara din manastire, a flat la fa.ntanA. o tarsana de par de care era legata galeata cu care se scotea apa. A deslegat-o §i

s'a dus in taina de §i-a infa§urat cu ea .tot trupul preste pielea goala, §i pre deasupra s'a imbracat iara§ cu hainele ce purta. A§a a petrecut doi ani, in cat funia rosese carnea lui pana la oase §i putrezise trupul lui, §i de putoare nimenea nu putea sä se apropie de dansul. Un calugar e§ind l'a aflat intr'o zi ca da saracilor

panea §i bucatele ce luase mertic dela masa, cad toti calugarii mancau o data in zi, dar santul, de Duminica se postea preste toata saptamana pana iara§i Duminica. Calugarul acela intrand 1-a prat la Arhimandrit, zicand: acest nemernic va strica tocmeala §i obiceiul manastirei. Arhimandritul a zis : cum? Calugarul a raspuns : noi am luat a ne posti preste zi numai, iar acesta de Duminica se poste§te pana in-

tealta Duminica, §i bucatele ce is dela masa pre furi§ le da saracilor ; §i nu numai aceasta, ci §i putoare

fara masura iese din trupul lui, in cat nimenea nu poate sä se apropie de dansul. Deci, on sa fie el in manastire Si noi sä ie§im, on sä-1 la§i sä se duca el de unde a venit. Acestea daca a auzit Arhimandritul, s'a mirat §i Vi3Z

GCE1.

www.dacoromanica.ro

r440

CAZANIE

s'a dus unde petrecea Simeon si a aflat asternutul lui plin de vermi si de putoare neputand sta acolo, a chemat pre sfantul si i-a zis: Ce este aceasta, omule? De unde este atata putoare? Pentru ce smitesti fratii si strici tocmeala mana.stirei? Spune : cine esti si

de unde ai venit? Sfantul Simeon cauta jos in patacea, nimic graind. Scarbindu-se Arhimandritul a zis calugarilor : Desbracati-1 sä vedem de unde iese atata imputiciune. Vrand sa-1 desbrace nu puteau, ca se lipisera hainele de trupul lui. In trei zile uclandu-1 cu apa calda pi ungandu-1 cu unt, de abia 1-au desbracat. Atunci a aflat tarsana aceea intasurata imprejurul trupului pi s'au mirat. Cu mare nevoe in mant

pi

cinci-zeci de zile de abia l'au tamaduit cu multa paza, si a zis Arhimandritul : iata acurn esti sanatos ;

du-te unde iti este voea. A iesit din manastire pi afland o fantana parasita, fara de apa, cu serpi, aspide, scorpii pi cu multe duhuri necurate, ce locuiau in ea, a sarit sfantul in launtrul fantanei si s'a ascuns intr'un colt. Dupa sapte zile a vazut Arhimandritul in vis multime de voinici cu vesminte albe, cari cautau prin toata manastirea, cu lumanari, pi ziceau : Acum to vom aprinde de nu vei avea pre Simeon robul lui Dumnezeu. Desteptandu-se Arhimandritul spaimantat, a chemat calugarii $i le-a zis : Precum am vazut eu, acel frate pe care l'am gonit, a fost un rob iubit lui Dumnezeu ; deci va rog, fratilor, sa. va duceti sa-1 aflati pre dansul, iar de nu-1 yeti afla, nici unul

din voi sä nu mai vie aicea. Ie$ind, it cautard. pretutindenea ; pi daca nu rau atlat, se intoarsera pi spusera Arhitnandritului: N'am

lasat nici un loc sä nu-1 fi cautat; numai in acea Vi3(Z

www.dacoromanica.ro

461

441 " 7e

LA 1 SEPTEMVR1E

antana parasita nu l'am cautat, ca nimenea nu cuteaza. Arhimandritul a zis : Faceti ruga *i intrati cu lumanari.

Dace au facut ruga, au slobozit cinci calugari cu funii *i cu lumanari. Santul i-a vazut *i i-a zis : Lasati-ma putintel sa-mi dau sutletul, ca am slabit ; ce am

inceput nu putuiu savar*i. Ei it trageau si-1 impingeau sa iasa, ca *i cum ar fi facut vre un rau. L'au scos si l'au dus la Arhimandritul. Cum l'a vazut Arhimandritul, a cazut la picioarele lui *i a zis : Iartama robul lui Dumnezeu celui de sus Te rog sa fi to mie indreptator *i 'ma invata sa am rabdare. Dupa ce a petrecut santul in manastire trei ani, a I

ie*it *i s'a dus intr' un munte pustiu, *i-a facut un ocola*

numai cu petri si intru dansul a petrecut patru ani, fara de acoperamant, rabdand zaduhul *i gerul. Dupa aceea si-a facut un stalp de patru stanjini de inalt

*i au statut pre el *eapte ani. S'a auzit de numele lui pretutindenea. Multi veneau la dansul pentru folosul sutletesc, si i-a facut lui alt stalp de trei-zeci de coti, *i a statut pre dansul cinci- spre -zece ani.

Acest sant se asernana invatatorului sau Chris-. tos: orbii facea cu ochii, *chiopii si ologii cu picioare,

dradi din oameni gonea, toate boalele tamaduea si alte minuni facea cu numele lui Christos,

precum

spune in viata sfintiei sale, de acestea toate. De toti anii a statut pre stalp acest prea cuvios, patru-zeci *i *eapte de ani, si dupa aceea l'a chemat Dumnezeu sa -1 odihneasca intru loca*ul cel de veci.

Era vineri in ziva in care a fost chemat. Si-a plecat gehunchii si s'a rugat pana Duminica, si a*a s'a dus catre Dumnezeu, plata ostenelilor sale dela Dan-

sul sä ia. Santul *i luminatul lui true, a fost dus in (70X

r.16?.

wzs www.dacoromanica.ro

.6A4 442

CAZANIE

cetatea Antiohiei de episcopi §i de mai marji cetatei. Lau zidit Biserica prea frumoasa §i intru dansa trupul lui l'au pus cu mare cinste, intru slava Parintelui si a Fiului §i a Duhului Sant. *

*

Intru aceasta zi, Santa Biserica praznuqte §i alt praznic ce se cheama Indiction, adeca incepatura anului nou. Indiction este o vorba latineasca izvodita

de imparatii Romani, cand acetia stapaneau toata lumea. In ziva d'intaiu a lunei Septemvrie au a§ezat acest Indict, si numarul au pus sa se savareasca in cinci-spre-zece ani. Acest numar l'a impartit in trei parti, caci intru aceti ani, dela toate limbile cele supuse lor, trei feluri de dajdii luau. Pe fie§te-care acei cinci ani ii numea lustrumi, care se zice luminosi, caci intru acea zi in care limbile da dajdiile acelor cinci ani, cete, cu lumanari aprinse, se veseleau ; si aceasta faceau pentru-ca la numarul cel d'intaiu a cinci ani, arama §i fer aduceau limbile; a doua, dupa cinci ani, argint; §i a treia, dup. cinci ani, aur ; $i pentru aceea acei cincisprezece ani, Indiction tineau, si iar d'intaiu luau, §i aka Ora la venirea

lui Christos, anul acesta de toci era §tiut. La intaia zi a lunei Septemvrie, Christos a intrat in biserica jidoveasca §i a cetit la Isaia Prorocul unde era scris: (Acum anul Domnului cel primit,, §i cele-

1-alte. Pentru aceasta Biserica praznue§te la intaia zi a lunei Septemvrie, Indictul, pentru-ca inteaceasta zi a intrat Christos in Biserica, §i pentru aceasta buna multamita. aduce Biserica lui Dumnezeu, pentru

roadele de anul acela ce a luat, §i pentru alti ani se roaga, ca sä-§i dea pamantul rodurile sale. *Tol

linGd GrA173

www.dacoromanica.ro

-rb LA 1 SEPTEMVRIE

;e)-

443 'Lei-

Fiind-cd incepatura lunei Septemvrie este incepa-

tura numarului anului, a praznicelor dumnezee§ti cate sant preste an §i a tuturor sfintilor, pentru aceea se cade noun astd-zi, intru incepatura anului nou, sa laudam pre Dumnezeu facatorul nostru, cu credinta §i cu dragoste sa ne inchinam lui §i sa-i multdmim de toate darurile cele bune ce a dat noun vazute §i nevazute. Praznicile Sfintiei sale cate sant de acum preste an, §i ale tuturor sfintilor lui, sa le

praznuim cum se cade, de ne este voea sa avem plata dela Dumnezeu §i dela sfinti, pentru ce vom serba §i pentru ce vom praznui. SA nu facem lucrurile cele ce sant de necinstea lor, ci de cinste; caci de vom manca §i vom bea preste masura, sa ie§im

afard din minte, de vom salta in jocuri, in danturi §i intr'alte fapte ce nu se cade, atuncea ce cinste facem

sfintilor cu praznicul nostru? Sau cum va primi Dumnezeu praznicul §i osteneala noastra? Deci, ce folos este CA ne vom cheltui pentru ca sä. cinstim sfantul, §i acela mai ran §i mai tare se manie pre noi? De-ti este voea sa cinste§ti sfantul §i sa primeasca §i Dumnezeu praznicul tau, mergi la Biserica, ascultd la Vecernie, la Utrenie §i la sfanta Liturghie ; adu-i Ulnae, lumanari, prescuri. Nu chema bogatii §i prietenii, ca intealta data te vor chema §i aceia pre tine §i iti va fi imprumut praznicul tau, §i plata dela Dumnezeu o vei perde, ci cheamd saracii Si neputincio§ii de-i satura. Pre ceia ce slujesc Bisericei, ii ospateaza. Mananca §i to cat trebue§te §i multdme§te lui Dum-

nezeu. Nu te imbata, nu chema cimpoi, alaute §i mascarici, caci acestea toate sant de necinste sfintilor,

iar nu de cinste. In vremea de demult, paganii ceia ce se inchinau ak',9

www.dacoromanica.ro

e:1%.

44( ii(J

4rj 444

CAZANIE

idolilor, aka faceau in praznicele for : beau mult de se imbatau ; unul pre altul se intrecea carele va bea mai mult ; ziceau in toate felurile de .cimpoi, jucau, curveau $i toate pacatele faceau. Noi crestinii ce credem in Christos, carele iubete intelepciunea, oprirea voei, postul, curatia, milostenia, blandetele §i alte lucruri bune, acestea sa ne sarguim a face

§i de acestea sa grijim §i ziva §i noaptea, pentru ca sa veselim pre Dumnezeu §i sä cinstim §i sfintii. Aicea

sa petrecem viata cu pace, fara de sminteala §i fara de primejdii de vr4ma§i vazuti §i nevazuti, iar acolo sa ne invrednicim imparatiei ceriului,pre carea not toti sä o dobandim, pentru Christos adevaratul Dumnezeul nostru, caruia se cade toata slava, cinstea §i inchinaciunea, d'impreuna cu al sau fara de inceput Parinte §i cu cinstitul §i de viata facatorul Siantul Duh, acum §i pururea §i in veci vecilor. Amin.

:x l---^7-11, w

CAZANIE LA 8 SEPTEMVRIE La nasterea prea sfintei si prea binecuvantatei noastre prea curates Fecioarei Maria.

scultati, iubitii mei frati, cum scrie Santa Scriptura despre na§terea sfintiei sale Prea-

curatei Fecioare.In Palestina era un om cu numele Ioachim, §i muerea lui o chema Ana. Amandoi erau binecuvantati de Dumnezeu pentru milostenii §i alte faceri de bine. ;loGd'

www.dacoromanica.ro

,60k

6;-)F LA 8 SEPTEMVRIE

445 ""e.)-

Erau de ruda imparateasca si feciori nu aveau. Obiceiu era intru acea vreme, ca acei cari nu faceau copii, de toti sa fie ocariti. Bucate nimeni nu manca cu dansii. In Biserica mai jos de toti sta, si cand

isi duceau jertfa la Biserica, mai apoi deck a tuturor era primitd.. Intru una din zile fiind praznic mare la jidovi, s'a

dus si Ioachim cu Ana la Biserica, si pentru multa osardie ce aveau ei catre Dumnezeu, au indraznit si si-au dat prinosul la preot mai inainte de altii. Preotul s'a maniat foarte si i-a infruntat cu cuvinte rele. De mare rusine, iesira afara din Biserica si mer-

gaud ei spre cask s'a intors Ioachim catre femeea sa Ana si a zis : Pre mine nu ma trage inima sä mai intru in casa mea, nici sa mai fiu viu nici o zi, pentru-ca santem urgisiti de Dumnezeu si de oameni. Tu te du acasa si cat poti da milostenie si te ascunde

in gradina de roaga. pre Dumnezeu. Eu ma voiu duce intr'un munte de voiu posti si voi ruga pre Dumnezeu, doard se va milostivi si ne va clarui copii.

Despartindu-se unul de altul, Ana s'a dus acasa, a intrat in gradina sa si acolo se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi si zicea : Doamne A-Tot-Tiitorule, cela ce numai cu cuvantul ai facut ceriul si pamantul

si toate cate se vad, Cela ce ai zis fapturilor tale sä creased si sa se inmulteasca, Cela ce ai binecuvantat

pre Sara muerea lui Avraam si la bdtranete a nascut pe Isaac, si ai daruit pre Ana carea a lost si ea stearpa si a nascut pre Samuil proroc, da-mi si mie, Doamne, roadd pantecelui meu si nu ma lasa sä fiu de ocara si de urgie oamenilor. Ce voiu naste, on fecior, on fecioara, voiu inchina Sfintiei Tale, cu toata inima, si voiu da sä slujeasca in Biserica Sfintiei Tale.

c.

xr,t)

.c.° .00 $

www.dacoromanica.ro

'MP

rJit 446

;ioeb.

CAZANIE

Acestea graia Ana cu lacrimi rugandu-se lui Dumnezeu.

Ioachim barbatul ei, daca s'a dus in munte, mai multe a zis, plangand $i el rugandu-se lui Dumnezeu

ca si muerea lui. Pentru aceea, Dumnezeu vazand lacrimile si suspinele lor, a trimis pre Arhanghelul Gavriil s-i s'a dus la Ioachim acolo in munte unde era, si a zis : Bucura-te Ioachime si te veseleste, ca eu sant ingerul lui Dumnezeu. Am venit sa-ti spuiu ca vei face o fecioara, care va naste intru fecioria pre Dumnezeu. Deci lasa sa, pre Imparatul lumei scarba ta si amaraciunea sufletului tau, si te du vesel la casa ta, ca a auzit Dumnezeu ruga ta ; numai sa aibi nadejde intru cuvantul meu si sä multamesti lui Dumnezeu. Acestea a zis ingerul catre Ioachim si s'a dus de grab si la Ana si i-a zis si ei asijderea. Ioachim daca a auzit cuvantul Arhanghelului Ga-

vriil, s'a dus vesel la casa sa si a aflat si pre Ana vesela in casa pentru cuvantul ingerului. Dupa aceasta, daca s'au implinit noun luni, a nascut Ana o fecioara din samanta lui Ioachim barbatul ei. Numai Christos

s'a nascut fail de samanta barbateasca, iar Preacurata Fecioara si ea ca si toti oamenii s'a zamislit si s'a nascut dintru amestecare barbateasca. lntru acea vreme aveau obiceiu jidovii de chemau preotii a opta zi dupa nastere, de-i ospatau parintii pruncului si puneau nume pruncului. Deci dupa obiceiu si Ioachim a chemat preotii a opta zi sa-i ospateze si sa-i pue nume pruncei. *i i-a pus nume Maria.

Maria se talcueste imparAteasa, iar dupa cuvantul elinesc zice, singura aceasta va izbavi pre toti oamenii din viclesugul diavolului, care nu iubeste binele nimanui. r-.G?

www.dacoromanica.ro

,,V

LA 8 SEPTEMTRIE

447 'Le}

Acest praznic praznuim noi astazi, iubitii mei cre§tini.

Aceasta taina serbam, preamarim Si ne in-

chinam Preacuratei Fecioarei. Laudam §i pre Ioachim

cu Ana, parintii sfintiei sale. Pentru aceea sa nu ne aratarn nemultb.mitori §i sa facem necinste santului praznic, cu betii, cu lacomii, cu curvii, cu cuvinte

ci sa lasam unii sa se grijeasca de mancari multe §i de beuturi, altii de avutie multa §i de lacomii, altii de pofte §i de dulceti trupe§ti. Si cari rele,

sant aceia? Sant limbile cele neintelegatoare §i in§elate,, care nu §tiu ce cred, nici cunosc pre Dumnezeu,

nici ateapta inviere i judecata, nici cred ca vor lua care Si dupa lucrul sau. Unii ca ace§tia sa se grijeasca de unele ca acestea, iar noi cei ce credem intru Dum-

nezeu adevarat, sa nu ne invaluiasca acele lucruri, ci de sufletul nostru sa grijim sa-1 luminam, sufletul nostru sa infrumusetam cu fapte bune §i sa-1 hranim cu cuvantul lui Dumnezeu. SA ingaduim lui Dumnezeu cu fapte bune. De - acestea SA grijim §i de acestea sa ne nevoim. Daca credem intru Dumnezeu cela ce iube5te acestea, §i a§teptarn sa inviem, sa fim judecati Si sa luam care §i dupa lucrul sau, apoi

pentru aceea sa facem lucrurile cele ce se cad credintei noastre ; sa nu ne para ca ne vom mantui fara de lucruri. Precum nu poate arde focul fara de lemne, a§a §i credinta fara de lucruri bune nu poate singura mantui pre om. Acest lucru it putem cunoa§te §i dupre Ioachim si Ana parintii Preacuratei Fecioare, caci pentru post, pentru ruga i pentru milostenia ce faceau, sant astazi in lume laudati. Ferice de ceia ce

au facut milostenie la saraci, la robi, la biserici, ca

pre aceia ii va milui Dumnezeu §i le va da intru imparatia ceriului binele acel netrecut §i neimputinat. :10.

.TOX

www.dacoromanica.ro

7.1:a

.6(-)x 448

CAZANIE

Milostenia mult poate la Dumnezeu, cum zice si inteleptul Solomon : Milostenia izbaveste sufletul din moarte2. Carele esie sufletul

carea este moartea? Sufletul este sufletul fieste-caruia om, fie barbat, fie muere. Dupa suflet nu se deosebeste barbatul de muere, fiind-ca au suflet intr'un chip numai Ca este barbatul mai mare muerei, cum este Dumnezeu mai mare barbatului intr'aceasta se deosebesc, iar intr'alt, intr'un chip le-a dat Dumnezeu suflet. Moartea sufletului se cheama munca. Sufletul este fara de moarte §i nici odinioara nu moire. Iar de va fi in munca su§i

fletul, ce folos va fi de viata lui ca va vietui in munca ?

Mai bine ar fi fost sa nu fie nici nascut acel om, cum zice si Domnul Christos. Pentru milostenie iarasi zice inceleptul Solomon, ca cela ce va da milostenie in alara saracului, va afla in maim lui Dumnezeu infricosatului Judecator. Si iarasi zice acesta cCela ce da saracului, acela imprumuta pre Dumnezeu, $i Dumnezeu ii va da cu miile mai mult). Zice §i Christos in Santa Evanghelie), ca ferice este de cei milostivi, fiind-ca aceia vor fi miluiti de Dumnezeu, §i acelora le va da im:

parMia ceriului.

Invata-ne Christos pentru milostenie, sa nu facem milostenie la aratare, de va fi loc, ci intru ascuns, ca sä. nu ne laude oamenii, caci vom perde plata noastra. De nu va fi loc sä dam milostenie pre sub ascuns, not sä clam si la aratare, cu smerenie si cu

inima curata, de ne este voea sä avem plata dela Dumnezeu. Cu smerenie, ca sä nu ne mandrim ca 1) Pilde 19, 17. 2) Mal. 5, 7.

"To,

ms,'9

www.dacoromanica.ro

Qin

449

LA 14 SEPTEMVR1E

doara facem ce-va lucru mare. Cu inima curata, ca sa nu-i pae rau dupa ce da, sou sa infrunteze saracul, nici sa se laude care pameni, caci cela ce iubeste lauda dela oameni, perde plata dela Dumnezeu. Cela ce iubeste sa aiba plata dela Dumnezeu, i se cade sa nu se arate, ci sa se ascuncla pre sine, sa nu se arate bunatatile lui, gi atunci Dumnezeu, cela ce stie inimile tuturor, ii va da gi aicea pre pamant de-1 va griji si va fi cinstit de oameni, gi acolo imparatia ceriului ii va da. Asa invata insusi Christos, ca cela ce milueste saracul, gi aicea va lua dela Dumnezeu pentru una o suta, si acolo va dobandi viata de veci si bucuria neincetata. Acest bine, si pre noi sa ne invredniceasca Dumnezeu sa-1 dobandim intru imparatia ceriului, pentru mare mila sa ; Ca aceluia se cade cinste si inchinaciune, d'impreuna

cu Parintele $i cu Duhul Sant, acum si pururea si intru veci netrecuti si nesarsiti. Amin.

;.:450444;5~W

OTs

att;..9

www.dacoromanica.ro

Jx

DOMNTJLIII NOSTRII ESITS CIERISTOS

563

/(Le}

nu s'ar face .oamenii, pentru aceea credinta, sfinti ; caci

aka grae§te Pavel Apostolul : Fara de credinta nu este putere a placea lui Dumnezeu". Inca mai este semi) credintei si Bisericei noastre dragostea ; ca a zis Christos Dintru aceasta va vor cunoa§te pre voi ca santeti Ucenicii mei, de yeti avea

dragoste intre voi". Drept aceea sä avem §i noi dragoste unul catre altul ; sä tinem cele Sapte taine ce a tocmit Christos §i sä pazim si dragostea ce porunce§te Christos sa tinem. Atuncea toate neamurile vor marturisi ca credinta §i Biserica noastra este dreapt. §i se vor intoarce spre credinta noastra ; §i cu noi d'impreuna vor dobandi imparatia ceriului in veci vecilor. Amin.

HIN

...--^,-,J-WV

CAZA.1\TI LA 2 FEVRTIARIE

La intimpinarea Domnului nostru lisus Christos. V?'

n imparat oare-carele se o§te§te §i bate rasT eT boiu pentru o sluga a sa, §i-§i perde impa-

ratia pentru dansul, ca sä cinsteasca pre sluga aceea, §i apoi acea sluga sa nu multameasca imparatului sau celuia ce l'a cinstit §i pentru dansul §i imparatia sa §i-a perdut, ci sa-1 ocarasca. §i sa.-1 mustre, oare ce judecata va pare sa aiba sluga aceea? Nimic alt fara numai moarte trebue sä is unul ca acela. A§a, intru acela§i chip §i intru noi cre§tinii,

Dumnezeu era imparat a toata lumea, ingerii it maTo,_x

g'N') www.dacoromanica.ro

r-(*F:,i6