Capitolul I Raul Barlad

Capitolul I: Pozitia geografica a bazinului hidrografic Bârlad

Râul Bârlad sau Tyarantos, asa cum era numit în vechime, constituie o importanta artera hidrografica, un important afluent al Siretului de pe partea stânga. Râul Bârlad îsi are obârsiile în sectorul dealurilor înalte din partea S/V a Podisului Moldovenesc, subunitate a Podisului Bârladului (parte a Podisului Moldovei).( Fig.1 ) Râul Bârlad reprezinta un sistem hidrografic complex, care strabate de la izvoare pâna la varsare doua zone fizico-geografice, izvoraste din zona de deal, iar gura de varsare se regaseste în zona de câmpie. Izvoraste de la o altitudine de 370m si are o panta medie de la izvoare la varsare de 0,138%. Mai precis, izvoraste de pe teritoriul judetului Neamt (comuna Bozieni), intra pe teritoriul judetului Vaslui pe la V, S/V de localitatea Bacesti si paraseste acest judet la sud de satul Crivesti (comuna Tutova), îndreptându-se spre râul Siret, în care se varsa varsa în apropierea satului Calienii Calienii Vechi (comuna Nanesti, judetul judetul Vrancea). Vrancea).

F ig. nr.1. nr.1. Pozitia bazinului hidrografic Bârlad în

cadrul României

Cursul Bârladului este unul neuniform, urmareste un traseu sinuos, unde panta are o valoare redusa, permitând formarea a numeroase meandre. Râul Bârlad se desfasoara între 46º14` latitudine N si 27º40` longitudine E, deschizând un larg culoar morfologic pe o lungime de peste 270 km. Râul Bârlad are un bazin cu o suprafata de 7395 kmp. Valea Bârladului este puternic influentata de conditiile litologice, de structura geologica, de conditiile climatice. De la izvoare spre varsare, râul Bârlad prezinta schimbari de directie, abateri de la structura de monoclin a regiunii regiunii fizico-geografice pe care o traverseaza si de asemenea prezinta abateri de la directia consecventa a retelei

hidrografice.Valea sa se desfasoara cu alternante/portiuni de curs subsecvent si consecvent. Aceste schimbari de directie , cât si forma bazinului Bârlad au la baza atât linia tectonica care se regaseste în regiunea regiunea Bârladului superior, superior, cât si miscarile de torsiune spre  partea S/V a podisului podisului în sectorul inferior inferior (Bacauanu, 1980). 1980). Atât pe partea stânga, cât si pe partea dreapta, râul Barlad prezinta un numar ridicat de afluenti cu dimensiuni reduse, pe dreapta: pâraiele Steunic, Racova, Horoiana, Simila (unita cu Bogdana), Tutova, Pereschevul Mare (unit cu Pereschevul Mic), iar pe stânga pâraiele: Fundatura, Craiesti(cu izvoarele în judetul Neamt), Socovat, Stavnic, Rebricea, Vaslui, Crasna (unita cu Lohan), apoi pâraiele Idrici si Jerovat, Hobana, Bârzona (cu izvoarele în  judetul Galati) . În portiunea, pe care urmez sa o analizez, la statia hidrometrica Vaslui, Bârladul este constituit dintr-o vale cu aspect de uluc depresionar cu portiuni de curs consecvent. Fiind îndiguit, regularizat, valea Bârladului prezinta o albie stabila, nu este constituita din deschideri bruste, praguri (ci prezinta doar coturi cu o raza lunga). Albia minora are latime de 7-10 m, cursul apei nu prezinta schimbari de la un mal la altul. Albia actuala din sectorul orasului Vaslui, unde se gaseste si statia hidrometrica, este o albie artificiala, sapata în 1974, când râul Bârlad a fost îndiguit si regularizat. Prin vechea albie, care trece prin orasul Vaslui, curge pârâul Delea, care conflueaza în partea stânga cu râul Bârlad, în aval de statia hidrometrica. În apropierea statiei hidrometrice Vaslui se regaseste cursul mijlociu al Bârladului. O delimitare a cursului râului Bârlad a fost realizata de catre geograful Al.Obreja (1958) în articolul "Câteva date geomorfologice asupra vaii Bârladului".

Capitolul II : Istoricul statiei hidrometrice

Statia hidrometrica a fost înfiintata la data de 26.02.1947. Mira era amplasata pe malul stâng al râului Bârlad, amonte 50 m pe podul rutier de pe soseaua Vaslui-Bacau. În 1964, concomitent cu modernizarea soselei gara-centru si prin constructia unui nou pod de beton, a fost construita o noua mira la 40 m aval de pod (atunci se formasera doua brate ale râului ) si o constructie constructie de cadru bifilar pentru masuratori de debite. În 1969 a mai fost construita si o cabina de utilaje . În 1979 ca urmare a schimbarii cursului râului se instaleaza o noua mira la 1 km aval de cea veche, la podul CFR Vaslui.

hidrografice.Valea sa se desfasoara cu alternante/portiuni de curs subsecvent si consecvent. Aceste schimbari de directie , cât si forma bazinului Bârlad au la baza atât linia tectonica care se regaseste în regiunea regiunea Bârladului superior, superior, cât si miscarile de torsiune spre  partea S/V a podisului podisului în sectorul inferior inferior (Bacauanu, 1980). 1980). Atât pe partea stânga, cât si pe partea dreapta, râul Barlad prezinta un numar ridicat de afluenti cu dimensiuni reduse, pe dreapta: pâraiele Steunic, Racova, Horoiana, Simila (unita cu Bogdana), Tutova, Pereschevul Mare (unit cu Pereschevul Mic), iar pe stânga pâraiele: Fundatura, Craiesti(cu izvoarele în judetul Neamt), Socovat, Stavnic, Rebricea, Vaslui, Crasna (unita cu Lohan), apoi pâraiele Idrici si Jerovat, Hobana, Bârzona (cu izvoarele în  judetul Galati) . În portiunea, pe care urmez sa o analizez, la statia hidrometrica Vaslui, Bârladul este constituit dintr-o vale cu aspect de uluc depresionar cu portiuni de curs consecvent. Fiind îndiguit, regularizat, valea Bârladului prezinta o albie stabila, nu este constituita din deschideri bruste, praguri (ci prezinta doar coturi cu o raza lunga). Albia minora are latime de 7-10 m, cursul apei nu prezinta schimbari de la un mal la altul. Albia actuala din sectorul orasului Vaslui, unde se gaseste si statia hidrometrica, este o albie artificiala, sapata în 1974, când râul Bârlad a fost îndiguit si regularizat. Prin vechea albie, care trece prin orasul Vaslui, curge pârâul Delea, care conflueaza în partea stânga cu râul Bârlad, în aval de statia hidrometrica. În apropierea statiei hidrometrice Vaslui se regaseste cursul mijlociu al Bârladului. O delimitare a cursului râului Bârlad a fost realizata de catre geograful Al.Obreja (1958) în articolul "Câteva date geomorfologice asupra vaii Bârladului".

Capitolul II : Istoricul statiei hidrometrice

Statia hidrometrica a fost înfiintata la data de 26.02.1947. Mira era amplasata pe malul stâng al râului Bârlad, amonte 50 m pe podul rutier de pe soseaua Vaslui-Bacau. În 1964, concomitent cu modernizarea soselei gara-centru si prin constructia unui nou pod de beton, a fost construita o noua mira la 40 m aval de pod (atunci se formasera doua brate ale râului ) si o constructie constructie de cadru bifilar pentru masuratori de debite. În 1969 a mai fost construita si o cabina de utilaje . În 1979 ca urmare a schimbarii cursului râului se instaleaza o noua mira la 1 km aval de cea veche, la podul CFR Vaslui.

La data de 18.10.1973, în amonte cu 3 km, se constrieste actuala mira, care este amplasata pe malul stâng al râului Bârlad. Placile de mira sunt constituite din duraluminiu,  prinse în cuie pe pe dulapi de lemn si si pe piloti de metal. Fig.nr.2. Plan

de situatie general al statiei hidrometrice Vaslui, râul Bârlad

Fig.n  r .3 Ampl

asarea mirei hidrologi ce Fig.

Stati a hidrometr  ica Vaslui nr.4

Capitolul III: Conditiile fizico-geografice ale formarii scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad

III.1. Rolul conditiilor geologice în formarea scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad

Structura geologica are un rol decisiv în formarea scurgerii apei râurilor din bazinul hidrografic Bârlad, si desi aceasta se încadreaza în categoria factorilor pasivi, cunoaste o remarcabila importanta morfogenetica. Aspectul general si principalele caracteristici morfostructurale ale regiunii din care face parte bazinul hidrografic hidrografic al râului râului Bârlad sunt rezultatul interactiunii interactiunii factorilor interni interni si externi, al geotectonicii, cu numeroase variatii în timp si-n spatiu, al transgresiunilor si regresiunilor marine si a conditiilor fizico-geografice fizico-geografice (al evolutiei subaeriene din pliocen si cuaternar). Modalitatea de actionare a acestor factori s-au aflat în strânsa legatura atât cu materialul asupra caruia s-a actionat - roca, cât si cu modul de dispunere a stratelor -structura. Configuratia actuala s-a desavârsit ca urmare a unei evolutii geologice îndelungate, realizate de la sfârsitul miocenului si care continua si-n prezent.(un rol important avându-l factorii modelatori). Sub raport geologic, valea Bârladului se poate identifica cu 2 arii geostructurale: Platforma Moldoveneasca si Depresiunea Bârladului. Platforma Moldoveneasca, una dintre cele mai vechi unitati ale vorlandului carpatic, este constituita dintr-un soclu cristalin  precambrian, de natura podolica si dintr-o cuvertura sedimentara cutata, cu grosimi ce cresc spre partea sudica a regiunii. Din profilele naturale si forajele existente s-a constatat ca formatiunile geologice de la suprafata sunt alcatuite din depozite pliocene si cuaternare. Meotianul si dacianul, care apar la suprafata sunt formate din nisipuri, argile si marne, "având peste tot la baza un orizont de cinerite andezitice, care constituie un reper important în stratigrafia acestei regiuni"(P. Jeanrenaud,1971). Levantinul este constituit din pietrisuri si nisipuri, iar cuaternarul, din loessuri (luturi loessoidale), deluvii de panta, aluviuni. În concluzie, regiunea râului Bârlad este alcatuita dintr-o succesiune de roci argilonisipoase, cu intercalatii de pietrisuri si gresii. Astfel, încercarea de gasire a unor tipuri ti puri clasice litologice - cu exceptia celui argilos - se poate face numai pentru pentru areale reduse . În general, aspectul petrografic al regiunii, preponderant acumulativ si permeabil, este legat de conditiile climatice si este în strânsa legatura cu factorii externi, interni, care genereaza un relief sculptural. Predominarea (abundenta) rocilor moi, preponderent argilo-nisipoase (ale cuverturii neogene) determina determina un relief cu cu altitudini reduse, care care prezinta interfluvii larg boltite, vai cu  pante domoale domoale si sesuri dezvoltate, dezvoltate, versanti modelati modelati de alunecari (Bacauanu, (Bacauanu, 1980). 1980).

O alta forma dominanta de relief, specifica zonelor mai joase de relief - ca de ex. în cadrul vailor, la contactul dintre diferite trepte de relief, la schimbarile de pante - este relieful de acumulare. Daca tinem cont de frecventa si repartizarea geografica a proceselor si a formelor, observam ca relieful de acumulare se afla în strânsa legatura cu relieful sculptural, sau este subordonat acestuia, apartinând de asemenea sistemului de modelare fluviatil si deluvial. Acest tip de relief este reprezentat prin terase, sesuri, glacisuri, etc. Râul Bârlad poseda un complex de terase, totalizând un numar de 7 terase: cu altitudinea de la 3 pâna la 195 m. În cursul mijlociu al Bârladului, în apropiere de orasul Vaslui, terasa are o altitudine relativa între 10-20m, fiind alcatuita din pietrisuri, nisipuri. Structura geologica proprie acestei regiuni determina aparitia a numeroase forme de relief structurale, ca de ex. a cuestelor, precum si a diversitatii tipurilor de vai ( 111d35b consecvente, subsecvente). Valea râului Bârlad este caracterizata în desfasurarea sa de un curs consecvent în  partea (cursul) superioara, urmat de unul subsecvent . Unii geografi au considerat ca aceste abateri/schimbari de directie de la cursul consecvent la cel subsecvent ar avea la baza unele tulburari de ordin tectonic. Râul Bârlad  prezinta în cursul mijlociu un caracter subsectent, ceea ce desemneaza dezvoltarea retelei hidrografice, ca urmare a extinderii si a adâncirii sale, a captarii si a altor fenomene. Evolutia vailor subsecvente, cu o orientare mai mult sau mai putin apropiata de directia V/E, este legata de formarea/aparitia versantilor de tip cuesta, caracteristica structurii monoclinale. Directia vaii Bârladului este explicata de D.Paraschiv prin unele caracteristici tectonostructurale, caracteristice Moldovei extracarpatice: Platforma moldoveneasca are vai cu orietarea NV-SE, conform înclinarii initiale a stratelor. Depresiunea Bârladului dispune de vai derivate spre V, în sensul afundarii acestei unitati spre regiunea pericarpatica (Bacauanu, 1980). Tot pe baza elementului tectonic pot fi puse in evidenta unele deformari în profilul longitudinal al teraselor acestui râu, sau cu adâncirea vailor, ca urmare a ridicarilor locale sau cu schimbarile de directie. si astazi, valea Bârladului se regaseste sub influenta miscarilor  pozitive. Conform cu harta miscarilor verticale ale scoartei terestre de data recenta, valorile actuale scad de la 2 la -1 mm/annual (R.Ciocardel, Al Esca, 1966). De-a lungul evolutiei geologice, miscarile tectonice existente, evidentiate în regiunea râului Bârlad, au avut un caracter diferentiat, manifestându-se atât în structura de ansamblu, cât si-n configuratia morfogenetica a regiunii.

F ig. nr . 5.

Harta geologica a României pentru bazinul hidrografic Bârlad

III.2.Rolul reliefului în formarea scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad

III.2.1.Caracteristici morfologice

Particularitatile morfologice se refera la aspectul pe care-l îmbraca relieful unei regiuni. Dupa cum am mai mentionat, înfatisarea generala a reliefului deriva din alcatuirea geologica a acestei regiuni, care a deteminat o diferentiere a activitatilor modelatoare a factorilor externi. Astfel, relieful creat sub actiunea agentilor externi, poate fi considerat ca un relief morfosculptural, in timp ce relieful generat de agentii interni-relief morfostructural. Daca luam in considerare aspectele morfologice ale regiunii, constatam frecventa/prezenta majoritara a formelor sculpturale si structurale, însotite "de suprafete restrânse de acumulare"(Bacauanu, 1980). Regiunea în care se desfasoara cursul râului Bârlad, se prezinta ca un ansamblu de dealuri înalte, care au aspectul unor plaiuri usor ondulate la partea superioara; de asemenea  prezinta platouri structurale, care sunt flancate de numeroase cueste, de dimensiuni variabile, care se prezinta sub forma unor aliniamente întinse pe zeci de km. Ca de ex: coastele din lungul vaii Bârladului superior, din lungul Racovei, Vasluiului, Lohanului. Procentual, daca avem în vedere particularitatile morfogenetice ale reliefului, constatam prezenta în proportie de 80% a formelor sculpturale si structurale, restul de 20% fiind reprezentat de supafetele de acumulare. Relieful de acumulare are o larga raspândire în zonele joase, de-a lungul luncilor, care au latimi reduse (1,5 -3 km). Acesta este un relief care se mentine umed o lunga  perioada de timp, fiind supus frecvent inundatiilor. De-a lungul vailor Racova, Vaslui, Crasna s-au format lunci cu latimi mici, a caror evolutie este influentata de aportul coluvio-proluvial al versantilor. Acest lucru este cât se poate de evident, îndeosebi în sectorul colinar în cazul regiunilor, care au o structura argilo-nisipoasa, în care se manifesta procese active de supraînaltare a albiilor si care determina o îmbatrânire prematura a retelei hidrografice. Relieful de acumulare se afla în strânsa legatura cu relieful sculptural, cele doua tipuri de relief apartinând sistemului de modelare fluviatil si deluvial. Relieful sculptural, care prezinta contururi domoale si altitudini coborâte, este rezultatul atât a structurii petrografice: roci moi, cu stabilitate mica în prezenta apei, cât si a elementului climatic. Orice unitate de relief: culmi, platouri interfluviale, fiecare versant poarta amprenta unei modelari externe deosebit de active. Desi elementul geologic influenteaza vizibil orientarea si aspectul acestora, cele mai numeroase trasaturi se datoreaza proceselor

geomorfologice. Dintre formele de relief cu o mare raspândire în aceasta regiune, care sunt rezultate în urma desfasurarii proceselor geomorfologice enumeram: alunecari de strate, râpe de diverse marimi, rigole formate de siroire si din actiunea torentiala a apelor provenite din  ploi sau primavara din topirea zapezilor. Principalele procese geomorfologice care afecteaza aceste regiuni impresioneaza atât  prin amploarea si dinamica lor, cât si prin consecintele negative asupra agriculturii. Dintre aceste procese enumeram: deplasarile de teren, eroziunea torentiala,  pluviodenudatia si ablatia, care pot actiona fie separat fie conjugat, intensitatea si frecventa lor variind în functie de particularitatile diverselor sectoare. Asemenea procese geomorfologice sunt prezente nu numai pe versantii cu cueste, ci si pe versantii de vale, ca urmare a defrisarii excesive /abuzive a padurilor, a practicarii irationale a agriculturii. Pe cuesta Bârladului superior si mediu se constata cele mai numeroase deplasari de teren, alunecari ale solului. Factorii care contribuie la modelarea reliefului sub actiunea agentilor deluviali, sunt: clima, vegetatia, activitatea umana. Climatul temperat-continental cu nuante excesive, caracterizat prin mari variatii termice si mai ales, printr-un regim foarte neuniform al precipitatiilor, contribuie din plin la  pregatirea si declansarea proceselor de versant.(V. Bacauanu, 1980). Temperatura medie anuala 9-10º C, alternanta perioadelor secetoase si perioadelor ploioase (ploile torentiale), frecventa îngheturilor si a dezgheturilor se reflecta în ritmul si intensitatea proceselor de versant, determinând accelerarea dezagregarii si afânarea rocilor de suprafata, conditionând în final dislocarea si deplasarile de teren. Rolul cel mai important care sta la baza declansarii si desfasurarii proceselor geomorfologice îl are umiditatea accentuata, prezenta apei în exces. Apa poate proveni atât din precipitatiile directe sau primavara prin topirea zapezilor, cât si din unele surse subterane freatice. Acestor factori declansatori li se mai adauga si învelisul de sol, lipsit de covorul vegetal. Procesele geomorfologice sunt conditionate, întretinute în desfasurarea lor de elemente morfometrice, ca de ex.: densitatea si adâncimea fragmentarii reliefului (energia reliefului), de geodeclivitate, de tendinta continua de realizare a profilului de echilibru al talvegurilor si a versantilor, de extindere a bazinului hidrografic. III.2.2.Caracteristici morfometrice

Trasaturile morfometrice sunt legate de elementele cuatificabile, ce rezulta în urma unor masuratori directe (altimetria, fragmentarea reliefului, energia de relief, declivitatea). Astfel, fragmentarea reliefului va avea valori mari în regiunile de unde râul Bârlad izvoraste , iar în zonele de câmpie - unde desfasoara un curs subsecvent, va avea valori mai mici, subunitare. Cât despre fragmentarea orizontala a reliefului, care este calculata pe baza latimii interfluviilor, respectiv a intervalului situat între 2 cursuri de apa, acesta are valori cuprinse între 700-900 m. Fragmentarea orizontala are valori mai reduse în partea N a cursului, si mai accentuate spre partea sudica, pe masura ce latimea medie a interfluviilor creste, fragmentarea orizontala înregistrând valori de la 900-1100 m.

Distributia înaltimilor în aceasta regiune este destul de echilibrata. Acest lucru se  poate observa si pe ansamblul Podisului Bârlad, în sensul ca regiunea de unde izvoraste râul Bârlad (zona de deal) pâna la contactul cu zona de câmpie e caracterizata prin altitudini în jur de 370 m, iar odata cu intrarea in zona de câmpie, altitudinile ajung pâna la 145 m.(la est de Bacesti, în lunca Bârladului). Altitudinile cele mai coborâte, de pe axul vaii Bârladului descresc din amonte spre aval (Bacauanu, 1980): se înregistreaza 126 m la Negresti si 50 m la confluenta BerheciBârlad. Valorile cele mai mici sunt înregistrat în lunca Bârladului, aceste valori sunt influentate de constitutia petrografica. Altitudinea are valorile maxime spre izvoarele pârâului Racova.(463m). . Altitudinea Tabel n r .1 

maxima absoluta si latimea albiei in km la nivelul bazinului

Bârlad Cât despre energia de relief Bârlad 126 1,5 caracteristica Bârlad 95 3-4 vailor râurilor, se Bârlad 70 2 aprecieaza ca valorile medii au valori de 100-150 m. Valorile maxime, ce depasesc 200 m, se înregistreaza în cursul mijlociu al vailor Racova,Vaslui, Crasna . Localitate Negresti Vaslui Bârlad

Râul

Alt. max.abs.

Latime albiei în km

Geodeclivitatea reprezinta unghiul fata de orizontala a unei suprafete topografice . Valorile geodeclivitatii sunt diferentiate pe trepte de relief, fiind mai mari în regiunile mai înalte si mai mici - cu cât relieful scade în altitudine. Geodeclivitatea se calculeaza în grade sau procente. Caracteristic acestei regiuni, geodeclivitatea are valori modeste, care se mentin în jurul a 3°, sau pe cuprinsul platourilor si a culmilor interfluviale - ajung la valori mai mici de 3º, iar în cazul versantilor cu o orientare conform cu structura se înregistreaza valori de 5º. III.3. Conditiile climatice din bazinul hidrografic Bârlad si rolul lor în formarea scurgerii

III.3.1. Factorii genetici ai climei in bazinul hidrografic Bârlad

Aspectele legate atât de pozitia geografica a bazinului Bârlad în partea estica a României, si-n Europa estica, cât si de particularitatile suprafetei active influenteaza categoric evolutia elementelor climatice cu un rol important în formarea scurgerii din acest  bazin. Clima acestei regiuni, ca de altfel a oricarei zone de pe suprafata pamântului, deriva din interactiunea factorilor climatogeni: factorii radiativi - "sursa energetica principala a  proceselor si a fenomenelor meteorologice si climatice" (Larion , 2004); factorii dinamici circulatia generala a maselor de aer; factorii fizico-geografici, la care se mai adauga influenta din ce în ce mai accentuata a activitatii antropice . Factorii radiativi. Radiatia solara reprezinta cel mai important factor climatogen care

influenteaza

toate

fenomenele

sau

elementele

climatice. Acest

parametru

depinde de un complex de factori: de pozitia latitudinala, de regimul nebulozitatii, de opacitatea atmosferei, de unghiul de incidenta al razelor solare cu suprafata topografica. Având în vedere pozitia râului Bârlad în România în jurul paralelei de 46º39' lat. N, radiatia primita prin intermediul soarelui înregistreaza o valoare medie, ceea ce determina un climat de tip temperat. Radiatia solara globala receptionata de aceasta regiune are valori medii cuprinse între 117/118 kcal/cmp/an, dar în functie de caracteristicile suprafetei active mai apar diferentieri importante ale regimurilor diurne, anotimpuale, sezoniere, anuale. Variatia anuala a radiatiei solare globale e conditionata, în principal, de cresterea în durata a zilelor. Astfel, radiatia solara e în continua crestere începând din luna ianuarie, când atinge valori de 3,5 kcal/cmp/luna pâna în luna iulie, când radiatia solara depaseste 15 kcal/cmp/luna (ziua =15h55min). Începând din luna august pâna în decembrie, pe masura micsorarii zilei si a frecventei sistemelor noroase, radiatia solara lunara înregistreaza valori de 4 ori mai reduse ca în luna iulie, valorile acesteia fiind în jur de 3kcal/cmp/luna. Factorii fizico-geografici - se

cuatifica /concretizeaza prin comportamentul suprafetei reliefului terestru, motiv pentru care factorii în cauza sunt grupati si sub denumirea de suprafata subiacenta activa. Cele mai importante componente geosistemice, care intervin prin anumite  particularitati, modificând energia solara si dinamica atmosferei înainte de formarea trasaturilor climatice sunt: alcatuirea geologica, relieful, hidrografia, vegetatia, solul si activitatea antropica. Alcatuirea geologica prezinta un rol slab evidentiat, activitatea antropica punându-si amprenta pe suprafata bazinului. Relieful prezinta cel mai important rol dintre factorii fizico-geografici. Relieful, prin  particularitatile morfografice, gradul de fragmentare, altitudine diferita, înclinarea si orientarea versantilor intervine în delimitarea principalelor elemente climatice în zona  bazinului Bârlad. Versantii cu expozitie S, S/V si V primesc o cantitate mai mare de caldura decât cei cu expozitie nodica. De asemenea la contactul dintre bazinul Bârlad si versantii opusi directiei dominante a vânturilor, se produc usoare procese de foehnizare a aerului la coborâre. În anotimpurile de tranzitie, în regiunea bazinului Bârlad, ca urmare a umiditatii sporite se manifesta inversiuni termice semnificative, însotite de bruma si înghet, ce se produc toamna - mai devreme cu 10-15 zile si primavara - mai târziu pe lunci si vai. Vegetatia - poate fi considerata ca a doua suprafata activa, care intervine în transformarea radiatiei solare în caldura (peste 80% din energia solara), retine aproximativ 20% din precipitatiile atmosferice sub forma de precipitatii. Spre deosebire de vegetatia ierboasa, vegetatia arborescenta are un rol pregnant în modificarea elementelor climatice. Predominanta zonelor agricole si prezenta unor precipitatii reduse determina în aceasta

regiune o evapotranspiratie mai redusa, scaderea umezelii relative a aerului si ca urmare un aer mai uscat. Suprafetele acvatice sunt elemente importante ale suprafetei active, suprafetele acvatice contribuind la modificarea climatului local. Suprafetele acvatice afecteaza stratul inferior al aerului, suprafata acvatica detine o caldura specifica mare, capacitate calorica mare, rugozitate mica. Solul influenteaza clima prin valoarea albedoului, respectiv prin capacitatea de reflectare a razelor solare datorita culorii pe care acestea o au (Bacauanu, 1980). Solurile umede (hidrisolurile) din regiunea râului Bârlad prezinta un comportament termic diferit, detinând caldura specifica mare, încalzindu-se mai putin. Activitatile antropice pot fi considerate ca principale cauze ale schimbarii topoclimatului din anumite zone, evidentiate prin anumite dezechilibre naturale. Defrisarea accentuata a padurilor are ca efect cresterea vitezei vântului, cresterea temperaturii aerului. Factorii dinamici

Conditiile climatice din regiunea râului Bârlad sunt determinate de circulatia generala a maselor de aer, care genereaza variatii neperiodice ale vremii. Centrii barici sunt responsabili de dirijarea întregii circulatii atmosferice, influentând schimbarile starilor de vreme si clima, care activeaza la nivelul întregului continent Europa (Bojoi, 1999). Principalii centri barici care-si exercita influenta asupra regiunii bazinului Bârlad sunt: anticiclonul Azorelor, ciclonul islandez, anticiclonul siberian si ciclonii mediteraneeni. Anticiclonul Azorelor este un centru baric cu origine dinamica, ocupând o grosime foarte mare a troposferei de mijloc. Acest centru baric cunoaste frecventa cea mai mare în lunile de vara (iunie, iulie, august), antrenând mase de aer umed, generând instabilitate atmosferica si precipitatii, iar frecventa cea mai redusa se înregistreaza în lunile noiembrie martie, generând mase de aer cald si umed. Ciclonul islandez este o formatiune barica permanenta, formata în Atlanticul de N, având o activitate pulsatorie cu anticiclonul Azoric. Iarna isi extinde aria de influenta, iar în timpul verii slabeste în intensitate. Acest tip de circulatie e raspunzatoare de instabilitatea atmosferica: de producerea precipitatiilor atmosferice, de cresterea umiditatii aerului. Anticiclonul siberian - reprezinta o formatiune barica cu caracter semipermanent, care se manifesta doar în timpul iernii deasupra Eurasiei, ca urmare a racirii intense a suprafetelor continentale acoperite cu zapada. Acest câmp baric se caracterizeaza prin stabilitate atmosferica pe fondul unui cer senin, prin temperaturi scazute si lipsa precipitatiilor. Ciclonii mediteraneeni - sunt formatiuni barice semipermanente, care se formeaza în  bazinul vestic si central al Marii Mediterane. Starile de vreme determinate de actiunea acestor cicloni depind de contrastul termic existent si de caracteristicile fizico- geografice locale, ei antrenând spre teritoriul românesc mase de aer cald si umed. (Daniela Larion, 2004).

În a doua jumatate a verii (luna august) ciclonii mediteraneeni încarcati cu umezeala, antrenati într-o miscare retrograda, determina precipitatii cu caracter torential, care afecteaza uneori si zona bazinului Bârlad. La contactul dintre masele de aer umede, ajunse în bazinul Marii Negre, cu aerul rece de deasupra uscatului euroasiatic, determina în anotimpul de iarna  producerea unor furtuni violente sub forma de viscole însotite de intensificarea vântului(crivat). Aportul maselor de aer de diferite origini care influenteaza circulatia atmosferica în regiunea Vasluiului a fost analizata de doamna Larion în lucrarea sa "Clima Municipiului Vaslui". Masele de aer cu frecventa cea mai ridicata, aproxomativ 25%, care afecteaza regiunea râului Bârlad sunt cele de origine polara (N, N/E,E), imprimând vremii un caracter secetos, calm. Masele de aer provenite din NV induc o stare de umezeala si de racire a vremii, având o frecventa multianuala de 22,1%. Cea mai mica frecventa este determinata de masele de aer provenite dinspre S/V si V, care sunt mase de aer calde, umede. Masele de aer provenite dinspre S,SE, de origine tropicala au cea mai mare frecventa iarna: 27,1%. Analiza tuturor elementelor climatologice va scoate în evidenta rolul deosebit pe care circulatia atmosferica îl are în crearea unei variabilitati neperiodice a acestora si, astfel în generarea unor situatii extreme care difera foarte mult de conditiile climatice medii" (Larion, 2004).

III.3.2. Analiza elementelor climatice În vederea analizarii elementelor climatice au fost folosite datele provenite de la statiile meteorologice din judetul Vaslui: în special de la statia meteorologica Vaslui si partial de la Bârlad si Negresti. Datele strânse au fost corelate cu datele existente în literatura de specialitate pentru a fi evitate erorile de calcul.

III.3.2.1.Temperatura aerului Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, înregistrând un grad ridicat de variabilitate în timp si în spatiu, prezentând variatii anuale, sezoniere, diurne, lunare, cât si diferentieri latitudinnale si altitudinale. Temperatura aerului este influentata semnificativ de un complex de factori: de energia calorica primita de la soare, de circulatia maselor de aer, de factorii fizico-geografici. Factorii fizico-geografici sunt reprezentati de: relief, factorul biotic, hidric, alcatuirea geologic, solul. Repartitia geografica a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului în cadrul  bazinului hidrografic Bârlad este relativ organizata cu tendinte de uniformitate atât în regiunile de câmpie, cât si-n cea de deal, izotermele caracteristice înglobând între ele areale extinse. Izoterma caracteristica bazinului Bârlad este cea de 9º si limiteaza partea centrala si sudica a Câmpiei Moldovei, Valea Prutului, Depresiunea Husi si Valea Siretului în zona latitudinii de 47º N.

Temperatura medie anuala scade constant de la sud spre nord si în altitudine. Astfel, în regiunea bazinului Bârlad, pentru aceeasi perioada de observatie, temperatura medie anuala are valori scazute în partea N/V a bazinului, înregistrate la statia meteorologica Negresti si valori mai ridicate în partea sudica a bazinului, înregistrate la statia meteorologica Bârlad.

Fig.

nr. 6. Temperatura

medie(T°C) lunara si anuala la statiile meteorologice de-a lungul bazinului Bârlad pe perioada 1896-1998 Temperatura medie anuala scade constant . Diferentele de temperatura între regiunea N/V si cea S sunt determinate de scaderea temperaturii de la sud la nord, dar si de diferentele de altitudine (de aproximativ 200 m): râul Bârlad izvoraste din zona de deal de la o altitudine de 370 m, iar în dreptul statiei hidrologice Vaslui ajunge la o altitudine de 97m. Pe  baza datelor strânse în perioada 1896-1998, temperatura medie multianuala înregistrata în  bazinul Bârladului a fost de 9,3º C. Regimul anual al temperaturii aerului înregistreaza aceleasi caracteristici la statiile meteorologice din bazinul hidrologic Bârlad, regimul anual având valori maxime în luna iulie (între 20,0º - la statia meteorologica Negresti si 20,9º la statia Bârlad ) si valori minime în luna ianuarie (între -3,7º la statia meteorologicaVaslui si -3,0º la statia Bârlad). În prima jumatate a anului, din luna februarie pâna-n luna iulie, temperatura aerului este în continua crestere, diferentele interlunare fiind pozitive, iar în cea de-a doua parte a anului, din a doua parte a lunii august si pâna-n ianuarie, temperatura aerului scade continuu, diferentele interlunare fiind negative. În luna ianuarie se înregistreaza temperaturile cele mai reduse, fiind în medie de 3,5ºC, ca urmare a radiatiei solare reduse, a alternantei invaziilor cu aer rece continental adus de anticiclonul siberian, scandinav, cu cel cald /umed adus de ciclonii mediteraneeni. În luna iulie, cea mai calda luna a anului, radiatia solara atinge valori maxime, determinând la nivelul întregului bazin al râului Bârlad temperaturi medii de 21,2ºC pentru  perioada 1989-1998 cu o crestere cu 0,3ºC fata de perioada 1956-1965.

Amplitudinile medii anuale exprima contrastul de temperatura între iarna si vara, evidentiind gradul de continetalism (Bojoi, 1999). Amplitudinile medii anuale cresc din partea vestica spre partea estica a bazinului Bârlad. La statia meteorologica Vaslui, amplitudinile medii anuale înregistreaza valori de 25,2ºC. Variatia în timp a temperaturii aerului e marcata si de valorile extreme absolute. Media maximelor termice (zilnice) înregistrate la statia meteorologica Vaslui în perioada 1989-1998 e de 35,0º, cu o crestere cu 0,2ºC fata de perioada 1956-1965. Temperatura minima absoluta înregistrata la statia Vaslui este de -31,8ºC (ianuarie 1963). În perioada rece a anului, scaderea temperaturii aerului sub 0º, sub impulsul invaziei maselor de aer rece de origine scandinavica si euroasiatica determina producerea fenomenului de inghet. Analiza temperaturii minime zilnice în cadrul statiei meteorologice Vaslui scoate în evidenta ca data medie de producere a inghetului de toamna se realizeaza pe 14 octombrie si data ultima de producere a inghetului este pe 22 aprilie. Tabelu l nr .2.  Data

primului si ultimului înghet înregistrata la statia meteorologica

Vaslui Caracteristica

Data medie

Data cea timpurie

mai Data cea mai târzie

Primul înghet Ultimul înghet

14 octombrie 22 aprilie

14 septembrie 23 martie

19 noiembrie 22 mai

Durata medie a perioadei fara fenomene de înghet e de 184 zile, în timp ce maximul  poate atinge 229 zile, iar minimul 118 zile. (Daniela Larion, 2004).

F ig. nr. 7 . Fenomenul de înghet la statia hidrometrica Vaslui

Fig.

nr.

Fenomenului de înghet la statia hidrometrica Vaslui 8.

III.3.2.2 .Umezeala aerului

Umezeala aerului reprezinta un parametru important care influenteaza într-o mare masura caracterele climei, ca de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, bilantul radiativcaloric. Umezeala aerului se modifica în timp, fiind invers proportionala cu temperatura aerului si direct proportionala cu continutul în vapori de apa al aerului . În regiunea bazinului Bârlad, umezeala aerului deriva din sursele umiditatii atmosferice la nivelul continentului european (Oc.Atlantic, Marea Mediterana, Marea Neagra, Oceanul Arctic) prin evapotranspiratia apei de pe suprafata bazinului Bârlad si prin evapotranspiratie.

III.3.2.3.Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui Prin caracteristicile sale, nebulozitatea influenteaza regimul unor elemente climatice, ca de exemplu: durata de stralucire a Soarelui, precipitatiile atmosferice, temperatura suprafetei solului. Mediile anuale ale nebulozitatii atmosferice în regiunea bazinului Bârlad au valori cuprinse între 6,7 cu o tendinta de crestere cu 0,4 zecimi pentru perioada 1956-1965.

Anotimpul Zile senine % Iarna Primavara Vara Toamna

7,2 9,5 19,2 14,7

8,0 10,5 20,9 16,2

zile acoperite 43,5 31,9 15,2 27,2

% 48,3 34,5 16,5 29,9

zile noroase 39,3 50,6 57,6 49,1

% 43,7 55,1 62,8 53,9

Tabel nr . 3. Nebulozitatea (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (1956-1998)

Fig. nr.

 Nebulozitatea 9  (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (19561998))

  Numarul si frecventa (%) medie anotimpuala a zilelor senine, acoperite, F ig. nr.10  noroase la Vaslui(1961-1998)

 Nebulozitatea lunara are valori reduse la sfârsitul verii si începutul toamnei ca urmare a predominarii activitatii anticiclonale (valorile insolatiei înregistreaza valori ridicate) si valori ridicate iarna determinate de ciclonii mediteraneeni. Maximul de nebulozitate din luna decembrie coincide cu frecventa maxima a norilor stratiformi, iar minumul din vara coincide cu frecventa mare a norilor cumiliformi.  Numarul mediu multianual de zile senine în regiunea bazinului Bârlad este de 50,6, iar cel al zilelor acoperite este de 117,8 .

La nivelul întregului bazin al râului Bârlad, durata de stralucire a Soarelui cunoaste valori de circa 2040 h /an cu anume variatii de la un an la altul în functie de caracteristicle dinamicii atmosferei, de conditiile fizico-geografice. Durata de stralucire a Soarelui înregistreaza valorile cele mai ridicate la statia meteorologica Vaslui (2090h/an), iar cele mai reduse valori sunt înregistrate la statia meteorologica Negresti (1960h/an) situata mai la nord. Durata de stralucire a Soarelui varieaza în functie de durata zilei si de variatia nebulozitatii. În cursul anului, valorile maxime ale duratei de stralucire a Soarelui înregistreaza în luna iulie 280-300h, aceasta justificându-se pe baza nebulozitatii atmosferice reduse, a fractiei de insolatie, atingând de asemenea valorile maxime. Durata de stralucire a Soarelui înregistreaza valori mai reduse în luna decembrie 67-75 h, când nebulozitatea este maxima.

III.3.2.4.Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice reprezinta principala sursa de alimentare a suprafetelor acvatice de suprafata si subterane din bazinul hidrografic al râului Bârlad. Distributia spatiala a precipitatiilor în cadrul bazinului Bârlad este influentata de caracteristicile reliefului. Caracteristicile reliefului se impun prin diferentele de altitudine, dispunerea în trepte a reliefului, acestea determinând o zonalitate verticala a precipitatiilor evidentiata atât la nivelul cantitatilor medii anuale, cât si în regimul lunar si anotimpual. Anotimp

Iarna

Primavara

Vara

Toamna

Anual

Suma precipitatiilor % din cantitatea anuala

93,3

143,4

201,1

121,1

558,7

16,7

25,6

36,0

21,7

100

Analiza datelor pluviometrice înregistrate la statia meteorologica Vaslui pe perioada 1956- 1998 indica o medie plurianuala a precipitatiilor de 558,9 mm, pentru aceasta perioada evidentiindu-se variatii însemnate ale cantitatilor de precipitatii. medii anotimpuale atmosferice (mm) înregistrate meteorologica Vaslui pentru perioada 1896-1998(dupa Larion, 2004) Tab.

nr.4 Cantitati

la

statia

Valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice tind sa creasca în general în luna ianuarie sau februarie pâna în luna iunie, dupa care descresc pâna-n ianuarie. În perioada calda a anului, respectiv în lunile aprilie-septembrie, se înregistreaza cele mai ridicate valori ale precipitatiilor, acestea totalizând ¾ din cantitatea medie anuala (430,4mm). Surplusul de precipitatii se datoreaza fie advectiei maselor de aer umed si instabil ce vin dinspre Oc.Atlantic, fie convectiei termice locale sau celei frontale, care tine de ciclonii dezvoltati deasupra Marii Mediterane.

În sezonul rece, respectiv în intervalul octombrie-martie se înregistreaza cele mai reduse valori ale precipitatiilor sub ¼ din cantitatea medie anuala (128,5mm) din cantitatea medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare, dar si pe fondul reducerii proceselor convective). În cursul unui an, cantitatile de precipitatii înregistreaza variatii însemnate de la o luna la alta, cele mai mari diferente evidentiindu-se între lunile iunie-iulie (22,7 mm), iar cele mai mici diferente sunt caracteristice lunilor noiembrie-decembrie(0,5mm). I-II

II-III

III-IV

IV-V

V-VI

VI-VII

VII-VIII

-2,6

4,7

17,2

11,8

21,4

-22,7 -1,9

VIII-IX

IX-X

X-XI

XI-XII

XII-I

-14,2 -2,1

-6,7

-0,5

-4,1

Tabel nr. 5 Diferentele dintre cantitatile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice

înregistrate la statia meteorologica Vaslui (dupa Larion, 2004)

În scopul analizei regimului anual al precipitatiilor atmosferice neinfluentat de inegalitatea duratei lunilor, am calculat indicele pluviometric lunar K, folosind formula de calcul Angot: K=p*365/p*n în care p= este cantitatea de precipitatii cazuta în luna respectiva P= este cantitatea anuala a precipitatiilor  N=este numarul de zile din luna respectiva ( Daniela Larion, 2004) Valorile acestui indice arata cât de ploioasa este fiecare luna.Valoarea indicelui  pluviometric este subunitara în lunile de vara: iunie(1,80), iulie (1,27), august (1,22) si la sfarsitul primaverii: în luna mai (1,29) când cantitatea de precipitatii cazuta ajunge la 5075mm. Valorile subunitare se înregistreaza în intervalul octombrie-martie, cea mai secetoasa luna fiind luna ianuarie (0,64). Pe baza datelor furnizate de la statia meteorologica Vaslui se constata ca cea mai ridicata cantitate lunara de precipitatii s-a înregistrat în luna august 1972, fiind de 207,9 mm, reprezentând 24% din cantitatea totala de precipitatii cazute în anul respectiv.

F ig. nr.11   Regimul anual al precipitatiilor atmosferice la

 statiile meteorologice din bazinul Bârladului (dupa I. Minea si colab , 2007)

Cantitatea minima absoluta lunara 0,2 mm s-a înregistrat în luna martie 1990, reprezentând 0,05 % din cantitatea totala de precipitatii înregistrata în anul respectiv. La nivelul bazinului Bârlad, anii cei mai ploiosi au fost (dupa numarul lunilor ploioase mai mare ca 6 ): 1963 (8 luni ploioase), 1971(7 luni), 1993(6 luni). Iar anii cei mai secetosi (dupa numarul lunilor lipsite de precipitatii mai mare ca 9) au fost anii: 1967 (10 luni), 1969(10 luni), 1985, 1989. Utilizând criteriul Hellmann au fost încadrati din punct de vedere pluviometric anii din  perioada: ianuarie 1956 - decembrie1998, fiind analizate 516 luni, în functie de abaterea fata de media multianuala a cantitatii de precipitatii cazute. Cantitatile maxime de precipitatii cazute în 24 h, în arealul bazinului Bârlad, sunt generate de procesele termoconvective, manifestându-se în special în lunile de vara. Cea mai ridicata valoare ale cantitatilor de precipitatii cazute în 24h s-a înregistrat în ziua de 28 iulie 1980 si semnifica 54% din cantitatea totala a precipitatiilor din luna respectiva (161,5 mm). Anul N P S Anul N P S Anul N P S

1956

1957

1958

1959

1960

1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

1968

1969

1970

4 8

2 3 7

5 7

2 4 6

4 8

3 2 7

1 5 6

1 3 8

1 3 8

3 4 5

1 5 6

2 10

2 3 7

4 4 4

3 4 5

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

5 7

1 5 6

4 8

3 3 6

2 2 8

1 6 5

4 8

3 3 6

2 4 6

8 4

3 3 6

3 3 6

2 2 8

2 5 5

2 1 9

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1 1 10

2 2 8

1 7 4

3 9

2 1 9

2 4 6

1 2 9

2 6 4

3 1 8

2 2 8

5 3 4

2 4 6

1 4 7

. Frecventa anuala a lunilor normale, ploioase si secetoase(dupa Daniela Tabelul nr. 6   Larion, 2004)

Cele mai reduse valori lunare de precipitatii cazute timp de 24h sunt înregistrate pe fondul unor activitati anticiclonale persistente la nivelul întregii tari. În regiunea bazinului Bârlad, cantitatile de precipitatii scad din vestul spre estul si din regiunile înalte spre cele  joase ale bazinului. În general, în timpul unui an în regiunea bazinului Bârlad se înregistreaza în medie 154 zile cu precipitatii lichide.

III.3.2.5.Stratul de zapada  Ninsoarea este caracteristica intervalului de timp în care temperatura în stratul inferior al atmosferei are valori sub 0ºC, ninsoarea reprezentând o sursa importanta pentru sol în anotimpul rece.

Din prima decada a lunii octombrie si pâna-n ultima decada a lunii mai, în cadrul  bazinului hidrologic al râului Bârlad pot exista conditii de formarea a stratului de zapada cu diferite grosimi.  Numarul mediu multianual al zilelor cu ninsoare este de 27,3, dupa analiza de la statia meteorologica Vaslui din perioada 1896-1998. În cursul anului, cele mai ridicate grosimi ale stratului de zapada se înregistreaza în  prima decada a lunii februarie(9,0) . Lunile care prezinta valorile cele mai mici ale numarului de zile cu ninsori sunt lunile octombrie(0,4) si aprilie(0,5). Valorile cele mai mari ale grosimii stratului de zapada s-au înregistrat în iarna din 1995-1996, când stratul de zapada a depasit grosimea de 111cm. Lunile I Media 10,6

II

III

IV

XI

XII An

8,8 5,5 0,1 1,9 5,7 32,6

Tab. nr.7 Grosimea medie a stratului de

 zapada (cm) la Vaslui (1956-1995) (dupa Daniela Larion, 2004)

III.3.2.6.Vântul Caracteristicile vântului sunt determinate de orientarea si valoarea gradientilor barici orizontali, de proprietatile suprafetei active, de altitudinea reliefului, de orientarea vailor, gradul de înclinare, fragmentare . Directia si viteza vântului au un rol foarte important în procesele de evapotranspiratie si în spulberarea zapezii (rol imp în morfologia stratului de zapada), acest parametru climatic intervenind indirect în cadrul proceselor si fenomenelor hidrologice. Pe parcursul bazinului Bârlad se constata unele schimbari ale directiei vântului, acestea fiind influentate în special de configuratia reliefului. Din datele obtinute de la statia meteorologica Vaslui, în perioada 1961-1998 se constata ca în bazinul hidrologic Bârlad  predomina circulatia realizata pe directia N/V (cu o frecventa de 22,2%), urmata de vânturile de S/E(18,2%). Predominanta vânturilor de N/V este o consecinta a persistentei îndelungate a anticiclonului scandinav si a celui central european în timpul iernii (57% în special în luna februarie ) si a celui azoric în timpul verii (41,1%- iulie). Frecventa cea mai redusa o au vânturile de S/V (1,1%), ca urmare a stationarii în cea mai mare parte a anului, în regiunea S/V-ica a Europei a unor arii barice cu presiune redusa . Frecventa vânturilor dominante se modifica sensibil de la un anotimp la altul, pe masura schimbarii sensului circulatiei generale a atmosferei. Pe perioada iernii, circulatia de N/V ramâne dominanta (23,7%) si de asemenea, se constata spre deosebire de celelelalte anotimpuri o crestere a frecventei vânturilor de S/E (22,8%). Pe perioada primaverii, circulatiile de N/V (21,1%) si cea de S/E (19,6%) ramân dominante si s-a observat pentru toate directiile o crestere a frecventei vântului.

Pentru perioada de vara, circulatia de N/V ramâne dominanta, cu valorile cele mai mari în aceasta directie (25,4%) si se mai constata si o crestere a frecventei vânturilor de N (18,5). Pentru perioada de toamna, frecventa vânturilor de N/V (18,2%) are valori mai reduse . Tab. nr. 8   Frecventa medie anotimpuala a vântului (Larion, 2000)

Anotimpul Iarna Primavara Vara Toamna

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Calm

14,4 16,2 18,5 13,0

2,7 5,2 4,5 3,5

7,3 7,5 3,9 7,3

22,8 19,6 10,5 20,1

2,5 5,5 4,5 3,6

0,7 1,4 1,4 0,7

1,4 2,6 2,4 1,8

23,7 21,0 25,4 18,7

26,2 21,4 27,9 30,8

Pe baza datelor preluate de la statia meteorologica Vaslui pentru perioada 1961-1998 constatam ca viteza medie anuala a vântului are valoarea de 3,0 m/s.

. 12  F ig. nr  .Viteza

medie (m/s) anotimpuala a vântului la Vaslui(1961-1998)

Viteza vântului pe directii are valori mai mari pentru directia dominanta N/V si are valori cuprinse între 3,7 si 5,0 m/s si mai reduse în cazul celorlalte directii între 1,9 si 3,0  pentru directia S/V sau 2,8-3,1 pentru directia E. Vitezele cele mai ridicate ale vântului se înregistreaza primavara în lunile aprilie-mai si se evidentieaza valori de 4,7m/s.Vitezele minime se înregistreaza în anotimpul de iarna, cu valori de 3,5m/s. În concluzie cele mai mari viteze sunt caracteristice vânturilor de N/V, S/E, N si S. Vânturile de V, E, N/E , S/V înregistreaza valori mari ale vitezei în lunile de primavara; vânturile de V, E, S/V înregistreaza valori mari în luna aprilie, si cele de N/E sunt caracteristice lunii mai. Calmul atmosferic reprezinta un parametru invers proportional cu viteza vântului. Calmul atmosferic se inregistreaza în momentul în care viteza vântului este nula. Valorile calmului atmosferic scad din zonele mai joase spre cele mai înalte. Cresterea calmului atmosferic în regiunea râului Bârlad se resimte cel mai mult în perioada de vara. În cadrul bazinului hidrologic Bârlad se realizeaza o dinamica a aerului foarte activa, valea Bârladului prezentând o orientare conforma cu directia vânturilor dominante.

III.3.2.7.Fenomenele de uscaciune si seceta Fenomenele de uscaciune si seceta constituie unul dintre cele mai complexe fenomene meteorologice, care sunt frecvent intâlnite în spatiul Podisului central Moldovenesc. Seceta meteorologica în bazinul Bârladului este destul de frecventa mai ales în arealele situate la sub 200 m altitudine din partea centrala si sudica a bazinului unde precipitatiile nu depasesc în medie 500 mm (477,7 mm la Tecuci, 474,2 mm la Bârlad) (Tabel nr.), iar temperaturile sunt de peste 9°C. (I.Minea si colab., 2007) Studiul perioadelor cu seceta /uscaciune poate fi analizat în raport cu diferite criterii: în functie de tipologia, mediile în care se formeaza, avându-se în vedere parametrii climatici,  pedologici, etc. Cele mai folosite metode de caracterizare a fenomenelor de seceta sunt fie cele matematice (indici), ca de ex : criteriul Hellmann, criteriul Topor, indicile de ariditate de Martonne , factorul de ploaie Lang, fie cele grafice (climograme) , ca de ex : Walter -Lieth si Peguy. Aplicând criteriul Hellmann au fost analizate din punct de vedere pluviometric un numar de 516 luni pentru perioada 1961-2004, datele fiind preluate de la statiile meteorologice din bazinul hidrografic Bârlad: Negresti, Vaslui, Bârlad, Tecuci, în functie de abaterea fata de media mutianuala a cantitatilor de precipitatii. STATIA/CLASA Negresti Vaslui Bârlad Tecuci

LES 25.7 26.9 27.2 27.3

LFS 12.8 13.5 13.8 13.9

LS 7.7 8.2 8.5 8.6

LPS 6.5 6.7 7.0 7.0

LN 14.6 13.2 12.9 13.2

LPP 4.9 4.4 4.2 4.1

LP 3.9 3.3 3.1 3.3

LFP 6.9 7.0 6.8 6.9

LEP 17.0 16.8 16.5 15.9

Tab. nr. 8    Ponderea

calificativelor pluviometrice pentru statiile meteorologice din bazinul hidrografic Bârlad (dupa Minea si colab., 2007) Fig. nr.13 An ii exceden tari, normali si deficitari  pluviome tric, dupa criteriul Hellman n, la statiile meteorologice din bazinul hidrografic Bârlad(dupa I.Minea si colab., 2007)

În functie de cantitatea lunara de precipitatii, s-au dat calificative pluviometrice la toate lunile analizate, fiecare luna fiind încadrata în functie de cantitatea de precipitatii cazuta în categoria lunilor normale(LN), lunilor mai putin ploioase(LPP), ploioase (LP), foarte  ploioase (LFP), excesiv de ploioase (LEP), putin mai secetoase (LPS), secetoase (LS), foarte secetoase (LFS), excesiv de secetoase(LES). Valorile obtinute evidentiaza ca la nivelul bazinului hidrografic Bârlad ponderea cea mai mare o au lunile excesiv de secetoase( 49% la Bârlad, 51% la Negresti), apoi lunile excesiv de ploioase (35% la Vaslui, 39% la Tecuci), urmate de lunile normale 1(15% la Negresti, 23% la Bârlad). Pentru o mai buna caracterizare pluviometrica si pentru stabilirea frecventei reale a secetelor se utilizeaza si criteriul propus de N.Topor (1964), care se bazeaza pe raportul dintre  precipitatii si numarul zilelor cu ploaie.(Erhan, lucrare de doctorat?) Analiza caracteristicilor pluviometrice ale anilor din perioada 1961-2004 a fost realizat pe baza formulei : Ia = (N+2P)(N+2S) unde N reprezinta numarul lunilor normale P numarul lunilor ploioase S numarul lunilor secetoase Când valorile indicelui pluviometric are valori mai mici de 0,60, anii sunt excesiv de secetosi, cu valori de 0,85 - ani normali, dar putin mai secetosi, valori de 1,0- ani normali si valori mai mici de 2,0- ani ploiosi sau excesiv de ploiosi.

Fig.

nr.14 Valoarea medie

a indicelui

Topor (I  A ) la statiile meteorologice din bazinul hidrografic  Bârlad(dupa Minea si colab.,2007)

III.3.2.8 Vegetatia din bazinul hidrografic Bârlad si rolul ei în formarea scurgerii Vegetatia poate fi considerata ca a 2-a suprafata activa, care intervine în transformarea radiatiei solare în caldura (peste 80% din energia solara) si retine aproximativ 20% din precipitatiile atmosferice sub forma lichida. Solurile acoperite de vegetatie prezinta caracteristici diferite de cele ale solurilor descoperite. Ca suprafata activa, vegetatia are o serie de proprietati caracteristice: un albedou specific (9-18%) variabil în functie de speciile componente, de anotimp, o conductibilitate calorica scazuta ,etc, care se trasmit si stratului de aer cu care vine in contact, cu rol în modificarea proceselor microclimatice din acest strat de aer. (Larion, 2004) Spre deosebire de vegetatia ierboasa, vegetatia arborescenta are un rol important în modificarea elementelor climatice. Predominanta suprafetelor agricole sau prezenta unor precipitatii reduse determina în aceasta regiune o evapotraspiratie mai redusa, scaderea umezelii relative a aerului. Vegetatia poate genera un regim mai echilibrat în repartitia cantitatii de precipitatii, în evapotranspiratie si în regimul scurgerii.Vegetatia se comporta asemenea unei suprafete de protectie pentru învelisul solului, diminuând procesele de eroziune, de transport. Astfel, prezenta vegetatiei determina o reducere a scurgerii de suprafata/solide. Cu cât padurile au o arie de extindere mai mare, cu atât se remarca o atenuare a viiturilor, o scadere a debitului sau a nivelului (Borza, 1965).  În functie de provenienta, vegetatia din regiunea bazinului Bârlad, apartine la doua grupe / regiuni : -elemente europeene si euroasiatice, care constituie principalul fond floristic al vegetatiei forestiere - elemente estice, care sunt specifice stepelor/silvostepelor Pe baza acestor elemente floristice, Podisul Moldovei se încadreaza fitogenetic regiunii euro-siberiene. Pe teritoriul podisului se intefereaza prin partile lor periferice doua dintre provinciile acestei regiuni: prin partea sa forestiera (o buna parte din Pod. Bârladului ) sau provinciei dacice (Tr. Savulescu,1940), iar prin partea sa silvostepica din S si E apartine provinciei balcano-moesice sau provinciei ponto sarmatice (Bacauanu, 1980).  În cadrul bazinului Bârladului pe directia E-V sunt caracteristice doua mari zone de vegetatie, zona silvostepica si zona specifica padurilor. Zona de silvostepa

Zona de silvostepa este dezvoltata sub forma unei benzi continue în partea estica si sudica a Podisului Moldovei, în conditiile unui climat cu continentalism ridicat. Aceasta zona patrunde sub forma unei benzi continue, intrând adânc pe valea Bârladului.(Larion , 2004) Peisajul natural al silvostepei a fost afectat ca urmare a inteventiei antropice, o mare parte din teritoriul ei devenind terenuri arabile, pâlcurile de padure fiind înlocuite de vegetatia forestiera. Silvostepa regiunii râului Bârlad este rezultatul interferentei elementelor sudice (submediteraneene), S/E (pontice), E (sarmatice) si central europeene.

 În regiunea bazinului Bârlad speciile silvostepice caracteristice fac parte din unitatea de "stepe danubiene cu graminee si dicotiledoate": Stipa lessingiana, Festuca vaesiaca, Campanula macrostahya, Delphinium valesiaca )(N. Donita) Speciile sivostepice se prezinta sub forma unui complex cu paduri de stejar brumariu cu artar tatarasc, artar pufos, gorun (Quercus pedunculiflora, Acer tataricum, Quercus pubescens, Jurineo arahoidaea). Stratul de arbusti este reprezentat în special de urmatoarele specii: Lingustrum vulgare, Cornus sanguinea, Crategus monagyna, Cornus mas, Prunus spinosa.

Stratul ierbos este constituit din speciile xeroterme: Paeonia peregrina, Carex michelii, C. tometoza, etc) Zona specifica padurilor

Padurile ocupa regiuni reduse si discontinui, nu numai ca o consecinta a conditiilor de relief si clima, dar mai ales a interventiei antropice materalizate prin defrisari masive (Larion, 2004) Zona padurilor este constituita din doua subetaje : - subetajul gorunului/ carpenului/ teiului (Querus petraea /Quercus dalechampii, Carp inus betulus ). - subetajul fagetelor, care domina pe culmile mai înalte în jur de 400m. Padurile sunt alcatuite din fag (Fagus sylvatica) cu carpen, cu gorun, cu stejar sau chiar cu tei argintiu.  În cadrul bazinului Bârlad, vegetatia forestiera are o importanta deosebita, mai ales în regiunile mai înalte din partea N/V a Pod central Moldovenesc, de unde izvoraste râul Bârlad. Vegetatia forestiera influenteaza indirect procesul de scurgere si bilant hidric, acestea se concretizaza în procesul de infiltratie, evapotranspiratie, scurgere. Vegetatia intrazonala este reprezentata prin vegetatia de lunca, în functie de conditiile fizico-geografice strict locale. Vegetatia de lunca se regaseste în lungul l uncii râului Bârlad, dar si pe sesurile principalilor s ai afluenti. Vegetatia de lunca de aici ar putea fi inclusa în unitatea padurilor de lunca danubian-pontice (Quercus robur , Q. pedunculiflora, Feaxinus angustifolia, Fraxinus pallisae) în complex cu zavoaie de plop si salcie ( Populus alba, Salix alba )(N Donita , 1992) Vegetatia halofila este caracteristica solurilor salinizate în zona de silvostepa datorata " intercalatiilor de marne salinizate în sedimentele sarmatiene". Cele mai caracteristice elemente floristice care populeaza biotopurile saline sunt:  Aster tripolium, Puccinellia distans, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita, Carex pseudocyperus (rogozul ), Salsoda soda (saracica). Pajistile de lunca sunt alcatuite în special din specii mezofile si mezohigrofile: pinul târâtor (Agropyrum repens), iarba câmpului ( Agrostis stolonifera), firuta de câmp (Poa pratensis).  În cea mai mare parte a suprafetei bazinului Bârlad, vegetatia naturala a fost înlocuita cu serii de culturi agricole în special cu cereale. Vegetatia constituie un factor important în formarea, evolutia procesului de scurgere din bazinul hidrografic Bârlad.

III.3.2.9 Rolul factorului edafic în formarea scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad Învelisul edafic are un rol important în desfasurarea procesului scurgerii, a alimentarii si a chimismului . Factorii locali au impus învelisului pedologic specific bazinului Bârlad unele caracteristici proprii. În functie de factorii climatici, vegetatie, relief (altitudine) în regiunea  bazinului Bârlad se remarca existenta a doua clase de soluri zonale: cernisolurile, specifice vegetatiei de silvostepa si luvisolurile, specifice regiunilor forestiere.

Din clasa cernisolurilor, în cadrul bazinului hidrologic Bârlad, se gasesc urmatoarele tipuri de sol: cernoziom tipic, cambic, cernoziom argic, faeziomurile gleice. Relieful sub care se gasesc cernoziomurile este cel de câmpie, de dealuri si de podis, cu suprafete predominant plane sau slab ondulate, dar pe versanti cu înclinare slaba pâna la moderata. Procesele pedogenetice care intervin în aceasta regiune sunt cele de bioacumulare, ca urmare a alterarii materialului parental si a formarii humusului ( de tip mull în special prin actiunea bacteriilor si a ramelor). Cernoziomurile s-au format sub o vegetatie ierboasa de stepa / silvostepa cu specii xerofile/ mezofile (Grigoras si colab.,2006 ). Cernisolurile contribuie în formarea si în evolutia procesului de scurgere. Pe perioada verii cernisolurile contribuie la alimentarea pânzelor freatice, iar pe parcursul iernii/primaverii intervine în alimentarea de suprafata a râurilor, în cresterea debitelor. Luvisolurile sunt specifice regiunilor împadurite, acestea se dezvolta pe culmile mai înalte. Luvisolurile sunt situate în regiuni cu pante mai ridicate, în momentul defrisarii zona este expusa unei puternice eroziuni. Din clasa luvisolurilor specifice regiunii bazinului Bârlad sunt luvisolurile cenusii si brun cenusiu. Fata de solurile silvostepei, acestea au un continut moderat de humus(3-4%), grad de saturatie în baze (75-85%), pH (5,8-6,8) mai scazuta, dar fertilitatea solurilor este mai buna. (Larion). În lungul retelei hidrografice apar si hidrisolurile, formate ca urmare a excesului de umiditate freactica si ca urmare a unor conditii climatice specifice (umezeala relativa a aerului cu valori ridicate, frecventa mare a fenomenului de roua, bruma ,etc.). Hidrisolurile sunt reprezentate prin Stagnosoluri, Gleisoluri si Limnisoluri. Influenta antropica si-a pus amprenta si în domeniul solurilor, în zona asezarilor urbane, de-a lungul retelei hidrografice a aparut antroposolul (Antrisol).

III.3.2.10 Rolul factorului antropic în formarea scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad Interventia antropica a avut un impact deosebit asupra peisajului geografic din bazinul hidrografic Bârlad. Transformarile realizate ca urmare a activitatii antropice influenteaza în mod direct sau indirect raportul scurgerii, bilant ul hidric analizat la nivelul întregului bazin hidrologic. Principalele cauze care au determinat dezechilibre în acesta regiune, datorate interventiei antropice sunt: defrisarile forestiere, având drept scop utilizarea agricola a terenului, ca urmarea a actiunii de dezvoltare si industrializare a retelei de asezari umane. Una dintre cele mai multe modificari ale peisajului geografic specific bazinului Bârlad a fost realizata de utilizarea agricola a terenului. Dupa structura fondului funciar , se observa ca cea mai mare parte a fondului funciar este constituita din teren arabil( 73,63%), teren agricol (cu 401270 ha), pasuni si fânete (23,62%), viile (3,05%) si livezi (0,7%).  Categorii de folosinta a terenului în bazinul hidrografic Bârlad, în perioada 1999-2006

Tab. nr. 9 

Nr. crt 1. 2. 3.

Categoria de Suprafata (ha) folosintã 1999 2000 278334 283978 Arabil 96134 95888 Pajisti 7376 Fânete si 7349 pasuni 88785 88512 naturale 17744 16532 4. Vii 4178 4083 5. Livezi TOTAL AGRICOL 396390 400481

2001

2002

2003

2004

2005

286229 286923 94304 94756 7610 7809

287307 94614 7580

292230 93693 8238

291299 291437 95044 94784 7913 7955

86694

86947

87034

85455

87131

86829

16027 3979

14886 3355

14656 3185

12225 2793

12276 2721

12243 2806

399762

400941

401340

401270

400539 399920

Pentru perioada 1999- 2006, suprafata terenului arabil a crescut considerabil cu 13103 ha , în anul 1999 suprafata terenului arabil însuma 13103 ha, iar în 2006 - 291437. Interventia antropica la nivelul bazinului Bârlad are ca principal efect - procesul de eroziune. În zonele supuse eroziunii a crescut torentialitatea râurilor, semnalându-se aparitia unor puternice degradari de albii si aparitia fenomenului de secare (Raurile României). Interventiile directe asupra scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad au avut drept scopuri: asigurarea apei potabile populatiei din judetul Vaslui, suplinirea rezervelor de apa necesare activitatii economice, protectia populatiei si a terenurilor agricole de sub influenta inundatiilor si a viiturilor. În aceste scopuri au fost construite câteva mari bazine de retentie, de ex: lacurile de baraj antropic de la Puscasi, care alimenteaza cu apa judetul Vaslui si lacul de la Solesti.  Alaturi de importanta practica pe care o prezinta, aceste doua unitati acvatice sunt responsabile si de modificarea conditiilor climatice, chiar daca numai la nivel local (Larion, 2004).  În etapa actuala, lunca Bârladului este supusa unor ample lucrari hidroameliorative (Dictionarul geografic al orasului Vaslui, 1988).

Capitolul IV: Scurgerea medie din cadrul bazinului hidrografic Bârlad Scurgerea medie a râurilor este un indicator care ofera masura rezervei de apa a râurilor dintr-un bazin hidrografic sau dintr-o regiune anumita.(Bojoi, 2000). Analiza caracteristicilor scurgerii medii a râurilor se face pe baza datelor preluate de la statiile hidrologice pe perioade îndelungate de timp (de cel putin 20 de ani). Aceste analize au drept scopuri: evaluarea debitului lichid (Q, în /s), a debitului mediu specific (q, in l/s/ ), a stratului de apa scurs (h, in mm), a volumului de apa transportat (W, în m sau km ). Scurgerea râurilor este influentata evident de altitudinea reliefului, de caracterul torential al precipitatiilor atmosferice, de evapotranspiratie, de latitudine, longitudine, acestea determinând în final variatii ale scurgerii medii specifice, configuratia diagramei precipitatiinivele-debite, modul de propagare a undelor de viitura, transport de aluviuni, s.a. Scurgerea medie este deteminata si de conditiile geologice ale bazinului hidrografic, conditiile geologice influenteaza scurgerea prin constitutia petrografica, prin structura, prin solubilitatea rocilor si  prin gradul de fisurare si de dezagregare. Cele mai mici valori ale scurgerii medii specifice se înregistreaza în E, S/E României la altitudini în jur de 200 m.

2006

Râul Bârlad este încadrat în tipul de regim pericarpatic estic (Râurile României), care se caracterizeaza printr-o perioada de ape mari provenite din ploile cazute în lunile mai+iunie, urmata de o perioada stabila de ape mici pâna la sfârsitul toamnei, când din nou apar apele mari. Râul Bârlad o scurgere variabila, scurgerea fiind influentata de pozitia bazinului Bârlad în partea centrala estica a Podisului Moldovenesc, ceea ce asigura un plus de continentalism surselor de alimentare. Regimul scurgerii râului Bârlad este diferit de la an la an. Regimul de scugere din  bazinul Bârladului este puternic influentat de activitatea antropica, evidentiata prin lacurile de acumulare. Ţinând cont de influentele antropice, debitele medii lunare si anuale naturale sunt

reconstituite pe baza debitelor medii lunare si anuale determinate la statiile hidrometrice conform urmatoarei relatii de bilant: Qnat.= Qmas Sh Vs -

=

SHVs

Δ

Cazanesti +

cons Vs

 Δ

 SH Negresti -

rest Negresti

Debitul râului Bârlad în regiunea/perimetrul statiei hidrometrice Vaslui este influentat de urmatoarele utilizari/elemente: a) consum de apa din municipiul Vaslui  b) irigatii c) evacuari aval Negresti /Q pompat din Vaslui în lac Puscasi d) folosinte din amonte de Sh Cazanesti e) folosinte din amonte de Sh Negresti Pentru analiza scurgerii medii pe râul Bârlad la statia hidrometrica Vaslui am analizat si prelucrat sirurile de debite medii lunare si anuale pentru o perioada de 41 de ani pe  perioada 1965-2006, date puse la dispozitie de R.A. "Apele Romane",Vaslui. IV.1. Scurgerea medie multianuala

Scurgerea medie multianuala se remarca pe baza valorilor debitului mediu anual, valori calculate având în vedere debitele medii determinate pentru regimul natural de scurgere de la statia hidrometrica Vaslui. Scurgerea medie multianuala indica evolutia debitului mediu pe o perioada de timp mai îndelungata, exprimând în acelasi timp dependenta dintre cantitatea de precipitatii cazuta, temperatura aerului, suprafata bazinului de receptie, gradul de împadurire, panta conventionala a bazinului.

Conform Fig.nr.15 , care evidentieaza variatia cronologica a debitului multianual  pentru perioada analizata (1965-2006), se observa o scadere continua a debitului mediu. Existenta acestui fond general de scadere a valorilor debitului mediu poate fi pusa pe seama fie a reducerii cantitatii de precipitatii din timpul anului, fie pe seama exploziei numerice a constructiilor hidrotehnice mai ales în zona afluentilor.

Fig.nr.15.  Variatia cronologica a debitul multianual inregistrat la statia hidrologica Vaslui din

 bazinul hidrografic Barlad, in perioada 1965-2006 Constructiile hidrotehnice, barajele de acumulare a apei au rolul de a retine o mare  parte a debitului, având o larga utilizare: regularizarea debitului, apa mai este utilizata pentru alimentarea cu apa a oraselor, pentru irigatii sau pentru obtinerea energiei electrice. Valorile reduse ale debitului înregistrate de la statia hidrometrica Vaslui începând din anul 1980 sunt influentate îndeosebi de construirea lacului de acumulare de la Moara Domneasca, lac amenajat pe pârâul Feresti, o mare parte a debitului fiind retinut în acest lac. Volumul mediu (W)

transportat anual de reteaua hidrografica din bazinul Bârlad se cifreaza la 91mil m . Un rol important în constituirea acestui volum îl au si afluentii, aportul lor fiind difentiat în functie de suprafata pe care o dreneaza si unitatea de relief în care acestia si-au dezvoltat bazinul hidrografic.

 Abaterile Fig.nr.16 

mediilor anuale ale scurgerii medii fata de valoarea medie multianuala la statia hidrometrica Vaslui IV.2. Scurgerea medie anuala

Evolutia scurgerii medii a înregistrat în perioada cuprinsa între anii 1965-2006 oscilatii mai mici sau mai mari, de la un an la altul, determinate atât de particularitatile climatice, de pierderile prin evapotranspiratie si de procesele de acumulare si consum ale rezervelor de apa din bazinul râului Bârlad, care au un rol important în regularizarea scurgerii. Debitul mediu anual are tendinta de crestere dinspre amonte spre aval, aceasta fiind considerat ca o consecinta directa a cresterii arealului bazinului de receptie, un rol important avându-l aportul de apa al afluentilor. Variatia scurgerii în timpul anului depinde de cantitatea si calitatea surselor de alimentare, ca si de modul lor de combinare, de la anotimp la anotimp si de la luna la luna (Bacauanu, 1980). Variatia scurgerii medii anuale se poate evidentia cu ajutorul valorilor debitelor medii anuale, cu ajutorul coeficientilor moduli sau de debit (K) si ale coeficientilor de variatie a scurgerii (Cv). Debitele medii anuale oscileaza într-o mare masura în functie de particularitatile pluviometrice ale fiecarui an. În bazinul hidrologic Bârlad se constata o alternanta de perioade de scurgere anuala scazuta. Astfel, pe râul Bârlad la statia hidrologica Vaslui, debitele anuale au oscilat între 316 m /s în anul 1979 si 0,011m /s în anul 1987. Vari atia cronologica.

Ca urmare a datelor preluate de la statia hidrometrica Vaslui, se observa o tendinta generala de scadere a valorilor debitului mediu în perioada analizata din anul 1965 pâna în anul 2006. În Fig.nr.17 si 18 sunt prezentate debitele anuale maxime si cele minime înregistrate la statia hidrometrica Vaslui.

 Debitul minim anual înregistrat la statia hidrologica Vaslui din F ig. nr. 17  Bârlad

bazinul hidrografic

 Debitul maxim anual înregistrat la statia hidrologica Vaslui din F ig. nr. 18 

bazinul hidrografic

Bârlad Coefi cientu l modul  exprima variatia scurgerii anuale (Qan) în raport cu debitul mediu

multianual (debitul modul) si se poate calcula ca un raport între cele doua tipuri de debite: K=Qan/Q0

F ig.nr . 19   Variatia cronologica a coeficientului modul( q0) la statia hidrometrica Vaslui în

 bazinul Bârlad, în perioda 1965-2006

Valorile coeficientului modul sunt influentate de gradul de împadurire si de prezenta lacurilor de acumulare, care determina o atenuare a valorilor scurgerii medii. Variabilitatea debitelor medii anuale, ilustrate în  Fig. nr. 17 , prin valorile debitului mediu annual, debitului maxim si minim, si în Figurile nr.17 si nr. 18, prin valorile coeficientului modul, a coeficientului de variatie este influentata într-o mare masura de variabilitatea conditiilor climatice (de cantitatea de precipitatii cazuta în timpul verii si a precipitatiilor cazute într-un interval de 24 h). De asemenea, acest coeficient al scurgerii medii multianuale are tendinte de crestere odata cu altitudinea. Coefi cientu l de vari atie    (Cv)

reprezinta cel mai important indice folosit de obicei în caracterizarea variatiei anuale a scurgerii. Acest indice reda variatia debitului mediu anual fata de debitul mediu multianual. Coeficientul de variatie este influentat de cantitatea de  precipitatii, de altitudinea bazinului, de suprafata bazinului de receptie, acesta din urma având un rol regularizator si compensator al rezervelor de apa din bazin. Valorile coeficientului de variatie sunt direct proportionale cu cresterea cantitatii de  precipitatii. În cadrul bazinului hidrologic Bârlad, coeficientul de variatie a scurgerii medii anuale oscileaza de la 2,106 în anul 1984 la valoarea de 0,000455 în anul 1999. . Pentru Variatia ciclica 

a determina caracterul ciclic al scurgerii pentru statia hidrometrica Vaslui, am calculat mediile glisante din 10 in 10 ani ale valorilor medii a debitelor anuale. Prin transpunerea grafica a rezultatelor obtinute (Fig. nr. 20) se constata o scaderea accentuata a debitul mediu din anul 1981 pe fondul scaderii cantitatii de precipitatii si a amenajarii mai multor lacuri de acumulare în zona afluentilor.

 Evolutia F ig. nr. 20 

debitelor medii calculate prin intermediul mediilor glisante, din 10 în 10 ani, în perioada 1965-2006, pe râul Bârlad la statia hidrologica Vaslui În prezent, la statia hidrometrica Vaslui din bazinul hidrologic Bârlad se constata o tendinta generala de scadere continua a valorilor scurgerii medii anuale. În timpul anului exista o anumita periodicitate în formarea scurgerii ridicate si a celei scazute. Scurgerea ridicata este reprezentata de viituri, care  prin compunere sau suprapunere în timp(Ujvari, 1972) pot duce la aparitia apelor mari. Apele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale pe o perioada mai îndelungata; perioada cu ape mari începe adesea în luna februarie si dureaza pâna la sfârsitul lunii martie, aceasta situatie fiind caracteristica anilor cu regim de iarna stabil. Iar în cazul anilor cu regim de iarna instabil, acesta se caracterizeaza prin topiri succesive a zapezii în timpul anotimpului rece, apele din anotimpul de primavara fiind mult mai atenuate. Scurgerea scazuta poate forma apele mici. Apele mici sau scurgerea minima se înregistreaza dupa o perioada îndelungata când cantitatea de precipitatii este redusa sau lipseste cu desavârsire, iar râurile primesc ape, în exclusivitate, din stratele acvifere subterane. În momentul în care intervalul cu precipitatii reduse creste, cu atât posibilitatile de alimetare din surse subterane se reduc. Ţinând cont de repartitia neuniforma a precipitatiilor în timpul anului, ca si caracterul

lor diferit (ploi si zapezi) se constata ca aceasta faza, specifica în regimul scurgerii lichide, este caracteristica tuturor anotimpurilor, având totusi o mare frecventa iarna (când conditiile de vreme asigura o buna conservare a zapezii) si la sfârsitul verii si începutul toamnei (când in general lipsesc precipitatiile). IV.3.Scurgerea medie anotimpuala

Repartitia anotimpuala a scurgerii este determinata de modul în care se combina în timpul anului principalele surse de alimentare: surse subterane si de suprafata, care la rândul lor sunt influentate de principalele elemente climatice si de proprietatile fizico-geografice ale  bazinului hidrografic Bârlad. În anotimpul de iarna (lunile XII-II), scurgerea medie este influentata de alimentarea subterana redusa, de regimul termic a aerului si de altitudine. Ca urmare a acestor cauze, o  buna parte a debitului lichid al râului Bârlad se blocheaza sub forma de gheata. În medie, volumul scurgerii sezonului de iarna varieaza pentru râurile cu bazinele de receptie situate în întregime în zonele de dealuri si câmpie ale tarii între 20-30% din volumul scurgerii anuale.(Râurile Romaniei). Pe perioada de iarna se înregistreaza situatia de ape mici de iarna. Frecventa apelor mari de primavara în perioada de iarna este de abia 24% pe râul Bârlad (I. Ujvari, 1972). Cea mai redusa scurgere de iarna s-a produs în anii 1974, 1988 si cea mai mare în anul 1978 ( Fig. nr. 21). În anotimpul de primavara (III-V) se constata cea mai bogata scurgere, râurile din  bazinul Bârlad transportând între 45-50% din volumul mediu anual de apa. Cele mai ridicate valori ale scurgerii de primavara se înregistreaza în regiunile unde în timpul iernii s-a acumulat un strat gros de zapada. Topirea progresiva a zapezii asociata cu ploile cazute în aceasta perioada pot produce cele mai mari volume (de apa) din acest anotimp.

 Variatia scurgerii medii în anotimpul de iarna în bazinul hidrologic Bârlad Fig.nr.21 

F ig. nr.22   Variatia scurgerii medii în anotimpul de primavara

Cea mai ridicata scurgere de primavara s-a produs în anii1969, 2006, iar cea mai redusa în1989 si1974 (Fig.nr. 22). În anotimpul de vara (VI-VIII), volumul de apa transportat de râurile din bazinul hidrografic Bârlad reprezinta între 15-20% din scugerea anuala medie. Aportul din precipitatii este maxim în aceasta perioada, debitele scazând constant din luna iunie pâna în august. Dar în acest anotimp se pot manifesta si unele exceptii, în sensul în care se produc precipitatii cu caracter torential (lunile iulie-august), având drept efect cresterea debitului pe perioade scazute. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii s-au produs în vara anului 1974 si 1985, iar cele mai reduse valori în anii 1981 si 1996, pe fondul persistentei circulatiei anticiclonale, asocita cu temperaturi ridicate, scurgerea medie înregistrând valori de 0,3-05 m /s ( Fig.nr. 23). Anotimpul de toamna (IX-XI) este caracterizat printr-un aport destul de slab la realizarea volumului anual mediu (5-10% din scurgerea anuala). Sub efectul persistentei starilor caracteristice acestui sezon si a predominantei circulatiei ciclonale, precipitatiile sunt destul de reduse cantitativ. Valorile cele mai ridicate se manifesta în partea inferioara a bazinului Bârlad, concomitent cu scaderea altitudinii si cresterea suprafetei de alimentare. Cea mai bogata scurgere pentru perioada septembrie-noiembrie s-a produs în anii1980 si 1991, si cea mai redusa în 1987 si 1994 ( Fig.nr. 24).

 Variatia scurgerii medii în anotimpul de Fig.nr.23 

vara în bazinul hidrologic Bârlad

Fig.nr.24   Variatia scurgerii medii în anotimpul toamna în bazinul hidrologic Bârlad

Fig.nr.25  Scurgerea medie anotimpuala (% din scurgerea anuala) în bazinul

hidrografic Bârlad Dupa cum se observa si din graficele de mai sus, cele mai ridicate valori ale scurgerii medii anotimpuale se înregistreaza primavara (43,8%), urmata fiind de valorile scurgerii din anotimpul de vara (23%) si cele din timpul iernii(19,4%). Cele mai scazute valori se înregistreaza toamna (13%). Întregul bazin hidrografic al râului Bârlad se încadreaza în tipul de regim PVIT( dupa Ujvari,1972).

Fig.nr.26  Scurgerea medie anotimpuala în bazinul hidrologic Vaslui

III 4. Scurgerea medie lunara Pentru repartitia pe luni a scurgerii în timpul anului, în bazinul hidrografic Bârlad am analizat datele preluate de la statia hidrologica Vaslui pe o perioada de 41 de ani(1965-2006). "Variatia scugerii medii lunare în timpul anului urmareste în general destul de fidel variatia scurgerii zilnice, asa încat o serie de caracteristici ale variatiei scurgerii zilnice sunt variabile si pentru variatia scurgerii lunare."(Râurile Romaniei) Analiza realizata a urmarit realizarea unor grafice, anumite corelatii privind debitele lunare specifice si altitudinea medie a bazinelor de receptie, care pun în evidenta legitatile distributiei precipitatiilor si a temperaturii aerului din timpul anului. În regimul scurgerii lunare, pe râurile din estul Podisului Moldovei, valoarea maxima se înregistreaza în martie (cu coeficienti moduli intre 2 si 3), iar cea minima în intervalul septembrie-octombrie ( cu coeficienti de modul de 0,35) (V.Bacauanu, 1980). În luna ianuarie, precipitatiile provenite în cea mai mare parte din zapezi si conditiile meteorologice specifice ale acestei perioade determina valori reduse ale debitului mediu. Debitul înregistreaza valori în jur de 1,5 m /s. Scurgerea cea mai abundenta este caracteristica anului 1998 (Qmed= 5,4m /s), aceasta situatie fiind caracteristica unei stari de vreme anormale pentru aceasta perioada, cu precipitatii lichide abundente, temperaturi mai mari favorabile scurgerii lichide. Volumul de apa transportat de catre râuri este cuprins între 3/5% din volumul anual. Cele mai mici valori ale scurgerii medii din acesta luna sunt specifice anilor 1974 (0,07m /s), 1995(0,038m /s), acesta situatie datorându-se prezentei în aceasta regiune a unei mase de aer rece, ceea ce a determinat precipitatii reduse cantitativ si temperaturi scazute.

Din luna februarie se observa pe parcursul acestei luni o crestere progresiva a scurgerii medii. Atât debitele medii lunare, cât si volumul de apa transportat este dublu fata de luna  precedenta. Cele mai scazute valori ale scurgerii medii sunt specifice anului 1974, iar cele mai ridicate valori - 1978. În luna martie se constata în cadrul bazinului Bârlad o crestere însemnata a scurgerii asociata de conditiile meteorologice. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii în aceasta luna sunt înregistrate în anul 1973 (30,7m /s) si cele mai reduse sunt specifice anului 1991 (0,5m /s). Pentru luna aprilie, se realizeaza cea mai bogata scurgere din timpul anului, acest fapt având la baza întarzierea topirii stratului de zapada. Volumul de apa transportat varieaza între 14 si 21%. Valorile maxime ale scurgerii medii s-au inregistrat în anul 1980 (27,8m /s) si cele mai reduse - în anul 1974 (0,06m /s). În luna mai, scurgerea medie specifica lunara înregistreaza valori mai ridicate, volumul de apa transportat fiind cuprins între 9-12% din volumul mediu anual. Valorile maxime ale scurgerii medii specifice s-au înregistrat în anii 1969 (31,7m /s) si 1980 (27,8m /s), aceste valori fiind determinate de caderea unor cantitati importante de precipitatii. Din luna iunie se observa o tendinta generala a scaderii scurgerii. Sub efectul maximului pluviometric produs la sfârsitul primaverii si începutul verii se manifesta o crestere a volumului de apa scurs. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice în acesta luna se înregistreaza în anii 1975 (29,1m /s) si 1985 (27,0m /s), aceste valori fiind conditionate de producerea unor cantitati importante de precipitatii în 24h. Valorile cele mai scazute sunt caracteristice anilor 1974 (0,29m /s) si 1995 (0,3m /s). Luna iulie are o participare mai redusa decât luna precedenta la realizarea volumului anual mediu(Victor Sorocovschi, 1996). Debitele medii specifice înregistreaza de asemenea valori reduse. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice în aceasta luna s-au înregistrat în anul 1969(23,9m /s), iar cele mai scazute în anul 1970 (0,258m /s). În luna august, se manifesta o scadere semnificativa a scurgerii medii specifice pe masura reducerii cantitatii de precipitatii, cât si a epuizarii rezervelor subterane. Valorile maxime s-au înregistrat în anul 1974 (7,18m /s), iar cele mai scazute în anul 2001 (0,094m /s). Luna septembrie se caracterizeaza de asemenea prin valori reduse ale debitelor medii lunare, aceste valori fiind generate de cantitatile reduse de precipitatii, de epuizarea rezervelor subterane si de valorile ridicate ale evapotranspiratiei. Valorile ridicate ale scurgerii medii în aceasta luna s-au înregistrat în anul 1989 (21,1m /s), iar anul cu cea mai redusa scurgere este 1965 (0,258m /s). Din luna octombrie se înregistreaza valori mai reduse fata de luna precedenta, debitele medii specifice fiind în aceeasi masura redese cantitativ. Anul cu cea mai ridicata valoare

lunara a scurgerii s-a înregistrat în anul 1972 (11,2m /s) si anul cu cea mai redusa scurgere sa înregistrat în anul 1987(0,276m /s). În luna noiembrie se înregistreaza valori aproximativ egale cu cele din luna  precedenta. Anul cu cea mai redusa scurgere a fost anul 1974(8,11m /s), pe fondul  persistentei la nivelul întregii tari a unor mase de aer uscate si calde, care au generat temperaturi mai ridicate decat normalul termic, scurgerea râurilor fiind deficitara. Anul cu cea mai redusa scurgere a fost anul 1986(0,276m /s). Luna decembrie prezinta valori mai ridicate ale scurgerii medii. În comparatie cu luna  precedenta. Valorile cele mai ridicate ale scurgerii medii s-au înregistrat în anul 1981 (16,6m /s), pe fondul unor temperaturi ale aerului cu valori medii ridicate pentru aceasta luna si a unor precipitatii bogate. Cele mai scazute valori sunt specifice anului 1994 (0,218m /s), pe fondul unor temperaturi foarte scazute sub 0º C , astfel o buna parte a debitului lichid  blocându-se sub forma de gheata. IV.5. Bilantul hidrologic

Bilantul hidrologic sau "scurgerea fluviatila", dupa cum mai este denumita, este constituit din cantitatea totala de apa care ia parte la circuitul apei: din "intrarile" din amonte de pe versanti si din subteran, pe de o parte si "iesirile" din râu spre aval prin scurgere de suprafata sau subterana, pe de alta parte. În determinarea bilantului hidrologic la nivelul bazinului hidrografic Bârlad s-a utilizat formula elaborata de M. I. Lvovici (1959):  X 0=Y 0+Z 0=S 0+U 0+Z 0

unde: X0 - suma precipitatiilor medii anuale; Y0 - scurgerea medie globala; Z0 - evapotranspiratia; U0 - scurgerea subterana; S0 - scurgerea de suprafata; Adunând valorile evapotranspiratiei( Z 0 ) cu cele ale scurgerii subterane (U 0) se obtine valoarea umezelii totale a solului (W 0). Valorile elementelor bilantului hidrologic înregistreaza o crestere valorica odata cu cresterea în altitudine sau în latitudine. Diferentierea teritoriala a elementelor bilantului hidrologic este determinat de scaderea umiditatii dinspre partea de N/V a bazinului Bârladului spre partea sudica bazinului. Elementele bilantului hidrologic:

Precipitatiile atmosferice(X0)

Precipitatiile multianuale (1896-1998) variaza între 400-500 mm, cu valori mai mari în regiunile cu altitudini mai mari si valori reduse în regiunile mai joase. Repartitia cantitatilor anuale de precipitatii pot influenta într-o mare masura variatiile spatiale ale celorlalte elemente ale bilantului hidrologic. Ca de ex: în regiunile cu precipitatii reduse se constata si  posibilitati scazute de alimetare a râurilor, umezirea solului fiind scazuta. Scurgerea lichida totala (Y0)  constituie

un al 2lea element important al formulei  bilantului hidrologic. Valorile scurgerii lichide totale scad de la vest spre est si în altitudine de la nord spre sud, progresiv cu sporirea cantitatii de precipitatii si cu scaderea evapotranspiratiei. Scurgerea superficiala (S0) se

supune acelorasi reguli de repartitie asemenea scurgerii lichide totale: care cresc din partea estica spre cea vestica si din partea sudica spre  partea nordica a bazinului hidrografic Bârlad. Scurgerea superficiala are valori cuprinse între 20-25 mm. Scurgerea medie subterana (U0) prezinta valori reduse, care oscileaza între

12mm în  partea nordica a bazinului Bârlad si cu valori de pâna la 49 mm în partea sudica a bazinului. Valorile cele mai ridicate din partea sudica a bazinului hidrologic pot fi explicate prin aportul relativ constant si abundent provenit din sursele de apa acumulate în nisipurile de Balabanesti(de vârsta Romaniana). Evapotranspiratia (Z0)  reprezinta

un alt element important al formulei bilantului hidrologic, care este calculat prin diferenta dintre precipitatiile medii cazute si scurgerea medie specifica statiei hidrologice Vaslui. Valorile evapotranspiratiei scad din regiunile joase spre cele mai înalte. Coeficientul de scurgere(ή) poate fi calculat ca raport între scurgerea medie  a

râurilor si cantitatea medie a precipitatiilor cazute pe suprafata bazinelor de receptie. Râul Bârlad are valori reduse comparativ cu media pe tara. Având în vedere limitele de variatie ale valorilor componentelor bilantului hidrologic stabilite de I. Ujvari (1972) pentru diferite zone de umiditate din România, bazinul hidrologic Bârlad apartine zonei cu umiditate deficitara.

CONCLUZII: În final se cuvine sa se evidentieze anumite aspecte mai semnificative cu privire atât la scurgerea medie a râurilor, cât si la implicatiile de ordin practic pe care acestea le ridica.

Asezarea bazinului hidrologic Bârlad în partea central sudica a Podisului Bârladului, la contactul a trei subunitati: Câmpia colinara a Jijiei, Câmpia colinara a Falciului si Câmpia înalta a Covurluiului, determina o mare diversitate a conditiilor fizico- geografice, care indica elementele genetice ale procesului de formare si manifestare în timp si în spatiu a regimului hidrologic a acestui bazin. Între componentele fizico geografice, un rol important în formarea si regimul scurgerii râului Bârlad, se evidetieaza în principal clima, care manifesta o influenta directa asupra  proceselor si fenomenelor hidrologice. Scurgerea medie anuala a râului Bârlad la statia hidrometrica Vaslui este influentata de cantitatea de precipitatii, de evapotranspiratie, de capacitatea de retinere si cedarea a apei, de condiiile geologice. Precipitatiile atmosferice reprezinta elementul climatic cheie al oricarei ecuatii de  bilant realizate pentru un bazin hidrografic. Alimetarea cursurilor de apa de suprafata sau a celor subterane, cât si umiditatea solului depind în aceeasi masura tot de cantitatea de  precipitatii cazuta. O ploaie se resimte imediat prin cresterea debitului râului, iar o perioada lipsita de precipitatii are drept consecinte scaderea debitului. Analiza datelor pluviometrice înregistrate la statia hidrometrica Vaslui în perioada 1965-1988 indica o medie de 558,9mm, evidentiindu-se de asemenea variatii importante ale cantitatii de precipitatii. Valorile medii lunare ale precipitatiilor tind sa creasca în general în luna ianuarie sau februarie pâna în luna iunie, dupa care descresc pâna în luna ianuarie. Din cadrul elementelor climatice, un rol importnat în formarea scurgerii o are temperatura aerului. Temperatura aerului scade constant din partea sudica spre partea nordica a regiunii în caz si în altitudine.În prima jumatate a anului, din luna februarie pâna în luna iulie, temperatura aerului este în continua crestere, diferentele interlunare fiind negative. Temperatura medie pentru luna ianuarie este de 3,5º, iar pentru luna iulie este de 21,2ºC. Conditiile geologice ale bazinului râului Bârlad exercita o influenta asupra scurgerii  prin constitutia petrografica, prin structura, prin gradul de fisurare si dezagregare si prin solubilitatea rocilor. Ceilalti componenti fizico geografici (relief, soluri si vegetatie) prezinta un rol secundar, însa nu unul lipsit de importanta. Resursele de apa dintr un bazin hidrologic pot fi apreciate pe baza analizei caracteristicilor scurgerii medii într-o perioada lunga de timp (în cazul nostru 41 de ani, între anii 1959-2006). Aceasta analiza are drept scopuri: evaluarea debitului lichid (Q, în m3/s), a debitului mediu specific (q, înl/s/kmp), a stratului de apa scurs (h, în mm), a volumului de apa transportat (W, în m3 sau km3) sau coeficienti legati de scurgerea medie (coeficientul modul, coeficientul de varitie). Urmarind variatia cronologica a scurgerii medii anuale la statia hidrometrica Vaslui din bazinul hidrologic Bârlad, în perioada 1965-2006 se remarca ca anul cu scurgerea cea mai  bogata a fost în anul 1979, având debitul de 316 m /s. Anul cu scurgerea cea mai scazuta a fost în anul 1987, prezentând debitul de 0,011m /s. Repartitia anotimpuala a scurgerii este influentata de modul în care se combina în timpul anului principalele surse de alimentare: surse subterane si de suprafata, care la rândul

lor sunt influentate de principalele elemente climatice si propritati fizico-geografice ale  bazinului hidrologic Bârlad. În anotimpul de iarna, pentru bazinul hidrologic Bârlad se înregistreaza valori reduse ale scurgerii, ca urmare a blocarii debitului lichid sub forma de gheta. Cea mai redusa scurgere de iarna s-a produs în anul 1974 (0,2m3/s) si cea mai bogata scurgere în anul 1978 (10.7m3/s). În anotimpul de primavara, se costata cea mai bogata scurgere, cele mai ridicate valori înregistrându-se în regiunile unde în timpul iernii s-a acumulat un strat gros de zapada. Cea mai bogata scurgere de primavara s-a produs în anul 1969, iar cea mai redusa scurgere în anul 1989. Vara, volumul de apa transportat de râul Bârlad reprezinta 15-20% din scurgerea anuala medie. Aportul din precipitatii este maxim în aceasta perioda, debitele scazând constant din luna iunie pâna în luna august. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii s-au  produs în anul 1978, iar cele mai reduse valori în anul 1981. Anotimpul de toamna este caracterizat prin valori scazute ale scurgerii medii, sub efectul persistentei starilor caracteristice acestui sezon si a predominantei circulatiei ciclonale.Cea mai bogata scurgere s a produs în anul 1980 si cea mai redusa în anul 1987. La nivelul bazinului hidrologic Bârlad, un rol important în formarea scurgerii si a  bilantului hidrografic îl are activitatea antropica, care tinde sa se impuna din ce în ce mai  pregnant si mai determinant în acest domeniu. Amenajarea lacurilor de acumulare influenteaza sistemul hidrologic, generând o stare de echilibru, compensând debitele minime si atenuându-le pe cele maxime. Diferentierea teritoriala a elementelor bilantului hidrologic este determinata în  principal de scaderea generala a umiditatatii aerului dinspre partea vestica si nordica a  bazinului, zona mai înalta a bazinului, spre partea estica si sudica, zona mai joasa a bazinului si în altitudine. Având în vedere limitele de variatie ale valorilor componentelor bilantului hidrologic stabilite de I. Ujvari (1972) pentru diferite zone de umiditate din România, bazinul hidrologic Bârlad apartine zonei cu umiditate deficitara.

BIBLIOGRAFIE:  Apostol, L., (1987) - Consideratii asupra raportului între cantitatile semestriale de  precipitatii în România, Lucrarile Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", nr.7, 1986, Iasi.  Bacauanu, V., (1970) - Evolutia vailor din partea nord-estica a Podisului Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XVI, Iasi  Bacauanu, V., (1973) - Evolutia vailor din Podisul Moldovenesc, în Realizari în geografia  României, Edit. stiintifica, Bucuresti.  Bacauanu, V., (1978) - Terasele fluviale din Podisul Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi,  sect.II-b, tom. XXIV, Iasi.