Cancicov vol 2.pdf

VftSILE 1 H. Cf\NCICOV FOST DEPUTAT

IN

veCHIUL REGAT

�--

•

IMP ESIUNI ,

�I \oi

I

PAR ERI PER S· O N ALE' DIN TIMPlHj RHZBOlULlII ROMJ1NIEI JURNJ\L ZILflIlC 1:5 A U G U

S T 1916

-

::>.1 DE C E f'\ B R lE 1918

\ I

1

VOLUMUL II

BocunEşTI . f\TELlERELE SOCIETATEI "UNIVERSUL"

1-

1921

'.

.

___

www.dacoromanica.ro

I I 1

-

�

Fiecare velum va purta semnatura au oruldi.

www.dacoromanica.ro

PREF n

fA

Prefafa ce figureazei in fruntea volumului 1 lcimurea atmos-, fera opinii publice din regal, in montentul inceperei razboinlui nostru, deci anterioard celor ce aveam sd scriu ci fcirci sci ma ocup

Mint nimic de ce urma sa citeasca publicul in lucraiea mea. . A fost poate o lacund. Azi cdnd incep public area volumului II sunt datoil a da cdteva explicatiuni j rivitoare la cuprinsul ambelor volume, fora de can s'ar putea da interprettiri gresite scopului urauiril de mine. este o anzesteca sdl numrsc asa tetopisitiul acesta ceiturd intro viafa mea zilnica si intre evenimentele ce am strdUlu& Amestecul acesta e datorat faptului ca alunci cdnd llam scris nu credeam ca it voi da publitittigit. Prietenzi ce mi -ate citit manuscri.sul m'au convins ca trebue publicat. Trebuia

sal riuntesc in cc privea viafa mea intimd? N'al fi avut explicafie multe din cele scrise ci can se explica numai prin

starea sufletului meu din acelc montente. Omni public are ascunse imprejurdri can it fac de invite on de neinteles in actele ciefii lui publice. Aceste secrete nam vrvt sci le pastrez numai pentru mine, tocmai pentru ca cetitorul sit ma inteleagd si sei nu vadd contradirfiuni acolo uncle numai sdrunciniiri morale pro-

funde, le poate jostifica. Dacci razboiul $i consecinfele lui nu near fi atins alai de dureros per(onal, citztorml ar Ii avut: Impresiunile $i parerile mele personale" cu totul sub altd infeitisare si care poate ar fi intere-

sat mai initin, avdndu-se in vedere neinsemnata mea personali late. Asa insci cum le-am scris, intpresiunile inele an o altd importantd. In cele scrise de mine ailed nu se va gasi istorie nepier linitoare, fie care cellitean, ce a suferit, ce a azistat ca si mine la tragedia rtizboiului, se va revedea pe el insusi si isi va reaminti viata lui proprie. Aces! twist cred ca 'pa interesa pe boatel' lunzea ; revederea celor pefrecute si transmiterea for penlizt indine, nea zi terminal sd public jurnalul men de zi.

www.dacoromanica.ro

IV

Am lost nevoit, in primal volum nun pufin, in cel al doilea mai molt, sa inregzstrez eveninteutele tazboizelui $i ale catastrofei universale $i in afard de razboivl nostril. Am facut'o pentru ca intre aceste eoemmente fi noi, era o stransa legatura, mai ales la sftirsit, luptele $i politica din Apus craze consulei ate de cei zdrobili ca proptiele for lupte $i mopricle for victotii. Cu alit mat rantasesem in umilinta, cu spelanla in Alms, dupa cum $i ne$i dea7iintati,

norocirea ne venise d'n cventmentele din Basai it. Puteam sa nu ma occp zilnic de ele ? Dacd insa in inregistiarea acestot evenimente $i in apreciarea mea personald asupra lor, pneblic el tea gasi 7 eexactitati sau apre-

cieri gre$ite, e rugat sa nu vile nn I urn, ca mai ales in limpid ocupatiunii noi n'am fost I laniti de eat Cu otrava $tirilor fa4e $i interesate, pornite de la inanuc. A de tint7 Jai le am Pail, a$a cum s'au des! cut at. Asta e $i cauza ra n'an intitulat hut area mea

istorie" ci impresiuni si. Oren rersonale".

In voluntul al II-lea $i mai ales in pa tea finala am alunecat

?mate Area ?null pe panla politi« $2 a eenit toile or g olitice, clay, era inadmisibil sa fi pui pe hat tie impresiunile zilei, luta sa atingi aceastit duteroasa untie a viclei de S at a (aril noastre, a politicei dusa de cativo in$i in timpul °canal ei, inainte, pe limpid $i dui a ru$inoasa Pace dela Bucuregi. Si dacd am un regret e c t fats voia mea, ca $i operatorul de cinematograf care pe cdnd indegis

treazd scene, prince in obiectivnl lui chiar pe cei ce n'ar ft dorit sae copy nda, a$a am pafit $i en, am prim in angrenajul eveni mentelor ce imi farusem o datorie de a le int egtsha a$a cum sel petreceau, personagii dintre acelea, ce pentru autunite considetente asi fi dorit sa nu am ocazia sa ma ocup de ele. A fi gers aceste figuri $i aeltunea lot, ar fi fost, ntr sa falpfic

istaria, cum s'ar exminta cliseul locutilor comune, dar aci fi falsificat viola de Coate zilele a concetatcnilor mei, cu co i am trait cele mai amare zile ale viTtii mele de roman.

V. T. C.

www.dacoromanica.ro

1917 14 August-31 Decembrie

www.dacoromanica.ro

1917 UN AN DE LA MOBILIZAREA ROMANIEI LUNI 14 AUGUST.

Daca ar fi sa se serbeze *i zilele de amintire ale marilor nenorociri, ziva de azi ar fi mare sarbatoare in Romania. Azi e anul dela intrarea noastra in razboi. Ce distaata am strabatut intr'un singur an! Nu mai departe decat acum un an eram o tars. cu un mare nu zic *i meritat prestigiu, bogata, mai bogata de cum ne-am cunoscut not vre-odata, gra.narul Europei Si una din cele mai mart exploatatoare de petrol; acum un an aveam o armata de 600.000 oameni GU care ne mandrea,m, pentru ca pretutindeni avea o reputatie de o*tire eroicd; acum un an eram o tara. libera *i independenta, jar populatia se bucura de cele mai largi libertati constitutionale; acum un an bogatia circulatiunii era imensa, aurul curgea in visteria Statului, piata gemea de cumparatori *i de concurenta. in viata de toate zilele stralucea vigoarea *i sanatatea. A*a. era acum un an. lar dupa un an suntem o ruina. Ca un vant ce sufla paste un c,astel de earti de joc, asa a prabu*it rrtzboiul, Romania; din tail libera *1 independentd, trei sfetturi e invadata de du*mani, stri'ita *i stoarsa in vlaga *i bogatia ei; tar din popor neatarnat, am ajuns sclavi nemtilor, ungurilor Si bulgarilor; restul de un Sfert din Cara e Si el sclav ru*ilor, inebuniti in anarhie. Din cei 600.000 soldati au pierit jumatate frtra eroism, gratie incapacitatii c,onducatorilor *i jertfa boalelor infectioase.

Acum un an aveam un ideal mdret *i posibil de indeplinit prin victoria, incurajati *i sprijiniti de aliati puternici; dupa un an suntem abandonati propriilor noastre puteri istovite. de pretutindeni, iar de idealul nostru nu mai vorbe*te nimeni. Daca din cand in cand simpatia unui aliat se mai manifests, este ca ss ne doreasca refacerea". Brttuti de inamici *i abandonati de aliati idealul tdrii a ajuns de a ne putea reface ce am fost acum un an".

www.dacoromanica.ro

8

IMPRESIUNT t PARERI PERSONALE

Dupg. un an intreg de infrangeri si uffilire, a vrut D-zeu sit ne deo, o singurit mangaiere, licdrirea dit nou. a veclthi vitejii a sol-

datului rornAn.,Noi, natural 0, stim putin, mai mull simtim din instinct dedtt ,stun, ed vitelia a reinviat pp frohtul Siretului. CAteva gazete striiine ce ne-au parveuit pe aseuns, aduc stiri foarte incurajatoare. Ziarele engleza scriu ca pe , Siret soldatul roman a salvat intreg frontul, oriental". Cand ofensiva germano-austriaa din Galitia si Bucovina ajunsese la dezastul rus s'a stiut de pretutindeni cti din cauza anarhiei rusesti mr mai exista sperant6, ca germanii sa. fie opriti in planul lor, care era de a pune mama. pe Moldova si Basarabia, douti. noui grimare importante pentru aprovizionare, de a ocupa Odessa si a deschide libera comunicare pe Dunare, comunicatie imposi13116, prin rlimanerea, Galatului In mainile romanilor. Presa franceza 'si engleza recunosteau pericolul ce contra in faptul, c6. Puterile Centrale clipAtaul noui forte de rezistentit. S'a pus chiar chediunea dad), nu cumva acest succes ar anihila efectul blocusului maritim. Ofensiva nemtilor era in asa plin, mers la un moment dat, In cat Basarabia a fost considerate ca pierduta. Basarabia f&r5. Moldova Insa constituia uri mare pericol strategic, de aceia in prim lot trebuia cuceritg Moldova. Cum? Oprindu-se ofensiva asupra Basarabiei si'trecerea lui Mackensen pests Siret. Acest plan al lui Hindenburg, spune ziarul,englez, a lost aflat in Moldova. Eui cred c6. a fost cunoscut si In teritoriul ocupat. Atunci, cei de ad s'au" pus De lucru sa ajute pe nemti in realizarea planului tor. Atunci a Inceput actiunea d-lui Carp pentru detronarea Regelui, formarea unui guvern dupit cucerirea Moldovei, care sa ajute actiunea;Puterilor Centrale si, skprimeasa In schimb Basarabia din ma,na Puterilor ce ar fi ocupat-o. Si ca sa. nu Amilie tara si farg, tezaur, atunci a intervenit telegrama lui Lupu Costache catrer Rego *).

In Moldova din contra, luinea increzittoare. In ostirea ref& cut5,, a avut incredere In generalii' ei si In Vitejia sol'datului ce s'au pus strajo, In Carpati site Siret. Tradat6, de armata rus/t, armata romans, a rezistat si a flictit fat6, atacurilor formidabile ale lui Mackensen si arhiducelui Iosef. Se zice in aceasta gazetd. amid ca de piepturile soldatilor romdni s'au sdrobit planurile lui Flinclemburg". Nereusind actiunea dela Sud, cea de la Nord nu se mai putea desfasura. E singura noastra mangAlere dud indheiem un an intreg de nonorociri.

Anarhia de pe frontul rus pare a se mai fi domolit. Trupele contaminate de revolt& au fost inlocuite cu trupe disciplinate si *) Atunci s'a faurit manifestul Mitr000litului Primat ce s'a aruncat soldatilor pe frontul dela MarAvei §i despre care not ain luat cuno0inta mai thrziu.

www.dacoromanica.ro

DIN TIMPUL R.SZBOIULUI ROMAKIEI

9

cralincioase. Azi ofensivi germlmi, e oprilli pe frontul rus, iar armata rusa ataca ea la Nord de ZDOT OW Brody, Dunaburg, Riga, etc.

Si aceasta minune creel ca se datoreste tot rezistentei noastre pe Siret.

Si pe tend in Orient lucrutile stau asa in Apus se mentin

hartuielile pe tot frontul.

La Isonzo lupta e in curs italienii au cucerit forturile dela

monte Santo si lupta acum sere a ()ulna San Gabriele.

Pentru prima oara Gazeta Bucuregilor a suprimat rubrica permanenta Noui infrtingcri itatiene". In schimb, publica o *tire din Viena ca generalul Cadorna a adus pe Isonzo un milion de trupe pe cari le-a aruncat in luptrt *i ca ar mai avea la spate un milion. Presa germand comentand aceasta telegrams,, o grtse*te 'exageratri *i mai plaseazti o intriga fats, de Rusia. Pentru ce Cadorna care avea aceste trupe nu le-a varit in foc cand Rusia era atacata, iar azi child e in pericol frontul anglo-francez (? , azi le arunca ? La Viena ingrijorarea pare sit fie mare. Impilratul s'a reintors in Capita la de pe front. Dad. aparentele nu insalrt, Triestul se apropie de destinul sau. MARTI 15 AUGUST

Putinii patrioti ce se mai gasesc in Capital& si-au .schimbat radical moralul. Am intalnit in drumul meu la spital cativa, sunt cu mare incredere intr'un rezultat favorabil al razboiului in ce priveste pe Aliatii no*tri *i care se va repercuta si asupra noastrri. Sunt entuziasmati de esuarea planurilor d-lui Carp; in schimb, ni se spune ca au dispilrut din circulatie de doua zile toti filo-germanii cu pariurile. Au intrat ca *obolanii in grmri. Romania n'a \ rut sa fie zugrumata. Nemtii din Bucuresti rrispandesc svonul ca nota Papei a fost lansath. cu asentimentul prealabil al Angliei, Anglia ar fi gata sa subscrie la propunerea arbitrajului obligator, care dacg, e acceptat ale Puterile Centrale, dispar toate celelalte chestiuni *i certuri dinire popoare. Chestiile Alsaciei-LoPena, a Poloniei, a Italiei, a Romaniei, a Serbiei etc. vor veni sg, fie transate de Tribunalul arbitral.

Acest tribunal dupg, mine e o himera. Chestia s'a discutat Inuit *i am luat parte personal la trei conferinte interparlamentare undo s'a tratat despre pacea bazatiill pe arbitraj, la Viena in 1903, la Londra In 1906 *i la Berlin in 1908 si am asistat la diseutiunile oamenilor cei mai competenti, am citit rapoartele *i lucarile speciali*tilor alesi de birourile Conferintei si am apritat de atunci convingerea cs Intro popoarele Europei ideia ranaine o hi-

'nerd. Principiul arbitrajului a prins si a putut da rezultate ad-

www.dacoromanica.ro

10

IMPRE'SIUNI SI PIRERI PERSONALE

mirabile intro State le Americei de Sud, intro micilc iepublici inuncitoare si democrate cari nici una n'a sigat Glotia ataptinzzez, intr'un fel sau altul, a omenirei, pe apes sau pe uscat. Dar in Eu ropes, unde atatea natiuni trdesc din aserneni agpiratiuni, ce poate face un tribunal arbitral? Cu o Germanie ce sfideaza prin pute rea ei militara lumea intreaga, ce prestigiu pot aNea hotararele u'iui asemenea tribunal sand ele nu ar cons eni? Si ca Germania se vor ridica si aljii cu atilt mai mult, dark puterea rilitara a acestei tari a fi distrusa. Puterea de imaginatie a populati i buGurestene n'a suferit ni niic din cauza ultimelor evenimente prin cari trecem. Un coleg de barou, om serios, mi-a strecurat azi la ureche un secret, asta noap to niste aeroplane franceze au bombardat depozitele de munitiuni lin jurul Capitalii. Sunt persoane cart au gait cu ochii tor. In adevar, din zorii zilei toll am auzit un puternic bombardament de artilerie; publicul insa in loc de a credo ce i se spune pe fates, ca sunt thuri de at tilerie ce se fac pentru experiente in jurul orasu tut, credL mat bine in ceva prapastios si iniposihil, caci imposibilul acesta n atlta nervii. 0 asemenea tare de spirit a lost incuraiata de alt-fel si de ultimle stiri de pe fronturi. Pentru azi comunicatul e slab. Niel un susses englez, afar6. de regiunea Le Chatelet uncle au obtirrut le Malacof si Cologne.

ant-Oil locale Tanga ferme-

Francezii la Verdun au atacat la rasarit de Meusa cucerind satul Beaumont, dar pe care l'ar fi perdut. Ataeurile au reinceput in jurul catvlui si sunt in curs. Pe frontul rus, atacuri fares rezultat. 0 pozitie romaneasca la Nord Vest de Soveja ar fi cazut in Juana germanilor, iar contra aiacurile romanesti s'ar fi prabusit ne spune comunicatul. Pe Isonzo nici un rezultat pozitiv nu se 0, pentru azi. Mari lupte la Auza si pe San Gabriele undo Trupele austriace s'au inapotrivit cu succ s". Atat pentru azi; daca o fi fost mai mult o s i. constatam mane.

Ti Asia bartueli ridicole, cari deNin yi mai ridicole prin modul cum le exprine comunicatul turce c. Inamicul enql zit a ()Meat Bir-es-Saba cu 69 escadroane de eavale ?ie, 2 batalloane infanttrie si