Calendula Officinalis

 

INTRODUCERE  Numele calendula officinalis, vine de la vechiul calendar roman. Numele Numele i-a fost

dat pentru că înflorea în fiecare luna a anului, chiar şi iarna. Numele de officinalis se referă referă la mu munc ncaa un unui ui alchi alchimi mist, st, care care po poat atee tran transf sform ormaa orice orice me metal tal în au aur. r. Despre Despre gălbenele se credea că, puteau reda frumuseţea pielii, transformarea fiind asemanatoare cu a unui alchimist. Calendula mai era cunoscută şi sub numele de solsequium. a fel ca şi floarea soarelui, calendula era o plantă care se mişca in direcţia direcţia soarelui.!n "vul #ediu #ediu,, gă gălbe lbene nele lele le erau erau pres prescri crise se ca remed remediu iu pe pentr ntruu afec afecțiunile iunile intest intestina inale le și ale fica ficatu tulu lui. i. !n "uro "uropa pa și în $me meric ricaa atin atină, ă, gălbe gălbene nelel lelee erau erau folo folosit sitee în cerem ceremon oniil iilee religioase, de %iua mor ților. !n aceasta %i, florile erau împraștiate pe mormintele celor  decedați. Și în &ndia, această floare era considerată cu puteri magice magice și era folosită în ceremoniile religioase. !n antich antichita itate te,, plant plantele ele cu propr propriet ietaați de vind vindec ecar aree erau erau co cons nsid ider erat atee ma magi gice ce,, iar  iar  gălbene gălbenelele lele nu faceau faceau e'cept e'ceptie. ie. umea umea era atat de fascin fascinată ată de această această plantă ș i de minunile pe care le f ăcea ăcea pe pentr ntruu piele piele,, încat încat crede credeaa că av avea ea și alte puteri magice. (ălbenelele (ălbenelele erau folosite astfel și în ritualurile ritualurile vră)itoarelor, vră)itoarelor, care o foloseau în loțiunile destinate celor singuri. oloniștii foloseau acestă plantă și în supe, mancăruri și f ăceau ăceau chiar și vin din gălbenele. *e mai credea că gălbenelele au puteri magice si pot induce vise vise profe profetic tice. e. (ălbe (ălbene nelel lelee erau erau asoc asociat iatee cu bo bogă găția. ia. !n "uro "uropa pa,, gă gălb lben enel elel elee erau erau așea%ate sub pat pat pentru a-l prote)a prote)a pe cel care doarme doarme de spirite malefice malefice , boli si hoți. (ălb (ălben enel elel elee sunt sunt plan plante te care care ad aduc uc no noro rocc celo celorr din din %o %odi diaa leu. leu. +lor +loril ilee proa proasp spet etee de gă gălb lben enele ele ma mares rescc en ener ergi giaa po%iti po%itivă vă din înca încape pere. re. (ălb (ălben enele ele așe%at e%atee sub sub pernă pernă,, în timpul somnului, induc clarvi%iune. Dacă faci baie în apa în care ai presărat flori de gălbenele, gălbenele, atragi atragi respectul respectul și succesul succesul în tot tot ce faci. faci. +lorile de gălbenele presarate sub  pat aduc un somn sanatos. Cunoaşterea Cunoaşterea profundă profundă a plantelor plantelor medicinale, medicinale, inclusiv inclusiv a gălbenelelor gălbenelelor,, lărgirea lărgirea sferei lor de folosire a luat o amploare destul de mare, îndeosebi în a doua )umătate a secolului trecut, de cultivarea lor fiind interesaţi tot mai mulţi, datorită 

calităţilor terapeutice e'cepţionale pe care le posedă şi care au la ba%ă comple'ul de substanţe substanţe biologic active. active. Dioscorides, Dioscorides, medic medic militar şi filo%of grec, grec, a descris pentru  prima dată gălbenelele in tratatul său De materia medica /Despre medicamente, scrisă se pare intre anii 01-21 d. 3r.4, ca fiind plantă cu proprietăţi terapeutice, folosind infu%ia acestora in tratamentul bolilor de ficat şi ca mi)loc de eliminare a durerilor  organelor. ucrarea a constituit o remarcabilă sinte%ă a cunoştinţelor medicale grecoromane romane şi secole intregi intregi a fost consultată consultată de medici europeni /C5&+$ /C5&+$N, N, 61174. 8entru  prima dată specia Calendula officinalis  . este introdusă în ierarhia ta'onomică de Carll inn9 în lucrarea sa ,,*pecies ,,*pecies 8lantarum:: 8lantarum:: publicată publicată în anul ;n%ilă, /=r>n%ilă, 611 7.4. Cambiul este mai activ, fiind format din mai multe straturi /7-H4. #ulte dintre navele 'ilemului apar în  procesul de formare

/Fig. 0.4.Coa)a pre%intă

6-7 fascicule mici, circulare fiecare cu

un br>u subţire de fibre sclerenchimatice / ig. 7.4. Gnele sunt fascicule de tip, structural similare cu cele de la cilindrul central, altele /observate în principal la tulpină4,repre%ent>nd de fapt o formă de tran%iţie circulară hidrocentrică vasculară, încon)urată la periferie, parțial sau în în totalitate de liber.  $ceste fascicule anormale, re%ultate din activitatea de stimulare indusă de tiofenat #etil, au fost observate în diferite po%iț ii la acest nivel de tulpină@ în scoarț a, în apropiere sau în grosime de centuri de fibre peri floemice și chiar în interiorul liberului din fascicule efectuarea de cilindrul central /Fig.; F.4 Rt sub formă liberă c>t şi esterificaţi /8intea, 6114. Diferite terpenoide /Oabelul 64 au fost raportate în e'tractul de eter de  petrol din flori de C. officinalis. $cestea includ sitosteroli, stigmatoteroli, diesterilor diolilor, 7-monoesteri de tara'asterol, tara'asterol, lupeol, eritrodiol, ursadiol R