Carte de Citire

CARTE DE CITIRE PENTRU

CLASA II PRIMARA DE

A. I. ODOBESCU,

V. GR. BORGOVANU

fost profesor universitar

Profesor la Scóla Norma ld de institutorI fi director al Scold de

ci director al qc6lei Norma le superidre in Bucuresci

Aplicatie de pe langkaceeal scOld.

Carte aprobatei de Onor. Minister la concursul cartilor didactice, prin ordinul de sub No. 5776 din 4 lunie 1897.

BUCURESCI

Editura Libräriel H. STEINBERG 18.

STRADA SELARL 1897

IS

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI T1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH G0131, 20, - STRADA DOAMNEf, - 20

www.dacoromanica.ro

it 5

Cd,otemu,

www.dacoromanica.ro

1. Sórele r69are.

Zorile cand se aratá Stele le se risipesc;

Iar pe zarea 'ntunecata. Albe raze se ivesc! Dar, curind si mândrul sore Iese 'n cer, de subt pämint... Iata.-1!.. La lumina-I mare Ne'nchindin Domnulu) Stint!

TrAA,a, imurts6J, Adk JJ,C,

/C/LIAILI Cei www.dacoromanica.ro

6

2. Dimin6ta. Cucurigu, gagu

cânta" cocosul

din4I-dediminétà !... Cele-

lalte p6s6rI se desteptt pe rind, apoi, tote fac mare gAlAgie, in curte. Ele cer de mãncare. Marit,a lese in usg, i, dintr'o strachinä, le aruncg porumb....

Albinele incep a Iesi din stup. Ele se imprktie prin. campiil.

Se WO pe floricelele cu miros i dinteinsele sorb mierea cea dulce. Pe florl se oprese, din sbor, si fluturasI cu aripe pestrite. Prin aer tree ciripind i Osrl. Tote impreun5. IT cautg, hrana lor.

IntocmaI ca ele face si omul cel harnic. El se sci515,, se spalà, se inchin6 ILA Dumnecleti i, indat'd, se apucA de muncl. Dar scolarul cel cu minte, ce face el diminé0.?

El se scóld, Se imbracd qi se spald ; Se inchind §i, citesce Si la cólt el pornesce. Diminéca?

www.dacoromanica.ro

7

3. Propositiunea. Deprinderi gramaticale.

Exemple : Ce este cocosul ? Curn este cocosul ? Ce face cocosul ?

Cocosul este o pasere. Cocosul este mândru. Cocosul cânta..

Ce are cocosul ? Cocosul are o códd frumOsa. Cantà cocosule !

Regule

:

r) 0 gdndire pe care noi

o

rostiin sari o

scrim, se chiénui

2) Nol scrim totd'auna cu litera mare, la inceput, cuvintul cel dintdi din ori-ce propositiune. 3) La sfdrsitul ort-cdrei proposiliuni scrise

scrim cdte un semn. Scrim punct 0, cdnd vrem sã ardldin botdrit cã ceva este in fiinta.

Scrim un semn de chiemare (!) sari de mirare, cdnd chiemdm pe cineva, sari cdnd ne mirdm de ceva. Scriem un semn de intrebare (?),

cdnd intrebdm ceva.

Teme : VeI scrie pe calet patru proposi/iuni, in care colarul. Ce face 5co1aru1.

veT arAta. : Ce este

larul.

Cwn este scoCe are scolarul ?

Vel scrie despre scolar 5i o propositiune, in care vef rosti o mirare !

www.dacoromanica.ro

8

4. Rugaciunea diminetit ,

-

,

q,

ttkiii )

i

'

PM

Dómne, mama Ta inalta Nóptea a imprästiat... Mandrul sore vesel salta, Colo 'n zare, depärtat! Multumità Tie, sfinte, Când culcusul pArAsim !

Fa-ne astadi, bun Parinte, Voia Ta s'o implinim! Tóta cliila s'o petrecem In lucräri necontenit... Da-ne, Dómne, ca sa facem Tot ce tu ne-ai poruncit. www.dacoromanica.ro

9

5. Lumea. Inteo fruinósa diminéta de tómna, un baqel, anume Simion, iesise cu tatM sga afara, la camp : IT dise tata,

a SimióneD,

I la, spune-mi tu ce ve;1T

acum, jur imprejur de tine ?' a Eq, tata ?,.. \re q. pe pamint Iérba, florl, grane, pomi

si tot felul de copact 1 a Si mai ce ?»

g Vgd vite, ol, cal, si fel de fel de dobitOce.' --- a Dar colo, in apa, ce sg vede ? 3

a Acolo, se v6d pesci, brósce si rad.,

_

,Dar, sus, in vaduh, te yell ?»

"IN sburand pasri, fluturi,

albine si tot soTtil de

musce.)

War mal sus, sus de tot, pe cer, ce zaresci ?) a Acuma, pe cer zaresc sórele.»

i dac'ar fi nópte, ce ai zari ?» 'As zari luna si stelele." a Ei, afig, Mete, ca tote aces tea Cate le veal si le zareseT cu ochii: si cerul, si sOrele, si luna, si. stelele, si. vgzduhul, si apele, si pamintul, cu tot ce se afla, intr'insele, tote a

acestea impreung, se cbiOma ca este lumea L..

Iar lumea césta mare, set scii, Mut we'll, C'a feicul'o singur, bunul Dumnecleit ! Insemnare. Cand vorbesc doi órneni impreuna, cum vorbesce aci tata cu fiul sga, Simion, acel fel de vorbire se dice ca este un dialog.

6. Facerea lumel. La inceput, tOte cate sint pe lume, erail amestecate la un loc. Nu se alegeh nimic limpede si curat. Pretutindenl era numal intuneric si apa. Singur Duhul lul Dumnecleti se purta d'asupra apelor. www.dacoromanica.ro

10

Atuncl Dumneclea a voit sa fad, lumea. El a cps : si lumina a Acésta a facut'o Dum-

Fie lumina!»

neclea in Via d'intai. A doila 4i Dumneclea a qis: «Faca-se taria cesi cerul se facfr. cli Dumnedeu a poruncit, sa se despartä apele de uscat. Uscatul l'a nurnit pdmint, i apele le-a numit mare. Si, indata. Dumnedeil a cjis ISA lésa din pamint tot felul de lerburi si de copacl!*-- Si asa s'a rulul !»

A treia

:

si facut.

A patra qi Dumnelea a poruncit sa résara scirele, luna si stelele. A cincea 1i Dumnecleifi a facut paserile in vèzduh pescil in apa. A qésea gi Dumnecjea a poruncit sa se nasca tOte cele-lalte dobitOce si flare de pe pamint. i, la sfarsit de tot, Dumneqeil a facut pe omul cel d'intal. Iar in 4itia a qéptea Dumnecidi s'a odihnit. De aceea se cade i nol sa ne odihnim Durnineca i sa ne inchinAm lul Dumneqefl.

Asa ile invata despre facerea lumei cartea cea dumnecleésca, care se chlérna Sfinta Scripturd sat Biblia. Cer, pdmint si lumea till, Tot ce vecli cu ochii rótel, Le-a feicut un Dumnecled

Numai prin cuvintul se-g. El e singur, cel ce pOte Set le facet 'n lume tote ! Cdt pe lurne noi tretim

Lui intdi scil mulfumim ! www.dacoromanica.ro

11

7. Hal la $conit! aM'am sculat de diminétt. M'am sptlat; m'am imbeacat din suflet m'am rugat : Dumne4eti sit ne dea viett, SAnttate i noroc.!

MI-a dat mama de mancare. Nu ml-e Mine ; nu ml-e somn. Dac'a0 fi acum un domn Invötat, cu minte mare, Asi lucra ad, pe loc I

Dar, sint copila§, §i'n scólt Mult i multe-arn de'riv'etat.

Lenes nu's, nicl r6sfttat ; Nu voirr, mintea st-mi stea gout_ Hai la scOlt, nu la joc !D.

8. Cartea de citire. Cattea, pe care citese, se chiérnt Carte de citire. Cartea de citire are doti6 scorte : una la inceput i alta la sfarsit. Ea

mai are si o multime de foi. Scórtele sint cusute la un loc cu foile. Fie-care bile are doti6 fe(e sab. pagine. Pe fol se aflt tiparite litere, silabe, cuvinte, propositiunT, povestl, poesióre, ghicitori i altele.

Cartea de citire am cump6rat-o de la librar. Acela care face si scrie cartea se chiénat autorul cArtii.

Ctrtii nóstre de citire ?

Cine este autorul

Autorul trimite cartea scrist la

tipografle.

In tipografie culcgaorti, culeg literile din nisce cutióre 0 le www.dacoromanica.ro

12

-ased,1 in sire, pe nisce table de metal. De acolo le asedd, in pagine tot de metal, care apol se pun in masina de tipArit. Tipograful unge literile cu cernélA i rostogolesce d'asupra lor

am val. Apol intinde hartia pe masind. Mai pe urml stringe masina i asa se tipAresce. Literile sint flcute de metal. Ele se pot pune si se pot scOte dupd. table. Ace la, care are o tipografie i tipdresce cdrti, se numesce tipograf. Tipograful mai tipdresce i diare sad jurnale i altele. Dela tipograf cd4ile tipdrite se trimit la leglitorul de eärri. Legdtorul 160, foile in scorte, asa cum vedem la cartea nóstrd. Dela legdtor cdrtile se duc la libreirie, de unde le cumpdrA ómenit Cartea mea de citire cóstA 1 let si 20 de haul.

9. GhicitOre. Am o gdind pestritc ; .Duce veste la Gheorghifet. Ghici ghicitórea mect, Ce e?

10. Formarea vorbirei. Deprinderi gramaticale. Car-tea o tiExemple : Car-tea o fa-ce au-to-rul. A-poi le-ga-to-rul pd-re-sce ti-po-gra-ful. Yin-de car-tea. de calif o

Regule : r) Dimineta, Lurnea, Hai la cól, Cartea de citire se chidina budqi de citire. Ori-ce Intcald de cilire este o parte din vorbirea snit din cuvintarea nóstrd. www.dacoromanica.ro

13

2) Fie-care bucatci de citire se formki din mai multe propositiuni. Propositiunile se for-

mezd din cuvinte. Cuvintele se form4â din i silabele se din mai multe sunete. silabe.

form4a din una sag

Teme : Din bucata « Cartea de citirep veI co pia cele d'intal trel proposiIiunI, despiirtind cuvintele in sunete !

11. Jocul «D'a Trabille). Copiii se a§641 in curte, in deosebite locurT. ApoT, dupI invoielä, unul incepe sI spuie din gurg antecul Vrgbiilor. D. La ispr6vit vorbitorul repede schimb5. locul cu altul. Acesta repetA §i el cântecul i se urméz5, tot a§a pang, se isprIvesce jocul. IatA §i cântecul : Cuibul Cuibu-rele-le... Tóte-pAs6-re1e-le...

Schimb !

Cuibul Cuibu-rele-le... Tóte-pAs6-re1e-1e...

Schimb

I

12. Romani! in munti. stramosit nostri n'ail trait totd'auna in pace si in linisce, cum traim not asta-c11. De mult, de Mosii

i

mult, mat multe neamurt cu limbI si cu obiceurt stréine www.dacoromanica.ro

14

se imbulztati n éra neistr6. Ace lor neamurt strèine ii se clicet barbari, adicti Oment sélbatici, fiind-cA pe unde ajungeati, prAdati averile, ardeati satele i orasele, ai ucideati pre bletil crestint. Dintre barbarit aceia, cart IAA/hail in 1,éra nOstrà all fost i Tatarii.

Pe atuncl Romanii cel mal viteji tralat in munt,I. Mal ales Romanil din muntit si din téra l'Ag6rasulut erat vestitt pentru vitejia lor. Preste acel Românt se spune Ca atunct domnià cel mat vitéz intre viteji, Radu-Negru Vodd. Tata ce spun bdtrinit : Pe much! de prAp'astii, p'o ingustä arare Ce despicä muntii cat privesd in zare, Doi calAretI aged ca nisce vultud Sbor, l'asAnd in urmA sate qi pAduri.

El aI plecat nóptea de la Câmpulung.... Peste vaT

i

dealuri se grabesc §f-ajung

La casa domnier de la Fagaras, Culb de vitejie, legan de ostaV. Domnul Radu-Negru veseI ii primi; Iar unul dintr'in§iI ast-fel ir vorbi: (cLuminate Dcimne, mare gospodar,

Scapa-ne de jugul crudului Tatar,. i

eti (dice Radu) vreati sä desrobesc

Vatra pärintéscA, locul strAmoFiesc. gata la bAlciul Sfintului Ilie,

Ca 'n aceea ncipte ye scap de urgie». www.dacoromanica.ro

15

13. Pe drily. Inteo dupa-amiedi, un dascal a plecat de la scola, cu toti scolaril impreung. ET aa pornit pe u1i, doi ate doi, gi atI iesit la camp pe sosétia cea mare. Au mers cat ail mers. In drépta i in stanga vedeaa tot grane, Iive1 i fanete. Au mers pang. ag ajuns in fata unel movile. Acolo se Web, un drumulq, la deal. Dascalul striga: «Sus la deal, copiihi i copiii vesell suirg d'a'n fuga acea movith,. Dascglul sosi in urma, pe podisul- dealului.

Atunci toT sq.ura jos, ca O. se odihnésca.

Copii, le clise dascglul,«Ia, srml spuneti acum voi, ce vede fie-care de aci, din inaltimOD «Ea), clise un scolar, «de aci v6d comuna nóstra (satul sag orasul).D CEUD

-

cjise a1tu1,vd campiile cu argturi.D

EA, v6d ciréda in islaz (imas).,

aEtl, v'ecl dealul cu pgduri.D Eq, v6). garla.D Dascglul mai dise : aDar pe cer, ce vedeti ?])

«Sus, e numai cerul albastru,D r6spunse un copil.

Altul strigg:«13a, eti pe cer, drept in fata mea, despre padure, mai v6d grele, cum s'a aplecat in jos.,

Luati aminte, copnspuse dascalul« Jur fmprejur, cerul se lasa in jos. El este ca o MO, mare, ca un coviltir, d'asupra pamintului. Marginea cerului se chigma zare ; se chiem i orizon. Orizonul se aratei told'auna ca un cerc imprejurul nostru. Ca sa scie cineva in ee loc se afl i incotro are sa'sl indrepteze mersul, trebue s cum5sca laturile zarei sag ale orizonului. Cine va sci acésta, cu greil se póte Am sa, ye i povestesc o istorióra despre nisce copii rgtgcit1.

www.dacoromanica.ro

16

14. Riulet. iRiu1e cristalin,

Duke limpede izvorl D'unde vii si und' te dud, Tot ccuitand mereU: glu, glu?D

-

aVin din stanca cea Wahl Si m6 due loc depärtat.... RAtAcesc pe cM sucite, Cantand vesel : tra-la-lalD *

**

15. Vocale i consunante. .Deprinderi gramaticale.

Exemple : Dascalul

a

plecat cu scolariI,

afaral Ia

camp. Ei s'ati oprit hi faça und rnovile. ApoI se suirá pe movila. In urrnd se ase4ara pc podisul dealului. Acolo Inveptorul incepla sa vorbésca cu devil sel despre tote lucrurile, ce se vedead de pe deal.

Regule

) Din ce parti se form4a cuvintarea nostrd?--

Care sint par-tile una proposiliuni ? Dar cuvintele, ce fel de pdrri aft ele ? Care sint partile una silabe? 2) Sunetele le au6lim. Ca sd le vedem, le scriem. Semnele sunetelor se chiimd litere. 3) Literile: a a, e, i, 1, o, u, cdnd le citim, dart un sunet intreg si deplin. Sunetele aceste se chiemil cã sint sundtóre sa'n vocale. A este o vocala'. Pentru ce ? www.dacoromanica.ro

17

4) Unele litere ca : b' c', m' cdnd le citim singure, nu dafi, de dela sine, un sunet deplin ci intreg, ci un sunet mai mutt impedicat. Sunetele aceste impedicate se Jac sunete depline a1unc numai, cdnd le rostim deoclatd

cu o vocald D. e. be, ce, me, ne... De aceea sunetele impedicate le numim cu-su-nd-tó-re

saii consunante. Sunetul re este un consunant. Pentru ce ?

Terne: Din bucata de citire «Pe cdmp» veT scrie cele dintaT doil proposiIiuni si apol vei alege, pe dotie sire, sunetele dinteinsele : Pe un sir vet scrie vocalele ; Tar pe al doilea sir veT scrie consunantele !

16. Copiii rataciti. Sórele apusese in zare. Cerul r6nigsese rosu in laturea aceea. Un pandar, care umbla singur pe rgzórele until Ian mare, aucji in depgrtare nisce glaiurI de copil, earl plangeail. Pandarul se duse intr'acolo i ce ggsil Casi doi Meta, unul ca de opt

i altul mai micsor, ca de sése anisori. Amandol sedeati os, pititi printre grau si se vgletati de Rime si de fricg. Pandarul ii intrebti : «Mai bileti, cu ce rost sinteti voi singuri, pe vremea asta, in acest camp pustid ?» Bgetul cel mai mare, pe care il chlen i Scarlat, Asputise asa: Ufte mosule dragg, ce ni s'a intimplat Ai dindi-de-diminétg ne lug tata pe amandoi in cgrut,g ca sg mergetn sa vedem pe bunica, intr'un sat, cleparte de la t:ol. Cand sórele abla r6sgrise in zare, am ajuns dinaintea unui han. Tata s'a dat jos diti cgrutA ca sg. ne cumpere covrigi i ne-a spus, sg. nu ne rniscgm de loc pang, o veni el inapoi. Dar Scarlat n'a ascultat pe tata. S'a 4 www.dacoromanica.ro 2 Jan!,

I

18

suit pe caprg, a luat biciul in maul §i a plesnit de-odatg tare, in cat Cail s'at speriat i s'at pornit in fuga mare, 0 ne-at dus, ne-att dus val virtej, drept preste §anturi §i preste campiii. Noi, din camp:, tipam §i caii tot mai tare fugiaii, fugiail, par'cl mancatt pgmintulD.a Ed am vrut sg-i opreseD, a dis Searlat; cdar n'am putut prinde h4uri1e, cg m6 orbia sdrele, care'mi da drept in ocM. Apol cgruta s'a lovit d'o buturugg, s'a Asturnat, i, amandoi am cgclut aci, pe camp. Ne-am lovit la cap, la obraz i ne-a curs o grAmadg de sange, din nas 0 din gurg... Cail s'ati dus in góna mare, tarind §i hodorogind, dupg ei, cgruta. S'au dus de nu-f-am mai vOclut cu ochit.. Si noi, nol am Amos aci, 1iu1ica intrégg, farg tatg, fr cgrutg, fgrg covrigi, fgrg nimic, ca vai de noi !... Fail milg, dragg maple, §i du-ne acasgD... V'aV duce» le (Ilse pandarul, adar ell nu min in cotro este satul vostru!) r6sApoi, rdcl noi nu scim !D punserl deodatg amandoi bgetil a Dacg am fi sciut, ne-am

fi dus nol pe jos, Ina de cu dill.. a Staci copill.le mai spuse pandarul

-

Vol aiceti cg adi-diminéta cand ati plecat de-acasg, aveati in fata ydstrd sdrele, care v6 orbik. A§a dar, din locul uncle ne afigm acum, satul vostru trebue set fie in laturea de zare, unde a sfintit sdrele. Intr'acolo sg ne ducem, §i vom nimeri, negre0t, satul vostru. Aide-ti dar bgeti 1 Nu v6 mai terneti Dar din pNania asta, a vóstrg, doqë lucruri sg inv6tat1 : !

Mai intai, sg nu faceti all-fel de cum ve poydtuesc parintii yotri ; §i al doilea in orl-ce bee ye afla(1, sg. v6 deprindeti a sci cum sei ye indreptati dupd zare ca sd nu ye' mat rdtdcig».

Pandarul duse pe bgeti In satul bor. Tata 0 mama lor, cand ii v6c1.urà intor0 pe inoptate acasg, ii certarg pentru fapta lor ; dar ei se §i bucurarg forte mult eg nu s'atf pierdut copiii

pentru totd'auna.

Copil ! ascultari povetele tatellui gi urmari-le pentru a fi mantuifi !" www.dacoromanica.ro

19

17. Cuinea sail bueat Aria. Cand mi-e tome, me gandesc la mancare 1 Dar, inancarea la cuine se face. La fiecare casa se afl i o cuine. Cuinea este o camera. care trebue in totd'auna sa fie forte curata : paretii el bine spoitl, podOla el frumos spalata. In cuine este o vatra, unde arde focul. D'asupra vetrii este un cos saa horn, pe unde lese fumul. In cuine, pe fiecare al, mama ori servitórea gAtesce bucate. Cuinea se el-116mA si buedtárie.

Bucatele se gatesc cu apg, cu came, cu lapte, cu orez, en legume, cu póme, cu 1tinà, cu same si cu multe alte felurl de merinde.

Cele mai multe bucate se flerb, se coc si se frig la foc. In bucatarie focul de pe vatre, se face orl cu lemne, on cu carbunT de lemn, orl cu carbunl de pamint. La gatirea si Ia fierberea bucatelor se intrebuintéza multe unelte i multe vase. Uneltele pentru foe sint: pirostril, cleste, vetraid si lopatica. Vase pentru apei sint : putina, cluber, hardaa, putinica, donita sati cotA, urcior, borcan, can, butelca sau sticla, dondir, ulcica, nastrapa orl ceca. Vase pentru fiertul bucatelor sint : cazan, caldare, tingire, tava orl sinie, 615., cratita, capace. Unelte pentru gatirea bucatelor sint: satir, cutit, tocator, lingura, frigaro, gra:tar, piuIit i pisalog. Vase pentrn mcincare la meet sint : strachina, castron, taler, farfurie sari blid. Alte unelte de masa sint cutite, furculite, linguri, solnita, carafa, _pahar, fete de masa', servete i altele. Tote aceste unelte si vase se afla in bucatärie. Ele trebue sa fie totd'auna frumos spalate, bine curatate i rinduite fiecare, la locul sea! Numal atunci se pot face, cu inlesnire, in cuine mancarl gustOse i sanatóse.

91airuct (Ai

frOOttd,c

candi flV1Th'1Cí Ali'(/1/116/

www.dacoromanica.ro

20

iS. CAnele credincIos. Ce face canele ? Ce este camele ? Cum este el ? Doi hotl intrarg intr'o nópte in curtea unui Oran cu stare. Hotil avead mare poftg sg manance came de gasca oil de ratg, sad chiar si de gaing. Dui:ace el sgrirg binisor in curte, se uitara in tote pgrtile. Nu zarira tipenie de orn ; dar intr'un colt al curtiI ved un cane voinic... Era GriveA Griveid se tacit ca nu-I vede... aO sa-I asvirlim cate-va bucati de mamaligutg rece, ce ne-a mai re'mas in traisti 1 Asa Asa fsi diserg o sg-I astupam gura! N'o sa ne mai latre l hotil si mi-se apropiarg binisor de Griveid. Apol ii i arunA 1D carg cati-va bulgari de mamaliguta uscatg.. se a gandi Griveid, voi credeti cI cu larimaturile aceste mi-ati inchis gura 1 IT6 inselati 1... Am sa vestesc pe stapanul med 17>

Griveid incepit sg latre cumplit. Atunci stgpanul iesi numal decat sg vada ce se petrece in ogradti... Hotil o luarg la sangtósa I

Grivefil era un cane credincios. Canele este cel mai creclincios tovaras al omului.

19. Negru-irodii. .

Negru-Vocla s'a lut ceta,

VoInicilor striga tare :

Tot voinici cu fruntea latI §i cu plete lungi pe spete §i cu ghidge grOse, drepte,

tAleleT, voInicii met,

Sufe cresta munti1or Muntilor cAruntilor. De-acolo de pe 'nAltirne Cu viteji, cu argAtime

Negru Voda cI pornesce. §i trecend preste hotare

Mandril puisorT de smeT,

autati cele campiii Smaltate-'n Tasomiii

De TgtarT astädi cuprinse §i de flacArl ce-s' incinsel Acolo-'s aT nostri fray, Toy voinici ca bradil nalV. Ascultay susp:nul lor,

www.dacoromanica.ro

21

Jalea si-al lor aprig dor...

Ghiogele vi le luatl Arcele vi le 'ncordati.. Foc in Tatarime datl Si din téra-I alungati Si pre frati de el scApatI

Ostasii cum audiatt Lite ghiogele apucati Arcele i le-ncordati Si'n Tatar! ca nOpustiati...

Iar in di de Sfint-Ilie, and sórele e-'n chindie,

La ampulung cl introit, Ca frati bunI se 'mbratisati.

téra o stapâniati Si bead si se ospaati. Si

20. Curtea. Casa nóstra este imprejmuita de ttte Ortile de un gard din uluce, de scanduri. Locul imprejmuit din late easel' se numesce curie sail ogradd. In curte se aila grajdurl pentru vite i cal, sopróne pentru care si trasurY, cosare de porumb, cocine pentru pord i cotete pentru pasëri. In unele curtl mill este si cite un puf. La orase curtile sint asternute cu Okra, sag cu nisip, ca s5. nu se filch' noroiii. In multe curV se p1antéz i arborl si, pe ltng. uluce, vitA OlbaticA orb copacei de marime deosebita.

In curte se asedg lucrurile ce pot A, stea afoot, taxa sä se strice, precum : lemne d foc, pietre, caramide i altele. In curte lucréza 6menil deosebite lucrurl, de care ad nevoe

pentru casa, sag la munca climpului. Cladirile pentru ada www.dacoromanica.ro

22

postirea animalelor este bine A, fie fgcute i ele, intocmai ca si casa, din material solid ; lar nu din ggteje sat din stuf ori trestie. Apoi este bine, ca ori-ce cläclire sg fie mai depgrtatg de casg, ca nu cumva, intimplandu-se sg se aprindg una dintr'insele, sg arcia tote, impreung. Curtea sg fie largg i curatg. i, tote lucrurile dintr'insa, sg fie in bung rinduOlg, adicg fie-care lucru la locul s6ti.

Asa este curtea unui bun gospodar !

21. Animalele domestiee patru-pede, cum stilt Si ce folos aduc omului ? Cdnele, pisica, vaca, boul, calul, mggarul. Ola i porcul slut

animale de casä. Dinsele, tote sint animale bldnde. Tote ad cate un cap, cdte un trunchit, cate o cOdd si ale patru piciOre. De aceea le dicem si animale patru-pede. Animalele

acestea fac pui sat fifti vii, earl sOm6ng cu pgrin0 lor. Pe puil lor, cat sint mititei, IT brgnesc cu lapte, ce-I sug de la mamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animale sug'etdre. La aceste trei puncte senzena canele, pisica, vaca, boul, calul, magarul, 61a si porcul. Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unele de altele.

abide, de obiceit, este mai mare deck pisica. El peizesee casa. Canele este animalul cel mai credincios. Locul lui este in curte, undeva. Canii eel r61 ditia se -t,in legati prin cote-te. Apoi noptea le dad drumul. Canele este mai prirnejdios cand este turbat. Canele turbat nu mai cunósce nici pe stäpanul s6d. Canele turbat se p6te cunOsce, cg-1 curg mered bale din gulag i fuge ca beat, incoace i incolo. Pisica pustiesce sórecii. Ea este curatei ; dar falsä. Cand n'o Iasi in pace, te zgarte. i pisica pOte sti. turbeze... www.dacoromanica.ro

23

Cane le §i pisica manancä mal cu gust came. Ele sint animale carni-vore i se vea§m'alesc.

Vaca se tine

mai ales pentru laptele el cel bun $i

pentru carnea

cea gustosh.

Boul este mai mare §i mai tare

deck vaca. El duce tOranulul

mai tOth munca campului. Boul este cel mal trainic animal de munch.

Ola este Mandl §i prdstd. Ola se tine pentru laptele, pen tru branza §i pentru lana el. Oa te adapd Si te imbrued. Vaca, boul i Ola sint animale erbi-vore. Ele sint animale rumegáto're. Iérna, vacile §i boil se tin in copre; oile petrec in staule. Cand nu e frig, tote animalele acestea umbla la camp, unde pasc lérbh. Calul este cel mai frumos animal domestic. El este §i credincios §i curd jos i semq. El trage la trasura; dar Ora §i chlare. Lui it place bine ov6su1. Magarul este prost §i radatorig. El este mal potrivit pentru purtarea de sarcine, fiindch este incetinel. Porcul este lacom §i Oman. El mananca tot ce gäsesce. Porcul mai este §i strichclos §i obraznic §i fdrte murdar. El se ingra0 repede. Atunci se tine in cocine. Carnea §i slanina de pore sint o hranä buna, §i rmtritOre. Canele, pisica, vaca, boul, Ola, calul, magarul §i porcul sint

tovärh01 omului, in viéth. Omul trebue s le dea adapost §i hranä, §i sa nu le bath, nicl sa le incarce preste mamma. www.dacoromanica.ro

24

22. Adam i Eva. Dumneclea, in sése dile, a facut cerul i pamintul si tote cele ce sint intrinsele.

Intea sésea di a luat Orfila din pamint si a facut un chip de om. Acestul chip de om I-a suflat Dumnedeü in fata. si I-a dat vieta. El l'a numit Adam. Adam era singur pe pamint. Dumnedeil a vedut ca nu e bine sa fie Adam singur; el a hotarit sag dea o sotie. 0 data, pe cand Adam dormia, Dumneded din cOsta lul Adam a facut o femee. Adam, cand s'a desteptat, s'a bucurat forte mull; el a numit pe sotia sa Eva. Adam si Eva aft lost cei d'intai Omeni. Atunci, Dumnedet a binecuvintat pe Adam i pe Eva, si le-a oCrescetl i ye inmultit,l! UmpleV padis lor asa mintul i 'I stapanit,I pe el !» Apol, Dumnecleil I-a asedat intr'o gradina minunat

de frumOsa. Acea gradina se chlerna. Raita pdmintesc sail Eden. Prin Raiu curgeail ape limpedi si recorOse. Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre si tot solul de pomi roditori. DumnedeU le dete vole sa petreca i sa se bucure de tOte bunatatile Raiulul. El le spuse c. acolo el pot sa tralésca fara grija, fãrã b(515, fara durere i fara de mOrte.

Cel d'intal OmenI, cat ail trait in Raiü, aü fost cu adeve'rat fericitt www.dacoromanica.ro

25

23. Rugaciunea de s6ra.

lath' nóptea a sosit!

Dómne, Tu ni-o-ai trimis.

Iatá vremea de dormit, Timp de petrecut in vis,

Ochii nostril 'nchide-I, Bune, Dar veghleza-ne cu-ai Tel...

Grija Ta spre noi o pune, Si spre marl si mititeL Dupä munca ce-am fácut

Da-ne, Dómne-un somn dorit,

Da,-ne pace'n asternut.... 0, fii Dómne prea mArit ! Amin! www.dacoromanica.ro

26

24. Cale credhicios. Un Oran se duse, inteo 1i, cglare la targ. Innoptase cam de mult i Oranul nostru tot nu mai sosia acasg. De giaba ii asteptarg sotia i copil pang la miezul nopiT. Toti din casg. eraa iórte ingrijati. - (Uncle a putut tata sg intarziie asa de mult `tp intrebg Costicl, bgetul cel mai mare, pe manng-sa. Abia, abia puta biata femee sa."-0 1ini0éscg copilasil i sg-I adórmg, rind pe rrind. Apoi sarutandu-si puiori1, cu lacrimi in ochi, lug pe servitor 0 amandol, cu o lampg, plecarg spre targ. Ei merserg ca o jumetate bung de cias... Când colo, langg malul garlei, ce curgeh p'acolo, zarirg calul lor... dar farg. stapan. Ce sg se fi intimplat ?) intrebg femeia, adanc mahnitg. Intr'aceea se apropiarg de cal, 0 ce v6durg ?... Jos, lang g. cal, pe marginea apei, zgceä omul, fgrg sg scie ceva de sine. Ce i se intimplase ? In targ beuse mai mult rachia, decat ii duceati puterile. Se imbetase tun 0 asa plecase cMare, spre casg. Dar pe drum caquse de pe cal, unde ii i ggsirg.

Bietul cal, in loc c fi mers singur acasa, apucase i tinea cu gura de haing, pe stgpanul sea, care alt-cum ar fi picat in apg, unde s'ar fi innecat. Calul tinea mult Ia stapanul sea ; el ii era credincios. Nevasta impreung cu servitorul II ridicarg. Yarg0 pe cal si

11 duserg acasg... Duplce Oranul se trezi a doaa 41, diminéta, nevastg-sa ii povesti ceea ce i se intimplase. Atunci omul nostru se jurg cg nu va bea in veci, nici rachia, nici ulcL, nicl yin, ci numai apg... intocmai ca calul sea eel credincios i cu minte.

Calul

c

i ceinele sunt animate credincióse.

I

,Am,e- oTi/ n/i/Aitc fai 4)-ae1t0-14/

41-1rnit9-eytj,

tutAiniti lThi/n/te/.

www.dacoromanica.ro

27

25. GhicitOre. Este tin dobitoc Forte neitantoc. Urechi lungi ; dar minte re are *SW

cu cruce pc spinare. Ghici ghicitOrea mea, Ce e?

26. Capra. Cum se mai numesc, tote la olaltä, animalele de cas6 ?.... Ce animale domestice sell s. numescI ?... Care animal domestic sémenA mai mult cu ola ?.. . Capra este dar un animal do-

mestic. Ea este cam la fel cu Ma. Ea este tot asa de mare ;

are aceleasi pill la trup : cap, pat, trun chid,

cód 5.

i patru.

piclóre.

i ca-

pra este un animal pairuped. Capra se hränesce cu acelas nutret ca si óla.

li

capra este aniAx

mal rumegodor_

Numesce animalele rume-

&Ore, ce ===

Ic-

CU noscil

Dar capra nu este intru tote, Intocmal ca i ola. Capra nu are aril pe trup, ci per lung, aspru i lgtos. Perul el este sail alb,. saA negru, sa sur sad roscat. COrnele II sint mal nalto, sucite si date inapol. Ea are, in barbie, UD doe lung si ascii-tit. Coda IL

Capra e mai 00.0, este cam bérd, si tot in sns intOrsa. www.dacoromanica.ro

98

mai sprinteng si mai indrgsnép. decal Ma. Ea se acatg pe ripe; se aning pe stand, fgrg de nici o Md.. Se catgrg i pe copacl, ca sg pascg frunzg.

sà1tré

La fire este veselà, sburdalnicg, i neastimp6ratA. Barbatul capril este (apul. Puil

n'ag come, ci nurnal nisce cucure pe frunte. Laptele i carnea capril se manâncg. Din lapte se face si bra,nzg. Din carnea el se face si pastramä. caprel sint

iedele. Puil

i

eçli

Din pèrul de caprg, se fac, in fabrice, deosebite materil de postavurt Asa darg, capra aduce oinului multe folOse. Capra este si ea un animal folositor.

27. Cele dOuè capre. Dot6 capre se intglnirg pe o punte. Puntea ducea presto un pariti afund. 0 caprg voia st treca din coace de pada; ceealaltg voia sg trécg din colo.

Fg-'mi loc, sg tree «Acesta ar fi fru-

dise una. mos I)

.

111 T

,

röspunse ceealaltg.

«Fg-'ml tu loch EA am fost -- mat intal pe pulite).

,

«Cum se .00 una ca

acesta ?* clise cea d'intgi. (EA

sint mai bgtring decat tine. Si tot se-ti lac Ion! Niel odatgh. Asa nici una nu voia, O. se plece. Fiecare stgruia ca sg trécg,

ea, cea d'intal. In cele din urnig, se maniarg. Apol incepurg sg. se certe si se luarg la bgtaie, in capete. Si ce sg vec,11.? Amandou6 cgclurg in pada. Si eraii p'aci sg se innece. Norocul lor lü cg; tormal atunci sosi clobanul. El le scgpg, de la mOrte...

Insdninã-: Asa patese óinenii, cart nu se infrleg cu binele. www.dacoromanica.ro

29

2S. Giiina i Curca. In batatura i prin curte, pe langa animalele sugëtóre, tralesc i pas6r1: cocosul i gilina, curca, rata, gasca i altele. Gaina este mai mica decal cocosul. N'are nici crésta, nici coda asa de mare ca consul. Gaina face oU, le clocesce din ele scóte puisori vii.Mal scil istorióra despre Puul neascultator ?» Gaina este mai linistita si mai blanda deal cocosul. De la gaina intrebuintam 61e si fulgii. Sint mai multe soiurl de giini.

carnea,

-tt

Un fel de gaina este bibilica sag cilta ce.i pestrita. Ea se vede prin unele curti boeresci. Cea mai mare pas6re clomestica este curca. Penele curcil sint pestrite sail negreverqui sag si cenusil. Capul curcii este mic si golas; ciocul ascuTrupul it este 1unguTe i piclOrele

nalte. Puit de curca sint

fOrte

slabuti.

Et cresc greti si incetinel. Barbatul curcil se eh' érna car-

can. Curcanul este mai mare decat curca. La cap it atarna,

pe frunte, un rnot lunguiet; la urechi are un fel de cercel si la gOt o gusa mare. Motu], cerceii i gusa sint de piele albastra. Si mai minunata este coda curcanului. Cand curcanul se supera, se umfla in

www.dacoromanica.ro

30

pene. Atunci coda i se ridica in sus si se resfirg ca o rOtl. Cand dol curcani se inealnesc, el se lad la luptg, intocmai ca cocosit Curcile i puil piule mered; curcanul insg scOte numal cate un strigat tare. i curcile mgnancg tot-felul de grguMe .0 de verdeturt Carnea de curd ingOsatg este forte gustósg. Un curcan

.bine ingrgsat cAntgresce pang, la sese

i

epte kilograme

§i

se vinde, in OW, cMar i cu 10 sad 12 let Ggina i curca sint pgsgrI domestice. Fiindcg ele se hrgnesc i pgs6rl grani-vore. Ggina curca sint pa'seri domestice si grani-vore.

'mai ales cu semi*, ele se chlén

In ce se deosebesce ggina de curd?

29. Fetita si Pormnbita.

aPorumbi, Tu dragu

-Uncle 41 spell 6:e

Door in roda,

Sad cand pleat Te facT frnmusicg ?

Sad in vale Langa cale Te spell mititicg ? www.dacoromanica.ro

Fulgisorit

Ochisoril -Albele-aripiOre ?

31

Frumuseta Si buneta IrnT place si mie.

Ca si tine E mal bine

-

Sufletu-mi s fie).

30. Or Mina. Frumos, plgcut i folositor lucru este ca, pe langa casg Gradina este o bucatg de pgomul i o grading 1 mint imprejmuit. Grgdini pot 0, fie nu carnal pe lamga casg, ,ci i pe camp. Imprejmuirea se face sag cu sant sati cu gard, sat cu ulucT, sari cu zid i, mai arare orT, cu grilaj de fer. Intr'o parte a imprejmuiril se afig portita gradinil. Prin naijloeul gradinil se afig un drum lat. Drumul este asternut cu nisip. Alte cgrari maT mid duc, din drumul cel mate, pang fa mgrginile gradinit De amandoti6 laturile drumulul se afla §irurT de agrisi si de cocäzi. In grading yell: sg aTb

'-----, F.

4?

a N

....

S

.'

- .

---

't 't

?ite' Afrk% a

,

tiSIW0 !

Ab de.1ofb

"I

1

.4""Sk

7 "r1424z2-41r 4064 peril, meriT, corcodusii, dap, nucii, perseciT, cire§ii, prunii,

zgrzgril, caisil, cornii, si migdalil i gutuii, si scorn siT cu smochinii.

www.dacoromanica.ro

32

Pomisorl cu fructe sint : agyisif si cóc/zil, zmeuril i afinii, pi,

murele, porumbele

in cap, strugurele.

Se aflg in gilding i flori frumóse ; se afig, i lérbg, verde si legume, de tot felul. Pe arborI se v6d adesea pgs6rl. Pe florl Pe frunze i subt frunze ve4I ate sbórg fluturl si albine. un melc cu casa in spate si cu cornitele scóse. Prin lerbg, nu prea scil unde, se aude i iriitul greerilor. In fundul grgdinil se afi i cate-un rnusuroiti de furnict Copiil descantg.

tHai la grópa cu furnici; Ba-I aid, ba nu-I aid p and plóug, pe jos, pe poteci i prin lérbg, vedl cate o rina, ce se Virile dintr'un loc in altul. In grgding lucrézg tata, mania si a1t muncitort Copiil pot sg se plimbe si sg. se jóce in grading. Lor le plac pórnele pi florile. Omenilor marl le place sg petrec pi sà se odihnescä . la umbra pornilor si a copacilor din grAding.

Grddina este un loc pldcut, frumos i folositor.

31. GhicitO re.

Poti sd, NO de ea prea bine ; Ea tot vine dupd tine ; Set o princll, nu-1 cu putinp, Cdci ea nu este fling Ghici ghicitdrea mea, Ce este? www.dacoromanica.ro

33

32. Subiectul :

Fiintele slut cell-a.

Deprinderi grainaticale

Furnicele sint animale. Prunul este un porn. Poteca este un drum.

Exemple : Tata este gradinar.

Regule : I) Cuvintele: tat5., flunk)", arala fiinte. Cuvintele : prun, potecä, aratd lucruri. 2) Iii fiecare propositiune putem sa spunem ceva despre o fiinta sari despre un lucru, cã

cc este fiinta saü lucrul acela.. 3)

Vorba care ne

arata Aga set

lucrul

despre care, intr'o propositiune, spunew cc este ? se numesce subiect. D. e. Tata este

subtectul propositiund «Tata este gradinar», fiindca despre tata simnel)] ce este. 4) Subtectul intr'o propositiune, ii aflam intrebdnd : Cine este acela, san aceea despre care spunem ceva? D. e. Cine este gradinar ? Prunul. Tata. Cine este un pm?

Teme : VeT scrie patru proposiPuni una despre copil, alta despre melc, a treia despre cOcck i a patra despre mnuuroiri, spunend despre fie care : Ce este? La tote propositiunile vei su.

blinia subiectul !

33. Petcatul strtimwse. Tocmal la mijlocul RaiuluT era un pom, deck tot1 pomil mai frumos. www.dacoromanica.ro

34

Dumnedeu dise lul Adam si Evil: «Vedetl vol acest porn ?... Dintr'insul sa nu mancatl, nicl sä. ye atingett de el; ca de nu, vetl muri !... Eu sint Domnut Dumnedeul vostru. T10 numai de mine sd ascul-

tap h. Adam si Eva ail audit aceste vorbe din gura lul Dumnedeil. El aü priceput ca le va fi bine, de vor asculta porunca lul Dumnedeu. Dar dlavolul nu'l lasa in pace. El se furisa in Raid cu vorbe viclene l cu inselacIunl, indemna pe Eva sa guste macar odata din pomul eel oprit. Eva culese o pOma, musca dintr'insa i o dete pi

ul Adam. AtuncI, el au simtlt ca re4 au feicut! aü cunoscut pacatul i indata le-a fost rusine ca n'aiI ascultat porunca lul Dumnedeti. Dumnedeti tare s'a superat pe dinil si l-a pedepsit. Evil, care pacatuise, Dumnedeft I-a dis : «Tu, cu durere vel nasce fil !» Lul Adam, care gresise, Dum-

nedeti I-a spus: «Tu, cu sudOrea fetel tale vel castiga, panea vOstra de tOte Vele !>

Amandorora. pentru

cä n'ascultasera porunca sa, Dumnedeu le vorbi asa : «De vreme ce vol, find in binele din Rail), atl voit sa cunOscet,1

i reul, apol sa scitl ca avetl sa muritl.

Atuncl vol o sä ye intOrcell in terina, de unde eU v'am scos !)

Tot deodata DumnedeU goni din Raiul panaintesc pe Adam si pe Eva ; lar la usile Raiulul rindui de stréja un Inger cu sabie de foc. Asa ail facut Omenil pecatul cel d'intal, pdcatul stramofesc. www.dacoromanica.ro

35

34. Merul. Meru] este ndul dintre ee mai frumosi pomi de prin grgdinele nóstre. El ajunge adesea panPi la 7 sau 8 metri inaltime. Merul are rAdlcing mare, trunchiti gros si rotund, .

acoperit cu cójA inchisa, la tap, i brazdet. CrAcile, impreung Cu ramurile lul impr4-tiate, formez1 o corora stufós5. Ce frumos este mërul primgvara, in luna lul Aprilie Atund corona m6rului este inv6scutg cu nenum6rate floricele albe-rosióre, printre carl mijesc mil si mil de frunzisóre lunguiete, cu I

mArginile

crestate. Cum sbórg si se WO atund pe mërul

inflorit albinitele s. culegl miere! Merele sint rotunjóre i, la cele do11 6 capete, cam turtite: Ele au o eôjg verde, galben6 on rosibr. Subt Op, se afil miezul eel alb si cArnos. InIuntru, la mijloc, se afig semintele sau simburil. Cand sint bine cópte merele, atunci simburil lor sini negri saU castanii. Merele cOpte sint forte bune de mancat. Ele, la gust, sint sau dulci sau dulcege si acre, sail acrisóre. Merele se pot manca sau crude, sau Otite in felurite modurl. Sint mere duld vAratice, mere cretescl, mere ellugarescI si apol merisOrele cele mid, din care se fac dulceturI. Cine manancA mere neco'pte, pdte sei se imbolnewescl

35. Punctele cardinale. DascAlul cu scolaril s6i leiserá alai% la camp. El se asegarg pe o movilA de unde se vedeO, departe in tote pArtile. Dascllul aräta" cu degetul laturea zarel, unde sOrele se cam plecase. Atunci el vorbi intr'astfel copiilor, care II ascullaLl: «Cam preste un clas sOrele are sä sfintescI intr'acolo. SA scitT copil, laturea acea a orizonulul unde sórele apune, se thlémg apusul sat sfiqitui... Aeum sculati-vè i intOrceti-ve cu fata spre apus L. SI tineti minte Laturea zard din dosul vostru este reseiritul ! Pentru ce ?... Fiind-ca dintr'acolo r6sare www.dacoromanica.ro

36

sórele diminé0... Haidi mum?... La stanga imprejur L.. Intörceti-v6 cu fata spre r6sArit f... Luati séma : Laturea zareT, de-a-drepta vóstrA, se chlamI mléza-qi ; cea de-a-Minya vóstra se chiamA miezet-nopte.)

- I Aceste pAr(I mai insemnate ale orizonului :

reseirit,

apus, miezd-di §i miezci-nopte, not le numim punctele cardinale ale cerului. Orizonul, de jur imprejurul pAmintulul, este ca

temelia cerului. D'asupra orizollulul se inaI0, bolta cerulul. VoT sciti ca tote vasele de lemn ati la fund o gardina. Gardina este temelia vasuluT. Asa dar i orizonul, cu punctele lui cardinale, este ca ;si gardina cerului. DupA acele puncte cardinale nol- invëtIm a sci unde ne afiAm i incotro trebue sA, ne indreptAm. Acésta insemneet cei ineeram a ne orienta . 11.0sAritului, nol il mai dicem si Est (E) ; apusului ii dicern si Vest (V), miezei-dileT II mai dicem i Sud (S) ; niiéze1-nop01

ii m I dicein si Nord. (N).D SOrele era pe sfintite. DascAlul si copiii plecarA spre casA. Pe drum fiecare scolar, uita.ndu-se in ce lature a zareT se aflA sórele, spuneh eke ceva. Unul diceh cA pAdurea e spre Vest, fiindcA sórele tocmai atuncl apunea in dosul copacilor Vaduril. Altul adAuga cg. comuna unde el se inapoiail, acasA, este spre Est. Al treilea diceh c garla este la Sud, fiindcA ea curgeh de-a-drepta lor ; un al patrulea mai spuneh ca viile sint la Nord, fiindcA ele se nältau pe deal, in stangit bor. Astf4 copiii se deprindeau a se orienth fiecare, e camp, dupa cele patru laturl, sad puncte carclinale ale zarel.

36. Nana i mama el. Fauna. Ah mama, de ce este asa cald? Nu mai e de suferit. Uita-te, cum fru): curge nadusé'a ID Mama. De-o-cam-data, numal atata i1 spui0, PAuno Dumnedeil este pricina de se face asa cald! SA sell cA cc face Dumnedeii, tot spre binele nostril ii face.D Patina WA. www.dacoromanica.ro

!

37

Ea se sill sg sufere cgldura i, cu ceva rabdare, si isbull a se mai usura. Luna lui August trecii si, cu dinsa impreuna, trecura i aldurile cele mart In luna Jul Septemvrie, pe and vremea crg mai r&orOsa, Patina se ducea in tote clilele sg se plimbe prin grading. POmele erag cópte. Pguna se bucurg and vedeg asa mu4ime de mere, de pere, de piersect de prune, tote bune i Irumóse. Ea 'liana, dintr'insele, cu mare pofta.

intr'una din Pe, mergend in grading cu mamg-sa, fet4a

ilise:---tAh! mama, ce frumóse póme ne-a dat Durnnecleg

Mult trebue sa ne fubésca, El! Ce daruri placute ne lace El

I

Ce bun e Dumneqeg 11) Mama. Adefe'rat dieT, fala mea. Asa este! Dar adu-ti aminte c mai i1ele trecute eral p'aci sg te plangi de Dumneetct Adu-ti aminte and nu-cf pläcea caldura cea mare. SI

scii, draga mea, ca tocmai acea caldnrg mare a dat pOrnelor lata lor cea frumOsg. Caldura le-a dat i mirosul i gustul lor cel placut. Deprinde-te dar a te mu4urni cu tot ceea-ce

face Dumneqeil ! El scie totd'auna ce lace i nu voiesce alt

ceva decgt numal binele tti !r,

etar,c6 çcLW Twrninkci,eAli, .,ote,&117LCJ /9:v11de/

VA

37. 410 pomI de gradinii. pi

In gradina, pe langa mei, se mai afla de obiceig i peri pruni i cirel, i pierseci i nuci i ducli.

1T;rul face fructe lungulqe, cu coda la capaul cel mai sublire. Perele sint mai mustóse deck merele. Prunul, de obiceig, este mai mic decgt m6ru1 i deat Oral. Prunele sint ovale, acoperite cu o pelita fina albastra-negrie, sag albastra-rosie, cu bruma sura pe ele. Miezul prunei este www.dacoromanica.ro

38

galberi, dulee, mustos i placut. Sdmburele prunelor are o cojg virtósg, lgtgusg, neted g. i cu un miez du1ce-amgri5. Ciressul i v4inul sint de mgrimea prunulul. Ciresele sint cele

d'intai fructe de varg. Ele sémOng cu prunele ; dar sint mai midi, mai rotunjóre i, de obiceiü, rosii, sail galbene-rosii. Visinile sint mai aerisóre decal; eiresele. Mal seil ghicitorea despre eirese ? Piersecului IT priiesce fri pgmint mai eald si mai ridicat, in fata sórelui, mai ales prin vil. Piersecele sém6ng, mult eu pru-

nele ; dar sint mai marl' si aU o pelitg galbeng, sal roseatg rumëng. Samburii plerseeelor all eójg brIzdatl. Nucul eresee nalt, mai nalt i cleat m6ru1 ; are cójg al burie i foi mai mail decat ceia1a1T pomi. Foile de nue ad un miros placut. Nucile, eind sint veriT, all un invölis earnos, verde, zamos si forte amar. Cand nucile sint eópte, in veliul cade dela sine i apol rëmane cOja cea tare, sub care se Al samburele eel mare, dulce i invëlit eu o pel4g fing.' Mai scii ghicitorea despre nue ? Dudul are fructe arnóse, mol de tot si rnustOse, la fatg albe, negre sat. rumene. Sint si men i peri i eiresi selbaticT, care cresc pe camp ei prin pgdure. Aceia sint pomi padurep. Din merisOre si din perisOre pgdurqe se 'mite face otet.

rómele sint bucuria copiilor. Pomii sint arbori folositor' i placup. 38.

Subiectul

Fiintele sint eumva.

Deprinderi gramaticale.

Exemple Gradinarul este harnic. Copiii sint vesell.-Merul este rotunjor. Para este lunguTdp. Regule : 1) Intr'o propositinne putem sa spunem despre o fiinta saii despre un lucru i cum este fiinta saü lucrul ? adicd ce insu5iri póte sd alba. www.dacoromanica.ro

39

D. e. vorba harnic ne spune cum este grddinarul , 2) Ccind facem o propositiune? Ce este subiectul in propositiune? Ce fel póte sd fie

Ce putem sd spunem despre o fiintd saü despre un lucru? Teme : Vei scrie patru proposiliunI una despre copita, alta despre prune, a trela despre nuca 5i a patra despre dude, spunênd despre fiecare : cum este ? La tote propositiunile vel subiectul

A

sublinia subiectul !

39. Mama kit fetita. cEDe ce, mamg,, ca WO, merg i fetele la scól5,1

El, acasg, n'ag plpu55. de Onut la sin 5i 'n Pot sg mérgg, unde vor ;

!

Nimenul de el nu-i dor.D

da, m'ascultg, Ionico Tu'ngrijescI de pgpu5icl. I

Nu te'nduri s'o 1a51 din brate. Dar, la, spune-mT, nu Ti-e fricg,

De mult4e tot stai cu ea S'ajungit5i tu pgpu5ea

Ca sg nu te facl pgpu5g i, sg. fii fatg. cu minte, S. scil tot ce este bine, de inv4gturg %in'-te 1) aMaing, eii la scOlg plec I

Nu voiu, capul sg'l am sec 1,

99,Ati 2cuce, Ayynnif"0-rni

dtanAl-tuyrrinAltomi www.dacoromanica.ro

40

40. Vita. Era pe la Inceputul primaverif. In vila domnulul Mereanu eratt de mai rPinte infipte mai multe mil de bete. Si era säpata viia pentru Int Aias-data. Char venise la vile, domnul Mereanu cu fiul seti, Costica, care era cam de vre-o sOpte ant --(Ah! tatal. striga Costica, «pune pe viler sa scóta d'aci uriciunile aceste de vreascuri! Ulte! radacinele cele lemnOse, ce urite sint! Apol cOrdele aceste indoieldse i cu cója brazdatä, ce urite sint, cu nodurile lor I Nicl nu sint In

stare sä stea singure, drept. De ce sint betele aceste? Tóta costa par'ca-i arsa din pricina acestor gateje 1D

4Lasä-le pe loc, Costica Aspunse tata.

gMal astepta

cate-va s6pt6mani ; atunci vei ye& ce va iesi din ele I) Cain pe la mijlocul lul Aprilie, domnul Mereanu Tara§ 1u pe Costica cu sine, la vile. Vitele, tote, eraU Inverdite i Inflorite. Frunzele eraA mid j frumos crestate, pe margini. Ciorchine de fort m6runte I mirositOre atarnaa de córde cart cu carceil lor se acatasera de araci. dCostica!D dise tatal, «Ia, culege asa frumusel, foite de aceste ! Sa umpli copil acesta!) «Bucata(Ce s. facem cu ele, acasa ?D intreba Costica» résa o sa infasure, cu ele, perisóre de carneb) Intr'una din dilele lui Iulie, dom-

nul Mereanu merse iaras cu Costick la vile. Vita se ineordase tepin. Frunzele se ingrosasera. Fata lor era verde Inchisa. In locul ciorchinelor de flort acum eral numai 'Abe mid, era aguridd. Costica culese i de asta-data agurida,

din care, acasä, bucatarésa gatise bucate.

Trecusera Julie, August si Septemvrie, de jum6tate. Atuncl iaras lu domnul Mereanu pe Costica, la -vile.-- Vitele acum eratt incareate, pe idle rezdrele, cu ciorchine

www.dacoromanica.ro

41

gróse i lungi. In vile eraa tote solurile de struguri: tamalose i mischet, gordin i basicata, alma' alb i córng négrA, razachie i cornite, tata vacii i multe, multe, altele.

«Ei, Costica, ce ? S. scóta, vilerul din pgmint aceste vreascuri noduróse?» Costicg zimbi si el, cam rusinat. El nu mai indraznia sg 1..spunqa, ceva. Acasa, pe la sfarsitul mesil, doamul Mereanu porancia de obiceia sa imparta struguri pe la Meseni. Dar, mai nainte, ice totd'auna lui Costica : Costicg, Mete !

Ghici ghicitórea mea! Am o laid bubósd, bubósd,

Sede cu Vodd la masd?

41. 1116ru1 0- vita. Oi mërul si vita fac 'Arne bune de mancat. i m6rul pi vita sint point Mërul si vita ati rdcin, aü tulpina, ati frunze, all fort si fac fructe. i zOrul si vita pot O. crésca si in gradina si in stare selbatica.

Asa dar, la multe sémenä merul cu vita.

Dar m6rul este si mai nalt, si mai gros, i mat puternic deck vita. Tulpina mrulut cresce i st a. drept in sus, dela sine ; tulpina vitei trebue rez6matti ca sa, stea in sus. Tulpina m6ru1ui are craci i ramuri, ce formézg corona lul. Vita are, pe tulpinele sale, numai nisce cared i frunze. M6rul are frunze intregi ; Tar frunzele vitel sint (restate pe margini.

Florile mërulut sint albe rosióre i ase4ate in forma stelei ; florile v;tei sint mai mid decat ale marului. Fructele mërului sint merele, ale vitei struguril cart cresc in clorchine. Merele la multe se deosebesc de struguri : i la marime, si la forma, si la gust. Asa dar, la multe se deosebesce merul de vita. Merul i vita se asemena intr'unele puncte ; iar intr'alte puncte, se deosebesc.

www.dacoromanica.ro

42

42. Pr Inn] In familie. InVo di de Sfinta-Mgrie-micg, adec. la 8 Septemvrie, afar6.. era cald i frumos, cum e pe la inceputul tóinnel. Intr'un sat, un tag, i o mam, cu o feti p. i un blet mai mAricel, se intorceati de la bisericA. Bunica rëmäsese acasA, cu dot copilasl mai mid. Ea gatise ceva de mâncare mai bung, cAcT

era dita mamil. BAtrina astepta, cu masa pusä, sub nucul cel mare din batatur5..... IndatAce sosirg de la biserieg, toti se as6darg imprejurul mesil. Tateil ion hal la drépta sa pe Petria. Mgelul cel de septa ant Mama ridic 5. de pe Terb5. pe mititelul Nicu, care abia era de un an si jurnItate ; ii sdrutl si'l as6d5, pe braW1 et. Intre maing.

i tatà se ased5. Linuta, fetiO cea de dece ani".

In fata lor ei bunica, lAtrina, cu pOrul alb ca zIpada. Lang5, ea veni i illorica, cea de patru anisorT, cu perisorul Wan ca aurul. Asa, imprejurul mesit. se adunase acum mai tha familia. Tata Ion s6 scuI in picióre, i is1 fäcit cruce. Toti fAcurI ca dinsul. Atund Linua, cu glas limpede, spuse rugIciunea mesil:

Tu, ceresc Patrinte !

Dai set ne hrdnim. Noi, Cu dulci cuvinte, pep mulfumim ! Asa invëtase Liniqa rugAciunea acésta dela sag. Zamfira, servitórea, aduse pe mas g. o straching. In n5.untru era o g/inl fiértg, care fumeget i mirosia pleicut. Mama impgqi tutulor fiertur i gAinA.. Top: mâncarg si beurA i se veselirl. Nici Griveii, canele cel mare, nu lipsi dela prinz. Petria IT dAdea lui tot-d'auna din rOmAsitele mesel.

Zefl; familia intrunitd este cea mai fericitcl. www.dacoromanica.ro

43

43. SubIectul: Elute le fac ceya. Deprinderi gramaticale.

Exemple: Familia astéptd. Zamfira Otesce. Mama Supa miróse pLicut. imparte. Top rranândi veseli. Griveiti se scOla. i el. Regule : 1) Intr'o propositiune putem sd spunem despre o fiintd sag despre un lucru §i ce face fiinta safi lucrul. D. e. Vorbct gdtesce ne spune ce face Zamfira...

2) Ce putem sa mai spunem despre o fiintd sag despre un lucru, ce este subiectul und propositiuni?

Teme : VeI scrie treI propositiura: una despre Petricd, alta despre Griveig i a treia despre ciorbd spunend despre fiecare : Ce face La tote propositiunile vei sublinia subTectul!

44. Cantecul rindunicli. Rindunicl frumusick De ce fugi, din 'céra mea ? AA ti-e frick mititicl Ca te-apuca Iérna grea? Nu vedi, vita. frunzulita, Inca n'aA ingtilbenit

Care bine pentru tine P'alte locurl al v6dut ?

Albinito, musculita Plin'acuma n'au penit I

Ia, mai' bine, §ec,11 la mine Unde cuibul fl-al, facut!

Rindunia mititick Mal Anal in Ora mea, F5x5, hick mititick C. te-apucl lérna grea. www.dacoromanica.ro

44

45. 116utatea omenilor. Dupace Adam si Eva ail fost gonit,l din RaiO, ei au trait pe pamint nurnal cu griji, cu necazurl i cu dureri. Mune lair greu din zorl pana in nOple si tot abia aveat de ajuns pentru traIul lor de tote Vele. Ah! cat de WI le parea acum de bunatatfile Raiulul, pe carl din gresela lor le plerdusera ! El ail capetat ma! mul(I copil, baett si fete. Unil din copiii lor a fost bunt ; alçii ai fost rel. Cel ma! bun

a fost Abel, ciobanul i cel mai rat Cain, plugarul. Pe al treilea fecior l'a chiernat Set. Abel a murit ucis, Inca de liner. Dar, Cain si Set au avut mai mull! copiT.

Acestia incepura sã nu asculte nici de poruncile lui Dumnec,letl, nici de parintiT lor. Se certail merell intre

sine si se bateati. Urmasil acestora Inca si mai rel se facura.

Dumnecleil vequ ca reutatea Omenilor este mare,

mare de tot pe parnint. Atund el se intrista in inima sa, i gise asa : «Am sa. prapadesc i sa starpesc de pe fata pamintuluI pe OmeniT acest! rel, rel de tot... Sa cercetez

mal 'nainte, daca nu cumva med este printre dinil vre-unul bun si curat la inima. De va fi macar unul care sa asculte de mine, n'as vre sa piOrä un nevinovat ca acela.»

Dumnecleri e drept. El nici odatd nu voiesce r'eul celor ce sint buni. www.dacoromanica.ro

45

46. Gr Mina de legume. Intr'o gradina bine ingrijita, pe langa pomi §i pomivni, se aflä §i alte lucrurl, bune de mancat. In gradina rsäclim : morcovi, sfecle §i cartofT telina, guilt, riclicht bame, pepeni, crastaveV,

naut, cimbru §i tarhon, praz, laptuci §i asmg,tui, postarnac, brójbe §i hrean gi marar §i leus,itean I

Cand vrem, facem §i cluperct

mazere, fasole bob, linte, cepa, usturoiu, patrunjel §i conopide, anghinare, patlagele re§ii, vinete i var0 §i sparanghel §i ardei §i spanac §i dovlecei.

Tote lucrurile aceste se numesc verdefuri, legume Si zarzavaturi. Ca sa crescg legumele, trebue pli-

vite buruenile si leumele udate adesea. Omenif earl se ocupa in adins cu ingrijirea

ii cu crescerea zarzavaturi'or, se numese zarzavagii. Ce bine i ce folositor ar fi ea fie-care om si. créia, in gradina lui tot-felul de legume ! Atunci multi briiorI ar r6mani) in punga Roiminului I

47. Orientarea in clasä. Noi astAgY sintem in camera alma' a dorm. Sub picióre avem podéla saa du§amérta. D'asupra capetelor nóstre se'na10. tava-

nul. Imprejurul nostru, de patru than, sint cel patru pIrect www.dacoromanica.ro

46

al camera. Ia, sa. ne orientAm acum 0 in clasa nóstrA, precum ne-am orientat afar* pe camp t PAretele din latA, uncle este usa de intrare, stA, spre apus, fiind-cA in acea lattire apune sórele. Prin urmare, pAretele din fundul camerel, in dosul nostru, st spre resArit. D'a stanga nóstrA, uncle se deschid ferestrile, este plretele despre Iar la drépta nosträ, pAretele neted, impodobit cu cadre si cu chipurI, este spre miéc,1A-nópte.

Aci, in camera', noi nu mal vedem cu ochil cercul orizonuca afarA. Vedem, pe patru lAturi, numaT cel patru pAreti drepV ; dar scim d'afarA, in ce laturi Asare i apune sórele. In clas1 cele patru puncte cara dinale, iatl cum le insemnAm. CulcAm orizontal tabla pe don bAncl

orT pe don scaune. A pol

E. tragem pe dtnsa o linie

dréptA,

din marginea despre Vest a tablel,

pang la marginea ei despre Est. Apoi acésta linie o incrucisAm cu altA linie dréptA, care are un capèt 5. spre Nord si celalalt spre Sud. Astfel se formézA pe tablA o eruce. Crucea acésta ne infAti$ez1 trupul nostru stand drept i cu manile intinse, orizontal.

Fiecare din bratele crud): este indreptat spre unul din cele patru puncte cardinale.

48. Subiectul : Fiintele aü ceva. Deprinderi gramaticale.

Exemple : Proprietarul are o grklina frumósá. Vecinul seri, un zarzavagiu, are legume de tot solul. Legumele afi mdrime deosebitd, Zarzavagia afi mare grijà de legume. www.dacoromanica.ro

47

Regule : I) Intr'o propositiune putem sd spunem despre i ce are fiinta o fiintd sart despre un lucru saü lucrul acela. D. e. Vorba are ne spune ce are proprietarul. Vorba ail ne spune ce aü legumele

2) Ce putem sd mai spunem despre o fiintd san despre un lucru, ce este subiectul unei propositiuni ?

Teme : Vei scrie patru propositiuni una despre grãdinar, alta despre mama, a treia despre le gume i a patra despre struguri, spunênd despre fie-care fiinta saü lucru ce are ! La tote propositiunile vel sublinia sublectul !

49. Fasolea. Una dintre legumele cele mai fulositOre este f a solea. Ea cresce i in gradina i la camp, printre porumb. Fasolea are radacina firósa, din care cresc mai multe cot Ore subtiri i rotunde.

Cu cotOrele, fasolea se urea pe araci pana la trel metri time. Frunzele ad forma inimei i slut p6róse i cu marginl implinite. Florile de fasole sint nisce ciorchine, de colOre verde.

Din flori se fac peistaele, de colóre verde sad galbuie. Pas taele sint sad drepte sad incovoiate ca o sabie. In pastgi se aflil sese pang la opt bóbe de culóre deosebita si de forma oulul. Fasolea se pune in cuiburl, in acelasi pamint cu porumbul, cu care se sapa si se prasesce. Fasolea se mananca sad verde, sad uscata sat si murata Fasolea este de mai multe soluri. Fasolea care nu se urea pe araci se numesce oldge Cam la fel cu fasolea este mazärea, lintea §i bobul. Tote aceste legume se numese legume peistaidse. www.dacoromanica.ro

48

lintea formézA o hranA cutä; dar cam anevoe de mistuit. Mai ales fasolea, mazArea

i

pIA-

Pe camp cresce meizeirichia, trifoiul §i lufrrna, care fac si

ele un fel de pAstAi si care sint o hranA forte bung pentru vite.

50. Nuca. Doi copil, Petre ki Pavel, gAsirl odatl, sub nucul cel mare din bAtAturA, o nucA mare si frumOsA. (IA mea este nuca! mie mi-se cuvine! /fiindca' 01 am v6,lut'o mai intal 1D

Petre,

Ba e a mea!D strigA Pavel, fiindcA eU am pus mai intal mama pe dinsa, si am luat'o de jos.. In loc sA se intelOgg intre dinsil, el se luarA la cért i, dela cértA, paci, p'aci, era sA ajungA la bAtaie. a Stall !D strigA un al treilea Met mai mArisor, care treceh din intimplare p'acolo. ((Ed am sA v6 impac!D I2iand acestea, staltfi /a mijloc si cern sg-i dea lui nuca, in mama:. DupA ce o luA, o sparse in doIi i desprinse miezul din cele don coji. Apoi Oise :--(10 jumelate de cójA se cuvine aceluia, care a vequt mai intal nuca, cealalta jumatate se cuvine aceluia, care a pus mai intal mama re dinsa; Tar miezul ii opresc pe seama mea, fiindc5, eti v'am impalcat de nu v'atl batutID

Cdnd dui se cértcr, al treilea cdstigd ! Cine imparte, parte $ i face !

51. GhicitOre. Palm trap, infra cetmasci imbrcicati ! Ghici ghicitórea mea ; Ce e? www.dacoromanica.ro

49

52. Potopul. Dumnaleil erh gata sa sthrpésca de pe fata pamintulul pe ofnnenl, pentru rëutatea lor. Dar el .41 aduse aminte de un om, care singur maI erh bun si drept. Pe acel orn 11 chIemh Noe. El aveh trel fecIori, anume: Sem, Cam si Iafet.

Dumnedeil porunci lui Noe sa gatésca o corabie mare, s'o invelésca i s'o inchida bine peste tot. 0 asemenea corabie se ch1ém i chivot. Dumnegeil it .KDin tOte animalele de pe fata ma spuse lul Noe : pamintultil tu sa alegi Cate sépte parechi din cele cu-

rate si Cate dorlé parechi din cele necurate. Pe tOte aceste animale sa le adapostescl in chivot. Apol, sa intri si tu intr'insul, cu fecloril tél i cu tot neamul taus.

Asa a si facut Noe, care asculth la tOte pe D-deq. Atuncl a dat Dumnedeü o p101e mare de a ploat patrudecl de qile i patrudecI de nopti, d'a rindul. Apele aü crescut peste masura ; ele aa innecat tot pamintul si aü acoperit muntii cel mal ina1tl. Acest innec de ape a fost potopul cel mare. Intr'acest potop s'aa innecat toti Ornenil i s'a prapada tot ce era viti pe lume. Cu viéta ail rèmas numai Noe si toti cel ce erau cu dinsul, in chivot. Corabia lig Noe plutih pe d'asupra apelor. Ast fel a pedepsit Dumnecleu, cu potop de ape, pe Omenil cel rél de pe pamint!

53. Planul clasel. Noi ne putem orienta, in camera clasei nóstre. Dar acésta camera, noi o putem desemna in forma, mai mica, on pe tabl, ori www.dacoromanica.ro 4

50

pe-placa on pe hartie. In desemn, pareldi if infatisam prin linif drepte, ori strimbe, dupa cum sint i ei, drepti ori strimbi. Celelalte obiecte din elasa i adeca : uile, ferestrele, soba, handle, catedra i altele, le insemnam tot prin linióre, fie-cdre la locul sOu. Dar tote aceste nu le putem infatish in desernn, asa de

marl cum sint ele, in fiiqa. Trebue pe tote sa le infatisam mai mici, ea sa incapa. Apoi trebue sa, le potrivim la locul lor, inteastfel ca sa nu se arete, unele fata cu allele, mai marl sail mai mid, decum sint ele in adevOr. Daca paretele despre miO0,6-41 i cel despre miéqa-nOpte sint

lungi, fie-care de eke 8 metri, noi in desemnul depe tabla, II infatisam prin cate o linie nurnal de 8 decimetri. Daca paretele despre r6sarit si eel despre apus sint lungi, fie-care de cate 61/2 metri, noi in desemnul de pe tabla, IT infatisam prin

cate o linie numai de 61/2 decimetri. Dacil fie-care bancil este

de 2 metri, in desemnul de pe tabla, o infa-Osam printr'o desemnam pe plata linie de 2 decimetri. Paretii de 8 metri,

si pe Brae cu linióre de 8 centirnetri; baneile de 2 metri, le desemnam pria linil de 2 centirnetri. Desemnul clasel se chiema ca este schita sail planul clasei. Planul clasei ne area spre ce anume puncte cardinale se afia asecla0 pare0 i tOte obiectele din clasa. Ast-fel se aréta, pe plan, directia elasel si a obiectelor dintr'insa. Dar planul clasei ne mai area i eatil intindere in lungime si in largime are clasa, precum i t6te obiectele dintr'insa. Asa dar, planul area totd'auna diregia si intinderea lucrurilor infa4isate intr'insul. Pe planul clasei ne putem dar orienth intocmai ca i In camera clasei.

54. Val.@ i Sfecla. Printre legumele cele mai obisnuite numëram varcla, sfecla §i moreovul. Varcla are o. radcing grósa, principala, din care ies mai multe firicele. Tulpina varclei se numesce cocian. Din cocian cresc nisce frunze late. Mai spre virf frunzele sint www.dacoromanica.ro

51

mai inguste. Frunze le se lipesc bine una de alta, incat formézg o *Nina' rotundg. Floricelele vardel au o colóre galbeng. De la yang numal foile se manancg, verdi saU murate, gätite in diferite chipuri. Sint mai multe soluri de vardg, ca: varda albg, varda rosie, varda crécl i altele. Cam la fel cu varda este salata, numal cg ea are o cgpgVug mal mica". Apol, eine nu cunósce ridichia cu radgcina-I carnósg, acoperitg cu o cójg négrg si grOsg, i sfecla cu cója i cu miezul ros ? Un fel de legumg sint si cartofii. Ca si panea, cartofiii aU ajuns sl fie o brang dilnieg pentru Omeni. Cartofii all miez iginos i un gust placut. CotOrele, care ail formg de tufi§ §i fructele, care la inceput ag colóre verde si mai tarzia inchisg, nu sint bune de maneat; ba fructele sint chiar venino'se. Cartofu se gAtesc in deosebite moduri si slot de mai multe soiuri. Varda, salata, ridichia, sfecla si cartofil, tote ail trunchiul mOle si zgmos. Tote aceste legume se intrebuirOzg, ca adaos la bucate. Tot legume slot si morcovil §i postdrnacii §i peitrunjeli §i tclina §i conopida.

55. Bucur Clobanul. A fost odatg un cioban, pe care il chlemg Bucur. El trgia numai cu nevasta, cu copiil, cu canii i cu turma sa de oi, iutfun

loc pustiU. A41 órneni pe acolo nu se aflati. Pe acel loc erad dumbrAvi cu umbrg desk livejT cu poml roditori si iérbg multg si mole. Pe acolo curgeg i o garlg, cu apa bung de b6ut. Bucur Ciobanul si nevasti i copil lor ggsiati acolo tot cele trebuig. Oile aveati unde s. pascll si de unde sti se adape. Pentru bine si pentru ai sI, Bucur §i-a clgdit inteo livede o colibd incap6tOre. Asa Bucur cu al sei petreeea, cu mult belsug si cu mare bucurie, intr'acea hula, verde si bogatil. Omeni din locuri depgrtate all aflat cat de bine trgià Bucur Ciobanul in mo§iOra sa. Ei all venit la dinsul i, cu vola lui, s'ati adgpostit pe langa el. All venit de pretutindeni tot mai www.dacoromanica.ro

52

multi si mai multi si s'aA asegat acolo. Si-aU fticut i ei bordee si cascióre imprejurul colibei lui Bucur. LTni1 ati lost dobani ; a1i s'ad apucat de pescarit; altii de vinatdre i altii de plugärie. Tuturor le mergeh minunat de bine. Ast-fel, impre-

jurul bordeiului lui Bucur, incet cu incet s'a facut un sat, satul lui Bucur Ciobanul. Inteo 1l Bucur Ciobanul asa a gait tovaräsilor lui : (Aide, fratilor, sa ne cladim aci i o sfinta biserica». Toti Fad ascultat cu mare bucurie i fndat ati ridicat pe un delusor, tocmai la marginea garlei, o bisericuta. Aceleia i-art dis biserica 10, Bucur. Acolo mergean dinsii in tote qilele de se inchinaA lul Dumnedeu ; ciii multumiaii pentru tote bunatatile de care se bucurat Satul lui Bucur, di Cu Ii s'a tot marit, pana cand mai pe urma a ajuns sa fie un teirg caruia i-a qis Bucuresci. Ast-fel se spune c. s'a intemeiat Bucuresciul nostru de asta-rp. Bucuresci este acum cel mai mare si cel mai frumos ora din tóta tara nOstra. Biserica lui Bucur Ciobanul se vede si astä-qi, pe un delusor, pe malul Dambovitei, garla ce curge prin Bucuresci.

56. Dambovita. Sus din munte curge 'n vale Apa dintr'un mic izvor, Care, serpuind prin tera, Murmura incetisor. Dambovita, apa dulce,

Cine-o bea nu se mai duce Vremea trece, apa curge. Nu mai vine ce-a trecut ;

Dar, 1st riti a lost

i

este

Si va fi in veci, placut. Dambovita, apa dulce, Cinc-o bea nu se maT duce!

www.dacoromanica.ro

53

57. Cureubeul lul Noe. Potopul cel mare a tinut cu totul o sutd cind-clecI de (life. Dupdce plod 40 de dile si 40 de nop0, Dumneded a poruncit sd: inceteze ploile. Atunci, vintul a inceput s batd. Ape le

ad inceput s

sca. Virfurile munOor mai mat ad iesit

la ivéld.

Corabia lui Noe se opri pe un munte forte nalt. Noe deschise oblonul cordbie1. El trämise afard un corb, ca

vadd dacd s'ad scurs apele. Dar corbul nu s'a mai intors inapoi. El a remas ea S. minânce stdreurile, care plutiati cu gramada d'asupra apelor. Noe a trdmis atunci un porumbiel. Porumbielul n'a gdsit lee uscat, unde sa se asede i s'a inapoiat indatd, in chivot. Dupd cate-va 4ile, Noe a mit trdmis, de-a doda-órd, pe porumbiel. Atunci paserea a adus in doe o ramurd de mdslin. Noe a priceput ea apa scIduse pe pdmint. De-a-treia Ord, Noe a dat drumul porumbieluluT. Dar de astd-datd, porumbielul n'a mai venit indIrdt. Din acésta, Noe a int61es ed afard s'a svintat de tot, pdmintul. Atunci el a lesit din chivot, cu fecioril s61, cu nevestele, cu copil lor si cu tote animalele eke fusiserd addpossA

tit-3 in corabie.

Indatd Noe s'a inchinat lui Dumneded i i-a mulOmit el 1-a scdpat de potop, pe el si pe at hiT. Dumneded a binecuvintat pe Noe si 1-a fdgAduit ed nu va mat da alt potop, pe pdmint. Ca semn de fdgaduintd, Dumpedal a intins pe cer curcubeul. Acel mandru semn se aratd adesea dupd plóle. El vestesce totd'auna cd sórele Yards are

sä lOsd la ilia. Curcubeul a fost semnul flgädaintei ce Dumneded a fost

dat luI Noe.... Mai scil ghicitórea despre curcubed 7. .

www.dacoromanica.ro

51

58. Cépo, crastavetele i pepenele. Tot un tel de legume sint i cepa i crastavetele. Cépa are ilddcini multe, firóse, care les din partea cea urn-flan, ce se numese bulb. Bulbul este format din mai multe Oturi cArnóse care, la suprafata, ad colóre ori rosie, or! albd. Bulbulu t dicem cepit. Din bulb crese toile cele hingi si gole innauntru. Din mijlocul foflor cresee cotorul, in al cd.rui virf, prin luna lui Tunie i lulie, se v6d floricelele cele albe-ver-

dui, in formil de buchet. Cepa are un gust cc usturá. Ea se mAnâncii, oil crudl, oil giltitA in bucate. La tel cu cepa este arpogicul §i usturoiul care sint mat

midi decdt cepa. Bulbul usturoiului este compus din mat multi grdunci sad cap, cu invelis alb. Crastavetele are rädacinil sth.butr,, cotor lung, terbos si sub-

tire, care se intinde pe pdmkt. Frunze le sint marl, en margint crestate. Florile crastavetelul sint galbene; fructul este cArnoq, lunguiet si cu o eOjti eu ghimpi. Iring.untrul fructului

se afil o multirne de seminte. Crastavetele are un gust cam acrisor si se mdndncil., en i cepa, ori crud, oil gAtit cu bucate, on murat.Cum sint crastavetil acri ? Cu crastavetil sern6na, Ia forml, pepenit i dovleceii. Pepenele are fruct rotund sad lunguiet, cu fata imp6rtitg in felil, asedate de-a lungul. Ceja este mai adesea asprl; miezul galben si mustos. Sint pepent galbent i pepeni vergi, drora le mat dice i lubenge. Lubenitele slut mai mart decdt pepenil galbeni, all lorrn1 rotundr., cu ceja mai tare si netedd.; miezul alb, ros sad Olbuid si forte mustos. La tel cu pepenele este dovlocul, care se mandnd. copt. Fasolea, varda, sfecla, ridichea, morcovul, cartofii, cepa, usturolul, crastavetele, pepenii i cele la tel cu dinsele, shit de mare folos pentru hrana órnenilor.

www.dacoromanica.ro

55

59, Fetita murdant Lina era o fcti ta. care nu prea tinea sa fie curata. De cap6th vre-o rochie non, o vedeai dea-doda cli cu dinsa murdara; ba de multe on i rupta. Cand se umplea pe mani cu ceva, ea le §tergea pe haine. Cand umbla pe ulita, nu WO, de seama, unde calca; ci intra, d'adreptul in tote baltacele, de-'§i muia pantofif §i i-§1 stropia hainelé. Intr'o di de Dumineca Lina

pleat cu mumtl sa la plimbare. Cu vre-o cate-va dile mai nainte plodase, §i acum se mai afla, pe ici, pe colea, cate un mic lac§or. Lina, dupa obiceM1 ei, nu putea sa umble fara ca sa se murdarésca. Asa, ea 10 umpla indata, de noroid, incaltamintele i hainele. Muma-sa vedea bine ce facea Una ; dar de-o cam data. nu dise nimic. PlimbAndu-se mai mult timp, ca ele zaresc o porumbita, care toc-

mai se lasa din sbor, ca sa bea apa din riuletul ce era in apropiere.-Mama if dise atunct Lind: Iath acea porumbita vrea sa bea apa din riu-

1/,'

let. Uita-te bine la dinsa i bap.' de seama cum o s fug, ea !D Porumbita se lasa din sbor §i se apda, cii piciórele la un loc svintat §i, de-aci, saltandu-se din Okra. in pietra, ea

SCA

tu, Lino» dise atunci mama,

pentru ce porumbita umbla cu bagare de seama i calca pe piétr ca sa bea apa?D Da, mama, scid, porumbita se pazesce ca sa nu se umpla de norolliD.

«Daca-I aa, apoi de ce nu fad §i tu ca dinsa ? Nu te ru§inezi tu de acésta pas6re ? Ia uite ce murdare sint hainele de pe line! Pentru ce nu te pazesci §i tu, ca porumbita? Ce fel ? se póte ca o pas6re sti scie O. se tie mai curata decat tine ?D Lina incepü s planga :cIérta-m6, mama it dise dinsa. 4Cunosc acum ca am facut rOil ; dar m6 void sill sa fid §i. eil d'acum inainte curata, ca porumbitaD. Lina se timi de vorba §i d'atunci inainte o vedeaY, in totd'auna, cu hainele curate §i bine ingrijite. I

D

www.dacoromanica.ro

56

60. Semne de citare. Deprinderi gramalicale.

Exemple : Mama: --((Scil tu, Lino, pentru ce porumbita umbld cu bagare de seamd si calca. pe plétra ca sà bea apa ?)) Lina : «Da mama, sciü, porurnbita sà rdzesce ca sà nu se umple de noroia). Regule : I) Ce fel de vorbire este vorbirea dintre mamd si dintre Lina? 2) Ce fel de semne de scriere punem la sfdr-

Ora ori-cdrei propositiuni? Cdnd punem punctul? Cdnd scriem semnul intrebdrei? i cdnd scrim semnul chienuirii1 3) La inceputul i la sfdqitul fiecdrei vorbiri a mamei i a Linutei s'ad scris semmle acestea ("). Acestor semne noi le c)icem semne de citare.

Teme : 1) Vet sci tote semnele de citare din bucata de cetire aFetila murdar aID 2) Vet sd 5 celelalte semne de scriere de Ia sraritul propositiunilor din bucata acésta de cetire !

61. Planul

ttic61e1.

Clasa nóstrg e numal o camerg din clgdirea care .ch16m.

cóth. Orl-ce cas1 de sag, póte sI aib

se i o curte

o grgding. In curte si in grAdina p6te sl fie o antang mat multi arbori; pot sI fie si alte clädirI maT micL www.dacoromanica.ro

s.i

57

ScOla nOstrg, are si ea curte i gddina" cu arbori M fantang. Nol putem s desemnArn i planul intregei cóle, cu al

curtil si al gddinei si al tutulor pgrtilor eY. Cand lucdm un astfel de plan, nu trebue s ultam nicl aci direecia §i intinderea liniilor, prin care infAtisam tote obiectele de pe plan.

Diregia o idstrAtn and in laturea de sus a planului desemn5m tote obiectele, ate in fiint'a se afig. spre N ; la drépta desemna'm cele despre E ; in josul planului, infätisam pe cele despre S ; i la stdnga pe cele despre V. Astfel facem ,orientarea planulul.

Cu intinderea lata cum trebue s. facem. In planul nostru, avem s infAisam o intindere cu mult mai mare deat intinderea clasel. Dar locul pe tablà, pe plad i pe hartie este tot acelas. Trebue dar ca m6surile pentru linii!e din planul ce facem acum, d fie mai mici. In curtea sc6lel se tin recreafrile. Acolo se intalnesc la un loc scolaril din tote clasele. Acolo el fac irnpreung misdri pi jocurf gimnastice. E bine ca el d fie atunci vesell i volosl; .dar sa nu fad neorinduell, nici d se arete r61 i grosolani ,cu tovadsil bor. Cand 1ecii1e s. sfarsesc, fie-care scolar se

)intOrce acad, la 064. Casa parintésd a fie-drui scolar este si ea o c1dire cu ,curte

i cu gddina, cum este scOla. Fie-care scolar p6te s.

desemneze planul easel pArintesci, intocmai precum in clad s'a lucrat planul vole!.

62. Bra gotl-Voda la vinaltdre. Nu dupa multa vreme, de la asegarea lul NegruVoclä in Téra Romanésca, alt domn roman, anume Dragos-Voda, intemeia Inca o domnie romanesca, Téra _Moldova

Dragos-Voda stapania, tot in Carp* in partite cele www.dacoromanica.ro

58

din mal spre mléza-nOpte, peste

érä romanesca, ce-I diceS Maramuo

ref. In Maramures erail cod riI fOrte marl, in carl träiati fOrte multe flare si ani-

male selbatice : ursl, lupi, mistretl, cerbl, priOre i altele. Lul Dragos Voda. II pla-

cea. mult vinatOrea. El era un fOrte bun vinator. Intr'o ql, Dragos-Vod6, cu voi-

nicil seI pleca la vinãtOre. Povestea asa ne spune : Ghidga Si sdgeta lni «Dragos mndru ca vu sdre Fac pustiul codrulut : A plecat la vindtdre... Cerbul mdre, ursil per

Si vulturil cad din cer

tlatd nide cd de odata

Peste vdl, peste grddinl,

0 pand se aratd,

Unde-s raker 2' de albiel ;

Inverditd, iqfloritd Si de lume talnaltd, lar pe lerrbd 'n poenitd Canal o d'albl copilitä...

Peste ape curgétdre Tj dumbrdvl résundtore. Cat pdmint lv vet vedea E coprins de zestrea mea. S'a cea dalbd de mosie

---(Dragos, Dragos fratidre, Lasd ockil tit sd sbdre Tdtd 'n yea a ta sd fie, Peste culme si campid Crind prin tine ar fi scdpatd Pdscute de hergheliil ; De o ffarà 'nfricoptl, De lin zimbru floras Care-o calcd 'n sus fen jos h www.dacoromanica.ro

59

$i

deodatä se aucli un muget ingrozitor de par'c.

se cutremura. pamintul.

Din rid iatd cc fefia Zimbrul aprig Ca un smcd Cu lung! come ca de led

Si cu cdrue *lite Si cu arzpi" ici copite. Fiara crania' si iurbatd Plied fruntea lut cealatd Si sdrind, mugind dd zor Peste mhndrul vindtor; lard Dragos se tinea

Si ccl zimbru cum venia, Glzioga'n frnnte 1 arunca Fruntea'n dufiett despica, Apra capul i tdia, Intr'o lance Ii puma pleca in vesclie Pe frumOsa liii mo,rie De pdglini sd a ferescd Si ca damn sd-o domnescd:.

63. Orientarea dup5, stele. Inteo sérl frumósN,, dascblul cMemrt pe scolaril sOl la cOJ DascAlu1 voi s6-1 inve0 cum póte cineva s5. se orienteze nóptea.

Cerul era limpede, senin fArk' de nori. Stele, mil i sute,. unele mai mari, altele mai m6runte, luciad pe bo'ta ceréscrt. DascAlul arëtl copiilor, tocmai sus d'asupra capetelor lor, date grtimeijo're de stele, cam tot la un fel rinduite, dar dosind una en alta. In fiecare din acele grImkjóre erad edte fopte side. In fie-care grdm6j60 patru stele ere aseilate tft patru co4uri, ca patru rote ale unui car; 'far alte trel steleinaintad cam piezis, parc'ar fi o oi0e, sad o teinjald incovoiatd de care se injugei boiL

www.dacoromanica.ro

GO

Dascalul le mai 4ise Inca: --c Aceste dale' g ret-

jaw"; polah;

-majdre de stele se numese carele cu bot: unul e carul eel mare; altul e carul eel mic. Unul par'ca de la merge de la rësarit spre apus ; altul apus la r6sarit... De cate ori ridicati ochil in sus spre cer si vedeV, in fat.a vóstta, amandodë a--..... 'carele cu boit, s

sciti

bine ca inteacea la-

''''''''

ture a cerului este chiar miézei-nópte sad -dul. Atunci In

carul nzie. :(

Nor-

a

.

dosul vostru se afla miesel-cp; d'a drépta e rëáriiul i in stcinga e apusul. Dupa carele cu hoi ale cerului putell dar sa v6 orientaI pe pamint i nóptea, cand lucesc stelele, precum dupa sore -vli puteti orienta iüa, cand dinsul lucesce in zare. Stelele, numite carele cu bo7, stad nOptea totd'auna d'asupra capetelor nbstre. De aceea pe ort-ce plan Nordul se insemnOza, sus, Sudul jos, Estul la drépta i Vestul la stanga.

Land desemnam un plan, not mai intai wpm orizontal tabla, ori placa, oat hartia pe care lucram. Dar apol rand ridi-cam in sus clesemnul trebue negresit s ingrijim ca in tot{l'auna laturea Nordului O. vie sus spre tavan, i laturea Su-dulut jos spre podéla.

Cum te vei orienta pia ? si cum nOptea ?

64. Bunul t,colar. Andreid era un baet de septe ant. Pariqii lut erad nisce 4ment saract; dar de tréba. El il tramisera la scOla. Andreili, in tOte 1iIele, se ducea cu mare placere la sada. Doar numal cand era bolnav, lipsea dela sada.. Fa0., urechile, gatul ai manile it erad totd'auna curat spalate. P6ru1 lui era frumos pieptanat. Hainele si le-Vneh cuwww.dacoromanica.ro

61

rate. IV erg mal mare dragul sg te uil la el. Andrei 71 era

Met curat.

Pe ulitg el nu alergg in sus si in jos ca copiii cel nebunatici. Nu se certh, nu se bateg cu alti bgleti; nu arunch dupl. dui. El urnbla 1initit i cu bung pazg ; ocolia locurile noroióse. De intalnig Andreid pe vre-un bgtrin, II saluta

ea bung cuviint,g. Andrei4 era un Met apdat si cu purtare bunä.

In sag Andreid se as6qh indatg la locul sëu. El 10' punek manile pe bancg. Piciórele si le rezema de scandura de de subt. Trupul si'l tlneg rezemat de spatele bgacil ; capul su-s, si ochii tint.5. la inv6tgtor. Andreiil Ina aminte la ce spuneg.

invqg'torul. Cand ii intreba, se sculä irurnos, sta drept i respundea limpede i cu glas tare. TOte lucrurile i le tineg in bung rinduélg. 'Rite si le avea la locul lor. Andrei4 era un Met cu minte ;si intelept.

In puting vreme Andreid inv6tg sg scrie, s citosca socotéscg. El desemnä i caulk dell erg drag sg't :auc,11

i

i sg. sg'l

ve4i. Pgrintii lui nu mai putead de bucurie. Inv6t1torul

pi

conscolaril lui II lubiati forte mult.

Vara, la esamen, a venit in clasa lui Andreid un dornn bogat ca sg. asculte pe copil. Acest domn in forte multumit cu respunsurilc lui Andreid. Invëtgtorul ii spuse cg Andreid este cel mai cu minte bget din cIas i cg e i sgrac. Atunci domnul lug pe Andreid la sine si ingriji de crescerea lui. Astfel Andreid putn sg isprIvesca tote scolile i, ca.nd crescit mare, el se WA un domn invëtat si cinslit de OM lumea. El atund erg sprijinul pgrintBor set, la bdtrinete. Pe binefacetorul sed 11 ciusti i if multumi pe cate (Tile avn. Andreid a lost told'auna curat, cu purtare buna ;si cu minte infrlOpta.

Dumne;led a (lig :

Pe tateil trd qi pe mama ta seri cinstesci Ca bine fi 'ndelang pe peimint set treiesci". www.dacoromanica.ro

62

65. Cum e tOmna ? Scolile se incep pe la sfarsitul verii, la 1 Septembrie. L nia S Ttembrie Vne

si de varA si de tóning. Ole le de la inceputul

Wor.ailo t

fr'

r

:

tOmnit sint clile frumóse. Nu este nici prea cald; dar nici prea rece; este cum e mai bine si mai placut. lele mush incep a fi din ce in ce mai scurte i nopOe mai lungi i mat recoróse. Bucatele, de pe camp, inafarA de porumb, sint mai tote culese. GrAdinile sint

pline cu tot felul de verdquri. Merele, perele, persecile, prunele, gutuile i nucile, uncle sint cópte, altele se coc acuma. Unele cad de bunA vote. Pe altele le culeg de pe

point si le WO pentru iérnA. Ce bucurie pe copii, rand cad pthnele din porn Si trebue sd le culégil de pe jos ! i strugurele se cOce pe deplin, dupA ce l'a dogorit bine sórele de varA. Tot tOinna, berzele. cocorii, rindu nelele i alte pAs'eri, care vara all petrecut-o in -cerA la not, se unda "si pot pornesc, in sbor, cAtrA ërile de spre gAsi lirana i pe timpul iernei. "-

1,`. N

Iii cele din mull lunl ale timed, pe la sfarsitul lui Octombrie si in Noembrie, dupg culesul viilor, aerul incepe a se reel mai tare. Noril se indesA pe cer; adese ori plori. qile si www.dacoromanica.ro

63

noKi Mtregt ApoI bruma cade pe t6te verdqurile i pe tOte florile si le ofilesce. Ele reman ca optrite dupl ce le-a bAtut bruma. Frunze la cad de pe ramurile copacilor, scuturate de vint. Vintul, vijaIe si frunzele eldute le plimbI de colo patal colo, pe pämint. Par'cl totul este pustit. WA' asa e t6mna : veseI i placuta Ia inceput; dar tristA si posad ca'tr6 sfarsit.

66. Ce te legeni codrule ? cCe te legenI codrula FAr . p101e, th.ra vint

Cu crangile la Ornint I>

cDe ce nu m'asi lege* Daca trece vrernea mea Pita scade, nOptea cresce, Si frunzisul se raresce. Bate vintul frunza'n dungt, Cânt5re0 mi-I alunga; Bate vintul dintr'o pArte, J6rna-I lel, vara-I departe. I

Si de ce sa nu me plec, Dact, pNserile tree ?L..

Preste yid de eamurele, Tree In stolurl rindunele, Ducênd gandurile mele Si norocul met cu ele. *i se duc pe rind, pe rind, Zarea lumii 'ntunecand... Si se duc ca clipele, Scuturand aripele *i me 1as5, pustiit Vesteclit

amortitl..

www.dacoromanica.ro

64

67. Predicatul. Deprinderi gramaticale.

Porumbeif sint Exemple : Porumbeil sint pãsri. Porumbeif alerga. El sb.ord redraguti. pede. Porumbeil aü cot*

Regule

I) .inteo proposillune putem sã spunem despre o finla sag despre un lucru : Ce este, cum este, ce face i ce are finla sai lucrul acela.

2) Vorbele ce ne aratd: ce este, cum este, ce face i ce are fiinta sad lucrul despre care vorbim in proposiliune, se cbieind pre-di-cat. D. e. Vorbele : slut pdseri este predicatul proposiliunet «Porumbeil sint paserf», pentru

cã ne aratd ce sint porumbeii... 3) Cdnd vrem sa cunOscem care este predicatul

und propositiuni, not intrebdin sal Ce este fin/a saü lucrul cutare ? sag cum este, saii ce face, sad ce are ? 4) Cu ce fel de vorbe intrebdin ca set cull& scem subiectul propositiunei?

Teme VeI : scrie patru proposiiiunT, in care v(1 spune Ce este uliul? Cu:n este uhul? Ce face ulful ? 5i ce are ulIu: ? www.dacoromanica.ro

65

68. Turnul Babel. Dumneq.ed scdpase cu vietä, din potopul cel mare, nurnal pe Noe si pe flu s6T. Urmasil acestora s'ati inrnultit curind

pe pamint. Dar n'a trecut multa vreme si el ad ultat bunktatea Jul Dumne4ed. S'atl apucat si el de rëutatl. Atunci, indata s'ad si temut ca nu cumva Dumneqed sa le tramit,a, un nod potop. De r6l ce erad, nu se mai incredead nicl ia fagaduinta lui Dumneqed, nici in curcubed. Ca sa scape de primejdie, iata ce le-a dat lor In gand.... Sa cladesca, en caramida, un turn forte Malt, mai nalt deck toti muntii. «Acolo», ati qis el, «acolo o sa scapam noi totT de Innec, cand va da Dumneqed un alt potop». El s'ad i apucat de lucru. Dar lucrad fdra voea Jul Dumne(led. De aceea nicT Dumnecled 1111 i-a ajutat.

Atuncl ómenil ad inceput 0, nu ,s6 mai intelega intre sine. Se certail mered unil cu altii. Fie-care voia, sa poruncescd, nimenT nu voia sa asculte. Fie-care vorbia intr'alt-fel si nu pricepea ee spunead ceealaltl. Fie-care lucrh dupd capul s6d, si nimenl nu fAcea vre-o tréba bung,.

Din tOte acestea ce s'a ales ?... 0 mare incurcatura I Ciddirea turnului a incetat. Omenil zapaciti s'ad desbinat unii de altil. Turnul a rOmas neispravit i i s'a pus nuraele : Turnul incuralturii, sad Turnul Babel.

Asa dar, de atuncl urmasii lul Noe s'ad despartit in fel de fel de neamuri. El ad inceput sa vorbOsca fel de fel de limbi, de nu s'ad mal inteles nearnurile intro sine. De aceea s'ad. si Impräsciat care In cotro a nemerit.

Neamurile NI Sem ad r6mas in Ora despre r6sdrit, unde se aflad. Neamurile lui Cam ad apucat spre Neamur.le lui Jafet s'ad dus spre mieqa-nópte si spre apus. Ast-fel, in urma fncureaturel celel marl de la turnul Babel, s'a facut despartirea neamurilor sad popórelor. Tot atuncl s'a Ault i deosebirea limbelor de pe fata pdinintulul. Fie-care neam Il are limba sa I www.dacoromanica.ro

5

66

69. Corpul omenese Corpul omului are tre prI mai de frunte: capul, truncldul §i maduldrile, aded. bratele i picidrele.Capul este in partea de sus i. la forma', este rotund. La cap vedem, chfar d'asupra, crescetul §i, de amãndoil lilturele, tdmplele i urechile. 0 loviturg peste tample póte s aduc5, omului mórtea. La cap, in fatq., vedem fruntea, ochii cu sprincende i cu genele, nasul, cu nàrile, gura cu buzele, cu limba §i cu dintii i barba. Gd-

tul unesce capul cu trunchiul. La gat vedem gdtlejul cu berigata, cu inghititorea i cu omusorul ; lar indArat, cefa sati cerbicea.Trunchiul este partea cea mai mare a corpului. In partea de sus a trunchiului se afla umerii, peiptul i spatele san. dosul. In partea de jos a trunchiulul vedem pdntecele, seta burta, deserturile, soldurile

i

sedutul. Tot din trunchiu

pi

anume in partea dréptd i in partea stingg. sint crescute si madularile; din partea de sus, bratele §i din partea de jos piciórele. La brate vedem incheieturile, cotul i mdnile. La maul vedem degetele, palmele, dosul §i inchieturile manilor. La degete vedem inchieturile i unghiile. Nana strinsä formézA pumnul. La picióre vedem soldurlle, genunchiele, fluerde din nainte, i pulpele indardt : glesnele i talpele, cu calcaile, cu degetele si cu unghiile i, in deosibite pàri, inchieturile piciórelor. Intreg trupul este acoperit cu piele. Din plele, pe cap, e crescut p5ru1, care il alAra de frig, de prea mare caldura, si de umedell. Pe lang prirtile din alarA ce le vedem, corpul omului mai are i o multime de pa'rtT din nAuntru, care nu se v6d. Intreg corpul, cu tote pärt,ile sale, trebue linut curat. Peru! capului, de asemenea, trebue spIat i pieptenat. Ce frumos este un copil curätel ! TOM lumea sil uit 5. la el cu drag I

www.dacoromanica.ro

67

70. Iubesce curittenia! Veql, mict4a pisicup Cum tot misca din labutal De ce face ea asa ?» (Ea se spalei, draga mea!D «Ve4i nnicuVil porumbel

Cat e el de trumusel ! Asa rnandru, de ce-o fi?» «Se päzesce, dragi copil !»

-

iDela aste mid fapturi Sa fai i tu 'nsVturl: De haine st ingrijesci Trupul sa i-1 curWsci!»

71. Avraam in pamintul Canaan. Trecuse anT multi de cand fu incurcatura de la turnul Babel. In téra despre rèsarit unde rèmäsesera urmai! luf Sem, era un om maY drept i mal intelept, decat toti. Numele lui era. Avraam. Dumnecleg II lubea pe Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales ca sa fie parintele unul popor drept i intelept, ca si el. LuI Avraarn Ta spus Dumneclea ca sä plece dintre (5menil cei reT, printre earl el traia. 'I-a poruncit sa mérga intealla tér5., maT spre apus. Acea tèrt se chlemk: www.dacoromanica.ro

68

pdmintul Canaan. Dumnegeti a fagaduit lul Avraam cà acea térh I-o va dt pe seama lut si a urmasilor lul. De aceea, pamintul Canaan s'a mal numit i pcimintul feigclduintei. Avraam asculta de vorba lui Dumnegett. El NA cu sine pe sotia sa, Sara, pe nepotii i pe argatii s61, bite turmele sale de ol, de bol, si de alle vite. Cu totil plecara si se asecjara. in pamintul Canaan. Acolo eraU locuri frumOse si roclitore ; pe acolo curgeh i riul Tordanul.

Dar tot acolo erab si doilë orase marl: Sodoma si Gomora. Locuitoril dinir'insele erati Omeni ret Dumnecleu hotari sa. 'I pralpadésca.. De asta data. insa, nu-I

inneca. pe dinsii in potop de ape, ci II arse cu foc pical din cer. Sodoma i Gomora se cufundara in pamint. Pe locul unde fusesera ele, se intinse o apa mare si sáratã, o apa amara. i veninOsa. Intfacea apa. nici pesce, nici ffirba. nu !Ate trai ; de aceia se si chiéma. Marea mórtcl. i aql Inca trece prin acea mare riul Tordanul. Dupa. peirea Sodomel si Gomorel,- Avraam si Sara

trairä linistiti in parnintul fagaduintei. El ajunsera sa fie Omenl Want Dar numal un lucru II maInea tare. Dumneclea nu le daruise panä atunci nici un copil. Ins& DumnegeO, pe care et 11 ascultasera i cärula

meret se rug* nu 'I

!Asa. nemangalati 'Ana. la sfassit.

Dumnegefi e bun si drept.

Pe cei

rn fI

pedepsesce ; Celor drepti le reRplcitesce. www.dacoromanica.ro

69

72. Uni copil Ia ditia tatalui. La mulV anl, iubite tatg! Il doresc, cu drag, §i eu: Mu lte dile fericite Stil dea bunul DumnedeU!

Sgngtos sg fil inteuna! De necaz, de griji ferit. Si 'ntre nol, in orl-ce vreme, SI te simtt tot mulcumit! Ce poti s'a§teptl de la mine, Tatg, IT faggdniesc : Prin purtare §i silin Mereu sg te 'nveselesc.

73. 17-641. In facg, subt frunte, avem eel &A' o3hi. Cu ochit vedeni §i lugm cunoscinO, despre tot ce se au in jurul nostru, aprópe §i departe : despre OmenI, despre animale, despre plante, despre

parnint, despre aer §i despre cer, adicg despre lumea intrégh salt despre univers. Unil (intent §i unele alimate, vM forte bine §i lucrurile cele mai mid §i lucrurile cele mai depeirtate. Daspre acele fiin0 4icern cg art ochi §i vedere agera. Cine nu Fite srt vadg

lucrurile mid, orI In depArtare, are vedare seurtei i slabeit ; IT se dice i ern ponivos. Vederea slabg, une-orI se pote ajuta, cu oehielar1. Sint órnenI care nu vëd de loc. A-ceea se dice cl sint orbi. Unil omen)." sint orbi din nascere. Ace§tia nu pot srt sa vindece. Altif ail orbit din nebilgare de seanag el s'ail lovit la ochi; alii orbesc' de bOle §i 41 de batrinete. Bletul orb se lovesce de luorurT, S3 impiadica §i cad3; el 41" scrin www.dacoromanica.ro

70

tesce, sag i fringe mato, sag piciorul. Orbul póte sg cad,g in santuri sag chiar si in garlg. Ce nefericit este bietul orb 1 Mai cafe un copilas, mai cate un cäelu i, tot-d'a-una lAtul 11 ajutg sg. se OM misca, dintr'un Joe in altul. Sá nuqi bafi joc de orM, cad Donn( dai pedepscsce pe asemeni copii ref.

Ochil trebue spglatl in fie-care diminétt cu apg curatg próspetl, dar nu de tot rece, ca sg se curate urdorile. Sg nu te i.lT drept in sore, nici in foc, nici in luminare mare, prea de-aprOpe. Când citesc i &Tit, i fetit&e, cand cos, O. nu tfIe prea aprOpe de ochi cartea, caietul sag cosela; apol sl nu facg lucrgrile acestea sera, cand se amestec itia cu nóptea, adicg in arnurg i nici la lumThare prea puting. Cand se jócg copiii, sg nu'-si arunce cu nisip in spre fatg, cgd nimerindu-se in cchi, se pote I6tgma vederea.

74. GhicitOre.

Ell am doi lucefer0

I Dar dinsit : ,KNti ! Si lards nt.p> ! Mi-ti-'1 vendura ea pe o vita netrebnica. Negutatoril plecara in cale lunga, luand cu sine pe nenorocitul Iosif. Fratil lul II oprisera pana i halna de pe dinsul. El injunghlara un led si inmuiara halna in sangele Iedulul. Cand Rubin se intOrse la stana, el aratara halna sangerata i 'I spusera cä pe Iosif l'ar fi mancat flarele, in gropa. Tot asa spusera i lul Iacov si Rahilet Bletil batrinI plansera i jalira, cu amar, pe lubitul lor copil, Iosif. Fratil lul Iosif aü vindut pe fratele lor ; el ati minfit pe pärintil lor. Ei al"c fost ómeni, rèi. Dumnecleg aveà sa-I pedepsesca amar.EI au vrut sa nenorocesca pe Iosif cel bun si drept. Dar tocmaI pe dinsul Dumnecjeti l'a scapat i l'a inaltat. !

121. Tulpea. Vulpea este si ea un animal s61batic. Vulpea este la trup mai mica cleat canele. Blana ei este ruginie. Numai la piept are o pata alba. Botul vulpil este ascutit. Urechile if stad ridicate drept in sus. Ochil IT joca intr'una. Vulpea are miros ager. Dini1 vulpii sint ascutiti. Ea latra intocmai ca §i canele, numal ceva mai ragusit. Trunchiul ei este subVre, i pórta o coda lunga stufosci care, la viri, are o pata alba.

Vulpea tralesce mai mult in Ware. Culcusul el este, de obicein, o gaura sapata adanc in pamint. Aceea este visuina www.dacoromanica.ro

111

el. De acolo vulpea, dupg ce a inoptat bine, iese dupg prada. Ea prinde Iepur, put de cgpri2rMIVa Ora, porumbei, ggini, gasce. Aisi Prada sa, vulpea, cum are miros ,d,6 fin, o simte din depgrtare i o 4 prinde cu mare istetiune. Dar

qr

.K.

cand n'are ceva mai bun, vulpea iflflâI1C i oreci i serpi, '7As6i'l insecte i vermi. Bine Ii plac

ei i fructele i strugurii i mierea,numai cl de albine are o fricg mare. Vulpea este Mae sprinteng. Apoi este si tare siretil, mai sireta deck ori-ce animal. Dela vulpe s'au obicinut omenii sg 4icg despre un siret, ca-I vulpe siretet. Si cAnd omul siret este

bgtrin, Ii dice vulpolit bittrin 1

Blana vulpil se intrebuintezg la blg.narii. Pentru blana el, apoi pentru pagubele ce le face ea, in curtile omenilor, rapind pas6rile, vulpea este hulduitg, i vinatg de cgtre vingtorl. Vuipea este un animal mai mult stricacios. Ea este din neamul sag din familia canilor.

122. CAtun si sat. Une-ori, vre-o cAte-va familif se adung la un loc, gi fat clacase invecinate. Acea mica intrulocare de familii se chlémg cg este cam. La noi mai tot"' ómenil, care tralesc desc

prin cAtune, arg pgmintul cu plugul. E, in argturi, sémdng grad, porumb i alte bucate. Apoi culeg rodurile semOngturibor. Cu acele roduri se hrgnesc si el si altg lume multg. Fiind-cl el cu plugul, lucreza li se (lice i plugati. Plugarii isi lac arAturile mal adesea pe bucAti de pgmint, care sint moiiIe

sag proprietMile lor ; de aceea el se si numesc mosneni sag proprietari. Sint si plugari care mal lag cu chirie ori cu www.dacoromanica.ro

112

arendd §i mosiile altora, ca sg le lucreze. Ace lora li se dice arendasi sau posesori. Cgtunele mai marl, unde sint adunate la un loc familii mal multe, asedate in case mai numeróse, se numese sate. Locul-

toril satelor sint sáteni. El trgiesc tot la fel cu cei de prin cgtune. i sgtenil sint mai tot'i plugari. Dar prin satele cele marl, se afIg une-ori i cate un dulgher, cate un dogar, cate un fierar. Acestia se numese meserias'i ori meOesugari. Prin tote satele mai sint i Omerif, care fac negutgtorii: asa sint cdreiumarii i hangiii sad birtasii. El vind tot-d'auna si art i cui, 136uturl, mancri i alte mgruntisurI. El gäzdu-

lesc pe strginil cgle'tori, care vin prin sate. In cgtune si in sate, casele sint r6spandite mai la largul bor. Sgtenii ii petrec viéta muncind frAtesce pe locuri intinse, unde mereu se bucurg de aer curat si sgngtos. Vedi cg pe dinsii I-a invrednicit Dumneded ca sg, lucreze la camp. Lor le-a dat Dumnedeil grija sg gatescg pentru noi toti, painea pi

hrana de tote qilele. Nol trebule, din tot sufletul, sg, lubim sg cinstim pe t6ranil cel buni i muncitorl !

123. Stetan-Voth

i Selman Burcel.

In apropiere de orasul Vasluia, cale ca de o postà jumdtate, se aflä un deal gol, ce-I 4ic Movila lw Burcel. In clitia de serbätOre, and Stefan-Vodd se duse la sfinta biserica, din Vasluiü s'a. se inchine, un biet crestin, in loc sd fi mers i dinsul la ruga lui Dumneclea, la bisericd, s'a intimplat sa. fie cu plugul ei sd are chIar pe acel deal gol, de lAngd. Vasluit. Se vede tréba c. Stefan-Vodd, in drumul sea spre sfinta bisericd, trecuse cam prin apropierea de dealul, unde si

ara crestinul. www.dacoromanica.ro

113

Cantecul asa glasuesce despre cele ce plat atuncia :

a

Cinci pantirt se alegelt Pe Vasluig in sus mergeez

s'atit Intim-

--(Térnä n'am cä sint Romanl Tgmet n' am cd-ml ef ii stdpanl Tzt esti Stefan Domn cel Mare

Pan' zdria intr'o movild Un Roman, arand in sild

Care'n lume sémen n' are... .57 eg sint oiman Burcel,

Pulior de voinicel l*

Cel pangrt descdleca Pe Roman il ferecez...

c Sd trde set, dace" n' at temdl Dii-ne nogg bund sermci Cum de te-al pdcdtuit Sd-te-apuct de plugdrit Tocma'n di de serbdtdre Tocma'n limp de inchinare*.

La VasIuii Ii aduceez Si la Domnul mi'l duceez: aMdf Romeine n' at Aim& Spune nogg cum te chteMith)

Inteast-fel vorbi Stefan-Voda dare oiman-Burcel. El

vorbi cu bland* si-1 povetuia ea nu se cuvine sa lucreze in qi de serbatOre, tocmal cand lumea este la sfinta biserica, la ruga lul Dumnecleti.

Stefan-Voda, cel Mare, era eu adevgrat iubitor de D-dat ii de lucrurile sfinte.

124. Ursul. Mare tarnbalea si mai mare veselie intre copil, and v6ct un tigan ursar, cu ursul dupa el I Copiii se aduna imprejur ca sa vaqa fiara sculandu-se in doil6 pielóre i saltandu-se dupa masura cantecului si a tamburel. Tiganul it ;lice mered;

aJôca bine, mai Martine ! Sail dau pane eu masline Diha 1 Diha Dihal mai I

I

I

I

I

Ursale neOsalat Pula de codru 'nversunat Dihal Dihal Dihal mai I»

Ursul este mai mare si mai gros i mai greoia dealt lupul. www.dacoromanica.ro A

114

Ursul pOte sa fie aprópe de 2 in. de lung si dela 10 pana la 12 din. de nalt. Trupul ursulul este lungulet si buhalat. El este acoperit cu blana caltósa si aspra Re'rul lui este Oche§ orl sur, oil alb cu totul.

Apol este rasinit; de aceea se aprinde usor. Capul ursulul este mare. Fruntea lui este turtita. Urechile'l sint scurte si caseate inainte ea nisce ghioce. Ochil ur-

sului sint mid. Botul lui

este

ascutit si intrarmat cu coltl puternici. Piclórele lui stnt scurte si tare imblanite. Numai sub talpi nu are Or. Coda nu-1, ca'n palma, orl daca are cOda, aceea este numal un crimpelü scurt si bout. Ursii traiesc numal in paduri si in eodri. piga staii ascunsi prin vizuine i prin barlOge. Abia les pe-inserate si neptea ca sa'si' caute hrana. Ursul se hranesce cu smeura si cu mure. El mananca si pepeni si porumb ; dar ii place mult mierea. Apol Mel de carne nu fuge. Cand este fla'mind,

ursul se agata de oi, de vite sag de cal. Ba, la mare nevoe, el nu cruta nici chiar pe om. Atunci se ridica in piciórele dindarät si se ia la lupta drepta cu omul. Ii prinde in brute si'l stringe pana-1 omOra. Apol ii sfa4ie ciii suge sangele din

trap.Iérna ursul sta amortit in vizuina liii. Atunci Mel nu be. fuel nu mananca, ci numal is suge unghiile. Tot iérna lata ursOica Cate dol pul de-odata. Pull sint mici ca nisce chitcant si sint orbi. Pana ce cresc marisori, ursOica II feresce de urs, de tan.] lor, cacl aeesta 1-ar manca indata. Blana de urs este pretdesa. Chiar si carnea de urs tinOr este buna de mancat. Despre un om greoid si puternic se clice cit este ca un urs. Vulpea, lupul si ursul prind, in fuga, alte animale ; apol le sfasie en dintii, tiindu-le cu ghiarele piclórelor dinainte. De aceea aceste animale selbatice se numesc si animate reipitdre suit flare.

www.dacoromanica.ro

115

125. Iosif in casa lui Putifar. Neguldtoril, carl cumperaserd pe losif, se indreptara cu dinsul spre mieza-ql, El sosird intr'o térd depdrlata si bogata, care se chlemd Egiptul. Acolo el vindurd rob

pe losif, unul om tare si mare, anume Putifar. Dietul losif era. acum fard tatä si fara mama. Nu cunosced pe nimenl. Nu inteleged limba loculul. Erd. strein in tend straind; era. trist si adanc mahnit. Atuncl

el se gandi asa :«De ce atâta sd me malmesc ? Nu este Ore si aid Dumnedea cu mine ? Dinsul este un tata bun si lubitor. Dinsul nu me va pardsi !, De atuncl inainte losif prinse inimd. Et se sill sä slujesca cu

credintä pe stapanul séü, Putifar. Acesta hi asa de multumit de Iosif, inCat tOtd casa si-o dete pe manile lul.

Dar Putifar aved o nevasta ma... Ea se incercd sa induplece pe Josif, ca sd se intelega amdndol, pentru ca sã insele pe stdpAnu-so. Dar losif nu voi s'o as-' culte. Ea prinse mare necaz pe dinsul: Indata. II i pari la bArbatul el. Ea spuse lul Putifar ca Iosif nu vrea s'o asculte i ca el I1 bate joc de dinsa. Pulifar creda minclunile el; el se mania pe nenoro.

citul losif, si II trimise la inchisOre. Acolo bietul balet, drept Si curat la suflet, zdced la un loc cu hotil I cu talharil.

Dar si in temnita Iosif tot la Durnnecleil se gandia..

El asa isl qicea in sine : «Duinnedeic tote le vecle, tOte le aude, tote le cunOsce. Et scie bine ca sint www.dacoromanica.ro

116

nevinovat. El e maI tare si mal mare de cat Putifar. El a dat omulul porunca :Fapta uritci i meirsavelk

set nu fad ! Eu 1-am ascultat. De aceea, me incred in dreptatea

la El me va ajuta, ca sa scap i d'aci !) Aqa s'a si intimplat, Din temnifri Dumnedefi pe losif la i scdpat,

126. Tiirgul

i orwl.

Satenii fl agonisesc ei insis hrana, haine i multe alte hicrurl. Sere, otet, luminari, petrol, chimire, cisme si alte lucruri le cump6ra de la altl emeni. Locul, unde ómenii se aduna sä vinqa unele lucruri i sa cumpere altele, de care ail nevoe, se numesce tárg.

Targul sad targusorul este o comuna mai mare cleat satul. In targuri sint case mai marl si mai frumese decal in sate. Ulitele asemenea sint mai largi, mai drepte i mai regulate. Apoi stradele silt, de obicein, asternute cu piétra saa cu pietris. Fiesce-care strada are si nume. Unele strdde sint, mai marl, altele mai mici ; acelea se cinema strade principule; iar acestea sint strade laturale. In targul nostru sint atatea strade principale. Strade laturale sint mai multe. Intr'o parte a targului este un loc gol i larg, ce se numesce pieN. In pieta sint hanuri, in care se adapostesc emend, care cumpr i vind Tot in pieta sint i cele mai multe pravalii. Din pravalii ómenhi curnpOra zahar, cafea, ceatU, postavuri, ferarii i alte lucrul 1. In piéta stag si eel mai multi

inestepgaei. Partile mai departate de pieta se numesc mitalate. Mahalata nestra s. numesce...... Taxgul nostru are mai multe mahalale.

Targul, daca este mai mare, se numesce oras. Cand tarwww.dacoromanica.ro

117

gul saa orasul este Imprejmuit cu zidurl, atunci 11 icem cetate. Vect Invqa o istorie despre Cetatea Neamtulul. Localtort' targurilor s5 chiérn1 tdrgovep §i al oraselor or6seni.

Prin orase sint mai multe biserici si coIl, hanurl, birturl, tarlvalil, fabrice i farmacil. In orase sint fel de fel de deregeitorii civile §i militare. In unele orae mal marl sint i teatre §i muzee, §i alto Mewl de petrecere. OrAsenil se comp cu anestesuguri, cu negotelorie i cu lucrurl de carte mai mult

deal cu lucrarea sati cultivarea Ornintulul. SAtenii, targovetil i orAsenil, toti Impreunl trebue s. trAléscl in bunA Inteleg.-re i sl se ajute unil pe a101.

nvil,:oxia/ AlifttAxJ

atostimiutinAk fnikviukti www.dacoromanica.ro

.

118

127. Tubirea de adevèr a lui Saipan Bureel. Solmanul Burcel era. un om deschis la inima. LuI II placea, sa spuie on i cui in fata adeverul; el era, un om drept. Burcel nu se speria de vorbele mustratOre ale lui St efan-Voda. Nu, Burcel spuse verde lul Voda ca, fiind el sarac, n'are onici dile de serbeitóre, ci tot dile lucreitOre». Iata cum spune povestea ca ar fi respuns Soiman-Burcel luI StefanVoda: «Domne,pun ma'na la Wept, *i niè jur sa-V spun drept:

Dar n' a cdclut numat ea ; A cdclut si mana mea

--(Pan'a n'a-ajunge plugar,

Cu pdganu-aldturea

Aveam falnic armdsar, Si a ghidgd nesfrujitd

De-atunct n'am ce sd me Jac Cam ajuns nit biet sdrac...

Cu pirne tintuitd, Care cand o inviream Frdscd din dufmani fdceam. Cite opt pe loc turtiam!

Nut n' am casd,nict n' amplug,

Alelet I pe cand eram Om intreg de me luptam, Multi pdgant am mai stricatl _HUN capete am fdrimat

De Tatart si de Liftent Si de falnict Ungurent Jar In foc Ia Rezbotent Mi-a cdlut ghioga din mand De-o sabie pdgnd ;

1....

Nict juncant ca sd-tinjug1... Tdtd vara m'am rugat De bogatit cct din sat Sd-mt dea plugul ca sd ar.. .111i-a fast ruga in zadar. Atunci, Ddinne, me intorset,

La Tatart cd me duset. Un plug mare cd prima SY cu un boa ii injugat Si de luclu m'apucai ((Ca Aracul n'are sore Nici dile de serbAtore Ci tot dile lucrAtOre I.

Asa vorbi Soimanul Burcel, cu inima deschisa, cäträ Dernnut Stefan cel Mare. El nu-i ascunse nimic si Domnul ii i resplati pentru drepta tea luL www.dacoromanica.ro

119

128. Numkrul substanthelor. Deprinderi gramalicale.

Exemple: Bradul este un arbore. Zarzcirul este porn. Livedea este verde. Pdiqa este alba. Teranul muncesce. Baiqa se duce.

Regule :

1)

Bradii slut arbor!. Zar#1risi slut pomi. Livedile slut vercli. PcInzele sint albe. Teranii rnuncesc.

Berele se duc.

La tote aceste propositiunt, subiectul este

an substantiv. 2) Cdnd, intr'o propositiune, spunem ceva numai despre o singurd fiinta sag despre un singur lucru, substantivul ii punem la numerul singurit sag singular. 3) Cdnd spunem ceva de mai multe fiinte sag despre mai multe lucrurt, substantival il punem la numerul inmultit sag plural. 4) Substantivele ag doge feluri de numere : Ele pot fi une-ori in singurit sag singular ti alte or In inmulcit sag plural.

Terne : Din bucata de cetire «Taxgul si orasul» vet formd §.ése propositiuni cu subiectul substantiv la numerul singurit ti apoi le vei scrie ald-

turf, tot pe acelea, la numerul inrnultit, cum se vede in exemplele de mai sus ! www.dacoromanica.ro

120

129. Iepurele. Iepurele este fiinta cea mai fricósa de pe pamint. El este ceva mai mare, deck o pisica. Blana lepurelui este cam suragalbule, pe burta alba, si mole la mama', ca untura. Capul 'I este gros i gogonat, ca oul. Botul lui este rotungit, cu cate-va

, ;

fire de mustall marl. Cu narile de la botisor miróse forte bine. Urechile ii sint mai lungl deck capul i srobite adinc ca nisce linguri ; cu dinsele el aude forte bine. Ochil II sint marl si rotundi, dar cu dinsil nu vede bine. Pleó-

pele sint mici, Meat nu pot

sa,

acopere bine ochil cel bolbocatl. Cand dOrme lepurele, ochil 11 r6man deschisi. Te miri ce fel de somn O. fie acela ! Piciórele Jul dinainte sint mai scurte decat cele dindarat. El fuge zdravin, dar nunial la deal. Atunci el se salta si sare tot merea ; atuncl IT zaresci codita lui bercii, reslrind in sus, la fie-care zburghiela. La vale insä, acolo e nevola. Cand este

silit s. dea razna pe un povirnis, apol bietul iepurasi se di mereit d'a rostogolul, fiind-ca nu-si 'Ate cumpëni capul cel greil pre piclorusele dinaiute. Atunci 11 prindi usor. La camp deschis fuge bine, de nu-i mai vedl urma. 17ina iepurele sta pitulat, in gropi, printre brazde i tufisuri. Acolo sta cocolosit si e ghemuit in blana lui. Daca '1-al zari, i s'ar pare intocmal ca o «ulcelurci unsa,in burnieni ascunsii,. Dar unde potl sa-1 vedi Une-orl insä cand umblam pe camp, orl prin tufisuri, ne pornenim, tist I c iepurele sare de unde nici cu gandul nu gandesci. De aceea bine se dice : ca. nu scil, din care tufd sare iepurele ! El numal in spre sera iesa din culcusul SIll, 0, 'cl caute de mancare. Vara mananca s6minaturi tinere: ierba, trifol, cimbru, varda, brojbe, sfecle !

pi altele.

lOrna, bieil iepurasi de nevoe se apuca sa

róda,

tója copacilor tineri. Prin arésta fac multa stricaciune gradiwww.dacoromanica.ro

121

narilor. La ros se slujesc cu dintit dinainte, care sint mat mart i mal ascutiti decat ceia-laltl dint Iepurele este un animal rodtjtor.

De iepure sg nu-I fie fricg nimenui, cad el se terne de tótä lumea, pang si de fasiitul frunzelor. Indatä ce simtesce ceva, el se asécig pe piciOrele din dargt, fI clulesce urechile in sus si p'aci ie drumul Fuge bietul urechiat de par'ca manancg pamintul. Despre el se póte zice Fuga-i rqindsci, dar e si saneitasei !

Iepuril sint forte präsitori. Fie-care lepuróica fatg de cate patru ori pe an, eke trei, patru i chiar, cinci vatui. Omenil, pentru carnea cea gustosg, vineza pe Yepurt in tot modul, cu ogari si cu copol. Din pie'ea de lepure se fac bignuri si manusi, 0. din Or pglgrii de pdslä. Sint i lepuri de casg, mai mid cleat cei sölbatict. Prin

pgduri tepurit sint mai marl decat cel de camp. Aceia se chiming soldani.

Iepurele este mai mult un animal folositor decat stricacios. Prin pgduri, trgiesce pe copaci alt animal rodétor, ce-I dice veverifa. 0 popi cunOsce pe coda cea lunga de tot.

130. Irisul Jul Faraon. Dol ani intregi a stat sermanul Iosif la inchisOre. Dar el, creclinla sa in Dumnecleil, tot nu 'sl-a perklut'o. El se tot gandia. :



Moisi se inchina i asculta porunca lul Damneder'. Se scula indata, si se porni fara grija i fara frica,. drept la Faraon, in tera EgiptuluI, de unde el fugise. In inima sa, Moisi simtea ca Durnnecjet" e cu dinsul si ca, la t6te, Dumnecleil 11 va ajuta. www.dacoromanica.ro

204

209. Lipitorile. Mdrióra era, o fetitd bun i drägdlasd. Ea, din tot sufletul, iT Itibea pe mdiculita sa. Odatd se intimpld cd mama Mdriórei sd carp, gred bolnavd. -0 apucase pe drum o plóie rece Din acésta prinsese un junghid -care ii oprea mai cu totul resuflarea. Biéta femee gerneh di nici cd, mai putea s1 vorbéscd, de dureri. Mdrióra nu se misch .dela patul bolnavei. El if se rupea inima, veclendu-o cum sufere. Lacrimile ii curgeati siroiü din ochi. Mama Mdriórel era in primejdie de mórte. Rudele bolnavei chlemard un doctor

dela un spital din apropiere. Doctorul aduse cu sine un borcdnel de sticld cu apd, in care se vedea d. nisce rime urite di scarbóse, scurte, gróse si negro, Ir picióre i cu mai multe ,inele pe trup. Doctorul le lud cu mana, una cate una si puse, 20 dintr'insele, d'adreptul pe pielea bolnavel, la locul unde sirntea junghiul. Mdrióra incepit s tremure de fried, indata .ce vii acele gretóse lighione pe trupul mainai sale iubite. Lighionele, pe tot minutul, se umflati. IneluiIe vereli-inchise i lucióse ale trupului lor se ingrosad si se petad cu dungi roii. Apol una, cate una, se cleslipeati de sine si cdcleati jos, Idsand pe pielea bolnavei ate o gaurd din care curgea sange. Cancl tote lighiOnele picard de pe piele, doctorul sprdd rdnile bolnavei cu un burete mulat in apd calcid

si le astupd cu bumbac Ora la foc.

. .

Bolnava

se destéptd, usuratd de durerile ce suferise. multumim lui D.sloll, dragd MäriOrd !D clise mama, «me simt mai bine... Bietele lipitori ml-ad scatpat viata. Ele mi-ad supt tot sangele cel red, ce se gramddise sub cóstd si care me innech I De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, drAguta, remaneaT fArd mama'. Eti asi fi murit !Is Acura MAriOra plangea de bucurie. Ea se impdcase de tot cu lighionele cele urite. Doctorul if povesti cd 1i lipitorile sint .animale, ce trdiesc in bdIti i numal in apd stAtdtóre ; cd ele www.dacoromanica.ro

205

umbth tarindu-se prin n6mol §i sgarcindu-§1 trupul ; cg. ele se . hranesc, implantandu-O dirgi§oril in pielea animalelor de tot.

felul ce gäsesc in apg, clrora le sug sangele. In sfar§it it Spuse c lipitorile se nasc din ou§óre. Mat pe urma, doctorul, ca sa golesca de sange lipitorile caclute de la bolnavg, le pre-sara trupul cu sare. Atuncl lipitorile incepu a sI se svircoléscit. §i sangele ce Fag fost supt de la bolnava, ii§neh dintr'insele_ Lipitorile sint animale folosildre. Lipitorile sint de neamul vermilor, ca : rima §i limbricul, care traiesce in matul cel sub Vre al copiilor. In ce sémën5, lipitórea cu §érpele `1

Lipitorile, racil i pescii trdiesc numai in apei. Bróscele qi serpii pot treci 0 pe uscat 0 in apet...

Care animate pot trcil numai pe uscat ? 210. Mateift-Yoda $1 Yasile Lupul.

Mateiii Voda a domnit 23 de aril presto Muntent. El era un domn fOrte irgelept, drept, bland si milostiv, dar si vitéz la rezboitt Multe si bune lucruri a facut. www.dacoromanica.ro

206

el pentru Ora. cinsteaCi mult.

De aceea supusiT sè

ii

Ubeati si Ii

Pe cand domnia., in Tera Bomänesca, Mateia Voda, in Moldova stapania Vasile Lupul. i Vasile Lupul

era. un barbat destept la minte, yak la rezbOle; dar .era. si jute la mftnie si lacom din cale-afart la domnie. Vasile Lupul voia. sa. supuTe i éra Romanésca, 'uncle era. Domn bunul Mateiii-Voda. De giaba aCt fost tote incercarile de impacare din partea lui Mateiti. iceh:

Acesta Ii

«Lupule, Moldova ta Sord-r cu Muntenia/ _Tar nor amandor bdrbatt Vrednicr fire-ar sd fim fratr Prin domnia (6-dor, Terilor surorilor. Si ca _Trap' cu drept ar JO

Amanda a ne unI impreund a sdrobi

Pe dumanit térilor, Teri lor surorilor I

Vasile Lupul insa nu asculta i pleca cu ostiri impotriva lul Mateit-i-Voda.

Dar D-cjetl a pedepsit pe Vasile Lupul ca a fost 'biruit cu totul de ostile lul Mateiti-Vodii; ba mai pe mrma a fost izgonit chiar si din Moldova si, dupa multe neajunsuri tprin

i

primejdil, a murit ca un nenorocit

éi1 stréine.

Gine cunt peicttluiesce Pritz acea se pedepsesce. Pe Mateia-Voda Dumneclekl'a invrednicit sa tratéscA www.dacoromanica.ro

207

paná la adand Whin*. El a zidit multe biserici, scoll, tipografil zi piIa1e pentru cautarea bolnavilor. La m6rtea sa a fost plans de catre téra intréga.ca un adeV6rat parinte al poporulul.

211. Ormiul verde. Ed scid un frumos oras, Unde-i verde ori-ce locas !

Case 's inulte, marl si midi. Bun venit esti und-3 pici I

Drumuri sint cate volesci, Und' te 'ntorci, tot cdi gAsescl. PoV s mergi drept 'orl plezis, Nu-ti sty. nime'n curmezis. Orl-ce co4

i ori-ce boo

Are-o fióre si-un boboc.

Tot pavagiul, e, pe pod, Mole, verde, fAIA glod.

Popor este numeros trgiesce norocos. Ctici 11 place a cânta, Fies-care 'n casa sa. Tot poporu-i mititel, Numal pdsOrele 'n el ! aid, orasul cel frumos Pórtd nume : Criny frunz,os !

www.dacoromanica.ro

208

212. Pedepsele Egiptulul. Moisi se duse d'a dreptul in Egipt si spuse lul Faraon porunca lul D-rlea. Dar Faraon nu voi s'o tin& in seama. El respunse asa lul Moisi: 1De Dumnecleul teü, et1 nu vold sa scia !... Evreil, fratil CM, sint robil nostri. Nol nu le dam drumul st plece. Avem aicl trebuinta de munca lor... Piel din fata mea Moist pleca. Atunci D-clet1 hotari sa pedepsesca aspru

pe Faraon i pe Egipteni. Cu clece feluri de rele 11 lovi pe rind. Mal intal, tOte apele din Egipt Se prefacura in sange. Pescil perira si o drOle de brósce scarbOse napadira in casele Egiptenilor.

Apol, aerul se umplii de tot felul de musce veninOse unele se puneati pe vite i vitele mureatl de cluma ; altele picaü pe Ornenl i trupul Omenilor se besich cu bube i cu rant Dupa hceea, o grindinet ne mal pomenita, banl holdele si le prapadl. Tretsnete grozave caclura pe copacl si pe case, si pe bite le arsera. Dupt acOsta, verdéta.

ce mal rèrnasese pe camp, norl de locuste o mi stuira.

In urrna, sOrele se intuneca si beznet se Mei'. pretutindenl. In sfarsit, Dumnecjet porunci ca, inteo singura nOpte,

sa mórd in fie-care casa a Egiptenilor, balétul cel mai mare si cel mal cu minte. Printre acel bMetT, muri. i. fiul prea lubit al regelul Faraon. Atuncl regele si Egiptenil se ingrozira de atatea rele.. Insus Faraon chlema indata pe Moisi si dise sa lésa, www.dacoromanica.ro

209

cat mal curind Owl din Egipt, el si cu toti EvreiT si Egipteni daruira chlar pe Evrel cu vase de aur si cu tOte ce le trebuia lor in cale, numal ca dinsil sa se pornésca mal de graba. Egiptenil sciail bine acum ca numal ast-fel vor scapa. de urgia luT

213. Organizarea comunel. Locuitoril din ori-ce comung trebuie sg trliesca impreung in bung intelegere §i in pace. El trebuie sg pästreze buna rinduélg. Dar, in comune sint §i Omeni gglAgio§1 §i certgrett Ace§tia, intocmal ca b.ieil cel nebunatici, se cértg, ba se si bat. Acestor Omeni nu le place buna rinduélg. Pentru ca tote trebile in sat si in ori-ce comung sg mérgg bine, dintre Omenil cel mai de omenie §i mai cuminte, sgtenil aleg un primar §i mai multi consilieri, earl impreung chipzuiesc ceea ce-I do folos pentru tOt ob§tea. PrimaruI cu consilierii impreung forméza consiliul comunal. Consiliul comunal se adung i lucrézg in casa comunald sail ici primTrie. Unul dintre consilieri scrie sail notézd, In nisce foi de hartie, tot ce hotgresce consiliul comunal. Foile in cari scrie notarul se numesc procescverbale. Alt consilier adung dela Omeni birurile sau &Ale. Consilierul acela se chiOmg perceptor. Cu dgrile ce le adung perceptorul se plgtesce pentru çoe1e, pentru poduri §i pentru alte trebuinte ale comunel. Cand primarul este impedicat ilt slujba so, atunci IT tine locul ajutorul cle primar, care §i el este tot dintre consilieri. Dacg se ivesc certurl intre locuitori, primarul, cu doi juraci, ale0 de ob§te, juderg i hotgresc pricinele, care sint pentru daraveri mai mid de 50 de lei. Ei

sfatuiesc tot-d'auna pe cei certati sg se impace §i sg nu se judece mai departe, cg-T mai bund o pace strimbd de cdt o judecatd dreptd. cand se nasce, cand se cgsgtoresce §i cand more cine-va,

www.dacoromanica.ro

1

t

210

tot primarul face hartille sat inscrisurile cuvenite. Hartii le acelea se numesc ade ale starii, civile.

In sat mai slut i miliieni. Miiiienii fac straja sat garda satulul. Capul ggrdil sgtesci se chiénig sef de gardei sat de garnizdnei. Apoi in unele sate mai marl sint i soldati ce le dice jandarmi.

Pentru buna rinduélg a bisericii si a slujbelor sfinte, in fiecare sat se aflä unul sat mal multi preuti §i ceintiirep. Satul ce are primgrie, se chiemg, comund ruralei. Cgtune le, mai multe impreung, alcAtuesc o singurd comunecruralei cu un

singur primar i o singura primgrie. Primäria se afig in cgtunul cel ce este la mijloc sat in centrul celor-lalte entitle. De preup qi de primar Sci asculp si sd-i cinstesci De pereeptor qi de notar De vrei bine set trdesci !

Ma bund-i o pace strimbd de cdt o judecatei dréptei"

214. Ille1cu1. Ce mai animal póte fi i melcul 1 Si totusi i melcul este animal Melcii sint de mgrimi deosebite. La corpul melcului vedem dou6 041 mai de frunte : o cascidrei tare §i o parte mole. ascióra este invirtitg ca un colac plin. Cgsclôra este de colóre alburie cu dungi negricióse. Partea cea mole este trupul melcului. Acesta se pOte yea numal dupti o ploitg caldicicg. Trupul melcului este tot-d'auna Mks i spumos. La cap II vedi cele patru carnite moi. Dou6 cornite sint mai marl si douë mai mid. Cand vrel sg atingi cornitele

melcul si le trage lute mapoi, in ghiocg. Melcul are doi ochisori, asedati in virful a doug cornice. Cand vede melcul ca nu'l sup'erg nimenl, plécg la drum. Incetinel, cu cgsuca la spinare, melcul se tiwww.dacoromanica.ro

211

resce pe terburt ii pe fort. Ba el S3 urc1 §i pe vita, si pe romi, pana da de frunze verdi si fragede pe care le rode cu dot dinOprt, ce-1 are in gura. Ast-fel melcul stri plantele tinere. Melcii se itimulOsc din oile Ouele le pun el pe TérbL uncle le clocesce caldura sórelul. Din oae les melcioil, ce sémena

cu 0601 lor. Iérna, melcul intra d3 tot in ghtoca lul. Acolo dôrme el pang primavara. Ca sa nu-I fie frig. 41 astupa gura; sail feréstra casirtd1 sale cu un oblon de cója tare, ce si-o fare el din balele sale. Unit &tient mananca carnea melcilor fierct i glticl. Cu tote

acestea, melcul este un animal mat mult stricator de cat folositor.

«Ali ce flint Ah I

I

ce incet, se misca melcul mama 1

D'ar fi §i dinsul mat siret, ar sari past d'o palma Ah

I

ce domol I Ah ! ce domol, se plimbl, melcu'n vi

In local lilt, ast d.L tircol bolil din gradinica Ii Asa vorbi o-data un ba1e01 catre mama-sa. Dar acésta it respunse asaq,

{Balete, nu ve,11 tu ca, el fst duce OM casa ? Se muta cu catel, purcel, cu patul i cu masa '? D'ar fi sa umbli tu asa, purtindult odaita, Me priml c nicl nu te-al m'sch Oat casch guriO, 1... Dar bietul melc incetinel lucreza, nu de geba. §i bine se gandesce el ea: Graba strica tr4ba ID

215. Ghicitóre. Mentálnit cten dobitoc Come aveet!

Boit nu era. Samar avea !

I

Magar nu era. In copacill se suia Dar piciOre nu avea ! Ghici ghicitOrea mea Ce e?

www.dacoromanica.ro

212

216. Sobiesky i Plae§ii. Sint 209 de an!, si mai bine, de cand un rege palon, cu numele Sobiesky, se intorcea prin Moldova, din resbolul ce '1 perduse cu Turcil. El avea cu sine cati-va (Ater! si ostirea ce-I remasese din batalia cu Turcil. In drumul lor, PoloniY se apropiara de Cetetea Neamfului, care se afla pe sprincena until deal. cCe este

acésta ?»intreba Sobiesky pe tovaräsil

sel. «Cu

buna seama, vre-un cuib de al Moldovenilor !» ii respunse un ofiter de a! lui. Asa ! Sa mergem dar, sa batem si sa luam cetatea, ca sä nu ne intOrcem acasa fara de nici o isprava !» «Eti asI gice sa läsam in

pace cetatea acesta),il dise un general de a! seb si sa ne urmarn drumul inainte, cad n'avem tunurl de batut cetati !) «N'avem tunuri ? Vom o dar cu manile !, respunse regele Sobiesky, i dete porunca sa se insire Ostea catre cetate. In cetate nu eraa deck 9 PlaesI, pentru strajuire, in lipsa garnizOnel, care era. dusa cu Domnul Cantemir la Falcid unde tabarise armata turcesca. Cel 9 Plaes1, veclend ca o ostire dusmana vine sa intre in cetate, inchid portile si se gatesc de aparare. Se incepe lupta. Tunurile Polonilor aseclate pe scaun de lemn, incep sa bata necontenit cetatea. Dar si PlaesiI respund cu glonte, care nu fac gres Fiesce-care impuscatura dobOra cate un dustpan, si mai ales din ofiteri, asupra carora tintesc Plaesii. Patru clile se luptara vitejil Plaes1, 9 in contra a mil de Lest Trel din Plaesi, fura ucisI ; dar din PolonesI www.dacoromanica.ro

213

cklur5. preste 50. Sobiesky se puse pe gandurl. Acum II Web, ret1 ca n'ascultase pe generalul séti care II spuse, sa.-0 vac1a de drum. Dar el intrase In horet, (rebuIeh set jóce!

217. Articolul. Deprinderi gramaticale. Exemple: Un codru des nu prea Codri multi n'a védut.

EU am trecut prin codrul cel des. CodriI ceI marl sint intu-

V6cluI un plugar arând. Un lepure fugl din aräturA.

Plugaru/ arä cu 4 boI. Iepurele fugeà de nu-I ye-

luminos.

necoV.

SI primp Iepurr nu-I lucru u§or. a.ruI fel de om ii dicem noI

deal. Iepurii stint animale fricOse.

Vulpea este §irétl.

vulpe ?

lérna, rnulte vulpi umblä pe

Vulpi/e sint §irete.

camp.

In muntI nu prea ved( drum

Pe drumu/ bun usor umbli.

bun.

Regule : I) In substantivul codru-1, adaosul 1 ii hotaresce mai de aprópe inletesul. Tot asemenea di substantivul Tepure-le, adaosul le ii botilresce mai de aprope intelesul... Piirticelele de

cuvint, care se adaog in urma substantivelor ca sa le hutardscii InTelesul, se clgérná articole, ar-ti-co-le. D. e. In substantivul codru-1, adaosul 1 este articol. .Pentru ce ? 2) Substantivele u articol, se chiemd cd sin4 www.dacoromanica.ro

214

articulate ; iar substantivele fdrã articol se cbiemet cã sini nearticulate. 3) Articolele sint : I, le, la numerul singular ;i i la plural, pentru substantivele de gen

masculin; a la numerul singular si le la numerul plural, pentru subslantivele de gen feminin. 4) fi articolele sint pdrri de cuvintare !

Ce

peirri de cuvintare mai cunosci ?

-Teme : Din bucata de cetire «Melcul» vef alege tote substantivele cu articole 5i le veI scrie in caTet, pe doire colOne : pe o colOna pe cele masculine, 5i pe a dotia pe cele femenine.

Lucrarea o veI face dupii acest model : Substantivul cu articolele in bucata de cetire «Melcul) sint urmátOrele : Masculine:

Feminine:

Melcul melcii

CdscIOra

.

.

.

partea .

.

218. Serbarea Paseilor. Moisi duse Evreilor veste bund. Le spuse cd. Faraon le da vole 1 sd se intOrdi in pdmintul fagduit strämosilor lor. Atund Evreil se gâtird s plece, cu tOte neamurile si cu tOte turmele lor. Mare veselie erd pe diniT. Toti multumeail luT Dumneelet cd Ta scapat din robia Egiptulul. TotI Wide/ si pe Moisi. www.dacoromanica.ro

215

Moisi ii povatui s. faca indata o serbatOre mare. Acea serbatOre o numira Pascile, care va sa qicä

Esirea din Robie. Fie-care familie de Eyre] injunghia un inlet ca set '1 maw:ince cu veselie, de Pasci. Fie-care io Mai in pripa pine fãrt aluat, adica azimd, ca sa aibh demancare i pe drum. De atunci a remas, pana i acum, la EvreI ba i la nol, La Crescini, obicelul de a tine odatd pe an se-rbettorile Pascilor. SerbatOrea Pascilor aduce aminte Evreilor despre scaparea lor din robia Egiptulul. Cand Evreil Iesira din Egipt,. Moisi voih sal duca inapol in pamintul Canaan. Dar ca sa ajunga pana acolo, trebuiati sa trèca prin locurI uscate i deserte, fara drumurl. Negresit ca Evreii s'ar fi ratacit intr'acele locurl pustil. Dar Dumne4eri le purta de grija. El le insemnh calea. Diüa, pe arsita sOrelul, Evreil umblati dupa urma ulna nor care, ca un stalp de turn, Ii caldura se maI poton, tot acel nor se lumina; dupa dinstil Evreii mergeati pe recOre. Ast-fel sosira el intr'o cji, pe malurile unel ape unibrlh. NOptea, cand

marl. Erh o apa, la fata cam roscatd, ce se chiéma Marea Rosie. Pe (ërmurile MAril Rosii, Evreil se oprira. Acolo stateat] el tristI i abatuti si se gandiatti cum aveail sh tréch, MIA luntri, färä corabil. Dar Dumnecjeti nu-I

lasa st pléra. El aveh sa-1 tréca i dincolo de Marea Rosie.

219. Albinele. Cand intri vara in tr'o gidina, unde sint flori multe, cu miros plAcut, trebule sa te feresci de albine. Albinele sbora www.dacoromanica.ro

216

si bazaIe in jurul florilor. Pe urrng se a§é 4.6. i staU mult pe dinsele, par'ca acolo ar cauta ceva. Dacg te duel i privescl, in linisce pe o albing, làr s'o superi, pop' sä vecli cum este ea. Albina are trupul impartit in trel partl : Caput, la care are dotlë cornite, ochil i boti§orul ca o trombita ; pieptul, care e format din trel inele, din call pl6c1 cele §ése picioru§e próse si cele patru arapióre ; pcintecele care are mal multe inele. In côdg are albina un ac saU ghimpe veninos. Colórea albinelor

este galbuie-inchisg. Albinele trgesc mai multe impreung, in stup. Albinelor dintr'un stup li se ;lice i un roiii de albine. In fie-care niti se afil trel feluri de albine : Albinele luereitOre, matea §i trintorii. Albinele lucratOre sint acele ce le vedem qiva, sburând prin gradin i pe campuri cu fort Ele pot sa fie e

pang la 30.000 intr'un stup. Matea este mal mare decat tote cele-lalte albine. Ea are colOre rovatg, aripi scurte, §i piclOre lungl g1bul. Matca este mama sati regina

7v V

rolulul. Numal matca face ofiele, din care se nasc tote cele-lalte albine. De ea ascultg §i dupg ea sl Tall tote albinele. Trintorii "sint ceva mai marl §i decat matca. El, in numër dela 300 pang la 1000, nu lucrézg nimic, ci numal manand din mierea flcutg de albinele lucratOre. Trintoril n'ali acel ac veninos, ce'l aii albinele. Albinele lucratOre, in ;file calde i frumOse,

de diminéta 'Ana séra, sbOrI mereU pe float, din care sug i fac cera si mierea. Daca le atingl, ind itg se pun pe mang sal pe obraz §i, cu acul te intOpa a§a de

i te dóre strapic. Ca grazav, incat locul intepat se umfl sa te vindeci, trebuie sa sail din piele acu§orul, pe care albina l'a lasat acolo i sl spell locul umflat, cu apa amestacata cu otet on cu saramurg. Albinele, cu eéra §i mierea ce o fac, ne aduc mare folos. Ele sint forte silitOre la muncg. www.dacoromanica.ro

217

La fel cu albina este vespea. Vespea se deosebesce de albinI numal prin corpul mai lunguIet, care la mijloc, este unit ca printr'un fir de ap.. Apol vespea are un ac mult mal lung

decat albina. Vespele I1 fac cuibul, in forma unel tegturi, pe care o spAnzurt de copaci, orI o pun in guri1e pamintului sat in crepäturile ziduri'or. Vespele se hrInesc cu póme, §i cu insecte vil pa care le prind ca s5. le m5.nAnce. Câte odatt

intrt in stupul albinelor, pe care le omor si le mInâncI mlerea. Vespea, mai ales pe ctldurl marl, uruatresce pe cel

care o supërl si '1 MOO cu acul, mult mai rëd deck albina.

Nu e bine sg, te fred unde ai fost iqepat de vespe. Vespea este o insectt vatamatore : De aceea 15menil o starpesce. In ce sém6ng albina cu vespea ?

i vespele, pentru c4 aü corpul Impárit in buceifi, se numesc in-sec-te. Ele n'al4 nict 4se nic &Inge roq in trupul lor. Albinele

220. Fetlta §i albinita. (Dragg a1bin4t, sp ne-mI unda sborl i iColo'n grac1ini, pe uncle sint flori :

P

Roze, micsunele, irumosi clopoOT, StAnjini, viorele si mid ghiocei, Nalbe i garofe, gingasl toporasi, Blande vinqele, vesell clucurasi. . Cum i lAcrAtniOre ce tot infloresc,

Sute floricele ce mult le lubesc, I41DragI a1biniç, spune-'mi unde sbori 6Colo'n gradinita, pe unde sint ftori*.

-

*

www.dacoromanica.ro

'

218

221. Ticlenia lul Sobiesky. Sobiesky credea ca se lupta Cu o armata intréga. de Moldovent Vëqênd insä cd nu o sc6te la capa cu. voinicil, si ca numal plerde pe cel mat de frunte din. capitanif se, el tramite in cetate un sol sä spule ca daca Moldovenit se supun

i

ii deschid portile cetatel,.

el n'are sa le faca nicI Un rétl.

Fara porunca lu

Vodd :nu dclin cetatea,.

_Winne feresce" ! respunsera cu un glas eel sése Plafesi ce mal remäsesera. Atuncl Sobiescky chlemd un scriitor moldovean

scrie o porunca ca din partea Jul Voclasa dea cetatea. Plalesif creclura i deschisera porWe cetatel. Regele

Sobiesky vine sa vaga armata cea vitéza cu care el s'a luptat i pe care acum o biruise prin viclesug_ Cand vklir pe cel 6 Plafesl, mirat intrebd regele Unde sint cel-alalt,1 apäratori ai cetatif# ? «Notle eram cu totif, lurninate craftl. Tref ail caclut in lupta, far cel-alaltf sése suntem noT, aci# lc Cum ? vol, sése, si v'acI impotrivit mie» ? «Da, Maria Ta ! !

Cdci cela ce se luptd pentru-a lui moqie N'are fried 'n luptcl de dusynani o mie» ! Sobiesky, plin de rusine, dede porunca s. omOre pe data pe cel sése viteji Plafesf. Dar un general al

sn, arata regelul cu cuvinte frumOse, ca Moldovenif acestia numal datoria s'o facusera

i

ca, in loc de

mOrte, 'Ate maT vrednicI ar fi de lauda si de r6swww.dacoromanica.ro

219

plata. AtuncI repede II lerla, clicend si el: 't Omenif acqtia numai datoria s'aic feccut-o ! e s'aft pur-tat vitejesce» !

« Astâ-1 lumea ne cunósce : Roman dice,. V itOz dice !

222. Ursul si albinele. Un urs posac, morocanos, se plimbh prin Ware. Si ca!a'n, sus si cata'n jos, sa4 miere 'n fag, sail mure. El da de un . stejar batrin, c'o scorbure adânca, unde un rolu era stapan si se sileh la munca. De jos racnesce ursul al-lei albine, s'avetl scire c'al vos-tri faguri slut ai mei! Nu 'ncape 'mpotrivire I Vedet,i, cat sint de mare e i vol cat de micute !... Haid! aduceti-mi. mierea, c,160, ca ve" fac hrimute

ID

Dar ro:u1 sus tot bazaia i n'aducea nimica. Si. ursul jos tot mormaia, credOnd ca le-a'ncins frica. Stti ursoiul, cat statit, nimic insa nu-i vine. El striga : «Sal, ca sa vedl tu,.netrebnic roiti d'albine, cum am sa-tl Taa, cu botul mea, pan'la un pie 'de miereD. Si ursul, cat era de gra, se scóla in piciore si, hita! hitar pana sus la scorbure se urca Acurn pe vol laba am pusde si mi-a0 dat de furcal... In graba dati mferea, cä v6 sting I Nu-i vorba de carmélal, Si botul ursulul natang in roid, dete navala. Albinele, tot bazaind, se pun sä-1 intepe i, bletul urs, tot mormaind nu scie cum sa scape. Pe bot, in nail si prin urechi albinele s'aséda. Ca sute i ca mil de strechil ii impung i ii lucréza. El din copaciti s'arundi jos, cu al-binele pe dinsul i, fuge, fuge rusinos, de'l podidesce plansul. Albinele, in al lor graiil, rid bazaing mai tare si duo pe ursul cu alaiu dicêndu-1: Mult esti mare Pècat ca2t1 este capul bleg. S5 cugeti null prea place, cad cine e la minteinlreg, pe alp i lasa'n paceb> www.dacoromanica.ro .

220

223. Timpul de tatA. Deprinderi gramaticale.

Exemple: Un urs se plimba prin pAdure. Et cata in jos. Ursul da de un stejar. De jos racnesce ursul.Sd aveti scire, albine ! Faguril sint aT mel. Haidi ! aduceti'mi mie mierea!

Regule: 1) Ce fel de parti de cuvintare sint verbele: plimbd, can., da, riicnesce, avetT, sint, aduceTI ? 2) Verbele: catd, da, racnesce... arata ca

fiintele despre care se vorbesce, fac lucrarea acuma, in timpul de fard. 3) 1-12 timpul de fald verbal pole sa arate lucrarea tutulor persOnelor din vorbire, aa : Aduc

adua aduce

Aduce aduceti aduc

Me plimb Ne plimban2 te plimbi ve pliinhaI se plimba se plimba

4) Verbul se chiénul ca sta la timpul de fata Mud arata cà lucrarea se face acuma. d. e. aduceIT-mi acuma mierea !

Teme: 1) Din bucata de cetire « Ursul fi albinele2.

veT scrie tote verbele de la timpul de fart impreund cu sublectele lor I 2) Vei sci i cele-lalte verbe din acea bucan. ! 3) La verbele cred, me arunc veT arata lucrarea tutulor persOnelor din vorbire in

Iimpul de faTA. www.dacoromanica.ro

221

224. Gindacul s&ü vermele de mittasi. Printre fiintele c_le mai minunate ce-a facut bunul Dumne ded, pe pämtnt, este, negresit, gdndacul de mdtasd: El se numesce asa dela matasea, ce o face dinsul. Este minunatgandacul de matasa, pentru ca. el, cat traiesce, f1 schimba, fel. si chip, si forma si faptura. Gandacul de matasa, la inceput, sém6na la faptura, cu uni

1

verme gros, a) ce are corpul lungaret, mole si for--

s

mat din mai multe inele. Gandadul la colóre, este castania-inchis, cu capub negru. El are ochl i o. gura agera. Vermele sails larva acésta trafesce

pang in 8 gptOmini,

7

hr5.--

nindu-se mereA cu frunze

de dud. Vermele, dela o vrerne, incepea a se aratà nelinistit, fuge incóce i incolo i numal mananca Manic. Mal pe urma, scóte din sine un fir lung, uscat de mdtasd, in care se infaOra pana ce nu se mai vede de loc. Matasea astfel infasurata, in forma until' ghem, se numesce gogo'sd sal cocon. b) Larva_ inchisa In matasea sa, este ca mórta. In starea acésta, ermele se chlerna crisalidd sail nimfa. c) Dac . crisalida se tine la_

caldura, In timp de 2 sail 3 AptOmani, ea sparge gogósa o lesa din ea in forma de fluture. d) Carat si frutrio,=, decolóre albule, cu aripile cenusil cu vergi negre. Fluturele de ragtag, sbOra dintr'un loc in altul ; dar el nu mändna nimic. Femeluscele fac 400 Oa, la 500 de (AO. Din oqele acestea Yes, de obicell, primavara, verini, sai gdndacii, care se hranesc cu frunze de dud : Deci, gandacul de matasä, cat tra.-Yesce, este si verme i gogo0 §i fluture. ApoT, nu este el o. faptui a minunata ! Gandacil acestia, pentru matasea ce o fac, se prasesc anume-

fn cal svintate, unde se nutresc numai in frunze de dud._ www.dacoromanica.ro

222

eGdndacul de malasa este un animal fo'rte minunat, dar .,si fo'rte folositor.

Cu fluturele, ce lesd din goe§a gandaculul de mAtasA, sém6nA

fiuturii ce-I vedem vara sburând prin grAdini i pe cAmpuri. Sint maI multe felurt de fiuturl fluturele alb, fluturele rosu, .fluturele de varza, i aliL Larvele acestora sint vAtImAtóre Nerdeturilor. Fluturil sint fiinte plAcute in stare de fluturi ; ,dar sint fiinte stricAcióse ca omide sail ca larve. Si gandacul de mAtasI este un insect.

Albina, vespea, gdndacid de mcUasc .sint insecte. Pentru ce ?

i fluturii

225. Trecerea NAM I1o0i. Indata dupa, plecarea Evreilor din Egipt, relele ince-

lasera inteacea tera. Dar acolo numal era. cine sa muncésca la zidirl :si la araturi. Egiptenil se deprinsesera cu trindavia.

-Faraon incepii a se cal ca a dat drurnul Evreilor. AtuncY, el hotari sa Merge lute dupa dinsil, cu Oste -mare. El voia. sa-I aduca cu d'asila inapol. Se lua dar .pe urma Evreilor. Merse cat merse,

II ajunse tocmai pe lèrmurile Maril RoiI. EvreiI zarira de departe ostile lul Faraon. Atunci el grOznic se intricopra. i

Incepura sä certe pe Moisi : «De ce ne-al scos din Egipt ? Acolo nol aveam bilsug de tote. Acum Faraon s'a maniat pe noI. El are aci s. ne prapadesca» ! Dar Moist. il imblanqi

i iT

imbarbath. Et se ruga, luT Winne-

4ea ca sa scape pe fratil set si de sabia Egiptenilor. Dumnecleil sä inclura i acum de poporul lul Israil. El clise numaI atata lul Moisl : «liatinde-ti, Moisi, tolagul peste apele marlin ! Moisi ascultä. Indata www.dacoromanica.ro

223

apele marit se despicara. De fie-care lature, se ridicara

in sus, ca dol WO. Prin mijlocul lor, drum de pamint se asternü pe albia maril. IJn vint cald Ii sbici numaI decal. i Evreil, cu picIorul, trecura marea pe uscat. Faraon v6clend asa minune, sa repecli i dinsul, cu -Ostea sa dupa Evrei. Dar Dumnecleil nu-I ajuta si pe De-odata apele se inchisera la loc. Atuncl, in valurile maril, se innecara i Faraon i tota Ostea Evreil erau trecutl pe cela-lalt mal. Dumnecleil printr'o minune II scapase.

226. Locusta §1 greerele. Un t6ran cam cArturar, anume Vasile, se dusese inc 5. din faptul qilei ca sa's1 secere griul de pe camp. El luase cu sine §i pe bäTetelul sea Dinu. La améda-di cand sórele dogorih mal

tare, secerAtorul se asep, cu copilul sn, la umbra unui copacig din apropiere ca O. se odihnésca. putin. Abia se aseclaserà jos pe Térba, cand deodata Oh in pola cAmii lul Dinu un gandac vercluiu. Baletelul puse lute mama si '1 prinse. iUite, tata drag, ce sg, fie gangania asta, care face nisce sAriturT ca un ogar ?o ,Ce srt fie, Dinule),

rëspunse taläl,

o locusta.

Uitä-te bine la dinsa Veep, locusta acésta este si ea un animal. Locusta

are un cap intors drept in jos si cu come. Pleptul it este format din trei inele

Tar pantecele din 8 Ora la 10 inele. Pe spate are patru aripióre. Locusta, precum veql are sese piciOre, dintre care cele dote dinda'ra't mal lungi si bune de Ora Locusta pune o1l6le sale in p5mint sail pe plante www.dacoromanica.ro

224

Apoi, primavara, indata ce s'a incablit putin, Yes din oA6 mielle locuste, care, la inceput nu sém6na cu parintii lor. Locusta mananch aprópe tot felul de plante vercji. Locustele slut de mai multe soluri. Sint un fel de locuste cigetore, care yin la nol din spre re'sdrit in palcuri asa de marl gr6se, incat intuneca si razele sórelul. Unde se ased,a aceste locuste, acoper pamintul preste tot si rod tota yerdeta : i sem6naturi ti érb. i frunza. Dupa ele locul remane gol si desert. Locustele sint insecte fdrie vatdmätdre. Mai lesne se pot pustii locustele prin ploi i prin yinturi, ce le dob6th la pamint.

Atunci 6menii le aduna in gropi si le ard ca sa nu le molipsésca aerul. Mai mic de cat locusta este greerele. Greerele are la trup aceleasi parti ea si locusta. II simti de departe prin iérba duph o usór a. cdriiturd ascutita. Omenii (Tie c. greerul cantd Cand greerele simte c e adicel, el ii sa1t i fi fréch aripFle de trup. Ari-

pele sbarnaie pe o pernita aspra ce o pórta greerele pe pantece i, asa se face acel sunet ce-1 die a ceintecul? greerului.

Greerele este de doil6 feluri: grecrele de camp i greerele de cas4. Acesta este mai mic de cat

cel de camp si cam galbuid la fata, pe cand cel de camp este negricios. Greerele de cash se incuiba in casa pe langI yatra i pe langa soba, in locurile calde, unde carile mal ales nóptea, cand este liniste. La brutarii, unde sint cuptóre calde i Mina multa, greerii se aduna cu gramada. Pe langh verdeturi greeril mai mananch i faina si pane i altele. Si greerii sint insecte vdtilmatdre. Nu este adey6rat eh greenoroc la case.

nT aduc

Locusta i greerele sint insecte vdtdmdtóre. Pentru ce?

Albina, vespea, gdndacul de mdtasei, f1uturi, locusta i greerele sint insecte. www.dacoromanica.ro

225

227. Mihaiti Vit6zul, ca Ban al Craiovel. Mihaia Vitézul a fost unul dintre domniI eel mal insemnati al Tdrel Romdnescl. Inainte de a fi dornn, Mihaig Vitézul guvernd numal peste o parte a Terel, ce-I cliced Banatut Craiovei. Deregatoria de Ban .erk cea mal de frunte in téra romdnéscd, dupd. Vodd. Mihaia il castigase iubirea poporuluI. Acésta nu fu pe placul DomnuluI tërel, care atuncl era Alexandru cel Rei. Fiind-c d. pismuid pe Mihaiü. Alexandru Voda hotari 5621 piércid si-1 osdndi la mOrte. Gaud rag dus sä-I tale capul, cu infaVsarea luI märép., Mihaiü privi drept in ochil caläulul. Caldul se sperid, aruncd satdrul si o lud la fugd. Poporul cerir atuncl de la Vodd, lertarea luI Mihaiü, cea-ce i dobandi. MaI tdrziü Mihaiü ajunse domn al Teril Românescl.

228- GhicitOre. Prin iérbd primdvara cresce-o tufa' resfiratd, Cu frunzele crestate, qi cu mid si albe flori. Ea face-o dulce pómet, cu miros qi cam roscatdDe-i spune-o set aibi parte s'o mcinânci adese ori!

229. Musca i intarul. La camarl, unde mama tine laptele, dulceturile, pómele ui tote mancgrile, ce trebuIe s. stea próspete la recóre, este o

ferestruie vechie Jrà geam. Pe acolo luta aerul ca 0, nu se strice merindele de nhduf. Intr'o i mama Osi acolo cdte-va www.dacoromanica.ro Is

226

musce, picate in lapte. Mal pe urma mama intelese c muscele .intrasera in eamara prin ferestrula cea deschisa. Deci ea hotari sà astupe ochTul ferestruil cu o bucata de zabranic sal CU o sita. Mama lua cu sine, la camara i pe fiul s6a Petrica, care era de vre-o opt anisori. Petrica luand n palma cate-va musce mórte le privi bine. Atunci v1i ca musca, la fata, este aprOpe cenusie, pe burta galbuie. Ea are corpul impartit in trei parti : capul, pieptul i burta. Capul este mic.

La cap are doi oda maricel. Gura are un botisor lunguiet In forma unel trimbite, cu care ea suge hrana sa. Pe langa gura mai are doU cornite saq antene cu care piplie. La piept slut cele douë aripe marieele, cu care cand sbóra, sbarnaie tare. Tot la piept sint i cele sése picióre p6róse. Museele se prasesc din órië, ce II clic musità. Muscele petrec prim apropierea omului. Ele sint forte multe si fac otnului mare neplacere i, cand ii pisca i cand dail navala in man-

carile lul. De aceea omul are drept a le starpl. Cel mai bun mijloc de a scaph de mnsce este sa se gonesca in OM dida pe usa i pe ferestra cu cãte un stergar. Apol sa se tie odaile ceva intunecóse pentril ea la intuneric nu le prea place museelor. Nu-t bine a pustit museile cu hartii otravitóre, pentruca, otrava aceea, ajungend hartia la vre-o mancare, o otivec i pe acésta i usor se póte pricinui mórte si omului. Sint mai multe soluri de musce. De neamul muscelor tine si tintarul, care petrece mai ales In locurile baltóse. Tintarul pisca safl intépa gróznic pe Omeni si pe animale. 5a mascu Si

infarul shit insecte velicimatdre omului.

230. Eatilcirea prin pustil. Dupa-ce Evreil trecura Marea Rosie, el mat avea4

Inca de fAcut cale Iung, ca sa ajunga Ora la pamintul fagaduintel. www.dacoromanica.ro

227

Locurile, pe unde aveati sa tréca, eratz tot locurl sterpe si pustit Cat zarial cu ochit, pe acolo nu se vedea alt-ceva decal numal campil acoperite cu nisip galben i mérunt. Pe icy, pe colea, mat erati i nisce stand mart de plétra, negre i netede la fata. Dar nica-. ill nu se iveati Met point, nici térba, fuel case, nicl drumurt, nici macar fantant, orl izvOre de apa. Totut era pustiti : sus, cerul vinet i luciti; jos campul sur si parlit Pe acolo, sdrele dogoria MO. Nicairt nu gaseal nict umbra, nici adapost. Dar, une-orl un vint cald sunk strasnic ; atuncl, norl grozavi de nisip se ridicati In sus. Chiar si lumina sOrelut se intunech de acel norl. !

Rep caretorI Si vitele lor se aruncail cu fata la pamint, ca sa nu-I orbéscã i sa nu-I nabusésca pulberea de nisip ferbinte. In asa locurl de sterpiclune, ratacira multä vreme Evreil. Cu top, unit suitI pe camile, aitit calart pe Catart si eel mal mulct pe jos, manand turmele de oT ci de capre, umblati mere'. Umblati ci i ncipte. Umblab... si de ajuns, tot nu ajungeati. De multe orb se si intimpla, de le lipsia merinde i apa. Atuncl, le era frica sà nu piéra cu totit in pustiti ; sa nu mOra acolo, de oboséla, de fOme si de sete. AtuncI, incepeati Iéra sa mustre si sa blesteme pe Moisi, de ce I-a scos din

téra cea bogata a Egiptului de I-a adus in locurt asa de sterpe. Dar Moisi se ruga de Dumnecleti

i

data le venia intr'ajutor. www.dacoromanica.ro

Dumneqeil in-

228

231. Paianjenul. Dusmanul cel mai neimpacat al rnuscilor si al tintarilor este paianjenvl. Paianjenul nu este mai mare de cat tintarul; dar are corpul i membrele sale, tote mai puternice de cat ale tintarului. Trupul lui este Oros si este format din dodd bobite, lipite una de alta. La cea mica se afla capul i pleptul; la cea mare se afla pantecele. De .:===

la pieptul paianjenului se desprind

patru perechl de picióre lungi, subtirl three L

,

re ,

i incovoiate. i

Paianjenul

ese o retea sad o panza, subtire, cu fire, pe care le

Intl i scOte din pantecele lui. Indata ce palanjenul vede ca o

muscA sad un tintar s'a incurcat in panza lui, se repede asupra praqii i ii infige in trup nisce dinOsori veninosi Prada ametesce i spot' paianjenul ii suge tot ce este in trupul et paianjenii sint de mai multe soTurl si de deosebite marimi. Paianjenul sémëna si el in cat-va cu insectele. lnsa, el nu este insect; trupul lul nu e impartit si n'are aripi.

232. Mihaiä i Cahiul. Este ora ceea cand un fluturel Sciltura de roda capu-i tinerel, lasandu-si patul cel de florisóre, Pe o raza dulce sbóra catre sore. www.dacoromanica.ro

229

Dar Mihaiü Vitézul sede-ingenuncbiat Si isT pléed capul spre a fi tdiat. Lang-A el se vede tin6ra Domnitd Tremurdnd de spaTmd, ca o porumbitd. Printre géna-T négrd a eT oehisorT Ard ca dot-A stele ce lucese sub nori. c De ce plangi?D Intrébd bravul eu mirare. cEq mor pentru ér i neatárnare.

De aceea, dragd, sd te veselesel Si cu florT cos4a sd i-o impletesci. Cel-ce pentru lege, pentru Ora mdre lot privesce mdrtea en o serbeild I* (TWA eapul, 'I strigd palidul ealdb.;

Jar Mihai intórce spre el capul sea. Ferul se tidied... poporul soptesce V6 uitati caldul se impletecesce... Fernl sell aruncd; cade fermecat Sub cdutAtura mandrului bdrbat ..) Cine iT sfdrima lanturile sale Si cu fa1d-1 duce pe'nflorita eale

Fetele 'ncunund perul lor cu Hord Tot Ilomanul strigg de mai multe off : (id-re pentru lege, pentru férei mdre lei privesce null'. tea ca o serbeito're) . (Bolintineanu).

233. Comparatiunea abiueI i gindacul de mat asti. Albina are corpul imOrtit in treT pdrti : gandacul de md-tasa asernenea. Atat albina eat §i gandacul de mdtasd, slat insecte.Albina are, la plept, sés pielkire i patru alio; ondacul de mdtasd inwww.dacoromanica.ro stare de future, asennenea.Si albina si

230

gandacul de matasa all, la pantece, ma multe inele. Atdt albina cat si fluturele de matasa sbOrg. i albina i gandacul de matasg se .nutresc din plante. AmandoU6 aceste

insecte se nasc din oll.Aiât albina cat i gandacul de mgtag. aduc marl iolóse oraului. Ded, albina ci gdndacul de mdtasii se asernênd intr'unele puncte :

Albina are, in coda, un ac veninos, cu care se apOra. Gastdacul de rnatasg n'are.Albinele, tralesc in stupul lor, ce si'l fan ele insele; gandacil de mA tag, trMesc in octal anume, inmemite de catre ómen1.Albina se hanesce cu miere; gàndacul de matasa cu frunza de dud. Albina il cauta ea hrana. Ea rste un animal fOrte silitor. Gandacul de matasa, ca larv a. este nutrit de catre 6nienT. El este trindav.

Gan-

dacul de rnatasa trece prin mai muhe schimbari de cat albina. Albina produce cérä i miere; gandacul-matag.Mbinele, pe la nol, se vM mal adesea; gandacil de matasg mai arare-ori.

Deci albina si gdndacul de mdtasil se si deostbese intr'unele puncte. Albina ;si vermele de mdtasil se asemend intr'unele puncte ;

iar intr'ulte punete se deos(Inse.

lote animahle, earl, ca ;si albinde si fluturil de mdtasá, ail corpul impa'rtit in tra peirp, n'ail o'sr, nhi sdnge ros intr'insul, dar ati sése soü mai multe picidre, se num-se insecte.

Unele

insecte all aripi. Acelea se numesc insecte aripate; Tar altele n'at aripi. Pe langa insectele cuncscute mal sint inch. multe alto ins cte. Ce fel de animale sint purecil ? paduchil de lemn ?

Care dintre animate se numesc sug6tóre ? Care se cltijnid pasgri ? Cdrora dintre animate, le clicem pesci .50. cdrora ? Care animate se clajmd insecte ? Care animate se chijmd cojóse saü crustacee ? www.dacoromanica.ro

231

234. Mana din pustiil. Greg este de trait in puslig : greu i pentru oment ; greit i pentru vite I Acolo nu cresc nict grine, nici pOtne, nici terburt. AO nu se gasesce nicairl ; garle si fantane nu sint ; far de plogat, arare-ori se intimpla sa ploua. Pustiul este locul seceta al fOrnetel si al seta De Ewa cat ail trait si ai ratacit prin pustitt, purth grija Dumnecjett. Dimineta, et gasiatI risipitt pe pamint nisce graunt,1 merunte1. i albt, ca brobOnele de mazariche. Acet graunti eratil bunt de mancat ca si panea. Evreit se mire) si cliceatit : Ce e asta) ? Moisi le respundea : Asta e mana tramisa votie de Dumne-

gen). Alte-ort, pe inserate, cadeau pe pamint, cardurt de prepelitl. TOta iu1ica, acele paserele sburasera pe cer, i la apusul sOrelut, ele picaü ca sa se odihnesca pe uscat. Evreil pe intuneric le prindeaU cu mama) le frigeati la foc si cu ele se hraniatt Apot and le era sete tare, si apa nu era., Moisi se inchina luT Dumneclett. 11 rugh sa se indure de poporul Israil, si sa nu'l lase sa pléra insetosat. Atunci Dumnecleti poruncih lut Moisi sa isbesca cu toiagul cate o stanca negra i sterp.a. Din stanca iniã indata un izvor de apa limpede i rece, numat bunä de beut. Dintr'acea apa limpede si rece, se recoriail i Omenil, se adapatt si vitele.

Intr'ast-fel aci petrecut Evreit ca vre-o 40 de ant, ratacind prin locurt deserte.

Pentru diiia lor de mane Sci le dea carne si Wine Purta grijci Domnul Sfint, Ba i apci, din pcImint ! I

www.dacoromanica.ro

232

235. Plasa, plalul saa ocolul. Mai multe comune invecinate formèzg, impreunk o plasa

sat un ocol. La munte plasa se chieml i para. Plasa nóstrk se numesce. . . Ea se aflà imprejmuitg de mai multe plgsT. Plasa nóstrg pôte fi de. . . . orl mai mare deckt comuna nóstrg, cu hotar cu tot. In phisa nóstrk, suprafata pgmintulul este mai mult sag mai putin ridicatg mai mult sag mai putin campie. Avem mai multe ape, dealungul arora se afl l. comunele.Comune mai insemnate in plasa n6str g. slut urrngtórele... Intocmai precum comunele at primgrie, plasa, ca i ori-care alta, are sub-prefectura. Sub-prefectura se aflg inteun targusor

i intr'un sat mai mare, ce-i ie resedin(a sab-prefectures. Resedinta sub-prefecturei nãstre se aflg in targusorul.. Deregktorul cel mai mare dintr'o plasg este sub-prefertui : Sub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de cgtre mai multi on

dereggtori mai mici. Prin primarii din cornunele sub-prefecturet sale, sub-prefectul se ingrijesce ca totT órnenil s trkiéscg in pace si in bunk rinduiéig. Dacg se ivesc in plasg 1gc6torl

de rele, sub-prefectul prin jandarmi ii prinde i ii trage in judecatg ca O. fie pedepsiti. Tot sub-p efectul pórtg, de grijg ca drumurile, podurile i oselele sg fie tinute in stare bung. Sub-prefectul priveghezg ca §colile. bisericile i spitalele din plasa sa, sa aTbk tot ce le trebuie si sg nu sufere nicl o lipsg. In resedinta sub-prefecturel se afig. de obi, eld i cate un judecator de ()cal. Judecgtorul de ocol, cu ajothrele sale, jude A neintelegerile i pricinile dintre ómeni, cAnd acestia nu se pot impg.ca la primgrie. Tot judecgtorul de ocol intgresce i invoelile fgcute intre ómeni pentru tel de f,-1 de daraveri. Pentru lecuirea bolnavilor, la resedinta sub-prefecturei, se afIl adesea i un med,c §i o fannacie. In farmacie, farmacistul preggtesce doctoriile dupg cum il povquesce medicul. Sub prefectul i judeatorul de ocol sint mai maril plgeit. De dinsii trebule sa asculte i pe ei trebuie sg-i respecte totl ómenil de bine. Numai fgatoril de rele nu vor sg scie de maT mariT lor !

www.dacoromanica.ro

233

236. Mihat Yit 6zu1. Pe timpul cand Mihala, Banul CraioveT, ajunse domn, Tera Romanesca era impresurata de neamurl dusmane. Dinspre resarit Tataril, dinspre méda-cli Turcil, dinspre mecjA-nOpte Unguril, amenintati 'plata Tera Romanesca. Dintre top, ceI mal infricosatI vrasmasT erati Turcii, care aveail o imparatie Mae mare si fOrte puternica. Capita la lor era si este orasul Constantinopol sa Stanbul : Imperatul turcesc pana aqt se numesce

Sultan. Cu mica sa ostire, Mihala ea un vitéz, nebiruit ce

era, a invins de nenumerate orl pe top dusmanil turd. Dintre tOte biruintele luT Mihala, cea mal vestita

este cea dela Calugetreni, un sat spre méc,l5.-cli dela

Bucurescl. La CalugarenT, Mihala Voda ca neasemenat a tinut plept

unel armate turreact aprOpe de

clece orl ma' mare decal a sa. De aceea RomaniI, pe drept, ii ic Mihaiic Vitézul. www.dacoromanica.ro

234

237. Animalele. Vaca, cocosul, pescele, musca

i rima umblä dintr'un be

la altul ca sa 'si caute hrana. Ele simtesc, ca i nol órnenii. Fiint-le vieiitóre, ce au simtire si se misca de la un loc la altul. se numesc animale saa dobetdce. Parti le

cele mai de dpetenie la ori-care animal, sint : ca-

pul, trupta §i piddrele sad membrele. La cap animalul are: ochi'l

cu care vede ; urechile, cu are aude ; nasul, cu care mirósa si gura cu care mar-rat-Ica. Multe din animale au in gura dine, care mapind mamcarea. Dupa hranii unele animale sint carnivore, altele sint erbivore, i altele manânca, tot ce le vine inainte, ca porcul. Porcul este omni-vor. Irupul unor animale e acorerit cu per ; al altora cu pene ; §i iarasi al altora err solzi. Uncle animale iIl trupul golas ;

altele acoperit cu o cop. Trupul tutulor animalelor e mai mult sau mai putin carnos. Unele animale au Ose in trup ; si de aceea se numesc animale osdse saIl vertebrate; altele n'ag óse si de aceea se dic anirnale Wei dse. Picidrele auimalelor sint i ele forte deosebit Unele animale au patru picióre, de acea le cem patru-pede ; altele aIl numai dale pirlóre ; de aceea le clicetn hipede. Sint insa animale care aU mai malt decat patru picióre ; ilte1e insa n'aU de loc piciore, ci se taAsc pe jos. Apol, alte animale aIl aripi, in loc de piciOre ; altele a i picióre i aripl. Dup mi;scare, unele animale sint ambleztore, altele alergetto're, altele seirddre

§i. iaräI altele aeofãtOre. Unele animale slut sburecto're, altele inotfitore

i

altele teiritore.

Dupa locuinp, animalele, uncle sint domestici, §i. altele sëlbatice. Uncle traiesc numal pe useat, altele numal in apt"' ; altele i pe uscat i pe apa; unele traesc in peimint §i, altele In aer. Multe din animale ii sint omului folositóre. Asa slut animalele clomestice, care nu se sfiesc a se apropik de (merit Omenii le hranesc, le adapostesc si le ingrijesc. Cele mai

www.dacoromanica.ro

235

multe animale ins5. trMesc in s61bItAcie, pe campuri i prin. OdurT. Ace le sint animable sabatice. Unele anima'e s61baticesint nevinovate; iar altele sint forte rele, atat pentru Oment cat si Fentru animalele domestice. Ace le animale sölbatice se numese flare. Omenil vinézA pe cele mai multe anirnale s61batice. Pe flare le vinezä spre a le starpi neamul, on spre a le irnputin

nunArul. Pe animalele nevinovate le prind si le ucid spre a. manca carnea sati spre a le intrebuinta pielea lor. Nimeni nu cunósce tote animalrle de pe ptimint, decat numai unul Dumnalet, care le-a facut spre ajutorul omului. S1-I rnultumim iui Dumnedea i pentru acésta ! Idle animalele, impreund, formezei clasa sati impcird(im animalelor.

23S. Muntele Shutt. Dupa ce Evreil ratacird mult limp in pustiii, el intr'o ci ajunsèra in fata unul munte mare si nalt. Acet munte era, numal de plétra alba si strälucia mandru, Si frumos la scire. Pe cOstele IA nu cresceaii nici copacl, nici lérba, ; dar virful lul, de nalt ce era, nicl ca se vedea; el se perdea. printre noril cerulul. Cand pemuntele Sinai se ridica, furtuna, tot rnuntele fumega .

si bubuia ca un cuptor aprins. La polele acestul munte-

Evreil poposira. El acolo isl intinsera corturl, ca sa se adapostesca. Dumnecleir hotarise ca, mat nainte de a ajunge el in pamintul fagaduintel, sa le dea. lor Lege, adica poruncl cum air el sa se Ode pe lume. Si acéstã lege Dumnecleil vol tot prin Moist sä le-o dea lor.

Inteo qi Moist aduna tot poporul

www.dacoromanica.ro

i II

vorbi aa

236

0Frati1or, Dumnajeti mi-a poruncit st me suit' eti singur pdnà in virful muntelul Sinal. Acolo, a pus Wand dea poruncl scrise pentru vol. Ace le poruncl aU sa

sa fie legea vOstra pentru tot-d'a-una.... Vol sa stati aci in vale si sa traiti in buna pace. Sa me asteptat Flea me voitil intOrce. EU am sa ye aduc din frigttime poruncile dumnegeescl».

Asa le-a 4is Moisi si, indata, s'a pornit singur pe munte, la deal. Incet se perdu el in ceta luminOsä a norilor de pe culmea muntelul Sinai.

239. Gradina de fled. Florile din grAdinA aduc la ochl vedere f rumba prin forma prin colorile lor. Ele insg, mal adesea aduc miros plIcut. Florile sint fOrte [mite la num6r : Unele eresc pe pomisorI, cum sint : trandafiril, Tasomia, lamella §i liliacul. Altele se almost primg.vara, infloresc vara §i se scuturà orl se usucI tórnna. In grAdinA o s. gases& ghlocel i micpnele, bujori, crgite, mixandre, mac, garde i lalele, crinT, rosetl, tiparOse, naJb, maghiran, zorele, rosmarin i tufAnicA, busuioc i livdnticd maghiran i calOnel, ki galbenele, stanjineI; ''kf"f44 _

`'-'0,7".

i}

11\ 1)e2

0:

(# 40.

---*4`

m5xg5.ritgrel, verbine §i vanilii i gherghine, apol gura-leillui §i rnotul-cu rcanului, ba §i. ochiul-touluT, langI flórea-s6relul.

Dar eine mal p6te insirh tote florile minunate, eate sint de impodobesc gradinile, sm5.1tuIesc brazdele de verdéta cu letele

or cele vil i r6spandesc tot felul de dulci mirosurl! www.dacoromanica.ro

237

Dacg vré cine-va sg aibg florl de acestea i preste lérng, le pune in gbeveclurl i asa le [Ate 'Astra in rasa, la lumina si la egldurg.

UniI órnenl cu dare de maul mal tin vara. in grgdinfle . lor, in hardae marl, copAcel i pomisorf str6in1. De sold acestora sint : leandril eel cu frumóse florl albe si roi1, por-:. tocalii i lamail cu forT mirositóre i cu fructe plgcute ; rodit cu floricele mici cat garo* i rosii ea sangele i eu fructe marl ca merele.In asernenea gradini se fac i umbrare cu vita care ne da struguril, cu ederg, en earpen i cu vi s6Ibaticg. Cu plante de acestea se impodobese i pavilidne sa5 hiNskuri . In kioslcuri, egsenii se odihnese vara,

cu plgcere,_

privind in jurul lor tote frumusetlle grädiniL 0 asernené grading de fort este un adev6rat Raiil depth.cerel

240. Ctintecul lui Mihain Yitëzul. Audit-41' dun Oilcan D'un Oilcan, dun Craiovean Cc nu-I pas& de Sultan ?

Spund riul cel oilcan Spund valul dundrean

Audit-art d'un vitez Care merezi side tr/z Cat e te'ra Ia necaz ?

Cite lupe rill privit

Audit-ati dun Mikaid Ce sare pe ;ripe cat De strigd Stambulul vat L.

ca frunzele de brad,: Ca nisipul de pe vad Ca gemetele din lad !

codrul cdlugdrean.

Cate o,cll aü mistuit Cate ose-ad

El e Domnul cel vestit Spund corbil munglor Care'n lume a venit fiarele codrilor, Pe luptat ,ri biruit. Care a fast nutre(ul lor Fost-ad lepri tdtdrescl turcescl fi unguresa Date'n sdbil romanesa !

www.dacoromanica.ro

238

241. BaietiI r6i1 nitraviti. (Timpul trecut). BMetil pgdurarului, cu verul lor ['gun j cu o grgrnadl de tovargsi nebunl i zgpIcit,1 ca dinsii, ad pgrgsit alaltl-IerI .scóla, fug scirea inveVitorulul. Pe la orele dote, dupg prinz,

pe cand bgcanul Tatar dormià, el s'at dus la prgvglia lui. Aco lo all dat en mem] ca s spargg usa ; dar 'fat putut -s'o derime. Atunci at asvirlit cu cArgmic,11 in paret1 si in ferestre art spart giarnurile si at ngvglit inguntru. Aeolo at irisipit tote märfurile bietului bgean. Copiii laIvanuluI at sgnit speriati, in prdvglie. Dar svinturatii de bgletl rel at ngWit pe bieo copilaA le-at rupt cgmg4i1e, ngdragil i el-

.cIulele, le-au sfasilat egqile lor, care erat incg note. Asa at fAcut pggubl de peste 900 de let.. Apol au fugit ca nisce -selbatief...

Bgcanul pAgubit a mers indatg cu jgluire la primgrie si -09 acel bdieti resvrtititori at lost zdraven pedepsitl: at fost in hii, unde at remas dote zile, nemancati i nebeutl. Asa li se cadeh pentru obrgznicia si reutatea lor!

9Cut:tifax/iii,

iCits)v

EtAorciv.

242. Timpul trecut. Deprinderi gramaticale.

Exemple : Bafetif padurarului an peirdsit scóla. El s'afi dus la pravalia unui b tcan. Bacanul dormid dupa prinz. B oeta aii dat CU um'erul sd sparga. usa. All skirt gi m irile, apol an ndvdlit inftuntru. Dupa ce aft fdcut pagubi marl, www.dacoromanica.ro

239

afi fugit ca nisce selbatid. Dar a art Jost prinfl

Regule :

i pedepsiti.

Verbele : ai par'asit, s'ad dus, ad spart ad fcst prin51, aratd cd copiii despre care se vorbesce, ai fdcut lucrdrile acelea maT nainte, .r)

intr'un timp trecut 2) In timpul trecut, orl-ce verb póte sd ardte lucrarea tutulor persónelor din vorbire, cqa : am dat am dal am pdrdsit am pdrdsit al dat all dal al pdrdsit all pdrdsit

a dat. arc dat. a pardsit. afi pardsit. 3) Verbul se chlimd cd std la timpul trecut, thnd aratà cd lucrarea, Insemnatá printeinsul,

s'a fãcut mai nainte. D. e. Ad spart, aü fost pedepsiti

Terne : 1) Din bucata de cetire «Copia rèll nard vitiv, vel scrie tote verbele dela timpul trecut, impreund cu subiectele lor ! 2) Vef sci 5i celelalte verbe din bucata acêsta

I

3) La verbele : dorm 5i start, veI ardta lucrarea, tutulor persOnelor din vorbire, in timpul trecut !

243. Plamil simigiuluI. Un simigiA óre-cand Covrigl, simiI indircând, A umblat din sat in sat,

Deci, tabla 'n cap dad, al

Cu acele olië pe ea, Se intorceh la ora§ i,schimband, pe oil6 l-a dat. Ca §i un negustora§... www.dacoromanica.ro

240

Dar pe drum cAnd se duceg,

Clocind o sg 'm dea put tar :

Se &Ida si plan thceg...

Fie-care dod6-4ect... Ho I ho ! Stane, uncle pleci ?

'Cum slut),

dise, aceste on6

Tot bune, prOspete nun, Care's cinct sute, sg. dic, De vor prisosi, nu stric...

Stat s vedem cate fac Apot cum o sg m6 'mbrac Socotéth. prea nu ad .. Cinci sute de closeT 'ml dad

D'old sta, la closet sg le putd,

o sutg de sute 'n cap L.

Tot oal o sg'mi de-a puid... SA gio, acum c'a crescut Si gginl marl s'ad %cut._

Haid I de sgrAcie scalp) I Cand clise haido, bucurat. 'SI ultg c e 'ncgrcat

Aste2ntro qi, peste tot, Cinct sute de od6-mt scot....

Si sgrind sus ca un tap.

Sg le vind ca un sgrae, Ceva parglute fac..

Cincl sute de ggini! dar

Dete tabla peste cap, Od6le pe jos turti Si planul ii isbuti I

Atilttokftwuvik Ao-cotov

miiwiiiuw/.

244. Laurul porcese. Trel copit de -Oran se jucarg d'a purceda, Inteo 1i de. tómng, cu roduri sat cu fructe de laur porcese. Laurul porcesc, ce-1 1io i turbare, este o buruténg forte otravitore sad mina's& Ea cresce pun locurt murdare, neingrijite si neingi gdite. Copiii acela, thrg sg mat intrebe pe cineva mat mart chiar i mancarg din semintele cele negriclóse ale acelor www.dacoromanica.ro

241

roduri. Dar ei cAtesi-trei se imbolnlvird forte gred. i ncepurd s tremure in tot trupul. Ba doi dinteinsit, Lou.

care ma' ncard mai multe seminte, mnnebunir i murird,

in cele mai grozave dureri. Al treilea copil, care mancase mai patine semi* nebunesci, scd[ 1 cu mare gred,

fiind ajutat de cdtre un medic, care fu chlemat indatd, sa-I dea ajutor. A don. qi, dupd acea mare nenorocire, invëtdtorul din sat duse cu sine in sad, mai multe räddcini de turbare, le ardtd, scolarilor sdT, si le-a vorbit despre dinsele. Atuncl lea spus, cd laurului porcesc II mai clic si turbare, fiind-cd cine manamed din semintele acestel plante, innebunesce sad turbad ; ii mai clic apoi si ciuma-fetei, fiind-ca cei ce ,gustd dintr'insa, pot sa móra de acea bola uritd, ce-I ic ciuma. Laurul porcesc, pOte s créstd pand la o jurndtate de metru. El are cotorul grosut, frunzele mari i co4urate, flOrea. alba ce sémënd cu o zorea co4uratd. Rodul turbdril este ceva mai mare de cat nuca ; este verde si acoperit cu ghimpi, asemenè vercli. In nduntrul acestor roduri sint semint,ele cele negricióse, care sint fOrte veninOse. Reg, fOrte rël fac copiii care se jo'cei d' a purcéga cu actle senzink !

«Cine intrébei, nu gresesce !,)

245. Preda Buzescu. Preda Buzescu, impreunã cu fratil sei Radu

si Mihaitii-Vodd. Stroe, aii fost nisce chpitanI vitejl aT luT

Dupa Turd, cel mai aprigT vrajmasI aT RomAnilor www.dacoromanica.ro

242

ati fost 'Mara. E navaliati adesea ca nisce cete sail horde selbatice in Teri le romanesci si prädati, i aprindead satele i ucideati pe crestinl. Acésta o facura 0 si pe vremea IuY Mihaiii Vitézul.

0 data Mihaiti find ocupat intealta parte, tramise impotriva Tatarilor pe Preda Buzeseic, in capul un0 mid ostirl. TAtari aü fost batutl cu totul. Despre Preda Buzescu se povestesce cum, mai pe urma, s'a luat la lupta. drepta cu capetenia Tatarilor. Povestea glasulesce asa: «Jar Buzescu Preda cum il intalnl (pre capul Tdtarilor), II 1,0 'nainte si ast-fel ii vorbI : «Dacd null e fried, fi at credinia-n tine,

0, Tdtare, vino sd te bati cu mine L. tEl descdlecard atunci amanda .5i se laü liz luptet, ca doi juni oral. Ochil tuturora caM cu mirare La Buzescu Preda Si Teitarzd mare. Et se bat la raza stela eel de foc... Flacd?ile-f albe, pe-alor zale oc.

Vintul ricoresce fruntea lor udata 51 mania mare sufieltul le 'mbata.

Et se bat din spade. Spadele se fring... Et se lag la brate, se smucesc, se string... Cand Tritarzd scdte o secure mica Si lovind pe Preda, pavdza it stricd ;

Dar el cu macluca ast-fel ii lovi I-neat de-odatd, c&di Si muri

Jar dupd aclsta, dstea roman/sea, Pléed

g invinge horda tdtdr/scd 1 ) www.dacoromanica.ro

243

246. Fetita onestit. Un domn bgtrin se plimbh, intr'o ti frumósg, pe una din stradele cele numeróse din Bucuresci... Cum merge& asa pe stradg, Iat cg vede o fetitg, cam de Don ani, cgutand ceva pe jos. Ea plangea amar. - g De ce plangi, fetito?, o intrebg cu glas dulce, dom.nui necunoscut. -- (Am pierdut o bgncutg de 50 de banl ce mi-a dat mama sg-i cumpOr doctorie de la farmacie, ca-I bolnava red, in pat... Si, bIncuta mi-a luneeat din mama i acusica n'o mai gasese t Auleo! ce-o sg facg Vika mama! Noi nu mai avem nici un ban in tag casa t Si plangea, plangea s6rmana copill, del

era mai mare mill de dinsa. cAsta nu-I lucru frumos, dela tine, dragutgl De ce n'al fost mai cu grijg, la bani ? Cgutatu-i-al bine ?) (Da, Domnule, si nu pot sa-1 ggsesc in nici un chip Si tot plangea, plangea de 1.1 rupea inima de mil/. -data 50 de bani, de la mine 1 Tine-I bine si du-te repede de cumpèrg doctorii, pentru mamg-ta!) Si bunul donut pled, mai departe... Dar nu se duse nici 10 past' i, aucli «Domnule!Domnule Poftesce pastrigand fri urma lui : I

ralele, ca ml-am gasit banil .mel!... 41 forte multumim!... , Necunoscutul domn rOmase uimit de asa purtare. Int esti o fetitg, forte onestä, mititico! Tine banil gstia pentru tine! Acill mai dart un napc4on de aur. Pune-1 bine si'l du mamei

tale sa se ajute pang, se va face bine!, Fetita sgruta mana bineldatoruluT seU, clic'end : ,O, domnule, d'ai sci ce bacurie voi0. face sermanei mele mame cu darul dumitale t. Pórta-te, dragutg, tot-d'auna asa i desigur vei fi iubitA de cgtre toti Omenii si de Dumnalet). Cu vorbele acestea, domnul ii veda de cale i fetita alergg repede la farmacie §i. d'acolo acasg.

Fetifa acdsta erA o [dip onestel. www.dacoromanica.ro

244

247. Judetul. Plasa nóstrg impreung eu mai multe pthi invecinate, akatuiese jucleful nostru. In judetul nostru se aft. . . plT. Intreg judetul nostru este de atatea ori mat mare deck plasa nóstra. In fruntea judetului se afla prefectul. Prefectul ist are resedinta in orasul cel mai mare din judet. Acel oras se numesce capitala jude(ulta. Resedinta prefectului din judetul nostru se Oa in orasul. . . Prefectul priveghteza ca sub-prefectil i primarii sa-sl fad. datoria. Prefectul este ajutat de catre clirectorul de prefecturd, §i de un consiliii jude(ean, pe care 'I aleg locuitorii

judetului. Localal acela in care se adura si

se sfatuTesce

consiliul judetean, asupra treburilor din judet se daléma, prefectura jude(ului.

In capitala judetului se alla si ate un tribunal. Tribunalul se forméza de mai multi judecatori. Judectitoril eercetéza si judeca pricinele ce n'ag putut sa fie irnpacate, nicl de primari, nici de judecatoril de ocol. In capitala judetului se afla mai multe scóle. Toti inv6tAtorii i toti institutoril ca i tote invëtatórele i institutOrele, sint sub ascultarea revizorului Scolar. Fie-care judet, mai are si cãte un protopop. Protopopul priveghieza asupra preutilor, a cantaretilor i asupra bisericilor din judet. La resedinta prefectolut mai e i casieria judeténg. Acolo se string si se pastréza banit adunati dela locuitort, pentru trebuintele judetului. Tot acolo mai e i o casarnfd a doroi a ciileirasilor, care stag sub conclucerea i ascultarea ofiferilor. Acolo se afla, in sfarsit, i cate un spital uncle bolbanfilor

navil saraci sint cautati de medicii judetului. Prefectul, directorul de prefectura, ju decg t orii, revizorul scolar, protopopul, casierul, ofiterit i medicit sint slujbasii sag deregatora eel mat de frunte din judet. Totil deregatorii muncesc si se ingrijesc de binele tutulor locuitorilor din judet. Pe dinsil trebue sa-i respecte tót. lumea. Cine nu-i asculta, nu-i respecta ori it injurg, acela este aspru pedepsit. www.dacoromanica.ro

245

248. Cucuta, mAsalarita i matritguna. Pe langd, laurul porcesc, mai sint i alte buruleni veninóse, precum : cucuta, masalarita, rodul pamintului, cépa ciorii, [Orul lupului, laptele canelul i altele. Cucuta sémëna, incatva, la frunze, cu patrunjelul. Dar ea cresce mai mare, pang

la naltimea de un metru. La rdclacina are un fus alb, ca fusul roscat al morcovului. Cotorul este drept i gol pe din nauntru ; dar cu multe ramuri. Frunzele sint crestate i crete ; ele mirOse forte urit. Florile sint asezate la virful ramuri-

lor, ca nisce umbrelute. Cucuta cresce pe langa gardurl si pe langa zidurl vechl ba si pe malul bgltilor.

Tot cam prin acele locurl se afia si masedarita sad nebundrita. Se Fite cunOsce e pe cotor, pe frunze i pe fructe,

ea are peste tot, nisce perisorl mid si un fel de cleid, ce mirOse gra.. Ea este mai mica decat cucuta. Frunzele masalaritei sint marl, colturóse i lipite de cotor. FlOrea el' este cu cinci foite galbut, rannurita, cu firicele negre. Rodurile

el cresc, i ele, irnprejurul cotorului,

si se afla intr'o reel borcanata. Ele cuprind semintele. Tote partile masalaritel sint pline de otrava cea mai strosnicd. Pe camp cresce i infloresce,

colo in spre tomna, cépa deed ; apol laptele sai iérba cdnelui, care rupandu-o, Tese din ea un lichid ca laptele.

In padurT, la locurl umede si bine umbrite, cresce rodul peimintului sart care se cunOsce,

piciorul Mtelului,

www.dacoromanica.ro

246

primgvara, pe florile roii, ce sém6nd, cu o urechie de cal ; Tar vara 11 potl cunósce pe bobitele mI roii. Mátráquna sad Do'mnamare, cresce, prin pAdurile despre munte, uncle acopera poeni intinse. Rodurile ei sémniä cu o cirésa negricIósä ; (jar ele

sint lipite pe cind fo4e verdi. Tot printre plantele veninóse, trebuiesc socotite i mal multe soinri de ciuperd. Dacä le rupl sad le tal, din ciupercile vcninose, iese un lichid i pe data se invinetesc. Laurul porcesc, cuculd, metsellarqa

i meitreiguna sint plante venindse.

Tote plantele veninose, otrAvesc pe eel ce se atinge cu ma-

nile de ele sad le gustd ; Tar dad. le mananca cine-va, se imbolndvesce gred, ba póte s i inebunésca sad sa turbeze, lb:0nd spume la gura i, in cele din urrod more, in cele mal

grnzave chinurt Cei otrdviti in asemeni buruienl, mal ales copiii, fOrte rar scapd de o mórte infioratOre.

Daca cine-va se otrdvesce cu buruieni veninóse, pana ce sosesce un medic, este bine sa bea lapte cald sad apa realduta cu sdpun ca sa produca vërsare. Lucrul cel maI cu minte insa este, sa te ferescl de oil- ce planta ce n'o cunosci bine I

249. Titelul de aur. TrecuserA multe dile, de cand Moisi se urcase singur pe culmea muntelui Sinai. El nu se mal inapoih. Evreil incepura a banui ca. Moisi I-a inselat. El credean di Moisi n'o sä mal vie. 41 inchipuiati cá, chlar si Dumneded l-a parasit cu totul si numal are nicl o grijä de dinsii. Atunci un fel de nebunie le-a plesnit lor prin minte. HaTch !--cliserä el

sä ne facem nol un ali

Dumnedeu si sã ne inchinAm la dinsul! Note ct acel Dumnecleti nog ne va sccite mai curind din locurile pustiI, uncle ni s'a urit,. www.dacoromanica.ro

247

Indata se si apucara sä topdsca, la foc vasele, Melele si cerceil lor de aur. Cu acel aur topit, el croira cioplira un chip de vitel. Ii aseclara pe un altar, nalt, clicend cà vitelul de aur este .Qeu safl Idolul lor, Si la dinsul se inchinati. Dar pe cand el se rugati la pocitul lor, Idol de aur, de-odata ochil lor veclura lumini ca de fulgere, pe virful muntelul Sinal. Urechile lor auclira, bubuiturl de tunete i plesniturf de trasnete, venind tot dintfacolo. Toti se cutremurara de grOza. Atuncl se ivi i Moisi printre fulgere i tunete. Cuprins de manie, el le striga

cu glas tare. Unul e Domnul Dumnedeul nostru! Chip de idol doplit set nu vg faceti ! La altul, deceit

la Dumnedeg adevgrat set nu v'd inchinafi" ! Evreil pricepura ca ati facut un mare peat. In graba, el doborira jos vitelul de aur ; II sdrobira in farime. Apol, caclura totl in genunchi si de la Dumnecleul aclevérat, il cerura, lertare pentru nebunia i pecatul lor.

250. Sehnteia. Un copil de Oran se nargvise a se tot juca cu taciuni aprin0. El se invirtia cu ei prin tinda §i pe dinaintea u01. Mare chef facea, cand vedea scanteile scaparand din Winne §i sgrind in drépta 0 in stanga. 0 data and parinVi sël nu eraA acasa incepti sa se jóce iar4 a§a cu un taciune pe dinaintea uii. 0 scanteie mai mare zbura sus de tot 0 se puse pe acoperi§ul easel. Casa era invelita cu paie. Paiele luara indata foc §i, Incepur s ard.a. Dar copilul, zapacit de focul sat, nu baga de seama. Cand el prinse de veste, isbucnise flacgra d'asupra easel. Atund copilului ii fu frica i fugl, Igra ca sa chieme pe nimenia. Fowww.dacoromanica.ro

248

cul se intinse repede. Intr'o c1ip. cuprinse tót. casa. Era, un lucru de spaimg, ! Lumea venia din tote plqile. Toti aducead don4e cu tip5. ca sa stingä focal ; dar nu mai era mijloc ! Fläcärile pAtrunserA in tOte pártile easel. Total ardea de sus Ora jos. Plretii incepurA a se surpa. Se vedea in odale cum ardeail paturile i scaunile, i mesele, si tot !... In cate-va minute tOtA casa se preacü in scrum si cenusA. Párintil acestul

copil nu mai aveati cas. El nu mai aveati unde sa sa42, unde s5, lucreze, unde sl dórma. El n'aveaa nici haine, nici de mancare ; el n'aveau nici bani sh i cumpere alte paturl, alte scaune, mese, rufe, haine, bucate si vase I De casa Did vor195. ! El, din enneni cu stare, se fäcurl in cate-va clasuri slraci Plangeat, val ! bTeii prinf I ! Si cine era de vita ?...Copilul care se jucase cu focul I

Tun/ /Yatiradiai 7yrikau /ov ACtrinid/C) fO-CAZ /MAW 251. Cea din urnA, nópte a lul Miliaiü Iriteazul. Ca un glob de aur luna strdlucia pe-o vale verde Wile dormia. Dar pe un virf de munte std Mihaia la math pe dalbal mind fruntea lid se lath. Ski in capul mesa intre cdpitani, rechicimd duke tineril sél ani. ViZta no'strd trece ca suava road Cand speranN duke ne suride ndae Ast-fel asta-data vie(a kr cura ; Cugetele triste nu-1 mat turbura.

www.dacoromanica.ro

249

Luna varsd raze dulci si argintdse Austrul le mild co'mele pletdse. Cdpitanil tOrnd prin pahare win, ..Fz' in scindtatea lut Mihaid inchin.

Dar Alihaid se sea& si le multumesce

,g

luAnd paharul, ast-fel le vorbesce :

---11Tu ye urez villa, cdpitanir mer!

Din potrivei, mdrte : Itita ce vtY cer! Ce e vie'ta ndstrd in sclavie dre ? 1VoPte far& stele, did& fürd sore ! Cer-ce rabdd jugul ;ea trea mai vor, Merit& sci'l poirte spre rusinea lor !

Sufletul lor nu e mar pre sus de ferul Ce le incinge bratul ; rad de martor cerul ! Dar Romdnul nu va ceimpurr fard floe, Due lungl si triste fard sirbdtorr. Ast-fel e vulturul ce pe piscuri sbocrd ; Aripele tare-I, cri ar vrea ser mOrd ! Ast-fel e Romanul, §i Roman sint ett

;

sub jugul barbar nu plec capul meg 11

252. CAI de comunicatie. Omenii umbla, dupa treburile lor, pe strada sag pe jos, sag calare sat cu trasura. In orap umblatul cu trasura it inlesnesc birjarii. In orkre marl, ca Bucurescil, ómenii umbla pi cu tramcare §i cu tramvaie. $i

.'ilinsivito

tramcarele 9i trarnvaile sérn6na cu nisce casute, ce sint aseqate pe roti, i trase de catre cat Tram-

e-wmgo-

carele sint mai midi decal tramvaiele. De aceea tramcarul il pot

inimiltu

trage cail, de obiceiti, doi sag trei,

intocmai ca trasura; tramvaiul, find mai mare §i mai greg, se www.dacoromanica.ro

250

mivcg pe vine de fier ca i vapirele de la drumul de fer. Strada, afarg din comung, se cjice drum. Pentru-ca in tim-

purile ploióse sg nu se fug prea mare norold pe drumuri, Omenil le-ad avternut cu petris. La drépta vi la stanga drumurilor Omenii ad sgpat vanturt, unde se adung apg de plóre. Drumurile ast-fel acoperite cu pietriv se numese psele. oselele cele mai potrivite sint largi ca s pót trece pe ele trel

patru trgsurt d'odatg, d'a largul lor Soselele sint de mal multe feluri. Soselele cari tree de la un sat la altul se numesc vosele comunale. De dinsele se ingrijesc sltenil. Soselele, care 160, satele cu capitala judetului, se numesc psele judekne. De acestea se ingrijesce judetul. Sint apoi vosele i mat mart decgt voselele judetene. Ace le vosele mart tree d'alungul tërit, de la un orav la altul. Ace le se chlérng cg, sint fosele nationale, pentru-cl ele slut tinute lii stare bung cu chieltuiéla nafiunei intregi sail a Statului. Unde voselele tree preste ape, se zidesc poduri de lemn, de piétrgi ori de fier, Pentru-ce ?... Pe hotar ómenil umblg, pe jos, pe poteca sad pe carare ; tar cu carele umblg pe drumuri de camp, cart nu sint nic ridicate, nici cu vanturi pe de lAturi. Pe langg vosele, in multe

pall ale teril sint i drumurl de fer sad ceti ftrate. Pe calea feratg ómenit cglaoresc i due povent mart cu multg repediciune. Pe drumul de fer, trgsurile numite vagdne legate vir, unul de altul, slut trase de un car mare de fer ce-i di locomotivei. In locomotivg se afig.

o cgldare cu abur, ce intOrce rótele. Pe langg vosele i d'alungul drumurilor de fer sint, mai pretutindent, stalpi pentru proptirea thrmelor de telegraf. Pe sgrmele de la telegraf se dad semne, prin care órnenif ii trgmit unit alora sciri cu o repeqiciune vi mai mare decgt a drumulut de fer.

Pe uncle sint riuri, ómenit umblg vi pe apg cu luntri, cu plute, cu bard §i cu corcihii sad nave. www.dacoromanica.ro

251

253. Drumul de fer.

ur fr

k-

111311A

-anKerith

,

figninionow,

IIEI 111111111111111111111111111111111,111ir,

Drumul de fer este un smeq Ce trece muntl in sborul sal Si riurl marl' si vS aclinci Si ba1t1 i niT i 'nalte stand. Drumul de fer, cu aripi de foc, Duce luminl in orl-ce loc, Si 'n calea lui nasce belsug Si 'n urma lul lipsele fug. Drumul de fer unesce 'n sbor OrI-ce popor cu alt popor El va sadi amor fratesc In orl-ce suflet românesc.

254. Targul MoOlor. Se spune ca demult, demult, intr'o primavar, T6tariI navalira cu osti, In éra. Ei inaintard, pradand i arcl'end, pana. la marginea Bucurescilor, aseclandu-se cu armata chiar pe lo-

cul, unde adl se face Targul Mosilor, in laturea din spre E. a orasulul. Atund fruntasil orasului se sfatuira impreuna cu apitanul dorobantilor, ce eraii in oras, ca ce ar fi de facut. Mai pe urma se hotarira sa lésà, cu arme, totl câi eral harnicl de lupta, pentru ca sa alunge pe dusraan. Asa si facura..

www.dacoromanica.ro

252

Intre oraseni i intre 'Mari se facti o lupta crincena. Mu 41 -caclura in lupta, de amandou6 partite. Dar Tataril, in cele ilin urma, fura biruil i goniti din tera. Dupa aceea se gandira Bucurescenil rOmasi la inmormin-

tarea celor morti, in rezboiul acesta. Nu er nici o fan3ilie in oras, care 0, nu fi avut vre-un mort pe campul de lupta. Dar nimeni, flU puteh sa cunosca pe mortli s61. De aceea Ii -se f5.ci d'odata o ingropaciune mare tutulor cetor morti. pupa obiceiul romanesc, se facii apoi pomenirea mortilor de trei iIe si de notl ti1e, precum si de sése septemani si de un an. Pomenile Românilor se fac cu Ole, cu strachine, cu ulcThre, cu donite i alte lucrurt Lucrurile acestea le duceat

afara, la marginea orasulut negutatorii. Pomenile acelea se faceati regulat, in fiecare an, pana la al séptelea an. In chipul acesta orasenil si negutatorii se obisnuira cu adunarile acelea. Asa a remas obicelul a se tine .acel targ in fie-care an primävara, cam aprópe de Sambata mortilor. Atunci slinta biserica poruncesce crestinilor sa faca pomenirea tuturor mo;silor, s1rárnoilor i parinOlor i fra(ilor noftri.

De la o vreme pomenirea mortilor i targul impreunat cu aceea s'a rinduit a se face, in tóta Ora, in s6ptemana cea ,dinaintea Rusaliilor. Atunci, cu multa veselie i cu mare pompa, se face Tdrgul Mo;silor, in tote orasele

tea

Ast-fel Targul Mosilor este un fel de serbatóre mare si wechie pentru totl Romanit In Bucuresd i calea ce duce, din oras spre Targul Mo:silor, se numesce Calea IlloOlor, care este una din cele mat lungi ulite din Bucuresd.

255. Cam pul. Iesind din sat, pe drum ajungi la loc larg in camp. 0 parte

a campului se ara si se semena cu bucate. Partea aceea se mumesce (arind. Alta parte a campulut Omenif o lasa pentru www.dacoromanica.ro

253

iérbil. Din campul cu lérba, o parte se pasce cu vitele. Lo Cul unde pasc vitele se chiénad pcisune, izlaz sad imq. Pe . slid parte din camp se lasä sd créscd lérba mare, de cosi& Locul acesta se dice livede. Printre Orine i livede se vdd drumuri pentru care; se v6d i rez6re, ori santuri, off brazde ce le dice mejdii. Porumbul, griul i cele-l'alte bucate, dupd ce se coc, seadund. Pe locul lor rdmane miriste. Ierburile se cosesc; se

fac fan*. Pe timpul muncil campului, térina este plind, de lume.Izlazul este al tutulor Omenilor din cornund In izlaz. les diminéta la pdsune, vitele, cail, porch', olle i pdsdrile Ornenilor. Pdzitori i ciobani pdzesc i ingrijesc de animalesd nu facd stricAciune prin térind. Li camp, mai ales, pe cóstele din spre miecrld-di ale délurilor se afld i vii sad podgorii. Unele délurl, ba i unele lo-curl asedate, din camp, sint acoperite cu pAduri de tot felul: cring, dumbravd, codru. Primdvara, vara i tórana, campul geme de ómeni, cart veseli, muncesc pämintul. Vorbe, chiote. cantece din zori de, qi, pandn nópte, de -ti-e mai mare dragul I

tSuneen faptul zorilor Glasul muncitorilor,

frunzisul vãilor

I

Cornul vindtorilorD.

24. Tablele Legit. (pece porunci).

Patru-cleci de clile si patru-cleci de nopli stätuse Moisl pe culmea muntelui Sinai, in fata lui Dumnecletl. Acolo, Domnul i s'a aratat lui, inteun nor de foe nemistuit. '1-a vorbit i '1-a dat in msainile lul doue table mail

de piétrci, scrise pe amftndotiè partile, cu insusl degelul lul Dumneclet. Moisi, pogorindu-se de pe muntele Sinai, aduse tablele pe bratele sale si le dete popowww.dacoromanica.ro

254

ruluT. Pe acele doti6 table erat insemnate numal aceste

clece porunct Antelia por anal : Eu slut Domnul Dumnecleul Veil!

sa nu aibi alt Dumnecleil de cat pe mine! A data poruncei : SA null faci chip de idol, nici sa te inchini la din sul ! A treia porunce : SA nu leT n deprt numele lui Dumnecleil.

A patra poruncet : Sä santesci çliva Domnulul. Sése

dile sä lucrezi, iar a

óptea sä o serbezi I A cincea poruncei:: Sa cinstesci pe tat5l tha i pe muma ta, ca sh athi ile lungi ai bune pe pamint ! A sesea porunce : Sä nu ucicli !

A féptea porunce SA nu fact fapte ru§inóse

§i

mar§ave.

A opta poruncd: Sa, nu furl! A noila poruncd : Si nu mintl §i sa nu inaell. A clecea poruncd: Sa nu poftesci cu urd la vre-un lucru al altuia 1 In aceste dece porunci incape intréga voia lul Dumnedeti, adica tOtä Legea dumnegeescd. Rana in qiva

de aclt, aceste ciece porund aü remas sfinte pentru noT i pentru lutnea intregä. Cine cu sfintenie le pazesce, din voia lul Dumnedeti nu se abate; acela nu pdcatulesce. Aceste ciece sfinte poruncT, noT le maT numim D ecalog I. www.dacoromanica.ro

255

257. Mu§etelul, ado, IflreceluI i isma. Prin fanete i prin livede cresc o multime de Terburi cu fiori mirositóre, care slujesc ca doctorif in unele bole. Asa este musetelul, coda sórecelui i isma. .111w(felu1 sag romonqa cresce

nu numal prin livede i pe campii, ci i pe marginea drumurilor si prin curtile caselor. Musete lul are tulping ierbOsg cu mai multe rgrnurele. Frunze le Ii sint crestate si impgrtite in fire sub-0.d.

Florile musetelului sint la mij: loc, galbene; Tar, la margine, albe. Ce miros plgcut respandesce musetelul I Din &rile uscate de musetel se face cel mai bun ceaig pentru dureri de stomac.

Cdc

forecelui cresce mai ade-

sea prin livede. Este mai mare de cat musetelul. i cOda sOrecelui are tulping ierbósg i rgmurósg. Frunze le II sint lunguii te, de culOre verde-intuneiar fioricelele ag culóre albg. Din frunzele si din florile acestei plante se face un fel de ceaig ce se bea in anume bOle catg. ;

sag dureri din nguntru.

www.dacoromanica.ro

256

Isma sad mink cresce si de la sine prin livede i, resadita prin gradini. Isma are ramurelele verql sad rosióre. Frunze le ismel an forma oulul

i sint din

tate, pe margini. Floricelele cele albastre sint aseclate pe virful ramurelelor. Isma are un miros forte 'Aleut. De aceea si din isma se ferbe un cealn placut i folositor pentru cel ce sufer V0.[,,,44

de stomac.

Musetehd, coda sOreceliti i isma se chiémei cei Pentru ce ?

sint ierburi medicinale.

258. Resplata liii Ilie cel nemilos. Un baik, ca de 10 ani, pe care il chlema Ilie, vii odata pe strada pe un biet orb , cum umbla dupa mila de la o casa. la alta. Orbul era dus de catre un catelus ce avea de gat legata o ata, pe care orbul o tineà in mana. Cand nenorocitul de orb se apropia de vre-un sant san de Orin, catelul sta."tea pe loc i orbul scia ca el trebue s'o Tea intealtn. parte. Dacà venia vre-un car pe drum sat alt-ceva ce putea sa isbesca pe bietul orb, catelul pllzià, dandu-se in laturi i orbul mergeh dupa catel. Asa dc-eumifde era edtelul orbului. Dar cu atat mai nebunatec era Ilie. Cand el veqn pe orb cu catelusul set, se apropia de el, OM ata cateluluf si se incerca fel si chip sal ademenOsca dupa dinsul. Dar catelul nu se lasa de stapanul sen, ci incepli sa latre manios i s sara pe nesocotitul de balk. Ilie se infricosi l o lua la sanatósa. El era un bdiét reit. Atunci catelul se intórse Tara§ la orb, II linse maim, ca cand ar fi voit sa-1 ;Ilea : ((Ed reman lange. tine !D--si orbul iT lega iarg,§ ata de gat. Cdtelul era eredincios orbului. the adeverat ca nu se mal incumeta. 0 a doua Ora la asa ceva. Dar Dumneclen care vede i scie tote, nu l'a lasat nepedepsit. Anume, dupa ce Ilie se facii mare si irnbatrini, el www.dacoromanica.ro

.

257

orbise de amândoi ochiL Atunci Ii aduse el aminte de fapta lui cea nesocotitg din copilArie §i. plangeh cu awar, clicênd : eAcésta4 pedépsa lul Dumnecled pe mine, pentru c2a: mr-am Mtut joc de bietul orb ID

Gine prin ce p6cdtulesce Prin acea se pedepsesce! /e/ VAIM171)1AVYnktit

Gei

4/1/ kei-4/

!Lai/

//t/

259. bora copiilor. Sub teid cu frunza 1at5, VenitI copil la joc, Si hora la olaltA S'o invirtim cu foc.

Venicf, traiésca

éra,

In horà ne leglm Tresalte inimióra Nol hora s'o jucdrn.

Sub teid cu frunza 1at5, Si sub desi§ dr, fag Nol hora rësfirat5, S'o invirtim cu drag.

Ea uncle se 'nvirtesce, Campiile 'nver4esc ; Tot omu 'nsufletesce E joc, jo c romanesc

www.dacoromanica.ro

I

* * * 17

:

258

260. Trifoiul §i sultina. Tot ierburi medicinale sunt §i trifoiid §i sulfina. Trifoiul cresce de la sine, prin MAW, in locuri mai grase. Dar el se cu1tiv

i anume prin livede,

liind-cd trifoiul uscat, este cel mai bun nutret pentru vite. Trifoiul are o tulpind Ierbósd cu mai multe rdmurele. Frunze le trifoiului sint amlate de obicelu, ca.-Le trei impreund, in forma palmei. Florice-

lele formézd buchete rotunde de

albastrd sat albule. Dinteinsele, dupd ce s'ah uscat, se colóre

lace un fel de ceaiti. Dar mai mult, se cultivd trifoiul pentru hrana (

vitelor.

Sulfina cresce prin porumbi§ti, pe langd drumuri §i pe §anturi, pand la o indltime de un metru §i mai bine. Tulpina sulfinel este §i ea ierbOsd §i nu prea grósd, pe cat este ea de 'naltd. Frunze le II sint mdricele, cu margini dintate i impArtite in trei 04, in forma frunzelor de trifoiti. Floricelele au forma de ciorchine. Ele ati colóra de obiceiti galbend ; dar este sulfind cu flóre i albd sall chiar albastrd. Sulfina are un miros placut, une-orl mai slab, alte ori mai tare. Infloresce prin lunie i prin Iulie. Frunzele §i florile sulfinei se pun printre vestminte pe care le aOr d. in contra moliilor. Frunzele uscate se intrebuintézd §i ca leac. www.dacoromanica.ro

259

Musetelul, cdda sdrecelului, isma,trifaul i sulfina sint plante ferbdse cu tulpine reimurdse. Tote acestea se mai clic i ierburi medicinale.

Sint si alto plante, din ale cciror pr1 ferbéndu-se, se fac doctorii pentru anume bole. Asa este chimenul, florile de soc si cele de teitl, semintele de lenuper, reideicinele de petrunjel, cele de cimbru, pelinul si altele. In ce sémënä plantele medicinale cu cele oträvitóre ? th ce se deosibese unele de altele ?

261. MOrtea luI Moisi. Moist ajunse la adancl bAtrinet.e. Dar ochiflul nu se intunecasera, nicI puterea lul nu slabise. El, prin ajutorul luI Dumnegeil scosese pe fratil seI Evrei, din téra EgiptuluT. El, cu multe greutatl si nevoI, il ma-

nase prin puslit El le dase poruncile dumnegeescl! De multI anl era, el, pentru dinsiI, ca i un tata bun intelept. Acuma, tot el it adusese pana aprOpe de pamintul Canaan.

Atuncl, Dumnezeti porunci lul Moisi sa se suIe pe un munte. De acolo, din inaltime, ii arata luI tot pamintul fAgaduintel si II clise asa : /Acesta este pamintul pe care eti, cu juramint, l'am fAgaduit luI Avraam, lul Isaac si luI Iacov !... Iata, te fac i pe tine sal veclI cu ochiI. Dar tu, intr'insul nu vel intra! , Moisi pricepn inclata ca I a venit i luI ceasul mortit. El adunä tot poporul luI Israil imprejurul sestl si ii vorbi asa : www.dacoromanica.ro

260

4E4

in curind am sa mor. Aqa vaesce Domnul Dumnedeul nostru. La tote voinfele. sale, Rf6 ,

mg supwrg bucuros. Aqa sd face i vol in totintrinsul scZ ve. ind'auna. Pe dinsul sd-1 credefi; la dinsul sd ye fie tOld nddejdeal... gdndii-vè tot morel% la el ; inchinati-ve lui, qi dimi néfd qi séra, i ceind sunteti acasd i cdnd vé

afiati in cale. Dacd pururea asa yeti face, bine va fi de vol. De nu, apoi val de vol si de urmasil voqtri ! Moisi Inchise ochiT i muri. Tot poporul evreesc, cu mare cu mic, l'a pians si '1-a Wit trei-cjecl de dile d'a rindul. Dar totI raft si fericit, cad fie-care dicek :

Cdnd al nostru laid Ochii a inchis,

Pentru el indatd Cerul s'a deschis".

262. Calul i cilaretul.

Un vr ednic cälaret

Avea un cal prea bland, si bine inv6lat. Fiind si el sem et Si despre cal incredintat, www.dacoromanica.ro

261

A vrut su fad, o 'ncercare : Ca feira, foil, s

las5. la plimbare.

D'odatii calul a pornit La pas inceti§or.

llar, cand a ir4e1es cl n'are friA strunit A prins a mai juch, a merge Mal u§or; Apoi luandu'si vint, Sàrià, svirlik fugend,

In cat pe algret l'a trintit el jos

..

singur a plecat la fuga, mai virtos : Pe vui, pe dealuri, prin ogóre, (land de rip mare, S'a sdruncinat de tot... Sapanul a aflat in urmg calul mort *i a dis : (Sermane cal, de cruda ta peire Ed insu'ml V-am gnit .. Tu subt pov4uire Erai prea bland §i bun, §i nu me trinteal; rupeaL. Niel capul

263. Suferintele Ronninilor din Ardeal. i nol, se afla i tralesc prin tOte tèriie vecine cu Romania. Multi si viteji Romani se afla in Transilvania i prin tinuturile din prejurul el. DeRomanii, ca

acolo a venit i Radu-Negru in Muntenia ; de-acolo a descalecat i Dragos-Voda in Moldova. Dupa trecerea Domnilor roman)", Radu-Negru si Dragos-Voda, peste munti, Unguril incepura sa asu-

présca mai tare pe Romanil rêmaSi in téra

lor, in

Transilvania. El isi bateau joc de ROmani. Roleril ungall luau Romanilor tot ce agonisau i ii bateati gill schiOngiUneaU. Acum 100 de aril', suferintele Romanilor, www.dacoromanica.ro

26

din partea Ungurilor, ajunsera la culme. Bletul Roman, abla era. suferit in téra 1W, in Ardeal.

Romeinul era strèin in téra lui ! (Casa lid, focut din vatrei, vita lid de leinget casei Apa, codru i ceimpia, buca(ica de pe masa' ;

Pruncii lui qi chiar sofia: tot ce are e'n perire Cad Unguru i insu§esce rom'anésca rno$tenire..

Atuncil Romanil se hotarira sa se ridice cu puterea

impotriva asupritorilor UngurI. El asteptail numal un conducetor harnic i vitez. i pe acesta Ii gasira in vitézul muntean Nicola Ursa, Roman verde din Muntil Abrudulul, in Ardeal. LuI Nicola Ursu ii mal qiceau i Horia. Horia il alese doi tovarasl. de arme,

pe Cloca i pe Crisan. Cate-sl trel s'at1 pus

in fruntea Romanilor dela

si Mop. Romanil in maI multe munte, ce le clice www.dacoromanica.ro

263

härtuIell invinserd i Ward Ilia. in Ungurl. Dar in cele din urmd, Horia cu cel dol tovardsI al sél, aü fost prins1 de cdtre Ungurl si osdnditi la mOrte. Dupd mOrtea conducétorilor, Romdnii saü linistit ; dar i Unguril sail mai cumintii, in purtarile lor cu Romdnil.

264. Ispita unui No Iar. toteo 4i un scolar silitor, cu num&e Costicg, invqà in odg4a sa. Razele sórelui se apropiarg de feréstr i intrarg In odaita copilului. el3gIetele ! de co stal tu aid sing ir. Vino alai-A i te jôcg, la cgldurg Dar scolarul nu se opri din lucre. El r6spunse : (Mai intal void sg 'rut isprgvesc leciiIe i apol voii veni ID i dinsul ening inainte cu lucrul odd. De-odata o ph'sOricA vese15 dete cu ciocul in geam. Ea privi Cu o cgutdturg vicleng la bAlét : (Vim) cu mine 1 Gradina a Inverdit. Mil de floricele impodobescl campul. Cerul, vedi'l, ce senin este ! Dar scolarul nostru r6spunse : Lasgm6 in pace ! Mal intal voirc see mi ispravesc lucrul. Apol void venio ! Costicg tot lucra, inainte. Pe urmg veni i m'eirul de langg feréstr 5i fâll cu frun-

zele sale. Ce atata si1ir0 t la, uitg-te la merele mele I Asa nópte s'ad copt tote. Tote sint gata pentru tine !* Copilasul silitor insg rOspense : (cLasg-m6 sg-mi isprgvesc lucrul i apol void Tes1P.

In sfarsit Costic iT terming lucrul. Atunci fT adung lute curtile. Acum o sg les. Mal intal void chlemg pa Petricg al

vecinulul. Cu el m6 void juch d'a mingea. Ce bine o s. petrecem amandoi ! Vom asculth cantecul pgs6rilor, i vom Costicg nici una, nicl dod6, ll lug pglgria si haid, dete luga afar6, unde, spre marea bucuwww.dacoromanica.ro mânch merep t Dis i fAcut

I

264

rie, Petricl 11 a§teptà, la pórtg. EY se intórserli, amândoi In gradina. Acolo IncepurX s sara, sa se j6ce i sA cánte. Ce frumos le zimbead acum razele sóreluI ! Ce dragAla§ le cantaA pAs6relele t Mërul le da mere Costieä se desfAta acum färg de nicl o grija, cad el I§1 ispravise tote lucrurile sale. Aa face colarul cel bun : intal lucreza, apol se idea 1

Tx,

axe, &hi; ,

nwhith,

Tie/ mraliruei 265. Timpul Tilton Deprinderi gramaticale.

Exemple: Scolarul silitor respunse razelor sOrelul : «Mal IntAI voiü sd-mI ispritvesc lectiile. «SO.-m1 Apol voiü veni».Merulul II respunse

ispravesc lucrul si, apol volü leci. Dupa ce «Acum o sã ies. 1st ispravi. lucrul ciise : Volü cbienid i pe Petricd. Cu el me volii juca». ArnaudoI vom petrece impreunAD.

Regule : I) Verbele : Voir' sa-mI ispravesc, volii 1e1, voiti chlema... arata Ca §.colarul despre care

se vorbesce, 151 va face lucrarea mai peurma, inteun timp viitor.

2) In timpul viitor ori-ce verb póte sã arate www.dacoromanica.ro

265

lucrarea tutulor persOnelor din vorbire. D. e. Vatilisprcivi Voin isprcivi Vorn vede Voin vede

vei isprdvi veti isprdi vei vede va isprcivi vor isprcivi va vede

vei vede vor vede.

3) Verbul sc chiémci cd std la tirnpul viitor, cdnd aratd câ lucrarea, inseinnatd printr'insul se va face in urnzd. D. e. \Tom iesi mai tdrzitl. Ne torn juca. desérd...

Teme : I) Din bucata de cetire aIspita bunulut volar» vef scrie tote verbele de la timpul viitor, irnpreuna cu subIectele de care sin. 2) Veil sci si cele-l'alte verbe din bucata acésta

!

3) La verbele fart si ed veT arata lucrarea, la timpul viitor, a tutulor persOnelor din vorbire

2.66. Agricultura, industria i comerciul. La campie si la deal Oranil lucrezI sati cultivä p5mintu1. Pe acolo cresce grit, orz, secara, ovez, porumb i alte bucate. Munca OranuluI se chlémI cultura p'dmintului sat agrieulturd.

La dm*, la deal ca si la munte .Oranil in apoT si tot felul de animale : vac!, boT, caT, oi, capre, albine i altele. Acest fel de munca se chiem5, crescerea vitelor.

Pe cóstele dealurilor se cultivl rifd. Acésta rodesce cu bel §ug strugurif, din care se face vinul. Prin Iived,t cresc tot feJul de porn): sat pometuri. www.dacoromanica.ro

266

pranii se ocupa mai mull cu agricultura, cu crescerea vitelor si cu pometuri.

Teranul, adesea iI face singur plugul, grapa, carul 6i alte unelte trebuincióse. Teranca face tot felul de panzeturi si de bathe pentru toti caseniT. Uneltele ce si le face töranul i lucrurile facute de Oranca forméza industria sgtenilor. In targuri si in orase multi 6men1 flu muncesc la camp. Unit fac cizme, altil bathe i Iarg altil tel de tel de unelte ca : securT, c6se si mobile de tot felul. Acei 6meni se chléma mestesugari sail maestri. Produsele lor forméza industria mestesugarilor.

Atilt mestesugaril cat si tOranii, dac . sint silitori la munca si nu chleltulesc prea mult, pot sa-sl faca stare frum6sa. Aa apol, pot sa tralesca el cat se 'Rite de bine. Dar nici satenil, nici mestesugarii nu 'SI pot face, el insisi, tote lucrurile trebuincióse. Sgteanul nu-sl póte face nicl cOsg, ilia secure, nicI funii la jug. Mestesugarul nu p6te sa lucreze campul ca s aibg bucate. i satenul i mestesugarul este silit th vinda din pro iusul ILA ce-1 prisosesce i, pe banil cci ketafi sa 'si cumpere de ce are nevoTe. Locul, unde 6menil se aduna ca s. vinda i sa cumpere se chiéma balcia sag tdrg. Schimbarea in bani a produselor de prisos si.cump6rarea altor lucruri trebuinclOse, se chi6mg comercia. Omenil, care se ocupg numaI cu cump6rarea i cu vinderea produselor. . deosebite, se numesc comerciantl sau negutttori. Cel mai multi comercianci traiesc prin targuri ; dar mai ales prin orase. Agricultoril sint aprópe toti Romani. Printre mestesugaiI si printre comerciantl sint insa multi strêini. Lucrul cu minte este ca Romanil, pretutindenea, s invete i mestesugul si comerciul.

Agricultara,inclustria gl comerciul sint lucrdrile de cdpetenie ale ómenilor. www.dacoromanica.ro

267

267. Ce e tata ?

v, 6

Tatal-med este plugar ;

Are plug si are car. Vara el in camp se duce sSi

bucate ne aduce.

Tatal-med este cizmar, Om ca el gdsesci cam rar.

Tale talpd, tale piele $i face cizme din ele.

Tatal-med este tdmplar : El lucrézd brad, stejar. Cu barda mi-ti'l doplesce Lucrurl mandre tot gltesce.

Tata e neguptor : Vinde marfd tuturor.

Tatal med e croitor lucrézd cu mult star. Cu acsorul tot grAbesce Pan'ce haTna isprIvesce.

Tata preut se numesce La altarul Mint slujesce. El, la bunul Dumnecled,

Ori-ce lucru-11 trebulesce,

La el prea bun se gdsesce,

Il inaltd glasul s6d.

Tafal meü si tatal fdit Scl mi-i tiie Dumnedei ! Tot in bine sd spordsca Ca de noi sit ingriPscei ! www.dacoromanica.ro

268

268. Tudor Yladimirescu. Subt urmasil luI Mihalti-Vitézul si a lul Stefan cel Mare, multi Grecl se aseclard in Muntenia si in Mol-

dova. Mal pe urma acestl streini apucara sa puna mana putt i pe Scaunul Teri lor Romanescl i pe -tOte deregatoriile. Fiind marl si tarl, Grecil, in vreme de 100 an!, pusera cele maI grele birurI pe Roman! ; ii jupulati, II bateau, II bagati la puscarie si II si ucideatl.

De obiceiurile si de limba Romanilor

isl Wean joc.

Romdnul era rob i strgin

in tera lui ! Dar in cele din urma, bunul Dumnegeti scula din-

tre Romani un vitéz res-

bundlor, pe Domnul Tudor- Vladimirescu. Tudor era, din muntil Gorjulul si, in scurta vreme, adund in jurul sea o multime de Roman!, inar-

matt care cu ce aved! Trecf cu el Oltul

incepft sa bage spaima in Grecl, care fugeatl dinaintea Romanilor. i

Multl asupritorl platira atuncl cu vieta relele ce le facura Romanilor. Cantecul poporal asa glasulesce : 4,Czne trece Oltul mare ? Ce vitez résbundtor Umple astd-di de teróre Sbirii bietulut popor?)

Este Tudor, e Olteanul Ce'nspdimeintd pe pagan;

E voinicul, e Olteanul Este Tudor, Domn Roman. Sa7 urmdm, Romiint cu tow

So scdpdm gra de hog

www.dacoromanica.ro

269

269. Fiica cea bur& (Deprinderi gramaticale pentru Idle limpurile verbului).

Regele unel Vet mail, trecea odata calare printr'un sat, MI% sad curnisca eine va. Ajungendu'l setea, cum era si cald,

a cerut apa dela o fetita, care chiar venia dela lantana, cu donita plina. Ea indata alerga la dinsul i, ridicand donita pe urnr qat sa bea. --4Buna si vriinica copila esti tu ii clise regele multumindu-I,,Daca vrel, eu te-a§l lua cu mine la ora§ §i te-asl da s inveI carte'. iCarte asi inv6t,a bucuros, Domnule..r6spunse fetita. care

nu scia cu eine vorbesce, Jar de aci, din satul nostru, nu pot sa m6 duc, ea' cine o A ingrijéscg. de mama care e bolnava 11»

gDar unde e mama-ta?)intreba regele.eVoiil s'o v6dv Copila duse pe rege intr'o coliba, unde biéta mama fetitiT qacea pe nisce pale, slaba i gemAnd de dureri. Ea se tangui regelui cat e de bolnava, de silrac5, §i de nenorocitä §i ,

c. desigur ar muri indatI de n'ar ingriji fetita el de dinsa. Aceste cuvinte, ea le 4ise tremurand i plangend. Pe regeinsusi fag podidit lacrimi de .mila, pentru mumd, §i de bucurie pentru inima cea buna a vrednicei fetite. Pe urma regele asa a vorbit cu glas dulce : (Vo1rl ingriji ea sa aveti casa mat buna, unde do sa v6. lipsésc'a nimic. Pe fetip o voill ainta ca sit invete carte §i-i daruIesc 5000 de lei, pcntru vremea cand se va marita). Apoi, la plecare :« Asa se ingrijesce regele de ficele cele bune ale supusilor sa»..

g&ifitiei

fc6 www.dacoromanica.ro

270

270. Repetire asupra timpurilor. Deprinderi gramaticale.

Teme : 1) Din bucata de cetire «Fiica cea buniiD veT culege tote verbele si le veT scrie pe tref colOne osebite : Pe o colónd vei scrie verbele la timpul de fatcl ; pe a doua veT scrie verbele la timpul trecut i pe a treTa vef scrie verbele la timpul viitor. 2) Verbul ved, intr'o propositiune II vei scrie, in chtes1 trele timpurile, la am'andone numerile si la tote persOnele Lucrarea acésta o vei face asa : Timpul de fat&

Ved pe mama VedT pe mama

Timpul trecut

Timpul vittor

Am vedut pe mama AT vedut pe mama

Voie vede pe mama VeT vede pe mama . .

271. Dicetori i Invètitturi. 1ntdi lucrézei, apoi te jócd ! YeiC fad ; rëü gdsesci.

Bine fad; bine gdsesci. Ori ce fad e imprumut ; Si

ce-1 Ha, ci ce-1 plcicut.

Cine prin ce paceituiesce Prin acea se pedepsesce.

www.dacoromanica.ro

271

Cine sapei grópa altula,

Cade el intrInsa. La nevoie vorbesci, ce nuft-e voia. Trinddvia te slethesce, Sdrácia ti-o gettesce; Jar lucrarea te 'ntciresce S'avutii fi-agonisesce. Negoful imbogdfrsce Fe cel ce-1 chivernisesce ; lar bogatul stelpelnesce

Pe sdrac precum voiesce. Lenesul mai'mult alérget.

Dupd faptd, platd.

Cu un rac, tot same. Omul cel mai iscusit, Une-ori e pdcdlit.

222. Evreil in Palestina. Ranä sà nu mOra, Moisi alesese dintre EvreI pe cel mal cu minte i mal vitéz, ca sa le fie lor capetenie ;

sa 'I duca i sa fü lisus .Navi.

'I

asecle in pamintul fagaduinteI. Acela

lisus Navi duse pe Evrel in pamintul Canaan. Acolo era belsug de tOte terinile eraii manOse ; pasunile grase ; www.dacoromanica.ro

272

livedile roditiire ; viile bogate ; grädinile minunate ! Ca

acolo, grdunti mai marl si mal numerosl; ca acolo, strugurl mal grel i mal gustosl; ca acolo, trandafirl mai frumost, nicairt pe lume nu erail ! Acolo se aflatt ciredl i turme de tot felul, cu vite grase, virtOse, carnOse, lanOse i laptOse ! Acolo se indesail roTuri de albine, in stupil lor de cerd si de miere! Acolo serpuilt lin riul lordanul, si izvorail fantant cu ape limpeqt si reel L.

Acela era parnintill fagaduintel ; pamintul de care se clicea cd, pretutindeni intr'insul curge numal lapte

miere.

Dar tot inteacea téra bogata si frumOsa IocuiaU pe atuncl multe neamurl pagane i selbatece. Acele neamurl nu voira sa primésca bucuros pe Evreb ; ele se purtard dusmanesce cu dinsil. Vrurd sa 'I gonésca. Atuncl se

incalerara unit cu altil la lupte. Dar Dumnecleil ajutd pe Evret pentru credinta lor cea drépta. Evreil in bite bätaliele biruira pe dusmanil lor i it gonird afard, din pamintul Canaan. Dupa ce Israilitil cuprinsesera tOlä acésta téra, el impartirã parninturile dinteinsa in doile-spre-clece partl. In fia-care parte se aseclara urmasit unula din cel dolspre-clece fit al but Iacov. Acestia furä parintil celor dote-spre-gece neamuri saU sernintil ale poporulut Israilit.

TOla téra Canaan s'a numit mat tarc,liil Palestina.

0 mie i patru sute de ant, Palestina id stapanita de Israiliti. Dar, sint acum altt 0 mie si opt sute de ant de cand Evreil aü parasit pamintul fagaduintet i s'atl rëspandit peste Iota lumea. www.dacoromanica.ro

273

273. Vara.

143(dift'itb,I

0 ! mult imi place vara cu vercll padurI stufOse ; Cu pomil plini de rode,

grinele, skara, holde marl frumóse, spicul care cade ; nóptea fnstelata ; cerul cel senin, Cu luna cea curata; Cu Cu Cu Cu Cu Cu Cu Cu Cu

aerul cel lin ;

paski cântatóre;

0, vara calkorul SI umble-T lesne

$i-'n munte §i-'n campie,

Cad rece e isvorul ; Cad rar se afla besne ; Caci tot e veselie, Cacl rota scanteléza, Cand qida se ivesce ; Cad razail luminéza...

§i and se ostenesce 0 umbra se intinde

fluturil pe fibre ; stupT de mIere plini I

i 'n bra0 11 cuprinde I

0, vara orfelinul

Il afla 0 el scut.

0, vara plere chinul Saracul e avut Vi4a e frumósa Natura e pompósa OrI-unde de §eclut!

www.dacoromanica.ro

274

274. Triiclarea, lul Tudor Tladinlirescu. Tudor, cu glotele romanescl, ar fi curatat intréga tera de asupritorl. If ajuth i ura Romani lor asupra Grecilor. Grecul flu era. om in ochil BomanuluI, ci flara selbatica. Dar peirea lul Tudor veni chIar din partea unor Omeni de ai set Unil dintre capitanil seI nu-'1 prea aveati la inima, fiind ca Tudor era. om drept si aspru, cu cel ce nu se purtail bine. Acestia ii prinsera i, legat in flare, il detera chiar in manile vrajmasilor, a Grecilor, care il ucisera miselesce. Insa i Grecil, incet cu incet, aü lost gonit,1 si aü trebuit sa parasesca terile romanescl. Atuncl Romanil incepura IarasT sa fie stapani pe téra lor. Pomenirea lul Tudor Vladimirescu nu se va sterge nicl odala din mintea Romanilor, fiind-c a. el ne-a aratat ei ne-a invetat cum sa ne aparam si tem i limba ei legea de asupritorl streinl.

Dupa mOrtea miselésca a lui Tudor, poporul asa Cana a jale: Cine trece strins in Aire Ocolit de vinditort A.. Cine geine 'n inchisdre La at tird-apeszitort ?...

Este Tudor, e osteanul Ce 'nspd2'nzintd pe pagan;

E voinicul, e Olteanul, Este Tudor, Domn roman!

Sai Române, sai, nu stet Sai, pe Tudor a secipa !

!

275. Cele patru timpurl ale anulul. Deprinderi gramaticale: analisci. NoKle scad. l7ileIe cresc. Sórele 1uminéz5.. Aerul se Ma14esce. ZApada se topesce. lérba inverdesce. Pomil acum vor inflori. Copacil vor IliverCil. DrAgAlaple rindunele af, maIne se vor intórce la nol. Albinitele ba.zale. Bróscele ol5Aiesc. Turmele pasc. 1111eil, cu sutele, alórgA. Copii, rate doT, cats

www.dacoromanica.ro

275

trel si mai multi, se joca p'afara. El habar n'ad nici chiar de mancare. Gradinarul silitor sém6na. Apoi el si ucla gradina. Plugarul harnic ard. AFa este priincivara ! Sórele arde. Tunetul bubule... Ciresele se coc. Teranii cosesc. Holdele acum se vor ingalbeni Ornenif vor secera. Plugaril vor treera. Grauntele se vintura. Campul geme de lume.

Asa este vara ! S'ail secerat spicósele I S'aq copt pómele. Miele se si culeg. Se coc i struguril. Frunza a inceput s ingalbenesca, ; suflata

de vint, ea cade la pamint. Pasëiile ca16tóre aü inceput sa plece. TOranil aT, maine, se vor apuch sa are, de Vining. Pifele scad. Noptile cresc. Aerul s'a rOcit binisor. Adesea dida cade cate-o phi% rece. Diminéta, te pominesci ca preste nOpte a brumat. Florile se vestejesc. Aqa este Idinna ! Sórele r6sare tot mai -Carpi. Se inseréza tot mai de vreme. Aerul se tot recesce. Incepe crivetul cel rece. Cerul se imbraca cu o haina cernita. Une-ori se pune ca.te-o negura grósA de nu veql trel pasi imprejur. Iutr'o buna d,-;minéta te pominesci e. o haina alba de zapada acopere pamintul, cat vec-li cu ochil. Gerul cresee. Omenil se aduna in cash'. Focal ar,le in soba. Cum o sit lunece Hail e pe zapada I Copiii ce bine se vor juci

in curte cu bulgari de zapada.. Afara la camp e linisce, e Were. Tel colo mai zbughesce un filet iepuras din zapada. Din colo sare o vulpe, cu o cOda cat o matura. Lupil i alte flare stapanesc padurile

i

colril.

Aqa este ierna. lerna eand e frig si ger, Flori si lérba, tóte pier. Priindveira le Invite

Prin gradini i pe campie, Vora tote cresc cu spor Ca un minunat odor. flihnna 'nett le vestejesce.. Si, Tar gerul le starpesce. www.dacoromanica.ro

276

276. Repetire generall asupra gramaticef. Deprinderi gramaticale.

?

Regule: i) Cdnd formdm o propositiune Care sint partile proposiliunei? Care parte a proposiliunei se chlemd subiect ? Cu ce fel de vorbe intrebdm ca sã cunóscem subiectul dintr'o propositiune? Ce putem sa spunem despre fiinta salt' despre lucrul ce este subicclul unei propositiuni? Ce slujbd face predicatut in proposiliune? Cu ce fel de vorbe intrebourt ca scl cunOscem predicatul proposiliunei?

2) Ce fel de semn se scrie la sfdgitul proCu ce fel de literd se incepe

positiunei ?

cuvintul intdi dintr'o propositiune? Cdnd mai scrim cu literd mare sunetul de la ince* Putul cuvintului ?

3) Cdte parti de cuvintare cunosa ? Ce ne aratd substantivul ? Ce sint adiectivele? Ce amid verbele? Ce fel de vorbe sint Dar numeralele, ce ne aratd? La ce ye slujim cu articolele, in cuvintare? 4) Cdnd clicem cd o parte de vorbire std la i cdnd la plural? numerul singular? De cdte genuri tin substantivele? La cdte persona putem sd impdrtim pronumele? Cdnd clicem cd un verb std in limpul de fa(d I Cdnd clicem cd un verb sta in timpul trecut? pronumele ?

cdnd clicem cd verbul sid in timpul viitor ?

5) Respunsurile bine date la intrebdrile de mai sus alcdtuiesc cunoscintele tale de Gramaticd. www.dacoromanica.ro

277

Deci Gramatica ne Invaã, sd potrivim bine : a) Sunetele literile in cuvinte ; b) Cuvintele in propositiunt ; c) Propositiunile in vorbire sail in cuvintare. Teme : Respunsurile, bine date la cele d'intAI patru

intrebdri, le vei scrie pe caietul cel bun de compunere! Ele vor alcatui cunostintele tale de Gramatic5.

277. Cuza-Yothi. Romanil, mosil i stramosiI nostri, ati stat mult timp

impartitI in mal multe t'erI. El nu erati unil, nici in

bine nici in WI. Asa, fie-care téra romanésca sth si se lupth singura, la vreme de nevoIe, cu dusmaniI. Cele-

lalte nu se gandlail s'o ajute pe cea din primejdie. Abla acum vre-o 35 de anT, Domnul Cuza-Voda a unit Muntenia lul RaduNegru cu Moldova luI Dragos-Voda. Asa s'a facut o er a. mal mare, si mal

tare, anume Romania. De atunci se cantä acel cantec frumos ce-I qic «Hora Unirel). Amdndoi sintem d'o mama, Hai th dam mina cu Wind To(i cu inimd romdn'd ; SCenvirtim hora frd(iei Pe pdrnintul Romdniel !

D'o *turd

Dnde-i unul nu-i putere...

Amanda' avem un nume;

La meal i la durere;

Amdndoi o sórta 'n lame, Ea-yi sint frate,tu-mi esti frate in noi doi un suflet bate !

Uncle's doi, puterea cresce dusmanul nu sporesce !

c.i

d'o seemed:

Ca doi bre*, inteo tulpind Ca doi ochi intr' o lumina.

www.dacoromanica.ro

278

278. inaltarea Dorunulut Iisus Hristos. (Rusa liile).

La 40 de qile dup. inviere, Domnul lisus impreun5 cu prietenil sel ai lesit afara de Ierusalim, pe muntele Ilidslinelor sag al Olivelor. Acolo le a spus ca dinsul se va duce iar4 la DumnecleU Tata], in cer, de uncle a venit. Prietenil sel s'au intristat, lar Domnul lisus I-a manglat, spunendu-le cä in locul sal le va tr6mite pe Stintu'l Duh. Acesta o sO. rernaIe cu el pana. la capetul lumel. Cancl vorbia. asa, Domnul Iisus lpl ridicd rnthiile

si

VI

binecuvintd, cum face cu mana parintele preot, gi s'a intimplat

din usa sfintulul altar cadre crestinl...

pre cdnd i-a binecuvintat, s'a depdrtat dela dinsii

si un your l-a luat de la ochii lor i s'a inaltat la cer, unde s'a aseclat dea-drepta Tata Apostolil s'au intors in ora i acolo asteptar5. pe Duhul Stint. A qecea cji de la IngItarea la cer a Domnulul Hristos, apostolil erag adunall la un loc... S'i

feird de scire s'a gicut sunet din cer ca de un vint ce vine cu vitor si a umplut tOld casa uncle sedeaft...

Si s'aU umplut toti de Duhul Stint, si wet' ccipaat curaj si putere i ca4 inceput a vorbi intealte precum le-a dat Duhul Sfint a vorbi". La Rusalii pr6znuim coborirea Duhului Sfint preste Apostoll. Crklunul, Pascile, Inaltarea si Rusaliile sint serb6.torile cele mal marl si mal frumOse ale crestinilor. www.dacoromanica.ro

279

AtuncI, mal ales, trebufe sä mergem la sfinta bisericA, s. ne rugam i sA multumim lul Dumnecleti pentru tOte bunAtätile ce ni le clarulesce, nofiè Ornenilor.

279. Dic'etorl i InveAtiturT. Din scantela mica, se aprincle focul mare. _Multi, mari lucruri socotesc pi nici mici nu ispravesc. Graba strica tréba. Ce poti face acli, nu lasa pe mane ! Mai buna-i o pace strirnba, de cat o judecata drépta.

eine e la minte intreg, pe altii II, lath 'n pace Fagaduidla data e datorie curala Lege,limba i obiceiuri,lucruri sfintelastrdmosi eraü. Dumnecle4 ce hotaresce negresit El si 'mplinesce.

Fara bunul Dumneclea

in radar e lucrul Wt. Hristos din morti a inviat, pe noi de mórte ne-a scapat.

2S0. Plantele $1. gruparea fiintelor. Pomil, copacil, legurnele, florile, ferburile

i

buruienile se (pea, tote lu-

sem60., cresc, se nutresc si se sporesc. Va s crurile aceste ati via; tote sint via* sari fiinte vii. Numesce www.dacoromanica.ro

280

alte fiinte vii ? Anima Tele incd se i misca dintr'un loc intr' Old si a i simfire. Pomil, copacii, legumele, florile, ierburile si buruienile n'at simtire ; ele nu se pot nici misca, ci stad impleintate In pdmint. Fiintele acestea se numesc plank.

Dad, scótem din pdmint un merisor tin6r sad altä plantd, vedem la dinsa, tocmai ca la animale, trei partl de cdpetenie : rddeicinele, trunchiul pi &exile.

Rddäcinile se intind prin pdmint. Ele tin planta hi pamint dinteinsul II duc umedéld, cu care se hranesce planta. ltddlcinele sunt de maT multe soiuri. Din raddcind se ridied in sus trunchiul. La arbori si la copäceT, trunchTul se chiémd tulpinä. La legume, la flori i la buruieni, trunchiul si

se numesce cotor ; Tar la Terburl, la grid si la cele-l'alte bucate, se chiemd palti. La unele plante i ,mal ales la copaci, din trunchid cresc crelcile §i din crAci ramuri i din rarnuri amurele, pe care cresc frunzele, florile si fructele. i frunzele ajutd, la nutrirea planteT. Frunzele ati o multime de gdurele mid, ce le zic pori. Prin port rësufld plantele, intocmai ca ómenil prin plumani.

Fructele copacilor, dacà sint bune de mancat, se chiem/ po'me §i copacil pomi ; celor-l'alti copaci le d,icem cd. sint arborl.

Plantele, IntocmaT ca animalele, nu le pot face órnenil. Pe ele le face sad le produce natura. De aceea anirnalele si plantele se chienal produse naturale. i pietrile i mineralele slut produse naturale. Idle plantele impreunil formezei clasa sai impärei(ia plantelor. Animalele i plantele se hranesc si se inmultesc cu ajutorul unor anume organe. De aceea animalele si plantele se dice at sint fiince sai produse organice. PIetrele i mineralele n'ad or-

gane. ca animalele si ca plantele. De aceea pietrele si mineralele se numesc produse neorganice. Deci, tdte fiin(ele si Idle lucrurile din naturei sint saiu produse organice sai produse neorganice.

In ce setn6ad si in ce se deosebesc plantele de animale ? Dar de minerale ?

www.dacoromanica.ro

281

281. 10 Mail 1881. .(Malestsatilor Lor Regelui Carol I ei Regina Elisabeta)

Sus pe deal, la Catedrala Ve4 multimea alergand

$i armata, a Vril lath. Steagul tricolor purtand Cine4 Vitézul Ware De viteji inconjurat Ca 'ntre stele mandrul sore, Ce straluce infocat 1?

E MArirea Sa Begalei Bunul nostru Domnitor

E a Vril nôstre fala,

Este primul luptMor.

Cine e

§i

acea femele

Cu chip mandru angeresc Cu ochii1 dulce ce schantele

Cand rniiI o privesc. Este falnica Regina,

Este un suflet smuls din Raid Ce durerea-n piept almS Cand auql dulcele 1 graid.

Salutati-i cu iubire Cu supunere si onor, Urati-le fericire

Si un mandru viitor ! www.dacoromanica.ro

282

282. Dumnegeit A-tot-puternic.

Mica fibre care cresce Printre ierburi i 'nfloresce ; Pomii mandri din gradina In a lor pompa deplina: Nu 's aptura omului, Ci 's zia'irea Domnulul.

Codrul vesel in verdéta; Muntil nalti pana la céta; Apa 'n riuH curgetOre ; Om, flinti vietuitóre; Cerul, marl i 'ntreg pamintul Le-a ziclit Dumnezeti sfintul.

In veci fie prea marit Cel-ce tote le-a zidit: Impérat, in ved statornic Dumneckti II-tot-puternic! *

FINE

www.dacoromanica.ro

**

TABLA DE MATERII

_

Pag. _

1. Sdre le rësare (poesie de Sion; chip) 2 Diminéta (chip) 3. Propositiunea. (Deprinderl gramaticale).

7

4. Rugaciunea dimine01 (poesie *."* ; chip) 5. Lumea. (Tha log)

6. Facerea lumil 7. Hal la scóla (poesie) 8. Cartea de citire

8 9 9' 11 11 12' 12

... ..

9. Ghicitóre. (Scrisdrea) . . . . 10. Forrnarea vorbiril. (Deprinderl gramaticale) 11. *Jocul ,D'a viabides

13 13 15

12 Romanil in munt1 13. Pe camp

14. Riulet poesie ,,,*,;.) 15. Vocale si consonante. (Deprinderl gramaticale) 16. Copiil ratacitl 17. Guinea saa bucataria 18. Cane le credinclos 19. Negru-Voda (chip) .

20. Curtea 21. Anirualele domestice 22. Adam si Eva

5 6,

16,

16 17 19-

20 20' 20 22 24 25

.. ..

patru-pede (chip)

23 Rugaciunea de séra (chip) 24. Calul credincios

26-

25. Ghicitóre (Magarul)

27

26. Capra (chip)

21

27. Cele doad capre (chip)

28' 29 30 31 2'

2. Gaina si curca (chip)

29. Fetita si porumbita (poesie ***; chip)

30 Gradina chipi 31. Ghicitóre. - (Umbra)

.

.

.

.

.

.

. .

.

.

.

32. Sublectul : Fiintele sint ceva. (Deprinderl gramaticale) 33. Pacatul stramosesc. (Porunca intala dumnecleesca.) . . 34. Mérul 35 Punctele cardinale

36. Pauna si mama el 37. Aill poml de gradina .

www.dacoromanica.ro

33. .

33 35 35 36.

31

31

Peg.

38. Sublectul: fiintele slut cumva. (Deprinder1 gramaticale) . . 39. Mama si fetita (poesie) 40. Vita (chip i 41. Mdrul si vita . . . . . ... . . . . . . 42. Prinzul in familie 43 Sublectul : Ffintele fac ceva. (Deprinderl gramaticale) . 44. Cintecul rindunicel (poesie; chip) 45. Eldutatea nmenilor 46. GrAdina de legume (chip) -47. Orientarea in clasA (chip) 48. Subiectul: Fiintele ad ceva. (Deprinderl gramaticale) 49. Faso lea

.

38 39 40 41

42 43 43 44 45 45 46 47

50. Nuca -51. Ghicitlre. (Nuca) 52. Potopul 53. Planul clasel 54. Varcia si sfecla 55. Bucur Ctobanul

48 48 49 49 50

.

...........

56. DAmbovita

. . 57. Curcubeul lul Noe 58. Cépa, crastavetele si pepenele 59. Fetita murdard (chip) 60. Semne de citare. Deprinderl gramaticale)

Planul scl1e1 . . . 62. Dragos-Vodä la vinAtifire (chip) 6t.

51 52 53 54 55

56 56 57

63. Orientarea dup5. stele 64. Bunul scolar. (Porunca a cincea dumneciedscA) 65. Cum e tórnna (chip) 66. Ce te legen1 Codrule? . 67. Predicatul. (Deprinderl gramaticale) 68. Turnul Babel .69. Corpul omenesc 70. lubesce curAtenia (poesie de **) 71. Avraam in pArnintul Canaan . . . . 72. Un copil la 4ida tatAlul (poesie de ***)

80. Miresul 81. Respunsul lul Mircea-Vodl

59 60 62 63 64 65 66 67 67 69 69 70 70 72 73 73 74 75 76

82. Vecini1

'77

83. Gustul . 84. Copia lacoml

78 79 80 81 81 82 82

.

73. VA4ul . 74. Ghicitóre. (Debit-)

.

75. Mircea si sold (chip)

. .

76. Auclul 77. Ghicitóre. (Urechia)

78. Jertfa lul Isaac 79. Repetire trimestrialA: sublectul qi predicatul. (Depr. gram).

85. Lupta ltd Mircea cu Baiazet 86 PipAitul 87. Ghicitóre. (Mama)

88. Sfat bun (poesie) 89. Cele cincl simturl

.....

.

.

.

83

'90, Ingrijirea sdnAtAtil

www.dacoromanica.ro

IIFL

Pag.

91 pidtorl si 1nvetAtur1 92. lerna (chip) 93. Iacov si copiil sel 94. Substantivul nume de fiinte. (Deprinderl gramaticale) 95. Vrabia la ferestrA (poesie) 96. Mos-Ajun 97. Stefan-Vod5. cel Mare (chip) 98. PAdurea 99. Ghicildre. (Masa) . . . .

86 .

.

. ............ ....... .

.

84 85

.

100. Substantivul - nume de fiinte (Deprinderl gramaticale) . 101 Stejarul (chip) 102. Bradul si fagu1 (chip)

.

103. CAntecul bradulul (poesie) 104. Adlectivul. Deprinderl gramaticale) 105. Nascerea Domnulul Nostru Iisus Hristos 106. Colinda : Florile dalbe (poesie)

.

.

107. Stefan si mama sa

108. Strada 109. Sorcova 110. Ce e familia ? . . . . . HI. Pronumele (Deprinder! grarnaticale) . . . 112. Fratil lul losif. (Porunca a sesea dumnedeescA) . . . . 113. Biruinta lul Stefan Voda. 119. Lupul (chip) 115. Mama capra si cel trel INT cucu1et1 116 Verbul ( Deprinderl gramaticalei . . . 117. Stefan Voc1ä si biserica . . . 118. PAtania celor trel 1e41 cuculet1 . . . . . 119 Repetire asupra pArtilor de vorbire (Deprinderl gramaticale) . 120. losif vindut de frati1 se1

.............

. .....

......... ... ..

121. Vulpea (chip 1

87 8&

88. 89 90, 91 91 92 93 95 9.5

96. 97 97

99 100, 101 101 102 103 104 105 106. 107 108. 109.

109 11G

.

122. CAtun si sat 123. Stefan VodA si Soiman Burcel 124. Ursul (chip) . . 125. Iosif in casa lul Putifar. (Porunca a septea dumnedeescal 126. TArgul si orasul (chip) 127. Iubirea de adever a lul Soiman Burcel . . . . 128. Numerul substantivelor. (Deprinderl gramaticale) 129. lepurele chip) . 130. Visul lul Faraon 131. Genul substantivelor. (Deprinderl gramaticale) 132. CAprióra si capra négrA (chip) 133. Resplata lul Burcel 134. Lac stufis trestie si papurg (chip) 135. Genul amestecat al substantivelor (Deprinderl gramaticale) 136. Inaltarea lul losif

111

.

.....

120121

,.

137. Ge.sca si. rata (chip) 138. BAtalia. lul Stefan-Vocla. cu Unguril

112 113 115, 116. 118: 119 123. 124 125. 126

.

127

128

139 Prepelita si potäruichla (chip) 140. Frati1 1u1 Iosif in Egipt

129 130 131 132

141. Vindtórea (chip) . . . . 142. Numerul adlectivelor. (Deprinderl grarnaticale) 143. Aprodul Purice-MovilA .

135 136-

www.dacoromanica.ro

13a

IV Pag.

144. Mutarea,Evreilor In Egipt 145. Biserica 146 Genul adlectivelor (Deprinderl gramaticale) 147. ManAstirea t Putna: (chip)

........ .

. .

.

.

148. Locuitoril dupe. neam si .dupä religiune . .....

.

.

.

149. Limba romanesce. poesie) ..........

150 Patriarchil Evreilor 151. Alegerea loculul pentru ManAstirea de Arges (chip) 152 Numerul pronumelor (Deprinderl gramaticale) . . . 153. PIétra de var si creta . . . . . , . 154. Ocupatiunea locuitorilor . . 155. Numerul verbelor. (Deprinderl gramaticale) . . . 156. Porun a domnéscá pentru zidirea Manästirel de Arges 157. QicelorT si invetiturl 158. Prirndvara (poeste ; chip) . 159. Vrabia si ciocarlia . . 100. Stigletele si clocarlanul (chip) 161 Invierea Dornnulul Itsus Hristos. (Pascile) 162 Rindunica (chip) . 163. Visul Mesterulul Manole 164. Repetire trimeslriale. (Resumat de gramatice.) . . . .165. Fericirile lul lov . 166. Ocupatiunea sAtenitor. Plugarul (chip) 467. Privighetórea (chip) . . 168. Sotia mesterulul Manole . 169. Clóra. corbul i cototana (chip) 170. Nenorocirile luI Ion 171. Uliul si eretele (chip) 172. Jocul ad'a porumbeill 17:3. Zadarnica rug a lul Manole . . 174. Infetisatea pAmintulul uscat ,chip 175. CucuveaSa si butnita (chip) . . . 176. Jocul cd'a baba-gala» . . 177. Credinta lul lov. (Porunca a trela dumnegeesce.) 178. Linea si salcea . . . . .

. ...

.

I 52

153

154 155 156 158

. ......... ... -

.

.

- ...........

.

.

179. Gluma 101 Manole 180. Cringul. MAcesul (chip) 181. Ghici lóre .

.....

.

482. Somnordse pAserele (poesie de Eminescu; chip) 183. Resplata lul lov 184. Ria, lac, balte., mlastine. (chip) . 385. Ghicitdre

86 lsprava lul Manole

187. Robia evreilor in Egipt . 483. Barza sail cocostircul si cocorul chip) .

.

.

189. Neagoe-Voda si mesteri1 (chip) 190. Soparla si sérpele chip)

191, Ariciul (chip) 192. Mórtea mesterilor si a lul Manole '193. Brdsca (chip) 194. Pescarul si pescisorul (chip) 195. Pescisorul ipoesie de * * *) 196. Moist scApat din apA

www.dacoromanica.ro

.....

137 138 139 140 141 14., 142 143 144 145 147 147 148 199 150 151

159 160 161 161.

.

103 164 165 166 167 168 169 170 171

172 173 174 175 175 176 178 178 179 180 181 183 184 185

186 187 188 189

V Pag.

a p ul si sfluca (chip) 198. Petru-Rares-Tescar (chip) 199. Pescuitul (chip) 200. Ghicitoire.. (Plasa)

. . . .

.

.

.

.......

.

201. Numeralul. (Deprinderl gramaticale) 202. Fuga lul Moisi 203. Comparatiunea crapulul cu breisca 204. Petru-Rares Domn 205. Racul ,chip) 206. Racul si vulpea . 207. Copila si fluturelul (poesie) de * *; chip) .

208. Tufisul inflicdrat .....

.

.

. . . . . 209. Lipitorile (chip) . 210. Mateig-Vodd si Vasile Lupul (chip)

. .

. 190 191

.

..... ........ .

.

.

.

.

.

. .

.

.

211. Orasul verde (poesie de** *)

212. Pedepsele Egiptulul 213. Organisarea comunel 214. Melcul (chip) 2.15. Ghicitóre. (Melcul) 216. Sobiesky si p1aesi1

.

.

217. Articolul (Deprinderl gramaticale) 218. Serbarea Pascilor . 219. Albinele (chip) . . . . . . 220. Fetita si albinita (Poesie de* * *' 221. Viclenia lul Sobiesky 222. Ursul si albinele 223, Timpul de fatd. (Deprinderl gramaticale) .

.

.

.

224. Gdndaeul sag vermele de mdtasá ,chip) 225. Trecerea Maril Rosi1 226. Locusta si greerele (chip) 227. Mihaill Vitézul ca Ban al Craiovel 228 Ghicitóre. (Fragul) 229. Musca si tIntarul . . . . . . '230. RaTacirea prin pustil 231. Pdianjenul (chip) . 232. Mihaig si caldul (Poesie de Bolintineanu) 233. Comparatiunea albinel si gdndacul de mdtasd 234. Mana din pustig 235. Plasa, plaiul sag ocolul 236. Mihaiti Vitézul (chip) .

...........

.

237. Animalele . 238. Muntele Sinal

.

.

192 195 195 196 197 198 199 200 202 203 204 205 207 208 909 210 211 212 213 214 215 217 218 219 220 221 222 223 225 225 295 220 228 228 229 231 232 233 2:34

235

239. Gradina de florI (chip)

2 '46

240. Cdntecul lul Mihaig Vitézul (poesie) ... 241. 11d1eti1 rëii nal-AN/41 (Timpul trecut)

242. Timpul trecut. (Deprinderl gramaticale) 243 Planul simigiulul (poesie) '244. Laurul porcesc (chip) 245. Preda 13uzescu 246. Fetita onestd. 247. Jude(ut . 248. Cucuta, mdshlarita si mdtedguna (chip)

.

249 Vil,elul de aur (Porunca a doua dumnegeésed)

www.dacoromanica.ro

237 238 238 239 240 241 243 244 245 246

VI

Pag. 250. Scante1a . .

.

.

.

.

247

. . . . . . . . .

251. Cea din urma. nópte a lul Mihaid Vitézul (poesie) . 252. Cal de comunicatie (chip) 253. Drumul de fer (poesie ; chip)

....... .

254. Targul Mosilor. . . . 255. Campul. . . . . . . . . 256. Table le Legit. (Dece porunct) 257. Musetelul, cOda sOrecelut si isma (chip)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

248

.

249 251 251 252 253 255

.

258. Resplata lui hie cel nemilos . . 259. Bora Copillor (poesie de ***; chip) 260. Trifoiul si sulfina (chip)

256 257 258 259 260 261 263 204 265 267

261. M6rtea lul Moist

262. Calul si calaretul (poesie; chip) . . . 263. Suferintele Romanilor din Ardelal (chip) 264. Ispita until scolar 265. Timpul viitor. (Deprinderl gramaticale) . 266. Agricultura, industria si comerciul . . . 267. Cele e tata? (poesie) 268. Tudor Vladimirescu (chip)

........ .

269. Fiica cea bung ...........

.

.

.

.

. .

268 269

.

270. Repetire asupra timpurilor. (Deprinderl gramaticale)

.

.

270

. .

271. Dicdtorl si InvdtAtur1

270

272. Evreil in Palestina 271 273. Vara (poesie de ***) 273 274. TrAdarea lul Tudor Vladimirescu . . 274 . . . . 275. Cele patru timpurt ale anulut. )Deprindert gramaticale, analisa) 274 276. Repetire generala asupra gramaticel. (Deprind. gramat). . 276. 277. Cuza-Voda. (chip) 277 278 278. InAltarea Domnulul Iisus Hristos. (Rusabile)

. ..... .

.

279

279. t)icAtor) si invdtAturl

279 280. Plante le si gruparea fiintelor . . . . . . . . 281. 10 Maid 1881. (Ma1estAti1or Lor Regelul Carol I si Regina Eli281 sabeta ; chip). 282 232. Dumnecled A-tot-puternic

OBSEIWARI: 1) Cunoscintele introducébire la legende slut prelucrate dupd ntanuscrisul d-lui lonescu G. G'ion. 2) Unele bucdti, descrierl i naratiuni la espresa vointit a regretatului tned colaborator A. I. Oclodescu, slut prelucrate dupd Cartea de eitire de Odobeseu-Slaviol". 3) Poesiile de provenienrd necunoscutd, sint insetnnate cu ***. V. Gr. Borgovann.

TIP. COUTENBERGI, JOSEPH GiD3L,

STRADA DDIENEI, 20. - BUCDRESCL

www.dacoromanica.ro