MATTEOCARCASSI METODĂ DECHITARĂ
©2008.Toatedrepturilerezervate. Copiereadeoricefelsepoateefectuaexclusivcuacordu Copiereadeoricefelsepoateefectuaex clusivcuacordulscris lscris alSCRLCasadeEditură GRAFOART. Ediieîngrijită de MateiBănică
DescriereaCIPaBiblioteciiNaionaleaRomâniei DescriereaCIPaBiblioteciiNaionale aRomâniei CARCASSI,MATEO Metodă dechitară /MateoCarcassi;ed.:MateiBănică .Bucureşti:Grafoart,2008 ISBN978-973-9054-43-0 I.MateiBănică (ed) 787.6
Ilustraiacopertei: JohannesVermeer (1632-1675) Degitaarspeelster (Tânără cântândlachitara) c. 16 16669-1672;;53 53x x4 46, 6,3 3cm cm;;ul ulei eip pe epâ pânz nză;detaliu; KenwoodHouse,LordIveaghBequest ,London
Înelaborareaacesteilucrări,s-afolosit: MATTEOKAPKACC И ШКЛАИЫ нашeиннойиаe eоюзноe изаeльо„окийкомозио” Мока,1971
CasadeEditură GRAFOART Str.Braşovnr.20,sector6,Bucureşti Tel.:0747236278/F T el.:0747236278/Fax.:0318151513 ax.:0318151513 Web:http://www.grafoart.ro E-mail:
[email protected]
MatteoCarcassi
METODĂ METOD Ă DECHI DECHITARĂ TARĂ
Ediierevizuită
MATTEOCARCASSI Florena,1792 – Paris,1863 Despre Mat Despre Matteo teo Car Carcas cassi si exi exist stă foartepuineinformaii.Se ştiecă s-anăscut înanul1792,laFlorena. Şii-aa în înce cepu putt ca cari rier eraa câ cânt ntân ândd la pi pian an,, da darr a în înv v ă ăat să cânte lachitară încă decânderacopil. În 1810 s-a mutat în Germania, unde a avut aproape imediat un succes neaşte tept ptat at.. Ci Cinc ncii an anii ma maii tâ târz rziu iu,, lo locu cuia ia în Par aris is,, câştigându-şi ex exis iste tenna ca pr prof ofes esor or de pian şi chitară. Aflându-se într-un într-un turneu în Germania, l-a cunoscut pe viitorul său prieten, Antoine Antoine Meisso Meissonnier nnier , chitarist celebr u. Relaia celor doi s-a dovedit fructuasă, Meissonnier publicând multe dintre lucrările lui Carcassi la editura sa dinParis. Remarcabilele sale lucrări sunt o dovadă că el a avut educaie muzicală. Nu se ştiecucineaînv ă ăat să cântelachitară,darlavârstade30deanielaîntreprinsun turneulaLondraundes-abucuratdeunmaresucces. Totuşi,laParisafostnecesaruntimpmailungpentrurecunoa ştere tereaa valo valorii rii marelui muzician, un motiv fiind covârşitorul respect acordat memoriei lui FerdinandoCarulli. MatteoCarcassiascrisunînsemnatnumărdelucrăridintrecareîns ă puine au ajuns până la noi. Printre ele se remarcă sonate - scrise cu mult gust şi cunoaştereaposibilităilorinstrumentului-rondouri,valsuri,capriciistudii,etc. Matteo Carcassi a fost continuatorul vestitei şcoli de chitară iniiate de Ferdina erdinando ndo Carulli . Concomitent cu neîntrerupta sa activitate concertistică el a ăşurat şi o susinută muncă pedagogică, fiind considerat un remarcabil desf ăş profesor profe sor,, lăsândînurmasaometodă pen pentru tru ch chitar itară (op.59)alcătuită dintreipări, precum şi o serie de studii care reprezint ă şi în zilele noastre un excelent material pedagogic(op.60).
TABELULDEBAZĂ ALDISTRIBUIRIINOTELORPETASTIERACHITAREI : i u l u t n e m u r t s n i a e r e i r c s e D
e l e i u C . E
l l u ş a u v r e g ă t r I n P . . G H
e d r a o C . F
l a e u t r e e i z t o s a . C R T A . . . B C D a ş a u F l ă
: ă ă c i t d a r a m o c o r e C r a a c e m i a f G e p
n o t i m e s n u u c ă l
Ă
D R A O C E R A C E I F E P
Ă
L A R U T A N A M A G
a g e e t s e i e r a t i h c a r e i t s a t e p e d e l e r a b e r t n î ă s n i r p u c a n a t s i D 1 a d r a o c
2 a d r a o c
3 a d r a o c
4 a d r a o c
5 a d r a o c
6 a d r a o c
1 a d r a o c
2 a d r a o c
3 a d r a o c
4 a d r a o c
5 a d r a o c
6 a d r a o c
PARTEAI
Noiunigenerale Chitaraa are şas Chitar asee co coar arde de di dint ntre re ca care re pr prim imel elee tr trei ei su sunt nt di dinn in inte test stin ine, e, ia iarr ce cele lela laltltee tr trei ei suntdinmătaseînf ăş ăşurateînfirmetalic. Notă : Coardele despre care vorbeşte Carcassi nu se mai folosesc. În prezent, se întrebuinează coarde din nylon care nu sunt cu nimic mai prejosdeceledinintestinesaum ătase. Toate coardele sunt acordate în cvartă, cu excepia coardei a doua care se acordează înteră marefaă decoardaatreia. Aşezarea Pentru ca chitara să fie inută corect, trebuie ca executantul să se aşeze pe scaun sprijinindu-şi piciorul stâng pe un scăunel, care să aibă înălimea de 10-15 cm., iar genunchiul drept să fie înclinat spre dreapta. Genunchiul stâng rămâne în poziia sa normală. Chitara se aşază cu scobitura ei pe femur, în aşa fel încât partea de dinainte a feei să cadă vertical pe podea. Această poziie oferă instrumen instrumentului tului trei puncte de sprijin,contribuindastfellaperfectaluistabilitate.Mâinilenutrebuies ă fieîncordate. Mânastâng ă Mâna stâng ă sprijină uşor tastiera între degetul mare şi arătător. Vârful degetului mare trebuie să se g ăsească pe partea coardelor groase, sub tastieră, pe care doar o atingeuşor.Degetularătător tor,, mij mijloc lociu, iu, ine inelar lar şimicseaflă lâng ă pri prima ma coa coard rdă (c (cea ea ma maii subire). Mâna stâng ă trebuie lăsată liberă, cotul îndepărtat de trup, urmărindu-se ca palmamâiniisă fieuşorarcuită.Degeteletrebuiesă fiepuin răsfirateîna şafelîncâtele să poată să cadă, asemenea unor ciocănele, pe primele patru intervale. Din această poziie,elecadpeprimeletreicoarde. Mânadreaptă Antebrauldrepttrebuiesă sesprijinepemargineachitarei,aflată întrefaa şi spateleinstrumentului,îndreptulcăluşului.Mânatrebuiesă cadă pecoardeînaşa felîncâtdegetularătător,mijlociu şiinelar, inuteîntr-opoziiesemicurbată,să se afledeasupraprimelortreicoarde.Sunetultrebuieemisînparteadejosarozetei.
-7-
Emiterea Emite rea sunetul sunetului ui Sunetele sunt emise de cele patru degete ale mâinii drepte şi anume : degetul mare, arătător, mijlociu şi inelar. În rare cazuri se folose şte şi cel de-al cincilea deget degetul mic. De obicei, coarda a şasea, a cincea şi a patra, care emit sunete joase, sunt emis em isee cu aj ajut utoru orull de deget getul ului ui ma mare re.. Su Sunet netel elee ce celo lorl rlal alte te tr trei ei co coar arde de pot potfi fi em emis ise, e,în în gam gamee şi fraze melodice, cu degetul arătător şi mijlociu, schimbându-le succesiv la fiecare notă. Degetul inelar participă la interpretarea acordurilor, arpegiilor şi consona consonannelor din patrucinci şi şasenote. Notă : Inelarul poate şi el să participe la interpretarea melodiei la fel ca şi arătătorulsimijlociul. Ca să seobină unsunetbogat şicatifelat,eltrebuies ă fi fiee em emis is ce ceva va ma maii pu pute terni rnicc, însă nu încordat, realizat cu vârfurile degetelor (evitând atingerea coardelor cu unghiile) şi acionânddintr-opoziieperpendiculară faă decoarde. Notă :Întehnicaactuală acântatuluilachitar ă,există pro proced cedeul eul de fol folosi osire re a un ungh ghie iei,i, pr proce ocede deuu fo foart artee de dess ut utililiz izat at şiîndrăgi gitt de ch chititar ariiştitiii sol soliişti. Ace Acest st procedeuimprimă sunetuluichitareiuntimbrupregnant şifrumos. Degetul mare al mâinii drepte trebuie să alunece permanent pe coarda din care emite sunetul şi să se ridice doar atunci când urmează să emită un alt sunet (excepia o reprezintă cazul când coarda asupra căreia acionează degetul este, în acelaşi timp, vibrată de un alt deget). După aceea însă, degetul mare trebuie să emită sunetul coardei, f ără să ating ă vreo altă coardă. De mai multe ori, degetul mare este pus să emită sunetepecoardaatreia şiadoua,iararătătorul, mijlo mijlociul ciul şiinelarul – pecoardaa patra şi a ci cinc ncea ea.. Ca Cazu zuri ri de ac aces estt ge genn ap apar ar ad ades esea ea în ac acor ordu duri ri,, ar arpe pegi gii,i, în pa pasa saje je de te terre, sexte,, octa sexte octave, ve,precum precum şiînfrazemelodice. Acordareachitarei Acordarea chitarei se face cu ajutorul cuielor mecanice ce se află la capătul tastierei. Cu ajutorul lor, coardele pot fi întinse pân ă se obin sunete înalte sau slăbite, până seobin su sunet netee jo joas ase. e.Pr Prim imaa coa coard rdă, apăsată de deg deget etul ul mâ mâin iniiii st stân ângi gi pe in inte terva rvalu lull al cincilea, trebuie să corespundă cu sunetul LA din prima octav ă. Ea trebuie să sune identic cu sunetul LA al diapazonului. După acordarea primei coarde, în raport cu ea, urmează acordarea coardei a doua, care trebuie apăsată pe intervalul al cincilea şi adusă,casă suneînunisoncucoardaadoua,peintervalulalpatrulea,coardaapatrase acordă cu a treia, a cincea cu a patra, a şasea cu a cincea, pe intervalul inter valul al cincilea, după acelaşiprincipiu.
©2008. GRAFOART
-8-
ACORDAJULCHITAREI După acordareachitarei,coardelecorespundurmătoarelorsunete:
DIGITAIA Digitaia iam mâi âini niiidr drep epte te::
-deget -de getul ulm mar are ese sen not otea eazză cu + sau P -degetularătătorsenotează cu . sau i -degetulmijlociusenotează cu . . sau m -degetulinelarsenotează cu . . . sau a
Digitaia iam mâi âini niiist stân ângi gi::
-dege -de getu tullar arătătorsenotează cu 1 -degetulmijlociusenotează cu 2 -degetulinelarsenotează cu 3 -degetulmicsenotează cu 4.
DIGITAIA Numărul poziiilor este acelaşi cu numărul intervalelor de pe tastier ă. Primul deget determin ă şi poziiaîncareseaflă,astfelîncâtcândprimuldegetseafl ă pe pri primu mull int interv erval al îns înseam eamnnă că evorbadepoziia întâi. PORTATIVCUINDICAREANOTELORCUPRINSEÎNPRIMAPOZI IE
Degetelemâiniistângi,indicatepeportativ,corespundintervalelo Degetelemâiniistângi,indicatepeportativ ,corespundintervalelor.r. Coardeleliberesemarchează cu cusem semnu null 0.
EXERCIIIÎNPOZIIAÎNTÂI
-9-
EXERCIIICUDIEZI
EXERCIIICUBEMOLI
©2008. GRAFOART
-10-
