Calin file de poveste

Calin – file din poveste -rezumat-

Mihai Eminescu s-a nascut in anul 1850 si a decedat in anul 1889.El a fost un mare poet. A scris basme in proza si in versuri(Fat – Frumos din lacrima,Calin Nebunul) . Sursa lui de inspiratie a fost intotdeauna folclorul romanesc . Mihai Eminescu a fost atras de basm ,leganda,traditie, mit. Poemul Calin-file din poveste este un basm in versuri. Est Este o pove poves ste de drag dragos ostte,in e,in care care auto autoru rull Miha Mihaii Emin minesc escu reluc lucreaza aza moti otivul popu opular al Zbur Zbura atoru orului lui in conc concep epti tia a popu popula lara ra.P .Poe oemu mull isi isi are are izvo izvoru rull in basm basmul ul Cali Calin n Nebu Nebunu nul, l,di din n care care poet poetul ul a past pastra ratt si a dezv dezvol olta tatt un sing singur  ur  episode,si anume:intalnirea lui Calin cu fata de imparat in coliba din din padu padure re,u ,und nde e acea aceast sta a trai traia a sing singur ura, a,pe pent ntru ru ca tata tatall ei o izgonise de acasa. Zburatorul este un tanar frumos ,care fura inimile tinerelor  fete.Este plin de mister si stie cum sa farmece sufletele tinerelor  fete,facandu-le sa se indragosteasca de el. Aceeasi situatie intalnim si in acest poem al lui Eminescu .Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate,intr-o noapte dupa care dispare.Nu multa vreme da la plecarea voinicului, fata isi da seama ca asteapta un copil.  Acest copil este al lui Calin. Imparatul ,tatal tinerei fete, o izgoneste pe aceasta de la palat. Tanara fata pleaca de acasa si se adaposteste in padure, intr-o coliba parasita. Aici, singura, fara niciun ajutor isi creste baiatul. Dupa sapte ani de singuratate, aceasta este gasita de Calin. Ei se casatoresc si cu aceasta nunta se incheie poemul lui Eminescu . Poemul Calin-file din poveste este un basm cult in versuri. Este alcatuit din 8 parti. Poetul Mihai Eminescu este inspirit de basmul popular Calin Nebunul si de aici ia viata frumos frumosul ul poem Calin-f Calin-file ile din povest poveste. e. Este Este un poem in care autorul se foloseste de multe figure de stil , pentru a descrie o

lume de basm , de vis, care creaza o stare de emotie asupra cititorului. Personificarile, comparatile si epitetele descriu acest taram de basm si iubirea dintre cei 2 tineri : “fata-i rosie ca marul” , “de noroc i-s umezi ochii” , “padure de argint” , “rauri sclipitoare” , “feti-frumosi cu par de aur” , “zmei cu solzii de otel” etc. Printre cei care au participat la nunta sunt amintiti : imparati,imparatese,feti frumosi cu par de aur,zmei cu solzi de otel,cititorii cei de zodii,mireasa,Calin,Soarele si Luna . Poetul incepe descrierea acestui cadru cu locul “somnoros” in care se afla o masa “mare-ntinsa cu faclii prea laminate” la care vor lua loc invitati apoi apare in prim-plan imparatul socru , descries cu mare duiosie si umor . Eminescu descrie portretul miresei ,folosindu-se de imagini vizuale si auditive, imagini in plina miscare, aratand gingasia,frumusetea si emotia puternica a acesteia . Mireasa apare aici asemenea unei Ilene Cosanzene , pe care noi o gasim in basmele populare. Frumusetea si maiestria acestei nunti vine din partea nunilor care sunt Soarele si Luna. La nunta participa si curtenii ,care sunt asezati de catre poet dupa rang si dupa varsta. Personajele din nunta gazelor sunt : furnici,albine,greieri,carabusi etc. Nuntasii sunt micile gaze si vietati ale padurii. Poetul realizeaza o atmonsfera de voiosie asemeni nuntii populare , nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor  2 tineri pentru implinirea iubirii lor. Poetul descrie in paralle cele 2 nunti, cea imparateasca si cea a gazelor. La nunta gazelor  pregatirea mesei se face de catre fiecare participant, pe cand la nunta imparateasca masa era deja pregatita iar participantii erau doar personajele din basme si curteni. Gazele apar  personificate , poetul punand in evidenta insusirile lor . Este infatisat apoi alaiul nunti , avand in prim-plan greiele vornic insotit de nuntasii veseli . Bondarul prin tinuta sa sporeste farmecul nuntii. Urmeaza caleasca trasa de lacuste in care sta

“mirele flutur”. In apropierea mirului stau lautarii, iar multimea gandacilor si a carabusilor reprezinata multimea curioasa. Prezenta miresei este infatisata printr-un singur vers si sugereaza gingasia,timiditatea si emotia puternica . Poemul se incheie prin interventia greierului care cere permisiunea de a porni nunta alaturi de cea imparateasca. Nunta gazelor este asemanatoare nuntii taranesti prin organizarea si desfasurarea ei , prin alaiul care insoteste pe cei 2 miri , prin zarva si veselie . Poetul insufleteste natura prin personificari ,iar fabulosul cucereste realul , ambele nunti fiind fabuloase prin modul in care poetul le zugraveste . Nunta devine un symbol al implinirii prin iubire . Ea este un eveniment deosebit atat in lumea gazelor cat si in cea uman. Mihai Eminescu reuseste sa creeze o atmonsfera de sarbatoare , stralucitoare , plina de viata , de frumos si astfel poezia devine desavarsita. In concluzie in viziunea poetului universal uman si cel al naturii sunt construite dupa aceleasi legi , iar puterea care le sustine armonia este dragostea.