Cantece de tara.pdf

ACADEMIA ROMANIA

DIN V1EATA POPORULUI ROMAN CULEGERI I STUDII

CÂNTECE DE TARA ADUNATE

TUDOR PAMFILE.

EDINTA DELA 19 MAI

1910

BUCURESTi 1913

-SFETEA-WrIBRARIA NATIONALA

LIBRARIILE SOCEC LEIPZIG OTTO HARRASSOWITS

VIENA GEROLD & Comp.

www.digibuc.ro

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

L. 3.

I. Hora din Cartal, de Pompiliu Pârvescu, 1908 . . . II. Cimiliturile ronuinefti, de T. Pamfile, 1908 III. Poqii populare din Maramuref, de Tit Bud, 1908 » » aintece ci ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 5-V. Din literatura populard, de N. Päsculescu, 1909. . » VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 I VII. Siirbatorile poporului, de C. Riidulescu-Codin D. Mihalache, 1910 » VIII. Industria casnicei la Románi, de T. Pamfile. Premiul «Neuschotz» din 1909, 1910 » ro . » IX. Hore chinituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 19 X. Legende, tradifii ri amintiri istorice, de C. Rädulescua Codin, 1910 1.50 XI. Sarbdtorile de yard la Romeini, de T. Pamfile, 1911 a 4-XII. Cántece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913 . . XIII. Bou fi leacuri, la oameni, vite i pasäri, adunate de T. Pamfile, 1911 a

» 1.

» 6.

» 2.

I,

Tipografia «Cooperativa», str. Belvedere, 6

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMANA

SEDINTA SECTIUNII LITERARE dela 19 Main 1910.

Presedinta d-lui I. C. Negruz;zi. Dela d-1 A. Bdrseanu se primeste urmätorul raport despre culegerea de Cdntece de fard, prezentatä spre publicare de d-1 Tudor Pamfile :

«Colectiunea aceasta de cântece poporale cuprinde 48 Cântece bätranesti cu diferite variante, 1.217 Doine cu variante i 500 Strigäturi ; cu totul (impreunä cu variantele) 2.033 bucáti 1). Partea

cea mai mare a cântecelor este adunatä din comuna Tepu si din imprejurime, iar restul din celelalte pärti ale Moldovei, din Muncateva din Ardeal. «Inceputä la anul 1903, colectiunea d-lui T. Pamfile ne aratä stadiul de fatä din evolutiunea poeziei noastre poporale, cu conceptele vietii moderne aplicate chiar i la povestirile din trecut, cu graiul impestritat ici-colel cu neologisme de multe ori stalcite, cu acea dislocare a creatiunilor Muzei poporale dintr'un tinut intealtul, care a trebuit sä se producä in urma comunicatiei atat de inlesnite in zilele noastre. «In fruntea colectiunii se aflä o introducere de XXII pagine, intitulatä «Ceva despre cântecele de tard», in care colectantul vorbeste despre nasterea i propagarea poeziei poporale in general si apoi aratä cum s'a ficut culegerea si impártirea materialului cuprins in lucrarea sa. «Partea cea mai mare din cele 48 Cdnrece batrdnepi din colectenia, din Dobrogea

i

tiunea de fatä sunt variante ale baladelor poporale cunoscute din alte colectiuni. Astfel intalnim piesele : Mesterul Manole (p. 19), Corbea (p. 24) (cu 3 variante), Päun (s'a scos) («Näluca» din col. V. Alecsandri), Voicu (p. 35) («Holera» in col. Alecsandri Teodorescu), Stanciu (p. 37), «feciorul Bravului» (seamänä in catva 1) Numerotalia antecelor din manuscris, schimbandu-se la tipiirire, colectantul a [dent trimiterile in textul raportului, Intre parenteze. Toldeodatii a adus In note subliniare i unele lknuriri trebuincioase.

www.digibuc.ro

Iv

cu Voichita din col. Tocilescu), Codreanu si Mocanul (p. 40), Marcu (p. 42) («Marcu Viteazul», col. Teodorescu), Catincuta Gendrului (p. 48) (in variantä «Ilincuta Badiului» ; seamänä cu «Chira» din col. Jarnik-Barseanu si cu «Ilincuta Sandului» din col. Teodorescu), apitan Gheorghitä (p. 52) («Gheorghelas» din col. Teodorescu), Stefan Vodä (p. 63) (de acelas cuprins cu «Stefänitä Vodä» din col. Alecsandri), Tudiran (p. 66) (seamänii. cu «Välean» din Ardeal),

Codreanu (p. 70) (episodul cu Domnul Ilias si cu preotul, din «Codreanu», col. V. Alecsandri), Sandru (p. 73), («Bälaurul» din col. Alecsandri), Vulcan (cu varianta «Tänislav» (p. 74); prima este-identicil

(s'a scos) cu cea din col. Alecsandri ; a doua o variantä a pieselor «Stanislav» si «Tanislau» din col. Teodurescu si Tocilescu, Miorita (p. 79) (fragment), Micu haiducul (p. 79) (seamänä cu «Stefan Vodä» din col. Teodorescu), Badiu si Niculcea (p. 81) («Badiu» in col. Teodorescu), Donici (p. 83) (fragment «Doncilä»), Tudor si Vochita (p. 83) («Tudorel» din col. Teodorescu), Costea (p. 85) (seamänä cu «Dolca» din col. Alecsandri si cu «Fulga» si «Gealip Costea» din col. Teodorescu), Páunas (p. 87) («Nevasta fugitii» din col. M. Pornpiliu ; «Nevasta cu prunc mic», col. S. Fl. Marian ; «Nevasta riitäcitä», col. Teodorescu), Iovitä (p. 89) (col. Tocilescu), Popovici si Savina (p. 91) («Päunasul codrilor» din col. Alecsandri), Doncilä (p. 93), Barbu (p. 96) (inceputul e o hora din col. Alecsandri). «Sunt insä si piese mai putin cunoscute, ca : Voinicos strain (p. 33) (in Ardeal se cântä ca colind ; variantele sunt mai mult doine), Cäpitanu (p. 38) (haiduc mai nou ; calc1 pe Deditä dela Piatra si pe un popä. Aici inlälnim versul : «Faceti, fratilor, careu»1), (Vers 46). Nedea Voinicul (p. 39) (fragment ; un hot, pe care-I ascunde Dina Constandina), Lina (p. 43) (fragment ; bärbaful Linei

e dus «Cu sare domneascä in Tara ungureascä»), Gheorghitä Zätreanu (p. 43) (un voinic, care petrece cu Dobrita si scapá pe surata acesteia dela Turci ; povestire frumoasä, dar prea pe larg), Cäpitanul Caragatä (s'a scos ; vezi nota de sub p. 48) (jefueste pe Grecul Ene ;

nu pare poporalä), Chira (p. 54) (o fatä care moare mireasä), Cälina-Mälina (p. 55) (se face cAlugäritä, dar In cele din urmä prirneste pe Vasile Utä), Busuioc (p. 61) (un haiduc ; se luptá cu potera ; aici aflarn versul nu prea poporal : «Bane mäsuri (de apärare) isi ilia))) (vers 83), Dragos (p. 67) (un haiduc, cel din urmä din 11 Cuvilntul s'a pästrat in regulamentele infanteriei noastre panä

prin 1908.

www.digibuc.ro

V

'Agile noastre, cum it numeste colectantul), Pribeagul (p. 70) (cantecul unui insträinat), Ghitisor (p. 73) (fragment ; feciorul fermecat de o muiere), Batrâna (p. 74) (e mai mult doinä ; feciorul dus la marina, «pe corabe»), Ion (p. 77) (se cântä si ca colind vânätoresc), Saiu (p. 77) (pârcalabul de Barlad pedepsit pentru asupriri), Coste (p. 86) (un haiduc ; pare cam artificialä), Copilul roman (p. 90) (se lupti cu Tätarii si-i invinge), Calul impärätesc (p. 93) (fragment dinteo poveste), Pârlici (p. 95) (un hot, vandut de Strätica crismärita). «Cum vedem, cele mai multe sunt cantece din view haiducilor,

unele numai fragmente, citevl nu tocmai de origine, sau cel putin nu tocmai in forma poporalá. Asa d. e. nu pare poporal nici cantecul haiducesc «Voicul» (No. 47), in care intalnim versurile : Luna-i bleindã §i-i rilcoare... CA mai am vreo sapte frati, Toti cu dinfii de aranat, Sapte frati filcuti de-o mamg.

«Iar la sfarsit : Frunza verde Or mistret, Crintfi'n lunc5 Voiculet ;

Hang ii tine un artar, Un plop mare s'un stejar, C'au sciipat de greu 'arnar. (S'a scos.)

«Tot astfel nu pare poporala nici bucata Päun (No. 5), in care voinicul se präpädeste, sau cel putin cade in board grea, fiindci särutä o floare ; pe când in «Naluca» din col. Alecsandri voinicul se präpadeste, fiindcä bea din apa descântatä de baba', färä sä sufle in Eta apei. Dar intreagä expunerea ideilor in aceastä bucatä pare mestesugitä. «In ceeace priveste amestecul conceptelor celor nota cu lucrurile petrecute in vechime si impestritarea graiului bätrânesc cu

cuvinte nouä, citez numai urmätoarele versuri : «1) Din «Corbea» (varianta 1 din Popesti, jud. R.-Sdrat, care, de altfel, e cu mult mai darä ca bucata prima) (p. 26): De o grindil aninatä, Ca sä-i fie lui amantel"... (Vers. 98-9.) Stefan Vodà ce iliceA 1

Ovdin la ostire da... (Vers. 141-2.) Haine noi li aduceà... (Vers. 208.) Dara tu, orn delicat... (Vezi nota 3, p.29.)

www.digibuc.ro

VI

«2) Din «Stanciu» (p. 59) (No. 20), care cuprinde §i catevà expresii triviale Comandantul nu-I iertk SpInzurat 11 condamnet... (Urmau dupA vers. 103; vezi nota de sub p. 61.)

(9) In «Stefan Voda» (p. 63), auzita dela Mc:i Gheorghe Burluiu, cum ne spune colectantul : De pe cum erA nuntasul, AsA-mi croià paltonaqul... (Vezi nota de sub p. 64.)

Danful eu ele scotek.. (Vezi acest cuvInt In glosar.)

(4) In «Doncia» (p. 93). (Inceputul, versurile 1-6, dinteun colind facut de dieci e de prisos) : (Vezi nota de sub p. 93.) La cafenea 1) ajungek Unde bilrapul trägeA... (Vezi nota de sub p. 94.)

( 5) In «Parlicin (p. 95) : StrAtico, amanta mea... (Vers. 12.) Crilsmele le controla... (Vers. 61, inlocuit cu cercetet,)

Arestul, care-I aveti, Par'cA-s niste coteneti... (Vers. 50-1.) Alt amant la mine-am prins.. . (Vers 79.)

dql este vorba in aceastä bucati de Turci, de potera §i de ciocoi. «In schimb insa aflam §i expresii frurnoase §i arhaice, ca d. e.

In Gheorghitä ntreanu (p. 43) : fusem jurate fusem legate, Sà fim tot surate, Surate s'un PInA ce ne-om stInge. (Vers. 183-7.) zicAnd cuvAntul,

LepAdA armântul... (Vers 380-1.)

in loc de «armele». «Cu un cuvant, cantecele batrIne§ti din colectia d-lui T. Pamfile, de§1 uncle sunt numai variante ale altor cantece cunoscute, iar altele sunt redate numai fragmentar, tom§ sunt o contribuire destul de folositoare pentru cunowerea chipului, cum poporul nostru îi aminte§te faptele trecutului i cum pretue§te pe eroii sai. 1) Se stie cât de cercetatil e cafeneaua In satele dobrogene.

www.digibuc.ro

VII

«Partea cea mai de pre; a colectiei, despre care e vorba, mi se par a fi Doinele i Slrietturile, cari si formeazä aproape 8/, a manuscrisului d-lui T. Pamfile. Pe acestea colectantul le imparte, dupl analogia colectiei Jarnik-Barseanu, in capitolele : Dragoste, Dor si jale, Mustrari si blesteme, Haiducesti, Ostäsesti, Felurite ; iarä Strigäturile in : Strigäturi glumete si Strigaturi muscätoare : a) in ciuda fetelor si nevestelor, b) in ciuda feciorilor si bärbatilor, c) felurite. «Aceste cântece si rostiri versificate ne aratä sentimentele omului din popor in toate relatiile vietii : bune sau rele, vesele sau triste, cu reflexiile lui aci duioase si gingase, aci aspre si muscitoare. «Negresit cä aici efectele vietii moderne se reflecteazä si mai viu ca in cântecele bätrânesti si cetirea acestor cântece ne face sä

ne convingem ca view täranului nostru si cu ea modul lui judecatä si de exprinlare trece printeo schimbare insemnatä, cärei urmäri nu le putem prevedeà pe deplin.

de ale

«AO, de pildä, fläcäul indrägostit cântä : Cat e Tecuciul de lat, Numai la un colt mi-i drag, La coltul dela C'acolo-i dragostea mea 1) (pag. 171, No. 2).

«Iar fata se intreabd : Cui s'a dau patru parale, S5 taie pilrul din vale Si riichita din clirare, Sä vie badca &fibre, Cu rachiu, cu demancare, Cu basma de portocale S'o litrà de scortipare! (pag. 171, No. 5, variant5,) (p. 111, No. 4, variant5.)

«Alt fläcäu se adreseazä : Copilä dela oras Cu fetstu cu valouaq. . . (pag. 175, No. 18 2.)

1) Versurile acestea, cari Incheie un cantec scos, urmau dupà : Cat e Tecuciul de mare, Dragoste c'a mea nu are : Dragoste cu'nvarlituti, Junghiuri pe la 'ncheieturi ! 2) Cantecul s'a scos. Cuprindea si vorba hazoas4.

www.digibuc.ro

VIII

«Iar inteun dialog se zice : M'a flicut maica frunioaR5,

sit iubesc notar de plasa. Mai bine un ofifir, Cali face rochii de fir ; La capâtul firului ScHsu-i chipul dumnealui (pag. 178, No. 30). (Inceputul acestui cântec, In nota 1, p. 115.)

«Inteo altä bucatä (pag. 18o, No. 40) se amin te§te intreagä primfiria dinteun sat : C5r5ru§a la izvor, Bâtutä de-un perceptor. . . Crirärusri la pitrlaz, Biltutil de-un primaraq ; Frunzil verde larbil mare, NoMnqu-i in cârare. (S'a scos.)

«0 fatäli plânge iubitul dus la militie astfel Dar de geaba 1-am cAtat, Pe neica nu 1-am aflat, Cdci de mult 1-a 'ncocintrat Si 'n armatri 1-a luat ; L-a luat la melifie $i eu am ramas pustie... (pag. 191, No. 10.variantil 1).

«De altfel i ostaul del:IL-tat de iubita sa exclama : Frunz6 verde lemn de brad, De când m'a incocintrat, Am lAsat puicuta'n sat FAO grip, nici bilnat... (pag. 419, No. 12) (pag. 261, No. 12.)

1) Inceputul acestui cântec, In nota de sub p. 123 ; el urmeazii astfel :

Fire-ar Neamlul adstämat, Cil pe neica 1-a luat ; Nu-1 läsä In sat cu mine $1-1 porneste'n OH streine, T5ri streine si departe, In neagra streingtate, CAci n'am avut de el parte 1 Parte bunil si noroc.

Sil stau ea el la un loc, S5-mi potolesc al meu foc ! (Jud. R.-Sgrat.)

www.digibuc.ro

IX

«In altä bucatä osta§ul spun e iubitei sale, care-I roagä s'o ducä cu dânsul : Dac'ai fi o floriceâ, Te-as pune'n piept la mantà, As face serviciu cu ea... Iar de-ai fi o floricicg, Te-as pune'n piept la tunicg... Dac'ai fi un bobocel, Eu te-as pune la capel, face-armatá cu el! (pag. 260, No. 5), (pag. 165, No. 5.)

«Un flIcAu depärtat de acasä exclamä, cu totul stäpAnit de 'finprejurärile de astäzi : Trenule, n'ai aveit parte De surupurile toate $i de ;ilia de sub roate, Cg m'ai lipsit de amante! (pag. 340, No. 3). (Vezi nota 2, p. 211.)

«lar altul spune drägutei necredincioase, cu toatä proza vieii modern e

$'am sg-ti fac proces verbal, Sà mergem la tribunal. _ (pag. 403, No. 3 9.

((Natural cä In asemenea imprejurdrip inteo doinä ost4eascil vom intâlni versurile Mà rog, domnu' cgpitane, Cgpitane,

1) De altfel cântecul nu-i lipsit de frumusete : Lelisoard smedioarg, Pe multi ai bggat In board ! m'ai bilgat i pe mine m'ai adus la rusine Si-am sg-ti fac proms verbal, Sg mergem la tribunal. MM bgditg, mgi bädie, Ce-mi tot dai pricing mie, Tu n'ai nici o mgrturie Geaba mergi la prgvglie, Geaba dai bani pe fifirtie I Ba am mgrturie bung, Ca ne-a vgzut sfânta lun5, Si ne-au vgzut stelele, Cii ne iubiam serile ! (Tg.-Ocna.)

www.digibuc.ro

X

Ghinärare, Comandantul de filutoane: Dona' vac i cu vitele, AmAndouà fie-a tele,

Numai fä voile mele: DA ordin de liberare ! Un gräsun Pentru CrAciun, Numai dA ordinul bun! I) (pag. 48, No. 81).

«Noroc cl fatä de aceastä nävalä a ideilor si a cuvintelor aduse

din toate pärtile de vieata modernä, afläm ind in multe piese din colectia, ce ne stä inainte, «lirnba veche si inteleapa», care tälmäceste simtiri nemestesugite i pldsmuiri in adevär poetice. Cu deosebire intre doinele haiducesti (p. 263), sunt cateva de toatä frumusetea. Ash d. e. sunt piesele : 2 (p. 263), 14 (p. 266), 50 (p. 273), (in formä de romantä), 55 (p. 274), 56 (p. 276) si altele. Dintre celelalte amintesc, de pildä, No. 29 dela pag. 252 (p. 159, No. 28), desi afläm versurile : «Ea cer un pahar de vin,ea rni'ntinde chilul plin»), No. 21 dela pag. 351 (p. 217) (in care e vorbä de «tren» si de «sine»),

No. 9 dela pag. 376 (p. 233) (din vieata pästorilor), No. 15 dela pag. 378 (p. 234), («at e omul tinerel,dorul se primblä cu el.))), No. 22 dela pag. 380 (p. 236), No. 5 dela pag. 394 (p. 245, No. 4) ; iar dintre cele ostasesti No. 20 dela pag. 451 (p. 278, No. 16), si No. 70 (amintiri din luptele dela Plevna). «Ce priveste cântecele ostasesti, observiim cä multe din cântecele din Ardeal si din Bucovina au trecut si in Regat, desi imprejurarile de aici se deosebesc in multe privinte de cele de peste munti. Astfel la pag. 468 (No. 78) intâlnirn cunoscutul cântec : Luminate Impärate,

Stai pe loc 0 nu te bate._ «La pag. 445 (p. 276) (No. 5, variantä) nu mai putin cunoscutul: Foaie verde siminoc, Dare-ar Dumnezeu un foc, 1)

CAntecul s'a scos. Rugamintea e a ibovnicei lui GhitA, care-i

dus la bätälie: Si de-ar ti Leana sA §tie, S'ar face sn/ cu solie 5i-ar merge la batalie... ca sii se roage ca mai sus.

www.digibuc.ro

Xl

SA ardit Brasovul tot, Sil aunilie numai parii,

sa se'ntepe ghinärarii, Ofitnärarii, Cilpitanii

§i cei de ne-au seris pe noi! «In Ardeal sarsitul acestui cântec este : Ghinärarii si maiorii, Care cilainesc feciorii.

«Iar in bucata 33 (p. 281, No. 28) si in variantä, auzite la TirgulOcna, se blestemä «Neamtul», intocmai ca si in Ardeal, zicându-se : Neamtule, .. . . credinta §i ti-ar II plait samänta! Cat is pruncii mititei, Neamtul nu catà la ei ; Dacä pruncii se ridic5, Neamtul la milsurä-i strigiA

§i-i descaltä de opinci Si mi-i duce de pe-aici.

«Ci in adevär avem a face cu un cântec importat de peste Munti, ne putem convinge din versurile cu cari se incheie cealaltä variantä : I-ai descilltat de opinci, I-ai incältat cm ciupici.

§i mi i-ai dus de pe-aici!1)

«Câtevl din bucäIlle introduse intre doine, având cuprins de balade sau cle romante, poate ca se potriviau mai bine intre cântecele bätrânesti, desi in poezia poporalä de multe ori genurile poetice se confundä unul cu altul. Astfel sunt : piesa 39 dela pag. 209 (p. 133, No. 38), care seamänä cu balada «Cucul si turturica» din col. V. Alecsandri si cu «Mierla si Sturzul» din col. Teodorescu ; No. 57 si variantele dela pag. 214-216 (p. 136, No. 55), identice cu «Brumärelul» din aceleasi colectiuni ; No. 30, pag. 231 (p. 146, No. 28) (Fata care jurä cä n'are alt drägut), No. 19, pag. 249 (p. 158, No. 18) («Maritä, Marità, tânärä fetitä»), No. 37, pag. 356 (p. 220, No. 36)

(«Vino, Chiro, vino...»), No. I, pag. 409 (p. 254) si varianta, pag. 410 si 411 (p. 255) (Mândra päräsiti). «Pe lângä piesele poporale s'au strecurat si câtevi cari par iscodite anume, ca d. e. No. 41 dela pag. 459 (s'a scos.): «Foaie 1) Cuvântul cipicx sau ciupici se aude prin jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

XII

verde de-arnlut,--Rusul Prutul 1-a trecut» §i No. 69 dela pag. 465 («Stefane, Maria Tal...»); iar bucata 17 din «Doinele haiduce§ti» (p. 267) este cunoscuta poezie a lui V. Alecsandri, scrisä in forma poporala :

In pildurea dela Strunga Sunt voinici cu puqca 1ung6...

aDe asemenea este natural ca in aceastä mare culegere sä se fi introdus §i piese cunoscute din colectiile anterioare, sau inteo

forma identick gau cu schimbari de tot neinsemnare. AO d. e. doina haiduceascä 8 (pag. 426) (p. 265) este identicä cu doina 41 din colectia lui Alecsandri ; iar No. 31 dela pag. 433 (p. 269) e o variantä a doinei L din aceea§ colectie. «In rezunlat, colectia «Cantece de oil», cu toate cl are §i unele scäderi, in parte aproape inevitabile, este o lucrare de valoare, care merita sä fie ajutatä spre a putei vedea lumina zilei. «Imi ieau deci libertatea a propune sa se tipäreasca din partea Academiei sau in colectiunea : «Din vieao poporului roman», sau,

avand in vedere marimea lucräriica publicatie separata, pe langa urmätoarele conditiuni :

a 1. Colectantul sä omitä bucätile identice cuprinse in colecIiile anterioare §i pe acelea a caror origine pare dubie. «2. Sä deläture expresiile triviale, inlocuindu-le cu puncte. «3. Sä fad la tot cazul glosartil luat in vedere, färä care multe expresiuni ar rämanea neintelese. «Totodata, pornind dela aceastä colectiune §i in vederea schimbärilor, la cari este supusä, mai cu seamä astäzi, vieao sufleteascä a poporului nostru, irni ieau indrazneala a supune apretierii onor. Sectiuni literare intrebarea, dacä n'ar fi timpul sl se facä din partea Academiei o cercetare sistematid a manifestarilor acestei vieti, adurandu-se dupa regiuni, din toate tkuturile locuite de Romani, prin folclori§ti din partea locului, recunoscuti ca competenti, tot ceeace formeazä patrimoniul sufietesc al poporului nostru §i ce ar putea interesa atat pe omul de §tiintä, cat §i pe artist. «Numai astfel, adunand ce mai este §i agemanand cu ce avem adunat panä acum, cred ca s'ar putek mantui de pieire particularitatile caracteristice ale poporului nostru, cari nu au fost nivelate inci de influenta timpului §i am putea ajunge la o cunoa§tere deplinä a sufletului poporului nostru.»

www.digibuc.ro

XIII

D-1 N. Quintescu este de pärere cä nu ar fi bine sä se publice colectia asà cum se prezenta, adicä plitiä de cântece duse la sari dela orase, cäci asemenea cântece nu reflecteazä nici adevärata simtire, nici adevärata limbá a täranilor. Crede cä ar trebui alese si publicate numai cântecele adevärat poporale si cari au o valoare prin frumusetea bor.

D-1 Al. Philippide zice cä poeziile poporale pot fi adunate si publicate din douä puncte de vedere : sau numai pentru frumusetea lor apretiatä in mod subiectiv si deci arbitrar de cel care le aduni 5i alege pe cele cari i se par mai frumoase ; sau din punct de vedere al stärii sufletului si a limbii poporului la un anume moment. Stiintific este numai acest al doilea mod de procedare. Colectia d-lui Pamfile aratä starea actualä a poporului din Tepu si a limbii lui, cu nävala din vremea noasträ de idei si de cuvinte nouä cuse la sat dela oras. Ar fi deci bine ca Academia sä publice colectia, asà cum se prezentä.

D-1 I. Bianu aminte5te cd Academia a publicat o culegere de tot avutul poetic al unui sat, anume culegerea fäcutä de invätätorul

Al. Vasiliu din satul Tätärusi din judetul Suceava. Acel sat este depärtat de orase si ferit de cäile mari de comunicare, si din aceastä cauzä in poeziile culese de Vasiliu nu se simte aproape de loc influenta contemporanä a oraselor. La Tepu aceastä influenti este puternicii, cum se vede din culegerea d-lui Pamfile. D-lui Bianu i se pare cä ar fi practic a se face si in poezia poporalä distinctia care se face in productele industriei casnice dela sate : a se alege acele

producte cari nu sunt transformate de influenta venitä in anii din urmä dela orase, sä se inläture ceeace este evident produs sau modificat sub actiunea acestei influente, care schimbä, putem zice strick spiritul vechiu al poporului. Crede ca culegerea d-lui Pamfile sä se publice cu aceastrt restrictiune, precutii si cu inläturarea poeziilor publicate in alte colectii si cu a celor pdtrunse la sate din poeziile poetilor dela orase. D-1 N. Quintescu, revenind, zice cä d-1 Philippide are dreptate in principiu, dar nici principiile nu trebuesc intinse pânä in panzele albe. Altfel, voind a pästrä prin colectiunea de poezii poporale, intreprinsä de Academie dupii initiativa Sectiunii literare, nu facem

decât a consemni produsele banale si cu totul prozaice si uneori indecente ale populatiunii târgovete, care nu poate avel pretentiunea

www.digibuc.ro

XIV

sä reprezente poezia poporalä in adevärata ei fiintä si expresiune.

Prin urmare sä se elimineze din colectiunea intratä ceeace nu este rostit si conceput in spiritul poporului, asi cum reiese el din poezia traditionalä, care dateazä din vremurile de mai nainte. Sectiunea decide a se tipäri colectia d-lui Pamfile, dupä ce va fi supusä la revizuirea indicatä de d-1 I. Bianu.

www.digibuc.ro

Cevi despre eintecele de lara. T. Inraurirea lumii din afara asupra omului se traduce intotdeauna prin felurite pazitiuni pe cari le iea sistemul nervos. Cand e frig, omul se «strange», se «sgribureste» sau «tremull» ; cand caldura-i prea mare, se «intinde», se «moaie», se «leneveste», le6atura trupului se slabeste si omul nu-si mai poate avea rasunetul sau rasstap:Mire deplina asupra sa. Aceasta e punsul firii omenesti la pomenitele fenomene atmosferice. suparare il «deprirna» pe orn, «il doboara», il «copleseste», si dad iiu este indestul de voinic ca sd indure, i.zbucne.yte: a of!

nu mai pot, nu mai pot !», ofteaza nefericitul de o clipa sau de vreme mai lunga. klnicnirea sa se intampla sa i-o auda i alìi ; dar aceleasi pricini aduc aceleasi urrnari. Deci izbucnirile vor fi la fel. Aceasta nu doar pentruca oamenii imprumuta unii dela altii exprimarea efectelor, pe care, dealtfel, in 'clipa fatala, memoria nici nu mai are nevoie si nici vreme sa o dame, ci pentrucd acele exprimari se fac pe cdi comune tuturor oamenilor. Pentru acest cuvant, «of», care se mai poate scrie i «offf..», reprezentand o expiratie Iungñ, intocrnai ca si yah», «uf», etc., se giiseve in toate graiurile, la toate popoarele. Un «op», un «ot», cari au pe o, inceputul expirgiei, nu pot existà ca atare, deoarece p i t inchid repede acea expira0e care, intai de toate, are nevoie de a fi lunga. Un «ha», «fu», sau altele, iar4 nu pot fi ca atare, nu le pot inlocui. Aceasta kbucnire sau uprare este Uil act reflex. Tot lurnea din afarA ca panorama, precum si diferitele legatu dintre elementele ce constituesc lumen, inrilurind asupra simtului omenesc, dm nastere rcflexiilor personale, pe cari trebue sä le Pamfile, Cdnlece fle (aril.

1

www.digibuc.ro

2

socotim tot ca acte reflexe; de obiceiu, acestea au un fond comun pentru toti oamenii si numai in formà se pot deosebi mai mult sau mai putin. Räsäritul soarelui tuturor ne place, nenorocirea altuia pe toti ne induioseaza, ca pilda. Si o alta : Cu totii vedem mesteri lucrand fierul. Acest metal insa, pentru a putea dobândi forma doritä, trebue lucrat cat e fierbinte : «fierarul sa-si bata fierul cat e cald». Cu inteles figurativ, aceastä observatie se intrebuinteaza clnd e vorba de oportunitatea unei actiuni. «Nu rasa treaba de azi pe mani», zicem cu totii, nu fiindca am auzit aceasta unii dela altii, ci fiind 6 ash simtirn cu totii, fiindca acelas nerv rasfrânge la fel lucrurile si raporturile dintre lucruri. Vom zice la fel si cu totii : «bate fierul pan' e cald», sau «bate fierul cat e cald», in douä cbipuri apropiate si exact cu acelas inteles, incä odata, nu fiindca astfel am auzit dela pärinti, sau dela cei ce ne inconjoara, ci fiindca ash ne poruncesc simturile ; si nu fiindca Latinul zicea : «Oportet ferrum tundere dum rubet», sau francezul : (dl faut battre le fer pendant qui'l est chaud».

Aceasta este spontaneitatea care explica acele izbitoare asemanari

in literatura popularä, pe cari, oricat am cercetat-o sub r4ortul imprumutului sau al migratiunii, ramanem de prea multe ori fara rezultat.

Fondul, ca sa poata fi retinut mai usor de memorie, trebue sa IndepJineasca doua conditiuni de seama : SA corespunda realitatii, care este cle obiceiu pretutindeni

si

aceeas, si :

Si aiba in exprim are o intonatiune ritrnica, muzicalä, aded silabele accentuate si neaccentuate sa se urmeze dupa o randueala anumitä. Referitor la acest punct, cu totii stim cà mai lesne se poate memora o bucata in versuri deck una in prozá. «Bate fierul pan' e cald» si «bate fierul pana e cald» reprezenta aceeas idee, insl forma cu mai multa putere de vieata o are «bate fierul pan' e cald», care reprezenta ca fond un adevdr, iar ca forma un vers. Cand reprezentarea unui adevär este prea lunga, ea se descompune in doua sau mai multe versuri, de acelas fel sau de feluri deosebite. In Ajunge-o naileiuerl

La un car de oale,

sunt doua versuri ; in

www.digibuc.ro

3

Cine poate, Oase roade,

Cine nu, nici carne moult,

sunt patru versuri, din cari unul : Cine nu, nici

n'a putut fi supus rimei, acea inlesnire ce si-o creazi memoria §i ,care consti din asonança vocalei sau grupului de vocale accentuat din cele din urtnä cuvinte ale versurilor. Exemple :

Dintr'o lume mare, largä, Mi-am ales o puicil dragä. Lunge§te-i, Doamne boala,

Pilnä s'a coace poama.

De-ar fl lumea de hârtie, A§ aprinde-o la mânie. Intre douil Nu te plouä ; Dar cu una, Totdeauna.

Am vorbit dad despre acea inriurire exterioark despre actele reflexe conduse din creier la limlii si exprimate in forme ritmice, cari nu-s altcevi deck niste clintece reduse 11 câtevi versuri.

2. Rand statistica cântecelor stiute de mai mulçi Români capabili de a sti, vom gisi intre diteritele feluri de_ cântece niste proporçiuni ; ficând aceeas statistici inteo colecçie care nu s'a oprit la un anumit soiu de cântece, pentru aceleasi feluri vom gäsi aceleasi proporçii.

Cele mai multe, pentru noi Românii, vor fi acele cântece scurte de axe doui si, de cele mai multe ori, de cite patru versuri, pe cari ne-am, obisnuit a le numi chiuituri sau strigate in joc, ...clupi prilejul An care se aud, sau satirice, pifcatoare, de luare in rds ,sau de veselie, dupâ cuprins. Pretutindeni sunt fete, da; dintre cari unele lenese, da ; deci : Otpu 'n lume, multe vede 4 La o cask' §apte fete; ,Cânele mpuye,cie sete;

www.digibuc.ro

.

4

Sau :

Ornu 'n lume, multe vede La o easa patru fete Si fantfina sub perete: Uncle moare de sete!

S'ar puteà boteza aceste rostiri : .zicale, etc., dar ele sunt ma; ales niste scurte clintece näscute din ni§te observatii ; i curn obser-

vatiile se pot face in acela§ timp, in mai multe locuri, concretizarea lor se va puteà face in acelas timp. Intreg poporul le creeu.za deci autorul lor e intreg poporul.

Tad deci pentru ce sustinem cà autorul cântecelor noastre populare e intreg poporul, adecd acea sumä de Romani trAitori dela.

Tisa pan' la Nistru §i din tiirmul Dundrii panä 'n fundul Maramuresului ; acelor Romani li se cere insä sa aiba acela§ vocabular si a ceea§ sin taxd. Deci prin cántece populare, sau dacl ni se ingOdue, prin cele

mai populare dintre aintecele populare, inteleg acele versificatii alcAtuite

deodatä de cätre acei: unul la sudt, la mie, la zece mii, din cei ce triiesc cele zece, o sutä, o mie de regiuni mai de seamá ale romanismului cu acela§ graiu. Mai putin populare sunt acele cântece izvorite deodatà prin cei unul la o sutä de mii, din pomenitele regiuni ; §i asà mai departe. Odatä aceste cattece cu vieatO, urrneazi progresul in calitate, care constá mai ales in desávarsirea formei, când un cântec popular umbland din gurá in guilt, se truncheaid sau se intrege§te intec> regiune ; paralel se obtin aceleasi forme §i in alte regiuni. Acestea din urmä sunt tot populare i autorul lor este iart1y poporul.

Din totalitatea cantecelor, inchipuindu-ne di le scoatem pe acestea, ne ràmân ce'.elalte, cari vor zugrAvi felurite situatiuni, imprejuräri sau accidente mai rari ; acestea sunt mai mult localnice, menite sd träeascd si sd piard in acele locuri in cari s'au näscut. Ele sunt alciituite de unul, un fecior, dar mai ales o fad, cu un sânge mai aprins. Acesta sau aceasta inchipuindu-§i cá trebue ,,a fie cinevit care a scornit cântecele populare, alciitueste si el sau ea care

un cantec, fie din nevoia de a-si ainta sau pltinge situatia sa proprie pe care in graba inconstientO n'o gäse§te zugrävitii in alti parte, fie pentru a se fäR, pentru a se putea nurni kvoditor, adicá eautor... --dacii se poate intrebuintà acest termen.

www.digibuc.ro

5

Raposata mea matusä, Paraschiva lui Iancu Mares, din Negrilesti, jud. Tecuciu, .una din cele doua fiice ale ei, Maria, maritata in Tepu cu Neculai al lui Ionita Ruginä, i unul din feciorii eL orbul Mihatache, sunt vestiti prin partite noastre pentru aplecarea ce-o aveau si-o au in a memoria i mai ales in a alcatui din nou cântece.

e un suflet, o patirna i jos in popor si «sus» la cei ca atare, dad m'ar intrebi cinevâ : ale ce unii din popor

Caci

culti, i alcituesc cântece ?», i-as rdspunde tot cu o intrebare : cdar (tare de ce avem asa de multe si marunte reviste literare si de ce acestea cuprind un rjoiap de Iiteratura i altul de vorbarie ce suni din coadi?»

Acum sä vedem cum se alcatuesc cântecele. Sä umblam in mina si sa surprindem. Iata unul : La 5 Mai 1905, tlacaul Alexandru al lui Ion al lui Mihai Popa din satul meu, plead la coasa in jud. Covurluiu, in corn. Placinta, aproape de pechea, la un proprietar, Ioan Lascar. Pe acolo II apuca dorul ibovnicei lui, Catinca lui Paval Fertu, tot din Tepu ; i ca sà si-1 potoleasca, ii trimite un ralvas aldtuit numai din cântece, Din acesta, lath' cateva Prti : Draga mea,

ieri intrând pe o portità

,

Intiuini o porumbitil ; Porumbita Imi spuneh : Catinca nu te-a uith! D5, Doamnc, sà fie-ash !

I aid drag', Nu am stare Lu mâncare, Nici bodinä la culcare,

Pentru dorut dumitalel « Draga mea, sa

paic lucru de glumii vorbcle cari fi le spuin,

ta la inima sa le pui, caci din inima mea an iefit $i ca strirsit la scrisoare, Ti-as mai da o siirutare. Sh-mi trimiti i tu scrisoare ; Pe scrisoare, Mfindr5 tloare..

www.digibuc.ro

6

Si pe intreg rävasul, nici o Indreptare nu se vede. Iatä un altul, un ostas, Ciprarul C. Gh. Cioban(ti din cóm. Silisteanta, jud. Suceava. Despre dnsul, d-1 V. Savel din Bucuresti ne comunid urmäroarele «and imi fficeatn stagiul de plutnnier, prarul Ciobanu irni dä intr'o zi programul de dimineatä, cum erà obiceiu, i pe cealaltä väd inceputul acestui rävas in versuri. Când a su-

nat ruperea, l-am intrebat de nude' sunt versurile din dosul programului. Mi-a rAspuns c'a iileeput o scrisoare iubìtei, dar n'a avut tintp s'd ispraveascd. Spunându-i s'o urmeze, a doua zi nu tni-a mai dat prógramul, deoare ce erà acelas ca In ziud precedentä, insA mi-a dat' -cu sfialä rävasul compud din patru Antece», n cari eel de-al doilea urmeaii Purtand dorttl fetelon; CA de and am mai crescut, Tot cu fete am trait. lar peste doi ani de zile, De-bin veld acas° la tine, Si mA ii, puicutil, bine, C'am trAit bine cu tine !

Foaie verde de mohor, De mine de ti-a fi dor, SA te sui in foisor. SA-li faci ochisorii roatti, SA te uiti in lumea toatA, CA pe mine naa-i vedeA Pe sesul paltinilor,

Iata i pe un al treilea, pe Mihalache I. Mares, aborddnd, nu un cântec usor, nu o doinä ori o strigàturà, ci genul baladei,

aproape strain imprejurArilor de agi. In vara anului 1904, la atia proprietarului I. Giurgea din

saml lui, se intämplä un accident mortal : o fatä sträinä de loc e apucatA de valul batozei. Cântecul alcatuit de acel nestiutor de carte urmeaza : Pune call la triisurii $1 sA mergent la masia, CA mi s'a 'ntAmplat o

Gaud soarele rAsArir5,

S'a dus ulna la masia. Toate locul st-1 &irk Nurnai Lina n'a gAsit, Pe batozti s'a suit. CAnd masina se pornirti, De hranit se apucarà, Nici doi snopi nu deslegarti $i vahd o apucarA'.

La =slat cà pornia, Drept la Lina c'o träsuril ; In trilsurä cà o puse $i la spital cà o duse...

TO la Lina se stanserii.

Opreste caii, cucoane, SA scrin la maica o 'carte, Iii neagra striiinAtate, SA-i spun a m'am logodit mire-i negrul pilmAnt; Pc mine m'aut cummat

Boierul cum auzl, La vizitin porunci;

Vreo dotal sanduri de brad_ Maia-sa cum auzirA,

Masinistrul o Walla $i masina o oprirA; Nici un om nu mai lucrarii,

www.digibuc.ro

7

Straiele cA le strAnserA

Si la Lina cA Si Lina cum a vAzut-o,

De trei ori a lesinat dat. Si-apoi viata Boierul dac' a vAzut,

Mozica i-a poruncit ; La tin.tirim o pornii, CA asA i-a fost soartà! Alei, dragA AsA mozica-i cAntA,

Toata lumea suspinA!

Si in chipul acesta, in fiecare colt al neamului nostru ieri s'au alcatuit, azi se alcatuesc i máni se vor alcatui cântece de acestea si de alt soiu, potrivite starilor sufletesti ca fond si stärii graiului ca forma, un graiu, se intelege, tot mai necurat i poate cu un cuprins tot mai prefacut, dupa inräurirea timpurilor nouä. Aceste productii sunt mai mult sau mai putin literare, pâni

la zero si sub zero; dintre ele unele circula sub intaia lor forma in care au fost turnate, altele cu alte forme. Poetul, sau ca sa nu ne banueasca nimeni ca avem idei preconcepute, alcatuitorul cantecelor populare le alcatueste pentru un timp,

pentru o imprejurare, in care se afla sau si-o inchipue. si apoi le da drumul. Este o claca; fete, feciori í insurati asezati ca un zid la prasit popusoi. 0 fata mai deschisa trage cu coada ochilor i i se pare «lucru necurat» intre vecinul i vecina ei din dreapta i incepe : FrunzA verde trei surcele, Frunzii trei surcele, Nu-Ii mai strich ochii, lele, Ochii, ochii, lele, FrudzA verde alrunioari, Verde alArnioarA,

C'ai sA te pornenesti chioari, poinenesti chioarii !

dad .1cest cântec place si altora, el rämâne ; dad. nu, «o Eta 611tà odata» si atat. Daca place, vecinul, si vecina mai ales, II prinde, it tine minte, si-1 spune cu alt Prilej, la o ez'd toare, la un ropot de brâu, Li un cules de vie, la o curnetrie, s. a. Dad are parti mai cioturoase, le schimbä si urma i-o netezeste. E nimerit, cred, sa pomenesc aici si pe marele nostru Eminescu; poetul, ca un iubitor al literaturii populare, culege cântece si scrie : Alei, neicii, alei dragii! Cine vrea sii ne Vazii frunza cea pribengil

www.digibuc.ro

8

C;1-i ea viata noastra 'ntreap,ii! Depilrkarea toan strica. De ne-alegem eu ni nicìi ; Viata trece, frunza

lar mai jos, ca un orn cu un suflet al lui, ca un om ca oricare altul, 41 adange varianta sa proprie : Alei, Veronicä Uite frunza cea pribeagil,

E ca viata noastra 'ntreaga! Alei, dulce Veronica. Depärtarea rim ne stricä, Nu ne-alegem cu nimica; \Into trece, frunza picAl

Un cântec, cu cât are mai multe variante, cu atât ne arati mai mult ca-i tesut pe un motiv mai general, mai national. Aceste aintece, încà odati, sant cele mai populare §i, in cercetfirile estetice sau etnice, acestea trebuesc analizate ; celelalte, partea cea mare, desì sunt tot populare, prin faptul cà triesc pe intinderi mai mici si au

caractere particulare sau izolate, le numim cântece de Ora, dupi locul lor de vietuire. 3. Stirn cum se impart de obiceiu productiile literare : prazd poeie ; stim apoi cä avem i pro:zit poeticii §i poczie in prazn ; cä poezia e de atitea si atätea feluri i cà fiecare din aceste feluri, unindu-se prin liniute cite doui, trei sau mai inulte, dau nastere altor specii ; i asi mai departe, cind, ne mai pricepfindu-ne unde

sä mai avzim cutare bucati, o trecern ca incheiere la varia ! Clasificarile, in orice materie, se fac mai mult dintr'un punct de vedere practic si nu logic, rnai mult de ochi dealt de adevir. 0 deosebire se face intre animale, plante minerale, cu destuli greutate, cu toate cà fiecare din aceste regnuri au insusiri aproape vesnic aceleasi ; cum dari se vor putei stabili deosebirile intre fe . luritele productii iiterare, originale si populare, cari intruchipeaza fiecare un suflet ; si cum s'ar putei ciasifici sufletele, adeci sentimentele ?

Cite colectiuni de poezie populara au apirut pânà acum, fiecare si-a avut o impartire proprie a materialului cuprins in ele ; dintre toate musk cea mai practica mi s'a parut impârtirea din colectiunea d-lor Dr. loan Urban Jarnik )ri Andrein Bárseana, Doine ci sfrigatarl din Ardeal, pe care am luat-o si eu, cu mici deosebir i. www.digibuc.ro

9

-Avind in vedere multimea lor, am pus cdniecele batrdnefti in frunte, iar unele din subimpartiri, cari mi s'au parut mai inrudite, le-am cuprins inteo singura specie. Cu toate acestea, sa nu se creada

d fiecare cântec sta in chip desavArsit la locul lui, dci un cantec poate sta foarte bine si in ma multe locuri, dupa subiectul ce se zugriveste si mai ales dupa interpretarea acestei zugraviri, in intregime, in parte, si mergand astffl pina chiar la intonarea unui singur cuvânt.

4. Am potnenit mai inainte chipul cum un cantec trece dinteo memorie inteaka, &urea gura intealta, prilejul adunarilor de tineri la mund (clad boieresti si pe la proprietarii cu mai mult parnant), la clacile de lucru casnic (se.zaiort sau furcarii), la jocurile märunte unde se striga sau se chinie in zilele de hora (sarbatori), nunti, curn.:1trii i lasaturi de sec, in cArciumi la bautura, pe la gospodarii cu crame, pe drunmri :And mai alts se intorc dela camp, cu prilejul carausiei, plutariei, s. a. Toate acestea petrecandu-se in cuprinsul unor anumite regiuni, intre indivizii acelei regiuni, ir zadarnici mice amestec strain mai

pronuntat, in cântece. Inteun cere oridt de larg, aceeas avere literati ramâne neschitubata ; cantecele de munte ar raminea ea atare, cele de deal asemenea, cele de ses la fel, Framântarile omenesti insa aduc cu ele framântari in wate si prin urmare si in cantece, dci oriunde ar fi omul, el nu se desbrad niciodata de complexul fiintei saie, ci cauta sa fie acelas. Intretaierea sau amestecarea cântecelor se face sub forma de imprumut si are drept cauze rnai de seama pe urmatoarele : Oustea care chiama pe tinerii regiunilor de recrutare di n .tinuturi indepartate intealtele. Acesti tineri, sfiosi la inceput, neorientati in pärtile unde au ajuns, se privesc mai intAiu ca straini. Cu incetul insa, imprejurarile comune precum i diferitele marturisiri ce-si fac, îi apropie pe unii de altii si-i infratesc; atunci (fiecare ii d drumul», dupa cum ii iudeamna firea i, in aceasta extensiune sufleteasca, vedem mai ales prilejurile când se 6110. Mehedinteanul càntä Putneanul, .si Dorohoianul ascultä ; canta apoi cei

din urmit si ascultti cel dintaiu, iar dupa ce si acea din urma pane s'a dus, mai, s'a. dus !», pleaca fiecare pe la vetrele lor. Acolo, unul intre ai lui are pomenitele prilejuri dud îi va aduce aminte si de zilele petrecute in oaste, cu toate cele grele i relc, chr mai ales cu toate cele bune ale lor, cu cutare si curare, cu «cantecele pe carwww.digibuc.ro

10

le spunea unul din cutare sat... ; strasnice cantece mai spund, inà vere, Satubata sara cand nu erau teorii, cand domnul sergent ne strângea imprejurul lui Trâncan scripcarul lui Tried cel rnester din cobzii !» De-1 indearnna unii sa cânte, el porneste i altii ascultä, si dintre toti unul ii fura cântecul, si dela acesta altul, Munca ce imprastie oamenii ; acei «Bucovineni» ce-si paräsesc caminurile spre a scobori vara pe lanurile Moldovei, acei ciobani ardeleni cari ajung pate catre Dunare, din cari multi stapanesc statornic Ialornita, Braila i Dobrogea ; acei «veterani» cu toti ai lor, cari s'au irnpiimantenit in Tulcea i Constanta.

Fiecare din acestia se stramura cu tot ce au, vazute i neva-zute; mai tarziu ísi arata printre altele si averea lor sufleteasca, pe care niciodatii n'o pot feri de imprumuturi. T iparul cel atât de binefacator si cel atât de primejdioscite odata. Avem colectii bune si rele, unele scumpe i neaccesibile,. altele mai marunte, mai ieftine, cari se imprastie pe la iarmaroace pe cari taranii, feciorii, le cumpara ; pe aceastä cale, amestecarea cântecelor se face inteo masurá insemnata. Am avut 1 revista de folclor ,Fezatoarea din Falticeni i avem pe Ion Creangel din Barlad, cari au cules i culeg din toate partile si imprastie iariis in toate partile. 0 spun fiindca stiu : aceste reviste se cetesc de cei ce le primesc, in mare parte inviitatori si preoti, dar le cetesc mai ales cei ce nu le primesc, cei prin a caror mama trec pana sit ajunga la adresa bor. Un abonat ne cera. din 1 2 numere ;cape, pe cari nu le primise, dar peste putin ne vestia cá le descoperise prin sat : unul la notar, altul la jandarm, altul scapat din mana de viitájelul ce le impartia i altul uitat thiar acasa pe masa, de catre insus factorul postal. Cintecele ce fiecare numar cuprinde, se cetesc si se invata de cei cari stiu ceti. Dad revista nimereste la cel ce n'o pläteste, apoi de multe ori aceste cântece se intoarna din nou la redactie prin colaboratorul care din nebagare de searna mi le trirnite spre publicare. Primesc prin urmare cântece din Suceava drepr cantece din Dolj pe cari «Ion Creangi» le publicase cu o hula mai inainte. Avern apoi reviste cu rubrici de folclor, potrivit unui program 1. Cand se ateiltuiau aceste Hinduri,.Sezatoarea d-lui Artur Gorovei îi suspendase aparitia; astlizi ea urmeazil In con §i volume nelegate de aininiite perioade de vrerne.

www.digibuc.ro

11

sau din lipsa materialului, avem reviste populare enciclopedice, avem chiar gazete de cel mai aprins politicianisrn, cari, pe timpul secetei de \Tara si al secetelor de vacante parlamentare, îi umplu coloanele cu cântece extrase, din alte parti sau chiar inedite. Toti acesti factori ai publicisticei duc i aduc dinteo parte intealta, de peste munti si peste munti, de peste Prut i peste Prut, de peste ocean chiar i peste indepärtatul ocean, spre a le atuestecl aceste cântece mai intaiu i spre a le da in urmä pradä prefacerilor. Aceste prefaceri, aceste stramutäri, aceste instrainäri constituesc

o primejdie pentru caracterul regional al cântecelor, dar ea nu se poate inläturà cri nici un pret. Astäzi suntern ajunsi pe acea treaptä de scara, de unde prea cu greu putem cunoave coltiorul de pimint, patria unui cântec.; de aceea, clad am fi pe deplin incredincati de cinstea celor cari culeg, poate nici nu i-am mai sill sau rugä sa insemne sub cântece numele celui ce i l-a spus si locul culegerii. In aceastä culegere de cantece, m'am marginit numai la ailtarea locului.

5. Vin la punctul cel mai greu de discutat, dci trebue si facem o cumpanire intre greutätile materiale mai ales ce le intampinam cu culegerea i publicarea cantecelor de tali si intre foloasele ce le putem aveà dela aceste cantece. Cu acest prilej, trebue sit pipaim din nou dictonul lui V. Alecsandri : «Românul este poet sau nu ?» Dar mai intaiu, ce. inseamna «a fi poet ?» Raposatul B. P. Hasdeu, scriind despre Eminescu, a dat o minunata. definitie poeziei : «Poezia este o casatorie a realitatii cu ideaId in sufletul pOetului, in acele momente cand poetul e poet,

poemi fie el cat de mare, nu e poet intotdeauna, in acele momente prin urmare, in cari el este mai el, mai insus, mai individual ca oricând». Prin urmare, pentru a sti daca cinevä este poet inteo lipí, trcbue sa-i cunoastem idealul i realitatea care 11 stapanesc sau il atata. Cercetarea acestor domenii nu se poate face deck de o minte, si alai ales de dare un suflet patrunzator, de acel care are marea . aptitudine de a se putei substitui feluritelor stri sufletesti prin cari poate n'a trecut niciodata, lii mijlocul unei realitati care nu l-a privit i adesca nu-1 priveste. In asemene a. imprejurari fericite, acel cercetator- îi poate face

www.digibuc.ro

12

cel mult o convingere pe care n'ar putea-o imparthsi decal cu greu altora, cari, i ei la randul lor, trebue sa aibä acele inclinäri de a se puteA substitui la citatele irnprejuräri spre a intelege. Cu, alte cu-

vinte, cu greu se va gásì unul care sä vorbeasca din. convingere si un altul care sa asculte i sa fie convins. Panä acum, tn critica noasträ, poezia populara s'a judeçat dinteun punct de vedere de cele mai multe ori gresit. S'a luat cuvantul poet, poe.zie sau arta in intelesul cel mai strict al lor i s'a "intrebat : «Poporul roman se poate socoti poet si cantecele lui se pot socoti poqii ?». $i prin «poporul roman» nu s'a inteles, ceeace eu alte prilejuri se intelege ; prin aceste vorbe s'a zugravit poPorul ronuin dela tara, acea parte care ocupä locul intaiu ca numär i locul al doilea ca culturä. Daea si noi am intelege prin popor ronuin pe cealaltä parte, pütura mai cultii, capul care poarta trupul, si am intrebâ : (Este acest popor roman poet ?» Ce ni s'ar räspunde ? Poporul, acest autor anonim, cantä bine sau räu, dar cdula ; culegatorii de cantece culeg bine sau ran, dar culeg §i mai ales puMicti. Nimeni din popor nu-si poate reclatnA acest furt de proprietare ; nimeni nu poate reclamà mai ales momentul furtului. Poetii nostri chemati, cand incep scoatä volurnele, aleg ce-i bun sau ce li se pare bun, tot ce are o valoare litetarä, iar restul, Incercdrile, acel material de ucenicie, arundi in foc sau Il inchid in sertare. Numai ceeace dau ei zic ca-i al lor i nimic altceva. Se intampla chiar ca mai târziu sä-si scoatà din catastivul operelor lor chiar lucrari intinse, cari nu le mai pia:. Poporul insa, poate face el acest lucru ? Nu. Tot ce culegAtorii culeg, se strange la un loc si se da sub etichera de «literatura populara». Vine apoi critica si judeca pe poetii .adevärati ; lasa la o parte incercärile tineretei, Iasi' la o parte amurgul carierei literare si pästreazii numai bärbätia ; si in aceastä varstä, e deajuns sà gäseaseä numai ca..evà bucati puternice, spre a consacrà autorului lor titlul de glorie. Acelas critic, si de cele mai mulre ori altul, vine dc cerceteaza si poezia populara, deschizand cutare eclectic voluminoasä, sau curare revista de folclor. Si ceteste i ceteste liana oboseste, i cand

sä arunce carrea din mani, dà de aceste versuri, la cari se opreste : resfiril penele Ca mandra spriincenele.

www.digibuc.ro

13

Atunci, cu o dulce usurare, exclatnä; (cA., iatä cevä frurnos, prea frumos, dar pleat de acest graunte de aur aruncat intr'o mocirla din care cu greu il po0 scoate !» Dupa un alt rastimp mai Al citevä versuri : Frunzii verde trei alune, Chic n'are dor pc lume, Imprumute dela mine, Cit eu am §i-mi mai riinginc !

«A, si aceste versuri sunt frumolse ; iatà o 4clevärata strofa, care ar face cinste oricdrui poet (plc:It cá alune nu rimeazä cu luine qi mine cu ramtine, dar oricum, par'ca nu se WO de seamh); dar oricum, pacat de acest graunte de aur aruncat inteo rnocirla din care cu anevoie il pc:4i scoate». Si tot astfel, inaintând mereu cu cercetarea, aflá câ i mocirla-i mare, dar, daca-i sincer si polite fi sincer, i firicelele de aur sunt multe. La sfärsit, se intelege, e prartic lucru sa se uite putinul innecat si sa ramina tintuita in minte numai massa, din care se vor trage concluziunile.

far dad i noi vom face la fel, nu dinteun spirit recalcitrant, nu ca o räsbunare, ci urmeind acela,c sistem, si daca am adura toate tnaculaturile dela introdlicerea tiparului in tara noasträ, dad apoi vorn confiseä toate manuscrisele raposatilor, batrânilor si mai ales tinerilor nostri, daca toate acestea le vom pune inteun sac, dad le vorn amestecà bine si dacá la urmi von' scoate bucatä cu bucatä si le vom cotä, ate mii vom trebul sä cetim, pinä ce vorn da de; cine stie ce variantä a cLuceafdrului, ? Aà este ! S'a publicAt bun si rau din literatura populard ; s'a pub:icat pentru a pune in inâna invatatilor nostri feluriti materialul de studiu. Unul cauta poezie, arta; altul se intereseazd de sintaxa ; altul studiaza. clialectologia ; unul urmäreste dragostea; altul patriotismul, alçii altele. Si culegatorii au stat cu urechile deschise si au räspuns tuturor. Dar când a venit artistul, cel ce cauth arta, a nimerit tocmai la movila altuia, i atunci, vai! Aceasta n'ar insernna cä de acum incolo sa nu se culraga toate cântecele cari cu voie sau fará voie se vor intalt:i ; dimpotriva, culegatorii toebud sa-si inchipue a priori ca tot ce-i cintec popular

www.digibuc.ro

14

Trezentä un interes si deci sä-I copieze si sä-1 dea tiparului ; sà nu se tearnä de critica artei, care im-i cleat un capitol din anarele studiu care imbrätiseazä acest gen de productie popularä. Ilustratiunile acestui capitol le vor face numai anurnitt antece cari sunt i cari trebuesc alese ; aceasta sä se stie de cei ce nu vor si-si piardä munca in zadar ; si cu acest prilej vor scud literatura populará de o stirbire adusä prestigiului ei. 6. In popor, aceea ce numiin noi poezie, se chiamä cdntec, dela verbul a ciinti. Din intelesurile vorbei dintec, douä sunt mai de seamä :

Cdntec inseamnä melodie, arie ; un brit' e un cântec, o naruntica e un cântec. Acestea se mai numesc si chntitri. «Ei, läutare,

ia zi-mi un aintec din scripcä, sa-mi mai aduc si eu aminte dc odatii !...» Sau : «la

fä-mi ici o cântare, si te cinstesc c'o ocä, douä !,

Ciintec mai insemneazit si libretul, cuvintele sau versurile cari

se cântä inteun fel sau altul. «Frumoase aintece mai stii cutare !» inseamnä ca acela stià si cânte frumos, adecä awl glas, viers .(pron. pop. : glmers §i yers) §i cä vorbele ce alcätuiau cântecele erau frumoase. Mai toate cântecele, dacä nu toate, se cântii, atunci când ele se produc dinteo necesitate. Când le vom cere cuiva spre a le culege, acela nu ni le cilia ; cánd insä acela cântä spre a-si potoli un sentiment, le cântä, adecä reciteazä versurile insotite de o melodie. Cu care? C'o melodie oarecare, dci dacà se gäsesc cântece cu neputintä de a le numäri., melodii se gäsesc mai putine. In popor este vorba a cldrliii, care insemneazá atit cat a fredonet.

Cine nu poate cântà, cine insä stie cuvintele unui cântec, «când ii vine gust» incepe sä clarlieascii, sä cânte dupä cum II duce mintea. Dintre toate cântecele, cele bätrinesti se darlaesc, de cele mai multe ori, recitându-se unison si repede cite to 20 de versuri si tocmai celui din urmi, care incheie un period, i se di o intorsáturä muzicalä oarecare. Aceste clirliituri,desi sunt cântece, nu sunt melodii.

Un alt gen de cântece sunt chiuiturile sau striglteie in joc, cari se rostesc tot insotite de o dirMiturä. Pentru restul cântecelor numai, rämin melodiile propriu zise, cari se incruciseazi intre ele in toate chipurile si singurele piedici cari fac sä nu se cânte orice cintec pe orice melodie, sunt refrenurile si cele doul feluri de constructie ale cântecelor populare. www.digibuc.ro

Idea gresitä care a prins tadacina, cà fiecarc cântec are o melodie, se datoreste acelor culegatori, cari au prins cutare melodic insotitä de cutari versuri pe cari le-au dat publicitatii ca nedeslipite. In chipul acesta au trecut prin co1i, de unde le-am invatat si noi. Cine va observi insä la tad, va vedel c lucrul nu sta tocmai asà. Pentru acest cuvânt, aceasta zolectie nu are ca adaos melodii populare, cu toate ci intocmitorul ei are un mare numar de acestea. In genere, intre frumuseta cântecelor populare si intre cea a melodiilor, existä un raport constant, dupa regiuni ; de altfel aceasta face parte din gustul estetic indeobste. La munte, unde munca-i mai

putinä, unde energia se consuma inteo masura mai micä, gäsim portul mai frumos, jocul mai frumos, cântecele si muzica mai alese. Mai putin la dealuri i inca mai putin la sesuri uncle agricultura absoarbe cu totul pe Roman.

7. Cine nu recunoaste ca vremurile de prefacere se näpustesc cu furie, ca un potop, sapiind, darimând i ducând la vale cornplexul domeniu al celor ce sunt i inlocuindu-1 cu cel ce pare ca trebue sit fie !

Industria casnicä piere nesprijinita de cei in drept, neajutata de cei nedumeriti ; se duce, ca pildá nafrarna cusutä Cu multä truda ducändu-se, iea cu dânsa si cântecul ei ; se duce furca, se duce si cântecul ei. Codrul s'a dus de mult si läsat locul brazdelor de aratura ; cu el s'au dus frunza i .umbra paserile cantatoare cu toatä taina lor ; cu ele s'au dus i cântecele codrului si se tot duc. A mai limas grädina cu pomii i florile, dar acestea se duc, dci le näpadesc paserile de curte, cari nu mai au unde ciugull coltul de iarba, le näpadesc caprele sau porcii cari nu mai au unde sit râme. S'a dus omida, s'au dus fluturii, se duc, prin urmare, paserile i cu ele cântecele kr ! Se duce dragostea curata, acea putere plästnuitoare de fericire, dci greutatile vietii se märesc. Astazi uoul este mai cuminte dedt gäina» i feciorul e orn cuminte. El stie pretul pe falcie, pogon sau bee= precum i rostul capetelor de vita. Frumusetea se plead inaintea averii. Frurn.usetea se duce si cântecul frumusetei piere. Rävasele de dragoste nu se vor mai trimite de acum inainte Nici pe luck nici pe soare, Nici pe vanturi eiltfitoare,

www.digibuc.ro

16

ci le va duce prozaicul factor postal, le va scrie cel ce stie scrie, in schimbul unui rachivas ; ele vor fi bine inchise in plicuri unse cu galbänus de ou si timbrate ca banul scump. La destinatie, va veni un alt sträin adesea ca

ceteascA, sa-1 tälrnäceascit i sä-si iea plata.

Intr'o vreme, fata zicei ibovnicului ei Nu-mi trimete, bade, dor

Pe buz,le tuturor; Trimete-mi mai putintel,

Dar vin mälale cu el!; Azi nu se mai poate ! Si nu mai poate porni feciorul, pentrucä sara-i prea trudit clé muncl, prea-s multe streji prin sate si prea multi

jandarmi cari pazesc rândueala. Feciorul va sta dar azasä si va intrebà pe tatal &Au, iar acesta-i va räspunde : Mai ai de mund, bäiete, mai stai, sd-rni plätesc din datorii, si apoi ne-om gindi si la fine ; ti-otn gäsì noi o fatá buna, din oameni i cu avere ! Inainte vrerne, omul se socotià asà cum trebuii sa fie, cum ii erà scris, i altfel nu putei st se schimbe. Astazi, nu. Din opincä, poate orisicine sä se faca vlfidicä, i trebue sa se facä ; trebue sä triieasci rnai bine, cäci oricine care nu e täran, e mai fericit. Leafa-i dulce, portul tirgului e mai frumos; vorba tirgovettilui e hiai «fameloasä», «padicatru'» si «valtu'» mai altfel ca hora i ca särba. $i, se 'ntelege, Barca pe valuri saltä usor, Inima-mi bate cuprinsä de-arnor

sunä mai altfel decit cintecele noastre de tara. Cine n'a avut prilej sä cunoascä vieata de tirg, de mabali adicä ? Dar cite nu-s pricinile! In fata prezentului, trecutul îsi desgoleste aparentele-i släbiciuni zicând ca Barbu Läutarul: Eu mil duc, ni präpädesc, Ca un cäntec btitränesc!

Cintecul de tarä släbeste si se apropie de rnoarte, dar sfirsitul lui se poate amini ; boala lui se poate vindech chiar, dar pentru a-1 puteh mintul, trebuesc luate rnäsuri de catre toti si de odata; trebueste o desmetecire obsreascä, iucru peste putin0 ! StAm la cäpätiiul bolnavului i ceeace mai putem face, e sä-I immormintAm cu toatá cuviinta.

Pentru a putea pästrà viitorimii oglinda turburatii chiar a www.digibuc.ro

17 sä ne dam osteneaia sa culegem bunul si räul care il mai avern, ca sa-1 putem sti odatä. Atunci ne vom bucura poate, ca am scapat de uncle juguri tiranice si vom privi mormanele de graiu i simtire ale celor ce au fost, macar cu o curiozitate de orn strain. Mai mult insa ne vine a crede di le vorn privi ca o ramasita sfânta, pe care vom imbratisà-o cu toad durerea celui ce se daste in ceasul al unsprezecelea 1

trecutului, trebue

8. antecele ce urmeaza, i dupa cum se vede, sunt culese aproape

toate dintr'o singurä cornuna. Prin urmare, din die comune avem in tad si- peste brazdele politice, cam adtea colectii am puteä. culegand nurnai ceeace ne iese in cale, in citeva drumuri si nu pornind de mai inainte cu scopul de a le scociori in cele mai acute unghere.

A face din acele probabile rnii de colectii un corpus, ni se pare a visa un vis mare; pe care nu ni-1 putem inchipul aevea. Vorn puteh aveà un corpus de cele mai raspandite cintece, scoase din colectiile cu caracter regional sau general, dar un corpus complet nu se poate. Si inteun caz, i 'ntealtul insä, vorn trebui sau sä avem colectii, sau sä intreprindem culegerea cantecelor. Avem oare destule cantece stranse, ca sa ne putem multumi cu ele ? Nu! Pentru Maramures .avem colectia Tiplea si Bud. Pentru Bucovina nu ne-ajungeh vechea colectie Marian, unde versul popular a fost indreptat ; lipsa o sterge acurn mänunchiul nou, postum, «Hore si chiuituri». Pentru Banat, avem colectia Hodof i ne mai trebue; Pentru Ardeal avem colectiile Jarnik-Brirseanu, Bibicescu, Onifor foarte multe altele mai mici ;

Pentru Basarabia nu ne putem multumi cu micul manunchiu Madan; Pentru Moldova de sus avem colectiile Sevasms Canianu trebue sa-I ocolim) ; Din Muntenia avem pe

(pe Kridulescu-

Codin (Muscel) si altele .mai mkrunte (Mateescu, Tutescu, Fdgetel,

Dar Moldova de rnijloc si de jos, Dobrogea, rasaritul i apusul 1. Dad.' ar lì rmas, Ilreste, i cele scoase, dapil chilmainta Onoratet, Academii. 2

Pamfile, Cantece de ¡aril.

www.digibuc.ro

18

Mupteniei, Oltenia precum si intregul tärrn duniirean n

sunt in

chip deosebit reprezentate, cu toate c. colect,iile G. Dem. Teodorescu Tocilescn au materialuri de prin acele pári, iar revistele SeKatoarea

Ion Creanga culeg si au cules din toate Acestea sun t socotintele cari mä iudreptitesc sa indreptez awe Onor. Academic Ronwna aceasta colectie de cantece de ¡am., Ntrânsii in marea ei parte din satul meu Tepu, jud. Tecuciu, incepând din 1903.

Catre mine mi-am fâcut datoria aproape pe deplin ; i fiindcä nu mi-e Lu putimA sä mi-o fac singur si fa 'A. de tiinta romäneasa,

indrept catre acea parte unde bat vânturi prielnice si curate. Barlad, I Fevruarie 1910.

www.digibuc.ro

I. BATRINEST1. 1.

Meqterul Manole.

Negru VodA sta, Sta

5

i se chitia.: De-a da Dumnezeu,

Chiar pe &dui nieu, Ei o sá porneso Si-p sa poruncesc, Porund domneascA, Treaba sa porneasca Si sa se zideascA

Pentru poinenire, Chip de pomenire Pentru 'nchinaciune. Negru Vodä sta, i

Chip de pomenire 5o Pentru ri chi naciun e.

lata, cum mergeau $1 cum tot zoriau Pe cale, carare, Pe drumul cel mare,

CA tot ce cAtä,

El tot nu afla.: Mester, dupä gand

20 Si dupä cuvânt. Si el si-a gäsit

ajungeau 55 ,Ei Mandru flacauas, La oi struiy:Liras.

De-un rnester Manole, Mester de'zidit

Si de planuit 25 Si la inceput

Oile-tni pazia, Din fluier doiniä 6o Si nu hindisiit. Negru Voda sta

Si la isprävit;

De nu i-a pliceä,

Si se tot chitia,

Un ban sä nu-i dea ; De n'a isprAvi,

,

Din gurA ziceA : Mândru fläcauas,

30 Capul iuriii; taie si mini, Doispre'ce zidari

40 Pe un mal frumos,

Si nu mai Qflau Loo de rnanastire Si de pornenire,

se. chitia

51

Care mi-i intrece. Pe Arges in jos,

45 Si tot plänuiau

$i se tot gändià

SA le dea Ja card-

Cu ,Ivlanole, zece,

Negru Vodä trece Cu tovarasi zece, Si cndoisprezece, Si ei tot mergeau

io Santa manastire

Sta

35 Si nouA, pietrati, Nona mesteri mari

65 La oi strungiras 0

Pe unde-ai- trecut,

Nu ai f,ost väzut De-un zid invzchit

www.digibuc.ro

20

Foarte invechit, Foarte mucezit. Negru Voda sta

Si nemântuit ?

70 De vei fi vazut Si vei da cuvânt,

Eu am juruit Trei sute de oi

Si-o suta de miei 75 Si doi ciobanei.. Doamne, Negru Voda ! Pe unde-am trecut Cu turma päscând, Spun drept c'am vazut

8o Un zid invechit,

Si se bucuri 120 Si se tot chitia Si se tot gandià. Tad ce zicea : Doispre'ce pietrari, Notia mesteri mari, 125 Noua calfe mari Manole zece,

Care vä intrece, Voi vi apucati $i sa vä 130 Aici si-mi durati, Chiar din temelie Pin' la sduirfie,

Un zid parasit $i neispravit, Foam mucezit ;

$i ci mi-i de turtnä, 85 Ca nu-i dau de urma,

Ca v'as aria

Mânch.1, manästire,

Chip de pomenire 135 Pentru 'nchinaciune.

$i v'as indrepta.

Vodi ce-mi zicei ?

Da voi ca sa stip

I-hai ! strungaras, 90 Mândru flacauas, Puiu de Românas I

De ti-a pieri una, Tie P-oiu da doua ; Si de piere doua, 95 Ti-oiu da la loc

Si sa VA' siliri :

Alta manastire Si nu fie 'n lume, 140 Mândra si frumoasa, 'Naha i chipoasd :

Si se mire Domnii,

!

Domnii Manole stirel

Foaie artaras, Mândru fladuas

La oi strungaras, lasat, Turma

too Turma si-a uitat $i mi s'a luat Tot cu Negru Voda, Cu noui. zidari, Doispre'ce pietrari, 105 Nouä calfe mari $i Mamie zece, Care mi-i intrece. Pe Arges in jos,

Pe un mal frumos 110 Ei au nimerit La !pc de vindif, La verde des4, $i ei au aflat De-un zid inveuhk I5

nem in tuit,

145 $i se socotil, Planuri ca socottà Si nu zabovia,

Lucrul ci pornii, sS'ferile 'ntindei,

so Locul masuri Si se apud, Zidul ci pornia, Zidul ca suia '55

Si se ridici. Foaie de la lei, Geaba se 'nrreotà, Geaba ton zorià

Din zori pini'n noapte Cu sudori de ItriOartq,

160 Ca orice Ziva ce Noaprea se surpi. www.digibuc.ro

21

210 $1 pe ziNoare ;

Zi intaia

A doua 165 A treia a§à

Acas' de NIA duceti,

Nevestei nu spuneti Si mani dimineata,

Pan'la sAptAmana.

Pe roui, pe ceata, 2 r5 Care s'a sili La zid de-a venl, Pe ea voiu zicli. Foaie de marari,

Me§terii siliau

Si mereu lucrau, Da' Manole sta, 170 El nu mai lucra,

Ci meren &Ida $i se chibzuià. Si mi se culca.,

Doispre'ce zidari,

220 NouA calfe mari, Ei mi-au jurnit, Dar nu s'au tinut.

Dar cum se culd, 175 El, mbri, visa. Visul aieveti.

AcasA de-a mers, Nevestei a spus225 CA, ce-a fi sA fie,

$i de se sculà, El a§h. ziceà.

Voi, noui zidari, 18o Noui mqteri mari

La zid sá nu vie Si sl se trezeasca

Si cu doisprece, Care nu ma 'ntrece,

De va sA träeasci! lalea, Floare

Voi nu mai lucrati $i mä ascultati .185 De dud m'am culcat, Iati ce-am visat

230 Ziva cá zoria, Mqterii lucra', Da' Mangle sta, Nici ca mai lucrA,

Ci mi se rugA

Se fAceA, fAcea,

235 $i se tot uità,

Si se arAtà Ciohodar nemtesc

Drumul cercetà.

ha cá zArià :

190 Pe zidul domnesc. El cl tot strigA $i tot cuvantA :

Cineva. venià Si venia, venia.

«Geaba tot lucrati

240 Si mki aducea

«Si VA supArati,

Pranz de nuincdtura, Vin de bAuturA. $1 veniA, veniA $i mi-o deslu§ià : 245 Sotioara lui, Nevestica lui, Floarea campului.

195 «CA n'ati isprAvl «Pan'ce n'ati zich «Chiar in temelie

alluded *i vie, «De-o dalbi sotie !

200 Deci voi, mqteri- mari, Calfe

i

Cat el o vedeA,

zidari,

Voi dad voiti

Ca sA isprAviti CeastA mAnAstire,

205 Chip de pornenire, Voi fagaduiti

$i vá juruiti Pe pane, pe sare, Pe sfinte icoane

Inima-i plangeA, 250 Mira cA-i venià

$i se inchinA

Si mi se ruga Cu lacrAmi de foc, S'o'ntoarne din loc. 255 DA, Doamne, pe lume

O ploaie cu spume, www.digibuc.ro

22

Cum n'a ma vazut Om de pe pamânt.

305

Mândra a vedel

260

Si s'a'nspaimântd, Doar de-a zabovi

Alta de-a veni, 265

In zid de-oiu zidi! Durunezeu cà va, Ruga-i ascultd,

Ploaie cá dada.. Si dete de-o ploaie, Ploaie cu pulvaie

310

315

Si mereu ploua Si rnereu turn4! Dar ea, vai de ea!

Nici ca se 'nturnd,

Si tot 1-a cktd. Si nu 1-a afid ; 320 Doar' zdbovi Si s'a prileji Alta ca sd vie,

S'o zidim de vie Chiar in temelie.

Nici se 'nspdimânta,

Cà mereu venia $i la drum zorid.. Manole-o veded 280 Si mi se'n'grijia se 'nspditnânO, Groazd cA-i era

325

Si se tot ruga : DA, doamne, un vânt, Un vint pe pAmânt,

Mândra sa mi-o'ntoarne. Doar a zdbovi, Nu s'a pri/eji, 290 In zid de-a zich.

La drum purceded, Bucate 335

Domnu-1 ascultd,

Vântul ca nornià sufld, KA%

Domnu-1 ascultd.

Intunerec da, Cum nu s'a vAzut Pe aist pAmânt. $i ea tot venid. 330 Si venid, venid Si se 'mpiedech $i iar se scula,

Copaci sA rdstoarne,

Apoi se 'nturna Si apoi pleca Dupa bou balan CA-i pierdut de-un an. $i dad afid,

340 MAcelar 66. Si-I macelAria ; $i dacA-1 gatid,

Muntii raqurnd, 295 Copaci rästurna

Si ea, vai de ea,

Bucatel factà;

Pe drum tot zorià

$i dacA

$i s'apropiA ! Manole-o veded,

300

SA se ducA'n lume

Dupd bou Wan pierdut de-un an ;

270 Si umplu sivoaie. Apele crested.'

285

Bucate-a vArsa

Si s'a inturna ! Doamne, Dumnezeu, n pe ,gAndul meu, deie, In gAnd ca

$i facit pAraie

275

Cum nu s'a vAzut Pe acest pamant. Nevestica mea, Inimioara mea, Doar' s'a 'uspaimânta $i s'a 'mptedeca,

345

El mereu oftà Si iar se rugd. ; DA, doamne, pe lume, Intuneric mare

Cu grabd pleat $i Ja drum zoriA, $i venia, venid, Iva à sosid ! Jar bietul Manole,

350 Mesterul Manole

www.digibuc.ro

23

Mi se gándurit,

Cu gura gra"i: Taci, mandruta mei, 400 Ca Dumnezeu k rea

Mi se 'ntunecl $i cu graiu graia 355

360

Doispre'ce pietrari, Noua rnesteri mari, Luati de-o zidit', Sa nu tni-o truditi. S'o ziditi de vie Chiar in temelie. Mesterli radeau

Si cu ea glumiau Si-apoi mi-o luau, Pe zid mi-o puneau, In zid o zidiau. 365 Dar ea, vai de ea, Ea nu mai radea. Ci ca graiu gräià : Doispre'ce pietrari,

La el sa te ica, $i noi sa gatim $i sa isprivim

Ceasti manastire Pentru Inchinacinne. Copilasul meu, Cine I-a laphi ? Zinele-or vedea $i I-or alapta! 410 Cine l-a scälda ? Ploaia c'd plouà

405

$i ni l-a scälda ! Cin' 1-a 1egini ?

Vintul a suflà $1 I-a legäni., Dulce leganare,

415

Noua mesteri mari !

370 De a fi cu glumä,

Gluma nu vi-i bunä Manole-auzià,

Din gur1 ofia, Nimic nu zicea. 375 Zidul se suià se ridica Dela gleznisoare, Pan' la pulpisoare ; Dela pulpisoare, 380 Pan' la tatasoare ; Dela tatasoare, Pan' la ochisori. Mesterii zoriau $i mi-o invaliau, 385 Cu lucrul grabiau. Si tot s'auzia, Si se deslusia :

Pin' s'a face mare! Mesterii zoria, Lucrul le mergea. ; 420 lab', isprävia, Bine le parea.

Cu opt telegari, Cu opt harmasari, Träsura domneasca, 425 Ceatä 'mparäteasca $i cu Negri' Voclit

$i boierii Trec la manästire Ca sa se inchine. Iata c'ajungeau 430 $i ei de-mi vedeau, Mult se minunau. Luna ca stäteä,

Manole, Manole; Sotiorul meu,

435

Dulcisorul meu, Zidul di ma stränge, Titisoara-mi strange, Laptisoru-mi curge, Copilasu-mi plange, 395 Trupusoru-mi fringe! 390

Manole-auzià,

Cu oftat oftà,

Soarele mergeä. ! kick Foaie

Negru Vodä sta, Sta, si se uitä.

Si se minutia Si din graiu graia : 440

Doispre'ce pietrari, Nouii mesteri mari Si Manole zece, Care vä intrece, Voi cá v'ati silit

www.digibuc.ro

24 445

480 Vântul sä mi-i batä,

$i m'ati multämit. Eu v'oiu da averi, V'oiu face boiefi :

Ploaia sä-i rasbatä, Foamea si-i mânânce, Setea sä-i usuce,

SA-mi spuneti cu drept,

Cu mina la piept, 450 Dad v'apucati

Sit nu mai trAeascA 485

Alta sä durati, Altä mânästire Pentru 'nchinäciune,

Ash arAtoasä,

Mu lt mai stnilucioasa 455

$i mult mai frumoasä ? Foaie de macris,

490

Mândrä si frumoasä ! Maestrii cei mari, Calfe si zidari,

Ei dad vedeau,

Sus pe-acoperis, Manole stäteh,

Nimic nu ziceh.

460 Dar cei mesteri mari, Calfe si zidari, Ei cA se 'ngânfau $i-ash räspundeau : Doamne Negru VodA, 465

$i sii pomeneasci De-altä mänästire Pentru pomenire

Noi cl ne legam

Si ne apucAm Alta sä durAm, Alta mänästire Pentru pomenire, 470 Mult mai strAlucioasä $i mai ardtoasa Si mult mai frumoasA ! Foaie si-o laleA, Negru Vodä sta 475 Sta si se chitiA,

Aripi isi fäceau, Aripi aripioare 495 Din .scânduri usoare Si se incercau, Ca soimii sburau, Dar unde picau,

Stind se faceau. 500. Dar bietul Manole, Mesterul Manole, Aripi si-a fAcut, Cum s'a priceput, Dar unde-a picat,

505. Dumnezeu a dat De-o mândrä fântânä, Cu apä putini, Cu slove sApate,

Cu slove din carte ! 510. SA se pomeneascä,

Apoi porunca,

Boieri-dumneavoasträ ;

&Arne luà $i cA mi-i lash Sus pe-acoperis

Dad nu et-A, N'aveam ce cânth !

1.

2. Corbea. Foaie verde si-un mAcris,

In temnita lui Opris 5

ede-mi Corbisor inchis Cu cincizeci de vinovati, Odatä cu el bAgati Pentru ani si pentru zile

Olt Dumnezeu i-a mai tine! $i-apoi mama lui Corbeà

De trei zile ci-mi t.renià io Pe cale lunga si grea Tot cu oui rosioare Facute de trei fecioare:

I. Cfintecele cari n'au inseninat izvorul eulegerii. sunt din com. Tepu, jud. Tecucin.

www.digibuc.ro

25

is

Unu-1 da portarului, Unu-1 da grosarului, Unul pentru drag Corbea.

55

$i pe drum ci se pornià, Tot la targ, la iarmaroc,

Corbea mult o asteptà $i-atnärit o asculta : D'alei, Corbeò, fatul meu, De esti viu, sa te jelesc,

Ca sä-i fie- de noroc ! 6o

Ville se tulbura', 65

$i prea mult se minuna.', Catre bab' asa gala' :

Dad drag de-al ei, Corbeà, Mä-sei ce-imai raspundea ?

$i cu vorbä de isprava,

Alei, maiculita mea, Baba slabä si de treaba $i cu vorba de isprava !

Babä slabä si de treaba,

70 Nu ti-i Murgu deschimbare, Sä-ti dau bani, &a-0 dau parale,

30 N'am murit, sa mà jelesti

35

Si MC/ SA má pomenesti Cu trei clascali i trei popi, Sa mä vezi iesit din gropi ; Cu trei popi si trei fecioare, Sit ma vezi iesit la soare !

Sä-ti dau altul pentru el ? --Nu mi-i Mu rgu de schimbala Ci mi-i Murg de däruealä ; 75

si

De-am intrat tänär copil,

De mi-i da pe Corbea mie ; Därui-l-oiu, dar 1-oiu face,

Am ajuns mai mult bätran,

Cui mi-a da pe Corbea'n

Ca la par s'incaruntit, De picioare ingenunchiat, 40 De spinare 'nghebosat, Zilele ini s'au scurtat !

coace.

Dar boierul cin' era ? So ,Ftefan Voltz ca-mi era, Tinerel tar'de mustata,

and se 'nvat' a strange in

Baba sta i ascultà $i Corbea 'nca-i mai zicea :

5'apoi, maiculita mea, 45 Eu te-as mai rugl ceva : De ma vrei scapat cu zile, Afla vorbe dela mine : Par'acasä sa te duci, Noua sate sa-mi ridici, 50

Boieri mari din ochi privia',

Sa te vad iesit la soare!

cioare, 25

$i mergeà pe drum, mergea,

Murgu'n loc se framanta, Murgu-a spaimä nechezà, Pämant se cutremura,

20 De esti mort, sä praznuesc 2 Cu trei dascali i trei popi,

Sä te väd iesit din gropi ; Cu trei popi i trei fe-

Grajd de piaträ descuia, Pe Murgu ca mi-1 lua

Grajd de piatra sa-mi descui

$i pe Murgu sä-mi aduci. Mari, baba ce-mi facea ? Ce-mi fáceà, ce-mi socotia?

Noua sate ridick,

brata ;

Tinerel si inflorit, De trei zile logodit 85

Cu fata din Caipinh, Adusa din Slatina ! . Dara ba bace-mi graia ? Tinerel i inflorit,

De trei zile logodit 90 Cu fata din Carpina, Adusä din Slatink Taiata de doi Mocani, Adusä de dci juncani ;

1. De eqti viu, s4 te jelesc, adicri s'd rang nenorocirea crtzut.

care ai

2. De egti mort, sa pramtaesc, port (fac, ridic) pomenile (Praznicele) pentra ponlenirea sufletalni fa'a.

www.digibuc.ro

26

95

rocs De ti-i teama de corbea, Tu la vorba nu mai sta ; Ieai tu calul, da-mi peal tau Si te du cu Dumnezeu. 105

Cine esti, de umk esti, Si-acuma la ndi ce vii ?

Si la coattä-i ascutita $i la cap ii tintuita Si la coadti-i fematã Si la tinta,i impietrita, Penrr'un Stefan pregatitä! Ale lei, Stefane, mài !

Ia-s de colo, din campii;

Insurat, m'arn insurat, Si nevasta mi-am }vat, Pe fain, din Carpina Adusa din Slarinal Taiata de doi Mocani, 130 Adusa de doi juncani. Da-mi tu straitere tele, 125

,

SA rna fudulesc, cu ele ! Stefan Vodi i le da

Leaga-ti bine portile, Tranteste-ti zavoarele

Si la el ca se

Si incuietorile, Intareste-ti usile Cu fiarele plugului

5

uita.

Si mai da-trni i Murgu tau, Si% ma fudulesc si eu ! da Voden grabi i la el privii.

Ca-s spaima pamintului. r ro

.

l

Stefan Voda 'ncaleca

Si, millri ,.

Si cu Murgu ca

Wei luna im trecei,

140

Corbea'n lume ca iesià Si la maich-sa venia, 115 Pe Murgu ca nu-1 gisia, Cal strain ca prcgatia ; Pune chinga muiereste Si porneste voiniceste Cale lunga sa-i ajungh, 120 cat sit stai, sa nu gandesti, Tot la curtile domnesti.

Darà Corbea ce-mi facea ? Isi puneisprinceana roata,

Si cuprinda lumea toata. Voda, sanatos

Ca un trandafir frumos, CA n'ai sageata Sentinzi Li 5

St nici cal ca sä mä prinzi !

Du-te, Corbeo, sanatos, Ca un trandafir frumos, Ca n'am sageati sa'ntind nici cal ca sî te prind !

Varianta 1. Foaie verde si-un macris,

15

La temnii lui Opris, 5

Unde side Corbea'nchis Noua ani i jumatate 5i noua zile de vara, Al te trei de primavara ! Corbea zace la, 'nchisoare De trei ani lipsit de soare. Astazi fuse SAnibata

to

$i mane Durnjnica, Invierea Dornnului. Maica-sa la el ven?à, Qua, pasca-i aducei, Pe usil voie n'avei,

Ca ceausul n'o lasa. La fereastra se ducea Si pe Corbea mi-1 vedea. $i din gura-I intreba : Aleo, Corbeo-, dragul

men,

20

25

www.digibuc.ro

Ce te vaieti asi greu ? Dar Corbea cum mi-o vedei, Fearele le sguduia, La fereastra ci venia. Iar îetreba : Spune, rnaica, de esti viu, In fire ca sii te tiu :

27

De esti mom sa te jelesc, La morti sä tie pomenesc 1.

Maieä, mäiculita mea.

30

Nuji îuist,ìnirna,

Ca nu-s mort, nu stint nici viu, Numai sufletul mi-1 tiu !

a de n'ar fi o brostoaica

Nu-i din barda harduita, Nici din tesiä tesluita, Numai din topor cioplita, Pe tulpina varuita $i la várf cam ascutitä, 70 La mijloc pecetluita Cu cinci litre de argint, Cum e bunà de iul;it. 65

Si-o pustie de ferpgaica, 35

prinde ; Când' 2 sgäsceste, mä [sfarseste,

Maica, mäiculita mea ! De-ai fácut vreodatá bine, pomanä si cu 'mine : 40 La Stefan Voda sä inergi

45

Si la el sfi mi te rogi, Doar', mäicutä, s'o'nduti Si mie drumul mi-a da. cä Inn plea. In ziva Duminicii,

75

Dara Corbea ce-mi zi ca.?

Maio, mäiculita mea! Jupiinea.,a Carpina 8o

85

Inc'odatä se te duci Si de el sä mi re rogi, Doar', mdicutä, s'a'ndurà,

De departe 'ngenuncheä, Poala cä i-o ärutà

Si mie drumul mi-a da ! Maicä-sa iar imi pled.

ziceä. :

90

Stefane, Maria Ta, Sä-i dai drumul lui Corbeä, Caci Corbea-i la inchisoare,

De trei ani lipsit de soare. lar Stefan pe scaun sta $i din gurä-i cuvânth c Baba slabd

i

uscatii

$i de Durnnezeu uitatä ! 6o

Nu e logodnica mea Si e teapa, pustia ! Stefan Vociä, el nu vrea Ca sa fiu cu casa mea : Si el nu vrea sä mä creascä, El vrea sä mä präpädeascä !

Eu mi te-as rugä cevä.

55

La temnitä se duce' Si lui Corbea ii spuneä.

Pe d-rumul bisericii,,

$i din gura ii 50

Iar maicä-sace.rni faceä ?

Cfind se 'ntlnde, mä cu-

Noi pe Corbea Noi pe Corbea-I insuriirn ;

Noi nevastä i-am gäsit : Jupâneasa Carpina, Adusa din Slatina, Cu ochii ca strachina.

La Stefan Vodä mergeä, Ca'ntäia oari fäceä. Stefan Vodd ii ziceä :

De nu vrea pe Carpina, Noi ii xläm pe Cânepa, Adusä din Câmpina, Nu rni-i din topor cioplitä Ci din ,vartej räsucita, De-o grindind-i aninata Ca fie lui amanta! 3. ioo Maici-sa iar cd plea. De bucurie cc-aveä, La temnita se duceä, Lui Col bca cà ii spuneä ; Dara Corbea ce ziceä ? ros Maicä, mñiculita rnca, 95

1. La morti, !titre rnorti, pe pornelnicut 2. ' = (se). 3. Prin jud. Tecuciu aceastri vorbA este aproape sinouinií cu vorba ibosnica. Cea din ¡Irma aratií alai ales pe fata dragì flacìtilui, cu care face dragoste, se ibovniceqte 4i pe care niidiijdueste sii iea de nevastil ; cea dintai aratil pe femeia cu care cinevil face dragoste spurcata.

www.digibuc.ro

28

Nu stii tu cà Cânepà Nu e logodnica mea Si e spänzuratoarei ?

Stefan Vocla, dumneata, 140

Vodä nu vrea sä mä'nsoare,

to El vrea ca si mä omoare. In Moldova sä te duci Si pe Murgu sä-1 aduci, Doar', maicutá, s'a'ndurà $i mie drumul mi-a da! 115 Cäci aici când am intrat,

Eram micsorel copil Si-acum sunt mosneag bä[trân.

145

15o

Erau serpi ca fusele, Acum sunt ca grinzile ; 120 Broastele ca nucile Si-acum sunt ca plo.;ffie ! Iar maid-so ce-mi faceä ?

In Moldova se duceä, Grajd de piaträ descuiä 125 Pe Murg afarä-1 scoteä, Frâul in cap i-1 punek Prin orase se plimbà ; Iar Murgu când nechezà, Pämânt se cutremurà, 130 Toti boierii s'adunau Si pe baba o'ntrebau : Nu ti-i Murgu de vânzare,

Pe Murgu o'ncaled. Care cum incaled, Jos la pämânt II trântià, Fierea din el ii plesniä. TrInti unul, trânti doi, Trânti patruzeci i doi. Darä baba ce-i ziceä. ?

Stefane, Maria To, Nu-ti mai pierde ostirea, Ca nici unul n'oi gäsi 155

Pe Murgu a-1 dad, Decit numai pe Corbeä

Si pe cine dânsu-a vrea !

Iar Vodii porund da Pe Corbea de-1 aduceä, Frumusel il ospätà. 16o Jará Corbea ce-mi ziceä ?

Stefan Vodä, dumneata, Pe Murg as. incälecä, Dar, zäu, cä nu voiu puteä Asä cum sunt de legat, 165 La picioare ferecat Si la mâni incätusat.

Sä-ti dau galbeni i parale ?

Nu mi-i Murgu de vânzare 135 Si-mi este de därueala ; Cine-a da pe Corbe-afarä ! La Stefan Vodä pled. :

Adá-ti incoa ostirea Senvete Murgu cu ea 2. Stefan Vodä ce aceä ? 1 Ordin la ostire da, La cälärie-o puneä

De-ai facut vreodatá bine,

Fä-ti pomanä si cu mine. 170

Deslegati-mi mânile, Mânile, picioarele, SO-mi vie puterile.

1. Trebueste mtüta bilgare de seam5 la cetitul ritmie al clintecelor. Ca pikth versurile W7 si 108 nu se cetesc accentutind astfel: Nu e logodnica mea e spanzuriltoarea

cr: 2. 1nelcsul : 3.

Nu e logodnica mea, §i e spAnzurätoarea.

SA' se 'nvete murgul cu ea (Sit' se deprindil murgul en ea). )e sigur : porunca,

www.digibuc.ro

29

Voda, 'mbräcat ca un rDomn 1, 175

$i n'aveä minte de orn, El pe data poruncia, Drumul lui Corbea ci da. Dal-a Corbea ce facei ? De Murgu s'apropiä, Mina 'n coamä ca-i punea, Pe spinare-1 netezià

180 Si pe el se arunca,

Doi pinteni ci ii &lea ;

Tani Murgu ci pornia Si cu Corbea ci fugea, Toatá. curtea ocolià 185 Apoi Corbea se opria Si la Vodä se ducci Si din gut-a ii zicea : --Stefane, Maria Ta, Iata-ti murgul domolit, 190 Cum e bun de 01AI-it,

Armele cä i le da. Corbea vesel se 'mbräca

210

$i pe loc iaräs pornii $i fugea si iar fugra,

Toatà curtea ocolia, Ba odatä, ba de douä, 215 Ba de trei si pin' la noui. Dar când fu al nouleh, De mi-sa s'apropia, Mina 'n brâu ci i-o 'nfigeâ 220

$i pe cal o arunca. Iar când fu al zecilea, Pe Murgu mi-1 indrepth

Unde zid mai nalt era, Dincolo de zid säria, 225

$i afar' cand se vedea, Inainte nu-mi rnergea.

Inapoi ci se 'ntorcea,

Dar hid nu-i biruit.

Came Vod' asa. zicei :

vede 'mbricat boteste,

230 Rärnii, Doamne,saniitos!

Nu sun t im bräcat dom neste.

La bunä mina ti-arn fost, Vrednic de mine n'ai fost.

Doamne, hainele

Iarä Vocla

[tele, 195

Senvete Murgu cu ele ; Mai

armele tele,

Zivoreste-ti portile Cu fiarele plugului, Puterea pirnintului. Votlä

Vrednic de tine n'am fost! Darà Voda trenturit Si din guri-asa-i zicei :

Du-te, Corbisor,cu bine, 240 Ai iertare dela mine ; Eu am vrut sä-ti ieau Murgn

Si apoi si sufletif.

'mbricat ca un [Dornn,

Si n'avia parte de orn 1

zigeit :

Du-te, Corbeo, siinätos! 235 La buna mini mi-ai fost,

SI se dea Murgu cu ele ! Iar de ai teatnä si bänat Ci mi gandesc la scipat, 200 indoeste-ti strelile,

205

Peste sträji i peste ziduri, Peste porti si peste santuri

245

Indati porunci da,

.

.

Apoi Corbea pleca, Cu maici-sa imi vorbià ! Vod' a spus cä m'a iertat,

Dar eu de loc n'am uitat

Cererea-i

Cea pustie de broscoaici Haine noi 2 Ii aducti, cea hoati de serpoaicii! o rewire to Vodii 'mbrilcat m u.0 DoMle, did Doinnul

4.1e odiuioarii pe care unii din hátrfinii nostri 1-au vilzut, nu se imliracii altfel ca lumen eeImilià. Nemai la anumite ceremonii, imbrricamintea sa era alta, cla de Donur. Noi sinonim perfect cu uoua.

3. l'rmeazä doua versuri In graiu stricai: Dori tiA, Abu aelicot,

Pe deget cil m'ai purtat.

www.digibuc.ro

BO

Asa, poate-ám:fost ursit.

250 Ce ritu) oare, eu

Si cu cuie-1 piranià ;

fac,

Ga sa-i pot ven1 de

Apal afará iesiA. and ud cd se fiiceà 51 Vodd se destepth,

bac !

fur, oare, pe Doamnh? El se 'nsoara, iea pe-alta ! ard palatele ? Sa-,i

255

Mana 'n leagan ea pun eà,

El îi face eltele !

Coconasul mángaih.1

Dar dtacit-i fut co'cona',

Coconif cu leagánu ; sece sufletù/ ! Sta, pan' bine be. 'nopth 260 Si la oala à vena,

Induntru imi intra, Sarna bine o stik ; Strijile tome dormiie, Nimenea cá nip! vedea. 269 El la leagan se duceh,

Pruncul fruannsel dorrnih. Iara Corbea mi-1 luh,

Si' eu el afar' iqià Si la poatta se duced, 270

275 'El de obiceiu eyed,

Pe poartd

intindeh

El indata se scuth, La leagan ca se ducea 280 .,5i in leagan cauta ; Leagiinu1 gol 11 gasià.

Catd ici, cati Coconas nicdireh !

La fereastrá se duced, Ochi 'n poarta arunch. Zidul se cutrernurà,

285

Palatul s6 IThvartià,

Coconu 'n poartä veded Si din gura ash ziceh :

290 Asta-i fapta,lui Corbea! oh Popqti. jud.

varianta 2. Fru,nzi verde de macris,

Baba slab& si de treaba Cu cuvântul de ispravä !

20

In temnita 5

To)

5

UtIde sade Corbea Inchis vinovati, Cu cincizeci Tot -odata sunt bagati.

Dará maka lui Corbea, Verriit De trei zile Cu trei oua rosiOare, Boite de trei fecioare : da portarului u grosarului, Unu 'n mânii mi-1 tinci duced. Si la Corbea

Nu-s nici viu, sá ma jelesti,

Da' nici mort, sa ma Fan-

I

zesti.

Am intrat tanhr copil 25

Si-acutna-smailnultbatrânl Mustätile coatele 2 Si barba genuchile! Mare-acasa sá te duci, Sapte sate sa-mi ridici,

30

Grajii de piatra sä-rni desfaci

Si pe,..Rosu sa-mi aduci.

Acolo cum navaliù, Din gurit' ash-i graià : Alei,Corbea,dragul meu! jelesc, De esti mort,sä tepran.Kesc11

15e esti viu, sä

Mari, maica ce-mi facea?

Same sate ridich, Grajd de piatrii descuia,

Tot la Rosti se duceit,

3' 5

Binisor

deslegh,

In oras eu el pleat, '

Alei, mdiculita mea, 1. Vezi No. 2. v. 19-20,

2. Adee6 : 111usntile tn(-ajung coatelel'

6

www.digibuc.ro

31

Spurn-a cu

lua.

El, mail, cand itccheza., 40 Muntii se cutremurau,

Adusä din Slatina ; Adusa de doi Mocani. trasä de doi juncani. 70

$i Li yid ii ascutita Si la cap tin tnita.

Boieri maricA rni o'ntrebau:

rBaba slaba si de treaba Cu cuvintul de isprav.1! Nu pi i Rosu de vanzare, Smti dau galbeni si parale? Rosu-de vindut,

45

Nu in

De

Leaga-çi bine portile, Intaresti zidurile Cu fiarel,e, plugului,

75

Mi-i Rosu de daruit ;

Taria ramântu,ui.

Mi-i Rosu de datuealA, SA-mi scot pe Corbea afara!

50 Hai gictiri, babo de-aici! De dud. Corbta mi.a hotit, Negustorl au saracit, Saracii s'a 'mbogatit ! Mari, baba ce facei ? Li tcmuitä eaj.angea,

55

Corbea toate le-auzia, 80. El afara ca iesia

Si pc Rosu cA 'nchinga, Voi nice ste .'ncAlea

Si la Stefan se ducea.

Si din gur'

graia : Stefanc, Maria Ta, Na-ti straiele llaiducesti $i sa-mi dai haine domnesti. Stefan Voda se prindea,

85

$.efan Voda umcri zAria,

Binisor ca mi-o 'ntreba. : Baba slaba si de treabA, cut in tul de ispra ;a! 6o Nu ti-i Rosul de sehim bat,

)

65

frica de Corbea,

Tv la vorbA pp mai sta :

StPaic c cu ele schunba. Corbea iar Incalea

$a-ti dau doi cii de 'mparat,

$i cu ma-sa cd plea,

Unul iute ca focu', Altul negru ca

Din nori nu se mai vedea. Stefan--\ oda' ash grAia : Du-te, Corbeo, sAnatos,

?

Nt,. mipi Rosu de schimbare,

Mi-i Rosu de daruire ; Tu t mi dai pe Corbea mie. Pd -Corbea, I am logodit

Cu fata din Carpina`,

Citu-i tam 'n sus si 'n jos;

95

Bine 'n mama mi-ai cAzut : Ai fost vrednic si-ai scapat! Comunic. de d-1 G. Cuatucerna din Zebil, jud. Tulcea. -

Varianta 3.

Foaie verde de macris,

Li ttinnia lui Opris,

Cu trei cornuri e prescurA, Cu trei lumanari de ceara.

Upde sede Corbea 'nchis,

DA una portarului,

Si nu este de demult : 5

De trLi ori, marl, cite noua,

4a fii douazeci si septei Simbata oudlor, In ziva crestinilor, Maica lui Corbea SÇ duce

io Cu trei oui rosioare,

Una tem nice, ului 15

Si uua lui Corbea duce Si din gura asa-i zice :

Oleo, Corbeo,Corbeuas, Dragul marnei flacauas ! De t.st viu, m'oiu vesell. 20 DacA esti mort, te-oiu jell,

:tie de atunci 27 de ani.

www.digibuc.ro

32

$i eu lui cá i-am gäsit,

Cu pomeni te-oiu porneni!

Nici sunt mort si nici

Lam gásit logodnica

sun t viu, Numai sufletul mi-1 tiu. Caciundeavol de serpoaid, 25

6o

Pe fata din Slatini,

65

Jupineasa Carpina, Taiati din Campina ; Täiatä de doi Mocani, Adusä de doi juncani ; La radáciná-i pirlitá

Ea, maicutá, a fátat

In poala ditanului, Gura buzduganului.

Puii cu ce mi-i hränia ? Tot cu carne din Corbeh! 30 Puii cu ce-i adápä? Tot cu singe din Corbea!

35

Si la varf Ii ascutiti, Tot pentru Corbea gätita. Mdiculiça luí Corbea, Vreme multä nu pierdea

70 La Corbea mi se ducea : Si din gur' asà-i

Oleo, miiiculita mea ! De-ai facut vreun bine 'n lume, Fa-ti pomaná si cu mine! La Stefan Voclà te duci Si din gur' ash sä-i zici :

D'alei, Corbeo, dragul mamei,

Domnul Stefan ti-a gäsit Doamnä bunä de iubit 75 Jupineasa Carpini, Adusä din Slatink Diatd din Câmpina ; Thatà de doi Mocani, Adusä de doi juncani ;

«Oleo, Doamne, Stefan Vodä !

«Ce tii pe Corbea inchis «Si asà. nevinovat 40 «In temnitä 1-ai bágat I «Ca' lui vremea i-a venit, «Timpul de dsätorit !» Babusca de maial-sa Pe Corbea mi-I ascultà, 45 La Stefan Vocla mergea Si din gurá asa-i zicea :

8o La rädacinä-i

mea,

Jupineasa Carpinä, 85 Adusi din Slatinä, Nu e logodnica mea Ci-i teapi ; párdalnica Si vrea sä ma väre 'n ea ! Maicä, mäiculita mea, 90 De-ai fácut cumva vreun

Oleo, Doamne, Stefan Voda ! Ce ii pe Corbea inchis

50

Si ash. nevinovat In temnitä 1-ai bägat ?

Cá lui vremea i-a venit, Timpul de cftsitorit !

bine,

Fá-ti pornana si cu mine:

Tu, maicutä, sä te duci,

Stefan Vodä-i raspun-

La rascruce 'ntre cei nuci, Sá ieai sapä i lopatá. 95 Sapi fruntea pámântului, Dai de usa grajdului, Dai de. grajdul

[dea : Baba slaba, fii de treabá ! 55

ârlitä

Si la virf ii ascutitä, Tot pentru tine gätitá !

Cu cuvant iti dau räspuns,

Lui Corbea d i-a venit Timpul de eisitorit

3. Radu lui A nghel din Greet. Foaie verde de ciresi;

j

Radu lui Anghel din Greci

www.digibuc.ro

$i cu Tud din Bolesti, Carat Joan Dimienesti,

33 5

Hoti ca ei nu mai gäsesti! Furä bani cälugaresti Si mi-i duce 'n Bucuresti! Frunza verde si-afra[measii,

La fagul cu frunza deasä, to Sade Radu ca 'ntr'o casä. Frunza verde si-o laleà, 'N-haiducie ca plea., Potera ch.' mi-1 urma. Darä Radu ce-mi facea ? 15

lute() casä cä intra, Sus in pod ca se suia,

Jumätate cA-1 täià $i 'n carabinA-1 b5ga,

30 Dupä Radu CA tragea, Frumusel cä mi-1 lovia Drept in furca pieptului, In casa sufletului, Unde-i pas voinicului. 35 El, marl, jos cä cadel 1, Potera-1 incunjura. Foaie verde si-o lalea, Asa din gura gräià : Läsati-mä putintel, 40 SA mai cant un canticel,

Potera-1 incunjura, Focurile cä 'ncepeau,

De cand eram mititel : «Frunzä verde mär mustos,

$i phifik cä säriau. 20 Darä Radu ce fäcea ? Jos, marl, cä mini säria, Drumul la plaiu ca-mi la; Focuri dupa el cä da 25

Eu pe lume cat am fost, 45

Pe crestini i-ain miluit, Fetite-am casAtorit !»

Dar de el nu se lipia. Dar un hot de dorobant Maria 'n buzunar baga, Un sfantisor cA scotea,

FrunzA verde mätustat, Dela säraci n'am luat,

Foaie verde-a macului, La tulpina fagului,

5o. Carabina Radului ! Din jud. Dámbovita.

4. Voinicos sträin. Frunzä de pelin, Si de rosmalin, Voinicos strain Ca mär dulce 'n drum ! 5

Cu pari, cu nuiele, 20

Cati cAlAtori trec Mi-1 sburatdcesc ;

Ramurile-mi curge, Tulpioara-mi plange Cu lacrämi de 5ange.

25

i 0 Taci, tulpinä, taci,

15

Märäcini prin ele. FrunzA de pelin Si de rosmarin, Voinicos strain, Strain si bogat, IntrA noaptea 'n sat

De toti cani lätrat. Inaintea lui,

Tot mescioare 'ntinse, Faclioare-aprinse Si trei nevestèle 30 $i trei suratèle : Una mi-i MocancA,

CA tot tu le faci $i tot tu le tragi ! Nu e vina ta $i-i a celuia Care te-a sädit

Una Delureand Si-alta e Campeancä. Strigä a MocancA :

$i te-a prosddit

Si nu te-a 'ngrädit 1. Poate sil lie :

El, marl, jos ca-ini cadea. Parnfile. Cdntece de tara.

www.digibuc.ro

s

34 35

Vin, voinice, vin,

Vine mierla neagrä $i iea coarda 'ntreagä Si-o ciugule toatä. Vine-o coarba negru so $i iea cornu 'ntregu $i-1 ciugule tot. Striga a Campeancä :

La oile tale,

a sunt fatatoare ; La margini de drum, Tufd de alun. 40

Strigä Delureanca : Vin, voinice, vin,

Vin voinice, vin,

La viile tale : S'au copt, S'au räscopt, 45 S'a scuturat tot.

La grdiele tale. 55

S'au copt, s'au räscopt, Se scuturä tot ! 1 Din Dâmbovita.

Variantit-tragment L

Frunzulitä de pelin, Särmanu-i omul strain Ca marul dulce la drum! Cati or trece 'n el asvarle Varianta

$i crângile i le frânge, Frunzele dinteinsul plange,

Iar tulpina varsä singe! Din Negrilesti 2. 2.

Strain si sarac,

Voinicel strain, Strain si bogat, Unde poposeste, El gazdä gaseste, 5

5

Tot cu mese pline, Cu bucate bune, Cu pahare pline.

Io

Uncle poposeste,

15

Gazdä nu gäseste, Mane langa gard, Neläut si nespalat, Nebäut si nemancat $i de nimeni intrehat !

Voinicel strain, Varianta 3.

Foaie lin, pelin, Voinicel strain Ca prunul la drum. Cine pe drum trece, 5

to

Prunele-i culege, Ramura i-o frange, Pleacä si se duce Si-1 lass de plânge Cu locrâmi de sânge.

Strain singurel ! Nimeni nu-1 jeleste, 15

20

Foaie si-un dudau,

Mult ii räu si-i rau, Si pe lume-i greu

Nici nu-I milueste. Nimenea nu-1 chiamd, Nici nu-1 baga 'n seamä. Foaie trei aglice, Zice lumea, zice, Cä-i bine pe lume !

Pe omul cel rau, Ducai Dumnezeu Pe unde-arn fost eu. Cel de-a zice bine,

1. Vezi raportul. 2. Cand nu se 1nseamnä judetul, s4 se inteleagä jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

35 25

Ducä-I ca pe mine, Sa vadä, sä stie

Omu 'n pribegie ! 1

Dupg cum se vede, aceste variante sunt mai mult niste doine.

5. Voicu.

5

Foaie verde avrämeasä, Pe ulita .armeneascä Este-o saträ tiganeascä. Ciocäneste, bocâneste, Voicu calu-si potcoveste. Pe drumusor a plecat.

Pe la mijlocel de cale, S'a 'ntâlnit c'o bibusoarä. To

Bunä cale, Voicule ! Multumesc, mätusa Ind

Mätusicä, draga mè, Da bine-ti stiu numelè! Bine, bine, Voiculè, Ca-s trimeas'deDumnezeu, /5 Ca sä-ti ieu sufletul tau Si sam' am sä-mi dau cu el!

Matusicä, draga me, Na-ti calul cu armelè Si nu-mi scuturä zilele ; 20 Na-ti galbeni si irmilici,

Ingädue putintel, Ca sä scriu un räväsel, Sä-I trimät la maica me, 25 Sä-mi vândä mosiile. Voicu mosii si-a gäsit Intre Nistru si 'ntre Prut : Trei cotisori de pämint, Cä atât mi-au trebuit. 30 Sä-mi tragä clopotele, SI räsune väilè, Sä-mi vinä surorile, Ca sä-mi vinä, sä mä plângä; Sä mä plânga cea mai mare,

Cu par galbän pe spinare; Cum plângeä cea mijlocie, Cu lacrätnile 'n cälcâie ; Cum boceste cea mai micä, Frunza se despicä ! 40 Sorä-mea si maica-mea, 35

Mai cu oft ibovnid !

Nu-mi scurtà viata pe-aici. Comunic. de d-1I. V. Nestor din corn. Praja, jud. Tutova.

Varianta 1.

5

¡Co

Foaie verde avrameasä, Pe ulita armeneascä, Este-o saträ tigiineasca, Ciocäneste, bocäneste Ghitä calu-si potcoveste, De grea cale se porneste. Ghitä calu-si potcovià,

Seam. pe el cä puneâ Si pe sea incäled, ,,S'ufaua 'n jos cä pled, Cu Ciuma c5. se 'ntalnià

Bunä ziva, Ciumä, fa ! Multämesc, voiniculeä! 15

Ce te uiti,Ciumä, la mine, Ori vrei sa mä ieai cu tine? Iar Ciuma ii rdspundeä:

Chiar asà, Voiniculeä!

20

bo-s trimeas' de Durnnezeu,

Ca sä-ti ieau sufletul täu! Iar Ghitä ei ce-i ziceä?

Iea-ti calul si armele, Numai lasä-mi zilele,

Si din gurä cl-i ziceä : 1. Dupà acest cAntec se suprirnä Pelun, pentru care vezi raportul.

www.digibuc.ro

36

CA mi-s dragi fe*le,

Miros' ca gutueler

The le ca merele,

Ci-s cerute zilele !

Nu-s cerute armeler

25 and le rasar tâ/ele,

Varianta 2. Dragul mamei flAcAuas,

Dragul mamei VAlenas, 5

Nu te duce la Diib, 1 C'a venit, maid, Ciuma Si ti-a pierit puicuta.

C'a ramas la zece casä Tot o babä viermänoasA,. Si-aceea tot strig' ash. : 40 «Cum nu mai vine CiurnA,.. Sä-mi ridice viata mea!»

Si-apoi dragA, vai de mine,

M'oiu face si far:4 tine! 2 Mäcar, maid, de te-i face, Sa vAd puica de mai zacet.

ro Dragul mamei, dar Ciuma, Nu stie ce-i dragosteä, TrimeasA-i de Dumnezeu,

Ca sä iea si bun si rau!

Vfilenas nu ascultà, El calul potcoviA, Tare bine-I inchingA, Merinde 'n clasagi punea Si pe el incäleca, In grea cale purcedeä. 20 Foaie verde si-o laleA, 15

and la Diia ajungeA, Iaca i Ciuma sosiä Cu sacul si cu coasà. Buna ziva, mäi voinice! Ce cauti, babo, pe-aice? Ciurna, dragul meu, Si-s trimeas' de Dumnezeu, Ca sä strang si bun si rat], SA ieau i sufletul tau ! 30 Mä rog tie, babä slabA, Nu umbla asA cu grab5, 25

Na-ti carboave §i parale,

Nu-mi scurti viata pe cale;. Na-ti parale, irmilici, 45 Nu-mi scurti viata pe-aicir Si mai na i gäbenasi, Ai milä de Välenas !

Na-ti calul cu armelè, Cu toate merindelè, 50 Cu toate podoabelè Numai lasä-mi zilelè, CA mi-s dragi copilele! Nu-mi trebe paralele,

Nici calul cu arrnele, Cu toate podoabele. De ti-a fost draga viatA, Ce-ai cautat tu la Diià ;. N'ai auzit ca-i Ciurni ? Iaca sacul i coasa! 6o Eusunt Ciuma, dragul meu,. Trimisä de Dumnezeu, 55

Ca sä ieau si bun si rau, SA ieau bátrin si fläcäu, SA ieau i sufletul tau!

65 Ia stai, Ciumo, 'n drumul tau,

Ca sä scriu de-un räväsel,

Mai cu putinä zäbavä ; Lasä-rná pânii 'n Diia,

SA-1 trimit in satul meu, SA-I trimit la maid-mea,

Ca sa mi mai vAd puicutA! 35

Geaba te mai duci la Dili, CA 'n Diia-i numai pustia,

70

SA mA plangä, säracA, CA i-a pierit midejdea 3.

Räväselul cä s'a scris,

1. Dii, Vidin. 2. M'oiu face = m'oiu pomenir oiu r5mitneA, expresie foarte des Intrebuintqtil. 3. Se zice: ,B5iatul mamel bäiat; el e nadejdea (spripnul) biltrfìne,-telor mele !"

www.digibuc.ro

37

Yalena§ ochii a 'nchis, Da CiumA, bat-o pustia, A Filecat la baba 'n Diia, 75 Pus-a sacul la spinare Si coasa la subsioari Si-a luat-o pe ponoard.

Am cântat cântec deplin, C'am §tiut c'o sA beau yin ; 8o

Ia, umpleti un pAhara§, Pomara lui VAlena§! Buciumeni.

Varianta 3. Dragul mamei Vâlculeä,

Nu te duce la Himi,

Cä iar s'a scornit Ciumä. Vâlcu ca nu ascultà,

5

20

Na-ti calul §i armele, Cu toate podoabele.

Calul cAli incAlecA

$i spre Hima apucâ.

Tani Ciumul ce-mi ziceä ?

Când la jumätat' de cale,

25

IatA §i Ciuma 'n drare!

rale,

MultAmescu-ti Ciumule !

Ce cati, Ciumule, pe-aici ?

CA-s trimis de Dumnezeu Ca sa ieau sufletul tAu!

Cat voinici de seama ta, rl 5

Ca sä le scurtez viatA. $i-s trimis de Dumnezeu, Ca sä ieau §i bun §i räu, SA ieau i sufletul tau!

Nu ieau galbeni, nici paNici calul cu armele, Cu toate podoabele,

Bunk ziva VAlcule ! 110

Nu-mi scurtà viata'n carare; Na-ti galbeni §i irmilici, Nu-mi scurtà viata pe-aici;

30 Ia stati, cArAu§i, pe cale,

$i dati-mi o cAlAmare, SA-i fac maidi o scrisoare,

CA nu ml ma 'ntorc din

MAri, Vâlcu ce-mi zicei? cale ! 1 N'ati carboave i parale, Comunic. de d-1 Mihail Bratq din corn. Pupezeni, jud. Tutova.

6. Stanciu. Frunzulita bradului, Trei feciori de-ai Bravului

Stau in casä tot la masä, 5

Altii codrii tot mAsoarA, Pe ciocoi cd-i impresoarA. Trei feciori de-ai Bravului,

Surioara Vochità, Insull-m'a§ eu cu ea ! Din feciori de-ai Bravului, Unu-i omul dracului : Stanciu, puiul de pAdure, 20 Cu hanger §i cu secure. 15

D'alei frate, frätioare,

Sunt feciorii codrului, Iar alti trei stau la ocine ICI

PrApAditi pentru vecie. Trei feciori in codrul verde,

Acolo nimeni nu-i vede. Frunzä verde lAcrAmioarA,

Dar mai au §i-o surioarA,

Nu §tiu-aud ori mi se pare: Nu §tin vântul vAjAe§te, 25

Ori potera se ive§te ! Bine vorba nu sfAr§iâ, Frate-so 64 s'aprindeA, Pu§tile ca le 'ncArcA ; Impu§cA §i Vochità,

1. CA nu mai mA Intorc din Ma.

www.digibuc.ro

38

Potera ca mi-o culca, Jos ca iarba la pAmant, Pustile rasunA 'n vant! S'au luptat cat s'au luptat, Trei polcovnici capitani, Trei fricosi i trei dusmani. D'alei, Stanciule, pArinte, 35 Ia, cu noi sA fii cuminte.

Bine vorba nu starsia, La pAmant mi-i asternea.

^o

40

lard Stanciu ce-mi graià ? Mergeti de pe astä lume, Si sA duceti al meu nume;, SA-1 duceti la cei talhari,

Carì ne-au robit an:ari!

7. Clipitanu. Foaie verde solz de peste, Uncle Oltul se coteste, Voinici caii potcoveste, Cu potcoave de argint, 5

Raba bine la nisip ;

Banii toti ca lua, In dasagi cá mi-i puneä. Si la vale ca pleca 40 Si Deditä. blestemA.

Potcoave de sarmAgroasa,

Raba i pulberea deasa. Frunza verde mArAcine

Haideti, fratilor, cu mine,

io CA stiu seama'n codru bine. S'o tulim, colea, pe jos La copacul scorburos, 15

Sa mergem ca sft stain jos; Si stAm jos, sä täinuim, De seara ca sA izbim

45

De-mi scApati sufletul meur

Paziti cu fruntea senina. ! De-o parte nu \Tad lurnin4. 50 Nu dati in coajA de lerrm

Si dati in carne de orn!

La Dedita dela Piatra,

Foaie verde si-o laleA, Capitanu ce-mi faceä. ?

Unde-a gAzduit armata. FrunzA verde si-o lalea,

apitanu ce-mi fAcea ? 20

La Dedita cA-mi mergeA,

Doar ziva buna ca-i da, Mai frumos ii multumià ; Dar ce fel de multumit? 25

Nu putea de 'nmärmurit! Frunza verde si-o lalea, Dar DeditA ce-mi zicea? La mine la ce-ati venit? Ori tare mi-ati särAcit,

Potera mi-o biruia,

Inainte cà pled, La un pop nimeriA, BunA ztua dt ti da, Mai frumos Ii multumia ; Dar ce fel de multumit ?' 60 Nu putea de 'ncremenit! 55

Cauta niste parale, CA-mi mor voinicii de foame!

CApitanul d zicea,

Ori tare m'am 'bogatit! 30

35

Frunza verde si-o lalca, Capitanul auzia, Mai tare se mania : Atunci clouäl palme-i da. Capitanu ce-mi facea ?

Cheile ca le luà, Lada cu bani descuia,

Dar nici valea nu trecek. Potera cA mi-1 sosià. Foaie verde si-o lalea, CApitanul ce-mi &ea ? Din graiu, marl ca-mi graik Faceti, fratilor, careu,

65

Popa cA mi-1 ascuhA, Mana buzunar bAga,

Cheile ca le scotei, Lada cA mi-o descuia, Banii din hula scotea, CApitanului ca-i da, 70 In &magi ca mi-i puneaSi la vale cA pleca.

www.digibuc.ro

39

Dara popa ce zicea ?

75

Mai cáutati pe-o politä Si-mi mai luati vreo salbitä;

Mai cautati cu temeiu, Ca mai este-un putineiu, Dobânda banilor mei! Din Dilmbovita.

8. Nedea Voinicul.

5

Stie lumea si tarà Unde-i gazda lui Nedea : Tot la Dina Costandina, Ibovnica lui Nedea, Lui Nedea, lui Voinicù', Lui Nedea hotomanif ! Si nu-i hot pentru calici, Si-i hot pentru venetici ;

Tare mutt se ingrijia ; Drept la Nedea ca. mergea 40

Tu bei si te veselesti, De potera nu gandesti. Vine-mi potera cantând, 45

Si nu-i hot pentru sarmani, Si-i hot pentru turcomani ;

Si nu fura dela noi,

Armele si le 'ncingea, 50 Palos in mâna lua Si din gull cuvânta : --Thai! Dina. Costandina, 55

Tot de Dina intreba Tot de Dina Costandina, Ibovnica lui Nedea. Foaie verde si-o lalea, Mari, Dina ca-mi afla,

Ibovnicá de demult, Cu dor si cu crezamänt! Unu-i Nedea Voinicù' ! Am scapat eu de mama, Am sa scap si de asta.

Iesi afara, nu te teme, Nu fii minte de rnuiere ! 6o Dina la poarta iesia

Cu plosca de-o vedrisoara, Cu vin vechiu cam manna-

Cules toamna cam târziu, Tot la Dina Costandina Ibovnica lui Nedea, Ibovnica de demult, -0 Cu dor I cu crezamânt. 3 Dar potera ce tacea ? Dad vedea i vedea, 35

Tot de Dina intrebând; Tot de Dina Costandina, Ibovnica lui Ned& Dark' Nedea ce-ini fácea?

Si fura dela ciocoi. Foaie verde popusoi, Mare, statul i dela noi 15 Vede plângere 'n ciocoi, C'au ramas ca vai de ei ! El, mari, s'a 'ngrijorat, Sapte potiri s'au gatat, Dupa Nedea s'au luat, 20 Toti codrii i-au impanat, Pe Nedea nu 1-au aflat. Potera catà prin tara, Nedea bea la pivnicioara, 25

Si din gura ca-i ziceh: Thai! Nedeo, dragul meu!

Si potera cat-coleti.

65

Capitanul poterii $i chiar domnul Moldoviil Alei Dina Costandina, Ibovnica lui Nedeà, Il2ovnicá de demult

Cu dor si cu crezamant! Scoate pe Nedea afara, C'avem vorbe de tocmeala; 70 De-i in cask zi-i sa iasä Nu-i in casä ca sa iasa ;

Nedea de voi a aflat, S'a vazut instramtorat, Cu palosul s'a tdiat 75

5i chiar mâni o sa-1 conuincl,

1. Poate : domnal, vornicul (= vornicelul), etc.

www.digibuc.ro

40

Ca-s ibovnick de mult, Cu dor si cu crezamânt!

Mormântul ca 1-au väzut,

Dar pe Dina n'au crezut; Tarnäcoape c'au luat 5i-au säpat cat au sdpat,

De nu-mi credeti cuvântul, 8o

Hai sa v'arat mormanuil! Foaie verde bob näut,

85

Dar de Nedea n'au aflat...

9. Codreanu §i Mocanul. Dar acusa in de semi, Bea Codreanu 'n pivni-

Mocanul ch.' se'ntorcea,

In ogradä ca intrà La tocmealä se punea Zi de vara pana'n seara.

cioara

5

1o

Cu ploscuta mititei De cinci vedre si-o oca, Tuina 'n fund se rasufla! Mara cand inai iesia, Iaca un Mocan trecea, C'un cal pag alatureà. Codreanu mi se punea Si din gura mi-1 striga : Mai tufrate,mai Mocane,

40

Gluga jos ca si-o punea 45

Datu-ti-am si ti-oiu mai da, 50

Sa.-ti dau patruzeci si doi,

Toti vestiti si toti de soi, Herghelia láudatä, Ce-o cunoaste tara toata ! 20 Dar Mocan cum asculta, $i din gura-i raspundea :

55

Mai voinice Moldovene, Mai tu frate, mai Codrene! Nu mi-i calul de schimbare 25 $i nu mi-i nici de vânzare! Ba, gandindu-mä mai bine, Ti 1-oiu vinde pentru tine ; $i mi-i pretul lui cam mare

Iar Codreanu c ascultà $i la dansul ca strigh :

6o

65

Mocan rämânea, plat-1ga. ! Dar peurmä ce-mi facea? Inapoi ca. se'ntorcea,

Pe Codreanmai sa-1 ajunga,

Cale mare, cale lunga.

$i din gurá ea striga : Olioleo, nu fii asa !

Mocane,

1.

Codrean pagtfn calecà, Dar Mocanul ce-mi faceh ? Portile ca deschidea, Codrean afara iesia, Pe pagu-1 infierbanta,

Grajd de piatra descuia, Mama pagului luà, Pe dânsa incaleca, Dupa Codrean se lua ;

Mai, tu sta. i, mai tu,

Nu-ti fie graba prea mare ! Ia'n toarce-te inapoi, 35 Sä ne tocmim amândoi !

Pagul vreu a-ti incerca ; SA-0 incalec pe pagie Ca sa-i vad si um bletù'.

Peste ziduri ca-mi saria.

$i tu n ai multe parale ! 30

Si cu galbeni si-o umplea, Mocan nu se multamia. Dar Codreanu ce-mi zicea?

Mai Mocane, mai avane,

Nu ti-i pagul de vânzare, Ori 1 ti-i de preschimbare ? Sa-ti dau cälusei de-ai mei, 15 Sa-ti dauunul,sa-ti dau doi,

Dar Codreanu ce-mi fa[ca. : De chirnir se deslegà. Dar Mocanul ce facea. ?

70

0-ri ----- Ori....

www.digibuc.ro

Implineste-ti cuvântù', Stäi de-mi pläteste pagie; Ca mi-i pagul boieresc

41

$i m'apucl sä-I plätesc. Dar Codreanu ce-mi zicea? Mai Mocane, mai avane, 75

$i Mocanul ascultà ! 120

Intoarce-te inapoi, SA fim frati buni amândoi. Mocan rämânea., plängea., Dar pe urinä ce-mi facea. ?

8o

Dupä Codrean se Ina, Cale mare, cale lungä,

125

Pe Codrean sta sä-1 ajungä,

Iar dacä mi-1 ajungea, La dânsul din graiu gräia : Mai tu frate, mai Codrene, 85 Hotomane Moldovene, Stäi de-mi pläteste pagù' cuvântù', pagul boieresc Ca $i m'apua sa-1 platesc ;

90 Fria mi-i sa n'o pätesc. Dar Codreanuce-mi facea?

El din gurä li striga. ? Mai Mocane, mäi avane, 95

_Too

Intoarce-te innapoi, Sa fim frati buni amândoi, Io-s voinic, tu esti bättin, Ti-or famine toti pe drum.

Azi e azi i mâni in zori, Te-or jell cei trei feciori, Iarä mâni pe vremea asta, Mi te-a jálì i nevasta ! Te-or jalì neamurile Im panând padurile. Mocan rämâneà, plângeà,

ros

Dar pe lama ce facea ? Dupä Codrean iar pleca, Cale mare, cale lunga, Pe Codrean stä sa-1 ajunga.

$i mi-I lasa sä s'ascunza ix o Si'n pädure sä s'afulqd.

Dar Codreanu ce facea? Inteo poian' ajungea. $i pe tarba se culca. Puse mana'n chimeras -115

$i cinstia, mari, cinstea, Pfoscuta cea mititea De cinci vedre i o oca. Trupul i se'ngreuna, Somnul cá mi-lcuprindea, Plosca capätäiu punek 5i-adormia'n polanä-asa ! Dar Mocanul, daravanul, Pe Codrean cà mi-1 cfith,

De gäsit ca mi-1 gäsia,

Mina pe el a punea, 130

Binisor ca mi-1 lega,

Pe alut ca-1 aseza, $i'napoi drum cä-si fäcea,

In tropea drumului, La targul divanului, 135 Tocma n targul dela Esi, Unde-i Vodä $i nu-i Vodä, si'mparat Mare, cum nu s'a aflat ! Impäratul de-1 vedea, 140 Pe divan II aducea, L'aducea

Rana somnul

asezà, facea.

Când Codrean a se scula,

Imparatul poruncia, De spälat ca-i aducea, Un clubuc Ii aprindea. $i cafeaua'n ceasca-i da. Mocanul Eta s'aflà. In cepu 'mparatu-asa, 150 Cu grain aspru-a cuvânta, Pe Mocan mi-I cerceta. Din gurä mi-1 cerceta, Din palme ca-mi-1 umfla, Pina can d mi-1 mistuia, 155 Pe Codrean mi-1 slobozia. Iar Codreanu ca-mi striga: Sä träesti, Maria Ta ! Marla pe pag ca. punea, 145

6o

Din fuga incilea $i plea, uncle plea!

$i mi-si scoate-un fluieras.

Tocma'n tärg la Chisineu,

$i cântà, mari, cânta, Poiana cá rasuna.

De pe unde sunt si eu !

www.digibuc.ro

42

10. Marcu. Drumul Tarigradului,

Eu pe tine te-oiu lasa, Ca sA-ti faci tu voia ta r Iar in casä cum intra, La icoane a trAgea,

45

Pe drumul Tabanului, 5

La casele Marcului, Marcului, viteazului, Turcului Bolinilui, Iaca Turcul ea venia, RamAsag mare punea, Trei zile si trei nopti bea.

La icoane se'nchinà Si din gura CA zicea: Iarta-mi, Doamne, pä-

5o

[catii'

De-oiu indrazni la Marcù, De i-oiu da diteva pal me.

Care, dragn, s'a'mbAtA,

to Capul, dragä, -i s'a tdia! Iar mAicuta Marcuhii, Ibovnica Turcului, Paharul cii mi-1 lua, De vin mi-1 jnmätätià, 15

Cu miere ca mi-1 =plea, Turcului 6-1 rânduia.

PAhärutul Turcului Cu catran ea-1 catrania, Tot la Marcu-1 rânduià. 20 Trei zile si trei nopti bea, PAna Marcu se 'mbatà. Dara maica Marcului, Din graiu zise Turcului :

Ca de noua ani de zile M'a tinut el tare bine. Vinul, apa i-am baut,

55

Sarea, pânea i-am mâncat, Nici o palmä nu mi-a dat. CAnd asa dad. sarsia, 6o Trei palme când 'II trägeä, Marcu nici de fel simtia..

Inima cà ii plângea, Se lamà a suspina ; Sluga pe gaud nu mai sto, Cu dimii mi-1 apucA, Marcu'n picioare saria, Mana pe palos punea

65

Turcule, Bolin ile,

25

Ratnasag de cap de orn, Rämäsagul sä mi-1 lash Singurica se scula, Palosu'n mânä ca-i da,

$i pe Turc când mi-lumfia,

Pe maid-sa mi-o spunai; $1 Marcu cum asculta, De cositä mi-o lua $i din gueo judeca,

Turcu la Marcu pled., -0 , Darä Marcu ce-mi facea ? Numai din ochi mil clipia,

Turcul inapoi se da, Sluga Marcului veniA, 35

Cofele jos le puneà, La usa se repezia, Veriga di le punea, La fereastra se ducel

Si din guri le striga :

StAi, Turcule, nu täià, 40 Foc la usä ca ti-oiu da ; SA nu fiu cu pagubh. CA Marcu de rind m'a luat,

Hac mci acù nu mi-a dat ; Hacul dad 1-oiu lua,

Bucätèle mi-1 fficeA. Sluga la usA stätea,

70

75

$i din palme mi-o cioplià : Alei, mäiculita mea,

De ti-ar fi fost de asa, De-ti trebuià de-un barbat,

Eu te luam dupa cap,

8o Te purtam din sat in sat Pana-ti gäsiai de-un barbat!

Sleajar verde ca batea, De steajAr ca mi-o lega $i foc dedesubt ca-i da, 85 Cenusa ca mi-o fAcea Si pe Vint c'o asvarlia Si din gur'o blAstäma :

www.digibuc.ro

43

Ce-a alege vantul, SA manance si pämantul. 90 Dar boieri de nu va place, Ascultati-mä cu pace ;

Mai dati un pahar de vin, Sä va cant unul mai bun, CA eu mi-s cu cantecul 95 Ca si lupul cu crangul !

11. Lina. Foaie barbä noua,

La muntii cu rouä,

30

Este-o casä nouä, 5

Cu feresti in soare, Cu stalpii de ceari.

Soarele ardea, Stalpii se topiar, \Jamul c'aburia, Stalpii se sleia'. io Este-o fatä Linä Si-o maid bAtrana.

35

Lina tot sedea, Nici ca mai lucra, La apä mergea, 15 Voinic o'ntreba : Lelitii din Breb, Tot stau sä te 'ntreb : Ai barbat, ori n'ai ? Daca n'ai bärbat, 20 SA mä pun argat.

Ce fel de argat säti fiu ? Numa'n brate sä te tiu :

Si eu ea i-am spus, Cand el mi s'a dus : Numele sa-i vie, Trupul sa-i ramaie. 40 Si el mi-a trimis Räväsel prin soare, C'are sä se 'nsoare ; Räväsel pe lun', SA merg sä-1 cunun. Voinicu-mi zicea. :

45

Linä, draga Link Nu mai fii nebunä $i mergi de-1 cununä.

Nu 1-oiu cununa 50

Ziva sä te argatesc, Noaptea sä te drAgostesc. Voinice, voinice, 25 Nu ma intreba, CA te-oiu blastáma ;

Ca te-oiu mascari ! Barbat c'am avut $i 1-am präpädit. Eu mi 1-am trimis Cu sare domneascä 'N-tara ungureascä, SA se präpadtasca.

Si 1-oiu blastama : «Fine, finisor, «SA te'nsori de noua ori

«Si sa faci nouä feciori «$i la urm'o copilitä 55

«SA-ti care-apa la temnital»

Nu ma ispiti,

12. Gheorghitä Zätt:eanu. Foaie trei agude, Pe picior de munte, Pe dealuri marunte Cu paduri carunte, 5

ro Din oameni de vile".

Si ei mi se plimba

De ani mii si sute, Pe deal si pe vale

15

Pe doi cai vomnici, De nu sunt pe-aici ; Pe doi cai de munte, D'ei tintati in frunte

Plimbä, mi se plimbA

$i cu pete'n frunte.

Um orn c'o lelita, Un domn c'o domnitä,

Unu-i cal bugean, Unu-i degiughean

www.digibuc.ro

44

AI mai ortoman, 20 Cumpärat de-un an De la un ilean, Farä nici un ban. In mijloc de plai, Verde, tot sa stai 25 Ca'n mijloc de rai. Este-mi de-o boltita,

Facutä de vitä De-un puiu de Witä, Frumos la pelita 30 Pe nume Gheorghita, Gheorghitä Zatrean, Fecior de Mocan, Puiu de Moldovean, Pripäsit de-un an 35 De dor si alean. $i el de-mi avea De-o zana tretina, De-o puica dulcie

Ca poama de vie,

.40 'Mara copila, Frumoasä mezinä,

65

Ei descälecau, Pagii sloboziau ;

De ospat le da Oväz dela ses, 70 Fânaturi de munte,

75

85

Scântei rasaria%

Iasca-mi aprindea,

Foc de-mi atita,

$i ea se chema

Lemne mi-si trantia, De te ingrozià! 90 $i cine vedea, Cruce ìi fâcea. !

$1 ea se striga : Mezina Dobrita Dela Ialomita,

Fatà de fruntas

Para se 'nältà, Lozbele säria', Lemnele-mi arda, 95 Jar cä ramânea,

Dela Cälärasi. 50

Din poieni täcute, De vânturi bätute, De nimeni pascute. $i ei mi se da Sub neagra boltita Facuta din vita

De-11 voinic Gheorgbitä, Fecior de lelitä. nici mai gândia, 8o Ci mâna-si baga In al buzunar, Scoase-un amänar $i un creminar. De cremeni izbia,

Floare de gradina, De pus la inimä. 45

Ca'n mijloc de raiu, La umbra de vita, Sub neagra boltitä,

$i ea mi-a lasat Fetele din sat $i s'a depärtat De mama, de tata, De frati, de surori,

Groazä te-apuci !

De era jurata ! A lasat mamä plângând, A läsat tatä jelind, Frate gemand $i suiatä suspinând, 6o Pe gura para 55

In mijloc de plain, Vere, tot sa stai

Iar, márì, Zatreanu, Feciorel Man, Puiu de Moldovan, roo De parte se da, In dasagi cata, Cata si nu prea, De-un purcel afia, De-un purcel grijit, 105 Grijit, curätit, De ospat gatit

1. De-1= de äl = de eel.

www.digibuc.ro

45

Si mi-I ciopätia, 51 mi-1 infingea, Pe jar il punea, jo Carnea sfâraià

Mai mult de-ascultat ! Ia-mi ant i. de-un cantec,...

De-un cantec de-a' tale, De-un cantec de jale, 155 Sä stea om pe cale Si apa din vale ! Fetita Dobrita Dela Lilomita, De mi-si pricepea, 16o Sta si se gandia, Viersul de-1 dregeà,

Si se ruminià. Fripta de-mi era, Zatrean de-mi vedea,

Cata si nu prea,

115

Si scoase de-o pita Coapta, rumenitä, De ospät gatitä.

Si el mai cati

Cantec incepea,

Prin neagra boltita, 120 Prin desi§ de vita, Gäsi de-o ploscuta, Nu asa märi, de-o vedritä. Marama 'ntindea, 125

De maid, de taici, 175

Lega-te-as cu ea, Toata viata mea

Corassi ca. facei Si-odatä zicea. :

Sä traim surori

Hai, draga fetita,

180 Ca si doua fiori.

Draguta Dobrita, Floare de craita, Bunii de domnita,

Dona larnurita

Tot dairo cranguta..

De cand te-am luat, Tu nu mi-ai cantat ; De dud te-am adus, Cantec nu mi-ai spus, $i n'am ascultat

Cantec desmierdat Dela voi din sac. Acusi mi-a venit, Haz de chefuit, iso Coraj de cantat,

De surata mea, Vai de viata mea !

Cheful ca vena,

Viersul ti-ai ascuns

Cantec de-aevea :

«Foaie de bujor, Mult mi-i dor, mi-i dor, De frate, de sor',

Fata 'nveselia,

145

Codrul rasunk Frunza Await : 170

Din puree] musd, Vin din plosd bea. 130 Si, mari, de ce bea, De ce sa mai bea !

140

Apele saltau, Valuri ascultau,

Masa pregätia

Si se ospäta, Din pita rupea,

135

165

Cantee demi canta ; Un cantec de jale, De sta om pe cale.

Si fusem jurate Si fusem legate 185 Sä fim tot surate, Surate si-un singe, Pana ce ne-om stange. Foaie de alice, s Inimioara-mi plange, 150 Cugetul imi zice Ca facui pacat, Neat neiertat, De m'am lepacla t

Si m'am departat,

1. Si = ci. 2. De sigur aglice, nume de plantä, necunoscut prin jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

46 195

ntrean bänuia,

Surat'am lasat !

Dare dadea,

De ea-am fost jurat» !

Mezina Dobrita Dela Ialomita Cantecul curma, 200 Din ochi läcrama

245

Si se tot gandià Si se främanta Si tot ascultà,

Vorba aevea :

Turcilor haini, 250 Turcilor pagâni,

Voua mä inchin Cu glas si suspin,

I se nikeirii I. 205

Urechi atintia Si tot asculta ; Iata c'auzia Si nu'ntelegea

Cai din batatura, Din tain staturä,

Sa nu ma luati

Urechi a ciulirä,

Si sä nu mä dati,

Capul sus saltau Si tot necheziau. 210 Zatrean de vedea, Dobrinei zicea : Dobritä, Dobrita, Dalba copilita, Tanärä fetit-a,

215 Bunä de domnitä, Au tu ce-ai zärit, Sau s'a nazärit, Cantec de-ai sfarsit ? Ori eu ti-am cäzut, 220 Dobrito, urit ?

loli dau cuvantù',

255

$i sa nu ma duci

Unde-s numai Turci Si capete mici De Turci Buzbuzuci ! Voiniceii mei, 260 Voinici feciorei, Nu mai ascultau, Nici mai ospätau, Nici masa strangeau, Pe cai s'aruncau, 265 Färä frau si sea, Caii indemna.' : Deà, Murgule, deà,

Canii v'ar manci! Si cälutii pagi

Spune-ti cantecù',

270 Fug ca niste draci ; Dealul para. ses,

Si spune-ti päsif ; Spune-ti päsul tau, 225 Ca sa-1 stiu si eu. Badita, badita, Bäditä Gheorghita, Fecioras balan, Fecior de Mocan,

Codrul drum frumos ; Tot la Stanca-mare, La apus de soare. 275 Ei din mers mi-si stau, Urechi le lungiau, Ochii înrotiau, $i zäriau, zariau, Si vedeau, vedeau 280 Ce mi-si cautau : Din mijloc de cling, Din dos de colnic, Doi Turci se ridic, De mijloc mi-si strang 285 $i tot mi-si särut De-o dalbä fetitä,

1

230 Ce-mi esti drag de-un an ! Cantec n'am sfarsit, Nici nu mi-ai cäzut Lelitei urit, Ci am auzit, 235 Sau mi s'a pärut Tot la Stanca-mare, La apus de soare, Glas de fatä mare ; Si-un glas rägusit, 2240 Glasul unui Turc, Si-un neche de murg.

Dalba copilitä, Floare de cräitä

www.digibuc.ro

47

Trupusor de Turc, Cat era de lung, Pica jos sub murg.

Dela Ialomitä,

290 Tot din CAlarasi, Fata de fruntas,

lar, mAri, ZAtrean,

De boieranas.

De mijloc mi-o strang, Pe cal mi-o ridic, 295 Nimica nu-i zic. Voiniceii mei, Voinici feciorei,

Ei de mi-si veda, Mila-i cuprindea, 300 Ochi-si lAcrAmau,

Pinteni le dadeau, Paganii sosiau.

Si de mi-i sosiau, Din drum li opriau, 305

Bine nu-i pArea,

Din gura zicea : Leleo, draga mea, 345 Opreste arma, Nu-mi fà voie rea, Ca pe legea mea, De n'Ai ascultà, Capul ti-oiu 350

Voinia de ea,

La ochi se stergea, Bine se uita,

Veda si vedea, Veda aevea

Sora-si deslega mi-o mangaia

-o tot intrebh, lar, mAri, Zatrean, Voinic Moldovan, Turcului grdia : Turcule hain, 360 Strain si pagan, Tu, mari-ai picat In negru pAcat, 355

In tar'ai intrat, Sora mi-ai furat 365

320 Veda pe surata Slaba

$i de mi-si veda, 325 De mi-o cunosta,

370 Un cap sub tAius trece

Lang' un Turc se da, 330 Bine ca-i venia, Palosul scota $i mi-s izbandia: Uri cap dobora, Capul

pica,

335 Trup se pravalia. ;

tAu,

Daca esti om rau.

De te tii curat

Nirnic nu zicea, Nuinai doar fierbel De-a o rAsbuna.

5 mi v'ati gatat Pentru Tarigrad. Dumnezeu a vrut $i v'am gdbuit -ai vAzut acus

In tanAra fata,

i uscata ; Uscata de chin, Slabi de suspin.

Dobra de-auzia,

Nu se 'mpotrivià, De-o parte se da,

Samasaldc dau ;

Dar Turcii stateau, Nici nu multAmiau, CuvInt nu rostiau, VorbA nu scoteau, 3 io Ci-mi incremeniau, Cu ciubucu 'n gura, Cu fraul pe manA. Mezina Dobri, 315

340 Fecior de Mocan, El de mi-si vedea,

fárA pAcat, 375

SA te dai legat, CA noi ne-om lupta Lupta cu dreptate, Fara strambAtate,

380

Curn scrie la carte. $i zicand cuvantul, LepAda armántul,

Bratele 'ntindea,

www.digibuc.ro

48

Pe Turc cuprindea

Zatrean de veda,

Si 11 apucâ, 385

Palosul scotea, Capu-i ratezà,

Si vânt ca-i facea. Turcul voinic Nu-i pasea nimic.

415

Si el s'apuca,

La trânta areapth,

C'asà-i datinà ! Foaie trei craitä,

390 Casa Domnul vrea Si cu Precesta.

420 Sub neagra nicutä din vita',

Bine s'apuca, Bine ca-i venià, Bratele 'ncorda, 395

De-1 voinic Gheorghitä, Fecior de lelitä, Masi mare-mi este,

Pe Zatrean lovia, Cât ce tni-§i putea. Zatrean de vedea, Nu se sinchisi ; Cruce

C'asa Domnul vra! Groapa ca-i facet Si mi-I ingropa,

425

Masi ca 'n poveste, Dar cine-mi cinsteste ? Tot Gheorghe Zatrean, Fecior Moldovan

fäcea,

400 Bratele 'ncorda, Bine s'anina

430

Si se tot lupta. Soarele hicia

Si ei se lupta';

Soarele apune, Zatrean mi-1 rapune. Bine ca-i venil Si se opintià Si când mi-1 izbia, 410 Tarnä mi-1 facea, 405

Cu dalba Dobrita Dela Ialomita, Cu dalba surata Dela Turci luata, De moarte scapata ! V'am cântat cântec deplin,

435

De nu mai sufla !

sa ziceti, boieri, amin. Eu ma'nchin cu sanatate, Sà va fad Domnul parte, Si la mic, ca i la mare Si la slab, ca i la tare!

13. Catineuta Gendrulesei. Foicica bobului, La curtile Geandrului,

5

Gen druleasa cea frumoasi Mi-are-o fata prea frumoasii,

Catinca cá mi-o chema., Hârtie ca-i trimetek

Ca s'o deie Turcilor, Turcilor, Enicerilor

1. Se scoate cântecul care urmù, C4pitanul Caragatd, cafe desl

popular in fond, este zugrävit intr'un graiu cam artificial. Intrinsul cetim versurile : ... Si streini Mcoma§4, hiclenii poterasi... ... Care furä i pcheqte... tu zile-ai hrachit...

Pentru scripcd, gäsim forma scripica.

www.digibuc.ro

49

Catincuta mi-a murit

Ea cofele si-a luat, Cofele ca florile, Cobilita ca craita,

15

20

15

3o

35

Si-am ingropato'n gradina,

Si la apà c'a plecat, Pe ochi negri s'a spälat, Ochi pe Dunäre-a 'runcat Si mi-a väzut de-un caic Cu postav verde'nvalit, Dinauntru Dar intrInsul cine sade ? Tot Turcii, Enicerii. Pe Catinca vin s'o iea Si lui Pasa vin s'o dea. väzut, Dar si ea când La ma-sa a alergat. Ascunde-mas, mäiculitä In sand& ori in chivnitd, Cà vin Turcii sii ma iea Si la Pasa sä ma dea.

50

Si iar altii mi-au venit. Gendruleasa cea frumoasä,

55

6o

Maicd-sa cheie-a luat, Sandacul mi-a descuiat Si'n sandâc mi-a incuiat ; Sapa'n mlna mi-a luat, Loc de groapä mi-a säpat.

65

Dar in groapa ce mi-a pus ? Tot chituci i butuci Si cheia lacatului,

70

La capul mormântului. Iaca groapa a sarsit Turcii Ca' mi-au sosit.

Gendruleasa cea fru-

45

Cu ochii de puica-aleasä, Scoate fata cat de grabä, Sä ne cäutam de treabä, Cá titele ii-cm täiä, presarà Cu sare

Cu ochii de puic'aleasa, Catincuta ce-ai facut-o, De aici de-ai mistuit-o ? Dar ei insá n'au crezut, Sapa'n mânä c'au luat Si mormantul 1-au sapat. inauntru ce-au aflat ? Tot chitucii i butucii Si cheia lacatului, Lacatul sinclâcului. Sanclâcul 1-au descuiat,

Pe Catinca mi-au luat Si pe rna-sa mi-au läsat. In caic ca mi-o puneau Si la Pasa mi-o duceau. Cum pe Dunare mergeau,

Cum la mijloc ajungeau, Ea din gueasa graià : Turcilor, Enicerilor, Deslegati-mi mânele,

75

moasa, 40

In gradina, la fereasträ, Ca sä-mi vie doru'n casa. Inapoi cà i-a'nturnat. Bine vorba n'au sfarsit

Ca sa-mi dreg sprincenele Si-apoi sa'rnbrac Caul*, Ca sa ma placa Pasà.

and Turcii o deslega',

Ea din gurä-asa gräiä : 8o

Masii bunk' racilor, Asternutul broastelor,

apätâiul pestilor.

'n Dunäre s'arunch Si cu zile se'neca.

si fata tot ti-om lua. Turcilor, Enicerilor,

Comunicat de d-1 G. Coatucerna din Zebil, jud. Tulcea.

Varianta 1. Turcii cum sosiau,

Ei de Badiu intrebau ; De Badiu dad. aflau,

5

Ei in casä näväliau, Pe Badiu nu mi-1 aflau, Pe Bäduleas'o'ntrebau : 4

Pauline, Cdntece de tarei.

www.digibuc.ro

50

io

Bäduleasä, cea frumoasä, Cu ochii de jupaneasa, Cu fata de curv'aleasa,

55

Unde-i Badiu ?Nu-i a-

Foarte mult se minunau, Cu totii se gramadiau,

casä !

Da'Ilinca cea frumoasä, Ilincuta ozbi frumosi ?

Sa fiti cu toti sanatosi, Ca Ilinca mi-a murit 15

5i o bgài in pamant,

Cu totii mi-o'mbratisau,

6o Cu foc mare-o sarutau. Iar Turcul mai tinerel,

Care-avea pe dracu'n el, El in brate mi-o lua, In radvan ca mi-o punea,

Co lea jos lângä fereasträ,

Sä vie miros in casii. Dar un Turc mai mititel, Parc'a fost cu dracu'n el,

20 El porunca cà mi-a dat, Târnacoape mi-a luat, S'a apuzat de sápat, si-a sapat, rnari-a säpat De izvor panä ce-a dat ; 25 De Ilinca n'a aflat. Foarte mult s'a suparat, La Baduleas' a 'lergat

5i din gull a'ntrebat : Jupaneasa Baduleasä,

30 Unde tii pe Ilincà, Ca dad noi vorn aflä,

Capul lama' ti 1-orn da. Baduleasa se'ingrozià,

Adevar tot nu spun& 35 lará Turcii de vedeau afle nu puteau, Pe Baduleas'o prindeau, 0 prindeau si mi-o legau, Cutitas taios scoteau, 40 Titele mi-i scrijeliau, Tot brazde rosii fáceau,

Cu sare le presard Sä spuie de flinch. Iar Baduleasa-mi striga : Turcilor, paganilor, 45 Turcilor, ciipcânilor, Ilinca-i in cämaruta, Incuiata'nteo ladita, 50

Invälita'n basin:114d. Turcii, mari, cum auziau,

De lädita ca. dadeau, Cäpacul mi-1 ridicau, Basmaluta o saltau, De Ilinca Turcii dau,

65

Biciu cailor a le da, Drumul la mare lua.

La mare dac'ajungea,

In corabii o punea Si la Aga ca pornia, 70 La Aga, stäpanul lor 5i stapanul Turcilor.

Tare mult ei nu mat*

5i Ilinca cuvânta : Turcilor, stäpanilor, 75 Turcilor, fruntasilor, Deslegati-mi pe dreapta, Sä-mi netezesc par cu ea! Turcii ca se bucura', Pe dreapta i-o deslega', 8o

5i mult timp nu mai trecea,

Ilinca iar cuvânta:

Turcilor, stapânilor, Turcilor, fruntasilor, Ascultati-mi ruga mea ; 85 Deslegati-mi pe stânga, S'acoper tita cu ea. Turcii nici ca banuia', Pe stânga i-o slobozia' Si slobodä ramânea, 90 Dara Turcii se'ngrijia',

Tot din ochi o petrecea'. Dar Ilinca frumusica, Mult mai mutt nu-mi mai [plângea,

Cu voie se preacea, 95

Foarte cà se bucurau, In camaruta intrau,

www.digibuc.ro

Numai cu gandul gändia 5i din gaud oftat scotea,

Turcii nu mai banuia', Ilincai

parch,

51

Ea din gurá ei zicea :

Too Decht cadâna Turcilor, Mai bine hrana pestilor Si cotlonul racilor !

Si bine nu isprävia, In mare se asvârlia,

Stiind ce mi-i asteptà. o La gänduri nu mai stäteau, Lancea 'n mare o bagau, Pe Ilinca o scoteau,

In coräbii o puneau Si. la Aga ca mergeu.

zo5 Tot afund di se lash !

15

Turcii mult se ingrozirä

De ce ochii le väzurä, Dar mai mult se intrista',

Iarä Aga ce-mi faceä ? Pe tariânä el o puneâ,

Cu vin cos cä o stropiä, Fata ei inruminià.

Tg. Ocna, jud.

Varianta 2.

Cä-i fata Munteanului De pe culmea dealului».

Sus pe culmea dealului,

5

La hanul Munteanului, Iese, mari, la fâmânä, Ileana cu chip de zânä, Pieptänata cu drare

Si cânti, si tot cânth, Dar de vale c'auziä 35 Cum slugile suierh' :

$i'mbrAcatä ca o floare, Cu cercei de ghiocei, Cu märgele máruntele, C'o salbä de galbeni moi,

Tu, fata Munteanului, De pe culmea dealului,

io Dar de unde ? Dela noi ? Din tara sträinului,

40 Cä stiipâtml nostru mare, Din tara sträinului, La malul Vidinului, Ne-a trimis pe noi solie Sä te cerem de sotie ! Asi slugile vorha', 45

La malul Vidinului, Unde-i Turcul cel bogat, 15

Cum de-atunci nu s'a aflat. Frunzd verde murä dulce,

Ia mai stäi din cea cântare, Cä ne trebue-ascultare,

Dar Ileana raspundeii : Turcilor, pagânilor, Turcilor, hainilor, Cine v'a 'ndreptat pe drum,

Fa Ileano, nu te duce, Cä de vale, pe la cruce, Pusu-s'au sä te pandeascä, SI ugärimea boiereasca.

20

Maid, mäiculita mea, Doara asta

50 Fad-se tot praf i furn ; Cine v'a mânat pe cale, Moarä-i sufletul de jale.

vorbà ?

Draga mamei, nu te

duce, Cä te-a pt inde i te-a duce,

La casa bogatului,

25 La casa pacatului. Bine vorba nu sfarsià, Ca Ileana se duceä, Si cântà, mári, cântà : (,FrunzA verde iarbä rara,

30 Una-i Ileana in tard,

Darä Turcul räspundeä :

Las', Ileanä, 55

Cä ne-asteaptâ Stäpânii Si te-asteaptá si pe tine,

Cu fáclii si mese pline.

Iar Ileana rilspundeh : Ardá-và durerea mea !

6o Darä vorba nu sfarsia, slugile o

0 legau, o ferecau,

www.digibuc.ro

52

In radvan cdt mi-o suiau $i manau, marl, tnanau, 65

PanA luna räsAria Si departe se zäria. ; Iar Ileana cA-mi 6110. :

Manati, Turcilor, mai CA

70

tare, mi-i dragostea prea mare.

Turcii cá se'nveseliau

5i manau si tot manau ln spre valea Oltului, Drept la vadul cotului, $i pe mal cum ajungea', 75

8o

Ilenuta cA-mi grAia.

Frunza verde iarbi rani, Nu-s ca mine inulte'n tarA, Vrednica strAinului

Deslegati-mi manele, indrept cositele $i'n cea apa racoroasA Sä ma vAd de-s tot fru moasA,

Mireasa strainului 85 Din partea Vidinului ! Asa Ileana vorbia

$i Turcii se bucura', Manele ii deslegau, Pe malul nah o duceau. go Iar Ileana ce-mi spunea ? D'alei Turcilor, pagani, D'alei Turcilor, haini! Decat roaba Turcilor,

Mai bine a apelor. 95

Din partea Vidinului.

$i din gurA cum sfarsia,

De pe rnal se arunca, Valurile-o cuprindea' !

Jud. Arges.

14. CApitan Gheorghitä. Alei Gheorghe, Gheor-

Tot din perdea in perdea,

ghilas,

Frurnos ca un nästuras, La inimä otn vrajrnas !

25

CustnulitA turdneasca,

Ca ilimeni

Foaie verde ismA creatii,

Intr'o Joi de dimineatA, Cam pe negura i ceatA, Gheorghilas mi se scula, Pe ochi negri se spala, . La icoane se'nchina, 10 La Dumnezeu se ruga,

Cu 'ploscuta de rachiu. Foaie verde de-alunitä,

Cine urcA pe BistritA ? Salmi capitan Gheorghitä, Feciorul lui Negoitä, 20 CAlare pe-un harmAsar,

In mina c'un iatagan. $i el, vere, se plimba,

riL-1

cu-

Se plimbd din stanä 'n stana, SA cerce branza de-i buna. 30

Grajd de piatrA descuia. $i pe Roibu alegeh, 15

sit

noascA.

5

Picioru 'n sari cà punea $i pleca 'n jos pe Sariu

Sa-si aleag'o pieliceb, Sit -§1 &Ca cusina din ea !

La mos-Radu ajungea, La stana mos-Radului, Radului Moc

VamocaiziiÇjuziiai, 35

Dela podul cel brahat. Bunä ziva ca-i &idea $i din gura-i cuvInta. : Mos-Radule, barbd rara,_

Eu ti-s nepotel de varal Ia sä-mi dai tu de gustare : 40 N'am rnancat de-alaltasare ! Mos-Radu ce-mi rAspun-

www.digibuc.ro

deit ?

De gustare eu ti-oiu da

53

Un berbece de gustare $1-o mieoara de frigare 45

85

N'ai pe cineva la stanä, Ca sa nu mai fac pricind ?

Pan' la vrem ea de mancare. Cu-atat nu se multamiii ;

Mos-Radu imi räspun-

El din gull mai zicea. :

Alei Gheorghe, Gheor-

dea :

Mos-Radule, barba rard,

ghilas,

Eu ti-s nepotel de vara! 50 Ia, sa-mi dai de cheltu-

go

eala :

Sa-mi dai o mie de lei, Sa duc la copiii mei.

vrajmas !

Am pe unul Macovei, Care mituie la oi ; Mi-a dait vreo cinci lei

Dar Mocanul ce zicea ?

Alei, Gheorghe Gheorghilas, 55

Mult esti faith- i gingas, Eu te stiu ca esti vrajmas. Eu zic azí pe legea mea, N'am nici o freinta para. ; N'am nimica la bordeiu :

Cu drag siruta-mi-te-as ! Mult esti tanär si gingas, Dar eu stiu ca-mi esti

95

arvuna,

Si strangii mite si lana. Nici Ispasul n'a venit, La mituit a iesit, Oile mi-au rebegit, Mieii mi s'au prapaclit ! Gheorghilas cum auzia., Musticioara mi-i Ca pe-acela el cata. De pe cal descaleca, priponia, Calul ca

.6o Num'o 'Data si-un coteiu $i un välatuc de teiu

5i-un capetel de curmeiu, Nici acele nu-s a' mele, C'a tors soacra-mea pe ele !

Eu parale n'am avut, Tot fete am märitat $i nepoti am insurat, Tot avere mi le-am dat. De rele si de nevois 70 Ma pusei cioban la oi ; De rele si de belele, Ma pusei cioban la ele. 65

o5

Sana cá mi-o ocolia, Pe Macovei mi-1 zaria ; De-1 zaria., el ii zicea :

Foaie verde lemn de tei, ...tu-ti legea Macovei,

to Cin'te-a scos in ozhii mei ? Au pacate grele-a' mele, Au zile sfarsite-a' tele! Macovei cum auzia, Ochii spre stan' arunca, ii 5 Pe Gheorghilas mi-1 zaria, Cand mituitul grata, Dar una-mii ramanea, $i fäcea ce mi-s putea, pe-aceea o tundea,

Ma pusei vatav pe stane, Vasmocan din Caminat, 75 Dela podul cel brahat ! Gheorghita nici ca-I credea,

Dupa usa ca se da, In cenusa cá cata

Irmilicii numara, 8o Irmilici tot Cate cinci, De cari nu sunt pe-aici.

120 Spre stank iar4 ochia,

Nici cu-atat nu se lash., Pe mos-Radu intreba :

Caciula din cap saria, Braul sus se ridich. 125 $i sama dack-si

Pe Gheorghilas iar zaria, Poarfeci_clin-ma-na scapa,

Mos-Radule, barba 1. Polite fi : In ceimii

dad.

www.digibuc.ro

54

Mult esti tanar si

Tot pe bninci mi se punea, Dupa crinta s'ascundeit ;

Cu drag saruta-mi-te-a7. Na-ti calul cu arrnele,

Da'n zadar goana-i era, Ca Gheorghitii mi-1 sosia,

130 Dupa crinta se dadea, De rabic il apuca, Jos la parnant trantia, Pe scaun se aseza Si din gura-1 juded : 135

CAimacane Macovei,

$tii tu, neica, ori nu stii, Cand erai vatav de plaiu ? Era birul trei parale, Tu-mi luai zece parale ;

140 Eu de frica birului, Trecui malul Oltului ; Nici cu-atat nu te läsai, De pe mine te luai Si pe mine ma prindeai 145 Si ma legai cot la cot $i ma treceai peste Olt. Cand ma plecam sä beau

Pusca cu pistoalele, Numai lasa-mi zilele, Ca mi-s dragi copilele. Eu calul nu ti-oiu Zilele ti le-oiu curma. Macovei se tot ruga : 170 Na-ti cardul cu oile, Numai lasa-mi zilele, Ca mi-s dragi copilele, Si-or umplea potecile 175 Si de mine-or riimanea. Pe fata nedesmierdate,, Pe obraji nesarutate 165

pe papuc necälcate ! Gheorghilas dac'auzia, 18o

apa,

MA plesniai cu cisma 'n

185

Sapte gramezi mi-1 fácea $i mi-1 scotea prin poteci. Si-1 punea prin prepeleci.

ceafa,

Fárarnam dintii de piaträ 150 Si beam apa turburata, Cu sange amestecati. Nici cu-atat nu te läsai : Ras de nevasta-ti faceai, In brate mi-o cuprindeai, 155 In gnra mi-o satutai, Inimioara mi-o stricai ! Iarä bietul Macovei, El de moarte se 'ngrozia Si din gura ce ziceà

Mai tare se 'ntunech, Mai tare sit supära $i palosul mi-1 scotea Si capul rateza,

Haideti, haideti la pastramä, Pastramä de cilimAcan 190

Oca veche trei de-un ban! Se vinde pastrami tare 1 Si eu zic, boieri, amin !

Poftind un pahar de vin, Cá mä'nchin cu cantecul Ca si lupul cu crangul ; 195

16o Ce zicea, cum se ruga ? Alei, Gheorghe, Gheor-

Cat traeste, lihoveste, Puscasul mi-1 doboräste,

Da jarca §i se plateste,

Si acuma zic amin, C'am cantat cantec deplin ! Pentru vers. 164-8, vezi No. 5, vers. 18-9 ; Varianta 1 dela No. 3, vers. 22-4 ; Varianta 2 dela No. 5, vers. 48-51 si Varianta 3 dela No. 5, vers. 22-4. ghilas,

15.

Chira.

Frunza verde mar molid, Sambatä ca mi-a zäcut, Joi Chira s'a logodit, 5, Duminicä mi-a murit. Vineri mi s'a'mbolnavit, Dupa ce s'a savárfit, www.digibuc.ro

55

$i nu sunteti conocasi r Luati calul mirelui

Conocasii au venit, MA-sa 'nainte-a 10

Cu par galben despletit $i din gura le-a vorbit ; Dragii mamei ingerasi, CA voi sunteti ingerasi

is 5i-1 purtati din sat in sat,

CA Chira a raposat ; 5i-1 purtati din casa'n ma, Ca chira-i moarta mireasi I

16. Calina-Mälina.

5

Foaie de-alunica, Cine se nuinica Si se intunica Joi de dimineata Pe roua, pe ceata? Calina, Malina, FrumoasA copila,

Chilie de piatra, Cu slova sapatA, govA latineasca, Slova 'mpitrateasca; 40 Tot slove sa pate,

Cu vorbe din carte. Gand bun îsi lua,

TA' narA

Ea se maned. ro Cu roua'n picioare, Cu brurna'n spinare, $1 se 'ncaltà 'nalt $i se 'ncingea lat. ea mi-a plecat 15 In targ la Barlad, La cel popa Vlad,

45

$i ea se vestia : Maic' calugarita, Alba la pelita 50

De trup de voinic.

Se marturisia, Se cuminich, 25 Se impartasih, Iertare afla. $i cum mi-o ierta, Ce ganduri lua ?

De drum se gatia -0 La codrii Ghinghii,

55

65

Calugarita ! $i el se gasia. De-un Vasile 1.1tA,

Lumea mea drAguta! Lepacla straie domnesti,

$i ai $ovirgii. Acol'-ajungea,

Imbraca calugAresti ! El incäleca

Imi descalecd,

Chilie dura,

De soiu si de vita. Iata, mare, ia ! Ca se auzia De o veste rea $t mi se vestia

Din iad la Bacau (?) : Cine s'a afla, Cinc-a cuteza 6o S'aduca rasa, gasa, coroana Dela Calina

Ai MAgdaliii

35

Ca o lebedita, Neagra la straitd,

Sa se spovedeasca, Sa marturiseasca, CA ea s'a iertat 20 De trup de barbat $i ea s a lipsit

Gand durnnezeesc, Gand calugaresc. Straie ca-si cernia, Se calugaria

70

Pe-un cal porumbac,

www.digibuc.ro

56

Vasilica Uta, Lumea mea draguth !

La coada. cudalb,

75

Cu tintä la cap, La un picior pag. Si se maneca Si se 'ntuneca $i el se 'ndrepta

La codrii Ghinghii $i-ai Mägdalinii Si ai $overgii. Si el inn mergea. So Si el imi cAlca Locuri neurnblate,. De pustietate, Si 'ntr'o dimineatä, 8.5 Cam pe furn i ceata, El ca nimeria De-o chilie 'naltä, Chilie de piaträ, Cu slovä sapata, 90 Slova lätineasca,

120

El ca indraznia Si el imi cerea Dupä voia sa : Un loc de divan Si iarbä de cal.

125

Ea mi-I asculta, II intelgea, Din gurä-i zicea :

Vasilica Utä,

Lurnea mea draguta !

1'0 Cu cal porumbac, Cu tintä la cap, La picioare pag, Leliticai drag ! 115

Slovä 'mpäriiteasca,

Tot slove säpate Cu vorbe din carte. El descalech 95

Afarii pe prispä !

Cälinä,

140 Tanarä copila,

Frumoasä mezinä, MA seci la inimä ! Eu m'oiu duce, duce,

La poartä batea, Din gurä striga :

CMinä, Malina, TAnärä copilA, Frumoasä mezinA,

roo Frumoas' ca o zinä, Ma seci la inima ! Ea CA auzia, Afara iesia

Si de mil vedea, 105

145

Stresina-a picit Si-a fi vai de ea,

Lacrami izvora,

Tu de unde esti? Tu mi te vestesti,

155

Vasilicä Utä, Lumea mea drägutii !

Cu cal porumbac, La coada cudalb, 115 Cu tinta la cap, La picioare pag, Lelitai esti drag.

Lupi sä ma manance! Pacatele mele,

da de ele ! Afara pe prispa, Canii m'or lätra, Eu m'oiu apAra, 150 Somnul mi-oiu Ploaia a ploua,

Ea mi-1 cunostea,

Inima-i ofta, Din gull zicea :

Eu, mari, ti-oiu da larba pentru cal, Cat a fi pe deal, Iar loc de divan,

16o

www.digibuc.ro

De bodina mea! Maica auzia Si se 'nduiosia Si iar imi zicea :

Voinice, pusnice, Stai si nu te duce, Ca de mas ti-oiu da De pe prispa'n tindä ! Utá ce-mi zicea ? In tindä pe grindA,. Cocos a canta

57 165

Si m'a destepta,

Päcatele mele, Samä-i da de ele I

Somnul

$i eu tot nfoiu duce, Lupi sä má manance, Picatele mele, 170 Dai seamä de ele!

Calugarita. 185

Maica auzia,

Bine nu-i para. Iar se'nduiosia $i iar ii zicea ; 175

190

Stai si nu te duce, Ca de mas ti-oiu da Asternutul meu

Voinice, pusnice,

Dupa dorul tau;

SCE si nu te duce, Ca alt Joe ti-oiu da : Din tin& pe vaträ !

Ti tisoara mea

Puricii ma laträ! (?) 18o

Iar se 'nduiosia, se tacea, Cu lacrámi gräia Voinice pusnice,

195

$i de dus m'oiu duce,

Lupi sä ma manânce,

Dupa voia ta ; De pe vaträ'n pat, Din pat la picioare, Sub umbra de soc S'avern loc de jec.

Variantil. Malina,

5

Floare din grádina, Tanära copila, Tanari mezina, Boierii din Iasi Pe clansa-s pismasi,

a ea s'a lipsit

Vasilica

Lumea mea draguta! Si el ce-mi facet ? 30 lute 'ncalech Pe-un cal porumbac, La coada cudalb $i tintes la cap.

De dor, de mbit, S'a calugärit, S'a märturisit S'a impartasit,

Chiar la popa Vlad, In targ la Barlad. Si-apoi s'a vestit 15

35

Chilie zaria ; Chilie de piaträ,

Cu slovä säpatä; Chilie departe, 40

$i s'a auzit, Domnul c'a vorbit

Mari, cine-ar fi, Cine s'ar gasi Mie sa-mi aduca 20

Straiul si rasa,

Cilugarità? CA lui i s'a da Doamnä si domnie, Rasplatä sa-i fie. 25 Cine s'a gasit

Si s'a invoit?

Da' el ci pled: $i curn el mergea,

Cu slova din carte; Chilia dar unde-i ? La codrii Ghinghii Ai Ghenghelinii, La Soveriaii.

45

5i descaleca,

La poartä hatea Din gura striga ; Tu, calugarita, Maid Cali:14a! Ea ca. auzia,

50

Afara

Dar el raspundea :

www.digibuc.ro

58

55

S'un voinic pribeag, N'am unde sä trag, Un' st poposesc,

too Ca de-oiu sta in tindä,

Colo sus pe grin&

Gazda sä gäsesc.

Eu de dus, m'as duce In cea padurice, Lup sä ma. manânce ; 6o Lupii si croncanii, C'asa vor dusmanii; Pacatele mele, Dai searnä de ele! Ea cum auzia, 65

Scump i dragostos!

Haide la maica, 70 Ca de mas ti-oiu da La chilia mea : Pe prispd afara, noapte de vara, Cu capul pe prag 75 Si-i dormi cu drag, Iar el raspundea : Afara de-oiu sta, Canii m'or

La ei oiu strigi ; 8o Nu m'oiu hodini, Nu m'ei multämi, Pomana n'a fi.

Si de dus rn'as duce In cea padurice, Lup sa mà manince; Lupii

í

croncanii,

C'asa vor dusmanii; Päcatele mele, Dai salmi de ele ! 90

Maica asculta

$i din nou graià : Voinicel frumos, Scump si dragostos, Haide de pe prispá, 95

110

Lacrami

Din gura Voinicel frumos,

85

to5

its

120

125

Pe vatra n'oiu sta, Purici m'or mina, Eu m'oiu scärpina ; 1'0 Nu m'oiu hodini, Nu m'ei multami, Pomana n'a fi. $i de dus ru'as duce In cea padurice, 135 Lup sa mä mänânce; Lupii si croncanii, Casa vor dusmanii ; Pacatele mele, Dä-ri samii de ele! Maica asculta 140 räspundea :

De pe prispá 'n tindä, Cu capul la grin& Iar el raspundea.: Ba, Cálinä, ba,

Cocosu-a cánti $i m'a destepta ; Nu m'oiu hodini, Nu m'ei multami, Pomanä n'a fi. Iar de dus it-1'as duce In cea padurice, Lup sä ma mânance ; Lupii si croncanii, C'asa vor dusmanii ; Päcatele mele seamä de ele I Maica Calina, La el ascultà ca-i graia : Voinicel frumos, Ascultá colea, CA de mas ti-oiu da, Din tincia, in cask C'acolo nu-si In casä pe vatra, Cu capul pe-o piatrá. Iar el asculta Si-ash ci-i graià : Ba, Cälinä, ba,

Voinice, voinice,

Lasa, ml te duce, CA de rnas 145

In tin& n'oiu sta, www.digibuc.ro

da,

Unde-0 sta mintea :

De pe vatrá, 'n pat,

59

CA esti orn curat, 5i-apoi, rnandrä floare, Orn sta de-a-picioare, 150

Cu capul pe moale ! Utä ráspundea :

Eu mi te-am catat Tot din sat in sat, 170 Pinä te-am aflat, $i din schit in schit, Para te-am gAsit ! VasilicA Uta, Lumea mea draguta! 175 Voinicel frumos, Seump si dragostos,.

Bal Ca lino, ba,

Nici asà n'oiu vrea ;

Tu, dud te 'nvälesti, Ai sä mä trezesti. Nu n'oiu hodini, Nu m'ei multami, Pomana n'a fi ! Iar de dus m'as duce 16o Prin cea pädurice, Lup sä mä manInce ; Lupii si croncanii, 155

165

Scumpi garofitä,

Stai si nu porni, Ca te-oiu ingriji, Ca de mas ti-oiu da,, 18o Curn ti-i vrerea ta : Ici in gradinitä, $i-Ai dormi cu bine AlAturi de mine. Laugh pieptul meu, 185 Dupa dorul tau !

C'as'a vor dusmanii; Pacatele mele, Samd-i da de ele ! Maicä CAlinitii,

Negrilqti

17. lancu Jianu. ...mi-ti legea, podar ! Trage podul sa trec Oltul, Trage podul mdi la mine, SA nu pun un glonte 'n 5

[tine ; Trage podiul sä trec Oltul,

Sä trec la alt gospodar, CA mi-i putred de bogat

Si eu sunt haiduc särac. Nu-s baba cu carpa 'n cap,

$i plaiul Craiovii tot ! 15

Foaie verde mar dom[nesc, De-as sta sä mä caciulesc, La ce, naiba, haiducesc ?

Deck c'o para la pod, Mai bine cu murgu 'n not, CA stie murgu-a 'nnota, 20 Nici scArita n'a uclit, Nici scara, nici poclada,

to Si-s haiduc cu comdnac :

SAruta-ti-as guritä,

Sapte poteri n'au ce-mi fac ;

.Sara si dimineata,

$apte 011i de peste Olt

Sean la hoti inima! 1

18. Stanciu. Frunza verde-a bobului, Latä-i frunza plopului,

Dar mai lat' a teiului ! Prin postul Sam-Pie[trului

5

La crismuta Sandului, Bea Nitä-a' Selarului Cu Ghita-a' Ploscarului, Nepotei de-ai Bratului, Feciorei de-ai Stanciului t

1. Versurile 22-24, par striline de cântee.

www.digibuc.ro

60 o

15

Iar Stanciu, märi, ce

Foaie verde si-o lalea, Dar ei beau si veseliau, De poterA nici gandiau. Si 'ncA mai era una :

zicea, 55

De ce sA mA dau legat ?

sora-sa Void, Care le rinea paza

Cu mA-ta nu m'arn culcat ?

Si le purta lor grija. Foi lira samalare,

6o

Cat mi ri-i ziva de mare, Se plimba pe bat calare : 2o Vedea, randuneaua sboarA, DA cu flinta omoarA. Si nu mi-o läsa sä moarA $i mi-o sprijinia in poalA 25

mi-o pullet 'n cosicioard, Fugea potera sA moarA ! La fratii ei di mergea

Si din gura le zicea : Oleleo, &ardor mei, Iar voi beri si veseliri, 30 De poterá nici gandiri. lote potera colea, V'a prinde si lega !

Macar c'un vitej din gard. CA pitan Bulibasa

Porunca ca mi-o cetia $i pe Stanciu mi-1 leg:\ 65 Cu alri cinci alAturea, La opreala mi-i dada.. Peste noapte se trezia larä Stanciu ce-mi zicea ? Oleleo, fratilor mei, 70 Asa noapte-am manecat, Spurcat vis am mai visat

75

liite, curva mane-sa, Las' sA vie, hat' o 'n cruce,

Curn a vine-* s'a duce ! Las' sà vie, lasA, lasft, CA mi-i pusculira dreasA : les afarA si torn leasa,

40 De poterA nici ca-mi pasä ! Nici vorba nu-mi isPotera cA 45

50

prävia, sosia.

Cine-mi era cápitan ? Tot Stoian Bulibasa 1. De cand s'a bulibAsit, Satele s'au pustiit, Neveste mi-a vAduvit, Fete mari mi-a 'mbatranit, El din gura ce zicea ? DA-te, Stanciule, legat,

So

Sapte corbi inteun ciolpan, Si nu-s corbi inteun ciolpan, Si-s boierii de divan ! La divan cand se ducea,

Cucoane cate-ai stricat ? Dara Stanciu raspundea : Domnilor, boierilor, 90 Nici un boier n'am tftiat, Nici cocoane n'am stricat, Dar sA spun adevArat : De cand in codri-arn intrat,

Venetici mi-am spAi-

SA te ducem nestricat 1. Se suprimil apoi un

Le vedeam far' de orele, S'au scurtat zilele mele ! Pusca mea cea frumusea, 0 visai fára. curea, S'a scurtat i viara mea

Tori boieri-lintreba' : Alei, vere Stanciule, 85 Ia, sa spui adevArat, Câçi boieri mari ai tAiat ?

C'asa porund mi-a dat $i de gloante fáramat.

Cu sor'tà nu am umblat Si eu nu sunt vinovat,

Pistoalele mele Cele frumusele,

lard Stanciu ce-mi zicea ? 35

Ca orn vrednic ce-mi era ? mani-ta!

mantat, 95

rs indecent.

www.digibuc.ro

Averile le-am luat

61

51 le-am dat la cei saraci saii cum pere boi si vaci ; Cu vaca comándd , Cu boisori'-a 100 Multa poman' oiu avea. Foaie verde si-o lalea, Toti boierii se 'ndura.', Se 'ndurau si mi-1 iertau 1 Foaie verde maciés, 105 Pe Stanciu mi-1 duc la Esi, La Esi, la dealul cel mare.

Intr'o zi de sarbatoare, Ii oatesc spAnzuratoare. zis-am si-o lalea,

Pe Stanciu mi-1 väicara

0i, sarace Stanciule,

Stanciule, viteazule, Te-au legat ferneile, Ti-au pus cap femeile ! Chica t cea galbioara, Curia o bate vant de vara;. 120 Fata ta cea alba, grasa, A ramas de soare arsa ; Ochii tai cei mangaiosi, Cum sed ei de cioare scosi! Bietul frate-tau Ratan

115

125

Taia boieri in divan ; Saracul bietul

Tdià boieri pe 'fipa fiu din maiculi/a.!

is() Pe Stanciu mi-lspinzura. Ca re pe d ru m curn treceä,

Pe Stanciu mi-I pomena, Vezi No. 6. Pentru vers. 1-13, urmeaz'ä :

Variantä.

Pe sora lui, Voichita.

Foaie verde trei aglici, Gerne codrul de haiduci,

Sedea. 'n arma. razamata, 131t-o Dumnezeu, s'o batá,

La tot fagul ate cinci. Foaie verde artaras, 5

Ca pi tane Mateias,

20

Mutd crisma, crisrnaras, Dela umbra nucilor, Din calea haiducilor; Ca mane mil 'ntorc din sus; 10

15

Sa nu zici ca nu ti-am spus! Era Radu Comandantul,

Haiduc peste ceilalti. In crismä el cand intra, Trei zile cd nu iesia. De strejer pe cine-aved ?

25

Parctl-i o diteä turbata. Ea la Radu ca El sta i manca si bea, De potera nu gandia, Iar din gurd ce-mi graiit ? Sorii lui ce-i mai ziced ? Ia de bea si de mändricä,

De poterä nu mi-i frica, Qi-s voinic Lu comdnac,

Cu sapte poteri ma bat, Cu ostirea jumatate, 30 Cu Craiov' a treia parte...

135sesti, jud. Fraciu. Pentru Vets 27-30, vezi No. 17,vers 10-3.

19. Busuioc. Foaie verde castravete, Sub poalä de codru verde,

0 zare de foc se vede, Mititel

i

potolit,

1. Se suprimä apoi dour' versuri cari aratä cà Domnul nu se

dura, ei 11 osfindiil la spAnzurätoare. Vezi raportul.

www.digibuc.ro

In.-

62 5

De multi voinici ocolit. Nu stiu-'s zece, ori cincispre'ce,

Ori peste-o surá mai trece. Imprejurul focului Stau haiduci de-ai codrului. o Iar haiducul Busuioc

$i tinutul Vrancei tot $i Cratova peste tot.1. In crismutá cum intra, Imi bea vinul cu vadra 50 $i rachiul cu oca, Ca un vrednic ce era.

Sede 'n cot pe langi foc

$i mánancä porumb copt. Printre frunzii,printre rei, 15

55

Zärii ochii lui Matei, Cäpitanul poterei,

N'ai väzut pe Busuioc,

Cu giubeà de chepenelt, Mana'n brâu cä mi-o punea,

Scoase mic un pistolas Pistolas cam ruginit, 20 De- o lunä neslobozit. Nici la ochiu nu-1 mai

Cal-am scapat dinteun foc? 6o Ne-a läsat fár' de noroc.

Hei, Anito, crismarito, Ia, spune poterei drept, Cä ti-oiu da mäciuca 'n

puna,

Nurnai mâna ardica, In Busuioc slobozia, Tocma'n piept cä mi-lizbia. 25 Nimica nu folosia, Numai pielea vinetia ; Era dres de maicä-sa ! Iar haiducul Busuioc, 30

In nicioare se sculà, Fratilor le cuvânta : «Bate van tul cu zäpadä, Busuioc trage la gazda, La Anuta cr.§ na rita, Are pivnita de piatrii,

35

piept.

Dar Anita ce-mi zicea ?

65 Da' eu de unde sä-1 väd? La masä cu el nu sed ! Nici vorba nu mantuia, Capitan Bulibasa2,

De cosita mi-o lua, 70 Jos la pämant o trantia, Cu mäciuca 'n piept 1i da, . Säracut de maica-sa !

Anuta ca-mi rasufla :

Capitan Bulibasà, 75

Când 11 bei de dimineata,

Nici la noapte n'am sa dorm. 45

$apte poteri m'au gonit, $apte Olti de peste Olt

Man ca-te-ar puscarià,

In lume ce-a fi mai grea ! Nu mai da cu mäciucl !

Tine vinul rece, ghiata ;

Zäu, te curäta de greatä ! Acolo, marl, ajungea, In prvnita imi intra 40 $i din gura Ii zicea : Hai, Anit"a crisrnäritä, Asta noapte n'arn dormit,

Mult mai mult nu zäbovia, sosia, Potera ca Ca pitan cine era ? Tot Matei Bulibash 2. Cäpitanul ce-mi zicea ? Hai, Anito, crismari to,

Iote Busuioc cola., 8o

Itni bea vinul cu vadra $i rachiul cu och. Busuioc dac' auzia,

Multä vreme nu pierda, Bune masuri îi luà 3, 85

Afarä el cä Potera'n boale baga, Singur el cu palmele. In brâu cu sapte pistoale,

1. Pentru versurile 44-47 vezi No. 17 versurile 11-13.

2. Se suprima ate un vers indecent.

3. Versul nu pare astfel popular. Se zice Insa :

1§i face socotealá.

www.digibuc.ro

trage milsurA",

63

Si cu durda de-a spinare. Mana'n brau cá o punea; 90 Scoase-un mic de pistolas, Pistolas cam ruginit, De-o luna neslobozit, Prin poterä slobozia,

120

Busuioc nu-i räspundea,

De cat bun ramas ii da Si din gur' asà-i ziceà : Alelei, Matei, Matei, 125

Potera ce-mi rämlnea, La Busuioc undra.zniti ;

Busuioc se mania, Punea mana pe durda, Pe durdà, pe nebuna ! too Turna pray cu chivara, Gloantele cu manecà, Prin potera slobozia,

Nici unul nu ramâneà; 1 o5

Ba unul, iote-1 colea, Cäpitan Bulibasa,

Cipitanul poterei,

Sä mai vii cu potera, Sa mai stai naintea mea, Ca ti s'a scurta viatà.

lote-o suta obora. 95

$i inutuI Vrancei tot.

Busuioc. de se gandia, 130 Drumusorul apuca.

La Neculache Boghean, Bogat era, sirecan.

In casä clad intra, Buna ziva ii däclea 135 Si din gurá a poi zicea: Oi sárace Neculache , Sa-mi dai bani de cheltueala,

Mânca-1-ar puscaria

Si haine de priminealä.

Si'n lume cea fi ma grea ! El din gura tot striga :

Säriti voi, satenilor,

Cá ti-oiu plad la tocmealä: 140 Are Chira socotealá !

1 to Cu securi si cu topoarä,

Neculache nici gandia,

CA Busuioc ma ornoarä! Dar Busuioc ce-mi zicea?

Cäpitane Bulibasä, 115

Mânca-te-ar puscaria, Si'n lume ce-a fi mai grea! Cäpitanu-1 magulià :

145

In chimnita imi intra, Galbeni cu pumnul lua, Chimirul ca i-1 umplei. Busuioc nici mai stätea, Lui Boghean ii multämia, Drumusorul apuca, Suparat de nirnenea, Ca un voinic ce era !

Hai, sfirace Busuioace, Sapte poteri n'au celi face,

Sapte Olti de peste Olt,

20. Stefan Vocia..

5

Azi imi este Sambatä, Mani imi e Dumineca,

to Mi-1 cununa Stefan Vocla, Stefan-Voda la Craesti

Logodeste-se domn tanár.

Domn tânär din Bucuresti.

Mireasa de unde-o iea ? Ia, din targ din Do-

Ocheana'n mâna lua, Spre Bucuresti se uita Si vedea, mari, vedeä,

brogea,

Dela Letinul bogat, Savai canele spurcat Si de lege lepädat. De cununat mi-1 cununa,

15

Stefan-Vodi ca. pornia,

Iaca, vere, ca sosià ! $i cum, milli, ajungeh,

Plosca in mânä 10,

www.digibuc.ro

20 Neamurile le poftia,

65

Toti din tArgul dela Efi; Patruzeci de fete mari, Fete de boiera# mari, 25 Tot perechi cA le fácea, La socrul-mic ca pornia,

Doagele se desfAceau, Nuntasii cai adApau.

70 Nunta 'nainte mergea, La Letinul cel bogat,

Nunta mai iute mergea,

Siivai canele spurcat $i de lege lepädat !

Tot in tarab, in Dobrogea,

La Letinulcel bogat, 30

Sävai cânele spurcat.

Si, mail, ca se uita

Si de vedel i vedeA,

Si cum, vere, se uità, Veda. i se'nspAimanta,

Vedea ca nunta sosia. $i el, mAri, ce fAcea ?

El pe cale aseza. Sapte topuri de postav scria : Si pe ele «Cine mi-i ginerilè, «Mirelé, ginerilè, «SA-mi saie topurilè ; 85 «Topurile n'a sAri, 8o

Sapte buti la sir punea

«Lui a build nu i-a fi,

Si pe buti ash. scria: «Cine-mi este mirelè, «Mirelè, ginerelè, saie butilè ; «Sa «BuOle nu le-a sari,

«Dar nici lui, nici nunului,.

«Si la toti nuntasii lui !» Nunta, märi, ajungea 90 $i mirele cum vedea, Si mirele cum cetiA, LacrAmi cá mi-1 podidià,

«Lui a blind nu i-a fi, «Da' nici lui, nici nunului, «Nici la toti nuntasii lui!» so Nunta, mari, ajungea., Dar mirele ce-mi facea?

Nici o putere n'aveA, Ci saltà umerilè 95 Ca soimul aripelè

and bate vânturilè ! Nunul, mad, cà cetià $i din gura ca zicea : Fine, nu te 'nspaimântit,.

La butoaie se uità, Slova socru-sau cetià

$i vedea, si nil putea, 55

Pe ocheanä se uità $i vedeA, marl, vedeA, venia; Cum nunta ci

Pe schelea 'mpAratului,

45

Dar Letinul ce-mi fiicea? 75

Iar Letinul cel bogat, Ocheana'n mana. luà In drumul Thhanului, 35 Drumul Tarigradului,

40

Butile CA le sAria,

Palos din teaci scoteà, Cercuri la buti le

Patruzeci de flAdiesi,

Lacrimile-1 podidià. StefanVodA, cA-i nun mare

Si cu grija in spinare, El din gurA imi zicei : Fine, nu te 'nspäimânta, 60 CA na-to-ti poartA grija $i toatii cheltueala. Si cum, mari, imi zicea, Calul ca mi-1 inchinga, Chinga bine o strAngeA,

roo CA nas-to ti poartA grip. Si toatà cheltneala ! $i cum, mail, cum zicea,. Calul cA mi-1 inchingh, Pinteni calului cA da, 105

Topurile le särii. Si-apoi, niäri, ce fAceà ? De croit se apuch. :

De pe cum era nuntasul, Asa-i croia paltonasul

1. Pomenire din vechi pentru un palton femeiesc" (Vezi

Indusa.ia casnica la Romani, p. 362 Nu pot sti dacA si1a taril brbalL .au purtat paltoane, ca sä väd In aceasta o influentii a tilrgului. www.digibuc.ro

65

no De cum era nuntAsita, Asa-mi croia malotita.

I 15

$i nunta ck mi-o pornia Tot la targ la Dobrogea, De Letin s'apropia. Dar Letinul cel bogat,

Iar Letinul cel spurcat, 155

SAvai cAnele turbat

$i de lege lepädat, $apte fete mi-a avut,

Tot un stat qi un purtat, Tot un ochiu, tot o sprin-

Sävai cAnele spurcat

ceanA,

$i de lege lepädat, Pe ocheanä se uita., NuntA mare ca vedea. 120 $i vedea cii mi-si sosia. Dar Letinul ce-mi fäcea. ? Porti le cä le 'ncuia Cu fiarele plugului, Puterea pAmintului 1. 125 $i pe porti a§a scria : «Cine-mi este mirelè, «Mirele, ginerelè, «Ca sA-mi saie portilè ; «Portile nu mi-a sari, 130

«$i la toti nuntasii lui!» Mirele pe porti cetia, Lacrämile-1 podidia.

$i din umeri el imi da, Ca soimul aripelè,

and il bat vanturilè

Pe din toate pärtilè. 140

Nunul, märi, ci N;edea, Milä mare-1 cuprindea $i din gurä ca-mi zicea:

Tad, fine, nu te'ntrista, CA nasul poartA grija 145

165

$i toatä cheltuealà. $i cum, märe, cuvinta.,

Portile le descuia, Nunta mare cA intra, iso Tocmai sub cerdac trägea, Horä mare se &ea. $i mai mare se 'ntindel Si mai tare se 'ntindea.

Stefan Vodä pricepea, Mana 'n buzunar bAga,

Galbeni cu mâna scotea $i-i scotea, si-i tot svArlia.

$i din gura tot striga :

175 Cine-mi este mireasa, Mireasä si sotnici I,

Ca sa strangä risipa, Risipa si averea ! C'am o sabie turbatii, 18o Care taie cap de fatä, Care-mi este logoditä $i-a fi mirelui ursitä. Dar mireasa, sotnica, La sabie se uita, 185 Inimioara-i srarail, Jos la pärnant se pleca $i risipa aduna. Stefan Vod' o cunostea,

Dar la ea nu se uita,

Calu'n chingA mi-lstrangea,

Portile d le säria,

Mirelè, ginerelè, Sä-si cunoascä mireasa, S'o dual la maicA-sa. Mirele nici nu clintia,

El din umeri tot sAlta. 170

«Lui a bunä nu i-a fi,

«Da' nici lui, nici nunului

135

I6o Tot un faidef la mereand. El de mama le lua, Danial cu ele scotea, lar Letinul tot strigh : Cine-mi este rnirelè,

Igo Ca nun mare ce era. Mirele de mi-o vedea,

Pe ochi negri-o säruta, In rädvan o aseza. $tefan Vodii de vedea,

195

atre Letin se 'ntorcea,

1 Pentru vers. 123-4 vezi No.2 vers. 108-9; varianta 1 dela acela§,

vers. 202-3; var. 2, vers. 77-8. Pamfile, Cdntece de (era.

www.digibuc.ro

S

66

$apte palme trägea, De nacazul ce-1 aveá. Nunta 'napoi se 'nturna,

Iar Letinul rAmâneA. Eu vä zic, boieri, amin, C'ain cântat cântec deplin! La sfarsit, rostitorul adangil : Cilnd orn mai sta asil de clac5, am fac o potrogoe din doniisprezece si cand le-i cell fe¡elor Imieresti, sA le spill : Aist antec Ii izvodit de mos Gheorghe Burluin, din Tilpul-de-sus, care stie si toaca din cer ! . 200

21. Todiran. Foaie verde leustean, Colea'n vale pe tepvan, La poarta lui Todiran, Ce mi-si zace, mad, de-un 5

an, Creste-un mArsi-un calapär,

15

Cdtre maica-sa gräeste : MaicA,maicA,maicadulce, Tar'n' are sä ma manânce ! Pläteste la clopotari, 20

Creste, creste, colt gOtqte, .Mugurepe, mugureste, Frunza creste, frunza creste, $i 'nfloreste i 'nfloreste, o Toader zace i boleste.

Todiran mi se gâteste,

Sa traga clopote mari; PlOteste la u.stinici,

SA tragä clopote mici, Ca mA duc, maic5, de-aici! S.1

25

$i tot zace, nu se scoala,

le trap cu punoi,

CA merg, maicA, dela N o Sa rAsune vAile,

Sä s'adune mândrele, Cas le las, saracele !

$i mi-si zace de grea boalà. De-m i trage, mär), sa moarä!

Cânta cucul, se roteste, Varianla 1.

Foaie verde leustean, La poarta lui Todiran, 5

Creste-un mac si un hultan. Macul creste i 'nfloreste, Todiran zace, bolefte.

Na-ti, maicut',-un bana5

20

Si-mi trage clopotele., Sa räsune vaile, Sa se mire-amantelè, rupá inimile !

$i nu-i boala trupului, 5i-i boala amarului, Cäci de boala cazi, te scoli, De amaruri zaci i mori.

noapte, Todiran trOgea de moarte; Când colea prin ziusoará, Todiran trägea sa moarA, Todiran pe mesisoara ;

Na-ti, maicutä, trei parale

$i te du la vrajitoare 15

and era la miez de

25

to Frunzii verde trei lalele, 5i-ini vrOjeste boalelè, 5i-mi gâceste leacuele !

$i te du la manästire

30

CAnd soarele rAsAria,

Dragul mamei Todiran ! De trei zile te vrajesc, Nici boalele nu-0 gâcesc,

Todiran din cas' iesia, La biserica pornia,

Nici leacul nu-ti nimeresc.

Numai biata maid-sa !

Dar nimeni nm-1 mai bocia:

Negrilesti.

www.digibuc.ro

67

Varanta 2. $apte curve rn'au mancat. Dragul mamei, ce-ai ca-

Foaie verde trei smincele,

Pintre lurid, printre stele, Uite curva de muiere, Cum imi urnblä /whinge, 5 Culegând buruienèle. Si le-a fiert in trei ulcele, Trei ulcele parasite, Cu buruieni oträvite, Pentru Ghitisor gatite. io Ghitisor când a gustat,

De trei ori a sughitat, De nouä ori a oftat,

rat ?

Maid, ele m'au chemat $i mi-au dau zähar pisat.

Cand era prin cântätori, Ghitisor varsa sudori ; and era la miez de noapte, Ghitisor trägeà de moarte ; Cand s'a fäcut ziusoara, 25 Ghitisor in panzisoarä ; Cand soarele rasaria, 20

Pe Ghitisor mi-1 pornii,

La maicii-sa a plecat .15

$i la poarta a strigat : Asterne, maicä,'n crivat,

$apte clopote trägeau, $apte popi cä-1 prohodiau!

Voinesti, jud. Iasi.

22. Drago§. Foaie verde samalare,

Dea, dea, dea, murgule, dea,

Ici in vale, mai de vale, 5

Se plimbä Dragos cälare, De porerâ habar n'are ; Cu caciula mocaneasca,

Cu sarieasca,

Nimenea O. nu-Fcunoasca;

Cu camesa toat' o floare, Cusutä de-o fatá mare io $i spalatä'n lacrämioare, Uscatä la *aware, Cu foc dela inimioarä. Murgul sta, murgul nu vrea, 15

Dragos la dansul gräià :

Hai, murgule, 'n pas mai tare,

S'ajungem la sat cu soare, Si-6 dau fan cu läcrämioare,

Si apä din strecatoare. 20 Murgul sta si sforaia, Dragos la dansul gräia :

Nu mi 'nearzia, Carnea-ti s'a strica, Canii te-or manch ! 25 Dar murgul stätea $i mai mult nu vrea. Vedea ce vedel, Simtia el ceva. ! Dragos pricepea 30

Ca murgul nu vrea ; 'Nainte se da, El descaleca, Poteca lua, .Särac intalnià:

35 Build ziva, brea! Multäm', baciulea ! Unde mergi, särace ?

Cat un orn, mo§-bace!

Pe un hotoman, 40 Dragos cäpitan, Cápitan de hoti, Stapin de netoti !

Cântiltorul adaugii ; «Pe urnfä, Dragos a fost rugat sa-i spunA dac'd nu §-tie el pe unde-i haiducul Dragos. Dragos ti räspunse: «Eu sunt», iar silracul care se folo-

sise de multe ori de ajutorinta haiducului, ii dilda stiri despre poterà si apoi se despilrtirb. Tot despre Dragos, am www.digibuc.ro mal aflat si urmtitoarele friinturi de antece:

68

Foaie verde iasomie,

Dram pleaan haiducie, 45 Cu trei frätiori de-ai lui,

*

85

TO voinici de-ai codrului: Unu-1 chiarnä Mänäilä,

Care poarti armi'n mini, Ce la poterä dal-AIDA ;

50 Unu-1 chiamä Castravete,

Si-am sä fac ce mi-a fi dat! Mäi boane Mänäilä,

Dä-te, frate, lingi mine,

90 Pusca ta nu bate bine,

SA nu pici mort lingä mine.

$i iar verde mätustat, Poterä m'a'ncunjurat, Cipitanul m'a 'ntrebat :

Umblä cu gloantele'n bete; Unu-1 chiamä Ivan Spinul,

Care le arati drumul,

DA cu pusca ca cu tunul !

95 Te dai tu, Dragos, legat Decit dc arrnä stricat ?

* 55

Eu tot stam si ma gindiam:

Foaie verde salbä moale,

De legat tot oiu scApà,

Peste deal, in ceea vale, Se plimbä. Dragos cAlare, Cu cAniesa alba floare,

100

Din tigarä fum trägind, Si cu murgul lui gräind :

La privinta mi-1 duceä., *tie Dragos ce ficei !

105 Numai trei zile sedeä.

$i arestul mi-1 spärgea; El afará se vedeä., Lui Mänäilä vorbiä. :

Murgule,sà mi porti lin,

SA string bani ate putin; SA string zece miisoare,

Ca sä dau la surioare. Foaie verde mär rnascat, 70

Mai boane Manilla, i to Tu nu esti frate cu mine : Nici cAlare, nici pe jos,

Murgul meu m'a ascultat, $i tot lin cä m'a purtat,

h, un voinic ticälos ! Rämii, frate, sänätos, Eu infund pädurele,

ParAlute-am cdfligat,

De bäut si de mincat, Cum si straie de purtat $i säraci de ajutat !

115

Foaie verde si-o Ida, Dragos pe Murgu mergei

FrunzA verde mätustat,

Om cu arma n'am strica, Tot de voie bani mi-a dat, Num' un câne de Jidan Spune eam 'puscat un cal. *

8o

CA ies, frate, murele ! *

* 75

Dar arma-ti currnä viatà ! $i-am zis verde iederà,.

Pe Dragos cl mi-1 legi, In träsurit mi-1 punek

Cusutä de-o fatä mare. 6o Din tigarA trägeä. pale, De poterä habar n'are;

65

Foaie verde mätustat, Orn cu arma n'am stricat,.

Foie verde solz de pelti,

Iar in §at la Tigine§ti, Cu tovaräsi te pirlesti, Frati de-ai mei cä m'au vândut, Poterei M'au däruit !

$i pe el se arunci

$i din gur' asi-i ziceä. : 120 Murgule,sä mä porti lin., SA fac punte de arin $i sä trec la mos Märin, Sä dau cep si sä beu vin, Ca sä mä mai scap de chin! * 125

Foaie verde si-o sulfinä,.

°raps doarme ''nteo grä¡link www.digibuc.ro

69

Cu pu§ca pusä pe-o mânä.

Fäcându-i potera sia, Trage cu dânsa din milä;

Singurel cu dumneata!

165 Foaie verde avrämeasä, MänAilä sä trieascA, Cu Drago§sä se'ntâln eased,

130 Dându-i potera lui pace, Drago§ nimic nu le face ! Foaie verde 'N-Matca la Ion Ilie Sedea Drago§ cu chirie. 135 Stápânul cA mi-1 vindeh. Poterei mi-1 (lama $i acolo mi-1 prindeh Si Hazna cà mi-1 lega, Potera ca mi-1 päzià,

Sä s'apuce sá hoteasci !

Foaie verde §i-o laleh, 170

Mai incet cu poterA, Sä-mi vAd surioara mea, Si-mi rAcoresc inima! SamoilA §i cu Cincu 175

14o Nici mäcar apa nu-i da. Iarä Drago§ ce ziceh ? Cdpitane Hazna§è, DA-mi aph, mä rog tiè ! Hazna§ cA mi-1 asculth

De Manäilä §tiute !

18o Foaie verde trei castane, MA rog, cucoane Antoane,1

Revolverul mi-1 scoteà, Spre Drago§ 6-1 indreptA, Pe Drago§ cà 11 lovih,

Vine ca sä-§i vadä câmpul, CA câmpul prea bogat,

Cu päduri incunjurat Si cu poiene 'nverzite

145 Cum Drago§ apA cereh,

Din el foc ci sloboza,

Capitane Hazna§h,

185

150 0 aka cA i-o rupea.

DA-ne putine parale ! Tara Cincu 1-auzià, Zece poli cA-i däruià, Lui Drago§ intindeä. Si Drago§ se multArnià !

Dragos din cap a dAdeä, Lui Hazna§ cA-i multAmiä. Foaie verde bold de spine,

155

Mi-1 ucise ca pe-un câne. Foaie verde lemn dubit, Drago§e, viteaz vestit, Zilele ti le-a sfar§it !

Foaie verde de nägarA,

A intrat Drago§ in tarä, Cu sabia la subtioarä, 190 Bate, pradA, nu omoarä.

Ici in vale la pârâu Douä fete spalä gran ; Drago§ le 'ntrebh mereu.

Foaie verde si-o Cipitane, dumncatà,

Una mi-o strAngeh de mAnA, 195

16o Când Ai afa c'oiu sal*

Alta mi-a &It-nth 'n gurä. $i iar verde fir de linte, La fântâna dela munte, 'Donä fete spalA linte,

SA nu trude§ti poterà, CA mA §tii naintea ta, Drago§ le scoteh din minte! Cam sA-mi räsbun inimh, . 75-6. Pentru v. 85-6 vezi mai Inaite v Yentru v. 120 vezi mai sus v. 64. Sunt si multe localizAri. Feciorul lui Ion Mänäilä, din satul men,

§tia o Intreagä epopee, zugrlivind vieata tatàlui säu, ueiga§, §i pe cea a lul Costache Dragos, tovarästil lui Mänäilä, cel din urmä haiduc national al pärtilor noaslre. Dragos a fost ucis miseleste. Mäiiàilà Imi spuneä in vara lui 1909 la penitenciarul din Tg.-Ocna, cà mai are de càpätat un decret"

§i trage nildejde sà vinä in Tepu, inainte de incheierea celor doi ani de osândii pe cari-i mai are de tácut. 1. Anton Cincu, tatäl fratilor Nestor, Teodor si Nicolae Cincu, este cel ce a läsai sä se zideascii spitalul comunal din Tecuciu.

www.digibuc.ro

70

23. Pribeagul.

5

Foaie de näut, Minte ce-am avut, Minte ce-am purtat, N'as fi apucat, A ma fi 'nsurat ; Mintea mea cea bunä, Dete de minciuna ; Mintea mea cea slabä,

Mult is märuntei, Mult is goläsei, Sarmanii dn ei ! ^0 Mult mi-i dor, mi-i dor, D'el mai mititel,

Dete de .zurbava !

35

Fecior, feciorel, Mic si sprintenel.

De cand am plecat,

to Mintea mea cea proasta, Dete de pedeapsä ; Mintea mea cea rea, N'as mai apuca A mai cuvantà, 15 Dete de belea ! Ca-mi läsai cash., Casa, nevasta,

MA 'nchin si suspin, Mä 'n chin, Doamne sfant,. Tine- i pe pamânt, 40

llä-le pane, sare, Pan' s'or face mare, Saracii de ei,

Copilasii mei, Copii märuntei ! Eu mä stang departe 45 In strainatate, Ca minte-am avut $i n'am cunoscut ! Min tea mea cea buna 50 Dete de minciund ; Mintea mea cea proastä Dete de pedeapsii !

Sotioara mea! Sarmana de ea, Mult ma mai mustn't,

Mult mà inv.*, Dar cu mintea mea, Imi lasai cask Casa, nevasta,

25

Ma-sa 1-a 'ntercat ! Mult mä 'nchin, ma 'nchin,

Copilasii mei, Copii maruntei,

24. Codreanu. Mai Codrene, mai Co-

15

drene, Te cunasti dupa sprincene,

jurat: Särac dad. intfilniam, Buzduganul ascundeam,

Ca esti facator de rele ! Ia spune, Domniei mele : 5

In tara cat ai hotit,

Cati boieri ai saracit,

20

Câi crestini ai omorit Si cucoane-ai vaduvit ? Domnule, Maria Ta,

io Eu ma jur pe Precesta Si pe tineretea mea : In ;ark cat am hotit, Zan, sarac n'am omorit, Sarace n'am vaduvit ;

Dar io-ti spun adevärat, Cunt ti-am fost, Doamne,,

Mina 'n buzunar bagam Si de cheltuealli-i dam, Pomana cu el fáceam. Da' bogat daca 'ntâlniam, Buzduganul mi-1 scoteam, Frumos mi-1 buzdugtiniam

25

$i frumos mi-1 judecam ; Nici cu una nu-1 läsam : Tefchereana i-o luam, De straie mi-1 desbrOcam,.

www.digibuc.ro

71

«Mergi sanatos» ii ziceam. ^0

SA Ind ierte Precista, C'asà este datina,

5i-apoi, Doamne, mi-1

70 Ca sit mor in legea mea,

lasam,

Drumul codrului luam !

Oleleo, vere Codrene, 35

Spus-ai tu bune i rele, Spus-ai drepte cuvintèle, Tot mai rAu zilelor tele.

75

Am fapt tot cu hapca rele ;

Din tineretele crude, 45

Pierdui parinti, pierduiu rude, Si-apucai drum rdtacit

Si 'n codrul cel infrunzit, Codrenas s'a haiducit,

Tot de lume a fugit. 50

55

Sa-si fad cruce cu ea.

Foaie verde si-un bujor, La manastire 'n pridvor,

Sta Codreanu fratior Cu butucul de picior. Pdrinte, sfintia ta, 40 MA rog ce ti-as cuvântà : Din tineretele mele,

Ca-s Moldovean crestinat Si nu-s Turc imprzganat. Alta zis-am lalea, Popa mild ca-si facea, Pe dreapta i-o deslega Dar Doamne sfinte si bun,

Mult li Codrenas nebun ! El cruce fAcut, 8o Icoane c'a sarutat, Buzdugan doar a luat, Butucul I-a fatimat, Streaja mi-a buzducinit Si sfantului i-a grait : 85 Iarta-ma, zau, parintèle, CA-s scumpe zilele mele ; De ce sa mà savarsesc, Când am zile sa traesc ! Alta, alta lalea, 90 Codrean roibu-si suiera,

Si-acit, Doamne, parintele,

Roibu 'n fuga cd venia

Dadui de pacoste grele, De sarsit zilelor mele ! Potera m'a 'ncunjurat Ca pe-un mare vinovat, Stefan Voda m'a legat Si frumos m'a judecat, Din gurA mi-a cuvântat : «Mai Codrene, Codre-

Codrean roibu 'ncaleca, La Voda ca se ducea Si la poarta cá batea,

nèle,

«Mult ai fapt bune si rele, 6o «S'au scurtat zilele tele ;

95 Rams bun ca

lua.

Domnule, Maria Ta, Cat sta cioara 'n colivie Si hotul la sihastrie ! RAmai,Doamne,sanatos,

too Ca un mar putregaios, Daca n'ai fost bucuros SA mà ai de vreun folos.

«Mult ai fapt rele si bune, Eu ma'nchin cu cántecù1

«Mai mult rele decit bune!» 65

Foaie verde si-o laleà, Parinte, sfintia ta, Acum, ce m'as mai ruga : Sloboade-mi-o pe dreapth, Ca sd fac cruce cu ea,

105

Ca Codreanu cu $i roibùl cu umbletal, Cat tine codrul frumos, Cat mi-i roibul voinicos, Si Codreanu sanatos !

Varianta.

Foaie verde maciesi, Pe Codrean mi-lduc la Efi

La Domnul, la Iara Domnul Lies,

www.digibuc.ro

72 5

De Codrean cum auzia, Trupu-i se cutremura,

50

Paza bura ii punea,

Portile le descuia, Inainte Ii iesia io $i din gur' asa-i ziceà :

Alei tu, rnarè, Codrene, Te cunosc dupa sprincene,

15

Ca esti facator de rele ! De vrei sä scapi de legat, Spune-mi tu adevarat : Cati crestini tu ai stricat ?

Alei, Doamne

Eu imi pun mama la piept, Ca-mi stiu sufietelul drept 20

$i-o sa-ti spun adevarat, Cá eu crestini n'arn stricat,

N'am stricat nevinovat. Eu unde vedeam saracul, Ascundeam bine baltagul 25

Dad vrei sA nu mor eu, Asculta ce-ti graesc eu, Ca-i Scat de Dumnezeu, Ca sA mor ne'mpartasit $i cu trupul negrijit; Lasa-ma la slujba mare, 6o Slujba lui popa Macare ! Domnul curn Il auzia, Semn la garda cA fAcea, Garda iute mi-1 lua Si la altar mi-1 ducea. 65 lar Codrean in gandul seu, 55

Zicea: «Bun Ii Durnnezeu!»

Frunza verde de mohor, La biserica 'n pridvor, Sta Codreanu fratior

$i-i dam bani de cheltuealA

straie de primeneala.

Pe bogat dad 'ntalniam,

70 Cu butucul de picior.

Mana 'n punga i-o bägam, Jumatate-o desertam. Daca-1 vedeam cu doi cai,

Unu-i dam, unu-i luatn. Iar de rrid 'ntalniam c'un

Popa slujbele-i cetia. $i de moarte-1 pregatia. Dar Codreanu tot zicea:

Parinte, sfintia ta, 75

Grec,

Marla pe baltag puneam, Capatina-i ratezam 35

Si la corbi o juruiam. Cel Grec mandru coronat,

Ce tinea cu Voda sfat, La fata se aprindea $i din gur' asa zicea : nie,

CA ti-i data numai tie ; Pe Codrean nu mi-1 ierta, CA foc targului ti-a da 45 Si pe Doamna ti-a furh. Domnul ca se 'nspaimanta, Semn calaului facea. IarCodreanu,priceputul,

Desleaga-mi-o pe dreapta, Ca sa-mi fac cruce cu ea Si

a mor ca un crestin,

Nu ca un ghiaur pagan ! Popa mila ca-si facea, 8o Pe dreapta i-o deslegh, SA-si fad cruce cu ea. Iar Codrean in gandul sau, Zicea: «Bun ii Dumnezeu!» Trei cruci sfinte ca facea,

40 Alei Doamne

Fire-ai, Doamne, pe dom-

Priceputul i patitul, Semnul Doinnului vedea $i din gur' asa-mi graia : Fire-ai, Doamne, pe domnie, CA ti-i data numai tie,

85

Mana'n chimiras baga,

Palosu'n mana lua, De butuc 11 repezia, Butucu'n doua crapa,

De trei ori in sus saria

90 Si din guia chiuia,

lcoanele jos pica', Codrean din gura zicea : Alelei, talhari pagani, Cum o sa va dau la cani !

www.digibuc.ro

73 95

Ca de asta sunteti buni ! Cum ziceh., se repezia, Potera I mAcelAria

Si la Dornn cA se duce5. Si din gur' aà ziceh :

roo Alei, Doamne Ia descuie Deschide ferestrele, SA ne vedem fetele, SA ne-ascultätn vorbele. 105 Slugile cum auziau,

Si la stApan cá venià. Codrena, cum II vedeh, Din inima c'a oftat, 120 Lacrämile ca i-a dat Si pe ochi 1-a desmierdat :

Alei, Murgul meu cel mic,

Alei, Murgul meu voinic, Mai poti tu la batranete 125 Ce puteai la tinerete ?

Uite coama, sui pe mine $i de-acum te tine bine. Murgu sare zidu'n loc,

Portile ca le 'ncuiau, Pe Codreanu mi-1 prindea% Codrean, odata rAcniA :

Alei, Murgul meu cel

130

mic

rio Alei Murgul cel voinic ! Unde ieti tu, puiule,

Rd rnai, Doamne,sAnAtos,

Ca sa-mi scapi n zilele ? Murgul din grajd auzia $i odatá nechezh,

115

Scapa pe Codrean de foc. El spre codru ca pleat. Si din guri cA zicea : Ca un mar putregAios! Si pe cel Grec coronat,

135

Sa mi-1 dai mie in

sfat !

Eu ma'nchin cu cantecal

Ca Murgul cu umbletùl !

Si odatA se smancih, Lanturile le rupea

Comunic. de dd. I. V. Nistor, Praja, jud. Tutoya.

25. Sandru. Balaure, Balaure, Rua salbateca !

Verde foaia bobului, Pe malul Siretului, La casele Sindrului,

LasA-mA, nu ma manch,

Zace-un voinicel de boara ; 5

15

Se lupta mereu cu el. N'are frate, n'are sora,

Pe balaur cd-1 lovia, 20 Il ledit, 11 omorh,

Pe voinic cá mi-1 scaph !

io SA-i aducA apa 'n oala. Si se luptA

CA-i pacat de trupul meu,

Petrecut printr'un inel. Sindru cum Il auzih, El din casa irni ie,ih,

Nu-i boala dela 'mnezeu : Boala-i de balAurel. De trei zile tot se lupta,

ziceh :

Comunic. de Ion al lui Tiinase Gogì. Dautcia, jud. Tulcen.

26. Ghitior. Foaie verde trei smicele,

Tinerete ca a' mele, Petrecute fara vreme,

5

Fara gust, fArft placere, FarA nici o mangAiere ! Pentru-o hoata de muiere !

I. Credem cí nu potera, ci strejile.

www.digibuc.ro

74

Se plimba panianlarae Si aduna floricele Si le face manunchèle

De trei ori 1ml lesina Si din gur' asa-mi zicea :

Asterne-mi,

20

to Si le baga'n san la piele Si le -fierben trei ulcele,

pat,

CA hoata m'a ofticat. Si-am sa zac de boala rau, Si nu-i dela Dumnezeu

Trei ulcele-acoperite, Pentru Ghi%isor gatite.

$i mi-i dela o muiere, Inv4ata tot in rele ; Pentru fete tinerele,

Dar Ghitisor cand veniA, 15

Frumos masa i-o punea ; Si Gh4isor cand gusta,

25

Duc nevoi i simt durere ! Dautcia, jud. Tulcea.

Bucatele nu-i placea ; Comunic. de Ion al lui Tanase Vezi No. 21.

27. BAtrâna. Foaie verde trei gutui, Colo'n valea Lupului Si la umbra nucului, Fantâna haiducului, La mdnästire 'n Vaslui, La casele Fátului, soparlä, Foaie verde Colo, pe din deal de garla Imi sede-o baba batrana. io Cu caierul alb de linä. Ea din fus Si din ochi ca lacrama Si din gura blastarna. . $i pe apa c 5 o , ntreba

15

Apá, apa curgatoare,

Tu prin multe locuri treci, Poate, multe lucruri vezi. Nu cumv'-ai vazut, Pe unde-ai trecut 20 Pe un fat-frumos Frumos, mlaclios ?

Ba eu am vazut Pe unde-am trecut, In corabe neagra 25

Neagra si smolitä, Un tanar frumos, Frumos, mladios ;

El inteinsa ci sedei

Si scrisoare ca-mi scria 30 Si da maicai de cetia...

Comunic. de Ion al lui Tanase Gogri, Dautcia, jud. Tulcer..

28. TAuislav. Sus pe luciul Dunarii, Imi umbla un dalair, 5

io Mai scurt antereiele. Pe ea Turcii o 'ntrebau Baba slaba, mama noas-

Dalair alaiu fácand, De Tanislav intreband : Jos pe malul Dunarii, Pe la prundisul apii,

Mäicua lui Tanislav

N'ai vazut pe Tanislav ?

De 15

Imi spala.

Palos si pistoalele,

cata de veun rau,

Dumnezeu sä va dea rau ; De li-ti cat\ de veun bine, Dumnezeu vä deie bine.

1. Se suprimil apoi antecul Vulcan, pentru care vezi raportul.

www.digibuc.ro

75

El banii ci mi-i luA,

late TAnislav coleh, La cea gArla ciorogarlä,

20 La salcia cea plecatä, Si pe Dunäre läsatä ! El doarme intr'un caic, Inteun caic poleit, Cu postav verde 'nvälit, 25 Cu pistoale la picioare, Cu pusca la chpätäiu I Turcii, märi, curn auziau,

Pe baba o multämiau, Drumul spre caic luau, ^0 C'o sluga se intAlniau, Cu sluga lui Tänislav, Dragomir copil de SArb, Ce din gur' ash ziceä: Turcilor, Spahiilor, 35 Luati-vä dupä mine, Sä-1 vedeti la fatä bine, In cel caic priponit, Cu postav verde 'nvAlit. Dupä dânsul se luau, 40 Pe Tänislav mi-1 vedeau $i la dânsul nAväliau ; $i cutn vântul mi-1 bäteh.,

Päru'n sus se ridich. Turcii, märi, cum vedeA', 45

Groazà mare-i apud, Tot la fuga mi-o Un' puteL se ascundeA', Iar Dragomir cuvânth : Turcilor, Spahiilor, Ce fugiti ca curvele

50

55

$i nu stati ca voinicul ? Da' voi, mie, ce mi-ti da, Sä vi-1 dau, marl, legat, Legat butuci bagat, Cum se poate ferecat ? Turcilor, Spahiilor, Asterneti mantalele, Si numärati galbenii !

Iar Turcii cum auziau, MAntalele asterneau, 6o

Galbenii cä numärau $i lui Dragomir ii dau. Dragomir &diet de SArb,

La TAnislav se duceh., 65

Palos de pe piept La Ovrei cä se 'huh.

$i zalog CA mi-1 puneit, $apte ocà cA luA, $apte ocà de mAtasä 70 SA fad funie-aleasa, Impletità 'n cinci sasci. Frânghia ci mi-o luA, La Tänislav se 'ntorceA,

$i el, mill, curn dormiA, 75

Dragomir bine-1 lega

$i bine mi-1 cetluià, In mina Turcilor 1-da, SA faca cu el ce-or vra. Turcii, märi, cum il vedeau,

8o

85

Ei la sfat ci se puneau : Unii vorbiau sa-1 impuste, Altii sffituiau sä-1 taie $i sä-1 frigä in tigaie. Iarä Boliman-Pash., El din gur' ash. ziceh.: Turcilor, Spahiilor, Din voi toti cAti ati vorbit,

Nimenea nu mi-a pläcut : Iaca eu vä dau cuvânt : 90 Dumb-ea 1-a haranit, El Dunärea s'o hrdneascA, DunArea sa-1 chirdoseaseä.

Iar voi de-aicea plecati, Piaträ la moarä catati, 95 Intre spete sä-i legati, Drumu'n Dunäre dati.

Turcii dad auziau, PiStri de moad cätau, Intre spete i-o legau, too Drumu'n Dunare-i dädeau; Tocma'n fundul Dundrii, In räcoreala apii. Tänislav când se treziä, Si-odatä când se bu,sia, 105 In fata apei iesià ! Iatä fata Cheascului, Nume-a cojocarului, CA la Dunäre veniA,

www.digibuc.ro

76

110

Cofele pentru-a späla. TAnislav ca mi-o vedea. Si din gura ca-i striga. :

Fetisoara Cheascului, Nume-al cojocarului, 115

120

125

Lasi cofele la dracul Si cobilita la altul $i te du la tata Cheascu ! Nici vorba nu mântuia, Fata fugulita da, De departe ca. strigh Alei tatA Cheascule, Lasa acul la dracul

Si degetarul la altul, Fugi la vadul DunArii $i scapA pe Tánislav, CA Turcii s'au apucat,

155

Cu trei curve stând la masa. 165

Dragnmir, copil de SArb,

La mine ce n'ai avut, De pe mine m'ai legat 17o

Din picioare mi-1 tAia, Mi-1 cioplia, mi-1 175

Trupul lui vArsa sudori. Cheascu, mad, cum au-

Tot o fugl mi-o tinea, La DunAre ajungeh, Sama prin valuri lua, 135 Numai parul mi-1 zAria.

$i pe drum mi se uita, 185

190

Ia ada visla la mine, 145

Ca Tanislav s'a 'necat, 195

Caicul mi-1 priponia, so Fuga la oras pled' ; La Ovreiul cel bogat Gasi palos atarnat.

El din cuiu cA il lua $i din gura cuvinta :

Pe Tdnislav mi-1 vedea ; El din gur' asa zicea : Turcilor, Spahiilor, Voi toti beti i veseliti, De Tanislav nu ginditi, Ca TAnislav Ii colea $i-a' sä vie 'n cafenea, Pin la unul ne-a tAia ! Iar un Turc din cafeneh, Frate-al Bolimanului : Poatea fi un frate-al lui,

Ca sä trag odatA bine ! A/Asia in mina Ilia, De vreo douA ori trägeh

$i la mal imi ajungea,

In gindul lui ce-i venia ? Mina pe ochean punea

In caic II asvirlia, 140 Caicul la mal Tinislav cum räsfla, El din gura cuväntà : Alei tatA Cheascule,

Putintel suflet lasa, Numai de se chinuia ! far in sfânta Vinerea, Turcii bea la cafeneà. Iarä Boliman-Pasa,

18o

Vail mina, II prindea, In fara ape'-1 scotea, Funiile le tAia,

Si-apoi Turcilor m'ai dat ?

$i cum, marl, cuvânta, Palosul in mini lua,

In apA 1-au aruncat ; Dela dalbe cantatori, 130

Pe Tánislav de-a vizut, Dragomir a 'ncremenit. TAnislav mi-1 judeca :

Piatti 'n spete i-au legat

Pina la mijit de zori,

01, sArace palosel,

Eu de cind mi te-am luat, In singe nu te-am cruntat. Apoi iar, marl, pleat, LuA ulita dealungul 160 $i crismutele dearândul. Pe Dragomir 1-a gäsit, Cu vedrita plink rasa,

Sus pe Durare la vad. Bine vorba nu sfirsia, CA Tanislav Ii sosia

$i din gur'

zicea. :

Nu-i zicea salamankic,

zoo Turcii nu ziceau nimic,

www.digibuc.ro

Ci cum la el se uith,

77

Asa dracu-i cremeníti.

210

Care cu luleaua 'n Care cu cafeaoa 'n mina. El in Turci se repezià, 205 Ca un vânt cam viforat Intr'un porn mândru'n-

215

$i pe to0 mi-i casäpià, Nici unul nu ramânea. Apoi la Cheascu mergea, Mâna ca i-o saruta, Fata nevasta-i lua, Nuntâ mare ca-i facea.

V'am cântat cântec de-

[florat ;

Curn ii pica flonle,

plin,

Le picau cealmalele.

Sa zicei, boieri, amin !

Negrilesti.

29.

ion Pina 'n scara murgului $i'n spata voinicului. Nu mi-1 cred0, boieri

La curtea lui Radu Vodä, Multà lume-i de-adunata, Stau boied tot de-ai Mol5

[dovii judeca pe Ion. Mai kanc, fatul nostru, Ce murgul asudat ?

mad, Catati-1 in buzunari, 20 Buzunare sub paftale (?) Cata0-1 in degetele

De-asudat in apa dat ? Te-au gonit ori ai gonit ? Nu m'au gonit si-am [gonit,

25

io Am gonit de-o ciutä lina, Ciuta find fad splina, De pe malul Prutului, Rana 'n malul Oltului ; Când in Olt, a dat inbt, 15 Eu cu murgul dupa ea,

$i luati-i din inele ; De-un inel si de-o batista, Ca-mi are de-o ibovnica. Calea de trei saptamâni, El mi-o face in trei zile : Una d.us, una venit 5i-una la ea de iubit. Sänatate, boied mari,

30 Sa tra4i la mulIi ani !

Comunic. de d-I G. Coatucerna din Z ebil, jud. Tulcea; se cfintà si ca colind, cu refrenul: Cunund de viorele!

30. Mu, pârcalabul de Barlad.

5

Frunza verde tnacies, Lungu-i drurnul pan'la Ef, Lungu-i drumul, lunga-i kara, Ba mai este si-o carare. Foileaua si-o lalea,

Dar pe drum cine-mi [mergei ?

Merga haita de Tatari,

De- Thad, capete mari, $i cântau si chiuiau, io Vaile ca. rasunau, Lumea ca se 'nspaimantà $i din graiu se intreba : D'alei, frâte, ce mai este, De vin Mari far' de veste, 15

Pe cam negri, ne'nstruna0,. De picioare pintenati,

1. Vezi raportul.

www.digibuc.ro

78

Pin' acù ne 'ncaleca0 ? Ce sa fie, ce sä fie, Ca-s trirnisi dela divan, 20 Cure Sâiu Moldovan, Pircalabul din Bar lad,

Care lunlea a mincat, Care case a calcat Si biserici a spurcat 25 5i neveste a legat. Din Siret i pin' la Prut, Siiu loc n'a mai avut ;

Nona craisori,

Cu nouä surori, Cu noua comori, Voua vi le-oiu da, 65

Darä Sâiu ce-mi facea ? Usq dad mi-o cräpa, Dela usa grajdului, 70 Unde-asteapta Negrul lui:

Dela Prut pin' mai departe,

Siiu loc n'ar mai psi, Zile le nu 1-ar sluji !

CA de rail si de pacat, Divanul s'a infocat Si puscasii de-a stirnit, La moarte 1-a osindit. 35 D'alei, Siiu, pircalabe, Ia deschide casiAa, SA cercam credima ta, Sa-ti cercam comorilè Si ascunzatorile 40 Prin toate locurilè. De-pm afla, de n'om aflà, Pe tine te-orn sAgetà, Drept in fatá, dreptin spate,

Ca esti negru de *ate ;

45

Drept in fatá, drept in frunte,

C'ai pornit jalänii multe Dela Prut pin' la munte. Dara. Siiu ce-mi graia, Ca graia si se \Tana : 5o Walei frati, d'alei stäpini, Läsati-mä pina mini, Pinä mini, pina poimini, Sa desgrop comori, Dela cheotori 55

CA bänet v'oiu da,

$i v'oiu da din plin,

cat ati pune 'n sin

$i mai pe deasupra. Siiu ca gräia : 6o Voi tineri feciori,

Zile mi-ti lash. Puscasii se invoia,

75

Negrule, voinicule, Despleteste-li coama ta, Räsuceste-ti urechea, Netezeste-ti potcoava, Cä pe tine sea de-oiu pune, Valle c'au sä rasune

Si cei codri c'or hui Si cei hori ne-or fugari.

80

Graia Sâlu negrului Ce 'mplirna porunca lui. Saiu 'n scara curn se lasä,

A plecat Siiu de-acasä ;

Iar in sea cum s'a lasat, A iesit Siiu din sat. Bate SAM, bate 'n scarä, C'ajunsese la hotara. Prutule, apa vioarä, Inegreste-ri apele, Si le umfla si le creste 90 Si pe Siiu-1 prapadeste. 85

Ci-a purees de veste 1

Tot in urma lui

Fiul Domnului, Alexandru cel frurnos, 95 Cel frumos, cel voinicos, Pe murguoil, rnurg bältat Din grajdul din Teligrad, Ia asa' nteo Luni de seard, Cind pasia Siiu din %ark Ioo Alexandru cA-1 ajunge, cu sulita-1 lmpunge, Drept in fata, drept in spate, 105

Ca sä-1 spele de Vacate ; 5i-1 izbeste, märi, 'n frunte, C'avea Vacate prea multe.

1. Expresie cu acelas inteles ca §i ca prinde de veste».

www.digibuc.ro

79

Unde hodinä are. to Cc-a fost Saiu parcalab,

Tara trupul Saiului, Dus-a apa Prutului, Dusu-l-a, l-a dus in mare,

Dela targ dela Barlad !

Gärniceni, jud. fa§i.

31. Miorita. Cu lina 5

Oita barsana,

laita,

Cum esti nazdravana,

De trei zile 'ncoace, Gura nu-1i mai tace ! Ori iarba nu-ti place, Gura de nu-ti tace ? Oita barsana, Ori esti nazdravanä /o-s mic farä mama ;

25

De laturea stanii. Unde urla canii,

Ci tu sa ma 'ngropi, In strunga de oi, Unde-i joc de miei ; Iar la cap sa-mi pui,

to De esti nazdravanä, Suie pe-o

corhana

Si mi-i da o tainä, Tainä ca de mama, Fie buna, rea,

Fluieras de soc

Sa ante cu foc ;

15 A sti inima!

35

SO pane, stapane, Stapanasii

tai,

Cu toti eau vorbit, La apus de soare

20 Ca sa te omoare. 32. 111ticu

5

Ia sa-mi dai o tainä, Tainä ca de mania: De m'or omori, Tu sä nu ma 'ngropi,

Vantul a sufla, Fluieru-a cantà, Mieii s'or juch, Oile m'or plange, Cu lacrami de sange !

haiducul.

Dupa ce sar' a' nsärat, S'au straits boierii la sfat. Dar de cine sfátuiau ? Tot de Micu Haiducul. Surioara Micului, Ibovnica Domnului,

Ea vin in pahar turna Si da la boieri de bea ;

Si tot bea pan' se 'mbasta.'

to $i de vorbd s'apuca'. Dar de cine imi vorbia' ? Tot de Micul Haiducul ; Mani in räsarit de soare Fac boierii vanätoare

Dupä paseri gälbioare, Pe Micu sa mi-1 omoare. Surioara Micului, Micului Haiducului,

Ea cum, mare, auzia,

20 Mar din manä scapa, Domnul Stefan o vedea. Si din guni ca-i zicea Floricica floare-albastra, Din toata tara aleasa ! 25 De cand la mine slujesti, Acest semn n'-ai mai facut;

Spune-mi mie ce-aipätit ? Surioara Micului,

1. Ciobeinapi, nota raportorului.

www.digibuc.ro

80

Ibovnica Domnului, 30 Ca si focul se 'nrosia

$i nimic nu raspundea ; Paharul de jos lua, Cu pestelca 11 stergea,

35

Vin intrinsul ca turna $i da la boieri de bea. Dete unul, dete cloud, Dete patruzeci i noua. Boierii se imbatau cu t00i se culcau.

40

Floricica floare-albasträ,

Din toata sara aleasä, Ibovnica domnului, Surioara Micului, Micului, Haiducului, 45 Ea din pa/at i cá fugea, Sarià deal, säria valcea, Rana 'n munOi Crinului, Pan' la fagul Micului, Micului Haiducului. 50 Acolo cum ajungea,

Da-i greu de sufletul tau, Cá acuma pe 'nsarat, 75 S'au steins boierii la sfat ; $i ei, mari, ce-au vorbit ? Mani, la rasarit de soare, Ca O. fad. vanatoare, Dupa pasäri gaibioare, 80 Pe tine sá te ornoare ! Darà Micu Haiducù', El din gurä ce-mi zicea. ? Las' O. facà dupá plac, Cä jo-s pelipi de drac ! 85 $i cum, mari, el zicea, El pe cal incaleca $i poteca mi-o Ciobanas imi intalnià

$i din gull Ii zicea :

90 Mai ciobane, mai Mccane,

Na-ti calul cu armele, Pusca cu pistoalele, Dasagii cu galbenii ;

O floare i din fag rupea.,

In gurä cà mi-o punea si-mi prinse a suera, A strigh si-a fluera, 55

Haiducii se destepta' ; Micu sta i asculta, Viersul ca-I inwlegea, Repede spre fagi fugià $i din gura li zicea. :

95

schimbh,

roc)

65

Fluier din manii lua $i din fluier cá canta, heat oile jucau $i pietrile irni saltau. Iara potera-mi venià : Tot boieri i ciocoiesi,

6o Floricid, floare-albastra, Din toatà tara aleasa, Má mir ce greu te-a ajuns: Au banii i-ai isprävit, Au haine ai ponosit,

Da-mi turma cu oile, Ca sa-mi fac nevoile. Cum ciobanul imi

Tot din targul dela Eft', 105

Capitanul poterii Era Domnul Moldovii. Buna ziva, mäi Mocane

Ori boierii te-au bkpt.

MulOmesc, Domnu'

Surioara Micului, Micului, Haiducului,

De ce esti trist, mai

Ea din gura ca-mi zicea :

Nici haine n'am ponosit, 70 Nici banii n'am ispravit, Nici boierii m'au batut ; $i nu-i greu de capul meu, 1. De sigur : curte.

1. Frunz4, nota raportorului.

www.digibuc.ro

$tefane !

Mocane ?

Eu te rog, Domnu'

5tefane,

imprastii potera, Ca sa nu-mi calce turma,

81

Pana suflet ti-oiu lua ! Eu sunt Mid). Haiducie, Cumnatul Mariei Tale, $i ti-o spun in gura mare: Cat am fost in haiducie, Ai fost i tu in domnie ; 13o Dacä eu m'am ciobanit,

CA de-mi calc' un rnielisor, 115

Eu slujesc un anisor. Stefan Voda se 'ndura, Potera imprastia, Iar el sta si ispitia :

125

Mai ciobane, eu te'ntreb:

Tot pascandu-ti turma ta, 120 N'ai vitzut pe cineva, Calare pe-un cal balan Si'n mana c'un buzdugan Maria Ta,

33. Badiu

5

Sus pe luciul Dunarli, La scursorile marii, Strasnic vine de-un caic Cu postav ros invalit. Dar cine vine in el ? Toti Turcii dela Turcia, Braileni dela Braila, Mustafa din Babada, $i cu Constantin pasa,

Zilele ti le-ai sfassit ! Curn ziceà, se repezia, Palos din manii-i lua Si capul i.1 reteza !

§i

Neculcea. La duhoarea focului, La piciorul hornului, Unde-i pas voinicului. $i pe Badiu mi-1 bateau 35 Cu varful gdrbaciului,

Pe fata obrazului. Apoi in beciu se bagau, Butoaiele desfun dau,

Se puneau si chefuiau ; Imi beau vim') cu vadra, $i rachiul cu ocit, Pana, marl, se'mbäta'.

I 0 Cu mustata ca

Catatura ca dracial.

15

Unde da, unde nu da, Tot de Badiu intreba, Pana cand il nimeria.. Pe Badeasa o 'ntrebit : Buna ziva, Baduleasii, Cu statul de jupaneasa, Unde-i Badiu? Nu-i in cash' ?

De-i in casa, zi-i sa iasa, 20

De-i in targ la carne Trimite sa vie-acasa ; De-i la vie, zi-i sà vie ;

Dara Badiu ce-mi zicea ? Báduleasii cea frumoasa,

Cu statul de jupaneasa, Cu ochii de curv' aleasd, Tu sa imi ieai cofele, Cofele ca florile Si cofita ca craita 50 Si sa mergi la Duniire. Si. cine te-a intreba, 45

Tu sá le raspunzi aà : Cä te duci ca sa iai apa,

De-i in crarnä, mergi

Turcii stl nu te priceapd ;

chiama.

Nu-i la vie ca sa vie, 25

Nici in targ la carne grasa: Badiu meu doarme in casa. Turd i, ma ri, cum auziau

Ei in casii navaliau $i pe Badiu mi-1 legau, -0 Mi-1 legau, mi-1 ferecau, 3

55

Mergi la frate-rneu Niculcea

spune pasul rneu. 13aduleasa asculth,

Cofele ca imi lua, Cofele ca florile, 6o Cobilita ca 51 ea, mad, se ducaa

Pamfile, Cdnteee de Ora.

6

www.digibuc.ro

82

El chelos se prefacea

La curnnat-so Neculcea.

$i din gura imi zicea :

Dar Nk ulcea ce-mi facea?

Bea vin §i se veselia 65 In pivnita racoroasA C'o suta cincizeci de vasa.

105

Ca nici capul nu mA doare. Turcii iar la diet- pornia

Dar Niculcea zicea : Turcilor, Spahiilor,

Dar el,mari, ce-mi zicea?

Alelei, cumnata mea! De cand rnA-ta te- a facut, 70

to Ia, dati-mi un paharel,

Sperioayt n'ai venit !

SA dau §i istui mi,e1 !

Pahar In manii lua cand, marl, se 'ntindea $i cand, mari, se pleca,

Baduleasa ce-mi zicea?

Sperioasft cum n'oiu fi, 75

Daca de cum a 'nserat, Rea oaste m'a 'ncunjurat: Toti Turcii dela Turcia,

15

Braileni dela Braila, Mustafa din Babada Si cu Constantin pasA ; 8o

Cu mustata ca Catätura ci dracif !

120

Cumnata, curnnata Intoarce-te inapoi ; 85

Eu oiu veni mai de-apoi. Eu, marl, cand oiu veni, Oiu cath si-oiu chiul Si Turcii de te-o 'ntrebh, seama cum ti-i da: Ca-i cApitan de cirezi, $i-am vandut cirezilè

90 Ca sä beau dobInzile!

125

$i cum mari, imi zicea, In Turd mi se repezia $i taia, marl, taia ;

Nici unul nu ramanea ! i3o Imi bAga trupurile, De-um plea supaturilé 5i-rni taia capurild 1 Si-mi urnplea pAdurilè.

$i Turcii ca o 'ntreba' : 135

Cu ochii de jupaneasA,

Ce voinic vine la noi, Chiuind par'ca-i la oi ? E-un capitan de cirezi : A vandut cirezile ioo $i-acum bea dobanzile. Neculcea tot chiuia. $i spre Turci venia, venia,

$i din gurA 7icea : Alei, frate Neculcea ! Ce-a scApa, frate, de mine,

Care de Badiu scapa, Neculcea mi-I

Inapoi se inturna. 95

Funiile le tAia Si din gur' zicea : 0i, sa race, Badiule, Te-au legat femeile ! Badiu iute se scula

SA nu scape viu de tine.

Baduleasa-mi ascultà, prea frumoasa,

Scoateti vin cu doua oale,

Apoi foc casei irni da, Lumea toatA irni striga : 0i, sarace Badiulè, Cum îti arde caselè, Podul cu slaninilè! Iara Badiu imi zicea :

140 Las' sA arda, .

2.

Ca sa am de ele parte!

1. Capuri capete, se folosesc deopotria 2. Sudalmil.

www.digibuc.ro

. . .

Cd cek-am pus langa drum, $i nu le am pus mai departe,

83

Varianta (fragment). BunA. ziva BAduleasä,

Cu statul de jupineasä, Cu ochii de curv'aleasa.

ro

$i afarft cA iesiä,

Unde-i Badiu?Nu-i acasií. 5

Mi s'a dus in deal la vie! Pe 13adeasa n'o credeA,

BAduleasa ce f:icei ?

Scara dela pod luA,

15

Lacat la usA 'ncuià $i foc la casa puneA ; Apoi din gurA graia :

Sariti ca catanele

Turcii in casa intrau, Cu toti in 'pod se suiau,

Mi-ard cu tot casele, Podul cu slaninile !

Pe Badiu rni-1 cAutau.

34. Donici. Pe sub parul cel rotat

Ci tot numai viat' amara! Toata lumea l-a uitat, Numai sora AncuO,

Este-un pat mare'nchingat, Zace Doilici, zace greu, PazeascA-mi-1 Dumnezeu! 5

$i de mult zace, mäi frate!

Noua ani si jumatate

Si noua zile de vara, Noua zi' de primavara, De dud 5ade mort afarA. 1o

is Ancutà ibovnicA, D'alei sorä surioarä,

Mutd-mi perna la picioare, SA ma vadä sfantul soare;

Sa mä vadä sfAnta luna, 20

Pentru dansul n'a fost vara, Prima vara primä vara,

Sä-mi para ziva mai bunA ;

SA ma vada stelele, Cari-mi stie zilele !

35. Tudor qi Vochita.

5

Foaie verde si-o laleA, N'avù maica ce lucrA, Miercurea si Vinerea, and bea' Turci 'n cafeneà, Pe Tudor 11 insurA,

La greu haraciu mi-1 puneau :

Tot pe lun' o pungä plina 20 Si suta pe saptámanA ; $i pe ani burduf de bani1

and mustao-i infierA. Frumoasä nevastA-i da :

Fata unui Turc bogit, Nepotica de 'mparat, ro Pe Vochita cea frumoasä, Pe Vochita cea aleasa! Iarà Turcii, stilnicti Purtau pizmA Vochitii, Ca de mandrA ce erA, 15 Mi-o cherub. si Vochità, Muriau Turcii dupA ea ! Dar cu Tudor ce faceau?

25

Si-a cätat si tot le-a dat, De haraciu tot n'a scäpat; Nici haraciul nu-i plätit, Nici cu Turcii paciuit ! Dara Tudor tot aveA, $i a ea, märi, aveA, Sapte mori pe sub pamAnt,

, '0

Cari mäcinau argint, Cu morar, cu merticar, Fete ce carau la car. 5i-a cátat si tot le-a dat, De haraciu tot n'a scqpat;

www.digibuc.ro

84

35

Nici haraciul nu-i platit, Nici cu Turcii paciuit ! Dara Tudor tot avea, Si avea, mari, avel

Tudor i-aducta 'ntr'o sara. El la Stefan ca venia, Socotealii ca-i facea

So

$i te lauda Suceava,

berci, Cu coadele prepeleac,

,o Cu lana pana pe poale,

45

Si la cap cu patru coarne; Dela coada pan' la coarne Erau douaspre'ce palme ; Cu lanele poleite, Cu coarrele zugravite,

lara eu îi daruesc 85

90 St gateasc' ocoaiele,

Ca s'aduca turmele.

Tudor merge-o saptamana,

Acasa cum ajungea, De sete ce 95 In casii nu mai in tra,

Ci la beciu ca imi intra,

Numai cu murgul din grajd.

El pe murg a 'ncalecat St la Voda c'a plecat. 55

Si la poarta. c'ajungea $i la poarta ca batch. St,fan Voda auzia. Si la dansul ca-1 cherna. Iar Tudor ce-i cuvanta ?

6o

Stefane, Maria To, Asculta-mi plansoarea men:

Ori sa-mi dai si mie carte, Ori sa-mi faci pe loc drep-

Poloboacele 'ncerca ;

Cerca unul, cerch doun, Cerca patruzeci i noua. too Tudor ca se imbata, Se culca si adormia. Foaie verde si-o lalea, N'avea ma-sa ce lucrà, Miercurea si Vinerea, 105 Ca pacatul o 'ndemna Si in casa ce vorbia ?

Oleleo, nora Vochita,

Tudorel, Tudor s'a dus,

tate ;

Ca Turcii m'au calicit 65

Si la tine eam venit.

La scaun domnesc in sus_ to Si de cand, marl, s'a dus,

Stefan Yo.15-1 asculth

Si mila i se facta, La hotare-ltrimetea, Ca acolo el sa stea ; 70 Si de zeciueala-i da. Iara Tudor ce-mi facea, intoarca averta? Gäsia turmele turcesti, Le scria moldovenesti ; 75 Cat aduceà lumea toata, Tudor i-aducea odata,

lar cat i-aduceit o pra inteo vara,

Parte 'n divanul domnesc_ Dará Tudor ce fact à ?

Lui Stefan ca-i multamii Si acasá ca pornia, Si 'ntareascii portile,

Tot batute'n pietre scumpe; $i-a catat si tot le-a dat,

De haraciu tot n'a scapat ; Nici haraciul nu-i platit, 50 N'ci cu Turcii paciuit ! Si Tudor ca nn-a ramas

Si de daruit ii da :

Tudore, e-a ta isprava,

Cam cinci sute de berbeci

Noi la masa nu ne-am pus. Vin din beciu n'am mai adus !

11_5

Foaie verde si-o lalea, Vochita masa 'ntindea, Ma-sa 'n beciu se repezia,

Pe Tudor ca il gasia, Dar de loc nu-1 cunostat. Jute 'n casa se 'ntorcea, Pe Vochita o mustrà, 120 IardIa ce ii zicea : Ziceai, curvä, catre mine, Ca n'ai ibovnic pc luintl

www.digibuc.ro

85

Iar Voichita se jura Qt n'are pe nimenea. 12 5

145

Dar soacrä-sa n'o credea,

Si la ea ca se Ostia:

In beciu ti 1-oiu arata ! In beciu ele se ducea', Tara Tudorel dormia,

13o

150

CatA-1 c'a fi undevâ ; Poate-i in pilunita, bat,

Vochita-1 stimaluia

Cii-i calul de gard legat ! Bine vorba n'asculta, $i in beciu se repeziA,

Si din gur' asa-i graià : Mult Ii nalt si subtirel, Seamána cu Tudorel ! Bine vorba nu starsia, S:reangu 'n gat Ii asvarlia, 135 i?e Tudor it spanzura. Iar maica-sa ce facea? Dupa ce mi-1 omora, Afara cl imi iesiA. Iar mocanii tot striga' : 140 Hai, cucoane, Tudorè, da-ne sinlbriilè, Ski primeste turmelè.

Pe Tudor nu 1-am vazut, Nici de el n'am auzit; De noua zile de vara Si noaa de primävarà. Iar mocanii ce zicea' ?

Pe Tudor mi-1 cunostea $i streangul cà i-1 scoreA, Sa se 'ncerce a-1 invia. Si maica se spanzura, lar Vochita mi-1 bocia, 16o Valea toad. räsuna. Pe urma se spanzura, Ca sä cunoasca satùl, Cum se sterge pacatù1 ; SA se afle 'n Tarigrad 165 $1 la pasa Abdulah ! 155

Iar ma-sa le raspundeA : Negrilesti.

38. Costea. Azi e Luni i mani e Marti,

S'a dus Costea la Galati, Sá iea sare la mioare; Tarate la plecatoare, 5

Bolovani pentru carlani

25

$i itari la cei ciobani Si ciobote la scutari. Ceata, ceata, negurita Si-i o turmA de oita ! A scos Costea oile,

30

Cate unul, care doi, Ca mocanii dela oi. Ei in struuga le mânau pe toate le mulgeau,

Ca sa pascA vaile Si-a umplut poienile Si toate valcelele 15

Cu ciobanii dela oi Si vreo cativa ciobanei. Ce s'aude 'n depärtare? Strip Costea 'n gura mare,

Ca sá stranga oile, De prin toate väile, 20 Sà le-adune, si le stranga,

sà i le-aduca'n strun n Ciobanii cum auziau, Vaile cá impinau, Oile cá le strangeau Si la stana ca plecau,

35

Nici una nu rArnâneâ, Darä lapte nu iesil ! Nu iesià lapte 'n m5surâ, Nici casul la uscaturà, Nici urda la frecatura. Iara Costea ce zicea ? Nu stiu: Fulga mi-a fugit, Ori Dolca mi-a geluit. Mi-a luat nuinarile $i mi-a lasat störpele ;

40 N'a luat numai o oaie,

www.digibuc.ro

86

Ca s'o puie, s'o despoaie, $i-a lasat numai mânzari. Ca sunt bune de frigari. Costea'n stâni ca intra, Tosi mocanii c fugea', 45 Cate unul, cate doi, C'asa-s mesterii la oi; Numai unul ramânel $i slat bun lui Costea da, so Un strungar, un reunar, Nurnai unul s'a atiat Mu lt Ii negru si-afumat De bataia fumului, De coada ceaunului. 55

Din degete suiera, Si toti canii mi-i strangek 75 Chiu! odaui, mocanqte, Chiu odata haiduceste ; Si cainii ca auziau. veniau, 5i la dansul,

Cate unul, cite doi,

8o C'asa yin canii la oi. Iara Costea ce-mi fiicea?

Pe toti canii mi-i feriit $i pe Dolca mi-o prindea, Dupa ceafa mi o lua, 85

Nu-s' Lum, dracul, cá sedea

Cam pe-o )(inn, cam pe-o

Cu ballagh-o ballagia Si frumos o judeca; Se facea a o scapa, Dupa dansa se lua. Iar Dolca cum se vedea

viina

Si sfat bun lui Costea da, laca, mad, ce zicta : Alei, Costeo, ce ai tu, 6o Ca esti frate cu Nu-i vina mocanilor, Nu-i vina strutaarilor, Nu-i vina scutarilor $i nu i vina 37-Separte,

Ciii vina Dolcäi, frate! Ca Dolca, catea batrank A mâncat, s'a saturat, Dupa stana s'a culcat, Sama de oi n'a luat. 70 Iara Costea ce zicek 65

90 Scapata dela belek

Ca si vantul se pornia, Prin toate dumbravilè, Prin toate poienilè, Pan' ce oilc-a gasit, 95 Li ceardacul palasit, Oile iarba pascand Lir pe Fulga oi frigand Una avea in frigare Si vreo zece in dildare. loo Cum vedek se repezik Pe Fulga mi-I sfasik Oile ca le !IA Si la stand le-aducea ; Asa seama Dolca-si da !

Costea, mari, ce facea ? Pe-o movila se suia, Negrilqti.

37. Coste.

5

Foaie verde si-un bujor, Coste, frate Costisor, Coste-i var al lupului, Nepotel al ursului, Frate bun. al codrului, Tata bun saracului, Din tara munteanului ! Foaie verde leustear, Vine Coste de pe deal

to Calare pe-un negru cal, Din tigara turn tragand,

15

Buzduganu'n sus saltand Buzduganul arata, Ciocoii se 'nspaimanth', Pe rai frica-i cuprindek Pe cari Coste Ii gasia,

El de gat mi-i apuca $i frumos mi-i judeca.

www.digibuc.ro

87

De turlonie-1 apuca, 20

25

$i

cani se apara,

Pana, vere, nu sufla. far dad nu mai sufla, El de rnurg ca mi-1 lega, Si in codru mi-1 ducea Unde Coste stapania, Un lemn la varf ascutia.

La un ciocoies Dara plata ce-mi lua ? 50 Nu-mi luà mai nimica, Ba luh, dar ce lui ? Mi-1 batea de-i omora ! Cand fläcäu s'a ridicat, Si de ciocoi a scapat, 55

S-1 lasa si-1 tot lasà, 30

Pana corbii ca veniau Si din starv se ospiitau ! boaie verde popusoiu, Nu era Coste ciozoiu,

Si pe sarac miluia, De mi se ducea. vestea, 60

Nu-mi era. nici Grecoteiu, 35

Ci-mi era om ca si noi, Nu cu unul, nu cu. doi, Ci vreo cincisprezece, mail

El nu facea strambatate, Ci tacea numai dreptate. Pe ciocoi Ii omorà, 40

Pe saraci

45

Pe ciocoiu de mi-1 prindea, Zilele i le sfarsia.

ii

El in codru a intrat.

Pe cioco u de mi-I prindei, De averi il jupuia

Si-acolo Il --infingch

miluia ;

Era frate robului, dusman ciocoiului. Pe rob el ca-1 miluia, Miluià cu ce puteit

Cand baiet se ridica,

De ce-mi tot fácea Costea, In cea Çarä romineasca, Ba si cea ardeleneascii ! Foaie verde si-o aluna, Are Coste casa buna,

Are casd 'n codru mare, Ca erà frate mai mare. Si iar verde si-o laka, El in codru ca traia, Uncle el stapan eta. 70 Pe ciocoi ii omora, Si pe Greci Ii prapadia, De mi se ducea vestea : Coste, vat- al lupului, Nepotel al ursului, 75 Frate bun al codrului $i tat' al aiiracului ! 65

38. PAuna§. Pe sub deal, pe sub padure, Se duce-o nevasta 'n lume,

Te-oiu scalda in lapte dulce.

io

$i din gur asd-i zicea: Hai cu neica 'n haiducie,

Izgonita de barbat, 5

Cu pruncul ne'ncrestinatr 1 Pruncul plange, rnaica zice: Taci, fiule, nu mai plange,

Bine vorba nu-mi Paunasu ca-mi dau tie; De-oiu distiga mii de lei, Ce-oiu castiga

15

Ca te-aud hotii din lume, Si la sat dac' om ajunge,

Cu totii sa SA-ti faci salba

1. Se scot trei versuri cari par striline de cantec: Of, Doamne, tare-i peat, De femeia cu biírbat Ce-si face amurizat!

www.digibuc.ro

i

tai, cercei !

88

Dar pruncutul ce sa-1 fac,

5i pe el al 1-a scAldA,

25

rantul ca 1-a legana,

Ca nu-i nici increstinat 20 Si-s gonita de barbat ?

ZAnele pe-aici or trece

Mario, de pruncul tau Ingrijeste Dumnezen ; Fa-i leagan si pune-1 sus! Ploaia din cer 1-a ploua.

Si la el di s'or intrece Si din gull 1-a 'ndopà 5i cu ap' 1-a adaph !

30

Negrilesti.

Variantit (frail m ent) 1.

Hai Marina 'n haiducie,

Sa-ti faci sal be si cercei ; De-orn casliga boi si vaci, Cu dansii tu sa te 'rnbraci!

5

Ce-orn ciifliget ti-oiu da tie;

De-orn casliga mii de lei,

Cu totii sa fie ai

cal,

Variantil (fragment) 2. Foaie verde rug de mure, Pe sub deal, pe sub padure, Se duce-o nevasta 'n lume, 5

Pruncul plange, ma-sa-i zice:

Taci, puiule, nu mai plange, Cá acasa de te-oiu duce,

Izgonita de barbat, C'a avut amurizat !

Te-oiu scalda in lapte dulcc!

Sloboyia, jud. Va via nt a 3.

De-ar da Dumnezeu ra-

Pe cel deal, pe cea pAdure, Se ducc-o nevasta 'n lume, 5

Cu pruncusorul pe mana, Cu pruncul ne'ncrestinat, 'Crestinat si lepadat, De trei zile ne'nfasat, De vreo luná nescaldat ; Ea se roaga n gura mare:

coare, ro

SA miroase tot a floare,

Cat tine *urea mare ; faci, Doamne, aripi oa re,

SA mai ies la lumea mare, Sa dau plodului man care !

Tg.-Ogna.

Varianta

Foaie verde rug de mure, Pe sub deal, pe sub padure, Se duce-o nevasta'n lume, Horopsila de barbat, 5

Cu pruncul ne'ncrestinat. Doarnne, tare-a fi pacat, de-o luna nescaldat ! Dar pe la mijloc de lunca,

Incepù pruncul sa planga :

ro Taci cu mania, nu mai plange,

Cá ne-aud hotii din luncel Nici vorba n'au ispravit

$i hotii au si sosit Si din gura i-au grait :

15 0i, saraca nevestica,

www.digibuc.ro

89

Hai cu noi in haiducie, Ce-orn casligh t:-orn da tie;

De-orn citsliga mii de lei, Juruiti sä fie-ai tai. 20 Dar pruncului ce i-oiu

Sä-1 legam de o garneata:

Garneata s'a scutuia, Pruncul ti 1-a legana ; 25 Ploile când or plouit,

Pruncul tau ti 1-a scalda!

face ?

39. Iovità. 'N-muntii Chilimbarului,

La chilia lui Novac Lui Novac, Baba-Novac,

Inauntru 'n chiliutä, 5

Mândra masa sta intinsh. La dinsa cine sedea? Sedea bätrânul Novac,

Ce baga boleti in sac, Si cu fiu-sau Iovan, to Taie boieri in divan, Si cu fiu-s5u Iovitä, Taie boleti pe ulitii. 15

Dard fiu-sau Nici nu bra, nici nu minca, Nurnai cheful lor stricit.

Raspuns taici-sau ca da : taiculità draga, Eu straie n'am ponosit, 40 Nici galbeni n'am ispravit, Nici calul nu mi-a statut ; Catu-i Prutul de cotit, De trei ori 1-am ocolit, Ibovnica mi-am gasit, 45 Chiar pe fata Turcului, Nepotica Rusului, Ca-i fata de Turc bogat, Nepotica de 'mpdrat, Mintile mi le-a furat !

Si tot sta si se gandia, de piept cam grelfanal,

25

Mai Iovita, dragul tatei, Nici nu bei,nici nu mânânci,

55

Iesi afar5, mani frangand, Intri'n casa chef stricând; 30 Ori straiele-ai ponosit, Ori galbeni ai ispravit, Ori cal bun CA ti-a slatut, Ori ti-i vrernea de 'nsurat, De gândul te-a 'mpresurat? 35 Spune, taic', adevarat ! Iar Iovitä riispundea,

Când beau Turd 'n cafe n ea.

Intra, tata, la camara, De-ti da fata cu ghileala, $i te 'mbracä muiereste, Te rade pe cap turceste! 6o Iar 1ovià ce-mi facea ? Pe tat'-sau cum auzia, ghileala cà se da,

Numai chefuri rnandre strici.

Taci tu, tata, mai Iovita,

Nu te, dragä, supara, Du te, tata, i ti-o iea ! Tot in sfanta Vinerea,

Nimeni seama nu-i Numai batrânu! Novac,

20 De spinare cocosat, Par'ca-i dracul pe uscat. Pe Iovitä mi-1 vedei $i lui seama i-o lua Si din gura ca-i ziceä :

Liras Novac ce-mi zicrà ?

50

Muiereste se 'mbrach.

$i la grajd cä alerga 5i murgul $i pe el se asvirlia, Tot o fuga ca duce5, Pan' la casa Turcului, Turcului, Cadriului. 70 Acolo curn ajungea, El pe fa a mi-o zäria ; Se plimba prin grädinite Cu cincizeci de robulite, 65

www.digibuc.ro

90 Cu cincizeci de veri primari, 75

Tot feciori de solimani.

Cu nepo0 si nepwle,

uo

LasA raze (?) ca si ele!

Si pe el cum il

Floricele adunA,

115

Buchele le faccA Si la gard dacâ veniA, Lui Iovio i le da. 85

IovitA se pricepeA, MAna 'n colan îi puneA,

95

Vestea Turcului s'o dea. Iar Turcul curn auziA, Da cafeaua la dracia Si ciubucul la altal ; Iute 'n grajd ca alergâ. Si pe sarga alegeâ,

Fiii tai, copiii mei? Tinerii fac vrAjbile, Bâtrânii fac pacile ; Noi, cuscre, sâ ne'mpacam,

120

Si dintr'un pahar sa hem ! Iar Turcul ii rAspundefi :

CAlugare, plaza rea,

Si pe murg o aruncA, Pinteni calului ca da, Spre chilia lui NovaL, Lui Novac, Baha-Novac ; Dar o roabâ ca vedeA, 90 Si fugi la cafeneA,

Si cu ea, marl, plecA, Inainte le iesiA, Lui cuscru-sau Ii ziceA : Ho,ho,ho!,cuscre cadrif t, Ce sperii pe fiii tai,

zdriA,

De foc mare s'aprindeA, So

CArja 'n mânii cd-si luh,

CM' te-a scos in calea mea!

Ori pat:ate greka mele, Ori zile sfArsitc-a 125

Cu caria-1 blagoslovia,

PAna Turcul nu suflà. 130

Si a poi se a puca, Cu ;arAna-1 invalia, Buna pace cd facea!

pe sarga mi-o luA,

Ca-i cu coama cam sburlita,

De picioare rasucita, foo Si sin!, aleca la fuga. El pe ea incAlecA, Fara frâu si fait seA. $i fug( A in goana lungâ, Pe Iovita sâ-1 ajunga. 105 Iara Novac ce faceâ ?

Cu ochiana se uità,

tele.

lar Novac se mânià Si la el se repeziA, De pe cal ca Il trântiA,

I ,3 5

Lui aduceA, La chihe ajungeA!

Iara fata Turcului, Turcului, cadriului, Pe Novac il intrebA, De- t fost pace ori ha : uto Norà, nora, fata mea, Cu tat-to, m'am intâlnit,

Pe Jovitä il vedeA, Cum Turcul il ajungeA ;

Bunii pace am fAcut,

Pana 'n verdele pamânt !

40. Copilul roman. La cele trei movilite Sunt infipte trei sulite :

A lui Din, a lui Costin 5

Si-a Copilului romin --Biserica din Sahastru Au facut-o grajd de cai; Icoanele cele mari, Le-au facut corlati de cai,

Iar cele mai mititele, IO

Mi le-au fAcut scdunele,

De stau Mârzacii pe ele A zis Copilul roman:

Nu mi-i ciudd de alta, Cit de Maica Precisa, Lacrameaza, sArmanA !

www.digibuc.ro

Du-te frate, numai tu,

91

Tot prin steaguri si sireaguri.

De-i vedeà cä sunt o mie, Numai bine ti-ajung tie ; 20

35

Dac'or fi vreo cinsprezece,

yeste noud ne trimete.

$i cu fratii se 'ntilnia $i din gura ca ziceh :

Nu-s o mie, doua, trei, Da' sun t cam purl innegrite,

De Tatari acoperite. 25

40

Sta pe loc si se mira,

tine

Ce-am vazut, ce s'a 'nthmplat,

Ochii ini s'au turburat,

Trei cruci mari di isi facet

$i 'n Tatari ca s'arunch.

Dumntzeu cel bun ne $i pe voi ca si pe mine ;

Rus'nea II cuprindea, Inapoi nu se 'ntorcea, Ci 'nainte cà pornia ; -0

Taih mii nesocotite Cu Tatari impodobite (?). $i trei tail'', Nici unul nu ramanea. Inapoi di se 'utorcea

45

Pe-u n de mergeh drum face!,

Trupu'n mine s'a 'ncordat, Sabia mi s'a 'ngrosat, De &Inge ros, inchegar !

Si taia marl, taia, Negrilesti.

41. Popovici i Savina.

5

Foaie verde si-o lalea, Popovici cand se 'nsura, Pe Savina o lua, Cu socrii ca se 'mpach, La socri ca sa o duca

Pe iarna de noua ori, Ca-s mi multe särbdtori, $i pe veri de clouii Ca-s mai multe luctitori. to 120, mari, Popovici, Care poarta bernevigi,

Cu cracii de zece coti, Cari ne-am mirat noi toti, Cu tunii de doisprezece, 15

Se fac douazeci

doi, i noi. $:-am zis verde si-o laleh, i

Care ne am mirat

Popovici ce irni Ricci ? Aminte isi aducea, o De vremea care erh, S'o dual la soacra-sa.

Pen tru doi cumnati burlaci. O pripao dintr'o merta $i-un covrig din tr'un mer Pen teun cumnatel mai ink. 30

Mâneci albe sufletà,

De framântat s'apuca, fliceh cunt ii zicea. 35 Impletitul ispravia, In cuptor II asvarlia, 5i-1 lash pana coceh. Din cuptor ca mi-1 scotea, In dasaga punea, 40 Ca sa-1 duca Popovici ce mai faceh ?

Invähl pusca 'n manta, Ca sä n'o vada lumea, Pe Savina mi-o luh 45

Alelei3 Savina mea, Ia, apuca-te sa-mi faci, Sa-mi faci mie doi colaci, 25 Doi colaci tot din doi saci,

Iar Savina ce facet ? Poalele 'n brhu isi punea,

$i 'n sornie ca pleca. Merge, merge, cat mergeh,

$i in codru ajungea, urit i se facea 50

$i Savinei ii zic&à : Savinâ, Savina mea,

www.digibuc.ro

92

Eu de dud mi te-am luat, Un cantec nu mi-ai cantat. Ia incepe a cantà ! Cant' un cantec bAtranesc, 55

Si cu glasul muieresc, Ca de-acela eu doresc. Ba, Popovici, n'oiu canta, Ca eu dac' oiu cuvanta, Ho0i ca s'or destepta,

Dar Popovici ce facea ? Bernevigii deslega, Pe Savina incerca. 100 Dar femeia poale lungi, Poale lungi i minte scurd,

$i de minte neajunsa, Catre Popovici privia,

Ticea mud

6o De Pe noi ca s'or lua ; Pe mine m'a auzi,

Iar Savina asculta, Si glasul ca si-1 dregeh, 'ncepea, mari-a canta; 7o Codrii cA imi tasuna', Paunas ca se trezia Si la eagsii ca. vend, Cu Popovici se 'ntrebh : Ce mi-ai luat nevasta ? 75 Cand eram de apte ani, Intr'o catnesa dormiam ; Eu de sapte, ea de sapte, Ca porumbii ne iubiam!

Ba eu stiu a este-a mea,

8o

s'uita.

Savina, drAgu01 mea,

Ia, leaga tu brirnethl, Ca ma minca paginid !

Päunasul codrului,

Si la mine c'a veni, Pe tine te-a omori. Canta, neica, nu tacea, 65 Te lasa 'n nadejdea mea!

i

Ponovici lar ca-i grad:

105

Ba eu nu 0 1-oiu lega,

Ho Ca cine a dovedì, Tot barbat al meu va Popovici se mania, Cu dirqii se repezia, Birnevigii 115

Si-odad se opintia, Pe Paun mi-1 dobora $i capul i-1 reteza, Si noramada

mi-1 facea,

La Savina se 'ntorcea :

120 Savinä, lele Savinä,

De azi nu mai vezi lumina!

Cum zicca, se repezia, Si capul mi-lrateza, Cu Nun taceit gramada, 125

Cu Savina facea \Tart-.

Dad semn ce imi lua ?

CA mi-a dat-o soacd-mea, SA fac cu dansa ce-Oiu vrea,

Lua coada

Ca omul cu femed !

$i la socru-seu pleca.

urechea,

Si mergea, cat mai mergea

Dar PAunu ce-mi zicea?

La lupta sit ne luptam, 85 Si clue a dovedi, Acela bärbat i-a fi! In sabii sA ne diem, Ori la brare ne luam ? Hai la luptA, 90 Ca-i mai dreapta, $i-i de Dumnezeu läsata! Ei la lupta se luau ; Decusearii Ord 'n Trupul lor hodina. 95 Dela citd, pana 'n zori, Trupul lor varsa sudori.

i

1'0 Si la socri ajungea.

13 5

BunA ziva ca le da $i la masa se punca. Nimeni sama nu lua, Numai biata soacra-sa. De Savina intreba : Unde este Savina ? Popovici ca raspundea :

Savina-i in poienid, Face varf la o capid ; 140

Daca nu crezi ca-i asa, Na coada si urechea !

www.digibuc.ro

93

42. Calul hupgratesc.

5

io

5

Ci-c'a fost un imparat, Mare, mandru, luminat, Si avcà un cal frumos, Cu par negru, slralucios. Cand incalech pe el, Se sinitia mai tinerel ; Cand pe el inc.:ilea, Lumea toatd se mira, Inainte strigh. «Sà traesti!», El la slugi ca poruncih: De cal blue sa 'ngrijiti

$i ca ochii sa-I paziti, Ca de nu l-ati ingriji, Vai si-amar de voi va fi ; Unde stau picioare(e,

Imp:irate, luminate, Fa cu palosul dreptate; 20 Noi fugarul l-am pierdut. In vartrjul ântului, La capul pamantului. Imparatul ce zicta ? Noua ani nu va opriti, 25 Noua nu va hodiniti ; Pan' ce calul l-ati gal.1, Vai si-amar de voi 'a fi!

Ira cine

30

gasi,

A lui buna parte-a fi : fie Daruita lui Jumatate De nevasta 'mparateasa Mandra, mindra si aleasà!...

V'or sta capdtinele !...

43. Dourilli. Ce pricinä minunatii,

De toat' casa, vaca grasa

S'-un cuptor de pita caldi

Nepriceputddelumea toatd,

Ca asa, noua ne scrie Pe la domni i 'mpdratie; 5

Si una bute de vin 25

Sa-i fie cheful deplin ;

'0

pe sar' o fata mare, Sà nu-i fie suparare. Cate fete 'n Boligrad, Toate rândul si-au facut Si Ilinca c'a venit, Surioara lui Doncila, A lui Doncila bolnav, Si venià, si cum venih, Ea de masa se Odd,

35

Mâneci albe sufiech,

Pe la dornni, pe la 'mparati

$i la cinL-i mai bogati ! In oras la Boligrad, Nirnerit-a, poposit-a, Si din lume a picat, ro Lin harap negru, buzat, Doainne, tare-i spaimánlal!

Gros e cat un poloboc, Si barbi-i cat graph, 15

Cu o gurd cat o suift Si un nas cat un dubas. Cu ochii at talgerul,

Cu capul cat ciubarul. Si cum, marl, a picat, La domnie a plecat ; 20 Domnia s'a 'nspaimantat ce-a cerut, ea i-a dat.

40

Pane alba fit:ninth, Harapului ca sä dea! Ea din sata dt so/it'', Din ochi negi Idcramh. I ir Doncila mi-o vedth, $ din gurd cuvanth:

Sorá, sora Ilinca,

1) Versurile 1-6 sunt inceputul uno uratii si se rostese singure

drept crinteee de stea sau pe Mngil eiintecele de stea.

www.digibuc.ro

94

45

Tu din sata di satezi, Din ochi ncgri hicramezi; Poate e ti-s Pe mine te-ai nacajit :

Ni la cap, ni la picioare, Ni la umbra, ni la soare, Mutându-mi perinioare ! 5°

55

Mie nu mi s'a urit,

Mutându

i

pernisoara,

Ni la cap, ni la picioare, Ni la umbra, ni la soare, Dar eu, Irate5 am p4it, Lucru ne mai auzit. ii oras la Boligrad, Uite, frate, ce-a picat : Un harap negru buzat, mananca,

6o

65

bea de nu se trezeste $i fete mari ca pofteste. Azi mini li alta, Pár' veni si r mdul meu,

coace,

Stie Doncila ce-a face ! Si cu degetu-1 lua, in targ il awArlia,

too Pe suli0 sprijinià pe cal incalech. 1dt-a roibul necheza, Domnia ca auzia,

cu tc*' asa vorbia':

105

Frate, ce-oiu sa ini fac eu! lar Doncila ce-i zicea ?

Sora, nu te supdra,

llo

I-auzi, Doncila traeste, De harap ne mantueste! El in targ cd Imi plecd, $i roibul ca necheza ; Lira Doncila ofth cu murgul lui graia : Hai, hai, hai, murgule

Mergi la iasla roibului, Roibului, nebunului, Care eu mi 1-am crescut

Cu pane de nottä ani, Uscata in buzunari;

hat, H tide la dreptate,

Sa fac in cetate, 115

De capastru sa-1 apuci Si la mine sa 1 aduci.

Ilinca mi se lasà, Pane nu mai framanth, Harapului ca sa dea, 8o Si la grajd di se ducea, Si la iesle ca mergea, Pe to'bu' ca mi-1 scotea, Lui Doncila-I aducea. Iar DonLila ce zicea ? 85

Dar dânsa nu mi-1 putea, Nici de jos ridich. Lni Doncila it spuneh, 95 Iar Doncila ce-i zicea ? la indreapta-i coada'n

`-)1

Intra, soro,'ngrajd de piattä Si scoate pe roibu 'ndata ;

75

Numai bun pentr'un voink: De-o suta cincizeci de-oca. Ea 'n cämarä ca mergea, 90 Buzduganul ca sa-1 iea,

seccle.,cle

Ca de harap te-oiu scapa. 7o

Nici prea mare, nici prea

Intra, soro, la camara, $i alege-un buzdugan

120

C'asa eu gandesc, Lucru-i crestinesc, Lucru-i voinicesc ! IarDoncila greu gemand, In Suli;a sprijinind,

In lumina lumánarilor, In umbra dughenelor, La cafenea 1 ajungea, Unde harapul trageh

125

lui Harap ii zicea : Mai cumnate, harapè, Masa de mult s'a gatit, Vinul i s'a razacil, Bucatele s'au racit

1) De sigur: han, de0 cuvtint foorte cunoscut.

www.digibuc.ro

95

Si sorit-mea ti-a venit. Harapul cum auzià, 130 El pe cal incaleca, Tainul ca iea. Iar Doncill ce facia ? Alaturea se tragta, Pana scara, lan6a scara, 135 Si darlog, langa darlog, Pana bine ii venia, Cu palo,u1 mi-1 izbià 'N linguricea pieptului,

cu el pe sora-sa. El acasa mii mergea, Vestea sorä-sei spunea

Si din gura îi zicei : 150

155

In eau sufletului, 140

Doncild,

Om cu mate mila! 160 El pe pat ca se 'ntindea,

Si cu carnea zid faceit, Sangele de mi-1 145 El olasul ca scaph 4-1.

o

15

Foaie verde clocotici, Sarmanul, bietul Parlici, S'a dus, neica, de pe-aici! s'a dus la samanat Intr'a lor cä s'a bagat (?)

Intr'o crisma mi-a intrat, Sapte lei ca mi-a luat, Clrarea c'a apucat, La Stratica a plecat. El in usa cá batea $i din gur' a5a-i striga: Stratico, anianta mea! Deschide, ma rog, u.;A, CA io-s voinicul Parlici, Care te-a scäpat de Turci:

Deschide usa, Sträticd, Si sä-mi fii de ibovnicä. Iar Stratica auzia, Drumul la usii 20

Straie 'n graha ca-i facea,

Cum Doncild Ii spunea !

Unde-i pas voinicului. Si capul i-1 reteza, Dupa cal mi-1 pi-1'1%-án

5

Alei, soiä, Ilinco, Hai sorä, ma primineste 5i de moarte ma gäteste, Si-mi fa straie trupului, Dupa frunza codrului! Sorii-sa il priminia,

5i Parlici ca imi intra, La masä drept cä trägea, La chefuit se punea,

Lumanarea-si aprindta,

Cu lumea cá se ierta, Apoi zufletu-si dadea!

Parlici.

25

Cu Stratica se iubia, Pam), vere, ametia De vin si de Strática. El pe pat ca se punea indata adormia. Iar hoata de Strätica, La poteia-1 däruia ;

-0 Potera-1 incunjura,

Unul drept la el intra $i din gur' ash zicea : Da-te, tu, Parlici legat, Ori stai de armä 'mpuscat! Iara el riispuns le-a dat: 35 Eu ma dau, voud legat, Nu stau de arma 'mpuscat. Iar potera de-auzia, 40

Maria pe el cä punch Si cu lanturi mi-1 ltga. 1 Pirlici, cat ai hotit, Cu banii ce mi-ai facut ?

Cu banii, cat am furat,

Eu straie mi-am cumparat

1) Se suprima patru versuri de influentil

orocuror" [

cilpitan

.

www.digibuc.ro

nouìt, unde i

vorba de

96 45

50

Si mfincare mi-am luat ; Iar ce mi-a mai prisosit, Cu mandrele le-am baut; Le-am baut cu mandrele Pe la toate crismele

Am venit sa ne iubim Si de cc-a fost sa vorbirn. Stratica de auzia, Ea tare se spaimanta, Usa ea n'o descuià Si din gura ca vorbia :

75

Areshil 2 care-I aveti, Parca-s niste coteneti,

Ba eu nu descuiu,Parlici, Ca de cand te-ai dus de-aici,

Coteneti de pe la vii,

Altamantla mine-am prins.

PAna'n Pasti rarnan pustii. 55

6o

Procurorul de-auzia, El bine mi-I incuia, El acolo mi-I Lisa. Ian\ Phrlici ce faceh? Arestul ca mi-I spargeh. $i de-acolo ca. scaph

lar Phrlici de auzih,

8o

Fierea 'ntr'insul ca plesnia,

In usä ca se izbia, Usa 'n doua despich, La Stratica ca intra, De beregat' o !Ira $i frumos o judeca. Apoi palosul scotta, Si capul Ii reteza ; La alrele ca

85

Si apoi iara plea, Crismele de cerceth Partea lui Cat-area ca apuch,

90 Cu ele ca se iubih,

La S:rdtica ca pleca. 65 El la usa ca. batch

Si din gur' ash strigh : Stratica, arnama mea, Decbide, ma rog, usa, Ca io-s voinicul Parlici, 70

Pana banii mantuia. Apoi in casa intra, Pe ciocoi mi-i prapadia, De parale-i curatih 95

$i alma

!

3

Si-am venit din nou pe-aici, Pentru mijloc, vezi No. 22, vers. 85-108.

45. Barbu. Foaie verde baraboi,

Ce cat;, Barbule, la noi,

15

Ori nu-s fete 'n sat la voi?

Fete-s multe, da's marunte ; 5

Nu-s fete de searna mea, Ca sa-mi petrec eu lumea !

20

Barbule, BA rbt4ule, o

Si-ti iei drumul de-acolea, Nu-s fete de searna ta ! S. Barbu se suparh, Si-acasa ca se ducea, La grea boala dt pica ; MA- a4 la si-I pieptana, Vezi s(âr§iturile dela No. 21

Cu carnesa priminia, Cu camesa de bum bac, Cu gulerul porumbac, Cum este la fete drag, Cu izmene de fuior, Incretite pe picior.

25

Canta cucul sus pe moara,

Barbu trage ca sa moara. Canta cucul sus pe cruce, Pe Barbu la groapa-I duce; Canta cucul se 'nroteste, Pe Barbu mi-I prohodestemaicupt mi-I jeleste !

variantele.

1) Se suprirmi un vers. 21 De sigur : grosul, temnita. 3) Se supriniA Voicu, compunere. nou5 ;;i arlificiala.

www.digibuc.ro

II. DOINE

DRAGOSTE

A.

i. Puterea dragostii. r.

Cind ca sä string brazdele, Ma trageam cu mindrele !

Foicici liliac,

Mare-i satul, eu nu'ncap,

(Jud. Arge§.)

Singur ma mir ce-i mai

4.

fac !

Carnesa nu i-o imbrac, Nici paharul nu i-I beau, Nici averea nu i-o ieau ! (Tiganasi, jud. Ia§i.) 2

Foaie verde avrameasca,

Dumnezeu sa te fereasca De dragostea femeiasca,

Ca iti da sgálliituri,

Foaie verde mar sälciu, Rostul dragostii sa-1 stiu, Am umblat si-am intrebat Patru mindre dinteun sat Si-un duhovnic lepeidat.

Dar in locul rostului, Rostului iubitului, Prinsei boala dorului, Patima oftatului ! (Mwte0i, jud. Arges.)

Junghiuri pe la 'ncheieturi Si boala cu lovituri. Ca dragostea ferneiascä Te bagä 'n boald cáneascd, Te scoate in primavarà Galben ca turta de ceara!

-De s'ar face dealul ses Si padurea drum de mers,

(Pope§ti, jud. B.-Silt-at.)

Sa vad de unde-am purces !

5.

Zis-am leana alior, Ana purce's depärtisor,

3.

Pentru tine, fa Deana, S'a uscat iarba 'n poianä : N'am cosit o buruianii.

0 m'asteapeun puisor Ca un crin, ca un bujor, Cu gura fripta de dor ;

and era sa trag cu coasa,

$i tn'a§teape o RuiculiO, Ca un crin, ca o crdifa,

Eu ma trägeam cu flumoasa ;

Cu gura de Ian-IA.4A !

Parnfile, Cantece de Ora.

7

www.digibuc.ro

98 6.

MAnA-ti, puica, boii bine

Si nu te uitä la mine ; Ochii mei sunt frurnusei mânânci boii

!

Mi-1 duce la tintirim $i mi-1 stropeste cu vin ; Ii ceteste popa'n carte, SA mi-1 ierte de Vacate ; Dar päcatul, batä-1 vina,

Nu se iart' asà cu una ;

CA pAcatul dacA-1 faci, tragi ! Pe cea-lume ai

(Talpigi-Negrilesti.)

7. TO.

De frignri zaci si te scoli, De dragòste zaci i mori ; Frigurile te beficd,

Dragostèle de usual !

Foileanä foicicA,

Cine are ibovnia, Tare-i pare noaptea mica ;

Cine ibovnial n'are,

8.

Fatä de cantaragiu, Nu te strange tare 'n bran,

Tare-i pare noaptea mare $i mantaua din spinare !

Ca te-am aflat si te stiu CA porti otravä la bran. Nu te strânge-asa de bine, C'am aflat si stiu prea bine,

CA porti otrava cu tine, SA mA otrAvesti pe mine ! 9.

I I.

Ies afara sà taiu lemne, Pun toporul pe surcele, Bag mânele'n sâta la piele $i má uit spre voi cu jele! Casa ta cea ne'nvälitA, Mie-mi pare zugravitá ;

I-ai dat o leaal de var,

Frunzil verde 'n codru

Da' eu zic ca-i cu zähar !

creste, 12.

Vai de cel care 'ndrägeste!

lu tihnä nu mai träeste,

Ce mänâncA nu-i prieste Si ce bea nu-i foloseste, Norocul mi-1 prigoneste ;

Cele bune fug in lume, Cele rele-i-intrA'n piele,

Si de moare, frätioare, lelea, chinu-1 impresoarA, 6Andurile mi-1 omoarä, Dragostele-1 !man boalä ; Nici nu vim nici se scoalä, Ci bojefie pe picioare ;

Foaie verde trei lalele, i iar lele ! Lasä-mi'n bratele tale, Lele, si iar lele ! 2 Sä-ti bag mAna'n sAn la Lele,

piele,

La piele, la tatAsoarä, Cu capul la inimioará, Cu gura la bArbioarä ! Ochii täi ma bagn board, Sprincenele mä om9arA I

1. 0 varianth se tei:min5 cu: Grea mantana din spinare ! 2. Refren.

www.digibuc.ro

99

Lumea 'ndruga ca-scalic, Mândra striga ca-s voinic ;

Ce mânânca nu-i prieste Si ce bea nu-i foloseste Si izbandä, poate, nu-i, Daca-si pierde puica lui !

Lumea-mi zice puchinos, Mândra-mi zice ca-s fru-

no. 9, vers. 4-5.)

13.

(Pentru vers. 6-7, vezi aici

1110S ;

i8.

Lumea-mi striga 'n gura mare

CI sunt orn de lepadare, Dar nici mândra nu se lasa: Ca sunt orn de tinut casa !

Frunza verde trei masline,

Doamne, tare-mi pare bine Cánd e mandrul langa mine ;

Foaie verde de arett, Doamne sfinte, tare-i rau,

14.

Lasa-ma, Catrino, zau, Sa bag mina'n sanul tau, Cl nu m'ai lasat odata zacut o vara toata Si-o iarna pe jurnatate !

Cand nu vad pe dragul (Negrilesti.)

meu

19.

De-a vrea puica, de n'a vrea,

5.

Mandru-i firul de mohor,

Blastärnat am fost sa mor, -Nici de moarte, nici de boala,

Din care omul se scoala, Far' numai de dragostè, Cand te-apuca te si ! i6. Ce mi-i oare dragostea?

0 beleà si-o boala grea, Daca ti prinde inirna, -Ca te bat gandurilè, Ca vantul padurilè

De seara ma duc la ea, Ostenit cum oiu puteà ; Ostenit i plin de frig, Cum e omul dela plug; Ostenit si plin de apa, Cum e omul dela sapa ! 20

Frunza verde de cicore, De ciudi omul nu moare, Si moare de boala grea, Nu-i boala ca dragostea ;

Si moare de dor si jele, Vai de pacatele mele, Ça-s ursit in doruri grele!

te mâna'n voia lor

(Negrilesti.)

21.

.Si te fierb in chin si'n dor! 17.

Foileana

cicoara,

Cine iubeste s'omoara,

Ca s'omoara n' trup cu zile

nu are nici un bine ;

Frunza verde de urzica, Cine-a zice, las' sa zica, Ca dragostea nu-i nirnica, La inima nu te strica ! Zis-am alta foaie verde, Nurnai cine stie, crede ! (Negrilesti.)

www.digibuc.ro

100

22.

Foaie verde baraboiu, Ano,Ano,Lugosano, 1

Fete le din sat' la noi,

Sprincenile -ma omoara, Märuica, Marioara ! (riganasi, j ad. Iasi.P entra vers. 5-6, vezi aici no. 12, vers. 12-13.)

Ano, Ano, Lugosano,

Face-s'ar turme de oi $i pe mine-un pdcnrar, Ca stiu rándul la sitar ;

La sitar si la plead

$i la fete cate-odata !

2

25. De-ar fi dealul de mohor,.

L-as aprinde la un dor, Sä-mi fac cale de picior, Sa mä duc pan' la odor ; $i sa saie-o scanteioarii, Ca O. afle 'ntreaga çarä !

23.

26.

Plangeti ochi si läcrama;i,

Ca voi sunte0 vinova0, Cä ce vèdeçi nu lasgi $i ce iiibiti nu luati, Numai citati si'nse1a0 ! (Buciumeni.)

Foaie verde ismä crea0, Femeia care-i iubeajd , Se scoalä de dimineatii,

$i iea 'n poala graunIè De gäini ca sä vazä $i strigä gainele, S'audä vecinele.

Tar, tár, pir,pestrito,Or,

24.

Frunzi verde sälcioara, Märuicä, Miírioara, Cu rochi%a rosioara,

Cu pal/a foc si

parii,

Ochii täi tnä bag in boala,

$i tu oaie de-aici bár ; S'audä si-al ei amant, Ca barbatul i-a plecat. Prinde una de picior $i mi-o pune la cuptor, Pentru dragul ei amor! 5

1. Refren. 2. Se suprimil apoi um cAntec influentat care incepe de altfel frum os Bat'o Dumnezeu, s'o batil, MAriuta sprincenatA:

N'a dormit o noapte toatil, Si tot umblA pe la poartii : Nu-i nici bath, nici turbatk Si-i de Ghit' amurizatk Dupii Ghitä din BArlad...

3. Amor=ibovnic, dor si dragoste. latii tin dintec ce-1 punem aid : Si-arn zis verde alior, De-ar da Dumnezeu sa mor. Ca sil mai scap de amor, CA amorul dadi-1 faci, Mai mutt de-a dorului zaci ; Zaci tle-o boalä si te scoli, Dar de amor zaci g mori 1 Pentru vers. 4-5, vezi aici no. 30, vers 4-5; pentru vers 6-7, idem, no.

7, vers 1-2.

www.digibuc.ro

101

SA vie ca sa pranzeasca

Si cu ea sa se iubeasca ! (Negrileti.)

Dela of, dela oftat, Grea durere-am capatat ; Cä dragostea dac' o faci,

Mai muk de-a dorului

27.

Foaie verde vi-o nagara,

Bate vantu'n asta seara, Focu 'n mine arde para ; Fozul arde, eu m'aprind, Ba de dragoste m'aprind ; Le las pe toate §i fug ;

tragi. Dragostea-i in§elatoare,

Ca o viespe mu§catoare. Dragostele iute vin

Si te umple de venin, De nu pot.sä lecueasca, Doftori din tam greceasca !

Eu tot fug, vantul ma 31.

bate

Si mai tare ma rasbate ; $i tot fug pan' ma' opresc,

Pan' pe mandra mi-o 'ntalnesc.

Pe loc, cum m'a sarutat, $i focul m'a mai läsat ! 28.

Foaie verde mar mustos,

Drag mi-a fost omul frumos !

Drag mi-a fost §i drag imi este, Inima mi se tope§te ; Dragimi este,drag mi-a fi, Rana m oat tea m'a ga'si ! 29.

Foaie verde §i-o lalea, Maica, mäiculka mea, Invata-m'a descânta

$i 'nvata-ma cum sa fac, S'aduc pe cine mi-i drag; Sa-mi aduc ibovnica,

Ca nu mai pot fara ea ! Ma usuc de pe picioare, Ca un muc de lumanare ; Eu ma mir cum mai traesc Si cum nu ma präpadesc ! 32.

Foaie verde liliac, La gradina cu cerdac, Cr4te-un trandafir §i-un mac ;

S'apoi verde rosmarin, Nu §tiu cà tot suspin :

Maica spune ca-i de leac, Ca sa mi-I put-id la cap, Si vina cine mi-i drag.

Cand o vad trecand in jos,

Ma simt par'd friguros ; and o vad trecand la vale, Ma apuca par'c'o jale ; Si tn'apuca parc'un dor, Bohm! fläcailor ! 30.

Foaie verde mar twat,

33-

Mult imi place, mult mi-i dor, Draga-i floarea de bujoi, Chipul ro de bujorel, $i flacaul tinerel ; Bujorel dcla dumbrava, Flacau mandru de isprava !

1. 34 Se suprimil apoi un cantec.

www.digibuc.ro

102

Iar la fagul din drare, Zace Ghiá de lingoare,

Nu mi-i fried de puica, Fried mi-i de boala mea, CA m'a lega cu vorba,

Cu Ilinca la picioare.

Si-mi prapädesc cararea

Si tot pe tin' te-a

!

Taci, IlincA, nu ofta, CA Ghi;isor s'a 'ndrepta Varianta 2. Frunzá verde clocotici,

35.

Foaie verde 1ozioara, Le14ic5. bAlAioarA,

Cu roch4a rosioara, Cu pestelca foc si parA, Ai bagat voinici in boala;

!

Plina-i lunca de voinici, La tot fagul, patru, cinci; Dar la fagul din carare, Zace unul de lungoare ;

Nu tiu, zace, ori se

Pe 60 baga nu se scoala! (Vezi no. 24.)

face,

Ca gurita nu-i mai tace !

36.

Foaie verde puiu de nuc, Geaba beu, geaba marline,

(Popesti, jud. R.-S5rat.)

Varianta 3. Foaie verde lozioari,

CA n'am cu cin' sa mä culc.

Ce mananc nu-mi foloseste

Si ce beau nu-mi prea prieste,

Ca nimeni nu ma iubeste ! (Pentru vers 4-5, vezi no. 17,

vers 6-7.)

La Ploesti, in margioara, La casa cu stresioarä, La casuta tulpi(icA,

Cu stresina pled:tied, Zace-un voinic de se stricA ;

Si-mi zace pe prisp' afara 5i-1 pazeste-o domnisoarä, 'Dona lumânAri de ceara 2;

37.

Zace Ghita de lingoare, Puica dupa dansul moare ! Zaci,voinice, ori te scoalä,

Ori sa-mi dai si mie boala, SA zacèrn pe prisp' afarA, SA ne vad' un colt de tara,

Sa ne vadal mic si mare, CA eu mi te-am iubit tare ;

Sä ne priveasca lumea,

Lumanarea se topeste, Domnisoara mi-1 boceste

Si din gura imi graeste... Varianta 4. Foaie verde clocotici, Plinä-i lunca de voinici,

La tot fagul, patru, cinci; Iar la fagul din carare, Este-un voinicel mai mare

Ca ne 'mpartim dragostea ! Varianta 1.

Si cu mandra la spinare.

Frunza verde clocotici, Plina-i lunca de voinici, La tot fagul, patru, cinci.

Mincirä, de m'oiu in-

Zaci, puiule, ori te scoalä,

Ori imi dai i mie board ! drepta,

Tot pe tine te-oiu lua.

1. Se supritni1 apoi un ciintec. 2. [Cu] cloud lumfinari de cearà [ea sà nu moaril].

www.digibuc.ro

103

lar, mândrä, dac'oiu muri, Si tu te-i cftsfitori.

Vai de mine, sfirmänel,

SA-ti piarä dorul de mine! (Comunicat de d-1 I. V. Nistor, Praja, jud. Tutova.)

CA de-o varA zac inteuna, Pe nimica n'am pus mAna. Mi-a trecut leriul de geaba: Nici la plug si nici la sani Nu m'am dus si nu mä dac, CA de boalA mä usuc ; Si n'am leac, boalA grea,

varianta 5.

Board nu-i ca dragosteä !

Celui care-a fi al au, Tu sft-i pui numele meu. $i când strigà p nume,

Foaie verde lozioarä, La Ploesti, la miirgioaa, La casa cu trestioard, Zace-un voinicel de boald, Nici nu zace, nici sa scoala. Mi-1 pAzeste-o fata mare,

C'o lumânare de ceaa.

Zaci, voinice,ori te scoalä,

Ori mmi cla Si mie boalä, SA zacèrn pe prisp'afaa,

Sá ne vedem ori si care. Tu pe-un pat si eu peun pat, Pe douil scânduri de brad,

41.

Frund verde foi de hrean ,

Am dcut si mai zAceam, CA mdicuta nu te scoate Deck numai dela moarte, La altii boalä nu poate. Când te-apuca dragosteä,

Nici sA te gIndesti la ea ; Ba te fierbe färä Cu mai mare greu te-adapä. MA sculäi din boalii grea,

C'am väzut pe mândra mea!

SA ne tread os prin os Si viermii pe prispd jos ! 38.

42-

Mândre, mândre crinisor,

Dela noi

Am fost bolnav de-un pi-

$i pin'la voi,

cior ;

Nurnai stele

Doftorii m'au dutat,

$i rubtge ;

CA multi doftori am aflat ; Cu leacuri, in multe boale,

Nu-s nici stele, Nici rubele, Ci-s chiar dragostele mele!

Ornul poate sä se scoale, Numai una îi mai rea, Dragosteä pirdalnicit

3 9.

Nu-i doftor, ca leac sä-ti

Bate vântul tiiricel,

Prin vânt sboar' un porumbel ;

Porumbel cu pana surd, Tot sboarA prin bátiltua; Nu-i porumb cu porumbia, Ci-i dragostea de bädia ! 40.

Foaie verde pâtrinjel,

deie,

Boala din trup sä ti-o ieie. Leac n'am azi si n'am nici mâni, N'oiu aveä nici säpamâni. Chemai popa ca sä-mi nte, Vriijitoarea sA-mi descânte, Dar de geaba-i, boala-i grea,

Si nimenea nu mi-o iea.

www.digibuc.ro

104

Haide puica, blästamato,

Si mi-o iea, ca tu mi-ai dat-o! 43.

Rau de omul zapacit, Rau de omul indragit ; Nevestele-1 zapacesc, Fetele mi-1 chinuesc !

44. Frunza verde iarba grasa, Nici n'apuc sa ies din casa, C'o fetita ma 'ntalnesc,

Ma strigi sa ma opresc, Si eu stau s'o ocarasc ! Dar nu stiu cum dansa face,

Ca'nteo clipa ma preface, CA nu mai pot sa pornesc, De ea sa ma deslipesc !

48

Foaie verde bob Marunt, Cine, lele, te-a fácut ? Cine te-a tinut in poala, Moari-i trupusoru'n boalä,

Ca de tine am bolit, Si tot nu m'arn oträvit ! 49 -

Toate, toate au sfArsitul,

Bra doara ca iubitul ; Toate, toate, toate sboara,

Dar iubitul te omoara. 50.

Si-apoi si-apoi dragostea,

M'a vat-it in boali grea. Si m'am dus la maica-mea, De boall ca ca sa-mi descânte,

Mama 'ncepe ca sa-mi

ante ;

45 -

De cand, mândro, te-am vazut, 0 lespMe mi-a cazut, Si acurn m'am dulmacat, Din ce boala m'am sculat.

Si m'am dus la la mândra'n zori, Ca sa-mi descânte cu flori

Leacuri de tamaduit, Ea mai rAu m'a 'mbolnavit !

CA din Esi la Bucuresti,

5T-

Nu mai simti 6 mai titesti !

46.

Tot m'as duce,duce-m'as,

Tot la vale pe hogitf, C'arn vazut un alai-as,

Lelea cu faptura ei, M'a bagat in tidbit& ; Cu ochii si cu sprincene, M'a bagat in friguri grele Si n'am sa mai ies din ele ! 52.

Sa-1 ajung si sa mi-1 rog

Despre badita vreo stire, Si stie de-a lui venire.

Frunza verde plop si teiu,

Acu-i dragostea'n temeiu,

Ca si lunca frunze are,

47. Zaci de boala mult o lunä, De dragoste-o saptAmâna ;

Acu-i dragostea mai tare !

Boalele te tin in pat, Dragostea, nu s'a aflat!

Cine zace tot se scoala, Fara ornul dintr'o boala;

53.

www.digibuc.ro

105

Dintr'o boalä, boalA grea, Când boala dragostea !

Nu-mi aleg, nici nu culeg, CA nici una nu-i cum vreu, Cum ar vrea si Dumnezeu,

Färä una subOrici;

54.

Frunzi verde mäträgunä, La ce inima bunä ! CA inima, draga vere, Ce'n ochi vede, mate cere; CA din initnä, ask, Ti se trage dragosteA !

Toçi o vreu, o vreu eu, C'asA vrea si Dumnezeu! Când una mi-i dragä mie,

Fad lumea orice §tie ! and mie mi-i una dragA, Lumea n'are ce sA-mi faca

55-

59.

Lecuirea mea tu-mi esti, Si tot tu, puicA,-mi plAtesti!

Frunzä verde mArAcine,

MArule, mä suiu in tine,

56.

Las si plugul la arat, Pentru'un fleac de särutat; Las si boii amândoi Si mä'ntorc tocnlai de-apoi!

injug boll si pornesc, La puica iar mä gândesc; Dau o brazdä, alta dau Si pe urmä iar mai stau, CA nu-i vreme de arat Pe dimpul cu florile In satul cu milndrele !

Din tine mere si fur Si sa mä uit imprejur,

Sä vAd mindra ce-mi mai face,

Pe pragul casei ca-mi zace.

Douä mere de i-oiu da, Ea s'a insänätosà; Douä mere dela tine, Mândra iar s'a face bine ! 6o.

Dac'a fi, bade, si-a fi,

57.

Nene, nmstAcioata ta, Mi-a venit cu boalä grea ; Ochii si sprincenele LTni pornesc durerile. Dimineata i sub-seara, Câtu-i ziva cea de varä, Când te vac!, mA'mbolnAvesc, Ochii täi mä präpädesc ! 58-

Merg la bola, 'n horA m erg,

0 fetilä sh-rni aleg,

$i noi nu ne-om intâlni, Eu la tine c'oiu verli, Pe sub märul cel rotat, Unde ieri m'ai asteptat ; Dupii piersicul stufos,

Unde-i mohorul frumos, palamida-seaca,

Dorul din cof si-mi mai treaca !

61.

Geaba, lele, te prefaci, CA tu dragoste nu faci ; D'apoi dragostea deprinsA,

1. Se suprimil dupil acesta un cântec.

www.digibuc.ro

106

Toata viata sta. aprinsa ; Zici ca dragostea-ai sfarsit

Si noi ieri ne-am indragit! 62.

Cine mi-a pacatuit ? Tu, draga, csa m'ai smomit;

Tu cu ochisorii tai, M'ai bagat in niibildai, Iar cu gura i obrazul, Mi-ai &cut, ldeo, necazul!

66.

Pustil-te-ai, pustil,

Drumule, si n'ai mai fi, CA drumul ma tot desparte Si de dragoste n'arn parte. Dac'ar fi gard de nuiele,

L-as face de lamurèle, LAmurèle putintèle, SA trec iute peste ele ! 67.

63.

Bat'o focul dragostea,

Cum nu se gandeste ea ! Cum sufletul nu-i mai moare,

CI mä dor cele picioare, CA ma face 55. pornesc, Peste cam pi sä-mi intalnesc

Lecusorul care taie Durerea i mi-o ostoaie! 64.

Frunzä verde poamä rea,

baditd, salba mea ; Si-ti nnai dau si broboada, Numai lasa-mi inima. Multe salbe-am sä gäsesc,

Dar ca tine nu 'ntalnesc ! 65.

Badita ii farmacat, De-o lelitcana di sat, Ca lelita-i vräjitoare Si mare descantatoare ; Badita Ii descántat

Cu noua fiare din sat, Cu apa din trei fantâni, Luata iar cu trei mani, Ca bolmoaje multe stie,

lbovnicul ca sit vie ; Cu pirnii dela mormânt, Ca-1 face sa deie 'n vânt, Nici sit creada ca-i pämant !

www.digibuc.ro

M'am dus pe la vrajitoare SA-mi gâceasca ce ma doare;

Toate-mi spun cit leacuri n'au, De-asta pe la tine dau ! 68.

Floare mandra de cicoare,

Sufletelul rau má doare ; M'a durut, m'am descantat Si cu apä m'am scaldat, Si cu apä ne 'nceputa, Si cu aghiazmä statuta. Foileana trandafir,

C'am scapat, eu mult mit mir ! Aj u tát-a Dum nezeu,

SA fie norocul meu ; Leacul mi I-am capatat Dela puicuta din sat ;

Nici in apa, nici in boz, Nici in frunza de rogoz ; Numai cu frunza de tei Si cu descântecul ei ! 69.

Frunza verde alamioara, Draga MarioarA,

Nu te mai uità la mine! Draga Marioari, Cit mi-i fric' acum de tine, Ochii täi ma baga'n boale,

107

Creste-un trandafir si-un

Gurita ma fierbe'n oale, Iar sprinceana ma doboarä,

Obrajorii ma omoara !

Doanine, cum nu esti

a

mac !

SA mi-1 pui, soro, la cw, SA vie cine mi-e drag ;

Sä nu vie cel urit,

m ea,

SA stii si tu durerea !

CA si-aseard liam väzut,

Si nu mi-a mai trebuit !

70.

73.

Dulce-i vremea din fetie,

Cii are ibovnicie ; Numai cine n'a gustat Niciodat'un särutat, Se gAnde' la maritat.

Frunza 'n codru vestejeste,

Nevestica 'rnbätrâneste ! Doamne, Doamne, ce-ai fa cut,

Ce-ai facut, du ai fäcut, Eu dragutul mi-am crescut,

Si azi ii flacAu voinic 5i-1 luii de ibovnic ; Tu, Doamne, de ce-ai läsat,

SA-mi fie tot el barbat ! 71.

Prutu-i lat si luntrea-i mica!

Macar de m'as hied., SA nu-mi vad ibovnica, Pe bratele altuia ! Varianta 1. Foaie verde alunicä,

Un' te duci tu Ionica ? Peste Prut la ibovnicl ! Nu te duce, Ionia, Prutu-i mare, luntrea-i mica!

Frunzulica alunicä,

Cum nu sunt o pasarica, Ca sa sbor din creanga 'n creangä,

io

Foaie verde alunicä,

Puiul tatei, puiu, Un' te duci tu, Ionica, Puiul tatei, puiu ? 1 Peste Prut la ibovnica ! Nu te duce, Ionia,

Pin' la puiculitä draga, Si sa sbor din nuc in nuc. Ca un puisor de cuc, Ca un puiu de poteraf, Fin' la draga pe t(tras, Din taras pin' la fereastra, Ca o pasere maiastra ; Si-as mai sti sa intru 'n casa,

De-as fi pasere frumoasa! 72.

Frunzä verde liliac, La cea casä cu cerdac,

Wear, tato, sa ma 'nec, La ibovnic' am sa trec. Când imi \Tad ibovnica, Pe bratele altuia, Särutând-o la gurita, Muscând-o de barbiuja, VAjdindu-i rochita, Descheindu-i polcutä,

N'am cutit, la mina mea ; Pe-amândoi i-as injungbia! Varianta 2.

Foaie verde alunica,

Puiul tatei, puiu,

Un' te duci tu, Ionia,

Puiul tatei, puiu, Peste Olt la ibovnicä!

Nu te duce, Ionia,

1. nefren.

www.digibuc.ro

108

Oltu-i mare, yeica-i mica !

Ca cine umblà cu rau,

Si tu te 'neci, Ionia !

Nu-i ajutä Durnnezeu ; Si cine-mi umblä cu bine,

La ibovnica eu trec; Mácar de m'as Ineca, Sä nu-mi vac' ibovnica Pe bratele altuia, Sarutând-o pe obraz, Sä-mi fad mie nacaz ;

Dumnezeu mAi tare-I tine. Tu, leleo, m'ai bolmojit,

$i noi tot ca ne-am iubit !

Särutand-o sub barbie, SA-mi faci mie mánie. N'am tesac la mâna mea, Pe-amândoi i-as Injunghia, Sá mai afle cineva,

Am noroc, ori n'am de loc, Astfel geaba mai träesc, Geaba fetele iubesc $i neveste amaräsc !

Micar, taw, si mä'nec,

Ca cu dânsul mä 'nsela! (Cosmesti.)

77.

Nu stiu dacä am noroc,

Fetele se trag la mine, Nevestele dau de bine ! 78.

74-

Frunzä verde fan cosit, Batá-1 focul de urit, Mä mir cum m'a 'nimerit ! M'a bägat In sin la piele

$i m'a strâns, m'a steins cu jele ; M'a bägat la suktiori, Si m'a strâns cu näduseli. Si credeam c'a fi atat,

Cu pustiul de urit ! 75.

Mândrulitä dela munte, Spune-mi mie trei cuvinte; mandra mea,

Dad nu m'ei cuvânta,

Sa nu crezi ca te-oiu uita! Dau s'aud, dar n'am pe clue, Chipul tauingand Imi vine; Toate-as face, Doamne,-as face,

Tu ma nacäjesti si pace ! 76.

Mândro,mândrulita mea,

Nu te mai uita asà, CA-ti vad ochisorii

Ochii tai poartä scântei, Ca doi diavoli märuntei ! 79.

Ochisorii nu ti-s teferi, Ca m'au ars ca doi luceferi;

Gura ta má arde-asa, Cum ma arde i luna ; Sprincenele má topesc, Obrajii mA potopesc !

80.

Cum nu sunt särac pe lume,

C'as intra argat la tine, Te-as sluji cum se slujeste, Te-as iuhì cum se iubeste. Te-as iubi ca pe-o sal:lank

Pan ce-am pune 'n cap cununa ! 8I.

Cu descântec si bolmoajii, Nu prinde dragoste coarja. 1. Se suprim5 2 versuri influentate.

www.digibuc.ro

Vara trece, iarna vine, iubi i n'am pe cine ;

109

Vara trece nevizutA, Ca-s läsat de-a mea iubitä. Frunzà verde tiriplic,

Fria mi-i si nu mä stric,

$i tot are-o ibovnicA, Darä eu sä n'am nimica? (Comunic. de d-I I. E. Toroutiu, Poet* Bucovina.)

Din cap si pana 'n picioare,

Ca si omul care nnoare ; Ca mortul ce putrezeste, Ca omul ce nu iubeste ! 82.

85.

Frunza verde mar mustos, Drag mi-a fost omul frumos

Si cälare si pe jos !

De cand m'am indragostit,

Nu mai stiu de-s ostenit, Nici de masä, nici de somn, Dar nu-s nici in oameni oni! 83.

Drag mi-a fost si drag mi-a 6,

Rani 'n ceasul ce-oiu muri. Trece dragostea prin apa, Nu i-i fricä ca se 'neacä ;

Trece uritul prin sec, Si tot strigA : «mor ! ma 'nec !» De urit ma duc de-acasa,

Frunzulitä si-o Nici o boalfi nu e grea. Ca dorul i dragosteä ! Rele-s, Doamne, frigur'lè, Mai rele-s dragostilè, Frigurile te besica Dragostile te usucä ; De friguri zaci i te scoli, De dragoste zaci i mori.

$i uritul nu ma. lasa ; De unit ma duc in lume, $i uritul dupa mine ! Fugi, uritule, din prag, Si vie cine mi-i drag ! Da-mi-ar, cine ce mi-ar

CA dragostea-i lucru mare,

De mi-ar da un ban de lut,

Te fa ce sä m ori d e foa m e,

CA n'ai poftä de man care,

Nid odihnä la culcare.. $i iar verde samulastra,

da,

Ca sa ma scap de belea ; Ca sa ma scap de urit ! (Comunic. de d-1 L. Mreje-

riu, Zorieni jud. Tutova.)

Dumnezeu sa te fereascA!

86.

Te baga 'n boalä cineasca, Te usuca ca pe iasca ! (Comunic. de d-1 Mihalache,

In mijlocul codrului, $ade patul cucului, Dar in pat cine-i culcat ? Badea slab i supltat.

84.

Dar la capu-i cine sede ? Puiculita, pana verde, Din ochi negri cuvantand $i din gara lficrarnAnd

Golestii-Badei, jud. Muscel. Pentru vers. 16-t7, vezi aici no. 2.)

Parinte, sfintiala, Nu-mi cet' mie Cä nu e mare grefell, Daca imi sarut draga. Protopopu-4 protopop $i 'ncä are sapte-opt ; Si VlAdici ci-i vlaclicá,

Ori mori, bade, ori te scoala,

Ori imi da si mie boalä, Ca tu zaci in pat sa mori, $i mie-mi vin petitori. Dacá §i tu te maritA,

www.digibuc.ro

110

and bate. vintul din jos,

Nu sedea inimä friptä ! Cum focul m'oiu märita,

Um ple casa d6- miros !

Dad stiu eu boala ta !

(Negrile$L)

(Comunic. de d-11. E. Toroutiu, Solca, Bucovina.)

90.

Foicicä, foi de fag,

87.

Mai bildità si-a1 meu drag,

Lele, nu mä indemna, Sa pornim iar dragostea,

Bolnav5-s si am sä zac, Bolnavä-s si nu am leac ! Bolnavä-s i n'am crezare, Si n'am leacuri de 'ndrep-

Ca te-oiu arde i te-oiu frige,

Cänd in brate mi te-oiu strange.' te-oiu face, zäu, te-oiu

tare ;

Nu poate sä-mi lecueasci, Inima sä-mi potoleascä,

face,

SA nu te mai poti desface, Puiculita, puica mea !

Doftori din tara nemteascä,

Nu-s doftori, leacul sä-mi deie, Boala din trup sä mi-o iee ! (Jud. Mehedinti.)

(Tigilnesti.)

88.

Bolnav sunt, mandruto fa,

91.

Bolnav sunt de-o boala grea;

Nu stiu care-i pricina, De nu ma pot indrepth. Fetele din ioatii ;am Umblä 'ncolo si incoace ;

Lt vezi mintea mea cea

Ele sufletul ti-1 coace ;

Ia vezi mintea mea cea

Frunzä verde nucä seac5, seacä,

Peste multe väi aleargd !

Catä toate parc'a zice : oVin incoace, mai voi-

proastil,

Face capului pedeapsii. Pedepsi-m'ar Cel-de-sus, CA n'am minte intr'ajuns.

nice !»

89.

De-ar fi minte si cap bun,

Dragostea de fatä mare, Ca fasolea din caldare,

N'as umbla ca un nebun ; De-ar fi minte inteajuns, N'as umbla noaptea pe-as-

and Ii pui un pungn de sare,

cuns !

De n'aie nici o gustare ! Iar dragostea de nevastä, Ca daroafa din fereastra : 2.

Lauda ibovnicului

§i

I.

Când mä vezi, mä vezi calare,

De cand soarele räsare, Cand pe deal si can d pe vale!

1. Se suprituà apoi un eAntee.

www.digibuc.ro

a ibovnicei. nu-i vina calului, Cum nu-i vina dealului, Si mi-i vina cui a pus, Casa mandrei tocrnai sus!

11 SA mä dau cu puica'n viatä.

2.

Si-am zis verde ismä creatä,

Am o mândri cam isteatA, Totdeauna-mi dä. povatä, Sa nu-i fac cu ochiu'n fata,

CA e lumea tare hoatä. ZicA lumea tot ce-o vrea,

Dragostea e 'n mâna mea ! (Musetesti, jud. Arges.) 3

FloricicA, floare albasträ,

Ce-ai crescut in calea noastrA,

iAà naltä, subtireä, PotrivA de seanna mea ? Si la stat vi la punta/,

$i la mers din 2 leganat, La inima m'ai secat !

Tine, Doamne, luna sus, 5

SA-mi särut puica cu gust! 6.

Alta zis-am de-un bujor, M'a 'ntrebat un domnivor: Spune, puicA blästimatä,

De qti fati ori nevastA, Ori zlnä din cer läsatä ! Nu sunt fatknici nevastä, Nici -zAnA din cer läsatA,

Ci-s de maica blAstämata, SA fiu floare de pe mare, Cine mä saruta, moare ! Spune, drogA domnivor, Insurat evti, ori fecior ? Nu-s fecior, nici insurat,

Ci sunt de Domnul läsat,

a sunt Brumariul cel

4. N'am cui da (loud parale,

SA taie plopul din vale Si rachita din drare,

Sa ma uit in Haimanale,

mare, MA las noaptea pe racoare, Mä ridic in prdn41 mare,

lau mirosul florilor, Si drpgostea fetelor !

SA vAd .pe badea cAlare,

7.

Cu tadilul pus la vale,

Foaie verde burungic, Am un drag de ibovnic, Frumos ta un ufdnic Si ca bradul, om voinic !

Cu trei rânduri de pistaolp,

Cu calul nnmal sudoare ! Variantii.

Cui sä dau patru parale,

Sä taie pirul din vale

Si rächita din chrare, SI vie badea calare, Cu rachiu, cu demAncare, Cu basmà de portocale $'o litrA de scortivoare! 5.

Foaie verde popalnic, Când II vad ziva prin crâng, Nu mai gem vi nu mai plAng.

Foaie verde floare alba, Geaba, puiculitä dragä, Geaba genii, geaba oftezi, Geaba plângi vi te 'ntristezi,

Ca tu badiului nu crezi. Tu oftezi de focul .meu, Iar eu pier de focul täu!

Tine, Doamne, luna 'n

8.

ceatä,

SA mä satur de dulceata, 2. Poate :

,

CAt mi ti-i lurnea de larga,

Si la mers lin, legrmat.

www.digibuc.ro

112 Nu-i ca puica mea cea dragä;

Cat e lurnea de intoarsä,

Frunzulita mäcies, mai baditä Gheorghies, N'ai vazut pe la Buzau, Bade, pe mandrutul meu ?

Nu-i ca puica mai fru moasä.

Multe fete-s pe pärnant, Da' ca man dra mea nu sun t.

Cum e luna printre stele, Asa-i mandra printre ele. Multe stele-s luminoase, Da' ca luna nu-s frumoase ; Multe stele-'s frumusele, Dar ca luna nu-i nici una ;

L-am vazut,nu I-am vizut,

Poate nu 1-am cunoscut ! Mai bädita Gheorghies, Lungu-i drumul pan' la Esi;

Mi te jur pe Dumnezeu, N'ai vazut pe bade-al meu?

Lele, gurita matale, Neica dupa tine moare, Ca n'ai pereche sub soare !

Ci de mandri, lemea-i

plinä, Stele'n noaptea cea senina.

(Cosmesti.)

Multe-or fi si-or tot mai fi,

$i multe-or mai izvori Dar ca badea n'or maifi : Chipes, mare, intrupat, Chipul lui sorbi

9.

Foileana foaie La buddul cel de piaträ, Facdragoste-unfiit§i-o latii. Mái Gheorghe, de-amurizat,

Ochii täi m'au farmiicat ; Pentru ochii rai, baiete,

de-odata

$i sa ramai blastamata :

$i sa-1 sorbi de doua ori $i sa mori de noua ori ! 12.

M'as bate c'un sat de fete ; Pentru ochii cari-mi place, Si ngura sarna mi-as face. Dar flacau-o rnangaià :

Foaie verde trei alune, Spune, mandrulito, spune, Spune cine te-a facut,

Taci, puica, nu zice-asii, C'om face cum orn putea, Amandoi ca ne-om lua : Si-orn face, cum s'a gasi,

$i tot amandoi orn fi

Sâ merg sa-I plang in mormant !

Te-a fault in argintel,

!

IO.

Nu stiu, soarele rasare, Or mi-i badita calare ;

$i se suie tot mai sus, Bädita pe deal s'a dus. Sfântul soare sta'n rascruce,

$i bidita tot se duce ; S fa n tu soa re ca-mi sfinteste,

Badita nu se zareste 1 1. Se suprinnä apoi un ciintec.

www.digibuc.ro

Te iubeste-un voinicel ;

Te-a licut tot in argint, De te iubeste-un voinic ; Sa-mi dea voie sä-1 sarut, Sa-1 sarut odati bine, SA-1 trimet pe ceea lume,

Sa traesc si eu cu tine, Macar vreo doi ani de zile, Cit mi-ai fript inima'n mine! 13.

Lele, sora 'nalta, Ia mai caneo data,

113

Sapte mori is pe parau, Eu eram acela, zau! 2 Toatc macina la grail, Numai una la secara,

Cum cantai asevara, Pe sub salcioara, Pe din jos de moara !

Eu eram acel de-aseara !

14.

Foaie verde poama neagra,

Dintr'o lume-aga de larga, M'am ales c'o puica draga. De draga imi erA, dragi, Co purta cu frisid albA, Si la cap c'o tárniti neagra Si cu hurnmc. de cel bun,

Sa umblu ca un nebun; 15 .

Foaie verde trei granate, Mersei calea jumAtate, Potcoavele-an picat toate!

Nu-i vina calutului, Nici a potcovarului, 51-i vina mandrutei mele, C'a pus casa'n dealuri grele,

De nu poti merge prin ele. Alta zis-am iarba moale, Da-te, puica, mai la vale,

Sa te sdrut de alare !

Stai, Romane, nu turnk, Pana nu m'ei sarutà, CA din varnii n'oiu lua, Si 'nca ti-oiu mai da cevà. Varianttl. Foaie verde gi-un dudau,

Cate mori-s pe parau, La toate-am macinat eu ; La morigca cea din jos 'nvelita cu rogoz, Má suii sd torn in cog, Morarita ma dA jos!

Stai, badica, nu turna, Nina nu in'ei sAruta, pe urma ti-ai turna, Faina buna ti-oiu da,

Si nici vama n'oiu lui.

(NegriIe§ti.)

Sarmanul omul frumos, Cum ajunge, toarna'n cog;

16.

Frunza verde puiu de nuc,

Toate fetele se duc, Pe sub lunci in padure, SA culeagniagi i mure. Mandro spune, durn-

_z

Acolo, omul urit, La morigca n'are rand, Tara omul cel frumos. Cum ajunge toarna 'n cog,

neata,

Mai fraga ca gura ta, Se mai aflä undeva ?

Mure dulci ca ochii tai, Ai mai vazut pe la noi ? 17.

Vai de omul cel urlt, Nici la moarA n'are rand ! 18.

Di ntr'o lume mare, larga, Ciipätai i eu o draga ;

Dinteun sat frumos i larg, Capätat-a puka drag. Frunza verde alior, Ea bujor i eu bujor ; Frunzii verde alunitä, Ea porumb, eu porumbita,

Cariii graesc din gurita ;

Zis-am leana gi-un dudau,

Eu porumb, ea porumbea,

Se 'nteleg cu inima

1. Se suprinA apoi_un antec.

2. Refren.

8

Panifle, Cdtitece de pref.

www.digibuc.ro

114

Printre flori in gradinita.

19.

Puica, sprincenile tale 'S-pene de privighetoare! Când le sui, când le cobori,

Din picioare ma omori ; Iarä când mi le ridici, Inimioara mea mi-o strici.

Floricica florilor, Bobocelul muntilor,

Ochii, fao cerului, Viersul, cântul cucului,

Un trup najt

i subtirel, Parca-i trasprinteuninel! 2.

ochi ca tine,

23.

Nu mai sunt ochi ca la nime ;

Doi ochi ca la dumneata, Zau ca nu s'or mai afla ! 20.

ate fete sunt in sat, Ano, Lugosano, sarutat, Pe toate Ano, Lugosano, sciipat : Numai una CopiI4a cea mladre A lui Nastasii Ilie, Care mi-i mai dragi mie; Se poartä cu palarie, Sufletul sa mi-I räpuie. dumneata, A da Domnul, mi-ei pica, Din mana nu mi-ei scapà. De mi te-as prindè odatä, Nu-mi mai scapi nesiiru-

Mandra-i flarea de cires,

Dar mai mândru-i Gheorghies ;

Verde-i frunza macului, Mândru-i chipul dragului. Frunza verde pelinita,

Mai bidii, miti baclitä, Nu-ti gäsesc seamiin pe lume, Nici la suflet, nici la nume, Nici la ochi, nici la sprincen e,

Doua ape, douä pene ; Nici la limba, viers de frunza,

Cind vrei, mândra sä teauzä

din gura sit i raspunzii :

Mdi bäditä Gheorghies, Mandra floare de cires !

tatá !

21.

N'a da Domnul Dumnezeu, Sä-mi asculte gändul meu,

24.

Fa de-o litturi, cane räu, Nu cunosti ca-i badea meu?

Badea meu cu zurguläi, Bujorel dintre fläcäi!

Sit fiu floare dintre flori, Comoara dintre comori !

25. Foaie verde trei ciuperce,

22.

Nu stiu luna pe cer merge,

Foaie verde pelinità, Prapadi-te-as neiculita,

Ori puica la apa trece ; Cand as sti ca-i puicula,

1. liefren. 2. Cfmtecul urmiltor se suprimit

www.digibuc.ro

115

I-as rupe cobilita, Gobi lita ca crAita, Cofelè ca florile ! 1 (Pentru vers. 6-9, vezi No. 15, vers. 11-4.)

De-i pun mâna la mijloc, Inima-mi arde cu focf 28. RA mâi, nene, sAnAtos,

Crinisorul meu frumos !

26.

Cine te-a fAcut pe tine,

Tudorito, nene, Par'ca m'a'n trebat pe mine,

Du-te, mândro, sAnAloasa, Scâ nteioara m ea frumoasA!

Tudorito, nene ! 2 Trupul tau cel subtirel, Par'cA-i tras printr'un inel,

Si mi-i drag de mititel ; Si obrajii rumeiori,

29.

FrunzA verde crin aprins,

Ce mai ibovnic am prins !

Mi ham prins din intâm-

SA-i sfiruti pAnii ce mori ! 27. Frun zA verde iarba mare,

Are rnii-sa fatk mare ; Cand se duce 'n sezAtoare

Si se pune pe saltea Chiara dinaintea mea,

plare,

SA vedem ce minte are. De-a aveà o minte burg', L-a culcà lelea pe mând ; De-a avel o minte rea, SA-I despart de milna mea! 3

30.

Si când, frate, ma priveste,

Iarta-mi, Doamne, din

Inima in mine creste. Nu stiu ce are la ochi,

C'am facut rele de toate

Cum ma uit, ma §i deochi;

Pe 'ntunerec si pe noapte! Iarta-mi, Doamne, din gre-

Nu stiu ce are la gurA, Cum vorbeste, minteá-mi furA,

Si de dau ca sä vorbesc, Tot la vorbe incAlcesc Si pe loc ma ametesc !

pacate,

sele,

Cam facut destule rele Si pe luna si pe stele Si pe 'ntunerece rele !

1. Urmeazil un cfintec care incepe astfel :. Foaie verde fir de linte, Ilenutil dela monte, Nu-ti mai pune flori pe frunte, Câ ti-or iesi vorbe multe. Las' sil mask ea' nu-mi pasâ, M'a fäcut maica frumoasa... 2. Befren. a Se suprimil apoi un cântec care Incepeil astfel: Foaie verde de artar, Am iubit un padurar,

!OA sara din histari cal ciubote si itari...

www.digibuc.ro

116

Tocmai sus intCo cracana,

31-

Cine mi te-a scos nainte,

Acela nu-i om cuminte; Cand te vad, ma uluesc $i spre tine ca pornesc. De-s plecat la plug, m'opresc ; De-s cu sacii pen tru moara,

5i cucu-i fugit de iarna. Iar mai jos langa tulpina, Vad cuibarul din gradina ; Vad cuibarul si nu-1 vad,

Cu mandra eu unde sad ; Unde sezui cu mandra, Nu se cunoaste urma !

Ochii tai ma i omoara ; Sarbatoarea ostenesc, Pan' ce clau i te 'ntalnesc ! 32. Am plecat, plecat, calare, Cand Ii soare i nu-i soare,

$ -am ajuns tarziu in sat, Tocmai cand s'a innoptat !

34.

Foileana macies, Mai bädita Gheorghies, Dragul lelii, muk esti, mai,

Ca nici unul din flacäi ! Nici prea nalt, nici prea subtire, $i-ai bägat dragostea 'n

mine !

Cand luna ini-a rasarit, Iboinica mi-am &Asir, 5i-arn plecat cand a sfintit ; Bata-1 spuza de iubit,

Cä ran m'a mai bolnävit! 33-

35. Frunza verde le inn canesc, Multi in sat ma dusmanesc,

Cä la mine nenea vine ; Vine ca n'are la cine !

Frunza verde de trifoiu,

Badea vine pe la noi, De doua-trei ori pe noapte, Ma mir badea cumn poate ! Dac' as fi dintre feciori,

As venì de nouä ori ; A5 veni si n'as pleca, Peird nu m'as satura, Para n'ar iesi luna ; $i cand luna mi-ar Dela lunä as fugl. Cu mandra încet ma duc, Colo supt umbra de nuc; Nucul, cu frunzele lui, Tine parte dorului ; Nucul, cu frtmzele late, Are suflet de dreptate. De puterea frigului, Pica frunza nucului, Vád cuibarul cucului,

36.

Ala rn ioara rouratii, Mandruleana mea-i bogata:

N'are boi i n'are vaci, Ca avere poti s'o faci ; N'are bani, n'are pa inapt, Are gurft i cuvant; Doi luceferi si sprincene, Cand Ii vezi iti pica. lene ;

and te ard, te si topesti,. Pare-ti ca imbätranesti ; $'apoi, place-mi avereà, Care-o are mandra mt a ! 37.

Multe, leleo, am vazut, Ca tine n'arn pomenit. Nici la fire, nici la viers Çi nici n'am rnai aflat mers.

1. Un cantec ce urmä, se suprimä.

www.digibuc.ro

117

Mândru, moale ca si-al tau,

N'a mai lasat Dumnezeu ! 38.

Frunza verde cum am spus,

Cine ne-a 'ntâlnit pe noi, I-sarut ochii amandoi ; Cine ne-a deschis portita, Saruta-i neica gurita ; Cine mi-a deschis usa ? Fara numai mândra mea !

Am fost tara de sus; Frunzii verde mar mustos, Umblat-am tam de ¡Os, Si-am umblat si-as mai umblà, N'am dat'l mândra ca a mea! Cate pe pämânt,

Mândre ca tine nu sunt : Ca 'n tara moldoveneasca, Nu-i nici tara armeneasca,

$i ferit de Dumnezeu,

42. Cine 2'n varful dealului ?

Bädita cu murgul lui. Din harapnic tot pocneste,

Ca badita ma vesteste Sä-1 astept pe lânga casä. Cu sflichial de ibrisin, Sä 'ncepem sa ne iubim ; coada de salba-moale, Gaud nu-i vine sä se scoale!

Nu mai e,sti ca satul meu!

43-

Satul meu cu mandrele, Câmpul i cu florile !

Foaie verde poama alba,

Dinteatata lume larga Mi-am ales o puici draga,

39.

Frunza verde de gutuie. Badea dealul ca mi-1 suie ; Suie dealul, cantä tare, Seaman badea nu mai are ; Merge mândru, cântä bine. Ca badea-i pornit la mine! Mai badio, Suie dealu 'ncetisor t

I-am dat drumul sä-si aleaga,

40.

Care ma striga «badea!»

Foaie verde iarbä rea, Invatatä-i mândra mea, CA ceteste inima Si pe nour pe noapte Ca si omul cel cu carte ; Si pe ger ca i pe soare, Mandra mea stie scrisoare,

De merge pan' la hotare ! Frunza verde urzicuta, Puiculitä, puiculitä,

Sau ochi negri, sau caprii, Sau albastri ca ai mei ! 44. Mi-a fost drag' o porumbita Care ma striga «bädita !»;

Am iubit o turtureä, Care-a fi mai frumusica:

Porumbea ori turturica ? Porumbita te ciupeste, Turturea' te ciuguleste ! 45.

Mai baiete, baietel,

Nalt mai esti si subtirel, Ca säruti pe neväzute $i soptesti pe ne-auzite ; Frunza verde foi de fag,

Si de asta uni esti drag !

i. N'am dat de-o mandril ca a mea. 2. Cine-i In varful dealului.

www.digibuc.ro

118

46.

Draga mea, dragä fetid, Te-am läsat odatä

Eu eram mai ca si tine,

Toate mi le-ai petrecut, Spune neicii, de-ai vizut Ochi frumosi si gurä plinä, Ca asearä in grädinil ?

Lasä cil i acurna-i bine,

5 I.

CA inima-i tot cu mine !

MAi bäditä, bädies, Dragul lelei Gheorghies,

47-

Frunza verde mar turcesc, La nimica nu gandesc, CA-s flAcäu, fläcàu traesc! Fete le de crismaritA, MA chiamä pe la portitil,

Iar fata de preoteasä, Vine de tnä iea de-acasä. Tu te duci eh nu te 'nduri, Cä la popA sunt prescuri ; Mai n'ai vrea, dar n'ai ce-i face,

CA fata de popi-ti place ! 48.

Cine te-a väzut odatä, Tine minte viata toatä ; Ca nici eu nu tc-oiu uiti, In toatä vieata mea!

Frunzä verde foi de pur, Te-as luâ dar nu mA'ndur,

a-mi tot zice mäicutä,

Dar inima nu7mi prea vrea,

Mäicuta tot cialleste, Dalgrata-mi bolboräseste, Dragostea s'o las nu-mi vine, CA-i dragoste dela tine Si-are 'n mitie multe vine; Are-o vAnd din tulpind $i alta din riclAcinä, Care-mi tine sufletul, Care-mi tine inima, Cu lacilte de aramä,

Si-o curcà cu cataraml Si cu clenciul de argint, Cit nu-i alta pe pämant !

CA numele Este-aleasa inimii !

52.

49.

N'oiu muri eu pan' la varA,

Candfrunk-efte codrul iarä.

Toti de dorul fetelor, Bate drurnu'n childa lor ; Dar la mine, drigutA, Bate drumu'n childa mea!

and fläcäii de prin sate,

53.

Pleac' cu fetitele toate, Pleaci'n crang pe la riicoare,

Unde-i floare lângá floare; CA 'ntre ele-i mändra mea, Mandril, cum se poartil ea! 50.

Lelitici de pe punte, Tu din lumestii cam multe ;

ati flädi i ate fete,

Cite carduri, eke cete,

Flieduasul care-mi place,

Trecù anul de cand zace ; Bädita care mi-i drag, M'a zlrit odatii 'n prag. Frurzi verde de vetrice, Rau i-a fost la lingurice ; Frunzi verde alämioari, Räu i-a fost la inimioari ; Mi-i fria de blistä mat, De asta. nu 1-am läsat!

www.digibuc.ro

119

Leleo, din Westi, Frumaosä mai esti ! Ia spune-mi acù, Cum ai vrea i tu, $i sä-mi spui curat, CA m'am minunat, Cine ti-a fost dat

Unul pleacä, altul vine, SA gäsesc eu am pe cine; Unii pleacä, altii vin, CAti dupii mine se tin ! 58.

PAsäruica calätoare,

N'ai vzut tu pe sub soare,

frumoasd Si-ash de chipoasä ? Ca

Eu, drägutul meu, Martor Dumm zeu, Iti märturisesc ispovedesc,

Pdsäruicti, pisäreä,

N'ai väzut mergänd lunä, Luna cu inima mea ? CA sub nuc de m'a zärit, Pat-6 m'a i istovit $i puicutii m'a robit !

CA pelita mea

59.

I-dela maid-mea, Dela bunick

Eu Ion si tu Ioanä,

$i din neam in neam Pelita o am ! 55.

Din tot satul, o gradina Imi pare mai la lumina ; La luminA infloritâ, Ci-i grAdina ingrädita Unde stä a mea 'ndrAgitit !

Tu pe luncA, io 'n poianA ; Eu frumos i tu frumoasä, viata drägostoasä ; Tu detreabä, eu detreabä, De-alta nu se mai intreah; Nu-i ash ? 6o. Lelea-i scum ph cat o salbä,

Floarea badei floare albä;

Floarea badei rouratä $i n'o dau pe lumea toatä !

56.

Frunzi verde fragi

6r.

mure,

MI dusei in cea pädure, S'adun fragi, mum- s'adun, CA-s multe, fetele spun. Mai frumoase, prin pädure, Gäsii numai cloud mure ;

Le-am cuprins, le-am särutat,

Nu stiu maica ce tot vrea,

De mä 'ntreab'-ash De ce .ochii se 'nvârtesc, De ce mä impodobesc Qu pestelca 'n douä foi, Cu betele cele noi ! 62.

Pâra ce m'arn säturat !

Frunzi verde alämioarA,

57.

FrunzA verde, frunza mea,

DacA nu mä vrea badeä,

Nu mi-i dub', grijä rea ; Eu ca el gäsesc o Ql flacaime ii multä ;

Copiliá bälaioarä, De ce esti tu subtiricA ? CA m'a strâns un bäditicl !

5i frumoasii, de ce esti ? Ca sä stai sA mä privestl !

www.digibuc.ro

120

63.

D'apoi aa cu brAtare Are multe, mai, si are, lin cos plin cu popusoi, Gura i buzcle moi ! 64.

Las', draga, descantecul 5i-mi incepe cantecul ;

resfira penele Ca mandra sprincenele ! (Idem.)

69.

Foaie verde de spanac, Doamne, la ce m'ai lAsat,

Mat tank-

70.

Cu descantece pe mine, Mai bine m'ai farmAca. 65.

CArArusä lunga 'n jos,

Eti fudul dt esti frumos; Da' ea nu m'oiu fuduli, C'inca s'rnai frumoas'-oiu fi! (Cornunic. de d-I D. Dan, Prichelea, Bucovina.) 66.

Pe padure rasa 'n jos, Trece badea cel frumos, Cu diruta Radului, Cu caii 'mparatului ; Cand p4ià pana-i Ochi si gura ii radeà, $i sprincenele-amandoua, Pe mine ma baga 'n boala ! (Comunic. de d-I D. Dan, Straja, Bucovina.)

sArac,

(Idem.)

Decat sa ma tii la tine Cu toata aptura ta !

i

SA fiu fetelor pe plac !

Foaie verde de trei boji,

Am o amanta la Gorj, Una 'n Gorj, una la Dolj, Una icea, una 'n Carcea, 5i-una la Ramnicul Valcea. A din Carcea-i crasmAreasa,

Poarta cdipä de mAtasa

Si cu flori de fir aleasa. 5i-a din Valcea-i nevestea, Cu camasa subtirea,

Se vAd titele prin ea, Tite mici cu boldurdle, Muscar'-ar neica din ele, Ca din doi faguri de miere! (Comunic. de d-I P. Stefiinescu, Dobromir, jud. Constanta.)

71.

FloricicA leustean,

and eram copil durlan, Buna pruba sämänam.

67.

Foaie verde de susaiu, Coboara mandra pe plaiu, O cunosc numai pe graiu, Ca graiul subtirel, Moare neica dupa el ! (Comunic. de d-IH. N. Tapu,

Novaci, jud. Gorj.) 68.

Cana cucul i roteste Ca mandra cand se gateste

Cate fete 'n sat la noi, Le facearn turma de oi 5i le duce= dinapoi Si le manam la zavoi ; Le fAceam turma si card

5i le sarutam pe rand. Elelei, pe cand eram Copil tanAr si durlan, Malta dragoste fáceam, Dar de cand m'am ridicat, Malta dragoste-am stricat! Lasai copile de soiu,

www.digibuc.ro

121

LuAi durna din gunoiu; Las Ai copile de vita Si-am ales o famAsitä !

72.

Foaie verde de legume, Trei ibomnice-am pe lume,

Una 'n deal ca un pahar, Una 'n vale ca o floare,

Una la ulita mare Cu gurita de migdale ; Ibovnica cea din deal Cu gurita de zahar ; Ibovnica cea din vale Cu gura de portocale. Cea din capul satului Mi-i punerea capului. 73. M'a 'ndrAgit nevestele, CA le iubesc fetele !

Si-am zis leana, artdra, Mi-a venitun gaud vrAjmas,

Ibovnica sA mi-o las !

Nu stiu, lesne-i de lasat, 3.

Dar mi-i greu de cApAtat! (Ridureni, jud. Putna.) 74. Am iubit si-am sA iubesc, Macar sA mA sAvArsesc ;

Moati lumea de nAcaz, De dragoste nu mA las ; MoarA lumea de mânie, C'am sä iubesc pe vecie ! 75.

Foicid de dudäu, Bine mai erà flAcAu, CA umblam unde voiam ; Ce gandiam i izbIndiam, Grijä mare nu duceam I Frunza verde si-o laleh, Bine erà i nici prea, Cä umblam tot leiturell

Pe la casa altuià!

Floricica matostat, TrAesc bine si 'nsurat : Nu umblu noaptea pin sat Penteun fleac de särutat ! (H5nte§ti.)

Dragoste nehotärità.

I.

Foaie verde alämIie, La Es, la Mitropolie, Este-un logofat de scrie ; $i când scrie, te mângâie ; and ceteste, te saveste !

(Tig5n4, jud. 14.)

Foaie verde si-o laleà, N'am, Leano, pe unde da, SA nu-ti mai vAd casa ta, Casa si bätätura, Cu-alean in inima mea ! . Unde-ti vAd cäsuta ta, Flange inimioara mea, CA te-a iubit neica 'n ea ! Unde-ti vAd päretii LAcrameazi ochii mei,

2.

De trei zile ml gindesc, Pe care sä mai iubesc! iubi pe ori si care,

Cä te-au iubit, neicA, ei !

Dar mi-i gAndul tot la tale! 1. Se supritn5 apoi dou5 cantece.

www.digibuc.ro

(Musetesti, jud. Arge§.)

122 3-

Fa Marito, ia mai stai, Sa-ti sarut obrajii tai,

Straie albe oiu punk Tot in duda dumneatà ! (Negrile§ti.)

Ca doi crini, ca doi bujori. Fa Marito, unde-ai mas,

De ai semne pe obraz ? Ia, am mas inteo gradinä, m'a tnancat o albina.

Fa Marito, tu ma minti, Ca albina n'are dinti ; Si albina are-un cioc,

te musca de un loc ! Fa Marito, Marioarä, Ochii tái ma baga'n boalä, Sprincenile ma omoara, Fa Marito, Márioarid

7.

S'a dus neica la plimbare,

S'a 'ntalnit c'o fati mare Bunä ziva, fata mare ! Multamesc,flacau caláre!

N'ai gurita de gustare ? Eu gurita n'arn de dat, Am avut-o si am dat La un nalt si sprincenat Si cu semne de varsat, La inirna m'a secat. 0 dadui azi

La unul fait mustata !

(1-15nte§ti.)

4.

8.

Foaie verde maräcine, Dealule, face-te-ai tine(?) Si se fac'un drum prin tine,

Pan' la deal, la manastire, Sa vad carduri de copile,

Sa vad si amanta mea, Pe bratele altuia, Särutandu-i gurita, Deschizandu-i polcutl ! (Pentru sfru*t, vezt No. 73 §i variantele, p. 107-8.) 5.

Foaie verde si-o lalea, De 'nsurat m'as insurà, Nici urita n'a luà ; Nici uritä, nici frumoasä, Numai ca sä tie casa ; Nici frumoasa, nici Numai sà fie placuta ; Nici frumoasä, nici prea bunä, Ca ti-o iea.altul din mina ! Nici saraca, nici bogata, Nurnai mie ca sa-mi placa ; Nici bogata nu-mi prea vine,

Badea 'nalt i sprincenat,

Frumos esti, cum nu iubesti ?

Am iubit intea mea via tä,

0 dragutä de nevastä !...

Sa porunceasca la mine; Mai bine una saradi, Ce i-oiu spune «fa»!, sä faca

Si din gurä ca sä tad! 9.

6.

Copilita far' de minte, Zi ma-tii sà te märite ! Insoara te dumneata,

i eu rn'oiu marita Tot in sat cu dumneata! CA

Foaie verde tiriplic, Ce cati, leleo, prin colnic Cu papucii lip!, lip!, lip!, Räsucind la burungic ?

Cat o vaca si-un vitel Si-un drag de ibovnicel ;

www.digibuc.ro

123

Cat o vad si-un manzat, Si-un drag de amurizat !

Am plätit de le.am udat; Cu banii de pe iubit, Am plätit de le-am plivit!

o.

Variantii.

Si-as bea apa din ulcior,

Ca din gura lui Ion, Hai ! hai !

Saruta-ma, Neculai ! Si-as bea apa din ulcica,

Ca din gura lui Costica, Hai ! hai !

Saruta-ma, Neculai ! Si-as bea -apa din cofita, Ca din gura lui Gheorghita , Hai ! hai !

Cate flori pe iaz in sus, Toate cu Nita le-am pus. Foaie verde viorele, Da lui Ghita floricele ! Ba eu flori nu am de dat, C'am platit de lc-am udat Cu bani de pe sarutat ; Si-am platit de rasädit Cu banii de pe iubit !

Saruta-ma, Neculai

13.

La gradina cu doi peri,

Cand eram la mama fatii, Stiain floarea cumse poartä;

O drag* cu doi veri ;

La grädina CU doi nuci,

O cadana cu doi Turd ; La gradina cu doi brazi, O dräguta cu doi frati ; La grädina cu doi plopi, O draguta cu doi popi ; La gradina c'un cires, Cinci fete pe-un flacaies ! 12.

Si-am zis verde ahmica, Ionica, Ionica, DA i bade-o floricica ! Ba eu, bade, nu ti-oiu da,

5i-o purtam tot cam pe frunte Si iubiam fläcai de munte! (Tiggnasi, jud. Iasi.) 14.

Trandafir moldovenesc,

Te.as iubi dar nu 'ndraznesc ;

Trandafir cu floarea 'n drum, Te-as iubi si nu stiu cum ! 15.

$1-am zis verde si-un lipan,

Ca-s vädanii, n'arn barbat,

Uite-al dracului Oltean, Cum ii trage coasa 'n deal

C'asta varä n'a plouat. Cu bani de pe sarutat,

Leustean, cine te-a pus?

Ca eu floare n'am de dat,

coseste leustean !

1. Se suprim5 o variantii care Incepe astfel : Foaie verde de artari, Ce cap., pthc, prin lästari?

. Cat o vacA si-un vitel

si-un drag de ibovnicel, Colea: 'nalt §i frurnusei, Cu mustata Si cu fata

www.digibuc.ro

124

Marisa care s'a dus, N'a lisat nici un raspuns, Nici gurisl de ajuns,

Cat am bani, toate-s a' rnele;

Trupusor de desmierdat, Ochisori de sfirutat !

$i n'am unde sa 'mprumut!

16.

Eu banii i-am cheltuit $i mandrele n'am urit 19.

Foaie verde solz de peste,

Foaie verde matustat,

Drag mi-i omul insurat,

Noaptea rAu ma mai munceste,

Dar mai drag flacAu 'n sat, CA 'nsuratul are casA

Grija la doua neveste ! Una 'n sat, una acasA;

$i de mine nu-i prea pask

Cea din sat, nu-i cu bfinat, Demäncare cA mi-a dat,

Dar flAcAul ne'nsurat, Nu-i prea de femei stricat;

N'are casA, n'are mask Decat eu, ibovnick

Nu mai are pe altà.

and dragostea-1 bagA'n boale, DA cAmesa din schimbare 2

$i ciobota din picioare. 17.

La umbra de liliac, 5ede Ghisä rAzAmat

5i-i catA Marisa 'n cap. Las' sA-i cate, nu-i Out, CA i-a fost amurizat ; Las' sa-i cate, nu-i manie, C'a lua-o de sosie ! Variant&

La pArul cel retezat, 5ede lonel culcat 5i-i catA Ileana 'n cap. Las' sA cate, nu-i pAcat, CA i-a fost amurizat ; Las' sa-i cate, nu-i manie, C'a luh-o de sosie !

$i mi-a dat de säturat, Vin din plosca mi-a turnat. Cea din casA-i inimoasA, Par'cft-i o curnui de coasA! 20.

BatA-1 focul de iubit !

Cine focul, 1-a scornit ! Am iubit vreo vase fete $i-alta mA trage de bete ! 21.

FrunzA verde busuioc,

Mi-a dtat maica 'n ghioc 5i mi-a spus cA mä märit C'un flAcAu nepomenit :

Voinic, frumos la staturà 5i viclean la calaluri, Cu mustasa Cu sprinceana desisoarA! 22.

Murgule,murgusul meu, Da-si-ar zile Dumnezeu, SA ma duci ca 'n vant usor,

C'arde sufletul de dor ;

18.

SA ma porsi pe cArAruice,

Foaie verde trei lalele, Cate mandre tinerele,

and dragusele ma chiamA!

1. Poate :

11)5 eilmesa din spinare.

www.digibuc.ro

S.1 privesc la cele puice ; Murgule, sa nu ai teamA,

125

2'

Umbla ziva prin pomene,

La ibovnica de mult, Mergeair, draga, s'o sarut ; Ma'n tal nit cu ti ne'n drum,

Tu frumoasa si eu bun, Te-Its lash si nu ma 'ndur;

Ne-am iubi si nu putem, Ne-am lua, nu ne 'nduram, Mai mare pacat avem ! (Voinesti, jud. Iof$L)

24.

Mie-mi place o Ca-i fata de crirnarita Ea se poarta cu scumpete,

Noaptea umbla prinpoiene! Rau ca dascalul nu este,

Ca petrece cu neveste ! 27. M'am dusdoar pentru cei ochi, Sa-mi mai caute cei popi 1;

Popii somnu-au blastamat, M'au lasat de-am totumblat

Pe unde s'a intamplat $i par' c'a fost sorocit, La toate am nemerit ; Numai la puicuta mea, Am gasit pe-altul al ea !

Nici se uitä rake fete ; Am s'o las, ca mai am una,

28.

$i-i frumoasa ca i luna ; Se gateste tot cu flori, Si ma bagä in fiori !

Cine plange i jeleste, Acela se prapadeste.

25.

$i nici nu m'am prapadit.

Eu n'am plans, nici n'am jelit

Mama fot mä ocar4te, Cá cu tine ma zäre§te, Si-apoi nu-i de ocarit, Cand maicuta mi-a dat gura, $i eu las pe-altii de-o fura?

Maiculita mi-a dat sin,

Eu it dau la care vin, Dar numai tu vii la mine Si eu te-am sarutat bine. Bodaproste de-una, dealta,

ai pe lumea cealalta ! 26.

Foaie verde foi de nuc, Dupa dascali niä usuc ; Dupa dascal nu ma duc, Ca dascalu-i ticalos, Trage clopot, bate toaca Si tu pasti pe vale vaca ;

De plans Ii and dragul

pleack Altele prang de se 'neacii

$i durerea sá le treaca. Par'c'ar fi unul in sat,

Numai care le-a läsat. Da'-s o spuzii de voinici, Unii mari, altii mai mici. De-i striga,unul iti vine,

De-i chema,-s doi langa tine.

Dragu-i drag, ca-i viata buna,

Cine plange, e-o nebunä! 29.

Frunzä verde mar sdlcat,

Din flat:AU de prin sat, Multi imi plac i multi nu-i vreu,

Cu voia lui Dumnezeu,

1. In pron. pop.: pochi.

www.digibuc.ro

126

Eta unul m a i och/f, CA-i fecior de puiu Ca-i feciorul de ceaus !

te-A 'nsela i pe tine Si- om mai pati vre q rusine.

$i iubeste cAte-un au, Si te lasA cu alean !

)^0

Varianta Tot ma cere, maid, ccre,

Tot ma cere-un cojocar. Dupa cojocar n'oiu merge: Tot impunge i strapunge, Ce-i trebui', nu mai ajunge. Tot ma cere, maid, cere, Tot ma cerc-un dascAlas. Dupa dAscAlas n'oiu merge:

Iea colivi dela calici Si colaci dela saraci; Vine vremea de culcat.

El se duce la tocat. Tot ma cere, maid, cere, Tot mA cere-un plugAras. Dupd plugaras oiu merge: Ziva «hai !» si noaptea ahai !»,

Cu punga plina de lei ! (Comunic. de d-1 L. Mrejeru, Bucovina.) 31.

Foaie verde paltinel, La umbra de stejarel, Se umbreste-un voinicel Cu cojoc de berbecel, Cu cusma groasii de miel,

Sub poale de colnicel, S'a ivit un voinicel, Cu poluri, cu cojocel,

Cu cusma creata de miel, DA-ma, maicA, dupa el !

Draga maidi,nu te duce, C'aista-i Iancu Jianul, Iubeste fete cu anul ; CAte fete-au fost pe Jii, Toate-au ramas cu copii,

Dar o copila ca tine SA rämii ca nime'n lume ! (Cornunic. de d-1 S. Floare, Brirlad.)

varianta 2. Frunza verde alior, Colca 'n vale la izvor, Hodihneste-un voinicel, Cu cojoc de berbecel, Cu ciwnA creaça de miel, DA-rnA, maid, dupa el ! Eu pe tine nu te-oiu da, CA-i feciorul de mocan Si iubeste cate-un an Si tc-a làsà i pe tine Si nourt ni-i de rusine !

DA-mä, maid, dupa el.

32.

Da' eu, maid, nu te-oiu da,

C'acela-i voiniç Jian.

Cate fete sunt pe Jii, Toate-au rArnas cu copii

4. I.

1.

'Una 'nalta, bujoratA, Da guritl peste poartA ; DA gurita i porneste

Si tot da la alti nadejde.

lndemnuri la dragoste.

FrunzA verde foi, trifoi,

Puid, cum sa facern noi,

SA ne iuhirn arnAndoi ? --Tea pusca si doi copoi, Scoboara 'n vale 'n zavoi, CA viu

www.digibuc.ro

i eu cu doi boi.

127

Rani boii pasc la iarbä, Noi sä ne vedem de treat* Patzä boii pasc la fan, Noi sa ne strângem la sari ! (Comunic. de d-1 St. St. Tu-

tcscu, ('atanele, jud. Dolj.) 2.

La vale, tam la vale,

5.

Foaie verde de trei fire, Pe cand iubiam la copile, Eram copilas in fire; Dar acuma la neveste, Mi-a dat barba fara veste, Mustacioara se lungeste ! (Jud.

C'a facut mazerea floare

6.

Si fasolea pasickioare.

Hai, tato, la haragit, Amändoi .sa haragim,

Amândoi ä ne iubim ; Cu baragii de marar, Ca sa viu si eu mai rar ! (Meria, jud. Covurluiu.) 3

Marioara dela moarii,

De ce ti-i gura amara,

Ca sudoarea cea de varii. ?

Mi-i amarä ca--, vadana ; Si-s vadana de an iarnä Si am inimä vicleana.

De venin mereu o 'ncarc Si n'am cui sa mä descarc! (Comunie. de Fár. I. C. Bel-

die, Jorasti, jud. Covurluiu.)

vara de frumoasä, Nu pusei maim pe coasä, Citu-i umbra numai groasä Si pivnita riicoroasa nevAstuica frumoasä.

Of, lento, doar odata, Sa lqi usa mai cascata, Perdeaua mai ridicatä,

Si viu si eu diciodata SA te viid cum esti :ulcatä!

Dar de-i fi culcata bine,

Si ma dau pe langl tine, (Comunic. de d-1C.

tescu, jud. Roman.)

De când stau pe cheltueala?

Si I-am luat cu socotealä. Frunzä verde trei Spune, Leano, vii, nu vii,

Si de tren sa nu ramai ;

sa nu ma faci sä te astept Si trenul ca sa nu-I pierd! (Jud. Arges.)

7-

Foaie verde si-o lalea, Cand treci pe la poarta mea,

Lasá-mi gura 'nteo basma, lasà de geaba, C-1

4.

mA joc cu titele, Ca cu gutuitele !

Foaie verde salt:a nioale,

Coboara, Leano, de vale, Ci mi-a sosit trenu'n gari Si nu mi-i mult de asearä,

cumpara. ceva

0 cordea de catifea Cu galbanasii in ea! (Idem.)

8.

Foaie verde salbä moale, Trécui asara calare,

Pe la poarta dumitale. Te en-1i la lumânare Si iià de burungic ; Sfarcul tâtei 1-am vazut, Atñ lesinat dizut ! (Idem.)

9-

Foaie verde margarint, Priceputo la iubit,

www.digibuc.ro

128

pui numele Vasile, Vasile numele meu, stii cñ te-am iubit eu. $i de-i merge)] ceea lume, SA strigi bîitnl pe nurne: Dragul mdicutii, Vasile! $i rand hi zice Vasile,

Mai cearta juratul dor Si-mi dá guritA' n datori. Ci dator de-oiu riiinâneA, Oiu face cum oiu puted, M'oiu cAzni si in'oiu trudi, Cu dobAndA ;i-oiu plAti,

Cu dobandd sutä 'n sun, Na-0 gur4a si-o särutd ;

SA te-ajunga dor de mine !

Sfirutd-mi-o, n'o mustrà,

(Negrilesti.)

SA nu sim%a cinevd !

Varianta 2.

(Idem.)

Foaie verde trei masline,

TO.

Mii baditä, mai Vasile,

De vrei sd ai ibomnicA, SA fie mai ochesicA, SA nu fie b5lAnicd. Ibomnica bälánicá Ti-aduce gdina friptd

DA-te 'n dragoste cu mine MAcar vreo doui, trei zile,

SA fac un Wet cu tine, SA-1 botez la mándstire,

Si-i pun numele Vasile. Cind mi-a fi mai dor de

$i cu azmi invalitd : lea, bAiete,

i

tine:

man:Inc:1

$i-al doilea bea i wicA Si-al treilea mai sárutA !

Viu la mama, mAi Vasile, Sä-mi tread de dor de tine Macar vreo cloud, trei zile!

(Idem.)

(Comunic. de d-I Gh. Buhus,

11.

Ghermfinesti, jud.

Mai bdiete, mdi Vasile, Muta-ti casa lAngft mine, SA ne dAm a trill bine,

12.

Foaie verde sarnulasträ,

Si fac un copil ca tine,

Ma roagi vecina noastrii,

SA-I botez la mandstire, SA-i pun numele Vasile,

SA dau vacile pe coastA,

SA-mi treacd de dor de tine! (Idem.)

Varianta J. Foaie verde baraboi ,

S'o fac nevastä din fatd. Eu, de rugAmintea ei, Vacile cd le detei Si-i facui pe pofta eil 3 (Comunic. de d-1 $t. St. Tu-

tescu, Catanele, jud. Dolj.)

MAi Marando,' mai 1,

13.

Cum nu vrea Domnul cu noi,

Mai Mirando, mäi, SA ne luAm amandoi Mäcar vreo douk trei zile,

SA fad un bdiet cu mine,

Foaie verde pelinitA, Iesi puicutA la portitd, Te strigi Ghitd din frunza. Din frunzä de liliac, CA ti-i puisorul drag !

1. Datorie. 2. Refren.

3. Se suprimii apoi un antec influentat.

www.digibuc.ro

129 16.

14.

Foaie verde de aclaz, Mai Ioane, mäi viteaz, Fa-ti gradinä cu parlaz ; Gradinä cu cotituri, Build de tävälituri. In grädinä, fá-ti fantanä, Fantana cu apä dulce,

Foaie verde trei masline,

Hai Marito, hai cu mine, Dad vrei sá träesti bine ; Dacii nu te 'ncrezi in mine, Nu te las cu viata 'n tine! 17. Zis-arn

Cine-a belt- nu se mai duce;

Fantana cu apä rece, Cine bea de dor Ii trece! 15.

Foaie verde trei lalele, Hai Anico la cismele, Si culegem floricèle, Sä le facem mänuchèle, Sä le legdm cu cordèle, Sä le däm mäicutii tale, Sa te gateascä cu ele ! Variantit Foaie verde trei smicele,

Hai puicuta la cismele, Sä culegem floricele ; Floricele frumusele, Sa le facem mänuchele, Sa mergem la Bucuresti, Unde-s curtile domnesti ! Foaie verde floare-aleasä,

Sä le-asvarlim pe fereasträ La Vodä si la Vodeasci,

Din toatä tam aleasa, Floare mandril, 'mpiiräteascä!

Domnul Carol si trAeascä, Sapte %Ad sä stäpaneascä ; 'mpAratie, Sapte tAri

ne-a scäpat de robie ; De robia Turcului, De mina Muscalului, De darea 'mpäratului, Drumul Tarigradului !

crAitä,

Lelitä, lelitä, Lelitä Braitä, Mai iesi la ulitä ! Alta de grädine,

Mult mä mir de tine,

Cä pAmant de tine, CA inimä ai, Cu mine ce vrai ? Si ce stai, ce stai, Vorbä de nu-mi dai ? Vorba ta cea moale

0 sä má omoare

De viu, pe picioare ; Vorba ta mieroasä, M'a aprins la oasa

Si nu mä mai lasä,

caut de casä ! 18.

Frunzulitil mure, mure, Si-mi trectrei fete'n pädure;

Frunzulitä trei smicele, Trec trei bäieti dupä ele. Bàieii cand le-ajungeau, Din gura cä le ziceau : Bun ajuns, voi fetelor ! Multumim, bAietilor ! Fete, brAciri v'am luA, Darä ni-i cä nu ne-ti da !

Noi, blieti, bräciri v'am Dar ni-i cA nu ne-ti luä !

Noi, fetelor, v'am luA, D'avem cate-o murnä rea,

N'ari puteA träi cu ea !

Frunzulitä pelini,

Ba noi, bäieti, c'om träl ; 1. Se suprinlä apoi un cantee. Pamille, Cantece de ytra.

www.digibuc.ro

9

130

Draga mea §i-a cui te

Am aflat de-o buruianä, Burueana grânelor Si-om da-o bätrânelor. Sâmbätä cá ne-om giitit, Duminicä la popä

are, LasA-mä 'n stratele tale, Cä nu mai pot de picioare. (Novaci, jud. Gorj.)

Cite doi ne-om cununi,

22.

Si Miercuri le-orn ingropä!

Hai puid sä ne luäm Si sä nu ne mai läsäm ; C'odatä ne-am mai jurat,

Luni, buruieni orn sApà, Martia, soacrelor le-orn da [Bumbe§ti, jud. Gorj.]

Si tot, puicA, ne-am läsat. Dar acum de ne-om jurh,

19.

Foaie vet de trei masline,

Ascultä, lele, la mine : FA-mä argätel la tine ; De-i vedeä 6-0 merge räu, Sà-ti cati altu'n locul meu; De-i vedeä cä-ti merge bine, Sa mä lipe§ti lângä tine !

20.

Stiu cA nu ne-orn mai läsà! (Idem)

23.

Fatä dela munte,

Cu steluta 'n frunte, Ce nu treci pe punte ? Ce nu treci pârau La bädita tAu ?

Foaie verde aldmile, D'aulicii, tato, Dragä, dragä Nastasie, D'aulicä, taw, 1 Ce-ai dat casa cu chirie Si carne§a 'n visterie, Iar bärbatul slugä mie!

Si iar verde de mälai, Da' gurita, cui o dai? Lui bäditA Neculai!

Ia, lelitä Nastasie,

DA-mi-o mie cu chide PAnä la Sintii-Märie,

Pin' s'a coace poama 'n vie,

SA plätesc la leturghie Si-apoi tot a mea sA fie ! 21. Draga m ea §i-a cui te tine,

Lasä- mä 'n strate la tine,

Ca nu mai pot, vai de mine ! 1. Refren.

www.digibuc.ro

D'apoi eu a§ trece, Dar mi-i apa rece

Si wept de-a fi, PAnä s'a 'ncAlzi.

Dar mi-i cam temica, CI noaptea m'apucA! (igAna§i, jud. Iai.) 24.

Dela noi dumbrava 'n jos,

Este-un locu§or frumos, Numai sAlcii §i rogoz ; Sälcioare de umbrit,

Rogozu-i de wernut, Sä stai, badeo, la iubit. Pe de-o parte te umbre§ti, Pe de alta te pârle§ti ! 25.

Mult ii mult de când ne-am pus, Ciubdna,sul s'a ascuns ;

131

Cat la luni, luna-i sus, Cat la boi, boii s'au dus. Eu mi gribesc dupa boi, Leana mi chiami 'napoi. Bic litä, bäditä, hiii 1

Vin la tata inapoi, Din vitei ti-oiu face boi ; Ne di tata doi vitei, Din vitei s'or face boi !

Ploaia ci 'IA ploui, Stresioara-mi curge, Giubelup-mi stricA !

Nu mi-i de giubei, Mi-i de fermeneâ,

C'am dat bani pe ea ! Si nu-i de asti, Dar vai, inimi, In min se despici, Lelitá SifticA !

26.

nu, nu pot, bidicA,

Mindro, mândruleana mea, MA omoarà dragostea,

Si eu cred ca-i vina ta ! Tie una, eu ti-as vinde, Ti-a§ da, mândro, ti-as mai da, Ti-aq da inimioara mea! Ti-as da graiul si fAptura, Numai sA-mi calci bitätura !

27.

Iancu doarme si viseazä, Murgu paste si necheazi, Puica plinge si ofteazA : Iencusor, gura mätale, Ia scoboar' din deal in vale,

Si-ti clau gurio mitale ! Gura mea ii zähar dulce,

Si-atuncea nu te-ai mai duce.

Iancu dealul scoborà $i gurio-i siruta. ! 28.

Foaie pelinitä,

Lelitä Siftiti, Ia iesi la portitä ! Ea nu pot, bAditA, Ci-i cam lapovitä, Si mi-i de rochitä !

Ia iesi pin' afari,

CA-i destul de-asearA

De când sed afarA ;

CA mie mi-i flick

CA sunt singuricA !

Dar de ce ti-i frick Leliti SAfticA ?

Tu mä stii pe mine Ce mi se cuvine, Cä. am un picat Dupa särutat !

De-i asi, ori nu-i, Up ti-o descuiu, Iar tie ti-o spuiu : Si te porti cuminte Ca si mai nainte ! VariantA.

Foaie pelinitä, Lelitä Säftitä,

Ia iesi la portitä, CA-i destul de-asearä Si de-alaltasearä, i De când stau afari. !

Stresina imi pica, Giubelup-mi strici ;

Nu mi-i de giubei,

Mi-i de fermenei, C'am dat bani pe ea ! Nici de fermenei, Mi-i de viata mea, CA mä 'mbolnävesc Si mi. präpAdesc!

BiditA, biclitä, Bade Ionitä,

Du-te 'n grädinitä, Sub umbra de vita', Ca ti-am asternut

www.digibuc.ro

132

Frunza de agud, Iar la cap ti-ain pus Frunza de pe sus ! (Negrilesti.)

32.

Mandro, add guritA ! S'o sArute neicutà !

Mândrule, acla-ti &O. ! S'o sdrute mândra ta !

29.

Mai baclitä, orn sucit,

$ezi la noi dac' ai venit, CA ti-oiu da ce-ai mai avut: Ochii i sprincenele, SA-0 ostaoaie grij ele ! 30.

La stejarul retezat, Vino, draga, vino, Acolo te-am asteptat, Vino, draga, vino ! La stejar la radacina, Asternui o rogojina

$i la cap de dpataiu,

33

Foaie verde si-o sulfinA, Lele, lele ConstantinA,

Curn nu clA naiba in tine

$i la usa cui te tine,

13ân' nu te-i iubi zu mine, Macar vreo doua, trei zile, Pân'a miscA pruncu 'n tine. SA mi-1 dai sä-1 botez eu,

Si sa-i pun numele meu, Ca sä nu mA uiti, eu vreu! (Vezi no.11, p. 128.)

34.

Asternui frunza de teiu; La stejarul din drare,

Foaie verde alior, Mai puiule, puisor,

Acolo dragostea moare!

SA-mi mai dai un galbior,

31.

Hai mândro si ne iubim,

C'arnândoi ne potrivim La vorbA si la staturá Si la ochi ca i la gurä ; Tun'ai tatä, eu n'ain marna,

Amândoi suntem de-o sarna ;

Tu n'ai frati, eu n'arn surori, Noi suntem ca doua flori; DouA flori dinteo tulpina,

Doua raze de-o lumina.

Sa-mi mai fac un finisor $i sA-i pun numele tau! De te-i duce dela mine, $i m'ajunge un dor de tine,

SA-i zic finului pe nume, SA-mi tread dorul de tine ! (Vezi no. de mai sus.) 35

Foaie verde si-o 0i, sArmana mândra mea, Cum imi tine cdrareM CArarea dela fântânä, Ca sä dea bAditii gura ;

Amândoi zacem de-o boalA:

Gura ei îi ca de faguri,

Tu boboc i eu boboc, Amândoi ardem in foc ; Tu beldim i eu beldim, La luat sA ne &dim !

Cum o gusti nu te mai saturi. Iese sara la portita

1. Refren.

www.digibuc.ro

$i mA strigA «mai bAditä,

133

'Vino ca sä-ti dau guritä!» Foaie vorde si-o Oiu face-o nevasta mea,

Ca sä tiu casä cu ea! Sä ;in casä, s'o iubesc,

De ea nu mä despärtesc ! 36.

Foaie verde mir mustos,

Ia poftim, Marito, jos,

Ca sä-ti dau un pol frumos.

Pol frumos i ferecat Si pe muche i pe lat.

Eu, drag', am descälecat, Sä-mi ochi de särutat

mijloc de 'mbrätisat ! 37. Foaie verde iarba' grasä,

Anico, frumoasä, Ia vezi Ghitä cel viclean, Anico, frumoasii,

Si-a fäcut cerdac in deal l-a väruit cu var tras brâie cu catran, Pe dinuntru cu zahar I Si-am zis verde si-o aSi-o fântânä 'n bätiiturä Pentru Ilinca cea bunä ! 38-

micä,

Haide-mi ibovnich,

Cä te-oiu säruta Si eu mult ti-oiu da, Pânä ne-om lua !

Bädisoruleä, Nu m'ei sämti, Mäcar de-i cräpà ;

Eu n'as zice ba, Ci de maici-ta, Cä-i femeie rea Si ea m'a certà Cä nu te-oiu spälä. ; Si ea m'a cârti, Cá n'oiu ingriji. Iar de m'ai iubi, Eu cà m'oiu preface Tot in ce irni place : Trestie de baltä Sä te duci la altä.

Eu in ciuda ta,

Tot nu m'oiu läsk.! Cum îti spun, oiu spune, Ciobänas m'oiu pune, Ciobänas la oi Si-onn fi amândoi ; Oile le-oiu paste Si mi te-oiu cunoaste ; Trestie-oiu täià, Fluier mi-oiu fäcea, Si tot n'Ai sciipa De cel särutat !

Mäcar de-i cräpà, Nu m'ei särutl, Ca eu m'oiu preface Tot in ce irni place, 0 icoanä mare Pusa la 'nchinare, Sfintità pe an La zi de Iordan ! dragá, bine,

Curn mä uit la tine ; N'ai de mine pace, Ca eu tn'oiu preface Chiar in däscälas,

In sfântul locas Si m'oiu inchinä Si te-oiu särutà ! 2 (Negrile0i.)

Nu m'ei säruta Farä vrerea mea.

Pen tru Du m n eata ,

39.

Foaie verde foaie latä,

1. Refren.

2. Se suprima apoi un eiintec de compozitie prea noug.

www.digibuc.ro

134

and am mai plecat odatä, Ne suiam incet la deal, SA trecem in cel Ardeal. Dela Foca, campu-i gol, $i-i vremea tinerilor ! Ba eu, bade, m'as gandi, S'apoi nici nu m'as chid, Ca sä las casuta mea, Ca maica m'ar blästämä ! 40.

Frunzä verde foi de nuc, Face-tn'as, leliä, cuc ; Cum vine primävara, A§ incepe a cantä Pe langa cäsuta ta !

Frunia verde si-o nuiä, Bade, de-as fi turtureä, cantA cantarea mea, Cu tine alAturià ! A§ lasa. gandurile,

Prin toate pädurilè ; Le-as läsa, toate le-as da, Färä numai initnä, S'o ieau cu mine sä steal

$i vine la noi acasä Sä-mi aducä lapte dulce, Sä-mi aducä urdä, cas, Drägutul meu ciobänas ! 43. Badeo,'ntoarce-te'napoi,

Sä ne iubim amandoi, Ca soarele i cu luna, Cat orn träi totdeauna ; Ca soarele cu pämantul, Dar sä nu-0 calci jurämantul ! 44Mandro, nu te mai cod?,

$i 'n prag nu te mai gandl! Stai in prag cä nu ti-s drag! De ti-s drag, hai pe murgie,

Sä se ridice colba'; Pe murgutul pintenog, Care lasä 'n urmä foc; Pintenog de trei picioare, De pe-un deal pe altul sare. $i-am särì pe dealul meu,

De-und' se vede satul täu,

41.

Puiculitä, draga mea,

Lasä, nu te supra ; In loc sa ai bucurie Cä esti fatä de fetie, Un odor, scumpete mare, Ca tine cu cAutare! Cine n'ar dori sä fie Ibovnicä numai mie !

$i-am träi in casa mea, CA-i mandrä ca si a ta, $i cu braul ca paraul, $i 'nvAlitä si 'nfloritä Tot cu flori si cu bujori, Cu covor de lacrAmioare,

Tesute de fatä mare ! 45.

La vale de tintirim, 42.

Rochie cu halbarale, Cine se scoboara 'n vale $i cantä din flueras ? Mandru-i badea ciobänas! Badea lasä oile 'N-pädurea cu tlorile ; Lasd turma cea de oi In tut:Lisul de tei

$i le lasä, le tot lasä www.digibuc.ro

Numai noi locul ni-1 stim; Dela vii in spre HAntesti,

Tot sä stai i si privesti. $i 'n dumbravä i 'n paclure, Sunt cApsune, suntsi mure, Numai n'are cin' s'adune; Haide, tato, la cäpsune 46.

larba-i mare pe la vii,

135

Badeo, spune ce nu vii ?

50.

Vin' asa prin cdnidtori,

St mä ieai de subsiori, Sä ne punem printre flori, SA soptim, cum se sopteste,

Cum inima porunceste ; Sä te 'ntreb i sA mä 'ntrebi,

Sä n'avem grijä de trebi, CA n'ai cask nici copii, CA iarba-i mare prin vii ! 47. Badeo, eu mi te-as läsà,

SA te duci tu la altà, Dac'as sti, badeo, cä iei, Cercelul dintre cercei, Floricica dintre flori,

Cu care sä mi te 'nsori. Dar de asta nu mä lasä Inima sä-mi pleci din cask

SA te duci la sluta slutii, La boanch

i muta mutii,

Care sA te rusineze sä te Invenineze!

Dacä-i vorba de iubit, Badeo, noi ne-am potrivit: Noi suntem pereche bunk Ca doi porumbei de-o lunä, De-o lunä sAptärnanä, SA ne fie voie bunä. Mina unde-oiu pune eu, Mila pune Dumnezeu ;

far unde-i pune tu mina, Nouä sA ne-ajute luna ; Sä ne-ajute stelele, SA ne tinä zilele ! 51.

De ma lasi sa vin deseark Iti aduc un mär si-o par1; De ma lasi sä stau mai mult,

Ii aduc pane cu unt ;

De mA faci drAgutul tau, Iti dau sufletelul meu! 52.

48.

Foaie verde de-alunek Ildis, Pavane, hAis si cea! Bädito, nu mai da cea, Si dä hais si vin la mine,

Ca imi sunt buzele pline Si de rniere qi de dor, Sä le sugi dulceata lor. Boulenii nu mi-i bate, CA asà e cu dreptate :

Mandro, mandruleana mea,

Cum nu vrei si dumneata, Sä te.ieau la mine-acasä, Ca sä fii i tu mireask Cum n'a fost i nici n'a fi, Cum nid nu s'a pomenl!

Si eu mire si bärbat,

Cum nici nu s'a mai aflat!

SA te-abati pe la dräguta, SA-i sAruti macar gurita !

53.

Bade GhitA, bade floare,

Vin la noi la sezätoare, Cá dragostea de neveste

49.

FrunzA verde busuioc, Ce tot zici cà n'ai noroc ! Eu iti dau averea mea, Tu clá-mi bunAtatea ta. Pentru dansa-mi valid doi boi,

Cá i-om face amandoi !

Te apucA fat-A veste. Nu cred c'arn pacAtuit, Bade, de te-am indrAgitI 54-

Foaie verde trei surcele, Cata-mä, bade, la piele,

www.digibuc.ro

136

CI m'a blästamat maid., $i mä strânge rochith ! Taci, dragä, nu suspinA,

La piele, la tAtisoare,

Unde capul nu te doare; Când jelesti, te mântuesti;

Iar când inima te doare,

CA ti-oiu drege rochitä ; Ti-oiu duce-o la croitor, Sä ti-o faci pe trupusor.

Par'ca-ti vine mai nicoare !

Altä zis-am de-un buj or, Mi-o 'ntrebà cel domnisor:

55.

Co lea 'n vale peste deal, Trece-o fatA si-un pândar ; PAndarul mergei rAzând, Fata 'n urma lui prängAnd:

Spune, puicl blAstAmatA,

De esti fata, ori nevastä, Ori zânä din cer lAsatA: Nu suntfatknici nevastA, Nici zAnä din cer lAsatA, Ci-s de maica blästAmatA,

Eu nu-s floare de ciresi, SA mä iubesti, sä mä lesi; Eu sunt floare de cicoare, Cine mA iubeste, moare !

Si fiu floare de pe mare, Cine rnä särutA, moare. Spune, draga domnisor,

(Voineqti, jud. Ia§i.)

Insurat esti ori fecior ? Si raspunde domnisoi : Nu-s fecior, nici insurat, Ci sunt de Domnul läsat, CA sunt Brumariul cel

Varianta 1. Foaie verde pelinitA,

Ici in vale 'n grädinitä, Mi se plimb' o copilitä, Cu pArul lAsat pe tAtA,

mare, MA las noaptea pe facoare, MA ridic in prânzul mare;

Cam pe-o tâtd, cam pe spate,

Inimioara mi se bate. Si se bate cu putere De frumoasa ei vedere! Spune-mi,dragA copilitä,

Ieau mirosul florilor Si dragostea fetelor ! Variania 3.

Esti tu fatA, ori nevastA, Ori esti fatA de 'mpArat, Sau vreun vis ce am visat ?

Foaie verde pelinitä, Ici in vale 'n grAdinitA, Mi se plimb' o copilitA, Cu pArul lAsat pe tità,

Nu sunt fatä de'mpiirat, Nici vreun vis ce ai visat, Ci sunt floare de pe mare,

Cam pe tAtA, cam pe spate,

CAti m'orsArutA, toti moare!

Varianta 2. Foaie verde pelinitA, Ici 'n vale 'n grAdinitä, Mi se plânge-o copilitA Cu pärul läsat pe OVA. Copilita suspinä. Si mi-o 'ntreab' un domnisor :

Ce suspini asà cu dor ? Cum focul n'oiu suspini,

Inimioara mi se bate. Ici in colt la merisor, Mi-o intreab'un domnisor: Tu esti fad*, ori nevastA,

Ori fatA de preoteasä ? Nu sunt fatA, nici nevastA,

Nici fatA de preoteasä, Ci sunt floare de pe mare, Cine m'a sArutà, moare. S'apoi sapte meri domnesti,

www.digibuc.ro

137

Durnitale cine-mi esti ?

Eu sunt brumariul cel mare, Ma läs noaptea pe räcoare, Ma ridic in pranzul mare,

Ieau mirosul florilor $i dragostea fetelor !

$i sä vie mai de grabA, Cat mi-i inimioara calda, Ca daca ini s'a ráci, A veni, nu 1-oiu primi ; L'as priml, n'oiu indrazni, De frica bärbatului $i de rAul satului !

56.

59.

Foaie verde avrärneasä, Treci in ;ar' ardeleneascä, Treci muntii cu codrii toti, Treci, bädi;a, cat mai poti! Lasä-0 casa, câmpul täu, Cu mine n'ai s'o duci rAu, Ca am stanä, turme multe

Ia iesi, mandro, pan' afarä, spun o vorbä dulce, Ca CI de n'ai ieì, m'oiu duce; Ori te-astept pan' mai deapoi, Când, dragufa, duce-m'oi,

$i pe vale si pe munte Si träim fail de jale, Din Oituz si pan' la vale Cu turme i cu parale ! 57.

Tu strain si eu sträinä,

Frunzä verde bob de varä,

$i orn plange arnandoi. Eu te-oiu plange tot pe tine, CA tare-am trAit noi bine ;

Tu m'ei plânge, plangem'ei, C'am fost ca doi porumbei; Eu frumos si tu frurnoasa,

Färä casa i grAdinä ;

Eu chipos i tu chipoasä;

Tu voinic ca un perete, N'avem boi si acarete ;

5i-ai sä plângi tu mai cu foc,

Eu voinicA, frumusicd,

N'avem lipsa de nimicä, Sa trAim, ca-i viata micA ! 58.

Foaie verde alämAie, PAsAricA cdnipie,

Spune puiului sä vie. sa vie pe la vie, Nimea 'n lume sä nu-1 stie;

$i sà vie prin livadA,

CA tu esti fir' de noroc, CA bäd4a ti s'a dus Pe valea apei in sus, Pe malul pâraului, Din pricina räului, Numärand pasii pe cale $i plangand cu mare jale ; Numärând pasii la dus, Cä lucrul räu a fost pus, CA 'ntre noi e-amestecatä 5:Jo femeie blästamata : Dragostea noasträ-i legated

Nimea'n lume sa nu-1 vadä!

Variantii.

60.

Ma vecine, vin la mine, CA-ti dau pane cu masline!

PAsäruicA stânjinie,

Spune puiului sä vie, $i sä vie tot prin vie,

Ba eu, lele, n'oi veni,

Nimea'n lume sä nu-1 stie;

Cat cu viafoiu vie;u1, CA strAinu-i tot sträin,

$i sA vie prin livadä,

DA-i si pane, dä-i si yin !

Nimea'n lume sá nu-1 vadä;

Mäi vecine, mäi vecine,

www.digibuc.ro

138 CA-s bolnavA si-arn sA mor!

MAcar dac'ai si murl, La tine nu m'oiu -porni, CA strAinu-i tot strain,

De-ti da inima din san ! 6r.

Si nici boanda, nici cojoc, Ca sa te 'ncalzesc cu foc ! 66.

Ce tot cati pe la portitä, Baclitä, bädita ? 1

Ia pustia de gur4,

Maica m ea te-a descantat, CA-s flAcau neinvatat,

Lentil, lelifa ! 2 Ce nu mi te-ai priceput?

Sá ma inveti särutul drept

Ba eu stiu dela 'nceput, La guritA nu gandi, CA 'n portitä n'Ai primi. Ca de-aici si pan' la tine, Se raceste mult si bine !

Si cum sA te strang la piept, CA de asta-mi esti deprinsa

Si ti-i inima aprinsa ! 62.

Badifa cu contornan, Ia sA-mi dai un gologan, Ca sA-mi cumpar doftorie, Dragostea iar sA ne vie ! 63.

Tato, eu te iert cu bine, SA ma lasi sA viu la tine;

and la tine ma abat,

Pard-s de griji scuturat ; Cand la tine mA pornesc, Par'd mai intineresc! 64.

67.

Crangulitä cränguleanA, Vai, sarmana mandruleanà, Lasii-ti graiul frunzelor, Ca-mi mai bagi in suflet dor,

Ci te 'ndoaie si te plead, Doru 'n sufletel sA-mi tread! 68.

Cucule, nu mai umblà, CA mierlita nu te vrea ; Nu te vrea nici pupaza ! Cand n'ai treabA, vin la mine,

Iesi, lelitä, panA'n prag, SA mi te privesc cu drag; Iesi pe prispA la portitä, SA sArut a ta guritä ; Te lasA pan' la parAu, SA cunosti pe Dumnezeu!

Ca sA ma iubesc cu tine,

65.

SA.-ti descant, sA-ti lecuesc, Boala sa-ti tAmAduesc,

Ca de-o mina n'am cu cine! 69.

Badeo, pune-te pe cale,

Si purcede 'ncoa, la vale,

Mai nicuta, mai subseara,

Cu ierburi dela padure,

Ne 'ntalnim pe vale iara,

Cu tämnii dela mormant, Cu mAtAnii la pämant !

Ca sA-ti spun o tiiinicie

Si nimeni sà nu mai stie. Mai nicutA moldovan,

SA n'ai la tine suman 1. 2. Refrenuri alternative.

www.digibuc.ro

70.

Foaie verde cimbrisor,

139

Vin la tata, puisor, SO-0 pun mAna'n sânisor, Ca sà-ti mai tread de dor. Lumineaza-ti mintile Si uita-ti cuvintele ;

Luminead-ti inima, Ca fusei dusmanca ta. SA pornirn mai inainte Ale noastre dulci cuvinte, RAmase neispravite ! 71. Foaie verde poamä alba, Toçi Bucurestii ma 'ntreaba De ce port carnesa neagra. Las' s'o port, c'asa mi-i draga, Ca mi-i nevasta beteaga. Si mi-i beteaga de-o mina, N'a spalat camesi de-o De-o luna, de-o saptamâna Si umblä pe camp nebuna, Cu tulpanul pus pe-o mAnA!

Ad' ca mesa s'o spal eu, Cu apa dela Buzeu, Cu sapun din sânul meu!

73.

Märiud, de pe prag. Ce te uiti asA cu drag ? Par'd nu-s'ce 'n gand iti vine,

De tot cati gales la mine!

Marina, tu incepe, Ca badica s'a pricepe ;

Dad cauti ibovnic, Eu ti-s omul cel voinic ; La sarutul la ureche, Eu ma prind ca n'am pereche !

74. Frund verde lemn uscat,

Argat de m'as fi bagat, mund cat as puteA, A§ iubi pe cine-as vrea, trai cu dumneatà ! (Vezi pg. 130, no. 19)

75. Frunz:i verde ghiocel, Flacauas mai maruntell

Dad esti fladu destept, Chiatnä-ti mândra lânga

72.

piept,

Foaie verde romanitä, BAclitä, BAditA,1

Ce treci seara pe ulita, Bädita, bAditA,

Pe ulita la portita $i tusesti in childa mea ? Ca dacä, badeo, m'ai vrea,

Si-o 'nvata särutul drept. S'a 'ntAmplA ce s'a'ntAmplA,

De-asta nu mai cuvanti ! Oiu veni, când oiu veni,

Si când oiu mai ispravi ;

Oiu veni când oiu putek q mai am pe alteleA !

M'ai cere la maid-mea, Cu staroste, cu petit, C'asà noi am pomenit ; Sä dai pusti, sa dai pistoale, Cotu 'ntreg sa mi se scoale.

Pustile de-i slobozi, Cotu 'ntreg s'a 'nveseli $i flàcàii s'or scArbi !

76.

Vin la mine mai de vreme,

Sa te culc pe puf de pene; Vin la mine mai de graba,

Cá iti ai o mare treaba ; Vin la mine, te grabeste,

1. Refren.

www.digibuc.ro

140

CA inima te doreste ;

Si mai vin la tine-odatA,

Vin la mine, te-as rugh, Dad sta 'n puterea ta !

Dacli fi culcatá bine,

77.

Frunz t verde pelinitä, Am vAzut o puiculitA, Puiculitä panA surd', MAturd prin bätaturä ; Maturd i scuturd, CA-i pen tru venirea mea.

Maturat-a si sub nuc, La ea vrere-as sA mä duc ;

Maturat-a si sub mar, SA nu s'afie-un fir de par! 78. Leid cu sprinceana latä, De-i fi bunä i 'nteleaptä,

Ca sä 1ai usa crapata Si fereastra ridicatd, Ca sA vAd cum sezi culcati.

Dacli fi culcatä bine, OM sá mä culc langl tine, Cu m Ana la titisoarA,

Sä te 'ntreb de gurisoarA; Iar de-i fi culcatA räu, Sd-mi caut de drumul meu!

Varianta 1. Foaie verde nucä seacä, LeliticA dragä, De-ai fi bunä i 'nteleaptA, Lelitici dragA 1,

Ai lasà usa cräpath Si fereastra ridicaa, Sá viu si eu cate-odatä ! Varianta 2. Nu ti-am spus, mandro, odatä,

SA lai usa descuiatA Si fereastra destupatä, 1. Refren.

www.digibuc.ro

SA te vAd cum esti culcatä ?

SA mä trag pe langä tine ; adc'Ai fi culcatä räu, Sä-mi cat drumuletul meu, SA mA vadA tatäl tau,

SA mä 'ntrebe ce cat eu. Si sA-i spuiu, ca apä rece, Vezi rusinea cum se trece! (Comunic. de d-1 P. Danilescu, Duinbäer, Vidin).

79.

Du-te, lele-acasä bine, LasA fata langa mine ; Gaud stelele-or rásAri,

Eu cu fata oiu veni ! (Cornunic. de d-1 V. Un-

gurean, Bucovina). 80.

Ilinco cu pArul cret, Vin la Bita sA te 'nvat, CA esti fatA de judet, SA te 'nvät a strange'n brata

S'a särutà cu dulceatä. Foaie verde päpAdie, Dragostea, cine mi-o stie, PlAteste cat o movie ! 81.

Mar bAiete, bäietele,

Dacä ai gust si placere, SA mä ai tu de muiere, Vin la pArinti de mA cere.

Mama vrea, tata nu vrea, Tu la clansii nu cdtd, furà, Peste noapte SA mä duci la casa ta, SA mä ai de nevested

$i mä-i pune pe salted, SA-mi dai pane cu cafed. !

141

De-ale noastre vorbe dulci;

82.

Cand treci, bade, pe la noi,

Nu te mai uità 'napoi, SA-0 vac' fetisoara ta : Fata ta trandafirie, Da-mi-o, bade, numai mie!

Sa-ti aduci, aduci aminte De-ale noastre dulci cuvinte, Ce-au ramas neisprAvite! 84.

Lass, puica, drumul tau 83.

Frunzá verde cimbrisor,

Vin la tata, puisor, Vin, pe brate sa. te-adorm,

Sa-ti pun mâna 'n sânisor, Ca sa-ti mai tread de dor.

Na la tata mere dulci, Tot aminte sA-ti aduci, De-ale noastre dulci cuvinte

Ce-au limas neispravite ! (Comunic. de d-I I. Nistor, Praja, jud. Tutova.)

Variant&

Si hai unde-oiu zice eu ; Lasä-ti, puica, calea ta Ski tocntefte inimA,

Ca mi-i inima pustie Si gândul de pribegie ! 85.

Hai, cumatra, 'n deal la vie,

Ca sa Imä tainuesc tie : Doua vorbe sa-ti grAesc, Inima sä-mi racoresc ;

Hai,, Intinde cu pasù', Ca ne vede cumnatù' !

Verde, verde crimsor,

86.

Vin, in brate sa te-adorm, SA-ti pun mâna 'n sânisor, Ca sa-ti mai tread* de Or! Na la tata mere dulci, Unde-i sta sa le manânci, Tot aminte sa-ti aduci,

FA-ti pomana si ma Iasi, Ca sa man cu tine 'n casl, C'afara ploua de varsä

Vin la tap., puisor,

5.

Lelita carciumáreasa,

$i ma uda pe cam*. (Buciumeni.)

Dragoste cu piedici.

I.

Ca de mândra, n'are pret, 1

Foaie verde rugulet, 'Ndeamna, 'ndeamna, murgulet, La mândra cu párul cret, CA i-am dat un franculet,

Si mi-o cearcá un judef ! (Tiggnasi, jud. Iasi). 2.

Frunzá verdesi-un malai,

1. al de mtindrà ce-i, n'are pret.

www.digibuc.ro

142

Lasä-ma 'ncet, Neculai !

Nu-mi trimite prea mult dor,

Prin gura lui Nicusor ; Trimete-mi mai putintel, Dar vin matale cu el ! (Corn unic. de Mr. I. C. Bel-

die, Jorgsti, jud. Covurluiu.)

Variantit.

Si-am zis verde si-un bujor, Lasä, bade, 'ncetisor ; Nu-mi trimite-asa mult

Cu lacrämi rosii de sânge ;

Päsärile mä mânglie, Si copacii ma tamale. 4.

Asear' am ven it la tine, Alexandro, häi, Tu n'ai vrut sä iesi la mine, Alexandro, häi !

Badeo, maica m'a simtit, M'a pus maica la cusut, N'ar avei loc in pämânt, Nici tamaie la mormânt Si nici vin de prohodit!

dor,

Pe buzele tuturor ; Trimete-mi mai putintel, Dar vin matale cu el !

5.

Foaie verde si-o lalei, Mindrä, mândruleana m ea,

Ce mä tot porti cu vorba,

3.

De-mi fac calea de geaba.?

Drag mi-i a tral pe lume, Frica mi-i cä mor ca mane ;

Drag mi-i a trai mai mult, Frica mi-i cä mor curând. Pen tru tine ard in foc Si tu zici ca n'am noroc.

De-ar fi lumea de hârtie, S'ar aprinde 'nteo mânie ;

Dar asa e ca de pia tea, Nu s'aprinde-asà indatä ! (Comunic.de d-1 M.Lupescu,

Zorleni, jud. Tutova.)

Varianta. Drag mi-i a träi pe lume,

Fricä mi-i ca mor ca mine Si rämân toate de mine ! Vine moartea inteo noapte

$i te desparte de toate Si te duce 'n cimitire $i toarnä lut peste tine. Pämântul cu iarbä verde, Trece mândra nu mä vede; Nu mai cerul mi mai plânge, 1. Refren.

www.digibuc.ro

"Foaie verde de lämai, Neicä al meu, drept sä-ti spui,

CI asarä nu putui, Dar mane searä sä vii, Sä-ti dau stinga capatai, Cu dreapta sä ma mangai! (Comunie. de d. H. N. Tapu, Novaci, jud. God.) 6.

Sarman cuculet de dos, Cum mai calla de frumos! Eu cu mândra n'am folos!

C'o iubesc o varä bine Si-acum rämase de mine. De iubit, mândro, iubi, De tot omul ne-om feri, De iubit sä mä iubesti, De lume sa nu gândesti ! (Musetesti, jud. Arges.) 7-

Foaie verde bob näut,

143

Mi-a vint ordin sä mä duc,

Darä eu când oiu pleci, Man dra cui o rämanel ? Ce gurif a sfiruta, Mai dulce declt a mea ?

$i astept ordin sä plec, Acuma când imi petrec ; Eu de plecat as plea., Dar mä 'ntreabä inimA : Mândra cui a rämânei ? SA rämae cui a vrea, Numai sä vadi de ea, Pan' o veni neicutà. Mà plânge si pärintii, Mai tare mândrutelè Pe toate ulitelè Si blastämä trenuelè :

Trenule, nebunule,

Arzä-ti focul roatele Si toate surupuele, C'ai läsat mândrutele Blästämându-si zilele ! Foaie verde trei gränate, Mi-ai Mat dragostea din brate

$i-o-ai insträinat departe, In neagra strAinAtate, SA nu dea trei ani pe-acasa.

Foaie verde solz de pesti, Neicä, tu mä päräsesti, $i mä lasi sä 'nebunesc Cu dorul si dragosteA, Ca nu te \Tad pe mata !

Foaie verde si-o lalea,

Mandrä, nu mä blAstämA, CA te-a luA, neica, te-a MA,

Pan' oiu face armatà ; CA de-as sti cà nu te-oiu lua,

Din armat'-as dezertA $i-as veni de te-as furA, Noaptea, dela maica-tä

$i te-as duce cu neici. Foaie verde bob näut, Ordinul mi s'a 'mplinit, Mândra rämâne plângInd,

Trenu 'n garä suerând, Mândruta a lesinat,

A lesinat si plangeA $i de neica se rugh., $i din guritä zicea.:

FA, neicä, cum ii putei $i mä iea cu dumneatà $i aici nu ma lash., C'a fi in paguba ta, CA de-i mai veal vreodatA,

MA gäsesti, neick'ngropatA! (Mu§ete§ti, jud. Arge§.) 8.

Departe, vere, departe, Douä dealuri ne desparte ; Douä dealuri si-o pädure, $i-o grAdinitä cu mure ; Când murele s'a usch., Ionel s'a insurà ! (Thlpigi).

9.

Verd e trei frunze de nuci, Erai ici si-acuma fugi, Nici n'ai vacà ca s'o mulgi, Nici n'ai boi ca sä-i injugi,

De ce, taw, dar te duci ? CA nu-i timpul sä te culci,

Nici nu-i vremea sa ma. nânci ! Eu mä duc,bade, mä duc,

Ca mi-i teamä de bucluc!

Dacä, lele, ti-i pe-asà, Plec si eu in lumea mea; Daca-s lup si te mananc, Te las, leleo, si mä duc, CA m'asteaptà puica'n targ,

CI nu-s urs sä movilesc, i-s voinic ca sä iubesc. (Tg. Ocna.) I O.

Foaie verde trei masline, DrAguta de langä mine Se iubeste, dar nu spune !

www.digibuc.ro

144

Las'o, Gheorghe, sA iubeasck Ca sfi nu se präpädeasci ! I 1.

Foaie verde päpädie, Mai bAiete, mäi, Hai cu tata 'n deal la vie, Mäi baiete, mäi ! Nu-mi purth mie mânie, Cä mânia ash lungd Multa dragoste ne stricä;

a mânia ndelungatk

Multa dragoste-i stricatà. Foaie verde foiced, Cine strica dragostek SA n'aiba parte de ea,

De-ar umbld si-ar mai umblA !

Cinc stria doi cu doi,

Sarä-i ochii amândoi ; Cine stricA drag cu drag, Sä zacA cu capu 'n prag, $i-atunci sä-sigäseasca leac,

Când 'a fRce gardul pere, SA guste si el din ele ; Când 'a creste grail pe vaträ, De i-a bate spicu 'n coardä! 12.

Foaie verde ismä creatk Puica badei cea iubeatä, Indatä ce insereazA, Numai gerne i ofreazA.

Inträ 'n cask o apasä, La portiti nu cuteazä ; Afarä

frânge,

IntrA 'n cask 'ncepe-a plânge !

r3.

Cine dracu-a cunoscut, Grädinä fárd pArlaz,

Orn bätrân färd nacaz ; Fântâni tard Voinic farä supäräri, Dragoste färä musträri ! Foaie verde-a plopului, Unde-i miez de-al codrului,

puntea dorului. Unde-i iarba verde, deasd, Ei dragostea mai aleasä ; Unde-s fragi, acolo-s

Dar tu, neid, ce mai faci? Eu fac bine cä-s cu tine, $i fac rän ca nu te iPu! 5.

Lele, nu te mAritk C'a ven-i varl, varâ $i-a 'nflori tamdioarà ; N'a aveâ cine-o puttà ! 16.

Foaie verde pelinitä, Ici in vale'n gradinitä, Tot suspin' o nevestitä, C'a bdtut-o bärbatelul SA-i spuie ibovnicelul. De pune pe-un cà rbune,

Ibovnicul nu ti-oiu spune ;

De mA-i pune 'nteo frigare,

Ibovnicul nume n'are ;

De mä-i pune la pastrami'',

Nu ti-oiu spunp cum II chiamA !

Frunzuleanft de agud,

Cine naib' a mai väzut, 1. Refren.

www.digibuc.ro

jud. Ffileiu.)

145 17.

Tu te-ai dus

i m'ai lasat,

Cine bade dat sfat ? Slat mi-a dat frunza de fag,

SA iubesc cine mi-i drag i ;

Sfai mi-a dat frunza de prun,

sä nu spun ; Slat mi-a dat frunza de Sá iubesc

i

nuc, SA iubesc

i

sá mä duc !

Prin pAdure-i drum bätut, Ne-am fost dragi i ne-am urit. Nu §tiu, Dumnezeu a vrut, Ori du§manii ne-au facut. Of ! cine ne-a despartit,

N'ar aveä loc in pamant, Nici femeie de bocit, Nici popä de prohodit, Nici tAmaie la mormAnt, SA moard nelegiuit ! Pentru sfârit, Vezi No. 4, p. 142.

18.

2I.

Bate-o, bate-o §i-o mustreazA

Si-o 'ntreaba unde 'nsereazA ?

Colea 'n vale la fantana, Cu doi voinicèi de manA ; Colea 'n vale la ci§mea, InvAlita 'n chebea mea ! (Comunic. de d-1 I. Nistor,

Praja, jud. Tutova.)

Mandro, de dragostea noastra, suii pe deal, pe coastä, SA mä uit la casa voastrA. Toate paiele pe casA, Imi par suluri de matasA. Imi pare casa Si cararea buftiuhala, Dumneata neagracernealä.2 22.

19.

De-ar da Dumnezeu un

Foaie verde liliac, Pasere de pe harag,

foc,

Iubqte-mA, de- ti sunt drag,

Nu mä blästamä sä zk; Ca m'ai blAstAmat odatas ,

Si-am zacut o varA toata. Iubqte-mA, daa-ti plac, Ori drumul sa-mi desfac!

20.

Foaie verde grail milrunt,

SA ardä muntele tot, SA ardA pAdurilè,

Sä rärnaie dealur'le, SA ramaie §esuele, SA se vadA mandrelé ;

SA se vada doi cu doi $i noi, mandrä, arnandoi! 23. MA baiète, baietèle, 3 Insoard-te, muière,

Nu fii dqman casei nick!

1. SA iubesc pe cine mi-i drag. 2. Se suprimii apoi un cAntec care incepe astfeI: Foaie verde de márar, Hai lele pe sub umbrar, CA ne catä un peindar, Un pandar i un primar Si-un MIMI-as de notar3. Bagel, diminutiv masculin dela Mid, ca i Mietica. Famine, Ccintece de arg.

10

www.digibuc.ro

146

Doamne, ce ma-i

24.

Floare mandrä de bujor, Mai bAdita, mai fecior,

Mi-ai bagat in trup mult dor !

Mult dor dar mai multa jele,

De tineretele tele, C5 se trec färä de vreme, Färä gust, farä placere, Pentru hada de muiere, Ca te fierbe'n vorbe rele, Ca vii in bratele mele ! baditä, ce-i putea, Lasa-ti casa, nevasta, Vin in brate la mandra ! 25.

Foaie verde si-o lalea, De s'ar vinde dragostea, As da calul i aw). $i mi-as !la dragostea, Odatä cu mandra mea ! Mi-as luA, m'as cununa,

Sa nu mä fac fail ea ; Ca te iubeste trei zile $i te lasa, vai de tine, De mai patesti vreo rusine !

26.

Nu mi-i ciudä pe dac,

C'a mAncat frunza de fag, Dar mi-i ciudä pe omidä,

C'a mancat frunza de

crudä, N'a lásat frunza sä creasca, Muguri sa immugureascA, Fete mari sä se iubeascä! (Negritesti.)

face,

Fa-ma pasere de-argint

Si cu penele de vant, Sit mä duc unde mi-i gand.

FA-ma, Doamne,-o pasärea, SA ma duc pe unde-oiu vrea

$i sa sbor pe-unde mi-i dor Si sá trag unde mi-i drag ! (Comunic. de d-1 C. D. Ionescu, Polovraci.)

28.

La fantana cea de piaträ, fatii; Sede un fläcau Fetisoara-i albisoarä, La cosite-i galbioara, La picioare-i mititea, La mijlocel subtirea. $ede voinicelu 'n soare

$i roaga pe fatä mare,

0 tot roagi sä se joare : -Jurà-mi, subtirica, bine, Cum cA n'ai altul pe lume,

SA-ti fie drágut ca mine ! AO dad. cuvanta, $i 'ncepea a se jura ; Biserica tremura $i crucea din varf pica, Icoanele tot ofth'. Dar icoana Precestei, Din filndul bi§ericei,

Nu se plInge, cum se

plange, Ci vArsa lacrämi de sange.

$i, neica, neicutul meu, M'ai fäcut de m'am jurat tu ai mandrutä 'n sat; SA mi-ti sece inima,

Cum mi-ai secat tu pe-a mea !

27.

Foaie verde trei alace, 1. Se suprimfi apoi un cântec.

www.digibuc.ro

(Novaci, jud. Gorj.)

147

Las-o, las-o sä se dud,

29.

Foaie verde de-arnäut,

Tei§orul a 'ntiorit, Puiculia m'a urit !

Ca sa nu mai am de furca ! 33.

Vai de mine, ce-oiu sä fac,

C'am limas arnorezat, N'am gazda unde sä trag! A§ trage la gazda mea Si ma tern de grea belea; A§ trage la vreo vecina mi tern de vreo ru§ine ! (Tigána§i, jud. 14.) 30.

Foaie verde lámurea, Tot mä toacd maica-mea, Cä mi-i ibovnicul rau ;

Las' sä fie ca-i al meu! räu, l-oiu imbuna, Cä mi-i me§terä limba. Si-apoi frunzä si-o lalea, A§a doar striga lumea, SA-0 amarasca viata ! 34.

Foaie verde solz de pe§te,

Lurne, lume §i iar lume, Cand puicuta Ind iube§te, Lume, lume §i iar lume, 1 Toatä lumea mä urä§te;

Toati lumea mi-i tirana, Ca port la caciuli pana.

De-ar fi lumea de zahär,

A§ topi-o 'ntr'un pahar n'a§ mai avea. habar ;

De-ar fi lumea de hârtie, A§ vinde-o la prävälie, Dusmandsä nu-mi mai fie!

Foaie verde trei agude, Arde focu 'n paie ude, Io-mi strig puica, ea n'aude.

Ba te-aud, puiule, bine, Dar n'am gull de räspuns, Ci-i du§manul lânga mine, Cu douä pistoale 'n mânä,

Când de când sä tragä 'n mine :

Unu 'n mine, altu 'n tine, Si ne mântue de zile ! Variant&

31-

Na/a e§ti, frumoasä e§ti,

ce focul nu iube§ti ? A§ ubi dar n'am pe cine, iubi dar mi-i ru§ine,

Ca sunt cu bratele pline! 32.

Foaie verde trei agude, Strig la puica, nu m'aude ! Ba eu, draga, zäu c'aud,

Dar n'am gura sä-ti raspund, Ca-i du§manul lângä mine,

Cu &ma focnri in mâni. Când and sä tragä 'n mine,

Foaie verde trei masline,

Tata cea de lângä mine Se märia, dar nu spune ; Bine ci se mai mätitä, tni-a fo§t tritä ;

Unu 'n mine, unu 'h tine! Copiliia fde de minte, Zi mä-tei sä te märite. Da' eu dac'am fast gäsit, Tu pe alml ce-ai ptimit 2?

1. Refren.

2. Tu pe altul, de ce-ai prima

www.digibuc.ro

148 35-

Foaie verde bob naut,

Sd-ti tie trei ani de zile ; $i sä te särut cu foc, S'avem in lume noroc,

Mai bäditA, ce-ai fdcut,

Pe la noi n'ai mai venit? Iote-o tuna c'a trecut,

0 lunä

sAptAmâni

$i mi-a fost totvreme buna!

Nu stiu, bade, m'ai uitat,

Ori tu ai pe alta 'n sat !

CA dacä m'oiu liberA, Amândoi ne-om cununh ! 39-

Frunzä verde burungic,

Vino, Ileanä, sub nuc, CA de mani am sä mit duc.

-13a, mândro, nu te-am uitat,

Vin sä-ti spun douil cu.

Nici pe alta n'am in sat;

Sä le tii, Beano, minte.

Afarä de dumneatä, Nu mai am pe nimenea : Vreme-a fost destul de bunä, cäräruica plina Dar Tot de spini, de märAcini, Cä-mi sta. 'n cale tot sträini! 36. Si- am zisverde de nAgarii,

Vai de mine, iar $i mä bate maica iara ; CA si-asearA m'a bAtut, C'am sezut cu Ghitä mult! 37-

Of, dusmanii taie lemne, Dusrnancelc-adun surcele

$i nu stiu ce vorbesc ele, De toate mândrele mele ! (Negrilesti.)

38.

vin te,

Eu mit duc in bAtAlie, Tu sä-mi mai trimiti liartie,-

Eu tie ca ti-oiu räspunde ; De-oiu fi mort, nu ti-a venl,

Tu, dragA, mä-i pomeni $i cu mortii rnä-i numi ! 4o. 5i-am zis verde trei masline, Auzi, mandrii, straja vine ! SA-mi ieau mantaua cu mine $i sA-mi pui sApcuta 'n cap,

Ciobotele sä le 'ncalt, SA mai ieau si cel bältag, SA 'ntreb strejele ce fac ! 41-

Cat oiu fi si-oiu mai tral,. Nevastä n'oiu mai iubi. Când dragostea ti-i mai dulce,

Foaie verde puiu de nuc, Eu mit duc, puicA, mA duc,

Eu mä duc in melitie, Tare räu imi pare mie, Dar mai riiu ti-a fi i tie. Vin, puick sä te sarut, Ca sä tii un timp mai lung;

Te särut odatä bine, 1. SA se prevadA prin livadii.

www.digibuc.ro

Pe bärbat dracul 1-aduce, Ori nevasta mi te 'nsealä Si te lasä 'h pielea 42. R5sai lunä mai de graba, SA 'prevada prin livadA, SA cosesc pelin i iarbä,

149

Sä-i dau puicAi sä-mi des-

fad.

Foaie verde arnäut,

DesfA, puicA, ce-ai fäcut Si-mi da drumul sä mä duc

La mandruta de demult, CA 0-oiu da un leu batut!

Inapoi nu-0 mai desfac,

SA dau puicä-i sii-mi desfacä.

Na-si, puicuf , un leu bätut Si-mi desfá ce mi-ai facut; Si-mi dä drumul sä mä duc,

La puicuta de dernult, CI nu-s cane ca s'o uit, Ci-s voinic ca s'o sarut !

Mäcar sä-mi dai z,2ce lei, CA nu ti-am fäcut sä piei,

Si 0 am fácut sa mä iei ; Si nu si-am fácut sä-0 fac,

Ti-am facut cä mi-ai fost drag,

Cu apä dela fantanä, SA n'ai in lume hodinä ; Cu trei paie dela pat,

SA nu ai pe alta 'n sat ; Cu lut galben dela prag,

43.

Tot ;i-am spus, fatii, m spus,

La nimeni sii nu te uiti,

and or fi oameni mai

mul0; Cand or fi mai pu;intei, SA te ui;i in ochii mei !

44. Foaie verde foi de fragi,

Ci mi-ai fost in lume drag! (Comunic. de d-1 I. Nistor,

Praja, jud. Tutoya.)

Varianta 1. Räsai lunä mai de grabd,

SA luminezi prin livadä, Sä cosesc pelin si iarbä, SA dau puicei sA-mi desfacä.

Desa, puicä, ce-ai facut, CA 0-oiu da un leu bätut! Po0 sA-mi dai si nce lei, CA nu 0-am fäcut sA piei Si ri-am fAcut sä mä iei : Cu trei lemne dela gard, De-o femeie cu bArbat, Cu lut galben dela prag !

De s'ar ilià dragi cu dragi Si burlacii cu burlaci, N'ar mai fi frunzä pe fagi Si umbrA pe sub copaci ! (Negrilesti.)

45.

Foaie verde máceis,

De s'ar face dealul ses Si padurea drum de mers, SA

Foaie verde fir de nalbä,

mä duc in lumea 'ntreagA

Ca o pasere pribeaga : SA mä duc, sä pribegesc, Cu puica sA rätacesc! 46. Foaie verde si-un dudäu,

Varianta 2.

Räsai luna mai de grabl, Si se vadä prin livadä, SI cosesc pelin si iarbd,

1

Mare-i dealul la Backi, Da'-i mai mare dorul meu; De-a§ pura numai pe-al meu,

1. Se suprimá apoi un cantec c'o usoaril nuanlare pornograficit Penteo dragoste cu pilcate, unul sade ,,La Es, la grosul eel mare."

www.digibuc.ro

150

Nu mi-ar parea asa greu, Da' port si pe-al dumitale $i de-aceeajrni pare mare. dumiDorul meu tale, Faca-1 Dumnezeu o floare, Sä mi-1 port la cheotoare, SA-1 priveasca orsicare, SA creada cA-i dorul mare Si ca-i greu pentru purtare!

Variantit.

Mare-i dealul la Bacau, Da'-i mai mare dorul meu. Dorul meu si-al dumitale, Face-le-ar Dumnezeu floare,

punem la cheotoare, Tot in zi de sarbatoare, Ca sA vada orisicare Dela mic i pan' la mare, CA mi-a fost credinta tare $i doru 'n lume prea mare!

Dela soare la racoare ;

$i dad sunt dragostiti, Pe mohor stau toläniti Ca niste oameni cumintir 49.

Frunzt 'n codru cat rasare,

Iese badea 'n drum calare; Frunza 'n codru de-a rarit, Calul badii-a poticnit ! 50.

Lumea-i rea

i

n'ai ce-i face,

Leleo, nu te mai preface, Ci spune-mi mie cu drept $i tine mina la piept : Drag ti-s tie, drag ori ba, Ori esti draga altuia ? dragul meu,

Ma jur pe sufletul meu, De mai am pe altul eu1

47.

5t.

Frunzi verde pelinita, ma dusei in grädinita, Gasii iarba patulitä Si puicuta adormita. Scoal', puicuta, de-acolea, Ca ne afla maica-ta !

Las' sa stie orisicine,

Ca te am de drag pe tine! 48.

Frunzi verde maturice, Catu-i lumea, toata zice,

Cki mà vac], ma ocolesc

Nu stiu ei ce socotesc ; D'apoi nici eu n'o doresc., Cate-mi iese mie 'n cale, Le-a fi jind ori le-a fi jale,

Eu de maned le prind, RI le mai tread de jind Si le petrec panä 'n vale, sa le mai treacA de jale, Ca Romanul 2 cu dusmanir

Is RomAni, nu bolovani!

Ca dragostea-a sä ne strice.

Toatä lumea de-a strigh,

Dragostea nu ne-a stria. Frunza cku-i plina'n vie, Mandrii rnandrele-si imbie 2,

52.

Frunza verde argintel Tudor, Tudorel, Tu esti baiet frumusel, Tudor, Tudorel !

Pronurilie eurendi: 1. Cred cí Romilnii, rzmânii, oamenii. 1.

www.digibuc.ro

151

Mai bäiete, iea aminte, Ca sa fii fläcau cuminte, Cá tanaru-i tinerel, Tudor, Tudorel ; Tanfiru-i cu gandul lui Si-alege ce-i place lui : Fata dupa chip si graiu, Ca si firul de tnálaiu ; Ca firul de popusoi, De-orn tral noi amandoi. Dumnezeu ca ne-a päzi Nunta cä ne-om sávarsi ;

Trup cu trup noi ne-om lega,

Lumea nu ne-a deslega, scrie i cartea. Cartea scrie si noi stim Si 'nainte socotirn !

Spune-i cá in sat ai treaba Si nu pici ash degrabal 56.

Frunza verde trei sulfine, Lung e drumul pan' la tine! Plin de spini i bolovani, Dar mai plin e de dusmani.

Plec la tine 'n mânecate, Dusrnancele 'n drum stau toate ;

Toate 'n drum se sfatuesc, and pe-ameaza mà zaresc. Pe drum le'ntalnesc eu iara,

De pornesc mai in spre seara.

0,

Dumnezeu, Ca-mi voesc nacazul meu! 57.

53.

Pacat, leleo, cà nu pot, C'as toarce un fir de tort; Cred c'om puteà mai deapoi

Toarce dragoste-amandoi! 54.

Bade, nu te-am bolmojit, Curn maica-ta mi-a starnit, Ca bolmoaja mea nu pica;

Daca pica, ea nu stria. Bujorelul din gradina, Ori cranguta din tulpina. Ca bolmoaja de- ir pica, Ar picà pe maica-ta, Care strica dragosteh !

S'apoi verde de cires, Mai badita Gheorghiès,

Nu stiu ce sä fac cu tine, Saracuta, vai de mine ! Nici cu maica n'o duc bine, Nici cu taica n'am cu cine. De mai intru prin gradine, Ci-ca umblu dupas tine.

Tot de dansii n'am rägaz, Nici sa stau la cel pirlaz;

Nici la hora, nici in sat,

Nici pe campul câtu-i lat. Vai de scrisul blastamat! M'ain uscat ca porgbicei t,

M'am topit ca canepa,

sa pier cum pier' noaptea,

Dacä tu nu

fura. !

58.

55.

Badea Iorgu, ce ochi are,

Vin sa-ti spun o vorba mare.

Iar nevasta de te 'ntreaba,

Leleo, cine mi ti-a spus. In cap gaud rau de ti-ai pu, Sa-mi ieai tu drägutul meu? SA-0 ajute Dumnezeu,

Cum am sa-ti ajut si eu !

www.digibuc.ro

152

SA nu mä mai duc la ea.

59.

Florile c'au inflorit, Mândrele s'au isprävit.

Pe vândut si cumpärat, Geaba 'n lume-am tot um-

Imi spuneâ pe la ureche, Sa nu viu farA pereche, Cä maica-sa nu mA vrea Si-si face inimä rea! MA-s'afarA vrea s'o prindA,

blat, CA fetica frumusicA

Eu mi-o särutarn in tinclft; Ma-sa 'n tin& mi-o cAtA, Badea 'n cas' o sAruth !

Ti se vinde singurid, Pentr'un leu, penteo parit, Pentru inirnioara mea ! 6o.

Ci-cä, mAri,-a fi pAcat Parintii de blAstAmat, CA pArinrii nu te lasä

Sara sä mai iesi din casA lecutick Dup' un lemn, dup' o surMäcar

63.

Dragi mi-s doar frunzele toate, Am visat mai astä noapte,

CA eram, par'd un cuc, MA suiam cântând in sus $i sburam pe la drAguta, La drAguta 'n fata cäsii Si cântam in ciuda mA-sii. Ma-sa cà s'a suparat, De pe prispä mi-a strigat:

cicA ;

Nici la apd sä te duci $i de sete te usuci; Ori sä prinzi prin cea

Cucule, nu mai cântA,

CA nu esti pe voia meal

grAdinA

Huth cari noaptea vine ; Ori sa vezi pe la portitii, Cine-ti mai cere guritA ! 61.

Frunza verde alamioara, draga Märioark

Tu

Iasi drAgutul tAu, C'are sA-ti fie cam greu! SorA-sa mi-i dragA mie,

Ea mi-i dragA i tu lui. Asta-i treaba dracului !

64.

FrunzA verde calapAr, ktândra n'are astAmpär ; Io-i zic mândrei ca sä seadA, Leleo, lume-a sA ne vadA! Dar lelea-i deprinsa 'n nada. Leleo, când re-oivapucA,

Vai de gurtsoara ta! Dad nu-mi dai pace, mai, Vai de ochisorii täi ! 65.

Eu nu-mi las puica de

Frunza verde, frunzd

fricä,

Tu s'asculti cA esti mai mid !

creste,

Nu stiu lumea ce voeste, CA de räu mä tot grAeste,

62.

C'am iubit o fatä mare,

Multi mi-au zis sa fac as:a,

$i eu nu zicearn nici ba ; Numai una nu prea vrea $i mereu má indemnh, MA 'ndemnA, mA sfAtuiA,

Fata de peste cArare $i-am lAsat-o focului $i pustia locului.

CA fata una &Ida

Si cu gândul ràu gandiA;

www.digibuc.ro

153

Gandu-i tot, ea piele rea. $.-am iubit o moraritä, Morärita, porumbitä ; Cati la moari vin i plead,

TO la dansa se incearcä.

$i-am iubit o crismäritä $i bogatä i frumoisä ; Crismarita ma vindea, vindea i inima! Si-am iubit o preoteasä, Preoteasä 'mparäteasa Si-o fata de cântäret, La toate mi-am fost drumet. De dragoste-s saturat,

Cá 'n dragoste n'am aflat Ce catam cu sufletul, Ce umblam cu umbletul: Ca fata saracului Din marginea satului !

Ce-i din dor, tu sa nu-mi stergi(?) Acolo, bade, sä mergi.

Si sa stam, sà hodinim, In codru sa logodim, Tot in codru si nuntim, Cu fiare, cu pasärele, Cu frunza pe rämurele ! 68.

N'apuca a se 'nserà, Vantu 'ncet ca aburia, Parnantul se clatinà, Murgu 'n poarta se opria Pe puicuta mi-o luà $i-o ducea, ducea departe 5i-o ducea., ducea pe sus, Cum alta nu s'a mai dus ; Si-o duceà, ducea. cdlare, Cum se duce-o fata mare! 69.

66.

Cocoara lungä'n picioare,

Ce te 'nvarti tu pe sub soare ?

Nu cumva esti tu trimeasä De vreo farmädtoreasa ?

Cine te-a trimis, puicutä, Mi se pare ca-i prostutä. Tu 'ntoarce-te inapoi $i du-i veste dela noi,

Ct nu-i lucru de temut,

Ci de cand m'am maritat, Ibovnicul i-am läsat ; Lq nime sä nu gandeasca Si de ciuda sâ idnjeasca ! 67.

Ce tot stai si chibzuesti, Cum s'o dai, s'o nimeresti?

lea-ma, mäi, ma iea de seara,

Am o fata

Una am si mi-o pazesc, Ca dusmanii mi-o ochesc! 70.

Leleo, pentru gura ta, Mi-as vinde si Cam* ; Ca sä prindem noi bárlog, Ti-as da view mea za.log ;

Ti-as da si view mea : Eu pe-a mea i tu pe-a ta! 71-

Frunza verde alior, Ce vii, bade, tarzior, Ori de mine nu ti-i dor ?

Ba mi-i dor,

$i ma du, ma du departe, Unde lumea nu desparte.

puicuta, tare,

Nu pot trece-un deal si-o

and ti-oiu face semn pea fail

a mea,

'Ntample-se ce s'a 'n tam pla;

vale,

Cá pe vale-s bigajei,

$i pe deal is ciresei, $i pe vale-s bicajele

www.digibuc.ro

154

Si 'titre noi douA cAtele ;

Dar mi-i teamA de lasat,

Ne-ar mánch si n'au mAsele,

Cä te-or IA' ca. betejat !

Ne-ar pierde si n'au putere.

Da' la cAtele le-orn da, Zahar dulce si -or crApà, Doarft pe noi ne-ar uita ! (Comunic. de d-1. L. Mrejerin, Crucea, jud. Succava.)

72.

Si-am zis verde si-un dudäu,

Tinco, ce-am auzit eu :

Te tine má-ta de rau, Ca si nu te iubesc eu ? Tinco, spune mâne-ta, SA 'ngracleasca. gradina, Nici cu pari, nici cu nuiele, Numai cu vorbe de-a' mele! (Comunic. de d-1 T. Popovici, Grivi¡a, jud. Tutova.)

73.

'at

Foaie verde si-o lalea, Suii dealu 'n Stärmina, Ma uitai in Rogova Si-mi vazui amanta mea Pe bratele altuia. D'arn cutit, rn'as injunghià Si puscä, m'as irnpuscA

Si pe mine si pe ea !

75.

Spuneai, leleo, cá nu-i bine, Altul dacA 'n casà-ti vine.

Eu aseara c'am venit, Altu 'n casA c'am gasit, Sta in casa Cu inima se umfla. Si erA 'n casä sà viu, Unghia in gat sä-i puiu, CA tAlharul stia bine,

Pe la tine cine vine ! (Comunic. de d-1 I. Nistor, Praja-Tutova.)

76.

Na la lelea douá mere, Of, inimA, of! SA te joci seara cu ele, Of, inimä, of! Na la lelea doua. nuci, Undc-i sta sà le manânci Si aminte sA-ti aduci, De-ale noastre vorbe dulci,. CA-ti gAtiam o azimioara FrAmántata 'n lacramioara,

Cu of dela inimioarä !

(Cornunic. de d-1P. Sterdnescu, Dobronlir, jud. Con-

Varia 11(11.

stanta.)

74-

Si-am zis floare de scumpii,

Spune maicài, de mai vii,

Badeo, badeo, frunzá verde,

Mult mi-i fricA cä te-oiu pierde ;

Grijà n'arn de cele fete, Dar mi-i groazi de neveste.

Cánd mai vii i und'te duci, Ca sA-ti dau trei mere dulci,

Unde-i sta sA le manAnci,

Tu arninte sä-ti aduci De copii si de nevastA ! De newstä nu-mi prea

CA fetele, dragul meu,

Tot se mai tem de flack', Dar nevestele-s mai rele ;

pasä,

De copii inima-i arsa !

Ele catu-s tinerele, Ce le pica, numai stricA ;

www.digibuc.ro

77.

Maritii, la portitä,

155

mi-s ploi

i

da boul si saua

lapovitä

Si ma umplu pe rochita Si-am un prunculet de tata,

Upind câte-o plink SA nu-ti bage mi-ta vina, Ori n'ai vrut, ori n'ai putut, Ori de mA-ta te-ai temut ! (Comunic. de d-1 H. N. Tapu.)

Si-as cumparà dragostea 79FrunzA verde nuca seack.

Ia vezi mintei mea cea seaca,

Peste multe vAi aleargA ;

Ia vezi mintea mea cea proastä,

78.

De s'ar vinde A5 da boul si jugùl Si-as curnpära iubiul ; De s'ar vinde dragosteh,

cuns !

Dragoste cu glume.

6.

Ii descuid si-1 bag in cask.

I. Foaie verde avrAmeasii, Bat-o focul de nevastA, S'a apucat sa iubeasca !

Las'o, Gheorghe, sa iubeasca,

Ca sa nu se prapadeasca. AstA-varA n'a iubit,

Toata vara

Face capului pedeapsa. Pedepsi-m'ar Cel-de-sus, CA n'arn minte intrájuns,. N'as umbla noaptea 'n as-

zAcut ;

N'a inhit o lama toata

*Si mi-1 pun cu capu' n poald

Si-i descant dt osteneala ! 4.

Fugi, urito, de-acoleA, Nu-mi pica mie belea ;

Fugi, urito, si mà lask.

Sa ieau alta mai frumoasà! (Pope5ti 11.-SArat.)

Si-o zA cut o iarnA, moarta! (Tg. Ocna.)

5.

FrunzA verde iarba nea-

2.

grA,

MihAes cu gura dulce, Dar Den iL ce-i aduce ? AlAmai si urit dulce ; AlAmaia-i de mâncare,

Gur4a de sarutare !

Nu mA vezi ca sunt cu barba Si. cu mustacioara neagrA ?

CA rad barba pan' la os te sarut cu folos ! SArutA, neicâ, sAtutA

$i pe delAturi te uita, SA nu scapi cu chica smultA

3.

Si cu Fibelusa ruptA!

Vecina CatrinA, Tine-ti harbate1ul bine,

Si nu mai vie la mine, CA io-s femeie miloasA,

Ca giuleaua-i mai carpi, Dar cu chica n'ai mai fir Bodaproste ca scapfti, Numai saptezeci luai ;

www.digibuc.ro

156

Numai hiuchii de topor, DA, neid, a sA nu mor, CA eu le fac, nu le fac,

9.

Foaie verde stuf de bald,

and eram la mama fata,

CA vAd -bine -di le trag. (Mw1qti-Argq.) 6.

Vezi, nevasta e o Sparge oala, sparge sticlA,

Zice cA barbatul stria' ; Dar si omu-al dracului, Iea rästeul plugului,

Deta 'n cornul capului,

Cat era noaptea de varA, MA culcam pe prisp' afarA, Cu bädita de-a-picioare.

Dar la coltul prispci mele, Tot lfitrau doui cAtele ; Nu-s dtele lAtratoare, Ci babe fermecatoare, Sa mA farrnece pe mine, SA trdesc cu badea bine !

Sparse cuibul dracului. Vezi muierea,ca e dracul,

Iea carpa si leagA capul Si se 'nvAleste cu sacul Si s'alaturA cu patul. Dupa ce plead bärbatul, Cum mi-o'mboceste dracul Si se inbeste cu altul ! (Idem.) 7-

Drag mi-i, vere, drag mi-i vere, Drag mi-i, vere, vard-ta : Mi-i mai dragA sorA-ta! draga sorA-mea,

De

Prinde 'n horA langl ea 1; Dac' a rade si-a juca, Sa tii bine cA-i a ta ;

Foaie verde de cicoare, Azi li zi de sArbátoare, S'au strans fete la stransoare, SA ne lAsArn la izvoare. Fatie verde lAcramioare,

Facui cu ele-o prinsoare, SA fuga toate la vale : Pe cari le-oiu cApAta, Pe toate le-oiu saruta.

Foaie verde si-o !aka, Fug fetele si nu prea, Se fac a se 'mpiedeca, CA doar eu le-oiu sAruta. De fug, iar eu le prind,

Eu le prind

i le sArut. Vaud 'n vale la izvoarA, Nici o mandrh nu-mi

par:A !

De n'a ride, n'a jud,

Sa te speli pe bot de ea! (Negrde§ti.)

Foaie verde de cires, Mai bäditA Gheorghies,

8.

Toata noapte-am tremurat,

La un coltisor de gard Dup' un pic de sarutat ; Intr'o groapA cu urzici Mi-am acut pielea besici!

Ce mA 'ntrebi drumul la Esi ?

Foaie verde märacin,

plech .si nu stiu unde;

As pled la puica'n tard

1. Prinde-te 'n horil Thngí ea.

www.digibuc.ro

prins picioru'n scarA !

157 12.

14.

Cine vine pe la vie?

Haideti, haideti, mai baieti,

Ilies cu palarie, Cu cordica visinie, JumAtate stânjinie, Dare-ar la lelea sA vie 1 ! Mândra frige de-o gainA,

Mi-o frige, mi-o rumeneste,

Pentru-ameaza mi-o gateste ! 13.

Foaie verde tiriplic, Trece Leana prin colnic Cu papucii lip ! lip ! lip ! RAschiind la burungic.

De trei zile rasuceste Si pe fus nu se zareste ; Rasuceste de trei zile

Foaie verde bob ore; Colea -'n deaj la Baltaret, Ca-s fete cu ochii verzi ; Tot sA vezi, sa le visezi ! Frunzä verde de agude, Hai flacai, haideti la munte

Si mai mici si mai marunte,

Cum le vezi, le scoti din minte ! Alta zis-am al-01-as,

Haideti, baieti, la oras, CA sunt fete de pripas ! (Cosme§ti.)

15.

S'a dus popa la padure C'un topor si c'o secure,. S'a 'ntalnit c'o fata mare! Bunà ziva, fata mare ! Multatnesc sfintiei tale !

Si pe fus nu sunt trei

Da-mi guritä de-o gus-

fire.

Alta zis-am tiriplic, Ce sA-i fac, sa-i zic, sA-i zic,

Sä vinä la mine'n crâng? Dädui si eu pe coleà, $1 pe mine mä 'ntälilia Scoase vin de sub manta. Nu stiu cum dracul fäcea, Peste mâna ma lovia, Paharul CA mi-I varsa....

CA mi-a fost gura legata, De n'o särutam odata ! Zis-am leana si o räsura,

0 vazui intr'o trasura. Si ma luAi dupl ea, CA doar gur' oiu saruta. In fuga mare am dat, De-o piatra m'am'piedecat,

Tot ash mi s'a 'ntâmplat Si-am ramas nesdrutat.

tare !

Parinte, sfintia ta,

Eu gurita nu ti-oiu da, Mintile ti le-oiu fura Si-i pacat de dumneata, Dacä te-oiu scoate din minte,

a esti om in cele sfimet (Negrile§ti.)

i6. Lelità din târgusor, Ai stiintä ca. mä 'nsor ? Am stiinta, dragul meta! $i nu.ti pare, leleo, rau? Nu-mi pare, baditd, rau;

De-i lua.-o 'n satul tau, $tie lelea ce fac eu; De-i luà-o 'n targ la noi, Noi traim tot amândoi !

1. Dare-ar Duninezeu, sii vina la lelea! 2. Se suprimä apoi un cântee influentat.

www.digibuc.ro

158 17.

Foaie verde avrämeasii, Se märitä mândra noasträ.

Mindro, nu te märità, Pin' s'a coace cânepä,

Dad-i dumpArA ; Am avut 1AI-bat

Si amurizat,

Aà n'am purtat, Nu mi-au cumpärat ! 19.

Cinepa-i sglavocul verde 1,

Pin' s'a coace, este vreme

Si-atunci te ieau, nu te teme !

Ori mai tare m'a bagi !

Maritä,

(Novaci-Gorj.)

Tânärä fetitä, Eu m'as indurà De ti-as cumpäri. i

SA mA scoatä din *ate 2 Nu stiu, m'a scoate ori ba,

18.

Cercei

Puicuta cu ochi cäprui, Mä tot cheamä prin radui,

20. Frunzä verde mar mustos, FA-te, neicA, sänätos,

rnärgele

Pentru-a ta placere !

Ca un trandafir frumos ; Si eu sa fiu sänätoasä Ca o floare la fereasträ !

Ba, ba, domnulea, Nu te supärà ; Cercei am purtat, N'am avut barbat,

(Idem.)

21.

Nici amurizat ! Maritä, Maritä, Tânärii fetitä,

Foaie verde sälcioarii, AsearA, alaltäsearä,

Eu m'as indurà, De ti-as cumpäri,

Ma plimbam pe ulicioarä,

Zärii puica la portitä,

Mândri papucei De cincizeci de lei !

Bunä ca o prepelitä.

Ba, ba, domnuleä, Nu te supärà: Papuci am purtat, N'am avut bärbat

Eu mä dau langa portitä, Ea se di* dupä portitä ;

Eu ti rid si ea Ifni ride, Inimioara mi s'aprinde! (TiOna0-Iasi.)

Nici amurizat ! Maritä,

22.

'Farad fetitä, m'as indurà De ti-as cumpäri Rochie de mätasä Dinteo mie-aleasi !

Foaie verde si-un märar,

Da, da, domnulea, Nu te supäri

Mai báditä pädurar, Lasä-mä sub cel umbrar, Sub umbrar, sub cel artar, Cu mi-i mândra tinerek Sä fac dragoste cu ea !

1. Crinepa-i cis sglavocul verde. 2. Poate : SA mil Wire in pAcrtte.

www.digibuc.ro

159

De ti-i mandra tinereA, Sub umbrar nu te-oiu läsA, CA-i face pAcat cu ea Si nieisceiriti dragosteä ! (Buciumeni.)

$i tot are sapte, opt; Si vládica ca-i vladid $i tot are-o ibovnicä. Dar bobocul din flädi, Sä nu aibà douä, trei ?

Ia sä ti le 'nsir pe nume:

23.

PArinte, sfintia ta, MA rog, ce te-as intrebâ : Nevasta care-i frumoasä, Iertatu-i ca sä iubeasci ? Nevastuica cu barbat, SA iubeascA e iertat ?

Si cu mine si cu tine, Numai sA nu stie nime ;

Una-i Chira Trandafira Si-alta-i MArioara mea, Care-mi furä iniml ! 26. S'apoi, s'apoi verde frunzA,

Ilenuta tese pAnzA SiGhifo chiamä din frunza.

Si cu mine si cu altul, Numai sà nu stie satul Si sa nu afle barbatul ; Si cu mine si cu-oricine $i cu popa din alt sat,

Taci, Ghitä, nu mai

Sa iubeascA i-i iertat,

CA popa nu-i da pacat !

Mi-i ibovnica frumoasä Si sede 'n rasboiu si tasä!

24.

27.

'Cate sate am umblat, Ca Manila n'am aflat ; Cate fete-s i neveste,

Ca Marita nu mai este. MA dusei la sezitoare

Si-am vAzut o mândra

striga, CA te-aude cinevA !

Las' s'auda, nici nu-mi pasd,

Foaie verde foaie latä, Pentr'o lele blästAmatA In ciitun cânii mA laträ ;

Pentr'o lele de muiere, Nici o fatä nu mä cere! 28.

floare.

Si-am gandit ca-i a mätale

Si-a fost a lelei Päunei, Care s'a iubit cu mine. Pusei mâna ca s'o ieu Si-i jurai pe Dumnezeu, Cá pe alta n'o mai ieu ; Mari de dumneatä, Nu mai am pe nimeneä! 25.

Foaie verde de stejar, Iubesc fatä de crismar. Foaie verde rosmarin,

Eu cer un pahar de yin, Ea-mi intinde chilul plin;

Frunzä verde mar domnesc,

Scot parale sá plätesc, Spune CA nu-i trebnesc :

Frunia verde pelinitä,

Foaie verde iasomie, Cine stie, cine stie, Cite fete de fetie Imi mai trebuesc si mie ! Protopopu-i protopop

Strânge banii, mäi bäditA, Desearä sä-mi dai guritä ! 29.

Foaie verde, foaie latä,

www.digibuc.ro

160

Manam plugul spre bucata,

Scoase dracul o nevasta,

Tot din satul dumneavoastra !

Uitandu-mä dupa ea, Rupse boii cdrceici.

33. Foaie verde puiu de nuc, Mä dusei Miercuri la targ,

Väzui mandrele buluc, Ma cladui si eu in rand,

Nevasta seamä-mi lua $i din gur' ash-mi zicea :

$epte oci de vin bäui Si banii ca-i ispravii. Si dad banii-i

Ochii mei nu-s pentru tine;

De vin ca ma

Mai baiete, tin'-te bine, De te-i uità 'n ochii mei, Ai sa-ti pierzi juncanii tail 3 '0

Mandra-i lumea, cui dragä,

Mie mi-i cerneala neagra. De-oiu zice odatä «draga», Limba 'n gura mi se leaga Cu fir de mätasä albä,

Vin, puica, de mi-o desleap ! 31.

Cine stie, cine stie, Ibovnica sa si-o tie Cu pane i cu masline, Cu rachiu de discovine; Dimineata rachias, De ameaz'un pápiinas, Iar seara un struguras !

'2

Mä pusei sä vand doi cai, Acum iar mi-arde de sete

Si eu bani nu am, baietel Vandui mosia din bat Si maica m'a blastamat, Sit n'am loc de samanat, Nici iemas dc dejugat ! 34. Foaie verde pelinitii,

In vale la fântanitä, Rage-un bou si- o copi I

(!)

Boul rage, fata 'ngana Si Ion asa-i zicea : Taci copilä, nu. 'ngana., Ca sa-mi strig ibovnica ! Varianta. Foaie verde si-o sulfina, Rage-un bou intr'o gradinä, lese-o fatä si-1 inganä :

Taci, fetico, nu 'ngana, Ca nu rag eu de geaba, Ci ma plang si-mi spun jelea,

3

Foaie verde de matasa, Noaptea-i vremea 'ntunecoasä,

Nimerii la alta casä, Cu lumina la fereastra, Cu femeia mai frumoasa Si barbatu-i dus de-acasa.

Ca mi-a murit Cand eram cu sotià, Mancam iarba muntilor, Beam apa izvoarelor ; De cand soata m'a lasat, Milnanc fânisor uscat !

and era dragostea dulce, Pe barbat dracul 1-aduce ! 1. Se suprimil un cilutec de viciu.

www.digibuc.ro

35.

Frunzä verde trei panglice,

161

Nici o mândri nu-0 mai zice :

Nu mai bea banii, voi-

37.

Le14canä din NArtesti,

CA banii ti-or trebui, Dacä iarna a veni. Cä banii se fac cu greu Si se cheltuesc rnereu ;

Geaba te mai fudulesti, Ca aseará prin noptat, Pe drum mi te-am särutat! De racnesti de douä ori, Te särut pe ochisori ;

Si se cheltuesc pe-afarä; CA banii se fac la camp Si se cheltuesc la targ !

Te apuc de subsioarä ; De-i mai racni inc' odatä, Esti a mea pe viata toatä!

nice,

Ca banii se fac la orä

De acnesti a treia oara,

38.

Variantil.

Frunza verde

ipirig,

Badea meu nu bate drumul,

Purcesei Miercuri in târg Cu sapte cai de vandut. Lasai murgul inteun dos Si plecai in targ pe jos, Sit vad caii cum se vând

Tot trimite ca nebunul

Si galbenii cum se schitnb Si vAzui mandrele band. MA dusei si eu in rind,

Eu sa cer si tu sa lasi,

Bäui azi §i baui mini, Baui patruzeci de zile, Baui seaua si-un taftur $i pantalonii din ... Nici o mândrä nu-mi mai zice :

Nu-0 mai bea banii, voinice,

Ca banii 0-or trebui, Pe când te-i cäsätori ! Tot cu oca si cu lelea, Pan' ce rAma'sei cu pielea;. SA Hunan nurnai cu sbeirciul,

SA seamAn cu pricoliciul !

Pe streini ca sa-mi tot ceari

Gurita On' mai desearä. Iesi, blicli0", la iveala, SI ne punem la tocmealä;

C'altfel suntem pagubasi. 39.

Badeo, eu m'arn säturat,

Tu sa-ti cati pe alta'n sat, Te lasi de dragoste vara, Mie-mi place 'n toatä seara!

40. Frunzä verde de matasä,

Dela noi a treia casä, Este-un deavol de nevastä, Nu ma lasä. sA ¡iu casä, DA cu spuzA pe fereastra,

Si .ma frigä, sä mä aret ! 41.

36.

Dragoste nu prea 'nteleg,

Cand mä pun fete s'aleg, Caci alesul rau imi face, and toate fetele-mi place!

Frunzä verde de cucutä, Par'c'ar fi treaba facula, Ca ibovnica nu-mi vrea Nici de bun I nici de bátutä,

Par'c'ar fi treaba fäcuta !

1. Nici de bine, nici eu bindle. Pamfile, Cântece de cara.

11

www.digibuc.ro

162

42.

Foaie verde busuioc, Am ajuns la urnioc. Panz t-i

latá, 'n patru ite,

Ca sa-mi fac mie catrinte. Foaie verde rnacim Si bäditei sumbies ! Mäi badita, maicä-ta, Nu stiu, vrere-ar ori n'a vrea,

dau si ei de 'ngropat, Ca de ea m'am säturat. Cate 'n luná, cite 'n soare, Mi-a starnit in gura mare ; Cate 'n lunä, caw 'n stele, Dela ea am vorbe rele. Eu

da pdtr