Candida albicans

INTRODUCERE

Semnifi nificcaţia ţia  ȋ n latină a termenului medi medici cină nă(a (ars rs medi medici cina na=a =art rta a de a vindeca)indică

atât de clar faptul că medicina ca ramură a ṣtiinţelor biologice are ca scop

 pe de-o parte studiul corpului omenesc ṣi al funcţionării lui iar pe de altă parte –pe baza acestor cunoṣtinţe, stabilirea sănătăţii. Ȋ n acest acest sens, sens, me medic dicina ina ṣi farm farmac acia ia ca ṣtiinţe au evoluat foarte mult, fiind două profesii distincte, dar complementare. Utilizarea corectă ṣi eficientă a medicamentelor necesită printre altele o informare corespunzătoare corespunzătoare a medicilor ṣi farmaciṣtilor asupra produselor farmaceutice disponibile. Infecţia cu Candida sp.afectează atât femeile cât ṣi bărbaţii ṣi poate să apară n orice parte a corpului!a"ilă, ung#ii, interdigital la nivelul picioarelor, cavitatea bucală, organe genitale$. %ar ceea ce este agasant nu este apariţia ei iniţială, ci faptul că are o inepuizabilă tendinţă de recurenţă. %e e"emplu, dacă dăm crezare statisticilor, peste &'( dintre femei au un episod de candidoză vaginală n timpul vieţii )i '*( dintre acestea se confruntă cu o astfel de infecţie de mai multe ori la rând. + bună informare duce la prevenirea bolii, dar ṣi la tratarea eficientă ȋ n cazul ȋ n care apare.Ȋ n aces acestt sens sens,,  ȋ n prezenta lucrare de proiect sunt prezentate generalităţi ale genului Candida sp. , o scurtă clasificare a principalelor infecţii cu Candida sp., descrierea cauzelor si simptomelor, a modalităţilor de transmitere, precum ṣi principalele măsuri de  prevenire ṣi comb combat ater eree a infe infecţ cţie ieii cu Candida, incluzând medicamentele recomandate tratării acestora.

1

CAPITOLUL I NOṬIUNI ELEMENTARE ALE GENULUI Candida albicans Candida albicans  este

o levură care face parte din flora normală a organismului

uman, care n anumite condiţii poate deveni patogenă. %e obicei, sistemul imunitar ţine sub control dezvoltarea e"cesivă a ciupercii. a este un fung dimorf care are capacitatea de a adopta un spectru de morfologii. %e aceea ea este considerată un organism polimorfic sau pleomorfic. /utriţia celulei de dro0die este bazată pe compu ṣi care conţin carbon ṣi azot ce trec prin peretele celular. Cea mai importantă dro0die cu potenţial patogen aparţine genului Candida. 1nmulţirea speciilor acestui gen se realizează prinprin nmugurire din celula mamă. "istă peste 2* de specii de candida , cea mai cunoscută fiind Candida albicans. 1n anumite condiţii, condiţii, aceste ciuperci ciuperci se  ȋ nmulţesc nmulţesc foarte mult, provocând apariţia infecţiilor infecţiilor micotice, micotice, denumite denumite candidoz candidoze, e,  ȋ n special ȋ n zonele umede ṣi calde, cum ar fi vaginu vaginul,l, cavit cavitate ateaa bucala bucala,, zonele zonele a"ilar a"ilare, e, dar ṣi la nivelul ung#iilor. 3a bebelu ṣi pot determina aparitia ras#-ului !erupţiei$ de scutec. 3a persoanele adulte, infecţiile cu ciuperci ale cavităţii bucale devin mai frecvente odată cu ȋ naintarea naintarea ȋ n vârstă.

I.1.Definirea I.1.Definirea genului Candida sp

3evurile sunt ciuperci ciuperci microsco microscopice, pice, formând un sistem sistem comple" comple" ṣi eterogen de celule eucariote monocelulare, care au drept mod de reproducere general  ȋ nmugurirea nmugurirea prin mitoza. Unele specii adoptă reproducerea prin sporulare, formând ascospori, rezultaţi pe cale ase"uată sau se"uată. 4iind organism organismee #eterotrof #eterotrofee cu metabolis metabolism m mi"t, o"idativ o"idativ ṣi fermentativ, levurile sunt răspândite ȋ n diverse #abitate naturale ca rezultat al capacitaţii de adaptare  ȋ n diverse condiţii de mediu !sol, apă, aer, produse vegetale ṣi animale$.  

Importanţa ṣi rolul dro0diilor rezidă din utilizările lor pe scară largă, industrială, ȋ n

alimentaţie, datorită capacităţii lor de a- ṣi procura energia necesară vieţii prin reacţii o"idative o"idative anaerobe anaerobe ṣi aerobe care transformă transformă #idraţii de carbon naturali naturali  ȋ n produse de utilitate utilitate pentru om !bauturile !bauturile alcoolice alcoolice ṣi nealcoolice fermentate, pâinea dospită, acizii organi organici ci alime alimenta ntari ri etc.$. etc.$. Un Unele ele speci speciii de dro0dii dro0dii sunt sunt culti cultivat vatee  ȋ n scopul obţinerii de  biomasă bogată ȋ n proteine sub formă de izolate proteice, autolizate de dro0dii bogate  ȋ n vitamine #idrosolubile !din grupul 5$, liposolubile !din grupul %$ ṣi #ormoni, utilizate ca 2

aditivi alimentari, preparate enzimatice !e".6 invertaza$ sau produse farmaceutice !de e".6 interferonul cu efect antiviral$. Candida albicans albicans$ prez 7lte 7lte spec specii ii de dro0 dro0di diii !de !de e".6 e".6 Candida prezin intă tă inte intere ress dato datori rită tă

caracterului lor patogen, cunoa ṣterea morfologiei, fiziologiei si a metabolismului acestora fiind necesară ȋ n combaterea diverselor boli pe care le pot produce. produce . Candida albicans

este un microorganism care face parte din microbiota normală a

tractu tractului lui gastroin gastrointes testin tinal, al, a cavita cavitaţii ţii orale orale )i a zonei zonei

genita genitale. le. 1n anumi anumite te condi condiţii ţii

favori favoriza zante nte,, aceas aceasta ta specie specie poate poate deven devenii patoge patogenă nă ducând ducând la apariţi apariţiaa candid candidoze ozelor lor.. Candidozele sunt cele mai intâlnite infecţii cauzate de fungi, reprezentând apro"imativ  0umatate din totalul infecţiilor micotice. 8rezenţa speciei Candida albicans   este cauza ma0oră ma 0oră a candid candidoze ozelor lor invasive invasive )i este este cel cel ma maii frecve frecvent nt patoge patogenn izolat izolat din sângel sângelee  pacienţilor care au suferit tratamente postoperatorii. postoperatorii. Candida albicans este un fung dimorf  care are capacitatea de a adopta un spectru de morfologii6 blastospori, pseudo#ife, tubi de germinaţie )i #ife. a se poate reproduce prin nmugurire, sub formă de celule de dro0die !blastospori sau blastoconidia$. 8roducerea de tubi germinativi rezultă din conversia la faza filamentoasa #ifală, numită )i formă de miceliu. 8atogenitatea tulpinilor de Candida albicans  depinde de comple"itatea unor factori de virulenţă. 7ce)tia includ dimorfismul celular, variabilitatea antigenică, adeziunea la ţesuturile gazdei, caracterul #idrofob al suprafeţei celulare precum )i producerea de enzime e"tracelulare.

Fig.I.1.-Cultură de Candida sp.

3

I..N!"iuni ele#entare de ta$!n!#ie

4ungii !ciupercile$ reprezintă un grup de microrganisme foarte raspândite ȋ n natură, dintre care o parte formează flora normală a organismului. Sunt descrise peste 9**.*** de specii specii de fungi fungi dar ma maii putin putin de 9** sunt sunt implic implicate ate  ȋ n diverse infecţii umane .Infecţiile fungice se numesc micoze ṣi apar mai frecvent la pacienţi aflaţi sub tratament antibiotic sau la cei cu sistem imunitar imunocompromis.  4ungii se clasifică ȋ n trei mari grupe, care la rândul lor cuprind numeroase specii6 - dermatofiţii, grup de fungi cu capacitate de invazie ȋ n profunzimea stratului cornean al epid epider ermu mulu luii ṣi ţesutu ţesutului lui :erati :eratiniz nizat at !păr, !păr, ung ung#ii #ii$; $; princ principa ipalel lelee genuri genuri66 tricop# tricop#; -celula renală-H-9* cm>; -celula levurică-'*-9** cm>; -celula microbiană! E.colii  E.colii$-9**->** cm>. 7ceasta se e"plică printr-un aparat enzimatic comple" pe care  ȋ l posedă levurile ṣi prin ariaa de absorbţ ari absorbţie ie a #ra #ranei nei care este este foa foarte rte mare  ȋ n comparaţie cu cea a organismului superior. 8entru sinteze celulare, levurile au nevoie de săruri minerale, o sursă de carbon, de azot ṣi de o sursăde energie, plus factori de cre ṣtere. Sursa de azot poate fi organică ṣi anorganică.. %intre substanţele azotoase neorganice, cel mai lesne de utilizat este sulfatul de anorganică amoniu. Capacitatea de asimilare a azotului organic este in#ibată de un mediu prea alcalin sau prea acid. %iferiţi aminoacizi sunt utilizaţi ȋ n mod inegal de către diversele specii de candide. 8rezenţa ȋ n mediu a ionilor de Ln, Cu, 4e măre ṣte asimilarea aminoacizilor aminoacizilor.. %upă cum a apreciat linov, ciupercile aparţinând genului Candida sunt capabile să utilizeze azotul ṣi antibiotice6 penicilina, streptomicina. Carbonul poate fi utilizat dintr-o serie de substanţe organice6 #idrocarbonate, alcool, acizi etc. Ȋ n general sunt mai bine utilizate substanţele alifatice decât cele aromatice ṣi mai bine #idraţii de carbon. 9

8entru folosirea substanţelor nutritive, levurile din genul Candida, ca si celelalte, elaborea elab orează ză diferite feluri de fermenţi,  ȋ ndeosebi ndeosebi #idrolaze care #idrolizează moleculele comple"e proteice, lipidice ṣi #idrocarbonate ṣi le desfac ȋ n molecule mai simple. nergia rezultă ȋ n urma reacţiilor de degradare o"idativă ṣi fermentativă a substanţelor organice. %in punct de vedere al producerii energiei, levurile sunt #emoorganotrofe !producerea energiei făcându-se indiferent de prezenţa sau absenţa luminii$. Meta'!li(#ul glu)idi) al )elulei le/uri)e

%upă capacitatea de a produce #idroliza #idraţilor de carbon, ciupercile levuriforme se ȋ mpart mpart ȋ n6 n6 azimatice si zimatice, cele azimatice nefiind capabile de a desface #idraţii de carbon. %atori %at orită tă pro propri prietă etăţilo ţilorr ferm ferment entati ative, ve, lev levuri urile le din gen genul ul Can Candid didaa pot deg degrad radaa #e"ozele !glucoza, levuloza$, di, tri si poliza#aridele, reducându-le la componentele cu greu gr euta tate te mo mole lecu cula lară ră mi mică că,, fo form rmaa su subb ca care re su sunt nt ut util iliz izat atee ca su surs rsee de en ener ergi gie. e. ?onoza#aridele din mediul de cultură sau diza#aridele sunt absorbite de membrana cito plasmatică, fosforilate fosforilate ṣi transforilate ṣi transformate ȋ n esteri-glucozo-@-fosfat. ?etabolism ?etab olismul ul gluc glucidel idelor or are mai multe etape6 etape6 gluc glucoza oza esterificată esterificată trece  ȋ n acid piruvic, caree se degradea car degradează ză  ȋ n bio"id bio"id de carbon carbon ṣi apă. Candida albican albicanss elimină  ȋ n mediul de cultură o serie de acizi organici care au fost studiaţi cromografic de 5. levur levurile ile maltazo maltazo-za#a -za#aridic ridicee care care desfac desfac atat atat za#aroz za#arozaa cât ṣi maltoza !e".Candida tropicalis$;

10

H. lev levuri urile le za#aro za#aro-lac -lactaz tazice ice care care desfac desfac za#ar za#aroza oza ṣi lactoza ȋ n glucoză ṣi galactoză  prin eliberarea lactazei; lactazei; Ȋ n af afar arăă de #i #idr draţ aţii ii de ca carb rbon on,, ci ciup uper erci cile le di dinn ge genu null Ca Cand ndid idaa su sunt nt ca capa pabi bile le să

#idrol #id rolize izeze ze ṣi substanţele proteice. 7zotul pentru sinteza proteinelor celulelor levurice  provine de la amino-acizi, din grupările amonice ṣi nitrat ȋ n medii de cultura. Kpi:a si 5iau: 5ia u: !9G !9G'&'&-9G' 9G'G$ G$ ara arată tă pro propri prietă etăţile ţile ca candi ndidel delor or din gru grupa pa alb albica icans ns de a met metabo aboliz lizaa scleroproteinele folosind :eratina ca sursă unică de azot. 8roteinele sintetizate au atât rol  plastic cât ṣi energetic. Stei#edler ṣi Dottc#er au arătat că ciupercile din genul Candida sunt capabile să elaboreze esteraze, care pot desface grasimile ṣi alţi esteri. Sinteza acizilor  graṣi ȋ n celula levurică se face plecând de la acidul acetic, proces unde un rol important  ȋ l are coe coenzima nzima 7. 7ce 7ceasta asta reac reacţione ţionează ază cu grup grupările ările carbo carbo"ilic "ilicee termi terminale nale ale aciz acizilor  ilor  fragmentându-le, degradându-le degradându-le până la bio"id de carbon ṣi apă. 8roteinele nu constituie o sursă nutritivă pentru levuri, ele au un rol plastic. %rou#et a arătat că levurile din genul Candida, ca orice organisme #eterotrofe, au nevoie de anumiţi factori de cre ṣtere, printre care cel mai important este biotina. Candida albicans

si Candida tropicalis , ca să se dezvo dezvolt ltee  ȋ n mediu sintetic, au nevoie doar de

pseudotropicalis  are nevoie de biotină plus acid nicotinic. Candida krusei  biotină. Candida pseudotropicalis

de 5l, 5@, 88 ṣi biotină. Re(0iraṭia

/evoia /evo ia de resp respiraţi iraţiee a ciupe ciupercilo rcilorr din genu genull Cand Candida ida este foart foartee varia variabilă bilă.. le pot tră răii  ȋ n ae aero robi bioz ozăă ṣi anaerobioză relativă. Când presiunea o"igenului scade sub H*-'* mmDN, dezvoltarea se opre ṣte, deci ciuperc ciupercaa nu mo moare are.. Ȋ n mediile lic#ide, speciile de Candida avide de o"igen se dezvoltă la suprafaţă, formând o peliculă care se  ȋ ntinde ntinde pe  pereţii vasului sau ai eprubetei, iar cele mai putin avide se dezvoltă  ȋ n profunzimea mediului sau formează depozit pe fundul vasului. + carenţa u ṣoară de o"igen favorizează  procesul de fermentaţie;  ȋ n condiţii de aeraţie mai puternică ciupercile levuriforme se  prezintă nu numai sub formă de celule  ȋ nmugurite nmugurite dar mai ales sub formă de filamente  pseudomiceliene.  pseudomicelie ne. %impotrivă,  ȋ n fundul tubului unde aeraţia este mai scăzută, domină celulele levurice rotunde, ȋ nmugurinde. nmugurinde. %in cercetarile lui Oic:er#an ṣi =ettger din 9G'G rezultă că e"cesul de o"igen face să scadă intensitatea fermentaţiei ṣi măreṣte elaborarea de substanţe alcaline. 8rocesul respirator produce o"idarea aerobă a elementelor nutritive ṣi serveṣte drept izvor de energie. Ȋ n celula levurică e"istă o serie de enzime6 citocromul, 11

47%, D7%, cu rol ȋ n procesele de respiraţie. +"idarea elementelor din substrat se nume ṣte respiraţie e"ogenă, iar a celor aflate ȋ n interiorul celulei se numeste respiraţie endogenă. =espiraţia este mai activă ȋ n culturile tinere. C!#0!rtarea C!#0!rtare a )andidei al'i)an( fa f ață de fa)t!rii fii)i* )2i#i)i ṣi 'i!l!gi)i

Cunoaṣterea modului de comportare a ciupercilor din genul Candida, faţă de agenţii

 

e"terni este necesară ȋ n primul rând pentru combaterea candidozelor ṣi pentru prevenirea lorr. 8â lo 8ână nă  ȋ n pr prez ezen entt nu s-a pu putu tutt st stab abil ilii da dacă că e" e"is istă tă vr vreo eo de deos oseb ebire ire a mo modu dulu luii de comportare comp ortare faţă de mediul mediul e"tern  ȋ ntre ntre diferitele specii ale acestui gen. Unii factori de mediu favorizează cre ṣterea ṣi multiplicarea celulelor levurice, iar alţii opresc dezvoltarea lor, distrug celula !acţiune fungicidă$ sau ȋ i alterează caracterele morfologice ṣi biologice !acţiune mutagenă$.  9.4actorii mecanici6 -

tritur tri turare areaa la mo0ar mo0ar cu a0utorul a0utorul nisip nisipulu uluii sau vatei vatei de sticlă sticlă nu izbute izbutesc sc săomo săomoare are toate celulele fevurice ṣi deci nu are o acţiune demnă de reţinut.

 2.4actorii fizici6 -

agitaţ agi taţia ia cu frecve frecvenţă nţă mică mică !9-@* !9-@* agită agitări ri pe minut$ minut$ este este favora favorabil bilăă creṣterii ṣi

dezvoltării levurilor deoarece aerează mediul ṣi stimulează metabolismul celulelor; - agitaţia rapidă produce degradări protoplasmatice ṣi opreṣte dezvoltarea culturilor de Candida. -

des#id des #idrat ratare areaa lentă lentă la temperat temperatura ura labora laborator torulu uluii duce la moartea moartea unui unui numar numar mare de celule levurice. 3a ȋ ntuneric, ntuneric, des#idratarea este bine suportată, iar dacă procesul dedes#idratare se produce brusc dupa congelare ṣi ȋ n vid, culturile de levuri ȋṣi

conservă luni de zile viabilitatea ṣi proprietăţile biologice. 3evurile 3evu rile din genu genull Cand Candida ida suporta variaţii mult mai mari deca decatt bact bacteriile eriile ȋ n ceea ce priveṣte pD-ul !>, '-G$ iar pD-ul optim pentru dezvoltarea lor este de '-@, '. 8roprieta 8ropr ietatea tea levurilor levurilor este rezistenţa rezistenţa la mediul acid ṣi a făcut să se folosească  purificarea levurilor din mediul sintetic foarte acid !mediul =aulin$. ?ărirea tensiunii superficia supe rficiale le duce la alter alterarea area proceselor proceselor fizio fiziologic logicee ṣi la scăderea ei prin adăugarea de săruri biliare, alcool, săpun etc, favorizează filamentarea ṣi producerea c#alamidosporilor. c#alamidosporilor. Candidele ating o dezvoltare optimă când tensiunea superficială este de ''-&' d. =ezistenţa lor la variaţii de temperatură depinde de concentraţia ciupercii !ciupercile mai concentrate concentrate sunt mai rezis rezistente tente$$ ṣi de mediul mediul care le conţine conţine.. Ȋ n me medii diile le bog bogate ate  ȋ n 12

substanţe albuminoide !sputa, puroi$ rezistenţa este relativ mai mare ṣi pentru a le omorâ este necesară fierberea prelungită timp de 9*-9' minute. Caldura uscată !G*-99*$ le omoară ȋ n 2*->* minute. Ȋ ng#eţul ng#eţul prelungit c#iar luni de zile nu omoară celulele levurice. =azele ultraviolete au acţiune fungicidă evidentṣ. %in cercetările lui Kes:in rezultă că ciu ciuper percil cilee lev levuri uriform formee su sunt nt sen sensib sibile ile la ace aceste ste raze câ când nd se afl aflăă  ȋ n mediu lic#id. + suspensie de celule levurice ȋ n ser fiziologic cuprinzând >***** celuleMml, stratul lic#id fiind gros de 2-> mm, este sterilizat sterilizat complet ȋ n 9* minute la lumina unei lampi cu vapori de mercur, situată la o distanţă de '*-&* cm. 3evurile uscate rezistă la lumina zilei 9H-2* zile zi le,, ia iarr  ȋ n  ȋ ntuneric ntuneric câteva luni. %oza letală de ultraviolete este de 9-'P9*** ergiMcm >. Ciupercile din genul Candida rezistă la razele =oentgen destul de bine. 7plicarea timp de 9-2 ore a unei doze de 9'**r provoacă ȋ ncetinirea ncetinirea dezvoltării ṣi ȋ n acelaṣi timp o oarecare transforma trans formare re a tulpinii. =azele beta, gama, gama, alfa au efec efectt fungi fungicid, cid, dar nu se foloses folosescc  ȋ n  practică pentru că sunt necesare necesare doze mari. I.+.Ră(03ndirea Candidei sp la ni/elul !rgani(#ului u#an Candida albicans  

e"istă ȋ n mod normal ȋ n numar mic, ȋ n tractul gastrointestinal

unde coe"istă cu cu diferite alte bacterii !folositoare sau sau dăunătoare$. dăunătoare$. 8roblemele apar când când  balanţa

dintre

Candida

Candidei.?anifestările

ṣi

bacteriile

folositoare

se  ȋ nclină  ȋ n

fav favoare oareaa

posibile cele mai frecvente sunt6 balonări, gaze intestinale, diaree,

oboseală, dureri de cap, stare depresivă, infecţii vaginale repetate !la femei$. Candidoza acută acută afecte afectează ază absorb absorbţia ţia nutrie nutrienţi nţilor lor la nivel nivel gastro gastro-in -intes testin tinal al ṣi poat poatee sa afec afecte teze ze devastator atât sistemul imunitar cât ṣi metabolismul. Când se  ȋ nmulţe nmulţeṣte prea prea mult mult !cauz !cauzaa princ principa ipală lă fiind fiind e"ces e"cesul ul de antibi antibioti otice, ce, infec infectar tarea ea prin prin conta contact ct se"ual se"ual,, o dieta dieta neade neadecva cvată$ tă$,, Candida se poate poate răspâ răspând ndii  ȋ n tot organismul, manifestându-se cu predilecţie ȋ n următoarele zone6 9.Sistemu 9.Sistemull digestiv digestiv – Simptome Simptome66 balonari, balonari, gaze, gaze, crampe, crampe, diareeMco diareeMconstip nstipaţie aţie alternativ alternative, e, alergii multiple la alimente. 2. Sist Sistem emul ul nerv nervos os - Simp Simpto tome me66 obo oboseal sealăă anor anorm mală, ală, nerv nervoz ozit itat atee ne0u ne0ust stif ific icat ată, ă, ameţeală, depresie, rateuri de memorie, insomnie, minte ȋ nceţo nceţoṣată >. 8ielea - Simptome6 eczeme, psoriasis, urticarie, acnee, infecţii la ung#iile de la picior. H. Lona Lona bucală bucală ma manife nifestâ stându ndu-se -se sub forma forma unei unei plăci plăci albe albe pe limbă limbă asemă asemănăt nătoar oaree laptelui sau crăpături ȋ n colţurile gurii.

13

'.Braiectul

genito-ur -urinar

-

Simptome6 sindrom

pre-menstrual

cu

dureri, ri,

nervozitate, balonări, crampe, dureri de cap, poftă de dulce, infecţii urinareMvaginale, scurgeri vaginale de culoare alb lăptoasă ȋ n general urât mirositoare, pierderea interesului  pentru se" !femei$, !femei$, mâncărime anală, prostată, prostată,

impotenţă!bărbaţi$.

@. Sind Sindro rom m endo endocr crin in - Simp Simpto tome me66 #ipe #iperM# rM#ip ipo-t o-tir iroi oidi dism sm !in func funcţi ţiee de orga organi nism sm$, $,  boala auto-imunitară auto-imunitară . Uneori Candida intrată in sange se poate localiza la prostată, ficat sau splina cuefecte

foarte grave. Ȋ ntrucâ ntrucâtt to"ine to"inele le foarte foarte potent potentee eliber eliberate ate de acest acest paraz parazit it pot a0unge a0unge  ȋ n orice

ţesutMorgan !candida sistemică$, sindromul a fost asociat cu multe boli !cardiovasculare, cancer cancer,, SI%7, SI%7, scler scleroza oza mu multip ltiplă, lă, astm, astm, artrit artrita, a, sinuz sinuzită ită,, infecţ infecţii ii repeta repetate te la urec# urec#e, e, alcoolism, diabet, #ipoglicemie, etc$, ṣi de aceea greu de identificat. %iagnosticarea4 preze  prezenţa nţa antico anticorpi rpilor lor  ȋ n sânge sau prezenţa Candidei la analiza scaunulu scaunului.i. 4oarte 4oarte adesea, adesea, nivele nivele ridicate ridicate ine"plica ine"plicabil bil ale colestero colesterolului lului sunt rezultatu rezultatull micoto micoto"in "inelo elorr eliber eliberate ate de Candida. Cercetări recente arată că prezenţa micoto"inelor  secret secretate ate de Candida ṣi de alte fungusuri stimulează organismul să producă mai mult colesterol pentru a ani#ila aceste to"ine. Supraproductia de colesterol poate duce la depunerea ȋ n e"ces a acestuia pe peretii sistemului cardio-vascular. Uneori se dau diferite diagnostice ṣi se aplică tratamente inadecvate când de fapt la rădăcina problemei se afla candidoza. Candidoza este o afecţiune pe care  ȋ n mod regretabil mulţi oameni !c#iar ṣi unii medici$ o negli0ează ca pe una minoră dar  ȋ n realitate consecinţele pot fi devastatoare prin dereglare dereglareaa metabolism metabolismului ului ṣi distrugerea sistemului imunitar. ?ulte dacă nu o mare ma0oritate ma0oritate a afecţiunilor afecţiunilor pot avea ca punct punct de plecare plecare un e"ces e"ces de Candid a. a. =ar e"istă  persoane care care să nu sufere de candidoză ȋ ntr-o ntr-o măsură mai mare sau mai mică. Candida este prezentă la peste

'*( din populaţie !femei, bărbaţi ṣi c#iar copii$ fără

a provoca ȋ nsă nsă simptome de boală ṣi poate fi localizată la diferite niveluri6 •

cavitate bucală;

•

tract gastro-intestinal;

•

tractul genito-urinar;

•

vagin

7ceste zone pot constitui, sub acţiunea a diferiţi factori, adevarate rezervoare de Candida, grăbind astfel apariţia

manifestărilor. 14

Infecţiile fungice ṣi  ȋ n special special cele determinate determinate de levuri au crescut crescut semnificativ semnificativ  ȋ n ultimii ani. 3evurile sunt organisme oportuniste, ma0oritatea saprofite saprofite,, dar care pot deveni  patogene ȋ n anumite condiţii6 -

fizio fiziolo logi gice ce - nounou-nă născ scuţ uţi, i, pac pacie ienţ nţii ȋ n vârstă, gravide;

-

patolo patologic gicee - neopla neoplasm sme, e, boli boli metabol metabolice ice,, imunode imunodefic ficien ientă, tă, DIE; DIE;

-

fact factoori lega legaţi ţi de medica icame ment ntee

M

tra tratame tamennte6 te6

antib ntibio ioti tice ce,,

antico ticonc nceeption tionaale, le,

imunosupresoare, imunosupresoare, radiaţii ionizante, intervenţii c#irurgicale; -

fact factor orii loca locali li - afec afectă tări ri cuta cutana nate te ṣi ale mucoaselor; 3a bebeluṣi pot determina apariţia ras#-ului !erupţiei$ de scutec. 3a persoanele adulte, infecţiile cu ciuperci ale cavităţii bucale devin mai frecvente odată cu ȋ naintarea naintarea ȋ n vârstă. 7dulţii pot prezenta infecţii candidozice ȋ n 0urul dinţilor, ȋ n pliurile cutanate de sub sâni, abdomen sau ȋ n orice altă zonă a corpului unde e"istă pliuri ale pielii ce favorizează transpiraţ transpiraţia ia ṣi creează mediul umed favorabil dezvoltării Candidei albicans. ?a0oritatea infecţiilor candidozice sunt superficiale ṣi se vindecă usor cu tratament. Infecţiile Infecţiile ung#iilor ung#iilor necesită necesită un tratament tratament ȋ ndelungat. ndelungat. =areori, infecţia candidozică se  poate răspândi  ȋ n org organis anism m după după ce intr intrăă  ȋ n sânge, sânge, determinâ determinând nd apariţia apariţia candidoz candidozei ei sistemice, care, ȋ n apro"imativ H'( dintre cazuri poate fi fatală. Candidozele recidivante  pot fi un semn al unei unei afecţiuni mai grave, grave, ca diabetul, leucemia leucemia sau SI%7. Candida se găse ṣte ȋ n vagin la 2*-'*( dintre femeile sănătoase ṣi se poate ȋ nmulţi nmulţi ȋ n anumite condiţii, cum ar fi după un tratament cu antibiotice sau cortizon. %e asemenea, candidozele sunt favorizate de sarcină, menopauză ṣi se pot transmite prin contact se"ual cu un partener infectat. 3a boln bolnav avii ii car caree au au uunn sis siste tem m imu imuni nita tarr defic deficita itarr din din cau cauza za trata tratame ment ntel elor  or  anticanceroase sau cortizonului, ori unor boli ca SI%7, infecţiile cu candida pot aparea la nivelul ȋ ntregului ntregului organism ṣi pot pune viaţa ȋ n pericol. Sângele, creierul, oc#ii, rinic#ii ṣi inima sunt cel mai frecvent afectate, ȋ nsă nsă candida se poate dezvolta ṣi ȋ n plămâni, ficat ṣi splina. Candida este principala cauză de esofagită la pacienţii cu SI%7. 7proape 9'( dintre bolnavii cu imunitatea afectată prezintă candidoză sistemică. Simp Simpto tom mele ele cand candid idoz ozel elor or vari variaz azăă  ȋ n func funcţi ţiee de loca locali liza zare reaa boli bolii.E i.Eaagini ginita ta candidoz candidozică ică se manifestă manifestă printr-o printr-o secreţie secreţie albă, prurit ṣi senzaţie senzaţie de arsură arsură vaginală. vaginală. Ȋ n candidoz candidozaa linguală, linguală, limba prezintă depozite depozite albicioas albicioase, e, care dacă sunt  ȋ ndepărtate, ndepărtate, lasă zone rosiatice care pot sângera, ducând la dificultatea alimentaţiei. Candidozele localizate la niv nivelu elull pli pliuri urilor lor cut cutana anate te pre prezin zintă tă zon zonee roṣiat iatice ice cu ma marg rgini ini da dante ntelat late, e, put putân ândd fi 15

dureroase sau pruriginoase. Candidoza esofagiană determină apariţia ulcerelor dureroase la nive ni velu lull tr trac actu tulu luii ga gast stro roin inte test stin inal al,, bo boln lnav avii ii pr prez ezen entâ tând nd pr prob oble leme me la  ȋ ng#iţire, ng#iţire, durer durerii abdominale, greaţa, vărsături. %acă infecţia cu candida a0unge la nivelul creierului, pot aparea tulburări acute de comportament sau ale funcţiilor f uncţiilor mentale. %iagonsti %iag onsticul cul de infec infecţie ţie cu Cand Candida ida poat poatee fi stab stabilit ilit ṣi fără efectuarea testelor de laborator labo rator.%ia .%iagnos gnosticul ticul poate fi stab stabilit ilit de medic  ȋ n cele mai multe cazuri fără teste de laborator. Ȋ n anumite situaţii, dacă infecţia nu se vindecă sau se răspânde ṣte  ȋ n  ȋ ntregul ntregul organism, pot fi necesare anumite teste. Ȋ n cazul unei candidoze vaginale, trebuie efectuat consultul ginecologic ṣi e"amenul secreţiei vaginale. 7stfel, pacientele sunt sfătuite să nu facă duṣuri vaginale ṣi să nu aibă contact se"ual cu 9-2 zile anterior e"aminării, deoarece  pot  ȋ ngreuna ngreuna stabilirea diagnosticului. 3a pacienţii cu deficite ale sistemului imunitar, infecţiile candidozice orale, cutanate, vaginale pot fi uṣor diagnosticate. Candidoza vaginală se poate trata cu antimicotice sub formă de ovule sau creme. ste necesară ṣi tratarea partenerului. Ȋ n cazul candidozei linguale, pacienţii trebuie sfătuiţi să menţina o igienă foarte strictă a gurii. %e asemenea, toate obiectele pe care copiii le introduc ȋ n gură !suzete, 0ucării etc.$ trebuie sterilizate dupa fiecare utilizare. 4emeile care alăptează trebuie evaluate pentru a nu prezenta infecţii cu Candida la nivelul sânului. Infe In feţi ţiil ilee ca cand ndid idoz ozic icee si sist stem emic ice, e, se seve vere re,, ne nece cesi sită tă tr trat atam amen ente te in intr trav aven enoa oase se ca care re se administre admi nistrează ază  ȋ n spital. Cu tratamentul corespunzător, infecţiile cu aceasta bacterie se vindecă fără sec#ele, de regulă ȋ n 9-2 săptămâni. I.,.5a)terii a(!)iate infe)"iil!r fungi)e

Infecţia cu dro0dii potenţial patogene se realizează când sunt ndeplinite anumite condiţii favorizante !de mediu ṣi de nutriţie$ adeziunii celulare, cre ṣterii ṣi reproducerii celulare. celulare. 4actorii care predispun predispun la apariţia apariţia ṣi dezvoltarea infecţiilor produse de dro0diile  patogene sunt6 a. ?odificări patologice sau normale n starea fiziologică a gazdei;  b. 7limentaţia, 7limentaţia, cum ar fi cea bogată n glucide ṣi cu aport scăzut de vitamine; c. 4actori mecanici, cum ar fi protezele dentare sau alte dispozitive sintetice străine organismului organismului uman; d.7dministrarea de antibiotice cu spectru larg. 7nalizele microbiologice efectuate asupra secreţiilor recoltate de la nivel apical au arătat arătat prezenţa prezenţa unor culturi mi"te de dro0dii dro0dii ṣi bacterii, n special bacterii Nram-pozitive, 16

cum ar fi specii speciile le genulu genuluii Strept Streptoco ococcu ccuss !#emol !#emolitic itic ṣi non-#emolitic$. 7ceste asocieri  bacterii-dro0dii sunt cauzate de condiţiile favorizante pe care le oferă de e"emplu, canalul radicular n timpul tratamentelor prelungite. Bratamentele de lungă durată pot favoriza dezvolta dezvoltarea rea dro0diilor dro0diilor ṣi a streptococilor. S-ar părea că e"istă c#iar un sinergism ntre aces aceste te spec specii ii pato patoge gene ne.. Stud Studii ii de spec specia iali lita tate te au arăt arătat at că spec specia ia Candida Candida albicans albicans  prelungeṣte viabilitatea streptococului -#emolitic. 7lte specii de streptococi care pot fi ntâlnite ntâlnite n parodonti parodontitele tele apicale fungice sunt6 Streptoco Streptococcus ccus gordonii, gordonii, S. mutans, mutans, ṣi S. Sanguis. Fa)t!ri de /irulen ṭă

 Branziţia speciei C. albicans  de la forma de dro0die, normală organismului uman, la forma #ifală patogenă, depinde de anumite condiţii care includ o serie de factori de virulenţă. %intre aceṣtia amintim6 adeziunea celulară, formarea #ifei, secreţia de aspartil proteaze ṣi modificarea fenotipică de la forma de dro0die la forma de #ifă. 7deziunea microorganismului microorganismului la celulele gazdei este un proces comple" care implică mai mulţi factori de aderenţă celulară. 7ce ṣti factor factorii ndep ndeplin linesc esc un rol ma0or n coloni coloniza zarea rea ṣi infecţia gazdei. ?anoproteinele din structura peretelui celular fungic sunt principalele molecule responsabile de adeziunea C. albicans  la celulele gazdei. 7lţi factori implicaţi n adeziunea celulară sunt6 -caracterul #idrofob al suprafeţei celulare; - pDul mediului precum ṣi concentraţia ionilor de fier, calciu ṣi zinc. %e e"emp e"emplu, lu, protei proteine nele le care care intră intră n compoz compoziţi iţiaa salive saliveii ṣi a fluidului gingival Candidei albicans albicans la ţesut influe influenţe nţeazQ azQ adezi adeziune uneaa Candidei ţesutur uril ilee gazd gazdei ei,, ca ṣi componente ale

matri"ului e"tracelular. Cel mai important factor de virulenţă al speciilor Candida este capacitatea de a produce ṣi secreta aspartil-proteaze , enzime care degradează o mare parte din protei proteine nele le gazde gazdei.i. 3a ace ace ṣti factori se adaugă capacitatea acestor specii de a- ṣi modific mod ificaa fenoti fenotipul pul n funcţi funcţiee de condiţ condiţiil iilee de me mediu diu.. ?odif ?odifică icările rile fenoti fenotipic picee includ includ modificări morfologice ale coloniei precum ṣi modificări ale activităţii proteazelor.

&en(i'ilitatea candida albicans la a)ṭiunea agenṭil!r antifungi)i

8rinc 8rincipa ipalel lelee clase clase de agenţi agenţi antifu antifungi ngici ci sunt6 sunt6 ec#in ec#inoca ocandi ndine, ne, polien polienee ṣi azoli. c#inocandinele !caspofungin, micafungin$ in#ibă sinteza -9, > glucanilor din structura 17

 peretelui celular fungic. 8olienele !amfotericina 5 ṣi nistatin$ formează legături cu sterolii membranei celulare ducând la apariţia unor pori care sensibilizează celula fungică. 7zolii !fluconazol, :etoconazol, voriconazol, itraconazol$ sunt in#ibitori ai sintezei ergosterolului. CAPITOLUL II EFECTELE CANDIDEI A&UPRA ORGANI&MULUI UMAN

Contrar evoluţiei metodelor metodelor terapeutice, terapeutice, candidoza rămâne o problemă problemă comună ȋ n  ȋ ntreaga ntreaga lume, afectând toate clasele sociale. Candida albicans ṣi speciile ȋ nrudite nrudite produc

o varietate de infecţii. Cea Cea ma maii severă severă ma manif nifes estar taree a candid candidoze ozeii este este candi candidoz dozaa invazi invazivă vă disem disemina inată tă #ematogen !prin sânge$, denumită uneori candidoza sistemică acută. Candid Candida a albica albicans ns poate poate

afecta afecta tractu tractull sistem sistemelo elorr gastr gastroin ointes testin tinal, al, pulmo pulmonar nar,,

renalM renalMuro urolog logic, ic, reprod reproducă ucător tor ṣi cutan cutanatM atMe"o e"ocri crin. n. Boate oate vârste vârstele le sunt sunt susce suscepti ptibil bilee la candidoz candidozaa diseminată diseminată #ematoge #ematogen, n, dar nou-născ nou-născuţii uţii prematuri prematuri prezintă prezintă  ȋ n mod special un risc crescut. Candida albicans   trăieṣte  ȋ n

mod norma normall  ȋ n unele unele regiun regiunii ale corpulu corpuluii um uman an  ȋ n

ec#ilibru cu flora locală, dar când apar unii factori perturbatori ai ec#ilibrului rezultă  proliferarea candidei candidei ṣi candidoza. Un aspe aspect ct impo importa rtant nt al apar apariţ iţie ieii cand candid idoz ozei ei este este trata tratame ment ntul ul cu anti antibi biot otic icee  puternice,  ȋ n special dacă este urmat o perioadă lungă de timp. 7ntibioticele omoară  bacteriile, ceea ce determină alterarea ec#ilibrului microbiologic din gură, vagin, intestine sau alte locaţii ȋ n care se instalează candidoza. +amenii care au sistemul imun deficitar sunt predispu ṣi să dezvolte candidoză, iar  tratamentul unui episod este urmat de apariţia unei noi infecţii. %iabeticii sunt defavorizaţi din cauza nivelului crescut de glucoză care stimulează dezvoltarea infecţiilor. Simptome Simptomele le candidoz candidozei ei diferă diferă  ȋ n funcţie de severitatea infecţiei, dar de cele mai multe ori includ6 iritaţie, usturime, prurit, arsură la urinare ṣi secreţie vaginală albicioasă. Candida albicans albicans diseminându-se ȋ n Complicaţiile candidozei pot fi foarte severe, Candida

 ȋ ntreg ntreg organismul afectând organe vitale cum sunt creierul ṣi inima.

ste foarte important ca fiecare femeie care prezintă simptomele menţionate mai sus sus să se prez prezin inte te cât cât ma maii repe repede de la un cont contro roll gine gineco colo logi gic. c. 8e lâng lângăă posi posibi bili lita tate teaa compli complica caţiil ţiilor or,, am amâna ânarea rea diagno diagnosti sticu cului lui duce duce la creṣterea terea dificu dificultă ltăţii ţii de tratam tratament ent a 18

candidoz candidozei.?u ei.?ulte lte femei femei consideră consideră că  ȋ n absenţa contactului se"ual neprote0at nu e"istă riscul de apariţie a candidozei, ceea ce e foarte gre ṣit. Candidoza poate apărea ṣi la femei virgine, c#iar dacă se poate transmite pe cale se"uală, candida are ṣi alte mecanisme de infectare !folosire de toalete publice, len0erie intimă sau prosoape etc$. II.1.Candid!a II.1.Candid!a 'u)ală

Cand Candid idoz ozaa buca bucală lă !oro !orofa farin ringi gian ană$ ă$ este este o infecţie determinată de ciuperci ce se dezvoltă la nivelu nivelull gurii, gurii, limbii limbii ṣi a gâtului. Candidoza bucală este mai frecventă la nou-născuţi, sugari ṣi bătrâni, dar poate să apară la orice altă vârstă. 3a nounăsc născuţ uţii ii  ȋ i suga sugari riii sănă sănăto toṣi cand candid idoz ozaa buca bucală lă nu reprezintă o problemă serioasă, ea fiind tratată ṣi vindecată foarte u ṣor. Unele medicamente permit ciupercilor să se  ȋ nmulţeascănecontrolat6 nmulţeascănecontrolat6

- antibioticele antibioticele,, ȋ n special cele cu spectru   larg!e".tetraciclina$; - contraceptive orale!pilulele$; orale!pilulele$; - medic edicam amen ente te ce scad scad capa capaci cita tate teaa de apăr apărar aree

a orga organi nism smul ului ui,, prec precum um

corticosteroizii. ?odul de transmitere a ciupercii ce determină candidoza bucală diferă  ȋ n funcţie de vârstă. Un nou-născut poate contacta candida de la mamă,  ȋ n timpul naṣterii, dacă aceasta are candidoză vaginală. Simptomele apar ȋ n medie la > până la & zile după na ṣtere. /ou-nascuţii ṣi sugarii au un sistem sistem imun imatur, imatur, iar balanţa balanţa dintre bacteriile bacteriile ṣi fungii de la nivelul mucoasei  bucale nu este ec#ilibrată. %in %in aceste ste motive tive candid ndidooza bucală cală este fre frecve cventă ntă  ȋ n prim rimele ele luni luni de via viaţă. ţă.  Candidoza bucală nu este  ȋ n mod normal contagioasă. Botu ṣi, copii cu un sistem imun deficitar pot contacta infecţia micotică de la partenerii de 0oacă sau de pe 0ucării comune. Un copil cu candidoză bucală poate răspândi ciuperca prin contact direct !orice 0ucărie care este introdusă ȋ n gură, de e"emplu$.

19

 3a femei, candidoza vaginală este produsă de aceea ṣi ciupercă ciupercă ce determină determină ṣi infecţia orală. Candida,

ciuperca ce determină candidoza bucală este prezentă  ȋ n mod normal, ȋ n

cantităţi mici, la nivelul gurii ṣi a altor mucoase ale organismului. Ȋ n mod obiṣnuit, ea nu  produce leziuni.Ȋ n condiţ condiţiil iilee apari apariţie ţieii uno unorr factor factorii favori favoriza zanţi nţi,, ciuper ciuperca ca se  ȋ nmulte nmulteṣte e"cesiv ṣi necontrolat invadând ţesuturiledin 0ur. Candidoza bucală este determinată cel mai frecvent de Candida albicans , dar pot fi implicate ṣi alte genuri precum Candida tropicalis , Candida krusei , Candida parapsilosis sau Candida glabrata .Ȋ nmulţirea nmulţirea acestei ciuperci este controlată de o serie de bacterii  prezente la nivelul mucoasei bucale. 7pariţia unei noi bacterii la nivelul gurii ce rupe ec#i ec#ili libr brul ul dint dintre re micr microo oorg rgan anis isme mele le de0a de0a prez prezen ente te aici aici,, va perm permit itee ciup ciuper erci ciii să se  ȋ nmulţească nmulţească ȋ n mod necontrolat.

7lţi factori ce cresc riscul de apariţie a candidozei bucale sunt6 •

un sistem imunitar deficitar !abilitatea organismului de a lupta ȋ mpotriva mpotriva infec ȋ iilor iilor este deteri deteriora orată$ tă$.. Ȋ n condi condiţiil ţiilee unu unuii siste sistem m imunit imunitar ar norma normal,l, Candida  nu se poate dezvolta e"cesiv;

•

sugarii sunt mai predispu ṣi la apariţia candidozei bucale deoarece sistemul lor imun nu este complet dezvoltat. 7stfel, candidoza bucală este foarte frecventă ȋ n primele săptămâni de viaţă;

•

 bătrânii au un sistem imunitar slăbit, ace ṣtia fiind predispuṣi la apariţia candidozei bucale;

•

 pacienţii DIE DIE pozitivi  pozitivi au risc foarte mare de a dezvolta candidoză bucală. 7pro"imativ G*( dintre aceṣtia au dezvoltat candidoză bucală cel puţin o dată pe  parcursul evoluţiei bolii; bolii;

•

 pacienţii cu diabet za#arat sunt, za#arat  sunt, de asemenea predispu ṣi la candidoză, deoarece nivelul crescut al glucozei ȋ n sânge reprezintăun factor favorizant pentru cre ṣterea  ȋ n e"ces a ciupercilor;

•

 uscăciunea mucoasei bucale !"erostomia ! "erostomia$$ poate să apară fie prin folosirea e"cesivă a apei de gură, fie datorită unor afecţiuni medicale, precum sindromul S0ogren; S0ogren;

•

modi mo difi fică cări rile le #orm #ormon onal alee din din timp timpul ul sarc sarcin inii ii pot pot duce duce la alte altera rare reaa ec#i ec#ili libr brul ului ui microorganismelor microorganismelor de la nivelul gurii, favorizând apariţia candidozei;

•

 ȋ n special la cei cu proteze dentare$; igiena orală precară! ȋ 

•

abuzul abuzul de antibi antibiotic oticee poate poate favori favoriza za apari apariţia ţia candi candidoz dozei ei prin prin altera alterarea rea ec#il ec#ilibr ibrulu uluii microorganismelor microorganismelor de la nivelul mucoasei bucale. 20

Simptome Candi Candidoz dozaa bucală bucală,,  ȋ n forma sa u ṣoară, poate rămâne asimptomatică. Ȋ n formele medii sau severe apar simptomele. 3a sugari simptomele candidozei bucale sunt6 - pete !depozite$ de culoare albă localizate la nivelul gurii ṣi pe limbă cu aspect brânzos. Candidoza bucală poate fi confundată cu depozitele de lapte ce ramâne după alăptare. 7ceste 7ceste pete alb-brânzoas alb-brânzoasee sunt aderente aderente la mucoasă mucoasă ṣi nu pot fi ȋ ndeparta ndepartate te cu uṣurinţa. %acă sunt frecate, pot sângera - limba ṣi gura devin dureroase ṣi pot apărea dificultăţi la  ȋ ng#iţire; ng#iţire;

 - scăderea apetitului6 sugarul poate refuza masa, mama confundând u ṣor acest simptom cu starea de saţietate!lipsa foamei $a copilului.Ȋ n aceste condiţii sugarul poate deveni deveni agitat; - eritemul fesier 6 apare apare atunc atuncii când când infecţ infecţia ia micot micotică ică se e"tin e"tinde de ṣi la nivel intestinal, ciuperca fiind prezentă ȋ n scaunul sugarului; - mameloane mameloane du  durer reroas oasee ṣi eritematoase !roṣii$ la mamă6c mamă6candi andidoza doza bucal bucalăă a sugarului sugarului  poate trece neobservată până  ȋ n mo mome ment ntul ul  ȋ n care mameloanele mamei devin ro ṣii ṣi dureroase, ȋ n special ȋ n timpul sau după alăptare. 3a adulţi simptomele candidozei bucale sunt6 - senz senzaţ aţie ie de arsu arsură ră la nive nivelu lull guri guriii ṣi a gâtu gâtulu luii !de !de obic obicei ei aces aceste teaa sunt sunt simp simpto tome me incipiente$; - pete pete albe albe aderen aderente te de mucoa mucoasa sa gurii ṣi a lim limbii. bii.  Ṭesutul din 0urul acestor depozite  ȋ n timpul albici albicioas oasee este este roṣu ṣi dure durero ros. s. %acă %acă este este frec frecat at ! ȋ  timpul peria0 peria0ulu uluii dinţil dinţilor or,, de

e"emplu$poate sângera; - apariţia unui gust neplăcut sau a dificultăţilor de a gusta alimentele. Me)ani(# fii!0at!geni)

?a0oritatea cazurilor de candidoză bucală sunt forme u ṣoare ṣi se pot vindeca prin simpla aplicare locală a unor soluţii antifungice. 4ormele foarte u ṣoare se pot vindeca ṣi fără tratament medical. 8entru formele severe, tratamentul antifungic local este de ma"im 9H zile. Ȋ n unele cazuri ȋ nsă, nsă, candidoza poate persista timp de câteva săptămâni c#iar ṣi sub tratament antifungic. %acă infecţia micotică nu este tratată sau nu se remite spontan e"istă riscul ca aceasta să afecteze ṣi alte organe6 - candidoza se poate e"tinde la nivelul gâtului ! esofagului esofagului$, $, a vaginului sau a pielii.7lte localizări ale infecţiei fungice sunt rare; 21

- la sugari poate să apară eritemul fesier, determinat de prezenţa ciupercii ȋ n scaun. Candidoza bucală este mai frecventă la6 - persoa persoane ne ce folose folosesc sc cortic corticost ostero eroizi izi in#ala in#alator torii pentr pentruu tratam tratament entul ul astmului bronṣic; ic; - persoane cărora li s-a administrat tratament cu antibiotice pentru o perioadă lungă de timp; -persoane cu proteze dentare; -persoane cu un sistem imun deficitar; - copii ce duc la gură 0ucării contaminate cu candida. candida. Fa)t!ri de ri() •

Eârsta6

- nou-născuţii ṣi sugarii ce nu au un sistem imun complet dezvoltat, au risc crescut pentru  ȋ nfecţii nfecţii ṣi ȋ n special pentru candidoză;

- de asem asemen enea ea,, nounou-nă născ scuţ uţii ii nu au  ȋ ncă ncă ec#il ec#ilibr ibrată ată balan balanţa ţa dintre dintre bacte bacteriil riilee ṣi fungii  prezenţi  ȋ n mod normal la nivelul gurii, dezec#ilibru ce constituie un factor favorizant  pentru apariţia candidozei; candidozei; - bătr bătrân ânii ii,,  ȋ n special cei cu afecţiuni medicale severe, au risc crescut de a dezvolta candidoză, datorită sistemului imun precar. 7lţi factori de risc6 •

 protezele dentare sau aparatele pentru  ȋ ndreptat ndreptat dinţii pot provoca iritaţii la nivelul gurii, acestea fac dificilă menţinerea unei igiene orale satisfăcătoare, crescând riscul de apariţie a candidozei;

•

indivizii cu un sistem imun deficitar, precum cei cu diabet za#arat, SI%7 sau care sunt sunt  ȋ n tratament c#imioterapic au risc crescut de a dezvolta candidoza bucală. C!#0li)atii

Candidoz Candidozaa bucală bucală determină determină rareori rareori complica complicaţii ţii la persoanel persoanelee sănătoase sănătoase.Cât .Câteva eva dintre dintre acestea sunt6 -al -alimentaţie

defic ficitară

la

sugari, ri,

datorit rită

refuz fuzului

acestora

de

a

mânca;

- infecţii ale gâtului. C!n(ultul de (0e)ialitate4

Ȋ n caz cazul  ȋ n care care s-a pus diagno diagnosti sticul cul de candid candidoză oză bucală bucală ṣi apar simptomele

descrise mai 0os este necesar consultul medical de urgenţă6

22

- apar semne de e"tindere a infecţiei, precum depozite albicioase la nivelul pielii sau  ȋ n  0urul gurii; -simptomele se agravează sau sunt staţionare staţionare la & zile de la ȋ nceperea nceperea tratamentului; -apariţia candidozei vaginale. Cand Candid idoz ozaa buca bucală lă a suga sugari rilo lorr poat poatee prod produc ucee e"ti e"tind nder erea ea infe infecţ cţie ieii la ma mamă mă,, determinând apariţia eritemului !roseaţa$ ṣi a durerii la nivelul mameloanelor. Ȋ n acest caz este necesar consultul medical atât al mamei cât ṣi a copilului. %acă un pacient a mai prezentat ȋ n antecedente o infecţie micotică se recomandă tratam tratamen entul tul la dom domici iciliu liu.. Ȋ n cazurile foarte u ṣoare candidoza bucală se poate remite spontan. Ȋ n situaţiile de mai 0os este necesar consultul medical6 - simptomele se agravează sau nu se remit sub tratament; -simptomatologia devine recurentă !reapariţia simptomelor$; - persoane DIE DIE pozitive,  pozitive, cu un sistem imunitar precar sau care au fost diagnosticate cu neoplasme. Urmatorii medici pot diagnostica ṣi trata candidoza bucală6 -medici pediatrii; -medici de familie; -medici medicina internă. Ȋ n caz cazul  ȋ n care care infec infecţia ţia fungică fungică s-a e"tins e"tins ṣi la alte organe se poate apela la

urmatorii medici, ȋ n funcţie de organul afectat6 -medici gastro-enterologi; -medici dermatologi; -medici ginecologi; - medici boli infeţioase. In/e(tiga"ii4

Candi Candidoz dozaa bucală bucală!or !orofa ofarin ringia giană$ nă$ este este o infec infecţie ţie determ determina inată tă de ciuper ciuperci ci ce se dezvoltă dezvoltă la nivelul nivelul gurii, limbii limbii ṣi a gâtului. Candidoza bucală este mai frecventă la nounăscuti, sugari ṣi vârstnici, dar poate să apara la orice altă vârstă. 3a nou nou-nă -născu scuţii ţii ṣi sugarii sănăto ṣi candidoza bucală nu reprezintă o problemă serioa serioasă, să, fiind fiind tratat tratatăă ṣi vindecată foarte uṣor.7namneza!istoric medical$ asociată cu o simplă e"aminare fizică sunt suficiente pentru a diagnostica aceasta infecţie micotică. =areori, medicul poate recomanda efectuarea unui test cu K+D !#idro"id de potasiu$ din depozitele alb-brânzoase de la nivelul mucoasei bucale. 7cest test este folosit atunci când 23

simpto simptome mele le ṣi semnele clinice nu sunt tipice pentru candidoză sau când infecţia nu a răspuns la tratament.   II..Candid!a e(!fagiană Candida albicans  este

cea mai frecventă cauză de esofagită infectioasă. Botodată,

după orofaringe orofaringe,, esofagul este al doilea loc, ca ṣi frecvenţă, de manifestare al candidozei tractului digestiv. digestiv. 8revalenţa candidozei esofagiene este crescută mai ales la persoanele diagnosticate cu DIE. 7pro"imativ 9*-9'( dintre pacienţii infectaţi cu DIE vor suferi de candidoză esofagiană pe parcursul vieţii lor. +rganis +rganismele mele identifica identificate te  ȋ n candidoză esofagiană sunt acelea ṣi ca ca ṣi  ȋ n cazul candida albicans albicans. Ȋ n cont organism organismelor elor prezente prezente la candidoz candidozaa orală ṣi anume, candida contra rast st cu

cand candid idoz ozaa oral orală, ă, se cuno cunosc sc dest destul ul de puţi puţine ne info inform rmaţ aţii ii desp despre re fact factor orii ii impl implic icaţ aţii  ȋ n  patogeneza candidozei candidozei esofagiene. esofagiene. Cauze6 Candidoza Candidoza esofagian esofagianăă este cauzată cauzată de fungii fungii de candida albicans . 7ceasta apare atunci când ciuperca se răspânde ṣte de la cavitatea bucală, ȋ n 0os, spre esofag. Condiţia este un semn al unui siste sistem m imun imunitar  itar slabi slabit.t. Urmatoare Urmatoarele le situaţiiMco situaţiiMcondiţii ndiţii cresc cresc riscul riscul infecţiei cu candida albicans 6 •

DIEMSI%7

•

c#imioterapia

•

diabetul

•

leucemia sau leucemia  sau limfomul

•

transplantul de organe

•

alte condiţii care suprimă sau slăbesc sistemul imunitar. %acăsistemul imunitar este slăbit sau e"istă candidoză orală, cresc probabilităţile dezvoltării candidozei esofagiene. esofagiene. &i#0t!#e4

5olnavii cu candidoză esofagiană pot avea unele dintre urmatoarele manifestări !sau c#iar toate$6 •

-disfagie

•

-odinofagie

•

-dureri retrosternale care nu au legătură cu ȋ ng#iţirea ng#iţirea 24

•

-senzaţie de obstrucţie toracică.

=areori, candidoza esofagiană a fost asociată cu febra febra..Ȋ n urma endoscopiei, la  pacienţii diagnosticaţi cu candidoză esofagiană se pot observa leziuni e"udative albe, similare similare cu cele specifice specifice candidozei candidozei bucale. Nradul de răspandi răspandire re ṣi contagiozitate al candidozei esofagiene esofagiene diferă de la un individ la altul.

Fig.II..Candid!a Fig.II..Candid!a e(!fagiană

sofagita sofagita candidozic candidozicăă este considerat consideratăă cea mai frecvent frecvent  ȋ ntâlnită ntâlnită boală invazivă candidozică, la pacienţii cu imunitate scăzută care suferă de DIEMSI%7, mai ales când  boala este acută. acută. Diagn!(ti)ul )andid!ei e(!fagiene4

?odul cel mai precis de a diagnostica această această infecţie este prin intermediul analizei sau culturilor probelor recoltate. + altă metodă este endoscopia directă, cu a0utorul unui instrument !endoscop$ care are la un capăt o sursă luminoasă ṣi o cameră de luat vederi.Instrumentul va fi introdus  prin cavitatea bucală bucală ṣi prin esofag ṣi se vor putea vizualiza pe un monitor imagini directe din interiorul esofagului. %e asemenea, vor fi prelevate probe din interiorul esofagului pentru evaluare.

25

Fig.II.%.E(!fag!ga(tr!du! Fig.II.%.E(!fag!ga(tr!du!den!()!0ie den!()!0ie

Un alt test este tranzitul baritat care implică consumul unei substanţe albe de către  pacient. Cu a0utorul acestei substanţe, la radiografia cu raze R, esofagul va putea fi vizu vizual aliz izat at mu mult lt ma maii bine bine.. Botuṣi, inve invest stig igaţ aţia ia nu este este spec specif ific icăă pent pentru ru depi depist star area ea candidozei. Ȋ n plus, infecţiile u ṣoare posibil să nu fie detectate. 8rintre complicaţiile posibile se numără6 •

 perforaţia esofagului esofagului

•

infecţii periodice

•

răspândirea candidei ȋ n alte zone din corp. II.%.Candid!a II.%.Candid!a )utanată

Infecţiile superficiale ale pielii ṣi ale membranelor mucoase sunt cele mai frecvent  ȋ ntâlnite ntâlnite infecţii candidozice ale pielii. Bipurile comune de infecţii candidozice ale pielii

includ intertrigo intertrigo,, dermatita de scutec, scutec, micozele interdigitale erozive, dermatita perianala ṣi  balanita candidozică. candidozică.Ȋ n ulti ultimi miii ani ani a cres crescu cutt prev preval alen enţa ţa  ȋ n cazul anumitor grupuri de  persoane, ȋ n principal din cauza numărului crescut de bolnavi care sunt imunocompromi ṣi. Diferite f!r#e de )andid!e4

- 8aronic# 8aronic#ia ia determi determinată nată de candida albicans  este o infecţie a pielii ṣi patului ung#iilor . Infecţia poate fi acută sau cronică ṣi este asociată cu edem edem,, roṣeaţă, inflamaţie ṣi durere ȋ n  0urul zonei infectate. 3a femei e"istă mai multe probabilităţi de a se manifesta această infecţie, decât la bărbaţi. 26

7ceastă suprainfecţie cu levuri este declan ṣată mai ales de menţinerea mâinilor ȋ n apă, perioade ȋ ndelungate ndelungate de timp. %e asemenea, mai poate să apară ṣi la persoanele care au diabet za#arat, un sistem imunitar  compromis   compromis sau la cele a căror muncă presupune menţinerea ṣi contactul prelungit al mâinilor cu umezeala. - +nicomicoza candidozică este o infecţie ale carei efecte apar la nivelul ung#iilor ṣi este similară similară cu paronic#ia cu paronic#ia,, deṣi simptomele par diferite. 5olnavii de diabet za#arat pot face aceasta infecţie din cauza problemelor circulatorii implicate de boală. Ȋ n cazul acestora apar  frecvent infecţii ale ung#iilor picioarelor. %e aceea, aceasta categorie ar trebui sa evite manic#iura ṣi pedic#iura. - Candidoza cutaneo-mucoasa este o afecţiune care afectează membranele mucoase. Cele mai frecvent ȋ ntâlnite ntâlnite forme sunt6 candidoza vaginală !care este un tip de infecţie fungică cronică ȋ nsoţită nsoţită de mâncărimi vaginale$, candidoza orală, candidoza esofagului, precum ṣi infec infecţiil ţiilee fungic fungicee ale ung ung#ii #iilor lor.. Candi Candidoz dozaa cutane cutaneo-m o-muco ucoasă asă este este mai rezist rezisten entă tă la tratament ṣi poate sa reapară ȋ n cazul ȋ n care nu este tratată ȋ n mod corespunzător. - Candidoza intertrigo este un alt tip de infecţie ȋ ngri0orătoare. ngri0orătoare. + persoană descoperă de obicei ca suferă de candidoză intertrigo atunci când  ȋ n zona respectivă este prezentă o altă  problemă dureroasă care  ȋ i atrage atenţia. Infecţia apare la copiii care au dermatită de scutec, dar ṣi la vârstnicii care au incontinenţa incontinenţa.. 7lte zone ȋ n care se manifestă candidoza intertrigo sunt6 colţurile gurii, spaţiile dintre degetele de la mâini sau picioare, dar ṣi cutele  pielii din diverse zone zone ale corpului. Caue4

+rganismul găzduieṣte  ȋ n mod normal o varietate de microorganisme, inclusiv  bacterii ṣi ciuperci. Unele dintre acestea sunt utile pentru organism, nu produc niciun rău ṣi nici vreun beneficiu, dar altele pot cauza infecţii nocive.

Unele infecţii fungice sunt cauzate de ciuperci care traiesc pe păr, ung#ii ṣi pe straturile e"terioare ale pielii. Ȋ n cazul candidozei cutanate pielea este infectată de candida sp. 7fecţiunea este

destul de frecvent ȋ ntâlnită ntâlnită ṣi poate implica aproape orice porţiune de piele de pe corp, dar  cel cel ma maii ades adesea ea apare apare  ȋ n zone zonele le umede umede ṣi cald calde, e, cum ar fi a"ilel a"ilelee ṣi zona ing#inală. Ciuperca ce cauzează candidoza cutanată, cutanată, este de cele mai multe ori, candida albicans . Candida sp  este

cea mai frecventă cauză de erupţie cutanată de scutec la sugari.

Ciuper Ciupercil cilee se dezvolt dezvoltăă  ȋ n me medi diul ul cald cald ṣi umed din interiorul scutecului. Infec Infecţiile ţiile cu

27

candida se manif anifeestă stă destu stul de des la pers persooanele nele cu dia diabet za#ara arat ṣi la cele supraponderale. 7ntibiotic 7ntibioticele ele ṣi contraceptivele orale cresc riscul dezvoltării candidozei cutanate. Candida poate determina ṣi infectii ale ung#iilor, marginii ung#iilor, dar ṣi ȋ n zona de la candid ida a sp a membranelor  colţ colţur uril ilee guri gurii. i. Cand Candid idoz ozaa oral oralăă - o form formăă de infe infecţ cţie ie cu cand

mucoase ale gurii - este de obicei asociată cu administrarea de antibiotice. 7ceasta 7ceasta poate fi ṣi un semn de infecţie cu DIE DIE sau  sau poate fi cauzată de alte tulburări imunodeficiente, atunci

când apare la adulţi. 8ersoanele care au candidoză nu sunt contagioase, de ṣi unele dintre persoanele imunocompromise pot contacta infecţia. %e asemenea, candida este cauza cea mai frecventă de infecţii vaginale fungice, care sunt deseori asociate cu utilizarea de antibiotice. &i#0t!#e4 •

?âncărime !poate ?âncărime  !poate fi intensă$

•

3eziuni sau erupţii ale pielii

•

=oṣeaţa ṣi inflamaţie locală

•

Infecţie a foliculilor de păr 

•

Candidoza se va manifesta pe pliurile pielii, ȋ n zona organelor genitale, sub sâni etc.

•

7pariţia de macule sau papule

•

3eziuni de tip satelit

•

Inflamaţia pielii C!#0li)a"ii ṣi 0r!gn!(ti)4

Candid Candidoz ozaa cutan cutanată ată,, dispa dispare, re, de obice obiceii cu tratam tratamen ent,t, dar recure recurente ntele le sunt sunt frecv frecvent ent  ȋ ntâlnite.Complicaţiile ntâlnite.Complicaţiile includ6 •

ung#iile infectate pot fi diforme

•

infecţiile pot fi repetate

•

candidozele de diverse tipuri se pot dezvolta la persoanele cu un sistem imunitar  slăbit.

28

Fig.II.+.Par!ni)2ia

Fig.II.,.Oni)!#i)!a

Fig.II..Candid!a Fig.II..Candid!a intertrig!

II.+.Candid!a II.+.Candid!a /aginală

Candidoza vaginală este o infecţie a vaginului care implică dezvoltarea e"cesivă a candidei. 8oate 8oate să e"ist e"istee un dezec dezec#il #ilibr ibruu al microo microorg rgani anisme smelor lor  ȋ n situaţia situaţia administr administrării ării antibiotice antibioticelor lor cu spectru spectru larg,  ȋ n cazul fluctuaţiilor fluctuaţiilor #ormonale #ormonale ṣi nu numai. Candidoza 29

vaginală, adesea menţinonată ca infecţie fungică, este o problemă frecvent  ȋ ntalnită ntalnită care afectează aproape &'( dintre femeile adulte, ȋ n timpul vieţii lor. 3a persoanele sănătoase, bacteriile prietenoase ṣisistemul imunitar  previn  previn formarea infecţiilor. Botuṣi, dacă sistem imunitar este slăbit sau deteriorat, este mai simplu pentru candidoză sa se multiplice, cauzând astfel boala. 7numite medicamente pot modifica organismele naturale din vagin, fiind apoi  ȋ ncura0ată ncura0ată creṣterea terea candi candidoz dozei. ei. 8rintr 8rintree aceste acesteaa se num numară ară antibioticele antibioticele,, steroizii ṣi

con contra traceptiv ptiveele orale rale cu un conţ conţin inut ut ridi ridiccat de estro stroge gen. n. 7lţi lţi fac factori tori care are determinăcandidoza sunt6 diabetul za#arat, sarcina, folosirea de anti#istaminice, deficitul de fier, acid folic, vitamina 592 sau 592 sau zinc. 8rintre factorii care slăbesc sistemul imunitar se numără6 c#imioterapia ȋ mpotriva mpotriva cancerulu cancerului,i, stresul stresul,, depresia, putându-se astfel declan ṣa candidoza. 8urtarea pantalonilor  strâmţi ṣi utilizarea anumitor săpunuri pot duce la candidoza vaginală. &i#0t!#e4

4emeile care au candidoză vaginală prezintă mâncărimi ṣi scurgeri vaginale groase, de culoare albă, ro ṣeaţă ṣi umflături ȋ n 0urul vaginului ṣi pot avea dureri ȋ n timpul urinării sau ȋ n timpul actului se"ual. se"ual. Manife(tările )!#une ale candidozei vaginale includ6 •

senzaţia de mâncărime vaginală ṣi a ţesuturilor din 0ur 

•

durere ȋ n timpul actului se"ual

•

durere sau arsură la urinat

•

roṣeată sau umflarea vulvei

•

scurgeri vaginale vaginale groase, de culoare albă cu te"tura te"tura asemanatoare asemanatoare branzei de vaci. ?edicul ginecolog va recolta la e"maneul ginecologic de rutină ṣi secreţii vaginale  pentru analiza acestora. Bocm Bocmai ai pentru că multe vaginite prezintă simptomatologie discretă analiza de secreţii vaginale nu este recomandată doar ȋ n cazul femeilor cu simptomatologie certă, ci de rutină. 7naliza 7naliza secreţiilor secreţiilor vaginale vaginale aduce foarte multe multe informaţii informaţii ṣi poate diagnostica ṣi alte alte patolo patologii gii..7desea atunci când e"istă o vaginită se rea realizează ṣi cult cultur uraa microorga microorganisme nismelor lor patologic patologice, e, cu realizare realizareaa antibiogra antibiogramei. mei. Ȋ n felul acesta tratamentul recomandat de medic va fi unul foarte eficient.

30

II.,.Candid!a II.,.Candid!a (i(te#i)ă

Candidoza sistemică este infecţia cu candida care s-a e"tins ȋ n ȋ ntreg ntreg organismul. Ȋ n cazu cazull  ȋ n care aceasta aceasta invadează invadează organele organele importante, importante, cum ar fi creierul creierul ṣi inima, poate rezulta moartea. Candidoza sistemică apare rar la persoanele sănătoase. 7fecţiunea tinde să apară la  bolnavii care au sistemul imunitar  compromis.   compromis. Candidoza sistemică este o infecţie cu o  prevalenţă tot mai crescută, crescută, ȋ n ultimul timp. Caue4

Candida se Candida  se găseṣte  ȋ n mod norma normall  ȋ n canti cantităţ tăţii mici mici la nivelu nivelull cavit cavităţi ăţiii orale, orale,  ȋ n vagin, ȋ n tractul digestiv ṣi pe piele. Când sistemul imunitar este slăbit din diferite cauze, fungii de candida se multiplică ȋ n mod e"cesiv ṣi apare candidoza. 4actori, cum ar fi diabetul za#arat, obezitatea obezitatea,,  sarcina, deficitul de fier, acid folic, vitamina 592, 592, zinc, utilizarea de anti#istaminice, imunosupresoare sau antibiotice, stresul stresul,, depresia, c#imioterapia c#imioterapia,, dar ṣi diverse boli care compromit sistemul imunitar, pot provoca sau agrava candidoza. Candidoza sistemică apare atunci când candida se e"tinde la nivelul intregului corp ṣi poat poatee pune pune viaţ viaţaa unei unei pers persoa oane ne  ȋ n pericol. Infecţia ar putea afecta creierul creierul,, inima,

rinic#ii, oc#ii, ficatul ficatul,, tractul genital si articulatiile. 7ceasta 7ceasta formă apare cel mai frecvent la  persoanele care au un nivel scazut de celule albe  ȋ n sânge !neutropenie$. 7cest tip de infecţie este numită ṣi candidoză diseminată. Diagn!(ti)4

Infec Infecţii ţiile le orale, orale, vagin vaginale ale si ale pielii pielii sunt sunt diagno diagnosti sticat catee pe baza baza aspec aspectul tului ui ṣi simpto simptome melor lor.. Bestele stele de labora laborator tor sunt sunt efectu efectuate ate dacă dacă infec infecţia ţia nu se vinde vindecă că dup dupăă tratament tratament.. Ȋ n cazul ȋ n care o persoană cu candidoză are probleme de  ȋ ng#iţi ng#iţire re ṣi dureri toracice, poate avea infecţie esofagiană. Ȋ n cazul ȋ n care manifestările nu se ameliorează  ȋ n urma tratamentului, poate fi necesară endoscopia endoscopia.. Candidoza sistemică este dificil de diagnosticat. Candidoza prezentă ȋ n sânge poate  proveni de la o infecţie locală!de la nivelul gurii sau locul ȋ n care a fost montat un cateter$,  precum ṣi ca urmare a infecţiei organelor interne. Candidoza poate fi prezentă  ȋ n sânge doar perioade scurte de timp, atunci când un organ este infectat, drept urmare, rezultatele analizelor de sânge nu sunt ȋ ntotdeauna ntotdeauna relevante.

31

CAPITOLUL III MEDICAMENTE RECOMANDATE TRATᾸRII CANDIDO6ELOR 

8entru tratarea candidozei pot fi utilizate multiple tratamente care se  ȋ mpart mpart ȋ n două categorii6topice!locale$ṣi sist sistem emic ice! e!pe pent ntru ru  ȋ ntreg ntreg organism organismul$. ul$. 7legere 7legereaa tratamentu tratamentului lui depinde depinde de gravitate gravitateaa infecţiei infecţiei ṣi severitatea simptomelor. Bratamentul topic este cel de  prima intentie pentru infecţiile orale, vaginale sau ale pielii, mai ales  ȋ n cazurile usoaremoderate. Bratamentul topic include apa de gură, comprimate, ovule sau supozitoare vaginale ṣi creme. 8rintre acestea s-ar putea numara6 suspensia de amfotericina 5, clotrimazol,

econazol, :etoconazol, miconazol sau nistatina. Ȋ n caz cazul  ȋ n care medicamentele topice nu funcţionează sau dacă infecţiile sunt

recurente, pot fi necesare medicamente sistemice. Bratamentul sistemic este utilizat mai ales ales  ȋ n cazul cazul infecţiei infecţiei candidozice candidozice esofagiene esofagiene sau  ȋ n cazul candidozei candidozei diseminate diseminate ṣi ar   putea include6 nizoral, difulcan, sporano", amfotericina 5, fluconazol, amfotericină, caspofungină, voriconazol. Ȋ n situaţiile mai grave poate fi necesară spitalizarea.

7bordare 7bordareaa terapeutic terapeuticăă depinde  ȋ n principal de organele afectate de infecţia cu Candida )i de statusul imun al pacientului.

%e asemenea asemenea,, tratamentu tratamentull este influenţat influenţat de sensibili sensibilitatea tatea speciilor speciilor de Candida la medicaţia antifungică. "istă mai multe tipuri de medicamente antifungice, care sunt active inclusiv pe specii de Candida6 A clasa azolilor azolilor  - include imidazolii ṣi triazolii - mecanismul principal de acţiune este in#ibarea unei enzime necesară pentru sinteza de ergosterol, care este principalul component al membranelor celulare fungice. f ungice. includ ud66 I#ida!lii incl

mico micona nazo zol, l, clot clotri rima mazo zol, l, :eto :etoco cona nazo zol. l. Tria!lii  includ6

flucon fluconazo azol,l, itrac itracona onazol zol,, econa econazol zol,, terco terconaz nazol, ol, butoco butoconaz nazol, ol, tioco tioconaz nazol, ol, vorico voriconaz nazol, ol,  posaconazol.  posaconazol.  Cel mai folosit medicament din aceasta clasa impotriva infectiilor cu Candida este fluconazolul. Eo Eoriconazol ṣi posaconazol sunt triazoli de generaţie mai nouă, care sunt active

 ȋ mpotriva

tulpinilor

de

Candida

rezistente

la

fluconazol.

?edicamentele din această clasă sunt disponibile ṣi sub formă de preparate topice, pentru 32

tratamentul formelor superficiale sau localizate de candidoza cutanată, orofaringiană sau vulvovaginal. A ec#inocandinele ec#inocandinele - sunt medicamente care ȋ mpiedică mpiedică formarea peretelui celular al fungilor - sunt reprezentate de caspofungin, micafungin ṣi anidulafun anidulafungin gin ṣi sunt indicate  pentru formele invazive de candidoză sau pentru formele care nu au răspuns la tratamentul cu azoli ṣi au activitate e"tinsă ȋ mpotriva mpotriva aproape tuturor speciilor de Candida, cu e"cepţia Candida parapsilosis ṣi Candida guilliermondi .

A polienele - sunt medicamente cu spectru larg ȋ mpotriva mpotriva fungilor, acţionează prin inserarea ȋ n membrana citoplasmica fungică, cu cre ṣterea permeabilităţii membranare, sunt reprezentate de amfotericina 5, unul dintre cele mai vec#i medicamente antifungice. %e asemenea, ȋ n această clasă se mai afla nistatinul, care se poate lega de compu ṣi sterolici din membrana celulară, cu formareaunor pori. A antimetaboliţii - sunt medicamente folosite iniţial pentru tratamentul leucemiilor cel mai folosit este flucitozina, care in#ibă sinteza de 7=/ ṣi sinteza proteică la nivelul celulelor fungice. /u se recomandă administrarea izolată, deoarece poate determina relativ rapidrezistenţa 7 alilaminele - determină scăderea concentraţiei de ergosterol la nivelul peretelui

celular fungic - terbinafina este cel mai folosit medicament din aceasta clasă, pentru tratamentul paronic#iei 4ormele localizate de candidoză cutanată pot fi tratate de obicei cu antifungice topice6 •

7/BI5I+BIC6  atamycinum-e".8I? e".8I?74U 74UCI/ CI/

cu spectr spectruu de acţiun acţiunee asemă asemănăt nător or nistat nistatine inei,i, indica indicatt

 pentru6infecţii ale pielii, ung#iilor ṣi ale patului ung#ial, intertrigo, infecţie interdigitală cu Candida albicans ṣi

alte microorgani microorganisme sme sensibile sensibile la natamicină; natamicină; ȋ n e"tinderea vaginitei

cand candid idoz ozic icee la regi regiun unea ea ing# ing#in inal ală; ă; ras# ras#-u -ull scut scutec ecel elor or;v ;vag agin inită ită prod produs usaa de Candida albicans.

ste contraindic contraindicată ată utilizarea utilizarea medicamente medicamentelor lor pe bază de natamicin natamicinăă  ȋ n caz de #ipersensibilitate la substanţa activă. %oze ṣi admini administra strare6 re6cre crema6 ma6 9-H aplic aplicări ăriMzi Mzi  ȋ n regi regiun unea ea afec afecta tată tă timp timp de 2-> 2-> saptămâni;pentru ovule6 seara ȋ nainte nainte de culcare se introduce adânc  ȋ n vagin un ovul, timp de >-@ zile.Bratamentul se ȋ ntrerupe ntrerupe ȋ n timpul ciclului menstrual ṣi se reia după oprirea sângerării. 33

4orme

de

prezentare6c re6crremă

!netamicină

2*

mgMg$,

ovule

vaginale

!9**mgMovul$,tablete orale !9** mgMtabletă$.

•

%=IE7 ṬI % I?I%7L+3 ṢI B=I7L+36 a8clotrimazolum-CLOTRIMA6OL4

Indica Indicaţii ţii6de 6derma rmatom tomico icoze ze provoc provocate ate de derma dermatof tofite ite!mi !micoz cozee interd interdigi igital tale, e, paron paronic# ic#ii, ii,  pitiriazis versicolor, eritrasmă$;candidoză eritrasmă$;candidoză cutanata ṣi geni genita tală lă !vul !vulvi vita ta,, bala balani nita ta$; $; dermatoze suprainfectate cu fungi; tricomonază tr icomonază vaginală.  ȋ n afară de o posibilă sensibilizare la Clotrimazol,nu are alte contraindicaţii. Contraindicaţii6 ȋ 

?od de administrare6crema se aplică de 2-> ori pe zi pe zonele parazitate, cu masa0 u ṣor al regiunii.;Clotrimazol soluţie cutanată se aplică local de 2-> ori pe zi, după spălarea zonei afectate !de preferat cu un săpun cu pD alcalin$. %upă aplicare se masează u)or zona afectată, afectată, până la absorbţia absorbţia completă completă a soluţiei;C soluţiei;Clotrim lotrimazol azol comprimate comprimate vaginale vaginale6doza 6doza uzuală este de 2 comprimate vaginale Clotrimazol ?CC 9** mg !2** mg clotrimazol$ pe zi, timp de @ zile consecutiv 4orme de prezentare6cremă 9(,soluţie 9(,comprimate vaginale 9** mg

-e$.49ETOCONA6OL b)ketoconazol -e$.49ETOCONA6OL

Indicaţii terapeutice -infecţii micotice cu germeni sensibili la :etoconazol6infecţii sistemice,infecţii cutaneomucoase, ȋ n cazul ȋ n care aceste infecţii nu au răspuns la tratament local, datorita  ȋ ntinderii ntinderii leziunilor sau rezistenţei la alte antifungice; - prevenirea micozelor la pacienţii imunodeprimaţi. 34

Contra Contraind indica icaţii ţii6-#i 6-#ipe perse rsensi nsibil bilita itate te la :etoco :etoconaz nazol, ol, la alte alte antifu antifungi ngice ce cu struct structură ură imidazolică sau la oricare dintre componenţii produsului. %oze %o ze ṣi mod de administrare6adulţi-doza uzuală este de un comprimat de Ketoconazol !2** mg$ pe zi, administrat administrat oral ȋ n timpul mesei;crema trebuie aplicată pe zonele afectate de 9 - 2 ori pe zi, n funcţie de gravitatea infecţiei.Bratamentul trebuie continuat cel puţin câteva zile după dispariţia simptomatologiei. %urata uzuală a tratamentului este de 2 - > săptămâni pentru pitiriazis versicolor )i infecţii cu levuri )i de > - H săptămâni pentru tinea corporis. 4orme de prezentare6comprimate 2** mg;cremă 2(

c)bifonazolume$.5IA6OL* cremă 9(

Indicaţii6dermatofitoze6Binea Corporis, Binea ?anum, Binea 8edis, Binea cruris, Binea Ung#ium Ung#ium date de specii de Bricop# Bricop#  2**&;  2**&;

43