Calauzirea Divina de Doreen Virtue

CALAUZIREA DIVINA de DOREEN VIRTUE Puteti achizitiona aceasta carte de la CARTI REGALE Telefon: 0746.407.499, 0724.942.514 www.cartiregale.ro Autor(i): Dr. Doreen Virtue Editura: Adevar Divin Anul apariţiei: 2010 Pagini: 264 (13 x 20 cm) Preţ: 22 Lei DESCRIERE: „Cel mai recent bestseller al lui Doreen Virtue, Călăuzirea divină, este scris cu multă elocvenţă.” Revista Awareness „Această carte va fi extrem de populară printre fanii lui Neale Donald Walsh.” Libray Journal „Călăuzirea divină este o carte remarcabilă… Doreen Virtue nu încetează să ne surprindă. Ea ne reaminteşte că mintea este păzitoarea porţii sufletului şi inimii, şi ne oferă instrucţiuni practice prin care ne putem deschide această poartă, eliberându-ne astfel inima şi sufletul prin primirea unor mesaje sigure de la Dumnezeu şi de la îngerii Lui.” Nick Bunick, personajul principal din cartea Mesagerii, în Cuvântul Înainte la cartea Călăuzirea divină În această carte veţi găsi aceleaşi metode pe care le-am predat participanţilor la conferinţele mele. Aceste metode le-au permis multor mii de participanţi la seminarele mele să primească mesajele lui Dumnezeu. Cursanţii mei provin din toate mediile sociale şi au cele mai variate vârste, naţionalităţi, nivele de educaţie şi venituri. Am avut cursanţi protestanţi, catolici, adepţi ai Noii Gândiri, mormoni, evrei, budişti, musulmani, agnostici şi de alte credinţe. În mod similar, această carte se adresează adepţilor tuturor credinţelor din lume, căci Dumnezeu şi îngerii Lui îşi transmit mesajele tuturor oamenilor, indiferent de credinţa lor. din Prefaţă CUPRINS

Cuprins Mulţumiri ♣ I ♣ Nota autoarei ♣ III ♣ Cuvânt Înainte ♣ V ♣ Prefaţă ♣ IX ♣ Partea întâi Cum să intri în dialog cu Dumnezeu şi cu îngerii tăi păzitori Capitolul 1 Tu te afli într-un contact permanent cu Dumnezeu ♣ 3 ♣ Capitolul 2 Sursa călăuzirii divine: Dumnezeu, îngerii şi lumea spirituală ♣ 21 ♣ Capitolul 3 Deschiderea interioară în faţa călăuzirii divine: vindecarea relaţiei noastre cu Dumnezeu ♣ 35 ♣ Partea a doua Cum putem şti dacă ghidarea primită este autentică Capitolul 4 Călăuzirea divină şi sinele superior ♣ 53 ♣ Capitolul 5 Cum putem deosebi ghidarea autentică de cea falsă ♣ 59 ♣ Partea a treia Cum ne putem curăţa canalele de comunicare spirituală Capitolul 6

Cele patru tipuri de receptivitate subtilă: descoperă-ţi propriul stil de a comunica cu Dumnezeu ♣ 77 ♣ Capitolul 7 Luarea deciziei de a-ţi deschide canalele de comunicare spirituală ♣ 89 ♣ Capitolul 8 Despre clarviziune: imagini primite din lumea de dincolo ♣ 103 ♣ Capitolul 9 Vederea clară: modalităţi de a-ţi amplifica vederea spirituală ♣ 111 ♣ Capitolul 10 Experimentează direct clarviziunea ♣ 117 ♣ Capitolul 11 Despre claraudiţie: ascultarea vocii spirituale care te călăuzeşte ♣ 129 ♣ Capitolul 12 Auzul clar: modalităţi de a-ţi amplifica auzul spiritual ♣ 151 ♣ Capitolul 13 Experimentează direct claraudiţia ♣ 157 ♣ Capitolul 14 Despre simţirea spirituală: sentimente, intuiţii şi simţuri spirituale ♣ 165 ♣ Capitolul 15 Simţirea clară: modalităţi de a-ţi amplifica percepţia spirituală ♣ 175 ♣ Capitolul 16 Experimentează direct clarsimţirea (percepţia spirituală) ♣ 187 ♣ Capitolul 17 Despre cunoaşterea clară: o cunoaştere absolut sigură ♣ 193 ♣

Capitolul 18 Cunoaşterea clară: modalităţi de a-ţi amplifica acest dar spiritual ♣ 203 ♣ Capitolul 19 Experimentează direct cunoaşterea clară ♣ 213 ♣ Capitolul 20 Metode avansate de purificare a canalelor de comunicare divină ♣ 223 ♣ Capitolul 21 Cocreaţia alături de Dumnezeu ♣ 233 ♣ Anexă ♣ 245 ♣ EXTRAS DIN CARTE Partea întâi Cum să intri în dialog cu Dumnezeu şi cu îngerii tăi păzitori

Capitolul 1 Tu te afli într-un contact permanent cu Dumnezeu

Te-ai aflat vreodată într-una din situaţiile următoare? • •

•

• •

Ţi s-a întâmplat vreodată să rătăceşti un obiect important, cum ar fi cheile de la maşină, portofelul sau o scrisoare, pentru a-l găsi apoi în urma unei intuiţii subite? Ţi s-a întâmplat vreodată ca, în timp ce conduci maşina, să simţi impulsul de a schimba banda sau de a o apuca pe un alt traseu, pentru a constata mai târziu că ai evitat astfel un ambuteiaj sau un accident? Ţi s-a întâmplat vreodată să ştii că o persoană dragă se află într-un necaz, iar atunci când ai luat legătura cu ea, s-a dovedit că ajutorul tău îi era absolut necesar? Ţi s-a întâmplat vreodată ca o voce să te avertizeze de un pericol, pentru a descoperi mai târziu că acest avertisment te-a salvat de la o veritabilă catastrofă? Ţi s-a întâmplat vreodată să cunoşti o persoană şi prima ta impresie în legătură cu ea să îţi prezică perfect cursul viitor al relaţiei voastre?

•

Ţi s-a întâmplat vreodată să te gândeşti la un prieten cu care nu ai mai intrat de mult în contact, pentru ca în aceeaşi zi să primeşti o scrisoare sau un telefon de la el?

De-a lungul vieţii, noi experimentăm foarte frecvent călăuzirea divină. Chiar dacă nu suntem întotdeauna conştienţi de faptul că Dumnezeu sau îngerii Lui ne ghidează, există situaţii în care ni se pare că cerul intervine într-o manieră cu totul ieşită din comun, provocând anumite evenimente extraordinare în viaţa noastră. Trecem de asemenea prin experienţe în care ştim fără nicio urmă de îndoială că Dumnezeu ne-a călăuzit. În realitate, vocea Creatorului nostru nu numai că nu ne părăseşte niciodată, dar nici nu o poate face. Scânteia luminii divine care a apărut atunci când Dumnezeu s-a gândit pentru prima dată la noi nu mai dispare niciodată din inima fiinţei noastre. Această lumină este una cu Dumnezeu, ceea ce înseamnă că noi înşine suntem una cu El. Prin intermediul luminii divine, care reprezintă esenţa noastră, noi avem acces la toate gândurile care pătrund în mintea lui Dumnezeu. În acest fel, mintea noastră este practic veşnic conectată cu înţelepciunea divină a minţii lui Dumnezeu. Dumnezeu şi îngerii Lui ne-au vorbit dintotdeauna. Ei ne-au călăuzit, ne-au susţinut şi ne-au încurajat încă din momentul iniţial al creaţiei noastre. În niciun moment din istoria noastră noi nu am fost despărţiţi de Dumnezeu şi de iubirea Lui plină de înţelepciune. De aceea, tot ce trebuie să facem noi este să învăţăm cum să întărim această conexiune şi cum să traducem diferitele forme de călăuzire divină pe care ni le oferă Dumnezeu. Dacă vom face acest lucru, noi vom simţi o stare de pace interioară şi de curaj care derivă din contactul permanent cu Învăţătorul tuturor Învăţătorilor. Gândeşte-te puţin: dacă ţi s-ar oferi şansa de a avea un ghid care să cunoască toate răspunsurile la toate întrebările tale şi care să nu-ţi dorească altceva decât fericirea cea mai deplină, siguranţă şi bunăstare, fără să aştepte nimic în schimb decât bunăvoinţa ta de a te lăsa ajutat, nu ai spune plin de recunoştinţă „da”? Ei bine, acest ghid se află deja alături de tine. El este însuşi Creatorul tău multiubit. Dacă te vei obişnui să intri într-o conversaţie permanentă cu El, toate acţiunile şi toate gândurile tale vor intra într-o armonie perfectă.

De ce nu suntem conştienţi de călăuzirea divină Deşi Dumnezeu ne vorbeşte în permanenţă, noi nu suntem întotdeauna conştienţi de cuvintele Lui. Există mai multe motive: • • •

Noi nu ştim cum arată, cum sună şi cum trebuie simţită această ghidare. Ne temem să nu fim controlaţi de Dumnezeu; de aceea, blocăm în mod deliberat călăuzirea divină. Credem că ceea ce auzim sau ceea ce simţim este o halucinaţie sau un produs al imaginaţiei noastre.

• • • • •

•

• •

Ne temem să nu dăm greş atunci când călăuzirea divină ne cere să ne întindem aripile şi să ne luăm zborul. Ne temem de succes, deoarece ni se pare că nu merităm binele pe care ni-l oferă călăuzirea divină. Ne temem că Dumnezeu ne va pedepsi, ne va mustra sau ne va manipula dacă ne vom deschide faţă de El. Mintea noastră este îmbâcsită de judecăţi critice şi este incapabilă de iertare (faţă de noi înşine şi faţă de alte persoane). Sentimentele intense de iubire pe care le simţim atunci când intrăm în contact cu Dumnezeu sunt prea copleşitoare, datorită fricii noastre înnăscute că iubirea conduce automat la o durere ulterioară. Nu cerem călăuzirea divină. Legea liberului arbitru afirmă că Dumnezeu şi îngerii Lui nu pot interveni în viaţa noastră dacă noi nu le cerem acest lucru (cu excepţia situaţiilor în care viaţa noastră ne este pusă în pericol). Ne dorim un alt răspuns decât cel primit prin călăuzire divină. Atenţia noastră nu se poate focaliza asupra răspunsurilor primite, din cauza activităţii excesive, stresului, oboselii, dar şi a unor substanţe chimice precum cafeina, nicotina, alcoolul şi alte medicamente sau droguri.

Din fericire, dacă am identificat aceste temeri şi rezerve pe care le avem, noi le putem înlătura cu uşurinţă, intrând astfel în contact cu călăuzirea divină. Dacă vom învăţa cum să recunoaştem această ghidare, noi vom deveni din ce în ce mai conştienţi de prezenţa ei în inima, în mintea şi în trupul nostru.

Întărirea conexiunii cu Dumnezeu Orice om poate purta o conversaţie clară cu Dumnezeu şi cu îngerii Lui. Uneori, călăuzirea divină nu presupune altceva decât mici schimbări de comportament, care să ne permită să dăm mai tare volumul, astfel încât să putem auzi mai uşor vocea lui Dumnezeu. Există mai multe modalităţi prin care ne putem deschide canalele de comunicare cu Divinul, cum ar fi: • •

• •

Să învăţăm adevărul care alungă temerile şi blocajele amintite mai sus (cartea de faţă te va ghida de-a lungul acestui proces). Să ne relaxăm şi să pornim de la premisa că călăuzirea divină este un proces natural, făcând parte integrantă din moştenirea noastră în calitate de copii ai lui Dumnezeu. Să ne obişnuim să îi cerem cât mai des posibil lui Dumnezeu să ne călăuzească. La fel ca în orice proces de învăţare, practica joacă principalul rol. Să îi cerem lui Dumnezeu şi îngerilor Lui să ne ajute să ne dinamizăm credinţa, dat fiind că încrederea este absolut esenţială pentru primirea, respectarea şi obţinerea beneficiilor în urma călăuzirii divine.

Dacă am reuşit să transcendem temerile şi obişnuinţele care ne-au împiedicat până acum să fim conştienţi de călăuzirea divină, vocea lui Dumnezeu devine din ce în ce mai puternică, mai clară şi mai limpede. După cum spune textul spiritual intitulat Cursul miracolelor: „Canalul de comunicare pe care l-a plasat Dumnezeu în interiorul tău, permiţându-ţi să îţi uneşti mintea cu a Lui, nu poate fi distrus. Tu poţi crede că acest canal a fost distrus, iar acest fapt te împiedică într-adevăr să experimentezi starea de pace profundă care îţi permite comunicarea cu Dumnezeu, dar în realitate acest canal nu poate fi niciodată complet închis, iar tu nu te poţi separa niciodată în totalitate de El[1]”.

Ce spune Dumnezeu însuşi despre călăuzirea divină În timp ce scriam această carte, am vorbit de mai multe ori cu Dumnezeu şi l-am rugat să participe direct la scrierea ei. La un moment dat, am avut următoarea conversaţie cu Dumnezeu, pe care Acesta mi-a cerut să o prezint în cartea de faţă. Întrebările mele sunt indicate prin iniţiala „Δ, iar răspunsurile lui Dumnezeu prin iniţiala „R”. Î: Ce doreşti să ne transmiţi pe tema comunicării cu Tine? R: Practicaţi cât mai des această comunicare! Întotdeauna îmi face mare plăcere să ştiu că dragii Mei copii sună acasă. Iubirea din inimile voastre atunci când vă adresaţi Mie îmi desfată inima, iar iubirea Mea răspunde iubirii voastre şi pătrunde în voi. Comuniunea dintre noi este un dar universal, pe care nu îl putem oferi niciodată prea des sau prea curând. Nu mai aştepta să te bucuri de acest dar, căci el îţi aparţine chiar acum. Î: Ai o manieră preferată de a ne adresa Ţie? R: Singurul lucru pe care îl prefer este să o faceţi cât mai des cu putinţă. Din păcate, foarte mulţi oameni se tem atât de tare să îmi asculte vocea încât preferă să amâne acest lucru pentru „mai târziu”. Î: Mai târziu? R: Da, atunci când se vor afla într-un mare necaz. Din păcate, în acele momente, inimile lor sunt împovărate de vinovăţie, aşa că îmi invocă numele cu spaimă şi cu voci tremurătoare. Întotdeauna mă întristează să văd cât de greu le vine copiilor Mei să sune acasă. Nu vă temeţi niciodată că vă voi pedepsi atunci când vă aruncaţi în braţele Mele pline de iubire, sperând să fiţi mângâiaţi. Tot ce îmi doresc Eu este ca voi să vă bucuraţi de întreaga glorie pentru care v-am creat, iar acesta este adevărul curat. Eu nu vă cer altceva decât să fiţi oneşti cu Mine, astfel încât să vă pot onora aşa cum se cuvine cererile, oferindu-vă exact ceea ce vă doriţi.

Dacă vă adresaţi Mie cu toată sinceritatea, Eu nu mai trebuie să „pierd timpul” (în sensul pământesc al cuvântului) pentru a afla ce vă doriţi cu adevărat. În schimb, dacă îmi adresaţi numai jumătăţi de adevăr, sau chiar minciuni, pentru a scăpa astfel de „mânia lui Dumnezeu”, Mă văd nevoit să vă explic mai întâi care este adevărata semnificaţie a lucrurilor pe care mi le cereţi. De aceea vi se pare atât de des că cererile voastre sunt amânate sau nu sunt îndeplinite deloc. La fel ca în cazul relaţiilor voastre terestre, onestitatea reprezintă cheia unei comunicări perfecte. Dumnezeu a insistat de asemenea asupra importanţei de a ne face timp pentru a conversa cu El şi de a fi focalizaţi atunci când facem acest lucru, la fel cum procedăm atunci când vorbim cu o persoană dragă de pe pământ. Iată cum s-a exprimat El: R: Mulţi oameni se grăbesc foarte tare atunci când Mi se adresează, de parcă ar dori să încheie cât mai rapid conversaţia cu Mine. Este infinit mai bine să îmi adresaţi dorinţele voastre de-a lungul mai multor zile, săptămâni şi chiar luni, decât să le condensaţi într-o singură şedinţă în timpul unui scurt moment al săptămânii. Vorbiţi cu Mine atunci când conduceţi maşina, în drum spre serviciu. Vorbiţi cu Mine atunci când aşteptaţi la coadă în supermarket sau atunci când vă plimbaţi. Nu contează contextul în care vă adresaţi Mie. Important este să o faceţi cât mai des, copiii Mei. Vorbiţi mai mult cu Mine!

Legea liberului arbitru Legea liberului arbitru este dată de Dumnezeu şi ne dă dreptul să facem greşeli şi să luăm hotărâri fără ca El să intervină în vreun fel. El nu ne impune niciodată ghidarea Sa divină dacă noi ne opunem ajutorului Lui. Singura excepţie de la această regulă este cea în care viaţa noastră este pusă în pericol şi nu a sosit încă timpul de a părăsi această lume.

Cazul lui Suzanne O femeie pe nume Suzanne se îndrepta într-o seară către casă, în maşina ei. La un moment dat, din neatenţie, ea a luat greşit o curbă şi maşina ei a intrat frontal într-o cabină telefonică. Capul lui Suzanne s-a izbit de parbriz. În timp ce ambulanţa o ducea la spital, Suzanne s-a temut că va muri. Medicii de lângă ea au liniştit-o, spunându-i că nu se află în pericol. Unul dintre ei s-a dovedit cu deosebire amabil. Suzanne îşi mai aminteşte şi astăzi de ochelarii lui fumurii şi de părul lui cârlionţat, precum şi de felul în care o ţinea de mână, repetându-i în permanenţă: „O să te descurci perfect. Rezistă, Suzanne. Totul o să fie în regulă”. Asigurările lui blânde i-au dat lui Suzanne puterea şi voinţa de a lupta pentru viaţa ei. Trei săptămâni mai târziu, Suzanne s-a întors la urgenţă pentru a-i fi înlăturate copcile. Ea i-a văzut imediat pe şoferul ambulanţei şi pe unul din medicii care au dus-o la spital, dar

nu a reuşit să îl identifice pe medicul cu ochelari şi cu părul brunet cârlionţat care a ţinuto de mână pe toată durata drumului. Suzanne îşi dorea cu disperare să îi mulţumească pentru tot ce a făcut pentru ea, transmiţându-i dorinţa de a trăi. Când i-a întrebat pe cei doi bărbaţi, aceştia s-au scărpinat îngânduraţi în cap. I-au explicat lui Suzanne că în ambulanţă nu a existat niciun medic cu ochelari în acea noapte. „Nu am fost decât noi doi. Eu conduceam, iar Carl se afla în spate, cu tine. După cum vezi, Carl nu poartă ochelari, iar părul lui este şaten, nu brunet”. Dumnezeu şi îngerii Lui fac tot ce este necesar pentru a ne oferi ajutorul lor şi pentru a ne călăuzi. Dacă asta presupune să ne apară sub forma unui medic, ei nu ezită să facă acest lucru. Foarte mulţi oameni mi-au relatat poveşti similare, legate de oameni care le-au apărut în timpul unor momente de criză şi care au dispărut în mod misterios după ce criza prin care treceau a luat sfârşit. Din păcate, în lipsa unei crize, ni se pare adeseori că Dumnezeu şi îngerii Lui sunt muţi şi că s-au îndepărtat de noi. De cele mai multe ori, acest lucru se datorează faptului că noi nu le cerem ajutorul şi ghidarea.

Abandonarea propriei voinţe şi încrederea în voinţa lui Dumnezeu Mulţi oameni se simt frustraţi din cauză că nu reuşesc să audă vocea micuţă din interiorul lor. Realitatea este că ori de câte ori ne luptăm să o auzim, noi ne blocăm singuri comunicarea spirituală cu Dumnezeu. Noi nu putem auzi vocea lui Dumnezeu decât atunci când ne relaxăm şi când ne abandonăm în mâinile Lui. Dacă ne vom obişnui cu metodele care ne permit să ne auzim vocea interioară, călăuzirea divină va veni la noi în mod natural. Copiii sunt conştienţi de contactul lor cu Dumnezeu şi cu îngerii Lui. Toţi copiii se nasc într-o stare de deschidere interioară şi de inocenţă. Adeseori, ei îşi blochează în timp această stare de comuniune din cauza fricii. Din fericire, noi ne putem redeschide oricând dorim canalele de comunicare cu cerul, dacă suntem dispuşi să renunţăm la teamă. Când Anahita, fiica unuia dintre prietenii mei cu o mare orientare spirituală, avea doi anişori, ea l-a întrebat pe tatăl ei. „Unde este Dumnezeu?” Tatăl i-a zâmbit şi i-a răspuns că Dumnezeu se află în interiorul ei. Ceva mai târziu, prietenul meu a remarcat că Anahita stătea pe canapea şi vorbea cu ea însăşi. „Anahita, ce faci?” a întrebat-o el. „Vorbesc cu Dumnezeu, tati, i-a răspuns fetiţa. Mi-ai spus că Dumnezeu se află în interiorul meu, aşa că vorbesc cu El”. Câţi adulţi ar putea da dovadă de o încredere atât de mare încât să stea liniştiţi şi să intre într-o conversaţie cu Dumnezeul din inima lor? Cei mai mulţi dintre ei ar crede probabil

că aşa-zisa conversaţie este produsul imaginaţiei lor dezlănţuite. Copiii aud foarte uşor vocea lui Dumnezeu şi a îngerilor Lui, tocmai pentru că nu îşi fac astfel de probleme. Dacă am avea aceeaşi deschidere interioară, considerând comunicarea cu Dumnezeu la fel de naturală cum o consideră copiii, puterea Acestuia ar depăşi toate blocajele care ne împiedică să îi auzim vocea şi să înţelegem ghidarea Sa divină. Creatorul nostru ne reaminteşte întotdeauna să ne bazăm deciziile pe iubire, şi nu pe teamă. Dacă îi îngăduim acest lucru, El ne învaţă că viaţa poate fi un miracol continuu. Dumnezeu ne poate ghida plin de iubire către cea mai bună carieră pentru noi, care să ne trezească pasiunea, servind în acelaşi timp unui scop precis şi asigurându-ne toate nevoile materiale. Dumnezeu şi îngerii Lui ne pot călăuzi în viaţa noastră amoroasă, ajutându-ne să ne bucurăm de relaţia pe care o avem cu partenerul pe care l-am ales. Călăuzirea divină poate vindeca orice aspect al vieţii noastre, de la sănătate la iubire şi la carieră. Nicio problemă şi nicio provocare nu sunt prea mari sau prea mărunte în ochii lui Dumnezeu. Dacă suntem sincer de acord să consultăm călăuzirea divină în toate privinţele, noi ne putem elibera de foarte multe griji, bucurându-ne mai mult de viaţă. Ne putem abandona astfel în mâinile lui Dumnezeu, având încredere că El ne va îndeplini toate nevoile şi toate dorinţele care sunt la unison cu voinţa lui de-a lungul acestui proces. Indiferent dacă îi cerem lui Dumnezeu să ne călăuzească în „marile” domenii ale vieţii noastre – cum ar fi căminul, căsnicia, finanţele şi sănătatea – sau îi rugăm pe îngerii Lui să ne ajute să ne găsim un loc de parcare liber, călăuzirea divină ne stă în permanenţă la dispoziţie. Gândeşte-te la ea ca la o linie telefonică de asistenţă socială care funcţionează 24 de ore din 24, în care nu poţi obţine niciodată un ton de ocupat şi care nu te lasă niciodată să aştepţi până ţi se răspunde. Călăuzirea divină este sursa celor mai bune sfaturi şi a celor mai oneste răspunsuri. Adevăratul tău „eu”, cel pe care l-a creat Dumnezeu, recepţionează limpede şi complet călăuzirea divină. Din păcate, în tine mai există un „eu” fals, aşa-numitul ego sau sine inferior. Acest ego este sufocat de teamă. El se teme de tot şi de toate, inclusiv de Dumnezeu. Sfaturile lui sunt întotdeauna bazate pe teamă şi de cele mai multe ori nu te conduc decât către o risipă inutilă de timp, de bani şi de energie, respectiv către noi probleme şi mai multă durere. Ghidarea oferită de sinele inferior este la fel de sigură ca şi cea oferită de Dumnezeu, cu singura diferenţă că ea te conduce inevitabil către mai multe probleme, în timp ce cea divină te conduce la fel de inevitabil către mai multă bucurie. În această carte vom discuta diferite modalităţi prin care putem face diferenţa între cele două tipuri de ghidare.

Câteva experienţe personale legate de călăuzirea divină Mama mea, o vindecătoare spirituală creştină, mi-a vorbit despre călăuzirea divină încă de când eram o fetiţă mică. Ea m-a învăţat să apelez la Dumnezeu pentru a-mi rezolva cele mai variate probleme. Mi-a explicat că Dumnezeu îmi vorbeşte tot timpul şi că tot ce trebuie să fac eu este să îl ascult. Uneori, vocea lui Dumnezeu este uşor de auzit. De

pildă, când aveam opt ani, am auzit odată (la ieşirea de la şcoala de duminică) o voce masculină care mi-a vorbit în urechea dreaptă. Ea mi-a spus cu o fermitate plină de iubire că misiunea mea în viaţă era de a le preda altor oameni despre conexiunea dintre minte şi corp. Uneori, noi ne temem de ceea ce auzim, întrucât mesajul lui Dumnezeu ne intimidează. Acest lucru mi s-a întâmplat când aveam 20 şi ceva de ani. M-am măritat imediat după ce am terminat liceul şi am avut doi fii. Deşi eram fericită pentru că aveam copii, simţeam că ceva important lipsea din viaţa mea. Doream să îmi aduc o contribuţie personală la bunul mers al lumii şi să am o carieră semnificativă. Nu îmi puteam imagina însă ce le puteam oferi eu celorlalţi oameni, care să conteze. La urma urmelor, nu aveam nicio idee originală, nicio educaţie formală şi nicio pregătire specială. Pe un anumit nivel al fiinţei mele, mă rugam lui Dumnezeu să mă ghideze. Chiar dacă nu era vorba de rugăciuni conştiente, îmi amintesc că mă gândeam adeseori: „Doamne, te rog, ajută-mă!” De asemenea, cântam imnuri precum: „Păstorule, arată-mi încotro să mă îndrept”. În felul meu particular, invocam astfel călăuzirea divină. De fapt, călăuzirea divină este un răspuns la rugăciunile noastre, sau la cele pe care le-au făcut alţii pentru noi. Ori de câte ori ne rugăm cerului şi îi invocăm ajutorul, noi primim asistenţă. Uneori, ajutorul primit este direct, atunci când un înger intervine într-un incident care ne pune în pericol viaţa. Cel mai adesea însă, Dumnezeu ne răspunde la rugăciuni dându-ne sfaturi practice. De pildă, am primit ghidarea Lui într-o zi, pe când îmi făceam de lucru în grădina de lângă apartamentul nostru. Am remarcat întotdeauna că grădinăritul îmi creează o dispoziţie meditativă care îmi permite să transcend orice gândire negativă. În ziua respectivă, în timp ce smulgeam buruienile, am avut o viziune care mi-a amintit de un film în alb şi negru. În această viziune, m-am putut vedea pe mine însămi ducând o cu totul altă viaţă. Eram o autoare cu cărţi publicate, care îi ajuta pe oameni să se vindece şi care era perfect satisfăcută de viaţa ei. Îmi dădeam seama că viziunea nu era o simplă reverie diurnă, întrucât m-a făcut să simt o stare de disconfort. Nu mă vedeam scriind cărţi, şi cu atât mai puţin ajutându-i pe oameni să se vindece. După câteva luni, am constatat că mă îngraş foarte tare şi că nu sunt deloc fericită cu viaţa mea. Ori de câte ori mâncam ceva, aveam viziuni care mă îndemnau să scriu cărţi şi să devin o vindecătoare. În cele din urmă, am obosit să mă mai folosesc de mâncare pentru a încerca să-mi blochez viziunile mentale. De aceea, m-am abandonat în faţa voinţei lui Dumnezeu şi L-am rugat să mă ajute. „Sunt foarte speriată, am recunoscut eu în faţa propriei mele conştiinţe, dar şi a lui Dumnezeu. Mi-aş dori să duc viaţa pe care mi-o arăţi în viziuni, dar nu am nici cea mai mică idee cum să fac acest lucru. La urma urmelor, nu am nici timp la dispoziţie, nici bani. Nici măcar nu sunt sigură că sunt suficient de deşteaptă pentru a scrie cărţi, şi oricum nu cunosc nimic despre industria editorială. Dacă asta doreşti într-adevăr să fac, Te rog să mă ghidezi”.

După ce m-am abandonat în faţa voinţei divine şi i-am cerut ajutorul lui Dumnezeu, am primit ca răspuns o impresie puternică, ce s-a manifestat printr-un sentiment instinctual şi printr-o cunoaştere intelectuală. Am ştiut şi am simţit atunci că trebuie să apelez la consilierul colegiului local, întrebându-l cum pot să mă înscriu la facultate. „Nu ştiu unde voi găsi timpul, banii şi inteligenţa necesară pentru a face o facultate, i-am spus mental lui Dumnezeu. Totuşi, îţi promit că voi merge pe mâna Ta şi că îţi voi urma sfaturile”. În momentul în care am trecut la fapte şi l-am sunat pe consilierul colegiului, am receptat o altă impresie puternică, ce îmi spunea: „Programează-ţi o întâlnire personală cu consilierul”. Iniţial, am opus rezistenţă, dar apoi mi-am adus aminte de promisiunea pe care i-am făcut-o lui Dumnezeu. În pofida rezervelor mele, m-am trezit că mă înscriu la colegiu, aşa cum m-a inspirat Dumnezeu. Din fericire, soţul meu lucra într-un schimb de seară, aşa că a fost de acord să îi supravegheze pe copii în timp ce eu eram la şcoală. La rândul meu, puteam ajunge acasă de la şcoală exact la timp, înainte ca el să plece la slujbă. Călăuzirea divină m-a călăuzit astfel pas cu pas, până când toate viziunile din filmul meu mental s-au îndeplinit. Mai mult, totul s-a petrecut într-un timp foarte scurt. Dumnezeu mi-a asigurat banii, ideile şi informaţiile de care aveam nevoie. Am obţinut astfel două diplome de la una din cele mai scumpe universităţi private din ţara noastră. Dacă aş fi aşteptat ca Dumnezeu „să-mi arate mai întâi banii”, probabil că aş mai aştepta şi la ora actuală! Acceptând însă orbeşte că El mă va ajuta, am putut primi tot ajutorul material de care aveam nevoie. Aşa se face că la vârsta de 30 de ani eram deja psihoterapeută şi autoare a unor cărţi care au devenit în scurt timp best-seller-uri, călătorind prin întreaga ţară pentru a ţine conferinţe. Privind retrospectiv lucrurile, îmi dau seama că Dumnezeu ne ghidează întotdeauna pas cu pas, fără să ne arate încotro ne conduce drumul. De aceea, este foarte important ca noi să fim conştienţi de aceste mici indicii, pe care trebuie să le punem în practică, dacă dorim să primim indiciul următor. Iniţial, m-am simţit blocată şi speriată, tocmai pentru că nu-mi dădeam seama cum aş putea realiza toate lucrurile pe care le vedeam în viziunile mele. În esenţă, mi-aş fi dorit ca Dumnezeu să îmi dea întregul traseu pe care trebuia să îl urmez pentru a reuşi. Mi-aş fi dorit ca El să îmi dea asigurări complete că nu voi da greş şi că nu voi fi dezamăgită, înainte de a fi de acord să merg mai departe. La ora actuală sunt însă fericită că Dumnezeu nu mi-a arătat de la bun început planul pe care îl avea pentru mine. Spre exemplu, dacă mi-ar fi arătat prematur că voi călători la New York de una singură, noaptea târziu, probabil că nu l-aş fi crezut şi mi-aş fi pierdut credinţa în El. Experienţa m-a învăţat că felul în care se derulează planul vieţii mele depinde în întregime de Dumnezeu. De-a lungul timpului, am primit banii, timpul şi inteligenţa necesare pentru a-mi îndeplini misiunea pe care mi-a dat-o Dumnezeu, pe canale pe care nu le-aş fi putut controla sau planifica niciodată.

Dumnezeu răspunde la toate cererile În cartea de faţă vei afla diferite metode prin care te poţi conecta la călăuzirea divină, purificându-ţi canalele de comunicare spirituală. Voi ilustra acest lucru cu numeroase exemple prin care îţi voi arăta cum au beneficiat alţi oameni de ajutorul cerului. Toate aceste metode sunt puternice şi eficiente, astfel încât dacă le vei practica măcar timp de câteva zile, vei obţine cu siguranţă rezultate profunde. După numai o lună de practică regulată, te vei simţi suficient de confortabil şi vei deveni capabil să receptezi călăuzirea divină. Îi vei putea pune astfel orice întrebări lui Dumnezeu şi vei primi cu siguranţă răspunsuri la ele. În timpul seminariilor mele de călăuzire divină, participanţii mă întreabă adeseori: „Este normal să îi pun lui Dumnezeu întrebări legate de situaţia mea financiară, de viaţa mea amoroasă, să îl rog să îmi găsească anticipat un loc de parcare liber, etc.?” Mulţi oameni au îndoieli în astfel de cazuri, gândindu-se că problemele lor sunt prea mărunte sau prea penibile pentru ca Dumnezeu să se ocupe de ele. De vreme ce Dumnezeu se află în tot şi în toate, nu există nicio situaţie care să îl poată exclude complet. De aceea, Lui îi face plăcere atunci când îi cerem ajutorul în orice privinţă. Dumnezeu nu poate fi comparat cu acele linii telefonice care ar trebui să rezolve crizele, dar care nu acceptă decât câte un apel pe rând. El există într-o dimensiune atemporală, care îi permite să audă simultan toate cererile, dincolo de orice confuzie sau interferenţă. Dumnezeu este perfect din toate punctele de vedere, inclusiv din perspectiva comunicării. El are grijă de îndeplinirea tuturor nevoilor noastre, inclusiv a celor amoroase şi materiale. De aceea, ne încurajează în permanenţă şi ne dă sfaturi bune. Noi nu ar trebui să ne temem niciodată de El şi nu ar trebui să îl privim cu neîncredere, considerând că ar putea ascunde ceva de noi. Dumnezeu este înainte de toate iubire pură, lumină pură şi inteligenţă pură. El este sursa din care se nasc toate darurile. Noi îi putem cere lui Dumnezeu ajutorul în cele mai variate maniere. Ne putem adresa Lui cu voce tare, în scris sau la calculator, în vis, prin sentimentele sau prin gândurile noastre. O putem face formal sau colocvial. Putem chiar să ne înfuriem pe El. Nu contează felul în care ne adresăm lui Dumnezeu, ci faptul că o facem. Dumnezeu ne aude şi ne răspunde cu toată iubirea la cererile noastre, fără să bage în seamă furia sau lipsa noastră de respect. Pe măsură ce ne vom apropia de El prin comunicări din ce în ce mai frecvente, iubirea şi respectul nostru faţă de El se vor amplifica în mod natural. Iubirea Lui este atât de copleşitoare încât nu ne poate trezi altceva decât un mare respect şi o mare adoraţie.

Cele patru forme ale călăuzirii divine

Poate ţi se pare că intervenţiile lui Dumnezeu în viaţa ta sunt rare şi neaşteptate. În realitate, El ne călăuzeşte în permanenţă pe fiecare dintre noi, iar dacă nu profităm îndeajuns de această ghidare, acest lucru se datorează exclusiv neatenţiei noastre. Călăuzirea divină se manifestă în patru forme distincte: 1. Prin viziuni şi imagini mentale. Este posibil să primeşti viziuni sub forma unui film, aşa cum s-a întâmplat în cazul meu. Alteori, viziunile pot lua forma unor imagini fotografice, în interiorul sau în exteriorul minţii tale. Ele pot fi foarte concrete sau simbolice, şi se pot manifesta inclusiv în timpul viselor.

Cazul lui JoAnn O femeie pe nume JoAnn mi-a povestit odată că a primit o călăuzire divină vizuală care a ajutat-o să se relaxeze într-o perioadă foarte grea a vieţii sale. În mod normal, cartierul în care locuieşte JoAnn este foarte liniştit, iar ea se bucură de acest lucru atunci când lucrează acasă. Într-o vară, aparatul de aer condiţionat al vecinului ei a început să dea rateuri. Întreaga zi, JoAnn a fost deranjată de zgomotele asurzitoare pe care le scotea aparatul defect. Enervată, ea s-a întrebat ce ar putea face. De aceea, L-a întrebat pe Dumnezeu ce acţiuni ar putea să întreprindă pentru a remedia situaţia. De îndată ce i-a cerut ajutorul lui Dumnezeu, JoAnn a receptat o imagine mentală clară a unei dube albe de asistenţă tehnică, parcată în faţa curţii vecinului ei. JoAnn şi-a dat seama din viziune că lucrătorii veniseră ca să repare aparatul de aer condiţionat al vecinului. Imediat după ce a avut această viziune, ea a simţit o stare de pace profundă. Convinsă că situaţia se va remedia în scurt timp, ea nu a mai fost atât de sensibilă la zgomotele scoase de aparatul defect. Când duba albă a apărut într-adevăr în faţa casei vecinului ei, ceva mai târziu în cursul aceleiaşi după-amieze, JoAnn nu a fost deloc surprinsă. Exact aşa cum a anticipat prin clarviziune, problema aparatului de aer condiţionat s-a rezolvat în aceeaşi zi.

2. Prin sunete, voci şi cuvinte. Dumnezeu şi îngerii Lui ţi se pot adresa pe cale auditivă şi te pot chiar chema pe nume. Poţi auzi astfel o voce în interiorul sau în exteriorul minţii tale, ori chiar propria ta voce.

Cazul lui Maureen În timp ce îşi conducea maşina către serviciu, Maureen a auzit o voce care îi cerea să schimbe imediat banda pe care mergea. Ea a ascultat comanda mentală fără nicio ezitare. 30 de secunde mai târziu, ea a văzut un jeep care mergea pe partea opusă a şoselei şi care se îndrepta exact către banda pe care fusese ea câteva clipe mai devreme. Cutremurată,

Maureen a tras maşina pe dreapta şi i-a mulţumit din inimă lui Dumnezeu şi îngerilor Lui pentru că i-au salvat viaţa.

3. Prin sentimente şi intuiţii. Călăuzirea divină se manifestă uneori prin intuiţii, emoţii şi senzaţii fizice, inclusiv prin miros.

Cazul lui Carol Carol era femeie divorţată, mamă a doi copii. Ea îşi dorea din suflet să se recăsătorească. De aceea, s-a rugat îngerilor să o ghideze către un bărbat care să îi devină un soţ minunat şi un tată vitreg perfect pentru copiii ei. Instantaneu, ea a avut intuiţia că îl va găsi pe „bărbatul perfect” la o biserică din vecinătate. La început, Carol a pus acest sentiment pe seama imaginaţiei sale, dar senzaţia nu a dispărut, aşa că ea s-a lăsat în voia ei. La a doua sa vizită la biserică, privirea ei s-a intersectat cu aceea a unui bărbat înalt. După slujbă, cei doi au băut o cafea, iar în scurt timp au devenit inseparabili. Un an mai târziu, ei s-au căsătorit în aceeaşi biserică.

4. Prin gânduri, idei şi o stare de siguranţă interioară. Uneori, se întâmplă să primim călăuzirea divină sub forma unei „cunoaşteri” care ne permite să receptăm informaţiile direct de la inteligenţa universală a lui Dumnezeu.

Cazul lui Carl Carl, un bărbat în jur de 40 de ani din sudul Californiei, era obosit din cauza carierei sale în domeniul imobiliar. Epuizat de nenumăratele ore pe care trebuia să le petreacă la slujbă şi de fluctuaţiile prea mari ale veniturilor, el îşi dorea o carieră pe care să o considere deopotrivă semnificativă şi interesantă. După doi ani în care nu a reuşit să îşi găsească slujba ideală, el s-a decis în sfârşit să îi ceară ajutorul lui Dumnezeu. La scurt timp, Carl se afla la volanul maşinii sale, pe o stradă aglomerată din apropiere de casa sa, când o librărie uriaşă de cărţi second-hand i-a atras atenţia. Carl a ştiut instantaneu că va lucra în acea librărie şi că noua sa muncă îl va pasiona. El şi-a oprit maşina în apropiere de librărie, a intrat, a întrebat dacă există slujbe disponibile şi a fost angajat pe loc. Când l-am întâlnit pe Carl la librărie doi ani mai târziu, acesta mi-a spus că era mai fericit decât fusese vreodată în viaţă. Deşi venitul general îi scăzuse într-o anumită măsură, Carl făcea ceea ce îi plăcea, iar acest lucru îl făcea să se simtă bogat.

Există o concepţie greşită care îi face pe mulţi oameni să creadă că numai cei înzestraţi cu un har special pot vorbi cu Dumnezeu şi cu îngerii Lui. În realitate, cu toţii suntem la fel de speciali şi de înzestraţi, îndeosebi atunci când vine vorba de primirea călăuzirii divine! Îngerii ne oferă răspunsuri la întrebările pe care li le-am adresat în întrebările noastre în fiecare minut. Dumnezeu vorbeşte cu noi prin sentimentele noastre, prin vocea noastră interioară, prin vederea spirituală şi prin sentimentul cunoaşterii. Unul din aspectele călăuzirii divine este universul perfect ordonat al lui Dumnezeu. Totul se petrece în locul şi la momentul potrivit, urmând o ordine ideală. Nici chiar atomii nu se ciocnesc accidental unii cu ceilalţi. Fiecărui gând îi corespunde o reacţie şi nimic din ceea ce se petrece nu este întâmplător sau o simplă coincidenţă. Ori de câte ori experimentăm un gând sau un sentiment, noi solicităm practic un răspuns. Indiferent dacă sunt gânduri de îngrijorare sau de teamă, de speranţă sau de dorinţă, ele reprezintă simultan nişte rugăciuni. Universul ordonat al lui Dumnezeu ne livrează întotdeauna exact ceea ce îi cerem. Dumnezeu şi îngerii Lui nu îşi doresc altceva decât ca noi să luăm cele mai bune decizii şi să ne manifestăm cele mai înţelepte dorinţe. Mai mult, ei speră să le îngăduim să ne ajute în luarea celor mai bune decizii, la unison cu sinele nostru superior. Pe de altă parte, trăim într-un univers al liberului arbitru; de aceea, noi suntem liberi inclusiv să facem greşeli, provocându-ne astfel suferinţă (nouă şi altora). Călăuzirea divină este maniera lui Dumnezeu de a ne îndepărta de suferinţă şi de a ne apropia de starea de pace. Indiferent ce întrebări îi punem, răspunsurile Sale sunt întotdeauna pline de iubire. Dumnezeu ne răspunde direct, prin sugestii, direcţii şi informaţii. Pe de altă parte, El ne trimite mesageri care ne pot ajuta. Printre aceştia se numără îngerii, Sfântul Duh, marii maeştri înălţaţi la cer precum Iisus, Moise, Buddha, Krishna sau Mahomed, precum şi sfinţii de care ne simţim apropiaţi. Călăuzirea divină se focalizează întotdeauna asupra servirii, vindecării şi îmbunătăţirii. Ea nu vorbeşte niciodată de lipsuri, de teamă sau de competiţie. Chiar şi atunci când Dumnezeu ne călăuzeşte astfel încât să ne îndepărtăm de un potenţial dezastru, El face acest lucru într-o manieră blândă şi liniştitoare. Călăuzirea divină nu poate trezi teama în niciun fel. Mulţi oameni se simt speriaţi, dar acest lucru se datorează exclusiv neîncrederii lor în ea. Călăuzirea divină pare înspăimântătoare numai pentru cei care ignoră sfaturile lui Dumnezeu pentru vindecarea căsniciei, slujbei, sănătăţii, sau altor aspecte semnificative ale vieţii lor. Deşi îşi doresc cu disperare o îmbunătăţire a situaţiei în care se află, aceşti oameni se tem că schimbarea nu va face decât să înrăutăţească şi mai mult lucrurile. Aceste temeri reprezintă interferenţe ale sinelui fals. Egoul ştie că dacă îl vei asculta pe Dumnezeu, tu nu vei mai avea motive de teamă. În acest fel, însăşi existenţa lui este pusă în pericol, căci egoul nu se hrăneşte decât cu teamă. În absenţa acesteia, el dispare. De

aceea, el va face tot ce-i va sta în puteri pentru a te împiedica să te bucuri de starea de pace interioară care apare inevitabil atunci când asculţi de călăuzirea divină. Acceptă aşadar călăuzirea divină şi renunţă pentru totdeauna la temerile care te împiedică să te bucuri de viaţa pe care o meriţi şi pe care ţi-a dăruit-o Dumnezeu.

Cartea este in stare foarte buna, nefolosita. Ne gasiti si pe Facebook: www.facebook.com/carti.regale