Carl Gustav Jung in Lumea Arhetipurilor PDF

C~G.JUNG

.in lun1ea ......

arhetipurilor

fll

-'--' "Jurnalulliterar" I

. i

I

." . ,ufluinvizibil. ' Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea, arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice. Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Ie motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-

-16 -

rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricutarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie (Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii europeni care a refuzat europocentrismul. Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale sinelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in 'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mituri (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare, apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn. Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefiresc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care "consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter Verlag). Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta de prelucrare culturala a ideei c?mune. 17 -

//

In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:. Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite regiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, ci schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea conservarH energiei din fizica. 12. Ginduri finale La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microcoonsistenta spirituala. Cel care nu se multume~te eu acest savantlic pretentios se vede silit sa apeleze cu toata seriozitatea la a~a-numita sa incredere in Dumnezeu, ·ceea ce arata ca teama este inca mai convingc'i:oare. Ea nu este neintemeiata caci aeolo unde Dumpezeu se aiEi foarte aproape perieolul este foarte mare. eu aite cuvinte, reeunoa~terea saraciei spirituale este periciJloasa 'Cad cine este sarae dore~te iar cinedon~~tei:;;1 asuma un destin. Un proverb elvetian 0 spune categoric: ,,In spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatele fiecarui sarae, doi". A~a cum in cre~tinism elogiul saraciei lume:;;ti abate mintea de 1a bunurile lumii, tot astfel saracia spi.rltuala 5e lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a 5e feri de rama~itele jalnice ale unui mare trecut,care astazi se nume:'?te "biserica" protestant,i, precum :;;i de orice

- 52-

seduetie a exotismului, pentru a se intoaree la sine~ aeolo unde in lumina reee a eon~tiintei golieiunea lumii se intinde pin a la a~tri. ~ Aeeasta saracie am mo~tenit-o de la parirltii nO$tri. 1mi amintese inea bine de invatatura in vederea confirmarii pe eare am primit-o de la propri1.l1meu tata. Ca~ tehismul m-a plietisit ingrozitor. Odata, pe dnd 1'08foiam mieuta earte eatind .ceva interesant, am gasit un pasaj eare se referea 1a trlnitate. Interesindu-ma, am a~~ teptat eu rabdare pina eind instruirea a ajuns la pasajul respectiv. Cind ora mult a~teptata a sosit, tatal meUi mi-a spus : "Pasajul aeesta il sarim pentruea eu insumi nu inteleg nimie din el".Astfel ultima m!ea speranta a fost ingropata. Am admirat sineeritatea tatalui meu. dar asta nu m-a ajutat sa depa$ese plictiseala care ma euprindea ori de dte ori auzeam vorbarie religioasa. 1nteleetul nostru a realizat lueruri extraordinare, in 'timp ee easa noastra spirituala S-a naruit. Sintem irevoeabil eonvin$i ea niei eel mai nou, ~i mai puternic teleseop, eonstruit in America nu va putea descoperi empireul in spatele celor mai indepartate nebuloase; 9tim ca privirea ne va rataci disperata prin de$ertuI incomensurabilelor departari. Situatia nu se va ameli~ ora nici in fata microcosmosului dezvaluit de fizica matematica. I~ eele din urma dezgropam intelepciunea tuturor timpurilor $i popoarelor $i descoperim ca ceea ce este mai de pret a fost de mult spus in cea mai frumoasa limba. Asemeni copiilor intindem miinile spre aceste comari $i ne inchipuim ca am $i intrat in pasesia lor. Dar ceea ce posedi'ii:n nu rn)8.i are valoare iar miinile obasesc sa se tot intinda cad bogatie exista pre~ tutindeni unde ajunge privirea. Intreaga aceasta posesie se liehefiaza $i nu putini au. fost ucenicii vrajitori care s-au inecat in cele din urrria' in apele pe care chiar ei Ie-au invocat, daca nu curriva nu cazusera dinainte prada nebuniei salvato are care ..imparte intelepciunea in buna ~i rea. Dintre ace9tia: din urma se recruteaza acei bolnavi tematori care i~i i,nchjp]li~ ca au a misiune profetica. Cad prin divizarea· artificia1a a intelepciunii In adev~rata $i falsa sena9.te In sqflet tensiunea iar diIll

-:·53-

aceasta 0 singuratate ;;i 0 dependenta asemanatoare Ctl cele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in '1-;;igasi tovara;;i de viciu. Daca mo;;tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci, pentru a vorbi ca Heraclit, ;;i spiritul a coborit din inaltul de foe. Insa atunci cind spiritul se ingreune ..lza, el se transforma in apa iar intelectul, victima a ingimfarii luciferice, se instapine;;te. asupra locului unde trona spiritul. Acesta i;;i poate asuma "patris potestas" asupra sufletu1ui nu ins8. ;;i te1uricu1 inte1e2t, simpla sabie sau ciocan a1 olTJUlui;;i nu creator de lumi sp;rituale, parintele sufletu1ui. Klages nu a vrut sa SPUil'i altceva iar reabilitarea spiritului de catre Scheler a fost destul de modesta' caci ambii au trait intr-o epoca in care spiritul nu se mai afla sus ci jos, nu mai -era foe ci apa. Drumul sufletului, care-'li cauta tatal pierdut, a:;;& cum Sophia 11 cauta pe Bythos, conduce de aceea ~pe apa, spre acea oglinda intunecata dinlauntru1 !emEiului sau. Cine :;;i-a asumat starea saraciei spirituale -- adevarata mostenire a unul protestantism trait consecvcnt pina 121 ca'pat - se inscl~ie pe drumul sufletului care duce spre apa. Aceasta apcl nu este un mod de a vorbi metaforic,-ci un simbol viu pentru psihismul adine. Un exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poate ilustra ideea. Un teolog protestant a visat adesea acela~i vis: $edea pe un povtrni$ iar declesubt se deschidea 0 vale adinca pe al carei fund se afla un lac intunecat. EI $tia in vis ca pina in acel moment ceva H impiedica sa. se .apropie de apa. De data aceasta s-a hota.7'it s-o faca. Apropiindu-se de maL S-Q intunecat dintr-o datil, atmosfera a devenit amenintiitoare iar 0 paUL de vint a inere tit suprafata apei. A.tund I-a cuprins panica ~i s-a

trezit. Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care vlseaza coboara In propriile sale profunzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa. Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un Inger cCoboara :;;i atinge apa care capata prin aceasta puteri -

54 --"-

mintuitore. !n vis vintul, pneuma, este eel care bate unde ii e voia. Este nevoie ca omul sa coboare la apa pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul :;piritului care trece deasupra apei este insa amenintator ca urice lucru a earui cauza nu este eul· uman sau care ramine in afara cunoa~terii. Astfel este indicata 0 prezenta invizibili'i, un numen care nu poate fi insufletit nid de a~teptarea umana nici de arbitrarul umJan. El traieste din sine insu:;:i infiorind pe omul pentru care spintul no este altceva dedt ce ered oamenii despre el sau fac din el, dedt ceea ee scrie in carti sau constituie')biectul discutiilor. Cind insa apare spontan, atunci el devine fantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv. Batrinii tribului Elgonyi din Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator actiunea zeului noptii pe care:"r numeau "cel care produce frica". "El vine la tine", imi spuneau ei, \lea 0 pala de vint rece care-ti produce flOd sau alearga fluierind in cercuri largi prin iarba inalta" ; un Pan african care in ora fantomatica a amiezii da tircoale cintlnd in flautul trestiei ~i inspaiminta pastorii $i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nOli un Pastor, un pastor al turmei care la vremea intunecoasa a noptH a calcat pe malul plin de trestii al apei din valea adinca a sufletului. Cad la natura, capac, stinca :;:iapa a sufletului a coborit acel spirit )dinioara numai foc, asemeni acelui batrin din "Zarathustra" lui Nietzsche, care, obosit de oameni, se retrage in padure pentru a mormai impreuna cu un;>iiintru slava crec:,tomlui. Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuie pareurs de eel care vrea sa recupereze comoara, pretioasa mo:;:tenire a tatalui. In imnul gnostic al sufletului, * fiul este trimis decatre parintii sai sa caute perla: pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla De fundtil unei iintini adinci, pazita de balauri, din tara Egiptului. acea lume avida ~i beata de placerile carnii, 0 lume a bogatiilor de natura fizica ~i spirituala. In eautarile sale, )

*Vezi

Thomasakten

in

Neutestamentliche

de Hennecke pp. 277-281.

-55 -

.l

Apokryphcn

•

edit

fiul uita de sine ~i de datoria sa f?i se pierde in orgia plikerilor lumii egiptene pin a cind 0 scrisoare a tatalui Ii amintef?te de misiunea sa. Ajuns la apa, e1 se scufunda in adincimea intunecoasa a fintinii, pe al cdrei fund va gasi perla oferita in cele din urma zeitatii supreme. Acest imn atribuit Iui Bardesan provine dintr-o epodi asemaniHoare in mai multe privinte epocH noastre. Omenirea cauta :;;ia:;;tepta,iar pe:;;tele- l,levatus de profunda" * - din izvor a fast acela care a devenit simbol a1 mintuitorului. Pe cind sedam aceste rinduri am primit din Vancouver 0 scrisoare de 1a un necunoscut. Autorul era uimit de visele .sale in care intotdeauna era yorba de apB.: "Almost every time I dream it is about \vater; either 1 am having a bath, or water-closet is overfLowing, or Q pipe is bursting, or my home has drifted down to the water edge, or I see an acquaintance about to sink into water, or I am trying to get out of water, or I am having aa bath and the tube is about to overfLow" etc. **

Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:;;tientului. Lacul din vale este incon:;;tientul care se aHa intr-un fel sub con~tiinta, motiv pentru care a fast adesea denumit "subcon:;;tient", de multe ori cu sensul peiorativ de con:;;tiinta inferioara. Apa ~ste "spiritu1 vaii", dragonul de apa a1 lui Tao, a carlii naturaeste asemaditoare apei, un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apa inseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care a devenit incon:;;tient. De· aceea visu1 teo1ogului spune foarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectul spiritului viu asemanator minunii tamaduirii in lacul din Bethseda. Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l * Augustinus, Confessionum libri, XIII, xxi col. 3'15, 29. ** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d

*

Avalon (Editor),]he

Serpent POWer.

*' Rousselle, Seelische Fiihrung im lebenden Taoismus *** Bernoulli, Zur Symbolik geometrischer Figuren "lna Za-

hlen

- 79-

ber. * Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologie a animei cu numeroase motive arhaice. Un caz de acest tip a fost publicat la vremea sa de Nelken. * Un aJt pacient ~i-a descris ~i comentat singur simptomele bfr-o carte. *** Amintesc aceste cazuri pentru ca exist~1 oameni care sustin ca arhetipurile sint propriile mele naluciri. Ceea ce in psihoza se manifesta brutal, in nevroza ramine ascuns intr-un plan secund, influentind nu mai putin viguros con~tiinta. Cind analiza ajunge la iundalul con~tiintei, ea descopera acelea~i figuri arhetipale care anima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase documente literar-istorice demonstreaza ca este vorba de forme ale imaginarului care se manifesta practic pretutindeni, ~i nu de produse ale psihozei. Aspectul patologic nu consta in existenta acestor reprezentari, ci in fenomenul de disociere datorita caruia con~tiinta ilU mai poate controla incon~tientul. De aceea in toate r.'3Zurile de disociere este necesara integrarea incon~tientului in con~tiinta. Este vorba de un proces sintetic pe care I-am denumit "procesul individuatiei". Acest proces corespunde de fapt cursului ;latul'al al vietH prin care individul devine ceea ce a fost de la inceput. Intrudt omul are con~tiinta, 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase variatiuni ~i perturbari generate de abaterea con~tijntei de la baza instinctuala arhetipala. De aici rezultEi n'2cesitatea sintezei celor doua pozitii, sinteza care inseamn8. psihoterapie chiar petreptele cele mai primitive, unde apare sub forma riturilor de reconst~tuire (Wieclerherste-, llungsriten). Ca exemple pot fi date indentificarile retrospective ale australienilor cu stramo~ii perioadei a1cheringa, identificarile cu fii soarelui la populatiile '1aospueblo, apoteoza soarelui din misterul lui Isis la Apuleius etc. Metoda terapeutica a psihologiei complexe consta, i<

* Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken. ** Analytische Beobachtungen ilber Phantasien

zophrenen. *.* Custance, Wisdom, Madness and Folly.

-

80 .:-

eines

Schi-

pe de 0 parte, tocmai in con~tientizarea dt mai deplina a continuturilor incOri~tiente constelate ~i, pe de aItEl parte, in sinteza acestora eu con~tiinta prin intermediul actului cognitiv. Dar pentru ca omul civilizat este caracterizat de 0 mare disociabilitate si se foloseste de ea in mod constant cu scopul de a evit~ toate risc~lrile 120sibile, nu este sigur ca actul cunoa~terii va fi urmat de comportamentul eorespunzator. Dimpotriva, trebuie sa anticipam manifesta lipsa de eficienta a cunoa~terii ~i in consecinta sa-i dam 0 utilizare adeevata. De regula, cunoa~terea singura nu ajuta ~i niei nu constituie prin ~ine o forta morala. De abia in astfel de cazuri devine clay In ee masura vindecarea nevrozei este 0 problema morali"l. Deoarece arhetipurile sint relativ autonome, ca orice continut numinos, ele nu pot fi integrate exclusiv rational, ci au nevoie de un proeedeu dialectic, adica de 0 adevarata eonfruntare, care imbraea adesea forma dialogului, realizindu-se astfel nedeliberat definitia alchimidi a meditatiei : ~~colloquiumcum suo angelo bono", dia1.o·gul interior eu ingerul sau bun. * De obicei acest proces. are 0 desfa~urare dramatica, cu multe peripetii. El se exprima in simboluri onirice sau este insotit de asHel de simboluri, inrudite eu acele "representations collectives,'1 care sub forma motivelor mitologiee au intruchipat dmtotdeauna transformarile suflete;;ti. * * Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la mai multe exemple de arhetipuri. Le-am ales pe acelea care joaca rolul principal in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul de transform are psihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul care s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, um,.. bra, anima ~i batrlnul intelept au fost reluate ~i tratate pe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale inccll'l.~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbo* ** cUung.

Rulandus, Lexicon alchemie (articolul meditatio) Lamuriri suplimentare in lucrarea mea Symbole der Wan-

- 81-

listica sinellli *, iar procesul individuatiei, in relatia sa cu simbolistica alchimica, a fost supus unei cercetari mai aprofundate. **

COMENTARIILE

$1 NOTELE TRADUCATORULU1

Ub exemplu de analiza arhetipala colecUl', CUbeI' Studiul Desp1'e Qrhetipu1'ile incon$tientului die Archetypen des kollektiven UnbewuBten), publicat mai intii in 1935 (Eranos-Jahrbuch), apoi, prelucrat, in 1951 (Psychologische Abhandlungen IX) ~i preluat in 1971 in volulnul IX al editiei operelor complete ("Halter Verlag), este important nu Dumai pentru ca prezinta ~i descrie amanuntit cite';;1 drhetipuri de prim ordin, cum ar fi "umbra", "anima" ;;i "arhetipul sensului", dar ;;i pentru di schiteaza ;;i ilustreaza prill. apJica1;ii cclnceptia lui Jung asupra fenomenu1ui religios. Faptu1 (Ie a ,e mi$ca simultan in planul teoriei ~i in p1anul materialului empiric pe temeiul caruia a fost edificati"i sau asupra caruia S2 aplidi aceasta constituie 0 trasatura definitorie a gindirii jungiene. Fiind vorba doar de 0 schita a unei interpretari arh2t:pele a religiei, cititorul va simti desigur nevoia unor completari care sa asigure 0 lJ1telegere deplina. Referiri 1a re1atia dill.tre a1 hetipuri ;;i fenomenul religios, la perspectiva psihologiei compJ.ex2 sau analitice asupra religiei, la functia simbolului religios sau Ja urmarile saracirii simbolisticii religioase in lumea contemjJorana potfi intilnite in toate lucrarile mai importante dIe lui Jung, dar mai ales in studiile: Psihologie $i religie (1942;'1047\ Incercare de interpretare psihologica a dogmei trinitiijii (1942' 1948),Simbolul t1'ansfo1'marii in litu1'ghie (1942/1954), precum ;;i in. celelalte lucrari grupate in volumul XI al editiei Walter 5ub

titlul generic al primului interpretare arhetipala a prezentat cititorului roman numai la asigurarea unei

studiu~ Amplificarea element:;lor de religiilor continute in amplul eseu in volumul de fat a va contribui nu comprehensiuni adecvate a pUl1ctlllui

* Aion Untersuchungen 2U1' Symbolgeschichte. ** Psychologie und Alchemie.--

- 82-

de vedere jungian, dar :;;i la invalidarea etichetarii de "misti~ cism" care, in necuno:;;tinta de cauza, i se aplica perseverent. Desi insuficiente pentru a judeca orientarea activltatii unni cercetator, profesiunile de credinta nu sint, chiar luate in sine, lipsite de semnificatie, reprezentind in orice eaz idealul a carui realizare 0 urmarirn in opera. $i intrucit ele nu figu1'eaza in studiul pe eare-1 prefatam, vom prezenta citeva dintre eele mai eoncludente aflate in alte luerari. In studiul p1'ogramatic psihologie $i reZigie, Jung de clara fiitra eehivoc ca atitudinea sa in fata religiei este una de om de ~tiinta: "Int1'ucit sint medic ~i specialist in neurologie ~i psihiatrie, punetul meu de plecare nu este credinta, ci psihologia Iui homo religiosus, adica a omului care trateaza cu atentia cuvenita aeei factori eare-l influ~nteaza pe el ~i situatia sa' generala". Cum era - de G~teptat, aportul jungian la intelegerea religiei se va a1incenta p1'ecumpanitor din practica psihoterapeutu1ui: "Contribu~ia mea la problema religiei provine exclusiv - afirma medicul E'lvetian subestimind rolu1 uria~ei sale culturi umaniste - din expe-. rienta mea praetica cu bolnavii cit ~i cu a~a-zi~ii oameni normali"(p. 6 in GesammeZte Werke, vol. XI, Editura Walter} Pentru a evita repetarile inutile, vam mai reda un singur pasaj care ilustreaza pregnant deta:;;area lui Jung de 0 pozitie partizana pro sau contra, situarea sa din perspectiva ohiectivitatii stiintifice, In Aion, lucrarea dedicata analizei simDolurilor tinuia dintre cele mai impartante arhetipuri - ilrhetipul sinelui -, Jung i~i va preciza de la inceput atitudinea eu scopul de a-I preveni pe eei care err putea fi dezamagiti de reducerea figurii Iui Cristos la rangul de simbo1 a1 sine1ui: "Ci:titorii mei nu trebuie sa uite nici un moment ca nu urmaresc exprirnarea unei credinte sau elaborarea unoI' sc1'ie1'i en tendinta, ci incerc sa reflectez asupra modului in care con$ti~ inta moderna ar putea inte1ege anumite lueruri." (p. 10, in G.\V., vol. IX, 2). Fata de diversele orientari din cadru1 psihologiei religiilor, concept-ia 1ui Jung se individua1izeaza prin aceea ea vede escnta t1'airii 1'eligioase in raportarea la arhetip. Religia, religiosul, divinul ~i clemonieul etc. trebuie intelese, sust-ine Jung, ]lrin referire la acele forte ale psihismului p1'ofund care sint arhetipurile. AsHel, intr-o cunoscuta luerare de maturitate -- Psiho20gia transferuZui (Psychologie del' Dbertragung, 1946) - .fung define~te suceint religia ca ,,0 atenta luare in considerare a fort-elor incon:;;tientului care-:;;i fac simtita· prezenta ~i a carol' desconsi?erare nu este lipsita de perico1". (p. 208 in G.W., vol. ~VI). \'ariatiunile de formulare nu ne VOl' impiedica, sa 1'8'gasim aceea~i idee in majoritatea lucrarilor jungiene carE; abordeaza fenomenul religios. Fortele incon~tiente pe care Ie are in vedere psihologu1 elvetian sint desigur arhetipurile. In repetate rinduri Jung afirma ca zeii sint de fapt simboluri arhetipale, personificari ale fortelor suflete~ti profunde. Chiar in textul studiului de fata intilnim 0 echivalare cxpre,sa a ze;lor cu arhetlpunle (p. 23). In eseul Wotan ideea cste re":'

- 83-

luahi cu simultana vizare polemica a teologiei :;;i iluminismului rudimentar: "Intrucit zeii sint indiscutabil personificari ale fortelor sufletesti, aUt afirmatia ca au 0 existenta in sine meta:hzica, cit :;;i'opinia ca sint simple nascociri contraria,zii intelectul", (D, 209, G.W., vol. X) Jung nu va ezita sa analizeze din aceea~i perspeetiva :;;i ere:;;tinismul. lata un pasaj concludent din prefata scrisa de ginditorul elvetian pentru cartea iui V. \\1hite God and the Unconsciounes (1952) : "Pentru a da un exemplu sa lu8.m termenul de «Dumnezeu». Teologul va consideret ca prin acesta este desemnata fiinta absolut metafiziea. CercetaUIl'UL\1j empiric nici nu-i treee prin minte 0 asemenea idee, care i 5e pare inaeceptabila '?i vede in e10 simpla forma. de exprimare :-;i eel muIt motivul arhetipal care predetermina astfel de exprimari. Pentru el, DUD1nezeu poate insemna Jahve, liHah, Zeus, Shiva sau Huizilopochtli. Atributele divine ale atotputerniciei, atotstiintei sau eternitatii etc. Ie considera enunturi care insotesc: ell' mai

mica

san mai mare regularitate,

arl1etlpul

Cd

sin---l-

ptome sau sindromuri" (p. 331 G.W., vol. XI). Arhetipul simbolizat de imaginea lui Dumnezeu este'lrl1etjpul totalita~ii psihice - sine1e (das Selbst). In Ai·,m Jung explica de ce sinele este simbolizat prin imaginea divinitiitii: faptul ar proveni din caracterul numinos (fD,scinant, aC8paranl~" al totalltEitii psihice in calitate de arhetip : .,trairi1e, visele ~i '1:ziunile de acest tip [ale totalitatii psihice] sint de fapt fascinante s1 impresionante si resimtite spontanca atare cl2 (~!Jnenil lipsiti de cuno:;;tinte' psihologice. De aceea nu estede mirare ca intelectul naiv nu distinge imaginea traitii de Durn·· nezeu, Prin urmarE~, acolo un de intUnim simboluri care trimit ]a totalitatea psihica; nu va lipsi nid eredinta naiva CB. "prin acestea este reprezentat Dumnezeu" (p. 209, G.W., vol. IX, 2' In alt loe, pentru a ilustra ideea de mai sus, Jung citc~c1Z.'l0 veche definitie a Iui Dumnezeu, conform careia "Dumn0zeu este un cere a1 carui centru se afla peste tot :;;i a carui periferie nu este nicaieri", mandala (cercul) fiind unul din ~imbolurile geometrice ·ale sinelui. Daca Dumnezeu este 0 intrucl1ipare arhetipala, atunci r(>velatia nu poate fi altceva dedt izbucnirea inspre .~on~tiinta a straturilor abisale ale sufletului: "Revelatia este 0 deschidere a profunzimilor sufletului omen ese, 0 «manifestare», deci in primul rind 0 moda1itate psihologica, ceea ce, dupa eum se :;;tie, nu spune nimie asupra insinelui sau. Ultimul se. afla dincclo de :-;tiinta." (Psychologie und Religion, p. 71, G.W.) Dogma creS;tina in totalitatea ei poate fi considerata un simbol rezult:u din prelucrarea treptata de catre con:;;tiinta, prin intermediul concepte10r mo:;;tenite de la antichitatea greco-romana, a arhetipsihoZogict'i. a dogpului totalitatii, aflam din studiul Interpretare mei trinitatii. Tot aici este tratata :;;i finalitatea dogmei trinitatii: "din aceasta [necesitatea sufletului incon:;;tient] ~~a nascut cu ajutorul gindirii umane simbolul trinitar care era menit sa .serveasea drept formula mintuitoare a totalitatii pentru ~mfIetul aflat in transform area impusade epoca", (p. -177, G.W.,

- 84-

vol. XI) Cu citeva pagini mai inainte JungariHase di triada siinbolizeaza procesul de desfa~urare al unitatii (Dumnezeu). De asemenea, liturghia este un rit care simbolizeaza pro'~esul psihic denumit de Jung individuatie: "iA~a cum pe treapta arhaica a viziunii lui Zosimos homunculus este transformat in pneuma ~i prin aceasta inaltat, tot astfel misterul eu-::inristiei transforma suflEtul omului empiric, care este doar 0 parte (!in sine' insu~i, in totalitatea sa, exprimata simbolic de Cristos. De aceea, liturghia poate fi denumWi rit al procesului individuatiel" (Vas Wandlungssymbol in der Messe, p. 299, C.W., vol. XI) Cititorului familiarizat cu interpretarile psihanalitice ",~e 1'eligiei nu-i va fi scapat frapanta asemanare intr~ viziunea lui Freud ~i cea a lui Jung asupra religiei. Ca ~i Freud, Jung vede in zeitati proiectari ale continuturilor incon~tientului. Desigur, inrudirea de atitudine dintre Freud si Jung nu implica identitatea, ci presupune, chi aI', diferenta.' In timp ce pentru Freud zeii sint proiectari ale continuturilor jncon~tientului personal, ale situatiilor ~i personajelor copilariei, pentru Jung continuturile incon~tentului colectiv - arhetipurile - sint acelea C2,re apar transfigurate in zeitati. Neinsemnata la prima vedere, dc,osebirea este, cum yom vedea, bogata in consecinte. Sa com:emnam deocamdata ca situarea lui Jung pe pozitii1e unei consecvente psihologii abisa1e a religiei ii va aduce din parteD tC010gilor invinuirea de "psihologism". De~i cercetatoru1 elvetian a respins constant calificarea glrldirii sale drept psiho1ogism, calificare pe care a consicleratcQ pe deplin indreptatita in cazu1 freudismului sau adlerianismuIUi, din punctul de vedere al teologiei diferentierHe subtile avansate de Jung sint lip site de importanta. Este adevarat ca pentru filosofie reducerea reprezentarilor religioase la vointa de putere (Adler) sau la instinctul sexual (Freud) difera de reducerea acelora:;;i reprezentari la arhetip, daca acesta din urma este conceput, a:;;a cum adesea lasa sa se inteleaga texte1e jungiene. ca spirit :;;i nu ca suflet. In acest cadru, interpretarea 8:1'hetipa1a a religiei nu este psihologista, nu reduce 0 manifestare spirituala la ceva de aHa natura (sufleteasca). Insa teologia pllne pe acela:;;i plan toate interpretarile psihologice ale religiei ih masura in care acestea neaga existenta metafizica sau mai bine spus metapsihicii a lui Dumnezeu. Pe dep1in con~tient de inrudirea dintre psihGlogism 9i ateism (considerat ~i el 0 pozitie extrema), Jung a incercat sa demonstreze ca explicarea arhetipalii a religiei nu-i rape~te orice su,port ontic. Cel mai semnificativ in acest sens ni se pare pasajul conex interpretarii liturghiei ca un simbol a1 procc;;ului individuatiei: "Cind ~tiinta critica se men tine pe pozitia ca, 0 opinie, 0 adeziune sau 0 credinta nu presupun un alt fapt real dedt unul psihic, trebuie avut in vedere ca astfel nu se na~te un simp1u nimic, ci este exprimata 0 realitate psihica, :;;i :mume aceea care in mod empiric constatabil se afla la baza credirr~

- 85-

'tei sau ritualului." (Das Wandlungssymbol in der Messe, p. 271, G,W., vol. XI) La intrebarea daca in spatele acestei realitati psihice se mal afla 0 alta realitate, metapsihica, Jung refuza sa dea vreun raspuns, considerind ca acesta ar depa;;i cadrcle stiintei, cad despre credinta stiinta aUt poate afirma - ca cste Un fen omen psihic. Pe aceeasi linie Jung sustine in aIt loc ef, psihologia nu numai ca nu distruge religia, ci ca este ,;ingura cale pentru europeanul unei lumi desacralizate de a intdege div'2r,::;enta intr-un fel religia, Desigur este 0 comprehensiune fata de credinta: "Pentru intel