Casatoria in dreptul international privat

I. Noţiuni introductive Raporturile de familie rezultă din căsătorie, din rudenia firească şi din adopţie. De asemen asemenea, ea, aceste aceste raport raporturi uri prezin prezintă tă aspect aspectee perso personal nalee nepatr nepatrimo imonia niale le şi aspect aspectee  patrimoniale. De regulă, statutul persoanei fizice este guvernat de legea naţională ( lex  patriae),

însă aceste statut poate fi guvernat şi de alte legi dacă există dispoziţii speciale

în acest sens. Avnd în vedere numeroasele definiţii existente în doctrina !uridică referitoare la căsătorie, căsătorie, în "ază articolelor articolelor #$% &.&iv şi următoar următoarele, ele, putem privi privi căsătoria căsătoria ca fiind fiind acea uniune li"er consimţită între un "ăr"at şi o femeie, înc'eiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie şi reglementata de normele imperative ale legii. ai mult dect att, căsătoria oglindeşte particularităţile politice, sociale şi religioase ale fiecărui stat în parte. Rezultă astfel o mare diversitate a legislaţiilor care, alăturată intensificării circulaţiei contemporane, face din aceasta un teren propice multiplicării conflictelor de legi. otuşi otuşi căsăto căsătoria ria şi relaţi relaţiile ile person personale ale între între soţi soţi sunt sunt defin definite ite în mo modur durii foart foartee asemănătoare de către sistemele !uridice ela"orate de comunităţi umane, care au aderat, cndva, la una dintre marile religii ale lumii. Riscul apariţiei, între aceste sisteme de drept, a unor conflicte de calificări în materia căsătoriei şi a relaţiilor dintre soţi este foarte redus. *nfl *nflue uenţ nţaa fact factor orul ului ui reli religi gios os în ma mate teri riaa inst instit ituţ uţii iilo lorr lega legate te de fami famili liee este este considera" considera"ilă, ilă, întotde întotdeauna auna specialiş specialiştii tii atrăgnd atrăgnd atenţia atenţia asupra asupra impregnăr impregnării ii sporite sporite a acestui domeniu !uridic cu o"iceiurile, credinţele şi valorile sociale locale. +n argument în susţinerea influenţei religiei asupra instituţiilor ce urmează a fi analizate, îl constituie faptul că pnă în secolulal -*lea, întreaga materie a căsătoriei era în /uropa şi în America de competenţa exclusivă a 0isericii, fiind supusă unei singure legi, dreptul canonic, un adevărat drept uniform %. 1e consideră consideră căsătoria căsătoria ca fiind interna internațională ională atunci cnd în componen componența acesteia există există un element de extraneitat extraneitate, e, fie acesta naționalitat ionalitatea ea părților, ilor, locul de înc'eiere înc'eiere a căsătoriei sau agentul constatator. %

personale dintre soţi soţi în dreptul internaţional internaţional privat  privat , /d. &.2.0ec3, 0ucureşti, #445,  Dariescu &., Relaţii personale  p. 5.

%

II.

Izvoare juridice

6entru 6entru determina determinarea rea competen competenței interna internaționale ionale a instanțelor spanio spaniole, le, se vor aplica aplica art. 7% și 7$ din &odul &odul civil spaniol spaniol (în continuare continuare &cs.). 8egea aplica"ilă va fi, în cazul cazul capacită capacității părților, ilor, sta"i sta"ilită lită de art. 5.% &cs. și Rezolu Rezoluția  circulară circulară a Direc Direcției 9enerale 9enerale a Regi Regist stre relo lorr

și

:ota :o tari rilo lorr (D9R (D9R:) :) din din #5.4 #5.4$. $.#4 #447 47,, cu priv privir iree la căsă căsăto tori riaa într întree

'omose 'om osexua xuali li.. ;n cazul cazul consi consim m țămntu ămntului lui,, se va utili utiliza za art. 5.% &cs. și *nstruc *nstrucțiunile iunile D9R: D9R: din &od civil). &onfo &onform rm art. 5.< &cs., acordu acorduril rilee de voință prin prin care se sta"il sta"ilee ște, modific modificăă sau su"stituie regimul matrimonial sunt supuse fie legii care guvernează efectele căsătoriei, fie a naționalită ionalității sau domicil domiciliulu iuluii uneia dintre dintre păr păr ți la momentul momentul înc'eier înc'eierii. ii.

!crotirea !crotirea terţilor terţilor  risc riscur uril ilee pe care care le repr reprez ezin intă tă dive divers rsit itat atea ea regi regimu muri rilo lorr matrimoniale şi posi"ilitatea posi"ilitatea modificării lor successive, impun un număr de reguli care să asigure protecţia drepturilor terţilor, terţilor, reguli incluse in art. #757 &od civil. Astfel, măsurile de pu"licitate şi opoza"ilitatea regimului regimului matrimonial faţă de terţi se include în sfera legii aplica"ile regimului matrimonial.

B

;n favoare terţilor de "unăcredinţă este stipulată şi o excepţie. Dacă la data naşterii raportului !uridic dintre un soţ şi un terţ, reşedinţa lor o"iţnuită era pe teritoriul aceluiaşi stat, aplica"ilă va fi legea acestui stat. Dar protecţia terţilor nu poate fi a"solută. 6rin raportare raportare la legea plica"ilă, plica"ilă, ocrotirea ocrotirea terţilor terţilor este limitată limitată în cele trei cazuri cazuri pe care art. #757 alin. (#) le enumeră @ a) au fost îndeplinite îndeplinite condiţiile de pu"licitate sau de înregistrare prevăzute de legea aplica"ilă regimului matrimonial  ") terţul cunoştea, cunoştea, la data naşterii raportului raportului !uridic, !uridic, regimul matrimonial matrimonial sau la ignorant cu imprudenţă din partea sa c) au fost respectate regulile de pu"licitate imo"iliară prevăzute de legea statului pe teritoriul căruia este situate imo"ilul. erţul nu poate să ignore că regimul matrimonial al soţilor ar fi supus unei legi străine. Dacă nu a depus diligenţele necesare, negli!enţa terţului înlătură "una sa credinţă.

V. "esfacerea #i $ncetarea căsătoriei  :ormele conflictuale privind privind desfacerea căsătoriei sunt cuprinse în art. #75$#=4# #75$#=4# din noul &od &ivil. &onform ultimului articol, legea care crmuieşte divorţul se aplică şi separaţiei de corp %4.

V. 1 "ivorţul &ăsătoria poate fi desfăcută prin divor ț  numai în timpul vie ții soților. Divor țul  poate interveni pe cale !udiciară, pe cale administrativă administrativă sau prin procedură notarială. Determinarea legii aplica"ile în materia divorţului este una de natură su"iectivă, soţii avnd posi"ilitatea posi"ilitatea sa aleagă varianta optimă. 8i"ertatea 8i"ertatea părţilor este însă admisă admisă numai în anumite limite. De comun acord, soţii pot alege una dintre legile enumerate de art. #75$ &od civil. Astfel, divorţul va fi supus legii reşedinţei o"işnuite comune, legii ultimei reşedinţe o"işnuite comune, legii statului al cărui cetăţean este unul din soţi sau pe teritoriu teritoriull căruia soţii au locuit cel putin putin < ani ori legii romne romne

%%

. Aceste legi nu sunt

%4

dreptului internaţional internaţional privat , +niversul Guridic, 0ucureşti #4%#, p. 5B.   Dariescu &.,  Fundamentele dreptului  Noul Cod civil – Comentariu Comentariu pe articole articole , /ditura &.2.0ec3, &.2.0ec3, 0ucureşti, 0ucureşti, #4%#, p. #7$=

%%

5

orga organi niza zate te în

casc cascad adă, ă, dese desemn mnar area ea unei uneiaa dint dintre re ele ele nu este este cond condiţ iţio iona nată tă de

imposi"ilitatea imposi"ilitatea desemnării legii precedente %#. 8egea spaniolă trimite, trimite, înainte de toate, la o reglementare privitoare privitoare la competența instanței, respectiv Regulamentul (&/) ##4%#44< ##4%#44< sau Regulamentul Regulamentul 0ruxelles ** "is (în continua continuare re R0** "is), "is), capitolul capitolul **, **, secțiunile iunile % și . 8egea aplica"ilă divorţului se prevede de către soţi printro convenţie. 6otrivit art. #755 &od civil, condiţiile de formă ale convenţiei de alegere care tre"uiesc îndeplinite de soţi privesc privesc forma scrisă, scrisă, semnătura semnătura parţilor parţilor şi data certă. &onvenţi &onvenţiaa de alegere a legii aplica aplica"il "ilee se poate poate înc'e înc'eia ia sau mod modifi ifica ca cel trziu trziu pana pana la data data sesiză sesizări riii autori autorităţ tăţii ii competente să pronunţe divorţul. Alin.(#) al art. #75B dispune că instan ța !udecătorească  poate să ia act de acordul so ților cel mai trziu pnă la primul termen de !udecată la care  păr țile au fost legal citate. 1pre deose"ire de divorţul administrativ, divorţul pe cale  !udecătorească le conferă soţilor "eneficiul "eneficiul unui răstimp suplimentar suplimentar în care se pot decide asupra legii aplica"ile. Art. #=44 &od civil sta"ileşte legea atunci cnd soţii nu au desemnat expres o astfel de reglementare. Astfel, Astfel, divorţul va fifi crmuit de @ a) lege legeaa stat statul ului ui pe teri terito tori riul ul căru căruia ia soţi soţiii îşi îşi au reşe reşedi dinş nşaa o"iş o"işnu nuit ităă la data data introducerii introducerii cererii de divorţ  ") în lipsa reşedinşei o"işnuite o"işnuite situate pe teritoriul aceluiaşi stat, legea statului pe teritoriul căruia soţii şiau avut ultima reşedinţă o"işnuită, dacă cel puţin unul dint dintre re soţi soţi ma maii are are reşe reşedi dinţ nţaa o"iş o"işnu nuit ităă pe teri terito tori riul ul acel acelui ui stat stat la data data introducerii introducerii cererii de divorţ c) în lipsa re ședinței o"ișnuite comune a unui dintre so ți pe teritoriul statului

unde unde soții au avut avut ulti ultima ma reședință o"ișnuită nuită comun comună, ă, legea legea cetă cetățeniei comune a soților la data introducerii introducerii cererii de divor ț d) în lipsa cetă țeniei comune a so ților, legea ultimei cetă țenii comune a soților,

dacă cel puțin unul dintre ei are această cetă țenie la data introducerii cererii de divor ț e) legea legea romn romnă, ă, în toate toate celel celelalt altee cazuri. cazuri. %>

Acest articol a fost modificat prin 8egea organică %%#44