Carti-Bratara.de.aur.100.de.profesii.explicate.pentru.copii-Ed.eDidactica-TEKKEN.pdf





                                          



 



 



 

                                           

O SUTĂ DE PROFESII EXPLICATE PENTRU COPII

   

                                            

BRĂŢARA DE AUR



1

Salt la Cuprins





CUNOŞTINŢE PRACTICE

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                          

 



 



 

                                           

Salt la Cuprins



2





Brăţara de aur Michiela Poenaru

BRĂŢARA DE AUR O SUTĂ DE PROFESII EXPLICATE PENTRU COPII

   

                                            

Michiela Poenaru



3

Salt la Cuprins





CUNOŞTINŢE PRACTICE

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

© 2013 eDidactica. ISBN 978-606-93611-3-9 Toate drepturile rezervate. Ediţie distribuită prin Vodafone. Pentru diferitele formate digitale ale prezentei lucrări, ca şi pentru ediţia tipărită, adresaţi-vă editurii eDidactica: [email protected] sau [email protected]. Tel./Fax 021 312 8212

   

                                            

Ilustraţiile: Delia Eftimie



4

Salt la Cuprins





www.coresi.net

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Un vechi proverb românesc spune: „Meseria este brăţară de aur“. Brăţara fiind o podoabă, iar aurul – un metal nobil, de mare valoare, înseamnă că acela care are o meserie poartă cu sine o podoabă foarte valoroasă. A avea o meserie (profesie) înseamnă a avea un ansamblu de cunoştinţe şi de deprinderi practice pe baza cărora poţi face o anumită muncă. De exemplu, pentru a profesa ca medic, ai nevoie de anumite cunoştinţe şi deprinderi practice, pentru a profesa ca aviator – de altele. După cum medicul, neavând pregătirea necesară pentru a fi aviator, nu poate face munca acestuia, tot aşa şi aviatorul, neavând cunoştinţele şi deprinderile necesare unui medic, nu poate face munca medicului. Pregătirea pentru o anumită profesie se face în şcoală şi ea începe chiar din clasa I – când se învaţă scrisul şi cititul. Astăzi, rareori se întâmplă ca o profesie să poată fi practicată dacă nu ştii să scrii şi să citeşti. Pregătirea continuă pe parcursul tuturor anilor de şcoală, fiind finalizată la terminarea liceului, a unei şcoli postliceale sau profesionale sau, în cazul profesiilor care necesită o pregătire superioară, la terminarea facultăţii. De fapt, de învăţat învăţăm şi după ce terminăm şcoala. Pentru a practica cu succes o meserie trebuie să înveţi continuu, să fii la curent cu tot ce este nou. Fiecare meserie are frumuseţea ei şi, cu cât i te dăruieşti mai mult, cu atât devine mai frumoasă. În acelaşi timp, fiecare meserie are partea ei grea, dificilă, fiind nevoie de o foarte bună pregătire pentru a o practica corect şi cu rezultate bune. Este adevărat că fiecare om îşi alege profesia la un moment dat – de exemplu, când hotărăşte să urmeze un anumit liceu sau o anumită facultate. Dar la fel de adevărat este că meseria ne-o alegem, într-un fel, încă din copilărie, zi de zi, prin cultivarea unor aptitudini, prin citirea anumi-



5

Salt la Cuprins





Dragi copii,

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

6

Salt la Cuprins



                                            

tor cărţi, prin dedicarea timpului liber unei anumite activităţi. Este important să ne ascultăm propria minte şi să alegem profesia care ne place. Profesia aleasă ne marchează viaţa şi personalitatea. De aceea, se cuvine ca, atunci când luăm decizia de a îmbrăţişa o anumită profesie, să ne gândim bine la câteva lucruri, şi anume: dacă ne place munca presupusă de aceasta, dacă avem înclinaţii către profesie, dacă avem forţa fizică şi psihică de a ne dedica acelei profesii. Este bine să ne consultăm cu părinţii, atunci când trebuie să ne hotărâm asupra profesiei. Ei sunt cei care ne cunosc cel mai bine şi cu siguranţă că sfaturile lor sunt pline de înţelepciune. Dar cel mai important lucru este acesta: alege-ţi profesia care îţi place, indiferent de părerile celor din jur. În această carte sunt prezentate o sută de profesii, ordonate alfabetic. (Numărul profesiilor existente este mult mai mare). Pentru fiecare profesie am încercat să explic pe înţelesul vostru, al copiilor, ceea ce este specific profesiei respective. Este important ca, fiecare dintre voi, atunci când îşi va alege profesia, să cunoască cel puţin lucrurile esenţiale despre aceasta. Chiar dacă momentul alegerii profesiei îl consideraţi, unii dintre voi, îndepărtat, vă asigur că timpul trece foarte repede şi, fără să vă daţi seama, veţi ajunge în clipa în care trebuie luată această decizie. Oricare va fi însă profesia aleasă, nu uitaţi că pentru a reuşi cu adevărat este nevoie de multă seriozitate şi consecvenţă în pregătirea pentru acea profesie, de dăruire şi tenacitate în activitatea de zi cu zi, de entuziasm. Vă doresc tuturor ca, atunci când veţi hotărî ce profesie să îmbrăţişaţi, să luaţi cea mai înţeleaptă decizie. Astfel veţi reuşi să fiţi în primul rând voi mulţumiţi de ceea ce faceţi, iar cei care se vor bucura de roadele muncii voastre vă vor fi recunoscători pentru priceperea cu care v-aţi făcut datoria.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Actorul este cel care interpretează roluri în piese de teatru, filme etc. Pentru a deveni actor, talentul este necesar, dar nu şi suficient. Numai prin muncă susţinută, un actor poate ajunge să interpreteze magistral un rol, sensibilizând inimile spectatorilor. Pentru fiecare rol actorul trebuie să repete – de câte ori este nevoie – fiecare scenă în care joacă. Aceste repetiţii, în cazul filmelor, se desfăşoară în cele mai diverse condiţii – pe ploaie, ninsoare sau caniculă, în puterea nopţii sau în zorii zilei. Actorul trebuie să aibă forţa de a participa la toate repetiţiile, de a îşi controla fiecare gest, pentru că aparatul de filmat surprinde fiecare detaliu. Pentru piesele de teatru repetiţiile se fac chiar pe scena teatrului. Aceasta nu înseamnă că sunt mai uşoare. Şi aici contează fiecare gest întrucât, la spec-



7

Salt la Cuprins





1. Actor



Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

8

Salt la Cuprins



                                            

tacol, între scenă şi spectatorii din sală sunt doar câţiva metri şi orice scăpare sau greşeală este lesne de văzut. Pentru a avea succes, actorul trebuie să reuşească să intre pe deplin în pielea personajelor interpretate. Numai aşa, contopindu-se cu personalitatea personajului interpretat, actorul va reuşi să ne facă pe noi, spectatorii, să vibrăm, să râdem şi să plângem alături de el, altfel spus – va reuşi să ne emoţioneze. Frumuseţea meseriei de actor constă tocmai în faptul că, prin fiecare rol interpretat, actorul trăieşte viaţa personajului respectiv, uitând de sine. Şi face aceasta pentru a aduce bucurie în sufletele oamenilor. Răsplata publicului o reprezintă sălile de spectacol pline până la refuz, ropotele de aplauze de la sfârşitul spectacolului, florile primite de la spectatori, autografele acordate admiratorilor. O răsplată cu totul şi cu totul specială primesc actorii care joacă în spectacolele pentru copii, atunci când din sală primesc replicile pline de farmec ale micilor spectatori, iar la sfârşitul spectacolului aceştia năvălesc pe scenă pentru a-şi imbrăţişa eroii favoriţi. Pe lângă aprecierea din partea publicului, actorii de succes se bucură şi de cronicile favorabile ale criticilor de film – în cazul filmelor, ori ale criticilor de teatru – în cazul pieselor de teatru. De multe ori, cronicile favorabile anticipează marile succese şi pe câştigătorii marilor premii ale concursurilor internaţionale. Munca actorilor este o formă de artă şi ca orice formă de artă este o expresie a spiritualităţii şi a creativităţii.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Agentul comercial se preocupă să convingă cât mai multe persoane să cumpere un anumit produs. Agentul comercial lucrează, de regulă, pentru o firmă. Spre exemplu, într-o firmă care se ocupă cu producerea şi vânzarea jucăriilor, agentul comercial este cel care caută cumpărători pentru aceste jucării. Pentru a-i putea convinge pe oameni să cumpere, el trebuie să le prezinte cât mai atractiv jucăriile, arătând cât sunt de frumoase, de educative şi de ieftine. Această muncă de lămurire nu este deloc uşoară. Munca de agent comercial necesită multă perseverenţă, tact, răbdare, un comportament civilizat şi o foarte bună cunoaştere a produselor oferite clienţilor. Decizia clientului de a cumpăra produsul oferit este cea mai mare satisfacţie pentru cel care este agent comercial.



9

Salt la Cuprins





2. Agent comercial

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Agronomul este specialist în cultivarea pământului cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, rapiţă, ovăz, soia, secară etc. El studiază şi stabileşte: cum trebuie pregătit solul pentru a fi cultivat; la ce adâncime se fac însămânţările şi în ce perioadă a anului este mai bine să se facă; ce îngrăşăminte trebuie folosite pentru ca recoltele să fie cât mai bogate; cum trebuie făcute lucrările de irigare, recoltare etc. Prin munca sa, agronomul ne ajută să avem o hrană bună, sănătoasă şi curată. Agronomul se bucură de faptul că munca sa se desfăşoară în aer liber, în mijlocul naturii. Roadele culese toamna de agricultori sunt cea mai mare răsplată pentru agronomul care a ştiut să fie alături de ei, să-i îndrume şi să îi facă să conlucreze cu natura pentru a obţine recolte bogate.



10

Salt la Cuprins





3. Agronom

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Antrenorul este persoana care se ocupă de pregătirea şi antrenarea sportivilor, având o calificare specială în acest sens. De cele mai multe ori, antrenorii sunt foşti sportivi de performanţă. Antrenorul este cel care îi descoperă pe copiii cu talent şi cu înclinaţii către un anumit sport. Odată descoperite tinerele talente, antrenorul îi cooptează pe aceşti copii în echipa de care se ocupă. Munca de zi cu zi a antrenorului se desfăşoară pe terenul sau în sala de sport. Cu perseverenţă, răbdare şi exigenţă, antrenorul este cel care îi învaţă pe sportivi să facă exerciţiile fizice specifice sportului practicat, urmăreşte ca deprinderile lor să se perfecţioneze continuu, le explică şi îi învaţă cum să aplice diverse scheme de joc, îi învaţă să-şi dozeze efortul.



11

Salt la Cuprins





4. Antrenor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

12

Salt la Cuprins



                                            

Repetarea zi de zi, la antrenamente, a exerciţiilor fizice, permite realizarea marilor performanţe. Antrenorul însă îi învaţă pe sportivi mult mai mult decât exerciţiile fizice în sine, şi anume: ce este spiritul de echipă, ce înseamnă fair-play, ce înseamnă „cel mai bun câştigă“. El este pentru aceştia ca un adevărat părinte: îi încurajează permanent, îi dojeneşte când greşesc, îi învaţă să lupte cu propriile limite, să lupte pentru victorie. În acest fel, antrenorii reuşesc să-i ajute pe sportivii de care se ocupă nu numai să se dezvolte ca sportivi şi să realizeze performanţe în specialitatea aleasă, dar şi să crească spiritual, să-şi modeleze caracterul şi să-şi însuşească atitudinea cea mai potrivită faţă de sine şi de ceilalţi. Satisfacţiile sunt enorme, atunci când, în calitate de antrenor, trăieşti momentele în care sportivii antrenaţi de tine se urcă pe podium. Aceasta este cea mai mare recompensă pentru munca de zi cu zi a antrenorului. De-a lungul timpului numeroşi sportivi români au reuşit să urce pe trepta cea mai de sus a podiumului în multe competiţii internaţionale. Performanţa Nadiei Comăneci va rămâne pentru totdeauna un reper în istoria gimnasticii mondiale. Numele antrenorilor ei, neîntrecuţii Bela şi Martha Karoly, sunt şi ele gravate cu litere de aur în analele istoriei mondiale, alături de numele Nadiei Comăneci şi cele ale altor mari gimnaste antrenate de ei. Bucuria fiecărei medalii de aur, de argint ori de bronz este atât a sportivului care a câştigat medalia, cât şi a antrenorului său.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Persoana care se ocupă de îngrijirea şi creşterea albinelor se numeşte apicultor. Odată cu primele raze ale soarelui de primăvară, apicultorul stimulează activitatea familiilor de albine, astfel încât fiecare stup să ajungă să aibă 4000050000 de albine lucrătoare până la înflorirea salcâmului: le asigură hrana (sirop de zahăr sau miere), apa, curăţenia, medicamentele necesare. În acest fel, stupii ajung să fie suficient de puternici pentru prima recoltă importantă a anului – recolta de miere de salcâm. În general apicultorul trebuie să deplaseze stupii cât mai aproape de pădurea de salcâm. Apicultorul extrage mierea de salcâm, produsă de albine în stup, îngrijindu-se apoi de următoarele recolte de miere: de tei, de floarea soarelui, de pădure, polifloră etc. De fiecare dată, stupii trebuie duşi cât



13

Salt la Cuprins





5. Apicultor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

14

Salt la Cuprins



                                            

mai aproape de locurile cu flori. Pentru aceasta, apicultorii pot apela la camioane, remorci sau pavilioane apicole tractate de tractoare sau automobile etc. Pe lângă stimularea naşterii şi creşterii albinelor lucrătoare, o grijă deosebită este acordată de apicultor reginei-albinelor (matca). De aceea el creşte sau cumpără de la combinatul apicol mătci tinere, pentru a le înlocui la timp pe cele bătrâne. Fiecare stup trebuie să aibă o matcă. Matca este foarte importantă, pentru că ea este singura albină din stup care depune ouă, asigurând înmulţirea albinelor. Înainte de apariţia brumei de toamnă, apicultorul pregăteşte stupina (totalitatea stupilor) pentru iernat. El alege un loc ferit de vânt şi unde nu se strânge prea multă zăpadă; pune în fiecare stup faguri cu miere şi polen în cantităţi suficiente pentru hrana albinelor peste iarnă; repară cutiile din lemn ale stupilor care s-au stricat în timpul verii; acoperă stupii cu paie sau alte materiale protectoare, pentru a proteja albinele de frig, de vânt şi trepidaţii; apără stupina de animale care pot răsturna stupii sau fura mierea (ursul). Când sunt zăpezi mari, trebuie să îndepărteze zăpada. În zilele cu soare, mai controlează dacă albinele au hrană suficientă şi o completează dacă este nevoie. Apicultorul, prin munca sa, asigură mierea pentru hrana noastră, iar pentru producerea medicamentelor şi a cosmeticelor asigură o serie de alte produse: ceară, lăptişor de matcă, polen, venin de albine, propolis.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Arheologul este persoana care, având o pregătire de specialitate, studiază trecutul istoric al omenirii pe baza unor obiecte sau lucrări ce s-au păstrat de-a lungul timpului. Arheologul, analizând un obiect vechi de sute sau de mii de ani – cum ar fi: un vas, obiecte de podoabă (cercei, brăţări etc.), o armă – trage concluzii cu privire la: perioada istorică din care provine obiectul, obiceiurile şi ocupaţiile locuitorilor din epoca respectivă, gradul de dezvoltare a unor meşteşuguri etc. Cercetând ruinele unor cetăţi sau rămăşiţele unor conducte de apă, arheologul poate trage concluzii cu privire la modul în care era organizată societatea la un anumit moment istoric. Prin munca sa, arheologul ne aduce informaţii privind culturile şi civilizaţiile care au existat de-a lungul istoriei şi mărturii ale existenţei acestora, ajutându-ne să ne cunoaştem mai bine rădăcinile.



15

Salt la Cuprins





6. Arheolog

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Arhitectul se ocupă cu proiectarea şi construcţia clădirilor. Arhitectura este ştiinţă şi artă în acelaşi timp: ştiinţă – pentru că proiectarea şi construirea unei clădiri necesită respectarea riguroasă a unor reguli şi multă precizie; şi artă – întrucât, orice clădire – prin formă, culoare, ornamente – arată talentul, spiritul creator, simţul estetic şi dragostea de frumos a arhitectului care a proiectat-o. Arhitectul este cel care creează pe hârtie schiţa unei clădiri, stabilind după reguli foarte stricte: mărimea clădirii, din câte încăperi se compune, cum sunt acestea dispuse, ce materiale se vor folosi la construcţia clădirii, astfel încât să reziste la cutremure. Arhitectul realizează proiectul unei clădiri până la cele mai mici detalii, ţinând cont de zona în care urmează a fi construită clădirea şi de destinaţia acesteia (locuinţă, spital, şcoală etc.).



16

Salt la Cuprins





7. Arhitect

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Asistenta medicală este „mâna dreaptă“ a oricărui medic. Ca şi medicul, ea acordă îngrijire medicală oamenilor bolnavi. Asistenta este cea care face injecţii, controlează temperatura bolnavilor, îi supraveghează să ia la timp medicamentele, acordă măsuri de prim ajutor. Tot asistenta este cea care, în sala de operaţii, pregăteşte toate instrumentele de care are medicul nevoie şi i le înmânează în timpul operaţiei. În cadrul cabinetelor medicale din şcoli, asistenta medicală este cea care, la începutul fiecărui an şcolar, vă controlează înălţimea, greutatea şi starea generală de sănătate; tot ea vă acordă îngrijire medicală când vă prezentaţi la cabinet. Prin ajutorarea celor bolnavi, prin alinarea suferinţelor pricinuite de boală – asistenta medicală este considerată de pacienţi o adevărată soră.



17

Salt la Cuprins





8. Asistentă medicală

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Astronomul se ocupă cu studiul aştrilor, al galaxiilor şi al universului. Pentru a studia corpurile cereşti, astronomul foloseşte un aparat special numit telescop. Munca de astronom presupune pe lângă multă documentare (citirea cărţilor de specialitate) şi multe ore de investigare a cerului cu ajutorul telescopului, pentru a studia fenomenele bolţii cereşti, mişcarea aştrilor, viteza cu care se mişcă aceştia, influenţele lor asupra Pământului şi implicit asupra vieţilor noastre. Având mereu privirea ridicată către stele, galaxii, planete, comete, asteroizi, sateliţi naturali, către Soare şi Lună, astronomul cercetează tainele Universului. Prin descoperirile pe care le face, astronomul aduce informaţii despre Cosmos, despre naşterea şi dispariţia stelelor, despre apariţia şi traseele pe care le parcurg cometele, despre eclipsele de Lună şi Soare etc.



18

Salt la Cuprins





9. Astronom

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Aviatorul este persoana care conduce (pilotează) un avion. Deşi marea majoritate a aviatorilor sunt bărbaţi, există şi femei care îmbrăţişează această meserie. Aviatorul este, în primul rând, o persoană plină de curaj. Nu mulţi oameni au îndrăzneala de a zbura. Pe lângă curaj, aviatorul trebuie să aibă o sănătate excelentă, o mare capacitate de a se concentra şi de a lua rapid decizii. Aviatorul trebuie să fie calm şi să nu-şi piardă cumpătul în situaţii dificile. Adesea piloţii de avioane au o înţelegere superioară a vieţii, sunt mai înţelegători cu cei din jur, mai amabili, mai săritori şi mai toleranţi, dovedind că zborul îi ajută să urce tot mai sus nu numai din punct de vedere fizic, ci şi spiritual. Aviatorul are o mare răspundere – vieţile pasagerilor. O clipă de slăbiciune sau o manevră greşită poate



19

Salt la Cuprins





10. Aviator

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

20

Salt la Cuprins



                                            

avea efecte catastrofale. De aceea, robusteţea fizică şi echilibrul psihic sunt atât de importante în meseria de aviator. Totodată, spiritul de echipă trebuie să caracterizeze orice aviator. Acolo sus, aproape de cer, o mână de oameni – pilotul, copilotul şi stewardesele – au în grija lor sute de pasageri pe parcursul unui zbor. Spiritul de echipă este foarte important pentru ca totul să se desfăşoare foarte bine. De asemenea, o comunicare clară, directă şi totală atât între membrii echipajului, cât şi cu pasagerii reprezintă elementul cheie pentru evitarea panicii sau chiar pentru reuşita operaţiunilor de salvare în caz de necesitate. Zborul a fost unul dintre cele mai vechi visuri ale omenirii. Astăzi, acest vis este o realitate, datorită aviatorilor şi avioanelor. Când ne aflăm la bordul unui avion, să ne amintim de legenda lui Icar, cel care şi-a confecţionat aripi pentru a putea zbura şi să ne bucurăm că trăim într-o epocă în care ştiinţa şi tehnologia au ajuns la cuceriri uimitoare, astfel încât „aripile“ noastre nu se mai destramă, cum i s-a întâmplat eroului mitic. Cu siguranţă că este emoţionant şi fascinant să conduci „pasărea de oţel“, astfel încât să se desprindă lin de pământ, apoi să o înalţi către cer, să intri în nori şi să te ridici deasupra lor, să zbori la o distanţă de 10 000 de metri deasupra pământului, pentru ca, la sfârşitul cursei, tot lin să revii pe pământ – de multe ori în aplauzele pasagerilor. De asemenea, să străbaţi lumea în lung şi în lat, să ai posibilitatea de a cunoaşte locuri şi oameni noi, să intri în contact cu cele mai diverse culturi, datini şi obiceiuri – iată care sunt bucuriile muncii de aviator.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Avocatul este specialistul în drept care, într-un proces în justiţie, ne reprezintă şi ne apără interesele. Avocatul trebuie să cunoască foarte bine legile şi să fie un bun orator, adică să aibă darul de a vorbi frumos, clar şi convingător în sala de judecată. Avocatul ne sfătuieşte în legătură cu ceea ce avem de făcut pentru a câştiga un proces; întocmeşte o serie de documente care servesc procesului; intră alături de noi în sala de judecată sau merge în locul nostru la proces în calitate de reprezentant; în timpul judecăţii vorbeşte în numele nostru, apărându-ne interesele; dacă suntem chemaţi să luăm cuvântul, avocatul este acela care ne sfătuieşte cum să formulăm mai bine ceea ce avem de spus. Avocatul este o persoană care luptă permanent pentru dreptatea oamenilor şi pentru apărarea drepturilor acestora.



21

Salt la Cuprins





11. Avocat

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Balerina este persoana feminină care are ca meserie baletul. Există şi bărbaţi care practică această meserie – balerinii. Baletul este un dans artistic care se desfăşoară după o anumită compoziţie muzicală. Munca de balerină presupune în primul rând un efort fizic susţinut: repetiţiile se fac zi de zi şi, de cele mai multe ori, pregătirea pentru cariera de balerină începe chiar din copilărie. Pe lângă efort fizic, meseria de balerină necesită: graţie, disciplină, cultură muzicală. Pentru a dansa pe scenă, în faţa publicului, o balerină trebuie să muncească asiduu câţiva ani. Efortul este însă pe deplin răsplătit când, la încheierea reprezentaţiei, aplauzele publicului se prelungesc minute în şir, braţele balerinei sunt copleşite de florile primite din partea spectatorilor, iar admiratorii năvălesc la cabină pentru autografe.



22

Salt la Cuprins





12. Balerină

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Persoana care se ocupă de buna funcţionare a unei biblioteci se numeşte bibliotecar. Biblioteca este locul în care sunt depozitate şi păstrate cărţile, pentru a putea fi consultate sau împrumutate de persoanele interesate. Bibliotecarul este cel care se îngrijeşte ca toate cărţile să fie aşezate în rafturi după anumite criterii: pe secţiuni (literatură pentru copii, istorie, geografie etc.), pe autori şi pe titluri. De asemenea, el este cel care, la solicitarea unui cititor, eliberează cărţile dorite de acesta – fie pentru a fi consultate în sala de lectură, fie pentru a i le împrumuta pentru o perioadă de timp. Bibliotecarul ţine evidenţa cărţilor date cu împrumut şi, atunci când cineva uită să le înapoieze la termen, îi trimite o carte poştală pentru a-i reaminti de obligaţia ce o are faţă de bibliotecă.



23

Salt la Cuprins





13. Bibliotecar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

24

Salt la Cuprins



                                            

O preocupare permanentă a bibliotecarului este aceea de a aduce mereu cărţi noi în bibliotecă, pentru a le pune la dispoziţia cititorilor. În biblioteci, cărţile sunt aranjate după o clasificare specială. Intră în munca bibliotecarului şi catalogarea cărţilor. Cel mai des utilizat sistem de catalogare şi clasificare este C. Z. U. – Clasificarea Zecimală Universală. Acesta se bazează pe notaţia cu cifre arabe, rezultând un cod numeric pentru fiecare tip de carte în parte. Pentru un bibliotecar, familiarizat cu semnificaţia acestor cifre, codul numeric ataşat unei cărţi indică fără greş conţinutul ei, indiferent de limba în care este ea scrisă. Introducerea calculatorului în bibliotecă, mai ales în cele mari, facilitează catalogarea cărţilor precum şi găsirea lor rapidă. Mai mult, aplicaţiile soft (programele) specifice îi ajută pe cititori să alcătuiască liste cu cărţile ce tratează tema de care sunt ei interesaţi (aceste liste se numesc bibliografii) pentru ca apoi să le poată studia în ordinea cea mai potrivită pentru a înţelege toate detaliile temei respective. Adesea bibliotecarii alcătuiesc ei înşişi bibliografii pe care le pun la dispoziţia elevilor, studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor, uşurându-le acestora munca şi accesul la informaţiile de care au nevoie. Bibliotecarul poate să publice pe Internet informaţiile privind cărţile din biblioteca la care lucrează, deschizând în acest fel porţile bibliotecii lui pentru lumea întreagă. Astfel, catalogul Bibliotecii Academiei Române e pe Internet la http://aleph500.biblacad.ro:8991/F. Trăind zi de zi printre rafturile pline cu cărţi, bibliotecarii sunt mari iubitori de lectură şi, ori de câte ori le ceri un sfat, sunt bucuroşi să-ţi recomande o nouă carte.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Bijutier este cel care face sau vinde bijuterii. Bijuteriile sunt obiecte de podoabă – inele, brăţări, cercei, medalioane etc. – făcute din metale precum aurul, argintul şi platina şi din pietre preţioase, precum: rubine, safire, agate, smaralde, diamante şi altele. Unele bijuterii, datorită materialelor din care sunt făcute, ajung să valoreze foarte mult. Bijuterii s-au creat din antichitate. Atât femeile, cât şi bărbaţii au simţit nevoia de a se înfrumuseţa, de a se împodobi, purtând bijuterii. Unele bijuterii se fac cu ajutorul unor maşini (aparate) speciale; altele se fac manual, motiv pentru care sunt considerate mult mai valoroase. Pentru a face o bijuterie este nevoie de multă migală, de un foarte dezvoltat simţ al frumosului, de rafinament şi imaginaţie. Bijutierul este creator de frumos.



25

Salt la Cuprins





14. Bijutier

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Bucătar este persoana care se ocupă cu gătirea mâncării, de regulă într-o cantină sau într-un restaurant. Această meserie este practicată în egală măsură de bărbaţi (bucătari) şi femei (bucătărese). Gătirea mâncărurilor nu este o treabă uşoară, cu atât mai mult cu cât, într-o cantină sau restaurant, într-o singură zi se gătesc multe feluri de mâncare, pentru un număr mare de persoane. Bucătarul este cel care, pe baza unei reţete culinare existente sau a uneia inventate chiar de el, stabileşte ce se foloseşte pentru obţinerea unui anumit fel de mâncare şi cum decurge efectiv prepararea acesteia. Se spune că o mâncare iese bună numai dacă, pe lângă legumele, sarea, uleiul etc. folosite, se pune şi „puţin suflet“. Marii bucătari, numiţi „maeştri în arta culinară“, au grijă de fiecare dată să pună „puţin suflet“ în mâncarea ce o gătesc.



26

Salt la Cuprins





15. Bucătar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

27

Salt la Cuprins



                                            

Munca de bucătar presupune multă grijă faţă de cei care vor consuma bucatele. În primul rând toate alimentele folosite trebuie să fie foarte proaspete. În al doilea rând bucătarul trebuie să se asigure că sunt respectate strict normele de igienă (spălarea alimentelor, curăţenia vaselor, a cuptoarelor şi a maşinilor de gătit). Nu în ultimul rând mâncarea trebuie să fie gustoasă şi să aibă un aspect plăcut, apetisant. Aici, un rol important îl are imaginaţia bucătarului şi înclinaţia lui către frumos. Bucătarii din lumea întreagă se întrec în a inventa noi şi noi reţete, pentru mâncăruri nu numai foarte gustoase, dar şi foarte sănătoase. În societatea modernă, ca bucătar nu este deloc obligatoriu să te specializezi în felurile de mâncare cu care te-ai obşnuit în familie. Cum o serie de restaurante cu specific străin s-au deschis şi se deschid peste tot în ţară, poţi să ajungi să găteşti mâncare tailandeză, indiană, chineză, japoneză etc. În felul acesta înţelegi mai bine cultura şi obiceiurile din diferite ţări străine, de multe ori înveţi şi elemente de limbă străină ca să înţelegi mai bine gusturile şi necesităţile clienţilor. Se spune că o mâncare de calitate te ajută să te dezvolţi şi spiritual. Unii ajung până la a declara fără ezitare că „eşti ceea ce mănânci“. Un celebru roman mexican, intitulat „Ca apa pentru ciocolată“, de Laura Esquivel, demonstrează cum, prin gătit, poţi să influenţezi viaţa, gândirea şi simţirea celor din jurul tău. Iată cât de important poţi fi, ca bucătar, pentru semeni. Dacă îi spui unui bucătar că mâncarea gătită de el este „ca la mama acasă“, îi faci cea mai mare bucurie.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Camerista este femeia care se ocupă cu realizarea şi întreţinerea curăţeniei într-un hotel, motel, pensiune. Camerista trebuie să fie o foarte bună gospodină. Prin munca sa, hotelul în care lucrează ajunge să sclipească de curăţenie. Camerista este cea care schimbă aşternuturile paturilor din hotel, schimbă prosoapele, şterge praful, spală obiectele sanitare, curăţă pardoseala şi geamurile etc. Cameristele cu experienţă ghicesc întotdeauna nevoile oaspeţilor, chiar înainte ca aceştia să şi le exprime şi acţionează pe nesimţite ca să le facă acestora sejurul cât mai plăcut. Ele pun suflet în munca lor. Prin tot ceea ce face, camerista ne ajută să fim înconjuraţi de ordine şi curăţenie cât timp locuim în hotel. Ea are grijă ca noi, turiştii, să ne simţim cât mai confortabil, să ne simţim ca acasă.



28

Salt la Cuprins





16. Cameristă

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Cascador este cel care, la circ, face salturi şi sărituri foarte primejdioase şi cel care înlocuieşte actorul într-un film în timpul scenelor periculoase, cum ar fi: o săritură de la mare înălţime, trecerea prin foc, răsturnarea cu o maşină etc. Există şi femei care practică această meserie (în special la circ), numite cascadoare. Cascadoria este o meserie care necesită mult curaj şi îndemânare. Cascadorul, prin ceea ce face, de multe ori îşi riscă sănătatea sau chiar viaţa. Munca de cascador presupune multe ore de antrenament, un considerabil efort fizic şi o permanentă luptă cu propriile limite. Meseria de cascador, pe cât este de riscantă pentru cascador, pe atât este de spectaculoasă şi de fascinantă atât pentru cel care o practică, cât şi pentru noi, spectatorii.



29

Salt la Cuprins





17. Cascador

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Cercetător este persoana care, studiind în profunzime un anumit domeniu, caută să descopere ceva nou. Omul a fost dintotdeauna însetat de cunoaştere. A căutat să descopere şi să-şi explice cât mai multe lucruri despre sine, despre Univers, despre trecutul şi viitorul omenirii. Din această cauză, practic în orice domeniu al cunoaşterii se face muncă de cercetare. Astfel, există cercetători în domeniul fizicii, al chimiei, al geografiei, al medicinei, al matematicii etc. Cercetătorul, indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară cercetarea, trebuie să citească foarte mult, să studieze, să se documenteze. Mai departe, în unele domenii – cum ar fi chimia, medicina –, cercetătorul trebuie să facă o serie de experienţe şi să interpreteze rezultatele acestora. După o muncă sistematică, care de cele mai multe ori durează ani şi zeci de ani, după



30

Salt la Cuprins





18. Cercetător

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

31

Salt la Cuprins



                                            

ore nesfârşite de studiu şi analiză, cercetătorul poate obţine un rezultat care să schimbe viaţa omenirii – cum ar fi, de exemplu, realizarea unui medicament împotriva unei boli mortale. Tot prin munca cercetătorului, se obţin informaţii noi asupra unor fenomene cunoscute. De exemplu, un cercetător poate descoperi că, pe baza unor calcule matematice, se poate preciza când se va produce un seism; sau, un alt exemplu – un cercetător poate găsi o soluţie prin care autoturismele să fie astfel construite încât, dacă se produce un accident, viaţa pasagerilor să nu fie pusă în pericol. În general, cercetătorii lucrează în echipă, fiecare membru al echipei ocupându-se de un anumit segment al problemei cercetate. Necesitând multă perseverenţă şi un continuu efort intelectual, munca de cercetător face ca viaţa noastră, a tuturor, să devină mai bună, mai uşoară şi mai frumoasă, prin dezvoltarea permanentă a cunoaşterii umane. Munca de cercetare este cea care asigură progresul omenirii în toate domeniile. Ţările cele mai avansate investesc sume foarte mari în cercetare, ştiind că beneficiile aduse de descoperirile cercetătorilor sunt extraordinare. Tinerii cu rezultate de excepţie la învăţătură sunt stimulaţi să vină în marile instituţii de cercetare imediat ce termină facultatea. Domeniile de cercetare de interes maxim în această perioadă sunt: găsirea unor noi surse de energie şi folosirea acestora la scară largă (energie solară, energie eoliană etc.); medicina; genetica; ocrotirea mediului înconjurător şi eliminarea poluării.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Coafeza este cea care are ca meserie pieptănarea şi aranjarea părului persoanelor care solicită acest lucru. Bărbaţii care au ca meserie coafatul se numesc coafori. Doamnele şi domnişoarele, din dorinţa de a fi cât mai frumoase, vin adeseori la coafor pentru a-şi aranja părul, apelând la priceperea coafezei. Munca de coafeză presupune un efort fizic considerabil, întrucât aceasta trebuie să stea în picioare în timp ce lucrează. De asemenea, această muncă presupune multă atenţie şi grijă în mânuirea instrumentelor (foarfecă, pieptene, perie etc.), respectarea strictă a normelor de igienă, simţ estetic, fantezie, amabilitate şi aptitudini de comunicare. Prin munca sa, coafeza aduce un plus de frumuseţe şi prospeţime în înfăţişarea femeilor şi fetelor care apelează la serviciile sale.



32

Salt la Cuprins





19. Coafeză

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Cofetar este persoana care face produse de cofetărie: prăjituri, bomboane, fursecuri, îngheţată, torturi, cozonaci etc. Produsele de cofetărie se fac pe baza unor reţete. Acestea îi spun cofetarului ce ingrediente trebuie să pună şi în ce cantităţi pentru a obţine un anumit produs. Cofetarul are însă nevoie, pe lângă reţete, de multă îndemânare şi fantezie, astfel încât dulciurile preparate să fie nu doar foarte gustoase, ci şi foarte apetisante, să fie foarte atractive pentru cumpărători. În munca sa cofetarul trebuie să fie atent să folosească numai produse foarte proaspete, trebuie să asigure respectarea strictă a normelor de igienă – pentru ca dulciurile care ies din mâna lui să fie de cea mai bună calitate. Cofetarul, prin ceea ce face, este un bun prieten al tuturor copiilor.



33

Salt la Cuprins





20. Cofetar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Compozitorul este persoana care compune (creează) lucrări muzicale. Activitatea compozitorului este una de creaţie. Pentru a realiza o lucrare muzicală, compozitorul are nevoie, pe lângă talent, de „ureche muzicală“ şi sensibilitate, de o mare capacitate de concentrare şi un dezvoltat simţ artistic. Muzica – formă de manifestare a spiritului creator – înfrumuseţează viaţa noastră de zi cu zi. Creaţiile muzicale de mare valoare sunt ascultate cu bucurie şi cu plăcere peste ani şi ani de la momentul în care au fost ascultate pentru prima dată de public. Fiecare dintre noi are momente în care simte nevoia de a asculta muzică. Unii chiar nu pot lucra fără a avea un fond muzical. Prin operele sale, compozitorul ne îmbogăţeşte spiritul şi viaţa.



34

Salt la Cuprins





21. Compozitor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Contabil este persoana care ţine evidenţa tuturor bunurilor dintr-o instituţie, firmă sau întreprindere. De exemplu, pentru o şcoală, contabilul ţine evidenţa tuturor bunurilor, cum ar fi: banii primiţi de şcoală şi cheltuirea acestora pentru reparaţii, energie electrică, apă, curăţenie etc.; echipamentele care se află în dotarea şcolii – echipament sportiv, calculatoare, materiale didactice etc.; mobilierul şcolii – scaune, catedre, dulapuri etc. De asemenea, contabilul se ocupă cu întocmirea unor documente, pe baza unor reguli precis stabilite prin legi. Munca de contabil presupune multă atenţie, disciplină, ordine şi... răbdarea de a face zi de zi o mulţime de socoteli. Pentru cei care iubesc lucrul la birou, exactitatea, cifrele – munca de contabil este alegerea ideală.



35

Salt la Cuprins





22. Contabil

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Cosmeticiana este o iubitoare de frumos. Ea este aceea care se ocupă cu îngrijirea şi înfrumuseţarea tenului, a genelor şi sprâncenelor clientelor. Doamnele şi domnişoarele apelează la cosmeticiană pentru diferite operaţiuni de îngrijire a feţei, cum ar fi – îndepărtarea punctelor negre de pe faţă, catifelarea tenului, pensarea sprâncenelor, vopsirea genelor şi a sprâncenelor, aplicarea fardurilor etc. Pentru toate acestea, cosmeticiana foloseşte o serie de creme, soluţii, instrumente şi aparate. Munca de cosmeticiană presupune multă îndemânare, grijă şi atenţie la fiecare gest şi nu în ultimul rând, simţ estetic. Totodată, în cabinetul său cosmeticiana trebuie să asigure permanent o curăţenie desăvârşită, o ambianţă plăcută, cochetă, relaxantă. Cosmeticiana, prin munca sa, le ajută pe femei să arate mai îngrijit şi mai frumos.



36

Salt la Cuprins





23. Cosmeticiană

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Cosmonautul este persoana care, cu ajutorul unei nave cosmice, călătoreşte în cosmos. Munca de cosmonaut presupune mult curaj, o stare de sănătate excepţională şi multe ore de pregătire asiduă. Pentru un zbor în cosmos, cosmonautul este supus la o serie de teste şi probe pentru a se vedea dacă rezistă la condiţiile de mediu ale cosmosului. Antrenamentele şi testele pot dura ani. Cosmonautul pleacă în cosmos cu o anumită misiune. În ziua de 20 iulie 1969, cosmonautul american Neil Alden Armstrong a devenit primul pământean care a pus piciorul pe Lună. Atunci întreaga omenire a trăit o puternică emoţie. Cu siguranţă că, prin efortul cosmonauţilor şi al oamenilor de ştiinţă, zborul în cosmos ne va aduce şi în viitor succese de mare anvergură, care vor schimba viaţa omenirii.



37

Salt la Cuprins





24. Cosmonaut

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

În vechime, cel care anunţa poporului hotărârile împăratului se numea crainic. Astăzi, înţelesul cuvântului s-a schimbat. Crainic este cel care prezintă la un post de radio sau televiziune programul sau, în cadrul unor manifestări culturale, sportive etc., prezintă ştiri, informaţii oficiale, comunicări. Meseria de crainic necesită o mulţime de calităţi: prezenţă fizică agreabilă, în special pentru crainicul TV, dicţie (pronunţarea cuvintelor) foarte bună, cunoaşterea unor limbi străine de circulaţie internaţională, prezenţă de spirit (pentru a depăşi cu bine eventualele situaţii neprevăzute), cultură generală solidă. Intrând zi de zi în casele noastre prin intermediul radioului şi al televizorului, crainicul este mereu prezent în viaţa noastră, prin vocea sa plăcută, prin zâmbetul senin şi prietenesc.



38

Salt la Cuprins





25. Crainic

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Criticul literar este specialistul care, studiind o operă literară, o analizează, o interpretează, pentru ca în final să emită o serie de aprecieri asupra acesteia. Criticul literar este o persoană dedicată lecturii şi studiului. Pentru a formula aprecieri asupra unei opere literare (roman, povestire, piesă de teatru, versuri etc.) este nevoie de muncă asiduă, de ani şi ani petrecuţi în bibliotecă, de o cultură solidă. Criticul literar, prin munca sa, ne ajută să înţelegem mai bine o operă literară şi să o preţuim la justa ei valoare, să descoperim valenţe pe care, ca simpli cititori, nu le vedem la o primă lectură. Pentru iubitorii de cărţi, meseria de critic literar este o adevărată binefacere. Ei îşi urmează pasiunea, ajungând să cunoască foarte bine literatura contemporană şi să înţeleagă cum se nasc şi evoluează valorile în acest domeniu.



39

Salt la Cuprins





26. Critic literar/de artă

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

40

Salt la Cuprins



                                            

Criticii literari se pot angaja ca redactori la revistele literare sau la publicaţiile ce au şi pagini închinate literaturii sau pot să fie profesori, de regulă la o universitate. De asemenea, ei iniţiază, conduc sau participă la cenacluri literare. Criticul de artă este specialist în artă. El studiază, interpretează şi apreciază operele de artă. Există astfel: critici de artă plastică, de artă teatrală, critici de film, critici muzicali etc. Profesiunea de critic literar şi cea de critic de artă presupune capacitatea de a aprecia exigent şi obiectiv opera literară sau artistică. Având o muncă creatoare, ei se simt împliniţi la sfârşitul orelor de scris şi simt o mare bucurie la apariţia recenziilor sau articolelor în ziare sau reviste sau în cărţi (culegeri de articole). Prin munca lor, criticii literari şi de artă, ne ajută pe noi, nespecialiştii, să descoperim adevăratele valori culturale, iar pe creatorii operelor literare şi de artă îi ajută să fie mai exigenţi cu ei înşişi. De asemenea, prin munca criticilor literari şi de artă de foarte multe ori sunt descoperite tinerele talente şi aduse în faţa publicului. Multe glorii ale artei şi ale scrisului îşi datorează succesul şi criticilor care au scris despre ele. Criticii le pun creatorilor în faţă o oglindă, astfel încât ei să îşi poată da seama la ce nivel calitativ se ridică operele lor şi să se autoperfecţioneze. Criticul literar şi criticul de artă sunt iubitori de frumos. În munca lor ei se întâlnesc cu cele mai înalte spirite ale omenirii, cu cei mai talentaţi creatori din lumea scrisului, a picturii, a muzicii, a filmului, a teatrului, ceea ce este un adevărat privilegiu.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Croitorul croieşte şi coase hainele. Când dorim o haină nouă mergem fie la croitor – unde comandăm o haină unicat, fie într-un magazin – unde cumpărăm ce ni se potriveşte. Când haina este făcută la comandă, croitorul, înainte de a o croi, trebuie să ia măsurile celui pentru care face haina. Apoi, croirea propriu-zisă înseamnă tăierea materialului, după un anumit tipar, în funcţie de modelul ales. După ce haina a fost croită, este pregătită pentru probă. La probă, croitorul aduce hainei corecţiile necesare (o mai lărgeşte sau o mai strâmtează, o lungeşte sau o scurtează etc.), astfel încât haina „să cadă“ cât mai bine pe cel care o probează. După una sau mai multe probe, haina este cusută şi finisată. Munca de croitor presupune migală, îndemânare, imaginaţie şi simţ estetic. Croitorul îl ajută pe fiecare dintre noi să îmbrace haina dorită şi potrivită.



41

Salt la Cuprins





27. Croitor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Diplomaţii reprezintă oficial o ţară în relaţiile cu celelalte ţări. Ei lucrează în ambasade, consulate etc. Diplomatul cunoaşte foarte bine câteva limbi străine de circulaţie internaţională, are o cultură generală solidă, e capabil să stabilească relaţii cordiale cu cei în faţa cărora îşi reprezintă ţara. Prin munca sa, diplomatul se îngrijeşte ca ţara sa şi poporul său să fie cunoscute în lume. De asemenea, diplomatul reprezintă şi apără interesele ţării sale în cursul negocierilor cu oficialii altor state. Diplomaţii se preocupă permanent ca relaţiile ţării lor cu celelalte ţări să fie cât mai bune. De multe ori în istoria omenirii, prin eforturile depuse de diplomaţi au fost evitate războaiele. Munca diplomaţilor presupune dragoste de ţară şi de oameni. Prin ei, între ţări se stabilesc relaţii de prietenie, de bună vecinătate, de întrajutorare.



42

Salt la Cuprins





28. Diplomat

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Dramaturgul scrie piese de teatru. Dramaturgul face o muncă de creaţie. Pentru a scrie piese de teatru este nevoie de talent, de inspiraţie, dar şi de multă muncă, depusă zi de zi, cu consecvenţă. Dramaturgul, prin fiecare piesă de teatru pe care o scrie, creează o lume. De la comediile care stârnesc hohote de râs, la dramele sau tragediile care aduc lacrimi în ochii spectatorilor, piesele de teatru reprezintă un act de cultură. Aprecierea publicului şi cronicile laudative ale criticilor de teatru sunt încununarea cu succes a muncii dramaturgului. Mai mult decât atât, piesele de teatru de mare valoare, precum cele scrise de Shakespeare devin repere ale culturii mondiale. Dramaturgii români au o însemnată contribuţie la istoria teatrului universal, întrucât personalitatea cheie a teatrului modern este românul Eugen Ionescu.



43

Salt la Cuprins





29. Dramaturg

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Dresorul este cel care învaţă animalele să facă, la poruncă, anumite mişcări. Dresorul, prin repetiţii sistematice, le creează animalelor anumite deprinderi. Munca dresorului se desfăşoară în general la circ. Există însă şi situaţii în care animalele (de regulă, câinii) sunt dresate pentru operaţiuni de salvare a victimelor unor accidente, de căutare a persoanelor care s-au rătăcit, de căutare a unor răufăcători etc. Munca de dresor presupune curaj, întrucât unele animale, precum leul, tigrul, ursul sunt deosebit de periculoase. Dresorul iubeşte animalele şi comunică în condiţii excelente cu ele, ştiind să le răsplătească atunci când răspund bine la comenzile sale. Dresorul (dintr-un circ) este pe deplin răsplătit atunci când, în timpul spectacolelor, copiii aplaudă entuziasmaţi ghiduşiile, paşii de dans ori săriturile spectaculoase ale animalelor dresate.



44

Salt la Cuprins





30. Dresor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Economistul este persoana care, având o pregătire de specialitate, se ocupă cu studierea şi analiza problemelor economice. Economistul se ocupă de: – calcularea preţurilor produselor; – calcularea salariilor şi a pensiilor; – calcularea costurilor şi a profitului într-o unitate (fabrică, aeroport, tipografie etc.). Tot economistul este cel care stabileşte măsurile care trebuie luate pentru a dezvolta o anumită activitate (de exemplu – ce trebuie făcut ca o fabrică de autoturisme să producă mai multe autoturisme?) sau pentru a economisi banii şi celelalte resurse. Prin ceea ce face, economistul îi ajută pe oamenii care desfăşoară alte activităţi să obţină produse cât mai multe, de înaltă calitate, cu cheltuieli cât mai mici şi pe manageri să ia cele mai bune decizii.



45

Salt la Cuprins





31. Economist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Educatoarea, având o pregătire specială, se ocupă de educarea celor mici (în grădiniţe şi cămine). Munca de educatoare presupune în primul rând o mare dragoste pentru copii. Această dragoste trebuie să fie dublată de căldură sufletească, sensibilitate şi multă răbdare. Educatoarea are o muncă de mare răspundere: pe de o parte ea trebuie să fie atentă clipă de clipă la copii, pentru a nu li se întâmpla ceva rău (să nu se lovească, să nu se rănească etc.); pe de altă parte, ea trebuie să-i educe pe copii, învăţându-i cum să se comporte, să deseneze, să recite poezii, să cânte şi chiar să se joace. Mai mult decât atât, educatoarea are grijă ca fiecare copil să mănânce şi să se odihnească. Prin efortul şi priceperea educatoarei, preşcolarii sunt pregătiţi să intre în clasa I, să înceapă viaţa de elev.



46

Salt la Cuprins





32. Educatoare

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Electricianul este persoana care lucrează la maşini, instalaţii, aparate electrice sau se ocupă cu repararea acestora. Deci, dacă se defectează o priză sau dacă vrem să avem becuri pe balcon, chemăm un electrician pentru a remedia defecţiunea sau pentru a face instalaţia necesară. Tot electricienii se ocupă de instalarea şi menţinerea sistemului energetic naţional. Meseria de electrician presupune îndemânare, atenţie deosebită la fiecare intervenţie, întrucât curentul electric este periculos, putând provoca arsuri sau chiar moartea. Datorită muncii electricianului, fiecare dintre noi se poate bucura de beneficiile luminii electrice şi ale aparatelor care funcţionează pe bază de curent electric, fiind greu de imaginat viaţa fără toate acestea.



47

Salt la Cuprins





33. Electrician

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Farmacistul este persoana care, având o pregătire de specialitate, se ocupă cu prepararea şi vânzarea medicamentelor. Prepararea medicamentelor se face pe baza unor reţete, în laboratoare speciale sau în farmacii (în cazul unor medicamente simple: creme, soluţii etc.). Prepararea medicamentelor este o muncă de mare răspundere. Într-un medicament intră uneori zeci de substanţe. Farmacistul este cel care, cu desăvârşită rigoare şi precizie, asigură combinarea acestor substanţe, în cantităţile corespunzătoare, astfel încât medicamentele să aibă efectul dorit, adică să vindece. Farmacistul care lucrează într-o farmacie se ocupă cu: aşezarea medicamentelor în ordine, păstrarea lor în condiţii bune şi vânzarea lor. Desfăşurată sub semnul grijii faţă de om, munca farmacistului este dedicată sănătăţii omului.



48

Salt la Cuprins





34. Farmacist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Fermierul este persoana care conduce o fermă (gospodărie) agricolă. El organizează şi supraveghează toate lucrările din fermă: cultivarea terenurilor, creşterea animalelor, strângerea recoltelor, depozitarea şi vânzarea produselor obţinute. Pentru realizarea lucrărilor agricole, de regulă sunt angajaţi mai mulţi lucrători, aceştia fiind sub controlul fermierului. O muncă desfăşurată în cea mai mare parte a timpului în aer liber, de cele mai multe ori din zorii zilei şi până după asfinţitul soarelui, munca de fermier este de regulă făcută de cei care s-au născut şi au crescut la ţară. Însă oricine vrea să evite poluarea, zgomotul şi stresul oraşului se poate face fermier. Fermierul iubeşte natura, iubeşte pământul şi roadele pe care acesta le dă an de an şi iubeşte foarte mult animalele.



49

Salt la Cuprins





35. Fermier

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Fotograful face fotografii de foarte înaltă calitate. Munca de fotograf necesită simţ artistic şi dragoste de frumos. De aceea, când mergem la fotograf pentru a face o fotografie, acesta ne cere în primul rând să ne aranjăm ţinuta şi pieptănătura, apoi are grijă să ne aşeze într-o poziţie care să ne avantajeze. Există şi fotografi care se ocupă de realizarea reproducerilor de artă, sau de fotografii artistice pentru cărţi, reviste, afişe etc. Aceştia fac zeci, sute sau chiar mii de fotografii pentru a alege una care să fie publicată. O şedinţă foto poate dura şi 10-12 ore, timp în care fotograful face fotografii, urmând a se alege una singură – cea care va vedea lumina tiparului. Fotografiile sunt pentru fiecare dintre noi, fie un excelent prilej de aduceri aminte, fie o ocazie de a ne bucura privirea şi mintea – în cazul fotografiilor artistice. Iată de ce, ca fotograf, poţi avea mari satisfacţii.



50

Salt la Cuprins





36. Fotograf

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Fotoreporter este persoana care face fotografii pentru un ziar, o revistă etc. Fotoreporterul trebuie să meargă permanent pe teren pentru a face fotografii. Fiecare fotografie apărută într-un ziar sau o revistă poartă amprenta talentului artistic al fotoreporterului. Munca de fotoreporter cere mult dinamism şi un dezvoltat simţ al realităţii, pentru a surprinde în fiecare fotografie cel mai semnificativ şi relevant aspect. De asemenea este nevoie de simţ artistic, de originalitate, de îndrăzneală. Articolele, ştirile, interviurile din ziare şi reviste, însoţite fiind de fotografiile realizate de fotoreporteri, devin mai expresive şi mai interesante pentru noi, cititorii. De foarte multe ori, aceste fotografii dau greutate textului pe care îl ilustrează. Ele fac mai clare informaţiile din text şi dau aerul de autenticitate.



51

Salt la Cuprins





37. Fotoreporter

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Frizerul este persoana care, lucrând într-o frizerie – se ocupă cu tunsul şi frizatul (aranjarea) părului, precum şi cu bărbieritul. Munca frizerului presupune un considerabil efort fizic pentru că, pentru a tunde sau a bărbieri pe cineva, frizerul trebuie să stea în picioare. De asemenea, această muncă necesită multă îndemânare şi grijă în mânuirea instrumentelor – foarfecă, pieptene, lamă de ras etc. Frizerul are bucuria de a cunoaşte permanent oameni noi şi de a interacţiona cu aceştia, de a avea conversaţii interesante cu ei. Aceasta îl face să devină şi el o personalitate interesantă pentru ceilalţi, o sursă de informaţii, de glume, anecdote, care fac plăcute conversaţiile în care se implică. Prin munca sa, frizerul îi ajută pe bărbaţi să arate îngrijit şi frumos.



52

Salt la Cuprins





38. Frizer



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Geologul este specialistul care se ocupă cu studierea modului de formare şi alcătuire a globului terestru (a pământului) precum şi cu evoluţia acestuia de-a lungul timpului. Geologul îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în mijlocul naturii. Analizând diferitele feluri de roci, pietre, soluri etc., geologul aduce informaţii despre pământ şi bogăţiile acestuia. Acest date culese de geolog pe teren sunt apoi prelucrate de alţi specialişti; astfel se descoperă ce resurse se află într-o anumită zonă geografică. Lucrând în aer liber, făcând o muncă ce presupune multă mişcare, geologul este un mare iubitor de natură. Geologul, parcurgând cu pasul mulţi kilometri în fiecare zi, urcând şi coborând dealurile şi munţii ori străbătând câmpiile, are şansa de a cunoaşte mereu locuri noi, de a întâlni oameni noi.



53

Salt la Cuprins





39. Geolog

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Ghidul este persoana care însoţeşte un grup de turişti, călăuzindu-i şi oferindu-le informaţii despre obiectivele turistice vizitate, traseele parcurse, istoria locurilor, obiceiurile şi tradiţiile locuitorilor etc. Ghidul trebuie să cunoască cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională pentru a putea comunica cu turiştii (în cazul turiştilor străini). De asemenea, trebuie să cunoască foarte bine locurile vizitate, pentru a oferi turiştilor informaţii corecte, complete şi interesante. Ghidul răspunde permanent întrebărilor pline de curiozitate ale turiştilor, o cultură generală solidă fiind absolut necesară pentru această meserie. Venind mereu în contact cu oameni noi, străbătând în lung şi în lat zonele turistice ale ţării şi ale lumii, ghidul se află mereu în călătorie şi nu are niciodată timp să se plictisească.



54

Salt la Cuprins





40. Ghid



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Graficianul realizează desene pentru cărţi, reviste, afişe, albume, filme de desene animate, precum şi pentru diferite obiecte (materiale) – tricouri, baloane, panouri publicitare etc. Munca graficianului presupune talent, imaginaţie, sensibilitate şi îndemânare. Fiecare desen, pentru a fi adus la forma sa finală, necesită realizarea unei schiţe, apoi a mai multor variante, până când se ajunge la rezultatul dorit. Acordând atenţie fiecărui detaliu al desenului, graficianul are o muncă de mare migală. Munca de grafician este una de creaţie, desfăşurată sub semnul frumosului. Cărţile şi revistele care conţin desene – în special cele pentru copii – sunt mult mai atractive pentru cititori, ajutându-i să înţeleagă mai bine textul. Iar filmele de desene animate, care fascinează milioane de copii, fără munca graficianului nu ar fi existat.



55

Salt la Cuprins





41. Grafician

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Grădinarul este persoana care se ocupă cu cultivarea şi îngrijirea unei grădini. Grădinarul este cel care sădeşte florile, le îngrijeşte, asigurându-le apa necesară, îngrăşarea pământului şi curăţarea de frunze uscate. Tot el se ocupă cu plantarea şi îngrijirea pomilor fructiferi şi a legumelor. De asemenea, plantarea florilor şi amenajarea spaţiilor verzi dintr-un parc ţin tot de munca grădinarului. Grădinarul trebuie să ştie pentru fiecare floare, plantă, pom fructifer sau zarzavat când anume se face însămânţarea, de ce fel de pământ şi îngrăşământ este nevoie, cât de des trebuie udate etc. Lucrând în aer liber, în mijlocul florilor şi al arborilor, grădinarul, prin munca sa, ne aduce fructe şi legume proaspete pe masă şi flori în glastră.



56

Salt la Cuprins





42. Grădinar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Horticultorul se ocupă cu studiul cultivării pomilor, legumelor, florilor şi cu aspectul estetic al parcurilor. De asemenea, se îngrijeşte de răsadniţe şi sere. Cultivarea pomilor, legumelor şi florilor nu se face la întâmplare, ci după nişte reguli foarte precise, privind: perioada în care se fac însămânţările, asigurarea solului potrivit, a îngrăşămintelor necesare, irigare suficientă şi la momentul potrivit etc. Munca horticultorului presupune multă grijă, sensibilitate şi dragoste de natură şi de frumos. Horticultorul este înarmat cu mult mai multe cunoştinţe de specialitate decât grădinarul. Ori de câte ori ne bucurăm de priveliştea oferită de un parc, de o grădină sau de o livadă, să ne gândim că această bucurie o datorăm şi horticultorului.



57

Salt la Cuprins





43. Horticultor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Infirmiera este persoana care lucrează într-un spital, policlinică etc., ocupându-se de îngrijirea bolnavilor. Ce face infirmiera într-un spital? Îi ajută pe bolnavi să se deplaseze, aduce mâncare la patul bolnavului, schimbă aşternuturile etc. Infirmiera trebuie să fie o fire răbdătoare, blândă şi comunicativă, gata în orice moment să-l ajute pe cel aflat în suferinţă. Prin munca sa, infirmiera îi ajută pe bolnavi să suporte mai uşor suferinţele pricinuite de boală, sprijinindu-i ori de câte ori au nevoie. Medicii apelează de asemenea la infirmieră, cerându-i să realizeze diverse operaţiuni care fac mai comodă, într-un fel sau altul, şederea în spital a pacienţilor. Munca de infirmieră este una pusă în slujba ajutorării semenilor.



58

Salt la Cuprins





44. Infirmieră

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Inginerul este un specialist în problemele tehnice, adică în tot ce ţine de: maşini, calculatoare, instalaţii etc. Inginerii sunt specializaţi pe diferite domenii. Astfel, există ingineri care se ocupă de avioane, alţii care se ocupă de drumuri şi poduri, alţii care se ocupă de comunicaţii (prin telefon, prin satelit), ingineri specialişti în mecanică, alţii specialişti în construcţii, alţii în electronică etc. În firmele mari, un rol cheie îl joacă inginerii de sistem, care pun laolaltă şi întreţin reţelele locale de calculatoare. Inginerii fac ca viaţa noastră să fie mai confortabilă şi mai uşoară, punându-ne la dispoziţie o mulţime de produse realizate datorită priceperii lor: de la autoturism – la televizor, de la şuruburi – la frigider, de la biciclete – la nave cosmice, de la barca cu motor – la calculator şi multe altele.



59

Salt la Cuprins





45. Inginer

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Instalatorul este persoana calificată în montarea şi repararea instalaţiilor. Astfel, instalatorul se ocupă cu montarea şi repararea chiuvetelor, a ţevilor prin care circulă apa, a robinetelor, caloriferelor etc. Munca de instalator presupune multă îndemânare şi atenţie. În plus, răbdarea şi dorinţa de a sări imediat în ajutorul clientului sunt calităţi care îl fac indispensabil în situaţiile de urgenţă (de exemplu, o inundaţie). Fiecare dintre noi avem nevoie de priceperea instalatorului ori de câte ori dorim să schimbăm o instalaţie veche sau să reparăm defecţiunile apărute la cele existente. Instalatorul este „prietenul“ familiei. Adeseori apelăm la el pentru a-i cere ajutorul. Nu de puţine ori pe instalator îl chemăm sâmbăta sau duminica pentru rezolvarea unor „urgenţe“. Cei pasionaţi de munca lor răspund „Da“ la fiecare apel.



60

Salt la Cuprins





46. Instalator

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Învăţătorul este persoana care îi învaţă pe copii, în primele clase de şcoală, să scrie, să citească, să socotească. Tot învăţătorul este cel care îi învaţă pe copii primele lucruri despre desen, muzică, sport, despre mediul înconjurător, geografie, istorie şi educaţie civică. Învăţătorii sunt oameni care nutresc o mare dragoste pentru copii. Chiar şi atunci când îi dojenesc pe elevi, tot din dragoste şi grijă pentru ei o fac. Munca de învăţător presupune un considerabil efort fizic: învăţătorul stă de regulă în picioare în timpul orelor, scriind la tablă sau plimbându-se printre băncile elevilor. Pe lângă efort fizic, munca învăţătorului presupune o mare capacitate de concentrare (pentru a explica elevilor, pe înţelesul lor, cunoştinţele predate) şi o atenţie deosebită, clipă de clipă, la tot ce se întâmplă în clasă, la fiecare elev în parte.



61

Salt la Cuprins





47. Învăţător

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

62

Salt la Cuprins



                                            

Învăţătorul trebuie să aibă şi o cultură generală solidă pentru a putea da elevilor explicaţii suplimentare, ori de câte ori este nevoie şi pentru a răspunde întrebărilor acestora. Munca învăţătorului nu se limitează la activităţile desfăşurate în sala de clasă. Învăţătorul este o persoană care citeşte mult, care studiază tot timpul. Învăţătorii aleg sau creează chiar ei materiale didactice foarte utile în munca cu elevii, dând dovadă de bun gust, discernământ şi creativitate. Toate acestea se reflectă şi în personalitatea în formare a elevilor, care învaţă câte ceva din tot ce face un învăţător pentru ei. Deşi ca elev nu-ţi dai seama, învăţătorul îşi pregăteşte şi el lecţiile acasă. Îşi planifică temele, strânge materiale pe care să le prezinte elevilor, îşi face un plan pentru fiecare lecţie. Apoi, învăţătorul are de corectat şi de evaluat lucrările pe care le dă elevilor. Să nu uităm că tot învăţătorul este cel care organizează serbările – fiind adevăratul regizor – scenograf al acestora. Învăţătorii sunt nişte adevăraţi părinţi pentru elevii lor: îi supraveghează, îi îndrumă şi îi ocrotesc, atâta timp cât aceştia se află la şcoală. Sub privirile învăţătorului, elevii cresc, se formează, devenind pe zi ce trece mai învăţaţi, mai educaţi. Învăţătorul este persoana pe care nu o uităm niciodată. Prin munca sa, învăţătorul marchează viaţa fiecăruia dintre noi, fapt pentru care îi suntem mereu recunoscători.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Judecătorul este cel care, prin munca sa de zi cu zi, face ca dreptatea să triumfe. În faţa judecătorului sunt aduşi (de către procuror) cei care au săvârşit fapte grave (furt, omor, înşelăciune etc.). Tot în faţa judecătorului vin şi persoanele care, considerând că li s-a încălcat un drept, doresc să li se facă dreptate. Sarcina judecătorului – aceea de a face dreptate – nu este deloc uşoară. În munca sa judecătorul trebuie să aplice cu stricteţe legile. După ce ascultă cu atenţie tot ceea ce au de spus persoanele care se află în faţa sa pentru judecată, după ce analizează toate dovezile (cercetând documente, ascultând martorii), judecătorul ia o hotărâre. Prin hotărârile pe care le ia, judecătorul restabileşte dreptatea, pedepsindu-i pe cei vinovaţi şi repunându-i pe cei nevinovaţi în drepturi, lucru esenţial pentru bunul mers al societăţii.



63

Salt la Cuprins





48. Judecător

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Jurisconsultul (consilierul juridic) este un specialist în drept, adică în cunoaşterea legilor. El lucrează în diferite instituţii (primării, ministere etc.) sau întreprinderi (firme). Consilierul juridic întocmeşte o serie de documente, îi sfătuieşte, în probleme de drept, pe cei care conduc instituţia în care lucrează, prezentându-le legile şi învăţându-i cum să le aplice în activitatea practică, se îngrijeşte ca fiecare lege nou apărută să fie cunoscută şi aplicată în instituţia sa. Prin munca sa, jurisconsultul veghează la respectarea legilor, ajutându-i pe cei care nu au cunoştinţe de drept să le cunoască şi să le aplice. Cunoaşterea legilor este importantă şi obligatorie; cine le încalcă ajunge să fie pedepsit. Consilierul juridic este un om al legii, al dreptăţii, al corectitudinii.



64

Salt la Cuprins





49. Jurisconsult

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Laborantul realizează experienţe şi alte lucrări de laborator, cum ar fi: verificarea purităţii apei; verificarea compoziţiei alimentelor – pentru a stabili dacă sunt bune pentru consum sau sunt alterate; în medicină – analiza probelor de sânge sau urină, pentru a stabili dacă persoana de la care s-au recoltat acestea este bolnavă sau nu, iar dacă este bolnavă, prin analizele de laborator se stabileşte cauza sau natura bolii. Laborantul se ocupă şi cu întreţinerea instrumentelor (eprubete, pensete, lupe etc.), a aparatelor (microscoape, aparate de măsurat etc.), a substanţelor şi materialelor necesare realizării experienţelor. El are dexteritate, răbdare şi atenţie în tot ce face. O muncă pusă în slujba ştiinţei şi a cunoaşterii, munca de laborant este de regulă aleasă de cei pasionaţi de fizică, chimie, biologie.



65

Salt la Cuprins





50. Laborant

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Lăcătuşul este persoana care lucrează cu metalul. Mai exact, el confecţionează diverse piese din metal care urmează a fi asamblate. Lăcătuşul este cel care face şi repară, printre altele, lacăte, chei, broaşte pentru uşi etc. Aţi rămas vreodată pe dinafară pentru că v-aţi pierdut sau vi s-a rupt cheia de la intrarea în casă? Dacă da, atunci sigur aţi apelat la un lăcătuş. Munca de lăcătuş necesită multă îndemânare şi răbdare, iar uneori inventivitate, pentru că niciodată o situaţie nu este identică cu alta şi mereu e nevoie de o soluţie nouă, aplicată conform datelor respectivei situaţii. Fiecare dintre noi, pentru a duce o viaţă confortabilă şi în condiţii de siguranţă are nevoie ca uşile casei să se poată încuia şi descuia. Pentru aceasta şi pentru multe altele (mai puţin vizibile) avem nevoie de priceperea unui lăcătuş.



66

Salt la Cuprins





51. Lăcătuş

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Managerul – sau directorul – este persoana care se ocupă cu conducerea unei întreprinderi (firme). Munca de manager înseamnă: – stabilirea strategiei şi tacticii prin care se poate realiza obiectul de activitate al firmei pe care o conduce; – organizarea întregii activităţi a firmei (stabileşte de câţi salariaţi are nevoie firma, îi angajează, le explică ce au de făcut etc.); – îndrumarea şi controlul muncii oamenilor din firmă; – stabilirea contactelor cu alte firme (de la care cumpără materii prime, materiale etc. sau către care vinde produsele firmei sale); – vânzarea produselor sau a serviciilor oferite de firma pe care o conduce.



67

Salt la Cuprins





52. Manager

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

68

Salt la Cuprins



                                            

Munca de manager necesită mult efort fizic şi intelectual, o bună capacitate de a comunica cu oamenii, capacitatea de a fixa obiectivele firmei şi de a canaliza eforturile tuturor angajaţilor în această direcţie, o bună cunoaştere a legilor. Deşi de multe ori este epuizantă, munca managerului este frumoasă tocmai datorită faptului că este complexă şi dificilă. De asemenea, a fi manager presupune un grad mare de libertate, pentru că îţi poţi organiza timpul şi activitatea exact cum doreşti sau cum ţi se pare că e mai bine pentru ca rezultatele muncii tale să fie cele aşteptate. Fiecare produs pe care îl cumpărăm este rezultatul muncii oamenilor. De regulă, la realizarea unui produs participă mai multe persoane, care au meserii diferite. De exemplu, pentru ca în magazine să ajungă pungile cu lapte, la fabrica de prelucrare a laptelui, cineva se ocupă cu procurarea laptelui, altcineva cu ambalarea lui în pungi, altcineva cu păstrarea lui în condiţii bune, altcineva cu transportul laptelui, altcineva contabilizează toate aceste operaţiuni etc. Munca tuturor acestor oameni se desfăşoară sub supravegherea şi controlul managerului. Oamenii de ştiinţă au stabilit ca pe primul loc într-un top al meseriilor din punct de vedere al stresului – se află managerul. Pe locul doi se află meseria de profesor. Aceasta înseamnă că un bun manager, ca şi un bun profesor, trebuie să dovedească o mare rezistenţă la stres, un control aproape total asupra propriei reacţii la stres şi la situaţii neprevăzute, un înalt grad de flexibilitate şi capacitatea de a lua decizii rapid, de multe ori chiar fără a avea toate datele.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Manechin este persoana care prezintă moda vestimentară pentru public. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot îmbrăţişa această meserie. Persoana care este manechin trebuie să aibă, în primul rând, o serie de calităţi fizice: să fie frumoasă, suplă, înaltă, să aibă mers şi mişcări elegante şi graţioase. Multe manechine ajung să fie cunoscute în lumea întreagă pentru frumuseţea şi graţia lor. Deşi, la prima vedere, pare simplu să te urci pe scenă şi să faci câţiva paşi, în realitate, munca de manechin presupune mult efort. Pentru fiecare apariţie pe scenă se fac ore şi ore de repetiţii, se exersează fiecare mişcare, fiecare gest. Prin graţia cu care prezintă veşmintele creatorilor de modă, manechinii dau viaţă noilor modele, contribuind la succesul acestora în faţa publicului.



69

Salt la Cuprins





53. Manechin

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Marinarul este persoana care face parte din echipajul unei nave (vas care circulă pe ocean, mare, fluviu etc. şi care transportă oameni sau mărfuri). Marinarul este un om curajos. El străbate mările şi oceanele lumii, pe vreme bună şi pe vreme de furtună, pe lumină şi pe întuneric, fiind într-o continuă confruntare cu valurile, cu vânturile şi cu ploile. Marinarul trebuie să aibă o serie de deprinderi pentru a manevra şi a asigura funcţionarea vasului, trebuie să nu-şi piardă cumpătul în momentele dificile, trebuie să aibă spiritul lucrului în echipă. Deşi este nevoit să petreacă mult timp departe de casă şi de familie, marinarul are o muncă foarte frumoasă, aflându-se într-o continuă călătorie. Străbătând lumea în lung şi în lat, marinarul cunoaşte mereu locuri şi oameni noi venind în contact cu diverse culturi şi civilizaţii.



70

Salt la Cuprins





54. Marinar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Mecanicul este persoana care se ocupă cu repararea, întreţinerea, montarea diferitelor aparate, maşini, utilaje. Astfel, există mecanici-auto – care repară autoturismele, mecanici de avioane – care se ocupă de repararea lor, mecanici de locomotivă – care se ocupă de conducerea, repararea şi întreţinerea acestora. mecanici de navă – fără de care viaţa marinarilor ar fi în pericol etc. Meseria de mecanic necesită îndemânare, răbdare şi simţ al răspunderii (o greşeală poate genera un accident). Bineînţeles că toate acestea trebuie să fie dublate de temeinice cunoştinţe tehnice, cunoştinţe dobândite de cel ce este mecanic într-o şcoală de specialitate. Datorită muncii mecanicilor, circulăm în siguranţă ori de câte ori ne urcăm într-un autobuz, tren sau avion.



71

Salt la Cuprins





55. Mecanic

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Medicul este cel care, zi de zi, îşi ajută semenii să învingă boala şi să se bucure de sănătate. Îl întâlnim în spitale, în policlinici şi dispensare, în cabinetele medicale şcolare, în maşinile salvării. Medicul, pe baza unui consult medical, stabileşte dacă suferim sau nu de o boală. De asemenea, medicul stabileşte ce tratament trebuie să urmăm pentru a ne vindeca şi tot el ne supraveghează permanent, până la însănătoşirea deplină. Meseria de medic este pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă: • Ca medic este obligatoriu să studiezi permanent pentru a fi la curent cu tot ce este nou: ce tratamente sau medicamente noi s-au descoperit, ce aparate medicale s-au inventat. Domeniul medicinei este deosebit de dinamic, numeroase descoperiri noi şi invenţii îl fac extrem de înnoitor şi de aceea medicii



72

Salt la Cuprins





56. Medic



Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

73

Salt la Cuprins



                                            

trebuie să acumuleze zilnic cantităţi însemnate de informaţii noi. La fiecare câţiva ani, volumul cunoştinţelor medicale se dublează. • Efortul fizic este de multe ori foarte mare, în special la medicii chirurgi (cei care fac operaţii), care trebuie să stea în picioare mai multe ore în şir pentru a face o operaţie. Chiar dacă se simt obosiţi, ei nu se pot aşeza pe scaun nici pentru cinci minute, pentru că nu pot întrerupe operaţia. Trebuie să rămână în picioare, să-şi controleze foarte bine fiecare mişcare şi fiecare gest, să se concentreze asupra intervenţiei pe care o fac. Un simplu tremur al mâinii datorat oboselii poate avea consecinţe grave pentru pacient. Deci, medicul are nevoie de forţă fizică, de vigoare, de putere, pentru a face faţă tuturor solicitărilor. • Răspunderea medicului este foarte mare. De multe ori, medicul are în mâinile sale viaţa pacientului, fiind nevoit să ia decizii în fracţiuni de secundă. O întârziere de câteva minute sau o decizie greşită poate costa viaţa unui om. Pentru a face faţă zi de zi acestor cazuri, este nevoie de o mare forţă psihică. Medicina fiind un domeniu extrem de vast şi de complex, este împărţită în mai multe ramuri. De aceea, există: medici generalişti – specializaţi în medicină generală; medici oftalmologi – specializaţi în problemele ochilor; medici ortopezi – specializaţi în tratarea oaselor fracturate; medici O.R.L.-işti – specializaţi în tratarea gâtului, nasului şi urechilor; medici stomatologi – specializaţi în tratarea dinţilor; medici pediatri – medici de copii. Lista specializărilor este mult mai lungă; v-am prezentat doar câteva, pentru a avea o imagine mai clară asupra acestei profesii.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Medicul veterinar se îngrijeşte de sănătatea animalelor (domestice). El ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor acestora, tratează animalele bolnave şi le supraveghează până la vindecarea completă. Munca de medic veterinar presupune dragoste de animale, sensibilitate, multă îndemânare. Îngrijindu-se de sănătatea animalelor, medicul veterinar are grijă, implicit, şi de cea a oamenilor, deoarece o bună parte din hrana omului este obţinută de la animale – lapte, unt, ouă, brânză, carne. Medicul veterinar îşi desfăşoară activitatea atât în cabinet, cât şi pe teren, la casele oamenilor. În cadrul fermelor zootehnice, medicul veterinar are un rol esenţial, deoarece el se ocupă de sănătatea tuturor animalelor care sunt crescute în fermă. O meserie frumoasă – în care grija şi dragostea pentru animale sunt cuvintele de ordine.



74

Salt la Cuprins





57. Medic veterinar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Militar este persoana care lucrează în cadrul armatei. Profesiunea de militar presupune: disciplină desăvârşită, o bună pregătire fizică pentru a face faţă orelor de instrucţie, adaptarea la rigorile vieţii militare, mult curaj şi spirit de sacrificiu (pentru situaţiile de luptă), capacitatea de a lucra în condiţii de tensiune maximă şi risc. Militarul este persoana care se pregăteşte permanent pentru situaţia în care ţara sa are nevoie de apărare (de regulă, în caz de război). Prin ceea ce face, militarul de profesie veghează la liniştea ţării şi menţinerea păcii, fiind gata să intervină imediat în caz de pericol. Munca militarului este una desfăşurată sub semnul iubirii de ţară şi de locuitorii ţării. Faptele de eroism ale militarilor sunt repere importante în istoria noastră şi a lumii.



75

Salt la Cuprins





58. Militar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Minerul, pentru a-şi face meseria, coboară zi de zi în subteran, în mină. Multe din bogăţiile pământului se află în subteran: sarea, cărbunii, minereurile (din care se extrag metale, precum: fierul, cuprul, aurul, argintul etc.). Aceste bogăţii sunt aduse la suprafaţa pământului de către mineri. Desfăşurându-se sub pământ, munca minerului nu este uşoară, necesitând în primul rând curajul de a coborî sub pământ zi de zi, apoi un considerabil efort fizic şi o bună stare de sănătate pentru a rezista la condiţiile de mediu din subteran. Minerul preţuieşte lumina zilei mai mult decât toţi cei care lucrează în condiţii obişnuite, dar ştie să găsească satisfacţii în munca sa importantă şi grea. O muncă frumoasă, prin care bogăţiile pământului sunt aduse la suprafaţă, la lumină, pentru ca noi toţi să putem beneficia de ele.



76

Salt la Cuprins





59. Miner



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Muzeograful se ocupă cu prezentarea pieselor dintr-un muzeu publicului care vizitează muzeul. De asemenea, muzeograful studiază istoria pieselor din muzeul în care lucrează, asigură păstrarea şi conservarea lor în bune condiţii. Munca de muzeograf presupune multă şi continuă documentare în domeniul istoriei, geografiei, artei şi culturii, pentru a putea oferi publicului informaţii corecte şi complete asupra exponatelor. Muzeograful este în măsură să răspundă tuturor întrebărilor puse de vizitatori. De aceea, el are şi o solidă cultură generală. Prin munca sa, muzeograful ne ajută să înţelegem şi să cunoaştem mai bine arta, istoria, obiceiurile înaintaşilor, tradiţiile, personalitatea şi realizările oamenilor de seamă ai ţării, evoluţia cunoaşterii umane în diverse domenii.



77

Salt la Cuprins





60. Muzeograf

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Muzicant este persoana care execută o compoziţie muzicală, ştiind să mânuiască un instrument muzical: vioară, pian, contrabas, chitară, saxofon, instrumente de percuţie etc. Această profesie necesită, pe lângă înclinaţie către muzică, perseverenţă şi disciplină pentru a exersa constant, cultură muzicală, capacitate de concentrare şi sensibilitate. Toţi instrumentiştii exersează multe ore în fiecare zi pentru a putea să se menţină în formă şi să execute fără greş partiturile. Graţie muncii muzicanţilor, creaţiile muzicale prind viaţă, spre bucuria celor care iubesc muzica. Ei vin să împlinească creaţia compozitorilor, oferindu-ne nouă, tuturor, posibilitatea de a cunoaşte şi a iubi muzica în toate formele ei: de la muzica clasică, la cea rock; de la muzica populară la cea pop; de la muzica folk, la cântecele pentru copii.



78

Salt la Cuprins





61. Muzicant

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Notarul este persoana care, fiind specialistă în cunoaşterea legilor, întocmeşte sau vizează anumite acte (documente), la cererea oricăruia dintre noi. La notar mergem pentru a face un act de vânzare-cumpărare pentru casă, pentru terenuri, pentru a face un testament (act prin care o persoană stabileşte cui revine averea sa după ce moare), pentru a face o împuternicire (act prin care îi dăm unei persoane dreptul de a ne reprezenta într-o anumită situaţie) etc. Notarul, prin munca sa, veghează la respectarea legilor, îi ajută pe oameni să obţină diverse documente, îi sfătuieşte cum să procedeze pentru a nu încălca legile. Munca de notar presupune multă atenţie (la întocmirea actelor), răbdare în a-i asculta şi ajuta pe oameni, amabilitate.



79

Salt la Cuprins





62. Notar



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Optician este cel care face, repară sau vinde ochelari. Opticianul are o muncă de mare precizie şi de mare răspundere. Vederea fiind atât de importantă pentru sănătatea omului, este necesar ca fiecare pereche de ochelari să fie executată foarte corect, pe baza reţetei medicului. O greşeală cât de mică poate provoca neplăceri (ameţeli, dureri de cap, greţuri etc) celui care poartă perechea de ochelari executată necorespunzător. Opticianul ne poate sfătui şi în privinţa formei de ochelari care ne avantajează estetic. Prin munca sa, opticianul îi ajută pe cei care au probleme cu vederea. Oferind fiecăruia perechea de ochelari potrivită, opticianul ne redă posibilitatea de a ne bucura de o vedere foarte bună. Meseria de optician este una pusă în slujba sănătăţii oamenilor.



80

Salt la Cuprins





63. Optician

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Ospătarul se ocupă cu servirea consumatorilor într-o pizzerie, într-un restaurant etc. Munca ospătarului necesită efort fizic (pentru a-i servi pe consumatori, ospătarul stă în picioare tot timpul), dinamism, îndemânare (pentru manevrarea farfuriilor, tacâmurilor, paharelor etc.) şi amabilitate. De asemenea, spiritul de intiţiativă, cel de observaţie şi zâmbetul sunt de mare ajutor în această meserie. Prin munca sa, ospătarul îi ajută pe cei care merg într-un restaurant să se simtă bine. Înconjurându-i cu atenţie pe consumatori, intervenind imediat atunci când aceştia au nevoie de ceva, supraveghind discret ca totul să meargă bine, ospătarul trebuie să fie o adevărată gazdă. Mereu cu un zâmbet amabil pe faţă şi cu o atitudine politicoasă, ospătarul se îngrijeşte ca fiecare client să se simtă în restaurant „ca acasă“.



81

Salt la Cuprins





64. Ospătar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Pădurarul se ocupă cu paza unei păduri. Deşi pădurea este foarte importantă pentru echilibrul mediului înconjurător şi pentru viaţa omului, există totuşi persoane care, prin fapte necugetate, fac rău pădurii. Din acest motiv este nevoie de pădurari. Pădurarul veghează ca oamenii să nu taie copacii din păduri, să nu facă focul în pădure (existând riscul de incendiu), să nu fie vânate animalele care populează pădurea. Tăierea copacilor şi vânarea animalelor dintr-o pădure se poate face numai pe baza unei aprobări date de instituţiile specializate. Cutreierând în lung şi în lat pădurea, zi de zi, pădurarul are bucuria de a munci în mijlocul naturii, în aer curat şi făcând multă mişcare. Datorită muncii pădurarilor, a vigilenţei acestora, pădurile sunt ocrotite, iar noi, iubitorii de natură, ne putem bucura de existenţa lor.



82

Salt la Cuprins





65. Pădurar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Pescarul se ocupă cu pescuitul, adică cu prinderea peştilor (sau a altor animale de apă) cu ajutorul unor instrumente speciale (undiţe, plase etc.). Munca de pescar necesită multă răbdare, întrucât, uneori, pentru a prinde un peşte este nevoie de ore întregi de stat la pescuit, pe malul apei. Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au asigurat o parte importantă a hranei prin pescuit, meseria de pescar fiind una dintre cele mai vechi meserii. Ea continuă şi astăzi să fie practicată, peştele fiind un aliment foarte hrănitor şi apreciat în întreaga lume. În multe zone turistice ale lumii, inclusiv pe litoralul românesc al Mării Negre, peştii care se prind în cursul zilei sunt predaţi seara la restaurantele de pe ţărm, pentru a oferi turiştilor o hrană proaspătă şi de calitate. Se ştie că peştele şi fructele de mare sunt o hrană delicioasă şi sănătoasă.



83

Salt la Cuprins





66. Pescar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Pictorul este artistul plastic care se ocupă cu pictura. Pictura poate fi realizată pe diverse suporturi: hârtie, carton, pânză, sticlă, lemn etc. Munca pictorului este o muncă de creaţie, este artă. Fiecare pictură exprimă atât talentul pictorului, cât şi personalitatea şi imaginaţia acestuia. Pe lângă îndemânare şi fantezie, munca pictorului presupune multe ore de lucru pentru fiecare pictură. Multe din capodoperele lumii au necesitat câţiva ani de muncă. Prin tablourile sale, pictorul interpretează realitatea în imagini vizuale, cu ajutorul formelor şi al culorilor, transmiţând o viziune sau trăire personală. Fiecare pictură este un izvor de emoţie pentru cei care o privesc. Prin creaţiile sale, pictorul face ca viaţa noastră să fie mai frumoasă, iar noi – mai sensibili, mai aproape de frumos.



84

Salt la Cuprins





67. Pictor



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Poliţistul este persoana care veghează la respectarea ordinii publice, intervenind atunci când această ordine este încălcată. De asemenea, poliţistul se ocupă cu prinderea răufăcătorilor. În acest fel, el face ca viaţa noastră să se desfăşoare normal. Munca de poliţist presupune un considerabil efort fizic: patrularea pe străzi, supravegherea şi dirijarea circulaţiei rutiere, intervenţia (la orice oră din zi şi din noapte) în locurile în care ordinea publică este încălcată etc. presupun un permanent consum de energie. În acelaşi timp, munca de poliţist necesită abilitate şi fler – pentru prinderea răufăcătorilor şi mult curaj, întrucât, de multe ori, poliţistul se confruntă cu oameni periculoşi. Veghind în orice clipă la liniştea noastră, poliţistul ne ajută pe noi toţi să ne simţim permanent în siguranţă.



85

Salt la Cuprins





68. Poliţist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Pompierul este cel care intervine atunci când se produce un incendiu. La stingerea unui incendiu participă, de fapt, o echipă de pompieri, ceea ce face ca spiritul de echipă şi cel de întrajutorare să fie foarte importante în această meserie. Meseria de pompier presupune o confruntare permanentă cu riscul, cu situaţiile limită, în care adesea se pune problema salvării de vieţi omeneşti. Nu de puţine ori, pompierii, în lupta cu flăcările, îşi riscă propria viaţă, pentru a salva vieţile celor aflaţi în pericol. Din cauza aceasta, pompierii au nevoie de antrenament continuu, de înţelegere a naturii pericolelor ce se pot ivi în munca lor, de disciplină, de curaj. Pompierii sunt consideraţi adevăraţi eroi, căci faptele lor, pline de curaj, sunt adevărate fapte de eroism, puse în slujba semenilor.



86

Salt la Cuprins





69. Pompier

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Poştaşul este persoana care duce corespondenţa (scrisori, telegrame, mandate etc.) la destinatari. Munca poştaşului presupune mers pe jos, zi de zi. Unii poştaşi îşi fac munca mergând pe bicicletă. Pentru a nu produce încurcături, poştaşul trebuie să fie deosebit de atent atunci când înmânează corespondenţa destinatarilor. Străbătând zilnic străzile localităţii în care lucrează, poştaşul cunoaşte foarte mulţi oameni. Prin munca sa, poştaşul face ca noi toţi să comunicăm unii cu alţii, prin intermediul scrisorilor. Deşi poşta electronică (e-mail-ul) devine tot mai răspândită şi accesul la Internet tot mai la îndemâna noastră, a tuturor, poşta tradiţională, cea în care poştaşul are un rol foarte important, rămâne principala cale de comunicare, în scris, la distanţă, pentru mulţi oameni.



87

Salt la Cuprins





70. Poştaş

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Preotul este persoana care se ocupă cu realizarea slujbelor religioase atât în biserică, cât şi în afara ei. Majoritatea slujbelor religioase au loc în zilele de sărbători religioase, precum şi în cazul unor evenimente, cum ar fi: botezul, căsătoria, înmormântarea. Preotul este un adevărat părinte pentru oamenii credincioşi. El ne cheamă permanent să credem în Dumnezeu, să ne iubim semenii, să facem numai fapte bune, să-i ajutăm pe cei nevoiaşi etc. Preotul ne ascultă atunci când vrem să mărturisim greşelile şi păcatele noastre şi tot el este cel care ne ajută cu un sfat, cu o vorbă bună, atunci când suntem într-o situaţie dificilă. Prin munca sa – închinată dragostei de Dumnezeu şi de oameni –, preotul ne ajută să fim mai buni, mai înţelepţi, mai răbdători, mai iubitori faţă de semeni, mai toleranţi, mai fericiţi.



88

Salt la Cuprins





71. Preot



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Procurorul este o persoană specializată în drept (în cunoaşterea şi aplicarea legilor), care luptă împotriva răufăcătorilor: hoţi, tâlhari, criminali. Printr-o muncă susţinută, adeseori istovitoare, procurorul se ocupă cu: descoperirea răufăcătorilor, cercetarea faptelor săvârşite de aceştia, strângerea dovezilor care demonstrează vinovăţia persoanei cercetate, arestarea infractorilor periculoşi. Tot procurorul este cel care, după strângerea tuturor dovezilor, cere judecătorului pedepsirea infractorului pentru faptele comise. Munca de procuror presupune mult curaj, o bună cunoaştere a oamenilor, răbdare, abilitate, dinamism. Prin munca sa, procurorul veghează ca legile să fie respectate, fiecare dintre noi să respecte drepturile celorlalţi, iar cei care săvârşesc fapte grave să fie pedepsiţi.



89

Salt la Cuprins





72. Procuror

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Profesorul este persoana care are o pregătire specială într-un anumit domeniu (matematică, fizică, istorie, geografie, muzică etc.) şi care predă o materie de învăţământ în şcoală. Profesorul, prin munca sa, participă la educarea fiecăruia dintre noi. Cu îndelungă răbdare şi înţelegere faţă de elevii săi, profesorul îi învaţă o anumită materie (limba română, matematica etc.), explicându-le cunoştinţele noi şi ajutându-i să le înţeleagă. Munca de profesor necesită o cultură generală solidă şi multă dragoste pentru copii, dublată de dorinţa de a-i îmbogăţi spiritual pe elevi. De asemenea, munca de profesor necesită mult studiu (în afara orelor de predare la clasă), o mare capacitate de concentrare şi de comunicare cu elevii. În orice domeniu, volumul informaţiilor se dublează la fiecare câţiva ani,



90

Salt la Cuprins





73. Profesor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

91

Salt la Cuprins



                                            

şi din cauza aceasta profesorii au nevoie să fie permanent la curent cu noutăţile. De asemenea, pedagogia şi metodica predării unei materii se înnoiesc continuu, specialiştii descoperă noi modalităţi de comunicare între dascăli şi învăţăcei, noi modalităţi de formare a elevilor de către profesorii lor, tot mai eficiente şi, de aceea, profesorii au un motiv în plus să continue să studieze, fiind la fel de activi în procesul de învăţare ca şi propriii lor elevi. Munca profesorului pare la prima vedere una de rutină – nespecialiştii putând să se întrebe ce face el altceva decât să repete pentru alţi elevi aceleaşi şi aceleaşi fraze şi formule. De fapt, lucrurile nu stau deloc aşa, pentru că pe de o parte informaţia se îmbogăţeşte permanent, iar pe de altă parte elevii au mereu alte necesităţi. Profesorul este în permanenţă un creator. Toate eforturile unui profesor sunt pe deplin răsplătite atunci când elevii reuşesc să obţină rezultate foarte bune la învăţătură, la examene şi concursuri şi, în final, reuşesc într-o carieră sau alta. Profesorii sunt modele pentru elevii lor. De fapt, un profesor îi învaţă pe elevii săi mai mult decât materia pe care o predă. Un profesor îi învaţă pe elevi cum să se comporte unii cu alţii, cum să înveţe, cum să se poarte în anumite situaţii, cum să facă faţă unor evenimente neprevăzute. Un profesor, prin ţinuta sa, prin comportamentul şi atitudinea pe care le are faţă de elevii săi, prin tot ceea ce face la catedră, dar şi în afara sălii de clasă – modelează personalităţile în formare ale elevilor. Meseria de profesor, o meserie minunată, de formare, învăţare şi modelare a copiilor şi a tinerilor.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Programatorul este persoana care, pe baza unei pregătiri de specialitate, realizează programe pentru calculatoare. Fără aceste programe (soft-uri) calculatorul ar fi un obiect de mobilier şi atât. Programele sunt cele care îi dau viaţă. Munca programatorului este o muncă de creaţie. Programatorul este o persoană fascinată de calculator, care petrece ore în şir în faţa acestuia. Munca de programator presupune: exactitate, logică, imaginaţie, capacitate de generalizare şi abstractizare. Munca de programator este una fără de care, în acest moment, viitorul omenirii nu poate fi conceput. De la jocurile pentru copii, la aplicaţiile din medicină, de la programele folosite pentru editarea cărţilor, la cele care supraveghează zborul în cosmos, activităţile oamenilor devin tot mai dependente de calculator şi, implicit, de munca programatorului.



92

Salt la Cuprins





74. Programator

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Proiectantul este persoana care întocmeşte proiecte, adică, pe o planşă de carton sau hârtie realizează schiţa unui aparat, a unui utilaj, a unei construcţii. Aproape tot ce există în jurul nostru, a avut nevoie, la început, de un proiect, de o schiţă: de la jucării, la autoturisme; de la avion, la sistemul de încălzire al unei clădiri etc. Pe baza acestei schiţe făcută de proiectant, se trece la realizarea efectivă a lucrărilor de către alţi specialişti. Proiectantul lucrează folosind date tehnice foarte precise. Munca de proiectant presupune exactitate şi rigoare, îndemânare şi migală. De priceperea proiectantului este nevoie în aproape toate domeniile de activitate. Astăzi, proiectele se realizează de cele mai multe ori, cu ajutorul calculatorului şi al unor programe specializate.



93

Salt la Cuprins





75. Proiectant

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Recepţioner este persoana care lucrează într-un hotel, motel etc., ocupându-se cu: primirea turiştilor, cazarea acestora, înregistrarea turiştilor în evidenţa hotelului, eliberarea cheilor de la cameră către aceştia. De asemenea, recepţionerul trebuie să se ocupe de rezolvarea problemelor turiştilor privind: repararea unor defecţiuni din camerele de hotel, rezervarea de bilete pentru transport, pentru vizitarea obiectivelor turistice etc. Recepţionerul este primitor şi comunicativ, fiind prima persoană cu care se întâlnesc turiştii atunci când vin în hotel. De asemenea, recepţionerul cunoaşte una sau două limbi de circulaţie internaţională, pentru a putea comunica cu turiştii străini. Mereu în postura de gazdă, recepţionerul oferă toată atenţia cuvenită oaspeţilor. Astfel, aceştia se simt foarte bine pe toată durata şederii în hotel.



94

Salt la Cuprins





76. Recepţioner

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Redactor este persoana care lucrează la un ziar sau revistă, la un post de radio sau TV, ocupându-se cu redactarea (compunerea şi scrierea) articolelor, ştirilor din publicaţia respectivă sau transmise de postul respectiv. De regulă, redactorii sunt specializaţi pe diferite domenii. Astfel, la apariţia unei publicaţii participă mai mulţi redactori: unul specializat în probleme de cultură, altul – în probleme de sănătate, altul – în domeniul sportului sau în domeniul economic etc. Munca acestor redactori este de a formula în scris diverse informaţii, ştiri sau opinii. Redactorul trebuie să stăpânească foarte bine limba în care se exprimă, să aibă capacitatea de a reda clar şi concis ideile, să folosească un limbaj ales, cultivat. Redactor este şi persoana care lucrează în cadrul unei edituri, ocupându-se de cărţile care urmea-



95

Salt la Cuprins





77. Redactor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru



  

96

Salt la Cuprins



                                            

ză să vadă lumina tiparului. Într-o editură, redactorul colaborează cu autorul pentru ca acesta să aducă manuscrisul cărţii sale la cel mai bun stadiu posibil înainte de publicare. Redactorul, în paginile lucrării de care se ocupă, are grijă ca exprimarea să fie corectă şi clară, firească şi pe înţelesul cititorilor cărora li se adresează cartea. Pentru aceasta, el îi atrage atenţia autorului asupra elementelor ce trebuie îmbunătăţite, cel mai adesea oferind şi soluţia pe care autorul o poate accepta sau respinge. În cadrul editurilor, redactorii sunt specializaţi pe diferite limbi (română, engleză, franceză, italiană etc.), pe diferite domenii (istorie, geografie, matematică etc) sau tipuri de cărţi: dicţionare, beletristică etc. Redactorul trebuie să ştie să lucreze în echipă, deoarece pentru publicare unei cărţi el trebuie să lucreze atât cu autorul cărţii, cât şi cu alţi specialişti – cu tehnoredactorul, cu corectorul, cu graficianul şi nu în ultimul rând cu editorul. De fapt, redactorul cărţii este cel care se îngrijeşte ca directivele date de editor să se transpună în practică. Editorul stabileşte cum va apărea cartea, ce format va avea, câte pagini, dacă va avea sau nu grafică şi ce tip de grafică va avea, dacă lucrarea va fi ilustrată, pe ce hârtie se va tipări, cum va arăta coperta etc. Redactorul este cel care se îngrijeşte ca toate aceste obiective să fie realizate întocmai cum a hotărât editorul. Datorită muncii redactorului, noi, cititorii, ne putem bucura de o lectură plăcută şi educativă, textele trecute prin „mâna redactorului“ fiind, de cele mai multe ori, fără greşeală.

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Regizorul regizează filmele, piesele de teatru, spectacolele muzicale, emisiunile TV etc. Regizorul organizează din punct de vedere artistic şi tehnic spectacolul. El îi îndrumă pe actori la repetiţii, cerându-le să facă anumite mişcări sau gesturi, să afişeze o anumită expresie, să aibă o anumită intonaţie atunci când dau o replică, conform concepţiei sale regizorale. Regizorul trebuie să aibă o bună capacitate de a comunica cu oamenii pentru a se face înţeles de toţi membrii echipei: actori, scenografi, operatorii aparatelor de filmat, costumieri, figuranţi etc. De asemenea, regizorul are nevoie de imaginaţie, fler şi multă răbdare. Răsplata muncii de regizor o constituie succesul la public al spectacolului şi aprecierile criticilor de specialitate.



97

Salt la Cuprins





78. Regizor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Reporterul culege de pe teren informaţii şi ştiri, pentru a fi transmise publicului prin radio, televizor, ziare, reviste etc. El se află mereu în mijlocul evenimentelor – la manifestări culturale, concursuri sportive, la locul producerii unor evenimente. Munca de reporter presupune curaj, spirit de iniţiativă, dinamism, capacitatea de a stabili cu uşurinţă contacte cu oamenii, dar şi iscusinţă în realizarea unor interviuri, capacitatea de a selecta şi transmite informaţiile cu adevărat importante. Mulţi reporteri îşi riscă viaţa culegând informaţii de la faţa locului în cazul unor conflicte armate, incendii, uragane etc. Prin munca sa, reporterul ne ajută să fim la curent cu cele mai noi informaţii din diverse domenii, să ştim ce se întâmplă în jurul nostru, să înţelegem mai bine realitatea.



98

Salt la Cuprins





79. Reporter

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Restauratorul se ocupă cu refacerea, repararea operelor de artă: picturi, monumente, vase, podoabe; cărţi, manuscrise etc. Operele de artă pot suferi degradări, stricăciuni, fie datorită trecerii timpului, fie din cauza unor accidente (inundaţii, incendii etc.). Restauratorul este cel care, prin munca sa plină de migală, îndepărtează urmele lăsate de timp sau de accidente, reparând şi refăcând operele de artă. Munca de restaurator presupune multă răbdare, îndemânare şi mare grijă la fiecare gest făcut asupra operei de artă supusă restaurării. Prin munca sa, restauratorul face ca operele de artă – dovezi ale culturii şi civilizaţiei omeneşti – să fie păstrate, pentru a fi cunoscute şi apreciate de cât mai multe generaţii. Meseria de restaurator face ca patrimoniul cultural al omenirii să dăinuie peste timp.



99

Salt la Cuprins





80. Restaurator

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Salvamarul este persoana calificată care veghează asupra celor care înoată în apele mării pentru a acorda ajutor celor care se află în pericol de înec. Salvamarul supraveghează continuu şi atent pe cei care fac baie în mare. Pentru aceasta, el se plimbă de-a lungul plajei sau, cu o barcă, pe mare, atenţionându-i pe cei care depăşesc geamandura. Munca salvamarului presupune intervenţia rapidă în cazul în care o persoană riscă să se înece, prin scoaterea acesteia din apă şi transportarea la mal, unde i se acordă primul ajutor. Salvamarul este o persoană curajoasă, care, de multe ori, îşi primejduieşte viaţa, pentru a salva vieţile celor aflaţi în pericol. Evident că salvamarul trebuie să ştie să înoate foarte bine. Prin ceea ce face, salvamarul ne ajută să ne simţim mai în siguranţă când înotăm în mare. De multe ori, el salvează vieţi.



100

Salt la Cuprins





81. Salvamar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Salvamontistul este persoana calificată care se ocupă cu salvarea oamenilor rătăciţi sau accidentaţi pe munte. Munca salvamontistului presupune o foarte bună condiţie fizică, curaj pentru a interveni în situaţiile dificile (în zone periculoase), o bună cunoaştere a zonei în care acţionează, cunoaşterea măsurilor de prim ajutor care se acordă în caz de accident la munte. Salvamontiştii acţionează de multe ori în condiţii deosebite, cum ar fi: ceaţă, întuneric, vânt puternic sau zăpadă abundentă. Ei înfruntă nenumărate riscuri pentru a veni în ajutorul semenilor săi. Datorită eforturilor salvamontiştilor, evenimentele neplăcute cu care se confruntă turiştii la munte sunt depăşite cu bine. Oameni curajoşi şi puternici, salvamontiştii, salvează vieţi.



101

Salt la Cuprins





82. Salvamontist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Scenaristul se ocupă cu scrierea de scenarii, adică cu scrierea textelor pentru filme sau spectacole. Scenaristul face o muncă creatoare. Aşadar, un scenarist, are nevoie de imaginaţie, sensibilitate şi talent. Printr-un scenariu, scenaristul poate da şi unele sugestii tehnice privind desfăşurarea spectacolului, cum ar fi cele privind costumele, decorurile etc. Pentru ca un roman celebru să fie ecranizat, el trebuie să fie mai întâi transformat într-un scenariu. Scenariul are regulile lui de construcţie şi redactare, find instrumentul de lucru de bază al regizorului, operatorului şi scenografului. Cel mai adesea, succesul unui film sau spectacol este dat, în primul rând, de calitatea scenariului. Prin eforturile sale puse în slujba culturii, scenaristul aduce bucurie în sufletele noastre şi ne îmbogăţeşte spiritual.



102

Salt la Cuprins





83. Scenarist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Scenograful este persoana care se ocupă cu realizarea decorurilor într-un spectacol de teatru, într-un film, sau într-un spectacol muzical etc. Pe baza indicaţiilor date de regizor şi a sugestiilor primite din partea scenaristului, scenograful realizează decorurile spectacolului şi uneori chiar şi costumele artiştilor. De asemenea, scenograful poate stabili prin ce modalitate se schimbă decorul de la o scenă la cealaltă. Modalitatea modernă este ca această schimbare să se facă nu în spatele cortinei trase, ci chiar în faţa spectatorilor, în ritm alert. Munca de scenograf presupune fantezie şi talent, spirit creator şi rafinament. Prin munca sa, scenograful participă la succesul oricărui spectacol, alături de regizor, scenarist şi actori. El este cel care transpune în practică ideile scenaristului şi în bună măsură şi ideile regizorului.



103

Salt la Cuprins





84. Scenograf

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Scriitorul este persoana care scrie poveşti, povestiri, romane, nuvele etc. Deci, scriitorul este autor de opere literare. Munca de scriitor este o muncă de creaţie. Pe lângă talent, profesiunea de scriitor necesită muncă concentrată şi multă răbdare: de multe ori, o frază este rescrisă de zeci de ori, până când se ajunge la forma finală. Munca de scriitor mai presupune un program riguros: aşa cum ceilalţi oameni merg la serviciu pentru a lucra circa opt ore pe zi, şi scriitorul trebuie să se aşeze la masa sa de scris zilnic, pentru a scrie timp de câteva ore. Scriitorul trebuie să stăpânească foarte bine limba în care scrie, să aibă o cultură generală solidă şi să citească zilnic foarte mult. Scriitorul, prin operele sale, face ca noi, cititorii, să devenim mai buni, mai educaţi şi mai înţelepţi.



104

Salt la Cuprins





85. Scriitor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Sculptorul este artistul care realizează sculpturi – imagini artistice (în trei dimensiuni) realizate prin cioplirea sau modelarea unui material: lemn, marmură, ghips etc. Munca sculptorului este una creatoare. Talentul, imaginaţia şi sensibilitatea sunt absolut necesare pentru realizarea oricărei sculpturi. Pe lângă acestea, sculptorul are nevoie de multă îndemânare, rigoare şi exactitate în fiecare gest. Prin creaţiile sale, sculptorul ne modelează gustul pentru frumos, pentru artă în general, pentru că fiecare sculptură, indiferent unde este amplasată – într-un muzeu, expoziţie sau parc – înnobilează spaţiul din jurul său. În marile muzee ale lumii sunt păstrate la loc de cinste sculpturi datând încă din antichitate, opere de artă care sunt admirate an de an de milioane de turişti din întreaga lume.



105

Salt la Cuprins





86. Sculptor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Secretara este persoana care lucrează pe lângă un director într-o instituţie, întreprindere. Ce face o secretară? Răspunde la telefon, primeşte persoanele care vor să intre la director, întocmeşte o serie de documente (acte), asigură ordonarea şi păstrarea acestora, primeşte şi sortează corespondenţa etc. Secretara trebuie să fie o persoană foarte ordonată, dinamică, amabilă şi politicoasă. Totodată, o secretară trebuie să cunoască una – două limbi de circulaţie internaţională, trebuie să ştie să lucreze cu calculatorul şi să aibă o bună capacitate de a comunica cu ceilalţi. Prin tot ceea ce face, secretara îi ajută pe cei care conduc o întreprindere, fiind „mâna dreaptă“ a oricărui director. Astăzi, în multe firme secretara se numeşte „asistenta managerului“, subliniindu-se şi mai mult importanţa muncii ei pentru viaţa firmei.



106

Salt la Cuprins





87. Secretară

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Speologul se ocupă cu explorarea şi studiul peşterilor. Peşterile sunt scobituri (goluri) naturale, aflate sub pământ, formate prin dizolvarea unor roci de către apele infiltrate în pământ. Speologul trebuie să aibă o constituţie fizică robustă şi o stare de sănătate excelentă pentru a face faţă condiţiilor de viaţă existente într-o peşteră: întuneric, umezeală, temperaturi scăzute etc. Munca de speolog presupune curaj, întrucât o peşteră e plină de multe ori de neprevăzut, chiar de primejdii. Speologul se confruntă la fiecare pas cu misterele naturii, ale pământului. Marele savant şi explorator român Emil Racoviţă (1868–1947) a contribuit foarte mult la dezvoltarea speologiei şi a fondat o nouă ştiinţă – biospeologia. Prin munca sa, speologul aduce informaţii pentru ştiinţă şi activităţile de cercetare.



107

Salt la Cuprins





88. Speolog

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Sportiv este persoana care practică un sport, urmărind obţinerea unor rezultate de performanţă. Sportul de performanţă necesită o disciplină riguroasă, foarte mult efort fizic, perseverenţă, o luptă continuă cu propriile limite fizice. Totodată, sportul de performanţă necesită multă voinţă, iniţiativă şi spirit de echipă, în cazul celor care se joacă în echipă. De cele mai multe ori, în sport, performanţele se realizează după mulţi ani de muncă neîntreruptă. De aceea, cei care doresc să facă sport de performanţă încep să practice sportul căruia se dedică de la vârste foarte fragede (6-7 ani sau chiar mai devreme). Toate eforturile şi sacrificiile făcute de sportivi sunt însă pe deplin răsplătite atunci când câştigă un concurs, urcând pe podiumul premianţilor şi obţinând medalii de aur, argint sau bronz în competiţiile internaţionale.



108

Salt la Cuprins





89. Sportiv

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Stewardesa face parte din echipajul de zbor al unui avion. Sarcinile stewardesei sunt: întâmpinarea pasagerilor la urcarea în avion, îndrumarea acestora pentru a-şi ocupa locurile, verificarea centurilor de siguranţă ale pasagerilor, informarea pasagerilor în legătură cu ceea ce trebuie făcut în caz de pericol, servirea pasagerilor cu mâncare şi băutură în timpul zborului etc. Stewardesa cunoaşte una-două limbi de circulaţie internaţională. Ea îi tratează cu grijă şi amabilitate pe toţi pasagerii şi îşi păstrează calmul în situaţiile dificile. Stewardesa este prin excelenţă o persoană curajoasă. Prezenţa stewardesei la bordul avionului face ca noi, pasagerii, să ne simţim mai în siguranţă în timpul zborului: zâmbetul ei cald şi prietenesc ne asigură de fiecare dată că totul este în ordine.



109

Salt la Cuprins





90. Stewardesă

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Şoferul este persoana care conduce un automobil. Meseria de şofer necesită multă atenţie (o clipă de neatenţie poate provoca un accident), îndemânare, prezenţă de spirit – pentru a lua decizii corecte în situaţii critice. Totodată, munca de şofer necesită un efort fizic considerabil, în special în cazul „şoferilor de cursă lungă“, care parcurg distanţe mari, conducând de multe ori şi noaptea. Munca de şofer înseamnă însă şi posibilitatea de a cunoşte mereu locuri şi oameni noi, de a călători peste tot şi de a fi de ajutor semenilor în caz de necesitate . Şoferii care conduc autocarele cu turişti, sau cei care conduc autobuze, microbuze etc. care transportă persoane au o foarte mare răspundere – siguranţa şi viaţa pasagerilor.



110

Salt la Cuprins





91. Şofer



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Tâmplar este persoana care se ocupă cu realizarea şi repararea obiectelor de mobilier – mese, scaune, dulapuri, biblioteci etc. – şi a altor obiecte din lemn – uşi, rame pentru ferestre etc. Din mâinile tâmplarului se nasc obiecte de care oamenii au mare trebuinţă. Munca tâmplarului este una de migală, care necesită multă îndemânare. Atunci când tâmplarul are un simţ estetic deosebit, iar îndemânarea sa este desăvârşită, lucrările sale pot deveni adevărate opere de artă, cumpărătorii plătind preţuri foarte mari pentru achiziţionarea unor astfel de obiecte. Piesele de mobilă realizate de tâmplari talentaţi şi înzestraţi cu simţ artistic pot să delecteze mai multe generaţii prin frumuseţe şi eleganţă. Prin ceea ce face cu mâinile sale, tâmplarul ne face viaţa mai confortabilă şi casa mai frumoasă.



111

Salt la Cuprins





92. Tâmplar

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Tehnoredactorul se ocupă cu pregătirea tehnică şi grafică a cărţilor, revistelor, ziarelor etc., înainte de a fi trimise la tipar. Astăzi, tehnoredactorul lucrează la calculator. Pe baza indicaţiilor date de redactor, el se îngrijeşte ca textul să fie corect aşezat în pagină, desenele şi fotografiile să fie clare şi la dimensiunile corespunzătoare, coperta să fie clară şi corectă ca format şi mărime. Tehnoredactorul urmăreşte de asemenea ca tipografii să respecte indicaţiile sale în timpul tipăririi cărţilor, revistelor sau ziarelor. Munca de tehnoredactor necesită migală, răbdare, îndemânare, simţ estetic. În realizarea unei cărţi, reviste sau ziar, tehnoredactorul, prin munca sa, este un adevărat liant între autori, graficieni, redactori şi tipografi.



112

Salt la Cuprins





93. Tehnoredactor

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Tipograful este persoana care tipăreşte cărţi, ziare, reviste, calendare etc. Tipărirea se face cu ajutorul unor maşini speciale – maşinile de tipar. Tipograful este cel care manevrează şi supraveghează aceste maşini. El se mai ocupă cu diferite operaţiuni premergătoare tipăririi: pregătirea cernelurilor, a hârtiei şi a cartonului, realizarea probelor de tipar etc. Tipărirea unei cărţi înseamnă de fapt multiplicarea, într-un număr mai mare de exemplare, a cărţii primite de tipograf de la editură. Meseria de tipograf presupune efort fizic, atenţie şi îndemânare şi, nu în ultimul rând, simţ estetic şi dragoste de cărţi. Prin munca tipografilor, cărţile, ziarele şi revistele ajung să îmbrace forma lor finală – cea pe care o cunoaştem cu toţii.



113

Salt la Cuprins





94. Tipograf

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Traducătorul se ocupă cu traducerea unui text dintr-o limbă în alta. Translatorul face oral, pe loc, traducerea dintr-o limbă în alta pentru persoane care vorbesc limbi diferite şi care doresc să se înţeleagă între ele. Munca traducătorului şi a translatorului presupune o excelentăă cunoaştere a celor două limbi utilizate în realizarea traducerii (limba din care se traduce şi limba în care se traduce). Ei trebuie să fie buni prieteni cu dicţionarele şi să înveţe continuu noi cuvinte şi expresii. Prin munca sa, traducătorul ne ajută să venim în contact cu o mulţime de cărţi şi articole scrise în limbi străine şi să obţinem o serie de informaţii care, dacă nu ar fi traduse, ne-ar rămâne inaccesibile. Munca translatorului face posibilă comunicarea între persoanele care nu cunosc o limbă comună.



114

Salt la Cuprins





95. Traducător; translator

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Vânzătorul este persoana care lucrează într-un magazin, ocupându-se cu servirea clienţilor şi vânzarea mărfurilor. Munca de vânzător necesită dinamism şi promptitudine în servirea clienţilor, atenţie la vânzarea mărfurilor şi încasarea banilor, amabilitate. Vânzătorul se ocupă şi cu recepţionarea mărfurilor, aranjarea acestora în rafturi într-un mod cât mai atrăgător pentru clienţi. Tot el este cel care are grijă ca mărfurile să fie corect etichetate, rafturile să fie pline şi bine organizate şi întregul magazin (sau raionul în care lucrează) să strălucească de curăţenie. Întâmpinându-ne mereu cu zâmbetul pe buze, ştiind de fiecare dată ce să ne recomande pentru a pleca mulţumiţi din magazin, vânzătorul este tovarăşul nostru de nădejde atunci când suntem la cumpărături.



115

Salt la Cuprins





96. Vânzător

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Ziaristul este persoana care lucrează în redacţia unui ziar. Ziaristul se ocupă cu: culegerea informaţiilor, analiza unor evenimente de actualitate care interesează opinia publică, realizarea unor comentarii pe diferite probleme. Munca de ziarist este una extrem de dinamică, care necesită o temeinică documentare, o legătură permanentă cu oamenii, realizarea de investigaţii etc. Întrucât ziarele au dată fixă de apariţie, meseria de ziarist presupune o disciplină riguroasă: pentru a se putea trimite ziarul la tipar toate materialele trebuie să fie pregătite la timp. Prin efortul lor de zi cu zi, ziariştii ne ajută pe noi, cititorii, să fim mereu la curent cu cele mai proaspete informaţii din diverse domenii: economic, social, cultural, sportiv etc.



116

Salt la Cuprins





97. Ziarist

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                             

                                            

Zidarul se ocupă cu realizarea lucrărilor de construcţie din zidărie (din cărămizi, piatră, beton etc.) – case, blocuri de locuinţe, clădiri industriale etc. Munca de zidar necesită efort fizic, de multe ori activitatea desfăşurându-se de dimineaţa până la lăsarea întunericului (pentru a folosi din plin zilele cu vreme bună) şi multă îndemânare. Totodată, zidarul trebuie să fie apt să lucreze în condiţii grele, cum ar fi frig, vânt, umezeală sau caniculă sau la mare înălţime. Zidarul are şi o foarte mare răspundere în ceea ce priveşte securitatea persoanelor care vor locui în casele ridicate de el. De aceea, zidarul trebuie să lucreze foarte serios şi temeinic. Efortul este însă pe deplin răsplătit atunci când în urma sa rămân înălţate case frumoase şi solide, pe care familiile le pot folosi în deplină siguranţă.



117

Salt la Cuprins





98. Zidar



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Zootehnicianul este specialist în cunoaşterea, creşterea, alimentaţia şi înmulţirea animalelor domestice. Zootehnicianul este un mare iubitor de animale. El studiază viaţa animalelor şi îi îndrumă pe cei care cresc animale domestice, explicându-le cum trebuie să le îngrijească, să le hrănească, să le asigure o igienă corespunzătoare, astfel încât acestea să fie sănătoase şi să se înmulţească. El contribuie la păstrarea şi ameliorarea calităţilor raselor de animale. Atât combinatele de creştere a animalelor, cât şi gospodăriile ţărăneşti au permanent nevoie de cunoştinţele, sfaturile şi priceperea zootehnicianului. Sănătatea şi, implicit, calitatea produselor obţinute de la acestea (lapte, carne, ouă etc.) sunt condiţionate, printre altele, şi de respectarea de către crescătorii de animale a sfaturilor date de zootehnician.



118

Salt la Cuprins





99. Zootehnician

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

   

                                            

Zugravul se ocupă cu realizarea lucrărilor de zugrăveală, adică acoperirea pereţilor unei clădiri cu un strat (de var, vopsea etc.) care protejează şi în acelaşi timp înfrumuseţează. O construcţie, după ce a fost zidită, trebuie să fie zugrăvită. De asemenea, construcţiile existente, periodic, se zugrăvesc. Fiecare dintre noi, acasă, la un anumit interval de timp, apelează la serviciile unui zugrav, pentru a asigura igienizarea şi înfrumuseţarea locuinţei. Munca zugravului necesită îndemânare, simţ estetic şi atenţie deosebită la manevrarea soluţiilor şi a instrumentelor folosite. Prin munca sa, zugravul reuşeşte să dea un plus de frumuseţe oricărei construcţii. Aspectul îngrijit şi plin de prospeţime pe care aceasta îl capătă în urma lucrărilor de zugrăveală este rodul muncii zugravului.



119

Salt la Cuprins





100. Zugrav

                                          

Brăţara de aur







Michiela Poenaru

 

turile esenţiale ale problemei cercetate agreabil = plăcut ambasadă = reprezentanţă diplomatică a unei ţări într-o ţară străină, care asigură buna desfăşurare a relaţiilor dintre cele două ţări analiza = a cerceta un fenomen, obiect etc., examinând fiecare element în parte anvergură = desfăşurare, întindere; de mare anvergură = pe plan mare, atotcuprinzător apetisant = care trezeşte pofta de mâncare asiduu = perseverent, stăruitor asteroid = corp ceresc de dimensiuni reduse, mult mai mic decât o planetă, care se învârte în jurul Soarelui, ca şi planetele sistemului solar astru = corp aflat pe bolta cerească (stea, planetă)

C canaliza = a dirija (o acţiune) într-un anumit sens carieră = profesie, ocupaţie catastrofal = dezastruos combate = a lupta împotriva unor idei, uneori şi împotriva persoanelor care le susţin; a stârpi (o boală), a stinge (o epidemie) comedie = piesă de teatru al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul cometă = corp ceresc format dintr-un nucleu luminos, înconjurat de gaze şi pulberi, care uneori se prelungesc sub forma unei „cozi“

                                          

abilitate = îndemânare, pricepere abstractizare = operaţie a gândirii prin care se reţin trăsă-



                                            

A



120

Salt la Cuprins





Glosar



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                           

dusă de un consul; consulul oferă sprijin celor ce au aceeaşi cetăţenie ca el şi se află în ţara străină respectivă coopta = a primi pe cineva într-un colectiv, cu acordul acestuia cordial = din toată inima, sincer, prietenos cosmos = univers; spaţiul de dincolo de atmosfera Pământului culinar = care ţine de bucătărie, de prepararea mâncării

D decor = totalitatea obiectelor care alcătuiesc cadrul de desfăşurare pentru un spectacol

dependent = care depinde de cineva sau de ceva destinatar = persoană căreia i se trimite ceva dinamism = forţă de acţiune, de mişcare; rapiditate director = persoană care conduce o instituţie, o întreprindere etc; manager

dojeni = a mustra, a face observaţie cuiva pentru greşelile făcute

dramă = piesă de teatru care îmbină elemente atât de comedie, cât şi de tragedie

E echipaj = totalitatea persoanelor de pe o navă (avion) care se ocupă cu conducerea şi deservirea acesteia

eprubetă = tub de sticlă închis la un capăt, folosit ca instrument în laboratoare

epuizant = istovitor estetic = legat de frumos, referitor la frumos; (simţ estetic)



121

Salt la Cuprins

 



= simţ al frumosului, simţ artistic exigent = care pretinde multă grijă, corectitudine din partea cuiva; pretenţios





consulat = reprezentanţă a unei ţări într-o ţară străină con-

                                          





Brăţara de aur







Michiela Poenaru

colorarea obrajilor, a pleoapelor, a buzelor fenomen = manifestare exterioară a unui lucru (proces) pe care o percepem în mod nemijlocit finisa = a executa ultimele operaţiuni asupra unui produs (lucrări), pentru a-i da forma finală fler = simţ de orientare rapidă într-o situaţie dificilă

G galaxie = fiecare dintre sistemele de corpuri cereşti din univers, comparabile ca dimensiuni şi aspect cu Calea-Lactee, care este galaxia noastră; o galaxie poate cuprinde sute de milioane de stele. generalizare = operaţiune a gândirii prin care se trece de la noţiuni cu conţinut mai bogat şi sferă mai restrânsă la noţiuni cu conţinut mai restrâns şi sferă mai largă ghiduşie = poznă, glumă

I infractor = persoană care a săvârşit o faptă gravă, încălcând legea şi care prezintă pericol pentru societate intonaţie = variaţie a înălţimii vocii în timpul vorbirii investiga = a cerceta iscusinţă = pricepere, dibăcie

L lupă = instrument optic care, fiind aşezat în faţa unui obiect,

 

oferă imaginea mărită a acestuia



122

Salt la Cuprins



                                           

F fair-play = acceptare loială a regulilor într-un joc (sport) fard = produs cosmetic (alb, roşu, albastru etc.) folosit pentru

                                          









Brăţara de aur







Michiela Poenaru

magistral = care caracterizează pe maestru; desăvârşit manuscris = text scris de mână (sau dactilografiat) microscop = aparat optic care măreşte foarte mult imaginea obiectelor foarte mici

N negociere = acţiunea de a trata cu cineva pentru a ajunge la o înţelegere, la încheierea unei convenţii

O obiectiv = ţintă, scop, ceea ce urmează a fi realizat ordine publică = totalitatea regulilor care trebuie respectate într-o societate pentru ca viaţa să decurgă normal, liniştea şi drepturile oamenilor să fie asigurate

P palpabil = care poate fi pipăit, atins cu mâna pensa = a prinde, a smulge ceva cu pensa perfecţiona = a îmbunătăţi calitativ performanţă = rezultat deosebit de bun obţinut de cineva ( în sport sau în alt domeniu)

poliflor, polifloră = provenit de la mai multe specii de flori prezenţă de spirit = promptitudine în reacţii într-o situaţie

 

grea, dificilă



123

Salt la Cuprins



                                           

M

                                          









Brăţara de aur







Michiela Poenaru

rigoare = severitate, stricteţe rutier = care ţine de drumuri şi şosele

S seism = cutremur de pământ solicita = a cere ceva specialitate = ramură a ştiinţei, a tehnicii, a artei, din studiul şi aplicarea căreia cineva îşi face o profesie

T telescop = instrument prin care imaginile corpurilor cereşti se văd mărite foarte mult tragedie = piesă de teatru cu final trist, sfâşietor traseu = drum pe care îl parcurge în mod obişnuit un vehicul sau o fiinţă; itinerar, rută

V vigilenţă = atitudine de observare atentă şi susţinută, de su-

 

praveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său



124

Salt la Cuprins



                                           

R

                                          









Brăţara de aur







Michiela Poenaru

Actor, pag. 7 Agent comercial, pag.9 Agronom, pag. 10 Antrenor, pag. 11 Apicultor, pag. 13 Arheolog, pag. 15 Arhitect, pag. 16 Asistentă medicală, pag. 17 9. Astronom, pag. 18 10. Aviator, pag. 19 11. Avocat, pag. 21 12. Balerină, pag. 22 13. Bibliotecar, pag. 23 14. Bijutier, pag. 25 15. Bucătar, pag. 26 16. Cameristă, pag. 28

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

 

Cascador, pag. 29 Cercetător, pag. 30 Coafeză, pag. 32 Cofetar, pag. 33 Compozitor, pag. 34 Contabil, pag. 35 Cosmeticiană, pag. 36 Cosmonaut, pag. 37 Crainic, pag. 38 Critic literar / de artă, pag. 39 Croitor, pag. 41 Diplomat, pag. 42 Dramaturg, pag. 43 Dresor, pag. 44 Economist, pag. 45 Educatoare, pag. 46 Electrician, pag. 47 Farmacist, pag. 48



1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

                                          

                                            

Dragi copii, pag. 5



125

Salt la Cuprins





Cuprins



Brăţara de aur







Michiela Poenaru

Fermier, pag. 49 Fotograf, pag. 50 Fotoreporter, pag. 51 Frizer, pag. 52 Geolog, pag. 53 Ghid, pag. 54 Grafician, pag. 55 Grădinar, pag. 56 Horticultor, pag. 57 Infirmieră, pag. 58 Inginer, pag. 59 Instalator, pag. 60 Învăţător, pag. 61 Judecător, pag. 63 Jurisconsult, pag. 64 Laborant, pag. 65 Lăcătuş, pag. 66 Manager, pag. 67 Manechin, pag. 69

 

54. Marinar, pag. 70 55. Mecanic, pag. 71 56. Medic, pag. 72 57. Medic veterinar, pag. 74 58. Militar, pag. 75 59. Miner, pag. 76 60. Muzeograf, pag. 77 61. Muzicant, pag. 78 62. Notar, pag. 79 63. Optician, pag. 80 64. Ospătar, pag. 81 65. Pădurar, pag. 82 66. Pescar, pag. 83 67. Pictor, pag. 84 68. Poliţist, pag. 85 69. Pompier, pag. 86 70. Poştaş, pag. 87 71. Preot, pag. 88 72. Procuror, pag. 89



126

Salt la Cuprins



                                           

35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53.

                                          









Brăţara de aur







Michiela Poenaru



 

127

Salt la Cuprins



                                           

73. Profesor, pag. 90 92. Tâmplar, pag. 111 74. Programator, pag. 92 93. Tehnoredactor, 75. Proiectant, pag. 93 pag. 112 76. Recepţioner, pag. 94 94. Tipograf, pag. 113 77. Redactor, pag. 95 95. Traducător; translator, 78. Regizor, pag. 97 pag. 114 79. Reporter, pag. 98 96. Vânzător, pag. 115 80. Restaurator, pag. 99 97. Ziarist, pag. 116 81. Salvamar, pag. 100 98. Zidar, pag. 117 82. Salvamontist, pag. 101 99. Zootehnician, pag. 118 83. Scenarist, pag. 102 100. Zugrav, pag. 119 84. Scenograf, pag. 103 85. Scriitor, pag. 104 Glosar, pag. 120 86. Sculptor, pag. 105 87. Secretară, pag. 106 88. Speolog, pag. 107 89. Sportiv, pag. 108 90. Stewardesă, pag. 109 91. Şofer, pag. 110

                                          









Brăţara de aur







Michiela Poenaru

                                          

 



 



 

                                           

Salt la Cuprins



128





Brăţara de aur Michiela Poenaru

ISBN 978-606-93611-3-9