cap_7 acoperisuri

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

cap 7. ACOPERISURI

7.1. Notiuni generale 7.1.1. Notiuni introductive Acoperisurile reprezinta subansambluri constructive, amplasate la partea superioara a cladirilor si care sunt incluse în subsistemul elementelor de închidere . Rolul principal al acoperisurilor este acela de a asigura un mediu interior protejat fata de actiunea factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura, umiditate, ploaie, vânt, praf, noxe, zgomot etc. Acoperisurile trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: rezistenta si stabilitatea, durabilitatea, siguranta la foc, etanseitatea, confortul higrotermic si acustic s.a. Alcatuirea acoperisului se stabileste tinând seama de: compartimentarea cladirii, structura de rezistenta a constructiei, aspectul arhitectural dorit, cantitatea de precipitatii, intensitatea si frecventa vânturilor din zona. În compunerea acoperisului se gasesc urmatoareale elemente principale, diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: - învelitoarea, cu rol de protectie hidrofuga; - termoizolatia, cu rol de protectie termica împotriva pierderilor de caldura din timpul iernii si a aportului de caldura din timpul verii; - bariere contra vaporilor, straturi sau canale de difuzie, elemente ce au rolul de a evita patrunderea vaporilor de apa, prin migratie, în termoizolatie; - elemente accesorii, cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice, de închidere perimetrala, de evacuare a vaporilor de apa, de iluminare etc. Elementele principale sunt sustinute de structura de rezistenta a acoperisului, care poate fi: • planseul peste ultimul nivel; • o structura speciala din lemn, metal sau beton numita sarpanta. 7.1.2. Clasificarea acoperisurilor Dintre criteriile de clasificare se evidentiaza cele cu privire la: comportarea higrotermica, forma, marimea pantelor, structura de rezistenta, natura învelitorii etc. Din punct de vedere al comportarii higrotermice pot fi: - acoperisuri duble, ventilate, care mai sunt denumite si acoperisuri reci; - acoperisuri într-un strat, neventilate, denumite si acoperisuri calde. Acoperisurile duble, ventilate, sau reci au inclus în alcatuirea lor un strat de aer care se afla în legatura cu exteriorul. Acest strat delimiteaza doua zone în structura acoperisului: • un element-suport al termoizolatiei (în mod obisnuit, planseul peste ultimul nivel sau un tavan suspendat) si termoizolatia; • un element-suport al hidroizolatiei si hidroizolatia.

116

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Acoperisurile într-un strat, neventilate sau calde se caracterizeaza prin succesiunea straturilor componente unul dupa altul, fara straturi de aer pentru ventilare. Sunt acoperisuri cu pante mici (terase).

a)

b)

Fig.7.1. Alcatuirea acoperisurilor a) acoperis dublu, ventilat sau rece; b) acoperis cald, neventilat; 1 – hidroizolatie sau învelitoare; 2 – strat de aer ventilat; 3 – termoizolatie; 4 – planseu; 5 – strat de beton de panta; 6 – bariera contra vaporilor; 7 – circulatie de aer; 8 - migratia vaporilor de apa. În functie de panta, acoperisurile pot fi: - plate (terase): - circulabile, cu pante 1,5…4%; - necirculabile, cu pante de 2…7%; - înclinate : - cu pante medii (8…20%); - cu panta mare (21…150%). În functie de forma arhitecturala adoptata, se întâlnesc: - acoperisuri cu suprafete plane, înclinate (versanti sau ape); intersectia versantilor formeaza dolii si creste (coame); - acoperisuri curbe; bolti, cupole si cu dubla curbura; - acoperisuri tip shed, utilizate la anumite hale industriale, ateliere de creatie, sali de expozitie s.a; - acoperisuri cu luminatoare, folosite la cladiri cu deschideri mari, la care iluminarea naturala nu se poate asigura numai prin ferestre.

117

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a)

b)

d)

c)

e) f) Fig.7 Tipuri de rezolvari structurale pentru acoperis a) sarpanta; b) structura pe cabluri; c) structura reticulara; d) planseu; e) grinda; f) profil de stâlp

a)

b)

c)

d)

e) Fig.7 Forme de acoperisuri a) cu suprafete plane; b) bolti; c) cupole; d) conoizi; e) paraboloizi hiperbolici

118

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a)

e)

b)

c)

d)

f) g) Fig.7 Acoperisuri speciale a) copertine tip consola; b) structura tip peron; c) cupola cu placa cutata; d) acoperis suspendat; e) tip sa cu stâlpi ancorati; f) pânza precomprimata din beton; g) tip cort

7.1.3. Elementele componente ale acoperisurilor Subansamblul-acoperis este alcatuit dintr-o serie de elemente principale, diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc (învelitoarea, termoizolatia, bariere contra vaporilor, structuri de rezistenta), precum si din elemente accesorii care servesc iluminarii si ventilarii spatiului de sub învelitoare (tabachere, lucarne, luminatoare), eliminarii noxelor sau a vaporilor de apa (deflectoare) sau directionarii si evacuarii apelor pluviale (jghiaburi, burlane, pazii, sorturi) de pe acoperis. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt: - poala sau picatura, este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul; - coamele sunt liniile de intersectie, situate la cota cea mai mare, ale versantilor si de la care apa meteorica se îndeparteaza; pot fi dispuse pe orizontala sau înclinata; - doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se îndreapta apa meteorica; - streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului; - elemente pentru ventilare pot fi lucarnele (cucuvele) si tabacherele; unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare; tabacherele sunt elementele realizate în planuri paralele cu panta versantului; lucarna este elementul care iese din planul acoperisului. Elementele principale vor fi prezentate în subcapitolele urmatoare. În acest subcapitol se vor face succinte referiri la elementele accesorii (auxiliare): - Tabacherele se utilizeaza în vederea aerisirii si iluminarii podurilor precum si pentru accesul la nivelul învelitorii. Sunt alcatuite dintr-un cadru din dulapi peste care se monteaza o rama din lemn sau metalica în care se monteaza geam simplu sau armat. Rama este prinsa de cadru în balamale formând un capac mobil care permit deschiderea tabacherei.

119

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

-

-

-

-

-

Lucarnele servesc aceluiasi scop ca si tabacherele, deosebindu-se de acestea prin faptul ca formeaza volume ce se detaseaza din planul acoperisului. Sunt de diferite forme si au în compunere ferestre sau ochiuri mobile pentru aerisire. Luminatoarele servesc la iluminarea naturala a interiorului halelor industriale, au forme variate. Deflectoarele sunt elemente amplasate în punctele cele mai înalte ale acoperisurilor si servesc pentru evacuarea noxelor, a aerului cald sau a aburului din interiorul halelor industriale. Deflectoarele pot fi închise la nevoie cu jaluzele mobile. Jghiaburile au rolul de a colecta apele pluviale de la nivelul învelitorii si de a le orienta catre burlane. Sunt confectionate din tabla zincata sau, mai rar din tabla de plumb sau cupru. Sunt sustinute de cârlige prinse de capriorii sarpantei sau de dibluri special introduse în peretii de beton. Burlanele conduc apa colectata în jghiaburi spre rigole sau la reteaua de canalizare. Ele pot fi exterioare cladirii sau interioare când sunt pozitionate în goluri special executate în peretii de zidarie ai cladirii. Burlanele exterioare se confectioneaza din tabla zincata, se monteaza la distanta de câtiva centimetri de perete pentru a evita umezirea fatadei si sunt prinse de acesta prin intermediul unor bratari din otel lat. Burlanele interioare se fac din fonta, azbociment sau materiale plastice si se prevad cu guri de curatire. Paziile sunt fâsii de tabla zincata, care se aseaza la dolii, sub învelitoare, sau pentru racordarea învelitorii la suprafete verticale: cosuri de fum sau calcane. Sorturile sunt fâsii din tabla care se monteaza la partea inferioara a acoperisului, sub învelitoare si care se prind de jghiaburi prin falt.

a)

b)

d) Fig.7. Numarul de pante al acoperisului a) una; b) doua; c) patru; d) opt

120

c)

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.6 Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 1 – picatura; 2 – coama orizontala; 3 – coama înclinata; 4 – dolie; 5 – streasina; 6 – tabachera; 7 - lucarna

a)

b)

c) d) e) Fig.7 Elemente auxiliare de acoperis a) lucarna semirotunda; b) lucarna triunghiulara; c) lucarna cu o singura panta; d) lucarna cu doua pante; e) tabachera

7.2. Tipuri de învelitori Învelitoarea este elementul de acoperis asezat la partea superioara a acestuia, cu rol de izolare a cladirii împotriva agentilor atmosferici. Învelitorile trebuie sa asigure o buna etanseitate, sa fie durabile, rezistente la foc, sa necesite cheltuieli minime de investitie si de întretinere în exploatare, sa asigure un aspect arhitectural placut. Materialele din care se executa învelitorile se prezinta într-o gama larga: - învelitori organice (paie, trestie, lemn, materiale bituminoase); - învelitori din piatra naturala (ardezie); - învelitori din piatra artificiala arsa (ceramice); - învelitori din piatra artificiala nearsa (azbociment, mortar sau beton); - învelitori metalice (tabla din otel, zinc, aluminiu, plumb etc.) - învelitori din sticla simpla sau armata; - învelitori din materiale plastice. Se disting din punct de vedere al modului de asigurare a etanseitatii, învelitorile pot fi: - continue, fara rosturi, impermeabile la aer, apa si vapori (materiale bituminoase); - din elemente discontinue, impermeabile la actiunea apei, dar permeabile la aer si vapori de apa (placi ceramice, azbocimentul plan sau ondulat, tabla plana, ondulata sau cutata etc.); în acest caz pe suprafata acoperisului apar rosturi.

121

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Din punct de vedere al portantei întâlnim: - învelitori elastice, care necesita strat-suport continu (materiale bituminoase, tabla plana etc.); - învelitori care necesita elemente suport asezate la distante reduse (ceramice, ardezia, lemnul, azbocimentul plan); - învelitori la care elementele de sustinere se dispun rar, având în vedere rigiditatea relativ mare la încovoiere a componentelor învelitorii (elemente cutate sau ondulate din tabla, azbociment, materiale plastice). 7.2.1. Învelitori din materiale organice 7.2.1.1. Învelitori din lemn. Sunt învelitori discontinue realizate din scânduri geluite, sindrila (dranita) sau sita. 7.2.1.2. Învelitori din materiale bitumate în foi. Se folosesc la cladiri provizorii sau cu caracter semipermanent în mediu rural. Cartonul bitumat este un material ieftin, usor de aplicat si cu greutate redusa; din aceasta cauza este mult utilizat. Se realizeaza pe suport continu din astereala de scânduri, placi din lemn ameliorat sau beton. Aspectele negative legate de aceste învelitori sunt de ordin estetic precum si de necesitatea lucrarilor de întretinere la intervale relativ reduse de timp.

7.2.2. Învelitori din piatra artificiala arsa (ceramice) Aceste învelitori se realizeaza din tigle sau olane în forme variate, obtinute din argila arsa în cuptoare. Aceste învelitori sunt grele si necesita un consum apreciabil de lemn pentru sarpante; cu toate acestea sunt folosite pe scara larga deoarece se confectioneaza din materii prime locale si nu necesita cheltuieli de întretinere. Olanele si tiglele trebuie sa satisfaca conditii severe de calitate: - rezistenta mare la înghet-dezghet, fara a fisura sau a suferi exfolieri; - capacitate de a absorbi si restitui apa cu usurinta, astfel încât învelitoarea sa para uscata, imediat dupa încetarea ploii; - sunet clar la lovire, indiciu ca elementul respectiv are o densitate ridicata si nu este fisurat. 7.2.2.1. Învelitori din tigla. Tiglele sunt produse din argila arsa. Ele pot fi obisnuite, colorate sau smaltuite si se prezinta sub forma de tigle solzi sau tigle profilate (obtinute prin presare sau trase). Tiglele se monteaza pe sipci sau pe sipci asezate pe astereala acoperita cu carton bitumat, în functie de regimul de precipitatii al zonei si de importanta cladirii. Tiglele au în alcatuirea lor unul sau doua ciocuri de agatare cu care se fixeaza pe sipci, iar în regiuni cu vânturi puternice se ancoreaza suplimentar cu cleme metalice sau cu sârma galvanizata. Coamele se acopera cu elemente de coama asemanatoare olanelor, asezate cu concavitatea în jos pe un pat de mortar. Racordarea la dolii, calcane, cosuri de fum se face cu tabla zincata. Ø

Tigle solzi

122

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.7 Detalii elemente de acoperis, produse Bramac

a)

b)

c)

d)

e)

123

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

f)

j)

g)

k)

h)

i)

l)

m)

n) o) p) Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata din tigle solzi, tip Bramac a) tigla; b) tigle solzi asezate simplu, elevatie; c) tigle solzi asezate dublu, elevatie; d) tigle solzi asezate simplu, sectiune; e) tigle solzi asezate dublu, sectiune; f) tigla PVC pentru gura de aerisire; g) racord flexibil PVC; h) tigla PVC trecere antena; i) racord antena cu tigla de trecere; j) racord antena cu tigla trecere; k) teava de aerisire cu tigla de trecere; l) fereastra în planul acoperisului; m) luminator; n) tigla laterala; o) tigla suport treapta; p) consola parazapada

Fig.6 Detalii specifice pentru o învelitoare realizata din tigle solzi, tip Bramac a) rezolvare dolie cu folie PVC; b) racord la cosul de fum

§

Tigle cu jgheab

124

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.6 Detalii elemente de acoperis, produse Bramac

a)

b) Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata din tigle presate, tip Bramac a) tipuri de tigle; b) sectiune

• Olane Sunt învelitori grele, recomandata în zonele cu vânturi puternice. Asezarea învelitorii necesita un strat continu (realizat din astereala), etanseizat cu un rând de carton bitumat. Olanele se vor dispune alternativ, un rând cu concavitatea în sus, un rând cu concavitatea în jos (capace) fixate cu mortar.

125

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a)

b) Fig.7 Învelitoare din olane a) olan; b) elevatie

7.2.3. Învelitori din piatra artificiala nearsa Învelitorile din piatra artificiala nearsa se prezinta în variate forme si dimensiuni dar pot fi separate în doua categorii: învelitori din tigle si olane realizate din mortar de ciment cu sau fara coloranti; învelitori din azbociment.

7.2.3.1. Învelitori din tigle si olane din mortar de ciment. Aceste învelitori sunt alcatuite în acelasi mod si din elemente asemanatoare ca si învelitorile similare din materiale ceramice; fata de primele, acestea au însa o greutate usor mai mare. 7.2.4. Învelitori metalice Învelitorile metalice se realizeaza din tabla de aluminiu, zinc, plumb, cupru, tabla neagra vopsita, tabla zincata (galvanizata). Tabla pentru învelitori poate fi sub forma de foi plane, ondulate sau cutate. Foile ondulate sau cutate din tabla de otel, neagra sau galvanizata se monteaza direct pe pane. Aceste învelitori au o larga utilizare mai ales la constructii industriale de tipul halelor de fabricatie neîncalzite, depozite, magazii s.a. • Tabla plana

a)

126

b)

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

c)

d)

e) Fig.7 Detalii realizare învelitoare din tabla plana a) falturi culcate; b) falturi în picioare; c) detaliu ancorare falt simplu; d) detaliu ancorare falt dublu; e) plan învelitoare

• Tabla cutata sub forma de tigle (Lindab, Isola) Produsele sunt executate sub forma unui sistem, cuprinzând elemente pentru rezolvari de coama, dolie, de margine, strapungeri, etanseitati, elemente de aerare etc. Tiglele sunt rezolvate din mai multe straturi cu rol de protectie, anticondens, rezistenta, estetic etc. Fata exterioara poate fi tratata prin vopsire electrolitica, pelicula poliesterica sau criblura fina. Sunt executate într-o gama variata de culori.

a)

b)

d)

c)

e) f) Fig.7 Învelitoare din tigle de tabla a) tigla din tabla; b) element de coama; c) element pentru aerisire; d) pieptene de aerisire; e) profil de etansare; f) rezolvare acoperis în zona hornului

127

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Învelitori bituminoase Site bituminoase (bardoline)

a)

b) Fig.7 Învelitoare din site bituminoase a) tipuri de site; b) rezolvare învelitoare 1 – sita bituminoasa; 2 – strat de pânza bitumata; 3 – astereala; 4 – caprior; 5 – placi pe doua rânduri; 6 – jgheab; 7 – mastic de bitum

7.2.5. Învelitori din sticla Învelitorile din sticla se utilizeaza mai mult pentru iluminarea suprafetelor interioare: în cazul serelor, luminatoarelor, acoperisurilor shed etc. Sticla se foloseste sub forma de tigle, placi plane din sticla simpla sau armata si placi ondulate din sticla armata de diferite culori. Tiglele din sticla înlocuiesc pe anumite portiuni tiglele ceramice obisnuite. Placile din sticla plana sau ondulata se monteaza în rame de metal prevazute cu garnituri de cauciuc. 7.2.6. Învelitori din materiale plastice Învelitorile din materiale plastice sunt usoare si au aspect placut. Se folosesc pentru iluminarea naturala a suprafetelor acoperite (piete agroalimentare) sau la iluminarea halelor industriale si agrozootehnice. Se prezinta sub forma de placi ondulate de diferite culori din poliesteri armati cu fibre de sticle sau sub forma de cupolete din acelasi material. Placile ondulate se monteaza ca si cele din azbociment iar cupoletele se fixeaza în cadre orizontale metalice. 128

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

7.3. Acoperisuri cu structura de rezistenta Elementele functionale ale acoperisului sunt sustinute de o structura de rezistenta. Aceasta, ca mod de alcatuire, depinde de: - rezolvarea elementelor de închidere (învelitoare, termoizolatie) care determina înclinarea versantilor precum si marimea încarcarilor necesar a fi preluate; - rezolvarea în plan a cladirii privitoare la pozitionarea elementelor structurale verticale. Se deosebesc urmatoarele sisteme constructive principale în alcatuirea structurilor de rezistenta pentru acoperisuri: - structuri masive de zidarie întâlnite numai la cladiri vechi; - structuri din bare (sarpante din lemn, metal, beton armat, beton precomprimat); - structuri spatiale autoportante din beton armat, beton precomprimat; - structuri suspendate pe cabluri, caracterizate prin greutate proprie mica. 7.3.1. Acoperisuri de tip sarpanta Se caracterizeaza prin greutate redusa si sunt realizate din bare subtiri din lemn, metal sau beton. 7.3.1.1. Sarpante din lemn. Se întâlnesc urmatoarele tipuri constructive: - sarpante pe scaune; - sarpante pe ferme (grinzi cu zabrele); - sarpante pe grinzi cu inima plina. a) Sarpantele din lemn pe scaune (sarpante dulgheresti) Se utilizeaza cu precadere la constructii de locuinte dar si la cladiri social culturale cu deschideri mici (scoli, gradinite, spitale), precum si la magazii, depozite etc. Elementele componente ale unei sarpante pe scaune sunt: - astereala alcatuita din scânduri negeluite, din placi de fibre din lemn (PFL) sau din placi aglomerate din lemn (PAL); - sipcile înlocuiesc astereala în cazul utilizarii învelitorilor din placi mici (sita, sindrila, tigle, azbociment plan etc.); - capriorii se realizeaza din lemn rotund sau ecarisat si se dispun la distante de 70…110 cm unul de altul, dupa linia de cea mai mare panta (perpendicular pe coama). Capriorii din acelasi plan transversal cu popii poarta numele de capriori de scaun iar ceilalti se numesc capriori curenti; - panele se executa din lemn ecarisat si se dispun paralel cu coama la distante de 2,50…4,00 m. În functie de pozitia pe care o ocupa în ansamblul acoperisului se întâlnesc: pane de coama si pane intermediare; - cosoroabele sunt elemente care se dispun la nivelul stresinii pe centurile peretilor exteriori ai cladirii; - popii sunt elemente verticale ale sarpantei realizati din lemn rotund sau ecarisat; - taplile se aseaza sub popi si au rolul de a repartiza încarcarile concentrate transmise de acestia; - moazele (clestii) sunt elemente de solidarizare pentru popi si capriori; se confectioneaza din scânduri, dulapi sau lemn semirotund; 129

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

-

contravântuiri (contrafise) se monteaza în general între pane si popi, sunt alcatuite din lemn rotund sau ecarisat si au rolul de a rigidiza ansamblul sarpantei în sens longitudinal. Prin scaun de sarpanta se intelege ansamblul de rezistenta plan, indeformabil alcatuit din popi si capriorii dispusi în planul popilor (capriori de scaun) solidarizati prin moaze.

a)

b) Fig.7.4. Sarpante pe scaune a) cu rezemare pe ziduri transversale; b) cu rezemare pe ziduri longitudinale; 1 – caprior; 2 – pana de coama; 3 – pana intermediara; 4 – cosoroaba; 5 – pop; 6 – talpa; 7 – clesti (moaze); 8 – contafise; 9 – planseul ultimului nivel; 10 – ziduri portante. Functiuni asociate acoperisurilor sarpante pe scaune cu pod Comportarea eficienta a unui acoperis sarpanta pe scaune cu pod depinde esential de rezolvarea problemelor legate de: • ventilare; • protectie termica. Necesitatea termoizolarii podului unei cladiri cu regim mic de înaltime a rezultat din reprezentarea structurii pierderilor globale la nivel de subsisteme constructive, studiu prezentat în cap. 2. Termoizolatia poate fi dispusa la nivelul placii de peste ultimul nivel, la nivelul capriorilor sau în sistem combinat (atât la nivelul placii peste ultimul nivel cât si la nivelul capriorilor). Ca materiale termoizolatoare se recomanda: vata de sticla sau vata minerala. Rezolvarea problemelor de ventilare a sistemului pod – termoizolatie învelitoare constituie o problema vitala pentru îndeplinirea exigentelor impuse 130

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

acoperisurilor cu panta mare. Ca material folosit cu rol de bariera contra vaporilor se recomanda folia de polietilena sau folia din aluminiu. Rezolvarea acestor doua probleme fiind mult prea complexa, în continuare, se va rezuma doar la o prezentare sintetica a unor solutii finale.

a) b) Fig. 7.5 Ventilarea acoperisului functie de modul de dispunere al termoizolatiei a) pe planseu; b) la nivelul capriorilor b) Sarpante pe ferme din lemn. Se folosesc la constructii cu deschideri mari (9,00…30,00 m) fara reazeme intermediare. Fermele pot avea în elevatie forme triunghiulare, dreptunghiulare, poligonale sau pot fi cu talpa superioara curba.

Fig. 7.6 Scheme de ferme din lemn utilizate la sarpante a – triunghiulare; b – dreptunghiulare; c – poligonale; d – cu talpa superioara curba. Fermele din lemn por fi: - ferme cu consum redus de otel, realizate în totalitate din lemn sub forma de scânduri sau dulapi, otelul fiind utilizat numai în elementele de îmbinare (cuie, buloane, coliere); - ferme cu consum mediu de otel, realizate din lemn rotund sau ecarisat, cu îmbinari prin chertare între elementele componente; elementele întise se executa din otel-beton; 131

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

-

ferme cu consum mare de otel, ferme mixte, cu alcatuire rationala, folosind optim proprietatile fiecarui material. Se mai numesc si ferme ingineresti; în general toate elementele comprimate din compunerea lor sunt din lemn (talpa superioara si zabrelele comprimate), în timp ce elementele întinse (talpa inferioara si zabrelele întise) sunt confectionate din otel.

c) Sarpante pe grinzi cu inima plina. Sunt alcatuite din astereala, pane si grinzi cu inima plina. Grinzile cu inima plina s-au realizeazat în doua variante constructive: cu inima din scânduri încrucisate batute în cuie, sau cu inima din placaj încleiat. Grinzile cu inima plina din lemn se foloseau la deschideri de 6…15 m la acoperisuri cu pante mici pentru constructii industriale, agrozootehnice sau provizorii. Distanta dintre grinzile sarpantei este în mod obisnuit de 3...4 m. Aceasta solutie este mai putin folosita astazi fiind înlocuita cu o varianta moderna în care grinzile se realizeaza din pachete de scânduri încleiate (lemn lamelat incleiat).

7.3.1.2. Sarpante metalice. Se întâlnesc în general la constructiile industriale cu deschideri mari. Sunt alcatuite din elemente principale de diverse tipuri; grinzi cu inima plina, ferme, cadre sau arce metalice. Pe acestea reazema pane confectionate din profile laminate, profile compuse sau expandate. Cu ajutorul sarpantelor metalice se pot acoperi deschideri de 24…50 m cu travei de 6…12 m. Pentru asigurarea stabilitatii sarpantei se prevad contravântuiri.

Fig. 7.7. Sarpanta metalica pe ferme 1 – stâlp; 2 – grinda longitudinala; 3 – ferma metalica; 4 – pane; 5 – contravântuire orizontala longitudinala; 6 - contravântuire verticala longitudinala; 7 - contravântuire orizontala transversala; Pentru acoperirea unor suprafete mari cu dimensiuni comparabile pe cele doua directii se folosesc structuri reticulare, formate din bare dispuse în retele tridimensionale.

132

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.8. Tip de structura reticulara

7.3.1.3. Sarpante din beton armat. Aceste structuri sunt mai putin folosite în ultimul timp datorita greutatii sporite, a dificultatilor de executie si a costurilor ridicate. Sunt realizate în general din elemente prefabricate sau precomprimate de tipul grinzilor sau a fermelor care constituie elementele principale si care sustin pane din beton armat. Peste pane se monteaza învelitori din azbociment ondulat sau tabla ondulata (cutata). Se pot acoperi hale industriale, depozite etc. cu deschideri de pânâ la 24 m si travei de 6 m.

Fig.7.9 Elemente principale de acoperis din beton pentru hale industriale a – grinzi cu inima plina din beton precomprimat; b – ferme din beton armat executate pe santier (preturnate). 7.3.2. Acoperisuri cu structura de rezistenta din beton armat Structurile de rezistenta de acest tip sunt constituite în majoritatea cazurilor din planseele peste ultimul nivel. Solutiile utilizate la acest planseu sunt similare celor de la planseele intermediare. Se întâlnesc si solutii specifice de acoperis realizate din beton armat monolit, cum ar fi: - bolti si arce; acoperisurile sub forma de bolti sunt alcatuite dintr-o placa curba din beton, cu grosime constanta sau variabila iar pentru preluarea împingerilor se prevad tiranti ancorati în centurile de la nasterile boltilor 133

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

-

-

-

sau ranforsarea marginilor longitudinale ale acestora; acoperisurile pe arce din beton armat sunt alcatuite dintr-o placa curba cu nervuri longitudinale, rezemata pe arce dispuse transversal; placi (pânze) subtiri autoportante cu simpla sau dubla curbura; placile cu simpla curbura autoportante pot fi dupa forma geometrica a sectiunii transversale circulare, parabolice, cicloidale, eliptice, în lantisor etc. simetrice sau nesimetrice; placile cu dubla curbura au o grosime mica (5…7 cm) dar prezinta o rigiditate spatiala mare si o buna comportare sub încarcari; placile cu dubla curbura pot fi suprafete riglate sau nu, generate prin translatie sau rotatie. cupole; sunt alcatuite din placi subtiri din beton cu grosime constanta sau variabila, rigidizate sau nu, cu nervuri dispuse dupa meridiane si/sau paralele; la baza sunt prevazute cu centuri; structuri cu alcatuiri speciale; sunt realizate în variate solutii constructive, cum ar fi: copertine, structuri tip peron, acoperisuri suspendate, acoperisuri shed s.a.

7.3.3. Structuri de acoperisuri suspendate pe cabluri O modalitate moderna de acoperire a deschiderilor mari o constituie acoperisurile suspendate pe cabluri de otel. Un astfel de acoperis este alcatuit dintr-o retea de cabluri solicitate la întindere, care îndeplineste rolul de element portant si totodata genereaza forma spatiala. Cu astfel de elemente se pot acoperi hangare, stadioane, sali de spectacol. Au greutate proprie redusa si din acest motiv aceste acoperisuri sunt foarte sensibile la solicitari dinamice din vânt si cutremure.

7.4. Acoperisuri tip terasa Termoizolatia Pentru a raspunde exigentelor impuse de limitarea pierderilor termice, termoizolatia utilizata la ora actuala în domeniul constructiilor este: polistirenul celular, polistirenul ecruisat, vata minerala, vata de sticla, spume poliuretanice. Hidroizolatia este asemanatoare cu cea descrisa la cap. 2 Hidroizolatii aplicate la infrastructura, cu specificatia ca hidroizolatia folosita la terasa are fata superioara tratata (în special contra actiunii radiatiei solare). Functie de pozitia termoizolatiei în raport cu hidroizolatia, terasele se clasifica în: - clasice; - inverse. Functie de materialul termoizolator folosit, terasa clasica poate fi clasificata astfel: - cu termoizolatie de grosime constanta: b.c.a., vata minerala, polistiren celular, spuma poliuretanica rigida; - cu termoizolatie de grosime variabila (materiale în vrac): granulit, zgura de termocentrala, perlite de granulit etc.

134

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.7 Plan acoperis terasa

a)

b) Fig. 7.10 Strucura terasei clasice, în câmp curent a) cu termoizolatie de grosime constanta, b) cu termoizolatie de grosime variabila 1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta; 3 - strat difuzie; 4 - bariera contra vaporilor; 5 - termoizolatie; (5a – termoizolatie în grosime constanta, 5b – termoizolatie în grosime variabila); 6 - hidroizolatie; 7 - strat protectie hidroizolatie; 8 - strat egalizare; 9 – strat suport bariera contra vaporilor

135

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.11 Strucura terasei inverse, in camp curent 1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta; 3 - strat difuzie; 5c – termoizolatie din polistiren extrudat; 6 - hidroizolatie; 7 - strat lestare termoizolatie; Rezolvarea elementelor si a lucrarilor specifice de la nivelul terasei este prezentata în continuare:

• Aticul Este elementul de constructie care confera siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei. Exista si situatii în care aticul poate lipsi. Din punct de vedere al tehnologiei folosite la executie, aticul poate fi: - de tip prefabricat: se realizeaza din beton armat de grosime min. 10 cm; - monolit, realizat din beton armat; - din zidarie; datorita actiunilor specifice ce apar în cazul actiunii seismice la nivelul terasei, se va folosi numai o zidarie portanta realizata din prefabricate plina presata, si având grosimea min.de 25 cm; aceasta zidarie este prevazuta cu stâlpisori si centura din beton armat, amplasata la partea superioara de minim 25x25 cm. Înaltimea minima a aticului, de la nivelul terasei, este de 30 cm în cazul teraselor necirculabile si de 90 cm la terasele circulabile.

a)

d)

b)

e)

c)

f)

g)

Fig. 7.12 Modalitati de protectie superioara a aticului a) prin hidroizolatie, b) cu sort metalic, c) cu profil prefabricat din beton armat, d) cu sort profilat, e), f), g) cu profile laminate (var. g) se refera la situatia fara atic) 1 – straturi terasa, 2 – atic, 3 – hidroizolatie, 4 – banda etansare, 5 – profil laminat, 6 – sort din tabla 136

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Pentru a evita crea unei zone de tip punte termica în zona de legatura planseu ultim – perete exterior – atic, indiferent de natura materialului din care se realizeaza aticul, se impune "îmbracarea" aticului cu o termoizolatie din polistiren celular, conform reprezentarii de mai jos.

Fig. 7.13 Detaliu corectie termoenergetica la atic • Gurile de scurgere Rezolvarea gurilor de scurgere în solutie traditionala:

a)

b)

c) Fig. 7.14 Tipuri de guri de scurgere în varianta traditionala a), b) tip caciula; c) cu gratar 137

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1 – coloana colectoare, 2 – structura de rezistenta suport a terasei (placa beton armat), 3 – structura terasa, 4 – strat "ultim" al terasei, 5 – con protectie din tabla galvanizata, 6 – tija otel OL37 F 6, 7 – piulita, 8 – guler din tabla de plumb, 9 – manson din tabla zincata, 10 – stut din tabla, 11 – plasa de sârma galvanizata cu ochiuri de 10...12 mm, 12 – profil prelungitor, 13 – recipient de scurgere, 14 - gratar

a)

b)

Fig. 7.15 Rezolvari actuale a) guri de scurgere; b) parafrunzare Dupa materialul din care se realizeaza : - din cauciuc; - din cauciuc plastifiat; - din PVC si poliolefine; - din polipropilena (PP).

Fig. 7.16 Utilizarea elementelor tip racord, la nivelul terasei • Deflectoare (aeratoare) Daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10 m ori daca suprafata de colectare depaseste 100 mp atunci este nevoie de un element care sa preia vaporii de apa existenti în structura terasei si sa îi elimine în exterior. Acest rol este îndeplinit de catre deflectoare. Sunt realizate din PVC.

Fig. 7.17 Modul de rezolvare traditional 138

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1 – strat difuzie, 2 – bariera contra vaporilor, 3 – termoizolatie, 4 – hidroizolatie, 5 – guler din tabla zincata, 6 – freta din sârma zincata, 7 – profil din tabla zincata, 8 – pâlnie protectoare din tabla zincata,

a)

-

-

-

b) c) Fig. 7.18 Solutii actuale de deflectoare a) simple, b) duble, c) cu guler

• Strat protectie hidroizolatie Functie de destinatie, terasa poate fi: necirculabila: implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor obiecte mici; circulabila, de tip: ü pietonal: implica desfasurarea unor activitati comune (restaurante, baruri, discoteci, cofetarii, vedere panoramica etc.) ori particulare rezultate în special în zonele de retrageri ale cladirii pe înaltime; ü rutier: întâlnite în special în zona garajelor, parcari etc. de tip special: vegetala, gradina, piscina, cu functiuni multiple, ventilata etc. În cazul teraselor necirculabile, materialele cel mai des adoptate sunt: materiale pe baza de piatra: nisip, strat de pietris, paiete de ardezie colorate, paiete de bazalt etc.; materiale metalice: foaie de aluminiu ori cupru, adesea caserata.

În solutie clasica protectia învelitorii se realizeaza printr-un strat de 4÷5 cm pietris. Acest strat are o inertie termica mare putând prelua eficient socurile termice ale mediului exterior. Solutiile cele mai utilizate în rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele prefabricate tip pavele: - realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicate pe un strat de poza (sapa, pietris etc.); - realizate din beton vibrat, lemn sau dale ceramice, pe suport continuu - firma SOPREMA si aplicate pe un sistem de ploturi reglabile de 15÷25 cm înaltime.

139

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a1)

a2) b) Fig. 7.19 Solutii de terasa circulabila pietonal a1) cu dale pietonale asezate pe nisip, a2) cu dale pietonale fixate pe sapa, b) pe ploturi reglabile

a) elevatii

b) caracteristici geometrice Fig.7.20 Detalii de ploturi reglabile Terasa circulabila este destinata exclusiv activitatilor de tip circulatie. În procesul de exploatare sunt interzise activitati generatoare de foc (organizarea de gratare) ori a acelor activitati care pot duce la aparitia de lichide pe învelitoare (în special lichide tip solventi ce ataca chimic hidroizolatia). Terasa inversa Datorita avantajelor pe care le confera, comparativ cu terasa clasica, terasa inversa este mult apreciata în ultimul timp, astfel: - simplitatea executiei; - simplificarea structurii terasei; - durata redusa de executie; - rezistente marite la gelivitate; - durata mai mare de exploatare, deoarece hidroizolatia este protejata la solicitarile mecanice. Asigurarea "ancorarii" termoizolatiei de învelitoare, la terasa inversa, se realizeaza prin: - lipirea termoizolatiei de învelitoare: care poate fi de tip continuu ori sub forma de "pete"; 140

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

-

lestare: prin strat continuu de pietris, dale prefabricate ori printr-un sistem mixt; greutatea "lestarii" rezulta dintr-o analiza ce trebuie sa tina cont atât de fenomenul de plutire (datorat existentei apei) cât si de cel de antrenare al termoizolatiei de catre vânt.

Între hidroizolatie si stratul de lestare firma STYROFOAM introduce un strat geotextil (TYPAR), hidropermeabil, care favorizeaza curgerea apei. Terase cu destinatii speciale • Terasa vegetala si terasa gradina sunt uilizate tot mai mult în ultimul timp datorita avantajelor pe care le ofera: - sunt ecologice; - ofera un aspect estetic deosebit; - necesita întretinere simpla; - au inertie termica mare; - sunt bune izolatoare fonic.

Fig.7.21 Structura tip a unei terase vegetale / gradina Stratul vegetal se realizeaza în general din humus ori turba si este rezolvat de tip casoleta ori paletizat pentru a putea fi usor de înlocuit (3÷6 sau 6÷12 luni) ori de îndepartat. Grosimea stratului vegetal poate sa fie de la 20÷30 cm, la terasa vegetala, pâna la 120÷150 cm, la terasa gradina. Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti. Acestia sunt prevazuti în sistem tip casoleta armata cu plasa si ancorata în stratul vegetal. Cantitatea de apa retinuta de stratul vegetal trebuie sa fie bine controlata altfel apar supraîncarcari necontrolabile.

141

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

• Profil prefabricat de racord, echer de intarire sunt utilizate la atic, pereti, chepeng pentru a evita aparitia unghiurilor periculoase ce favorizeaza dezvoltarea liniilor de rupere

Fig. 7.22 Profilele de colt • Garguie, barbacane, pieptene au rolul de a asigua o cât mai buna functionare a sistemului de colectare si dirijare a apelor meteorice.

Fig. 7.23 Profilele actuale de garguie, barbacane, pieptene Rezolvarea zonelor de tip punte termica • Pentru a evita apaitia de punti termice defavorabile în anumite zone considerate sensibile d.p.d.v. al pierderilor termice, se impune drept necesar rezolvarea acestor zone conform detaliilor de mai jos:

Fig. 7.24 Detaliu rezolvare terasa – perete nivel tehnic

Fig. 7.25 Detaliu rezolvare terasa – usa acces nivel tehnic

Fig. 7.26 Rezolvare acces pe terasa, în zona chepengului 142

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.27 Rezolvare termo-energetica a terasei, în zona strapungerilor

143