Călători Străini Despre Ţările Române În Secolul Al XIX-lea. Serie Nouă. Volumul 4 (1841-1846)

CiaTORI STRÁINI DESPRE

iiN

T:kRILE ROMANE SECOLUL AL XIX-LEA Serie notiä Vol. IV

,

.

;-

i

.,'4..

ri: I

,-

-- :

altirirlig i

K0

ii

z.

Ct

' °. atiraPSP'

-=

.4r...7.

9

dc,

;

--

'----,

11. -miff

--

.0 .4, , ,,

U

',.:14-N71c 100 Coll de tipar. 45,25. Plame 36 C.Z. pentru biblioteci mari: 91(498) (082) C.Z. pentru biblioteci mici:91.04(00.498) (082)

www.dacoromanica.ro

PREFATÄ

Ca i in deceniile anterioare, qi in deceniul cinci al secolului al XIX-lea

orientarea spre apus a societdtii romdne§ti continua., dar de aceastd data. adoptarea §i adaptarea modelului european este mult mai evidentd, iar pa§ii mai siguri i mai numero§i. Anii '40 au constituit atfit pentru principate cdt §i pentru

Transilvania o epocd de adancire a prefacerilor anuntate anterior, in care irmoirile, modificdrile, schirnbdrile deveneau mai evidente §i cdpdtau consistentä; o epocd in care confruntarea intre vechi §i nou se resimtea acut §i pregnant. in plind schimbare, societatea romdneascd continua sd fie marcatd de

contraste, de la limbaj, la imbrdcdminte, obiceiuri, mod de trai, urbanism, educatie. Traditia orientald §i birocratia, incetdtenite pe filierä orientald, pierdeau vizibil teren in favoarea modelului occidental. De§i Regulamentul organic fusese gdndit ca model de constitutie cu prevederi novatoare, menite a moderniza statul si cea mai importantd fiind desigur separarea puterilor, in privinta vietii politice si

sociale acesta era restrictiv, anacronic §i perimat, generdnd nemultumiri §i

convulsii impotriva domnului, plasat in centrul vietli politice, simbol al centralizdrii §i sustindtor al boierimii conservatoare protaristä. Exponentii partidei nationale, care fdceau opozitie inver§unatd §i puternicd atdt in Ord cdt §i pe lingd persoane influente din capitalele europene, au fost cei care au initiat §i organizat actiuni, §i aici mentiondm pe Ion Cdmpineanu in Tara Romdneascd §i Mihail Kogälniceanu in Moldova, prin care au reu§it nu numai sä atragd atentia asupra realitdtilor romdne§ti, dar chiar sd provoace schimbdri, cum a fost cazul

In Tara Romdneascd unde in urma eforturilor conjugate ale puterii suzerane, Imperiul Otoman, §i puterii protectoare, Rusia, s-a pus capdt tensiunilor prin inlocuirea domnului Alexandru D. Ghica cu Gheorghe Bibescu (1842). Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, s-a salvat prin transformarea peste noapte in adept al descentralizdrii i adoptarea unei atitudini favorabile liberalizärii, infirrnate in fapt de actiunile sale in directia întäririi puterii personale. Din pdcate, in relatiile agrare Regulamentul organic nu adusese schimbdri benefice, ci complicase situatia, sporind dependenta fdranilor de interesul proprietarilor de mo§ii. Astfel, prevederea care dddea drept deplin mo§ierilor asupra unei treimi din mo§ii, permitea concentrarea puterii in mâinile marii www.dacoromanica.ro

5

boierimi prin faptul cd suprafetele de pdmant atribuite tdranilor erau alocate, mai nou, in functie de cantitatea de muncd. $i de alte servicii prestate pe mo$ie $i nu de nevoi ca pand atunci. Liberalizarea comerttilui dupd 1829 $i cererile mari de cereale pe piata externd au avut drept consecinta exploatarea cat mai stransd a mo0ilor, care au devenit pentru unii singura sursd de venit. in aceste conditii ei au cdutat sdli asigure mand de lucru multd si ieftind, consecinta fiind ceea ce in

epocd s-a numit robia cldcii" $i de aici desele nemultumiri $i nesupuneri, amintite de strdinii care au trecut prin principate. Stimulata de desfiintarea monopolului breslelor, industria incepea sa se infiripe timid, insd fárd a depa0 stadiul de manufacturd. Cre$terea productiei agricole a impulsionat schimbul de mdrfuri cu strdindtatea, iar regimul de port

franc al porturilor dundrene Braila $i Galati $i mai cu seamd progresele inregistrate de navigatie au contribuit decisv la diversificarea ariei exportului romanesc. Tot mai interesate de spatiul locuit de romani, dar mai ales de Dundre, gurile ei $i Marea Neagrd, Marea Britanie $i Franta incearcau vizibil sä se substituie Imperiului Otoman $i Austriei, fiind tot mai prezente in zond prin nave, consuli, case de comert, angrosi$ti, intermediari sau simpli turi$ti, unii veniti pentru a cantdri la fata locului $ansele, altii din purl curiozitate sau in simpld trecere. in acest context se constatd progrese $i in modernizarea ora$elor din punct

de vedere edilitar-gospoddresc, cele mai vizibile fiind pavarea ulitelor, iluminatul public, calitatea unora dintre constructii, amplasamentul. Cultura $i invatamantul au continuat $i adancit progresele din deceniile trecute. Institutiile de invdtdmant create anterior in marile ora$e s-au dezvoltat, a sporit numdrul elevilor $i implicit al cadrelor didactice, s-au deschis noi $coli

publice $i particulare, atat in cele cloud capitale cat $i in alte ora$e, s-a diversificat programa de invdtdmant. Tot mai multi boieri au devenit con$tienti de rolul educatiei $i studiului, optand pentru ca fiii lor sd-si continue instruirea

in recunoscute centre universitare apusene, cele din Franta fiind evident preferate. intorsi in lard, ei au fost cei mai perseverenti $i consecventi contestatari ai regimului $i s-au situat in fruntea mi$cdrii de innoire $i modernizare a societdtii. in Transilvania, perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a constituit o etapd in care deficientele regimului institutional rigid au devenit mai vizibile si mai supdrdtoare. Li se reprosa tot mai vehement guvernantilor lipsa de coerentd

a politicii, faptul cd dietele se întruneau rar, numai la dorinta unora dintre componenti si atunci färd eficientd, pdrtinirea si lentoarea justitiei, inechitatea fiscalitätii. TendiMa curtii de la Viena de intdrire a autoritdtii politice asupra principatului s-a accentuat, cancelaria imperiald, guvernatorul $i înaltii 6

www.dacoromanica.ro

functionari numiti direct de impdrat fiind cei care stabileau impozite, contingente militare $1 vegheau la apdrarea spiritului public de elemente cu idei subversive". Existau reminiscente anacronice $i restrictive in exploatarea pdmântului, ca $i prevederi cu antecedente medievale, lipsite de flexibilite in interiorul breslelor.

Dar cel mai gray era faptul cá autoritkile continuau sd persiste in ingrddirea libertatilor populatiei române majoritare, dând dovadd de lipsd de viziune si contribuind astfel la sporirea tensiunilor sociale $i nati onale. Spiritul revolutionar al rornânilor coroborat cu aspiratiile lor fire$ti $i legitime spre unitate $i libertate a fost intretinut $i cultivat de intelectualitate cu ajutorul $colii, bisericii, presei. Toate aceste prefaceri prin care trecea societatea româneascd se oglindesc pe deplin in diferitele lor aspecte, forme $i fenomene, in relatdrile de cd.ldtorie. Numdrul mare al cdldtorilor care au strdbdtut teritoriul locuit de români in anii '40, amploarea insemndrilor lor ca $i importanta $i implicatiile revoluOei de la

1848 ne-au determinat sá optdm in volumul de fao pentru peregrinii care au strdbdtut sau au locuit vremelnic in spatiul românesc in perioada 1841-1846, urmând ca etapa 1847-1850 sd constituie obiectul volumului V. 0 altd mentiune care se impune este faptul cd, in pofida eforturilor editorilor, pentru unii calkori a fost dificil sau aproape imposibil de stabilit câteva date biografice, ceea ce $tim cu certitudme fiind faptul cd au trecut prin spatiul locuit de români. Dacd in perioada medievald au dominat misionarii clerici, aristocratii, membri ai unor ilustre familii ale Europei veniti in scopuri diplomatice sau din simpld curiozitate, militari, cdrturari, in perioada 1841-1846 majoritatea drumetilor au fost burghezi $1 au avut diverse profesii: geografi, geologi, literati, redactori, profesori, medici, avocati. Lor li se adaugd $i putmii aristocrati veniti din curiozitate, din motive personale sau in trecere spre Orient. Drumetii etapei mentionate au fost mai numero$i

deck in deceniile precedente', s-au caracterizat printr-o mare diversitate sociate, ' in primele cloud decenii ale secolului al XIX-lea, 42 de cäldtori au läsat impresil despre români, in deceniul 1821-1830 numärul lor s-a ridicat la 30, intre 1831-1840 a ajuns la 46, pentru ca intre 1841-1846 sä fie 31. Vezi impresiile lor In aildtori strdun despre Odle române in secolul al XIX-lea, serie noud, vol I (1801-1822), Editura Academiei Române, Bucuresti, 2004, Ibidem, vol II (1822-1830), Bucuresti, 2005; Ibidem, vol III, Bucuresti, 2006. 2 Spre deosebire de deceniile trecute, numai trei cälätori proveneau din rândurile aristocratiet, vicontele francez Alexis de Valon (1843), baroneasa germanä Aloise-Christine de Carlowitz (1846) si Anne Gabrielle de Cisternes de Courtiras, vicontesä de Poiloue de Samt-Mars, cunoscutä in lumea literal-a sub pseudonimul de contesa Dash, toti simpli drumeti. Ultima a ajuns in principate intr-o ipostazd deosebitä, si anume ca viitoare sotie a unuia dintre fu domnului Moldovei (1845) Dar marea majoritate a calatorilor provenea din rândul burgheziei, unii aveau origini modeste (P.D.Holthau), lar despre altii dispunem de date extrem de sumare (italianul Giorgio Smancini - 1843, Robert Snow 1841) incât nu ne putem pronunta asupra origimi lor sociale.

7

www.dacoromanica.ro

profesionald3, etnicd, religioas5.4, printr-un grad de culturd diferit, au provenit cu predilectie din centrul §i apusul Europei, iar unii de peste ocean din America de Nord'. Realitätile din Tara Romdneascd, Moldova §i Transilvania, cdrora le-au dedicat, in functie de durata §ederii, scopul §i interesul ei, tomuri sau numai cdteva rdnduri, au atras un nurndr sporit de vizitatori in anii imediat premergdtori revolutiei de la 1848. Astfel, din cei 31 de cdldtori ale cdror relatdri fac obiectul volumului de fatd, o treime au trecut in intervalul 1845-1846, ceea ce denotd interesul pentru starea de spirit care domnea in lumea romdneascd. De asemenea, se cuvine relevat

faptul cä pe ldngd impresii superficiale, pe lingd informatii disparate, scrise in grabd, de suprafatd §i fdrd importantd, uneori cli§ee preluate din lecturi anterioare, existd insemndri §i descrieri ample, de o certd valoare documentard, ce includ date

statistice, analize referitoare la viata economicd i politicd a Principatelor, la aspectele sociale, etnice, culturale, urbanistice. A§a de pildd Jean Alexandre Vai llant, Hippolyte Fé lix Desprez, Johann Daniel Ferdinand Neigebaur, C. A. Kuch, Nicolai Karlovici Giers, Ivan Botianov ne oferd un tablou real al tdrilor romdne in anii '40 in care gdsim date istorice, demografice, dar i analize pline de substantd ale mediului politic, claselor sociale, situatiei economice, realizdrilor invdtdmantului §i culturii, ca §i informatii cu caracter edilitar-urbanistic. Impresiile literare, anecdotice, ldsate de simpli turi§ti, i aici mentiondm pe cunoscutul autor de povestiri pentru copii Hans Christian Andersen, pe vicontele Alexis de Valon, pe

baroana AloYse-Christine de Carlowitz, contesa Dash, pe Giorgio Smancini, Valentine Mott, Xavier Marmier, intregesc informatiile despre moravurile §i viatd 3 Majoritatea calátorilor strdini, care fie au traversat teritoriul locuit de români, fie au stat un limp am, au provenit din rândurile burgheziei occidentale si central-europene si au avut profesii dintre cele mai diverse. Unii au fost diplornati ca: Nikolai Karlovici Giers (1841-1847) care a parcurs toate treptele profesionale, ajungând ambasador al Rusiei in diferite capitale europene i asiatice i apoi ministru al Afacerilor Sträine, C.A.Kuch si Johann Daniel Ferdinand Neigebaur, consuli al Prusiei la Iasi (1826-1842), respectiv in Principate (1843-1845), Hippolyte Fé lix Desprez (1846), arnbasador al Frantei la Berlin si pe lingd Sfäntul Scaun; altn medici ca: Valentine Mott (1841), Karl Emil Koch (1843), Ernst Anton Quitzmann (1846), avocati: Csatári Ottó (1844) si Erdélyi János (1843); ingineri: Xavier Hommaire de Hell (1846), botanisti, profesori, publiciti, redactori, literati, poeti ca. Carol Guebhart (1842), Ioachim Vuici (1842), Jean Alexandre Vaillant (1844), Hippolyte Félix Desprez

(1846), Xavier Marmier (1846), Friedrich Uhl (1846). in rândul celor din urmä se disting prin contributnle literare danezul Hans Christian Andersen (1841), reputat dramaturg, romancier si autor de povesti pentru copn i Petöfi Sandor, cel mai mare poet brie maghiar. Nu au lipsit mci preotn $1 misionarii catolici sau protestanti, ca reverendul George Fisk (1842), abatele Domenico Zanelli (1841), polonezul Anton Wasniewski (1846), preotul unitarian Urmosy Sándor (1842) sau calugärul ortodox Porfirie Uspenski (1846). Acestora li se adaugd polcovnicul Ivan Botianov (1846) si croitorul P D Holthaus, aflat la a treia cälätorie in spatiul românesc (1830,1838) 4 Printre cei 31 de a:Mori ale cdror insemnäri fac obiectul prezentului volum, intâlnim catolici, protestanti, ortodocsi. Acestia erau francezi, englezi, prusiem, austrieci, rusi, unguri, secui, italieni, americani 5 Medicul Valentine Mott, care s-a distins printr-o activitate deosebitä, devenind presedinte al Academiei Medicale din New York.

8

www.dacoromanica.ro

cotidiand. Pentru a ilustra toate acestea am selectat in prezentarea noastrd acei cdldtori care nu au fdcut obiectul Introducerii generale la volumul I $i al Prefetei la vol. II al prezentei serii $i care se remarcd atât prin personalitatea lor cât $i prin informatiile oferite6. Ca si in trecut $i de aceastd data' cei mai multi caldtori au venit din apusul si centrul Europei, iar dintre ei cei numerosi au fost francezii i germanii (câte sase de fiecare). Dintre francezi se distinge prin bogätia si diversitatea informatiei ca i prin

modul cum a surprins starea de lucruri din societate publicistul cu vederi liberale, eminentul dascd1 si nepretuitul prieten al românilor, Jean Alexandre Vaillant, cel

care a locuit in principate timp de 12 ani (1829-1841). Crescut in atmosfera revolutionard a capitalei franceze, aflat in legdturd cu elita culturald $i politicd din Tara Româneascd si Moldova, apreciindu-i in egald mdsurd pe boierul liberal Ion Câmpineanu, dar i pe tinerii Dimitrie Filipescu, Nicolae Bdlcescu, Vaillant a

participat cu fervoare la activitatea societdtilor secrete, ce prefigurau anul revolutionar 1848, fiind unul dintre liderii miscdrii din 1840, in urma deconspirdrii

cdreia a fost nevoit sä pdrdseascd Tara Româneascd. Nu vorn zdbovi mai mult asupra lui deoarece personalitatea, activitatea $i scrierile sale au fost pe larg evidentiate de regretatul istoric Paul Cernovodeanu in Introducerea generald la prezenta serie. Un alt cdldtor francez, este Hippolyte Félix Desprez diplomat de carierd (in 1878 a fost reprezentantul Frantei cu rang de ambasador la Congresul de la Berlin, iar doi ani mai tirziu ambasador pe lânga Sfântul Scaun), cunoscut filoromân, adept convins al latinitätii i continuitätii poporului roman, care considera cd, valahii sum descendenti ai coloni$tilor romani, iar numele de romtini reprezintd $i astdzi denumirea lor etnicrt. inainte de 1848 el a fdcut parte din cercul lui Jules Michelet, fiind un simpatizant al cauzei poloneze i române, despre ultima flind informat pe larg de prietenii sdi, Nicolae Bdicescu si AI. G. Golescu, veniti la studii in capitala Frantei. Articolele sale dedicate miscdrii de eliberare nationald a românilor, apdrute

in prestigioasele public* Revue des Deux Mondes" si La Revue Indépendente", denotd influeMa pe care au exercitat-o asupra sa scrierile cdrturarilor români si ale

adtorilor francezi in principate, mai cu seamd Vaillant, a cdrui lucrare La Roumanie a recenzat-o sub pseudonimul de Saint-Martin. De altfel, lucrdrile lui Desprez circulau in principate in preajma revolMiei de la 1848. Rolul sdu in Personalitatea, activitatea si scrienle lui Johann Daniel Ferdinand Neigebaur si Jean Alexandre Valliant au fost pe larg evidentiate de Paul Cernovodeanu in Introducerea generald, vol I, p 23-25, respectiv 26-30 Ace lasi istoric releva, in Prefata vol II al noli seni, irnportanta relatanlor de calatorie ale lui Nicolai Karlovici Giers (p. 16-17), Ivan Botianov (p 17-18), Anton Quitzmann (p 16) si Robert Snow (p 12-14) ' Vezi Cálátort strchnt despre Wile romcine in secolul al XIX-lea, vol I, p. 26-30. Hippolyte RID( Desprez, La Moldo-Valaclue et le mouvement roumain, extras din Revue des Deux Mondes", Pans, 1 janvier 1848, p. 4.

9

www.dacoromanica.ro

propaganda problemei romane$ti a fost recunoscut de liderii revolutionari de la Bucure$ti in vara lui 1848, and au intervenit pe langd Alphonse de Lamartine, ministrul de externe al Republicii franceze $i Adam Czartoryski, conducdtorul emigratiei poloneze, pentru ca filoromanul sd fie numit agent diplomatic al Frantei la Bucure$ti.

Consideratille lui Desprez despre realitdtile din principate sunt intdrite $i de observatii fdcute la fata locului. in toanma lui 1845, iarna $i vara anului 1846, insotit de emigrantul polonez Woronicz, Desprez a fdcut prima cdfdtorie in regiunile

Europei rdsdritene cu scopul de a obtme informatii despre Galitia, urrnand itinerariul: Zagreb, Semlin, Belgrad, Banat, Transilvania pand la Bistrita. in iarna lui 1846 a cutreierat prin Transilvania, prilej de a discuta cu liderii revolutionari maghiari despre eventuala cooperare cu romanii, sarbii $i polonezii in vederea unei actiuni comune. Rezultatele acestor cdrátorii sunt articolele inchinate tdrdnimii $i regimentelor de granitä din Austria. Portretul fizic $i moral al tdranul roman realizat in culori vii denotd intelegerea $1 compasiunea autorului pentru starea actuald a acestuia. Tdranul roman, dureros oprimat de maghiari i saxoni in Transilvania $i de cdtre boieri in principate, a pdstrat pe fruntea latd, incadratd de un pdr lung negru $i in ochii blanzi, impodobiti cu sprancene dese, toate semnele unei inteligente vioaie i pdtrunzdtoare. Sdrdcia, in loc sd-1 descurajeze, i-a ascutit spiritul glumet, prin care $tie sd se rdzbune pe suferintele indurate. Imaginatia vie $i sprintend se detwazd de rdul prezentului $1 se refugiazd in timpurile de altddatd, unde regdse$te bucuria pe tdramul miraculosului. Tdranul roman regdse$te in sine o pretioasd imbinare intre entuziasm i ironie. In fine, gratie acestei atmosfere orientale in care continua sä trdiascd, a reu$it sa-si rnentind acea gravitate amabild $i simpld, caracteristicd popoarelor antice i pe care astdzi nu o intalnim deck la barbari"9. Dorind sd inteleagd mai bine cauza romanilor, Desprez a cercetat izvoarele istorice $i a cdutat sä se documenteze cat mai corect la fata locului. Astfel, in vara lui 1846 a revenit in Transilvania, trecand de aceastä datd prin Oradea, Cluj, Alba Iulia, pentru ca apoi sd se indrepte spre Bucuresti. Documentarea 1-a ajutat sa verifice latinitatea poporului roman, sd constate justetea cauzei lui i sä sustind cu convingere mi$carea pentru drepturi i libertati. Acest lucru este evidentiat de faptul cd prin Romania ideald" intelegea o lard a romanilor dintre Tisa, Nistru, Dundre,

Marea Neagra: Romania sau Moldo-Valahia formeazd partea cea mai mare a teritoriului ocupat altddatd de care daci, pe care scriitorii latmi 1-au denumit Dacia.

Este mdrginitd la nord cu Transilvania $i Po Ionia, la Vest cu Serbia, la Est de Basarabia $i de Marea Neagrd, la Sud de Dundre $i de Bulgaria. Populatia sa este de aproxirnativ patru milioane locuitori"I°. 9 Ibidem, p. 7

'°Idem, La Roumame ou la Moldo-Valaclue (sernnat cu pseudonimul de Saint-Martin), in La Revue Indépendente", Paris, t. 19, 10 decembrie 1847, p. 292

10

www.dacoromanica.ro

Cat prive$te con$tiinta apartenentei de neam a românilor, Desprez constata Ca', in pofida oprimdrilor la care au fost supu$i, ea nu s-a sufocat ci s-a redesteptat cu putere. incercuiti in nord de slavi - ru$1 $i polonezi - , in sud de slavii din Bulgaria $i Serbia, la vest de cehi $i de maghiari, românii $i-au format o con$tiintd clard a individualitätii lor. Drept consecintd naturald a originii $i civilizatiei lor latme, ei au fost, de altfel, mai mult deck orice popor al Europei orientale dispusi sd sesizeze $i sd asimileze cu promptitudine ideile noi care triumfau cu strdlucire in Europa latind; primeau cu inima deschisd incurajdrile care le veneau din Franta. Inspirati, ca $i

maghiarit, cehii, polonezii, slavii, grecii, de sentimentul national, românii au inceput sä caute civilizatia in progresul logic $i in desdvâqirea nationalifdtii lor, bucurându-se de o simpatie vie printre toate populatiile de acela$1 sânge rornânesc, impdrtite intre cele trei imperii: Turcia, Rusia $i Austria". In acest context, dovedind o bund cunoa$tere a luptei pentru emancipare a

românilor, el sublinia cd mi$carea româneascä constituie o actiune politicd a savantilor, scriitorilor români din principate, Transilvania, Basarabia $i Bucovina,

pentru unirea celor opt milioane de români, care au supravietuit celor $aptesprezece secole de crude incercdri. Din punct de vedere al principiului nationalitdtilor, acest popor mutilat nu formeazd in prezent decât un singur corp $i vasta unitate teritoriald pe care locuie$te se nume$te Romania, dacd nu in hmba

tratatelor cel putm in cea a patriotismului"2. In ceea ce prive$te viitorul stat, Hippolyte Desprez considera cd nucleul il constituiau principatele Tara Româneascd $i Moldova in jurul cdrora aveau sd se uneascd $i românii din celelalte provincii istorice $i anume transilvdnenii care jigniti de pretentiile maghiare, au intrat in luptd dupd câtiva ani de odihnd, $i merg cu indrázneald in aceea$i directie cu românii din principate. Bucovinenii alipiti regatului Galitiei, putin nurnero$i $1 slab organizati pentru luptd, s-au aldturat acesteia [...] in fine basarabenii, de$i legati de Rusia prin cucerire $i lipsiti de institutiile ce le-au fost garantate in perioada anexiunii, iau parte activd la opera literard a principatelor $i a Transilvaniei $i, oricit de severd era cenzura intr-o tard aflatd sub un astfel de guverndmânt ei au $tiut totu$i sd serveascd ideea comund a românismului, prin cultivarea papicd a limbii nationale $i prin cultul traditiilor. Intreaga Românie este credincioasd acestei credinte, care face din toti românii un singur popor $i care, dându-le finer* $i viatd, le promite unitatea pohticd. Principatele rdmân pând in prezent punctul spre care se indreaptd $1 in care se rezumd aceastä mare

activitate a spiritelor $i aceasta este cauza pentru care, in ciuda eforturilor contrare ale fanariotilor $i ru$ilor, ideea nationald are cele mai multe $anse de a se preface in curând in fapt"3. "Idem, La Moldo-Valaclue et le mouvement roumain, p. 5.

'' Ibldem,p 6. "Ibidem, p. 27.

1I

www.dacoromanica.ro

Tabloul vietii politice si culturale a principatelor realizat de Desprez este cuprinzdtor si real, bazat pe constatdri proprii, dar si pe opinii ale locuitorilor despre

situatia internd si dorintele lor. Românii, in special cei de la oras, isi exprimau deschis, färd teamd, impresiile si antipatiile, ceea ce-i permite cdldtorului francez sd constate repulsiunea instinctivd i naturald, pe care societatea româneascd o simte fatA de rusi". in conditiile in care Rusia era prezentd in viata politicd a tdrii si uza de intrigi pentru a-si accentua influenta românii, era de pdrere Desprez, erau nevoiti sd se arunce in bratele turcilor, unde ei ar vrea sd gdseascd un bun addpost contra mângâierilor sau amenintdrilor diplomatiei moscovite"14. Totodatd el surprinde cu exactitate si contradictiile dintre programul partidului bdtrânilor" si cel al ,junilor români", ultimii fiind perceputi drept infâptuitori ai statului national român. antre acestia, tine sd remarce trer personalitäli, care se numeau: Câmpineanu, Bdldceanu,

Buzoianu" si reprezentau dorintele si ideea natiunii intregi, si &eau un ecou atât de natural si de puternic in sufletul tineretului cult:.."15.

Un alt martor al realitdtilor spatiului locuit de români a fost si impdtimitul cdldtor francez Xavier Marrnier care a vizitat Elvetia, Belgia, Germania, Wile nordice, Po Ionia, dar si Rusia, Siria, Egipt, Algeria. Sosit la bordul unui vapor austriac, Marmier a fost fascinat de frumusetea si sälbdticia cursului Dundrii, de dificultatea navigatiei in zona Cataractelor si deosebit de impresionat de situatia sociald a tiganilor, cdrora le dedicd un capitol in volumul I al lucrdrii Du Rhin au Nil. Observator obiectiv si documentat, cdldtorul francez a sesizat contrastul, evident de altfel, dintre bogdtiile naturale ale pdmântului românesc si sdrdcia locuitorilor si a ardtat cauza acesteia. In opinia sa, lipsa de pdmânt si dependenta de boieri, ii transformase pe tdrani in simple unelte, apatice, lipsite de perspectivd, fdrd

nici un fel de drepturi. De fapt, ei se aflau in situatia de serb mai mult sau mai putin, neposedând nimic sau aproape nimic, supus autoriatii absolute a unui stdpân care a fdcut sd apese asupra lui greutatea impozitelor, povara corvezilor, luându-i partea cea mai bund din recoltd si tratându-1 cu un profund disprer6. in capitolul dedicat tiganilor, a descris conditiile de trai ale acestei etnii si a incercat sd facd o comparatie intre statutul celor din Ungaria si al celor din Tara Româneascd. Cei

dintâi sunt nomazi, fiind atent supravegheati de autorit0 si sunt 'Meä supusi regulamentului sever al politiei. Ei nu pot intra intr-un sat sau ora§ nil autorizatia magistratilor". in zona de granitd, ei obtineau drept de rezidenta in schimbul pldtii unui mic impozit. Cei din Tara Româneascd si Moldova, sunt in jur de 35 000 de familii de tigani, dintre care numai câteva mii au o viatd sedentarr". Cei mai multi " Ibidem, p. 30. '51bidem, p. 19. 16 Xavier Marrnier, Du Rhin au Nil, t.I, Paris, 1846, p. 289. 17 Ibidem, p 268

12

www.dacoromanica.ro

erau robi, cdrora cdTatorul francez le descrie categoriile, obiceiurile, statutul $i atributiile conducdtorilor lor (bu1iba$5). Situatia deosebit de grea, inapoierea $i särdcia tdranului roman, rard pärnânt, lipsit de cele mai elementare mijloace de trai, era constatatd $i de diplomatul C. A.

Kuch, fost ofiter la Breslau $i consulul Prusiei la Ia$i, intre 1826-1842, autorul importantei monografii asupra Principatelor Dundrene intitulatd MoldauischWalachische Zustiinde in den Jahren 1828 bis 1843. El repro$a Regulamentului organic faptul cä avusese ocazia sä indrepte aceastä stare de lucruri dintr-un punct de vedere mai umanitar. Dacd s-ar fi cedat acestor nefericiti, luând mdsurile de cuviintd, un lot cât de mic de pämânt, desigur cä ar fi fost sco$i din starea de ticalo$ie in care trdiesc de veacuri intregi, fdrd sd aibd mdcar con$tiinta de sine. Ei

ar fi inceput sä trdiascd pentru dân$ii si pentru familia lor, s-ar fr sträduit sd gospoddreascd putinul lor avut cu economie $i cu särguintd, ajungänd nu numai sd se apere impotriva lipsei desdvarsite, la cazuri de nevoie, dar chiar spre ali fduri pentru totdeauna o viatä indestulatd. Familiile care rätdcesc acum de colo-colo s-ar

fi statornicit $i prin urmare s-ar fi $i inmultit in proportii mai mari. Cu sporirea locuitorilor insä s-ar fi pus capdt unui rdu de care tara va avea incd multd vreme de

suferit, lipsa de brate ca sä o cultive, exploatând bogdtia sa in folosul tuturore18. Prezenta indelungatd la Ia$i a contribuit in build parte la contactul nemijlocit cu realitätile moldave $i i-a permis sä se situeze pe o pozitie criticd fatä de unele probleme $i aspecte, de la organizarea administrativa defectuoasä, administratia

coruptä, agricultura inapoiatd, la invätämânt $i organizare sanitard defrcitard. Desigur cd multe din aceste critici sunt justificate, dar marea lor majoritate sunt perfect valabile $i pentru Tara Româneascd. Prin contrast, aici orice mdsurd a ocârmuirii domnitorului Grigore Alexandru Ghica este prezentatd favorabil, iar despre domn $i felul de guvernare are numai cuvinte de laudd, ceea ce pune la indoiald obiectivitatea diplornatului prusian. Grigore Ghica a fost apdar domnul care a pus ternelia stdrii de inflorire prezentä $i viitoare a Tarn Române$ti $i dacd ne gândim cu câte greutäti avea de luptat pe vremurile acelea, atunci cu atit mai bine vom recunoa$te meritele deosebite pe care acest domn le-a dobândit in fata patriei

sale". Si in ceea ce ii priveste pe locuitori, caracterizarea fdcutä de Kuch este pärtinitoare, inexactd $i chiar ofensatoare, iar argumentatia dovede$te necunoasterea in profunzime a istoriei. Astfel muntenii sunt perceputi mai destoinici, mai bine inzestrati fizic si mai pregätiti pentru reforme, datoritä trecutului $i vecindatii benefice cu Austria, spre deosebire de moldoveni care pretuiesc numai ce vine din Franta: Locuitorii din Tara Româneascd se apropiaserd incd de mai multd vreme de Transilvania, provincie invecinatd austriacd, invätând limba $i cdutând sd se foloseascd de multe din institutiile de acolo, care li se pdreau '8 C. A. Kuch, Moldawsch-Walachische Zustände tn den Jahren 1828 bis 1843, von..., Leipzig, Leopold Michelsen, 1844, p. 83.

13

www.dacoromanica.ro

c.a. ar putea fi potrivite pentru dân$ii, ceea ce a exercitat o inrâurire binefdcdtoare asupra administratiei din tara lor, pe câtä vreme moldovenii nici nu bdgau in seamd modul de administratie al vecinilor din Austria, disprettlind si batjocorind tot ce nu venea din Franta. In sffigit, locuitorii din Tara Româneascd sunt $i mai robu$ti $i mai ageri la minte decât cei din Moldova. $i mai cd s-ar putea crede cd deosebirea morald ce existd intre amândoud popoarele, dateazd hied din vremea stdpânirii romandor, care se intinsese asupra Tdrii Române$ti $i a unei pärti a Moldovei, pentru cd tocmai locuitorii acelor pdrti ale Moldovei, care se $tie cd au fost colonie romand, se deosebesc chiar pand astäzi de ceilalti prin spiritul lor mai viu $i mai

rdzboinic $1 prin oarecare omenie si sinceritate in caracterul lor. Dominatia turceascd n-a apdsat prin urmare atât de greu asupra lor ca asupra celorlalti Se poate crede asadar cd $i din punct de vedere intelectual, munterni erau mai destoinici si mai pregdtiti spre a primi reformele ce urmau sd se introducd, decât locuitoni din Moldova"19.

Cei 16 ani petrecuti in Moldova i-au oferit lui Kuch prilejul sd constate nu numai deficientele, dar $i progresele fdcute in domeniul invdtdmântului, mai ales de

$colile publice, dar $i de cele particulare, eforturile Eforiei $colilor", aflatd sub conducerea lui Gheorghe Asachi $i Malta priveghere a Mitropolitului"20, in directia infiintarii de $coli pentru invdtdmântul elementar atât la orase cât $i la sate. Din

pdcate, in mediul rural proiectul intâmpina o serie de obstacole, deoarece, nota Koch, mai lipsesc fried oameni pregdtiti pentru ocuparea acestor posturi, precum $1 mijloacele pentru intretinerea lor21. Totodatä el relevd momentul, importanta $i

consecintele infiintkii Academiei Mihdilene $i contributia ei la modernizarea procesului de invdtdmânt. $1 in acest caz diplomatul prusian considerd cd numai pe

filierd austriacd, adicd prin adoptarea planului de invdtdmânt din impenu si prin aducerea din provinciile invecinate Austriei, profesori care cunosc limba tärii si tin de credinta ortodoxr, se poate ajunge la performante denme de luat in seam:a. Aflat sub conducerea Eforiei scolilor", ca $i in Moldova, invdtdmântul public din Tara Româneascd a inregistrat progrese asemdridtoare, numdrul elevilor ndicându-se in medie la 36 000 pe an". Pe lângd $colile publice din Bucure$ti $i din resedintele de judet, diplomatul prusian consemna existenta in capitald a multor institute private, tinute de profesori francezi sau greci. 0 mentiune speciald meritä sd se facd $colii comunitätii evanghelice protestante din Bucure$ti, pentru care pastorul are o deosebitd grijä $i $colii catolice ce este intretinutd de misiunea din

Roma. in amândoud $colile, copiii germanilor stabiliti in Capita ld, invatd cunostintele neap:drat trebuitoare profesiei de meseria$i pe care o imbrätiseazà."22.

Ca atare, constata cu satisfactie Kuch, cunoa$terea limbii germane este aici mai 19 Ibidem, p 185 20 Ibidem, p 104 21 Ibidem, p 105. 22 Ibidem, p. 206.

14

www.dacoromanica.ro

raspanditd decât in Moldova". Din pdcate, in cele doud principate continuau sä existe prejudecdti datorate mentaliatii incd retrograde, care fáceau ca mani boieri trimitd copiii la $coala publicd, fiind prea mândri pentru a-i pune aldturi si de copiii boierna$11or sau ai negustorilor, intr-o intimitate prea mare, dupd cum se stabile$te de obicei intre camarazii din acee4. $coald. Din aceastä cauzä ei tin de obicei ate un profesor francez in casd, de la care insd elevii, in afara limbii materne, arareori invatd alta, vorbitá doar papagalice$te pe dinafard" 23. Principatele române ált fost vizitate in intervalul 1841-1846 $i de cdldtori rusi $i anurne: diplomatul Nicolai Karlovici Giers, colonelul Ivan Vasilievici Botianov, fiu al unui boiernas moldovean emigrat in Rusia, trimis al Petersburgului in principate intre 23 iulie 1846-decembrie 1847 $i bizantinologul Porfine Uspenski. Acesta din urrnd a urcat treptele ierarhice de la simplu cdlugdr pând la episcop. Plecat in 1846 in vizifá la Locurile Sfinte el a trecut $i prin Tara Româneascd, unde a fost primit de vicar si a vizitat, cu permisiunea mitropolitului, mdndstirile din Bucure$ti i irnprejunrni. Interesul i observatiile sale privind ldcawrile de cult, in special sub aspect arhitectonic sunt deosebit de pretioase, mai cu seamd cd multe din ele astdzi nu mai existd. In scurtul sdu periplu s-a intâlnit cu personalitdti ale vremii ca, de exemplu, loan Eliade Ralulescu, care 1-a invitat si-i viziteze tipografia $i a limas impresionat de unele dintre a$ezdnunte rnonahale, ca de pildd mdndstirea Coltea unde pe lângd spitalul, organizat bme $i intrefinut curat", se afla $1 o $coald care pregdtea felceri.

Natura, oamenii, religia, cultura, obiceiunle românilor i-au determinat $i pe vecinii de la granita vesticd sd intreprindd caldtorii de documentare, de informare, de sondare a stdrii de spirit a populatiei. Dintre ace$tia rernarcdm pe maghiani Csatári Otte), pasionat peregrin, impresionat de frumusetea peisajului väii Cri$ului Repede, Erdélyi Janos, literat consacrat, redactor, in 1848, al ziarului democrat Respublica" $i simpatizant al revolutiei maghiare fapt pentru care a fost nevoit sä se expatrieze o vreme, Petöfi Sándor, cel mai mare poet lific maghiar, figurd proeminentá a revolutiei de la 1848 pentru cauza arm s-a jertfit i preotul unitarian Onnösy Sándor Acesta din urind a fácut doud cálátoni de informare peste Carpati, prima in mai-iurne 1841, când a vizitat comunitdtile religioase maghiare din ora$ele Targovi$te, Pite$ti, Râmnic $i Brdila $i a doua 'kite 30 iunie - 24 iulie 1843. in ambele deplasdri a cdutat sä vind in contact cu cât mai multi membri ai comunitätii maghiare din diferite oraF, a participat

la sdrbdtori, s-a interesat de $colile maghiare, de programa $colard, a discutat cu profesorii. Timp de o sdpfámând a fost oaspetele Bucure$tilor $i martor al serbdrii zilei generalului rus Pavel Kiselev, al schimbdrii ministrului $i al zilei apostolilor Petru $i Pavel, a vizitat spitalul militar, câteva $coli ale comunitAtii, dar $i Malta $coald" cum

era denumit colegiul de la Sfântul Sava. Informatiile sale referitoare la educatia $1 invdtdmântul difentelor comunitAti de emigranti transilvdneni sunt utile $i interesante. El conserrineazd existenta $colilor maghiarä ti germand, dar i aportul românilor ardeleni la dezvoltarea invätdmântului public. Scoala catolicd de la Bdrdtie, aflatd in curtea bisericii, era frecventatd de 40-50 de copii, ce sunt instruiti tot in limba noastrd " Ibidem, p. 207.

15

www.dacoromanica.ro

maghiard de un profesor de nationalitate slovacd, care dupd cât am observat, ist desfdsoard munca cu putin succes in grddina Domnului. Ar fi poate mai bine dacd s-ar ocupa cu vânzarea pânzei sau cu legarea cu sârrnd a oalelor. Primeste un salarm frumos [...] Copiii sunt instruiti numai cu privire la religie i uneori invatd sä citeascd putin si nu cu mult mar multd aritrneticd". in apropiere se afla biserica evanghelic-reformatd, despdrtitd de cea luterand doar de un trotuar ingust.... in partea de apus a curtii bisericir este casa frumoasd a preotului, iar in partea de rásdrit sala de clasd, care este micd de tot, ingustd $i aproape necorespunzâtoare pentru locuit, cu atât mai putin pentru said de clasd. Profesorii scohi se schimbd des.." Eta Ion al invdtdmântului din principate, $coala de la Srantul Sava, reunea un

mare numdr de elevi, dar

i profesori destoinici, multi dintre ei ernigrati din Transilvania. Unii profesori ale acestei institutii sunt transilvdneni, care acându-st studitle la Blaj, poate au fost chemati de Ghica in Ord sau ei singuri s-au oferit. Sunt

iubiti de toti $i vestiti. Tocmai de aceea 1-am $i cdutat pe unul dintre profesorii de latind $i de alte litere, pe care, intrând in camera lui frumoasd, I-am gdsit sezând lângd masd $i citind o carte latineascd. L-am salutat in limba latind, la care el a rdspuns in aceea$i limba. M-a invitat sd stau jos [...] a inceput sd md intrebe in ungureste despre scopul cdldtoriei mele, pe care dezvdluindu-1, m-a rugat sd-mi spun observatiile mele despre natiunea sa.''.

tIrmösy Sándor ne oferd informatii detaliate $i cu privire la diversitatea religioasd intalniti in capitala Tárii Românesti i relatia dintre biserici: ..in Bucuresti sunt trei religii: romano-catolicd, evanghelic-reformatd $i sdseascd. Acestea au toate biserici, preoti i coli. Numdrul acestor este sporit de frii altor natiuni, dupd cum urmeazd: biserica catolicd prin bulgari, reformatd prin unitarieni si maghiarii luterani, iar sdseascd prin cei veniti din Saxonia" Un cdldtor asupra cäruia dorim sä zdbovim este Hans Christian Andersen, reputat romancier, autor de piese de teatru, dar mai ales de pove$ti pentru copii care 1-au fdcut cunoscut pretutindeni pe glob. El a cdldtorit in mai multe rânduri in diferite state ale Europei fiind $i un aproprat al unor capete incoronate intre care mentiondm pe marele

duce de Saxa-Weimar, pe regele Bavariei $i pe viitorul impdrat Franz Joseph al Austrier. in aprilie 1841, dupd ce a sdrbdtorit Pa$tele ortodox la Atena, s-a indreptat spre Smirna si Constantinopol, pentru ca apoi sd pomeascd spre meleagurile românesti. Intentia sa era de a vizita tinuturile de la Dundrea de jos, urmând sd se intoarcd pe fluviu pand la Viena.

Conflictul izbucnit intre populatia crestind si autoriffitile locale musulmane, generat de refuzul celor din urmä de a aplica hatiseriful de la Guilhané, din 1839, ce acorda drepturi civile crestinilor, a degenerat, in primdvara anului 1841, in ciocniri violente, astfel cä linia Dundrii nu mai prezenta sigurantd. Cu toate acestea, Andersen

st-a continuat cdlátoria si la inceputul lunii mai 1841 era la Constanta. De aici a traversat Dobrogea pând la Cernavodd, de unde s-a reimbarcat. Din scurta cdldtorie au farms câteva pagini de insemndri despre Dobrogea, Dundrea inferioard si localitätile

linutrofe de pe cele doud rnaluri ale fluviului Silistra, Turtucaia, Giurgiu, Russe, Zirnnicea, Nicopole, Vidin, Lom-Palanka, Cladova (Schela Cladovei), vârtejurile $i 16

www.dacoromanica.ro

cazanele Dundrii, Mehadia, Or$ova Veche, cu carantina din apropiere de la Jupalnic, fortdreata turcd din Orsova Noud. inzestrat cu talent literar $i spirit de observatie, Andersen a conserrmat date despre particulariatile tinuturilor române$ti, vestigiile istorice precum, coloanele romane din marmurd din Constanta. Peisajul din Dobrogea cu câmpli i coline, tufiwrile si pdclurile de fagi i mesteceni îi amintea de Danemarca

natald, iar pdstorii

i

turmele accentuau sentimentul unei cdldtorii intr-un tinut

necunoscut. Vedeam turme de vite, cari din depártare se infdti$au ca o tabard: mare de rdzboi. Pdstorii munteni sdnidnau cu totul oarnenilor sälbatici; ei purtau cojoace lungi de oaie, cu lâna scoasd in afard, pälärii gigantice sau o cdciuld strâmtä de bland asprd, pdrul lor lung, negru i zbârlit le atârna peste umere; toti purtau un topor greu. Soarele ardea precum nu-1 sirntisem hied niciodatd. aldura ne ametea, ne topeam aproape de sete. Cei mai multi dintre noi intindeau basmalele lor deasupra unor mocirle, in care rnisunau animale mici $i sorbeau apa; eu am putut sd-mi ud numai buzele si in aceastd adurd, in aceastä ar$itd de soare, pdstoni rnunteni stäteau lini$titi in cojoacele lor grele de piele rezemati pe ciomegele lor. Särmanii nomazi!! Auzeam cântecele lor; pare cd aud incd melodia lor"24. Majoritatea cdldtorilor care au strdbdtut principatele române au poposit i in cele cloud capitale. Astfel abatele italian Domenico Zane Ili, scriitor $i publicist, director al ziarului II giornale di Roma", specialist in probleme orientale, a fdcut o cdldtorie de documentare in 1841 in Tara Româneascd de la est la vest, pe Dundre, si anume de la Giurgiu la Or$ova, concretizanduli impresiile in note publicate in L'Album, giomale letterano e di Be lle-Arti" din Roma in anii 1841-1842. Dupd ce a trecut prin satele din Câmpia romând. care in definitiv nu sunt decât ni$te pdcdtoase cocioabe de scânduri

in mijlocul unor $esuri intinse, pdrdginite de cele mai multe ori", a poposit $i in capitald. Prima impresie a Bucure$tilor a fost aceea a unui sat mult mai mare. Orawl Bucure$ti are aspect de sat mare; pe ici pe colo, casele sunt despärtite 'kite ele prin grädini nesfärsite. Luând ca model acest oras, poti fixa limita dintre ora$ele orientale $i cele occidentale; deoarece Bucure$tii are ceva $i din primele $i din celelalte, are cam 6 000 de case zidite pe unde a apucat fiecare, rard nici un plan, in ap neorânduiald cd, aldturi de un frumos palat vezi o maghernitd de scândun; iar din aceastd cauzd ora$ul are un aspect putin satisacdtor"". Doi ani mai târziu, scriitorul i dramaturgul sârb Ioachim Vuici, caldtorind prin Ungana, tdrile romäne i Crimeea, descna succint ora$ul ca având 10 889 case $i locuitori, afard de clerici, 80 000, dintre care 3 173 supu$i strdini, 2 500 evrei $i 4 609 tigani"26. in vara anului 1846, baroana austnacd AloYse Christine de Carlowitz, insotitd de magnatul maghiar Mandoszy $i contele Karl de Weisbach, treceau la rându-le prin Bucurgti. Ora$111 era perceput ca având un aspect 24 E I Nunel, Trecerea lice H. C Andersen prin România in 1841, in Convorbiri literare", 1927, p 69. 25 Alexandru Marcu, Un alt abate Italian la noi în tard Domenico Zanelli p relatiunea sa din 1841, Analele Dobrogei", IV, 1924, nr. 2, p 162 in acelasi Anuarul Principatelor románe, Bucuresti, 1842, p. 55 mentioneaz5 12 000 de case, p. 57 apud Idem. 2' $tefan Berechet, Ceiltitorm lui Joachim Vuici prin Tenu.yana, Muntenia, Moldova p Basarabia 1840, Extrasci din sárbayte de..., Bucuresti , f. a., p. 9. 17

www.dacoromanica.ro

cosmopolit imprimat mai ales de bazar", ulita lungd i relativ largd, poditd cu bu$teni, de-a lungul cdreia se in$irau dughene din lemn in care diferiti negustori îi vindeau marfa. Imaginea este completata de bisericile cu arhitecturd neuniformd, cofetkii, cafenele, zone de plirnbare, fi-ecventate in special de lurnea avutd. Bucure$tii aveau, potrivit baroanei austnece, 77 de cartiere $i 80 000 de locuitori. 0 descriere a capitalei moldave la inceputul anilor 40 ne-a ldsat-o Jean Alexandre

Vaillant, care in cei peste 12 ani petrecuti in principate a constatat toate innoirile urbane: A$ezat la vest, pe o colind de unde pare cd alunecd spre Bahlui, ca $i cand $i-ar spdla picioarele, el este la fel de risipit ca i capitala Tani Române$ti in campia sa lini$tità. Dacd nu are ca aceasta miile de boschete care o acoperd de umbrd $i de

rdcoare, in schimb are in fao tabloul muntelui Bordei, al cdrui versant oriental îi oferd unul dintre cele mai pitoresti parcuri in stil englezesc ce se pot imagina [...] Case le incep sd se alinieze putin cke putin, i dacd nu cele ale boierilor, cel putin cele ale negustonlor; noroaiele din aprilie dispar 'Jana- in octombrie, numai dacd ckeva rafale puternice de ploaie nu le duc spre Bahlui, sau dacd vantul nu le ridicd in non de praf [...] Oricum centrul este mai european, uliele sunt mai bine conturate, are cu ckeva case frurnoase mai mult deck Bucure$ti, i dacd se aseamänd in curkenie, cele trei mari mahalale ale sale impreund, Pdcurari, Skdrie, Tdfdra$i nu valoreazd cat un colt din Gorgan $i Sfanta Vineri. Primul este arid, altul infect, iar al treilea nu a progresat din timpul lui Timu$27 [...] Ca rezultat, Ia$ii au distrus natura, Bucure$tii au infrumusetato; primul va putea deveni un ora$ de agrement, al doilea va rdrnane un ora$ al pldcerilor [...] Eu prefer Tdtdra5i, cu gropile i bordeiele sale, cu tiganii $1 cainii sdi, ulite prdfuite palatelor eu treizeci de ferestre dintre care numai una este luminatä la cdderea serii,

valetilor ce-$i tardsc prin noroi jalnica strdlucire, cailor care md strivesc $i mä improwd, enervandu-md. Dacd eram print, aici in Tdtdra$i mi-a$ fi inktat un palat. in a$teptare, rnd plimb, beau lapte i mdrianc iaurt [...] in sfar$it and md intorc am ca $i acum, intregul Iai in fata mea $i pot sd-1 vdd in liniste: aici apeductul ce poartä apele la Golia, acolo vechiul palat in ruine, in depdrtare turnul lui Vasile Lupu, in spate noua

catedrale". Nu putem incheia scurta nostrd prezentare fdrd a mentiona $i alti peregnni care au sträbdtut spatiul locuit de rornani $i au tinut ca drumul parcurs ca $i impresiile lor sd

fie cunoscute i altora, cum este cazul preotului polonez Anton Wasniewski, al cunoscutului botanist Carol Guebhart, al austriecei Laura Ida Pfeiffer i, desigur, al scriitoarei franceze cunoscutd sub pseuclonimul de Contesa Dash. Coroborate, datele $i informatiile ofente de drumetii care au strdbdtut sau au stat vremelnic in teritoriul locuit de rornani vin sd intregeascd tabloul atmosferei din principatele romane, in preajma revolutiei de la 1848.

Daniela Busei 27 Este vorba de Tirnus Hrnelnicki, fiul vestitului hatman al cazacilor Bogdan Hmelnicki si ginerele lui Vasile Lupu

28 Jean Alexandre Valliant, La Roumante ou Histotre, Langue, Littérature, Orographie, Staustique des Roumains, vol. II, III, Paris, 1844, p. 436-439. 18

www.dacoromanica.ro

HANS CHRISTIAN ANDERSEN (1805-1875)

Hans Christian Andersen, reputat romancier, autor de piese de teatru, dar mai ales de povesti pentru copii - care 1-au fdcut cunoscut pretutindeni pe glob -, s-a ndscut in 1805 in micul oräsel Odense, situat pe insula Fühnen sau Flom din Danemarca, legatd pnntr-un canal navigabil de fiordul

cu acelasi nume. Imaginea tdrii sale, Danemarca, avea sä fie asociatd cu aceea a micii sirene personajul unuia din basmele sale - ddltuitä in piatrd in rada orasului Copenhaga. inceputunle vietn lui Andersen ii prevesteau, potrivit obärsiei sale, un vntor modest Tatd1 sdu, Hans Andersen, fiu al unor Warn sdräcip, ajunsi la oras, isi ratase visul de a invdta intr-un colegiu si imbratisase mesena de cizmar. In 1816, când Hans Cnstian avea 11 ani, tatd1 sdu moare ca urmare a unei bob contractatd in unna participdrii in annata napoleoniand la campaniile din 1813-1814 Mama lui Andersen era o femeie din popor, ce rotunjea venitunle familiei spdlând rufe in casele bogaplor. Singura lor agoniseald era o cdsutd ridicatd pe terenul unui nobil, având un donnitor care era in acelasi

tnnp si atelier de cizmdrie, bucdtdrie si pod Mob, la reprezentativd, ce i-a starnit emopi micului Andersen, era patul pärinplor, confectionat chiar de tatd1 sdu din scândurile de la catafalcul until nobil

norvegian, invelite incd in catifeaua de dollu, pdstratd ca un semn de lux. Atmosfera mohorätd a camerei era risipitd doar de peisajele colorate zugrdvite pe usa easel si de fereastra micutd sub care era rânduitd o policioard ocupatd de uneltele tatälui, dar si de o micä colectie de cdrti preferate ale acestuta.

1ntr-o lucrare cu caracter autobiografic de mai farm', Andersen a considerat copildria sa totusi frumoasr, datontd atmosferii de lejentate si aldurd in care II crescuserd párin1i, dând libertate de manifestare fanteziei sale native. Lecturile din mica comoard literard a tatalui, cuprinzând legende scandinave, onentale (inclusiv 1001 de nopti), piesele de teatru ale lui Ludwig Holberg (1684-1754), supranurnit Molière al Danemarcel", câteva din romanele lui Auguste Lafontaine (1758-1831) au fost de naturd sa-i trezeascd interesul de a cunoaste oameni, locuri si intâmpldn noi De asemenea,

incárcdtura spintuald a climatului nativ - nordul scandinav -, unele evemmente, precum si frdmäntdrile epoch, tulburatä de rdzboaiele napoleoniene, au contribuit la stimularea inclinapilor literare si artistice ale copilului Andersen. Apantia pe cer a unei comete in 1811 a sporit agitatia in lumea deja tensionatd de rdzboaiele vremii, oamenii iesmd pe strdzi cu sentimentul sfârsitului lumii. Atmosfera din cercul familiei si pnetenilor sdi i-a ldsat amintin tulburdtoare De sdrbdtori, familia se ducea in vizitä la bunicii dmspre marnd care lucrau si locuiau la spitalul de alienati din oras sau la câtiva prietern la fel de modesti, ce îi câstigau pâmea ca paznici ai inchisoni din Odense. La masd erau serviti câteodatd de unn depnuti, ce interpretau cântece si colinde traditionale, pe care micul Andersen le-a retmut. Curiozitatea avea sa-i aducd intr-una din vizite si o pdtanie, când, intrând intrun salon al spitalului, a fost sechestrat de bolnavi. Putina invdtdturd - scris, citit, socotit -a fost dobânditd prin frecventarea intennitentä a unor invdtdton de ocazie. Firava lui instructie era compensatd de o memorie deosebitd, Andersen invdtând pe de rost o sene de poezii, legende si cântece, pe care le interpreta adeseon in casele unor oarneni

Mit livs eventyer (Povestea vieii mele), Copenhague, 1855.

19

www.dacoromanica.ro

bogati, la ocazn festive. La 14 ani a päräsit orasul natal, plecând la Copenhaga, cu gândul de a se face cântdret si actor. Portile destinului i-au fost deschise de mdrinimia unor personalitäti din elita societätil, precurn

Jonas Collin, mare financiar

i

functionar superior in administratia statului danez, Adam

Oehlenschläger, seful scolii literare romantice daneze, profesor la Universitatea din Copenhaga, si insisi sefii Casei regale: regn Frederic al VI-lea (1808-1839), Christian al VIII-lea (1839-1848), Frederic al VII-lea (1848-1863) si Christian al IX-lea (1863-1906). Impresionati de talentul $1 ambitia tânärului, acestia 1-au ajutat sä urrneze cursurile unui colegiu si apoi ale Universitatil din Copenhaga Viitorul scriitor, apreciind rolul i caladtile elitei in sustinerea culturn i rnintilor inzestrate, $i-a constituit la rândul sdu in decursul vietli un cerc de oameni de prestigiu din diferite domenii - artisti, literati, politicieni, inclusiv reprezentanti ai marilor case regale europene -, care 1-au fost deopotriva prietern de spirit", dar i sustindtori si colaboratori in cariera sa. Debutul i munca de scrntor a ltn H.C. Andersen s-au desasurat sub impactul a clota

imperative: primul, al imboldului de a asterne pe hârtie roadele imaginatiei sale. poeme, piese de teatru, romane, povesti pentru copu i cel de al doilea, al rezvoltdrii trebuintelor materiale ale existentei sale Talentul literar al lui Andersen a fost insotit - dupä propria-i märturisire intr-o carte cu caracter autobiografic, Lykke Per (Per cel norocos) - si de o incomensurabilä dormtd de a intreprmde caldtorii.

La 150 de ani de la nasterea sa, unul dintre autorn lucrärn omagiale Une !tyre sur le poèle danots Hans Christian Andersen, sa vie et son oeuvre a tinut sä sublinieze cd natura", firea lui Andersen a fost de pasdre migratoare", expresia voyager c'est vivre" reprezentând pentru el un mod de trai si o cerintd irnpermasär de all reincdrca i reinnoi propria naturd prin impresille culese Faptul ea nu a fost cdskorit, filnd refuzat pe rând de cele trei mari lubiri ale sale: Alborg Voigt (1830), Louise Collin (1832), flica unuia din binefäcartora säi, i Jenny Lind, reputata cântareata suedezd de opera supranumad privighetoarea nordului", a constituit un motiv in plus pentru a-5I intretine cvasipermanenta stare de peregrin. Subventiile materiale acordate de câtiva protectori suspusi 1-au inlesna infdptuirea cälätoriilor. Primul sdu mare voiaj pe contmentul european a fost in 1832

$1 s-a prelungit cu alti câtiva ani, rdstimp in care a vizitat marile centre urbane si culturale din Germania, Franta, Italia, Spam, Portugaha, Elvetia, prilej pentru docurnentarea si finalizarea unor lucran. in 1838, regele Frederic al VI-lea, vrând sa recompenseze talentul i meritele literare si sa-1 scuteascd pe Andersen de grulle existentei, i-a fixat o pensie anuald considerabild. Urmasul säu, regele Christian al VIII-lea, avea sä i-o pästreze si sar manifeste aceeasi atentie fatä de scrntor, mvitându-1 adeseori, oficial si neoficial, la Curtea Danernarcei i oferindu-i vacante in resedintele si pavilioanele regale de recreere. in 1840-1841, 1842, 1843 Andersen a fost pe continent de mai multe ori, unde a fost prirnit in intimitatea unor capete incoronate $1 a familulor lor (a marelui duce de Saxa-Weirnar, a

regelui Bavariei si a viitorului impdrat Franz Joseph al Austriei) $1 a legat prietenii cu mari personalitäti culturale precum Honoré de Balzac, Adalbert von Chamisso - ce avea sd-i traduca câteva poeme -, fratii Grimm, actrita Rachel, compozaorul Liszt, cu familiile marilor dispäruti Goethe si Schiller

in lama anului 1840, pe când se afla la Roma, a vizitat casa sculptorului scandinav Thorvaldsen, biblioteca Vaticanului si a participat la serbdrile Crdclunului si la Carnaval. in timpul adtorillor in Anglia (1847, 1857) s-a apropiat de Charles Dickens, care i-a tradus apoi câteva carti, facându-1 cunoscut in lumea britanica. in 1856 I-a cunoscut la Zarich, in Elvetia, pe compozitorul Richard Wagner intre alte personalitäti intälnite se numärä compozitorul Gioachino Rossini, cântdreata Christine Nilsson, pictorn danezi Wilhelm Pedersen si Lorenz Frolich, deveniti ulterior principalii ilustraton al celebrelor sale povesti pentru copii in timpul voiajului sdu la Paris din 1856, Andersen a fost sdrbdtorit de colonia scandinava de acolo, in frunte cu poetul norvegian Bjornstjerne Bjornsen, i proclamat personalitatea reprezentativä a nordului european. Avea sd revind in capitala Frantei in 1867, pentru a vedea Expozitia Universald.

Scrntorul a fost omagiat si in Ora natald, in 1867 autoritätile orasului natal, Odense, proclamându-1 cetätean de onoare.

20

www.dacoromanica.ro

in timpul uneia dmtre manle caldtorii (1840-1841), pe care a descris-o in volurnul de arnintiri En Digters Bazar (Vitnna until poet), Copenhaga, 1842, tradus in limba germand de W. C. Christian sub Mini Eines Dichiers Bazar, Leipzig, 1843, precurn i intr-o colectie de senson, care ulterior a fost, de asemenea, tradusd in limba germand Der Dichter und die Welt (Briefe von Christian Andersen), (1832-1875), Weimar, 1917, scriitorul danez a ajuns, navigând cu vaporul, pe Marea Mediterand $1 in provincille Impenului otoman in aprilie 1841 a participat la Atena la sdrbdtoarea Pastelui ortodox si a racut cunostintd cu diplomatul austnac Anton von Prokesh-Osten, poet si cdlätor pasionat. De aici s-a indreptat spre Smirna si Constannnopol. Impresionat de relatänle compatriotului sdu intâlnit la Pera, cizmarul Lange, cdsdtont cu o româncd din Galati, port unde de altfel stdtuse ativa ani, Andersen a pornit cdtre meleagunle rornânesti, hotdrât sd-si incheie cdldtoria cu vizitarea tinuturilor de la Dundrea de Jos si sd se intoarcd acasd pe cursul acestui fluviu pia la Viena. Vesnle asupra situatiei politice din provincnle sud-dundrene - Serbia $1 Bulgaria - erau insd de rill augur Pe fondul conflictului lzbucnit intre populatia crestind si autontatile locale musulmane, ce

se opuneau aplicirii hatisenfului de la Guilhané din 1839 in directia acordini de dreptun civile crestmilor, in primdvara anului 1841 se declansard violente ciocnin in tinutunle sud-dundrene (pasalacunle de Nis, Lescovet si Vrata). Lima Durrdni nu mai prezenta sigurantd, pe fluviu inregistrându-se Inca' ciocniri armate, dar si treceri clandestine ale exilatilor bulgari. Totusi Andersen a hotirât sd-si continue alitoria. La inceputul lunii mat 1841 era la Constanta. Dupi o scurtd sedere, scrntorul, cu bagajele instalate intr-o cdrutd, a strdbaut bdriganul" dobrogean cdtre Cernavodi, de

unde s-a reimbarcat pe vasul Argo", primul vapor ce a navigat in zona inferioard a Dundrii, indreptându-se spre fronnera Austriei Din scurta cilitone au rimas câteva pagini de insernnin despre Dobrogea, Dunirea inferioard si localitiile limitrofe de pe cele cloud maluri ale fluviului: Silistra, Turtucaia, Giurgiu, Russe, Zimnicea, Nicopole, Vidin, Lorn-Palanka, Cladova (Schela Cladovei), värtcjurile $1 cazanele" Dundrn, Mehadia, Orsova Veche, cu carantina din apropiere de la Jupalnic, fortdieata turcd din Orsova Noud. Deopotrivi dotat cu spirit de observatie si talent literar, Andersen a reusit si redea intr-un stil proprio particularitätile tinuturiloi romänesti, vestigiile istorice. Relieve precurn coloanele romane din marmurd din Constanta, zdcând sfdrâmate printre casele si cafenelele sdrdcute unde isi sorbeau cafeaua *Iva turci, rämdsitele considerabile" ale valului lui Traian, din apropierea urbei, 1-au convins pe scriitor de veclumea si legáturile acestor teritoni cu restul lumii. Peisajul birdganului" dobrogean, cu câmpil si colme, acoperite interrnitent de tufisuri i pdduri de fagi i mesteceni, i-a trezit sennmentul

apropiern de Danemarca natald. Doar prezenta pistonlor români nomazi" îl aducea la realitatea intr-un tinut strain. Asa-zisii nomazi" erau de fapt pistoni transhumanti ce-si mânau eilatorim turmele in functie de anotimp, dintr-un loc intr-altul Andersen a remarcat tmuta lor aproape sdlbaticd, dati de cojoacele lungi de owe, cu ldna scoasä in afard", caciula de bland asprd asezati pe pdrul lung, negru si zbärlit" si toporul greu asezat la bräu L-au impresionat in mod deosebit cântecele pdstonlor. I-au atras atentia frumusetea costurnelor de sdrbdtoare ale fetelor i femellor românce din Mehadia, stanunea balneari cea mai frumos situatd", precurn i ntmunle horei dansate de tdranii rornini din Orsova Veche in giteala lor cea mare" in fata bisencii, pe muzicd cântatä la vioard $1 cirnpoi de un grup de Idutan Potrivit lui Andersen, traseul Dundrii, presdrat cu insule, ostroave cu pidun ale cdror vârfun ieseau partial din apà, obstacole formate din stânci i mai ales vestitele cazane", cu vestign istonce (drumul tdiat in stâned din ordinul impiratului roman Traian si tabla lui comemorativi de pe malul de nord al fluviului) intrecea in frurnusete" parcursul Rinului in senle petrecute îii salonul cu

oglinzi al vaporului Argo" cercetarea hirii Dundrn devenise principala sa delectare, iar proiectele construini unei legAturi intre acest fluviu $i mare in genul unui canal sau a unei cii ferate, aflate in atentia politicienilor, economistilor si ingmenlor vremii, aveau si fie comentate si sustinute si de scnitorul danez.

Pasajele referitoare la cdldtoria lui H C. Andersen in regiunea Dundrii infenoare si a Mini Negre au fost traduse in limba romfind dupd versiunea in limba germand Eines Dichters Bazar, Leipzig, 1843, de E.I. Päunel sub Mini Trecerea lui H. C. Andersen prtn Romania in 1848 §i au

www.dacoromanica.ro

21

apärut in revista Convorbiri literare", 1927, p. 65-67, fund completate cu o prezentare blografica

(p 76-81). Alte detain despre acest voiaj se mai afld la Marcel Romanescu, in articolul Andersen in Romdma 0 cdldtorie pe Dundre acum o sutd de am, extras din Revista Fundatillor Regale", anul VIII, nr. 1,1941, p. 3-16. Lucrarea Ma livs eventyr (Povestea vieii mele), apdrutd la Copenhaga, in 1855, a fost tradusd in limba francezd de Cécile Lund i Jules Bernard sub titlul Le conte de ma vie (Paris, 1930). Aceastd versiune stä la baza versiunn in limba romând, semnatd de Teodora Popa Mazilu si apärutd in doud editli (ultima, adäugitd cu note explicative si cronologice, a fost publicatd la Editura Ion Creangd in 1983). Lucrdri speciale asupra vietli scriitorului danez au fost scrise de B Nis let Bain, H C Andersen, Londra, 1895, i Karl Larsen, H.C. Andersen Leben ohne Dichtung, Berlin, 1926. in 1955, cu prtlejul aniversdrii a 150 de ani de la nasterea lui Andersen, sub coordonarea lui Svend Dahl si sub ingrijirea lui C.S. Troensegeard si J. Teynier, s-a tipdrit la Copenhaga Une !lyre sur le poète danois Hans Christian Andersen, culegere de studii despre viata si opera acestuia Date rezumative asupra lui Andersen se mai afld in Grand Larousse Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1960, vol I.

HANS CHRISTIAN ANDERSEN

Trecerea lui H.C. Andersen prin România in 18412 [...] La 1809 Constanta fund complet distrusd de rubi, toate pdreau ca i cand

p 66

acestea s-ar fi intamplat acum sdptdmani. Case sdrdcute, jumdtate därdpdnate, formau strada principard, care era destul de latd; ici colea zdceau coloane de marmurd i de piatrd cenu§ie, care dupd infdt4are apartineau unei epoci mai vechi. La mai multe case acoperi§ul sau un balcon, atarnat deasupra strdzii, erau

sprijinite prin vreo barnd de lemn, a§ezatd pe un un capitel antic de marrnord. Minaretul la unica geamie, cdzutd in ruine, era fdcut din scanduri vdruite. 0 cafenea fire§te n-a lipsit, insd aspectul era ca §i musafirii, foarte särdcut. Aici, pe balcon, erau intin§i cativa turci, ei îi fumau ciubucele, i§i sorbeau cafeaua §i ne ignorau pe noi sträinii, dupd cuin se pdrea. [...]

Imediat langd ora erau rdm4itele destul de considerabile ale valului lui Traian3, care s-ar fi intins de la Marea Neagrd pand. la Dundre. Cat puteam privi imprejurul nostru, vedeam numai mare sau o stepd imensd, nici o casd, nici un fum

de la vreo §ird de lemne a unui cioban, nici o turmd de vite, nici un punct manifestand viatd; totul era o cam* verde fdrd de sfar§it. in apropierea ora§ului se 2 Textul a fost tradus in limba romand de E.I. Pdunel dupd versiunea in limba gerrnand a lui W.0 Christian, Ewes Dichters Bazar, Leipzig, 1843 (td1mdcire dupd originalul Ein Digters Bazar, publicat de Andersen la Copenhaga in 1842), sub titlul Trecerea lui H C. Andersen prin România in 1841, apärut in Convorbiri literare", 1927, p. 65-75 3 Andersen este unul dintre putimi aldtori care localizeazd cu precizie urmele valului lui Traian, dovadd cd a vdzut el insusi Constanta si imprejurimile sale

22

www.dacoromanica.ro

mai ardtau câteva bucdti de loc, neingrddite, unde crestea grâu, inalt ca iarba $i de aceea$i culoare. Mergeam spre mare; o barzd moartä chiar la malul ei, sub povârni$, fu primul obiect, asupra cdruia au cdzut privirile mele. [...]

in vreme ce priveam pasdrea, se läsd iard$i o ceatd umedd peste mare $i p 67 maluri, atat de deasd $i apdsätoare, incât md temeam un moment cd nu voiu mai gäsi carciuma; nu puteam vedea nici patru pa$i i o luai deci drept inainte trecând peste un zid de pietre, ajungând astfel pe un alt drum, mult mai scurt, la carciumd, unde ne astepta o masd excelentd.

Dupd masd lucrurile noastre furd incdrcate pe care mari, construite tot din lemn; ele aveau sä meargd spre Dundre i vor avea nevoie, trase fiind de boi, de toatd dupd masa, noaptea $i ziva urmdtoare pentru a ajunge la Cernavodd, noi insd eram sä innoptdm la Constanta, pentru ca, pornind dimineata, sä ajungem in acela$i timp cu bagajele noastre. Tdrani munteni, in cojoace de oaie i cu pälärii negre de paslä, ale cdror boruri atârnau ca adevdrate umbrele gigantice peste spate $i umär, urmau cu carele. Ni se ddduse asigurarea cd pe drumul acesta tara ar fi foarte linititä i cd nu vom intâlni in cdldtoria noastrd prin stepd decât nomazi munteni4.

0 ceatd umedd i impenetrabild se intinse iaräi dinspre mare peste toatd regiunea. Care le incdrcate, care plecaserd acum, dispärurd dupd putinii pa$i ca intr-un nor; era aici a$a de frig ca in largul märii.

Hangiul ne povesti despre acest schimb puternic de vânturi, de uragane strawice $i de frigul ultimei ierni, marea ar fi fost inghetatd câteva mile de la mal $i puteai sä porne$ti pe ea de la Constanta la Varna. El ne povesti de viscolul, care-i goneste pe pdstori cu turmele lor prin stepe, ne povesti de cainii färd stäpan, dintre care am vdzut vreo câtiva. Prin toatd Bulgaria $i prin Rumeha trec mai ales iarna aceste cete cu urletele lor. Adeseori ele dau de lupi $i atacul este pe ambele Oro de o vehementd egald. [...] Spre seard vremea era frumoasd. M-am plimbat cu Ainsworth de-a lungul plajei pentru a culege pietre $i scoici. [...] La intoarcere am vizitat una din acele colibe mizerabile de tätari, al cdror p. 68 acoperis de trestie ajunge pând la pdmânt; drept vorbind, am intrat târandu-ne in interiorul care se infdtiw ca un co$ mare. Peretii luceau de funingeni, toate deasupra noastrd se pierdeau in fum. Fata tätarului, nevoalatd, stätea la foc $i frigea o bucatd de came pe un betigas; nu era tocmai frumoasd, träsdturile fetei erau prea aspre, albastrul ochilor era prea deschis, insd statura i inuta ei fdceau un efect bun. Un pictor ar fi putut sä-$i aleagd motivul pentru un tablou caracteristic, cu lumini duble, una de la focul din colibd, cealaltd de la soarele ce era pe asfmtite i strdlucea row ca sangele prin usa scundd. [...] 4 Este de fapt vorba de fenornenul de transhumantä al pästorilor români in functie de anotimpuri 51 zonele de relief.

23

www.dacoromanica.ro

Plecarea era hotdrâtd pentru a doua zi dis-de-dimineatd. Tdranii venird cu caii lor vioi muntene$ti, care jucard inaintea portii; doi s-au smuls din ceatd $i au sdrit

peste zidurile de pietre $i s-au bdtut cu picioarele dinapoi. Se auzeau tipete $i strigdte; intre timp am coborât incd o datä pând la mare pentru a-i spune adio. Marea

deschisd $1 sdratd, pe care o iubesc atit, nu aveam sd o mai vdd pând la coasta danezd. p 69

in fine cortegiul era aranjat. Hangiul nostru, in uniforma sa veche austriacd,

cdldrea inainte $i noi ceilalti il urmam in pas repede prin ora$, afard in stepa deschisk fárd. margini. La stânga, in cursul zilei intregi se intindea lacul Karasu5,

despre care se spune cd ar fi rdmd$itele unui canal, prin care Traian ar fi unit Dundrea cu Marea Neagrd; n-ar fi greu de refdcut; mai putin costisitoare ar fi insd,

cu sigurantd, construirea unei cdi ferate pe acest $es6; singurul dezavantaj la executarea unui proiect de felul acesta ar fi reclamatiunile din partea turceascd. Se spune c.d., chiar Comitetul pentru navigatiunea pe Dundre ar fi avut de invins multe greutdti, pând ce a primit permisiunea de a infiirita aici hanul cu birou $1 aprobarea ca pasagerii lui sd poatd lua acest drum mai scurt prin tail. Permisiunea ar fi fost datd - a$a mi s-a spus - pentru familia $i prietenii Comitetului pentru navigatiunea dundreand.

Treceam pe lângd unele redute din ultimul rdzboi rusesc. Ele sunt complet invadate de câini sdlbatici, care vara se rdcoresc in aceste vizuini, atunci soarele arde deasupra stepei niä umbra, iar iarna dân$ii gdsesc aici addpost $i cdldurd, când viscolul $i zapada biciuie$te deasupra capetelor lor. in fine ajungem la un sat, fiecare casd avea aspectul unei movile mizerabile pe o masd pletroask la dreapta se ridicau câteva coloane de piatrd cenu$ie de la o bisericd devastatd. Treceam pe lângd ele $i numai stepa, verde $i singuraticd, se intindea inaintea noastrd $i in jurul nostru. Trei turci in haine colorate, cu turbane $i caftane falfainde ne ie$ird in cale, cdldri, in iuttald sdlbatick era un tablou exact din cele care ni le-a dat Horace Vernet: Allah Ekbar!" era salutul bor. [...]

Vedeam turme de vite, care din depdrtare se infdti$au ca o tabdrd mare de rdzboi. Pdstorii munteni sdrndnau cu totul oamenilor sdlbatici; ei purtau cojoace lungi de oaie, cu lâna scoasd in afard, pdldrii gigantice sau o cdciuld strâma de bland asprd, pdrul lor lung, negru $i zbârlit le atârna peste umere; toti purtau un topor greu. Soarele ardea precum nu-1 simtisem incd niciodatd. aldura ne arnetea, ne topeam

aproape de sete. Cei mai multi dintre noi intindeau basmalele lor deasupra unor ' Carasu, lac si comunä in Dobrogea pe locul cärela s-a dezvoltat orasul Medgidia (jud Constanta) 6 Pentru informatil privmd constructia until canal intre Dundrea de Jos 51 Marea Neagra vezi Paul Cernovodeanu, Roma tut st pt miele protecte de construtre a canalultu Dundre - Marea Neagrd (1838-1856), in Revista de Istone", 29 (1976), nr 2, p. 189-209, idem, Relathle comerciale romdnoengleze in contextul pohncii ortentale a Mann Braann (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, p. 79-85

24

www.dacoromanica.ro

mocirle, care mi$una de animale mici, $i sorbeau apa; eu am putut sd-mi ud numai buzele $i, îri aceastä cäldurd, in aceastd ar$itä a soarelui, pdstorli munteni stäteau lini$titi in cojoacele lor grele de bland rezemati pe ciomegele bor. Särmanii nomazi!! Auzeam cântecele lor; pare cd aud incd melodia . [Urrneazd un text compus de autor in genul melodiei auzite de la pästorii români]

P. 70

Särmani nomazi! Am trecut in goand pe lângd ei! Un han mic facut pentru noi ne invitd la masä [...]; dupd ce ne-am odihnit, mai departe ne-a dus goana in aceeqi directie. Ne urcám putin i, ca o mare verde, se aratä la orizont Muntenia, acoperitä cu iarbä. Colinele pe lângd care treceam erau acoperite cu tufi$uri joase, fagi i mesteceni. Totul avea caracterul unui peisaj danez, ap de binevoitor i a$a de zâmbitor. Iatd-ne ajumi la Cernavodd, model de ora$ cäzut in ruind. 0 casa pdrea cd intrece

pe cealaltd în frurnusete pitoreascd, la una acoperi$ul se compunea din trei-patru $indrile de care un mänunchi de trestie era aninat; o altd casa nu era decât un acoperi$ atâmând pand jos. [...] Dundrea invadase lunca i apa plescdia sub copitele cailor. Steagul austriac falfdia pe vaporul Argo", care ne saluta ca o patrie. Aici era o sald cu oglinzi, cárti, mape si canapele elastice, masa era incdrcatä cu bucate calde, cu fructe $i vin. Totul era bine $i sändtos pe bord.

Calkoria pe Dunfire Recitez i dedic aceastä temd dunäreand cu variatiuni litorale: maqtrilor pianului, prietenilor mei, austriacului Thalberg7 $i ungurului Liszt8. // De la Cernavoca pand la Rusciuc9. La orele trei dupd prânz incepu cdlätoria noastrd pe Dunäre. Echipajul de bord era Italian. apitanul Marco Dobroslavich, un dalmatian bátran plin de urnor, de altfel excelent orn, ne-a devenit tuturora foarte simpatic in scurt timp.

Timp de mai multe nopti i zile, pe care le-am petrecut alci pe bord pând la frontiera militarä, nimeni nu era mai activ $i nirneni mai bine dispus decât bdtrânul nostru cdpitan. [...] 7 Sigismund Thalberg (Geneva, 7 ianuarie 1812 - Neapole, 27 aprilie 1871) renumit $1 virtuos pianist" (n.a.). " Franz Liszt, compozitor ungur (1811-1886) 9 Tot la patrusprezece zile poti sd treci cu vaporul austriac de la Constantmopole peste Marea Neagrd I pe Dundre in sus pdnd la Viena. Aici erau doar drumuri diferite de ales; unul de la Marca Neagrd prin gurile Dundrii la Galati, unde carantina tine $apte zile, ducând apoi de-a lungul malului rnuntean, care e plan de tot $i nurnärd mai putine ora$e pârtd la Or$ova; acolo îi asteaptä o noud insd scurtd carantind. Cealaltd rutd, cea aleasä de mine, este mult mai interesantd; nu te duci pând la gurile Dundrii, ci acostezi la Constanta, de unde treci pe uscat, cale de o zi /And la Dunäre lfingd ora$ul Cernavodd. Astfel aldtoria pe Dundre se reduce cu trei zile, care de la gurile Dundrii nu oferd cleat aspectul unui paisaj m14tinos cu trestie $i stufdrii; pe de altd parte mai e i avantajul cä vaporul se tine pe partea stângd contra curentului, unde malul e mai variat, unde acostezi in mai multe ora$e man bulgdresti $1 unde poti aldtori pe jos prin pädurile sfirbgti. La Orsova toatd carantina tine in total zece zile, dupd aceea continui cälätoria la Pesta $1 de acolo la Viena" (n.a.).

25

www.dacoromanica.ro

p 71

Toatd cdldtoria noastrd de dupd-amiazd, de la Cernavodd in sus, ducea printre insule inundate, unde capetele sdlciilor si varful colibelor de trestii ieseau din apd. in nici un loc nu vdzurdm incd Dundrea in intreaga ei ldtime. [...] Am petrecut o seard veseld in cabma luminatd si frumoasd. Sarnpania pocnea! Gustul fainii de secard muiatd in adevdratul vin de Tokay mi-a reamintit tara secdrii, depdrtata Danemarcd. Noaptea insd n-a fost ca si seara; sangele nostru trebuia sd curgd sub malul bulgdresc! in aceste regiuni mldstinoase arsita verii dd nastere nu numai la malarie, ci si la miriade de tantari, care chinuesc pe locuitorii litoralului si pe echipajul vapoarelor fluviale. [...] Dimineata, inaintea rdsdritului soarelui, eram cu totii pe bord, fiecare obraz p 72 sangerand si umflat. Am trecut pe la miezul noptii pe langd cetatea turceascd Silistram si am primit la bord mai multi turci ca pasageri de clasa a III-a; ei stäteau intinsi inveliti in scoarte si dormeau lute sacii cu cdrbuni. Iatd-ne in zori de zi! Insulele din Dundre erau sub apd, ele páreau a fi päduri lucitoare, care sunt gata a se scufunda. Toatd partea munteneascd oferea aspectul unui plan verde fard mdrgini, singura variatiune era o gheretd atarnatd facutd din lut si paie sau un edificiu monoton de carantind, vdruit alb cu acoperis rosu. Nu vedeai nici o grddind, nici un copac, casa era izolatd ca o corabie a unui explorator care pluteste pe o mare neumblatd si hnistitd. [...] Pe partea bulgdreascá ne salutd primul oras: Turtucaia, inaintea fiecdrei case era o grddinitd micd; la poala povarmsului alergau copii jumdtate goi si strigau Urolah". Aici toate indicau pace si nici un pericol; rdscoalele din Ord n-au ajuns incd 'Dana' la acest mal. Totusi auzeam de la turcii, care veniserd pe bord in cursul ultimei nopti, cä mai multi refugiati ar fi trecut acolo peste Dundre pentru a ajunge la Bucuresti. Dincolo de rnupti turbau rdscoale si moarte'2.

In sus de Turtucaia am trecut printr-un defileu pitoresc deasupra cdruia atarnau rndfacinisuri bogate de pe povarnisurile 'Mahe pand la pdmantul rosu-abui. 0 cireadd de cai frumosi si negri fu adusd la mal si urma a fi trecutd peste rau. [...] 1" Localitate in Bulgaria. " Tutrakan, localitate in Bulgaria

12 Autorul se referd la rdscoalele populatiei crestine din Bulgaria, din prirndvara-vara anului 1841, impotriva refuzului autoritdplor locale otomane de a le acorda drepturile civile inscrise in Charta

de la Guilhané (1839) $1 atrocitätilor comise de trupele de basibuzuci asupra unor sate, in zilele Paste lui otodox din aprilie 1841 in acel context mii de bulgari s-au bejenit spre Serbia $1 Tara Romdneascd. Autoritätile romdnesti s-au vazut implicate in coflict, fund nevoite sd acorde azil fugarilor, dar sd-i si opreascd sd reia din teritoriul muntean o luptd sortitä esecului. Pentru cf. a se vedea C N Velichi, Rorruinia sr renasterea bulgarei, Editura Stiintificd $1 Enciclopedicd, Bucuresti, 1980, p 87 94 Evemmentele respective au fdcut obiectul unet anchete europene initiatd de Franta, iar Adolph Blanqui, membru al Academe! Franceze, a fost insdrcinat cu investigatiile Rezultatbl cercetdrilor sale a fost dat publicitätii In cloud lucrdri: Rapport sur l'état social de population de la Turquie d'Europe, Paris, 1842, si Voyage en Bulgarie, Paris, 1843 Blanqui a fost oripilat de ororile (jafuri, crime, violuri) comise de otomam in Serbia si Bulgaria, mai ales de un trofeu barbar" incrustat cu cdteva mu de crann de crestini. Mirat peste mdsurd, el a interogat puterile europene, preocupate in acei ani de sclavia neagrd, cum de nu-i apdrd $1 pe cei 7 000 000 de cre$tini din Imperiul otoman aflati la portile" lor si care sunt tratati drept aim" de guvernul turc, cu care intretin raporturi diplomatice.

26

www.dacoromanica.ro

In fine am zdrit totusi un oras pe partea munteneascd, era Giurgiuu, ale cdrui fortun au fost nimicite de rusi. 0 parte din ordseni se adunase pe rämdsitele acestor metereze; se ridicau strigdte si intrebdri despre starea sanitard din Constantinopole'4 $1 // despre rdscoalele dinläuntrul ärii. [...] Paturile noastre furd acoperite cu retele verzi, ca sä putem fi scutiti de roiurile p. 73 oträvitoare ale tântarilor. Societatea mea s-a asezat la cdrti; cum nu cunosc insä nici un joc de cal-0, harta Dundrii era cartea mea; am studiat-o; acest drum nepieritor spre rdsdrit, care din an in an va fi tot mai mult frecventat si care va purta pe undele sale puternice poeti, care vor intelege, oare, sd ridice cornoara de poezie, ascunsd in once tufis si in once piatrd? Plutim! Dimineata, este ata de frumoasd! Ce ses intins si verde! Ce parfum de ran! Suntem oare in Danemarca? Ce bogdtie de flori! Pnveste movilele acopente cu iarbd, rnorrnânt de uriasi, ca in Seelanda; maini de oameni le-au format! Totul e atat de idilic, ca vara in Danemarca! $esul verde, unde fânul miroase, e muntenesc [...]

Pa§a la Or§ova

Inaintea noasträ zdcea cetatea Orsovei turcesti'5, resedinta unui pasd. Am trecut prin partea cea mai priniejdioasä a Portilor de Fier", ne apropiem de prima statie principald a cdlätoriei noastre: Carantina. Ne suim iardsi in bared, masa era pusä pentru dejun, golim un pahar ca adio pentru semilund si femeile voalate. Pe malul muntean ca si pe cel sârbesc se ridicd stânci acoperite cu pdduri. La dreapta, pe o limbd de pdmânt, se afld Orsova noud cu case vopsite rosu, minarete albe si cu grddini verzi. Edificiul cel mai mare indreptat spre rau ni s-a spus cd ar fi Seraiul Pasei. [...] Pasa, un bärbat puternic cam de patruzeci de ani, cu o tunicd militäreascd, epoleti mari $i auriti, cu un fes, ne salutd i stätu de vorbd cu Philippovich. II Cetatea, care avea p. 74 un aspect ddräpdhat, ne-a salutat cu cinci impuscdturi de tun, atunci când am trecut pe lângd ea. " De alci e numai o cäldtone de sase ceasuri !And la la capnala Munteniei, Bucuresti" (n a.) 14 Acolo nu era ciurnd pentru moment, ea bântuia in Alexandria $i la Cairo. Am aflat in ulttmele zile ale accent mele la Pera, dintr-o scrisoare, cd in sus-numitele orase ar mun zilnic mai multe sute de oameni" (n a ) Mai degiabd era vorba de holerd, care, izbucnitä in arm 1841 1842 in

nordul Indiei, se propaga spre alte zone, intre care si Impenul otoman, tentonul si capitala sa, Constantinopol, avea sä fie atins insä abia in toamna anului 1847; pentru cf vezi A Déchambre, Dictionnaire encyclopédigue des sciences médicales, 18" sérte, t. XVI, Paris, 1874, p. 760-764, Gh Brdtescu, Paul Cernovodeanu, Bicitd holerei pe pcimânt romiinesc, Edaura Academlei, Bucuresh,

2002, p. 117-118. Orsova Nouä, fortdreafd turcd mstalatä pe fosta insuld Ada-Kalé, azi inundatá

27

www.dacoromanica.ro

Vedem acum orasul austriac Or$ova-Veche'6 si targusorul Jupalnic", unde se tinea carantina. Am fost nevoiti sd plecam pând dincolo de Or$ova, asa de puternic

era curentul, de abia mult mai in sus trecerea, care dureazd câteva minute, este posibild. Locul de debarcare era ingradit cu un gard de scânduri ce scârtâia de multirnea

spectatorilor, care stateau pe dânsul pentru a ne vedea pe noi, strdinii infectati. Care mari inhdmate cu boi furd incdrcate cu bagajele noastre si se puserd in miscare. Societatea urma incet, inconjurata de soldati si de servitori de carantind, fiecare inarmat cu un baston lung si alb pentru a ne tine la o distant:a de trei pasi. incd o data' aruncdm o privire asupra râului care ne purtase. Cetatea era in umbra', la

Orsova nou'd insd luceau minaretele, acoperivrile si copacii in lumina cea mai frumoasd de soare. 0 luntre trecu de-a curmezisul la Seraiul Pasei. [Urrneaza descrierea timpului petrecut in carantind].

Azi e Duminia E Duminicd in calendar. Duminidd in natura Dornnului! Haideti la Mehadia; in munti, statiunea balneard cea mai frumos situatd a Ungariei! Ce desis de flori in iarba verde $i inaltd! Ce lumind de soare pe coastele paduroase ale muntelui. Aerul e atât de albastru, atât de straveziu! Azi e Dummied. Si de aceea toti oamenii pe care ii intâlnim sunt atât de sdrbdtoreste imbrdcati. Pdrul impletit, negru si strdlucitor al fetelor e impodobit cu flori fragede, o rarnurd de bobitel sau o garoafa de un rosu adânc; mânecile largi sunt brodate cu verde $i rosu; fusta se compune din ciucuri ro$ii, albastri si galbeni; chiar bunicuta cea bdtrând e imbrdcatd in ciucuri $i are flori pe pânza ei albd. Fldcaii $i bdietii au trandafiri la pdldrie, cel

mai mic e cel mai maret! Cdmdsuica scurtd ii atarna deasupra pantalonilor de culoare inchisd, o tumult de bobitel e aninatá pe palaria care ii acoperd aproape ochii, da, azi e Duminicd! Ce singuratate domneste in acesti munti! Viata si sdnatatea clocoteste in apele acestor izvoare! Muzica se aude din sala de bal mare $i decoratd. [...] Suntem iardsi la Or$ova! Globul de alamd pe turnul bisericii in razele soarelui, Lisa e crdpata.! Ce singurdtate in biserica. inaintea bisericii, pe piatd, unde teii sunt in floare, e joc mare pentru bdtrâni $1 tineri. in mijlocul cercului sunt asezati ldutarii, unul cânta la cimpoi, altul scârtaie din vioard. Hora merge intâi spre dreapta, apoi spre stânga. TO sunt in gdteala lor cea mai mare, ciucuri, flori si cu picioarele desculte; azi e Duminica! Câtiva bdieti mici aleargd imbrdcati numai in cam*, insd cu o paidrie de om mare pe cap $i pe pdldrie e o floare. Notabilitätile, dornnii $i cucoanele, imbrdcati ca la Viena, se plimbd $i privesc poporul, poporul ce joacd. Soarele ro$u de asfintit luceste pe turnul alb al bisericii, pe Dundrea galbendinchis si pe muntii pddurosi sârbesti [...]

16 Orwva, ora, jud. Mehedinti, 17 Xupanek, sat, corn , jud. Mehedinti.

28

www.dacoromanica.ro

ROBERT SNOW

(? - ?)

Despre Robert Snow nu avem nici o inforrnatie biografica: este unul dintre acei gentlerneni englezi care cutreierase lumea si dorea sd-si facä publice aventurile si experienta acumulatd in timpul

caldtoriei. Ca o variatie, sträbate intregul curs al Dunärii, de la izvoare [Ana la värsarea in Marea Neagrd iar impresiile acestei croaziere le da la lumina', sub forma de jurnal, in 1842, la Londra, sub titlul Journal of a Steam Voyage Down the Danube to Constantinople and by Way of Malta and Marseilles to England. Volumul de 162 de pagmi nu are o prefata din care sd putem extrage minime date privind autorul i circumstantele care au stat la baza acestei caldtorii. in schimb este ilustrat cu mai multe gravuri, dintre care cloua sunt dedicate tinuturilor noastre. Este vorba de o vedere a Or.yovei, cu Dundi ea care curge maiestuoasä printre pasunile impadurite si de Ccilcitoria de la C'ernavodei la Consumta, a carei compozitie este axatä pe cei patru cai ai cdrutei usoare cu care se deplaseaza pe acea rutä, manati in mare viteza de un aprig surugiu. Nu stim cui apartin aceste schite caci Robert Snow, in cursul mernorillor îi exprima regretul cd nu este dotat cu talent la desen pentru a putea sä imortalizeze frumusetile intalnite In cale.

Autorul este atent la aspectele etnografice ale locurilor vizitate, desi nu le consacrd deck descrieri sumare: constatd cä Vaslasii care-1 poartd cu bärcile cu fundul plat, de la Cazane la Orsova, au caciuli mari, de ome, ca ale dacilor, îl atrage frurnosul port popular al tdranilor din impreiurimile

Mehadiei dar zdboveste mai mult asupra vesmintelor caldtorilor turci, greet, sârbi i evrei si a vaporului, pe care are ocazia sa-I observe in tihna. Mehadia, statiune balneard a inaltei societäti rnaghiare i rornanesti, este, totusi, un oras de granitd, cu o garnizoana austriaca puternicd, in care toate casele par a fi o singura constructie cazond, adrninistrata cu ordine militäreascd. Strada principald are, insa, aspect camavalese datorita vesmintelor pestrite, purtate de vilegiaturistii veniti din toate parole, cu specificul modelor locale. in timpul croazierei, Snow noteaza tipurile de pdsäri acvatice pe care le vede i, probabil pasionat vfindtor, doboari un pescdrus cu arma imprumutatd de la un conational. Este,

insä, exasperat de intepäturile tantarilor - in urma carora cade chiar bolnav de friguri, timp de vreo doud zile, la fel ca i alti tovardsi de drum - ca si de insectele care säläsluiau in pdturile din cabinele vaporului sau in cele ale hanurilor i caselor de oaspeti ale Companiei Navale Dunarene. Impresnle sale sunt, in general, favorabile locurilor i oamenilor cu care intra in contact, tlra acea pronuntatd notd criticd $1, de multe ori, dispretuitoare a vizitatorilor englezi Cu preocupdri de naturahst si cunostinte clasice - din care nu lipseau istoria, arheologia si limbile moarte, la care face adesea referiri cu suflet de artist sensibil la frumusetile peisaiului pe care il descria in termeni poetici, uneori dand chiar citate din versurile unor ilutrt romantici (ceea ce-i evidentiaza lecturile vaste), cu experientd de calator ce stie sa cantareasca realitatile contemporane social-econornice si sä le compare, in chip obiectiv, cu locurile deia vizitate, cu inclinatie pentru descrierea - fie $1 sumard -a aspectului i obiceiurilor localnicilor, Robert Snow este unul dintre acei rnemorialisti britanici cu dezvoltat spirit de observatie si pläcere de a-si consemna impresiile de voiaj, dand informatii variate despre tot ce vdzuse. Necunoscut (And de curand in Romania, fragmentul de jurnal dedicat tinuturilor noastre a fost publicat intaia data de Adrian-Silvan Ionescu, sub titlul A Forgotten British Thaveller on the Danube in 1840's Robert Snow in Romanian Naval Museum Yearbook", vol. VII/2004, p. 100-102.

29

www.dacoromanica.ro

ROBERT SNOW Jurnalul unei cfilitorii cu vaporul pe Dunare spre Constantinopol §i de acolo prin Malta §i Marsilia in Anglia p 26

Duminic I august. La 4 dimineata am pdrasit Pesta cu vaporul pentru Drencova. Vasul era întesat de pasageri iar vremea era foarte fierbinte. Principalele locuri pe lângd care am trecut in timpul zilei au fost Földvar, Folna, Baia si Mohacs [...].

Aspectul fluviului este acum modificat: malunle sunt joase, plate si acoperite cu pdclun sdlbatice, necdlcate de om si, aparent, nesfarsite. La Mohacs au pdrdsit vasul multi dintre tovardsii de cdldtorie ceea ce a fost o mare usurare pentru noi. Noaptea ne-am intins pe paturile improvizate in cabinä si am dormit atâta cât ne-a p 27 permis delicata clementd a mustelor si // tântarilor. La Pesta, ne luasem precautia de a confectiona câteva plase de tântari, din voal, pe care le-am gdsit acum de cea mai mare utilitate. 0 epuizantd febrd cauzatd de malarie este foarte obisnuitd pe malurile joase, mocirloase si impddurite ale Dundrii. Bdlti de apd stdatoare sunt lásate, in mlastini, de retragerea viiturilor de iarnd care, amestecate cu mari cantitati de vegetatie putredd, fac clima foarte nesdndtoasd in anumite anotimpuri. Luni 2 august. La bordul vaporului. Aceleasi pa:dun nesfarsite si mlastini sdlbatice si urate [...]. [Sunt amintite localitätile pe lângd care s-a trecut pând a ajunge la Belgrad]. Pustietatea malurilor fluviului era uneori tulburatd de aparitia tdranilor unguri, tuciurii si cu aspect sdlbatic si a caselor lor rdzlete si mizerabile. incd o noapte \ incomodd la bordul vasului. Marti 3 august. Dimineata devreme am trecut pe lângd fortdreata ruinatd de la Semedria si, pe la ora noud, lângd Buzias, am intrat intr-un defileu flancat de dealun înalte, nisipoase, partial acoperite cu tufisuri pipernicite, cu unul sau doi vultun p 28 planând maiestuos peste culmi. Mai departe aspectul dealurilor // seamänd foarte mult cu South Downs' lângd Brighton. Si-au fdcut aparitia mai multi vulturi. A urmat Moldova [Noud] si pestera Golurnbae; iar apoi, trecând printr-o trecdtoare frumoasd a extremitdtii Muntilor Carpati am ajuns la Drencova pe la ora unu. Aici ne-am imbarcat cu bagajele pe o mare bared cu vâsle, pentru cd trebuia sd trecem cataractele, unde nu este destuld apd pentru vas. Fluviul fiind destul de umflat, furia

cataractelor nu a fost atat de mare pe cât ne asteptasem iar noi am fost cam dezamdgiti de efectul lor. Curând dupd trecerea de cataracte am ajuns la faimosul defileu al Cazanelor

Aici stâncile sunt de calcar tare, ascutite si abrupte iar adaosul de frunzis este absolut incântator, sponnd astfel efectul general ce se forrneazd din oglindirile pe suprafata fluviului, care aici este îngust, totusi perfect linistit si lin, in consecintd, foarte adânc: un total contrast fata- de decorul cataractelor de dinainte. Când am ' South Downs sunt niste dealuri calcaroase acoperite cu iarbd din sudul Angliei.

30

www.dacoromanica.ro

ajuns in mijlocul defileului soarele a dispdrut dar 'fried lumina vârfurile stâncoase astfel evidentiindu-se strdlucit pe fondul albastru intens al cerului din spatele lor.

Imaginea atât de neasteptatd, de linistia si de frumoasd va rdmâne pe vecie in memoria mea. in prima parte a defileului am intâlnit sase slepuri mici trase la edec pe malul sârbesc de grupuri de câte zece pând la doisprezece sârbi care, merg, acolo unde este

practicabil, de-a lungul resturilor potecii edecului lui Traian, tdiatd in peretele abrupt al stâncii. Am putut urmdri, pe o mare distantd, ici i colo, gdurile pdtrate // p 29 care erau ddltuite de romani in stâncd si in care erau infipte grinzi de lemn ce sustineau platforrna de scânduri asezatd peste ele i peste proeminentele stâncii. Unii dintre cei din grupul nostru preferau ceea ce vdzusem azi la Wirbel

$i

Strudel; in ceea ce md priveste, am rámas credincios mdretiei peisajului fluvial dintre Linz si Viena. intregul nostru grup in bdrcile cu vâsle era format din circa doudzecisicinci de pasageri, mai multi dintre ei fiind orientali, sase oameni vâsleau la prord i doi la pupd.; hied unul slujea de cârmaci. Vâslasii erau bdrbati cu aspect sdlbatic purtând cdciuli inalte, dacice, din piele de oaie; cu vâsle scurte i proaste, ei trägeau bine impreund, cu miscdri ritmice, bine calculate pentru o ambarcatiune grea. Pe la opt seara am ajuns la Orsova. [Am tras la] Han (Cerbul). Miercuri 4 august. Deoarece trebuia sd asteptdm vasul peste patru zile, dupd-

amiazd ne-am dus la bdile de la Mehadia. Nimeni sd nu regrete vreo intârziere care-i oferd posibilitatea sd. viziteze bäile. Mehadia este la aproape paisprezece mile de Orsova, drumul este frumos peste tot urmând un râti de munte cristalin, numit

Cerna, care izvordste din Carpati. La câteva mile de Orsova, pe latura stângd, aproape de drum, treci pe lângd ruinele unui apeduct turcesc.

Mehadia este frumos amplasatd intr-o trecdtoare adâncd a Carpatilor; aminteste oarecum de Mat loch dar este la o scard mult mai mare. Muntii inconjurdtori sunt extrem de abrupti, inalti de circa 2 000 pând la 4 000 II de p. 30 picioare probabil; i, cu exceptia doar a câtorva dintre cei mai inalti, sunt acoperiti cu pdduri chiar pan-a' la vârf. Peisajul este total diferit de ce intâlnisem vreodatd inainte: fireste, mult inferior Alpilor ca proportie, dar foarte pldcut. Piscurile sunt locuite de numerosi vulturi care planeazd mereu in jur. Pe drum ne-am intâlnit cu un mare numdr de grupuri de infanteristi austrieci care mergeau la Mehadia unde sunt cazdrmi vaste. Grosolanele care au bagaje trase

de boi, marsul dezordonat al oamenilor st grupurile rdcorindu-se sub pomi erau extrem de pitoresti. Când am ajuns la Mehadia, statiunea era plind de vizitatori plimbându-se in sus si in jos si privind de la ferestre, dar nimeni nu ne-a dat atentie. Am mers la ceea ce parea a fi cel mai ardtos local; usa era larg deschisd, oameni imbrdcati in hainele

tuturor natiilor umblau pe acolo dar, aparent, nici unul nu apartinea acelui stabiliment. Am intrat si, dupd ce am trecut printr-un foarte lung coridor si am 31

www.dacoromanica.ro

strigat färd succes, am pdtruns, in sfär§it, intr-o camerd unde am gdsit un personaj cu aspect gray i mai multe oficialitäi, cu registre contabile in fatd, pe care 1-am luat drept hangiu dar s-a dovedit a fi ofiterul intendent; aa cd ne-am fäcut plecdciunea *i am sfar§it prin a primi cazare in altd parte, spre norocul nostru intr-un loc curat. Toate casele din Mehadia s-au dovedit a fi in legdturä unele cu altele formând un p 31 mare spatiu de locuit greu de defmit amintind de han, // pensiune, baie i cazarmd. Casa in care intrasern prima data fusese construitd pentru trupe dar acum era data cu chirie. Joi 5 august. La Mehadia. Dimineata ploaie puternicd §i tunete; dupd aceea frumos i cald; dar clatoritd ploii frumosul nostru râulet Cerna era umflat $i mocirlos. Mehadia este marea statiune balneard pentru Malta societate a ungurilor §i a valahilor, dar societatea este compusd din toate nationalitátile iar diversitatea

costumelor dä promenadei aspectul unui bal mascat. 0 fanfard militard cântd dirnineata §i seara. Chipurile i costumele tdrdncilor valahe din Mehadia i din jurul ei sunt in mod special atractive. Mehadia are câteva minunate izvoare termale, atât cu apd sulfuroasd cât i cu apd färd gust. Izvorul termal tâ§ne§te, in torent, cu zgornot puternic din stdncä i,

trecând pe langd un stabiliment de bdi pe care îl alimenteazd, se varsä in Cerna incdlzind-o in mod apreciabil pe o distantd considerabild, de unde se poate face o idee despre marea cdldurd a apei la izvor. Apa din izvoarele termale sulfuroase este captatd intr-un lung §ir de stabilimente de bdi, unde pot fi fäcute bdi la diverse grade de concentratie *i de temperaturd. De asernenea, aici se afld §i o mare baie publica pentru sdraci, unde am vdzut bärbati i femei aproape goi, scdldându-se impreund in acela§i bazin cu apa sulfuroasd, la fel ca in vechea baie turceascd din Pesta, cu exceptia faptului cä acolo

era o despdrtiturd de lernn in apd care-i separa pe bdrbati de femei in timpul p. 32 cufunddrii. // Ei rdmân in apd timp foarte indelungat; multi stäteau intimi in jurul bazinului acoperiti cu ceagafuri pentru a stimula transpiratia dupd baie. Pe lângd aceste izvoare termale, Mehadia este alimentatd din abundentd cu excelentd apd rece de izvor. Vineri 6 august. Am fäcut o lungd plimbare in jurul Mehadiei. Nimic nu poate intrece frurnusetile nenumdratelor subiecte de desenat ce se prezina in toate pdrtile. Intr-o excursie ca a noastrd, nimeni nu poate indestul regreta cd nu este ddruit cu inestimabilul talent de a desena. In jurul Or§ovei i al Mehadiei am observat mai multi prepelicari englezi apartinând probabil vreunor domni unguri. Ne-am intors seara la Orwva. Seimbcitei 7 august. Or§ova este un sat militar apartinând Austriei, la granitele cu Ungaria, Tara Româneascd §i Serbia. imprejurimile sunt interesante iar peisajul Dundrii i colinele din imediata vecindtate sunt extrem de frumoase. In piatd la Orwva, pentru prima datä am vdzut impuse, in fortd, reglementdrile sanitare ale carantinei. Austriecii au o carantind gat impotriva sârbilor cât i a 32

www.dacoromanica.ro

valahilor iar valahii o carantind impotriva sârbilor, astfel hie& cele trei natiuni nu se

amestecd intre ele. in consecintd, sunt luate mdsuri iar regulile sunt aplicate cu strictete pentru a preintâmpina contactele; tranzactiile sunt acute cu voce tare de cumpdrdtori §i vânzdtori de-o parte i de alta a clouá pichete i a unei balustrade iar mdrfurile cumpdrate trec prin oarecari afumdri §i banii care trec dintr-o mând intralta sunt pu5i intr-un polo= i trecuti prin otet de un ofiter anume.// Astdzi am vdzut la Or§ova doud sau trei canoniere austriece care cutreierd p. 33 Dundrea, Sava i Tisa in sus i in jos. Ele par bine dotate §i erau deosebit de pitore§ti. De-a lungul malurilor Dundrii §i lângd Or4ova i Mehadia am vdzut multe dintre posturile primitive i solitare ridicate pentru sentinelele de la granita militard austnacd. Acest cordon este apdrat de locuitorii din ceea ce se numesc provinciile militare: &care din ei, sub o anumitd varstä, este obligat sd slujeascd in armatd un numdr de zile pe an in schimbul alocdrii unor terenuri ale statului i astfel sunt indemnati, in chip firesc, sd impleteascd indeletnicirile agricole cu cele militare.

Aceastd granitd vie a fost initial instituitd ca o paydzd impotriva incursiunilor turcilor iar acurn nu numai cd aplicd reglementdrile vdmii §i ale carantinei dar joacd *i rolul de antene sau de spioni ai guvernului, rdspânditi intr-o zond indepdrtatd a

imperiului. imbinarea deprinderilor militare i agricole explicd marwl foarte pitoresc i rdzletit al trupelor pe care le-am vdzut intre Or§ova §i Mehadia; totusi, dacd nevoia o cerea, imediat s-ar fi a§ezat in linie [de bdtaie] cu cea mai mare precizie ostd§eascd.

Duminicd 8 august. in aceastd dimineatd, la ora apte ne-am luat rdmas bun de la crqtindtate §i hied odatd ne-am pus in mi§care pe: Râul §erpuitor, Ce iubqte crucea, totusi spre licdrul semilunei 4i reveld sânul dornic" (Wordsworth)2. // Pdrdsind Orwva cu barca cu fundul plat pentru a merge la Cladova, unde am p. 34 ajuns in circa cloud ore §i jumdtate. Putin mai jos de Or§ova este o insuld pe care se afld o fortdreatd turceascd prost situatd, dupd cum am socotit noi, ca sd reziste unui atac pornit de pe oricare dintre malurile fluviului. Trecerea prin celebra cataractd numitd Portile de Fier este lungd de aproape o

mild *i ca o cddere perpendiculard de cincisprezece picioare, dupd cum, am fost informati. Fundul fluviului este plin de stânci foarte tari §i ascutite, iar apa spumegd §i saltd in chip mdret pe intreaga distantd, formând vâltori foarte periculoase; o micä grewald de cârmire poate produce instantaneu un accident foarte gray. Peisajul pe

maluri nu are nimic remarcabil. La Cladova am pus mai infai piciorul in zona 2 William Wordsworth (1770-1850), poet romantic englez, autor al volumului Balade hrice (1798), realizat in colaborare cu prietenul säu, poetul si criticul literar Samuel Taylor Coleridge. Din 1799 a locuit in districtul Lacului de unde si-a primit numele grupul de poeti orientati spre reverie si comuniune cu natura - scoala lacurilor". A mai publicat volumele Poeme (1807), Excursu (1814), Peter Bell (1819) si Preludiul (1850), lung poem autobiografic. 33

www.dacoromanica.ro

carantinei. Aici am urcat la bordul vasului care ne astepta pentru a ne duce in josul fluviului, la Cernavodd. Curând dupd aceea am ajuns la rdmd$itele stâlpilor podului peste Dundre, fdcut de Traian intr-o singurd yard.. Din ceea ce se vede azi pe columna lui Traian de la Roma, drumul peste arcurile podului pdrea sd fi fost neted ca la cele mai noi poduri ale noastre.

La Cladova intregul tablou de la bordul vasului a cdpdtat un aspect mai oriental: erau foarte multi pasageri turci $i greci iar marinarii erau sârbi $i bulgari. Limba germand a fost inlocuitd cu italiana. Acest vapor era mai curat si mai bine 35 dotat decât cel cu care am venit de la Pesta la Drencova. Obipuita cerere II de a nu vorbi cu timonierul" era scrisd in englezd, greacd modernd, turcd $i arabd. La circa o orä de drum de la Cladova am avut o frumoasd priveli$te, de$1 de depare, a Muntilor Carpati $i cred cd am vdzut zdpadd pe unele dintre piscuri. Printre tovard$ii de cdldtorie erau trei evreice $i o foarte drdgutd sârboaicd, care jucau domino; evreicele purtau o mare cantitate de monede de aur austriece $t turce$ti legate in junil gâturilor $i la acoperdmântul de cap; sârboaica purta o rochie greceascd. Se uitau cu mare interes la una din grupul nostru $i erau curioase sd o cerceteze. Ne-au amuzat figurile $i ve$mintele rnarinarilor $i ale pasagerilor de clasa a doua de la prora vasului: mai multe femei frigând gdini, un turc bdtrân stând picior peste picior $i curdtinduli cutitele $i alte personaje, care pentru noi erau nu numai noi ci $i distractive. Apoi, la distantd, a apdrut lanttil Muntilor Balcani (bdtrânii Haemus), $i a fost vizibil 'And la incheierea zilei, când soarele a apus, in chip splendid, in spatele bor. in timpul zilei am vdzut câteva stoluri de pelicani, albi ca zdpada spulberatd. Pe la $apte seara am ajuns la Vidin $i, pentru prima data', am auzit chemarea la rugdciunea

de seard a muezinului din minaretele moscheilor. Noaptea stelele strdluceau splendid $i nu era vânt dar nici temperaturd sufocantd; totu$i, in nopti de acestea se

rdspande$te demonica malarie, II nu adusd de furtund ci venind cu stropi

p 36 vdtämdtori de roud rdspânditi din mla$tini nesdndtoase" precedatd de vestitorul ei,

trompetul Tântar.

intr-un raft cu cdrti din cabind, destinat distractiei pasagerilor, am observat Schitele lui Boz3, Documentele Pickwick' §i câteva dintre cele mai populare scrieri ale d-lui Trollope5. Aceste cdrti devenind etalonul de recreere la bordul unui vapor pe Dundre, intrec cu mult descoperirea fdcutd de doctorul Johnson intr-o casd de ' Volumul de debut al marelui romacier englez Charles Dickens (1812 1870), publicat in 1836 sub pseudonimul Boz

4 Unul dintre romanele lui Charles Dickens, publicat in 1837, al carui titlu complet este Documentele postume ale clubului Pickwick 5 Anthony Trollope (1815-1882) romancier englez care a descris mediul provincial sau viata sociala si politica din epoca victoriana. A semnat romanele Staretul (1855), Turlele din Barchester (1857), Doctond Thorne (1858), Parohia Framley (1861), Ferma Orley (1862), Ceisuta din Allington

(1864), Uluma cromcd din Barset (1867), Pluneas Finn (1869), Diamantele lui Eustace (1873), Pluneas Redux (1874).

34

www.dacoromanica.ro

tard din Hebride, a unuia din volumele sale din Excursionistul, pe care o rnentioneazd cu atât de mare bucurie in memorialul ski de aldtorie ca fiind, intradevdr, popular. Astfel s-a incheiat o zi interesantd i neobisnuitd.

Luni 9 august. Am ajuns la orasele Nicopole, Sistov si Rusciuc, la cel din urmd nu inainte de seard. Fortificatiile i minaretele din Rusciuc au un efect minunat vdzute de pe fluviu dar debarcând, caracterul sdrdacios al strdzilor si al caselor este de-a dreptul surprinzdtor pentru cineva care intrd pentru prima data intrun oras turcesc. Totusi, nu este defel atht de murdar i intr-o stare atât de proastd pe cât auzisem cd este. Este foarte dens populat i nelipsit de activitate comerciald. Dundrea este latd aici de aproape trei mile si pe apd am observat o ambarcatiune de clasä superioard, ca aceea de pe Tamisa, pe la Woolwich, foarte diferitä de jalnicele epave pe care le vdzusem folosite pând acum. Tântarii au incetat deodatd sä ne mai

chinuiascd dar nu putem scdpa de muste. Desi in cdldtorie de pldcere am fa:cut cunostintd cu niste tovardsi de pat ciudati"6. // Chiar in afara orasului Rusciuc am puns o frumoasd molie sfinx care impreund cu fluturii de la Blocksberg, sunt singurele insecte frumoase pe care le-am intâlnit. Marti 10 august. La sase dimineata vaporul a ajuns la Silistra iar intre ora zece si unsprezece am sosit la Cernavodd.

p. 37

Cernavodd este un sat bulgdresc cu aspect mizerabil si nu are mijloacele necesare de a oferi cdldtorilor minimele posibilitäti de cazare. Malurile bulgdresti ale fluviului sunt in general stâncoase iar tinutul invecinat este sdlbatic, deschis si

arid. Partea valahd este un ses de mare intindere i o zond foarte insalubrd. Termometrul std. la 950 la umbre iar aceasta este temperatura la care am fost supusi tot drumul de la Orsova 'And aici. Existd o brizd care adie intreaga zi, dar atât de uscatä incât miezul de palm expus la vânt o jumdtate de ord devine la fel de crocant ca un biscuit. Unul dintre tovardsii nostri de cdrátorie, un gentleman englez, li-a

adus pusca; mi-a dat voie sd trag cu ea si am ucis una dintre micile specii de pescdrusi; pasdrea a cdzut in apd iar un bulgar s-a dezbrdcat imediat si a plonjat dupd. ea. Am observat a el bdtea apa cu bratele la fel curn bate un câine cu picioarele din fatä când inoatd. in acelasi timp vasul era descdrcat de bagajele grele care au fost incdrcate in cdrute mici, fiecare trasd de doi boi, i trimise imediat // la Constanta pe uscat. Mai multi soimi mari planau peste stânci i, din când in când, un sir de berze pluteau la

mare indltime in aer De asemenea, câtiva vulturi si-au fd.cut aparitia de dupd p 38 marginea dealului, impreund, evident, cu niste câini cu aspect de lupi, pândind pe un bulgar ce jupuia si transa o oaie care abia fusese ucisd pe plajd. Bdieti turci inotând in Dundre, turci bdtrâni fdcându-si spdldrile rituale i absorbiti de 6 Memorialistul se referd la pureci $i plo$nite care, in mod obi$nuit, se cuibdreau in asternuturile $1 lemndria cabmelor de vas sau in hanurile de pe drumul cdrutei de po$td. 7 Memorialistul britanic dd gradele de temperaturd pe scara Farenheit care, erau in uz in tara sa: 95° F = 350 C

35

www.dacoromanica.ro

rugáciunea de prânz, intor$i cu fetele spre Mecca, aspectul animat $i aglomeratia de

la descdrcarea vasului, totul sub frumosul cer albastru $i splendida strdlucire a soarelui. Seara am mers cu totii pe tärm $i ne-am amuzat in diferite feluri, cu pu$ti, carnete de schite $i orice alt mijloc aveam sau puteam inventa de a petrece timpul in chip agreabil pând la amurg când ne-am intors la vaporul nostru, sd dorrnim. La Cernavodd ne-am luat rdmas bun de la Dundre dupd o cdldtorie de aproape 1 200 de mile in aval, efectuatd pe aripile aburului [eufemisrn pentru a desemna vasul] in doudzeci $i $ase de zile, inclusiv $apte zile petrecute la Viena, cinci la Pesta $i patru la Or$ova, astfel cd la bord am fost doar zece zile $i nopti. Dundrea este foarte aproape de dimensiunea Gangelui $i este cel mai mare fluviu din Europa, exceptând Volga. Afluentii säi nu sunt in numär de mai putini de o sutd, dintre care o pätrime sunt râuri navigabile. De la Pädurea Neagrd la Marea Neagrd, de-a lungul intregului sdu curs este caracterizatd de asocierile cu evenimentele istorice, de$i majoritatea acestora // nu au deloc caracterul pa$nic care s-ar cuveni cronicii unui fluviu. in amonte de Viena, malurile prezintd cel mai frumos $i mai variat peisaj ce

p 39 se poate imagina; $i chiar in viteza curentului $i in cople$itoarea succesiune de

objective din timpul primelor cloud zile de cäldtorie in aval de Ratisbona [Regensburg], este ceva care iti umple mintea cu o pläcutd zdpdceald, ca $i când o vedenie frumoasd asupra cäreia era incântdtor sd stärui, se spulberase. in aval de Viena aspectul interesant nu scade cu nimic iar priveli$tile care se prezintd la diverse intervale sunt printre cele mai extraordinare care pot fi gäsite in Europa, pline de motive $i de imagini pentru artist $i poet. Existd, de asemenea, o grandoare lugubrd $i o notd de sublim in vastele suprafete singuratice de mla$tini $i päduri de

pe malurile märeMlui fluviu, regiuni läsate de om in stäpânirea emanatiilor smârcurilor $i tântarilor care spun Numele meu este Legiune".

Miercuri 11 august. Dimineata devreme am fdcut o baie de rämas bun in Dundre $i la ora $ase am plecat din Cernavodä spre Constanta, in träsuri u$oare, fiecare trasä de patru cai mânati de un surugiu. Bagajul fusese trimis peste noapte cu unul dintre carele trase de boi. Cernavodä este la mai mult de patruzeci de mile de Constanta $i toatd distanta am parcurs-o cu aceia$i cai oprindu-se de trei ori, de doud ori pentru câteva minute $i odatä pentru o ord $i juindtate. intreaga cdlätorie a fost efectuatd in mai putin de $apte ceasuri, inclusiv opririle. Caii // erau mici $i vioi $i erau mai tot timpul mânati la galop. Nu pdreau sd sufere catu$i de putin din cauza p 40 alergdturii sau din aceea a cäldurii soarelui $i am ajuns absolut odihniti la Constanta. Nu exista o $osea continuä iar drumul nostru trecea printr-un tinut de câmpie

väluritd, adesea fdrd un tufi $ sau un copac cât zdre$ti cu ochii, a$a cum nu mai vdzusem inainte. Solul era moale $i nisipos, cu iarbd cu fire groase, ciuhni si tufe. Am observat o mare cantitate de diverse soiuri de pdsdri: vulturi, $oimi mari, berze $i ni$te pdsdri asemändtoare cu potârmchiile; iar in ni$te lacuri mld$tinoase $i cu aspect nesändtos pe lângd care am trecut, erau multimi de pelicani, minunat de albi in soarele diminetii, rate sälbatice, gâ$te, lisite, buhai de baltä, bâtlani si un mare 36

www.dacoromanica.ro

numär de nagati obisnuiti. Am trecut, de asemenea, pe langd locurile a cloud sau trei sate bulgäresti care fuseserd distruse de rusi8 i erau marcate doar de grosolanele pietre ale nefericitilor locuitori. in campie erau i cateva mari cirezi de bivoli, care aici sunt folositi in general ca vite de tractiune, i herghelii de cai care alergau liber.

Unul dintre lacurile pe langd care am trecut era absolut surprinzdtor. Era inconjurat de stanci joase de calcar cenusiu i aproape total acopent de lintitä de culoare rosie-cafenie strdlucitoare, dar intr-un colt sau golf suprafata apei se intindea End' ca o oglindd si reflecta cu multd strdlucire ceml albastru, insorit, pe cand malurile erau inconjurate de mari zone de // papurd inaltd, de un verde intens. Am depäsit cdrutele cu bagaje, care päräsiserd Cernavodd in seara precedentd, cam la zece mile distantd de Constanta, unde am ajuns dupd-amiaza devreme. Constanta este splendid situatd, pe un mic promontoriu care domind Marea Neagrd; altddatä era un oras infloritor dar azi este in stare de ruind fi ind aproape distrus de rusi. Se fäleste cu cateva antichitäti, fragmente de coloane din marmurd §i

p. 41

vestigri de bogate constructii romane se intalnesc printre ruine iar acordurile

strävechiului ski nume, Constantina, incd säldsluieste ascuns in denumirea modernd.

Casa la care am tras oferea conditii de locuire mult mai bune decat ne asteptasem. Apartine Cornpaniei Navale Dundrene care a refdcut-o si a utilat-o in chip modest pentru cazarea pasagerilor. Erau doud paturi obisnuite dar, noi toti, am preferat sä dormirn pe modestele divanuri sau sofale din camere, in mod special de teama insectelor si am petrecut noaptea in chip acceptabil. DI. Marenovitch, agentul Cornpaniei, care a venit cu noi de la Cernavodd, a condus toate pregdtirile cu cea mai mare amabilitate i atentie. Drumul pe uscat de la Cernavodd la Constanta fusese adoptat doar de curand de Companie. Alternativa este sä continui pe Dundre in jos de la Cernavodd la Galati iar acolo sd treci la bordul altui vapor care merge prin gura Sulina a Dundrii in Marea Neagrd sr astfel la Constantinopol; dar cdldtoria este acurn scurtatd cu 200 de mile, // este evitatd expunerea la tantarii si la insalubrele mlastini ale Galatilor. Mai multi din grupul nostru, la fel ca si mine, am avut un atac de friguri i o mare släbiciune dar ne-am insdndtosit intr-o zi sau doud. Sunt bucuros sd spun cd sändtatea si buna dispozitie a lui G. nu au avut niciodatd nimic de suferit.

Joi 12 august. Vaporul Ferdinand" ajungand in timpul noptii de la Constantinopol, am asteptat cu nerdbdare sä plecdm cat mai repede din Constanta. Totusi, am fost alarmati de o informatie cä, sosind vestea despre aparitia unui caz

de ciumd la Constantinopol de unde abia sosise vasul nostru, autoritätile din Constanta nu ar permite vaporului sd ne ia la bord, pentru cd aceasta presupunea comunrcarea cu tärmul. Totusi, dl. Marenovitch, a reusit sä treacd peste aceastä dificultate, i ne-am mai imbarcat odatd, pentru ultima oard, inainte de a ajunge la Constantinopol. Dacd nu am fi reusit sd ne imbarcdm la Constanta ar fi trebuit sd ne "

Satele fuseserd distruse in timpul rdzboiului ruso-turc din 1828-1829.

www.dacoromanica.ro

37

p. 42

intoarcem pe acelasi drum la Cernavodd

i

sá ne reimbarcdm pe vaporul ce-1

ldsasem acolo i astfel sä continudm pdnd la Galati si sd asteptdm acolo, in conditii de totald lipsd de confort, pand ce Ferdinand" ar fi putut trece pe la gura fluviului

sä ne intdlneascd. in general am avut vreme bund in timpul cdldtoriei, dar a fost destul vant pentru a produce mult rdu vasului prin adeverirea binecunoscutului distih al lui Byron9, referitor la talazurile din Euxin.

[Urmeazd sosirea la Constantinopol si descrierea orasului si a continudrii cdldtoriei].

9 George Gordon, Lord Byron (1788-1824) celebru poet romantic englez

38

www.dacoromanica.ro

VALENTINE MOTT (1785-1865)

Valentine Mott, fiul medicului Henry Mott, s-a näscut pe 20 august 1785 la Glen Cove, in Long Island in State le Unite ale Amencii. De ongine englezd, familia avea o lungä ascendentä in Lumea Nona, unde, in 1660, un strärnos quaker se stabilise in Long Island. Tândrul Valentine Mott si-a inceput studnle la seminarul teologic din Newtown apoi a urmat medicina la Columbia College, absolvind in 1806. A mers apoi sä se perfectioneze la Londra, In clasa eminentului medic Sir Astley Cooper, unde beneficiazd de multe ore de disectie si de practicd in spital. S-a mutat dupä aceea in Scotia si a urrnat un curs la Universitatea din Edinburgh. in 1809 revine in patrie si incepe sä practice medicina la New York, impunându-se curând ca un abil chirurg. Para lel cu aceastä activitate se va dedica si invätämântului medical: in 1810 deschide un curs privat de chirurgie lar in 1811 este invitat ca profesor la catedra de chirurgie de la Scoala de Medicind de la Columbia College, unde studiase el

insusi Dupd doi ani renuntä insä la aceastä Malta pozitie si se mutd la Colegiul Medicilor si Chirurgilor, unde este ales sef al catedrei de Practica si Principu Chirurgicale in 1831 se creazd o noud catedrä special pentru dr. Mott, Chirurgie Operatone i Anatomie Patologid Paralel predd chirurgia clinicd la spitalul din New York. Dar aceastä activitate sustinutd si diversificatä I-a epuizat pe dr. Mott, care, in 1834, isi la un concediu prelungit si pomeste intr-un lung voiaj prin Lumea Veche $1 Orient. Caldtoria se desfasoard de-a lungul a sapte ani, intre 1834 si 1841, si are drept rezultat un memorial de voiaj publicat in 1842 la Harper & Brothers din New York, sub Mini Travels in Europe and the East, Embracing Observations Made During a Tour through Great Britain, Ireland, France, Belgium, Holland, Prussia, Saxony, Bohemia, Austria, Bavaria, Switzerland, Lombardy, Tuscany, the Papal States, the Napolitan Dominions, Malta, the Islands of the Archipelago, Greece, Egypt, Asia Mmor, Turkey, Moldavia, Wallachia, and Hungary, in the Years 1834, '35, '36, '37, '38, '39, '40 and '41.

Dr Mott ajunge la fruntariile tmutunlor românesti in 1841, când se afla pe drumul de intoarcere de la Constantinopol Cälätoreste pe Dundre si, pentru cä venea din Imperiul Otoman bântuit atunci de o epidemie de mind, nu i se permite accesul in porturile de pe malul nordic, ci doar in cele turcesti de pe

cel sudic. De aceea el nu îi poate face o pärere despre aspectul urbanistic i demografic al zonelor noastre Informatide date de rnedicul amencan sunt extrem de sumare $1 se rezumä la observarea cordonului sanitar care picheta tännul romänesc Dr. Mott parcurge intregul traseu al Dunärn de Jos $1 al celei mijlocii, pdtrunzand cu vaporul din Marea Neagrd, pe la Sulina, pänd la Orsova - unde face zece zile de carantinä reglementarä - si de la Portile de Fier pind la Viena, unde debarc5

in cadrul acestui fragment al memonalului sat' de volaj, un lung paragraf este rezervat plicticoaselor zile petrecute in carantind. Regimul la care erau supusi eälätorii sositi din Impenul Otoman era foarte sever si plin de privanuni Dar celebntatea stimtifica a doctorului Mott depäsise demult tärmunle amencane $1 datontä acestet reputatii regimul de carantinä i se imbunätäteste considerabil, cdci chiar si umilul medic al lazaretului auzise de el 51-1 cunostea contributille din presa de spec ialitate. La reintoarcerea sa in America, desi catedra ii fusese desfiintatä in 1837, dr Mou primeste titlul de Pi ofesor Ement si este repus in drepturi, ajungand chiar presedintele Academie] Medicale din New

York A detmut multi ant si functia de presedinte al Facultätii de Medicinä din cadrul Universitätn orasului New York $1 al azilului pentru alcoolici din aceeasi metropold. A fost, de asemenea, membru

39

www.dacoromanica.ro

in multe organizatii savante europene, precum societätile de medicind si de chirurgie din Londra si Bruxelles, Academia Imperial:a de Medicina din Paris, Colegiul Regal al Medicilor din Irlanda. A fost distins cu ordinul Medpdie pentru c.a., in timpul vizitei la Stambul, extirpase o tumoare a sultanului Abdul Medjid. Universitatea din Edinburgh i-a conferit titlul onorific de Doctor in Medicina iar, in 1851, Universitatea statului New York pe acela de Doctor in Drept. A fost cel mai important medic american al timpului sail Dr. Valentine Mott a decedat la 26 aprilie 1865. Find nu demult, succintele impresii de cäldtorie prin tinuturile rornânesti ale doctorului Mott nu erau cunoscute la noi. Adrian-Silvan Ionescu le-a publicat pentru prima data in Studii si materiale de istorie moderne, tom XVII/2004, p. 57-68, sub titlul Experienta carantinei dundrene in notele de voiaj a doi alcitori americani. Vincent Otto Molte .yi Valentine Mott Pentru biografia autorului au fost folosite ca principala sursa de informare American National Biography editat de John A Garraty si Mark C Carnes (New York, 1999, vol. 16, p. 23-24) si notita biogratica sernnata de dr Ira M. Rutkow de la American Medical Association, in 2001, pe pagina de Internet http.11archsurg.ama-assu.org.

VALENTINE MOTT Bosforul, Marea Neagri si Dunfirea

Am pardsit capitala otomand pe 20 iulie [1841] $i, pe o navd cu aburi

p 444

austriacd, am pdtruns prin Bosfor in Marea Neagrd pe care, ulterior, am traversat-o pând la una dintre gurile Dundrii iar de acolo am continuat in amonte pe acel nobil

fluviu, unul dintre cele mai lungi $i mai largi din Europa, oprind la Galati, in Moldova pe partea europeand, unde nu ne-a fost permis sd debarcdm, si de acolo

p. 445

i-am urmat directia, acostând in multe ora$e de pe partea turceascd, unde am avut intrarea liberd, iar dupd o cáldtorie de doudsprezece zile si nopti am ajuns, in sfarsit, la locul destinatiei noastre, Oryova, la granita Ungariei. [...] Ajungând in Marea Neagra am fost socati de culoarea intunecatd a apei sale, comparativ cu aspectul altor mdri pe care am cdldtorit $i am considerat cd poartä un nume foarte potrivit. Este, cu certitudine, de o nuantä mai neagrd chiar $i fatd de intinsul Atlantic $i constrasteazd hied si mai puternic fata de apele verde deschis ale Mediteranei. // [Pe mare au avut o zi cu vreme instabild, cu vânt si apd agitatd care le-a produs tuturor o stare de disconfort. Dupd trei sau patru zile au ajuns la gurile Dundrii, pe

care le-au gdsit mult mai inguste decât crezuserd cd sunt, data' fiind lungimea fluviului; ulterior si-au dat seama cd aceasta se datora existentei Deltei si a celorlalte brate].

Aspectul general al malurilor Dundrii, jos $i mldstinos pe intinderea celor câteva sute de mile pe care le-am urcat de la vdrsare, prezenta o imagine total neinteresantd $i trdda caracterul nesdndtos al intregii regiuni, de al cdrui adevdr ne-am convins, din plin, mai târziu prin boala unora din grupul nostru care au suferit rdu de febrd recurentd. 40

www.dacoromanica.ro

in stânga noastrd am vdzut intinsul lant al Muntilor Balcani unde, ativa ani in urmd, armatele rusesti au intâlnit si au invins ordiile sultanului si le-au alungat dincolo de Adrianopole. Malul stâng, sau turcesc, al Dundrii, indltându-se pe toatä intinderea sa spre Orsova, este mult mai interesant i mult mai cultivat si are un numdr mult mai mare de orase si sate frumoase decât cel moldovenesc i valah. Numeroasele minarete si moschei de pe malul turcesc contrasteazd in mod izbitor cu mai modestele pi discretele biserici crestine de pe cealaltd parte a fluviului.

Contrar asteptdrilor noastre, teritoriul turcesc, // prin starea avansatá a p. 446 agriculturii si impresia generald de tihnd, pare sd prezinte un grad mult mai Malt de civilizatie si de progres social decât acela pe care îl atinseserd vecinii crestini. Pe intreaga intindere a Moldovei si a Valahiei, malul fluviului este pdzit de

caw un post militar la distantd de una sau cloud mile, pentru a preintâmpina debarcarea caildtorilor sau introducerea de märfuri si a elimina astfel rdspandirea ciumei, de a cdrei contagiune sunt convinsi locuitorii acelor regiuni. Multe dintre aceste posturi militare sunt inconjurate de mlastini intinse, care

au aspectul hdtisurilor de stuf sau papurd din râurile noastre americane; iar, judecând dupd infätisarea soldatilor si a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dundrii, dupd tenul palid si cadaveric, nu avem nici o indoiald cä suferd mare parte din timp de efectele malariei, care trebuie sä fie rdspanditd pe intreaga cale spre Orsova. Totusi, cu tot aspectul general mldstinos al malurilor sale, fluviul are un curent putermc care este un mare impediment in urcarea pe cursul sdu. Datoritd cataractelor care incep câteva mile mai jos de Orsova, vaporul nostru

nu a putut urca /And la locul de debarcare si am fost trasi la edec de-a lungul tdrmului turcesc, intr-un fel de gabard din care coboram pe mal, din când in când, pentru a ne dezmorti, dar totdeauna cu baioneta la spate, fiind constant sub escortd militard pentru a ne impiedica sä fugim sau a impiedica molima sd iasd din noi; dar amabila lor protectie era cea mai respingdtoare ciumd cu care a trebuit sd ne luptdm. Asa cum eram de incântati punând din nou piciorul pe pdmant crestin, nu ne

puteam stdpâni, uneori, veselia, razand pe fatä de mascarada acestei rigide supravegheri // asupra lucrurilor si a persoanelor noastre. Totusi, ori de câte ori P 447 fäceam aceasta, aspectul ridicol al scenei era accentuat de solemnitatea plind de sine cu care eram opriti de gdrzile noastre, adesea cu baioneta, pentru a ne tine in rand

si, in acelasi timp, având grijd sd se fereascd ele insele tinându-se la distanta corespunzdtoare de contagiune, la capdtul celdlalt al pustii. Imediat ce am debarcat am fost dusi de la Orsova, in stil militar, la carantind, unde urma sd rdmânem zece zile pentru a trece prin chinul dezinfectdrii de pestd. Ne-a amuzat foarte mult sä vedem cu câtd grijd eram opriti sd ne apropiem chiar si

de boii care trägeau cdruta cu bagajele noastre spre stabilimentul carantinei. in momentul când ne apropiarn de ele, gdrzile se alarmau i fäceau uz de bastoane pi de pusti. in limbajul acestei tdri, nu eram vrednici nici mdcar cu vitele sä ne 41

www.dacoromanica.ro

amestecdm, fiind considerati noi insine contaminati. Ideea generald in Rdsdrit este ea' pesta este luatd, purtatd si rdspânditä cu cea mai mare rapiditate de câini, pisici $i toate animalele cu bland, in a cdror categorie s-ar pdrea cd sunt inclusi si bietii boi. Stabilimentul carantinei este la circa jumdtate de mild de micul ora$ Orsova si

constd intr-un lung $ir de clddiri, inconjurate de ziduri inalte $i pdzite de soldati. Orsova se aflä in Ungaria , cam la o mild de frontiera Tdrii Românesti $i exact in fata principatului Serbiei, care este ultima provincie tributard sultanului. Serbia este atât de independentä Meat are un principe propriu, care se afld sub

controlul Rusiei. in ea se practicd o formd de religie cre$tind similard celei a bisericii grece$ti dar, in chip ciudat, pldte$te tribut Portii otomane.

and am ajuns in curtea lazaretului, // s-a ardtat insusi doctorul, dar cu

p. 448

bastonul sdu ne-a tinut la distantd respectabild, considerându-ne, fdrd indoiald, mdrfuri deteriorate. A atins doar pappoartele noastre cu vârful bdtului sdu atunci când i-au fost ardtate pentru a le citi. Aceastd formalitate fiind terminatd am fost inchisi in celulele noastre ca de inchisoare; pentru cd intr-adevdr inchisoare era. Am fost incuiati intr-o singurd camerd cu un om care sd ne pdzeascd si sd ne slujeascd $i nu aveam vole sd facem un pas nil el in afara curtii. Mai mult de atât, ferestrele erau zdbrelite cu bare de tier; iar fereastra camerei unde eram eu avea in plus o retea de sfirmd dincolo de bare pentru a-1 impiedica pe locatar sd-si ia nepermise libertdti cu mai multi apetisanti ciorchini de struguri deliciosi care atârnau afard $i aproape atingeau gratiile. Pentru mine era ceva nou sd fii pus sub lacdt. La ore fixe eram incuiati precum crirninalii osânditi $1 nu aveam decât privilegiul camerelor noastre $i al unei curti mici in fata bor.

Dimineata de dupd sosirea noastrd stäteam la u$ile camerelor noastre cu nasurile printre gratii sd inhaldm putin din curatul $1 hberul aer unguresc (!) din exterior; era, insd, o experientd apdskoare de$i una foarte obimuitä $i naturald pentru toti bietii prizonieri aflati in situatia noastrd. Mai intâi ni s-a ordonat sd ocupdm cu totii o singurd cdmdrutd, spunându-ni-se cd nu mai era alta liberd. Pe când cercetam aceastä incdpere $i discutarn despre inconvenientele unui arest atât de incomod, suficient pentru a genera el insusi ciuma

in loc sd ne dezinfecteze de microbi, servitorul meu neamt Henry, observând insatisfactia noastrd, a plecat din proprie initiativd in autarea doctorului; $i, aducându-i la cunostintd numele meu, doctorul 1-a intrebat, stdruitor, dacd sunt dr. P 449 Mott // din New York; fiind informat cd acesta era adevdrul, $i-a exprimat totala

uimire cd am putut fi dus intr-asa o boxd $i, comentând cd reputatia mea profesionald ii era bine cunoscutd, s-a intors imediat impreund cu servitorul meu pentru a se prezenta.

in timp ce se apropia de celula mea, $i-a scos pdldria, cu multd condescendentd, iar eu pe a mea, nedorind sd flu intrecut in curtenie nici chiar 42

www.dacoromanica.ro

intr-o inchisoare, asa cum imi este totdeauna regula de a nu läsa nici o persoand sa rnd depdseascä in politete. Mi-a spus cd se bucurd sä gdseascd in mine un confrate si 'fried unul cu al cdrui nurne fusese familiarizat de multi ani din lucrarile germane de medicind. M-a rugat,

foarte politicos, sd-1 urmez spunand cd-mi va da cel mai bun apartament din stabiliment. Imediat ne-a condus intr-o altd parte a clddirii, unde mi-a fost oferitd o camerd pentru mine, una pentru tovardsii mei, de asemenea o bucdtdrie i o odaie

mare pentru despachetarea i aerisirea bagajelor, precurn si o locuintd pentru prevernitorul nostru Henry, ard ale cdrui intelepte atentii si cunoastere a limbii germane nu am fi avut nimic si am fi dus-o greu, ca si criminalii obisnuiti. Dupd aceea, in tot timpul detentiei noastre, doctorul ne-a vizitat zilnic sd ne intrebe de sdnatate si sä afle dacd eram bine tratati, ceea ce, intr-adevdr, eram; acum,

gdzduirea noastra fiind din toate punctele de vedere confortabild, atat in ceea ce privea mancarea cat si cazarea. In asemenea circumstante amabilitätile nu pot II uitate vreodatd. Un prieten la nevoie se cunoaste, asa cum spune banalul dar excelentul proverb; si trebuie sd folosesc aceastd ocazie pentru a-mi exprima profundele multumiri pentru amabilul $i frumosul mod in care medicul // lazaretului de la Orsova i-a intampinat pe truditii p 450 strdini din Rdsdrit, i-a alintat i i-a fdcut aproape sä uite aruncarea in inchisoare. Incheindu-ne carantina de zece zile, ne-am luat rdmas bun de la excelentul nostru prieten, doctorul, care ne-a strans mana cordial si ne-a urat drum bun, exprimandu-si speranta cd ne vom reintalni. AN/and acuma o zi la dispozitie inainte de a pleca spre Viena, am luat cdruta de la hotel si, inaintand printr-un foarte pitoresc peisaj muntos, la distantd de zece mile am ajuns la Mehadia, una dintre statiunile balneare cele mai la rnodd din Ungaria (!) Aici am intalnit multd lume din cea mai bund societate din Ungaria si din alte pdrti ale Europei. Ape le sunt termale i feruginoase iar amenajdrile pentru bar sunt incantatoare.

Nu am vizitat vreodatd un astfel de loc mai frumos ca acesta. Cazarea la hoteluri si in case particulare era de cea mai bund calitate; masa era imbelsugatd, in special pentru noi dupd primejdille i suferintele noastre; iar frumoasele si romanticele phmbdri, promenadele umbroase, aleile cu pietris, tot ceea ce si-ar putea dori cineva

cu gustul cel mai rafinat. Era, intr-adevär, desprinderea de greutdtile cdlätoriei noastre, un Paradis pentru noi, si am petrecut ziva in cel mai incantätor chip, uitand toate necazurile trecute, petrecand in mijlocul muzicii, frumusetii si al desfdtdrilor de tot felul.

Seara ne-am intors, cu parere de rdu, la Orsova si ne-am pregátit pentru plecarea din zorn zilei urmdtoare. In consecintd, am pornit intr-o cdrutd neacoperitä si am parcurs o distantd de

mai bine de 20 de mile printr-o regiune muntoasd in care Dundrea intrd intr-un defileu asemándtor cu Platoul Hudsonului de la noi, // acesta fiind singurul pinten p. 451 43

www.dacoromanica.ro

muntos pe intreaga intindere a acestui tatd al râurilor europene. Prin aceastd trecdtoare, numitd Portile de Fier, intregul fluviu se comprimd in cataracte involburate ce-1 fac impracticabil §i nesigur, atât in amonte cât §i in aval, pentru ambarcatiuni. ateodatd, locuitorii se aventureazd in bdrci cu fundul plat, cu mari riscuri pentru ei, cd.ci s-au intâmplat frecvent accidente fatale; §i chiar recent, dupd vizita noastrd, câtiva concetdteni de-ai nWri, in drumul de intoarcere dintr-o cdldtorie in Rdsdrit, au incercat sä treacd in acest mod §i §i-au gdsit aici un prematur mormânt acvatic: un final trist care i-a surprins chiar atunci când, ard îndoialä, îi incheiau lungul voiaj §i erau aproape gata sd-§i imbrdti§eze rudele i prietenii. Dupd o incântdtoare cdldtorie pe un drum frumos §i mdret printre munti, o parte a cdruia este aproape de tdrmul fluviului, am ajuns din nou la Dundre deasupra cataractelor

iar acolo am luat vasul i, dupd ce am vizitat Pesta, capitala Ungariei, §i de asemenea, Presburg [Bratislava], am ajuns la Viena dupd o cdldtorie de aproape zece zile.

[Lucrarea se incheie cu entuziastele rânduri ale autorului prilejuite de revederea - dupd o absentd de §ase luni, cât durase cdldtoria in Orient - cu familia pe care o läsase la Paris, ora§ul in care dr. Mott i§i stabilise rezidenta în urrnd cu §ase ani, când i§i luase concediu §i venise in Europa].

44

www.dacoromanica.ro

DOMENICO ZANELLI (? - ?)

1Idscut in Cremona, orasul care rdmâne in istoria culturald a Europei prin vionle sale magice, abatele Domenico Zane lli se aldturd celebrilor sdi inaintasi, care au trecut prin tdrile române si au ldsat

posteritátii descrien cuprinzdtoare. Leonardo Panzini, Ruggiero Giuseppe Boscovich, Domenico Sestini, Vincenzo Vanutelli etc. Publicist, director al gazetel Il pornale di Roma, orator, opera sa cea mai importantd este La Bibltoteca vancana dalla sua origme _lino al presente, apdrutá la Roma In 1857

in 1841 strdbate Tara Româneascd de la est la vest. De la Giurgiu la Or$ova a cälätorit pe Dundre - impresiile sale, concretizându-se in notele publicate in L'Album, giornale letterano e di Belle-Arti" din Roma in anii 1841-1842. Relatia abatelui Zanelli se remarcd prin inform* riguroase, statistici bine intocmite, ce au la bazd date din documentele oficiale al vremii. Dacd in primul articol face o incursiune scurtd, dar utild pentru cititorul Italian nefamilianzat cu spatiul geografic si cultural românesc in istona românilor, derulând principalele evenirnente de la cucerirea Daciei de cdtre romani pând la sffigitul domniilor fanariote, in urmdtoarele articole surprinde aspecte diverse ale societdtii românesti din prima jumdtate a secolului al XIX-lea. Ajuns in Bucuresti, dupd ce a sträbdtut fiord placere satele din Câmpia românä care in definitiv nu sunt cleat ni$te pdcAtoase cocioabe de scânduri in mijlocul unor sesuri intinse, pdräginite de cele mai multe on", nu a fost impresionat de arhitectura orasului despre care spunea cd are aspect de sat mare". Sesiza ciudatul amestec dintre Orient si Occident, trdsdturd subliniatd de toti adtorii strdini ce au cunoscut capitala Tani Românesti. Descria in fraze dense principalele clddiri laice si religioase, ulitele, pietele, hotelunle, parcurile, avântul comercial al unui oras cdruia ii prevede totusi un viitor prosper - va fi unul dintre cele mai importante orase din Orient".

Trecea in revistá bogdnile naturale, iar in referirile la forma de guverndmant, legislatie, administratie, finante, armatd se aratd a fi un bun cunoscdtor al prevedenlor regularnentare. A intuit deosebirea dintre cei doi domni Mihail Sturdza si Alexandru Dimitne Ghica Dacd primul era mai bogat, abil fatd de Rusia si bun gospodar, cel de-al dollea se caractenza prin dragostea fata de culturd, fimd un om cât se poate de cumsecade". Surprindea discrepanta dintre boienmea cea fascinatd de lux $1 fast si sal-A:ma umilitoare a tdrdnimii, sclavia rusinoasä a robilor" in conditiile absentei unei clase de mij loc.

Abatele, preocupat de educatie -h apdruse un studiu despre instructia publicd din Grecia acorda spatii largi institutiilor de invdtdmânt din Principate, in special celor din Bucuresti, Craiova, Iasi Era pldcut surprins de dragostea de invdtdturd a celor multi $1 a participat chiar la o lectie de francezd la Sfäntul Sava. Remarca incercdnle unor minti luminte de a traduce din literatura universald $1 a sprijini institutnle de culturd. Reprezentant al biserich romano-catolice, abatele Zanelli critica cultul ortodox, pre* ignoranti, corupti, care nu erau preocupati de sdndtatea morald a enoriasilor. Infonnatiile abatehn despre Moldova nu sunt objective, deoarece nu a cdlätorit in acest principat. 45

www.dacoromanica.ro

DOMENICO ZANELLI Relatia abatelui Domenico Zane Ili din 1841' [in primul articol abatele italian prezintd o scurtd istorie a spatiului românesc de la cucerirea Daciei de Care romani pând la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Al doilea articol incepe cu o serie de date asupra Tarn Românesti; suprafata de 21 000

mile pdtrate; 22 orase, 15 târguri si 3 560 de sate2. Trece apoi la descrierea capitalei].

p 162

Numele de Bucure$ti, inseamnd ora$ al pläcerii [...] A fost zidit de urmasii lui

Radu Negru, asa cd nu-i ora$ vechi3. Se afld intr-un ses deschis si frumos, pe malurile Dâmbovitei, eau insemnat pentru pestele cel bun si pentru dulceata apei sale, cum spune proverbul popular ce se aude in gura locuitorilor: Dâmbovija apd dulce, cine bea nu se mai duce. Orasul Bucure$ti are aspect de sat mare; pe ici pe colo, casele sunt despdrtite 'hare ele prin grädini nesrarsite. Luând ca Model acest oras, poti fixa limita dintre orasele orientale si cele occidentale; deoarece Bucurestii are ceva si din primele $i din celelalte, are cam 6 0004 de case zidite pe unde a apucat fiecare, fárd nici un

plan, in asa neorânduiald cd, aldturi de un frumos palat vezi o maghernitä de scânduri; iar din aceastd cauzd orasul ia un aspect putin satisfäcdtor.

Dintre edificiile publice, predomind asupra celorlalte palatul locuit de Principe le domnitor, palat ce a fost refdcut pe ruinele celui ars in 18035; apoi Turnul p. 163 de // foc6, pe a cdrui culme stä zi si noapte un paznic ca sd scruteze orasul, dând de veste când s-ar aprinde vreo casd; apoi Biserica Mitropolitand7 asezatd pe un deal, ' Fragmentele sunt preluate din articolul lui Alexandru Marcu, Un all abate italian la liol in lard. Domenico Zanelli strelatiunea sa din 1841, Analele Dobrogei", IV, 1924, nr. 2, p. 157-176. Am pästrat subtitlurile din articol §i rezumatele din paranteze. 2 Datele sunt preluate din scrierile lui Adriano Balbi (conform lui Alexandra Marcu). in Anuarul Principatelor romeine, Bucure§ti, 1842, p 55 sunt mentionate 16 orase, 17 târguri, 3 533 de sate. ' Atestat documentar din 1459, din timpul dornnitorului Vlad Tepq 4 in acela$1 Anuar. . sunt rnentionate 12 000 de case, p. 57. 5 Este vorba despre palatul domnesc zidit de Alexandru Ipsilanti in 1775, ars in 1789 i 1812,

cunoscut sub denumirea de Curtea ArsA, vezi Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor din Bucuresu, Bucure§ti, 1961, p. 37. Turnul Coltei zidit in 1715 de soldatu regelui suedez Carol al XII-lea. inceputä de Constantin vodá $erban §iterminata de succesorul säu Mihai vodd (1658-1659). in

timpul calatoriel lui Zanelli avea patru cupole mari, un pridvor Stoicescu, op. cit , p. 242-243.

46

www.dacoromanica.ro

i era acoperitä cu plumb, vezi N.

de unde privirea se roteste in chip pldcut peste orasul din vale $i peste o campie

intinsd si hpsitd in cea mai mare parte de vegetatie. Biserica are o infátipre elegantd, iar pe acoperi$ se vdd trei turle frumoase si o cupola. - toate acoperite cu un metal vopsit in verde; are apoi trei nave, dar destul de stramte si prea incdrcate cu zorzoane; pridvorul este elegant si a fost de curand zugrdvit a fresco; dar acele picturi satisfac prea putin privirea. in afard de catedrald, Bucuresti are alte 60 de biserici8 care sunt zidite toate dupd acelasi tip arhitectonic $i au toate, aldturi, casele in care stau preotil. Existd $i o bisericd protestante, o sinagogdw $i o bisericd catolicd" care std sub imediata protectie a consulatului austriac. Alte clddiri de oarecare importantd in Bucuresti mai sunt: Spitalul fondat in 1835 de Doamna Brancoveanu in care pot incape 60 de bolnavi12; Casa in care std. Consulul Austriei, Camera reprezentantilor" i Colegiul Sfantu Sava'''. De altfel unde te intorci zdresti ddramdturi de bordeie, date la pdmant din porunca ocarmuirii ca in locul lor sd se zideascd palate mai ardtoase. Totusi unele cartiere sunt elegante, strdzile bine pietruite, avand case incdpdtoare $i prdvdlii care expun, in ferestre frumos gdtite, tot felul de mdrfuri aduse mai ales din Rusia. Existä $i un bazar unde se vdd dughene bine a$ezate si care noaptea sunt inchise cu obloane de fier.

Ulita principald a acestui oras este cea a pagonornochilor" in care - mai ales in zile de särbdtoare - vezi o mare miscare de cale$ti cat se poate de luxoase $i pe care boierii din Bucuresti, amatori de un lux care prea adesea trece de puterile lor, le aduc din // Germania sau de la Petersburg. Celelalte strdzi, in general, sunt murdare, fdrd caldaram; $iroaie de apd infectd $i mocirloasd curg pe ele, in vreme ce altele sunt acoperite la rnijloc cu scanduri groase $i lungi pe sub care se scurge apa, prin ni$te canale inguste si care deopotrivd scot un miros de it] vine rdu. Pietele sunt putine, iar cele ce exista - par lipsite de orice pitoresc; pe una din

ele se va ridica in curand o statuie de marmurd a lui Kiselev", drept semn de recunostiintd pentru numeroasele binefaceri pe care acest viteaz general rus le-a adus Tdrii Rornanesti can.. vreme a carmuit-o in numele Rusiei. Hotelurile din $ in Anuar... sunt rnentionate 130 de biserici, p. 57.

9 in Bucuresti existau doud biserici protestante: una ridicatd de negustorii suedezi in 1752 §i alta construitá in timpul lui Alexandru Ipsilanti in 1777, vezi N. Stoicescu, op cit., p. 245-246. "I

Conform Anuarulut... existau 5 smagogi, p. 62

" Constrund in 1666, arsd in 1698, refácutd in 1812. 12 Spitalul Brâncovenesc, construit in 1835-1837.

'3 Sala Adundrii Deputatilor se afla lingd Biserica mitropolitand, N. Stoicescu, op. cit., p 144. 14 infiintat in tirnpul domnitorului Constantin Brâncoveanu in chilnle mdndstirii Sf. Sava.

15 Pavel Dirnitrievici conte Kiselev (1788-1863), general si diplomat rus, presechntele divanurilor din Tara Româneasca si Moldova in 1830-1833

47

www.dacoromanica.ro

p 164

Bucuresti sunt taverne pdcdtoase, in care cdldtorul se simte destul de prost. De câtiva ani s-a deschis acolo un hotel elegant, condus de un francez, unde gdsesti odd] comode si curate si un tratament convenabil; acest local serveste si de cazino. Cafenelele afard de câteva, in care gäsesti ziare si biliard, sunt de moda turceascd: toate innegrite de fumul ce neintrerupt iese din sutele de lulele pe care le vezi in

mâinile musteriilor si care, ca niste automate, stau toatd ziulica pe bdncile cele unsuroase ale cafenelei. Existd un teatru mic de tot pentru comedia nernteascd si un

altul pentru comedia francezd, dupd care românii se dau in vânt, dat fiind cä educatia lor este in intregime francezd. Locurile de intâlnire in zilele de sdrbdtoare sunt: Herdstrde, care se affd cam la o mild afard din oras si unde nu se vdd decât boieri si unde nu se aude altd limbd afard decât cea frantuzeascd; apoi grddina care se afld lângd Dâmbovita, unde sunt si locuri de fdcut baie, dar tare murdare; aici in fiecare duminecd, pldtind la intrare câtiva gologani, locuitorii pot petrece, ascultând o muzicd militard, dansând ori

dându-se in cdlusei. in aceste cloud grddini vei gdsi foarte mult lux; toti sunt imbrdcati dupd moda europeand; se vede mare risipd de bani in livrelele slugilor, in rochiile femeilor si in hamurile cailor. Nespus de multe sunt calestile boieresti ca si

p 165 träsurile puse la dispozitia oricui vrea // sd se foloseascd de ele. Bucurestii are o populatie de 75 000 locuitori'7, dar nu mi-a fost dat sä vád un cersetor de meserie; lumea nevoiasd este prost imbrdcatd i fldmândd. Existd câteva asezdminte de binefacere, printre care (loud spitale: cel amintit, condus de un medic italian numit Issato i cel al militarilor'8. Pentru instructia publicd, in afard de Colegiul Sfântul Sava, zis curent si liceul", existd si câteva pensionate private'9, colile lancasteriene, o bibliotecd cu 7 000 de volume, un Muzeu de Stiinte Naturale° i un Seminar pentru instruirea tineretului bisericesc.

Orasul Bucuresti e foarte comercial; acolo îi au resedinta consulii puterilor strdine; sub actualul principe, Bucurestml se face din ce in ce mai frumos, asa 'Meat nu o sä treacd prea multi ani i va fi unul din orasele cele mai importante din Orient. 16 Cherestevo, pare bucure$tean, unul dintre principalele locuri de prornenadä pentru locuitorn orasului. " Numirul locuitorilor este confirmat de Anuar..., p. 57, 80 000.

18 Este vorba de Co ltea, ridicat in 1703-1705; existau $i alte spitale decât cele evocate de Zane lli Pantelimon, Dude$ti, Filantropia. 19 Se pare ca existau in jur de 28 de $coli particulare, vezi I C. Filial, Principatele ronuine în tnnpul ocupatiet militare rusevi 1828-1834, Bucure$ti, p. 360. " Biblioteca de la Sf. Sava avea in 1836 in jur de 10 000 volume; exista i un muzeu i un cabinet de antichitän.

48

www.dacoromanica.ro

[Braila, pe care îl considerd drept cel mai activ port al tdrii §i care in 1828 a fost asediat §i prädat de ru0]. < in ora.> toate casele sunt de lemn, iar bisericile la fel; cea mai mare din toate e a Sf. Nicolae, ziditd in mijlocul unei piete, de actualul

impdrat al ruOlor21, fata de care, preotii greco-schismatici au cea mai mare veneratie. Aminte§te in treacdt despre Targov4te, Craiova, Giurgiu].



p. 166

[Clima se caracterizeazd prin temperaturi extreme]. Aerul e sdndtos, din care

cauzd bolile sunt putine; cele mai obi§nuite sunt frigurile intermitente i cele bilioase. [Numdrul locuitorilor era de 2 milioane22 §i spune a din 1837 populatia a crescut cu 200 0001.

[in baza tratatului din 183423, incheiat intre Turcia i Rusia, Tara Româneascd

se guverna pe la 1840 in mod constitutional, având un print autohton ales de o adunare nationald, compusd din 50 de boieri de rangul I, din 60 de rangul al II-lea, din doi episcopi diocesiani §i din doi deputati de fiecare judet, plus din delegatii ora§elor].



p. 167

[De0 imperfectd fatä de legislatia occidentald, Zanelli constatd cá cea româneascd se perfectionase mult; in 1818 se promulgase Codu124 cdruia i s-au adus

necontenite modificdri; legile civile fuseserd deduse din pandecte §i Codul Napoleon; Codul de Cornell era tradus dupd cel francez]. De câtd vreme domnete principele Alexandru Ghica25, nimeni nu a mai fost osândit la moarte; de aici unii

au voit sä deducd cum cd in Tara Romäneascd pedeapsa cu moartea ar fi fost abolitd; de fapt aceasta provine din faptul cd pedeapsa capitald, pronuntatd contra 21 Nicolae I (1825-1855). 22 Numär confirmat de Anuar p 52. " Este vorba de fapt de prevederile Regularnentului Organic, pe baza cdrora Rusia i Poarta au numit prirnil domni regularnentari. 24 Codul lui Caragea pentru Tara Româneasa 25 Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842).

49

www.dacoromanica.ro

unor anumiti delincventi, s-a schimbat in inchisoare pe viatä ori in muncd silnicr. [Se gäseau inchisori la Bucuresti, Giurgiu, Craiova].



[Educat in Germania si Franta; a infiintat la Bucuresti multe scoli lancasteriene, un spital, o casä pentru läuze si o alta pentru prostituate]. Iubitor al Literelor si al Artelor, indeamnd si protejeazd pe cei ce le cultivd; pe unii artisti îi tine pe cheltuiala sa in sträindtate, pentru ca acolo sä invete artele si mestesugurile i pentru ca in cele din urmd, cu ele invdtate sd fie de folos natiei. [Afirmä ca Ghica era servil fatä de impäratul Rusiei i cä era lipsit de fina prevedere a Printului Moldovei"]. p 168

[Dä urmätoarea statistic:5.: 18 districte, 22 orase, 15 targuri, 3 65027 sate. Consiliul municipal se compunea din cetäteni care trebuiau sä posede cel putin un

imobil in valoare de 2 800 franci. Da: o listä a impozitelor din care se adunau veniturile anuale ale statului. Expune lámurit sistemul cenzitar. Ocnele de sare produceau circa 12 000 000 ocale pe an, din care 4 000 000 ajungeau pentru nevoile interne].

In chipul acesta Statul a avut in 1827 un venit de 14 633 118 piastri, iar in

1840, de 19 500 000, sumä care serveste sd se pläteascd tributul anual de 1 400 00028piastri Marelui Sultan si sä se pläteascä cheltuielile natiunei, care acuma sunt totdeauna mai mici ca venitul; in chipul acesta farä nici o datorie publick fatä cu atâtea rele indurate, in fiecare an r5mâne un plus intrebuintat la infrumusetarea Capitalei si la executarea lucrdrilor de obsteascd folosintd.



p 169

[Armata are 5 000 de soldati cu 4 regimente de infanterie i unul de cavalene. Un regiment are cloud batalioane -4 compami, fiecare cu 100 de soldati, un cäpitan,

doi locotenenti. Solda unui soldat: 8 piastri pe lund in afard de intretinere; solda ofiterului: 7 ducati de aur; a cdpitanului 15; a maiorului 30; a colonelului 60; a generalului, 100. Fiecare comund era obligatd sä furnizeze un anumit numär de 28 Mibail Sturdza, dornn al Moldovei (1834-1849) " Vezi nota 2. " in Anuar . ,, p. 125, pentru 1842 tributul era de 1 415 000 lei.

50

www.dacoromanica.ro

oarneni. imbrdcdmintea soldatilor e aproape intocmai ca si a rusilor, iar comenzile de instructie sunt o prescurtare a limbei ruse. Alte trupe in afard de cele de linie: garda civicä, grdnicerii de pe frontiera austriack un cordon sanitar cu 257 statii, fiecare cu 2 soldati si 6 tdrani ].

Ea e rdspânditd peste tot; once sat mare are o scoald pentru invdtat cititul, scrierea, socotitul, sustinutd pe cheltuiala comunei. Bucuresti are patru scoli publice29, foarte multe private, atât pentru bdieti cât si pentru fete; existd apoi Liceul3" zis i Academie, care e frecventat de 500 de scolari, invdtând aici grarnatica limbei române, limba francezd, greaca modernd i veche, geografia, istoria, matematica, filosofia, iar unii invatd i dreptul, primind diplomä. Totusi eu, care am vizitat aceastd scoald, nu pot spune decât cd este foarte rdu condusd: imi aduc incd aminte nenumdratele si grosolanele greseli acute la ortografia francezd de cel mai bun scolar, care frecventa cea din urmd clasd. Tinerii care vor sd-si completeze studiile, trec la celebrele Universitäti din Germania si la Paris; câtiva sunt trimisi acolo pe cheltuiala guvernului. Si la Craiova este un Colegiu cu oarecare renume.

Spre lauda adevdrului, voi spune apoi cä dragostea de invdtdturd se rdspândeste in aceastd arä si ti-e mai mare dragul sä vezi tdrani vârstnici, imbrdcati p 170 in dimie groasd, venind de la scoald cu cdrtile atârnate de gât cu o sforicicd H. Limba românilor e sdracd i necioplitd, cu toate acestea searnänd cu latina, cu greaca i cu germana; iar de nu m-ar opri ingustimea spatiului, mi-ar face pldcere sä reproduc aici câteva cuvinte ce seamdnd cu italiana [.. Deja s-au i fdcut câteva traduce; unele drame ale lui Victor Hugo3', câteva romane ale lui Walter Scott32 si Werther al lui Gothen au si fost astfel traduse in romând; un oarecare Vdcdrescu" a tradus poeziile lui Lamartine35 i câteva pdrti din Ciikitoria in Orient a aceluiasi. 0

societate de doamne din Iasi - capitala Moldovei - unde se vorbeste tot limba romând, s-a apucat sä traducd operele lui George Sand": Oh! Ce mare castig ar 29

coa I a de la Sf. Gheorghe Vechi; scoala de la Coltea; scoala de la Mdigureanu, scoala de la

Sf Sava. 3') Colegiul Sfantu Sava.

" Victor Hugo (1802-1885), scriltor francez. 32 Walter Scott (1771-1832), scrntor englez " Johann Wolfgang Goethe (1749-1832), scrntor german 34 Iancu Vdcdrescu (1792-1863), poet roman. " Alphonse de Lamartine (1790-1869), poet francez. 36 Aurore Dupin baroand Dudevant (1804-1876), scriitoare francezd.

51

www.dacoromanica.ro

avea natia romand de pe urma acelor opere, atat de nereligioase §i de morale! La Bucure§ti se publicd §i un ziar in limba romand; alte doud la Ia§i; dar pand in prezent, multi oameni sunt nevoiti sd se abtind de la publicarea scrierilor din cauza marilor cheltuieli cu tipdritul: la Bucure§ti existd o tipografie, dar mai tot timpul lucreazd la cdrti grece§ti. Nici artele frumoase n-au fost uitate: Cate un tandr a ardtat vocatiune pentru ele; dar in zadar ar fi cdutat vreo cdläuzd in patria sa, unde nu se vede nici un tablou, nici o statuie, fie chiar §i de arti§ti de rand. inse§i bisericile nu prezintd decat mici

icoane, care nu se deosebesc intru nimic de cele zise de §coald greacd [...] Principe le donmitor, care iube§te artele superioare, s-a gandit sd trimitä pe cativa tineri care au inclinare, in ora§ele pe unde existä modele faimoase §i rnae§tri de valoare; iar eu §tiu cd pe cheltuiala sa a trimis pe Negulici' la Paris §i pe un oarecare Tommaso Constantin la Roma, astfel cd ace§ti tineri vor putea rdspandi cultura artelor acolo unde niciodatd nu a mai existat.



p. 171

[Cultul romanilor este grosolan §i plin de superstitii; preotii sunt ignoranti si desfranati; organizarea administrativd a clerului; preotii de rand sunt materiali§ti; date despre mändstirile inchinate]. A§a cd vorbind, ro§esc, dar spun adevdrul: in aceastä tarä prostitutia este peste tot §i a§ ofensa adevdrata pudoare intrand in amdnunte asupra acestui punct. in ora§e, de-a lungul raurilor, locul de scdldat este albia rdului insu§i; acolo, bdrbati §i femei (§i nu numai cele din popor) se scaldd in acela§i timp, la depärtare de cativa pa§i unii de altii. La Bucure§ti adesea se intampld ca, trecand podurile, sä vezi bdrbati inotand goi in fata lumii, pe sub ferestrele caselor. Bdieti destul de mdricei, indeob§te tigani, despuiati in intregime aleargd in urma trecdtorilor cerand de pomand. Oh! Nefericit acel popor care trdie§te intr-o religie neputincioasd sd-1 facd moral!



[Înte clasa boierilor §i cea a tdranilor vede lipsa clasei negustore§ti §i o explicd prin faptul cd ace§tia erau in majoritate sträini. Explicd sensul cuvantului p 172 boier II, dd detalii asupra celor 4 ranguri boiere§ti] Boierii sunt excesiv de avizi dupd lux; le place sd aibd multe livrele frumoase §i mare risipd de bogdtie in jurul cale§tii; a§a cd intre ei e ve§nic un fel de intrecere, isprdvitd in cele din urmd prin särdcia §i cdderea lor in mizerie. 17 loan D. Negulici (1812-1855), pictor rornân, cunoscut portrenst.

52

www.dacoromanica.ro

[Tdranul zace in cea mai neagrd mizerie, este ignorant §i supersititios. Cand omoard un §arpe il atarnd de copac ca sd nu invie de noud ori; berzele sunt pdsdri

sfinte; este oache§ la fatd, Malt §i bine fdcut, semet la privire, cu apucdturi grosolane; mdnancd prost §i bea mult spirt. Romanului ii place munca, se multume§te cu putin §i este tdcut. Descrie imbrdcdmintea tdranilor §i pe cea a tdráncilor].

[Spune cd in 1840 erau 250 000 de tigani in Tara Romaneascd §i Moldova; aminte§te diferitele neamuri de tigani: aurari, ursari, lingurari §i se scandalizeazd de brutalitatea moravurilor bor. Sperd ca principele Ghica sd-i dezrobeascd38].



p 173

[Solul este roditor; nu existd fortd de muncd; insistä asupra recoltei graului §i a diverselor varieati de oi ]. Tara Romaneascd ar avea nevoie de o colonie agricold §i Principele actual avea de gand sd o aducd; dar mai degrabd ca orice ar putea sd fwä agricultori din

numero§ii robi. De zece ani incoace agricultura s-a imbundtdtit foarte mult, deoarece solul produce indoit cat inainte. p 174

[Romanii fac negot cu grane, piei, ceard §i land, mai ales prin porturile Brdila §i Galati; majoritatea negustorilor erau greci, nemti §i italieni; la Braila, unde a fost

gdzduit de consulul austriac Sgardelli, mai existau: un consul francez, unul piemontez39 §i unul englez41. Galati este mereu cercetat de un mare numär de nave; se socotesc pand la 400

pe fiecare an, incdrcand land, grane §i lemndrie de constructie. Ceara romaneascd are mare trecere in portul Triestului §i e atat de abundentd, 'Mat pe fiecare an se pun in comert 400 000 kg. [Dd o listd cu pretul lanei: cea tigaie se vindea cu 4 pia§tri §i 12 parale pe oca; turcana cu 2 pia§tri §i 4 parale; sarea costa 1 piastru ocaua] 38 Tigani vor fi dezrobip In Tara Rornaneasca In timpul lui Gheorghe Bibescu, In 1844. 39 B G Pedernonte, consul sard la Braila (16 dec. 1837-16 iunie 1843). " St. Vincent Lloyd, viceconsul englez la Braila (27 nov./ 9 dec. 1837-1848).

www.dacoromanica.ro

53

Comertul romanesc merge din ce in ce progresand, datoritd navigatiei cu abun pe Dundre, care navigatie ar fi perfectd, dacd navele ar putea urca cataractele ce se

intalnesc de la Cladove la Orsova Noud42. S-a fdcut proiectul unui canal, dar intreprinderea este uriasd; pentru moment se construieste in lungul fluviului o sosea comodd. in Tara Romaneascd drumurile aproape nu se curiosc; strdbati acele intinse sesuri pe unde dá Dumnezeu; carele sunt usoare i, cu toate acestea, trase de cateva perechi de boi. Postalioanele In schimb sunt acute intr-un chip foarte ciudat: constau dintr-un fel de car, incheiat in cuie de lemn, ca vai de lume; la tot pasul crezi cd se tot desface; rotile n-au cercuri de fier; o mand de paie serveste de asternut, pe care stai, mai bine zis te culci, deoarece nu este cu putintd sä te tii drept in acea goand nebund. Trdsurica este atat de ingustd, hie& cu greu incape in ea un cdldtor cu tot calabalacul

lui, totusi e trasd de 4 cai foarte frumosi, care aleargd ca niste zmei, fiind mereu imbolditi cu lovitun de biciuscd de care surugiul cel cu plete lungi, cu cdciuld i cu haind albd de land; lui putin Ti pasd dacd sare vreo roatd ori se rupe altceva la cdrutd; poti tu tipa cat vrei, cd el cu al sdu bine, bine, te duce asa 'Anä la posta urnidtoare. Prirnejdie mare totusi nu este, deoarece carul, zis cdrutd e atat de scund, incat chiar dacd se rdstoarnd ori dacd se frange, nu te poti stalci cdzand; cel mult dacd ai nepldcerea sd te trezesti pe jos cat esti de lung intr-o bdltoacd ori intr-o claie de fan

Districte 18. Orase 22. Sate 3 560. Biserici 3 757. Mdridstiri 162. Case, in 1837 p 175 au fost 339 322; in 1840, 340 500 H. Cai 202 015, boi i vaci 643.503. Oile i caprele in 1786 au fost: 4 000 000, iar in 1839: 1 432 000.

Populatia: in 1837 - 1 751 182; in 1839: 1 950 000 si care se compune din: 1.935 000 greco-schismatici; 6 200 catolico-latini si 5 000 evrei, iar restul protestanti. Militie de linie: 5 000 soldati; 500 pentru cordonul sanitar. Venitul public in 1767 a fost de 2 175 000 piastri; in 1782 a fost de 3 550 000; in 1837 de 14 824 195; in 1839 de 17 494 000, iar in 1840 de 19 500 000. Cheltuielile publice: tributul anual la Poartd 1 400 000; lista dornnului 700 000; in 1840 cheltuielile au fost mai mici decal venitunle.

[Suprafata Moldovei este de 2 671 mile parate; populatia de 1 milion locuiton. Arninteste evenimentele istorice i dä o serie de stiri contemporane: 13 judete, 7 orase. 41 Schela Cladova, in componema municipiului Drobeta Turnu Severin 42 Fortdreatä turceascd pe insula Ada Kaleh.

54

www.dacoromanica.ro

In Iasi exista un teatru francez43, un liceu, o Societate de stiinte i litere45, doud colegii si multe scoli]. Poporul moldovean e mai bine educat decât cel din Tara Româneascd si numard multi literati distinsi. Din cauza populatiei mai mari decât a Munteniei, tinând in seamd

suprafata, agricultura e mult cultivatd acolo, i mari cantifdti de grâu sunt trimise in strdindtate. Si pdstontul formeazd o ramurd de industrie mai productivd decât in Tara Româneascd, cdci in 1830 s-au calculat 560 000 cai, 360 000 II boi si vaci si 1 500 000 p oi. Principe le dormitor are mult spirit de industrie si negot; este foarte bogat si din an in an imbundtdteste starea tdrii sale, in care sunt: 1 010 000 greco-schismatici; 40 000 catolici; 50 000 evrei. Tributul anual pe care Moldovail pldteste Portii este de 740 000 piastri, iar venitul public de circa 10 000 000.

41 Se referd la teatrul condus de fratii Fourreaux. 44 Gunnaziul vasillan de la Trei Ierarhi. 45 Probabil se referd la Societatea de medicind i tiinte ale naturit, Infiintatä In 1834

55

www.dacoromanica.ro

176

NIKOLAI KARLOVICI GIERS (1820-1895)

Provenind dintr-o famille cu ascendentä suedezd i gerrnand, de confesiune luterand, stabilitä in Rusia la jumätatea secolului al XVHI-lea, Nicolai Karlovici Giers a facut o carierd strälucitä in diplornatie urcând, cu tenacitate, toate treptele terarluei din Ministerul de Externe, de la cea mai umild de copist in Departarnentul Asiatic la cea de ministru. Färä avere personald, Giers depindea doar de salanul ce-1 primea pentru serviciul indeplinit. Din acest motiv, intreaga viatä a fost un om cumpätat, care insd a stiut sä cultive relaiile inalte i sä profite din plin de petrecenle, excursitle i vacantele la conacele de Ord ale pnetenilor. Dupd ce servise trei arn la Departamentul Asiatic, pnma sa avansare este numirea in octombrie 1841, la consulatul Rusiei din Moldova. Functia pe care trebuia sä o ocupe era aceea de agent al carantinei din Sculeni dar, cum pe aceastä pozitie era incadrat un alt coleg ce urma sä pnmeasa o altd misiune, Giers este trimis pe o pozitie inferioarä fiind al doilea dragoman al consulatului, cu modesta retnbutie de 800 de ruble de argint pe an. Automl nota in memorille sale cat de insemnatd a fost pentru el aceastä misiune. Cate insdrcindri am avut dupd aceasta in timpul lungii mele cariere, mult mai importante cleat aceasta,

dar nici una dintre ele nu a avut asupra mea asa un efect extraordinar precum cea dintai in Moldova Sunteam cä am se punea fundatia pentru intregul meu viitor". Giers a avut, cu certitudine o premonitte. Cet sase ani petrecuti in Moldova, intre 1841 si 1847, ca foarte fink diplomat i-au oferit posibilitatea sä cunoascä lumea, sä îi perfectioneze cunostintele de limbd francezd, sä se pund la punct cu chestiunile politice la zi, A. se cizeleze in contact cu inalta societate locald si sa îi facd multi pneteni. Tot in Moldova îi va gäsi i aleasa inimii fäcand, in 1849, un manaj strälucit cu Olga Cantacuzino, din vechea i bogata familie a Cantacuzinilor. Giers parunde astfel in lumea mare, atat in protipendada moldavd eat si in anstocratia ruseascd, pentru cä sotia sa - care îi adusese drept zestre bogata i intinsa mosia Hangu din judettil Neamt - era fiica lui Egor Mateevici Cantacuzino i nepoata pnnttilui Alexandr Mihailovici Gorceakov, ministrul de exteme al Imperiului rusesc. Aceastá inrudire avea sd aibä efecte salutare i in cariera vittoare a memonalistului, dupä cum se va vedea mai jos. Abia in luna octombne a anului 1844 îi este confirmat postul de agent al carantinei din Sculern pentru care fusese, de fapt trimis in Moldova. ti creste cu aceastä ocazie i salariul anual la 1 200 ruble de argint. in septembne 1848, in urma revolutiei din Tara Romaneascd, Giers este atasat pe längä generalul Alexandr Nicolaevici Lüders, la Bucuresti, în calitate de agent diplomatic. in pnmävara anului 1849, îi unneazd seful In Transilvania in vremea interventiei rusesti impotriva revolutionanlor maghiari. intre 1850 si 1851 este prim-secretar al ambasadei din Constantinopol iar din 2/14 octombrie 1851 pand in 1854, revine la Iasi in calitate de consul. and situatia politich se deteriorase i trupele rusesti ocupd principatele, Giers devine directorul cancelariei diplomatice a comisarului extraordmar si plenipotentiar, general aghlotant Alexandr Ivanovici Budberg la Bucuresti iar dupd ce rusii päräsesc finuturile noastre, el este nurnit pe aceeasi functie, in septembne 1854, la Odesa, sub ordinele generalului aghiotant conte Alexandr Grigorevict Stroganov. Din 1856 pând in 1858 este consul general in Egipt, Alexandria iar din 1858 pand in 1863 detine aceeasi functie la Bucuresti. Urmeazd apoi o ascensiune vertiginoasä, in posturi din ce in ce mai importante: ministru plenipotentiar in Persia, la Teheran, intre 1863 si 1868, apoi in Elvetia, la Bema, intre 1868 si 1872 i, in srarsit, in Suedia, la Stockholm, intre 1872 si 1875. Cancelarul Gorceakov gi-I ia ca adjunct in 1875 tar din 1878, cand bátrânetea sefului säu Incepuse sa isi spunä cuvantul, gireazd chiar postul de ministru de exteme pe care II va ocupa efectiv din 1882 pâtiä la moarte.

56

www.dacoromanica.ro

Note le memonalistice le-a scris in timpul misiunii la Stockholm, cänd avea mai multa libertate si serviciul nu-I solicita atat de mult Din pacate nu a mai avut vreme sä le tennine frind pnns de acaparanta activitate ca adjunct al ministrului Scnse cu usurintd, intr-un stil placut si atractiv, memoriile sale acopera perioada copilanei, a studnlor, a perioadei cat a fost functionar la Departamentul Asiatic i a anilor petrecuti in Moldova 'Ana in vara anului 1845, când pleaca la Constantmopol pentru intalni unchiul, pe amiralul Feodor Petrovici Litke care '11 insotea pe nevärstnicul mare duce Constantin. Foarte atras de genealogie si pedant in detahile privind relatille de rudenie ale diverselor persoane despre care vorbeste in mernorii, - si in special proprille rude - Giers furnizeaza informatil interesante despre oamenii pe care i-a cunoscut. Patriot innascut, este intr-o totala adrniratie a adrninistranei rusesti si nu uita sä laude efectele pozitive pe care i se pare ca aceasta le-a avut asupra tanlor române. Subiectiv pana la apologie când este vorba de rusi, devine critic si chiar ironic atunci când vorbeste despre turci, oponentn traditionali ai tarii

sale Pe români îi trateaza cu simpatia si intelegerea celui care se simte reprezentantul unei natiuni puternice, cu veleitati civilizatoare, rnenita sa impurra ordinea i disciplina propnilor instituii. Fata de cei

bogati îi arata adrniratia sub care se ascunde i putind invidie Pe cei sdraci îi trateaza cu dispret si indiferentä Nu se vor gasi in notele sale descrieri prea amänuntite ale aspectelor si obiceiunlor de la tard sau din mednle urbane perifence. In sclumb abundä prezentarile de resedinte si de conace, de petreceri si excursii vesele in compama elitei societätii Antisemit declarat gaseste cä toata mizeria oraselor pe care le viziteaza se datoreste populatiei evreiesti, murdard i abjectd. De altfel, referindu-se la acestia foloseste, cu precadere, terrnenul insultätor de jidani. Pe tigani, - cu exceptia lautanlor - îi pnveste de asemenea cu dispret si chiar cu ura, ca pe niste fiinte inferioare, nedespnnse de salbaticie. Nu-1 agreeaza nici pe birjarn muscali din secta scopitilor, arit pentru autodesfiguranle la care se supuneau cat i pentru ca-i considera transfugi ai tarn sale. Avea mare rezervä fatä de clerul ortodox, care i se pare lipsit de chemare religioasä si irnoral. Imorale i se par si relatiile de familie ale societatii inalte, unde adulterul i divortul erau lucrun comune care nu mai uirneau pe rnmeni Despre personalitatea i activitatea diplomatica a lui Nicolai Karlovici Giers a scris Paul Cernovodeanu in Diplomah ilu.ytri (Bucuresti, 1986, vol V, p. 141-225 Refenn la pasajele privind vizita in Bucuresti din iarna lui 1841 a facut George Potra, in lucrarea sa Bucuresui vdzufi de cöldtori strihni (secolele XVI-XIX) (Bucuresti, 1992, p 174-180). Emanoil Hagi-Mosco 11 ammteste pe memorialist in capitolul aiscitorii ruso-romiine din trecut din cartea sa Bucuresti Amintirile unui oras. Ziduri vechi. Finite dispdrite (Bucuresti, 1995, p. 289). Citate substantiale din memoriile sale pnvind eleganta boienmii moldovene sunt date de Adrian-Silvan Ionescu, in lucrarea Modä.yi societate urband in România epoch moderne (Bucuresti, 2006, p 30,100-101). Traducerea de fata s-a facut dupä lucrarea The Education of a Russian Statesman The Memoirs of Nicholas Karlovich Giers de Charles si Barbara Jelavich (University of California Press, Berkeley, 1962) care au folosit microfilmul facut dupa manuscnsul aflat la aceea data in posesia unui descendent, Serge Giers, care locum in Franta Microfilmul se pastreazd la biblioteca Universitätii din Berkeley.

NIKOLAI KARLOVICI GIERS

Prima mea alkorie in Moldova (septembrie-octombrie 1841) [...] Párdsind Kamenita am luat-o intins, direct spre Moldova. Drumul meu era p. 120 in directia Hotinului unde s-a pdstrat vechea fortdreatd turceascd, atdt de frumoasd in istoria rdzboaielor noastre cu Turcia. Am traversat Nistrul si iatd-md in Basarabia.

Acest tinut prezintd un aspect total diferit fatä de provincia Podolia. Aici, practic, nu sunt päduri. Pe deasupra, aici arar se intdlnesc sate prospere cu biserici 57

www.dacoromanica.ro

si marile mosii cu parcuri ale nobilimii. Cu toate acestea, solul este la fel de fertil

ca in Podolia si câmpuri splendide de gran si mai ales de porumb se intind pe multe

verste. in timpul acestei cdldtorii recolta fusese deja culeasd iar câmpurile, inconjurate de dealuri sterpe, aveau un aspect dezolant. Pe oarecare distant& de la Nistru se poate incd auzi limba rusd, mai precis ucraineand, dar incet-incet ea a dispdrut si a fost inlocuitd, in final de limba romândl. Aceastd parte a Basarabiei a rdrnas practic neschimbatd din vremea anexdrii la Rusia2. Localnicul sau tdranul" cum este el numit, cu greu intelege ruseste. El îi pdstreazd costumul originar care seamdnd cu cel ucrainean. El poartd o cdrnasd, complet deschisd la gât, care îi aratd pieptul pdros, i o curea latd in care tine, de asemenea, un cutit. Vara poartd o pdldrie cu un bor neobisnuit de lat iar iarna o cdciuld de miel.

Apropierea de Moldova se simtea la fiecare pas. in sfarsit (aceasta s-a intâmplat a doua zi dupd plecarea din Kamenita) rn-am apropiat de Prut si am oprit la Sculeni, in fata vdmii rusesti. Rdmânea doar sä traversez acest râu ingust pentru a pdsi pe pdmântul Moldovei.

Serviciul in Moldova

p 121

(1841-1847) Ia§i

p 127

(sfar§itul lui 1841)

in zilele noastre o cdldtorie in tdri strdine este cel mai comun eveniment in viata unui rus. Totusi in zilele despre care scriu, acest eveniment era o ocazie atAt de rnemorabild, in special pentru un tank, incât nu este de mirare cd-ti infldcdra

imaginatia. Prin urmare, inima imi bdtea tare când rn-am apropiat de granita rnoldoveneascd. Mä asteptam sd vdd o lume noud dupd aceastd granitd. De asemenea, imi inchipuiam inceputul carierei mele diplomatice acolo in culorile cele mai strdlucitoare si atractive, in pofida modestei mele pozi1i oficiale. Oficialitälile noastre vamale de la Sculern m-au tratat bine si mi s-a permis sd trec poarta aproape farä intârziere. Aici am intâlnit oficialitäile carantinei noastre

cu care imediat am stabilit relatii prietenesti datoritd solicitudinii si ospitalitätii Inspectorului Carantinei Prutului, Alexandr Grigorevici Rozhalin, un bärbat venerabil i amabil care a detinut acest post aproape doudzeci de ani. Independent de activitatea ce se acurnula la consulatul din Iasi, datoria mea urma sä fie de a merge regulat la Sculeni când sosea posta de la Constantinopol, pentru a II prezent când pachetele erau deschise si afurnate in carantind, de teamd ca nu cumva cineva ' Giers foloseste, In chip eronat, termenul de hrnbd moldoveneascä". 2 Aceastä anexare s-a fäcut In conformitate cu Pacea de la Bucuresti din 1812" (n.a ).

58

www.dacoromanica.ro

sd citeascd depewle misiunii sau ale consulatelor. De aceea, Rozhalin m-a familiarizat imediat cu locul $i cu procedura in aceastd chestiune, care nu era prea grea. Dupd aceea, m-a condus la rat', unde un ponton md a$tepta sd md clucd pe malul

moldovenesc. Aici am fost intampinat de $eful vdmilor, un anume Haralambie, un grec bdtran, care purta costumul national moldovenesc3 cu indispensabilul accesoriu, o lung pipd tinutd in mand. Intregul personal al acestui demnitar era compus din doud sau trei ajutoare, slujitori sau jandarmi, imbrdcati precum cazacn no$tri, si cativa evrei care strangeau taxele vamale pentru o cotizatie fixd pe care o plateau moldovenilor. Inutil sä spun cä ei mci mdcar // nu au atins bagajele mele, pentru cd p 128 md bucuram de imunitate vamald in virtutea pozitiei mele oficiale. La sosirea mea toatä lurnea s-a grdbit sd facd rost, cat mai repede, de cai de

po$ta pentru mine. Dar mare mi-a fost surpriza cand am vdzut pe vizitii, sau surugii cum sunt ei cunoscuti aici, manand un mare numdr de cai mici $i vldguiti, care alergau absolut liberi. Dupd ce mi-au examinat trdsura, surugu i-au inhamat la ea sau sau mai degrabd, i-au legat cu funii subtiri, de calitate proastd - opt cai

in perechi, o pereche in spatele celeilalte. Doi dintre ei erau in$euati. Cel din stanga, de langd osie, a fost incdlecat de un surugiu care parea ceva mai bdtran $i care si-a aranjat fraiele de sfoard pentru a conduce primul grup de patru cai iar celdlalt surugiu se ocupa, in acela$i fel, de cei patru cal din Ltd. Am protestat impotriva unei asemenea inhämdri inutile spunand cd nu vdzusem in viata mea opt cai inhdmati la asa o träsurd usoard. Dar protestele mele au fost inutile. Totu$1, and am realizat cd tot ceea ce datoram ca platd pentru cdldtoria de la aceastd statie la Iasi era, in ciuda marelui numdr de cai, un fleac peste o rubld in banii nostri, nu m-am mai plans. Imediat ce Maxim4 $i cu mine ne-am a$ezat in trdsurd surugii au inceput sd strige cu glasurile cele mai sdlbatice, haide", in vreme ce pocneau din bicele lor neobi$nuit de lungi cu manere scurte. Alergam cu a$a o vitezd pe drumul accidentat, care urca tot timpul, incat rnd asteptam in fiecare minut ca trdsura sd fie rdsturnatd

sau sd fie sfdramatd in bucdti. In ciuda tuturor eforturilor noastre a fost absolut irnposibil sd calmdm furia surugiilor. Fdrd a ne acorda cea mai mica atentie ei isi continuau strigdtele ascutite si prelungi acompaniate de asurzitoarele pocnete de bici. Moldovenii gäseau o deosebitä pldcere in asemenea curse, in acea vrerne, dar pentru o persoand neobisnuitd cu ea experienta pdrea periculoasd. In scurt timp am traversat Jijia (la aproximativ cinci verste de Sculeni) pe malul cdruia se tidied, in toata splendoarea sa, mdretul castel al boierului Nicolae Rosetti-Rosnovanu5 de pe mo$ia Stanca. Dupd ce am gonit ined o jumdtate de ord. // ne-am oprit brusc. Am p. 129

intrebat, cum am putut mai bine, care este motivul acestei opriri. Jumdtatea ' De fapt, acest of-1ml purta vechiul costum fanariot, la care bdtrânii boien inc5 nu renuntaserä nici la inceputul celei de a cincea decade a veaculut al XIX-lea. ' Maxim era servitorul lui Giers. 5 Tatäl rudei noastre apropiate, prin cdsätorie, contesa Maria Nicolaevna Sologub" (n.a ).

59

www.dacoromanica.ro

dmmului" a rdspuns surugiul. Dupd o scurtä odihnd, foarte necesard atât cailor cât §i vizitiilor, cei din urmd profitând de ea pentru a fuma din pipele lor mici, am gonit din nou §i curând ne-am aflat pe o indltime de pe care puteam vedea ora§ul Ia§i, frumos situat intre dealuri §i inconjurat de un râu serpuitor, Bahluiul. Vederea Ia§ului din aceastd pozitie avantajoasd a fdcut asupra mea cea mai pldcutd impresie. Dimineata era senind, clddirea Mitropoliei cu biserica, suburbiile pitoresti flancate de gradini, si in mod special frumoasele mdridstiri, Frumoasa si Cetdtuia, aproape de oras, produc o imagine atractivd. Fdrd îndoialä, putine orase au o vedere atât de frumoasd ca Ia§ul. Dar nurnai de la distantd.. Imediat ce te apropii de ora§ prin mizerabilele mahalale evreie§ti intregul farmec dispare. Totu§i, de vreme ce de astd-datd am intrat in oras prin poarta Copoului, care ducea direct intr-o stradd largd (Strada Mare) cu unele dintre cele mai bune case, am fost scutit de tot impactul acestei impresii. Cu strigdte asurzitoare §i bice pocnind

am pdtruns in curtea casei consulului. La o intoarcere scurtd trdsurica mea s-a zguduit in a§a hal, incât osia s-a rupt in douä. Asta inseamnd cä voi rdmâne aici mult

timp, am gândit eu. Iar premonitia mea nu m-a indus in eroare. Nu-mi amintesc exact data sosirii mele in Iasi - cred cd era 17 sau 18 octombrie 1841. Coborând din träsurd am cemt sä fiu imediat anuntat consulului nostru, Karl Evstafevici Kotsebue, care m-a primit foarte cordial si m-a invitat sä stau in casa lui

pand când a§ putea gdsi o locuintd. Am acceptat oferta aceasta si am inceput sd despachetez in camera ce-mi fusese rezervatd. [Urmeazd un paragraf in care este prezentat si personalul consulatului rusesc din Ia§i]. p. 130

Înainte de cind am fd.cut o scurtd plimbare pe strdzile principale ale ora§ului §i am fost incântat de impresia ce mi-au fdcut-o. Mi-au pldcut casele particulare ale boierilor, construite in cea mai mare parte cu o grddind intr-o parte si o curte in cealaltd. Multe poartd urmele arhitecturii rdsdritene - intrarea largd si acoperisul lung le dau un aspect unic. Casa ocupatd de consulul rus era in acela§i stil. Doar ocazional am intâlnit clddiri construite dupd moda europeand. Exceptând Strada

Mare, sträzile erau neregulate si intortocheate. Lângd unele dintre casele mari puteau fi vdzute cele mai sdrace cocioabe sau case de pdmânt. Toate acestea imi

pdreau deosebite §i mi-au stârnit curiozitatea. Am fost uimit de varietatea costumelor. Multi dintre boierii mai bdtrâni §i chiar unii dintre cei din clasa de mijloc incd mai poartd ceea ce era pe atunci costumul national - un fel de halat lung de Buhara sub care putea fi vdzutd o vestd scurtd cu marginile imbldnite §i alvari rosii. Unii purtau cizme turce§ti, colorate, §i pe capete, cciuli inalte bine fdcute din Astrahan gri, intr-o formd foarte neobisnuitd semdnând cu un dovleac. Acest fel de

vesminte nu erau, desigur, propice pentru mers pe jos. in consecintd, am intâlnit putini dintre ei pe jos. Toti stau fuduli in ca1e§ti cu un arndut pe caprd. Când erau angajati de stdpâni mai bogati, ace§ti soldati, inarmati cu pumnale, erau bogat imbrdcati in haine de postav ro§u cusute peste tot cu fir de aur. Un accesoriu 60

www.dacoromanica.ro

indispensabil al unuia dintre acesti lachei, indiferent de vesmânt, era un ciubuc lung cu un mustiuc de chihlimbar pe care îl tine totdeauna in mând, asteptând ordinul

stapanului pentru a-i inmâna pipa. În acele zile moldovenii erau asa pasionati fumdtori incât adesea se puteau opri in timpul unei plimbdri pentru a fuma o pipd. Am intâlnit, de asemenea, câtiva dandy imbrdcati in ultima modd de la Paris. Erau oameni din noua generatie care, in mare parte, isi primisera educatia la Paris. Erau foarte putini pietoni printre ei. Cei tineri // umblau aproape totdeauna in calesti p 131

inchiriate de Viena, care, in strdinatate, erau numite, ca de obicei, incorect, cu termenul rusesc de draycci. Ele sunt, trebuie sd accept, mult mai frumoase si mai stralucitoare, i mult mai curate decât trasurile noastre din Petersburg. Aproape toti birjarii din Iasi, cel putin aceia de categorie mai bunk sunt refugiati rusi din secta scapetilor. Aceste pocitanii la fel ca i nenumdratii evrei intalniti la tot pasul mi-au frustrat imaginea, de altfel fermecdtoare, care rnd incânta prin noutatea ei. Ascultând sunetele discutiilor oamenilor am fost uimit de nurndrul mare de

cuvinte rusesti, sau cel putin slave, amestecate cu cele latine care compun baza limbii române. [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd familia consulului Rusiei, Karl Evstafevici Kotsebue si persoana acestuia: era un dandy totdeauna imbrdcat dupd

ultima modd", dar avea o mare pasiune pentru jocul de carti, care i-a adus mai târziu, multe necazuri].

Chiar a doua zi dupd sosirea mea, Karl Evstafevici m-a prezentat hospodarului6 Moldovei, printul Mihail Sturdza, si principalilor demnitari ai tinutului. Când am mers sd-1 vedem pe hospodar el prezida un consiliu de ministri. Cu

toate acestea, când aghiotantul i-a anuntat sosirea consulului rus, // el a pdrasit p. 132 imediat consiliul pentru a ne primi. Când ne amintim cd, in ärile europene, nu numai trirniii speciali dar chiar i ambasadorii trebuie sd astepte, uneori, mult timp pentru a fi primiti de ministrul de externe, pozitia inegalabild i influenta de care se bucurau atunci agentii nostri in Principatele Dundrene era uimitoare. Hospodarul Sturdza locuia in propria sa casd care, in acel moment nu fusese refacuta i semana prea putin a palat, dar scenografia era princiard; gardd militard, aghiotanti, ordonante, paji in uniforme frumoase i un mare numdr de servitori. El avea atunci vreo cincizeci de ani, cu aspect neatractiv, de indltime mult sub talia medie, cu par roscat, o fata lungd, ochi mici, picioare strâmbe i oarecum stängaci in miscdri. Pe deasupra avea o voce rägusitd i neplacutd. insd, in pofida acestor defecte fizice, se purta cu demnitate i pdrea chiar atractiv in conversatie. Avea o minte remarcabild, multe cunostinte i abilitäti. Dar zgârcenia i rapacitatea sa nu cunosteau limite i, in consecinta, era urât de majoritatea concetdtenilor sdi. Cu 6 Acesta este titlul oficial al principilor domnitori ai Moldovei si Valahiei. Erau, de asemenea, nurniti voievozi, in mod obisnuit scurtat vode (n a ).

61

www.dacoromanica.ro

toate acestea, domnia acestui hospodar a fost una dintre cele mai bune in principat, desi coruptia era foarte rdspandifd si nu exista dreptate in tribunale. [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd familia domnitorului Mihail

Sturdza, cele cloud sotii ale sale, cei doi fu din prima cdsdtorie, beizadelele Dumitrachi i Grigore care in acel moment se affau la studii in strdindtate, i copiii din a doua cdsdtorie cu Sinaragda Vogoridi, fiica logofdtului Stefan Vogoride, bey

de Samos, cdruia memorialistul presupune cá domnitorul Ti datora scaunul Moldovei]. p. 133

Vizita noastrd la hospodar a fost lungd pentru cd, dupd obiceiul ärii, ni s-au servit duleeti, cafea si pipe cu minunate rnustiuce de chihlimbar. Principe le ne-a tratat cu amabilitate dar acum, evident, cu greu imi mai pot aminti conversatia. Dintre boierii pe care i-am vizitat mai târziu, unii incd mai purtau costumul

national' precum, spre exemplu, Logofetii Alecu Ghica, Costache Pascanu (Cantacuzino) Conachi. Altii, ca Nicolae Sutu, Nicolae Canta, George Sutu, Costache Sturdza-Bals, erau in haine europene. Totusi, peste tot ne-au fost servite pipe si aceleasi rdcoritoare ca la hospodar. Aproape peste tot, subiectul conversatiei noastre a fost generalul Kiselev, a cdrui conducere inteleaptd a principatelor ldsase acolo o impresie de nesters. in câteva zile am reusit sä gäsesc o locuintd destul de confortabild in casa unui negustor evreu, Rosenzweig8 pe Strada Mare. Apartamentul era compus dintr-o camera mare cu vedere la stradd i incd una cu ferestrele spre curie unde stätea Maxim. Mobilarea apartamentului nu m-a costat nici prea multi bani nici bdtaie de cap. Mobilarea somptuoasd nu era cunoscutd, in acele zile, in Moldova iar mobila nu era incd irnportatd din Paris. Aproape peste tot lurnea era multumitd cu divanele turcesti si cu mobilier de product'ie indigend. Dar atunci trdiau mult rnni deschisi si dovedeau o ospitalitate, care nici mdcar nu poate fi imaginatd in actualele conditii de viatd. // p. 134

Datoritd lui Karl Evstafevici, curând rn-am familiarizat cu 'Malta societate din Iasi $i am inceput sä primesc de peste tot invitatii la dineuri i receptii. Cel mai frecvent o vizitarn pe bdtrâna vdduvd Smdrägdita Bogdan, care avea zile speciale de primire si de masd. Totdeauna mergeam acolo cu Tumanski si cu Pekgold9 i arar erau acolo mai

putin de cincisprezece sau doudzeci de persoane la rnasd. Bdtrânei doanme, care-si petrecuse zvdpdiata tinerete in strdindtate, îi pldcea sä se inconjoare de tineret $1 dddea totald libertate conversatiilor cu dublu inteles. Ce nu putea fi auzit acolo! Durninicile mâncam de obicei in casa vistierului Nicolae Rosetti-Rosnoveanu, un adevdrat grande Printul Sturdza purta haine civile europene. La ocazn speciale purta, totusi, o uniforrnd de general in care aparea stingher" (n.a.). 8 Prettil pentru acest apartarnent era patruzeci de cervoneti, sau aproxirnativ o sutá douazeci de ruble pe an" (n a ). 9 Doi functionari ai consulatului rusesc din Moldova, Feodor Antonovici Tumanki, secretarul consulatului, si Alexandr Krisnanovici Pekgold, postasul consulatulm.

62

www.dacoromanica.ro

de Spania, care trdia totalmente in stil european. Petrecuse mult timp la Viena si Petersburg, amestecându-se in cercurile inalte de acolo i adoptase manierele si modul de viatd al aristocratiei noastre. Cu averea sa $i cu prettirile fabulos de mici ale mâncdrii

in Moldova el nu avea dificultäti sa trdiascd in cea mai mare opuleKä. Nicolae Rosnoveanu era un orn inalt, deosebit de frumos. Se purta foarte denm dar era in acelasi timp politicos $i indatoritor. Educatia sa europeand i tactul sat monden compensa lipsa darurilor intelectuale, cu care nu fusese prea bogat inzestrat. Totusi nu era prost, i desi in privinta moralei nu era deloc desdvarsit, chiar i dugnanii trebuiau sd recunoascd onestitatea i nobletea caracterului.

[Urrneazd un pasaj dedicat aventurilor galante ale lui Nicolae RosettiRosnoveanu: divortul de prima sotie, Catinca Ghica, relatia cu Anica Filipescu, pe

care in final a pdrdsit-o $i scandaloasa legáturd cu Marghiolita Sturdza, sotia logofatului Costache Sturdza, cu care fuge in Austria, pentru a scdpa de anatema patriarhului de Constantinopol, i unde tree la religia protestantd si se cunund in acel

rit, dupd care se reintorc in Moldova iar cdsâtoria le este recunoscutd si excomunicarea ridicatd]. Cercul cuno$tintelor mele s-a ldrgit foarte mult. Pe lângd cei de mai sus, i-a$ p. 135 mentiona printre cele mai importante persoane pe cei trei frati Pascanu (Costache, Dimitrie i Mihalachi), care au adoptat numele de Cantacuzino pentru ea' tatäl lor, bunicul lor, un grec Vlasto, a cumpdrat documentele titlului $i numelui de la unul dintre Cantacuzinii sdrdciti. Ei se numeau Pascanu de la mosia lor, Pa$cani, care, de asemenea, apartinuse la un moment dat Cantacuzinilor; cei doi frati Mavrocordat (Alecu $i Costache), incd un Alecu, Mavrocordat, Petrache Mavrogheni, Teodor Bal$, 'hied doi sau trei Balsi, // George Ghica, Alecu Sturdza (sotul bizarei Elena p 136 Sturdza care se autointitu)eazd când printesd, cänd contesd, sora Mariei Rosnoveanu ale cdrei aventuri au fost relatate mai sus), Nicolae Canta, Ion si Alecu Cantacuzino, Costache i Alecu Caracas, Rosetti, Basotd $i Alecu Rosnoveanu. Toti erau mari logofeti, mari vornici, mari vistieri i compuneau aristocratia finutului. Voi avea ocazia sä vorbesc mai târziu despre familiile lor ca si despre moldoveni in general.

Dar, intre timp, a vrea sd spun cä am fost impresionat de frumusetea doamnelor moldovene si de eleganta lor. A$ adauga, de asemenea, cd multe dintre ele fuseserd crescute in strdindtate, in special la Paris, $i erau bine educate.

De asemenea, in societatea ieseand am gdsit mai multi compatrioti care fuseserd läsati de generalul Kiselev pentru a forma militia Moldovei. Colonelul Sungurov, un orn vrednic i inteligent, era responsabil cu Sectiunea Geniului. Colonelul Miscenko a format infanteria iar maiorul Kafendzhi cavaleria. Pe lângd ei era, de asemenea, un sârb, consilier titular la pensie, Paul Ivanovici Stoianovici,

care avea in grijä serviciul petitiilor pentru domnitor. Toti s-au insurat cu fete localnice'° si s-au stabilit definitiv in Moldova. Se bucurau sd vadd un nou rus $i I° Cu exceppa lui Constantin Ivanovici Miscenko care era insurat cu nepoata lui Vascenko, fostul nostru consul in Moldova si, ulterior, in Serbia" (n a ). 63

www.dacoromanica.ro

m-au primit cu reald amabilitate. Trebuia sä prânzesc cel putin odatd pe saptdmând in casa fiecdruia dintre ei. Si, de vreme ce aveam cloud zile fixe când prânzeam in casa lui Kotsebue, i multe alte invitatii, arar mâncam la vreun han. in acel moment nu era decât un singur restaurant decent in Iai. Proprietarul

era Regensburger, un evreu care Meuse avere datoritd ofiterilor rusi care se intâlneau regulat acolo in timpul ultimei ocupatii a principatului de trupele noastre, si care nu se zgârceau la bani la chefuri. El nu avea alt subiect de conversatie decât ruii, pe care îi indrdgise. Wann Kommen meine Russen?" intreba el in repetate rânduri. Adesea, pentru a ne amuza pe socoteala lui, îI p 137 asiguram cd rdzboiul cu turcii va fi declarat curând si cä trupele noastre // deja se

adunau pentru a traversa Prutul. Este greu de imaginat incântarea cu care

p

totdeauna bdtrânul primea asemenea vesti. 0 cind completd, cu vin (desigur, vin moldovenesc, care ne placea mai mult decât soiurile strdine) in restaurantul lui Regensburger obisnuia sä md coste cinci piastri sau leil2. Exceptând atile când eram invitat in altd parte, fiecare seard o petreceam in casa lui Kotsebue. Chiar i dupd teatru, care de obicei se termina la 10 seara, md duceam sa-1 vdd i terminam seara acolo. Mu la lume obisnuia sd se adune in enorma sald de receptii a casei consulului, in special lunea când erau invitate si doamnele. Adesea se organizau dansuri cu asemenea ocazii - o pldcere cdreia moldovenii i se ddruiau cu mult entuziasm. in alte zile oaspetii jucau cdrti. La unul dintre capetele sdlii de receptie, Karl Evstafevici era cu totul absorbit de jocul la mizd mare cu prietenii sdi; pot spune cd grämezi de aur treceau din mând in mând. La distantd respectabild de ei, noi jucam cu sotia lui Kotsebue mult mai modestul whist. Partenerii nostri erau, de obicei, Pekgold, maiorul Grigore Krupenski sau maiorul Leon (aghiotantul domnitorului) si madam Stoianovici. Printre partenerii lui Kotsebue, care incepeau prin a juca whist dar invariabil terminau cu faro sau stos, erau Costache Sturdza (care era atunci ministru de interne), Constantin Caracas, Ion Cantacuzino, care a pierdut cele câteva mosteniri 138 pe care le primise // la diverse intervaluri, i multi alti boieri de frunte ai Moldovei, care iubeau cu totii jocurile de noroc. Cu toate acestea, dintre toti cei prezenti la " and vin ru$ii mei?" 12 Un piastru sau leu in Moldova este o unitate fictivä echivalentä cu opt copeici de argint. in acel timp principatele nu-si aveau propria monedd pentru cä statele vasale nu aveau dreptul sä batä bani Totusi, in tard circulau bani turcesti, rusesti si, In mod special, austrieci, pentru cd cu Austria se fâcea cel mai extins comert. Valoarea cca mai mare o avea cervoneful austriac, egal cu 35 lei Apoi

urrna icusarul sau irmilicul turcesc de 14 lei; apoi rubla noastrd de argint, care era numitá aici carboantd, egald cu 12 lei, apoi sorcovetul sau zwanzigerul austriac, egal cu doi lei si jurndtate Piesa noasträ de doudzeci de copeci are aceeasi valoare. Sunt, de asemenea multe jumätäti zwanziger. Cea mai micä monedd este paraua turceascä. Un piastru, atât cât irm mai amintesc, continea patruzeci de parale in Moldova nu am &it aceste parale sau pircihite cum sunt numite Dar in Valahia adesea learn obtinut; totdeauna imi creau probleme pentru cd erau mici $i subtiri $i adesea imi alunecau printre degete" (n a.).

64

www.dacoromanica.ro

intâlniri, cel care m-a impresionat mai mult deck oricine altcineva prin frumoasa lui infAtipre $i prin aerul aristocratic, sau cum spun francezii son grand air, a fost printW Egor Matveevici [George] Cantacuzino, colonel rus in retragere, care träia atunci pe intinsele sale mo$ii din Moldova. [Urmeazd un paragraf in care este relatatá biografia printului Cantacuzino, ascendenta sa ilustrd din familia imperiald a Bizantului, legäturile de rudenie in elita nobiliard a imperiului rusesc, implicarea sa in luptele purtate de eteri$ti cu turcii $i dizgratia din partea tarului Alexandru I, pentru cd participase färd ordin la revoltd, desi era ofiter rus; dupd 10 ani de exil la una dintre mo$iile sale din Basarabia, i se permisese sd se deplaseze unde dorea $i el se stabilise in Moldova]. El avea atunci vreo cincizeci §i $apte de ani. in ciuda vietii furtunoase pe P. 144 care o dusese, ardta incd tank si lua parte la distractffle $i chiar la nazdrävänitle tineretului care 1'1 inconjura. Vorba sa directä (franc parler) §i tratamentul

neprotocolar fata de oricine, ii fdpdcea, adesea, pe cei prezenti, in special pe doamne, pe care ii fäcea pläcere sä le facä sd ro$eascd. Ceea ce avea in minte avea $i in gurd. Totu$i, fiindcd era spiritual, farsele sale erau nostirne $i originale.

Era neobi$nuit de irascibil. De aceea, totdeauna era periculos sä 1'1 contrazici. Boierii moldoveni $i chiar hospodarul se temeau foarte tare de el. Odatd, când juca cärti cu printul Sturdza, care-i era vat-, s-a certat cu el $i 1-a impro$cat cu a$a

vorbe de ocard, amintindu-i de toate intrigile $i tranzactffle necinstite, incât boierii prezenti, care totdeauna se purtau servil cu domnitorul, au fost atk de speriati $i de jenati incât n-au $tiut ce sä facd. Totu$i acestea se terminau totdeauna bine pentru Cantacuzino. in ceea ce md prive$te, am fost in gratiile printului Cantacuzino. Niciodatä nu s-a supdrat pe mine, chiar $i când am fost obligat sd il contrazic. in clipele sale bune era foarte amabil $i era pläcut pentru mintea sa ascutitä $i pentru curtenia $i manierele sale elegante. Datoritä marelui cerc de cuno$tinte pe care le-am fdcut in scurt timp, am inceput sd duc viata unui orn de lume, o viatä mult mai diversä decât aceea dusd in Petersburg. Aceasta totusi nu md impiedica sä petrec câteva ore de studiu serios pe zi. Dimineata mä duceam la birourile consulatului unde studiam corespondenta oficiald $i arhiva. Dupd cind, inainte sä ies pe undeva seara, citeam carti politice. in mod special am studiat in profunzime limba francezä. Mai multi ani rn-am aplecat peste Grammaire de Grammaires. Pentru a mä perfectiona in stilul diplomatic luam note $i faceam rezumate dupd articolele politice din jurnalele frantuzeti. Era destul de lucru atunci in consulatul nostru din Iasi. Desi principatele dundrene erau sub suprema suveranitate a Turciei, dependenta de vasalitate fatä de Poartä era atat de slabd "¡neat se reducea doar la plata tributului. Turcii nu indräzneau

sd se amestece in probleme de administratie internd in Moldova $i Tara Româneascd. /1 Pentru aceastä pozitie privilegiatd sunt indatorate doar Rusiei, care p. 145

a vksat mult sânge pentru a le elibera de jugul turcesc. La incheierea fiecärui rdzboi, noi am câ$tigat unele noi concesii in tratatele cu Poarta. in sfar$it, prin 65

www.dacoromanica.ro

Tratatul de la Adrianopole, incheiat in 1829, turcii au fost complet indepdrtati din principate. Li s-a interzis chiar sd locuiascd aici iar fortificatiilor lor din MoldoValahia, Giurgiu i Braila, au fost rase de pe fata pdmântului. Aceasta a fost cea mai mare binecuvântare pentru principate, pentru cd trupele turce$ti fdcuserd jafuri in sate pornind din aceste cetdti $i luaserd alimente i vite, pe care uneori le pldteau dar la cele mai mici preturi. Ca o consecintd, minunatele mo$ii de-a lungul Dundrii, care azi sunt grânarul Europei $i o sursd de bogdtie pentru principate, nu aduceau nici un profit in aceea vreme. Pe deasupra datoritd Tratatului de la Adrianopole, hospodarii Moldovei $i Tdrii Române$ti, care inainte fuseserd desemnati de Poartd, conditie care dd.dea na$tere la multe abuzuri13, acum trebuie ale$i de locuitorii principatelor dintre compatriotii lor. Totu$i, la inceput s-a decis sä se facd o exceptie la reguld, anume sd nu se facd alegeri pentru cd era presupus cä locuitorii nu erau suficient de bine pregdtiti pentru ele. Din cauza lipsei de experientd $i din alte

motive ei puteau sä facd o alegere proastd. in consecintd, cu introducerea noii ordini, Turcia i Rusia, prin intelegere de comun acord, au numit ca hospodar al Moldovei pe vistierul Mihail Sturdza iar in Tara Româneascd pe spcitarul ($eful armatei) Alexandru Ghica. Vom vedea mai târziu in ce mdsurd aceste optiuni s-au dovedit fericite. Dar, intre timp, este de ajuns sd spun cd, dupd 1831, a urmat o noud administratie in principate, bazatd pe ideea auto-guverndrii. A fost propusd de

146 guvernul nostru $i supusd discutiei // divanurilor sau camerelor Moldovei si Valahiei, care erau compuse din delegatii tinutului aflati sub pre$edintia generalului Kiselev. in aceastd constitutie, sau Regulament Organic, dupd cum i se spunea, toate reglementdrile legate de administratia principatelor au fost realizate in cele mai mici detalii. Acest Regulament care 1-a acut celebru pe generalul Kiselev, a fost aprobat de ambele divanuri. Un dar al Rusiei, a fost primit sub protectoratul sau garantia ei,

iar Rusia a devenit oficial Puterea Protectoare a Principatelor Dunrene. Consulii no$tri au fost introdu$i pentru a se asigura cá reglementdrile erau urinate cu strictete.

Acest aspect politic al indatoririlor lor era de mare importantd $i le conferea o pozitie exceptionald in principate. in plus, jurisdictia consulard, care existA pând in ziva de azi in Moldova ca $i peste tot in Tara Româneascd $i care dd consulilor drept de judecatd i pedeapsd asupra concetdtenilor lor, ne-a creat multe greutdti la Ia$i.

Totti$i, cea mai mare povard a muncii noastre era corespondenta cu autoritdtile granitei noastre $i cu cele din Basarabia. Anexarea Basarabiei îi fdcuse pe proprietarii de pdrnânt persoane cu dubld cetdtenie (proprietaires mixtes) adicd 13 Poarta desemna, de obicei, ca hospodari pe credinciosii greci fanarioti iar dintre acestia doar

Moruzi a läsat o build arnintire. Altii, precum Caragea, Sutti §i Moruzi s-au gândit mai mult la avantajele personale i au cople§it Ora cu rudele i prietenn lor, toti re4nd sä se imbogäleasc5 Curând grecii au fost urâti in ambele principate. Sub domnitorii fanarioti, greaca a devenit limba clasei

dommante Mai firm a fost inlocuitä de francez5 Am descoperit c5 multi boieri incd mai vorbesc grece§te intre ei" (n a.).

66

www.dacoromanica.ro

persoane care posedau mo$ii atât in Moldova cát $i in Basarabia. Fiecare avea câte o pricind la tribunal - pentru un moldovean viata nu meria trditd dacd nu are un proces. Toate acestea erau trimise la consulat iar noi trebuia sä fim intermediari in cele mai dezgustdtoare actiuni judiciare in fata tribunalelor, unde nu poti gdsi un singur judecdtor cinstit (md refer la Moldova ca, din pdcate, $i la Basarabia). Din aceasta se poate concluziona cd diplomatii no$tri din Ia$i treceau printr-o $coald ca nicdieri altundeva intr-o ambasadd europeand. Este ciudat cd atât de putini dintre ei s-au ridicat in lume - poate fiindcd nu toti au avut norocul necesar $i, de asemenea, din cauza ciorovdielilor de la birou care îi disträgeau de la chestiunile politice. Am incercat sd evit asemenea pericole i totdeauna am urmárit foarte atent evenimentele politice.

[Urmeazä un paragraf in care sunt prezentati alti angajati al consulatului, localnici sau greci care $tiau ruse$te i aveau rolul de tálmaci]. imi plácea viata in Ia$i, in special dupd ce au inceput distractiile din serile de p. 148

iarnd. Primul mare bal a fost dat de domnitor pe 6 decembrie, cu ocazia zilei onomastice a impdratului Nikolai Pavlovici, prea augustul patron al Moldovei. Acea zi era totdeauna sdrbdtoritd cu neobigiuit fast. Dupá liturghie i slujba din biserica Sf. Spiridon (1ângd casa consulului) unde a oficiat însui mitropolitul impreund cu toti episcopii in prezenta domnitorului, a tuturor oficialitätilor $i a unui mare numdr de boien, toti s-au dus la casa consulului, sä-1 felicite. Un postelnic sau secretar de stat ce-1 reprezenta pe domnitor, a venit intr-o calea$cd princiard de gala, inconjuratd

de un pluton de ldncieri. 0 fanfard militard a cântat in curtea casei consulului in timpul receptiei. in timpul serii orawl a fost iluminat iar sdrbdtoarea s-a incheiat cu un bal de gala in casa domnitorului. Toatd Malta societate $i clasa de mijloc din Ia$i era prezentd la acest bal. M-am pierdut in admiratia profuziei de diamante purtate de doamne, in special de cele de vârstä mijlocie. Multe dintre ele aveau diamante care in prezent nu s-ar putea cumpdra cu mai putin de treizeci sau patruzeci de mii de ruble, iar unele etalau

scule chiar $i mai scumpe. Toate acestea erau bogatii mo$tenite. Ca peste tot in Rdsdrit, pasiunea pentru pietre pretioase a fost preponderentd la un moment dat, in principate. imbrdcdmintea purtatd de doamne era fácutd dupd pentru ultima modd. Doarnnele moldovence sunt cunoscute pentru manierele i vivacitatea lor, pentru buna-dispozitie, pentru gentiletea $i naturaletea elegantd dar putine dintre ele au realmente maniere nobile, II acea distinctie inndscutd pe care e dificil sá o deprinzi p. 149 de la altii. A$a cum deja am spus, femeile sunt foarte frumoase. Nu intâlne$ti deloc sau foarte putin fete lipsite de distinctie, a$a cum sunt la alte adundri europene, fart a exclude Petersburgul nostru. in ceea ce prive$te frumusetile acestea erau foarte multe. A vrea sä mentionez printre ele pe d-na Callimachi, ndscutd Pa$canu14, d-

na Cazimir, ndscutd Kogálniceanu, $i cele doud fete Spiro. Toate erau brunete. 14 Aceasta este sora mai mare a Pulchenei Arghiropulo, buna noasträ pnetend Sunt fiicele boierului Costache Pascanu, in mod gresit numit Cantacuzino" (n a ). 67

www.dacoromanica.ro

Practic nu sunt blonde in Moldova. Totusi, d-na Callimachi era o exceptie. Ca $i sora ei erau cele mai bine educate si cele mai manierate doarnne din Moldova. Ace Iasi lucru poate fi spus si despre bdrbati. Am fost uimit de abilitatea lor de a se imbrdca cu bun-gust. Vorbesc, desigur, despre tinerii care erau educati la Paris. Bdrbatii de vdrstä mijlocie, care au renuntat recent la vesmântul lor national, nu erau in largul lor in haine europene. Aceastd schimbare de imbrdcdminte nu a avut loc decât cu aproape zece ani inaintea venirii mele, in timpul administratiei generalului Kiselev - acel adevdrat reformator al principatelor. Este in mod special remarcabil

cum tinerii au adoptat uniformele militare de mare tinutä pe care le poartd cu veritabild elegantd. Dintre tineri, atentia mi-a fost atrasd in mod special de Ion Ghica (pentru a-1 diferentia de ceilalti Ghiculesti, el era numit brigadier pentru cd tatäl sdu avusese rangul rusesc de consilier de stat, corespunzând gradului militar de brigadier, rang demult abolit); Alexandru Sutzo, poreclit Koko, primul dandy din ambele principate; Petrache Mavrogheni, cel mai decent $i mai sobru dintre tinerii

moldoveni; Vasile Alecsandri, un poet remarcabil, fratele sdu Ion Alecsandri, maiorul Leon (ultimii doi erau aghiotanti ai donmitorului), maiorul Grigore Krupenski, cu care am legat curând o mare prietenie; Vasile Rosetii, care a reusit sd risipeascd o enormd avere la Paris si la Viena, si cei doi frati Docan. Multi ani am petrecut in compania acestor oameni tineri $i totdeauna am avut relatii bune. Putin dupd aceastä sdrbdtorire, Kotzebue a inceput pregdtirile sd se clued la Bucuresti pentru o intâlnire cu consulul general, Daskov. Mi-a oferit sd-1 insotesc si am acceptat cu pldcere. // p. 150 Vremea nu era favorabild pentru aceastd cdldtorie. Iarna nu se instalase hied dar umezeala fdcuse pdmântul atât de jilav 'Meat, pe unele strdzi din Iasi care erau putin sau deloc curdtate, noroiul era pând la genunchi. in afara orasului, pe camp, drumul era abominabil. in pofida acestora, Kotsebue a hotdrât sd piece, pentru cd i$i programase in a$a fel timpul Inc& sd se intoarcd de Crdciun. Am plecat inaintea rdsdritului. Trdsura noastrd de cloud locuri avea un atelaj de doisprezece cai mânati de trei surugii. intrucât caii erau inhdmati in perechi, una dupd alta, prima pereche era departe, in stradd, in vreme ce trdsura stätea 'fried in curie, in fata intrdrii. Am plecat acompaniati de inspdimântkoarele urlete ale slujitorilor care ne escortau. in acele zile o deplasare a consulului rus era insotitä in modul cel mai complicat si mai pitoresc. Un curier cdldrea inaintea noastrd pentru a pregdti caii [de postd]. in ora$e eram intâmpinati de intregul detapment de jandarmi $i uneori de ispravnic (prefect, cum este numit astdzi) si totdeauna erau pregkite fie cazarea pentru o noapte, fie cina sau vreun fel de gustare. Nu aveam ocazia sd oprim la cârciumi. Pe deasupra nici nu existau, la acea data, vreunele suficient de bune in principate. Am fost uimit de generozitatea cu care Kotsebue dddea bacsisuri grase la surugii, la slujitori i

altora care ne serviserd. El credea cd este necesar sd facd asa pentru a mentine statutul consulului. Totusi, costurile pentru aceste cdldtorii acute in exercitiul funcriunii erau inregistrate precum cheltuieli extraordinare ale consulatului si erau 68

www.dacoromanica.ro

pldtite de la buget. in pofida numdrului mare de cai abia ne târam prin glod i, dupd scurte opriri in orasele de provincie Vaslui, Bar lad si Tecuci, care mi s-au pdrut foarte sdrace i murdare, am ajuns la Focsani doar intr-a doua zi, spre seard, dupd ce traversasem raul Siret. Raul Milcov care formeazd granita dintre Moldova si Tara Româneascd curge aproape prin mijlocul acestui oras. Cu exceptia câtorva zone intre Iai si Vaslui i poate lângd Bar lad, unde pot fi vdzute case aträgdtoare i mici crânguri i livezi, tot restul spatiului 'And la Focsani este o stepd plicticoasd pentru cdldtor. Doar ici si colo, in apropierea oraselor, am intâlnit ativa copaci. in acest moment al anului nu e urmd de vegetatie in sate si in orasele mai mici. II Toatd aceastä regiune seamänd cu sudul Rusiei. Exact ca acolo, p. 151 la intrarea in fiecare ordsel este o fântând cu o cumpänd enormd i o cgdare pentru scos apa.

La Focsani, care este situat aproape la jumdtatea distantei dintre Iai

i

Bucuresti, am fost primiti de autoritatile valahe. in ciuda rudeniei dintre cele cloud

natiuni române vecine este vizibild o oarecare diferentd in aspectul lor, in imbrdcdrninte si in vorbire. Munteanul m-a impresionat prin faptul cd este mai calm si mai sociabil decât moldoveanul. Am intrat in tinutul marcat de victoriile lui Suvorov'5 asupra turcilor. Prima sa victorie a fost lângd Focsani iar a doua i cea decisivd asupra marelui vizir a fost

langd Râmnic, pentru care Ecaterina cea Mare i-a conferit titlul de Conte de Râmnic. Râmnic este capitald de district, la o statie [de posta] de Focsani, lângd raul cu

acelasi nume. Acest eau de munte pe care si o gdind îl poate traversa in sezonul secetos al anului, inundd zona pe o mare distantd in perioadele de umflare a apelor si atunci traversarea este, uneori, foarte periculoasd. Unicul flu al lui Suvorov, generalul locotenent print Arkadi Alexandrovici s-a inecat astfel in Râmnic. El comanda o divizie de cavalerie, in timpul rdzboiului cu turcii care s-a incheiat cu Pacea de la Bucuresti. Aceasta s-a intamplat in aprilie 1811, adicd aproape doudzeci de ani dupd victoria castigatd in acelasi loc i pentru care tatAl sal a primit titlul de

conte de Râmnic. Langd râu se ridicd un turn de veghe pentru a comemora acest eveniment nefericit. Drumul continud prin câmpia care se intinde pand la Bucuresti. Este chiar mai dezolantd si mai vastd cleat câmpia moldoveneascd. Dupd Rânmic ne-am tarat incd vreo trei sau patru statii [de postd] prin acelasi groaznic noroi pand ce am ajuns la Buzdu, renumit pentru mdreata clddire care apartine scaunului episcopal din acel loc. aldtorii opresc de obicei acolo §i-i asteaptd cea mai ospitalierd, chiar mdreatd

primire. Clddirea a fost ridicatd din ordinul guvernului in acest scop, si este intretinutd din fondurile bisericii, care sunt foarte mari in principate. Pe episcop nu 15 Alexandr Vasilievici Suvorov (1729-1800), general rus, s-a distins in campanille ruso-turce din 1790-1791; in 1799 a condus armatele ruse in campania din Italia contra lui Napoleon, când a reusit o spectaculoasä traversare a Munplor Alpi.

69

www.dacoromanica.ro

1-am gdsit in Buzau. De obicei el petrece lunile de iarnd in Bucure$ti, unde participd p. 152 la sedintele adundrii legislative unde este considerat // un membru de neinlocuit. in ierarhia ecleziasticd a Tdrii Române$ti, arhiepiscopul de Buzdu ocupd primul loc dupd mitropolit. $i aici, in apropierea oraplui, curge un râu cu acela$i nume care inundd aproape mai mult decât Râmnicul. Este imposibil sd construie$ti un pod peste aceste torente $i trebuie sd le traversezi cu greu, prin apd. Atunci, apa crescuse considerabil $i am traversat greu râul. Apa trecea peste roti. De la Buzdu, unde am fost primiti cu multd consideratie $i unde ne-au dat o masd excelentd, am plecat noaptea pe ap un intuneric beznd, I'm& era imposibil sd distingi vreun obiect la doi pa$i. De mai multe ori ne-am rdtdcit, de$i eram insotiti

de dorobanti (jandarmii din Tara Româneascd echivalentul slujitorilor din Moldova). Trdsura noastrd se balansa dintr-o parte in alta $i pând la urmd s-a rdsturnat intr-un $ant. Kotsebue a fost primul aruncat afard iar eu am cdzut peste el. Printr-un ciudat noroc nici unul dintre noi nu a fost rdnit. Contuziile noastre erau neinsemnate $i, odatd in picioare, ne-ani continuat drumul ca $i când nimic nu s-ar

fi intâmplat. Dimineata am ajuns la cel mai apropiat ord$el, Urziceni, pe malul Ialomitei, peste care geni$tii no$tri au construit un pod acceptabil in timpul ultimei ocupatii de care trupele noastre. Distanta panda la po$ta Urziceni este cea mai lung:a' pe care am avut vreodatd ocazia sd o vdd in principate. Ar putea lua, cu u$urintd, locul a doud [po$te]. Dacd nu grewsc, de acolo mai rdmâneau trei statii pând. la Bucure$ti, unde am ajuns seara târziu. Am intrat pe poarta Colentinei, numitd dupd mosia situatd in apropiere, cu un

splendid conac, ce apartinea atunci beizadelei Grigore Ghica. 0 stradd lungd $i largd, Podul Târgului-de-afard, pornea de la aceastd poartd. Am mers pe ea pret de aproape doudzeci de minute pând ce am cotit pe altd stradd. Puteam judeca dupd aceasta cd Bucure$tiul este mult mai mare cleat Ia$ul. Chiar $i atunci avea mai mult de o sutd de mii de locuitori in vreme ce capitala Moldovei avea numai cincizeci de mii cu aproximatie.

Kotsebue m-a ldsat la hotel Casino" iar el a continuat pând la consulatul general rusesc unde ii fusese pregdtit un apartament. Mi s-a dat o camerä destul de acceptabild la Casino". Pentru a ajunge la ea // p 153 trebuia sd trec printr-o saiá mare cu o galerie. Servea pentru balurile publice ale

clasei de mijloc iar receptionerul care m-a primit mi-a spus cd un asemenea bal avusese loc in noaptea anterioard sosirii noastre. Din fericire, in timpul scurtei mele $ederi la Bucure$ti nu a fost nici o petrecere la Casino" $1 m-am putut bucura de pace $i lini$te in camera mea. Cu toate acestea, ea mi-a slujit doar ca loc de dormit pentru cd, in timpul zilei, eram ocupat sd fac vizite. in dimineata urrndtoare am trimis dupd o trdsurd si am mers sd-i fac o vizia consulului general, Iakov Andreevici Da$kov.

[Urmeazd un paragraf in care prezintd personalitatea consulului general Da$kov, biografia $i evolutia carierei acestuia]. 70

www.dacoromanica.ro

Iakov Andreevici m-a primit in mod amabil si m-a invitat la cind. intre timp am fdcut un tur al orasului. in Bucuresti, exact ca in Iasi, aproape toti birjarii sunt

rusi scopiti. Am pornit direct la Mitropolie, care este situatd pe o indltime apreciabild de unde se poate vedea intregul oras. De acolo Bucurestiul apare foarte pitoresc si seamand cu Moscova. Cu exceptia // sträzii principale, Podul P 154 Mogosoaiei, care merge in linie dreaptd prin centrul orasului si, de asemenea, Podul

Tdrgului-de-afard, pe care deja 1-am mentionat mai sus, practic toate strdzile'6 urmeazd linii neregulate, traversdnd in multe locuri serpuitorul rdu Dâmbovita. Multe case sunt construite intre o grddind si o curte. Ici si colo se intâlnesc cocioabe dar ele sunt mult mai curate si mai prezentabile decdt cele din Iasi, datoritä absentei evreilor cdrora, in acea vreme, le era aproape total interzis sd se stabileascd in Tara Rorndneascd. Aceastd etnie este inlocuitd aici de bulgari, sdrbi, unguri, greci, armeni

si albanezi. La fel ca evreii din Moldova, au luat in mdinile lor aproape toatd industria, comerttil si afacerile. Aparte de celelalte avantaje pe care le au fatä de evrei, aceste natiuni crestine se disting in mod special de ei prin curdtenie, prin costume frumoase si aspect nobil. Aceasta se observd la sdrbi mai mult decdt la oricare altii si, de asemenea, la bulgari. Muntenegrenii ii depdsesc din acest punct de vedere dar numdrul lor este, desigur, nesemnificativ. Cea mai mare parte a ungurilor se ocupd cu cresterea vitelor17. Armata in Tara Romdneascd purta aceeasi

uniformd ca aceea din Moldova, singura diferentd fiind aceea cä gulerele si mansetele erau galbene in loc de rosii. Cavaleria compusd din ldncieri purta, totusi, mansete de postav alb. Militarii nostri rusi obisnuiau sd spund cd uniforma acestor cavaleristi era exact ca a regimentului nostru de ulani de Harkov. in genere, traficul in oras era considerabil. Era un mare numdr de trdsuri pentru cd, in lipsa trotuarelor si din cauza noroiului de netrecut, numai prostimea se aventura pe jos. Varietatea costumelor era chiar mai mare in Bucuresti decdt in Iasi. Casa consulului nostru general este pe Podul Mogosoaiei, in Mima orasului. inainte apartinuse bogatului print sdrb // Milos Obrenovicilt care, in timpul exilului p. 155 a trdit in Tara Romdneascd unde detinea mosii mari. Daskov a cumpdrat aceastd casd, pentru doar zece mii de cervoneti. Acum valoreazd de cloud, dacd nu chiar de trei ori mai mult. Un perete simplu' si gros de piatrd despdrtea enorma curte de stradd. in jurul

curtii erau atenanse scunde: ele cuprindeau hambare, grajduri, o bucdtdrie, 16

Cuvântul ;AO este folosit numai in Moldova (acum este inlocuitstradd). cu In Tara

Româneascd pod este cuvântul folosit pentru stradd. De fapt el inseamnd pod" (n.a ). 17 Exista in Bucurqti o colonie micd de evrei Era compusd in mod special din ap-numitii evrei spanioli, care sunt rdspanditi in Rdsdrit i care se plaseazd, din toate punctele de vedere,

icomparabil mai sus decât evreil polonezi. intre ei sunt oameni foarte respectabili, in mare majoritate bancheri. Cât despre tigani, voi avea ocazia sd vorbeasc despre ei mai târziu" (n a.). 18

Milo Obrenovici a fost print al Serbiei intre 1815

i

1839, când a fost inläturat de

Alexandru Karagheorghevici Milo a fost repus in drepturi in 1858" (n.a.).

71

www.dacoromanica.ro

locuintele servitorilor i o cancelarie. Casa, o constmctie cu un singur cat intr-un stil

arhitectonic desuet, se distingea prin acoperisul sdu Malt. in spatele casei era o grddind foarte drdgutd care cobora in trei terase astfel incât, din acest unghi, casa pdrea cä std pe o stâncd iar vederea de la balcon inspre mahalalele Bucurestiului era extrem de pitoreascd.

[Urmeazd un pasaj in care se vorbeste despre sotia lui Daskov, care pdrea inspdimântatd de soacra sa ce locuia cu ei, o fiintd dominatoare i energicd de care fiul era puternic influentat si care conducea efectiv gospoddria acestuia]. Nu a fost prea multd lume la cind dar seara, 'Malta societate a Bucurestiului,

s-a adunat in casa lui Daskov. Acolo am fost prezentat tuturor: Filipescu, Florescu, Vdcdrescu, Herescu, Bibescu, Bdleanu, Bdldceanu, Otetelisanu i altii.

p 156 // in Tara Româneascd ca si in Moldova aceste terminatii in escu §i anu sunt caracteristice pentru numele pur românesti. Se intâlnesc, de asemenea, nume locale terminându-se în un §i eu. Toate celelalte nume, toate practic, sunt de provenientd strdind. Astfel, Cantacuzino, Moruzi, Sutzo, Mavrocordat, Mavrogheni, Caragea i altele sunt de origine greceascd. Sturdza si Bals derivd din ungureste; Ghica din albanezd; Catargiu i $tirbei sunt, färd indoiald, de aceeasi origine; Rosetti este, in aparentd, de origine italiand, Krupenski de origine polonezd.

Numesc doar numele celor mai importanti boieri din principate. in realitate nobilimea este inexistentd aici si nu are blazoane de nici un fel. Numai persoanele &Orland un anumit rang poartd numele de boieri. in Moldova toti aceia de la logofat la agd iar in Tara Româneascd (dacä nu gresesc) de la ban la clucer apartin boierilor marii9. Toate celelalte persoane cu titluri erau numite boiernasi sau, folosind un cuvânt contemporan, ciocoi"20. Mai sigur, cele mai onorabile titluri i ranguri

apartineau doar câtorva familii bogate care formau aristocratia dar care nu se bucurau de drepturi ereditare speciale. Dacd persoane purtând numele de Sutzo, $tirbei, Ghica, Sturdza si unii dintre Cantacuzini îi atribuie, In strdindtate, titlul de print doar pentru cä unul dintre strdmosii lor a fost hospodar, aceasta este complet gresit iar ei au succes in pretentiile lor doar din cauza ignorantei strdinilor. Asa cum deja am precizat, titlul princiar de beizadea este dat doar ca un semn de curtoazie (par courtoisie) fiilor de domnitor. Acest titlu nu poate fi, totusi transmis la a treia generatie. Am explicat mai sus conditiile in care numai o ramurd a Cantacuzinilor si a Basarab Brâncovenilor au dreptul la titlu princiar. in Tara Româneascd ambele 19 Pentru mai multe detalii privind rangurile boiere§ti vezi. A. D. Xenopol, Istoria romänilor alti mart din Dacia Traianci, Ia§i 1896, vol. X, p. 142; Theodora Rddulescu, Sfatul domnesc dregitori at Törii Romeinegi in secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1972; Dan A. Lazärescu, Imagmea Romântei prm cltori, Bucure§ti, 1986, p. 224, 235, 289. Temenul de ciocoi" este nepotrivit folosit de memorialist spre a desemna boierna§ii de pe

.

treptele infermare ale ierarhiei boiere§ti din principatele române, caci prin el erau ironizati arendwi §i

personalul administrativ al gospoddriei boiere§ti, in general oamenii de sorginte modestä, dar arnbitio§i i hulpavi, cu mare dorintä de imbogatire rapidd prin in§elarea stäpânului i oprimarea supui lor.

72

www.dacoromanica.ro

nume, in realitate, au dispdrut. Aceia care incd poartd aceste nume acolo le-au primit pe linie materna. Actualul Brancoveanu, fiul lui Gheorghe Bibescu (fost domnitor

pentru o perioadd, asa cum vom vedea) a fost adoptat de ultimul print BasarabBrincoveanu si a mostenit de la el o enormd avere. Ulterior 1-am intalnit i m-arn imprietenit cu el. in timpul despre care scriu el era inch' la studii la Paris iar tatd1 sdu

era in Bucuresti. L-am intalmt in casa lui Daskov unde 1-am intalnit i pe Barbu Stirbei, fratele lui Gheorghe Bibescu. Amandoi au jucat roluri importante in tara lor si au dobandit fairnd europeand. [Urmeazd un pasaj in care sunt schitate biografiile si relatiile de rudenie ale fratilor Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei ca si a lui Nicolae Mavros]. in aceeasi seard i-am intalnit pe fratii dornnitorului, Mihalachi i Costache p. 159 Ghica. Primul era ministru de interne iar cel de-al doilea era spdtar sau ministru de rdzboi. Mihalachi Ghica21 avea o proastä reputatie si era detestat pentru abuzurile care aduceau reclamatii din toatä tam. Cu toate acestea ele nu aveau nici un rezultat, din cauza marii influente pe care el o avea asupra fratelui sdu, domnitorul. Pe bund dreptate se poate spune cd a fost primul rdspunzdtor pentru prdbusirea printului Ghica, ce a urmat in 1842. Sotia sa a fost candva o frumusete si prima favoritä a generalului Kiselev. Mihalachi Ghica avea un fiu, George, care-i sernäria tatälui foarte mult atat fizic cat si moral, si doud fiice. Cea mai mare' s-a märitat cu un ofiter rus, printul Koltov-Masalski23, iar cea micd, Olga, care uimea pe toatd lumea cu asemánarea sa cu generalul Kiselev, s-a mdritat cu beizadea Grigore Sturdza, fiul domnitorului moldovean. Al doilea frate al printului Ghica, speitarul Costachi Ghica24 era un orn amabil, onest dar care nu facea doud parale. Nu s-a bdgat niciodatd in politicd i incerca din rdsputeri sd apard ca un adevdrat militar. Sotia sa, Maritica, o frumusete celebrd, 1-a pärdsit pentru a se mdrita cu Bibescu, atunci cand 21 Mihai I Ghica (1792-1850) marele ban $i mare vornic al Trebilor Dinlduntru (1834-1842),

presedinte al Sfatului Domnesc. Om de Malta culturd $i mare iubitor de frumos, a sträns o unportantä colectie de artd. La initiativa sa a fost infuntat, in 1834, muzeul de la Colegiul Sf. Sava. A fost tatal Elenei Ghica, scriitoare celebrd sub pseudonimul Dora d'Istria. 22 Elena Ghica (Dora d'Istria) (1828-1888), literatd, filoloagd i folclonstd, pictoritd $1 muziciand, luptdtoare pentru drepturile femeilor $i, in general, ale popoarelor asuprite din Orient

Autoare a numeroase volume cu o tematicd diversd, redactate in francezd $1 itahand: La we monastique dans l'Église Orientale (1855), Les femmes en Orient (1859-60); La nationalité Roumaine d'après les chants populaires (1859); Des femmes par une femme (1865); Les Orientaux ci Paris (1867), Gli albanesi in Rumema. Storia dei principi Ghika nei secoli XVII, XVIII"XIX sul documenti inediti (1873); La poésie des Ottomans (1877); La littérature française au XIXe siècle. Esquisses historiques (1885). 23 Ea $i-a pdrdsit curând frurnosul $i admirabilul dar molaticul bdrbat, cu care a trait un timp la Petersburg. Dupd ce a pdräsit defmitiv Rusia s-a stabilit in Franta, a avut legdturi cu tot felul de literati $i a devenit ea insdsi scriitoare sub pseudonimul Dora d'Istria. A atins oarecare recunoastere in acest domeniu Totusi, aventurile ei nu o recomandd din punct de vedere moral (n.a.). 24 Constantin D. Ghica (1797-1852) spdtar al militiei pdmântene a Tdrli Românesti. 73

www.dacoromanica.ro

cel din un-nd a devenit domnitor. Iar Bibescu, pe de altd parte, a divortat de sotia sa,

mostenitoarea lui Brâncoveanu mai sus mentionat, asigurându-se ca enorma ei avere sd nu treacd in mâinile altcuiva. Aceste exemple pot da o idee despre moravurile tdrii! Totusi, ca sd le facem dreptate valahilor, trebuie sd admitern cd, in

pofida moravurilor lor ware, au multe calitäi admirabile. Bundtatea lor sufleteascd, ospitalitatea i amabilitatea fac sä le fie, uneori, uitate viciile.

A doua zi am fost prezentat domnitorului25. Era un orn remarcabil. Figura sa oarecum obositä exprima pasiune i viclenie, combinatie intâlnitd frecvent in tipurile rdsdritene. Nu se putea sä nu-i decelezi originea arnduteascd (albanezd). Ca inteligentd i educatie nu se putea compara cu domnitorul moldovean, p 160 Sturdza, dar era mai onest deck Sturdza // si se gândea mai putin la avantajul personal. in ciuda acestora, administratia sa era, totusi, slabd. Abuzurile pe care

le tolera stârneau mare opozitie in divan. Opozitia era indreptatd mai mult impotriva fratelui sdu, Mihalachi Ghica dar, de vreme ce el isi sustinea, cu incdpdtânare, fratele, a devenit tinta nemultumirii generale. Dupd cum vom vedea mai incolo, el a fost suspendat din functia de domnitor câteva luni dupd cdldtoria mea la Bucuresti. inainte de ridicarea sa in postul de hospodar, printul

Alexandru Ghica a fost speitar adicd seful militiei formatd de Kiselev. in consecirqd el totdeauna purta o uniforma militard. Am stat in Bucuresti doar patru zile pe care le-am petrecut foarte pldcut. Din toate pdgile am primit invitatii la dineuri si petreceri. in acest scurt interval am avut posibilitatea sd-i vizitez, pe lângd Daskov, pe Mavros, BdIdceanu i pe insusi domnitorul. Cel mai plácut am petrecut in casa lui Bdldceanu" unde se dansa mult.

Fiicele sale erau pe bund dreptate considerate a fi primele frumuseti in Tara Rornâneascd. Cea mai mare27 divortase de primul sot si se mdritase cu baronul Raman care era consulul nostru general in Bucuresti inaintea lui Titov. in acel moment ce se afla cu el la Petersburg. Dintre celelalte care erau de fatd, una era mdritatd cu banul Bdleanu28 iar cealaltd cu Costachi Lens. Celelalte erau incd 25 Alexandru D. Ghica (1796-1862) domn al Tärii Române*ti (1834-1842), apoi caimacam (1856-1858). 26 Constantin Bdldceanu (1778-1858) mare boier montean care a ocupat functii importante precum: mare ban, mare hatman, membru in Divanul Judeatoresc, efor al Spitalelor, mare logofât al Trebilor Biserice5ti (1838-1842); protector al lui Gheorghe Lazar §i sustindtor al invdtdmântului in limba romând In 1842 a fost unul dintre candidatii la domnia Tani Româneti. 27 Maria Bäldceanu (1817-1881) cdsätoritä mal intâi cu Constantin Glogoveanu se desparte de acesta i, in 1838, se recdsdtorqte cu baronul Petru Ivanovici Rtikrnan. O Emanoil Bdleanu (1794-1862), membru in Divan (1829), membru in comma de redactare a

legislatiei celor doud principate rornâne (1829-30), comandant al militiei pdrnântene a Tdrii Române*ti (1831), candidat la dornnia Tärii Române§ti atât la 1842 cât i in 1858, eful Departamentului Dinläuntru (1856) §i membru in cdimdcdrnia de trei, irnpreund cu loan Manu i Ion Filipescu (oct 1858 - ian. 1859). Atribuindu-i htlul de ban, memorialistul grqe§te confundându-1 cu tatdl sdu, banul Grigore Bäleanu.

74

www.dacoromanica.ro

nerndritate. Printul Ghica a aranjat o scard muzicald §i, printre cei care au cantat, mi-a atras atentia dr. Meyer", un om remarcabil i exceptional de frurnos cu o voce minunatd. El purta uniformd militard de mare tinutd pentru cä era doctor-§ef ata§at

militiei. Doctorul avea o grozavd experientd practicd §i era foarte respectat in societate. Este fratele bine cunoscutului pianist i compozitor Leopold Meyer. La

aceastd seratd muzicald am intalnit, de asemenea, pe surorile colonelului Blaramberg" care mi-au devenit prietene apropiate la fel ca §i dr. Meyer in timpul ultimei mele ederi in Bucure§ti31. Atat cat imi amintesc, fiicele lui Mavros, unde am luat cina, erau toate nemdritate. Cea mai micd, Paulina (acum mdritatd cu Ernest Kotsebue) era atunci de circa zece ani. in Tara Rornaneascd ca §i in Moldova practic toti boierii bdtrini incd purtau costumul national. Cel care m-a impresionat mai mult decat oricare altul, datoria frumosului sdu aspect i al hainelor bogate, a fost bay boierul (mai marele boierilor, cea mai inaltd distinctie din tard), Gheorghe Filipescu32. I/ Trdsdturile nobile ale p. 32 fetei sale impreund cu barba lungd, complet albd, îi distingea de ceilalti33. Pe deasupra adera la felul de viatd din vremurile trecute. Era totdeauna inconjurat de familie §i toti prietenii sdi erau bine veniti la masa lui. 0 altd masd era zilnic intinsd la parterul casei sale pentru sdraci. Cateodatd se adunau acolo mai multe duzini de oameni. Aceastd ospitalitate märinimoasd §i realmente seniorald i-a zdruncinat atat de tare afacerile Inc& a fost obligat sd-§i vandd una cate una marile sale mo§ii. Cu toate acestea nu ar fi acceptat niciodatd sd-§i schimbe modul de viatd. Odatd cu moartea lui Gheorghe Filipescu a dispdrut acest onorabil exemplu al trecutului i nu putea fi altfel in actualele conditli de viatd. Avea doi fii §i cloud fiice. Fiul sdu cel mare, colonelul Costache Filipescu34, un orn bine educat a murit inaintea taalui 29 Dr. Ignaz Meyer (1800-1870) medic. A fost adus din Germania de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834), numit medic al palatului, medic $ef al milttlei pamântene a Tani Românesti (1834-1847) $1 medic la Spitalul Pantehmon

" Vladimir Blaramberg (1811-1846), di ter rus de ongine belgtank venit cu trupele tanste in timpul razbomlui ruso-turc din 1828, primeste aprobarea de a se stabili in Tara Romaneasca pentru a contribui la organizarea militiei pämantene. in 1838 avea deja gradul de colonel, era aghiotant domnesc $1 inginerlef al statului. A fost autorul Anuarului Principatuhu Tdrit Romeinegi (1842). A fost insurat cu Profira Ghica, fiica banului Dimitne Ghica, ce mai fusese mantatä inamte cu Nicolae Mavros. 31 Memonalistul se refera la intervalul 1858-1863 and a fost consul general al Rusiei la Bucuresti. 32 Gheorghe (Iordache) Filipescu (1765-1855) ba$-boter, mare vormc $1 mare ban, candidat la

tronul Tani Române$ti (1834), seful Departamentulut Trebilor Dinlauntrul (1834-1842, 1847, 1849-1854)

33 trite hat-title fostului consul general Komcmski am dat intamplator peste un portret al lui Gheorghe Filipescu. Cred ca era pictat de una dintre tinerele doamne din familia Blaramberg $1 asemanarea era rernarcabile (n.a.). " Constantin Filipescu (1804-1842), mare postelnic $1 mare logoat; colonel in militia pamanteana a Tarn Romane$ti, secretar particular al generalului Pavel Kiselev.

75

www.dacoromanica.ro

sätt35 iar al doilea Gheorghe (poreclit Dado)36 a fost educat in Corpul Pajilor nostri si, dupd ce a servit ckiva ani in regimentul nostru de ulani, si-a continuat serviciul militar in Tara Româneascd". Una dintre fiicele sale s-a M.dritat cu moldoveanul Ion Ghica (numit Brigadier) iar cealaltd cu munteanul Aristide Ghica.

Generalul Kiselev a läsat ckiva ofiteri rusi in Tara Româneascd care avuseserä permisiunea de a intra in serviciu aici. Dintre ei 1-am meMionat pe

P. 162

colonelul Blaramberg. in plus erau coloneii Gorbatki38, Poznanski" si vicontele de Grammont4° toti fiind insurati cu localnice. Cel din urmä indeplinea, cu o comica gravitate si pur rafinament frantuzesc, indatoririle de maresal al Curtii domnesti si maestru de ceremonii iar primii doi erau implicati in organizarea militiei. Amintirea generalului Kiselev, care a träit cea mai mare parte // a timpului la Bucuresti, a rezistat mai mult aici deck la Iasi. Românii vorbeau despre el cu sincer entuziasm. " A fost insurat cu o tândrd doamnd moldoveancd, numitd Bals, de care s-a despdrtit sub pretext cd este nebund desi nu existau suficiente dovezi in acest sens. Mai sigur avea idiosincrasie dar nu am putut vedea la ea semne de nebunie Filipescu este acum agent al principatelor la St. Petersburg" (n a ).

" Gheorghe Filipescu (1811-1889) militar format in trupele rusesti. A luat parte la Rdzboiul Crimeii i, pentru acte de bravurd, i-a fost ddruitd o sabie de onoare. Pdrdseste armata rusd (1859) si intrd in cea romând cu gradul de cdpitan. In 1867 fdcea parte din corpul de stat-major i avea rangul de colonel.

Desi pensionat de mai mult timp, in 1877, la izbucnirea Rdzbomlui de Independentd se reactiveazd pentru cd vorbea bine ruseste, este atasat persoanei marelui duce Nicolae, comandantul suprem al trupelor rusesti din Bulgaria. " Dado era un tip ciudat si mare incurcd-lume. In timpul scurtei mele sederi in Odesa s-a insurat cu fiica unui profesor francez, Tricot. Totusi, curând a pdräsit-o. Cu certitudine nici ea nu se distingea prin bund moralitate" (n a ). " Anton Ignatievici Horbatki (1800-1875) alter rus care, in 1833 pnmeste aprobarea de a pdrdsi oastea tarului spre a intra, cu acelasi grad de maior, in militia pdmânteneascd a Tâni Romänesti; in 1836 era comandir al batalionului 1-iu al palcului nr. 1" iar la 1839 era inältat la gradul de polcovnic (colonel); contnbuie esential la repnmarea rdscoalei bulgarilor de la Braila (1843), in timpul revolutiei de la 1848 este scos din armatd dar in 1849 este repus in dreptun, ajunge sef al ostirii i membru in stabul (statul major) donmesc A fost insurat cu Maria Hrisoscoleu, fiica pahamicului Constantin Hnsoscoleu. 39 Igantie Poznanski (1801-1861) ofiter rus care, in 1833 primeste aprobarea de a pärdsi oastea tarulm pentru a intra, cu acelasi grad de cdpitan, in militia pdmânteneascd a Tani Românesh; in 1836 era inaintat la gradul de maior; se distinge in timpul reprirndni rdscoalei bulganlor din Braila (1843); in 1849 a fost inältat la gradul de polcovnic (colonel), devine comandantul polcului si ajutor al sefului oastel. A fost insurat cu Zoe Zdtreanu, fiica lui Gheorghe Cotofeanu atreanu, presedintele tribunalului din Craiova.

40 Antoine de Grammont (1795-1851) viconte, ofiter rus de ongine francezd, aghiotant al generalului Pavel Kiselev; in 1834 pnmeste aprobarea de a pdräsi oastea tarului pentru a ultra in militia pämânteand a Täni Românesti cu rangul de polcovnic, mai inalt deck cel avut pând atunci (maior); ajunge aghiotantul domnitorilor Alexandm Dimitne Ghica i Gheorghe Bibescu; in 1843 este atasat pe lângd persoana prinMlui Albert al Prusiei, fratele regelui Friedrich Wilhelm IV, când acesta s-a aflat intr-o cdlätorie prin Tara Româneascd, in 1849 este din nou ales aghiotant domnesc de Barbu Stirbei care, anul urrndtor, îl numeste mare logordt al departamentului Credintei. A fost cdsätorit cu Arghira Scufa, fiica negustorului grec Ianache Scufa.

76

www.dacoromanica.ro

[Urrneazd un pasaj in care este prezentat personalul consulatului general din

Bucuresti: Evstafi Semionovici Kotov, dragoman principal, Kols, dragoman secund, secretarul grec Dendrino i Durighin. Tot atunci autorul a cunoscut pe ceilai diplomati strdini acreditati in capitala Tdrii Românesti. Toti erau invidiosi" pe pozitia privilegiatd detinutd de diplomatii rusi $i incercau sd le zdruncine bunele relatii cu administratia româneasa prin diverse intrigi i informatii denigratoare. Cei mai activi in acest sens erau consulul francez Adolph Billecocque si cel englez Robert Gilmour Colquhoun care, desi foarte virulenti in atacurile lor la adresa rusilor, cu manifeste la cel dintâi, rostite dar mult mai perfide la cel de-al doilea, in particular erau companii pldcute si curtenitoare]. in ziva când am plecat din Bucuresti, se ldsase un ger usor care fdcuse drumul

mai bun. Am pornit cu onorurile obisnuite, insotiti de dorobanti, cu un curier inaintea noastrd $i am'urmat calea din statia Urziceni in directia Brdi lei. Drumul //

mergea prin amp i cu greu se intâlnea un singur arbore. Sate le sunt putine $i prezintd un aspect lamentabil. Dupd trei sau patru opriri am vdzut Dunärea, pe al cdrui tárm este situatd Brdila. inainte de a ajunge in oras ne-am oprit sä: cercetdm un

mic monument in forma unei piramide, ridicat in memoria soldatilor rusi care au azut and au luat fortdreata in 1829. [Urmeazd câteva consideratii critice la adresa asediului cetdtii Braila condus de marele duce Mihail Pavlovici, comandantul corpului de Garda:, care nesocotise abilitäile turcilor i fusese luat prin surprindere de detonarea unei mine plasatä chiar sub tab:Ara sa de genistii otomani, care sdpaserd un tunel; explozia avusese drept consecintd moartea multor soldati rusi, in amintirea cdrora fusese ridicat monumentul]. La Br:di la, Dundrea depdseste câteva verste [in ldtime]. Malul opus, cel bulgdresc, este mai muntos cleat cel românesc. in general, de-a lungul Dundrii, malul drept îl domind pe cel stâng, ceea ce a dat turcilor un mare avantaj in timpul rdzboaielor noastre cu ei. Un mare numdr de mori de vânt dovedesc inflorirea comertului cu grâne in portul Br:di la, unde am descoperit mai multe cordbii. Orasul pare sdrac si nu are de ardtat nimic remarcabil. Nu aril petrecut cleat ateva ore acolo si am plecat la Galati, la circa doud sau trei statii depärtare de Braila. La frontierd, unde am fost intâmpinati de autoritdtile moldovenesti, ne-am luat rdmas bune de la insotitorii nostri valahi. Am ajuns noaptea la Galati. imi amintesc cd am auzit lovituri de tun pe când eram Ina la mare distantd: de oras. Eram nedumeriti ce ar fi putut cauza aceasta. Am

crezut cd: a izbucnit revolutia in ora$ sau cä turcii au trecut Dundrea. Totusi, explicatia s-a dovedit a fi simplä. Dupd noul stil, era 1 ianuarie iar vasele strdine ancorate in port särbdtoreau, exact la miezul noptii, Anul Nou. [Urmeazd un pasaj in care este descrisd oprirea la agentul consular rus din Galati, Karneev, care se lduda cu activitatea sa dar care, in realitate ldsa mult de dorit, fapt observat si de superiorul ski direct, consulul Kotsebue]. 77

www.dacoromanica.ro

p. 163

p 164

Portul Galati este mult mai important decât Braila. Am gdsit acolo mai multe

sute de cordbii care rdmdseserd sd ierneze. Cea mai mare parte a comerttilui Moldovei este fdcutd prin Galati iar afacerile atrag uneori, aici, un mare numdr de strdini de diverse nationaliati, dar preponderent greci. Orasul este construit rard reguld41, oarecum in stil asiatic iar populatia, care atunci deja numdra patruzeci si cinci de mii, prezintd o mare diversitate de culori. Guvernatorul sau peircidabul Galatiului era Vasile Ghica. El avea judecatd sdridtoasd, agerime negustoreascd. Din pdcate nu era un om pe care te puteai, totusi baza. Sotia sa, Cleopatra, o femeie veseld si amabild, era valahd, una din marea familie Filipescu. Dupd o sedere de cloud zile in Galati am pornit din nou la drum iardsi prin cârnpie, spre orasul Tecuci, pe care deja il stiam, si de acolo la Iasi. in drumul de la Galati la Tecuci am trecut pe lârigd Pechea, o mosie imensd care atunci apartinea printului Moruzi. Rand la rdzboiul din 1829 nu aducea nici o copeicd venit, dar odatd cu expulzarea turcilor de pe malul sting al Dundrii, Pechea a inceput sd aducd in anii cu recoltd bund, mai mult de o sutd de mii de ruble de argint. Acesta este unul dintre rezultatele esentiale ale obldcluirii rusesti pe care românii nu ar trebui ad. 11 uite!

Am ajuns la Iasi exact in ajunul Crdciunului, la timp pentru pomul de Crdciun care ne astepta in casa lui Kotsebue. Am fost mai mult decât multurnit de aceastd cdldtorie pe care am gäsit-o atât de interesantd si-mi amintesc cu recunostintd de atentiile tovardsului de drum care, in relatiile sale cu mine a fost mai mult un bun prieten deck un superior. //

Viata in principat

p 165

(1842-1845)

Am serbat Anul Nou 1842 la un bal dat de bdtrâna doamnd Bogdan, in compania lurnii pe care deja o cunosteam si unde fiecare a fdcut ceva special pentru a rnd intâmpina cu ocazia revenirii mele la Iasi. Cordialitatea moldovenilor la fel ca si a valahilor md predispunea totdeauna in favoarea lor, in ciuda multelor lor defecte de care eram, evident, constient. Doud evenimente mi-au marcat in mod special memoria la inceputul acelui an. Acestea au fost nasterea unei ffice a lui Kotsebue cdreia pdrintii i-au dat un nume total negerman, Zoia42, si cunostirita mea cu printul Lev (Leon) Egorovici

Cantacuzino, acelasi tândr de care am fost atât de atras când a apdrut la Departamentul Asiatic, cu printul Alexandr Mihailovici Gorceakov. 41 Aici, chiar mai mult deck decât in Bra Ila, esti uimit de nenumaratele mori de vânt care oferd un spectacol ciudat" (n a.).

42 in greceste, Zola inseamnd viata". De la acest nume ei i-au dat un diminutiv german Siisschen" pe care nici un grec nu I-ar recunoaste" (n.a ). 78

www.dacoromanica.ro

Prinral Leon Egorovici, la care md voi referi de acum inainte ca Leon, pentru cd am devenit prieteni din prima zi a cunostintei noastre si niciodatd nu i-am spus

altfel, era fiul printului Egor Metvevici Cantacuzino despre care am vorbit in capitolul precedent.

[intr-un scurt paragraf este prezentatd relatia de rudenie a printului Leon Cantacuzino cu Kotsebue, fiind insurat cu o cumnatd a acestuia. Printul avea atunci 34 de am si impresiona prin frumusete]. Afectiunea dintre noi a crescut in asa másurd incât eram practic inseparabili. p Prin intermediul lui am ajuns sd cunosc tineretul aristocrat de care era iubit: printii Moruzi, vdrul ski prinral Alexandru Cantacuzino si diversi Sutesti, Ghiculesti si altii, majoritatea de origine greacd. [Urmeazd un lung fragment in care sunt prezentate, pe larg, diverse relatii de rudenie si descendenta Moruzestilor]. Prima mea iarnd la Iasi a fost foarte pldcutd. imi amintesc c.d., spre sfarsitul p sezonului, in casa lui Kotsebue a fost un bal mascat care s-a dovedit un mare succes. Am venit in costum spaniol. Doamna pe care am insotit-o era Hermiona Asachi, prima sotie a printului Alexandru Moruzi-Pechea.

1 66

169

[Alt pasaj prezintl pe fratele lui Leon Cantacuzino, Grigori Egorovici Cantacuzino, sosit din Basarabia putin inaintea acelui bal].

Arar trecea o zi all o petrecere cu dans. Seara ne adunam si imediat

p. I 70

trimiteam dupd ldutari tigani care, cu seful lor, bdtrânul Barbu, celebru in toatd Moldova, cântau dupd ureche tot felul de muzicd, fârd cea mai micd stiintd de a citi

notele. Ca sd fiu mai corect, interpretarea lor nu era totdeauna conformd cu originalul si, dând frâu liber fanteziei lor nestdpânite, acesti muzicieni autodidacti

obisnuiau sd se abatd [de la ternd] Dumnezeu stie unde. Totusi nu puteai auzi vreodatd o notd falsd iar simtul mdsurii si al ritmului era atât de corect, 'rack era mai

usor sd dansezi pe muzica lor deck dupd oricare altd orchestra europeand. Ei foloseau mai multe viori, un instrument foarte special si, certamente, foarte vechi, fdcut din zece sau mai multe fluiere asezate aproape unele de altele - un substitut perfect al flautului - si o balalaicd [cobzd, n.n., A.S I.] la care cânta insusi Barbu. Este greu de imaginat cu câtd armonie cântau acesti ldutari si cum improvizau, in

felul lor propriu, cele mai grele bucki. Celebrul Barbu fusese cândva rob in gospoddria printilor Cantacuzino. Muzica tigdneascd se folosea pentru petreceri mici dar pentru mari baluri // era angajatd, de obicei, fanfara militard, excelent organizatd de dirijorul austriac Hefner. in mare parte muzicantii erau tigani si evrei, ton dotati cu un extraordinar talent muzical. Frecventam tineretul al cdror conducdtori erau printii Cantacuzino. in acest grup erau Panaiot Moruzi; Iancu (sau Iancusor, cum era numit cu numele sdu de alint) Canta si drdguta lui sotie, Catinca; Dumitrachi Canta si sotia sa Pulcheria;

Petcu Mavrogheni; Iancu Ghica si alti câtiva. Formam un mic cerc si zilnic ne 79

www.dacoromanica.ro

p. 171

anuntam unii pe altii unde urma sd ne intâlnim seara. Mergeam frecvent la teatru, care pe atunci era Meâ in fosta casd a lui Petcu Mavrogheni. Totusi, acest modest teatru era confortabil. Lojele aranjate in trei siruri, erau foarte incäpatoare. Stalul era, de asemenea, bine aranjat. Iasul avea o trupd frantuzeascd permanentä iar unii actori aveau real talent ca, spre exemplu, comicul Pellier care ar fi putut sa-si aibd locul pe orice scend pariziand. El era favoritul publicului si s-a obisnuit atât de mult

cu viata in Moldova, inat nu voia sä pardseascd tam unde se bucura de atâta popularitate. A murit de holerd, la Iasi, in timpul epidemiei din 1848. Cate momente pldcute mi-a oferit acest comic excelent care, uneori, md facea sä râd cu lacrimi! Pe lângd trupa francezd aveam si opera germana, dar aceasta doar din când in

când, când vreo trupd itineranta venea la Iasi. in prima parte a sederii rnele in Moldova, la Iasi, obisnuia sa vind o trupa destul de build sub directia lui Frisch care,

in devotamentul sdu pentru artd, facea totul la scard mare. Drept rezultat a dat curând faliment si a plecat sd-si caute norocul in Egipt, unde 1-am vdzut in 1856. Facea afaceri cu diverse articole europene. in timpul carnavalului, balurile mascate se dddeau in acelasi teatru. De reguld

erau extrem de vesele - bärbati si femei din clasele de sus, mascati sau in

P.

dominouri, fdceau glume unii cu altii iar oamenii din clasa de mijloc, imbrdcati intr-o sumedenie de costume se abandonau dansului. Pentru mine era un motiv de uimire cum o populatie abia iesita din staticul mod de viatd oriental in care fusese tinutd de stäpânirea turceascd, putea sa adopte, ark de repede, manierele europene. Cavalerii si doamnele dansau cu dexteritate. 172 Totdeauna serile se incheiau cu un dineu vesel si zgomotos. // In grupul nostru, printul Egor Mateevici era conducdtorul acestor mascarade. in pofida anilor sai, lua parte in modul cel mai tineresc. Printre altele, la aceste petreceri dansante purtam pantofi inalti. Ei au iesit din modd numai in 1844 sau 1845. 0 schimbare in stilul hainelor s-a produs cam in acelasi timp. Hainele intregi erau acum la modd. S-a schimbat, de asemenea, si stilul

pieptanaturii. Voga ridicolä a smocurilor de par a iesit din modd si bärbatii au inceput sd-i pieptene pdrul pe spate. Dupd o iarnd grea (1842) primävara a sosit, asa cum niciodata nu vine in tara noastrd din nord. in februarie culegeam deja violete in phmbdrile noastre la tard iar in martie toti pomii erau inmuguriti. Am avut ocazia sä md familiarizez cu tinutul inconjurdtor al Iasului, care era incärcat de livezi si de vii. Un loc favorit pentru plimbäri al locuitorilor Iasului era Copou, o câmpie care ducea in directia drumului spre Sculeni. La anumite ore, acolo, cetätenii se adunau pentru a se bucura de aer curat. Oricine poseda o caleascd (si cine nu are una in Iasi?) simte datoria sd iasd la Copou. 0 fanfard militard cânta acolo aproape zilnic, inconjuratd de multe trasuri. 43 Un dagherottp care s-a intâmplat sail pästrez era fácut in 1843, adic5 inainte de schinnbarea

hainelor Un dagherottp era, pe acea vreme inca o noutate, deoarece fotografia nu fusese incd inventatä" (n.a )

80

www.dacoromanica.ro

Boierii îi fumau, plini de importantd, pipele iar tinerii se ingramdcleau in jurul doamnelor care erau imbrdcate elegant $i, in mare parte, sulemenite. Trebuie sd spun cd, totusi tinerele femei, mdritate $i nerndritate, din clasele de sus nu recurgeau la aceastd forma de infrumusetare.

Socola, suburbie din cealaltd parte a orasului, este un loc mult mai frumos decât Copoul. Totusi, drumul trece printr-o stradd murdard, intesatd de evrei, si urcd pand la poartd. Pe deasupra, zona nu este suficient de largd pentru toate trdsurile. in consecintd nu se merge la Socola pentru a vedea si a fi vdzut, ci pentru a te plimba in magnifica si spatioasa grdclind care apartine printului Sturdza, in centrul cdreia se afld vila sa de la Ord. in apropiere este celebnil seminar de la Socola, cred cä singurul din Moldova, si ceva mai departe, in punctul cel mai pitoresc este casa de yard a II P. 173 mitropolitului, cu o grdclind i o vie. Kotsebue petrecea de obicei verile acolo.

[Urmeazd un pasaj in care memorialistul explicd motivul pentru care si-a concediat servitorul pe care $i-1 adusese din Rusia, pe Maxim, care, ager si ferches, se acomodase foarte bine intre moldoveni si se indrägostise de o cdldreatd de circ cu care cheltuia banii furati din dulapul stdpânului. in locul lui ii-a luat ca servitor un localnic, pe Toader, care vorbea binisor ruseste. Tot atunci a renuntat si la locuinta din oras mutându-se in trei camere de la parterul consulatului, uncle li-a aranjat spatiul pe propria cheltuiald $i a rdmas pând la terminarea misiunii in Moldova. Cam in aceeasi vreme o cunoaste i pe sopa lui Leon Cantacuzino, Emilia, care era soft cu doamna Kotsebue, venitd din Basarabia la Iai pentru vedea sora]. Odatd cu sosirea verii familia Kotsebue s-a mutat in casa de la Socola mai sus P 174 mentionatd. Îi vizitam zilnic iar in iunie am fdcut, cu ei, o excursie de mai multe

sdptdmäni in munti. Am gäsit interesantd aceastd excursie. Mi-a permis sd vdd

minunatele privelisti ale Moldovei de Sus', partea care formeazd granita cu posesiunile austriece i compune lantul Muntilor Carpati. [in pasajul urmdtor este prezentatd, succint, geografia principatelor române. Apoi este descrisd, in detaliu, excursia prin munti si la câteva mändstiri. Dupd ce trec de Podul Iloaiei, de Targul-Frumos si de Ruginoasa traverseazd Siretul si intrd in tinutul Neamtului. Pe drum intâlneste multe sate Pgdnesti care îi oferd prilejul sä descrie aspectul si ocupatiile locuitorilor. 0 oprire de mai multe zile a fost fdcutd la conacul de la Bdltdtesti al printului Cantacuzino. Tinta excursiei era Borca, o asezare de tapinari plasatd in munti. Aitä oprire s-a facut la conacul de la Hangu al cdrui stdpân era tot Leon Cantacuzino, care in acel moment le era indatoritoarea

gazdd. Tdranii din Hangu -pläiei obisnuiti sä umble inarmati - îi intâmpind, cu bucurie, pe oaspeti insotesc cdldri, in jurul trdsurii, 'And la conac. Toi erau oameni bine flcuP, inalP i frumosi, purtând plete lungi si incdhdri fdcute din scoand de copac. Muntele Ceahldu se indlta, mândru, in depärtare. A doua zi, o 44 Partea rnuntoasä, sau nordicä, a Moldovei este numitä de Sus iar restul Moldova de Jos" (n.a.).

81

www.dacoromanica.ro

cälätorie de 10 ore, printr-un peisaj sälbatic $i märet, 11 duce pe excursioni$ti la modesta a$ezare de la Borca. Oboseala i$i spune cuvântul si cdldtorii se culcd pe lavitele tari ale localnicilor pentru care insä, printul Cantacuzino, prevdzátor, adusese saltele $i perini de la BältAte$ti. Fiind foarte izolatd, asezarea nu putea pune

la dispozitie prea multd mâncare dar, de la mändstirile Slatina $i Neamt fuseserd trimise provizii suficient pentru distinsii turi$ti. Cu toatd sälbäticia locurilor $1 dificultatea drumului - pe care, totusi, il fäcuserd in träsurd - sunt vizitati si de alti ie$eni din protipendadd: Iancusor Canta, cu sora sa, Maria Cantacuzino $i prietena acesteia, Hermiona Asachi, Costache Sutzo si dr. Frenkel. impreund cu acestia fac o drumetie prin munti pentru a vedea o cascadd frumoasd. Ghizii locali au märturisit cd ei erau primii boieri care ajunseserd atât de departe si vdzuserd minunata cddere de apd. intorsi la Hangu - unde familia Kotsebue 11 päräse$te pentru a se duce la odihnd la Bältätesti - mernorialistul $i alti câtiva companioni fac o ascensiune pe Ceahläu. Pentru a incununa aventurile montane, intoarcerea se face cu pluta pe Bistrita, pând la Piatra Neamt. in tot acest timp s-a consumat doar hrana simplä a localnicilor, singura ce le era la indemând: mdmäligd, oud, brânzd, vin. La Piatra sunt gdzduiti peste noapte de Costache Ghica, $eful politiei locale, iar a doua zi pleacd la Bältdte$ti unde mai färnân vreo 10 zile, distrându-se de minune. Ca $i la Iasi, petrecerile se Oneau lant iar când voiau sd danseze trimiteau dupd läutari la Plant-. intr-o zi de särbdtoare asistä la hora tärdneascd, pe care o descrie foarte atent. De acolo au fost organizate alte excursii la mändstiri. Au fost astfel vizitate mändstirea Vdratic, Agapia $i Neamt. Mernorialistul este impresionat de frumusetea peisajelor $i a asezdrilor monahale dar criticd viata monasticd in care gäse$te rnultd

imoralitate $i foarte multd libertate. Lipsa de cucernicie a maicilor o punea pe socoteala obiceiului de a trimite la mändstire pe ultimul näscut al familiei, MIä ca acesta sd aibd chemarea necesard, doar pentru a asigura fficelor mai mari o dotd substantiald sau averea sd fie impärtitd intre mai putini mo$tenitori. Pentru femeile devenite cälugärite nu exista vreun viitor, in vreme ce pentru bärbati, dacd raceau anumite studii, puteau sä inainteze in ierarhia ecleziasticd pând la functii importante (episcop $i mitropolit) care aveau mari subsidii $i deosebitä influentd $i in viata civild. Pentru a evidentia libertatea de care se bucurau monahii $i monahiile, relata cum mitropolitul Veniamin Costache afurisise drumul care lega mändstirile de maici de cele de cdlugäri, pe care acestia se deplasau cu intentii päcátoase; dar cdlugdrii, pentru a evita blestemul, creaserd alt drum, colateral, pentru a ajunge la fructul oprit". Totusi memorialistul nu uitä sä atragd atentia cd existä $i oarneni

foarte de treabd lute er]. Prima mea excursie in Moldova de Sus ini-a läsat amintirile cele mai pläcute.

p. 187

Ne-am tutors la Iasi pe aceea$i rutd. Intrând in zona viticold de Iângd TdrgulFrurnos, am observat cu satisfactie cd strugurii incepeau sä se coacd. Niciodatd nu am avut prilejul pând acum sd vdd struguri atât de multi. Toate viile din Moldova, 82

www.dacoromanica.ro

sunt, practic, deschise oricui trece pe lângd ele. // Te poti strecura in ele sd mdnânci p. 188 fructe pe saturate - nu ca in Europa occidentalä unde e$ti târât la postul de politie

pentru a ai cules un ciorchine. Trebuie sd mdrturisesc cd aceastd largd libertate, nestânjenitd de zgareenia proprietarului, este mult mai pe placul meu. Adevdrul situatiei este cd, datoritä abundentei de struguri, pierderile prin pdstrarea acestei libertdti sunt nesemnificative. Toamna este cel mai bun anotimp al anului in Moldova. Vremea frumoasd $i temperaturile cele mai pldcute continud pând in mijlocul $i uneori 'And la sfar$itul lui noiembrie. Zilnic ne plimbam prin suburbiile Ia$ului, care abundd in vii $i livezi. Pentru mine, ndscut in nord, aceastä stare a naturii imi pdrea minunatd, intr-o vreme când la Petersburg predomina timpul cel mai aspru. M-a uimit ieftindtate fructelor din Moldova. Pentru câteva copeici puteai cumpdra cel mai bun pepene verde sau galben spre a nu mai vorbi de mere, pere, prune $i cirew. Dar nu tot ce produce pldcere este bun. Odatd cu aparitia fructelor in Moldova incepe o epidemie de febrd care se intinde atât de mult, incât in unele momente nu existä familie in care sd nu fie cineva bolnav. Desi febra intermitentA moldoveneascd nu este periculoasd, ea este foarte dureroasd. Crizele se repetd, de obicei, la cloud zile. Încep cu frisoane care se transformd in temperaturd cu teribile dureri de cap $i se termind cu transpiratie abundentd. De asemenea, pacientul vomitd, are diaree $i este complet epuizat [...]. Aceasta mi s-a intâmplat in 1853. Pând la aceea datd nu avusesem nici un atac de febrd de$i nu md ferisem. Existd $i febrd de primdvard dar nu este atât de persistentd. Fructele, in special fructele necoapte, sunt, rail indoiald, cele care agraveazd epidemia dar nu o provoacd. Cauza ei trebuie cdutatd in slaba situatie sanitard a locului.

Dupd intoarcerea la Ia$i mi-am reluat munca la consulat. Când am fost suficient de familiarizat cu corespondenta de afaceri am inceput sd scriu hârtii in ruse$te pentru autoritdtile noastre ca $i note diplomatice in francezd care biroul postelnicului §i al consulatelor strdine din Ia$1. Cea mai bogatd // corespondentd era p. 189

cu consulatele Austriei $i Greciei, care aveau cel mai mare numär de supu$i in Moldova. Sub protectia noastrd nu aveam mai mult de doud sute de persoane in ciuda apropierii frontierei, pentru cd nu recuno$team drept cetäteni ru$i decât acele persoane care aveau pappoarte oficiale sau alte acte de identitate. Totusi, celelalte consulate, abuzând de autoritatea lor, emiteau pa$apoarte nu numai lumii care nu

avea nici un drept la ele dar chiar $i localnicilor sau transfugilor de toate nationalitätile posibile. Aceasta era fdcutd din motive pur mercantile. Percepeau un cervonet pentru fiecare pa$aport emis iar aceasta era o considerabild sursd de venit. In ceea ce prive$te transfugii $i dezertorii no$tri ru$i, iar ace$tia erau numerNi in conditiile iobdgiei $i a rânduielii care exista atunci, ei deveneau, la trecerea Prutului, supu$ii vreunei puteri strdine datoritä consulilor venali. Am avut ocazia sd-i vdd pe

bdrbo$ii no$tri rgi cu pa$apoarte germane, grece$ti $i chiar frantiize$ti sau engleze$ti! Ace$ti tialo$i aveau, din când in când, dispute cu supu$ii no$tri $i atunci eram obligati sd ne angajdm in corespondentd oficiald cu diverse consulate care-i 83

www.dacoromanica.ro

tratau pe transfugii nNtri fie ca francezi, fie ca greci ori ca originari ai Dumnezeu tie cdrei tdri. Pot spune, cu tdrie, cä numai agentii ri4i se purtau cu onestitate i nu permiteau asemenea abuzuri strigdtoare la cer. Trebuie addugat, de asemenea, cä fiecare consul (cu exceptia celui rus) numea un agent, sau un bdtrân cum se numea

pe atunci, in fiecare capitald de judet, iar ace§ti agenti secundari, imitânduli superiorii, creau pentru ei in§i§i câti cetdteni doreau. Se poate imagina relele consecinte ale acestei situatii intr-o tard unde jurisdictia consulard exista in baza capitulatiilor cu Turcia! Administratia locard nu putea recurge la cea mai simpld mdsurd politieneascd färd a fi confruntatd cu interventia consulului. [Urmeazd un paragraf in care se spune cä generalul Kiselev introdusese un articol in Regulamentul Organic, prin care nu erau recunoscuti ca supu0 strdini decât aceia care aveau pa§apoarte emise de tara de ba§tind iar consulilor le era interzis sd detind agenti in judete. Totu§i, doar Rusia s-a supus acestui articol de lege]. p. 190

in primii mei ani de edere in Moldova consulul general al Austriei era unul Eisenbach, fost §ef al po§tei la Constantinopol. Era un om amabil dar foarte limitat. Ata§at lui ca secretar a fost mai intâi, V. von Starkenfils apoi Isfording, amândoi

tineri one*ti §i bine educati, in special cel din urmd. Consulul francez era unul Hubert, un bdtrân foarte amuzant care, a5a cum am auzit, mai inainte a fost perceptor intr-o familie ruseascd, iar consulul englez era Samuel Gardner care, din anumite motive, trdise mai demult o lungd perioadd de timp in sudul Rusiei, §i suferea grozav de spleen. Amândoi dddeau putind atentie functiilor lor oficiale. in schimb le incredintau dragomanilor, oameni care erau foarte necinstiti. Cu toate

acestea, nicdieri nu erau atât de multe abuzuri ca la consulatul Prusiei, care era condus de un evreu, Kalman [Kahlmann]. Sub el, numdrul cetätenilor prusieni din Moldova a crescut la câteva mii dintre care aproape nici unul nu fusese in Prusia. Toi erau evrei sau transfugii nNtri ru§i care cumpdrau pwpoarte de la Kalman. P. 191 Plângeri II impotriva acestui ticdlos au ajuns pând la urmä la Berlin §i, in 1843, a fost inlocuit de Justiz - Geheimrath (sic) Neigebaur45, cdruia i-a fost dat titlul de 45 Johann Ferdinand Neigebaur (1783-1866), istoric, filolog, folclonst, etnograf, geograf si diplomat prusian. Studiazd la Facultatea de Teo logie si la Universitatea din Königsberg, dupd care urmeazd dreptul. in 1813 inted voluntar în trupele prusiene care luptau impotriva lui Napoleon, este fdcut prizonier i petrece captivitatea la Limoges unde are posibilitatea sä urmeze cursurile faculfatn locale, sd se familianzeze cu obiceiunle i oamenii zonei. Observatiile sale le va publica într-un volum dedicat zonei Limoges. intre 1815 si 1826 este prefect la Luxemburg, in 1826 este numit judeckor la Breslau (Wroclaw) iar In 1832 director al judecdtoriei din Franstadt. In sfärsit, in 1835 primeste functia de director al Carnerei Crirninale din Bromberg si de comisar pentni reglementarea fronnerei dintre Prusia si Po Ionia. in 1842 este desernnat consul general In Moldova si Tara Româneascd. Interesul sdu

pentru tinutunle românesti s-a concrenzat in mai multe lucran: Beschreibung der Moldau und Walachei (Lepzig 1848), Die Donau-Fürstenthiimer, Gesammelte Skizzen, geschichtich-stanstich

politischen Inhalts (Breslau 1854), Die statlichen Verhiiltnisse der Moldau und Walachei in geschichtlicher Zusammenstellung der auf das öffentliche Recht bezüglichen Verträge (Breslau 1856), Dacien aus den Uberresten des Klassichen Alterthums mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, topographisch zusammengesetzt (Cronstadt 1851). A ldsat $1 note mernorialistice pe care le-a publicat, in 1942, Victor Papacostea sub titlul Un observator prusian in Trile Romiine acum un veac.

84

www.dacoromanica.ro

consul general pentru ambele principate. Calculatul guvern prusian nu i-a alocat un

salariu dar i-a ingdduit sa foloseascd venitul consulatului. Neigebauer, in consecintd, a considerat neprofitabil sd scadd numdrul supu§ilor prusieni in timpul functiondrii sale. Totul a continuat ca de obicei de§i, abuzurile erau, desigur, mai mici deck sub evreul Kalman. Arar am intalnit a§a un excentric ca Neigebaur. Era dornic de companie §i dorea sä apard ca orn de lume, ceea ce era arnuzant avand in consideratie aspectul sdu comic, stangdcia §i proasta pronuntie fiantuzeascd. in ciuda varstei sale - avea in jur de §aizeci de ani -O. a lipsei de elegantä a chipului sdu, care era §i mai uratit de o perucd monstruoasd, el pretindea cd are succes la sexul opus §i fugdrea pe moldovence, care totdeauna faceau haz de el. Pe deasupra, incerca sd apard ca un orn invdtat §1 totdeauna putea fi vdzut cu o carte in mând, adancit in lecturd chiar atunci cand rnergea in trdsurd sau era cdlare. El cdldrea pe unul dintre caii trdsurii sale, o adevdratd gloabd, iar vizitiul sdu cdldrea pe celdlalt ca un fel de jockey. Odatd

el cdldrea in acest fel pe langd teatru in fata cdruia, de o funie intinsd de-a curmeziwl ingustei strdzi, atarna un rnic af4 ce anuno cä in acea seard nu avea sä fie spectacol. Cu nasul ingropat intr-o carte, bietul cdldret nu a observat funia §i a fost prins de gat i dobork de pe cal. Neigebaur ob4nuia sd-1 viziteze zilnic pe Kotsebue §i trebuie sä recunosc cd nu ne puteam refuza pldcerea de a-1 ridiculiza. in acel moment era ocupat cu scrierea unei cdrti despre Moldova. Adunand date despre zond ne plictisea de moarte cu intrebdrile sale. Avea obiceiul sá scrie pdrerile noastre in carnetul sdu de note. Odatd s-a apropiat de colegul meu, Sulepnikov, si 1-a intrebat dacd i-ar putea da ckeva informatii despre obiceiurile §i deprinderile a§a

nurnitilor lipoveni, o populatie ruseascd care trdia in numdr mare in Moldova. Pentru a-i juca o festd lui Neigebaur, $ulepnikov a inceput sd-i spund pove§ti fanteziste despre modul de viatd al acelei populatii §i, fard ezitare i-a zis orice aberatie i-a venit in rninte. Neigebaur 1-a ascultat, toatd seara, cu atentie, notand plin

de zel, minciunile. Ulterior n-am avut ocazia sä vdd cartea despre Moldova publicatd de Neigebaur // §i, in consecintd, nu pot fi sigur dand gluma lui $ulepnikov p. 192 §i-a gäsit locul acolo.

[Urmeazd un scurt pasaj in care trateazd despre mutarea la Galati, la nouinfiintatul consulat de acolo, a colegului §i prietenului Sokolov].

Cam in aceeai perioadd a venit la noi, de la Petersburg, generalul =tor Alexander Osipovici Duhamel, aghiotant al Majestkii Sale Imperiale. Abia se intorsese din Persia unde servise multi ani ca arnbasador. Acum se ducea la Bucure§ti sä investigheze in calitate de comisar, impreund cu comisarul turc (care

cred ed. era $ehib Efendi), plangerile inaintate celor cloud curti de divanul Tdrii Rornane§ti, impotriva domnitorului Alexandru Ghica. Deja am rnentionat despre nernultumirea populatiei Tdrii Rornanqti fata de hospodar, din cauza slabei sale administratii §i a abuzurilor fratelui sdu, Mihalache

Ghica, care era atunci ministru de interne. Evident, aici erau combinate diverse 85

www.dacoromanica.ro

planuri de unele persoane precum Stirbei, Bibescu $i lordache Filipescu, care aspirau la functia domneascd. Fiecare i$i avea propriul partid $i toti s-au reunit pentru a-1 rdsturna pe Ghica. 0 plângere enumerând abuzurile administratiei printtilui Ghica a fost ridicatd la Ob$teasca Adunare $i s-a decis, printr-o majoritate zdrobitoare de voturi, ca plângerea sd fie supusd judecdtii celor doud curti. Ca o consecintd a acestor doleante, ap cum erau numite in limbaj diplomatic, guvernele

Rusiei $i Turciei au numit pe mentionatii comisari sd investigheze cazul. Se pot imagina intrigile pe care le-au adus dupd ele aparitia acestor inspectori politici. Comisarul turc, dupd obicei, a beneficiat din plin de situatie $i a fIcut avere luând p 193 bac$4uri de la domnitor // ca $i de la fiecare dintre candidatii la functia de domn, promifând fiecdruia sustMerea Portii. in vreme ce reprezentantul nostru, ascultând pe oricine $i pe toti, incerca sdli facd o pdrere exacta despre starea lucrurilor, flind

neobisnuit atat cu tara cât $i cu oamenii, a fost indus in eroare. Oricum ar fi, rapoartele comisarilor nu au fost in favoarea domnitorului Ghica. Ambele curti au hoar& sd il elibereze din functie. Aceasta s-a fdcut in primdvara lui 1843, printr-un firman al sultanului care a fost adus la Bucure$ti $i citit in mod oficial de un comisar turc care, la rândul sdu $i-a umplut buzunarele de minune, acceptând bani de la Cdirridcdmie $i de la toti boierii care râvneau postul de domn. Cdderea lui Alexandru Ghica a fost o mare victorie pentru I.A. Da$kov, care totdeauna criticase administratia domneascd in rapoartele sale. Nu putea fi nici o indoiald cd aceastd administratie era proastd. Dar putea fi sperat ceva mai bun din partea opozantilor sdi, educati la $coala intrigii politice, a$a cum erau toti boiern acelui timp - intrigd despre care numai in Rdsdrit poti cdpdta o idee adevdratd? in acest sens, blândul $i nobilul Iakov Andreevici [Da$kov] dupd pdrerea mea, a gre$it $1 a fost prea mult influentat de ambitiosul Gheorghe Bibescu, cu care era in relatii

de prietenie. in plus cdderea lui Ghica, demonstrând nesiguranta scaunului domnesc, a intensificat spiritul opozitionist care i-a caracterizat totdeauna pe boieri $i a dat fiecdruia speranta de a sta pe tron. Obsteasca Adunare Extraordinard a Tdrii Române$ti, creatd in conformitate cu

Regulamentul Organic, 1-a ales domnitor, cu o largd majoritate de voturi, pe Gheorghe Bibescu. Adversarul sdu cel mai periculos era propriul frate, Barbu Stirbei. Datoria influentei lui I.A. Da$kov, partizanii bdtrânului Gheorghe Filipescu, cel de al treilea candidat pe care 1-am mentionat mai inainte, realizând cä

nu aveau sd rewascd sd-si impund candidatul, i-au dat sprijinul lui Bibescu $i astfel i-au asigurat majoritatea asupra fratelui sdu mai mare. Detronatul Ghica s-a retras la Neapole $i s-a instalat lângd buna sa prietend, contesa Sukhtelen, cu care avusese relatii intime din timpul campaniei turce$ti din p. 194 1828 $i al // ocupatiei principatelor de trupele noastre. Ea locuia atunci in Bucure$ti cu sotul ei, un general rus de cavalerie46. Din Neapole, Ghica urmdrea, prin agentii 46 Acest Sukhtelen era fiul contelui Sukhtelen, multi am ambasador la Stockholm" (n a.). 86

www.dacoromanica.ro

sdi, tot ce se intâmpla in Tara Româneascd si, la sfaturile lui si in mod special, cu banii lui, a dat un mare concurs la formarea partidului revolutionar care, in 1848,

1-a detronat pe dusmanul si succesorul sdu, Bibescu si, in acelasi timp, a fost responsabil de marea subminare a influentei noastre in Principatele Române. I.A. Daskov care, in toate celelalte imprejurdri s-a dovedit a fi un diplomat intelept, nu a prevdzut, desigur, aceste consecinte. Cu lipsa mea de experientd eram, in acel timp, un admirator al actiunilor sefului meu pe care il iubeam si-lrespectam sincer.

Revolutia care a avut loc in Tara Româneascd a avut, in mod natural, repercusiuni si in Moldova. Boierii erau si acolo stârniti. Partidul ostil printului

Sturdza a incercat sd obtinä suficiente voturi in Obsteasca Adunare pentru a emite un act care sd-1 demaste pe hospodar. Pdcatele sale erau chiar mai mari decât cele ale printului Ghica. Nu era, totusi, usor sd ai de-a face cu vicleanul si inteligentul Sturdza. El si-a aranjat atât de abil afacerile incât, in loc de reclamatii, camera i-a prezentat o notd de apreciere in care se referea la el ca la Pdrintele Patriei". [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd structura Obstestii Adundri si

locul pe care il ocupau inaltii prelati in aceasta (mitropolitul era presedinte iar episcopii erau membri); existenta acestei Obstesti Adundri unicamerale, ale cdrei decizii trebuiau aprobate de donmitor, care la rândul sdu cerea avizul Turciei si Rusiei, asigura completa autonomie administrativd a tdrii. Mai departe se vorbeste despre aviditatea de bani a printului Mihail Sturdza si lipsa lui de scrupule: desi

primise o mare surnd de bani de la episcopul de Roman, nu-si indeplinise promisiunea fatd de acesta iar prelatul 1-a reclamat rusilor. Baronul Rükmann, consulul din aceea vreme a venit la Iasi sd investigheze cazul si 1-a obligat pe domnitor sd returneze banii. Se credea cd va fi demis iar Obsteasca Adunare a dezbaut furtunos cazul dar, pând la urmd, domnitorul a primit din partea acesteia

o scrisoare de multumire pentru conducerea sa inteleaptd. Peste câtiva ani, domnitorul a recuperat intreit suma ce trebuise sd o inapoieze, de la acelasi episcop

de Roman, pentru a-1 investi in functia de mitropolit din care il demisese pe Veniamin Costache]. Aceste exemple dau o idee de moravurile clerului moldovenesc din acel timp.

in zilele de altddatd clerul alb47 era intr-o stare si mai rea. Era aproape needucat ceea ce constituia, probabil, motivul indiferentei fatd de religie in rândul tuturor claselor de moldo-valahi. Cu exceptia sdrbdtorilor cele mai importante, bisericile erau practic totdeauna goale. Chiar si teiranii arar intrau in ele. Pe de altd parte, cârciumile, care in mod

obisnuit erau plasate, in orase si sate, lângd biserici, erau totdeauna pline de särbdtori, chiar si in timpul orelor de slujbd. " in biserica ortodoxd clerul negru I! forrneazd cdlugdrii; clerul alb care deserveste direct populatia este ldsat sa se însoare" (n.a.).

87

www.dacoromanica.ro

p. 196

Totu$i românii, cu exceptia tinerilor care erau educati in Europa occidentald,

tineau cu strictete posturile; le pldcea fastul ceremoniilor religioase, in special botezurile, nuntile $i inmormântkile. Am avut adesea ocazia, in timpul lungii mele $ederi in principate, sd asist la aceste ceremonii. Toti cei prezen0 la un botez intr-o familie bogatd primesc, ca amintire a fericitului eveniment, mici monede de aur sau medalii prinse pe panglici frumoase. Nuntile sunt diferite de ale noastre: in locul vdlului, mireasa poartä lungi fire de aur, impletite strâns, care pornesc de la ceafd $i coboard aproape pând la podea. Din pdcate, acest vechi $i frumos obicei a inceput sd se schimbe chiar in timpul $ederii mele in unele familii aristocrate ale cdror fete, educate la Paris, preferau sd poarte val. Funeraliile sunt totdeauna organizate cu mare fast. Aceasta este foarte profitabil pentru e'er care se adund in numdr mare cu asemenea ocazii, mai ales dacd decedatul apartine unei familii bogate $i distinse. Cu asemenea prilejuri pomeni generoase sunt impdrtite skacilor. Am fost martor la

funeraliile unor persoane precum Ion Sturdza48 (care a fost un timp domnitor, inaintea introducerii Regulamentului Organic), a boierului Alecu Ghica $i a altora, care au costat cel putin doudzeci de mii de ruble de argint. Procesiunea incepe cu muzicantii care cântd un mars funebru, urmeazd apoi preotii in numär incredibil de mare, uneori venind din cele mai indepdrtate tinuturi pentru aceastd ocazie. Ei tin p. 197 Capacul co$ciugului. Apoi urmeazd canil funebru cu // mortul intr-un co$ciug deschis, care face o impresie foarte nepldcutd mai ales dacd dricul se leagdnd pe un drum plin de hârtoape. Bocitoarele, in haine albe $i cu pärul ldsat pe fatd, stau in jund dricului. Ridicd vaiete Ingrozitoare, fiecare in parte $i, câteoclatd, toate impreund, intrerupte de nepläcutul cântec interpretat de pricetnichi. in bisericile grece$ti sau române$ti nu sunt coruri. Bocitoarele sunt alese dintre servitoarele casei $i, uneori, sunt angajate altele in plus. Totu$i, in timpul $ederii mele in principate, acest vechi obicei a inceput sd dispard.

Vorbind despre inmormântki, imi amintesc de moartea sotiei boierului Costachi Pa$canu (Cantauzino), mama prietenei noastre Pulcheria Arghiropulo, $i de nunta celei din urmd. Aceste cloud evenimente au urmat la un interval de doud sau trei zile unul dupd altul. Iatd cum s-a intâmplat. Simtind apropierea mortii, d-na Pa$canu $i-a exprimat, brusc, dorinta de ali vedea fiica, pe Pulcheria, mdritatd cât timp mai era in viatd, dar märitatd numai cu un grec. Fiica ei mai mare, frumoasa Eufrosina, era deja mdritatd cu un grec fanariot, printul Calimachi. Ea prefera grecii pentru cd ii considera mult mai capabili de a asigura fericirea conjugald deck pe moldoveni, care erau recunoscuti a nu fi soti buni $i a trata divortul cu prea mare u$urintd.

Pentru a-i face pldcere bolnavei, imediat s-a inceput cdutarea unui mire printre familiile grece$ti de prim rang $i a fost gdsit tândrul Emanoil Arghiropulo care, neavând deloc bani, a acceptat cu bucurie propunerea pentru o mireasd bogatd... 48 Ionitä Sandu Sturdza, domn al Moldovei (1822-1828) (m. 1842).

88

www.dacoromanica.ro

Imediat el s-a ndpustit la Iasi, a mers indatd la casa lui Pascanu si s-a prezentat miresei sale pe care o vedea prima data in via* S-a hotdrât pe loc ca, având in vedere starea criticd a marnei, nunta sd aibd loc in aceeasi zi. De vreme ce nu stiam

nimic de sosirea lui Arghiropulo si asteptam sd aflu trista veste a mortii bietei suferinde, care fusese de câtva timp intr-o situatie fall sperantd (cred cd avea dropicd) am fost extrem de surprins sd primesc o invitatie la aceastä nuntd. In ciuda prezentei bolnavei, care a fost adusd in sala de bal pe un divan cu rotile, cununia a reusit in chip fericit pentru tineri care s-au pldcut imediat unul pe altul. La insistenta

muribundei, cununia a fost urmatd de dans si incd imi amintesc de tândrul si atractivul II cuplu in vârtejul valsului. Evident seara s-a incheiat devreme si fericitul p. 198 cuplu de insurdtei a fost condus la apartamentul rezervat pentru ei. inmorrnântarea a fost trei sau patru zile mai arziu si putin dupd aceea cuplul Arghiropulo a plecat in strdindtate. Obisnuiau sd vind câteodatä. in Moldova si doar pentru sederi scurte

asa cd, in timpul cât am fost acolo, i-am vdzut rar. Cunoasterea mai apropiatd si chiar prietenia familiei mele cu amabila si inteligenta d-nd Arghiropulo s-a produs mult mai târziu si in conditii diferite. Despre sot-ill ei pot spune doar cd totdeauna 1-

am considerat un orn onorabil si bine educat. El se distingea in mod special prin talentul sdu muzical si literar si printr-o minte neobisnuit de ascutitd. Cdsdtorii de acest tip, desi nu cu aceeasi grabd nebuneascd, erau intâmpldri obisnuite in timpul sederii mele in Moldova. Stiam multe tinere femei ale cdror cdsátorii cu greci au fost doar rezultatul corespondentei. Deja am mentionat motivul pentm care erau preferati moldovenilor. Pe de altd parte, pentru grecii tineri, educati

si, in general inzestrati, care aveau putine posibilitdti sd facd bune cdsdtorii in sdraca lor tard, bogatele mirese moldovence erau o mare atractie. De reguld, grecii se stabileau, in final, aici. De aceea se gdsesc atâtea nume de familie de origine greceascd printre proprietarii de pdmânturi români.

De asemenea, multi strdini sunt printre oamenii din clasa mijlocie, printre negustori si meseriasi. Vor fl gdsiti aici bulgari, sârbi, armeni (in special in Moldova) si evrei. Singurii români puri sunt tdranii. Desi românii sunt, incontestabil, de origine romand sau latind, ei seamand cu slavii; iar limba lor are multe cuvinte slave. Credintele lor, structura sociald, caracterul, modul de viatd, totul ii asociazd pe moldo-valahi rusilor si in mod special ucrainenilor. Sate le moldovenesti diferd putin de cele din Mica Rusie. Aceleasi case (mazanki) rásfirate, acoperisurile de stuf, fântâna, ustensilele casnice, imbrdcdmintea, textilele cu un motiv rosu, chiar si melodiile cântecelor lor sunt similare. Exact ca in Mica Rusie vezi aici boi albi cu coarne enorme. Un teiran este la fel de Mai ca mujicul nostru. Doar câteodatd, in unele localiati figurile sunt diferite din amestecul fie cu sânge

unguresc sau tigdnesc. Vederea greoiului bivol in satul românesc este, poate, neobisnuitd pentru ochiul nostru. Laptele de bivol este II mult mai gras decât cel de p. 199 vacd iar smântâna sau caimacul are un gust exceptional de bun. 89

www.dacoromanica.ro

in iarna lui 1843 am petrecut la fel de bine ca si in anul precedent. Cu greu am avut timp sä rdspund la invitatiile la petreceri si dineuri. Nicdieri nu am intâlnit atita ospitalitate ca in acele timpuri in Moldova. Primdvara, veselii Cantacuzini, de care eram inseparabil, au venit de la Wältdtesti t i atunci au inceput adevdratele festinuri somptuoase. in timpul neocupat de distractii au continuat conversatiile cu inteligentul Alexandru Moruzi cu care discutam evenimentele politice contemporane. Chestiunea Orientald era subiectul principal al discutiilor noastre, care imi erau foarte utile. [Urmeazd un lung pasaj despre felul curn si-au petrecut vara prietenii sai: consulul Kotsebue a plecat sd-si viziteze rudele in Courlanda; Grigore Cantacuzino s-a dus la Constantinopol iar Leon Cantacuzino in Basarabia, pentru a face diverse speculatii care nu i-au adus nici un câstig. Memorialistul pärdseste la rândul sdu laaul, spre a petrece câteva sdptdmâni cu amicii sdi Cantacuzini la moii1e acestora de lângd Fdlticeni, Solddnesti i Lamotesti. De acolo au fdcut impreund o excursie la Baia. in aceea yard îl cunoaste i pe al treilea frate Cantacuzino, George, revenit

in tard dupd ce servise intr-un regiment de cuirasieri rusi pe care îl pdrdsise cu gradul de locotenent.

'tutors la Iai, Giers îi continud activitatea la consulat sub conducerea lui Tumanski, numit inlocuitor al consulului in timpul absentei acesteia. Câteva fragmente sunt consacrate colegilor de servici, Tumanski i Pekgold]. Vorbind despre vara lui 1843 imi vine in minte marele foc care a distrus o mare parte a Iasului. A pornit din Strada Mare, a venit aproape de casa consulului nostru i s-a rdspândit peste intreaga periferie din spatele bisericii Sf. Spiridon. Mai multe sute de case, majoritatea cu acoperis de sindrild, au ars complet. Dupd acest foc moldovenii au inceput sä construiascd case mai solide si, aproape peste tot cu acoperisuri de tabld care, pând la aceea datd, erau cu totul rare in Iasi. Am fost doar speriati dar consulul general prusian Neigebauer, care in acel moment lipsea [din

localitate], a pierdut, practic, toatd averea. Cu ajutorul cazacilor nostri de la consulat, am reusit sa-i salvez arhiva, corespondenta si tot ceea ce mi s-a pdrut a fi

mai valoros din avutul ski. La intoarcerea sa de la Iai, Neigebauer si-a exprimat fatä de mine intreaga recunostintd si m-a recomandat pentru ordinul prusian al Vulturului Rosu dar, din anumite motive, nu 1-am primit niciodatd. Dupd ate se pare, cabinetul de la Berlin nu a dat prea mare importantd faptului cd am salvat arhiva.

inainte de intoarcerea familiei Kotsebue, sffirsitul verii a fost o perioadd de smgurdtate pentru mine. Din când in când mä duceam la ospitaliera bdtrând doamnd

Bogdan si la fiicele ei; Maria Bals, de asemenea, primea adesea49. Sotul ei, hatmanul Toderas Bals, a comandat, cândva militia sub generalul Kiselev. El a fost 49 Smärändita Bogdan avea, de asemenea, doi fii: Manolache, amabil dar slab de minte, $i Lascdr, frumos dar nu prea deVept. Tatäl lor, in tinerete, servise in militie, dar, in vrernea mea, era colonel in retragere" (n.a ). 90

www.dacoromanica.ro

unul dintre primii bdrbati din Moldova care $i-a ras barba $i a purtat haine europene.

Ili pldcea sdli ia aerul unui bdtrân o$tean $i totdeauna purta pinteni $i un chipiu militar. Nu era deloc practic $i, in consecintd, cu toatd pozitia sa Malta. nu a jucat , niciodata vreun rol politic in WI Era unul dintre cei mai sinceri susOndtori ai Rusiei. [Urmeazd un pasaj in care comenteazd activitatea sa la consulat, care il oprea sd se ducd prea des la Sculeni pentru a fi prezent la sosirea corespondentei oficiale;

in locul sdu mergea un alt functionar. La finele lui septembrie revine $i familia Kotsebue din strdindtate $i, impreund, se bucurd de frumusetile toamnei ie$ene].

lama 1834-44 ne-a gdsit dedându-ne acelora$i petreceri, pe care nu voi p. 206 incerca sd le descriu pentru cd ar fi repetdri. Nu poti a$tepta multd variatie intr-un mic ora$ ca Ia$ul. Singurul evenirnent a fost cd Iacov Andreevici Da$1cov ne-a

vizitat in acea iarnd $i au fost multe petreceri cu acea ocazie. Conditiile s-au schimbat [acum] $i reprezentantii ru$i nu se mai bucurd de acela$i respect ca atunci. Cam in acea vreme s-au intors de la studiile in strdindtate fii dornnitorului beizadelele Dimitrie $i Grigore Sturdza. Cel dintâi s-a dovedit a fi un tândr blând $i inofensiv. Deoarece inclinatiile lui erau cdtre serviciul militar si fiindcd i$i petrecuse timpul dresânduli caii de cdldrie dupd sistemul Boshe la grajdurile armatei, a fost numit hatman sau comandant suprem al militiei Moldovei. In ceea ce-1 privea pe Beizadea Grigore, care avea o minte remarcabilä $i o vointd puternicd, el inspira teamd tuturor, inclusiv autoritarului sdu pdrinte care era in incurcdturd in a $ti cum

sd se poarte cu el. Mândria sa nu cuno$tea limite. Abia primise numirea intr-un minister la alegerea lui, când a anuntat cd era nernultumit cu subsidiul fixat de tatdl sdu. Atunci a hotdrât sd se imbogdteascd repede prin propriile-i mijloace. A ndscocit ideea de a arenda terenuri biserice$ti chiar folosind mdsuri coercitive in acest sens.

aldtorind pe la mändstiri a fortat pe proprietari sd-i arendeze lui cele mai bune pärnânturi $i in cele mai favorabile conditli II pe care le indeplinea doar dacd dorea p 207 el. Inconjurat de câtiva arnduti inarmati, el stdpânea ca un senior feudal, acânduli propria lege, Mil a da atentie nici politiei nici judecdtorilor care, cu totii, trernurau in fata lui. La domnitor n-au ajuns decât putine plângeri dar chiar $i el nu indrdznea sd ia vreo rndsurd impotriva lui Grigore. Aceasta a durat câtva timp, pâra când am reu$it sd-i moderdrn actiunile prin influenta consulatului nostru. Cu trecerea anilor, Beizadea Grigore s-a schimbat in bine. Voi avea ocazia sd vorbesc, nu odatd, despre acest personaj neobipuit, in aceste note. Cam tot in acest timp a venit de la Constantinopol fratele contesei Sturdza, Nicolae Vogoride, fiul mai mare al printului de Samos. El venea cu intentia de ali imbundtdti veniturile printr-o build. cdskorie $i, datoritä relatiilor sale, s-a

insurat cu unica Ilia a unuia dintre cei mai bogati boieri ai Moldovei, Costache Conachi. Printul Nicolae Vogoride, un om care ardta foarte bine, era un tipic dandy de Constantinopol. hi purta fesul la o parte $i de sub el i se revärsa pând pe umeri pdrul negru, ondulat cu atentie. hi purta cu mare elegantd hainele semi-orientale. 91

www.dacoromanica.ro

Era un orn amabil dar sec si un foarte mare risipitor. in aceastd privintd reprezenta un izbitor contrast cu socrul sdu, care strânsese o avere prin marea sa chibzuintä. Din cauza zgârceniei sale, bdtrinul Conachi isi fdcea singur micile calote pe care moldovenii le poartd [pe cap] acasd, ca parte a costumului lor national. Vorbind despre costumul national moldovenesc, nimeni nu-1 purta mai bine deck vornicul Gheorghe Bals, cunoscut sub porecla de Balsut.ilintâlneam aproape

zilnic in casa lui Kotsebue cu care totdeauna juca whist. adlsut era un mare excentric. Pentru cd risipise o mare avere, era obligat sd trdiascd särdcd.cios si sä se

lipseascd de multe. Dar singurul lucru pe care acest bdtrin burlac nu si-I putea refuza era imbrdcdmintea elegantd. Hainele lui erau acute din cele mai scumpe materiale si avea un mare numdr de minunate saluri de casmir pe care le folosea drept brâu. Bdtrinul Bdistit - era atunci in jur de saptezeci de ani - era bine educat pentru timpul ski ii stia pe dinafard pe clasici, nu doar pe cei vechi in original ci si pe francezi. Era predispus la veselie si-i pldcea sd spund povesti din timpurile de altddatd - vdzuse câte ceva in tinerete! I-a cunoscut personal pe faimosii nostri p. 208 generali - Kamenski, // Miloradovici, Kutuzov, Suvorov chiar si pe Potemkin. Despre Suvorov am aflat foarte multe si de la Costache Conachi, care-1 avusese oaspete and era seful politiei din Tecuci. Urmeazd relatarea lui Conachi privind vestea ce i-o dusese, intr-o duminicd, generalului rus care se afla la bisericd si cânta in cor, cum Ca' turcii veneau in numdr mare dinspre Focsani si se aflau la micä distantä de tabdra ruseascd. Suvorov a

continuat, imperturbabil, sd cânte si nu a dat atentie comisarului deck dupd terminarea slujbei. Dupd care, totalmente calm, a dat ordinele pentru pregdtirea unui contraatac in care a iesit biruitor.

[Trateazd apoi despre partenerii de cdrti ai lui Kotsebue, precum Gaetan Zelinski, un inveterat jucdtor care se ocupa si cu imprumutul cu camdtd si alte activitäti murdare; sunt prezentate si alte cunostinte ori prieteni ai memorialistului,

precum perceptorul neamt si copiilor lui Kotsebue, Foveger sau profesorul de francezd Tavel, un elvetian. Alte persoane, in special rude, sunt introduse in evocare precum cumnatul memorialistului, cdpitanul Kolonov, comandant al batalionului

de gardd din Kamenita, care fusese pe nedrept pedepsit de tar si pe care Giers il viziteazd in Basarabia; vorbeste apoi despre moartea, in 1842, a unchiului sdu, Feodor Karlovici Giers]. p 214 Sd ne intoarcem acum la Moldova unde incepeam sd md simt ca un vechi locuitor.

Viata mea continua ca de obicei dar distractiile societkii incepeau sd md plictiseascd si-mi petreceam majoritatea timpului in cercul familial al lui Kotsebue si al printilor Cantacuzino, pe care adesea ii vizitam la WI Kotsebue a petrecut vara lui 1844 din nou la Socola, in vila mitropolitului. Obisnuiam sd-i vizitez zilnic. 92

www.dacoromanica.ro

[in timpul acelei veri, printul Egor Mateevici Cantacuzino a plecat in Germania ldsând administrarea mosiilor pe seama fiilor sdi, Grigore si Leon. Memorialistul a petrecut câteva sdpamâni la mosia Ldmdseni a celui din urmd. Activitatea la consulat decurgea monoton si nu se intrevedea o promovare, fapt ce1 demoralizase pe memorialist. Abia in octombrie 1844 i-a fost confirmat postul de agent al carantinei din Sculeni. Se gândea in mod serios sd ceard reintoarcerea la Petersburg dar stia cd nu-i va fi aprobatd, pentru cd deja colegul F.A. Tumanski plecase acolo asteptând numirea in altd functie si sarcinile acestuia fuseserd preluate de memorialist. Atunci a fdcut o cerere de concediu care, frisk nu i-a fost acordat deck in ianuarie 1847, prezenta sa fiind consideratd indispensabild la Iasi pând la acea data]. Atat cât imi pot aminti, cam in jurul acestei perioade (fdrd indoiald in toamna p 217 lui 1844) sultanul Abdul Medjid a fAcut o excursie pe Dundre. Domnitorilor Sturdza

si Bibescu li se ordonase sd apard la Rusciuc inaintea sa pentru a-si prezenta omagiile. Trebuiau sd se imbrace in vesminte turcesti, evident, asa cum sunt ele purtate acum -in cazace §i cu fes rosu. Somptuoasele haine de mare tinutd in stil european trebuiau puse deoparte. Aceasta era o adevdratd loviturd pentru vanitatea domnitorilor. Tarul Nicolae Pavlovici 1-a trimis la Rusciuc pe generalul aghiotant Grabbe" (mai târziu conte) pentru a-1 saluta pe sultan. in drumul säu oprindu-se la Iasi, // p. 218 Grabbe il vizita curent pe K.E. Kotsebue.

[La cind il intreabd pe memorialist dacd nu este cumva rudd cu amiralul Feodor Petrovici Litke pentru cd seamänd foarte mult cu acesta. Giers rdspunde cd acesta ii este unchi.

in vara lui 1845 aflând ea unchiul sdu, amiralul, avea sd-1 insoteascd la Constantinopol pe nevârstnicul mare duce Constantin Nikolaevici, face o cerere de a se duce si el in capitala Imperiului Otoman pentru a-si intâlni ruda. Dupd un refuz brutal, care il intristeazd foarte tare, primeste o invitatie chiar de la unchiul sdu, intdritd si de aprobarea ambasadorului rus de la Stambul, Vladimir Pavlovici Titov.

Note le memorialistice ale lui Giers se incheie cu imbarcarea la Galati pe vaporul austriac Metternich" cu care porneste in cdldtoria spre Constantinopol].

" Pavel Hristorovici Grab le (1789-1875), of-4er rus calator In principatele romfine la 1828; pentru relatarea calatonei sale vezi textul din vol. II al prezentel serii (p. 374-380). 93

www.dacoromanica.ro

Johann Georg Kohl (1808-1878)

Desi s-a ndscut (28 aprilie 1808) si a murit (28 octombrie 1878) la Bremen, Johann Georg Kohl a cälätorit mult in Europa $1 in America de Nord. Kohl, fiul unui negustor de vinuri, a studiat dreptul la Göttingen, Heidelberg si MUnchen, apoi a lucrat din 1830 parrä in 1838 ca preceptor pentru familii nobile din Kurlanda. A alatorit in Rusia, Imperml Habsburgic, Arhipelagul Britanic (Anglia, Scotia, Irlanda), Franta, Danemarca, Elvetia si de asemenea prin statele germane. Fiecare cdlâtorie a fost umiatä de volume de amintiri, reunind descrieri geografice i observatii pertinente asupra societätii din teritornle vizitate. Dupd ce a pa:rasa Kurlanda, Kohl a locuit pentru o vreme la Dresda, unde a publicat primele cärti, rod al primelor sale alatorii (Rusia si Imperiul Habsburgic), apoi la Berlin. intre 1854-1858 a calatorit si lucrat in S.U.A., unde a fost insärcinat cu misiuni de explorare si cercetare a coastelor nordamericane, concrenzate in alte volume de descrieri i analize. J. G Kohl a fost si un cartograf renumit. 0 parte din Mrtile realizate de el sunt pästrate astäzi la Biblioteca Congresului American Din America s-a intors la Bremen, unde a devenit, in 1863, bibliotecar al orasului A continuat sä scrie. Pentru opera sa vastä, Universitatea din Königsberg, una dintre cele mai importante din spatiul cultural de limbd gennand, i-a conferit titlul de doctor honoris causa. in 1838, J. G. Kohl a vizitat Basarabia, aldtoria sa acând parte dintr-un lung periplu prin sudul Rusiel. Kohl si-a format propriile impresn asupra situatiei Basarablei, la aproape treizeci de ani de la incorporarea in Imperiul Tarist. in relatarea sa nu a ocolit mci un subiect, fie a a fost vorba despre descrierea peisajului, a oraselor i populatiei lor, tehnica de construire a unei case din chirpici sau observatii asupra folclorului local. Kohl a surprins Basarabia in plin proces de transformare economicd $1 sociald si nu a ezitat sä foloseascd terrnenul europenizare", in antitezä cu cel de dc->rientalizare", pentru a descrie procesul de transformare cunoscut de spanul rornânesc in prima jumdtate a secolului al XIX-lea. La putind vreme dupd ce a vizitat Basarabia, Kohl a cäldtorit prin Ungaria, apoi pe Dundre MM. la Orsova i Mehadia, unde a vizitat Bdile Herculane. La intoarcere, a mers pe drumul prin Caransebes, Lugo.] si Timisoara cdtre Seghedin. Atentia sa a fost atrasd de viata de zi cu zi a ofiterilor i osta$11or

de la granita militard austro-ungard, de ruinele si inscripiile romane intâlnite, de situatia etnicd, economica si social& a localitâtilor bändtene sträMtute. Ca si in Basarabia, Kohl a ardtat un interes deosebit pentru organizarea institutiilor scolare.

J. G. Kohl (dupd cum ii plâcea sd ît semneze lucrdrile) nu s-a bazat strict pe proprille observatn Este drept, acestea constituie principala sursd a scrierilor sale Apar insä in text si citate sau trimiteri la diversi autori, sernne ale unei documentäri solide cu privire la spode vizitate. I-au fost cunoscute, dupd proprille afirmani, operele statisticianului maghiar Schwartener, lucrarile despre Banat ale lui Hietzinger i Filstich, cartea lui Sulzer despre istoria românilor i, cel putin dupd titlu, operele lui Dimitrie Cantemin Cele mai importante informatii despre biografia lui J. G. Kohl se gäsesc la W. Wolkenhauer, Kohl, Johann Georg", in Allgemeine Deutsche Biographie, vol. 16, Leipzig: Duncker und Humblot, 1882, p. 425-428.

in Revista Istorice, tom XXVIII, nr. 1-12, 1942, P. 162-163, Nicolae Iorga a prezentat pe scurt relatarea calätoriei prin Bucovina, care din pacate nu ne-a fost accesibilä pentru acest volum. Conform acestei notite, Kohl a observat cd populatia româneascd era majoritard in provincie, a constatat originea latind limbii vorbite si mentinerea unor vechi instituni moldovenesti, si a rernarcat existenta unor importante resurse naturale; insernnärile sale ne trimit la lucrdrile lui Sulzer si Dimitrie 94

www.dacoromanica.ro

Cantemir Kohl considera Suceava un oras in dechn si Cernduti ca fiind tot mai apropiat de Mena, din punct de vedere cultural, si ardta cd ziarele din principate nu erau permise de autoritatile bucovinene. Xavier Marmier, un alt cunoscut adtor prin Tdri le Române, a prezentat lucrdrile lui J. G Kohl despre Rusia in Revue des Deux Mondes", tom HI, Bruxelles, 1841, p. 414-438. Marmier s-a oprit asupra legendei comorii lui Carol al XII-lea si a preluat ideile lui Kohl despre dezvoltarea orasului Chisindu alma dupd inlocuirea dominatiei otomane cu cea ruseascd. Foarte interesantd i s-a pdrut marnera dura de sistematizare urbana a Chisindului. Marmier a remarcat cd autorul recenzat s-a oprit prea putin asupra Moldovei, Tarn Romdnesti si Basarabiel, zond de interes pentru recenzent, care amintea in acest context Regulamentele Organice si anexarea Basarabiel. Relatdrile de cdldtorie scrise de Johann Georg Kohl surprind lumea ronidneascd in plin proces de modernizare, fund, din acest punct de vedere, utile istoricilor interesati de aceastd perioadd

JOHANN GEORG KOHL (1808-1878)

Cfilätorii in Rusia de Sud. Partea a doua. Basarabia - Despre caracteristicile stepelor pontice - Caraitiii Tighina2 1838

[...] In fata Benderului3, a cdrui cetate cu ziduri puternice si 'Mahe si turnuri p 6 groase si rotunde se ardta mandrd pe malul inalt al raului, se trece NistruP, care aici este lat de numai 67 de stanjeni iar in schimb este adanc de 8 stanjeni, dupd spusele barcagiilor5. De obicei, acest rau mare are in drumul spre vársarea sa, la o lätime neinsemnatd, o adancime foarte mare, si se unduieste, de la inceput si pand la sfarsit,

ca un sarpe, intr-o multime de nenumdrate mici intorsdturi, insd cu o iuteald tumultoasd in jos Care mare, de la care II in marea campie a stepei toti s-ar fi asteptat sä fie pe dos6. La Tighina si Tiraspol se prind multe soiuri de morun. Mai in sus nu merg acesti pesti. Am vdzut la Odessa o multime adusi de la Tiraspol, care ddduserd 80 pfunzi de caviar din icrisoare cat o gdindlie de ac. De la vdrsare si pand la Tiraspol si Tighina ajung si cele mai insemnate stufdrisuri, care insotesc raul pe amandoud pärti1e adesea si pe o ldtime de 10-12 verste si din

care orasul Odessa ca si intreg tinutul, in sus si in jos, se aprovizioneazd cu stuf Traducere dupd J. G. Kohl, Reisen in Siidrussland. Zwetter Theil. Beflarabien - Zur Charakteristik der ponttschen Steppen - Die Kararten, Dresda, Leipzig: in der Arnoldischen '

Buchhandlung, 1841, p. 1-60. 2 Bender.

3 in Germania se vorbeste mereu despre Bender, dar acest nu este deloc inteles in aceastd tard (n.a) 4 Dniestr. 5 Bootsleute. 6 Meritd poate sd ardtdm toate punctele acestor spuneri incä o data si amänuntit, pentru a ardta

caracteristicile acestui fluviu remarcabil (n.a.). 95

www.dacoromanica.ro

P. 7

pentru ars, construit case, acoperisuri, pentru garduri, pentru rogojini si pentru sute de alte scopuri7.

and spuneam cd cetatea Tighina se ardta mandrd, trebuie inteles cd numai

cetatea era asa, cdci orasul, care tine de ea, nu se ardta aproape deloc. Ca un tablou cu liniile sterse se ldteau sirurile nesfarsite de case joase, nehotdrâte si fdrd margini pe multe verste prin stepa intinsd, iar din multimea de colibe rdsdreau doar din loc in loc câteva biserici de piatrd ca lucruri pe care ochiul lear intelege. Vechiul oras turcesc a fost cu totul ras din temelii 8 de cdtre rusi; este drept cä nu s-ar fi putut spune multe despre orasele atat de slab formate, precum cele moldovenesti, care, spre deosebire de orasele noastre, aratd cam ca un tufi§ sau ca o grddind pe langd o pddure. Tighina turceascd se gdsea la nord de cetate, unde acum este un camp gol. Singura rdmdsitd, ce mai existd din el, este un mic

minaret. Noul Bender rusesc se intinde, cu populatia sa moldoveneascd, evreiascd, armeand, bulgard si malorosiand, la sud §i la vest. in cetate se and numai un regiment de infanterie si o baterie de tunuri. intdriturile sale nu apard Rusta, dacd pustiurile sale nu inf4tuiesc nimic9. Din pdcate a trebuit sd renuntdm la un ocolm pand la Varnita", aflatd la numai o mild depdrtare, pentru a merge pe urmele lui Carol al XII-lea. De aceea, vom ardta starea de acum a casei, in ruinele cdreia acel erou a ispdsit de pe urma incdpdtândrii sale eroice. incd nu este cu totul cdzutd la pdmânt, iar in rdmd§itele zidurilor poate

fi deslusit planul casei, chiar dacd totul este acoperit de iarbd. Amintirea lui p. 8 Schwetzky Koroll"2 trdieste incd printre II oamenii de rand, care fireste cd nu s-au putut opri de la a asocia locului acesta bântuit de o ndlucd curioasd o poveste tot atat de curioasd. [...]

Chi§iniu'3 p 13

[...] indatd ce am ajuns, am inceput sd cercetdm orasul si cele 20 de popoare si putem sä relatdm câteva lucruri noi despre starea lui actuald.. Rusii au luat Chisindul din mâinile turcilor, ca pe un loc lipsit de importantd. aci sub stdpanirea acestora, partea de nord a Basarabiei era guvernatd de la Hotin'5, 7 $i aceste stutImuri meritä o cercetare aparte (n.a.). g Radical mit Stumpf und Stiel ausgerottet. 9 Wenn es seine Wuesteneien nicht thaeten. I° Abstecher. " Warnitza, astäzi Varnita, port pe Nistru, situat In Republica Moldova.

'2 Regele suedez (n.a.). ' Kischenew. 14 Wir nahmen I"...] die Stadt in Augenschem und ihre 20 Nationen in Verhoer [...] 15 Chotim.

96

www.dacoromanica.ro

partea centrald de la Tighina16 iar cea sudicd de la Akkerman17. Abia ru$ii au ridicat locul acesta, care se afld cam la mijlocul lungimii Basarabiei, la rangul de capitald politicd $i, ca urmare, comerciald, $i de atunci orawl, care in urmd cu treizeci de ani abia dacd avea vreo cloud strdzi populate de gâ$te i porci, s-a umflat18 ca o varzd de Bruxelles $i a dospit ca o budincd. De atunci cre$te atât de repede, asemeni unei cozi de cometd, inc.& nu numai lucrdrile noastre statistice, ci $i ultimele rapoarte oficiale

ale ru$ilor rdmân mult in urma adevdrului in privinta datelor despre mdrimea lui. Chi$indu se numdrd astdzi, fdrd îndoialä, printre cele mai mari ora$e ale Europei, prin aceasta inteleg spatiul in care s-a intins labirintul de bordeie i cdsute, care este de nu mai putin de cinci verste in diametru'9 i aproape cloud mile germane in circumferintd". Numdrul locuitorilor se ridicd la suma de 40 000 $i este compus din urmdtoarele natii21: ru$i, malorqi, atari, moldoveni, evrei, armeni, bulgari, germani, francezi, greci, polonezi, sârbi i inch' vreo câteva neamuri neinsemnate. Nu mai este de mult nici un turc acolo, a$a cum nici in Valahia nu se mai gdse$te vreunul.

Cea mai mare parte a populatiei nu o formeazd in aceastd capitald a lor moldovenii basarabeni, ci evreii, ca peste tot in orawle basarabene, in afard de Akkerman. Ace$tia nurndrd 15 000 de capete $i au un mare cartier al lor induntrul . Ob$tea22 lor este aici chiar mai numeroasá cleat la Odessa. Trdiesc aici ca peste tot, fac schimburi, se târguie i vorbesc limba germand. Prin mâinile lor trec mai cu seamd cantiatile insemnate de seminte de in, grâu $i seu, pe care Chi$indul, ca loc privilegiat al negotului dinduntru23 al Basarabiei le trimite la Odessa. Au o sinagogd mare in ora i $apte $coli in afard de aceasta. Dintre bulgari se gdsesc aici aproape 800 de familii. Ei se indeletnicesc mai

mult cu comertul de vite i cu totii sunt mari crescdtori de vite, un popor sârguincios, harnic, dar meschin. Gospoddriile bulgarilor // le dep4esc adesea cu P. 14 mult pe cele ale germanilor, prin ordine i muncd sârguincioasd, asa cum ni s-a ardtat i aici. Cate un bulgar din Chi$indu are cele 4 000 pând la 6 000 de vite ale sale pe Kimps" ( moldovenesc pentru stepd"). Tot ei sunt $i grddinarii

Chi$indului $i au câmpuri mari luate in arena, pe care au plantat Baschtans" Bender Denumire turco-otomand pentru Cetatea Albä, astäzi in Ucraina. 18 In die Adern geschossen 19 Durchmesse. 16 17

20 21

22 23

Umfange. Nationen. Gemeinde. Vorzueglicher Binnen-Handelsort.

97

www.dacoromanica.ro

24 pentru ceapd, pepeni, harbuji", dovlecei, floarea soarelui

i

alte

asemenea roade iubite aici. Rusii se afld aici mai mult vremelnic" i practicd, ca peste tot in sudul rusesc, artele frumoase, mai ales cele arhitectonice27. Ei sunt pietrari, dulgheri, lucrátori de stucaturi, zugravi, arhitecti, s.a.m.d.

Ucrainenii28 ardtd si aici, ca oriunde de altfel, mai mullä inclinatie pentru croitorie, cizmdrie i alte mestesuguri neimportante. Amandoud , acesta i acela, sunt bineinteles si cei mai alesi Tschinnowniki" (slujbasi"). Tiganii sunt fierari, tdietori de lemne, ciurari i pe lângd acestea negustori de cai, ca in intreaga Moldova i in toate tinuturile, panä departe in Caucaz. Locuiesc in apropierea orasului, in pädurile din jur, dar lucreazd cdteodatd chiar in oras. Armenii sunt aici in nurndr de 10 familii. Ei tin hanurile si indeosebi, ca la Odessa, sunt bärbieri. Multi armeni fac comert cu stofe orientale, persane si turcesti. Printre acestia din urmd sunt multi bogati. Germanii sunt at& de numerosi aici incât au o bisericd proprie si un preot3° al lor, si dau profesorii, functionarii, slujitorii, mestesugarii i plugarii. Colonisti . germani din tinuturile din jur vin mereu in oras. Se afld aici 200 de germani de confesiune evanghelicd. Dar printre cei 800 de catolici, care locuiesc la Chisindu, ar putea fi i cdtiva germani, desi cei mai multi dintre catolici sunt polonezi. Francezii sunt puini, totusi trei pensioane3' pentru nobili se gdsesc sub conducerea lor. Nobilimea i notabilitätile32 orasului provin mai ales dintre functionarii rusi, iar boierii mari ai Moldovei rdsdritene trdiesc parte la Iasi, parte la Odessa, parte in strdindtate, doar mica parte la Chisindu. Totusi se intdlnesc i aici cdteva dintre cele

mai insemnate nume, un Bals33, un Sturdza34, un Dimitri s.a.m.d. Consul reipublicae", adicd Golawa" (staroste") era in toamna 1838 un bulgar bogat, Minko pe numele sdu. La pagina 43 J G. Kohl foloseste termenul Baschtans" pentru a desemna o grädind tätärascd pentru pepeni verzi" (tatarische Wassermelonen-Garten). 25 Arbusen. 26 Zeitweihg. 27 Die schoenen und insbesondere die archttektonischen Kuenste. 28 Die Kleinrussen. 29 Beamten. 3" Prediger. " Pensions-Anstalten 32 Honoranonen. " Balysch. 14 Sturza. 15 Haupt. 24

98

www.dacoromanica.ro

Cât priveste felul in care este construit ora§ul, acesta este, ca toate ora§ele moldovenesti si asa cum nu sunt niciodatä cele rusesti, o ingrämädire dezordonatd si deasd de case // adunate de 20 de ani in grabd, hie& nu este posibil sä recuno§ti P. 15

in acesta un plan, iar o ulitä ordonatd se gäseste numai pe ici, pe colo. Totusi guvernatorii" rusi croiesc cu forta un drum prin aceastä pädure de case, dupd planurile bor. Comportamentul lor este in aceastä privintd foarte simplu, dar cu atât

mai remarcabil este, dacd se vrea neindurdtor." Sd se audä! Când cuiva de la stäpânire îi bate la ochi, cä pe undeva prin oras se gäsesc case proaste si urâte sau dacd acesta doreste ca tocmai pe undeva anume sä treacd o ulitd sau dacd vede cd oamenii au construit dincolo de linia prescrisd in planul vechi, atunci trimite un slujba§ al politiei" cu o gäleatd de vopsea §i acesta scrie pe casele anume ardtate cuvmtele Na sslomku!" (Sd se ddrâme!"). Atunci omul acesta, fd.rd sd îi intrebe si pe bieth oameni, care il privesc foarte mirati si nu §tiu ce face, ia o scard, o pune pe casa care i-a fost arätatd si scrie pe aceasta: sd se ddrâme 'And. la 1 octombrie!", sau sd se ddrâme pând in 1840!", sau sd se ddrâme pridvorul!", sau sd se därâme pând la a doua fereastrd!", §i asa se alege fiecare casä cu o inscriptie sau alta, färd sä se tind seama dacd std in drum cu totul sau doar pe jumdtate, frä sd se tind seama dacd e deja stricatä sau destul de noud, cu un soroc mai lung sau mai scurt, cu slove negre la care bietii oameni se uhd jelind, dar al cäror inteles trebuie sä îl urmeze intocmai". Ulita principald din Chisinäu este lungd de câteva verste §i functionarii rusi au construit multe case mândre. in celelalte pdrti ale orasului casele de piatrd sunt

cele mai putine, cele mai multe ffind din lemn, lut si stuf, vopsite de obicei in galben, ferestrele sunt incadrate, dupd felul moldovenesc, cu dungi negre si arabescuri, iar totul se sprijind, dupd felul ucrainean si moldovenesc pe multe coloane mici de lemn. Pe dinduntru, casele se infdtiseazä desigur mai altfel // decât P 16

pe dinafard. Germanii si rush locuiesc scaune si mese cu picioare, armenii, bulgarh §.a.m.d. cu covoare, rogojini §i divane cu perne orientale. De la turci nu se mai gäse§te nimic in afard de un frumos havuz public, de felul celor pe care acesti mari iubitori de apd le-au läsat in urmd, ca peste tot pe

unde au fost in Rusia de sud, mdcar o asemenea amintire, dacd altceva nimic. 36 Gouverneure.

37 Acesta este unul dintre fragmentele care au atras atentia lui Xavier Marmier " Polizezchener " in ochii unui german si luat dupd situatille din orasele noastre, un asemenea obicei apare ca foarte sälbatic. Chiar i în Rusia este destul de dur si, asa cum se poate gândi cineva, face sä curgä lacrimi si la Chisinau. Totusi, printr-o seamd de hnprejurdri, acolo este mai putin räu, mai intat din pncina proastei zidin a caselor $1 a usurinfei cu care pot fi refâcute, si apoi din pncina obisnumtei oamenilor de a se gäsi în stdri färd iesire. Cdci un rus nu se plânge si nu se impotriveste mci sonii,

mci stdpânirii (n.a.),

www.dacoromanica.ro

99

Havuzul din Chisindu aruncd frumoasa sa apd prin 40 de tevi mici, iar locuitorii fired ii mai laudd pe turci pentru acesta. Tinutul din juml Chisindului este deluros; ba chiar printre dealurile sale sunt câteva, care pot fi numite chiar munti mici. Dealurile au pdduri ca proptele, iar acestea aratd cu totul altfel decât cele ale Benderului. Se gdsesc o parte dintre cei mai frumosi stejari i fagi, spun o parte, cdci codrii Chisindului se intind incd pând departe, i sunt cam ceea ce sunt cei de la nord, din Podolia. Tinutul din juml Chisindului, pe o razd de pand la cinci sau sase mile, este mai bogat deal oricare altul din intreaga Basarabie in lemne de foc, ce trec drept unul dintre cele mai

insemnate bunuri pentru negot in tinuturile de stepd invecinate, cdtre nordul Basarabiei, ca $i Care sud, cdtre Odessa, Ismail si Iasi. ate toate aceste locuri este transportat cu cdrutele, i nici mdcar spre Odessa nu este folosit Nistrul. Lemnul de foc aldtoreste pând la 25-30 de mile depdrtare i chiar mai departe, in acest fel curios, in cdrute incete, trase alene de boi. Cred cd asa ceva nu se mai gäseste in tot restul Europei. Vinul de la Chisindu si cel moldovenesc indeobste se bucurd de un soi de fairnd printre popoarele din acest tinut i este mai bun decât cel din imprejurimile Odessei. Orasul Chisindu vinde in provinciile rusesti 800 000 pând la 900 000 de vedre (gdleatd) din acesta. De la Chisindu incep de asemenea crângurile de pomi fructiferi sdlbatici, (cu ale cdror fructe uscate, mere, pere, cireF, se face comert) si care se transformd mai departe care nord-est in Ucraina in mari pdduri.

Peste iau din Nistru, mai cu seamd din Liman (portul). Asa numesc aici Limanul (portul) Nistrului, desi acesta se afld la o distantd de 25 de mile. Mai interesante sunt numele date tdrilor, statelor $i popoarelor invecinate. Asa îi numesc

pe polonezi, al cdror vechi nume l-au pdstrat, lesi4I. Ce provine din Austria ei

numesc awstrisky" sau cesarsky" (chezaro42). Dar vorbesc $i despre Zare P. 17 Niemtschask" (Imperiul German). Turcia se numeste Zare Turtschask" iar Rusia II Zare Russask". Altfel se numeste un rus, ca peste tot in Moldova si intr-o parte a Ucrainei si Po Ionia, muskal" (moscovit). Partea de mijloc a tdrii lor o numesc La Bessarabia", partea sudicd din când in când ca pe timpul atarilor Budjak"43. Ceea ce noi numim Valahia, ei numesc La Mantia"44. De pildd, când este intrebat cineva,

care este din apropierea Bucurestiului sau chiar din acest oras, de uncle este, deunde jest?"45, asta inseamnd: de la Mantia". 4° Wedro. 41 Lachi.

42 Caesartsch. 43 Bugeac.

" Muntenia. 45 in original In text.

100

www.dacoromanica.ro

Preotimea46 de la Ierusalim se judecd in vremea aceasta cu cea de la Chisindu. Este vorba de venituri de nu mai putin de 15 000 de ducati. Beatus possessor47 este preotimea moldoveneascd iar partea acuzatoare cea palestiniand. Ea isi intemeiazd aceste pretentii pe danii acute de mai multi pelerini care au murit la Ierusalim, ale cdror averi le-a luat in stäpânire preotimea locald, nu stiu pe temeiul cdror drepturi juridice. Clericii superiori basarabeni48 s-au bucurat de multi ani de fiecare sumulitä adusä anual de acesti ducati. Cei de la Ierusalim au cerut inapoi si dobânda si au inaintat o calculatie imensä. Acum insd au läsat in urind acest punct si cer doar cei 15 000 de ducati pentru viitor si sunt de pärere cd moldovenii se pot invoi la aceastä cerere micsoratd. Doar cd acestia rdspund cd si lor sperante intr-un viitor senin si färd griji le-ar fi mult mai dragd decât amintirea frumoaselor muscdturi deja gustate. Lucrurile nu au inaintat mai mult. Cei de la Ierusalim incearcd acum sä isi atingd scopul pe cdi diplomatice". Seara târziu 1-am vizitat din nou pe hangiul nostru armean, pe care 1-am gäsit impreund cu intreaga sa familie - sotie, fiice si copii mici - ocupati sd scoatä prune

de pe sâmburi pentru a pregki dulceata de prune atât de iubitä aici in Basarabia, Galitia si in Ungaria rdsdriteand, de obicei in toate Wile de Carpati81,

si care, sub numele Pówill", face un bun de negot deloc neinsemnat al acestor tinuturi. [...] [...] in dimineata urmdtoare am fdcut câteva vizite unor evrei. Au schimbat p 18 bancnotele noastre rusesti pe ducati, care sunt cea mai bund monedd prin tinuturile

poloneze". Ei numesc ducatii cu greutatea cerutd blanke"". insd unul nou si frumos se cheamd a Schpiegler54", cuvinte care oglindesc rnult din caracterul acestui neam". Spre marele nostru necaz, Chisindul ne-a oferit o despärtire prea plind de lacrimi. Cdci cerul sdu plângea, ca si cum am fi cerut asta, si deja ne fdceam nu putine griji, cd toate frumoasele noastre drumuri s-ar fi putut duce de râpd. Cdci câteva zile cu vreme ploioasd fdceau usor din pdmântul gras al Basarabiei o mocirld

atät de mlästinoasd", incât uneori o caleascd ward cu patru boi nu reusea sä 46 Getsthchkeit. 42 in limba latina In textul original.

43 Die bessarabischen geistlichen Herren 49 Aussicht

" Auf diplomattschen Wegen. 51 Karpathenlaendern. 52 Die poinischen Landschaften. 53 Curat? 54 Lucios?

" Nation 56 Einen so morastigen Bruch.

www.dacoromanica.ro

101

strdbatd. Ne-am tras induntrul träsurii noastre si ne-am inasurat in bland si atunci am fugit din acest prezent nepldcut al Basarabiei in trecutul sdu insorit, cu ajutorul ziarelor de la Iasi si ale paginilor istorice cu care câtiva prieteni de la Chisindu incdrcaserd, cu bundvointd, trdsura noastrá. Principe le Cantemir", un contemporan al lui Petru cel Mare, a scris o istorie a Moldovei, iar un german, Sulzer", a expus mai amdnuntit acelasi lucru in trei volume, spre folosul oricui descris si limpede si usor de înteles explicat si discutat". Asa fel incdt istoria Moldovei nu va mai fi chiar pentru nimeni o taind, si fiecare va sti cä lucrurile au decurs astfel [...]. p. 20

[...] in ultima vreme, din cauza prdbusirii puterii turcesti si a cresterii

p. 21

minunate a vulturilor austrieci si rusesti // biata Moldovd s-a ales numai cu mai

multi stdpâni, si cei 5 000 000 de oameni care vorbesc pa Moldaweneschti" (moldovenesten, se gdsesc in acest moment fdrâmitati mai aspru decât polonezii, impdr(iti sub urmdtoarele stdpâniri: 1) Bucovina6' sub Austria de 60 de ani, 2) Basarabia62 sub Rusia de 26 de ani, 3) asa-zisa Moldovd sub principii independenti de la Iasi, 4) Valahia sau Muntenia63 sub principii independenti de la Bucuresti, 5) un tinut muntos sub Transilvania, 6) o câmpie deloc neinsemnatd sub Ungaria, 7) o micd parte sub principele sârb Milos64, 8) si in sffirsit o fdsie micd, locuitd de moldoveni, sub Poartd.

Cel mai rdu este cd biata tail va mai Indura multd vreme durerea acestei tdieturi in carne vie, cdci operatia nu s-a sfârsit incd pe de-a intregul. Este prinsd incd intr-o strânsoare fatald, iar partilor rupte, incd sangerânde, nu le pot creste la 57

Kantumr.

58 Este vorba despre lucrarea in trei volume a lui Franz Josef Sulzer (1735-1791), Geschichte des transalpinische Daciens, das ist der Walachey, Moldau und Bassarabiens, im Zusammenhange mit

der Geschichte des tibrigen Daciens als ein Versuch enter allgemeinen dactschen Geschichte mu krttischer Feder entworfen, Viena, 1781-1782.

59 Opera lui Sulzer, dqi intr-un stil invechit i amanuntit, este de altfel incomparabil mai temeinicii i mai bogatä spiritual decât cea a lui Canternir (n.a.). 60 Auf Moldawsch. 61

62

Bukowina. La Bessarabta.

" La Walachia oder la Mantia 64 Milo

Obrenovié, fondatorul dinastiei omonime, cneaz al Serbiei 1815-1839

1858-1860. 65

102

Divtsection.

www.dacoromanica.ro

i

loc un cap $i o coadd66. Suveranitatea ambelor principate este asa o fantasmagorie ca libertatea pe care romanii au ddruit-o Greciei cu putind vreme inainte de cdderea lor, sau ca independenta pe care Ecaterina cea Mare a acordat-o Crimeii si care a

avut ca urmare cloud bätälii sdngeroase, care au dat Crimeii lovitura de gratie. Principii sunt acum numiti pe viatd, in Valahia un Ghica" dintr-o familie veche moldoveneascd67 iar in Moldova, o tail care $i-a luat numele de la un chine, un Sturz"68. Amândoi se gäsesc intr-o situatie la fel de proastd ca 8i tri1e lor. Se gdsesc intre consulul rus, impdratul turc i sfatul boierilor lor intr-o pozitie de mijloc fatald si nu pot intreprinde nimic rard invoirea tuturor. Bietului sturz i s-a pregdtit

de mult latul, chiar dacd acesta nu trebuie sä fie negresit unul de mdtase verde turceascd. Deocamdatd se infruptd din grduntele frumusele pe care le gdse$te, lista civilä si titlul sdu simpatic. [...] [...] Moldova a primit lovitura care a insufletit-o69 in anul 1828 si este prinsd de atunci mereu intre iesirea din Orient" i europenizarea a la Russe71. Trupele ei primesc instructia $i au infOsarea celor rusesti, iar fiecare dintre cei doi principi are cam 12 000 de oameni sub arme. Moldovenii se transformd din plugari in soldati cu

aceeasi usurintd ca si rusii. De asemenea, s-au infiintat de atunci multe scoli si

despre eficienta lor in cei zece ani de existentd a apdrut recent o relation historiquen. La Iasi apar deja nu mai putin de cinci ziare, iar la Bucuresti chiar $apte. Cu totul de neinteles, aceste publicatii sunt interzise in Austria. Au apdrut deja multe imbundtdtiri in poliie i in felul in care sunt construite orasele. Pe scurt, totul va fi intr-un timp indelungat transformat si organizat, pdnd la maturitate; atunci Basarabia, care pand acum nu este decdt o oblastie ruseasce (provincie de granitd

cu administratie separatd), va deveni guverndmânt"" iar titulatura oblastie" va trece asupra celor doud principate. Mai ales in ceea ce priveste Basarabia, existd in aceastä arä hied neasteptat de multd simpatie pentru stdpânirea" turceascd. Acest lucru este firesc; cdci ceva vechi, chiar dacd a fost mai rdu, cdstigd in ochii nostri, atunci cdnd este inlocuit

de ceva nou. Totusi oamenii mai $i au motive deosebite, despre care, fiind 66 Hat noch kein eigener Kopf und Schwanz wieder wachsen koennen. 67 National-moldauische

" Sturza" insearnnd sturz" - Krammetsvogel, in limba germand (n.a.). " Den Schlag, der sie elektrisirte. 7') Desorientalisiren. 71 in limba francezd in original.

72 in limba francezd in original. Este vorba despre lucrarea lui Gheorghe Asachi, Relation historique sur les écoles nationales en Moldavie depuis leur rétablissement l'an 1828 jusqu'à 1838, Iasi, 1838. 71 Gouvernement. 74 Regiment

www.dacoromanica.ro

103

p. 22

intrebati, le spun in cloud vorbe astfel: sub turci pldteau numai cei bogati, iar sdracii nu ddcleau nimic". Dar acum toti trebuie sd dea mai mult, iar sdracii cel mai mult". Un bdtrân din Akkerman mi s-a adresat a§a: O, domnule, stdpânirea" s-a fdcut acum mai mare". Functionarii sunt mai multi, au fost introduse vdmile, p 23 pedagogii i§i tidied sceptrul, ofiterii bastonul. // $i care popor devine cu pldcere elev §i recrut? Se mai adaugd, §i acesta este cu sigurantd un motiv insemnat, faptul cd multe mo§ii au revenit proprietarilor ru§i, care sunt obi§nuiti sd pretincid totul de la tdranii lor, rnuncd, bani §i produse, §i sd ii trateze ca pe §erbi76. Nu trebuie

sä se gândeascd cineva cd ace§tia poartd mare respect vechilor legi date de voievozii moldoveni pentru binele tdranilor, care nu recuno§teau §erbia §i care ingrddeau munca pentru stdpâni la doar 12 zile pe an. Totu§i aceste legi au fost recunoscute ca valabile printr-un ucaz §i chiar li s-a interzis stdpânilor sd i§i aducd

proprii §erbi din Rusia; dar ce pavdzd slabd este o asemenea lege impotriva interesului propriu! in Bucovina am gdsit o situatie tocmai pe dos. Acolo tdranii erau chiar foarte multumiti de stdpâniren §i o ldudau, cd le luase partea impotriva boierilorm, iar noi

am adtorit mai târziu pentru o vreme cu proprietari bucovineni de mo§ii care mergeau la Viena sd inmäneze impdratului o suplicd79 impotriva ingrddirii privilegiilor lor din partea ockmuirii". Chiar ocarrnuirea de care se bucurd sdrrnanii! Cele 12 zile de muncd, care sunt in vigoare dupd legile vechi in toate tinuturile moldovene§ti, par fire§te o cerere cât se poate de mdruntä de la tdrani, dar in spatele

ei se ascunde o viclenie81. Vechile legi vorbesc despre acest lucru destul de simplu §i cinstit fárd alte ldmuriri §i spun cd fiecare Wan care a primit de la stdpânul sdu

un petic de mo§ie, trebuie sd ii munceascd 12 zile, a§a cum un orn zdravdn se ingrije§te de muncd, iar in vremurile vechi trebuie cd erau indeplinite cinstit. Mai târziu insd §i-a fácut loc rne§te§ugul tâlcuirii. [...] Si tocrnai aceastä mdsurd a unei zile de muncd a crescut atat de mult in timp, Meat pe aici, pe acolo, tdranii au câte ceva de fdcut 3 pând la 4 zile pentru a incheia una dintre a§a-zisele 12 zile de muncd din lege. [...] p. 24 L.] Basarabia este Meä tratatd ca o tard pe jumdtate straind. Provincia are hied o administra0e proprie. TO vagabonzii, toti glebae adscriptiu fugari, toti recrutii " Herrenthum. " Letbeigene. 77 Regierung. 78 Herren. 78 Supplik. 80 Gouvernements.

i' Allein der Fuchs steht dahmter. " in limba latind in original.

104

www.dacoromanica.ro

dezertori §.a.m.d. incearcd sd ajungd at mai repede la Nistru §i se cred deja destul de apdrati numai dacd il au in spate. De aceea tara este plind de o multime de fugari, care desigur nu le pot aduce nici un avantaj localnicilor. Autoritdtile tdrii ii primesc

pe ace0i oameni, dacd nu chiar cu bratele deschise, oricum rard prea multe formalitdti, pentru a-0 popula 0 mai mult provincia, iar din când in când unele ora§e din Basarabia, de pildd Akkerman, sunt proclamate azil pentru toti tialo0i, asta insemnând cd primesc uneori privilegiul de a declara pe oricine se gdse0e pe teritoriul lor fdrd pa§aport drept cetdtean. Se pot vedea din aceastd cauzd o multime de oameni care s-au transformat in acest fel din vagabonzi in cetdteni onorabili. Astfel se explica extraordinara cre§tere a populatiei orqelor basarabene, i, de asemenea, fenomenul interesant, potrivit cdruia in localitdtile foarte populate nu a mai murit nimeni de un numär insemnat de ani. Asta ar putea, da unui statistician care nu cunoa§te conditiile din tard, mult de presupus dar §i de gândit despre tdria vitalitátii83, despre clima sdridtoasd §i despre uimitoarea lungime a duratei medii de viatd. intreaga chestiune se explica insd printr-o micutd cotarie de care se servesc autoritdtile ord§ene0i ca sd facd sd creasa numdrul ceatenilor lor. Anume, un fugar se prezintd i cere sd fie inscris ca Meschtschanin"84 // (ceatean) al ora0i1ui, i p. 25

atunci i se spune: Nu, dragd prietene, asta nu se poate! Nu ai papport. Dar rdmâi

aici pentru o vrerne, vrem sd vedem dacd putem face ceva pentru tine." Apoi a0eaptd pând and moare un ceatean al orqului §i il cheamd iard0 pe noul venit in fata mesei ro0i. 11 intreabd: Cum te nume0i?" - Ivan Griciov." - Câti ani ai?" 25 de ani." Acum ascultd, Ivan, ieri a murit pe aici Mitrofan Kalenko de 50 de ani. Dacd vrei sd devii cetAtean, trebuie sd îti iei numele §i vârsta lui, iar noi te trecem in locul lui §i îti ddm actele lui." Ivan Griciov consimte cu bucurie §i se nume0e pe viitor Mitrofan Kalenko de 50 de ani. Mortul nu este raportat organelor superioare ca decedat, trdie0e 'fried mult dupd aceastd metamorfozd pând când II lasd sd moard, poate chiar dupd a treia sau a patra intinerire, la vârsta de 150 de ani. A§a

cd au intotdeauna o multime de fugari gata ca treptat sd isaleasa in numele mortilor. Desigur, mijlocul aceasta de a mdri populatia nu atrage niciodatd prea multe mddulare de vazd pentru ob0e, a§a cum au fost acelea pe care i-a wzat Romulus ceatenia, i ceea ce este §i mai rdu este a §i oamenii de vazd" se aleg dintre acestea. in timpul acestei veri am intâlnit nu mai putin de 300 de oameni din toate natiunile emisferei estice: ru.0, germani, francezi, italieni, greci, moldoveni, atari, etc., in Ostrog" (inchisoarea) la Akkerman, §i nu cu mult mai putini (ni s-a spus 180) la Chisindu, ceea ce este neobigiuit pentru surghiunirile neintrerupte Care Siberia. " Zaehigkea der Lebenskrafi.

" in limba rusd In original. 85

Die Quinten.

www.dacoromanica.ro

105

Dupd toate acestea ne putem gândi cd partea poporului moldovenesc care a revenit Rusiei impreund cu Basarabia, la un asemenea torent de lucruri bune $i rele, dar pentru el la fel de nepläcute, care se näpustesc asupra lui din Rusia, nu se mai simte atât de bine in propria sa tail. [...] p. 26 [...] Cdci de la Chi$indu $i pând in Bucovina // la Carpati, porumbul turcesc este in mai mare mdsurd decât in restul sudului rusesc planta cea mai importantd de pe câmpuri $i hrana principald a oamenilor $i animalelor. [...] Moldoveanul mdnâncd cu pldcere acest rod in cele mai diverse moduri. [...] Cartofii nu s-au intins 'Incä pe de-a intregul la ei. [...] Orawl de re$edintd" Orhei87 se afld pe râul plin de stuf Räut". Toate aceste p. 27 ord$ele moldovene$ti sunt incd surprinzdtor de orientale, de turco-tdtare, atât in ceea ce le prive$te populatia, cât $i in ceea ce prive$te stilul lor arhitectonic $i intreaga lor fiintd. De aceea se aseamänd toate, foarte mult, cu orawle tdtdr4ti din Crimeea. Doar ulitele sunt ceva mai late. La Orhei se vede limpede structura dealurilor acestui tinut intr-un deffieu probabil tdiat de ape. Se gdse$te piatrd de calcar, pe care locuitorii tinutului din jur o extrag cu härnicie din aceastd cea mai sud-esticd prelungire a Carpatilor. [...] p 28 La posta din Copdceni88 nu am vrut sd ii ddm bac$i$ copistului po$tei", a$a cum pretind toti in Basarabia, deoarece din alte pdrti ale Rusiei nu eram obi$nuiti cu aceste cereri. Omul era nu chiar deloc supdrat pe refuzul nostru, ne-a ajutat prietene$te la träsurd $i a remarcat simplu, scuturând din cap: 0 domnule! De ce este domnul a$a zgârcit? La toti ceilalti le-ati dat câte ceva $i bietului copist nimic." I-am dat ceva mdrunti$ iar el ne-a multu.mit foarte indatorat. [...] Trebuie sd se mai $tie cd un copist de po$fd rus este cel mai sdrman $i mai carpdcit dintre copi$tii care mânuiesc o pand de gâscd sub aceste 6 000 de stele. In afard de copistul (Pissar") chinuit, se gdse$te la toate statiile de po$tä din Basarabia o arenda$d a po$tei82 trupe$d $i un arenda$ al po$tei" intotdeauna plecat cu treburi, o camerä de oaspeti cu lavite moldovene$ti" imprejur fail perne moi, dar intotdeauna acoperite cu pdturi groase, pe care pe aici oamenii $i le fac singuri. Cdci p 29 in fabricarea covoarelor moldovenii sunt, dacd nu mai priceputi, chiar // mai harnici chiar decât ucrainenii. Culoarea cea mai intâlnitd pe covoarele lor este maro, dar 86

Ujaesni Gorod" (Kreistadt).

87 Olgajew. 88 Rawut.

'9 Kapatschani,localitate In Republica Moldova. 90 Postschreiber.

9 Conform observatiilor astronomice, se spune cd 6 WO de stele stint vizibile cu ochiul fiber. 97 Posthalterin. 93 Posthalter. 94 Moldautschen Breter-Dtvans.

106

www.dacoromanica.ro

totul este cu adevdrat pldcut cusut cu motive colorate si figuri. Aceste covoare sunt folosite in camere, pe lavite, pe paturi, in cdrute si la mii de alte ocazii. La fel de rdspândite ca la ucraineni sunt in Basarabia impletiturile ca material de constructie. Nu numai gardurile, care din cauza lupilor sunt Mahe de cloud staturi de orn, ci si acareturile pentru cai, porci si gdini sunt impletite, la fel si hambarele, dacd existd", iar la cei foarte sdraci chiar casele in care locuiesc, care in acest caz sunt tencuite cu lut. Cum fiecare soi de animale are câte o mica ingrdditurd proprie, impletità din crengi de copac, asa o gospoddrie aratd ca si cum ar fi alcdtuitd din cosuri mari si mici. Numai lipsa de lemn pentru constructii face necesar acest fel

sdrdcdcios de a construi. - Cea mai deosebitä folosire a impletiturilor este la cdrutele bor. Dacd vor sd care o marfd foarte mdruntitd, de pildd mangal", nu au pentru asa ceva cdrute mari cu apkkoare de scândurd pe margini, ci aseazd pe

cdrutele lor mici o impletiturd neobisnuit de inaltd, inchisd pe toate pktile si umplutd pând sus cu cdrbune sau cu altceva. in felul acesta sunt expuse cele mai ciudate si mai grotesti aparitii. [...] Este adevdrat cd aceastd seard de la Soratena" a avut un farmec deosebit. [...] Hangiul nostru era un rus blajin ca toti rusii, insd respingkor si chior cum putini sunt. Doar sotia sa cea drägutd ne ardta cd acesta avusese gust, chiar cu un singur ochi. Era o moldoveancd pe care rusul o alesese cu mare desteptdciune ca cea mai frumoasd din cununa de fete din sat. Ne-am bucurat mult, din

p. 30

pricini frumusete si de etnografice", sd intâlnim o moldoveancd atât de frumoasd, si am inceput sd o cercetdm con amore99, la care orbirea gazdei noastre nu ne stânjenea deloc. Numaidecât am aflat cd, hotdrât

lucru, poporul moldovean are putinta // de a creste temeinic pând la o asemenea p. 31 gingdsie si frumusete, care ar fi putut multumi pretentiile celui mai aspru critic. Mdrimea moldovencei noastre se pasta la mijloc intre lung si scurt. Scheletul ii era deosebit de frumos, ca de obicei la rusi si mai ales la toate popoarele slave, cu totul pe dos fatä de popoarele germanice cu oase mari. Mddularele ii erau de aceea zvelte si rotunjite, iar cu totul atât de drägdlasd, Meat ai fi crezut cd privesti la o domnisoard nobild incorsetatd, ocrotia si invdtatd sd danseze, mai degrabd deck la o neinsemnatd flied de tdran. [...] Mai ales nu am vdzut niciodatd dinti mai frumosi decât in Moldova. [...] 95 Pentru papu$oi (Popescho - Mats) au desigur hambare ca niste cosuri. Celelalte sown de grâne, ca finul si paiele, le sträng fárd acoperis. Un astfel de harnbar pentru porumb, in formä de cowlet rotund si nostim, se numeste Ssussuluk" (n.a.). 96 Holzkohl.

97 Localitate neidentificatä. 95 EihnographisChen RtleCksiChten. 99in original in text

www.dacoromanica.ro

107

Cea mai dulce miere pe care albina cdldtoare a gdsit-o la aceastd floare ginga$d au fost câteva cântecele, pe care le-am stors $i am sporovdit. Pentru cdldtorul care nu are vreme sd vietuiascd impreund $i sd capete

increderea oamenilor, este foarte greu sd dobândeascd din chiar gura lor cântece populare. Când le rogi pe fete, se codesc $i se sclifosesc, râd $i se ru$ineazd $i se gândesc cd in fata unui domn atât de ales cantecele lor ar fi snoave proaste. [...] Când $i cântecele sunt deja foarte vechi, a$a de fiecare data' când le aduc la viatd p 32 sunt noi $i cer un prilej potrivit $i clipd de insufletire iar // cdidtorul nu are vreme sd astepte $i sd tragd cu urechea dupd a$a. ceva. Asemenea desfdtdri nu sunt, de aceea, pentru el. Doar uneori se implineste cu rugi $i cu silintd ate ceva, dupd ce mai intai li s-au dobândit increderea $i prietenia. Vreau sd impärt4esc aici câteva cântecele

moldovene$ti pe care mi le-a ddruit hangita de la Soratena, intr-o tdlmdcire intocmai, fdrd versuri, iar pentru adevdrul $i vorbele lor stau cheza$. Hangiul mi-a slujit cd almaci pentru ceea ce nu pricepeam. [...]

Hangiul nostru cel chior s-a plâns mult de focurile multe, care 11 costau incdlzirea casei sale. Era de la sine inteles, cdci intreaga cask de$i foarte mare, p 35 spatioasd $i curatd, era construitd numai din stuf, paie $i din putin lemn, // ca cele mai multe locuinte basarabene. Oamenii fac ap: pe locul pe care trebuie ridicatd p. 34

casa sunt a$ezate grinzi a$a cum trebuie sä stea peretii. in aceste grinzi sunt infipte vergi subtiri, la colturi cele mai groase, atât de inalte cât trebuie sd fie casa. Peste aceste vergi infipte perpendicular bat in cuie de-a curmeziwl câteva $ipci subtiri, apoi iau un snop mic de stuf sau de paie lungi, pe care id imbiba $i il amestecd cu lut vâscos in ap fel incât paiele se lipsesc intre ele. Cu aceastd carpd de paie $i lut impletesc perpendicular $ipcile orizontale, apoi totul se tencuie$te cu lut, se spoie$te $i se zugrdve$te. in acest fel sunt construite cele mai multe case din Chisindu, Akkerman, $.a.m.d. [...] Pe drum am vdzut, din nou, o multime de pdsdri moldovene$ti din specia numitd vultur. Aici se gdsesc atât vulturi cu capul albastru cât $i cu capul alb. Am p. 37 numdrat 35 pând la 40 de exemplare in apropierea noastrd. [...] // Câinii, care in Basarabia sunt la fel de numero$i ca $i in Ucraina, $i care aici, ca $i acolo, hoindresc sdlbdticiti prin stepk se ceartd des cu stdpânii vdzduhurilor pentru stdpânirea asupra hoiturilor. Onorabilul meu tovard$ de cdfdtorie mi-a povestit cd vdzut odatd zece vulturi trägând de un bou. Prin Bdlti am trecut doar in fugd, pentru cd po$ta se afla intr-o parte la ceva depártare de ora$, ca toate po$tele din Basarabia care, intr-un chip nepldcut, nu se afld chiar in localitdti, a$a incât aici nu pot fi folosite comod pentru a cunoa$te tara. Trebuia neapdrat sä avem ocazia de a cunoa$te temeinic orawl.[...] 108

www.dacoromanica.ro

BA ltilm

Desigur cd a fost tot un armean cel care ne-a deschis casa sa primitoare, sau P. 37 mai bine spus $irul ski de case, caci acest hangiu avea nu mai putin de patru sau cinci cdsute una lângd alta, fiecare cu o prispdl°1 intinsd, cu bdnci, scaune, scdrite $i

lucrdri de lernn sprijinite pe coloane de lemn, care se aseamänd toate una cu cealaltd, cu câteva cdmdrute cu divane $i covoare. in afard de acestea, in cea mai mare dintre case era amenajatd, pe jumdtate oriental, pe jumdtate europene$te, o camerd mare pentru biliard $i cafea m2. Turcia $i Europa, reprezentatd prin Rusia, i$i impart aici literalmente totul pe jumdtate. Biliardul era european, multele gduri : erau 1110. turce$ti. Acestea ardtau a oamenilor de aici le pldcea cu adevdrat jocul, dar il practicau Mt har. Divanurile, care erau a$ezate in jurul camerelor, erau

orientale ca atare, dar ca divane a$ezate pe picioare inalte, ce le fac asemändtoare bdncilor noastre, europene. Ca in toate cafenelele turcesti si tdtdresti, mica vatrd

pentru pregdtitul cafelei se gäsea chiar intr-un colt al camerei de biliard $i era inconjuratd cu toate cele trebuincioase, precum mdsuri pentru zahdr, cesti, suporturi de metal pentru ce$ti, cdni de tabld pentru a pregdti separat fiecare ceased, cutii de cafea $.a.m.d., cu acele mici duldpioare ordonate pe $iruri, deschise, cu care au grijd sd inconjoare vatra pentru cafeaua turceascd. Iar cafeaua se servea ci la Turquel°3, cu zat gros $i fárd lapte. Chiar $i in acest colt i$i fâcea Europa simtite pretentiile sale la jumdtate. Printre cutiile cu cafea se amestecau sticle ruso-europene de rachiu $i lichior, ca $i cutiile de ceai, iar cafeaua putea fi servia la cerere cu lapte, dar nu fdrd

zat, cdci pentru filtrare nu aveau nici o ma$indrie. Chiar miezul ascuns al vetrei fierbinti si-1 impdrteau Europa $i Asia. Cdci in timp ce o parte era hdrdzitd boabelor ardbesti, cealaltd era pentru ceaiul rusesc $i prepararea lui. Pe pereti se oglindeau clar luptele $i amestecurile dintre otomani $i moscoviti. Erau // acoperiti cu imagini, dintre care una ardta un cazac, care gonea trei turci cu gârbaciul in fugd, dincolo o vedere a ora$ului Constantinopol cu toate cele 500 de cupole $i minarete ale sale,

mai departe o bucatd de hârtie pe care erau reprezentate in culori vii cele mai cunoscute biserici drept-credincioase ortodoxel°4, atât din Rusia cat $i din Turcia $i

Asia Mica, dupd aceasta un portret al impdratului rus $i foarte aproape unul al sultanului, uitându-se unul la celdlalt. Sub ultimul sta scris: Turezkoi Imperator" 100 Bjälzut.

'°' Vorwerk. 02 Deoarece voi intra aici mai pe larg in descrierea orasului BA lti, nu este vorba doar despre Bälti, destul de lipsit de importantä, ci despre toate celelalte orase moldovenesti, muntenesti si

basarabene, ca si despre o parte a tuturor oraselor nordice turcesti de rangul al dollea, din cauz5 cd starea tuturor se aseamänd mai mult sau mai putin cu cea a orasului MO, care le reprezintä pe toate (n.a.) . 03 in limba francezd in original. um Rechtglaeubige griechisch-katobsche.

www.dacoromanica.ro

109

13. 38

(impdratul turc). Mai incolo se vedea tarul rus, primit cu pâine si sare de cazacii de pe malul celdlalt al Dundrii (Nekrassowzi), ca i un troch-buntschuschnoi Pascha" (un pasd cu trei tuiuri) care galopa intr-o troicd ruseascd spre Constantinopol, cu stirea cdderii Varnei. Frica turcilor de rusi trebuie sd fie ingrozitor de mare, dacd au toti ochii asa de bulbucati ca acest guvernator'°5 cu trei tuiuri. intr-un cuvânt, in

cdmdruta aceasta, in timp ce se fuma in linite o pipd, se putea studia situatia intregului tinut dintre Nistru §i Dundre si ghici gândurile cele mai intime ale acestui popor nefericit, cdci deocamdatd trebuie sä priveascd in acest timp cu pldcere, pe furis, spre Constantinopol, pentru cä este obisnuit cu asa ceva, si nu priveste asupra sa, pentru cä este lipsit de puteri. [...] Am aflat de la el câteva pdreri despre situatia i viata din tinut. El nu-si tinea marea gospoddrie, alcdtuitd din siruri de case, pentru oaspeti ca noi, care in mod normal sunt in trecere, ci pentru multimea de negustori de vite austrieci si pentru Masils"1" i Rusesch"1°7 (mici nobili) din Basarabia, care se adund aici o data' pe lund la un mare târg de vite. Aceste târguri de vite de la Bâ. li sunt cele riai mari in lung si-n lat 1 i vestite pând departe in statele austriece. La ele sunt adunate in fiecare lund de la 8 000 la 12 000 de capete de boi din Podolia si Moldova, - iar toamna, când sunt cele mai p. 39 mari târguri, chiar // cdtre 20 000108. Vitele acestea merg mai cu seamd spre Austria, intregesc cirezile din Bucovina si Galiia, merg imprejurul Carpatilor si gdsesc apoi la Olomouc'°9 in Moravian° o piatd mare si noud, care la acest punct opus al acestui

drum pentru negottil cu vite este pentru vânzare cam ceea ce este Bälti la rdsdrit pentru cumpdrare, si de unde aceste siruri cenusii pornesc parte spre Viena, parte spre Praga, parte spre alte locuri. Aceste târguri de vite dau orasului Balti multd hrand, si in aceastd vreme isi ia aceastd hrand in pace. [...] p. 40 in timp ce sporovdiam [...], a sosit domnul inspector al scolilor, impodobit de

sus 'And jos in uniformd de viä cu gulerul frumos brodat cu fir de aur, cu câteva decor* de serviciu si de merit si ca un cavaler cu un pumnal intr-o parte iar pe cap cu un tricorn mare"', iar noi am profitat de zelul sdu de a ne ardta scale infiintate 105 Gouverneur. 10°

Mazilii

07 Rcize.yll.

105 Am venficat aceste cifre mai tärziu in mai multe locum Intre altele la Directorul Vdmilor de Granitä basarabene, care mi-a spus cä in fiecare an pleacä din Basarabia spre Austria 50 000 de capete de boi (n a 1. 109 Olmiaz.

110 Mahren.

III TO profesorii, ca si studentii din Rusia, au o uniformä civil-militard de paradd asemändtoare, pe care, trebuie sä märtunsim, o poartd cu multd decentä militard (n.a ).

110

www.dacoromanica.ro

de rusi pentru moldoveni. Bunul om era atat de supus Meat, desi avea cel putin rangul unui consilier aulic"2, de cate ori ni ne adresam punea mana pe pdlarie si o dadea jos, desi cel putin unul dintre noi era doar un strain farä importantd. Profesorii

din intreaga Basarabie sunt in general rusi, sau germani si francezi rusificati, iar moldovenii insisi nu s-au calificat nicdieri ca profesori. Toatd predarea se face fard exceptie in limba rusd, iar invdtarea acesteia este dintre toate lucrul esential. Moldovenii invata greu limba rusd, dupd spusele profesorilor, ceea ce de fapt nu inseamnd nimic; cdci se apdra de aceasta ca oricare alt neam care trebuie sä invete ruseste. [...] De obicei, invatd greu si nu sunt nici atat de silitori, nici la fel de isteti ca i colegii rusi amestecati cu ei. La aceeasi scoala merg farä deosebire copii de oameni de rand si de nobili. boiernasilor de Ora"' nu invatd acasd la parinti decat moldoveneste, cei ai ordsenilor i ceva rusd, pentru cd in orase locuiesc multi rusi. marilor nobili (boieri) invatd acasa greceste, moldoveneste i cloud vorbe frantu2esti. Exista in oras (9 000 de locuitori) douä scoli rusesti, o scoald lancasteriand i o scoala regionald114 superioard. in fiecare se gasesc 50 de elevi. Am asistat la ore diferite, in aparenta toate bine randuite, peste tot stapanea linistea i ordinea in timpul orelor, adicd in prezenta noastra. Materialele didactice nu erau deloc rele, härti noi i bune, // o bibliotecd elegant:a cu toti clasicii rusi i cu traduceri rusesti din alte limbi, frumos aranjata, dar, se pare,

putin folositd. Copiii au rdspuns cu vioiciune despre Semiramida, Nimrod, Sardanapal i alte asemenea intrebdri despre eroi scolari, au desenat pdtrate si au stiut o multime de nume de pe hartd. in scoala lancasteriand atarna intr-un cui o intreaga colectie de scandurici pe care erau scrise toate viciile diferite pe care le

putea avea un elev rus. Pe una scria lener, pe altele neascultator", flecar", certdret", impertinent". Aceste pldcute erau atarnate de gatul bdietilor, dacd erau necuviinciosi. Ni s-a parut cd sunt prea multe scandurici. De asemenea, ar fi trebuit incuiate in pupitre pentru a fi fost folosite prea mult. Caci des folosite trebuie cd omoard pe de-a intregul onoarea ca simtamant. Orasul Balti are 660 de case si 4 501115 de locuitori de parte barbdteascd. Populatiile principale sunt evreii i moldovenii, amandoud cam 2 000. Dintre

armeni sunt 15, dintre greci 20, dintre rusi 100, dintre tigani 15, exista 30 de functionari, 10 de preoti, negustori de prima ghildd nu existd, negustori de a doua ghildd sunt armeni i evrei, negustori de a treia ghildd armeni, evrei i greci; strdini (germani, francezi, s.a.m.d.) sunt 30; mari nobili 13, nobili mici 26. Aceasta ar trebui sa serveasca drept mdsurd pentru amestecul popoarelor in toate localitätile Hafrath Kletnen Landedelleute. 114 Kreisschule. 115Am prima de la Biroul Statistic al oraului cifrele arnanuntite pentru 1838, din care am ales cele de mal sus ca fund cele mai interesante (n a.). 112 113

111

www.dacoromanica.ro

p. 41

mici. in afard de acestia mai stationeazd clouá batalioane in oras. Orapl este intr-o crestere neincetatd, iar boierul Katorsha116, pe mosia si pdmântul cdruia acesta se

ridia, si care mai este si un bärbat invdtat, vorbind nemteste si frantuzeste, se bucurd mult de aceasta. Cdci fiecare, la fiecare casd nou-construitd trebuie sd-i pldteascd darea pentru loc"7 si din pretiil de vânzare al fiecdrei case vândute

primeste a zecea parte. Evreii sunt aici factotum, negustori, mestesugari, ceasornicari, croitori, comisionari ai nobililor, $.a.m.d. Rusii sunt constructori $1 dulgheri ca la Chisindu; asijderea, aici sunt gdsiti peste tot ca pescari si negustori de peste. in prävälioare am gdsit vinuri frantiizesti si zahdr rafmat din fabricile de la

Petersburg, si chiar cositor si plumb din Anglia, cel din urmd in buati lungi si

p. 42

groase cu marca proprietarilor fabricii de plumb Martinez". Cât de departe zboard asemenea märfuri grele pe aripile comertillui! L-am vizitat desigur si pe farmacistul german al ora$ului. aci // in intreaga Rusie farmacistul fiecdrui ordsel este intotdeauna un german"8, iar and un aldtor german are nevoie de un sfat de undeva merge la farmacie, unde stie sigur cd va gdsi un compatriot. Farmacistul era deja de 18 ani aici iar farmacia lui era destul de mare $i ardtoasd. Mi-a fdcut o expunere generald a tuturor farmaciilor din Basarabia.

Acum 18 ani erau numai 4, acum 12, la Chisindu 3, la Ismail'9 2, la Akkerman, Hotin, MO, Orhei, Tighina s.a.m.d. ate una de oras. De asemenea, era pe de-a intregul multumit cu cresterea numdrului locuitorilor $i a mdrimii locului.

Am avut aici si ocazia de a cunoaste pregdtirea bdut'urii populare bussa" , foarte rdspâtiditd in Crimeea, Moldova $i Turcia, unde inseamnd cam ce este cvasul in Rusia si berea slabd la noi. Se prepard tot din aind de mei. intregul procedeu

poate fi privit din ulitd in prdvdlioara in fata cdreia se vinde. Mai intâi se macind meiul. Pentru asta au pe perete o mow% micd de mând, fdcutd la fel ca toate morile mici tinute in casd de moldoveni. Piatra fad este scobitä in formd de farfurie, piatra mobild mai mica, care se potriveste in scobiturd, este legatd de aceasta printr-un tdrus, in jurul cdruia se poate invârti. Pe piatra mobild un bdt strâmb slujeste de maniveld. Acesta este lung si trece cu vârful de sus prin gaura unui calapod bdtut in perete. Dupd

ce au mdcinat meiul, fac cu apd un aluat, care trebuie ldsat o vreme sd dospeascd. Acest aluat dospit il dizolvd apoi in apd caldd, iar bdutura tulbure, fdinoasd, putin acri$oard, murdard, fermeatoare, este atât de iubita bragd, care intr-o multime de prävälii din fiecare oras este data' pe degeaba si purtatd pe strdzi, la Sevastopol ca si 116 Neidentificat

Grundzin. ns Ap cum am observat mai sus, in partea de sud numai Odessa, unde tin farmacii câtiva greci si italieni, reprezintä o exceptie, iar in partea de vest se mai gäseste pe ici pe colo câte un farmacist 117

polonez (n.a.). "9 Ismaël.

112

www.dacoromanica.ro

la Simferopol' 20, la Ovidiopoll21 $i Gregoriopoll 22, la Plovdiv'23, Adrianopole124 $i

Constantinopole, $i in fine $i la Bälti.[...] Regiatul pepenilor verzi incepe sä se termine pe aici. Baschtans" (gradini

p. 43

tätäre$ti de pepeni verzi) nu se mai väd, iar prävälioarele erau pline de pepeni destul de scumpi de la Chisinäu $i Akkerman. De altfel, cultura acestui fruct se intinde prin intreaga Basarabie pänd in Bucovina, unde !And la urmä devin rdi $i mici.

Me$tqugarii lucreazä $i pe aici, in felul brutarilor care fac präjituri'25 in micile $i drägäla$ele cäsute de lemn, veniti pe la noi din Olanda. Din ulitä se vede pând in leagdnul copiilor mici si pänä sub patul stäpänului casei $i al jumätätii sale legiuite. Este curios faptul cä in toate raurile din pnut, ca in toate cele din Basarabia, chiar in fluviile din tot sudul Rusiei care se varsä in Marea Neagrd, nu sunt tipari pând la 500 de verste depärtare de aceastä mare. Pe$tii care trdiesc pe aici, ca $i cei pe care i-am gäsit la piatä, sunt linul, costre$M, crapul $i carasul.

Fiindcä intreg tinutul este gola$ $i cu totul ca o stepä, cáci pädurile Chi$indului se sfärsesc deja doud mile inapoia Chisindului, nil a mai reincepe, oamenn de aici ard de obicei aproape numai paie, fan, bälegar, stuf, spini$ $.a.m.d. $i deci folosesc acela$i combustibil de ars compozit ca in toate stepele. Cei mai bogati i$i aduc lemn de la Chi$indu.

in afard de bragd, de felul de a servi cafeaua $i de alte lucruri numite mai sus, mai sunt rämase $i alte obiceiuri turce$ti sau bizantine - nu se pot deosebi intotdeauna - asa ca de pildä acela de a tdia carnea de via in fd$ii lungi $i subtiri, uscate la soare $i apoi de a impodobi o dugheand cu aceste fl$ii de carne. in aceste prävälii atärnd intotdeauna coroane lungi de cärnati din carne presati ca $i cartonul, a$a cum se vede in mdceldrille126 bizantine din Odessa $.a.m.d. Aceste

mezeluri sunt astfel presate pentru a fi mai u$or conservate. De ce sunt intotdeauna date cu alb, nu $tiu. [...] Mi-am indreptat ateMia cu mai mare pläcere asupra examindrii nobihlor p. 44

moldoveni care jucau biliard. Nobilimea Basarabiei, ca peste tot in intreaga Moldovä $i in Valahia se imparte in trei clase despärtite cu tärie, in boieri"I27, 120 Orase in Peninsula Crimeea, in Ucraina 121 Localitate la Limanul Nistrului, astäzi in Ucraina. 122 Localitate pe malul drept al Nistrului in Republica Moldova. 121 Phdipopel, corect: Philippopolis, denumirea anticd a orasului Plovdiv, Bulgaria. iv Adrianopel, denumire veche a orasului Edirne, Turcia. 125 Waffelkuechenbaecker. 126 Pletschbude. 121 Bojaren.

113

www.dacoromanica.ro

rdzesi"1 28 §i mazili'29".13° Boierii sunt marii proprietari de pdmânturi si forrneazd

cea mai aleasd nobilime a tdrii, baronii imperiului. Rdze§ii sunt micii proprietari

liberi, nobilimea mica, $leahticii polonezi. Mazilii sunt tdrani innobilati, care pldtesc si presteazá munci pentru alti proprietari mai mari, boieri sau rdzesi, iobagi nobili, nobilime dependentd, spre deosebire de cea care atârnd numai de tar. Boierii sunt in parte familii vechi moldovenesti, dar cele mai multe sunt grecesti. Familiile boieresti sunt in parte din cele vechi moldovenesti, dar cele mai multe sunt grecesti. Printre ele se disting voievozii''''' (printii, in ruseste cnejii132,

p. 45 de la woditj, a conduce) iar dintre acestia II cel mai mare este voievodur 33, conducdtorul ostirii", ducele"134. Sunt numai trei sau patru asemenea familii princiare in Basarabia. Se remarcd in Basarabia aceleasi nume de familie ca si in Moldova si Valahia: Sturza135, Ghica'36, Roznovanu137, Bals'38, Dimitri, Pruncu'39,

Varlam149, Sandalati, Catargiuml. Multi dintre ei au mosii in Moldova, Tara Româneascd, Basarabia sau Bucovina §i deci se supun cdtre trei impdrati si doi principi. Roznovanca, o contesd, este acum cea mai bogatd dintre toti mai-mafii moldoveni. Träieste la Iasi si peste tot pe unde o pomeneam, oamenii o cunosteau si pdreau surprinsi. Cel mai bogat proprietar din Basarabia, luatd ca atare, este un Bals, care detine 40 de locuri si sate. Cei mai multi boieri au insd doar trei sau patru sate. Acesti boieri greco-ruso-francezi trdiesc parte in serviciul rusilor, parte la Odessa din propriile venituri, parte in strdindtate, cei mai fmtini in Basarabia, dar cu cel mai mare drag, dacd pot, la 14.142 sau la Bucuresti'43, unde se bucurd de cea mai

mare hbertate si sunt mai putin stânjeniti. Acolo aveau si pe timpul stdpânirii turcesti neingrddite mai multd libertate, si este limpede cd ofice s-ar spune in favoarea Rusiei din punctul de vedere al civilizatiei, acesti nobili pot suporta la fel 128 Resesch. 129 Mast!.

130 In tabelele statistice rusesti mai apare o clasa, ruptasii" Despre acestia nu am putut afla nimic de la oamenn tarii. Cred ca sunt acelasi lucru cu razesii" Am observat si in statisticile apusene un semn de intrebare langa acest cuvant, pe care din pacate nu l-am putut da deoparte (n a.). 131 Wodui,

133 Knaesut. 133 Wojewoda. 134 Herzog. 135 Stursa. 136 Ghika.

in Rosnawan. 138 Balysch. 139 Prunkul. 140 Warlam. 141 Katarji. 142 Jassy. 143 Bukarescht.

114

www.dacoromanica.ro

de putin ca si tdranii lor disciplina si scoala acestui imperiu. intre ei boierii folosesc limba neogreacd, in care isi scriu cele mai multe scrisori si acte, si altfel franceza. and am intrebat de ce rdzesii se cheamd asa, mi s-a rdspuns: pentru cd au si

ei o bucdticd de pdmânt". Curios cd ei sunt cei mai mari proprietari de páduri. Aproape tot lemnul este vdndut si transportat de räzqi. Chiar si printre ei existä unii

europenizati. insd un asemenea jumdtate barbar, civilizat, jucdtor de biliard si fumdtor de tigdri este infmit mai sälbatic decdt un barbar adevdrat [...].

Mazilii au de asemenea propria patentd nobiliardI44 si de aici destuld infumurare. Ei trdiesc, locuiesc si muncesc insd la fel ca si tdranii. Reprezintá aici clasa sleahticilor mici, care au in Lituania privilegiul covorului", adicd dacd sunt condamnati la bdtaie au voie sd ceard sd li se pund o pdturd dedesubt. Limba lor este desigur, ca si a razesilor, moldoveneasca. [...] [...] Densitatea, rodnicia'45 si vdscozitatea pdmantului din Basarabia §i p. 46 indeobste din toate tinuturile sudice de la Carpati pând la Volga inferioard sunt insd ceva nemaiintdlnit. Oamenii trebuie sd are mereu cu ate 6, ba chiar si cu 10 boi la fiecare plug. and nu ploud multd vreme, pdmantul e asa de tare, cd brazda nu poate fi deloc sfArdmatd si atunci nu se poate face nimic fdrd o grapd s.a.m.d.. Este drept cd recolteazd in schimb de obicei 10 'And la 12 grdneI46, vorbesc la 6 grdne la recoltd proastd si sunt cu 15 sau 20 de grdne mai mult decdt rnulturniti. [...] [...] $i pe aici locurile sunt golase, iar de la Chisindu si pdnd in Bucovina nu p. 47 am mai vdzut nici o pddure. Basarabia devine aici tot mai mica.' iar teritoriile vecine austriece si poloneze se simt din ce in ce mai mult. De la MO merg deja piesele austriece de 20 de creitari si sub nurnele de 20"I47 au valoarea a 80 de copeici. Monedele rusesti mici isi pierd din valoare si, cu toate cd rublele de argint se intind pdnd in Galitia - monedele mari ajung mereu pand departe, iar cele de aur au cele mai mari rdspdndiri - totusi vizitii iau monezile rusesti de 40 de copeici drept un bacsis de 20 de copeici. Ca si monezile se amestecd ceva si in populatia tdrii, vreau sd spun populatia cea mai insernnatd, táranii, cdci cea a oraselor nu mai poate fi amestecatd, pentru cd era dinainte. Se gdsesc ici si colo rusi 148 printre moldoveni. [...] Ba am intalnit la a treia postd siruri lungi de cdrute is Nemetschina" (din Germania) - asa spun vizitii, incdrcate cu sare. Veneau din Bucovina de peste Carpati. [...] 144 Adelsdiplome. 14$ Fetugkeit. 146 Korn.

141 Zwanziger. 14$ Rusnaken.

www.dacoromanica.ro

115

p 48

[...] La räsdritul soarelui am ajuns la Lipcarn149, un ordsel moldovenesc a$ezat pe Prut. Orawl are ceva viatd $i trecere, deoarece este una dintre cele cinci carantine ruse$ti de la granita cu Turcia, celelalte fiind Reni, dincolo de Galati150, $i Sculeni'51, dincolo de Iasi ca $i Ismailm $i Leova153. Clädirea carantinei aratd de la depärtare destul de falnic. Durata carantinei era acum de numai patru zile, totu$i se prelungea, dupd vremuri. Pe partea aceasta a Prutului erau soldati ru$i-

rusi, pe cealaltd mo1do-ru054. S-a iscat curând o forfotd prin ora$, cdci era

p. 49

amiaza. Evreii bärbo$i $i täranii moldoveni cu pdrul mare erau cei mai numerNi. Am cumpdrat aici un funt de zahdr de Petersburg cu 2 ruble $i 60 de copeici (cu câtiva creitari mai mult decât un gulden austriac). Prävälioarele erau toate la fel de colorat decorate ca in Basarabia. Sticle de vin impodobite cu hârtie argintie stau aranjate in rânduri ca intr-un amfiteatru, pe postamente de lemn, pesti uscati insirati pe sfori impodobesc perepi ca o coroand de arabescuri, printre ei se intind, de asemenea, coroane $i ghirlande de bureti de baie $i perii, chiar sticle de lichior $i de delicatese155 sunt legate $i se leagänd in $iraguri, impärtite simetric, sub curioasele draperii fdcute din mdrfuri. [...] Am intâlnit la Lipcani un evreu, näscut in urmá cu 50 de ani la Hotin, pe Nistru $i care i$i amintea multe din viata dusd acolo ca bdiat de stradd, pe când orawl era incd re$edinta unui pa$d cu trei tuiuri $i avea peste 30 000 de locuitori. Acum ar trebui sä aibd numai 4 000 pand la 5 000 de locuitori. Un ora$ se ridicd repede in tara asta si la fel de repede dispare färd urind. Spunea cd turcii ar fi fost un neam bun, stäteau lini$titi in cetatea lor, läsau sd curgd totul $i nu fortau cu nimic firea lucrurilor. Pa$a turc $i mai marii ar fi bait multd apd $i de aceea veneau des la Prut, fiindcd in privinta apei aveau gusturi alese, iar apa Prutului ar fi fost cea mai gustoasd din tot Onutul $i intrecea chiar pe cea a Nistrului. Ca bdiat i-a pläcut mult la Hotin, pentru cd negustorii aduceau mereu o multime de fructe $i cofeturi de la Constantinopol // $i, pe atunci, putea sä i$i cumpere cu douä parale mai multe caise uscate $i pere zaharisite, decât acum, cu o rubld. [...] Mai ales icoanele pe care oamenii le au atârnate in camere sunt de obicei altfel decât in Ucraina. Nu sunt la fel de impodobite ca cele ucrainene, färd flori, fdrá $tergarele si perdelele brodate cu row, cele mai multe färd candela $i in general fdrä acele podoabe'56 ale zeilor lari ru$i, de obicei doar picturi in ulei, märunte, 149 Liptschany. 151

Gallaz. Skultarn.

152

Ismal.

150

153 Lowowo, ora a*ezat pe Prut, Republica Moldova. 154 Russisch-russische, moldautsch-russische. 155 Del 156 Nebenapparat.

116

www.dacoromanica.ro

simple si proaste. Nici nu stiu dacd din aceastd pricind ar trebui sd privesc crestinismul moldovenilor ca fiind mai ales sau pe oameni ca nepdsdtori fatd de acesta. Crucea moldoveneascd din curtile bisericilor si de pe turle este altfel decdt cea ruso-greacd i oricum deosebitd de cea bizantino-greacd. Hotdrat, moldovenii nu imi par la fel de piosi ca rusii. Se vede de departe cd nu bat crucea asa de des si nici nu salutd cu atata veneratie clddirile si sculele sfmtite pentru slujbd. [...] [...] Prutul pare mai bogat in peste , in starea de astäzi in mice P 50 caz, cdci pestii se inmultesc nestingheriti. Ciuma este binefdcdtoarea lor 1. 1. Fiindcd Prutul este hotarul de nord-est al tdrilor bdnuite si nebdnuite's7 ,

toate pescdriile de pe eau au fost interzise, pentru a preveni toate problemele neprevdzute dintre cele doud. [...] La Lipcani locuieste o printesd Catincal", si anume printesa Catinca Ghica, o sord a lui Ghica, cel care domneste159 in Valahia. Ea este intotdeauna numitd numai cu prenumele. Casa ei era cu adevdrat prietenoasd si acoperia cu sindrild neagrd, dar departe de a fi un palat princiar. in timp ce treceam pe acolo, printesa Catinca tocmai vroia sd se plimbe la Prut. Slujitorii se imbulzeau deja in preajma elegantei calesti vieneze, dar a durat prea mult pentru noi pand cand ea a iesit. [...] Aici in nordul Basarabiei tdranii sdraci au doud-trei deseatine de pdmant, cei p. 54 avuti cinci pand la zece, cei bogati 15-20. Este oricum mult mai putin deck in Rusia Noud si in Basarabia de Sud, unde unui colonist german i se dau de reguld 60 de deseatine iar cei mai stramtorati au 25. Nu departe de postd se indlta o bisericd. Era una si aceiasi cu toate bisericile de sat moldovenesti, o constructie foarte micd, veche, neregulatd, cu ferestruici atat de mici incat induntru pdtrundea lumind cat intr-o pivnitd. indeobste nu se \fad in Moldova la fel de multe case falnice ale Domnului ca in Rusia. in jur odihnesc rnortii satului iar pe pietrele de mormant'60 sunt inscriptii cu vechiul scris slavonesc. Anume, moldovenii scriu cu vechiul alfabet slavon, si nu doar inscriptiile de pe

morminte, ci obisnuit si toate scrisorile, ziarele si cdrtile laice, in timp ce rusii tipdresc astfel doar cdrtile bisericesti. Curtea bisericii nu era cel putin ingrdditd si ocrotitd, iar pe acolo scotocea cu multd liniste un porc, pe spinarea cdruia stäteau doud ciori si il cdutau de gaze. [...] Aici, la hotarele mai multor imperii, au loc desigur treceri incoace si incolo, repetate si interzise, iar acela dintre sclavii fugiti dincolo de Nistru care nu se simte incd sigur peste Prut. [...] Trecerea se face aici, pe timp de pace si de rdzboi, mai mult de la rdsdrit cdtre apus. [...] 151 159

159 160

Der verdaechtigen und nicht verdaechhgen Laender. Kathinka. Adintnistrirt. Alexandru Dirnitrie Ghica, domn al Tärii RornâneVi in permada 1834-1842. Grabstetne.

www.dacoromanica.ro

117

Treierdtorii s-au interesat la noi de pretul grdnelor la Odessa. Mai târziu a pus aceeasi intrebare si directorul de la Tomoschna"16' ruseascd din Noua Su 145.'62, care locuieste in cel mai indepArtat colt al Basarabiei. Intreaga tard a Basarabiei,

de§i este lungd de 50 de mile, i§i trimite grdul la Odessa cu cdrutele. Unii fac negustorie si la Ismail, ins& numai locuitorii din apropierea acestui oras. // p. 55 Cei mai de departe, care si asa au un drum aproape la fel de lung cdtre fiecare dintre

cele cloud ora§e, preferd desigur Odessa, unde, ca intr-un loc mai mare, au intotdeauna vad sigur si unde gdsesc de obicei preturi mai bune. Câtiva pasi mai incolo, in Bucovina, trebuie sd isi mdnânce singuri pâinea sau sd isi hrdneascd gdinile, pentru cd nu le este deschis nici un port. Mosiile din Basarabia isi trag câstigurile cele mai mari din grâne, la fel ca §i tdranii hrana obisnuitä din pdpusoi. Secara se cultivd aici putin sau deloc, totu§i plantele de culturd sunt in nordul tdrii mai felurite decât in sud. Pe drumul care ultima po§td din Basarabia am vizitat o berdrie mare, noud,

pe care o construise un Sturdza. Un le§ (polonez) era asezat aici ca Brawer" (berar). Cât de departe a ajuns acest cuvânt german si aceastd bduturd nemteascd! Am gdsit berea cu adevdrat rdcoritoare si pldcutd si intregul a§ezdmânt foarte curat si bine tinut.

Oraqul de granitá Noua Su litä

[...] $i asa am sosit la granita Imperiului Rusesc, In ordselul Noua Su lip. (asezare noud). Acest case este de fapt doar un sat al Sturdzestilor, dar a cdstigat in importantd prin trasarea hotarelor care I-au adus in legdturd cu trei imperii, prin instalarea vdmii s.a.m.d., §i s-a ridicat din aceastd pricind ca un oras care are ceva circulatie de granitd, treceri de persoane §i de mdrfuri. Mai ales in ultima vreme au crescut insemnat trecerile de persoane'".

[...] Am facut o plimbare prin acele locuri dupd ce ne-am desfdtat putin

p. 56

sufletul cu bucate si bduturd §i mai ales dupd ce am mâncat incd o data mdmdligä cu unt si brânzd rasa, felul de mâncare national al moldovenilor. Ni s-a spus cd nu mai puteam ajunge astdzi la popasul urmdtor, Cernduti, capitala Bucovinei, cdci pasaportul §i alte supdrdri necesare ne-ar fi tinut mult pe loc. Am intrat in marea curte a vdmii, care era plind de scânduri, putini, hârdaie si alte mdrfuri din lemn. Directorul vdmii, cu care am fdcut cunostintä, stätea in fata u§ii micii a modestei sale case. Ne-a spus a lemnul reprezintd principalul bun de import din Bucovina, iar in afard de acesta incd vreo câteva articole manufacturate, basmale §.a.m.d. Principalul articol de export spre Austria ar fi vitele, 40 000 pand 161 Vama.

162 Novosselidze.

163 Personen-Transito.

118

www.dacoromanica.ro

la 50 000 de capete anual. Pentru fiecare cap se pldtesc vamd la iesirea din Rusia 80 de copeici (20 de creitari) si la intrarea in Austria un ducat. in afar:a de asta se mai

trimit land neprelucratd, ceva ceard i miere, desi 'And acum sunt neinsemnate. [...] [...] Mi s-a spus cd moldovenii au numai hore i dansuri in cerc simple, niciodatd pentru o persoand sau o singurd pereche. Cel mai simplu este Djock" pe care îl danseazd toti, adicd bkbati i femei, tineri i bdtrani. Pornesc toti si merg imprejur cu miscdri molcome, lipa-lipa cand la dreapta, and la stanga, in timp ce insotesc dansul cu un cantec care se repetd neincetat dupd

p. 57

melodie. Probabil eä acest joc tine locul polonezei de la inceputul balurilor noastre164. Plind de viatd este Hollandra", dansatd de tineri, bdrbati i femei. Perechile se miscd in cerc, stranse intr-o cunund, pline de viatd i cu misedri neincetate din picioare, ckeodatd lasd cununa sd se desfacd i apoi se reunesc la

loc. Arcanul"165 este jocul cel mai insemnat al bkbatilor, care 11 danseazd singuri. Este sdlbatic, bärbatii se rdsucesc cu furie in cerc, sar cu patimd intr-o parte i apoi din nou impreund. Un arcan mai viu este sarba"66, in care de cele mai multe ori cheful de dans se transformd in manie, dacd braga i Garelka" (rachiu) incing putin spiritele. in unele tinuturi, ca de pildd in Bucovina, la aceastä sarbd se vanturd topoare si alte obiecte cu care se executd figuri de tot felul. [...] Firesc cä acelor ativa oameni care formeazd societatea mai aleasd din Noua Su litd nu le poate pldcea prea mult acest loc i atunci calátoresc des in orasele invecinate Hotin i Camenita167, probabil cateodatd i in pktile nemtesti" la Cernduti. Mai inainte se &eau Hotin i Camenita in dusmänie unul pentru celkalt, ca stalpii de la hotarul a doud tdri puternice, turceased i polonezd, care s-au luptat strasnic aici de mai multe ori in cursul veacurilor. Pacea pe care a mijlocit-o aici Rusia a dus la decdderea Hotinului si la scurgerea vitalitkii sale spre Camenita, care a devenit capitala intregului tinut iar numdrul locuitorilor sdi a urcat la 15 000 . Hotin a rdmas doar o cetate i ca atare este mai importantä deck Camenita. Rusii au intdrit cetatea construitd de turci prin construirea unui cap de pod si a cloud: alte lucrdri. [...] Am hoindrit ckre varful istmului pe care îl formeazd Prutul impreund cu un parkas care se varsd in el. Acest rau formeazd aici, ca peste tot, hotarul 'rate Rusia si stdpanirile imperiald i tured, iar fiecare pkaias primeste pe malul stang ordine de la Petersburg iar pe cel (-kept recunoaste legile Vienei. Aici pe malul Prutului se gdseste un punct care este doar unul pe harta lumii, cdci aici se bat cap in cap cele 164 Unserer den Ball introducirenden Polonaise. 165 Arkan.

166 Sserbotka. 167 Kamemez.

www.dacoromanica.ro

119

p. 58

p. 59

trei imperil ale Europei 168. Locul este atat de rieobi§nuit inat este des vizitat de la Lembergl69 *i insu0 arhiducele Ferdinandm l-a 0:sit destul de insemnat cat sd îl onoreze ell vizita lui. [.. 1

0 sutá de zile de alátorie prin statele austriece. Partea a treia. CaTätorie in Ungaria. Prima parte. Pesta §i Dunfirea mijlocie"'

Tabärd de noapte la granita militarfi p 522

[...] Postul se numea Plavi§evita172, dupd un sat românesc de hotar cu acela§i nume. Acest sat intins este locuit numai de tdrani români §i aici vreau sd repet ceva ce pând acum incd nu am spus precis, ci doar am ldsat sd se inteleagd, §i anume cd de la inceputul trecerii prin munti, pe partea stângd de la Ujpalanka'73, am ajuns in tinutul unui alt mare popor, chiar valahii sau romanii174 sau românii175. Aceastd natiune nu dd populatia majoritard176 numai in Tara Româneascd pand la Dun:are, in Moldova, in Basarabia, in Bucovina 'And la Nistru §i in Transilvania, ci §i in acele pdrti ale Ungariei care inconjoard muntii

inalti ai Transilvaniei ca un brau'77 muntos. Numai acolo unde incep cârnpiile maghiare contenesc românii §i incep ungurii i alte neamuri. Este drept cd regimentul valaho-ilir a fost infiimat aici de abia din 1774; dar acest fapt nu trebuie inteles ca §i cum componentii sdi, grdnicerii romani, s-au a§ezat abia atunci aici. 168 Un loc asemändtor era asa-numitul Dreikaiserreichsecke" (Coltill celor trei imperii) de la Myslowitz (Myslowice), in Silezia Superioarä, astäzi in Polonia, unde se intâlneau granitele Impernlor German (din 1871), Austro-Ungar si Rus, cf. Dittmar Dahlmann, Gerhard Hirschfeld, Vergangenes Russland. Bilder aus dem Zarenreich 1894-1918, Essen: Klartext Verlag, 1995, p. 93. 169 Lemberg, fosta capitald a Galitiei, este numele german al orasului Liov (Lvov), astäzi in Ucraina. 17° Probabil arhiducele Ferdinand Karl von Habsburg-Este (1781-1850), guvernator-general al Gantlet in perloada 1832-1846. 171 Traducere dupd J. G. Kohl, Hundert Tage auf Reisen in den österreichischen Staaten Dritter

Theil. Retse in Ungarn. Erste Abtheilung. Pesth und die mittlere Donau, Dresa, Leipzig: in der Arnoldischen Buchhandlung, 1842, p. 522-565. Exemplarul pästrat la Biblioteca Academiel Române sub cota 1 438541 poartä stampila Ex Libra A Papa Ilarianu. 172 Plawischewitza, judetul Mehedinti 173 Localitate in Serbia.

120

174

Romanen.

175

Rummer.

176

Grundbevoelkerung.

177

Vorland.

www.dacoromanica.ro

Dimpotrivd, sunt asezati deja din timpuri stavechi in satele lor strdmo$e$ti; abia in anul 1774 au fost mutati in tinutul de granitd $i proclamati grdniceri. Dundrea, pe care cdldtoream noi, era deci // in acela$i timp hotarul dintre cloud popoare intinse, p. 523 cel al daco-romanilor, care se intinde de aici cdtre rdsdrit intr-o tail de aproape 80

de mile in diametru $i aproape 5 000 de mile pdtrate, $i cel al sârbilor, care de asemenea sunt asezati de aici 'And mult cdtre sud. Dundrea mai ales formeazd intre slavi (sal-1)i $i bulgari) $i români un hotar de 100 de mile lungime.

in tinutul acestor oameni, unul dintre cele mai necultivate $i aflat pe una dintre cele mai de jos trepte $i totu$i constituind una dintre cele mai mari natii europene (impreund românii pot face u$or mai mult de 8 milioane de suflete), am pdtruns (satul se afla putin mai departe ) numai pentru a afla un loc pentru a innopta delicatii no$tri tovard$i de cdldtorie, care, intr-o anumitd mdsurd, ajunseserd protejatii no$tri. Am cercetat intregul sat; dar nu am gdsit nimic altceva

deck sdlaw sdrdcdcioase, in afard de o cladire militard imperiald, care era insd inchisd. Hanul era fâcut numai pentru a fi vizitat de cdtre soldatii grdniceri. Pand la urmd ne-a venit gândul sd vorbim cu preotul satului, cu popa. [...] A ie$it un uria$ cu o barbd lungd, cu pdrul $i mai lung, // cu chipul intunecat, imbrdcat P. 524 cu o camad grosoland de in $i cu pantaloni a$ijderea, incins cu un beau $i cu un caftan aruncat pe deasupra. M-am speriat $i nu vreau sd spun ce am crezut despre omul acesta, ca sd nu se creadd cd exagerez. I-am vorbit in germand (cdci caporalul

insu$i vorbea ceva nemte$te); dar popa nu $tia sd spund decât doud vorbe, iar acestea nu sunau imbucurdtor pentru noi, anume: nu-i han! nu-i han!". Am inceput atunci sd ii vorbim ruse$te $i sd ii infati$dm starea noastrd neajutoratd; fiindcd el vorbea sârbe$te, cuvintele acestea i-au sunat mai aproape, $i poate cd lor le datordm faptul cd i-am inmuiat inima $i 1-am mi$cat intr-atât hick sd ne dea camera lui (avea una singurd, $i anume un bordei'78 pdtrat) $i doud locuri de dormit, pentru care i-am promis bani buni, $i, mai mult, sd ne aducd de mâncare $i ceva lapte. [...] Cdsuta in care se afla postul de grdniceri nu era departe de acolo, pe cel mai p. 525 Malt punct al malului. Avea cloud incdperi, una mica pentru foc $i una mai mare ca dormitor cu culcuwri de paie. in fata casei, sub acoperi$, se aflau armele. // La pichet erau 6 sau 7 oameni. in imbräcdmintea lor se oglindea starea lor P 526 politicd, deoarece era pe jumdtate militdreascd, pe jumdtate tardneascd. Peste haina

täräneascd obi$nuitd179 aveau aruncatd cu o curea de piele punga cu cartuw.

Picioarele le erau invelite in petice de in sau de Mud iar in picioare aveau opinci"80, acele sandale grosolane, strânse cu $ireturi, cu care aproape toate popoarele slave $i neslave din rdsdrit calcd pe intinderea acestei stele. 0 cdciula obi$nuitd le acoperea capul. Cei mai multi aveau câte un cutit ascuns la bill', iar "8 Loch. 170 Bauernkittel. 80 Opintschen.

121

www.dacoromanica.ro

acela, care era de veghe, cu arma lungd aruncatd stranib pe umär, nu patrula chiar intr-un pas de paradd elegant prin fata cerdacului'81. Cat de bine inteleg gränicerii serviciul la cordonul sanitar si mestesugul rdzboiului, pe atat de rdu se prezintd la paradä - adevdrati rusticorum mascula militum proles'82. Toti gränicerii primesc acum invätäturd in limba germand. Este adevdrat cä cei mai multi uitä apoi ce au invdtat, mai putin ce trebuie sd foloseascd zilnic, din cauza serviciului. Subofiterii vorbesc insd de obicei limba germand, si am putut conversa destul de bine cu un bärbat lipsit de zel, arätos, de aproape 30 de ani. Ne-am a§ezat cu cei care nu aveau treabd183 langd foc, unde caporalul avea cu

adevdrat cateva clipe de liniste; grija neincetatd de a-si îndeplini insärcinarea p. 527 intocmai si cu credintd, // pärea sä îi pluteascd pe chip, si in orice clipd i se intampla ceva ce cerea neapdrat prezenta i fapta sa. intreaga rdspundere pentru siguranta

unei jumdati de mild din granita austriacd stätea pe umerii lui, si se vedea dupd chipul lui plin de griji cä aici nu avea de a face cu märuntisuri. Eram îngrozitor de infometati §i însetati si i-am intrebat pe acesti oameni dacd nu au sd ne pund înainte putind paine (francezul vroia chiar paine alba), ceva peste uscat, o cand de lapte sau chiar o bucatd de slänind si o ulcicd de vin de tard sau poate de rachiu (acesta este lichiorul gränicerilor, numit si slibovitd). Au ridicat din umeri la toate aceste cuvinte frumoase si au spus cd nu au chiar nimic din toate. Doi dintre ei aduseserd ceva slänind la preluarea gärzii, dar acum era mistuitd. Singura lor bduturd era apa din Dun-are si din aceasta au vrut sä ne scoatd pe saturate. Rachiu primeau numai acasd, cateodatd, §i nu aveau nici paine; dacd ne-ar fi fost pe plac, aveau sä ne facd mdmäligäl 84. De asemenea, mai aveau si niste resturi de paine din porumb'85, pe care doreau sä le impartd cu noi, pentru cd nu mai aveau nevoie de ele, pentru cd in noaptea aceasta le era randul sä ii schimbe din post. S-a facut repede un foc mare, s-a pus aind de porumb i apd intr-un ceaun si p. 528 terciul gros mdmäligd a fost gata Indatd. Unul dintre // soldati a adus intr-o lingurd de lemn ceva sare iar un altul putind branzd de oaie pisatd intr-o hartie. Pe acestea le-am ldsat nemancate. Nici mdmdliga nu ne-a pldcut cu totul, francezul a fost de pdrere la prima inghititurd cä i s-a lipit pe veci de gatlej. Apa Dundrii este destul de tulbure in lumina zilei, dar asa ceva nu se vede bine sub razele lunii, si pentru cä mdlaiul era uscat precum nisipul Arabiei, Dundrea trebuia sä ne fie de

ajutor. 0 mdmdligd, o mdlai! Ah, tu frumoasd Valahie!" am cantat oftand acele 181 Tschardake este termenul folosit de Kohl pentru a descrie constructia care addpostea un pichet de grdniceri.

182 in limba latind in text. Fh ai tdrandor-osiasi, vers al poetului roman Quintus Horatius Flaccus 183 Den Muessigen. 184 Mamaliga. 185 Malai's.

122

www.dacoromanica.ro

rime pe care germanii care locuiesc in acest tinut le-au compus pe build dreptate Tärii Romanesti; pentru cd mdmäliga $i mälaiul sunt de aici $i pand la Nistru si Marea Neagrd cat este $i aer. Intregul popor roman indrägeste atat de mult acest fel

de rnancare, 'kick sub sceptrul turcesc, rusesc $i austriac, in Militare ca si in Provinciale a tinut de el cu notabild indärdtnicie $i nu s-a obimuit cu nici un alt fel de copturd sau de paine. Stäteam in jurul focului, cativa dintre soldati se indeletniceau cu cioplitul furcilor de tors'86 pe care fetele de tdrani le Vaud pe la rdspantii, cand a räsunat strigdtul santinelei. Stai, cine-i acolo?" a strigat aceasta tare, cu accentul romanesc aparte al limbii germane. Era un curier, care aducea o scrisoare. [...] Nu a durat mult pand cand santinela a strigat iar. Prieten bun", s-a auzit de partea cealaltd. Era o patruld dintr-aceea trimisd de conducdtorii acestui cordon sanitar, ca sd vegheze asupra fiecdrei sträji $i sä ii tind vigilenti. Cateodatd chiar acesti comandanti fac rondul de la un post la altul rard sä se vesteascd dinainte. Santinela neobositd a mai strigat o data' $i a primit iar4i un rdspuns prietenos.

p. 529

Era noua gardd, care venea sd o inlocuiascd pe cea veche, 6 sau 7 oameni care soseau incdrcati cu arme $i de-ale gurii pentru 7 zile - cdci atat de mult tine aici serviciul de gardd, - intr-un an un soldat stä de obicei cam 90 de zile de strajd pe cordon. Fiecare dintre ei avea, pe langd punga cu cartu$e, incd un sac din petice cu 7 ocale de fdind de cucuruz, primitd de la el din gospoddrie. Doar cativa aveau un sdculet cu o oca de branzd fdramatd mdrunt (branzd de oaie) iar unii nu aveau nici sare, a$a cum cel putin ne-au asigurat pe noi. Sarea este aici, la granita militard, foarte pretioasd, in timp ce dincolo, de partea turceascd, trec incdrcdturi intregi de sare de munte romaneascd, in bucdti de cristal gros, verzui. Gränicerii privesc aceste cristale cu ochi foarte lacomi, precum copiii zahdrul candel, $i de$i II ei p. 530 in$4i, ca osteni credincio$i stävilesc de obicei contrabanda cu sare, existä totu$i multi oameni prin mijlocirea cdrora cateodatd le revine $i lor ceva din aceasta. Oamenii veneau de foarte departe $i porniserd la drum de dimineatd devreme, pentru cd tinutul regimentului valaho-ilir se intinde mai mult in induntrul tdrii decat cel al altor regimente. De aceea erau stramic de obositi si s-au intins imediat pe pdmant in fata cerdacului $i au adormit imediat, inveliti in Gunjaz"87 (mantale cu glugd, groase, maronii), pe care le aveau aruncate in ranite. in toatd viata mea nu am väzut (in afara sdlaselor de tigani) o altd oranduiald mai simpld pentru o locuintd

pentru 7 zile. Numai $i numai pentru armele lor pdreau sd isi facd griji. I-am intrebat, de ce nu dorm mai bine induntru, in cerdac. Au rdspuns cd acolo era plin de $oareci si alte vietäti, si, dacd vremea era cat de cat potrivitä, preferau sd se intindd afard. [...] 186 Furka. 187 Burnuz.

123

www.dacoromanica.ro

Clisura de jos p. 558

[...] Partea sarbeascd $i cea ungureascd constituie intr-o anumitd mdsurd un contrast interesant; cdci in timp ce pe partea ungureascd se taie in stalleä un frumos drum nou, calea Clisurii, pe partea sârbeascd se vdd incd urmele vechiului drum roman, construit aici de Traian. Drumul cel nou trebuie sd porneascd de la Or$ova ca o frumoasd si largd sosea prin Clisurd, pând la Ujpalanka, pe care am numit-o deja de mai multe ori ca punctul de pornire al acestei traversdri a fluviului; in viitor trebuie sd fie transportate pe

acest drum uscat cdldtorii $i märfurile Companiei de Navigatie cu Aburi; cdci probabil nu va fi posibil ca pericolele cdldtoriei pe apd sd fie inldturate prin detonarea stâncilor, sau chiar dacd a$a ceva ar fi posibil, ar exista mereu intâmpldri si situatii exceptionale, ca de pildd scdderea nea$teptatd a apei, blocarea trecerii p. 559

inguste cu gheatd pentru multd vreme // $i altele asemenea , când un drum bun pe lângd apd ar putea indeplini cu bine toate sarcinile. Nu este posibil sd fie ocolitd aceastA strâmtoare a Dundrii pnntr-un canal, pentru cd muntii se intind prea inalti $i prea sdlbatici de amândoud pärtile. Ar trebui un tunel pentru apd pe care toate puterile omene$ti nu 1-ar putea face de o asemenea lungime, adâncime $i ldtime. [...]

p. 560

Si in partea de sus a Clisurii vdzusem deja cu o zi inainte multe asemenea ruine ale drumului roman de edec. Ungurii il numesc Trojan uht"1" (drumul lui Traian), de asemenea $i românii ne-au incredintat, cu adevdrat drumul a fost fdcut

s-a pdrut tare curios cd numele acestui mare impdrat s-a pdstrat in aceastd vale stâncoasd la fel de viu ca un ecou Mt sfar$it. L-am intrebat pe unul dintre vâslasii români, cine a fost Traian: Imperator Rumanescu"189, a rdspuns el, ceea ce poate insemna la fel de bine roman" ca $i impdrat roman". Cred ed. românii $i-1 atribuie mai rnult pe anticul impdrat roman decât italienii de p 561 astazi. Dupd cum se $tie un profesor român a ardtat // cd românii se trag mai de-a dreptul $i mai färd amestec din romani deck italienii, in care sdld$luie$te o parte a spiritului german. Supozitia cd ei ar fi numai slavi romanizati (prietenii slavilor au stabilit aceastd supozitie $i in numele acesteia ii proclamd pe români ca slavi) este respinsd acum de toti românii. Doar italienii îi recunosc ca pe fratii lor, si din de Traian". Mi

aceastä cauzd s-au hotdrât in ultima vreme tot mai rnult pentru ortografia italieneascd in limba lor $i impotriva ortografiei $i alfabetului lui Chiril. Acum, este totusi curios cum cel mai mdret $i mai hotdrât popor din lume, cel al romanilor, a ldsat in urma sa tocmai asemenea oameni, care spiritual le seamänd atât de putin, precum românii sau locuitorii de astdzi ai Romei. "8 Corect. Traian útja. "9 In original in text

124

www.dacoromanica.ro

0 comparatie intre limba romând §i italiand §i apoi cu mama lor comuna ar

trebui sd fie de cel mai mare interes §i sd nu ducd la rezultate lipsite de insemndtate. [...] [...] in cele din urrnd românii au inceput sd vorbeascd iar despre Traian, p. 564 strigând: Ikonal ui Trojan! "190 (Aceasta este tabla lui Traian."). Este faimoasa inscriptie pe care Traian a pus sä fie ddltuitd intr-o parte netezitä a stâncii, se pare, ca astfel sa facd un monument pentru lucrdrile fdcute de legiunile sale in stâncd'91. Locul in care se afld inscriptia este insä unul dintre cele mai romantice dintre toate; cdci de aici se deschid din nou portile Dundrii. [...] Tabla stä hied destul de sus deasupra fluviului, §i acolo // copilandri pdstori p. 565 fdrd prevedere au fIcut din când in când focul, pe pintenul stanch, sub tabld, poate cd de aceea unele pdrti ale stanch s-ar putea sd se fi prdvälit din pricina cälclurii, cdci mare parte a inscriptiei nu se mai poate citi de jos. De aceea nu am putut citi nimic in partea de jos, de§i am privit cu veneratie §i atentie. [...]

0 suti de zile in cilkorie prin statele austriece. Partea a patra. Cfilätorie in Ungaria. Sectiunea a doua. Banatul, pusta §i lacul Balaton'92 Vizitfi la Pasa turc din Orrva Non-A Or§ova austriaa93 are infdti§area unei awzdri infloritoare. Ea se afld de-a P 2 lungul Dundrii, dar se intinde destul de mult i in interiorul uscatului. Comertill sdu este insemnat. A fost mai cu seamd a§a in timpul blocadei continentale franceze. in

acest timp s-au facut din Marea Mediterand pe socoteala Trieste194 extraordinar de multe §i de insemnate speculatii prin Or§ova, la fel ca prin Salonic'95 si Belgrad. Pe atunci multe mdrfuri au fAcut cálátorii minunate prin muntii Rumeliei §i ai Serbiei, purtate in spinare fie de cdmile, fie de animale de povard, ca sä ajungd pe cdi foarte ocolite la consumatorii lor. Pretul multor asemenea mdrfuri a crescut

de cloud sau de trei ori datoritá transportului foarte scump, si de aici nu s-au scos profituri mici. Acest comer; este acum, desigur, mort. Dar se pare cd totu§i acea 190

in original in text.

Altii sunt de pdrere ca ar fi vrut astfel sä insemne pe vecie prima sa campanie in Dacia Totu0 lui Traian i-ar fi fost cu neputinta sä treacd Dun:area pe aici (n a.). 192 Traducere dupd J G. Kohl, Hundert Tage auf Reisen in den österreichischen Staaten. Vierier Theil. Reise in Ungarn. Zweite Abtheilung Das Banat, die Pusten und der Plattensee, Dresa, Leipzig' m der Arnoldischen Buchhandlung, 1842, p. 1-309. 193 Orsova Veche 194 Port italian la Marea Adriaticá. 195 Salonichi, forma: coruptd pentru Thessaloniki, mu* in Grecia. 191

125

www.dacoromanica.ro

intâmplare trecutd a ajutat, $i nu cu putin, la revigorarea comertului dundrean. Cdci dacd undeva o singurd datd se intrerupe o cale pentru negot, aceasta lasd in urmd P. 3

mereu urme binefdatoare, // pe aceastd cale, ce sunt prielnice incerarilor urmdtoare. Or$ova turceascd se afld pe o insuld in mijlocul cursului Dundrii, $i anume in asa fel, inat de fiecare parte a insulei rdmâne ate un brat al fluviului aproape la fel

de puternic. Cetatea a fost construitd foarte solid de austrieci, atunci and au avut-

o pentru o vreme in stdpânirea lor, apoi a fost cedatd din nou turcilor $i, in

P. 9

p. 10

penultimul rdzboi cu ace$tia, distrusd printr-un bombardament care a durat mai multe luni, pornit de austrieci de pe muntii invecinati, ocupatd $i ina o datd cedatd turcilor in aceastd stare. [...] Am fost mai cu searnd interesat sd gdsesc la Pa$d Allgemeine Augsburger Zeitung"196. Îl avea cu sine pe divan $i ne-a povestit cd tdlmaciul sdu trebuie sd ii citeascd in &care zi in tura. Era sursa lui principald de $tiri de la Istanbul. I-am spus despre aceasta, a $i-a ales cu sigurantd cel mai bun ziar pe care il putea gdsi pentru un asemenea lei II $i cd era cel mai citit $i cel mai bun din intreaga Germanie $i in intreaga monarhie austriacd, $i a putea fi gdsit regulat in Ungaria, Transilvania, Bucovina §i chiar in cafenelele de la Marea Neagrd din Odessa. [...]

p. 11

p. 12

am primit ca insotitor un apitan uria$ $i puternic $i un pdzitor in urma noastrd. Slujba$ii de la carantind ne-au inconjurat iard$i $i a$a am pdtruns in ora$. [...] Orawl , aflat mijlocul insulei, in paza cetälii, are o infdti$are cu totul turceascd. asutele erau ascunse sub tot felul de copaci, tufiwri, // grdmezi de moloz $i ruine. in mijloc se afla o piatd cu mai multe prdvdlioare $i de aici porneau câteva $iruri regulate de case sau ulite. Câinii $i pisicile care ne insoteau erau gonit'i de fiecare datd, ca $i gdinile $i alte lighioane. Cdci din blana lor primejdioasd ciuma poate fi u$or rdspânditd printre locuitorii de la Dundre, tocmai pentru cd la Istanbul sare de pe spinarea unei pisici pe alta. Cdpitanul turc era destul de Mimos, cât sä ii ajute pe slujba$ii carantinei noastre, $i mereu lua ate o piatrd de pe ulità ca sd o arunce in ate un asemenea trimis al ciumei cu patru picioare care ne stätea in drum. De asemenea, avea mereu

sabia pregdtitd, este drept cd in tend, cu care fâcea semn deja de la depdrtare oricdrui om sd piece din drumul nostru. in piatd erau mai multi negustori, care ne invitau cu prietenie sd ne a$ezdm $i ne infAtipu in mijlocul pietei scaune $i ina o pipd, iar noi nu puteam sd refuzdm sd le ludm. In mijlocul lor, la taraba unei prävälii, satea, intr-un costum vechi turcesc, un copist turc, indeletnicindu-se sd scrie pe genunchi, cu hdrnicie, tot 196 fn epocd, Allgemeine Augsburger Zeitung" era cel mai important ziar din spatiul cultural de limbd germand. A apdrut in 1798 la Tübingen, din 1807 pând in 1882 la Augsburg, apoi pAnd in 1925 la München.

126

www.dacoromanica.ro

felul de scrisori sau rdvase. Negustorii au povestit cd vin adesea la cetatea197 austriacd si fac negot cu crestinii acolo. [...] // am mers chtre p. 13

moschee, unde am dat peste o scoald. $ coala aceasta era o cdsutd joasd, pe dinafard cu un gard de zdbrele din pari de lernn in loc de zid. Copilasii turci aceau o gäldgie pdgând; invätitorul pdrea sd le rdspundd cu o tdcere tot pe atât de crestind; fiinda zdcea pe o bailed' si fuma. Lucrdrile de intdrire ale Orsovei turcesti sunt intr-o stare demnd de mild, pe care vreau sd o zugrávesc, pentru cä auzisem din toate pdrtile cd si celelalte cetdti turcesti de aici de la Dundre nu ar fi intr-o stare mai bund. Ici si colo zidurile s-au prdbusit de tot, si de jumdtate de veac nu s-a miscat o piatrd pentru dregerea lor. Numai pe alocuri gdurile din zid sunt astupate cu multe palisade mari, prost tdiate. insd si aceste palisade sunt in parte putrezite si cdzute. A trebuit sd ne cdtärdm peste tot felul , moloz, murddrie, praf si ruine peste tot! Tunurile, din care existä o mulfime nenumdratd, stau pe aceste ziduri gata de foc, cu gurile indreptate spre Dundre. insd la cele mai multe, suporturile si afeturile au putrezit, si nici unul nu pare in stare sd poatd trage in altd parte. Pe lângd tunuri, ici-colo, zac si ghiulele, asezate in grdmdjoare pe nisip. [...] Ici-colo, pe lângd un tun, stä câte o santineld, care tine arma cu o mând si cu cealaltd o pipd fumegândd. Santinelele sunt desculte si in parte imbrdcate in

zdrente. [...] // Mai cu seamd acest cad-tor dobândise multe cunostinte in Turcia. Astfel, de curând vizitase catacombele198 romane de la

p. 17

Constanta'99, la Marea Neagra. Nu putuse urni nici un turc sau bulgar sd hoindreascd induntrul acestora cu el, fiinda toti se temeau prea tare de duhurile rele care trebuie

cd locuiau in aceste bolti. A mers cu o ache si inarmat cu pistoale, singur, si a inaintat atat de mult cât s-a putut. [...] Portile de Fier in dimineata urmdtoare, prietenii nostri români au dorit sd isi continue drumul P. 19 spre Bucuresti, si, deoarece aveam intentia de a mai cobori o portiune pe Dundre

pentru a vizita faimoasele Porti de Fier si ruinele podului lui Traian, asa ne-am strâns si am luat irnpreund o barcd20° mare cu opt vâslasi si un cârmaci si am coborât in josul curentului. [. ..] 191 Kastelle.

198 Souterrains. 199 Kustendje. zoo Jagdschtjf

127

www.dacoromanica.ro

p 25

[.. 1 Pe langd au mai fdcut si cateva semne, care trebuie cd insemnau acelasi lucru si anume intoarcerea noastrd. Limba semnelor este mai ales aici, pe intreaga Dundre austro-sarbeascd, foarte rdspanditd. Fireste, aceasta se trage de la faptul cä oamenii au adesea ceva sä isi spund, ca vecini atat de apropiati, si nu isi pot spune fie din pricina lätimii fluviului, fie pentru cd nu li se ingdduie sä meargd unul la altul, din cauza ciumei. Pe land aceasta, contrabanda, care se face aici cu sare, atatd aici limba semnelor. [...]

Or§ova austriaa p. 51

in Orsova austriacd infloresc multe moravuri si obiceiuri turcesti, ca fireste in mai toate locurile de pe granita militard, mai cu seamd la clasele de jos, desi nici aici, ca in genere in toate provinciile ce au apartinut Turciei, nu a mai rdmas nici

urmd de popor turcesc, adicd mahomedan. Asemenea si, mdsurile si greutdtile turcesti (ocaua si altele) au rdmas hied in circulatie aici. Cat de remarcabil a crescut negotutm prin aceste tinuturi in timpurile cele mai

noi mi-a dovedit un negustor. Ina. acum 18 anim, spunea el, se puteau alege lucrätorii din piatd dupd pofta inimii. Puteam merge si spune: vino, tu esti puternic,

tie iti dau 18 creitari, iar tu esti mai altar, tie iti dau numai 12. Acum un copil p 52 pretinde deja 24 de creitari, iar pentra un lucedtor obisnuit // trebuie sd plätesti nu mai putin de 36 de creitari. $i proprietdtilor le-a crescut prettil peste tot." (Despre acelasi lucru cu privire la proprietätile din patria lor ne-au incredintat in repetate randuri boierii nostri romani.) in piata din Orsova se vdd stand mereu o multime de femei romance, care

au de vanzare fructe frumoase, struguri, piersici, s.a.m.d. Dacd precupetele vieneze nu vor sd o ia in nume de ill', asa mi-ar pläcea sd cred cd, dacd s-ar face o paraleld intre ele, care stau in inima imperiului, in apropierea marelui palat imperial, si sdracele romance, care stau in cel mai depärtat colt al imperiului, Ltd in fatä cu turcii, aceasta nu ar fi in favoarea locuitoarelor orasului capitald. Am spus deja mai sus cate ceva despre precupete. Pe romancele din Orsova le-am gäsit astfel. De obicei stdteau linistite si tdcute langd cosurile lor cu fructe, ail sä se certe una cu alta sau cu trecdtorii. Aproape toate, nil exceptie, erau ocupate, unele cu brodatul cämäsilor lor, prin ale cdror maneci si mansete trägeau firicele rosii tot felul de figuri, dar cele mai multe cu furca de tors. Femeile romance sunt inn-at& de nedespärtite de furcile lor de tors, chiar acele Furka" pe care le vdzusem mai sus cioplite de gränicerii austrieci, 20' Verkehr.

202 aldtoria lui J. G. Kohl a avut loc probabil in 1841, deci discutia trebuie sd se refere la perioada de la jumdtatea deceniului 1820-1830.

128

www.dacoromanica.ro

hick aproape cd acestea par sd facd parte din imbrdcdmintea lor. Au mereu aceste furci ascunse in cingdtoare. Le iese mereu a$a dintr-o parte, $i femeile pot face orice // vor ele, sä mane vite, sd se preumble, sd alerge pând la vecina de aldturi, sd $add dupd cuptor sau sd vândd fructe, firul de land pe care 1'1 torc din furcd, $i pe care il infd$oard de sus pe un fus care se invârte mereu, nu se termind niciodatd pe nea$teptate. Sunt de pdrere cd, dacd bdrbatii romani erau mândri cd sabia le sta in mând ca o parte a trupului lor, a$a o femeie nu poate socoti furca de tors decât ca parte a trupului sdu. Bdrbatii romani nu $i-au urmat strdmo$ii, romanii, in ceea ce prive$te sabia, dar femeile lor meria cu adevdrat imitate de cdtre precupeatele trândave $i certdrete din Viena in privinta furcii de tors. Am fdcut cuno$tintd la Opova $i cu un profesor de limbd greacd, venit de un an din Arhipelagm. Era angajat la $coala ord$eneascd, $i mi s-a spus cd i$i primea

leafa de 400 de guldeni din partea negustorimii. $i in alte oraw de la Dundrea austriacd au fost angajati acum profesori greci. Nevoia de a-i avea era simtitd de multd vreme de cdtre negustorime. Dar abia de doi ani au inceput sd fie tocmiti mai des asemenea profesori. De acum limba greacd va fi cultivatd $tiintific $i sistematic in multele mici colonii de pe Dundre pând in sus spre Viena. incd la Novi Sad204 mi s-a plans o mamd nemtoaicd de faptul cd // fiul ei invatd atât de greu grece$te, care p. 54 cu toate acestea este de mare trebuintd.

Nicdieri nu am auzit vorbindu-se atât de mult despre sdndtate ca aici la Or$ova $i in general in intregul Banat. Am tras imediat concluzia cd acesta trebuie sd fie foarte nesdridtos, $i de fapt chiar a$a $i este. Voi avea mai târziu ocazia sd vorbesc despre febra din tinuturile Tisei205 $i Murqului206. M-a izbit doar faptul cd febra mla$tinilor nu contene$te nici aici in pdrtile muntilor inal0 ai Banatului. Mi s-a spus cd ar putea sd se tragd de la faptul cd cele mai multe vdi din munti ar fi necultivate207, apa formeazd mla$tini in ele iar evaporarea se opre$te. De la Mehadia incolo trebuie cd este mai sdndtos. Dar spre Timi$oara in jos febra cre$te din nou cu mult. Ziva urmätoare, o zi de târg, am vdzut $i insemnatul negot208 de granitd la scheld'sau raste121° (mi s-a phut cd oamenii de aici intrebuinteazd intotdeauna Mg

deosebire cele cloud denumiri). Schela Or$ovei era un hambar mare de lemn, inconjurat cu o curte $i de un gard. Hambarul era a$ezat de-a lungul malului Dundrii 203 Arhipelagul Grecesc. 204 Neusatz, ora in Serbia 205 Theiss.

206 Marosch.

207 Uncultivirt. 208 Verkehr.

209 skela.

210 Rasta/.

www.dacoromanica.ro

129

0 este, de asemenea, impdrtit pe lungime in trei päri, prin cloud parmaclâcuri sau grilaje de lemn a§ezate cam la trei coti depärtare unul de celdlalt. La grilajul dinspre

râu vin numai sârbii, sau ap cum ilia se mai numesc aici turcii, iar la grilajul p. 55 dinspre uscat supgii austrieci. $i unii i altii îi aduc märfurile // i le aratd unul altuia peste grilaj. Austriecii pot vinde tot ce vor turcilor, insd turcii austriecilor numai lucrurile care nu pot fi bänuite ca molipsitoare, cereale, fructe, carne, lemn sau altele asemenea. Cum se inteleg la pret, dacd turcul trebuie sá pldteascd, dupd ce i-a numdrat in fata austriacului, îi aruncd banii intr-o oald cu apd, de unde acesta îi pescuie0e dupd aceea. Slujitori austrieci insdrcinati cu curdtenia2" §i santinele au grijd in locul din rnijloc ca totul sd. se &cá dupd cum este prevdzut. [...]

Báile lui Hercule de la Mehadia p. 60

p. 61

A doua zi ne-am pus in trdsurd §i am mers pe acel drum nernaipomenit de pe malurile Cernei, pentru a vizita faimoasele bdi de la Mehadia, aflate in aceastd vale. Austriecii au construit aici un drum212 minunat.[...]

in apropriere de Or§ova, dincolo de gurile Cernei, se gdse§te încä o micd ciuddtenie, o stdpânire comund a austriecilor i turcilor. Este o mla0ind mica, nelocuitä, acoperitd cu iarbd, o portiune mänoasd a Dundrii, chiar dincolo de fortificatia de pe insula Ogovei. Aceastä bucatd poate fi de obicei // vizitatd atât de turci cât §i de austrieci. Dar atunci când iarba este crescutd, vin turcii i o cos, o usucd i o strâng. Apoi se retrag §i vin austriecii care impart fânul in cloud, din care una o iau cu ei and pleacd, in timp ce turcii iau cealaltd jumdtate.

Am vizitat, de0 de fapt drumul nostru nu trecea pe acolo, postul de granitä austriac de pe Cema, care este interesant prin faptul cá pe acolo trebuie sä treacd cea mai mare parte a comertului românesc cu vite, care, pentru a umple golurile ldsate de vânzdrile in Austria, trec mereu in cirezi mari spre Ungaria pe drumul numit al lui Traian spre Timi§oara213 §i Seghedin2'4. Comandantul postului ne-a condus in grddina sa, unde erau piersici §i struguri tdraio0 minunati. Grddina, ca tot postul

de altfel, se gdsea pe o mia ridicdturd, care probabil fusese inainte vreme o intdriturd romand, iar in fundul grddinii am gdsit mai multe bolti adânci i solide, in care se gdsea acum pivnita cu vinurile comandantului. De partea cealaltd a Cernei

erau mari cirezi române0i de vite. Sunt incd amestecate, dar in dupd-amiaza aceasta vor fi bdgate in apd i saldate, apoi o sä fie curate §i pot trece incoace", au spus gränicerii. Mehadia este o aKzare româneasa cu un târg mare // in Valea Cernei. p. 62 211 Reimgungsdiener. 212 Chausee. 213 Temeswar.

214 Szegedin, ora in Ungana.

130

www.dacoromanica.ro

in Cheile Coramnicului215 am gäsit pe malul râului un Was tigdnesc, pe care 1-am vizitat. Erau cam jumdtate de duzind de farnilii in tot atâtea corturi. Fäceau cuie si se foloseau de niste foale din piei pdroase de caprd. Starea lor intreagd nu era nici cu un fir de pär mai bund ca acea a Paeschaeraehs"216 din America de Sud. in afard de asta, sunt nemaipomenit de mândri, dupd cum m-a asigurat tovardsul meu de cdatorie, un locuitor al Banatului. El observase, zicea, cd tiganii aveau o mândrie de neamm mai mare si mai ascunsä decât evreii. aci ei spuneau a ar fi cel mai vechi dintre popoarele Europei. in Banat si in Transilvania existä mai multi tigani decât in oricare altd parte a Ungariei. Asta se trage de la marea si adânca unire

incheiatd intre români, // care si in acele provincii sunt populatia cea mai P. 63 numeroasd, si tigani. [...] in Banat, ca in general in tot restul Daciei218, trdiesc vara

in corturi, dar iama au anumite locuri de reunire unde adesea mai multe sute de familii se aseazd laolaltd in pesteri, bordeie si cocioabe de pdmânt. In aceste tinuturi vorbesc peste tot in limba romând iar intre ei si tigäneste. Este de mirare cd românii, care au cel mai mult de-a face cu tiganii, au fäcut din numele lor o multime de cuvinte pentru faptele si lucrurile necuviincioase. [...] Mai in sus de Cheile Coramnicului, sprijinite pe un perete abrupt de stâncd, se p. 65 gäsesc ruinele unui apeduct. Stau in picioare hieä nevdtdmate unsprezece arcuri mari si frumoase, unul lângd altul, celelalte sunt distruse. invdtatii incd nu s-au pus de acord de unde se trage acest apeduct. Unii spun, cd a fost inältat de cdtre romani.

intreg stilul nobil, märet stä märturie despre aceasta, sau poate felul in care sunt asezate pietrele? Anume, arcurile sunt construite din bolovani mari si din cdrämizi rosii, si anume astfel, incât pe dinafard si pe dinduntru un sir dublu de cdrämizi urmeazd unui sir de patru bolovani mari. Aceste // observatii importante pentru a p. 66 judeca nu le-am citit incd in nici o descriere de cdldtorie. Spre seard, drumul nostru a cotit de la marele drum militar, care continua spre Cheile Teregovei, la dreapta valea Cernei de sus, ai cdrei pereti de stâncd se fac tot mai inalti si mai impozanti si in acelasi timp se apropie tot mai mult unul de celdlalt. [...] Am trecut intâi pe lângd câteva sate românesti, apoi drumul deja nivelat a serpuit printre câmpuri si pdsuni intinse, a trecut de cloud ori peste doud elegante poduri cu lanturi de tier peste râu, ne-a plimbat prin câteva locuri de nuci - si pând la urmd am ajuns, asa cum ne incredintau aburii de sulf si mirosul neincetat de sulf, la primele ospätärii, hanuri si in cele din urind chiar la clddirea principald a bailor. Dacd un domn adtor la bdi vrea sd taie o halcd de miel, vitel sau ied, aceasta se poate face numai in locul de tdiere hotdrât." Acesta era una dintre hotdrarile pe 215 Koramniker.Localitatea Coramnic a fost inundaa la construirea lacului de acumulare de la Futile de Fier. 216 Termen neldentificat. 211 Nationalstolz. 218 Damn.

131

www.dacoromanica.ro

care mi-au cdzut la inceput ochii, dupd ce mi-am pus lucrurile in ceva ordine prin camera* si am parcurs regulamentul bdilor lipit pe usd. intr-un fel, acest punct este caracteristic pentru intreaga si ciudata societate care se adund la aceste faimoase p 67 izvoare, // cdci in afard de distinsa nobilime maghiard si transilvdneand, pentru care desigur cd sunt valabile aceleasi regulamente ca pentru vizitatorii bdilor noastre, care iau masa serviti in hanurile219 bdilor, aici vin, din cauza suferintelor, si multi tdrani români si unguri, lume mdruntd din orasele de la granita militard, boiernasi din Tara Româneascd si Serbia, si, ca sd economiseascd ceva bani, isi aduc propriile

ceaune si bucate, si lor le sunt adresate acele puncte si câteva asemenea alte prescriptii de acelasi fel.

Românii sunt cei mai paimasi oaspet'i ai acestor bdi sulfuroase, si mai cu seamd din aceastd patimd porneste si faptul cd ei tägdduiesc granita austriacd. Va sd zicd, românii (vorbesc aici despre populatia româneascd din imprejurimi) pretind cd jumdtate din Valea Cemei 'And la fluviu le-ar apartine, si cd austriecii ar trebui sd isi retragd pând la fluviu pichetele pe care le-au asezat pe.culmile muntoase 'Mahe

de pe malul de rdsdrit. De asemenea, stiu putin si pe ce isi intemeiazd românii pretentiile asupra malului stâng al Cernei, la fel cum si francezii isi afirmd dreptul

lor asupra malului stâng al Rinului; cdci hotarele, asa cum sunt acum, sunt intemeiate pe pacea incheiatd la Belgrad in 1739220. Ei isi intemeiazd doar pe un lucru, pe faptul cd fdrd bdile sulfuroase // nu pot trdi, iar impreund cu malul stâng al Cernei ar dobândi si câteva izvoare sulfuroase fierbinti, pe care le pot folosi doar dupd ce stau in carantind, asa cd râvnesc la acest mal stâng. Acesti oameni atat de pasionati dupd apd sulfuroasd au venit câteodatd in cete de câteva sute, inarmati cu furci, ciomege, pistoale si sdbii si au atacat pichetele de granitd austriece si au gonit pe câte unul sau pe altul, in timp ce spuneau si strigau cd tinutul pând in jos, la Cerna, le-ar apartine. Ideea acesta curioasd a oamenilor si micul rdzboi al pichetelor pe care 1-au iscat pe malul Cernei coboard mult pänd in secolul trecut. Ni s-a povestit cd in primdvara trecutd, nici patru luni

in urmd, au fost reunite cloud companii de grdniceri austriece si au trebuit sd mdrsdluiascd prin mun0 pentru a respinge pretentiile nebunilor tdrani români impotriva tratatului . in afard de Mehadia, existd peste tot in muntii Transilvaniei izvoare sulfuroase calde si bdi mai mici. in flecare yard sunt vizitate Mil incetare de boierii si tdranii români. Ba chiar iarna vin des la bdile de la Mehadia si stau mult timp in apa cdreia ii atribuie puteri binefâcdtoare. Dupd cum slavonii"' de pe granita militard isi spald copiii mici cu rachiu, pentru cd ei cred cä asa ceva e sdndtos, asa si româncele vin p 69 des pe aici pentru // a-i boteza o data pe ai lor in apd sulfuroasd. Am vorbit mai 219 Restaurationen.

220 Este vorba despre pacea incheiatä intre Austria si Imperiul Otoman, prm care Oltenia era reintegratá Tani Românesti 221 Slavonier.

132

www.dacoromanica.ro

târziu cu o mama româncd cu un copil bolnav §i care mi-a spus cu tristete: 0, mdcar o datd sd imi aduc copilul la bdile sulfuroase de la Mehadia §i i-ar fi mult mai bine!". [...] Am fost asigurat de un colonel austriac de grdniceri, cu bogate cuno§tinte, cd. la Mehadia nu s-au fdcut niciodatd sdpdturi färd sd se &eased ceva interesant, precum monede, statuete, obiecte de bronz, table votive, §.a.m.d. [...] Cdci sunt mai puternice decât izvoarele sulfuroase tari de la Buda2" §i sigur dau intr-o oil nu mai putin de 5045 picioare cub223 de apd. intreaga §i micuta a§ezare din jurul bdilor se gäse§te sub comandd militard, ca P. 71

toate cele de la granita militard. Este un cdpitan care locuie§te aici iarna §i vara §i

care are sub conducerea sa toatd a§ezarea, ca §i bdile, hanurile §i cafenelele. Clddirile principale sunt a§ezate, ca intr-o cazarmd, pe doud rânduri regulate iar intre ele se gase§te o ulitd largd. Asemenea, §i induntru este orânduit ca intr-o cazarmd §i se pdstreazd numai atâta confort §i elegantd cât se cautd aici la granita

româneascd. Serviciul este fdcut mai ales de soldati betegi. in acele clddiri principale se gdise§te cea mai aleasd cafenea §i tot acolo locuiesc oaspetii bogati ai bdilor. Atât in susul cât §i in josul acestui loc de mijloc al a§ezdrii se gdsesc diferite p 72 clddiri mici §i mari ale bailor, lângd // locurile unde clocotesc izvoarele. Trebui cd sunt cu totul nu mai putin de 24 de izvoare fierbinti. Mai incolo se \fad alte case lungi, unde locuiesc acei domni oaspeti ai bdilor" de la care am vdzut mai sus cá se cere sd nu i§i taie viteii §i iezii in alt loc decât la bancul de tdiere anume hotdrât. Aici se gdsesc mereu multi oameni foarte sdraci, care se a§eazd aici cu toatd gospoddria lor pentru multd vreme. Se gdse§te aici chiar §i un loc§or pentru corturile tiganilor, care de obicei in timpul sezonului de bdi vin aici sd cânte, sd cârpeascd ceaune, sd ghiceascd §i sd cer§eascd, in sfdr§it §i un alt

loc pentru prdvdlii §i dugheni de lemn ale negustorilor care sosesc cu bijuterii, märfuri de la manufacturi §i alte lucruri. [...]

0 doamnd româncd se trägea dintr-o familie greceascd aleasd din p 73 Constantinopol §i era §i maritata cu unul dintre cei mai de vitä boieri din Bucure§ti. Pând implinise 13 ani locuise in Fanar la Constantinopol §i fusese crescutd acolo dupd obiceiurile grece§ti de atunci. imi spunea cd de atunci singura ei petrecere era sd se preumble din când in când pe rnalul Bosforului. De altfel, societatea greceascd ar fi fost pe atunci foarte bund la Constantinopol, cdci to0 grecii de seamd se &eau impreund in Fanar. Doar ei, grecii, ar fi invdtat latina, franceza §i §tiintele §i ar fi condus toate treburile turcilor ne§tiutori. Acum totul s-a schimbat. De la zaverd ar

fi bdjenit toate familiile de vazd ale grecilor din Fanar, fie in Rusia, fie in Tara Româneascd sau la Atena, dar multe fuseserd de-a dreptul nimicite din cauza zaverei. Ea insd§i nu s-a intors niciodatd de la 13 ani, de când s-a cdsátorit la 222 Ofen, nurnele german al oraplui maghiar Buda. 223 Kubtkfuss.

www.dacoromanica.ro

133

p. 74

Bucure$ti, la Constantinopol; $i nici nu se gande$te cu dor la tmeretea ei plictisitoare. [...] Astdzi rn-am preumblat prin irnprejurimile Mehadiei $i am fdcut cu Iuri, servitorul meu de la bdi, o plimbare in satul de granitd invecinat, Pecini$ca224, cdtre

care ne-a purtat un drum fermecdtor pe malul Cernei. Am gdsit in sat o forfotd neobipuitd $i pe toti locuitorii prin$i intr-o rnuncd zgomotoasd. Se ddduse o poruncd a autoriatilor militare impotriva vechiului $i vrednicului de cinste proverb românesc cum am gäsit, a$a vreau sd las", $i era vorba sd fie mdrite casele vechi ale satului lor iar unele sd fie ridicate cu totul din nou. Ca in acel proverb, românii trdiesc cât de mult pot mai degrabd in murdäria $i ruinele steämNilor, demne de prettfirea lor, pând când li se porunce$te de sus printr-o asemenea hot:di-Are binefâcdtoare $i neindurdtoare $i sunt siliti sd locuiascd mai bine. [...]

Valea de sus a Cernei si viata grfinicerilor p. 91

Pe ofiter nu 1-am gdsit, din

pdcate, acasd, iar santinela se plimba singuraticd in susul $i in josul potecii de patrulare226, pândind râul când in austriacd, când in munteneascd. Ne-a spus cd ofiterul sdu plecase de cu seard sd cerceteze227 cordonul, deci se putea p. 92 intoarce din clipä in clipd. Am intrat in casd $i am gdsit aici, 1/ in afard de un pat de

campanie din lemn $i de o mdsutd, pe care se afla ceva literaturd germand, nea$teptat de putin confort pentru domnul locotenent. Odaia pentru ofiteri era pe o parte, odaia pentru oamenii de rand de cealaltd parte a u$ii. Un prici de lemn, nil paie, ocupa aproape tot locul, iar pe perete atârna un $ir de saci din piele asprd de caprd, cu Mind, brânza $i lapte, cei mai multi plini numai cu resturi de bucate. Cum am spus, printre ei se aflau $i saci cu lapte; cdci $i laptele pe care 'II primesc in fac in asemenea saci. Viata acestor ofiteri de la granitä este nemaipornenit de asprd, numai lipsuri $i

multe greutdti de toate felurile, iar ei viseazd aici multe vise minunate despre balurile societätii de la Sibium, Alba Iu1ia229 $i Brgov230. Dar omul illy* sd placd mai u$or decât altceva curiozitatea $i neobi$nuitul; tocmai a$a ceva indrdge$te mai mult. Sunt avadar multi ofiteri care sunt atat de pasionati dupd viata pe cordon, a$a cum sunt marinarii de viata pe mare. Chiar $i multi dintre aceia care pe cordon i$i

doresc prietenii de lume de la ora$, in petrecerile tumultoase ale orawlui tânjese 224 Petschineska, localitate in jud. Cam-Severin. 225 Tschesna.

226 Schilderbahn. 221 Inspiciren. 226 Herrmannstadt. 229 Karlsbutg. 230 Kronstadt.

1 34

www.dacoromanica.ro

iardsi dupd viata singuraticd, romanticd, neschimbdtoare si raiä ingrddire de pe cordon, unde este drept cä au multe indatoriri, dar unde adesea intr-un tinut mare si pustiu sunt stdpanii cei mai puternici si mai cinstiti.

Asa cum caporalii trebuie sd vegheze asupra pichetelor ce le-au fost incredintate, // asa si locotenentii si cdpitanii trebuie la rdndul lor sd inspecteze p. 93

neincetat grupul de pichete aflat in supunerea lor. Bineinteles, locotenentii cdldtoresc mai des prin sectoarele lor mai mici decat cdpitanul, mai mare. Iar maiorii, care au sub comandd mai multi cdpitani, aldtoresc mai rar prin cordonul lor. Unii maiori au in pazd (cel de la Orsova, de pildd) cate un sector

de 15 mile de granitd, altli chiar si un tinut mai intins. Coloneii si generalii vin fireste si mai rar iar comandantii generali din an in Pasti. Dar nici un subaltern nu poate fi nici o clipd sigur cd superiorul sal nu poate apdrea.

Inspectiile acestea de cordon, desi partea cea mai ward' a indatoririlor, nu sunt mai putin primejdioase, mai cu seamd acolo unde granita este pe uscat, asadar,

unde este nevoie de patruldri permanente. Pentru usurarea lor, austriecii s-au ingrijit, in cursul secolului trecut si al acestuia, sd construiascd drumuri anume, bune, comode si anume acute pentru patrule, si care de obicei pot fi strdbaute numai cu piciorul sau cdlare. Chiar si acum sunt deschise ici-colo poteci noi pentru patrule, acolo unde se vede nevoia, sau in locul celor vechi, al cdror parcurs este socotit färd rost. [..] Serviciul cel mai greu si mai plin de nelinisti este cel de la cele cloud capete P. 94 opuse ale granitei militare, anume la cel bosniac si dalmat si apoi cel transilvdnean. in mijloc, la Dundre si in tinutul de jos este cel mai usor. trial pentru cd aici este o

granitd pe apd bine trasatd si usor de aparat, al doilea pentru ea' aici de partea cealaltd locuieste un popor putin cultivat si strans sub stdpanirea unui stat asezat sub legi. [...] insd si cordonul transilvdnean are greuatile sale aparte. in primul rand pentru P. 95

cä este o granitd pe uscat si se intinde mereu fie prin vdi stancoase, sau pe culmi muntoase sdlbatice, pustii si plesuve, pe care adesea cale de 6 ore in jur nu gdsesti nici un suflet omenesc, afard de vreun cioban roman singuratic. Locuitul in acesti munti trebuie cd este nesdndtos iar febra stdpâneste deplin, ca in campiile din Banat. Cel putin asa m-a asigurat un ofiter care s-a intors suferind si bolnav de febrd de la inspectia acutd companiei sale din Carpati231. in al doilea rand, nici vecindtatea cu

rominii turci', care tin la culturd mai putin decat sarbii, // nu este pldcutd - p. 96 (valahani"2" li se spune la granitd, pentru a fi deosebiti de romdnii care sunt supusi Austriei). [...] 231 Kohl denumea Muntii Carpati Alpii Transilvaniei". 232 Atunci când vorbeste despre romini, Kohl foloseste termenul Walachen". De asemenea, el vorbeste despre Imperiul Otoman ca despre statul vecin Austriei la Carpati si pe Dunäre, nu despre Tara Româneascä. 233 Walachaner

135

www.dacoromanica.ro

CA din cand in cand valahanii atacd pichetele austriece färd dorinta de a le jefui, cdci ei isi inchipuie cd granita austriacd nu ar fi drept hotaratd, am spus mai sus. Asa mi-a povestit un ofiter austriac CA nu a trecut mult de cand o turmd de 60 de valahani a venit asupra pichetului sdu. and i-a intrebat care le-ar fi dorintele, ei ar fi pretins sä fie coborat vulturul imperial austriac si cerdacul insusi sä fie ddramat; cdci amandoud ar fi pe mosia si pämantul lor. Din fericire avea chiar 12 oameni cu el, pentru cd pe langd garda veche venise si schimbul cel nou. A rdspuns atunci la fortä cu fortd. S-a ajuns la härtuiri si cei 12 oameni ai sdi i-au respins pe cei 60 si i-au urmdrit inapoi in tinuturile turcesti.// p 98 indatä s-a pus, chiar pe campul victorioasei lupte, si i-a scris colonelului säu si a cerut sä fie dus in carantind ca molipsit"234, prin urmare el si intreaga sa trupá p. 97

au fost dusi in carantind sub paza gärzilor care ii pdzesc pe ciumati235. Exist-a si dea lungul intregii granite transilvänene mici carantine pentru circulatia zilnicä si de asemenea acele schele pentru negot, ca acela de la Orsova, despre care am scris mai sus. [...] p. 99

[. ..] Trebuie sä fac observatia cd oricat de diferite erau neamurile noastre (german, maghiar, slay si roman) conversatia noasträ se purta rnereu in limba germand. Ne-am intors in cask unde dupd putinA vreme s-au ivit un rest de vin pe langd apa bund de izvor si apoi un fel de mancare gräniceresc, tot un soi de fripturd haiduceascr, o oala cu a§a-zisa tocand236. Soldatii fripseserd si preparaserä la ea tot timpul. Era carne tocatA de miel cu ceva ceapd si cu Boflesch" (ca sd vorbesc pe limba transilväneni237). Atentia mea s-a indreptat dupd o vreme asupra insotitorilor care intoväräsiserd pe minunata noasträ gazdä, numitii gräniceri238. Mi-a sdrit in ochi uniforma lor curioasd si intreagd, care ii deosebea de ceilalti

p 100 soldati de la granitä. // Aceastä uniformd este poate modelul unui port oarecurn popular, candva intalnit la granitä, acum pierit. 0 tunicä stramtd, bogat impodobitä cu broderii si cu patru siruri lungi de nasturi strälucitori, le stätea stransä ca o platosä pe piept, deasupra mama o haind lungd ca o manta cu o glugä pe care si-o trägeau peste cap la ploaie. Pantalonii erau foarte stramti, dupd felul unguresc, brodati in multe culori si albastru deschis. Ciorapii grosi erau brodati de asemenea

cu fir row. Pärul le era impletit dupd felul ciobanilor unguri in cozi groase, care veneau in jos pe dupd urechi ca niste bice. Figura lor era cea mai regulatd si mai frumoasä pe care o vdzusem pand atunci la granita romaneascd. in chimir purtau arme turcesti, un iatagan (il numeau Hatajan"), cloud pistoale foarte lungi, pe langd 234

Vermischt.

Pestwache. 236 Pokany. 232 Um Siebenburgische zu reden. 238 Gerreschanern. 215

136

www.dacoromanica.ro

corp punga cu cartu$e iar peste umeri aveau aruncatd o pu$cd, impodobità $i ghintuitd dupd felul turcesc. intreaga lor infati§are era intr-o asemenea mdsurd de

pitoreascd $i de poeticd, pe cat de obi$nuitd era inatiprea unui tdran grdnicer obisnuit. Ace$ti grdniceri formeazd un corp anume la granita militard, care are propriile datorii i propria oranduire. Poate trebuie cdutatd in ei vechea inimd a vechilor locuitori ai granitelor. Poate sunt urma$ii vechilor pdzitori ai hotarelor ai lui Matei Corvin.//

Astdzi, intr-o oarecare mdsurd, ace$ti grdniceri sunt Gens-d'armen" ai p. 101 hotarului, un corp militar liber, din care o micä trupd, cam 100 pand la 200 de bdrbati, sunt arondati fiecdrui regiment de granitd. Cu totul sunt cam 1 000 de grániceri, intre care o companie de grdniceri ce se gdse$te pe coasta dalmatd. Ace$ti grániceri sunt cei mai importanti dintre oamenii de la hotar: cdci ei sunt cainii care dau de urma talharilor, hotilor $i contrabandi$tilor, i fiecare ofiter ia intotdeauna cu el cativa la fiecare expeditie i inspectie. Cunosc terenul $i populatia de pe partea turceascd la fel de bine ca i cele de pe partea austriacd, $tiu cel mai bine legdturile si oamenii din tinutul lor, $tiu sä dea de urma tuturor uneltirilor urzite de amandoud pdrtile i prin urmare sunt la fel de ascultati $i de temuti de prieteni $i du$mani. [...] Ace$ti grdniceri fac slujba, ca toi ceilalti grániceri, // farä platd in aur, cdci aceastd p. 102 slujbd este pentru ei robotd239", a.$a cum mi-a spus mie un austriac. Cel mai de mirare este cä ale lor cdpetenii incd mai poartd nume turce$ti. Se numesc Bassim $i

acest cuvant turcesc se impreuneazd fie cu cuvinte germane fie cu alte cuvinte turce$ti. Asa de pildd se cheamd cea mai mare dintre cdpeteniile grdnicerilor241 Haram-bassi sau Oberbassi, celelalte Unterbassi, Vicebassi. [...] [...] Dupd masä s-a luat hotdrarea sd se facd o vizitd la pichetul romanesc p. 103 invecinat, care se afld fgd in fatä cu pichetul austriac Cerna. Am pornit in sus pe drumul austriac pentru patrule, $i, trecand hotarul românesc, am ajuns pe un mic

platou inalt, acoperit cu iarbd, in spatele cdruia insd stancile se ridicau iar4i in$eldtoare. O asemenea curioasd deosebire ca aceea dintre un pichet de granitä austriac i unul romanesc nu se mai poate vedea incd o datd. Este aceeasi legdturd ca intre Petrovaradin242 i cetatea turceascd de la Or$ova, pe care

am descris-o noi. Nu se poate cd vechii daci sd fi trdit intr-o asemenea stare de barbarie ca aceea pe care am gdsit-o noi la ace$ti grdniceri romani. 2" Robot" se nurnesc în Austria prestatille obhgatorii ale tdranilor (n a ).

240 Sau poate este slay sau grecesc. basileus? - insu$i numele de grdniceri se trage poate din cuvântul unguresc: Szer" (pronuntd: Serr), adicd Reihe, her". Grdnicern erau deci oamenii care fdceau slujba de pdzitori ai hotarelor " (n.a.). 241 Gerreschaner. 242 Peterwardein, importantd fortdreatd pe Dundre, situatd în apropiere de Novi Sad, Serbia.

137

www.dacoromanica.ro

Nici nu am intrat bine pe platou, cand trei sau patru caini lko§i valahani au sdrit la noi, aceia§i pe care valahanii îi au peste tot pe langa pichetele lor de granitd. Grdnicerii no§tri i-au tinut departe de noi cu pietre §i ciomege, nu atat pentru picioarele noastre, cat din cauza ciumei. in fata unui bordei acoperit cu mu§chi §i p 104 tufe se plimba // o santineld valahd imbrdcatd in bland de oaie §i pe cap cu o cdciuld mare mitoasd, tot din land creatd de oaie. Kladetz" numesc ei o cdciuld din aceasta, asemänkoare cu o perucd243 inaltd. La strigkul nostru, ca §i la ldtratul cknilor, cativa daci, acoperiti tot cu bldni de oaie, s-au far& gall din bordei §i s-au apropiat de noi. Le-am poruncit sd rdmand nemi§cati la 20 de pa§i departare de noi, ceea ce au i facut, in timp ce i§i chemau cainii. Am vorbit cu ei §i i-am intrebat de ce ei, roman!244, adicd urmai ai romanilor245, aratd mai sdrdcdcios deck toate neamurile. Au spus: Da, domini, Imperatu nostru nu este a§a de mare §i bogat ca al vostru. El ia toti banii, dar nu dd nimic inapoi". I-am intrebat dacd ofiterul lor fusese de curand

pe acolo. Au spus: de cateva sdptdmani nu". in timp ce pe partea austriacd civilizatia246 cere sd se patruleze zi §i noapte, aici lipsa de invdtdturd247 face totul mai u§or. Ofiterii romani i§i inspecteazd pichetele foarte rar. De obicei, acqti romani sunt ni§te flack blajini, gata de treabd i folositori,

cu toate cd, firqte, cä dacd imprejurdrile le ingdduie hoti", observd unul dintre ofiteri. Dacd vreodatä vrem sä facem o vankoare de ur§i sau de capre negre pe stancile skbatice de pe partea lor, se catdrd pe potecile abrupte i de p. 105 netrecut §i adulmecd cu o dibdciei nemaipomenitd, ca ni§te ckni, §i gonesc // vanatul pentru noi." Dar i superstitiile lor sunt nesrar§ite §i primitive. A§a, de pildd, incd mai cred orbqte in a§a-z4ii strigoi248. Adesea cred cd au vdzut pe unul mort de mult cä s-a ridicat din mormant §i zic cä le sare in spate §i le suge sangele. Cate unii

i§i inchipuie cu tdrie cä i-a urindrit §i i-a chinuit un asemenea strigoi, i mor cateodatd din cauza pdrerii acesteia. Asemenea §i credinta in a§a-z4ii Dschires" sau in cei de neatins de gloante inflorqte incd printre ei. Dschires" inseamná de fapt pregkitor"249. Este de fapt groaznica lor superstitie dupd care, prin mancarea inimii unui copil foarte mic nu pot fl atii* de gloante. Nici ai no§tri nu s-au lepddat de aceastd superstitie, de pildd nici floarea pdzitorilor hotarelor, grdnicerii de acolo.

Chiar §i ei cred cä ar putea ajunge de neatins de gloante §i din cauza credintei acesteia sdvar§esc adesea fapte de vitejie". [...] 24/ Alongenperruecke. 244 Romani. 245 Roemer.

246 Civilisation. 249 Uncultur. 246 Vampyr.

249 Zubere/terer.

138

www.dacoromanica.ro

Valahanii no$tri au tras din gaura lor mai multe tevi de lulea, pe care le ciopliserd chiar ei. Erau tare frumoase, tevi din lemn de vi$in mari $i mici. Fumatul frunzelor de cire$ amar se intâlne$te peste tot prin ace$ti munti, // printr-un negot P. 106 insemnat se intinde de aici in restul Europei, iar la Mehadia tevile de pipd din lemn de vi$in se numdrd printre suvenirurile obisnuite pe care oaspetii bdilor le aduc de acolo. Si la granita militard se obipuigte sä se fumeze frunze de vi$in, de$i recolta aceasta este acolo a domniei iar grdnicerii obipuiti pot ajunge numai in feluri pe

dinafard de lege in posesia ramurilor acestei tufe. Cele mai multe vin din partea valahd. Aici pe loc se poate cumpdra cu câtiva creitari ceea ce la Viena $i Leipzig se pldte$te cu multi guldeni. Ca tot ce este nobil, fumatul frunzelor de cire$ se trage inapoi de la potecile obisnuite ale oamenilor, iar pe cele mai 'Mahe $i de neatins stânci se gdsesc cele mai bune tufe de vi$in. Românii il nurnesc cire$u" (se zice Tschireschu), adicd cire$. Din nefericire nu aveam nevoie de nici o teavd de pipd, dar am ldsat acestor cei mai sdraci dintre oameni - de altfel nu i$i simteau mizeria nici la jumdtate cât sdracii din tdrile noastre cele mai cultivate250 - ceva tutun pe o

bucatd de hârtie in iarbd, pe care, dupd ce ne-am retras, $i-au impartit-o pa$nic intre ei.251 [...]

[...] De altfel, de fel nu sunt toate pe$terile din Valea Cernei de ur$i p. 109 sau tâlhari, de$i se gdsesc câteva $i dintre acestea ultimele. Multe dintre acelea din care au fost alungati tâlharii $i ugii $i care se gdsesc sus, in apropierea tinuturilor

muntoase252, le folosesc ciobanilor de oi $i capre ca locuri pentru innoptat. Ba, ciobanii se Vag in unele pentru toatd iarna; cdci multi nu i$i tin animalele acasd tot anul, ci le hrdnesc, pe cât se poate, cu ierburile sdrdcdcioase pe care le pot gdsi in apropiere $i iama. Caprele $i le tin in partea din fund a pe$terilor. Ei in$i$i dorm la intrare lângd foc. Si pe platoul nostru, de pe care ne bucuram de priveli$tea aceea, am gdsit un mic român, pastor de capre, care avea voie sd se apropie atât de mult de cordon $i sd i$i pascd turma pe acest platou, din cauza laptelui. Soldatii luau de la el câteodatA lapte dulce de caprd pentru ofiterii bor. Altfel trebuie sd ii tind pe pdstori la mare depdrtare de pichete. Cdci se gdsesc aici destule prilejuri in$eld.toare de a intra in legdturd cu vecinii turci, ca de pildd contrabanda cu sare. Duc cu mare drag dincolo in colibele lor câte un sdculet cu sare sau numai câtiva bulgdri de sare cristalind253 de stâncd, pentru cd acolo pot sd o ia foarte ieftin.// De cele mai multe ori sunt descoperiti de ochii de Argus ai gränicerilor $i de p. 110 patrulele de hotar $i sunt urmdriti. 4i card bucata de sare cu ei oricât de mult pot. 250 Cultivirsten Laendern.

251 Kohl vorbeste probabil despre un surogat de tutun, obtinut din frunze de cires amar, nu de vivn. 252 Alpenregton.

253 Krystallenen.

139

www.dacoromanica.ro

Dacd isi simt urindritorii prea aproape, o aruncd, dar se si folosesc de acest siretlic, aruncd in diferite locuri câte ceva, zdrente, haine, s.a.m.d.; cdci fiind ciumd peste tot, nimeni nu are deci voie sd pund mfina, asa cd trebuie ca la fiecare boarn sd lase cdte un paznic, si asa scad numdrul urmdritorilor lor. Dacd, cu noroc, scapd in felul acesta, ceea ce se intâmplä rar, pentru bucdtile de sare, saci si boarfe imprdstiate se

face mare daraverd, un raport arndnuntit, hârtii fdrd numdr, cercetdri si iardsi cercetdri - ale cui sunt boarfele astea, care se pot manui numai de la depdrtare - de unde au venit oamenii - unde s-au dus - cdti or fi fost. Pddurile trebuie cercetate peste tot, pentru a se afla dacd nu existd boarfe sau buc4i de sare si prin alte locuri. Toate lucrurile acestea trebuie ldsate neapdrat unde zac, pdzite strasnic si inainte de orice trebuie sd se raporteze la urmdtoarea carantind [...]. p. III

[...] Dupd atátea zile ajung pand la urmd si slujbasii care au sarcina sd le

p. 112

curete254, sfarâmd cu clesti de fier sacii de sare si tot cu clesti de tier aduc boarfele laolaltd intr-un loc unde le ard, dacd nu sunt de ceva valoare. Bulgdrii de sare sunt trecuti prin apd de cdteva ori, botez dupd care par curati si buni de mancat pentru Europa apuseand, care nu are habar prin ce mijloace obositoare si anevoioase este apdratd de ciumd. [...] [...] Era cea mai mare si mai vizitatá pesterd din Valea Cernei, cea preferatd

pentru a fi numitd pestera hotilor". Aceastá pesterd este ceea ce este Pestera lui

Veterani din Clisurd, dar mai mica'. Ca si aceea trebuie cd era folositd mai degrabd ca o fortdreatd sau cetate a hotilor; cd.ci la inalta sa intrare in stâncd se

mai &eau hied rdindsite ale zidurilor cu care odinioard aceasta era pe de-a intregul ziditd. [...]

Cheile de la Teregova2" §i Slatina L.] Asa de pildd am intalnit o familie de mari boieri români, care se intorcea

p. 117

nu stiu de unde in tara ei. Aveau mai multe trásuri de cdlátorie vieneze, una in spatele celeilalte, fiecare cu cdte 12 cai inhdmati, si toate pline pand peste cap cu oameni, membri ai familiei, fete in casd, cameriste, servitori, vandtori, bucdtari s.a.m.d.; in spate se indltau ranite strânse grdmadd, o incdrcáturá de fan, oale si alte unelte pentru gdtit, pe care se legdnau cativa servitori. Pe aici este felul obisnuit in care trebuie sd adtoreascd cei mari. insd oamenii de rand au si mai multe in carele lor. 254 Reinigungsdiener. 255 Teregowa.

140

www.dacoromanica.ro

Caransebee6 §i monede vechi [...] Din nefericire nu am avut prilejul de a vedea nici aceste 100 de puturi" ale romanilor, aflate la stânga Caransebesului, nici fabrica de metal de la Resita26', faimoasd in timpurile noi, aflatä in dreapta. Aceste ultime numite mari fabrici de metal - am vorbit despre ele deja mai inainte - erau altd datä drarisch"258, asta

p. 140

inseamnd ca erau conduse pe socoteala statului259. Dar flindcd o asernenea conducere e intotdeauna putin spornicd, - neingrijirea, nesocotima si hmia slujbasilor impiedicau orice câstig, au fost date in anul 1826 pe seama particularilor austrieci. De atunci minele de fier au ajuns deodatd atat de spomice, Inc& lucrdrile de tier pentru toatá Ungaria vin de acolo. Podurile de fier de la Mehadia, Lugoj 260 i din alte locuri au iesit de acolo, ca si o multime de masini si unelte folositoare.

Iar fabrica de tier de la Resita capätd acum in toatä monarhia austriacd un rang insemnat. Existd mine de toate felurile in muntli Banatului, care sunt doar o ramurd a //

p. 141

lantului de munti transilvdneni, atât de bogati in metale. in afard de aceasta, este

foarte de mirare cd cele mai multe si mai insemnate lucrdri au purces abia la inceputul veacului acesta, si hied aici se pare cd mai e mult de fdcut si de descoperit. Tiganii au si aici, ca si la alte râuri puratoare de aur din Ungaria, zldtdrii. Si

aici este lege ca nici un tigan, care nu aduce slujitorilor minelor26' cel putin trei ducati 262 aur in fiecare an la un pret minim anume hotdrât, sd nu fie indurat la granita

militard. Ce aduc peste cei trei ducati le este pldtit al pari263. Purtarea lor este, in parte, aceeasi pe care am ardtat-o mai inainte. [...] [...] Cu invoirea acestui domn omenos si p 143 insotit de preotul rneu [...] am vizitat apoi scolile locului.

Aici se gdsesc, ca in toate orasele insemnate de la granita militard, urmdtoarele coli, §i anume: o scoald pentru fete264", o asa-zisd ,,coald superioard sau norinald265" §i in gall de acestea alte câteva §coli-primare"266 in partea de 259

Karansebes.

257 Russberg.

25$ Cuvânt ce desemna o proprietate statului austriac. 259 Regterung. 260 Lugos. 261 Bergamt.

Ducaten. in original. 264 Madchenschule. 265 Ober- oder Normalschule, echivalent al hceului. 262 263

256 Trtwalschulen.

www.dacoromanica.ro

141

granitd militard a regimentului iliro-valah mai existd 4 §co1i ale divizillor267, ate una pentru circumscriptiile a 2 companii. $i apoi este, sau ar trebui totu§i sd fie in fiecare sat o §coald national:A sau a parohiei268.

$colile normale, de fete §i ale diviziilor precum §i profesorii care lucreazd la acestea sunt intretinuti §i plätiti de comenduirea militard superioard269, §i in invdtarea se face in toate tinuturile granitei militare intotdeauna in limba germand. $colile primare2" sunt adesea particulare. $colile parohiale de la sate au fost infiintate la indemnul oarmuirii27' pe seama parohiilor, §i de aceea in ele se

folose§te mereu, de la sine inteles, acea limbd de care tine parohia. $coli P.

144 ord§ene§ti272 germane // sunt de obicei, in afard de cele numite, in fiecare ora§ oarecum mai insernnat de la granita militard. Ceea ce am spus este adevdrat §i pentru granita militard transilväneand. Asemenea printre secui sunt toate §colile normale273 germane §i cu profesori germani sau cunoscdtori ai limbii germane. Clädirile §colilor din Caransebe§ pe care le-am vdzut nu puteau fi numite doar bune, ci pe de-a intregul minunate. Pentru ea' tocmai era vacantd nu am putut prin urmare lua parte la nici o ord., insd am vdzut lucrdrile cele mai bune274 scrise de cdtre elevi §i care trebuiau sd fie trimise la Cancelaria Au lied de Rdzboi278 de la Viena.

Aceste lucrdri erau in primul rând lucrdri de caligrafie", apoi dicari", §i in cele din urmd compuneri" §i desene matematice §i militare. Trebuie sd spun cá nu cred cd ilirii276, românii, slavii277 §.a.m.d. ar fi invätat singuri scrisul §i desenatul, la fel de bine cum au fácut-o aici sub ocârmuirea germanilor. A§a cum pare, pe build dreptate, peste tot pe aici scopul este ca din bdieti sd nu se facd numai oameni cu cuno§tinte generale, ci intai dintre toate sd se facd osta§i granitd278. Tinând

seama de acesta, temele date la compuneri erau foarte alese pe mdsura scopului, de pildd astfel: Raport ate cdpitan despre vijelia279 care a avut loc", Descrierea daunelor fa:cute de un torent de munte", §.a.m.d. 261 Divisionschule. 268 National- oder Gemeindeschule. 269 Oberen militaerischen Verwaltung. 270 Trivialschulen. 271 Gouvernements. 272 Stadtschule

273 Normalschulen. 274 Musterarbeiten. 275 Nofkriegsrat. 276 Myrier. 277 Slavonier.

278 Graenz-Militaers. 279 Schwaerzung.

142

www.dacoromanica.ro

Planurile §i hdrtile intocmite erau de asemenea // luate din tinutul inconjurator, P 145

de pildd desene ale muntilor invecinati, harta"° potecilor patrulelor, care in parte urmeazd granita, §.a.m.d. Un despartdmânt aparte al liceului este cel matematic, in care elevii cei mai strdluciti sunt pregatiti sä ajungd subofiteri. Ace§tia se pot, de asemenea, ridica pând

la ofiter, dacd dobândesc destuld carte, ba chiar pot ajunge pând la treptele cele mai de sus, §i exista multi români de rind cdrora le-a reu§it. Mai ales pentru cä la granita militard nu se afid nobilime privilegiatd iar ofiterii nobili ai

Austriei nu se avânta care serviciul la granita militarä, a§a poate ca in acest despdrtamânt al armatei austriece este mai multd libertate §i egalitate in drumul Care gradele ofitere§ti28' cele mai de sus decât in oricare altul. Zic asta ca pe o simpld banuiala pe care cutez sä o am. in despdrtdmântul matematic erau, in anul

1841, 86 de §colari, iar in celelalte despdrtdminte 300. Ca §i acest numar al §colarilor, §i cel al §colilor a crescut insemnat de la descrierea granitei militare facutd de Hietzinger282, - de§i, a§a cum mi s-a spus, vrajmd§ia popoarelor de la granita283 fata de §coli este doar cu putin mai mica.. Pe scurt pdrintii incd trebuie sä fie silii intr-una sä i§i dea copiii la §coala.

Mi-a sdrit in ochi in programd o // materie curioasd, a§a-numita invatatura P. 146

pentru copii despre obligatiile supu§ilor". Pentru ea erau hotdrâte trei ore pe sdptamând la clasele mici. Poate cä este un obiect de studiu foarte folositor popoarelor284 care §tiu atât de putine despre rânduiala politicd a clddirii statului §i de la care se cere o împlinire atat de deplind a obligatiilor. De altfel, este o chestiune demnd de luat in seama, care a aparut de mai multe ori in istoria granitei militare, anume cá granicerii iubesc mai mult administratia militard a tarii288 lor decât cea civild. in mai multe rânduri, parti ale granitei militare au fost puse sub administratie civild. si-au dorit atât de mult administratia militard înapoi §i au fdcut mult timp atâtea jalbe, pând când le-a fost ingdduitd.

Lugor6 i dansuri române§ti [...] m-a intrebat de papport §i m-a mustrat P 151 cd nu I-a§ fi vizat287 la Caransebe§288. Pe toatd granita militard chestiunea 280 Ueberstchtskarte (hartä sinoptica) in textul original. 281 In der Concurrenz zu den obersten Offizter-Stellen. 282 Carl Bernhard Bitzinger, Statistik der Militaergraenze des oesterreichischen Kaiserthums, ern Versuch, Viena, 1817-1823. 283 Graenz-Nationen. 284 Nanonen. 283 Land. 286 Lugos. 287 Visiren.

ass Karansebes.

143

www.dacoromanica.ro

pasapoartelor289 este foarte bine statornicitd i aici trebuie vizat peste tot, ceea ce in Ungaria nu este nevoie. Culorile austriece, auriu si negru, se vdd aici pentru ultima

oard. Austria se termind si incepe Ungaria, a cdrei coroand o poartd impdratul Austriei, si cu aceasta inceteazd si foloasele ordinii i asezdmintelor, asa cum stdpanesc in Austria, si incep, este drept, multe foloase ale libertkii ungare, dar, de asemenea, i multe pagube ce curg din felul si tipicul in care se folosesc aceste libertki.

La granita militarä, unde impdratul austriac este singurul proprietar de

p. 154

pdmanturi (are dreptul de uzufruct" asupra tuturor domeniilor), unde oricare altd mosie nu este deck o feudd militard291, si unde un ofiter in afard de eke o grddinitd de fructe si legume nu detine nimic, ba chiar nu are ingdduinta de a lua in arendd vreo bucatd mai mare de pdmant, nu existd nici o urind de nobilime proprietard de pdmant. indatd ce se trece granita ungureascd, numaidecat se aud si se vdd peste tot magnatii "292 $i stdpanirile lor.

Poate cd nobilimea nid unei alte provincii europene nu este la fel de amestecatd precum ca a celor trei comitate bänkene. Voi ardta numai cateva dintre partile sale. Fireste cd sunt in primul rand printre ei mai multe dintre cele mai nobile

neamuri unguresti, ca Bathyany, Szapari, $.a.m.d. De asemenea, multe familii nobile germane au fost improprietdrite aici, insd sunt mai putine, si mai sunt si neamurile maghiare proscrise, care au fost aproape toate distruse sau alungate in p. 155 vremea stdpanirii turcesti, mai putin deck // in alte pdrti ale regatului. De asemenea, existd si cateva neamuri de obarsie romaneascd, de pildd Josika, desi acestea sunt de obicei din vremuri strävechi maghiarizate. Desi in Ungaria i Transilvania se gdsesc peste 1 000 000 de romani, si anume intr-o parte a tdrii care este vdzutä ca vatra lor strdveche, totusi nu sunt deloc boieri romani aici, ca in Tara Romaneascd, Moldova, Bucovina si Basarabia293. Eu cred cd neamurile boieresti romanesti vechi fie s-au stins cu trecerea vremii, fie au ajuns printre cele maghiare. Cea mai mare parte a nobilimii bändtene este cu totul nou-creatd, sunt in mare

parte sarbi si in parte si armeni. Acestia din uraid, armenii, sunt cei mai mari

crescdtori de vite, atk in acest tinut a Ungariei, cat si in partea de nord a comitatelor de pe Mures. S-au imbogkit adesea de pe urma acestor indeletniciri, si pentru cä titlul nobiliar nu este mai usor de obtinut in nici o altd tard deck Ungaria, unde, de asemenea, oferd si mai multe drepturi decat in orice altd tard, astfel acesti domni si-1 cumpard in chip obisnuit in Banat si astfel se numdrd printre nobili. 29 Passwesen. 290 Obereigentum (dorniniurn utile). 291 Mtlitaerlehn. 292 Grundherren

293 Walachei, Moldau, Bukowina, Bessarabien.

144

www.dacoromanica.ro

Foarte apropiat se intâmpld 0 cu sârbii, §i printre ei sunt multi care au dobândit prin negot cu vite §i alte indeletniciri bogdtii nemaipomenite, §i deja de multi vreme se ingrijesc sd i§i cumpere aici in Banat, unde prin multele // bejenii §i asezdri a ajuns, pe jumdtate, o noud p. 156 Serbie. Aceastd pdturd, astfel apdrutd, de nobilime sârbeascd alcdtuie§te partea cea mai numeroasd a nobilimii bändtene, iar capitala lor este Timi§oara. $i printul Milo§ ar fi vrut, dupd obiceiul acesta al sArbilor trecuti de partea austriacd, sd i§i cumpere in Banat, dar dupd cum se §tie nu i s-a ingdduit. Ace§ti sârbi sunt slavi ortodoc0294, din care cauzd nu stApAnea in cercurile lor de la Timi§oara mare tristete pentru cdderea Var§oviei. Despre germanii din Banat am auzit §i am vdzut mai multe lucruri bune decât P 157 despre cei din Bacska295. De pildd, ei cultivd cel mai bun tutun, o plantd care trebuie mult ingrijitd. [...] Românii tin cel mai mult la Kukurusitsche" lor, adicd la câmpurile de porumb, cdci cucuruzul este pe aici tot ce le este cel mai drag pe lume. Strângerea acestui rod mult cultivat a dat na§tere aici unor acareturi curioase 0 pe mdsura scopului bor. Aceste zidiri, care aici se vad pe rang fiecare casd româneascd, 0 care pe lângd gospoddriile celor cu mult pdmânt ocupd cea mai mare parte dintre constructii, se numesc: Kukuruzkora" 0 sunt astfel alcdtuite.

La tdrani sunt hambare ridicate ceva deasupra pdmântului pe 4 stâlpi 0 cu acoperi§, din cale afard de inguste (late de 5 sau 6 picioare) 0 neobi§nuit de lungi (30, 40 pând la 100 sau 200 de picioare, dupd bogdtia stdpânului). Sunt ridicate deasupra pdmântului pentru a impiedica jildveala, 0 din Impletituri de rdchitd296 ca sd fie strdbdtute de aer 0 ca soarele sd poatd pdtrunde. Din aceea§i pricind sunt §i inguste §i lungi; cdci intr-o constructie rotundd sau WA, boabele proaspete ar fi u§or de desprins de pe §tiuleti §i s-ar strica u§or.// Aceste constructii se aseamänd deci ca fel 0 ca scop al ridicdrii zidurilor care p 158 ingrädesc salinele noastre. [...] Mi se pare Ca nu este cunoscutA in toate tinuturile noastre in care se cultivd porumb, constructia acestor acareturi folositoare. Porci [...], boi [...], bivoli [...] §i oi valahane, primele cloud iri cirezi mari, ultimele in turme micute, ne-au insotit mereu pand la Lugoj. De obicei erau la

fiecare tumid, ca mândtori, vreo doi bdrbati români care ardtau ingrozitori §i sdlbatici, dar fire§te cd blajini dui:a imprejurdri §i câteodatd mai erau pe rang cai §i vreo doi sârbi, chiar stdpânii turmei sau trimi§ii lor, de cele mai multe ori inarmat fiecare cu doud-trei pistoale sau un iatagan. [...]

[...] Lugojul se imparte in Lugojul nemtesc §i in Lugojul românesc. Este p. 161 situatia mai multor locuri de aici din Banat. Ba chiar mai târziu am sd am prilejul 294

Griechische Slaven.

29$ Batschka,

regiune din Serbia de astAzi, colonizati cu populatie de ongine germand.

296 Flechtwerk.

145

www.dacoromanica.ro

p. 162

sä ardt cd multe sate sunt in asa fel asezate, incât pe o parte a ulitei // locuiesc germani, pe cealaltä români sau sârbi. [...] De fapt nu ar trebui sd spun despre Lugoj nimic altceva decât lucruri frumoase si bune; cdci am gdsit aici oameni atât de demni de a fi indrdgiti si foarte pretuiti de mine, cu care mi s-a ingdduit sä petrec ceasuri atât de alese. [...] M-a trezit in dimineata urmdtoare la Lugoj zornditul lanturilor rdu-fdcdtorilor,

un zgomot nesuferit, dar care este foarte obisnuit in orasele din comitatele unguresti. $i anume, rdu-racdtorii sunt folositi in aceste orase in parte pentru tot felul de munci pentru dregdtorii comitatului, in parte le este ingdduit sä meargd pe la case obisnuite, niciodatd insd färd lanturi, i sä câstige prin muncd niste bdnuti. De aceea îi zorndie lanturile peste tot pe ulite i eu insumi i-am vdzut târându-si seara lanturile Mil a fi päzii. [...] [...] Era duminicd, iar eu am mers sd \fad diferitele biserici ale locului, cea p. 163 catolicd i cea greceascd. Cea din urrnd se numeste aici biserica ilird297". [...] Niciodatd nu a iesit pe de a-ntregul din folosintd numele i1ir298".// in Austria acesta a dat de cdnd lumea numele unei partide religioase299, si p 164 anume celei ortodoxem. $i astfel s-a vorbit despre biserica ilirä i de asemenea despre popoarelem ilire, prin care se inteleg toate acelea care sunt devotate bisericii ortodoxe in partea de sud-est a monarhiei austriece, fie acestea sârbesc, românesc sau slavon. Prin urmare, de multd vreme se afld la Viena o cancelarie aulicd anume in II lyricism (pentru treburile bisericii ortodoxe). Tot astfel, adundrile

trimisilor303 români, sârbi sau slavoni pentru alegerea unui nou arhiepiscop sau mitropolit se numesc congresul poporului ilir"304. [...] In biserica ilird am gdsit câtiva Plajaschtschen"305 in haine pline de bogdtie, multi bdrbati români imbrdcati de sdrbdtoare iar chipurile smeritA veneratie. Orânduirea bisericii, iconostasul, felul de a-si face cruce, pupatul icoanelor, Gospodi pomilui306, intreaga curgere a slujbei, infdtisarea preotilor, toate p 165 acestea erau intocmai ca la greco-rusi i ca // peste tot in toate bisericile ortodoxe. 291 299

299 100

Die illyrische Kirche. Illyrier. Kirchenpartei.

Kohl foloseste de fiecare data smtagma griechische Kirche" atunci când se referd la

Biserica Ortodoxd. 101 Nationen 302 in original In text. 303 Deputirten. 304 305

306

146

Illyrischen National-Congress. Termen neidentificat. in original In text.

www.dacoromanica.ro

Mi-au sdrit in ochi totusi si câteva deosebiri. Melodia cântdrilor pdrea sd fie altfel. De asemenea, preotul intra si iesea in timpul liturghiei prin usile impardtesti din mijlocul iconostasului, ceea ce nu se obisnuieste in Rusia. Apol nu am vdzut ca oamenii sd cadd la pdmânt si sd atingd pärnântul cu fruntea. Dar deosebit de izbitor era pentru mine faptul cd in bisericd sd gdsesc mult mai multi bdrbati deck femei. in biserica catolicd, pe care am vizitat-o dupd aceea, era pe dos. Eu cred cd intotdeauna, in intreaga bisericd ortodoxd, bdrbatii merg la slujbe mai mult decât femeile. in biserica ortodoxd, bdrbatii stäteau cu totii in fata i in partea de mijloc a intregii adundri; femeile ¡Lisa erau imprdstiate mai mult prin spate. $i acest lucru era pe dos in cele mai multe dintre bisericile catolice unguresti pe care le-am vdzut, in care femeile stdteau intotdeauna impreund in fatä i in partea din mijloc a multimii,

in timp ce bdrbatii erau impdrtiti in spate, pe lângd ziduri, in fata usilor si pe coridoare. Chiar si aceastd asezare a mu1timii307 depinde oarecum de felul de a f1308

al celor doud, laolaltd. Biserica ortodoxd este o religie a bdrbatilor, cea catolicd, unde Fecioara Maria este atât de cinstitd, a pretiiit mult mai mult firea adânc rehgioasd care zace in fiinta femeii. [...] Biserica ilird sau ortodoxd este incä in aceste tinuturi, ca la granita militard de p 166 la rdsdrit, cea mai numeroasd. aci in comitatul Crasovei309, de care tine Lugojul, se ajunge la 156 000 de ortodocsi, 15 000 de catolici si doar 80 de protestanti. Aceastd situatie se schimbd mult de-a lungul pe care inaintam care Tisa. Ortodocsii sunt tot mai putini, catolicii si protestantii mai multi, asa cum aratd unnaoarea privire asupra comitatelor care merg de la rdsdrit spre apus, spre Tisa. Situatia dintre cele trei biserici diferite aratd asa: in comitatul Crasovei31° sunt 1 000 de ortodocsi la 100 de catolici si la 1 protestant. in Timisului sunt 1 000 de ortodocsi la 300 de catolici si la 20 de protestanti. in Torontalului sunt 1 000 de ortodocsi la 500 de catolici si la 60 de protestanti.

in Csongradi3" sau al Seghedinului sunt 1000 de ortodocsi la 30 000 de catolici si la 11 000 de protestanti. Se pot urmdri mai multe asemenea calcule interesante prin Ungaria, si anume astfel: aceastd tard poate fi socotitd un pdtrat cu patru vârfuri. La vârful sudic, in care ne aflam , vârful românilor si sârbilor, este sälasul bisericii orientale, 307 Pubhkum. 1°8 Charakter. 309 Krassoer 3113 Krassoer.

311 Tschongrader.

147

www.dacoromanica.ro

- partea de nord, vechiul loc de bastina al maghiarilor, are samburele reformatilor, p. 167 -// la capatul dinspre nord-vest, tam slovacilor, se gasesc cei mai multi luterani -

iar in sfertul dinspre sud-vest, in tinutul croati1or, stapâneste catolicismul cel mai curat.

De-a lungul liniilor care unesc punctele de la capete unul cu celdlalt se pot vedea scaderea treptata ca si cresterea sigura a uneia sau alteia dintre biserici. Ca pildd vrem sd dam din aceste tinuturi care ne intereseaza aparte cloud' linii,

anume aceea care merge dinspre ortodoxia sud-estica catre apus prin întreaga granitd militard spre catolicismul croat, si apoi aceea care urea' spre nord, catre calvinismul maghiar. impdrtirea religiilor arata astfel, In diferite locuri de pe prima linie:

La granita bdnateand vin la 1 000 de ortodocsi 100 de catolici si 33 de protestanti.

La granita slavona vin la 1 000 de ortodocsi 1 000 de catolici si 30 de protestanti. La granita croatd vin la 1 000 de ortodocsi 1 100 de catolici si 1/4 protestanti. in Croatia insasi (comitatul Zagreb312) 100 000 de catolici.

Pe cea de a doua linie catre nord spre calvinism, relatiile între religii se schimba in felul urmator. La 1 000 de ortodocsi vin: in Banat (comitatele Timisului si Crasova) 200 de catolici ti 101/2 protestanti. in comitatul Arad 160 de catolici si 80 de protestanti. in comitatul Oradea Mare313 160 de catolici si 1200 de protestanti. in comitatul Debretin 140 de catolici si 1000 de protestanti. [...] 314 [. ] Românii merg dimineata la bisericd, dupa-amiaza la dans, sau, asa cum p 168 îl numesc ei, la njoc"315. Dscoku" (Giuoco in italiand) inseamnd de fapt joc318, dar mai cu seama dans317, de unde si faptul ca a dansa se zice dschokare"318. De altfel, p. 169

ei spun // si dansului Danzio319" si la a dansa danzescire320". Altminteri fard indoiald cd au luat vorba aceasta de la germani, si cu ea spun numai dansului nemtesc, valsului, care este cunoscut si la ei. [...] 312 Agram.

313 Grosswardein.

314 Am stabilit toate proportiile de mai sus dupa Hitzinger (anul 1820) si dupa statistica maghiard a lui Magda (n.a.). 315 DsChOkU.

316 Spiel.

317 Tanzspiel.

319 Kohl confundd cu cuvântul italian. 319 Dant.

320 Däntuire.

148

www.dacoromanica.ro

Am fost dus si eu, intr-o societate aleasd, la marginea32l Lugojului, ca sd privesc jocurile populare romanesti. Altfel, trebuie cd locul obisnuit pentru jocurile romanilor este curtea bisericii. Aici se gdsea un hambar mare din lemn, deschis, sub care 50 pand la 60 de perechi se miscau incoace si incolo cu veselie, dupd muzica unui taraf tigdnesc. Erau atat de harnici, ca si cum ar fi avut de fácut o muncd tare istovitoare. De obicei, perechile nu aveau nici o legdturd una cu alta, rard sd forrneze vreo figurd. // Fiecare bdrbat322 stätea fatä in faid cu femeia323 lui si facea pasi mici pe p. 170

aceeasi bucatd dupd voia inimii, intocmai cum calcd podgoreanul strugurii. La fel acea si femeia. Se apropiau nitel cu pasi mici si la fel se si depdrtau. Asta se intampla Mil oboseald adesea cate 5 minute intr-una färd schimbare, si cand te gandesti, cd, asa cum am spus, asa fdceau 40 /And. la 50 de perechi, cam asa iti dai seama cat de vesel trebuie cd se vedea. Dar dupd 5 minute jucdtorii isi apucau femeile le invarteau incoace si incolo, sau in cerc si se miscau apoi cu ele numai pe loc prin tot valmdsagul, pand and lipditul si legdnatul pe o singurd bucatd incepea iardsi. Unul dintre dansatori, un bdiat foarte vesel, se deosebea de toti ceilahi; avea haina desfácutä si ardta in intreaga ei mandrie o vestd cu nasturi de argint. La brau ii atarna batista frumos brodatd si ii flutura in vant ca un steag (ca si letonii cu qtergarele, se fdlesc romanii si ungurii cu batistele). Pe langd asta, cateodatd mai taraia din gurd, insotea muzica cu strigdturi cu glas tare, canta si scornea snoave. isi rdsucea dansatoarea incoace si incolo, o apuca, o ldsa, o apuca iardsi, o ridica putin de la pdmant, pe scurt, o invartea in toate felurile. Ea, dansatoarea, o romancd. Canard', avea // un sort frumos tivit, pe marginea p. 171 cdruia strdluceau firele de aur si argint. Fdrd indoiald cd le cususe cu mana ei si nu pusese sd fie tivite de o modistd, asa cum, cel putin in orasele romanesti, este moda. Pe capul lor, cdrarea nu pomea drept din mijlocul fruntii, ci, de la tample incepand, in jurul acestora, un fel de impdrtire a pdrului cum eu nu mai vdzusem /Jana atunci, dar care la zisele romance este foarte obisnuit. Smocul de par de deasupra era prins intr-o impletiturd deasd, ca si cozile de jos. Partea de jos era cea mai tare si cddea piezi§ in jurul capului, asa hick ardta ca si cum ar fi cdzut sleampdt intr-o parte. Dimpotrivd, impletitura de sus era incoldcitd intr-un cerc cu totul neted si chiar pe

crestetul capului. Sd unesti cloud impletituri in felul acesta, asta era o modd la romance, si de ar trebui sd recunosc adevdrul, trebuie sd spun asa, cd mie imi 'Area cd in aceastd impreunare de sucituri si netezimi pdrea cd std mult farmec.[...] // Romancele tin atat de mult la cele cloud impletituri groase care le inconjoard p. 172 capul, hie& chiar si acelea care nu au de la naturd suficient par pun sd li se facd o 321 Vorstadt.

322 Herr. 323 Dame.

149

www.dacoromanica.ro

impletiturd falsd [...]. Cele care nu au nici pdr, nici bani de ajuns sd i$i cumpere aceastd a doua impletiturd, se multumesc negre$it cu una singurd, totu$i intotdeauna aceasta este cea care std piezi$ pe ureche. De asemenea, zic, era obipuit ca perechile deosebite sd danseze una Cate una la grdmadd, $i acesta, mi s-a spus, ar fi Dschoku" cel adevdrat. Dar cateodatd mai multe perechi (4, 5 ori 6) se strangeau $i formau hore, care se invarteau in cerc $i fdceau impreund ceea ce inainte fácea fiecare pereche pentru sine. Acest joc in cerc, hord sau beau se nume$te in limba romand Kolo". De fapt, la acest Kolo" muzica obipuitä a romanilor, cimpoierul, este miezul in jurul cdruia se mi$cd. totul. Aici, unde muzica era un intreg cor, nu era. La acesta i$i dddeau mainile. De altfel au $i

un soi de Kolo" numit jocul cd1uprilor324, pe care de obicei nu 11 joacd deck bdrbatii $i la care nu i$i dau mainile. La acesta fiecare are de obicei un ciomag p. 173

ciobänesc in 'nand, de care se sluje$te ca de Baer la joc. // Cimpoierul stA la acest joc al cdluprilor in mijloc. Dansatorii fac tot felul de

mi$cdri curioase cu ciomegele lor (care cateodatd sunt inlocuite cu topoare), inainteazd din toate pdrtile cdtre cimpoi, se rdsfird in raze indreptate diferit $i merg

in cerc cdtre dreapta iar apoi din nou cdtre stanga. Acest dans al cdluprilor se intalne$te indeosebi la romanii din Carpatii Transilvaniei.

in afard de acesta mai au $i alte dansuri: mi s-a mai spus despre Argirenka325", apoi despre Montaneschti" $i Kataneschti", adicd muntene$te" $i cadneasca", insd nu le pot ardta, pentru cd nu am dobandit nici o descriere limpede despre felul acestora. Trebuie sd amintesc $i cateva picturi in ulei pe care am avut prilejul sd le \Id aici la Lugoj, pentru cd ardtau lucruri care erau tipice pentru tinuturile prin care tocmai cdlätoream, pentru campiile ungure$ti. Amandoud tablourile erau de un

pictor austriac pe nume Prestel326 $i amandoud prinse din lumea naturii $i a oamenilor ace$tia.

[.. 1 De aceea am intrat, in cele ce au urmat, in corespondentd cu cativa

p 177

romani, insd nu am primit rnmic, cdci boala $i alte imprejurdri au stanjenit adunarea cantecelor populare, pe cat era dorinta de a md servi. Numai de la Lugoj

am primit mai tarziu, prin mijlocirea unei onorate cuno$tinte si spre marea mea bucurie, un cantec romanesc incd netipdrit, pe care il dau aici, de unde in curand imi

voi lua rdmas bun de la Tara Romaneascd, tocmai pentru cd vreau sd mai adaug

cateva pdreri, cdci intr-un fel este foarte interesant. Este drept cd nu cunosc indeaproape imprejurdrile in care a fost cules acest cantec, $i nici nu $6u, cum $i in ce fel trdie$te in glasul poporului, adicd, vreau sd spun, in care stare327 a poporului 324 Koloschaerentanz. 325 Argeseanca ?

326 Existd mai multi pictori, desenatori si gravori CI] acest nume care au trait in prima jurndtate a secolului al XIX-lea, fapt ce ingreuneazd identificarea exacta' a celui despre care vorbeste Kohl. 321 Classe.

150

www.dacoromanica.ro

este la el acasd, si cat de rdspandit este printre acestia, // de cine si cu ce prilejuri p. 178 este cantat. Doar mi-a fost zugrdvit ca un cantec popular cules din gura oamenilor. L-am primit prin grija binefacdtorului meu de acolo atat in limba roman:a., cat si intr-o tálmdcire asternutd la fata locului, in limba germand. Dau aceastd talmdcire intocmai, venitd de la un roman cunoscdtor al limbii germane.

Cantecul este o Elegie a urmasilor colonistilor romani din Dacia, despre aderea Imperiului Roman [...].

Timi§oara §i febra bánáteani Dupd un vis frumos in timpul noptii a urmat in ziva urmdtoare un adevdr p. 183

nepldcut, o dimineatd prea ploioasd pentru o aldtorie si incd intr-o cdrutä tdrdneascd romaneascd, micd si deschisd, *in care fuseserd stranse lucrurile mele. Tocmai vroiam sd-1 intreb pe hangiu, cu gandul la felul tdranilor din Ungaria, de a

aldtori foarte repede, cum se spune incet" in limba romand, cand la o privire asupra calului micut si amdrat m-a facut sä md hotdrdsc sd cer sd mi se tdlmdceascd, mai degrabd, cuvantul repede". in felul acesta, fiindcd aceasta era ultima mea zi de cdldtorie prin tara locuitd de romani, nu am aflat niciodatd cum se spune incet" in limba romand; dar repede se spune jutje!"328 §i in felul acesta, strigandu-i din cand

in cand jutje! jutje!" vizitiului meu, un Roman cu sange tandr, care nu pricepea o iota nemteste, am iesit afard in ploaie. Vizitiul meu s-a infdsurat in blana sa de oaie iar eu in mantaua mea. M-am adancit in gandurile mele germane, iar el s-a cufundat // in ideile sale valahe. Doar din cand in cand vorbeam prin semne. De-a lungul drumului pand la Timisoara, cele mai multe sate sunt locuite de valahi. Totusi se pot intalni pe aici colonii329 germane. Sate le din Banat sunt sate romanesti, ca mai toate satele din Banat, construite dupd un plan regulat, cdci sunt colonii apdrute, aproape toate, in timpurile mai noi, adicd in veacul trecut. Planurile dupd care au fost construite satele bändtene sunt bineinteles foarte felurite, cdci adesea tinea un stdpan de movie un alt plan mai bun. in mijloc se afld biserica s'i dintr-o piatd intinsd, care o inconjoard, pornesc randurile de case, altele se intind ca

cloud siruri paralele de case pe marginea drumului. Cele mai multe insd sunt alcdtuite ca niste pdtrate sau paralelograme"° cu un loc liber in mijloc, unde sunt biserica si casele autoritdtilor, si care este impdrtit in lung si in lat prin mai multe ulite largi si nesfarsite, pe care cdsutele si gospoddriile se gäsesc una dupd alta la aceeasi depdrtare. Fiindcd pdmantul Banatului este atat de intins si neted ca o tabld, s-a putut trage orice plan dupd voie si s-a fdcut fdrd oprelisti. 320 in original in text. 329 Co lomeen.

330 Parallelogramme. 151

www.dacoromanica.ro

p. 184

p 185

Am trecut prin patru asemenea sate pând la Timisoara331. Sunt cele mai bune sate locuite de români, // asa cum nu mai vdzusem nicdieri. in Tara Româneascd sigur nu sunt nici unele atat de bune, i nici in Basarabia, asa cum pot da eu insumi asigurdri, iar in Transilvania, unde tdranul este mai obidit decât in Ungaria, poate cd

tot la fel de putine. Gaseam cat se poate de desaatoare cdldtoria prin aceste sate, care adesea dura ate o jumdtate de ceas, i in care se deschideau spre ulitele perpendiculare perspective noi, i mä bucuram de fiecare data' când zdream vreo turld de bisericd in depdrtare. Ulitele largi ale satelor erau de obicei pline de gaste, curci, porci i alte vite, cat vedeai cu ochii. Fete le si femeile romance, sanndnând mereu lâna lor albd i invârtind fusele cu hdrnicie, se invarteau printre acestea, fie ca sä facd o vizia pe la vecinele lor, fie sd clued' mâncare la camp, fie pentru a maina

vitele, fie pentru a se ingriji de orice altceva. Peste tot am aflat cä aveau pe cap impletiturile mari, piezise, i acele i nasturii grosi din argint, cu care le tintuiau. Bärbati am vdzut rar. in parte erau ocupati cu culesul viilor. Pentru cä plouase

p. 186

mai toatd ziva, acestia erau foarte veseli, fiindcd românii se bucurd atunci cand ploud la culesul viilor, intâi, pentru cd se face mai mult vin, i in al doilea rand, pentru cd, asa cum mi-au spus, strugurii capdtd o pielitd mai subtire si pot fi storsi mai usor (?)332. Peste tot pe unde am trecut erau plini de laude pentru // ploaie! Podgoriile se aflau de-a dreptul in camp deschis, i peste tot pe langd aceste podgorii intinse erau cdrute mici asezate la rand, pe langd care pdsteau bou i. in cdriite aveau puse in picioare butoaiele cu strugurii culesi de pe camp. De obicei îi calcd cu picioarele. Totusi au si o unealtd de lemn, care in partea de jos se desparte in mai multe deschizäturi, la fel ca degetele unei maini. Cu aceasta zdrobesc mai intai strugurii, apoi cufundd o oald si scot mustul cu ea. Acest must dd primul i cel mai bun soi de vin al lor, restul este abia dupd aceea stors i dá cel de-al doilea soi. Am vdzut la o podgorie cum 1'1 duc acasd românii pe Bacchus al bor. in frunte merge stdpanul podgoriei si al casei. Îl urmeazd cdruta trasd de patru boi, care merg dupd el si pe care de obicei nu îi mând ajutat de altceva, cdci el merge inaintea bor. in cdrutd stä un bdiat, fiul sdu, i mind boii cu un bat lung. Trei butoaie cu must sau cu struguri storsi sunt in cdrutd, iar pe butoaie se afld joarde mari cu struguri alesi, mari i frumosi, pdstrati pentru cununi de sdrbdtoare333 si pentru masd. Asa ne-au zis

treatorii despre acestea. in spatele cdrutei merg trei sau patru femei care flearesc p 187 si torc neincetat, so0a, mama si fiica stapanului casei, aldturi, // veghind la butoaie

si la cdruld argatii sau alte asemenea ajutoare. Cel mai mare sat dintre Lugoj i Timisoara este Recas334, o colonie335

intinsd, cu case tärdnesti frumoase, locuite in cea mai mare parte de germani; 331 Temeswar.

332 (?) - in onginal In text. 333 Erntekranz. 334 Rekas, sat, comuna, jud. Tinn§. 333 Colonie.

152

www.dacoromanica.ro

intr-o parte a acestuia insd mai locuia un popor pe care eu inch' nu il cuno§team. Germanii mi-au spus cd ar fi Schokazen" . Nu puteam pricepe, care popor336 putea sd fie numit astfel. Am intrebat, dacä nu erau cumva Razen" sau sârbi337. Mi s-a spus nu, ace§ti Schokazen" sunt doar in satul acesta". Sunt HU-Pm catolici." Un altul m-a incredintat cd ar fi. turci botezati cre§tini. Un domn, pe care 1-am intrebat despre aceasta la Timiwara, mi-a spus cd el crede cd ace§ti Schokazen" ar fi dalmati339 adu§i aici de la Marea Adriaticd. Cel mai cu putintd erau a§a-numiti Schokazen", unul dintre neamurile slavonilor340. Am strâns toate pdrerile diferite ale oamenilor doar cd sd ark incurcdtura de popoare34' din Ungaria. La Reca§ am luat prânzul. Aici, ca in toate locurile prin care am trecut, am gdsit hanuri germane chiar foarte bune. Era mare zarvd in acest han. [...] [...] in vara aceasta, febra bântuia inspdimântdtor in tot Banatul. Germanii P. 188 din Reca§ mi-au povestit cä in satul lor avuseserd toti pând la unul. Adesea fusese numai o treime din intreaga suflare a locului build' de muncd, §i nici acum nu ar fi mai mult de jumdtate. Multi s-au distrus de tot, cdci zdcuserd de febrd toatd

noaptea iar ziva §i-au adunat totu§i puterile ca cel putin muncile cele mai necesare sd nu rdmând de izbeli§te. Asta mi-a spus-o un tdran, care nici el nu era pe de a-ntregul sändtos. El zicea cd ar fi fost altfel foarte sdndtos, dar i§i simtea toate mddularele atât de slabe, Inc& nu era in stare sd ridice biciul sd i§i mâne calul. Si husarii awzati in Banat au dus in ap fel febra in cazdrmile lor, in parte

foarte prost awzate §i nu intrutotul cum trebuie construite, incât, de pildd, la cloud escadroane a fost nevoie sd se trimitd o companie de infanterie in ajutor, ca sd aibd grijd de caii husarilor, de care ace§tia MOO nu mai puteau vedea. Mai ales in anul acesta se gdsea Banatul intr-o stare rea; pe lângd boli a mai venit §i o recoltd proastd347. Cel mai rdu a fost atins ovdzul. Si am vdzut pe drum mai multi tdrani care i§i hrdneau caii cu dovlecei. Bietele animale rodeau poama aceasta, din care tdranii // le aruncau in fatd in iarbd câteva jumdtdti, cu totul P. 189 pand la coajd. Oamenii näddjduiau cä porumbul va fi mai târziu când avea sd fie cules un nutret mai bun. Germanii din frumosul Reca§ sunt tdrani ai cdmdrii regale343", iar satul lor

§i mo§iile lor sunt camerale", adicd trebuie sd pldteascd FisculuP44 regelui 336 Natwn.

337 Serbier; Razen. 332 Illyrier. 339 Dalmatier. 342 Slavomer.

341 Voelkerverwtrrung. 342 Misswachs. 343 Kammerbauern.

3" Fiskus.

www.dacoromanica.ro

153

Ungariei embatic345 §i sunt condu§i de slujba§ii acestuia. Dacd in parte nu sunt multumiti cu aceastä chivernisealä §i de ce nu sunt, nu §tiu. Totu§i atât de mult §tiu, cd, pe când stäteam in fata u§ii hanului, ativa tdrani, care md cercetau de mult cu privirea, s-au apropiat foarte cuviincios de mine, §i-au scos pdldriile §i mi-au spus: Sunteti bun, - iertare rogu-vd, - se aude, - s-a rdspândit vestea, - se spune" cd a§ fi un inginer imperial346, trimis de la Viena sd cercetez starea lor. Md rugard sd 11 insotesc la casele lor, cdci vor sd imi arate tot §i sd imi povesteascd ce ii apasd,

apoi ar fi incredintati cd ar primi dreptate §i alinare de la impdrat. Le-am rdspuns cd totu§i doar ca un simplu stedin doritor sd invete le-a§ vedea o datd gospoddriile. Mi-au ardtat atunci totul §i mi-au povestit multe despre nedreptdtile indurate, pe care nu le rdszic, fiindcd nu este cu totul neindoielnic, de aveam de a face doar cu a§a-numite clevetiri sau cu din acelea pe care le-a§ putea povesti in p 190 numele tuturor vorbitorilor. Pe când plecam // mi-au umplut mâinile cu cele mai frumoase nuci pe care le-am vdzut vreodatd, §i 'fried mai vroiau sd imi dea un sac plin, negre§it ca sd Ind câ§tige de partea lor; cdci nu i§i puteau scoate din cap cd nu a§ fi un inginer imperial venit sd le facd dreptate. La inceput, când am privit satul bogat, casele frumoase, mo§iile mdrioase, nu mi-a trecut de loc prin cap cd aici ar putea exista certuri. Nici nu cred cd oamenii erau asupriti de sus, de la fisc. Dar cum starea bund a tdranilor, härnicia lor tdcutd §i pdmântul mdnos II fdcea pe ei sd se imbogdteascd, a§a ar fi poftit slujba§ii nedrepti sd aducd acest belpg spre binele bor. in nici o provincie347 a Ungariei, ba chiar se poate spune, in nici o provincie din intreg imperiul348 nu are fiscul atât de multe mo§ii ca in Banat, din pricinile deja mai sus numite. Md indoiesc cd aici sunt vechi domenii ale coroanei ungare. Se face deosebirea anume intre domeniile coroanei349, care trebuie sd rdmând intotdeauna ale coroanei, §i cele fiscale sau domenii camerale350, pe care regele le poate acorda din nou. Din aceste domenii, printre care socotim §i minele de metale din munti, i§i trage regele Ungariei cele mai strdlucite venituri, in afard de monopolul sdrii351, cdci acesta singur aduce cat toate celelalte. Mine le §i domeniile insd aduc, la rândul lor, p 191 dublu fatä de toate celelalte, I/de tot ce vine din venituri din treizecime352, taxele de tolerantd353, arvune354, venitul po§telor355, §.a.m.d. [...] 345 Erbpacht.

346 Kalserlicher Ingenteur. 147 Provinz.

34$ Kaiserstaat. 349 Krondomaenen. 3$0 Kammerguetern. 351 Salz-Monopol. 352 Dreissigstgefallen. 353 Toleranztaxen.

35 Arrhen. Automl se refera probabil la contractele incheiate de stat. 355 Postertrage.

1 54

www.dacoromanica.ro

Am vdzut mai sus cd in aceste tinuturi podurile se ddrâmd câteodatd. Am intâlnit in drum mai multe asemenea poduri cdzute. Nu este nici o indoiald cd, dacd

aici ar fi avut hied pre§edinti germani la conducere, nu am fi intâlnit asemenea poduri. Multi mi-au spus cd anumiti slujba§i trägeau foloase dacd podurile nu erau refdcute repede, §i ldsau cu dragd inimd truda aceasta urma§ilor lor. Altfel, un pod este un semn cd prin acel loc se poate trece 11111. Aici pare sd fie un semn prevenitor cd, in numele cerului, prin acel loc nu trebuie sd se treacd râul. Românul meu §i cu mine o coteam // de aceea, de fiecare data, de indatd ce vedeam de la depdrtare P. 192 vreun pod §i inotam prin apd. De altfel trebuie sd spun cd pe ici pe colo prin aceastd parte a Ungariei am gdsit poduri foarte bune §i chiar mdrete. E foarte diferit, dupd comitat356 §i dupd spiritul care stdpâne§te in diferitele comitate357. intr-o anumitd mdsurd, aceste

comitate pot fi socotite drept tdri358 libere, mici, invecinate, cdci fiecare are rânduielile sale. Marile rânduieli ob§te§ti359 luate de sus nu pot fi instituite aici

cu aceea§i dârzenie ca in alte tdri 360. [Pärerea principelui Hermann Pueckler-Muskau36' despre starea proastd a drumurilor din regiune.] La mijloc, intre Reca§ §i Timisoara, se afld o bucatd din a§a-numitele vechi intdrituri romane, din care se pot vedea gat la dreapta, // at §i la stânga drumului p 193 câteva mine. Toate asemenea rdmd§ite de gorgane362, din care existd o multime in Banat, sunt de obicei numite de popor intärituri romane"363 (Romai Schanzok364 in ungure§te). [Pdrerile unor invdtati despre originea acestora, mai ales cele ale lui Francesco Grisellini365.]

[...] Pentru cd documentele istorice nu vorbesc, acest lucru rdmâne sd fie p. 194 hotdrât prin grija unei tratári rationale. Cântdrind acestea, se afld cä aceste zise intdrituri se intind de la Mure§366 pând la Dundre pe o linie dreaptd, destul de lipsitä

de intreruperi, lungd de doudzeci de mile. Sunt de fapt cloud asemenea linii de Comitat. Gespanschaften. 358 Republiken. 359 Administrativen und polizeilichen. 360 Staten. 361 Vezi relatarea sa in Cdititori striiini despre rcirile Romeme in secolul al XIX-lea, serte noud, 356 357

vol. III (1831-1840), Bucuresti, 2006, p. 791-798. 362 Ctrcumvallationen. 363 Roemerschanzen 364 Corect: Rômai sáncok. 365

Francesco Grisehrn (1717-1783), incercare de &stone polittcd si naturald a Banatului

Timisoaret, prefatk traducere si note de Costin Fenesan, Tirnisoara, 1984 366 Maros

155

www.dacoromanica.ro

apdrare. Se afid la numai câteva mile una de cealaltd si merg amândoud in aceeasi directie, astfel Inc& este limpede cd amândoud aveau acelasi scop si cd trebuie privite ca una si aceeasi fortificatie. Fie au fost construite amândoud de la inceput ca o fortificatie cu cloud ziduri, fie, ceea ce este si mai posibil, una a fost mai târziu construità pentru a imprejmui mai mult pdmânt, ce a fost negresit câstigat pentru a fi cultivat in apropriere de cea dintâi.

intdritura sau intdriturile incep asadar de la Mures, nu departe in susul Aradului367, merg mereu pe marginea celor mai iesiti pinteni ai muntilor dacici (o datä sau de doud ori taie câteva dintre cele mai iesite vârfuri) in timp ce rdmâne mereu pe hotarul dintre tinutul deluros si câmpie, care era, de asemenea, hotarul dintre tinutul coloniilor romane (Dacia Ripensis) si tara pdstorilor, si ating Dundrea p. 195 la Uj Palanka, loc pe care 11 cunosteam deja ca hotar II intre câmpia care se termind si rnuntii care incep. [..] [...] Timisoara368 este cel mai insemnat oras din tot Banatul, care altfel adesea p. 196 este numit doar comitatul Timisoarei, de aceea si inima nobilimii sal-be a provinciei, de asemenea, si capitala febrei bändtene369. Pe drum deja, oamenii imi spuseserd: Doar, când o sd ajungeti la Tirnisoara, atunci o sd vd mirati de febrk pe acolo se

furiseazd toti oamenii cu fetele palide, si nu se vdd alte chipuri cleat cele suferinde." intocmai asa am gdsit. indatd ce rn-am ardtat la portile orasului, au venit

spre mine câteva asemenea fdpturi vditându-se de febrd. ii conducea un bdrbat sdndtos. Mi-a spus: ii duc in afard pe acesti sdrmani ca sd le ark iarba febrei, care p. 197 // creste aici prin imprejurime si care ne ajutd mai bine impotriva bolii decât leacurile37° de la apotecd."

Dupd ce am trecut prin marea mahala Fabrik"371, apoi Inca o datd printr-un

glacis intins si mldstinos, sosit in cele din urnid in inima cetdtii si coborât la Gornistul"372, unul dintre cele mai bune hanuri pe care si 1-ar putea dori cineva de

oriunde, am acut o vizirä la un slujbas37' cdruia ii fusesem recomandat. [...] Pe scurt, pe oriunde md duceam, &earn bietul oras Timisoara atins de febrd. Cum am ardtat mai sus, despre pricinile pentru care in Banat stdpâneste febra sunt päreri foarte diferite. Unul o pune pe seama multelor poame, indeosebi a pepenilor verzi, un altul crede cd ar fi din cauza apei proaste, al treilea cd febra urcd din mlastinile P. 198 Banatului, ca si cealaltd plagd a tinutului, tântarii de la Golubac374. Fail II indoiald cei mai multi au dreptate, mai ales cu privire la asezarea Timisoarei. Anume, acest 367

Arad.

388

Temeswar.

309

Banatischen Fieber.

370

Adedwin.

371

Fabric, cunoscut cartier timisorean.

372

Trompter.

Beamter. 374 Columbaz. Specie de insectá foarte ddunatoare, numitd astfel deoarece arealul principal se am in wria cetdni Golubac (Serbia), importanti fortdreatä pe Dundre. 373

156

www.dacoromanica.ro

oras se aflä asezat pe raul Bega375 (nu pe Timis376, desi in chip neobisnuit se numeste

orasul de pe Timis") iar acest rän formeazd aici multe mlastini, in inijlocul cdrora se aflä asezat orasul. Vara cáldura este indbusitoare si din aceastä pricind sdptdrnâni intregi nu bate vântul. Este drept ea' räul Bega a fost abdtut pe mai bine de 20 de mile prin faimosul canal, care pand la Timisoara e doar un canal de scurgere377, dar de aici incolo este canal pentru navigatie". insä intinderea mlastinilor prin tinutul drept ca in palmä"° este prea mare, si acestea sunt alimentate din prea multe pärti, pentru a putea fi oprite cu un singur canal. Ar trebui ca peste tot aici sd se sape canale in lung si in lat aici, ca in Olanda si Egipt. in aceastä yard fierbinte fusese atat de räu cu febra, asa cum de multä vreme

nu isi aminteau sd fi fost. in cetatea dinduntrul orasului era de obicei atat de indbusitor de cald si de apáskor, incât parcd pe cel venit din afard 11 intâmpina aici

un cuptor. Cei mai multi dintre locuitorii orasului fuseserd cuprinsi de febrd in aceastd yard si chiar si aceia ram* sdnkosi se simteau mai mult sau mai putin rdu. Dintre cei 2 000 care alckuiau garnizoana38° cetätii odinioard, in timpul unei singure sdpamâni, 900 au ajuns deodatä in spital, unde cei mai multi // au trebuit p 199 sä indure boala pe un brat de paie pus pe pdmânt. Pând la urmd garnizoana a fost atit de släbitd, incât au trebuit sd ridice mai multe posturi de pazd, pentru a nu mai puteau trimite oameni buni de slujbd sd le ia in primire. Febra se aratd in multe feluri prin Banat si are, de asemenea, multe infdtisdri, ca si pepenii si dovleceii care cresc prin aceste tinuturi. Unii oameni au atacuri de febrd in fiecare zi, altii in fiecare noapte. La altii sunt rdzlete381. De altfel trebuie cd unul are atacuri la fiecare doud zile, altul la fiecare trei. Ba trebuie cd este si o febrd de patru zile, si tocmai asta trebuie cd este cel mai greu de vindecat. Asemenea, atacurile sunt cele mai puternice la aceastä febrd care se intoarce la fiecare patru

zile. Câteodatd, dupd vigoarea bolnavului382 se leagd de febrd câte o rdceald nesrarsitd, câteodatd o fierbinteald neincetatd. De obicei fierbinteala se preface in rdceald, dar vara aceasta, cei mai multi dintre bolnavii de febrä sufereau mai mult de fierbinteald deck de rdceald. Existd febrd cu si raft atacuri383, rard dureri de cap sau si cu dureri mari de cap. Bega. Tones. 377 A bzugscanal. 3" Schiffahrtscanal. 379 Flachen Gegend. 380 Besatzung. 381 Intermitirend. 382 Constitution des Patienten. 385 Paroxysmen. 375 376

157

www.dacoromanica.ro

p. 200

p. 201

Multi au fäcut febra pe loc, in aceeasi zi in care au sosit la Timisoara. Cei mai multi nou-veniP se imbolndvesc dupd ceva vreme. De obicei ajunge un drum 'And. la Pesta384 ca sd se porneascd iardsi; multi insd se târau multd vreme cu ea, chiar in cdldtorii in sträindtate si nu li se mai intAmpld nimic cu anii. Fiindcd in prima zi a vizitei mele nu am gäsit nici un orn neatins de atacuri, mi-am tocmit primul bdiat mai bun ca servitor plait si am hoindrit prin oras si prin mahalale. Omul acesta putea sd meargd destul de iute, deoarece il ldsase febra deja de sase zile. Mi-a povestit in nemteste cd era ndscut in Croatia385 si cd ar fi stiut sd vorbeascä in maghiard, romând, croatd, sârbd si nemteste. Pe la noi, cine vorbeste curgätor cinci limbi nu trebuie sd meargd intr-o haind ponositd, cum fäcea tovardsul meu. Dar pe aici top oamenii vorbesc o jumdtate de duzind de limbi barbare, care, de indatd ce îsi pdrdsesc tara, nu le mai sunt de folos in restul Europei apusene. [...] [.. 1 Orasul Timisoara este unul dintre cele mai bine construite386 si dintre cele

mai mari din Ungaria. Are aproape 20 000 de locuitori si se apropie ca fel de construcPe de Buda387, Pesta, Györ si alte asemenea orase construite mai degrabd de cdtre germani, cdci si acesta a fost ridicat in cea mai mare parte de germani sau sub ocârmuire germand. Are multe ulite foarte frumoase si multe case minunate,

mai ales orasul dinduntru sau cetatea, care este orânduitd dupd un plan foarte regulat, de asemenea. [...] [.. 1

p 202

p 203

La prima ploaie, care m-a prins in piata orasului, am fugit in casa

comitatului388. Aici am gäsit, cum este obiceiul in casele de comitat unguresti, o mulPme de oameni, femei si bärbati, pusi in lanturi grele, intrând si iesind, cdrând apd, pietre si altele asemenea. L-am intrebat pe tovardsul meu: Ce fel de oameni sunt acestia?". A spus: Sunt din acei oameni care au fäcut furturi, omerlIri, lovituri si allele asemenea. Stau in päduri si pândesc cdldtorii, si când simt vreunul, 11 omoard. De aceea sunt in lanturi si trebuie sá munceascd la casa comitatului. Si la fiecare al treilea an, când este Congregation", primesc fiecare câte 30, 40, 50 de lovituri!". [....] $i este, de asemenea, de neiertat cd puscdriile pentru asemenea oameni sunt de obicei atât de ingrozitoare. ateodatd se afld sub pdmânt, chiar si aici la Timisoara, uncle din cauza mlastinilor nu ar trebui sd se locuiascd nici mdcar la caturile de jos. Din aceastä pricind oddile sunt umede, locuintd pentru broaste râioase.//

Doudzeci pând la treizeci de räufdatori zac intr-una si aceeasi odaie pe niste paie[...] 384 Perth. 385 Kroatten. 386 Besstgebaut. 387 Ofen.

3s$ Comttatshaus.

158

www.dacoromanica.ro

Ploaia s-a oprit si rn-am preumblat mai departe pe uhte. Multe (dacd nu cele mai multe?) case din oras se sprijind pe stâlpi, cdci pamântul pe care stä totul este mlästinos in cea mai mare parte, turbos, iar in rest lignit si huild. Huila se gäseste cel mai des in Banat. Un zäcdmânt insemnat a fost descoperit in apropiere de Lugoj, la puturile de mind3i9, dar 'And acum nu a fost deloc folosit. Pentru navigatia cu aburi pe Dundre el poate deveni cândva foarte trebuincios.

Orasul este cu totul nou si nu mai are nimic altceva din vremea turcilor. Mlastinile ajungeau odinioard II pând in mijlocul orasului si trebuie cd acum 70 de P. 204 ani se puteau vâna rate pe apa din mijlocul cetätii, unde acum se ina4ä case trainice.

Fântâni cu apd dulce build nu se gäsesc incd in oras. S-au fâcut incercdri zadarnice cu fântâni arteziene. Doar la marginea orasului sunt câteva izvoare bune de &Lit. La unul dintre cele mai bune si mai imbelsugate a construit Maria Tereza un apeduct, care duce apd prin doud tevi de fier induntrul orasului si in cetate. Vara, apa aceasta este adesea de-a dreptul cäldutd. ateodatd se infundd tevile sau se face vreo greseald cu ele. Atunci toatd Timisoara ajunge la mare strâmtoare, cdci suferd de pe urma a doud neajunsuri potrivnice . Are prea multd si prea putind apd. Se ajutd, in asemenea imprejurdri, cu apd din canalul Begai. intdriturile cetätii sunt de o mdrime nemaipomenitd, si mi s-a spus eä erau chiar si mai intinse, din care pricind apdrarea era foarte grea. Le-am privit din turla mica, joasd, a bisericii catolice; cele mai multe biserici din Timisoara sunt, de altfel, Hire sau ortodoxe. Aceastä bisericd catolicd este o clädire cu adevdrat frumoasd, dar

turla este atât de joasd, incât nu se pot privi in intregime intdriturile. Psaltirile, cdrtile de cântece si pentru slujbe din bisericd erau tipärituri italienesti foarte frumoase, cele mai multe acute la Venetia.

0 bisericd ilird, pe care de asemenea am vdzut-o, tocmai fusese nou p. 205 impodobitd $i strdlucea in culori deschise foarte frumoase, albastru, alb si auriu. Si iconostasul era pictat cu multe icoane noi de sfmti. Pictorul, mi s-a spus, ar fi fost un tânär român, care se pregätise färd scoald sd devind pictor. De aceea am dojenit mai bland greselile foarte mari ale zugrävelii si rn-am bucurat de culorile delicate, ro$u deschis si albastru, in care era infdtisat totul.

[...] Mi-am gäsit la un negustor sârb, cu care am vorbit despre starea negotului Banatului. Timisoara, care se aflä cam in mijlocul intregului Banat, este si cel mai de seamä loc al negotului tdrii intregi, chiar mai mult, fiindcd abia de aici se poate ca märfurile sd fie trimise pe apd, pe canalul Begai. Acest canal merge prin mijlocul intregului Banat si este cea mai mare cale pentru toate märfurile pe care aceastä OA bogatd le poate da altora. Prin acest canal poamele si grânele sale ajung pe un drum mai scurt I/ la Dundre decât prin mijlocirea Muresului si Tisei, p. 206 Cordbiile cu porumb bändtene merg pe Dundre pand la Györm $i de acolo cdtre 389

390

Brunnengraben. Raab, numele german al orawlu Györ, Ungaria.

159

www.dacoromanica.ro

Wieselburg391 s.a.m.d. Timisoara i Györ pot fi inatisate drept cele cloud locuri in care incepe si se sfärseste392 o mare cale de navigatie, dintre care unul, Györ, se aflä

in apropierea unui tinut in mare nevoie de grille (Viena), in vreme ce acesta, Timisoara, se aflä in Mima unui tinut bogat in grâne. Cred cd nici un alt loc nu se aflä intr-o asa de vie legdturd cu Timisoara ca Györ, unde, asa cum am ardtat mai inainte, se aflä asezatd o colonie insemnatd de negustori sârbi.

Cel de-al doilea mare drum pentru negot, care nu este insd la fel de insemnat ca i primul, urcd din Banat pe Drava393 si mai ales pe Sava394 prin Zemun395. Pe aceastd cale sunt duse grâne bändtene pe Kulpa396, sau i pe Sava de sus pand la Ljubljana397 si de acolo spre porturile de la Marea Adriaticd. Canalul Bega a lucrat foarte bine asupra acestor schimburi398. Dar din partea cealaltd vin doar putine. De altfel canalul pätimeste de pe urma acelorasi lipsuri, din cauza cdrora pätimeste tot Banatul, anume de mare lipsd de apd, i altädatd de prea multd apd. Câteodatd Bega este prea mica din cauza izvoarelor sale. Dar câteodatd apa iese din ingrdditurile sale, mai ales in tinuturile de jos, fiindcd p. 207 acestea din urmä trebuie cä sunt asezate prea aproape de râu. De aceea // acest

canal al Begdi nu trebuie vdzut doar ca un canal care pune rânduiald prin mlastini, ci mai degrabd ca un râu canalizat. E.. 1 M-am folosit de acest nou rdstimp399, ca sä md preumblu pe promenade° care strdbate glacisul Timisoarei, dupd felul glacisului Vienei. in parte o constructie foarte bund, dar o multime de broscute pe acesta. Broastele acestea nu pot fi alungate din niciuna din pivnitele din Timisoara, i asa cum se vac' aici aceste lighioane, tot asa topdie si se chircesc prin spatele butoaielor cu vin, in fantâni, in inchisorile pentru rdufäcdtori, in toate de sub pámânt401. [...] , aceastd aträgdtoare casä veche, care In multe privinte imi amintea de castelul regilor Poloniei de la Cracovie2, fusese odinioard cetatea lui p. 208 Iancu de Hunedoara, tatäl lui Matei Corvin403. Mai apoi, cred, pasli404 turci // ai Localitate in Austria. Endpuncte. 393 Drau, râti in Serbia.

391

392

394 Sau, rfiu in Serbia.

395 Semlin, localitate in Serbia, azi inglobatä Belgradului. 396

nu in Croatia.

397 Laibach, capitala de astazi a Sloveniei. 399

Verkehr.

Intermezzo. 400 Promenade. 401 In alle Souterrains. 402 Krakau, numele german al orasului Cracovia, Polonia. 401 Johann Hunyades; Matthias Corvinus. 404 Commandanten. 399

160

www.dacoromanica.ro

Timisoarei au locuit aici, iar acum cuprinde o cdmard de arme405 cu arme pentru 30 000 de oameni. Printre aceste arme se gäsesc unele interesante, asa de pildd, intr-o incdpere anume a arsenalului406 o gramadä de láncii, bate si sulite vechi

pentru posse comitatus407 ungureascá, sau, asa cum spunea gradatul care ne conducea, dacä se vrea sd se inarmeze poporul". $i armele vechi ale soldatilor, cele ce nu mai sunt folosite, sunt aduse in acest arsenal. and au devenit de nefolosit de cdtre ostasi, atunci nu sunt aruncate, iar ce rdmâne este dat tdranilor. in turci pot

totusi trage cu ele. Nu stiu dacd nu cumva aici in Onutul de hotar, in Banat, posse comitatus este oarecum altfel orânduitä decat Insurrection4" in restul Ungariei.

incd mai erau aici mai multe arme turcesti, care poate vor fi privite cu multä grijä409 peste 100 de ani, când turcii vor fi odatä si odatá izgoniti de tot din Europa. [...] Asemenea si tunurile, care fuseserá turnate pe vremea lui Carol al IV-lea, se deosebesc prin märetie si mândrete, ca si zidirile acestui impärat. Aici la Timisoara se aflau mai multe bucati deosebite, care erau turnate la Viena si cu cea mai mare grijä imp odob ite .

p. 209

[...] Peste tot in Timisoara am avut norocul sä mä preumblu numai cu oameni prietenosi si invätati. [...] p. 210 [...] La nord de Timisoara, pe Mures, se afld vestitul loc de pelerinaj Radna, cu o mändstire410. Trebuie ea este un tinut minunat, iar cei din Timisoara cautd sä ii hotdrascd pe cälätori sä facd un drum 'And la Radna si pând la dealurile Minis411, aflate in apropiere, pe care creste melindus oinos ezithros412, Mini§ cel rosu dulce ca mierea, care dupd judecata multor unguri se aflä pe intaiul loc dupá

cel de Tokaj413. Trebuie cd este cu adevärat un tinut foarte minunat, acela care prieste intr-atat rodului vitei414 care vrájeste atat de plAcut simtuile si deopotrivä trezeste mintea cu focul sal. Dealurile Mini§ sunt unul dintre cele mai márginase siruri de dealuri al Carpatilor si se invecineazd cu marea câmpie a Tisei, la fel ca §i 4" Ruestkammer. 406 Arsenal. 407 Landsturm. 408 Trupe adunate de nobilii unguri In funchie de numärul täranilor de pe =Ole bor. U/tima ndicare la arme a avut loc In 1809. Insurrection a fost desflintatä dupä revolutia de la 1848. 409 Interesse. 410 Radna, jud. Arad, mändstire franciscank loc de pelennaj al catolicilor si greco-catolicilor din Banat. 4" Menesch, importantä zonä vini-viticolä In judetul Arad. 412 In limba greacä In onginal. 415 Tolcaz, cea mai cunoscutä zond vini-viticolä din Ungaria.

414 Rebensaft.

161

www.dacoromanica.ro

Hegyallya (citeste: Hetjalja), care este impodobitd de vitele de la Tokaj, este unul dintre cele mai mdrginase siruri de dealuri de la poalele Carpatilor slovaci si tot cu Cdmpia Tisei se invecineazd. p 211 Mandstirea Radna isi datoreazd // faima de astdzi impotrivirii curajoase din timpurile turcilor. Cdlugdrii ei sunt din ordinul franciscanilor, care au stiut sd se ordnduiascd peste tot sub jugul mahomedan, si care sub turci au stiut sd apere rdmdsitele catolicismului din Ungaria nu doar impotriva turcilor, ci si impotriva rdtdcirii protestante. in parte poate cd franciscanilor trebuie sd li se multuneascd eä toti acei maghiari care au cdzut sub stdpdnirea turcilor au rdmas catolici, si cd

protestantismul (mdrturisirea de credintd reformatd), care mai ales in nordul Ungariei este numit Magyar hit" (credinta rnaghiard), nu a avut in Ungaria mijlocie

si de sud asemenea inflorire ca in Ungaria de nord, unde mai toti s-a fdcut protestanti ca impotrivire politicd415 fata de Austria. [...] [ . . . ] Timisoara este, asa cum am ardtat deja mai sus, resedinta416 celor mai mari nobili sdrbi ai Banatului. Poate fi socotitd drept capitala sdrbilor austrieci. p. 213 // a§a cum Belgrad e privit drept capitala sdrbilor turci417. Acestea sunt cele doud mari orase in care sdrbii au starea cea mai de seamd418. Pentru aceasta, grditor a

p. 212

fost ospdtul dat de curdnd printului Milo§ de cdtre episcopul ortodox419 de aici, cdnd acesta cdldtorea cdtre Viena, si la care au fost de fatä toti

sdrbii de vazd. Adesea cei de aici isi rdnduiesc casele cu multd mdretie, se ospdteazd argint si aur, dar pentru invdtdturd si stiintd au gdnduri

putine. in lume vorbesc nemte§te, in cercuri mici intre ei sdrbeste. TO prosldvesc marea putere a Rusiei, de unde 'Anä acum isi cumpdrau si cdrtile bisericesti. Asa cum am spus, cele mai multe sunt familii foarte noi. Cdteva au deja 60, 80 ',and la 100 de ani vechime. Cu cdt sunt mai vechi, cu atdt sunt mai invdtate.

Bogdtia lor se trage din cdmpurile mdnoase ale Banatului, mai ales din comitatul Toronta1420, care se intinde pdnd la vdrsarea Mure§ului si Tisei, si care

poate fi asemuit numai cu Egiptul cdnd vine vorba despre rodnicie. Numai in acest comitat grozav se pot numdra 16 pand la 18 de familii sdrbesti care au fiecare cdstiguri' de 100 000 pând la 150 000 de guldeni. in veacul trecut au cumpärat la preturile cele mai joase cele mai frumoase mosii, pe care trdiesc asa drept cei mai atotputernici domnitori din lume si cdrora acum, prin sporirea 415

Politischer Opposition

416

Residenz.

417 418 419

Oesterreichischer Serbier; tuerkischen Serbier Die erste Rolle spielen. Grieclusche Bischof

420 Torontaler Comitate. 471 Revenueen.

162

www.dacoromanica.ro

legdturilor prin colonizarea Banatului de 80 de ani, le-a crescut pretul de vase, opt sau zece ori. Din pricina // urii422 hotdrâte si eterne dintre sârbi si unguri P. 214 (adicd dintre slavi si maghiari423, nobilime noud si veche, invdtdturd noud si veche, ortodoxie si catolicism424) oamenii de vazd maghiari isi cumpard foarte rar in aceste Onuturi. De obicei, doar slujbasii comitatului sunt unguri. Tocmai de aceea si in parte si din pricina numerosilor germani care locuiesc aici, limba ungard s-a intins aici mai mult decât in celelalte tinuturi ale tdrii. Ura germanilor si ungurilor impotriva sârbilor sau Razen" este atât de mare, hie& mi s-a pdrut neobisnuitd. De obicei amândoud neamurile ii plac mai mult pe rornâni decât pe sârbi. [...] Câmpiile bfinátene gi coloniile lor [...] Drumurile prin pdmântul mdnos, greu, moale al Banatului sunt la vreme P. 222 de ploaie cu adevdrat neobisnuit de rele. [...] Doar câteva mile dincolo Timisoara

porneste un asa-zis drum fdcut", pe urind insd conteneste orice mestesug al drumurilor si totul este dat ca pradd puterilor sgbatice ale naturii. Pe bund dreptate, am // inceput sd inaintdm foarte incet, desi cdruta noastrd de postd425 nu era prea P. 223 incdrcatd si avea inhdmati 6 cai puternici. Aceastd cdrutä de postd era destul de simpld, totusi era mdcar o cdrutd cu loitre, bine apdratd de ploaie. Asemenea cdrute

(de obicei ale unor particulari) merg de la Pesta426 cdtre diferite tinuturi ale Ungariei. A noastrd era tinutd de un cdrdus din Seghedin, oras in care se fdcea cdrdusie Insemnatd. Cdruta lua pe fiecare drumet unul câte unul, atât de mare era, si tot asa a intrat dimineata devreme in curtea hanului La Gornistul"427, cu un hei"

tare', ca sd md ia si pe mine. Eu unul rdindsesem din fericire neatins de febrd. lusä in cdrutd sedeau o femeie tândfd suferindd, bolnavd, care cdldtorea la Pesta ca sd se

caute acolo, un mestesugar german tândr, care era de patru sdptdmâni venit in Timisoara ca sd caute de lucru, de acesta nu a gdsit chiar deloc dar 1-a gdsit febra si acum, de asemenea, se intorcea la Pesta, incd un vizitiu care ardta neobisnuit de bine si de vioi, dar in ziva urmdtoare a fdcut o figurd tare aceä si a spus cd simte cum il

prinde febra, un evreu neinchipuit de murdar si de bolnav de febrd, care era Abneigung. Slaven und Magyaren. 424 Griechenthum und Katholicismus 425 Diligence. 422 423

426

pesth.

427 Wirthshaus zum Trompeter. 428

Mit lautem Hallo.

163

www.dacoromanica.ro

insotitorul nostru429, si in afard de el si de mine fried un cdldtor neatins de febrd. Cu p. 224 acesti oameni cu trupurile ddrâmate se târau cei sase zisi cai unguresti prin // ploaia bdrateand cdtre cornitatul Timisoarei. Curând am priceput ea era cu neputintd sá ajungem astki la Seghedin, cel aflat la 1 4 mile depdrtare, si cd deja ar fi trebuit sd ne bucurdm dacd spre seard chiar am fi ajuns la popasul de la Sânnicolau Mare". Mie imi era cam totuna, cdci incet sau repede, la drum e tot timpul destul de gândit, si mereu cdutam sd rânduiesc acele gânduri care ma fâceau sd vac' lucrurile si micile intâmpldri ale cdldtoriei.

Femeia cea tândrd care mergea cu noi ardta totusi, desi nu era dintr-o asanumitä stare de sus, multd invdtdturd si judecatd si mi-a spus cd pând atunci locuise la Timisoara. Este drept cd prilejul cu care mergea la Pesta era febra, nu chiar cea mai pldcutd, de care nu se putea descotorosi. Cu toate acestea se bucura totusi ea'

soarta o ducea tocmai intr-acolo, in partea cealaltd, decât aceea in care cu putin inainte vroia sä se indrepte. Pe scurt, se cherna cd taal ei, un mic slujbas431, trebuia sd fie mutat in Transilvania432. Nu cunostea aceastd lard, dar gândea cd acolo este foarte intunecat si neprimitor, iar oamenii foarte neciopliti433, si nu i-ar fi fost pe

plac pentru nimic in lume sá isi urmeze tatd1 acolo, unde ar locui ca o vdduvd. Spunea: acum merg spre Pesta, ah, draga, buna mea Pesta! Oh, nu putet't crede cat p. 225 de fericitä // sunt sd md. intorc. Sunt ndscutd acolo si oamenii sunt mai invdtati si mai cuviinciosi decât la Timisoara. 0, de cum vom vedea Dundrea, inima mea va tresdlta de bucurie".

La aceste cuvinte ale insoOtoarei mele mi-a trecut mai intâi prin minte o nemtoaicd cu care vorbisem o datd, cu ani inainte, in Basarabia. Era de loc din Transilvania. Din câmpia basarabeand, unde de acurn locuia intr-un sdruc, priveam

in zare cdtre Carpatii434 care scânteiau in depärtare, si imi vorbea cu încântare despre invdtdtura care locuia acolo si apoi cu un oftat despre sdlbdticia435 care o inconjura aici, incat am vd.zut bine cum privirile ei pline de dor erau indreptate spre Transilvania, ca spre un pdmânt al luminii. [...]

[...] Transilvdnenii, ungurii, toate tinuturile germane de sub coroana

p. 226

austriacd sunt ochii si urechile pentru lucrurile despre care se vorbeste in Germania. [...] [...] Paris, Baden, Wuertemberg, Bavaria436, Austria, Viena, Pesta, Timisoara,

p 227

Transilvania, Basarabia sunt un sir de oddi tot mai slab lurninate. Cine priveste 429 Conducteur. 439 St Miclosch. 431 Beamter.

432 Siebenbuergen. 433 Ungebildet.

434 Siebenbuergische Alpen. 435 Barbarei.

436 Batern [sic!].

1 64

www.dacoromanica.ro

dintr-un loc mai luminos inapoi, se dd indärdt ingrozit $i totul pare sä fie la fel de intunecat432. Dar dacd prive$te in fata, crede cd vede totul clar $i strälucitor. Se apropie insu$i de un capät sau de altul, a$a se vede câteodatd cat de mult se inward in unele pdrti. Atunci recunoa$te petele de pe steaua luminoasä $i vede strdlucirea aparte chiar $i a celei mai intunecate dintre stele. Spre alte gânduri $i aduceri aminte m-a dus poporul amestecat al Banatului, care dincolo de Timiwara se face tot mai pestrit fatd de cum era pând mai adineauri.

Cel mai pestrit este acolo uncle pdmântul este cel mai roditor, in comitatul Torontalului. Aici pdmântul dintre Mure$ $i Tisa este neasemuit de mänos $i rard bälegar438, $i zdmisle$te, an de an, färd sä sece, grâul cu bobul cel mai greu439, // ca p. 228 Egiptul"°. De aceea scriitorii unguri numesc tinutul acesta $i Egiptul unguresc, ubertate locorum, coelique benignitate nulli terrarum secunda441." De aici $i pand la Pesta, dincolo de Tisa, bel$ugul o ia tot mai la vale, iar in comitatul Pesta sunt mai multe locuri neroditoare acoperite de nisip deck oriunde altundeva in restul Ungariei. Neasemuitul belwg egiptean este la fel $i la nord de Mure$"2, in comitatele Arad443 $i Cenad444, $i tot astfel se gdse$te in tinuturile de pe Criwri445 in comitatul

Bekes"6. Peste tot acolo pdmântul este la fel de neted [.. 1 ca in Banat. Spre Debretin447 iar4i se face ceva mai nisipos.

in vremea turcilor, tocmai aceste zise câmpii mänoase erau cel mai putin locuite. aci fire$te cd sub stäpanirea448 lor poporul fugea in orawle $i muntii care chezd$uiau ceva mai mult addpost. Mai tArziu au fost chemati italieni, spanioli, francezi, germani, sarbi, dalmatini, bosniaci $i bulgari, ca sd locuiascd din nou aceste pdmânturi, $i acum se intind acolo, uncle acum 100 de ani se ridica o colibd

murdard pentru ciobani, un haram, o fântând singuraticd ori o läpfdrie"9 armeneascd, sate cu 5 000, 6 000, 8 000, ba $i 13 000 de locuitori. Este drept cd mai Einem Alles dunkel. Duenger. 439 Der schwersten Weizen. 448 Aegypten. 431 438

"I in limba latind in text. 442 Maros. 443 Arad. 444 Tsanad.

Koeroes. 4" Bekeser Gespannschaft, regiune in Ungana de astdzi. "7 Debretzin, Debrecen, ora§ in Ungaria. 448 Regimente. "9 Meierhof 449

165

www.dacoromanica.ro

este hied mult pand când aici totul va fi stdpanit $i zidit la starea la care ar putea sd fie, dupd puterea si vigoarea tárii450.// p 229

5i anume comitatele de la nord de Mure$ si Cri$451 au rdmas, in ceea ce prive$te intemeierea de colonii, in urma Banatului, unde stdpanirea austriace" a putut lucra mai bine.

Neweptat este cd in tot Banatul nu se gdseste nici o colonie ungureascd. Maghiarii de aici au fost aproape cu totul starpiti sub stdpanirea turcilor si nu poate fi numit nici mdcar un singur sat nou intemeiat de unguri. in tot Banatul pot fi gdsiti

doar unul ate unul $i impr4tiati si nu pot fi socotiti ca o parte insemnatd a poporului453. Ungurii, pe cat de repezi si fail odihnd erau odinioard ca nomazi, pe atat de tare $i de trainic se leagd acum de pdmantul pe care se nasc. E ca $i cum nu ar mai fi deloc in stare sd piece din patria lor. Si totu$i Banatul tine intr-adevdr de regatul lor. Mie imi sunt $tiute, insd doar atat cat am cdutat, colonii ungure$ti doar in trei locuri in afara hotarelor asa-zisei Ungarii, mai intai cele doud sate maghiare dintre Drava $i Sava in Syrmium454, deja mai sus amintite, al doilea cateva sate maghiare pe Nistru4" in Bucovina456, pe care le-am vdzut deja cu alt prilej mai inainte, si al treilea mai multe colonii maghiare in Moldova4" si Bosnia458, pe care

turcii le-au strámutat acolo cu silnicie (a$a cum, cred, s-a intamplat $i cu cele bucovinene). [.. 1 Stdpanii de mo$ii459 din Banat cautd, intotdeauna and intemeiazd sate p 230 noi, sd primeascd tdrani germani. aci tot mereu sunt intemeiate asemenea colonii. De obicei, ace$tia sunt din acei tdrani care in satele rdmase nu au putut dobandi o gospoddrie a lor. Asa, de pildd, am intalnit la jumdtatea drumului dintre Timiwara $i Sannicolau Mare noul $i frumosul sat andra460. Acest sat a fost intemeiat in veacul acesta de episcopul de Zagreb461. Are $i acesta o frumoasd. $i mare piatd obsteascd. Biserica cu doud tunle, $i care se afid in mijlocul acestei piete, se aratd cdatorului de la depdrtare. in jurul pietei sunt case impdrtite la fel, micute $i ridicate toate dupd acela$i calapod, $i tot din aceasta pornesc drumurile coloniei, in forma 4" Kraft und Enelgie des Landes. 451 Koeros 452 Oesterretclusche Regierung. 453 Als Element der Bevoelkerung. 454 Syrtmen, regiune in Serbia de astäzi. 455 Dniestr. 456 Bukowma. 452 Moldau. 450 459

Bosnien. Gutsbesitzer.

460 Schandorhaz (Alexanderhausen), comund, jud. Timis. Localitate fondatä in 1833 de catre episcopul de Agram (Zagreb), Alexander von Alagovich. Locuitorii erau veniti din sate deja existente in regiune. 461 Agram.

166

www.dacoromanica.ro

de evantai, ca la Karlsruhe. Case le sunt zugrdvite in culori luminoase, alb $i verde. Locuitorii acestui sat // sunt chiar tineri adunati laolaltd din vechile sate germane din Banat. S-a scornit aici pentru ace$ti tdrani, chemati de cdtre nobili cu scopul de a

p. 231

întemeia asezdri, un nume aparte. Sunt numiti contractualisti"462. Ei insi$i au legáturi felurite cu stdpânii463 lor, dupd cum s-au inteles cu ei pentru o invoiald464

mai mult sau mai putin spornicd. Cu toate ea' stdpânii de mosii cautd mereu contractualisti germani, cu atât este mai uimitor cä venirea plugarilor germani in Banat a încetat cu totul i ea' de 50 de ani nu au mai venit chiar deloc. Din aceastä pricind stdpânii de mo$ii îi tocmesc pe germani cu bucurie, fiindcd nu se indoiesc cä ei vor împlini invoiala. Unul dintre acesti oameni mi-a spus: altminteri nu ne au la inirnä, pentru cd ei $tiu bine cd neamtul, chiar dacd isi face treaba bine, totu$i nu binevoie$te sä facd mai mult decât este legat prin învoialá. I se cere mai mult $i pe nedrept, el se impotriveste. Românii insd se lasd jupuiti." Pe o cârnpie465, unde ne-am oprit, In-am intâlnit cu un invdtätor466 german. Purta o must* frumoasd, ap cum la noi nici unii husari467 nu au, era de altfel un orn de duh i foarte $tiutor si mi-a povestit despre $coala lui. In aceasta erau nu mai putin de 600 de copii (satele toate sunt pe aici nemaiintalnit de mari). Aceastd $coald era impdrtitd in trei clase. El avea clasa a doua, // un profesor secundar468 clasa intâi. p. 232 De la cei 3 000 de români ai satului veneau la $coald cam 40 de copii, iar dintre cei 3 000 de germani peste 500. E adevdrat cä pe aici sunt si sate care sunt locuite pe jumdtate de români, pe

cealaltd jumdtate de germani. in drum am intâlnit un asemenea sat, unde românii locuiau toti de o parte a ulitei, germanii toti impreund de cealaltd parte. Dar nu se amestecau. Desi, cum spuneam, erau despdrtiti doar de ulita satului i de$i sunt fete mândre i printre români $i printre germani, Amor nu a tras Inca nici o sägeatd peste ulita aceasta ingustd. Pare cd dragostea nu este pe aici chiar atat de oarbd, incat sd se opreascd deosebirile dintre germani i români, dintre catolici i ortodoqi. Unul dintre locuitorii acestui sat m-a asigurat cd de când este satul nostru, nu s-a intamplat nici o cununie intre unul de-ai nostri si românli de pe cealaltd parte". Gdseam cd e de necrezut, dar el a spus: da, da, a$a-i, sângele nostru nu ingdduie!". O, da, se bat intre ei, asta o fac bine, dar nu se cunund", a zis $i hangiul, care tocmai venea. 462 Contractualisten. 467 Grundherren. 464 Contract. 46 Auf einer Puste. 466 Schulmetster. 467 Husaren. 468 Oberlehrer.

167

www.dacoromanica.ro

p. 233

in alte sate sunt amestecati, in imprejurdri asemändtoare, germani cu unguri §i germani cu sal-1)i, dar cu ungurii se cunund mai u§or. Vizitiul care maim caii acelui invdtAtor era fiul unui Wan francez.// Vorbea nemte§te §i era de altfel, in toate cele, cu totul nemtit. E bine de spus

cd italienii §i spaniolii care au fost a§ezati in Banat s-au topit toti in poporul german469, ca §i acei italieni §i spanioli despre care am vorbit deja la Ofen. in ce ii

prive§te pe francezi, in mare parte este §i pentru ei la fel. Cu toate acestea trebuie cd in unele a§ezdri frannize§ti 'filed se mai vorbe§te frantuze§te. Dar chiar §i dintre aceia care ilia.. mai vorbesc frantuze§te deja inteleg §i nemte§te. Dacd se recunoa§te cd sarbii §i romanii sunt aici, neindoielnic, cei mai multi, acest lucru dovede§te inclinatia mult mai mare a acelor popoare romanice care germani, mai mult deck cdtre aceste popoare rdsdritene. Italienii au fost chemati in Banat mai ales pentru cre§terea viermilor de mdtase §i pentru cultivarea orezului470. insd amandoud ramurile471 sunt hied foarte neinsemnate, atat cat s-a vorbit despre ele, ca §i despre bumbacul plantat in Banat. Mi-a fost tare greu sd aflu, de fapt, cine planteazd aici bumbac, orez §i duzi. Totul se márgine§te la un fleac472 nedemn de a fi pomenit. Doar cre§terea viermilor de mdtase ar putea fi intrucatva amintitd, flindcd am fost incredintat peste tot cd germanii ar fi chititi peste tot impotriva acesteia. Un slujba§ ob§tesc473 mi-a spus: p 234 germanii no§tri nu au la inimd duzii, dacd // dupd invoiald sunt siliti, atunci sddesc oricum numdrul cerut de copaci, dar apoi nu se mai ingrijesc de cre§terea lor, pe and granele dau recolte bogate din mainile bor. Ba chiar sunt printre ei multi care

pot fi numiti chiar dumani ai duzilor §i care ii starpesc atunci and li se ive§te prilejul." Poporul tdrdnesc nu se tine deloc, in tot Banatul, de cre§terea viermilor de

mdtase. De obicei sunt doar cativa preoti, slujba§i474 §i vdduve care i§i umplu vremea cu a§a ceva. Chiar de germanii nu sunt prieteni ai duzilor, pe atat de bine cultivd graul §i cartofii, afard de acestea §i cucuruzu1475, tutunul, vinul, §.a.m.d. La italieni §i la francezi, orezul §i duzii sunt ceva al lor. Maghiarii se indeletnicesc cel mai mult cu tutunul §i vinul. Sarbii476 §i romanii tin cucuruzul drept cea mai iubitd plantd a lor.

Cu cre§terea cailor se indeletnicesc tot germanii, mai mult cleat cu inmultirea cornutelor; sarbii §i bulgarii sunt insd cei mai ale§i cresatori de vite. 469 Deutsche Nationalitaet. 47° Reissbau. 471 Culturzweige. 472 Bagatelle.

473 Camerahscher Beamter. 474 fleamten. 473 Kukuruz. 476 Die Ratzen.

168

www.dacoromanica.ro

Grditor pentru cum se tin aceste popoare unul pe altul si pentru increderea care li se ddruieste de sus este si a germanilor le este de obicei ingdduit sa aibd o

flintd, pe and sârbilor si românilor aceasta le este de cele mai multe ori oprit. Aproape toti germanii au de aceea o amid de foc in casd. [...] [...] Nu se poate pune la indoiald a dacd aceastd petic de pdmânt mdnos ar fi inchipuit ca dat unei alte tdri, in imprejurdri mai priincioase, cu drumuri pentru negot si canale pentru roadele sale, atunci pretul si valoarea' sa ar putea fi Ina de

P. 236

4 sau 5 ori crescute. Este o jale si suferintd cd ici-colo natura cu comorile ei nepretuite s-a purtat atat de risipitoare, in vreme ce altundeva s-a ardtat atât de zgârcitd. Câmpia mdnoasá a Banatului, in care trebuie sd fie inhdmati la plug 4, 6 sau 8 boi, are aici o adâncime de 4, chiar 5 picioare478, pe când altundeva sunt tdri care sunt acoperite cu o pdturd de nici 5 pand la 6 toli479 de pdmânt afânat pentru arat. Pe aici s-ar putea lipsi de o fâsie intreagd de 2 sau 3 picioare de pdmânt pentru rdsaduri. Cât de multe tdri nisipoase n-ar putea fi acute astfel fericite! [...]

Banatul si drumurile sale [.. 1 Desi ne radcisem, aceastd fericitA greseald mi-a dat posibilitatea marea colonie bulgdreascd Óbesenyö sau Besenova Veche480. Locul acesta

are aproape 10 000 de locuitori bulgari, desi nu este nimic mai mult decât un sat care se indeletniceste cu grânele si cresterea vitelor. Bulgarii care locuiesc aici au bdjenit la II jumdtatea veacului trecut in Banat. p. 296 Episcopul Stanislowitsch, compatriotul lor, care trdia deja sub ocrotirea austriecilor, i-a atras aici treptat. Trebuie a aduseserd ceva bogdtii cu ei, dar aici, unde li s-au

ddruit mosii intinse, pe care au stiut foarte bine sd le foloseascd, au ajuns si mai bogati. Aici locuiesc numai si numai in trei locuri, dintre care Besenova si apoi Vinga lângd Timisoara sunt cele mai insemnate. Pentru cd se înmultesc foarte mult si sunt foarte cumpdtati, socotiti si muncitori, au fAcut din aceste colonii de la inceput câteva ramuri si s-au amestecat cu populatia altor colonii. Cu totul trebuie cd sunt cam 25 000 de bulgari in Banat.

Sunt catolici si, and s-au salvat aici de la ingrddirile din partea turcilor, au fost in parte condusi de dire franciscani, care ii conduc si astAzi la Vinga. Altfel, bulgarii sunt de obicei, dupd cum se stie, de credintd ortodoxd. Multi dintre acesti bulgari ortodocsi s-au asezat in stepele din Rusia de sud. Pentru a pe 477 Preis und Werth. 478 Fuss.

4" Zoll. 4" 0 Beschenjo, Alt Beschenowa, sat fondat in 1738 de un grup de bulgari catolici refugiati in Banat. De aici au plecat fondatorii altor localitäti locuite de bulgarii din Banat. Comunä desfiintatä, redenumitä Dudestii Vechi, Judetul Timis.

www.dacoromanica.ro

169

ace$tia ii vdzusem deja acolo, am gäsit asemuirea cu bulgarii austrieci deosebit de interesantä. Si unii $i altii i$i construiau satele la fel, $i unii $i altii al-Mau la fel $i aveau acelea$i indeletniciri, de asemenea judecata vecinilor suna la fel $i pentru unii p. 297 §i pentru ceilalti. in Rusia de sud, // ca $i aici, bulgarii au faima de a fi cumpätati, adesea zgarciti, foarte socotiti $i gospodari foarte muncitori, prin urmare, de obicei, ajun$i foarte avuti prin negottil cu grâne $i cre$terea vitelor $i punând deoparte comori. Am ajuns atât de bine, cdci tocmai am gäsit toatd tärdnimea locului, mai multe mii de oameni, fernei, fete $i bärbati, adunatd in piata mare $i pe ulitele largi. Era zi

p. 301

de târg; vederea acestei adundri mi-a adus cu adevärat desfdtare; femeile mai ales erau toate foarte prietenoase $i curat imbrdcate. Si-au pdstrat cu credintd portul neamului481. in corturi mici $i in prävälioare, pe covoare $i pe basmale de lând, intinse pe pdmântul murdar, erau vândute, cele mai multe dupd obiceiul bulgäresc, fructe de tot felul, struguri, pepeni galbeni, apoi präjituri cu miere de toate formele, pipe $i capete de pipd, rand de oaie $i ve$minte de land. [...] [.. 1 Pe când ne cäzneam iar4i prin nenorocirea de noroi din afara Be$enova, ni s-a dezväluit bogdtia turmelor acestor bulgari. Pând unde puteai bate cu ochiul, tot izlazul era acoperit cu nenumärate turme de g4te, oi, boi, porci, cai (cu aceste din urmd soiuri mai rar totu$i). Mi-a sdrit in ochi faptul cd turrnele erau impärtite intr-o multime neobipuitä de párti mici. Unul dintre insotitori mi-a spus cd asta venea de la faptul cd bulgarii obipuiesc sä impartd mereu tot pdmântul la mo$teniri. Fiecare fiu prime$te intotdeauna o pärticia din mo$tenire. Germanii din

Banat fac mereu pc dos. Ei lasd toatá gospoddria laolaltd, cdci atunci unul ia mo$tenirea, iar celorlalti le pldte$te partea de mo$tenire, ajung sd munceascd cu ziva sau, altfel, se apucd de altceva. Mai mult decât cu p4unile, a$a se intâmpld cu ogoarele lor . [...] [.. 1 Pe drum, am auzit oamenii vorbind despre o mica fâ$ie nisipoasd $i, p 306

pentru a merge mai departe spre aceasta, am fäcut incd un mic ocol. in nordul p. 307 Banatului sunt doar foarte putine asemenea mici f4ii de nisip. in partea de sud // insd, la Dundre, este la poalele muntilor chiar o un mare pustiu de nisip, numit Szallo homok". Dimpotrivd, dintre mla$tini cea mai mare este Mla$tina Alibona482, din mijlocul tdrii. [...]

Motile" mici din munti ale românilor $i sârbilor le-am pomenit mai sus. in acest fel se intind mult in Carpati. Morile de apd de la Dundre, care macind grânele Ungariei mijlocii, le-am amintit deja mai devreme. Aici, in Banatul neted, färd vânt $i rard apd au mai mult mori cu cai, ca $i in alte câmpii de la poalele muntilor transilvdneni. Am vdzut eke una de acest fel in fiecare colonie germand. Morar era un bulgar. Dupd cum pare, aceste mori sunt cu adevdrat orânduite 4" Nationalkleidung.

482 Este vorba despre Alibunar, Voivodina (Serbia). "3 Loeffelmuehle.

170

www.dacoromanica.ro

neobi$nuit de nefolositor. Anume, induntru, sub un acoperi$ mare $i rotund aleargd un cal in jurul unei roti orizontale neobipuit de mari, la care este inhdmat. Roata are pe fatd sau pe partea de dinafard multi tdru$i de lemn, este a$adar o roatd dintatd. Ace$ti taru$i pdtrund direct in spitele sau dintii unei rop puse in picioare, care se invârte in jurul sdu, iar pe aceastd roatd se a$eazd direct // piatra de moard. Stdpänul p. 308 satului484 prime$te ddrile de la moard in natura485. Pentru acest scop, la moard se afld

o ladd mare Incuiatd, cu gduri in capac. Aceastd ladd se nume$te ladd pentru vdmuire486 $i imediat se varsd acolo o parte din fiecare sac de aind. Aici, ca $i in Rusia de sud, cele mai multe case ale oamenilor locului, chiar cele mai bune $i adesea cele cu adevdrat pldcute, chiar $i dintre acelea mandre ale

coloni$tilor germani, sunt acute din pdmânt bdatorit487. Sunt construite in felul urmdtor. Mai intâi se traseazd cu hârletul conturul $i mdrimea casei pe pdmântul neted. Apoi se pun doud scânduri in paralel $i la atâta depdrtare una de cealaltd, cat de gros trebuie sd fie zidul, apoi se varsd pdmânt In locul dintre ele $i se bate bine cu maiul. La amândoud capetele, scândurile sunt strânse la un loc cu prdjini care se infig in pdmânt, sau chiar cu frânghii. Pdmântul se intdre$te foarte repede. Se pun scândurile mai sus, se bate iar pdmânt $i in acest fel zidul pând sus. Casa (in afard de acoperi$), ca $i vatra, lavitele $i mesele (cel putin o parte) sunt acute din pdmânt bdatorit, iar casa cu intreaga sa intocmire este de aici incolo cu adevdrat dintr-o bucatd. [...] Cu cat ne apropiam de cel mai indepdrtat capdt al Banatului, tinutul de la p 309 vdrsarea Murqului $i Tisei, cu atat se fdcea totul mai unguresc. Valahia rdmdsese de multä vreme in urmd.

484 Der Grundherr des Dorfes. 485 in limba latiná in text. 486 Mauthkaste. 487 Gestamfter Erde.

171

www.dacoromanica.ro

JOACHIM VUICI (?-?)

Joachim Vuici face parte din sena calatorilor de limbd slavd mai putin cunoscuti. Nu avem date

suplimentare despre familia si educatia caldtorului, cu exceptia informanilor furnizate de Stefan Berechet in studiile sale' si nici nu stim intre ce ani a trait Ndscut in Ungaria la Bacica, sarbo-slovenul

Ioachim Vuici s-a remarcat incd din tinerete drept un dramaturg de succes, dublat si de un bun organizator al teatrului sârb. Ultima indeletnicire i-a facilitat deplasdri mai lungi sau mai scurte in diferite puncte ale imperiului habsburgic, tot atâtea prilejuri de a cunoaste locuri si oameni noi. in timpul sederii la Timisoara, care a durat din iunie 1839 pand in martie 1840 (pleacd din Belgrad odatd

cu abdicarea, la 3 iunie, a cneazului Mila Obrenovi in favoarea fiului sdu), se dedicd scrisului, ocupându-se cu tälmdcirea unei cdrti din limba rusä in sarbd. Aici cutreierd orasul, viziteazd centrul si

perifena, face cunostintd cu locuitorii, interesândul in special sarbii. 'in acest context i-a inalnit pe Platon Atanasovi, arhimandrit la mändstirea Bezdin si pe administratorul eparInei sârbe a Timisoarei. Vestea pnvind incendiul din Bacica in care au ars in intregime casa pärinteascd si biblioteca, avea sä1 tulbure profund, determinându-1, dupd vizita la locul dezastrului, sä pardseascd draga lui patrie, Ungaria"2 si sd plece in Rusia. in drurnul säu a strdbaut tot teritoriul locuit de români, de la apus la rdsärit, iar impresiile de calätorie au fost sense in vremea cât a stat la mänästirea Hârjduca din Basarabia si tiparite in 1845, dupd intoarcerea la Belgrad, la indemnul si cu sprijmul material al egumenului mändstirii, tot un sal-6, cdruia ii face si o dedicatie in limba latind. Cartea se intituleaza: Ccildtoria lui Joachim Vuici, hterat seirb, prin Ungaria, Valahia, Moldova, Basarabia, Herson st

Crimeea, scrisd pe scurt cu mad proprie in sfänta mdmistire Hirjduca, cu hramul Indltarea Domnului, in pdzita de Dumnezeu eparhie a Chisindului si Hotinului din Basarabia, iar tipdrad la Be lgrad in tipografia principatulut seirbesc 1845. Potrivit lui $tefan Berechet, nu se poate preciza cu exactitate limba in care a fost scrisä, fund un amestec de elemente slave, unele reminiscente de la profesorii rusi care ii invatau carte pe sârbi la inceputul secolului al XIX-lea, altele preluate din diferite dialecte slave, incat citirea cartii necesitä o build cunoastere a acestora. Cartea cuprinde sase pärti. 1. aldtona prin Ungaria; 2. Calatoria prin Valahia, 3. Ca 'Mona prin

Moldova; 4. Cd lätoria prin Basarabia de Jos; 5. Cd Mona pnn Herson si Crimeea; 6. aldtoria prin Basarbia de Sus, urmate, dupd modelul epocii, de un tabel cu abonati din Serbia si Ungaria. Deoarece nu a putut ti consultat textul original, cu toate eforturile editorului el nu a fost depistat, in cele ce urmeazd prezentdm câteva repere ale traseului parcurs de Vuici, asa cum rezultd din comentanile lui $tefan Berechet.

1 Cadtoria lui Joachim Vuici prin Timisana, Muntenia, Moldova... 1840. Extrasd din sdrbeste

de..., Bucuresti, [f al, 43 p.; Un cilia-tor siirb necunoscut la not: Joachim Vuici (1840). 1. Prin Temisana, Muntenia, Moldova..., in vol. Lui Nicolae lorga. Omagiu 1871-5/8 iunie 1921, Craiova, Editura Ramuri, 1921, P. 319-346; Un ccildtor särb necunoscut la noi, Joachim Vuict (1840), in Biserica Ortodoxd Romând", 1040, XL, p. 70-77,94-99. 2 Stefan Berechet, Un cadtor..., in Lui Nicolae lorga. Omagiu..., op. ctt., p. 322.

172

www.dacoromanica.ro

loachim Vuici isi incepea cälätona spre Rusia in vara anului 1840, pe Dunare, trecând, intr-o prima etapa, prin Moldova Noua, Drencova, Orsova Veche, un oras militaresc" unde sunt cam 600 de case cu vreo 4 000 de locuitori, toti români, printre care se gäsesc si sârbi care si-au uitat limba parinteascä"3 si se ocupau cu negottil, ajungând la Cladova In Tara Romaneasca. De aici 41 continua calatona pand la Galati, locul uncle opresc vapoarele care vin dinspre mare sau de pe Dunäre, din sus, incarcate cu märfuri, mai cu seama cu gran'. Informatiile despre acest port ca si despre Braila sunt sumare i preluate dupd alti drumeti, care au trecut si mai cu seama au zäbovit inaintea lui aim. De altfel, in partea dedicata Valahiei, calitorul marturiseste a nu a mai fost in acesta Ora i ca atare nu indräzneste sa o descrie mai in amänunt, fagäduind ca la inapoiere sa completeze informatia. Totusi noteaza cA locuitorii oraselor erau in marea lor majoritate români de credintä ortodoxa, dar puteau fi intâlniti si catolici, luterani, calvini, evrei, in vreme ce lumea satelor era compusa numai din români, care vorbesc numai limba româneasca si nici nu le place sa Invete altä limba strain& ca boieni ai boieroaicele, care vorbesc prin orase frantimeste. Prmtre negutatori sunt umi care vorbesc ruseFte5, desi dintre acestia sunt foarte rari. Ei vorbesc ruseste pentru cd vin in atingere cu sold* rusi care traiesc de multi ani aici6. Poporul roman este un popor simplu si fArá invätätura i vrednic de milä In privinta aceasta. El este un orn puternic si Indraznet, nu este un bun muncitor de parnânt, precum nici viteaz, deoarece nu are incredere intr-insur. De la Galati la Iai, Vuici a mers o zi i jurnatate cu cäruta de-a lungul Prutului, trecând prin multe sate, unele cunoscute, ca de pildä Tulucesti sau Tätarca, altele catune, dar si pun orase precurn Bar lad, unde avea sa fie gazduit de un conational insurat cu o moldoveanca. Date le si comentanile despre Moldova sunt mai numeroase i unele destul de interesante, drurnettil sârb fäcând dovada ca citise mult Inainte de a porni in acestä calatorte. Cum era de asteptat, capitala tarn, Iasi, avea sal-1 impresioneze in mod deosebit, prin nurnärul mare al caselor (8 000) si locuitonlor (50 000), dar si prin numärul (50) si märetia unor bisenci ortodoxe, dintre care se distinge catedrala mitropolitanä, o mareata cladire cu trei altare si patru tronuri", construitä in cinci ani, care a costat 120 000 de florini de argint. Catolicii îi au biserica lor cu altarul intors spre räsdrit; pe lângä ea este o casa parohiala cu câteva chilii in care tralesc patru preoti din ordinul dorninicanilor si päzitorul bisericii. Luteranii, armenii i calvinii îi au casele lor de rugaciune, iar evreii au doua smagoge"t. in Iai functioneau si trei tipografii, una care tiparea cärti cu litere bisencesti (chirilice)" si cloud pentru tiparitun obisnuite, una in limba greacä, alta in latina, care, mie imi sunt necunoscute", märturisea dramaturgul sârb.

La 22 iulie 1840 Vuici a pornit spre Basarabia, fiind nevoit sa trdiascd întâi experienta carantinei de la Rent, dublä ca tirnp de sedere In comparatie cu cea de la Sculeni (14 zile, respectiv 6

zile), dupä care s-a indreptat spre Bolgrad, la 10 august era la Akkerman, iar peste câteva zile la Odessa, unde avea sa rämânä 'Ana la 29 septembrie. Descrierea facuta Basarabiei este sumara, rezumându-se la o imparpre a ei in douä: Basarabia de Sus si Basarabia de Jos si la cfiteva consideratii prin comparatie, pnvind intinderea ei: mai mare deck regatul Saxoniei, dar nu stie daca este mai mare sau mal mica decât Bavaria. Situarea Basarablei pe hartä nu îi este prea clara, de vreme ce spune ca se invecineaza la sud cu Bulgaria. fn schimb, oferd date si informatii privind numärul locuitonlor si

apartenenta lor etnica. Astfel, considera cä numärul locuitorilor este de aproape un milion, marea majontate moldovern sau munteni", care pncep ruseste; nurnai cei batrâni nu pricep aceastä limba, zar cei tinen, de când Basarabia a trecut la Rusia, au inceput sa o deprinda destul de bine, cäci pentru 3 Ibidem, p. 326-327. 4 Ibidem, p. 331. fi Sub liniat in textul lui Stefan Berechet.

6 Afinnatia este falsa, ceea ce dovedeste ca Vuici nu cunostea indeaproape situatia din principate. 7 Stefan Berechet, op. cit., p. 329. 8 Ibidem, p. 332.

173

www.dacoromanica.ro

a fi drepti, 'MN/AA:aura sub câmia ruseascd a inceput sä se imbunätäteascd! Acurn toatd tmerirnea moldoveand este plecatd spre Invätatura limbii ruse pe care o socotesc ca pe o limbd inaltd i nobild". Dramaturgul sirb nu ezitä sá afirme cd alipirea provinciei la Rum, in 1812, a fost beneficd pentru dezvoltarea ei, deoarece dacä rdmânea i mai departe sub cârmuirea turceascd, acesti bieti copli nu ar mai fi Invdtat mseste" 9. Dupä moldoveni urmeazd ruii, grecii, bulgarii, câtiva sarbi, armeni, evrei, nemti. in continuare cäldtorul dä lätnuriri asupra drumurilor i postei ruse din Basarabia. Poste le sunt

de o frumusete rarä. Cinci sute de stânjeni fac o verstä, adicd o mild rusä, iar 8 verste fac o milä germand. La fiecare verstä se ridicd câte un stâlp de lemn, ingropat in pdmänt, in vârful canna sunt bdtute doud table negre, pe care sunt scrise numerele verstelor. Unul din numere aratd cäldtorului cât mai are de mers pänä la posta din apropiere, iar celälalt cât a aldtorit....Postele nu sunt deopotrivä de egale: unele au 18 verste, altele 24, iar altele 30, 40 si cluar 60 verste. Nu se pläteste pe post-& ci pe verstd. De fiecare verstä se plätesc cite 8 copeici de cal"°. Dupä ce viziteazd Herson i Crimeea, Vuici se intoarce în Basarabia prin Tiraspol si la 1 octombrie era la Bender (Tighina), iar a doua zi la Chisindu. Orasul este asezat pe un deal, la poalele cdruia curge un päräu, iar pe malurile acestuia a putut numdra mai multe mori. Chisindul are doud pärti, una veche cu sträzi inguste i strâmbe, märginite cu dughene pline cu märfuri" si case dupd obiceiul turcesc, fäcute nurnal din lemn" i alta noud cu sträzi largi si drepte, care in aceastä privintd nu este mai preps decât Odessa". Numärul caselor se tidied la 4 000, iar al locuitorilor la 18 000 in centru se distinge prin mdretie i frumusete catedrala arhiepiscopului de Chisindu i Bohn despre care Vuici dd mai multe amdnunte privind cele trei hramuri, cele doud turnuri, resedinta arhiepiscopului. in Chisindu exista biserica catolicd, aflatd in constructie, la care tarul Nicolae I contribuise cu sum de 18 000 ruble, cea luterand si trei sinagogi Vuici face in continuare o descriere a clädirilor publice, vorbind despre Impärtirea administranvd a orasului, despre judeatorii, cazarma orasului, politie. Trei capitole sunt destinate descrierii mindstirii Härjduca, unde a locuit un an si opt luni, mosiilor i satelor ce apartm acesteia, rolului ei in rdspändirea stiintei de carte printre copiii moldoveni, dar si prezentdrii vietii si activitätn arhimandritului Filipovi, cel care a înzestrat läcasul de cult cu o biserica noud, mare si cu chilli din ziddrie in locul celor din impletituri de nuiele acoperite cu paie. La intoarcerea în Moldova a intrat prin Sculeni (11 mnie 1842), poposind apoi pentru o scurtä odihnd la Iasi, dupd care urmeazd traseul Vaslui, Bar lad, Tecuci, Focsani. La 23 iunie 1842 sosea la Bucuresti, despre care se märgineste sá noteze date cunoscute despre domn, resedinta lui, biserici. De alci s-a indreptat spre Giurgiu unde s-a imbarcat cu directia Buda. Dupd doi am si noud luni, la 12 iulie 1843 avea sä revinä in Ungana.

9 Idem, Un ccildtor seirb..., in Biserica Ortodoxd Romând", p. 95. '° Ibidem, p. 96. 174

www.dacoromanica.ro

CAROL GUÉBHART (1792-?)

Depistat i publicat pentru Intaia oard in 1947 de Scarlat Callimachi, i identificat, in 1979 de Paul Pältäneal, voiajorul care ajunge In Moldova la 1842 este elvetianul Carol Guébhart, personaj care ne oferä in relatarea sa un tablou destul de echilibrat asupra stärii generate a societätii din Moldova, cu sase ani inaintea revoluttei de la 1848.

Viitorul botanist s-a näscut la Neuchatel, In Elvetia, in 1792, flind fiul unui administrator general al loteriei regale din Neapole si a manifestat de mic preocupdri in domeniul stiintelor naturii Cu câtiva am inainte de 1812, cel mai probabil la 1810 a efectuat o calatorie in Italia, la Neapole, unde si-a inceput studiile legate de acest domeniu i si-a Intocrnit primul ierbar de plante din Alpi". Dupa moartea tatalui säu, survenitä in 1812, se intoarce, pentru numal doi ani in tam natald, iar din 1814 panä la 1817 îl gäsim ca functionar comercial in Italia, in orasul-port Livorno, ca angajat al Casei comerciale si de navigatie Senn. Date le de care dispunem ni-1 inatiseazd apoi pe Guebhart, in 1838, la Paris, lucrand tot In domemul economic i anume la Casa cornercialä De lisle. Dornic sa-si reia vechile preocupari de

botanist, el litografiase un catalog al colectiei de plante in dorinta de a obtine anurnite castiguri suplimentare. In anii urmatori, el a devenit functionar la Ministerul de Rdzboi fi-ancez, dar si-a pästrat vechile preocupdri i pasiuni in domeniul stuntelor natuni.

Evident nemulftimit de statutul social si de postul pe care

11

detinea in structurile

guvernamentale, botanistul elvetian a acceptat, la inceputul anului 1842, invitatia facutd de printul Alexandru Dimitrie Moruzi (fml fostului domn al Moldovei Alexandru Moruzi) de a veni in Moldova, fund convins a de acum Inainte se va putea consacra intru totul dorneniului stimtific preferat. Mild curs ofertei amintite, In septembne 1842 Carol Guebhart a päräsit Parisul si dupa o calätorie nu lipsitä de peripetii (pierderea cufarului cu bagaje la transbordarea de la Schela Cladovei), a ajuns la Galati in pnma jumatate a lunii octombrie, acelasi an. Specialistul elvetian se pare ea" a beneficiat de o bunä primire la Pechea, resedinta de la Ord a lui Alexandru Dimitne Moruzi, el insusi un bun economist si un mbitor al naturii2. Deoarece proprietafile acestuia se intindeau, cu anume Intreruperi, din sudul judemlui Covurlui pfina pe valea Putnei, Guebhart a cutreierat toatä aceastä zond, pentru a culege plante si a intocmi o evidentä riguroasä a florei Moldovei cu scopul de a publica Testamen Florae Moldavme", lucrare ce un-na sa apara cu spnjinul protectorului säu, Dimitrie Moruzi. Moartea fulgerätoare a acestula din urma i imposibilitatea Intelegerii cu mostenitoni, care i-au împärit plantele adunate de pnn toata Europa in serele de la Pechia, au impiedicat pe Guébhart sa-si realizeze proiectul. in ciuda acestor

imprejurdri vitrege, el si-a continuat cercetärile in Moldova, panä in 1848, dupd cum rezultd din corespondenta sa cu Alphonse de Cando Ile, fiul celebrului botanist.

I Paul Pältänea, 0 'loud descriere a Moldovei de botanistul Charles Guébhart, in Cercetäri istorice" IX-X, 1978-1979, p. 597-601. 2 Vezi mai pe larg date despre acesta la Victor Slävescu, Hata i activitatea economistulut Alexandru D. Moruzi, 1815-1878, Bucuresti, 1941. 175

www.dacoromanica.ro

Dupa 1848, când inceteazä aceasta corespondentd, se pierde urma lui Carol Guébhart care, pentru meritele sale, ajunsese intre timp membru al Societätii botanice din Altenberg (Saxonia). El a

läsat arnintin despre cele väzute si träite in Moldova, pästrate in manuscris in colectia de carti, documente si acte a lui Alexandru CaHimachi. Acesta a cumpärat respectivul manuscris de la editorul

italian Magliorato din Neapole. Sub auspiciile Institutului de Istorie Nationalä din Bucuresti, manuscrisul a fost publicat in 1947 de care Scarlat Callimachi, sub titlul Pagini inedite despre Moldova. Insemmirile unui ceileitor strdin din prima parte a veacului al XIX-lea. Nu a fost indicat numele autorului respectivelor memorii de cälätorie, deoarece nu apare nicáieri in manuscris. Faptul cä aceastä lucrare trebuie atribuitä lui Carol Guébhart rezultd din compararea textului respectiv cu scurtul extras de 22 pagini publicat de A. de Cando lle in Bibliothèque universelle de Genéve", vol. X, 1849, februarie, p. 89, sub titlul Notice géographique et botanique sur la Moldovie pour servir d'introduction â la flore de ce pays, din care editorul genovez a omis tot ce era de interes local. Al doilea argument îl constituie însui faptul cä autorul Amintirilor a stat la Pechia, la Dimitrie Moruzi, cu scopul studierii florei Moldovei, ceea ce rezultä si din corespondenta lui Guébhart cu Augustin de Candolle i cu fiul acestuia Alphonse, cdruia i-a trimis in 1848 un manuscris al amintitei Notife geografice in sarsit, faptul cä manuscrisul Amintirdor" a fost cumpärat de la un anticar din Neapole imprejurare pe care Scarlat Callimachi o socoteste ca o enigma ce numai viitorul o va putea dezlega" - constituie un argument in plus pentru a-i atribui paternitatea lui Guébhart, ale cärui legäturi cu Neapolul sunt bine cunoscute. Daca in ceea ce priveste traseul danubian al cälätorului e1vetian, acesta nu ne aduce amänunte spectaculoase, comentariile sale fiind foarte apropiate de cele ale unora din predecesoni sai, ca de

pildä aristocratul rus Anatoli Demidov (1837), iar ca stil le vom regäsi la baroneasa Aloise de Carlowitz (1864), in schimb datele de ordin statistic si economic despre Galati, descrierea i tabloul general al localitätii ca i perspectivele pe care le schiteazd fac ca acest segment sä reprezinte un izvor important asupra stärn generale a urbei, la inceputul decemului cinci secolului al XIX-lea. Amintirile lui Carol Guébhart despre Moldova se impart in cinci pärti, din care prima cuprinde o scurtä dare de seamd asupra imprejurdrilor venirii sale in Moldova si o scurtä relatare a calatoriei sale pe Duriäre, de la Viena la Galati. Partea a doua cuprinde o descriere a portului Galati, autorul stäruind asupra aspectului orasului, locuitorilor si indeletnicirilor, produselor indigene exportate in

strämätate. Astfel, Guébhart oferd o serie de amänunte de un interes deosebit asupra prettirilor, circulatiei si diferentelor de curs a valutelor pe piata Galatilor, in raport cu Mena, Paris si Marsilia. in partea a treia, Guébhart descrie caldtoria de la Galati la Pechia, stäruind asupra infätisärii caracteristice a satelor i oraselor din Moldova de Jos. Partea a patra se ocupi de sistemul de cârmuire al tärii in timpul domniei lui Mihail Sturdza i aratä urmärile Tratatului de la Adrianopol (1829). in acelasi capitol, automl se referd si la impotrivirea täranilor cläcai fatfi de stäpânii de mosii. Partea ultimä a lucrarii este consacratä exclusiv stärii tiganilor robi i läieti.

in notita sa geografica-botanica trimisä lui Alphonse de Candolle, Guébhart face unele consideratii generale asupra climei i solului Moldovei i descrie flora acestei täri pe care o imparte, dupd natura terenului si diferentele de vegetatie in trei pal-0: Moldova de Sus, Moldova Centralä 4i Moldova de Jos, asupra cdreia stäruie mai mult, fiindu-1 mai cunoscutd. Guébhart a mai läsat unele observatii curioase cu privire la practicile agricole si la plantele

tipice care cresc in vreme de secetd, de ploaie, in därâmäturi sau pe terenul läsat in pârloagä. Respectivele insemnäri sunt cuprinse intr-o scrisoare din 12/24 februarie 1848, trimisä lui Alphonse de Candolle si au fost publicate intr-un extras de dr. D. Brândzd, in Analele Academiei Române" (Memoriile Sectiunii Istorice, s. II, t. II, 1881, p 369-370), dupä manuscrisul aflat in biblioteca familiei Candolle din Geneva. Charles Guébhart a alcatuit un catalog al tuturor plantelor culese si observate in Moldova,

intitulat Enumeratio plantarum quas per annos 1842 ad 1848 in Moldovia collegit et observat C. Guébhart". Catalogul este bine intocmit si cuprinde 1 464 de specii, de mai multe varietäti, dintre care 1 090 au fost culese i observate chiar de el insusi. Pästrat in manuscris, in biblioteca familiei 176

www.dacoromanica.ro

Cando lle, impreunä cu plantele culese de Carol Guébhart, amintitul catalog a fost publicat de dr. D. Brândzä in notele la discursul sill de receptie la Academia Romäná (Analele Academiei Române" Memoriile Sectiumi Istorice, s. II, t. II, 1881, p. 243-366), care cuprinde de asemenea uncle date asupra viepi i activitätii botanistului elvetian.

Despre Carol Guébhart au scris: Scar lat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova. insemndrile unui aildtor strdin din intdia parte a veacului al XIX-lea, Bucure§ti, 1947, p. 9-39; Paul Pältänea, 0 nouci descriere a Moldovei de botanistul Charles Guébhart, in Cercetäri istorice", IX-X, 1978-1979, p. 597-628. Fragmente din materialul prezentat in continuare se gäsesc la $tefan Stanciu, Marian Stroia, Ora.yul Galatt in relatdrile dikitorilor strdini (De la inceputurtle sale pcind la 1848), Galati, 2004, p. 90-96.

CAROL GUÉBHART Amintiri din Moldova3 [1842]

Invitat de principele Moruzi Dimitrie, unul din marii proprietari ai Moldovei, sd vin sd cercetez sub auspiciile sale vegetatia acestei tdri, rn-am gräbit sä folosesc aceastä ocazie ca sä scutur povara birourilor ministeriale si sä ma' dedic färä retinere pasiunii mele pentru botanicd. Perspectiva de a explora o tarä mica, atât de putin cunoscutd de naturahsti, mi-a pärut o compensatie mai mult cleat indestulätoare a oboselii si plictiselii unei

calatorii de mai bine de 600 de leghe ca si a dezamägirilor care - poate - mä asteptau la sosire. Am plecat de la Paris in septembrie 1842, dar inainte de a päräsi Frantz, arn

cautat zadarnic in bibliotecile publice si particulare câteva informatii asupra moravurilor, obiceiurilor si in primul rând asupra istoriei nationale a tärii in care urma sä locuiesc. A trebuit sd ma multmesc cu datele generale despre principatele transdanubiene pe care le-am gäsit intr-o lucrare publicatä acum mai mult de 20 de ani de domnul Wilkinson'', consul al Angliei la Bucuresti, a cdrei cea mai interesanta parte este, färd indoiald, istoria principilor Moruzi5, tatä si unchi ai celui la care ma' duceam, care dupd ce fuseserä unul hospodar al Moldovei si al Valahiei, celdlalt primul dragoman al Portii Otomane, plätiserä amândoi cu capul legdtura lor cu interesele Rusiei. 3 Traducerea din limba francezâ s-a flcut dupa Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova. insemndrile unui dilator strdin din intdia parte a veacului al X1X-lea, Bucure§ti, 1947, p. 9-39. 4 Vezi relatarea lui in vol. I al seriei de fatä. 5 Alexandru Moruzi, tatäl lui Dimitrie Moruzi, stäpânul domeniului Pechia, la care se ducea autorul, a domnit succesiv in Tara Romineascfi §i Moldova intre 1792 i 1812; unchiul gazdei era Dimitrie Moruzi (1768-1806), mare dragoman, decapitat pentru felul cum a purtat tratativele care au dus la cesiunea Basarabiei catre Rusia.

177

www.dacoromanica.ro

P. 9

[Se opre§te câteva ore la Strasbourg ca sd discute cu botanistul Buchinger. Despre sistemul incomod al diligentelor germane. Viziteazd grddinile baronului Charles de Hugel §i grddina botania din Viena. aldtore§te pe Dundre cu vapoarele Companiei austriece §i e nemultumit cd trebuie sd le schimbe la fiecare escald. in plus serviciul e scump §i de proastd calitate]. La a doua escald de la Drencova, la Schela Cladovei6, peisajul se schimbd cu totul; mai sus am intâlnit civilizatie §i bogdtii; aici gdsim natura sdlbaticd in toatd asprimea ei. Fluviul care pând aici se infdli§ase larg §i majestuos in bogatele câmpii ale Ungariei, se afld deodatd strâns intre muntii Serbiei, ale aror picioare se scaldd in apele malului sdu drept. Socot aici ca indeajuns de credibild ipoteza dupd care, in vremuri foarte indepdrtate fdrd indoiald, pentru a traditia Insd§i s-a pierdut, albia Dundrii superioare ar fi fost mult mai indltatd decât azi §i forma in acest loc una sau p. 12 mai multe cascade pe care /I forta curentului incet, Incet le-a nivelat pentru a nu asa loc decât unui §ir de gherdapuri numite Portile de Fier7. Numele acesta vine ard indoiald de la ceea ce exista odatd in locul unde albia fluviului e cel mai mult savilitd, un lant de fier menit sd opreasa ndvdlirile barbarilor din sud. Azi lantul a dispdrut dar se mai vede ina locul unde trebuia sd fi fost, ca §i o inscriptie sdpatd in stâncd §i care dateazd din vremea and impdratul Traian a cucerit Dacia. De fapt interesul pentru acest loc rezidd in gherdapurile de care am vorbit §i care, in trei locuri deosebite, taie albia fluviului pe toatd lätimea sa. Apa care se prdvdle§te dea lungul acestor stânci, din care se \fad ie§ind ici §i colo ativa colti, pare a fierbe inspumatd, ceea ce nu poate sd nu impresioneze. Uneori când apele sunt sazute, locuitorii celor doud maluri pot fi vdzuti cum traverseazd fluviul prin vad sdrind de pe o stâncd pe alta. Drumul de la Drencova la Schela Cladovei se face cu vase simple8 al cdror echipaj e format din patru vâsla§i §i un timonier. Totu§i, uneori, când apele sunt crescute, vaporul cu aburi ajunge pând la Or§ova, dar dincolo de acest ora§ se afld locul cel mai primejdios pe care nici un vas cu child n-ar cuteza sd-1 strdbatd. Aici pilotul §ubredei dumneavoastrd ambarcátiuni arareori omite sd vd povesteasa (fdrd indoiald ca functiunile lui sd pard mai mari in ochii vo§tri) accidentul intâmplat acum câtiva ani unui vas care, impins de curent care unul din ace§ti colti de stâncd, s-a despicat §i s-a scufundat cu toti pasagerii aflati pe el. A treia parte a cdlátoriei, intre Schela Cladova §i Galati, care se face din nou cu vaporul cu aburi, e departe de a fi la fel de interesana ca primele doud. Acum fluviul curge intre ampiile nesfar§ite ale Bulgariei §i cele ale Tdrii Române§ti §i monotonia navigdrii nu e intreruptd cleat de zdrirea in depdrtare a atorva ora§e

p. 1 0-1 1

6

Skela Cladowa.

7 Pliniu vorbeste destul de vag despre o mare album, care se intindea in câmpiile de azi ale Ungariei de Jos si in Banat. Probabil apele acestei märi, in umia unui cataclism, 1st vor fi croit drum de-a lungul portilor de fier" (n.a.). 8 bateaux plats.

178

www.dacoromanica.ro

turce§ti ca Vidin, Silistra, Rusciuk, ale cdror minarete Mrä de numdr se profileazd pe orizontul nemdrginit, izbind ochiul §i imaginatia aldtorului neobi§nuit incd cu infdti§area ora§elor // din Orient. Aici Dundrea se lärge§te treptat §i formeazd

P. 13

puzderie de insule §i de canale, in mijlocul cdrora numai ochiul incercat al bdtrinilor piloti localnici face sd nu apuci un drum gre§it. Aceste insule slujesc de addpost stolurilor de pdsdri de apd de toate felurile, printre care cel mai insemnat e pelicanul alb, foarte obi§nuit in aceste locuri. in sfdr§it, dupd ce am trecut prin porturile Giurgiu9 §i Brdila'°, care apartin Tdrii Romdne§ti, am ajuns la Galati. Obositi de mersul lene§ al ultimului piroscaf, de mâncarea proastd §i de nenumdratele lipsuri pe care a trebuit sd le indurdm §i, in special, de cele patru nopti de insonmie provocate atât de insectele de tot felul care mi§unau la bord" cât §i de strigdtele lugubre ale santinelelor muntene, a§ezate din distantd in distantd pe malul stang al fluviului §i care in timpul noptii se cheamd §i-§i rdspund cu intonatii absolut stranii pentru urechile europene. CdIdtoria de la Viena la Galati dureazd zece, arareori opt zile §i ar putea u§or fi racutd in §ase zile dacd s-ar pierde mai putin timp pe drum. Te pot'i duce, prin urmare, de la Paris in Moldova in 12 sau 14 zile §i intreaga cdldtorie costa 4-500 de franci, in functie de clasd12. La Galati un alt vas cu aburi ia pasagerii care merg la Constantinopol §i-i duce acolo in trei zile. Era drumul pe care-1 urmau toti tovard§ii mei de cdldtorie, de care

rn-am despártit cu pärere de rdu. La drum cuno§tiele se leagd repede §i zece zile de viatd §i lipsuri impreund ne-au fdcut aproape prieteni vechi.

H

Când ajungi la Galati pe Dundre, ochiul e nepldcut surprins de aspectul nenorocit al acestui ora§, care totu§i e al doilea in Moldova sub raportul intinderii §i al populatiei §i cel dintâi, fa:rä discutie, in ceea ce prive§te // comertul §i pozitia p. 14 geograficd. Un chei mdrginit de bardci de lemn in proastd stare duce la o ulitd mare rdu pavatd ce urcd, impodobitd pe toatd lungimea de prdvdlii tot de lemn, care par

adevdrate cocioabe in comparatie cu luxul pe care-I afi§eazd azi cele mai neinsemnate magazine din ora§ele noastre europene. Dar in spatele acestora, unde taraba §i firma° sunt de obicei singura bogdtie, intrati intr-una din aceste prdvdlii 9 Gturgevo.

'° Ibralla.

" Printre acestea tântarii de Dundre sunt cei mai de nesuferit. E greu sdli faci o idee de mdrimea si de ldcomia lor. In fiecare seard se abat cu milioanele asupra navei si vai de cdldtorul imprudent care vrea sd doarrnd fdrd sä se fi inconjurat de o tripld apirätoare Impotriva agresiunii lor. Am vdzut persoane absolut desfigurate si altele cu febra in urma muscdturilor acestor animale" (n.a.). 12 summit les places. 13 ornements.

179

www.dacoromanica.ro

din Galati si nu veti fi putin surprinsi sá gäsiti ingrämddite mormane de tot felul de mdrfuri potrivite comertului i consumului ;Aril.

Galatii se impart in orasul de sus si de jos; in partea de sus, unde se afld stabilimentele publice ca i locuintele boierilor, ale consulilor strdini si ale principalilor negustori, incep sd apard câteva constructii in cdramidd; dar dupd moda orientalä toate sunt rarä etaj si inconjurate de un gard de scânduri, ceea ce face ca din stradd sd nu se zdreascd deat acoperisurile. Partea care se vede - venind pe drumul Iasilor, care domind orasul -e cea care se infdtiseazd mult mai bine. in prim plan se afld câteva case nou-construite, mai jos

Dundrea plind de numeroase vase, unele ancorate, allele care urcd sau coboard fluviul, in fine in fund Muntii Balcani* de o parte si de alta, câmpiile Basarabiei unde in depdrtare se vede micul oras Reni. Orasul de jos se intinde pe un teren aluvionar, câstigat incet-incet asupra Dundrii si prea putin apdrat, impotriva inundatiilor periodice ale fluviului, de cheiul de care am pomenit mai sus si de un drum care-1 taie in unghi drept i ajunge la deal. Acest cartier de jos nu e locuit decât de negustori mdrunti, mestesugari $i persoane legate de munca din port. Tot acolo se affd cea mai mare parte a magaziilor de grâu ale negustorilor din Galati, ca sä fie in apropiere de debarcader; dar existä prevederea ca aceste magazii sä fie indltate cu mai multe picioare deasupra solului prin piloni de ziddrie. in vremea anotimpului ploios, sträzile din aceastá parte a orasului nu pot fi strdbdtute cleat cu ajutorul bârnelor asezate in chip de trotuare sau al puntilor de la p. 15 o casd la alta; in unele locuri bdltoace mari impiedica cu totul II trecerea cel putin pentru pietoni. Se intelege cá aceastd ingrdmddire de apd si noroi in mijlocul unei populatii numeroase nu poate contribui la curdtarea aerului. Un fapt deosebit e acela cä, dupd ce aldura verii a uscat in cele din urmd apa, locul rdmâne acoperit cu un strat destul de gros de sare de mare. Putinele plante aflate in preajma acestei bdlti apartin in exclusivitate categoriei de vegetatie marina. Acestea sunt Tripolium vulgar var salinum; Arenaria rubra var marna; Salicornia erbaceea, Suceda maritima etc. Aceastd observatie legatd cu cercetdrile geologice acute asupra structurii i felului terenurilor in Moldova de Jos, ca i asupra celor care separd azi aceastd tard de Marea Neagrd, face sd se creadd cd odinioard - $i inainte de a-si fi croit un drum regulat de-a lungul Bosforului, apele acestei maxi veneau sä scalde temelia Balcanilor pe de o parte si colinele Moldovei pe de alta. Aceastd ipotezd desi nu se intemeiazd pe nici un document sou traditie, gdseste in general put'ini contrazicdtori printre persoanele cultivate din Ord. Un sant de aproape cloud leghe imprejur serveste de incintd orasului dinspre uscat, cu scopul unic de a asigura perceperea taxelor asupra bunurilor de consum $i a drepturilor de vamd (Galatii fiind un port franc) asupra märfurilor care intrd in lard pe la trei bariere asezate pe drumul Bräilei, Iailor si al celui care conduce la Prut. * Eroare, este vorba de Muntii Dobrogei. 180

www.dacoromanica.ro

Cat despre fortificatii si cetate, pomenite in majoritatea geograflilor, ele nu existd si n-a existat niciodatd vreo urmd; dar la o jumdtate de leghe spre sud de Galati, chiar la confluenta Siretului cu Dundrea, se afld ruinele vechiului Caput bovi'4 una din ceatile instdrite pe care Belizarie le-a construit pe Dundre pentru apdrarea Daciei si a Moesiei. Acest oras, prin pozitia lui prielnicd si prin fortificatiile care-1 inconjoard pare sd fi fost capitala provinciei si un fapt neindoielnic este acela a a dat Moldovei armoariile ei de acum, reprezentând un cap de zimbre.

Din toate aceste ruine, care se aflau sub nivelul solului si chiar la câteva picioare mai jos, s-a scos piatrd de mai multi ani spre a servi la constructia orasului Brdila, Mat azi se mai vede doar locul unde au fost. Sdpdturile intreprinse in 1836,

chiar pe acest loc // au pus in evidentd, in afara unei multitudini de antichiati p. 16 pretioase, mai mult de 4 000 de monede i medalii, din care unele cu legenda KALLATIAON, inconjurând o figurd de femeie cu un cocos la picioare si altele purtând inscriptia Galati, ceea ce dovedeste vechimea orasului Galati. Alte ceati ale Moldovei ca Iasii, capitala actuald a Moldovei si Roman, altddatd Romanova, au de asemenea, o origind foarte veche.

La o postd de Galati, spre nord, se vdd foarte limpede resturile unui drum roman care traverseazd toatd Moldova de la nord-vest la sud-est si care e atribuit lui Traian. in general aceastd tard, care a fost vreme indelungatd sub stdpânirea romand, oferd un domeniu fertil arheologilor, dar din nenorocire nimeni, nici printre fruntasii tärii nici printre strdini, nu se ocupd cu cercetdri de acest fel. Când si când gdsesti la particulari câteva medalii camee, cu insemne antice, care au fost gdsite pe locurile lor dar de care nu fac mare caz. Muzeul din Iasi e foarte sdrac la acest capitol, care se leagd totusi atât de strâns de istoria nationald. Tot ce s-a gdsit de pret inainte de ultima invazie a rusilor a fost dus la Petersburg. Domnii consuli ai Austriei si ai Sardiniei si domnul Rhode la Galati pose& frumoase colectii de monede si de medalii §i nu scapd

nici un prilej sd si le mdreascd, dar cât despre sdpdturi sistematice, fie pe seama guvemului, fie pe a particularilor, nici nu se pune problema. Amatori sau afaceristi strdini care ar veni in Moldova ca sä facd explordri de acest fel ar gdsi cu sigurantd o largd compensatie pentru osteneala si cheltuiala lor §i ar reusi usor sd se aranjeze in termeni convenabili, contra unei sume de bani, atât cu guvernul cât si cu proprietarii locurilor de exploatare cdrora prin lege le revine o treime din obiectele descoperite sau din valoarea lor.

Populatia din Galati se ridicd la aproape 45 000 de suflete si eroarea geografilor care nu dau deat cifra de 7 000 e mai de iertat deck cea senmalatd mai

sus privitoare la fructificarea acestui drept pentru cd, din vremea dominatiei turcesti, lipsa completd de recensdminte nu ingdduia nici o datA exactd // in aceastd p. 17 14 Pdcuiul lut Soare. 15 Pdrere fantezistd.

181

www.dacoromanica.ro

privintd §i de la deschiderea portului franc populatia Galatilor a sporit considerabil 0 cre§te hied in fiecare zi; marea majoritate a acestei populatii e formatd din strdini, atra0 in Moldova de avantajele comerciale i uwrinta traiului pe care-1 gdsesc aici. Printre ace0i strdini cei mai numero0 §i mai harnici sunt evreii, care mi§und in intregul orient european §i practicd toate indeletnicirile' 6, toate profesiunile, toate meseriile acolo unde sunt bani de c4tigat. Vin apoi grecii i ilirii, negustori, amatori

§i samsari, italienii, negustori §i arti0i, germanii, ungurii §i ru0i - aproape top me0qugari. Englezii i francezii formeazd o grupd minusculd in aceastd masd de strdini, fiecare din aceste cloud natii din urind nefiind reprezentatd decât prin cinci sau §ase indivizi §i e intr-adevär regretabil cd nici una nici alta n-au §tiut hied sd profite de uriawle rezerve comerciale, industriale §i agricole pe care le are aceastd

tard; totu0, de câtiva ani, o companie englezeascd s-a stabilit la Galati pentru exportul de came, conservatd dupd sistemul Appert 0 probabil scoate beneficii serioase dupd preturile scdzute ale animalelor in aceastd tard. Lipsa totalä a manufacturilor de orice fel in Moldova face ca importurile sd fie de mare interes pentru cd toate obiectele fabricate, indiferent de natura lor, se aduc din strdindtate §i beneficiile scoase de pe urma acestor articole sunt ark de

mari cd top cei care s-au indeletnicit cu acest comert, fie cu ridicata, fie cu amdnuntul, s-au imbogdtit rapid".

De0 costul initial, la modul general, e foarte scdzut, fluctuatia continua a preturilor pe pietele Europei, cota ridicatd a cheltuielilor de transport i de asigurare,

calitatea slabd a produselor tdrii - in special a cerealelor - §i mai mult ca orice marea concurentd a cumpdrdtorilor - totul face ca negustorilor exportatori sd nu le rdmând deck o §ansä redusd de beneficii, in comparatie cu pierderile la pret §i deteriorarea mdrfurilor in timpul indelungatelor traversdri; numai cd exact aceastä concurentd e cea care inlesne0e proprietarilor i arenda0lor de terenuri vânzarea produselor lor, care-0 gdsesc la Galati un plasament uwr i rapid de0 la preturi care lasd putind marjd agricultorilor. Celelalte produse ale tdrii care se exportd sunt: seul, pdrul de porc, lâna, sdranta de in §i alte plante oleaginoase, vinul care provine din marea 0 frumoasa podgorie a Odobe0ilor 0 sarea de la salinele de la Ocna, dar pe mdsurd ce industria §i agricultura se vor dezvolta in tard, multe alte articole vor putea fi addugate acestei liste'8. 16 y exercent tous les états.

17 Printre wzdmintele industriale a cdror nevoie se face acut resimtita la Galati, al cita: o fabncd de sdpun §i de lumandri, o fabricd de postav ordinar, o moard cu aburi de fdind $i uleiuri, o fabricd de hartie" (n.a ). 18 O tabdcdrie, o laptärie, o intreprindere pentru cerealelor i a altor mdrfuri,

una pentru trdsurile publice ale orasului; una a constructiilor, o spälatorie de land Toate aceste asezdminte ar avea cu atat mai rnulta sansa de rewtd cu cat materille prime se gdsesc la preturi de nimic in tard. Exportul, care se intemeiazd aproape in exclusivitate pe articolul cerealelor e departe de a ofen acelea§i avantaje ca importurile" (n.a.).

182

www.dacoromanica.ro

Partea cea mai lucrativd a comertului la Galati este, fárä discutie, scontul si

schimbul de moue& Desi dobânda legald de 10% anual19 oferd o frumoasd intrebuintare a capitalurilor, alte numeroase operatii de schimb asupra monedelor oferd beneficii si mai insemnate; de aceea nu ezit sä afirm cd o bancd intemeiatd la Galati in conditii onorabile si cu un capital corespunzdtor nevoilor locului ar face in

timp scurt o avere colosald. in spirjinul acestei afirmatii cred cd trebuie sä fac cunoscute aici unele operatii care nil sd se abatd de fel de la legalitate, dau un beneficiu care se intâlneste arareori pe alte piete comerciale ale Europei.// Exemplul 1. in momentul expedierilor masive, schimbul asupra Vienei sau p. 19 Triestului este de 9 piastri pentru 1 florin; astfel de la 9 000 de piastri se vor obtine in trei luni 1 000 de florini din care se scad: scontul de 2 luni si jumdtate la Viena, 12,15 florini comision de 1/4% si cheltuieli 2,45 if 985

"

pentru care se cumpard la Viena la cota cea mai ridicatd de 4,45 florini 207 ducati 5 zwantigi 5 cruceri transport cu piroscaf 1 5 5 Rest

206, care la cursul fix de 44 de piastri 10 parale fac 9 115,20.

Exemplul 2. Aceiasi 985 florini schimbati la Viena in monede de 20 de cruceri sau zwantigi vor da 2 955 zwanki din care se scad 15 transportul cu piroscaful si rdmân 2 940 zwantigi. Acestia se vând la Galati de la 3,5 la 3,10 pentru un piastru calculând la cea mai joasd cotd de 3,5 obtinem 9 187, 20 piastri. Ambele operatii se pot realiza in mai putin de o lund. Exemplul 3. Schimbul asupra Parisului i Marsiliei variazd de la 3,18 la 3,25 piastrul, dupd imprejurdri; in sezonul exporturilor se cumpärd usor bancnote asupra Frantei la 3,20; astfel pentru 35 000 piastri vom avea asupra Parisului sau Marsiliei un câstig:

10 000 franci din care trebuie scdzuti 100 franci scontul la Paris pe doud luni 50 franci comisionul 9 850

Cursul ducatilor imperiali sau olandezi la Paris este 'jute 11,60 si 11,75; socotindu-i la aceastd din urmd cotd vom avea pentru 9 850 de franci 838 31/100 ducati transport si cheltuieli 'And la Galati 16 31/100 ducati Rest 822 ducati care vânduti la pretul fix de 44,10 dau 36 373,20 piastri. 19 In tranzactiile comerciale si mai cu seamá in cele care au ca obiect avansul in bani catre proprietar contra livräni ultenoare a produselor lor, dobânda urcá de obicei la 18 si chiar la 24% pe an, rarà a fi socotitâ nicidecum camätä" (n.a.). 183

www.dacoromanica.ro

Moneda de schimb la Galati este piastrul turcesc care face cam 32 de centime frantuesti si care se divide in 40 de parale. Acestea din urrnd sunt foarte numeroase p. 20 dar piastrul // in sine nu existd decât nominal. Plkile se fac in: piastri ducati imperiali sau olandezi care fac 44,10 irmilici2° vechi turce$ti 19,32 17,15 noi " 19,32 colonati sau pigtri spanioli carboave2' sau ruble de argint ruse$ti 15 beslici turcesti 5 3,5 - 3,10 " zwantigi sau piese de 20 austriece Cât despre monede engleze $i franceze de aur $i argint, ele nu au nici un curs regulat pe piata Galatilor $i pierd serios la zarafi. De altfel, evaludrile de mai sus sunt in vigoare doar in districtul Galati; la Igi 44

44

44

si in toatd. Moldova de Sus, ducatul reprezintd doar 35 piastri, carboava 12, zwanOgul 2,20 $.a.m.d. In fine, existd o a treia evaluare, cea a tezaurului public, care nu primeste ducatul deck la 32 de pia$tri $i celelalte monede in mod proportional. Se intelege lesne cd aceastd diferentd de valoare a monedei fundamentale, piastrul, intr-o Ord atât de mica ca Moldova, sluje$te numai ca sd impiedice tranzactiile de ofice fel. Mdsura pentru grâu $i alte cereale e chila, care se imparte in 20 de banite22. 100 de chile fac 255 incdrckuri de Marsilia 500 storas de Triest 580 saci de Livorno 150 cuarteri de Londra

Pentru lichide mdsura e vadra23, care contine zece ocale, fiecare din ele

p. 21

reprezentând destul de aproximativ cam doi litri francezi. Mdsura de greutate se nume$te tot oca; ea se imparte in patru litre, fiecare de 100 de dramuri. 100 de ocale fac 125 de kilograme Am socotit eä trebuie sd insist mai mult asupra acestui subiect cdci intentia mea, publicând aceste note, e de a atrage atentia nu numai a naturalistilor ci $i a capitalistilor, fabricantilor, agricultorilor $i me$tesugarilor asupra unei tdri atât de putin cunoscute si atât de interesante sub toate aspectele ca Moldova. A§ mai adduga in legdturd cu me$tqugarii cd me$terii sau lucfkorii zidari, tâmplari, ebeni$ti, strungari, ldatusi, rotari, carosieri etc. gdsesc de lucru usor si profitabil la Galati. Pretiil unei zile de lucru pentru aceste diverse profesiuni e intre 20 yermeliks.

21 carbovansks. 22 banizza. 23 vadro.

184

www.dacoromanica.ro

8 si 10 piastri (2,56-4,80) si jumdtatea primei sume ajunge pentru intretinerea unei familii de trei persoane, datoria pretului scAzut al alimentelor in aceastd tard. Carnea de vacd, vitel sau oaie costa.' lute 38 §i 40 de parale sau 30-32 centime ocaua, care asa cum s-a vdzut mai sus e mai mare deck kilogramul. Carnea de porc, intre 50 §i 60 de parale sau 40-48 de centime ocaua. Pestele, 30-40 sau 24-32 Pâinea, 32-44 " 26-35, dupd cât sunt de scumpe cerealele Zahdrul, 6 piastri sau 1,92 franci ocaua 2,24 Cafeaua, 6 " Vinul, 20-40 par. " 16-32 centime " Uleiul, 4-6 piastri " 1,28-1,50 " Li Laptele, 30-40 parale 24-32 1,92-2,88 " Uleiul, 6-9 piastri 44

Cf

44

44

Aceste doud articole din urmd sunt totdeauna foarte scumpe la Galati in comparatie cu alte produse comestibile si mai ales fatd de pretul scdzut al vacilor si al hranei lor; de aceea am vorbit de o ldparie de infiintat in jurul Galatilor, ca una din intreprinderile cele mai sigure de reusitd. Dupd amdnuntele de mai sus s-ar putea crede cd putinii mestesugari strdini statorniciti la Galati trebuie sä fi fAcut acolo avere, ceea ce s-ar fi intâmplat dacd

majoritatea dintre ei nu s-ar fi dedat betiei si acest viciu nenorocit inghitffidu-le economiile, ii face in cele din urmd incapabili de muncd. De aceea incurajdrile mele cdtre mesteri de a se duce sd-si incerce norocul in Moldova, nu se adreseazd decât

celor care sunt cumpdtati, harnici si ordonati. Orice muncitor care nu are aceste calitdti va fi pretutindeni, la Galati ca si aiurea, sdrac si nenorocit. Amatorii de mâncare bund gdsesc in Moldova si mai cu seamd la Galati cu ce sd-si satisfacd pofta gastronomicd, cu conditia totusi sd aibd un bucdtar bun cdci cei localnici sunt in general detestabili.

Fluviile, râurile si iazurile Moldovei oferd o multime de peste de toate soiurile, dintre care a§ cita cega, socotia pe blind dreptate ca cel mai pretios si mai

// delicat dintre vietuitoarele fluviilor din Europa. Nu se mai intâlneste deck la gurile Volgdi, ale Nistrului si ale Dundrii. hi poti procura, de asemenea, raci de o mdrime extraordinard la prettil neinsemnat de cinci piastri sau 1,60 franci suta si icre ne.gre proaspete, care nu pot fi gustate si apreciate cleat in locurile unde e pescuit sturionul care le dd. Din Dundre se scot sturioni care au 15-20 de picioare. Acest pe§te e foarte lacom si aproape la fel de periculos ca rechinul. in Moldova se gdsesc, de asemenea, din abundentd toate soiurile de vänat; in

afara celui cunoscut in tinuturile nordice, am remarcat dropia §i spurcaciul care amândoud sunt excelente ca vânat. Cocosul sdlbatic e des intâlnit in pdduri, iar la munte apare ursul, cdpriorul si ierunca. 185

www.dacoromanica.ro

p. 22

Strainii trebuie sá se astepte cd nu vor gäsi la Galati nici una din distractiile

publice atat de obisnuite in celelalte orase ale Europei. Teatrele, concertele, promenadele sunt lucru necunoscut; chiar cafenelele amenajate dupd moda turceascd nu sunt nicicum aträgdtoare pentru un european. Existd totusi un cazinou pentru negustori, unde in timpul iernii se dau cateva baluri prin subscriptie si unde esti usor admis dacd te prezinta unul din membri. Poti sd-ti procuri acolo jurnale frantuzesti, germane, italienesti si grecesti. Vara o berdrie nemteascan ofera un loc de intalnire amatorilor de bere si de popice. Notabilitatile orasului se aduna cand la unul cand la altul din ei, ca sa-si treacd seara luand cafea, dulceatd, ceai si jucand carti. Orice strain cat de cat bine dobandeste usor intrarea in aceastA societate, a

cdrei conversatie purtatd parte in frantuzeste, parte in greceste si parte in romanesten nu-I poate interesa cleat in masura in care cunoaste aceste cloud limbi din urma ca si micile intrigi si anecdote locale in jurul cdrora se desfásoard, se

intelege, conversatia. Galati e resedinta unui ispravnicn, a tribunalelor civil si comercial, a unui colonel, comandant al pietii si al garnizoanei care e formatd cam din 800 de oameni din armata nationald. Cea mai mare parte a acestor trupe slujeste la ocuparea pichetelor, plasate de-a lungul Dundrii pentru supravegherea malurilor

si pentru impiedicarea infractiunilor la legea de salubritate publica, toate p 23 transporturile" de pe malul // opus flind supuse unei carantine mai mult sau mai

putin lungi, dupa starea de sanatate din Bulgaria. Cea mai mare parte a puterilor maritime ale Europei intretin la Galati agenti consulari ale cdror atributii sunt, ca in toate schelele Levantului, foarte intinse. Nici o actiune criminald, civila sau comercialä nu poate fl intentatd impotriva unuia din supusii lor fail interventia consulilor. Aceasta prerogativa acordata consulilor putea avea oarecare utilitate pentru protejarea crestinilorn in vremea dominatiei turcesti, dar acum and guvernul Moldovei e format in chip european, sau aproape asa, ea nu face decat sa taraganeze si adesea sa impiedice desasurarea afacerilor judiciare si hied si mai des sa sustraga autoritatilor locale indivizi vinovati de infractiuni la

legile tarii. Consulatele Austriei si Rusiei se bucura incd de privilegiul de a tine birouri de posta speciale pentru tdrile lor respective si de a expedia 'And la frontiera

cu curierii lor nu numai depesele consulare dar si scrisorile negustorilor si ale particularilor. Acest obicei, atat de prejudiciabil intereselor tarii, a fost pana acum justificat indeajuns de proasta stare a postelor in Moldova, care e mai prejos de orice critica si poate fi socotitä chiar ca inexistentd, dar nu ma indoiesc de fel cä peste cativa ani aceasta ramura importanta a administratiei va dobandi un grad de Bierhaus. moldave. 26 gouverneur. 27 provenances.

24

28

28

186

francs.

www.dacoromanica.ro

activitate si de ordine conform cu nevoile comunicatiilor mereu sporite ale tdrii si ale comertului. Nu stiu sd-mi explic felul de indiferentä care a dominat panä acum alegerea agentilor francezi intr-o tard asupra cdreia Rusia si Austria au continuu ochii atintiti. Abia cu cativa ani in urmd vice consulatul Frantei la Galati era in mana unui patisier care elibera pe rand pasapoarte si macaroane. De mai multA vreme acest loc e vacant si gestiunea ca si cancelaria sunt date pe mana consulului englez. Ministerul francez pare sd fi pierdut cu totul din vedere nevoia, as zice chiar urgenta, de a intretine in tkile transdanubiene agenti care prin numele si prin pozitia lor sociald sa fie in stare sd sustind cu demnitate rangul ocupat de Franta printre Wile europene. N-ar trebui uitat cd la popoarele orientale consideratia acordatd // strainilor se mdsoard cu cea p. 24 pe care consulii lor stiu s-o cearA printr-o tinutd personald si un mod de viatd care

sd impund vulgului si fArd indoialä, absenta acestei consideratii ca si putina protectie pe care pot conta supusii francezi trebuie atribuitä raritkii asezdmintelor franceze in aceastä tail. Rezumand ideile mele asupra Galatilor, socot acest oras susceptibil de a creste considerabil si de a ocupa un loc in randul porturilor celor mai active" din Levant, mai ales clacd Rusia nu se opune in continuare degajArii Gurilor Dundrii, a cdror stare actuald de inndmolire, pe drept sau pe nedrept, este atribuitd politicii acestui stat. Nave le incdrcate care coboard pe Dundre nu pot azi trece bariera de nisip deck dupd ce descarcd total sau in parte incArckura lor in ambarcatiuni mai usoare30, spre a se reincarca in larg - operatiune penibild, costisitoare si periculoasd, atat pentru

nave cat si pentru mara Aici se afld explicatia principala a costului ridicat al chiriilor si al asigurarii, ca si a preferintei armatorilor si a cdpitanilor de nave pentru

portul Odesa; si tot aici trebuie cautat, fArd indoiald, motivul - care e de temut afard numai dacA celelalte puteri maritime nu intervin stdruitor in aceastd problemd,

al intarzierii pe care Rusia o pune in indeplinirea angajamentelor asumate prin tratatul de la Adrianopol, privind completa curkare a Gurilor Dundrii. S-ar putea ca

in vederile politice ruse sd intre micsorarea pe cat cu putintd a importantei comerciale a principatelor transdanubiene spre a atenua valoarea ceddrii lor, dacä vreodatd aceasta i-ar fi acutA. La nord est de Galati si la unirea apelor Prutului cu cele ale Dundrii se aftd un mare iaz numit Brates, care la vremea topirii zdpezilor se intinde peste mdsurd, dar vara e doar de dimensiunea unui mic lac elvetian. Acest iaz are foarte mult peste31 si in timpul verii apele sale sunt acoperite de mii de pdsdri de apA; adeseori iarna se intalnesc porci mistreti in trestiile care acoperd malurile. Astfel, inconjurat de apd din trei pdrti, tinutul Galati e fireste bogat in vegetatie de mlastind, din care am cules 29 commerçants.

" alleges. 31 est excessivement poissoneux.

187

www.dacoromanica.ro

cu pldcere Pyrethum uliginosum glycyrhiza echinata, Melt lotus macrorhiza 0 un exemplar frumos de Erythreea, pe care-1 cred neobisnuit aici.

III p. 25

Moldova de Jos formeazd un platou intins in care Galatii sunt punctul cel mai sudic si care, pornind de la acest loc, se intinde in forma de evantai intre Siret si Prut, aproape pand la picioarele muntilor Carpati. indltimea aproape uniformd a acestui platou e intre 120 si 150 de picioare deasupra nivelului mdrii, dar e sträbdtut de ravine care, foarte apropiate si adanci in imprejurimile Galatilor, ajung mai rare pe mdsurd ce te depdrtezi de acest oras si se transformd, incet-incet, in Val Plecand din Galati pe drumul Iasilor ajungi dintr-o datd pe o indltime a platoului de care a fost vorba si de acolo privirea cdldtorului se pierde in aceastd imensd intindere de stepe, formatd numai din pdmanturi cultivabile, partial lucrate, cdci cea mai mare parte rdman parloagd din lipsd de brate. in mijlocul acestor stepe se iteste drumul, nesigur si ndzuros, Meä nici un sleau statornicit, ocupand cateodatd un spatiu de mai multe sute de picioare si altd data inghesuit intre usoarele ridicdturi ale terenului 'Inc& abia lasd loc sd treacd o trnsurd. Ravine le si vdile de care am vorbit mai sus sunt toate orientate pe directia de la nord-est la sud-vest si altd datä sluj eau desigur drept albii ale unor torente sau raulete care mergeau sd sporeascd cu apele lor raul Siret, pentru ca apoi sa se verse

in Dundre. Dar natura pdmantului acestor vdi, unde marna si nisipul vin imediat dupd un strat destul de gros de humus, indltarea lor putin peste nivelul actual al mdrii si calitatea in general sdlcie a apelor de acolo, totul face sd se presupund cd altddatd ele erau brate ori golfuri legate de o mare uriasd, ale cdrei ape s-au retras progresiv in bazinul de azi al Mdrii Negre. in unele adancituri din acestea se mai vede Inca un firicel mic de apd, care din cand in cand dispare in pdmant ca sd reapard mai departe, dar e indiscutabil cd un mare cataclism sau surparea succesivd a straturilor superioare in urma ploilor si a topirii zdpezilor a indltat putin Cate putin solul acestor Val si in multe din ele a oprit cursul apei, care totusi se gdseste aproape pretutindeni la cativa stanjeni sub pdmant.

P. 26 Prin urmare, in primul rand ca sd-si II procure usor apa necesard nevoilor gospoddresti si addpdrii animalelor, rarele locuinte sau sate intalnite in drum se afld toate pe fundul vdilor, in asa fel cá nu le vezi deck child esti acolo, asa cd nimic nu rupe monotonia cdldtoriei. Dupd ce lasi in stanga micul sat Caliga si cateva mile mai departe un mare han de piatrd construit de curand pentru utilizarea izvoarelor de apd tdmdduitoare de pe mosia Cismelen, ajungi la prima postd; dar sd nu-ti imaginezi

sub acest nume unul din acele asezdminte bine organizate asa cum se vád ele in Franta, in Anglia si chiar in Germania. 0 postd moldoveneascd se compune aproape 32 Tschismélé, sat, corn. Sm'ardan, jud. Galati.

188

www.dacoromanica.ro

invariabil dintr-un hangar mare de ostrete, acoperit cu stuf, slujind de grajd $i de remizd in timpul iernii. in jurul acestui hangar se aflä câteva incdperi mizerabile servind drept locuintä cdpitanului de po$tä $i subordonatilor sal. Se intâmplä adesea ca intregul a$ezdmânt postal sä se mute la o depärtare destul de mare de localul sdu initial din cauza hranei cailor care pasc pe terenuri pârloagd vara $i iarna, pfind când zäpada ii sile$te sä se refugieze in hangarul pe care 1-am descris mai sus, dar cum aceste pd$uni sunt destul de depärtate de postd, arareori gäse$ti acolo cai pregdtiti, in ciuda strigkelor ascutite pe care le scot cu mult timp inainte surugii ca sd avertizeze de apropierea lor, incât trebuie sd a$tepti uneori destul de mult pând când se adund numdrul de cai dorit care nu e niciodatd mai mic de patru $i cel mai adesea intre opt $i doisprezece sau $i mai mult. La vreme de iarnä am vdzut /And' la 24 de astfel de animale inhdmate la o calea$cd de cäldtorie. Cu numdrul se supline$te lipsa lor de vigoare $i totu$i mersul" acestor cai e in general

mult mai rapid decât ar ardta infatiprea lor. Fiecare surugiu mând patru cai, atelajul sdu constând din tot ce poate fi mai simplu $i flind format din patru frânghii impletite. La fiecare posta se gäsesc bri$tim de schimb pentru curieri sau pentru aldtorii care n-au träsurd proprie. Acestea sunt un fel de co$uri präpädite de rächitä wzate, fait nici un arc sau intdriturd, pe cloud osii $i patru roti de lemn $i abia atât de inapdtoare inat un om sd poatd sta pe un brat de fan care-i sluje$te de culcu$. 0 alätorie mai lungd intr-o astfel de bri$cä cere ni$te rinichi // $i ni$te p 27 plämâni zdraveni, care nu sunt dati oricui. incolo felul ästa de a aldtori e putin costisitor, taxa pentru fiecare cal e aproape 75 de centime de po$tä $i bac$4u1 surugiilor, care nu-i obligatoriu, e fixat in general la 45 de centime. Pe toatd durata celei de a doua po$te, $i vd rog sä remarcati a po$tele moldovene$ti sunt cel putin

duble fatd de cele din Franta, nu intalne$ti deat o singurd casd, un soi de han pentru cdrätt$i ori ciobani, la vreme rea. In fine, din indltimea coastei care dominä a $aptea vale se vede, lângd a doua

po§td, satul sau targul Pechea, unul din cele mai mari din Moldova de Jos, apartinând, ca $i proprietatea cu acela$i nume, printului Dimitrie Moruzi la care md duceam. Ar fi o gravd grewald sd-ti imaginezi sub numele de sat, tfirg sau chiar ora$ ceva care sd semene cu ceea ce poartd acest nume in regiunile din nordul $i vestul Europei. Un sat sau un ora$ moldovenesc e o ingrämddire informd de case sau mai curând de colibe cu un singur cat, construite din chirpici sau din lemn $i acoperite cu stuf sau cu $indrild, totul impf4tiat färd orânduiald nici o reguld pe un

loc deajuns de mare ca sd gdzduiascd de zece ori mai multe case $i locuitori. Sträzile, care vddesc o sild accentuatä pentru linia dreaptd, $erpuiesc in numeroase

intortochieri in jurul locuintelor $i dupd cea mai neinsemnatd ploaie devin de nesträbdtut pentru treatori, afard de cazul and au cizme Mahe sau, ceea ce e mai " allure. '4 briskas.

189

www.dacoromanica.ro

frecvent, n-au nici un fel de incgtare. 0 caracteristicd anume a solului Moldovei de Jos e lipsa completd a pietrelor ori a pietri§ului pand in apropiere de Siret, la sase po§te nord de Galati. in zadar ai cduta intr-un spatiu de mai bine de 12 leghe pdtrate cea mai micd pietricicd, de unde se poate lesne intelege eä drumurile nefiind nici armate nici pavate, in sezonul ploios infati§eazd un §ir de bdltoace iar in timpul verii un nor de praf care-i chiord§te pe cdldtori. Cel mai bun anotimp de drum e iarna, atunci cand stratul suficient de zdpadd ingdduie folosirea sdniei. Rapiditatea cu care strdbati drumul intr-un astfel de vehicul u§or, tras de patru sau opt cai, nu poate fl comparat decat cu drumurile de fier. Distanta de la Galati la Pechea, pe care am strdbaut-o de atatea ori §i in toate 28 anotimpurile, nu e cu totul lipsitd de interes pentru // naturalist. Am gasit acolo mai P. multe plante destul de insemnate ca Pyrethrum achillecefolium, Statica latifolia,

Ceratophalus orthoceras, Polycnenum viaticum, numeroase specimene ale varietdtilor nedeslu§itului gen de Verbascum §i in fine Salsola Kali in a§a de mare cantitate Ca lesne s-ar putea utiliza in industrie, de§i nimeni nu s-a ocupat de a§a ceva pand acum. in mai multe locuri, atat pe drumul acesta ca §i in alte localitdti din Moldova de Jos, structura solului pare a indica prezenta salinelor, a minelor de fier §i amnia dar nu am cuno§tintd ca pand acum sd se fi fdcut cea mai micd incercare pentru a se afla de existenta acestor zdcaminte §i de importanta lor. Mi s-a intamplat adesea sd zdresc pe drum o masd de obiecte mi§cdtoare care de departe puteau fi lesne luate drept un grup de copii imbrdcati in negru, dar care

de aproape se dovedeau a fi vulturi de mdrime uria§ä care devorau rdmd§itele vreunui cal ldsat dupd obiceiul locului, acolo unde murise de oboseald. Te poti apropia de aceste pdsdri la o bdtaie de pistol fArd ca ele sd se arate cat de putin speriate. Am vdzut multe cu o deschidere a aripilor de 10-12 picioare, inalte de aproape patru picioare, cu gatul gola§ §i rdspandind de aproape un miros foarte nepldcut. Ca sd revin la Pechea, satul in care eram chemat sd locuiesc poate ani de zile, el a devenit obiectul atentiei mele stdruitoare. in afard de locuintele35 a aproape 200

de familii de tdrani, cuprinde un rand de prdvdlii uncle nu gdse§ti cleat articole de primd necesitate pentru consumul locuitorilor; apoi cloud constructii de zid - primdria §i un han - ridicate prin grija printului Moruzi §i in sfar§it castelul acestui nobil, care la prima vedere mi-a amintit de un mare han36 din Normandia, destinat, dupd firma lor pompoasd sd addposteascd mai mult de 100 de cai. Doud din laturile unei curti foarte mari sunt ocupate de constructii al cdror stil arhitectonic ar fi greu de precizat, servind de locuintd printului §i familiei sale. in fund se gäseste corpul principal de locuit, aripa laterald cuprinde orificiile §1 alte dependinte ale " cabanes. 36 Hotellerie.

190

www.dacoromanica.ro

unui case insemnate. Totul nu depdseste invariabilul cat unic, numai cd acesta e indhat cu câteva trepte // deasupra nivelului curtii si o prispd latd cu stâlpi serveste p 29 drept legdturd intre diferitele si de neinteles pdrti ale acestui vast edificiu; un gard de lemn inconjoard celelalte cloud pdrti ale curtii si 1asä sa se vadd la stânga grddina care, aproape total lipsitd de pomi, pare mai curând o câmpie intretdiatd de brazde37 de flori. intregul ansamblu nu oferd o perspectivd prea aträgdtoare, dar obisnuit din experientd sd nu md incred in primele mele impresii, mi-am dat seama in aceastd imprejurare cât a* fi gresit dacd md abandonam acestora. Printi.il Moruzi si familia lui m-au primit cu toatd amabilitatea. Aceastd casd uriasd, care in prima clipd mi-a pa:rut atât de tristd, era in permanentd insufletia de numeroasele vizite si sederi de prieteni si de rude ale familiei si nu avea nimic de invidiat celei din orasele cele mai civilizate ale Europei. Conversatia care se purta in special asupra artelor frumoase

si stiiritelor se ducea aproape totdeauna in frantuzeste, limbd familiard oricdrei persoane mai acdtdrii in Moldova. at despre seful familiei, printiil Dimitrie Moruzi38, el era un orn solid si gras, de aproape 55 de ani, care-si pdstrase mai toate apucdturile si ideile orientale, dar care era inzestrat cu un spirit viu si pdtrunzdtor si cu o excelentd memorie; aceste

calitdti suplineau in mare parte ceea ce putea fi gresit in educatia sa inceputd la Constantinopol, dar intreruptd de evenimente care au dus la persecutarea grecilor in intregul Imperiu otoman. Dupd ce a vdzut pierind mai multi membri din familia sa, printill insusi n-a scdpat decât cu mare anevointd de moarte si s-a refugiat in Rusia,

de unde a revenit in Moldova spre a intra in posesia unei neinsemnate pdrti din bunurile familiei, atunci and provinciile transdanubiene au fost sapate de jugul direct al Turciei. Ajuns la vârsta când pasiunile incep sd sldbeasa, printill Moruzi a prins gust deosebit pentru botania si in special pentru horticulturd si adunase cu mare cheltuiald in sase sere magnifice cu temperaturd deosebitd si sub conducerea unui grädinar neamt foarte invdtat plantele cele mai rare si cele mai ciudate din toate pärtile lumii. Era intr-adevdr un lucru extraordinar si minunat sd intâlnesti in acest mic colt pierdut de Moldovä o colectie de plante vii, pe care ar fi râvnit-o nu o singurd grddind botania. // Adevdratd oazd in desert; printiil isi petrecea cea mai mare parte a timpului P 30 printre florile sale. Ele ii stdpâneau toate gândurile si ajunsese sd le cunoascd pe toate

dupd numele lor generic si specific. Desi nu dddea plantelor indigene aceeasi insemndtate ca cele exotice, iar in limbajul säu jumdtate oriental le compara pe cele dintâi cu tdranii si pe celelalte cu boierii, am ajuns totusi sd-1 fac sd impdrtdseasa adesea admiratia mea pentru plantele 0.1-H sale care sunt cu adevdrat interesante si am conceput planul unei vaste grddini botanice care trebuia sd cuprindd arbori, arbusti si plantele cele mai valoroase ale Moldovei; incepusem deja plantarea câtorva mii de 37 massifs.

38 Dimitrie Moruzi s-a näscut la Constantinopol in 1788 si s-a stabilit in Moldova in 1829. A murit in 1844.

191

www.dacoromanica.ro

arbori diferiti, toti de la fata locului, cand, aproape la un an si jumdtate de la venirea mea la Pechea, un atac fulgerdtor de apoplexie l-a rapit pe print familiei si prietenilor säi, läsandu-le acestora vii regrete. Acest nenorocit eveniment a suspendat executarea proiectelor noastre si a justificat impdrtirea intre diferitii mosteriitori a tuturor plantelor frumoase aflate in serele de la Pechea si care, imprdstiate asa in mai multe maini, si-au pierdut orice pret sau interes.

Printul Dimitrie Moruzi era priceput mai ales in istoria Moldovei, in care tatäl si strdbunii sdi domniserd un lung sir de ani; a väzut si apreciat corect diferitele etape prin care a trebuit sä treacd tam inainte de a ajunge la starea actuald de liniste si pozitia sa de mare boier si de proprietar dintre cei mai

influenti a reclamat din partea lui o cunoastere aprofundatd a legilor

si

obiceiurilor care domneau in regiune. Desi nu era prea comunicativ in aceastä privintd, lui ii datorez totusi o mare parte din datele consemnate in aceastd micd

lucrare si pe care le-am cules cu grijd atunci and le emitea in lungile si frecventele conversatii avute cu el.

Iv Oricare ar fi ratiunile politice care militeazd in favoarea mentinerii Imperiului

otoman, nu pot fl totusi ascunse efectele funeste ale dominatiei turcesti asupra p. 31 tuturor tdrilor care-i sunt supuse si mai ales depopularea si // demoralizarea, aceste cloud teribile rani sociale, care se fac mai cu seamd simtite pe mdsurd ce te depärtezi de centrul de guvernare. Desi aparent vreme de mai bine de un secol provinciile transdanubiene au fost

guvernate de principi sau hospodari alesi in principalele familii grecesti din Constantinopol, cunoscuti sub numele de fanarioti, acesti principi nu erau de fapt decat specimene de pasale crestine, supusi, ca si colegii lor musulmani, capriciilor

sultanului sau ale vreunui vizir care-i jumuleau, ii schimbau, ii condamnau la moarte färä alt motiv decat pläcerea sau interesul. Nemultumit de tributul oneros pe care-I pläteau hospodarii si care, natural, cddea asupra populatiei, guvernul turcesc se considera ca proprietar principal al oamenilor si al lucrurilor si actiona asupra

unora si altora dupd bunul sdu plac. Nimeni afard de sultan sau de vreunul din trimisii sdi nu putea cumpära produsele pärnantului, al cdror pre; 11 fixa el insusi. Dud, in speranta unor zile mai bune, cultivatorii, mari sau mici credeau cd-si pot pdstra produsele, denuntätorii nu lipseau ca sd-1 prevind pe vreun pasä sau agd turc in trecere, care atunci punea mana pe bunuri si uneori si pe producdtori. Cat despre

tribunale, a recurge la ele impotriva unor astfel de rapturi era un lucru cu totul necunoscut. Principe le domnitor exercita singur dreptul de primä instantä si apel39 si in afard de faptul cd nu era usor sd ajungi pand la el, frica de turci era prea mare 39 de haute et basse justice.

192

www.dacoromanica.ro

pentru ca un moldovean sd ndajduiascd o judecaa in favoarea sa cu un musulman. Dacd la aceastd calamitate adaugi corvezile de tot felul §i invaziile continue ale

ru§ilor §i ale ungurilor pe de o parte, ale bulgarilor §i atarilor pe de alta, care aduceau cu ei cloud teribile accesorii devastatoare, ciuma §i holera, prddând dupd

chef pe rând sau uneori toti grdmadä aceasa nenorocia Ord, nu te mai miri de putinkatea locuitorilor. Te intrebi cum se face de mai sunt Tined, sau mdcar cd au rdmas ckiva pând in clipa când Tratatul de la Adrianopol a pus ordine, in 1829, in situatia acestei nefericite provincii. Acest tratat, ridicând Turciei orice putere direca

asupra principatelor transdanubiene, nu-i mai ldsa deck optiunea in alegerea principilor insdrcinati sd le guverneze, alegere care e in plus supusd sanctiunii Rusiei.//

De atunci, sub semnul pdcii §i al lin4tii interne, populatia moldoveand a p 32 sporit intr-o proportie extraordinard, adicd aproape s-a triplat in rdstimp de 16 ani i dacd se accepa continuarea acestei sari de lucruri, se poate de pe acum preciza epoca când Moldova va avea o populatie mai mult cleat suficientd pentru nevoile

agriculturii ei. Totu§i vor mai fi necesari multi ani pentru a §terge, mai ales in popor, obiceiurile de temdtoare prevedere cu care a trdit *i pe care le-a mo§tenit de la pdrinti. Si lit aproape in fiecare an sd-§i pdrdseascd cocioaba §i sä fugd in fata hoardelor pdgâne, dragostea de pdmânt4° §i de bundstare in gospodkie i-au fost cu totul strdine . Mobila lui era formatd doar dintr-o ladd de lemn incinsd cu fier, menia sd find banii, rufdrie i vasele §i pe care §i le punea lesne

in cdrutd sau pe unul din caii care transportau familia la primul semnal. De jur imprejurul camerei principale - §i adesea unica - câteva scânduri sprijinite pe pari

§i acoperite de toale ori de covoare slujeau drept scaune4' ziva i de paturi noaptea. Stdpâni §i slugi, fiecare i§i gdsea locul acolo §i se culcau de reguld imbrdcati. La oamenii de la Ord, unde vechile traditii se pierd mai incet deck la locuitorul de la ora§, majoritatea acestor obiceiuri au rdmas in vigoare §i va trebui sd se succeadd doud sau trei generatii inainte ca tkanul moldovean sd se hotdrascd sd-§i tind o grddind de zarzavat, sd pund acolo ckiva pomi fructiferi i sdli procure cele câteva piese de mobilier la indemând. Aceasa constatare se aplicd in special locuitorilor Moldovei de Jos, cei de la munte, mai putin expu0 ndvdlirilor strdine, semdnând mult mai mult ca mod de viatd §i economie de casd cu tdranii din nordul Europei. E un fapt general cunoscut cd, din vremuri imemoriale, in Turcia totul se vinde: onoare, dreptate, slujbe pentru bani buni pe§in. Or, vechii gospodari ai Moldovei, dupd ce-§i sacrificaserd toaa averea sau cea mai mare parte a ei pentru ali cumpdra tronu142 vremelnic, nu trebuiau sd se arate prea scrupulo§i in ceea ce prive*te mijloacele de recuperare a ei, din care unul dintre cele mai eficace era " propriété. 41 sieges. 42 dign 116.

193

www.dacoromanica.ro

desigur vinderea slujbelor din administratia lor. De aici venalitatea intr-un fel p. 33 organizatd, care se intindea de la primele pând la ultimele trepte // ale administratiei. 0 cangrend sociald care-si are izvoarele in inaltele sfere guvernamentale este, din nenorocire, mai greu de stärpit deck teama de rdzboi ori de näväliri sträine; chiar in vremea noastrd sunt prea putine persoane care indrdznesc sd se infOseze cu mainile goale fie inaintea reprezentantilor justitiei, fie a celor care impart hatâruri si slujbe. in spiritul celor ce am spus mai sus, voi cita intämplarea recentd cu un ispravnic sau sef de district care, certat de domnitor pentru niste hotii nu prea bätätoare la ochi, ia trimis drept rdspuns doar conjugarea la indicativul prezent a verbului a fura: eu fur, tu furi, el furd etc.

Dar se pare cd se ivesc vremuri noi, in aceastä privintd, pentru Moldova. Opinia publicd, indbusitd violent pând azi, incepe sd-si facd auzitd vocea, tare si

puternicd, chiar in incinta Adundrii Obstesti, impotriva tuturor actelor de venalitate si abuz ale puterii. Tineretul moldovean, de la primii boieri pan:a la clasele de mijloc isi face studiile in strdindtate si vine de la universitätile din Germania, Franta, Italia si Grecia cu principii de ordine, legalitate si drept caresi vor da roadele atunci când oamenii aflati azi la putere, tot mai mult sau mai putin coplesiti de vechea rutinä, isi vor fi plätit tributul care natiune si vor fi cedat locul in consiliile domnitorului si in Adunarea Obsteascd43 acestei generatii noi,

animate de un adevdrat spirit national si in care rezidd speranta unei totale regenerdri a tdrii. Dar nu trebuie ascuns cd aceastä sarcind e grea si de duratd. Sd rdspändeascd instructiunea necesard printre locuitorii de la tail si din orase, sd-i

facd sä inteleagd pe acestia din urind toatä insemndtatea obliggiilor si indatoririlor lor fatä de domni sau proprietari si, inainte de orice, sd inculce natiunii intregi principiile religioase, Ill de care nu e posibilá vreo imbundtätire la un popor - iatd opera pe care vor trebui s-o indeplineascd cei ce vor dori sá se ocupe in mod serios de binele Moldovei. Dacd din intâmplare aceastä carte va cddea in mâinile unui moldovean, el va protesta färd nici o indoiald impotriva a

ceea ce am spus despre principiile religioase de oferit unui popor care, fdrd p.34 discutie, e unul dintre cele mai cucernice din lumea // intreagd, dacd prin cucernicie se intelege cea mai riguroasä indeplinire a practicilor exterioare pe care le ordond biserica si preotii, dar eu am considerat totdeauna religiozitatea si religia ca doud lucruri absolut distincte si adesea incompatibile si ceea ce am vdzut in Moldova n-a fAcut decât sd md confirme in aceastä opinie. Totusi unele atestdri Ind indeamnd sd cred cd la poporul moldovean existä o adevdratd tendintd religioasä si nu e vina lui dacd, indrumat de un cler in general ignorant, a ajuns sä ia drept religie de posturi si de practici exterioare cdrora li se consacrd intr-un fel care-i cel putin onoare pentru buna sa credintd. Religia crestinä ortodoxd44 profesatd in Moldova oferä, mai mult decât catolicismul, un câmp destul de larg 43 chambre représentative. 44 grecque.

194

www.dacoromanica.ro

acestor practici pentru a tine spiritele inguste intr-o perpetud spaimd? in calendarul ortodox numeri aproape 200 de zile de post i mai mult de 120 de sdrbdtori pe an, in care intrd §i duminicile, §i aceasta spre marea pagubd a agriculturii i a industriei. Nu e desigur o treabd ward sd faci dintr-un popor superstitios i prea putin fanatic unul religios in sens cre§tin. Pentru asta trebuie atacat clerul i nimeni nu ignord greutátile de care e inconjuratd o asemenea actiune. inaltul cler moldovenesc are mai multi oameni de spirit ales §i de talent eminent, dar partea de politicd §i de ambitie din sistemul lor ocupd prea mult loc in viata lor

obimuitd ca sd le mai lase timpul necesar activitdtilor spirituale i grijii pentru turma lor. Cât despre clerul de jos, nu mi-e fricd sd declar cd n-am vdzut nicdieri unul mai ignorant §i mai putin respectat. Nimic mai obi§nuit la lard, §i chiar la ora§e,

decât sä vezi popi târându-se din cârciumd in arciurnd pând and 4i pierd mintile cu totul. Or, dacd in ciuda acestor poporul pdstreazd pentru ei un soi de veneratie, ce va fi când oamenii insdrcinati cu instructiunea sa morald §i religioasd vor certifica prin purtarea §i exemplul lor preceptele pe care le predia? Forma actuald de guverndmânt din Moldova e oarecum constitutionald, adia

nici o lege noud nu poate fl promulgata rail aprobarea unei adundri generale formatd din deputati ai tuturor tinuturilor tdrii. Tot aceastd adunare e chematd sd discute §i sd reglementeze bugetul anual al veniturilor §i cheltuielilor statului, dar cea mai importantd §i cea mai nobild dintre atributiile sale e fdrd indoialä dreptul de a-1 alege II pe hospodar care, dupd reglementdrile in vigoare trebuie ales dintre P. 35 boierii moldoveni §i nu dintre principii fanarioti. Aceastd alegere rdmâne totu§i supusd sanctiunii Portii §i aprobdrii Rusiei, cum am vdzut mai sus, dar aceste doud puteri au fost cele dintâi care au violat constitutia datd Moldovei luând initiativa numirii hospodarului actual, principele Mihail Sturdza. Desigur in mecanismul simplu guvernamental relatat mai sus sunt numeroase garantii pentru prosperitatea publia dar dacd tinem seama a marea majoritate a deputatilor e formatd din slujba§i ale cdror mijloace de existentd depind in intregime

de domnitor §i dacd ne amintim ceea ce am spus deja referitor la sistemul de venalitate care totdeauna a prevalat in Moldova, nu ne vom mai mira a in aceastd tard, ca de altfel §i in alte tdri cu civilizatie mai inaintatd, aceastd forma de reprezentare nationald se reduce la o chestiune de formd §i nimic nu ii e mai u§or principelui decât sd facd sd fie adoptate de a§a-zisa adunare nationald toate mdsurile administrative §i legile noi pe care-i place sd le initieze.

Nu intrd in vederile mele sd md fac aici ecoul laudelor exagerate ale apologetilor printului Sturdza, nici al incrimindrilor fdra mdsurd ale detractorilor sdi. Md voi mdrgini sd observ cd administratia sa a avut unele rezultate fericite pentru tard. Fdrd discutie i se datoreazd stârpirea tâlhdriei la drumul mare, care altd data inspdimânta intreaga tard, reinfiintarea unei universiati la Ia§i, croirea câtorva drumuri bune in jurul capitalei i mai multe alte lucrdri de utilitate publia §i dacd tinem seama de nenumdratele greutdti pe care le intâmpind orice noutate in aceastd 195

www.dacoromanica.ro

tard, interesul pe care-1 au unii, chiar sus-pui, sd pdstreze vechi abuzuri §i practici

de altd data, in fine câmpul larg deschis arbitrariului suveranului, trebuie tinut seama atAt de rdul pe care nu 1-a fâcut ori 1-a impiedicat ca §i de bindle pe care 1-a putut face. Principe le domnitor e asistat in functiilor sale administrative de un consiliu numit divan domnesc, format din min4trii in functie §i din alti câtiva functionari ai statului. Acest divan domnesc are o influe* notabild in lará. Acolo p. 36

ajung in cele din urind toate cauzele judiciare // i de acolo emand sentintele definitive care, trebuie sä admitem, nu sunt lipsite de apostila intemeiatd pe cea mai strica dreptate. Toatd constitutia Moldovei se intemeiazd pe un fel de cod numit Regulament §i care fixeazd intr-o forma destul de precisd drepturile §i indatoririle

respective ale diferitelor clase ale populatiei, §i mai ales ale boierilor sau proprietarilor fao de tdranii lor §i invers. Tdranul moldovean, fArd a fi §erb ca in Rusia, nu e totqi cu mult mai liber decât

cel din nord. Odatd legat de pdmântul unui boier, nu-1 mai poate pdrdsi deca indeplinind unele formalitAti care constituie aproape o prohibitie §i dacd i se intâmpld sdli pdrdseascd clandestin domiciliul, seniorul are dreptul sd-1 readucd cu forta.

Animalele de poyard, instrumentarul agricol §i bunurile45 tAranului sunt proprietatea sa personald, dar nici casa in care locuie§te nici grädina sau holda pe care le lucreazd nu-i apartin cu adevdrat, având doar uzufructul lor nelimitat contra

unei anumite redevente date seniorului sau proprietarului de pamânt. Aceastd redeye*, achitatd in zilele de muncd, e fixatá de Regulamentul pomenit mai sus §i proportionald cu numdrul persoanelor din care e formatA familia §i dupd numdrul de vite pe care-1 are. Numdrul acestor zile de lucru nu e excesiv, nedepd§ind 20 pe an, pentru care tdranul are aproape cinci pogoane de pdmânt cultivabil pe care-1 poate lucra dupd voie, dar din produsul cdruia mai trebuie sá dea dijmd seniorului. Tdranul mai are dreptul sd-§i pascd vitele pe locurile destinate in acest sens; la vremea coasei

îi poate aduna fânul lAsAnd o anume cantitate (de obicei o parte din §apte)

p. 37

proprietarului. in fine, conditia sa e fárd nici o discutie mai favorabild decât cea a majoritAtii cultivatorilor din alte párti ale Europei §i i-ar ingddui lesne sd-§i strângd o mica avere, dacd ar avea ceva mai multd ambitie, ar fi mai harnic §i i-ar place mai putin vinul §i licorile tari. Mai sunt, de asemenea, in toate tinuturile Moldovei bucdti de pdmânt libere numite rdze§e§ti", unde tdranul e absolut liber §i poate cumpdra loturi, dar un fapt denm de remarcat e acela cd ace§ti locuitori rdze§i sunt in general mai sdraci i mai putin fericiti cleat tdranii aflati in dependenta directd a seniorului.// Fiecare familie de cultivatori pldte§te guvernului o taxd anuald de un ducat. Aceastd taxd e garantatd de senior, care adesea o pldte§te, atunci când tdranul nu e in *surd' s-o he'd, dar se despdgube§te in zile de muncd. 45 meubles. 46 resèches.

196

www.dacoromanica.ro

V [A constatat interesul europenilor din Occident pentru abolirea sclavagismului

in Congo, dar se mid cd aceastd preocupare nu existd si pentru unele regiuni ale continentului nostru unde fenomenul persistd hied]. Sd judece deci cineva uimirea mea and, ajungand in Moldova, primul lucru care m-a frapat a fost sclavia, stabilitd, ordonatä, protejatd de lege, vanzarea si cumpdrarea oamenilor practicatd in fiecare zi ca tranzactia cea mai simpld si mai neinsemnatd. Acesti sclavi apartin rasei de oameni numiti boemieni in Franta, gitani in Spania, gypsies in Anglia si a cdror fire vagaboandd a fost atat de bine descrisd de Walter Scott in cateva din romanele sale. in Moldova sunt numiti tigani, pretill lor variazd de la 8 la 12 ducati (96-145 de franci) de cap si odatd cumpdrati ei ajung proprietatea, lucrul cumpardtorului care exercia asupra lor toate drepturile pe care

vechea jurisprudentd romand le acorda posesorilor de sclavi. Totusi pedeapsa cu moartea nu le poate fi aplicatd fárd concursul tribunalelor judiciare ale tdrii, dar aceastd ultirnd opreliste putea fi usor eludatd dacd interesele proprietarului nu-i impuneau sd-i tind II pe robi in viatd, cdci numdrul de lovituri de bici sau de vargd ldsat la arbitrariul stdpanului ca pedeapsd pentru anumite delicte echivala adesea cu pedeapsa cu moartea, dacd voiau sd foloseascd acest drept in toatd rigoarea lui. Mila, care trebuie sd se trezeascd firesc in sufletul oricdrui om ale cdrui idei n-au fost siluite din copildrie de spectacolul perpetuu al sclaviei, s-a aprins in mine in cel mai Malt grad la vederea acestor tigani din care printiil Dimitrie Moruzi poseda 70 de familii si acest sentiment pe care obisnuinta nu I-a slábit la mine, ceea ce se intampld cel mai adesea, rn-a indemnat sä caut cu stdruintd toate ocaziile spre a md informa in ceea ce priveste acesti nenorociti robi.

Pdrerile sunt in mod excesiv impdrtite, atat asupra originii primare a tiganilor cat si a epocii and si-au acut aparitia in Moldova - prin urmare in mod categoric nu sunt bdstinasi; culoarea pielii lor, asemdratoare intru totul cu cea a indienilor, face sd fie socotiti de mai multe persoane drept descendenti ai unei mari

emigrdri de paria; totusi, in ciuda modificdrilor pe care le vor fi suferit prin amestecul frecvent cu sange european, la unele triburi se reintalneste incd perfect tipul arab caracteristic si la altele nasul borcdnat si buzele groase, cu pdrul cret; si o

caracteristicd deosebitd atat la unii cat si la altii sunt dintii albi si regulati, imprejurare cu atat mai stranie cu cat alti locuitori ai tdrii si mai ales clasele superioare sunt departe de a beneficia de un asemenea fel de frumusete. Cat despre mine, socot cd tiganii care se afld azi in provinciile transdanubiene, ca si cei care se mai afld raspanditi in unele regiuni ale Europei sunt descendentii

sclavilor pe care romanii ii cdrau in urma armatelor lor si pe care-i foloseau la marile lucrdri care marcheazd incd pretutindeni trecerea acestui popor cuceritor. Acesti sclavi provenind din invaziile lor in Asia si Africa si-au pástrat mai mult sau 47 origine première.

197

www.dacoromanica.ro

p. 38

p. 39

mai putin tipul originar. Colonii romani care s-au stabilit in Moldova, care atunci fâcea parte din Dacia, au pdstrat, dupd obiceiul timpului, un oarecare nurndr din ace$ti sclavi, atat pentru cultivarea pdmântului cât $i pentru treburile casei lor $i a$a din generatie in generatie au ajuns 'And azi in aceea$i stare de sclavie, considerati mereu ca fâcând // parte din patrimoniul unui individ $i trecând la mo$tenitorii acestuia färä cea mai mica impotrivire $i mai ales ard nici o reclamatie din partea

acestor oameni amdrâti, obipuiti de atâtea veacuri ce dependenta cd nici nu le trecea prin cap sd scape de ea. Cu toate cd legea le dd dreptul sd se rdscumpere la pretal la care au fost cumpdrati, putini sunt aceia care având suma, o folosesc in acest sens.

Tiganii din Moldova, care sunt evaluati aproximativ (recensdmântul lor nu s-a fâcut niciodatd) la 120 000, se pot impdrti in trei categorii, care are fiecare câteva subdiviziuni. intâi sunt tiganii nomazi liberi, numiti ldieti48 care tin numai de stat, cdruia ii pldtesc un tribut anual de familie. Nu au domiciliu fix dar strdbat Ora in cete rdzlete de 50-60 $i-si stabilesc ici-colo, contra unei chirii neinsemnate, fie in munch' fie in

bani dati proprietarului, locul pe care se opresc. In general, sunt intâlniti in vecindtatea oraFlor $i a satelor mari, unde-$i pot cu usurintá practica diferitele ramuri de me$tqug. In mod deosebit sunt fierari, spoitori, cdlddrari, piepteni de corn, cdrdmizi $i la nevoie zidari. Femeile bdtrâne din hoardd c4tigd ceva bani din ghicit, tinerele au alte indeletniciri, dar cea pe care toti, bdrbati $i femei, tineri $i bdtrâni o practicd cu cea mai mare indemânare e arta de a pune mâna pe lucrul altuia. Subtilitatea lor in aceastd privintd depd$e$te tot ce se poveste$te despre sdlbaticii din America $i despre b4tina$ii din India. Mi s-a povestit $i am fost eu insumi martor la unele fapte, care puteau pdrea incredibile pentra cei care nu cunosc apuaturile acestui popor.

48

layéches.

198

www.dacoromanica.ro

REVERENDUL GEORGE FISK (?-1872)

Atunci când reverendul George Fisk (?-1872) a hotdrât sä facd un pelermaj la Ierusalim si in Tara Sfântä, detinea titlul de decan rural si prebenda de la Lichfield. Intre 1837-1845, George Fisk a fost vicar de Walsall. Pelerinajul säu a avut loc in 1842 si a durat 8 luni. Initial, drumul de intoarcere trebuia sä fie prin Grecia, Italia si Elvetia, dar, din motive nenumite, Fisk s-a intors in Anglia de la Istanbul pe Marea Neagra, pând la Constano, apol pe Dunare pânä la Vona si pe uscat, sträbätând câteva state germane. De la Istanbul 'And la Orsova, cel putin, 1-a insotit pe contele Ignatz Lorenz von Stürmer, internuntiul austriac la Poarta Otomanä. Acesta cälätorea impreunä cu soto sa la Viena. Desi nu inträ in detalii asupra relatiei cu von Stuermer, Fisk afirma cd, la interventia ambasadorului, formalitätile de la frontiera austriacd (carantina, controlul actelor) au fost simplificate. Fisk a motivat scrierea cärtii prin faptul cä membrii parohiei sale trebuiau sä stie ce a fäcut in

cele 8 luni de absentä. La baza lucrärii au stat notitele luate zilnic. Nemultumit de drumul de intoarcere, Fisk a dedicat deliberat putin spatiu cälätoriei prin Dobrogea si pe Dundre. Totusi, el a fost captivat de peisajele intâlnite. Relatarea scurtei excursii fäcute la Mehadta poate fi coroboratä cu cele ale altor calatori prin acele tinuturi, atit in ceea ce priveste impresia fácutä de satele din zond, cât si de portul popular si obiceiurile locale. In afara de aceste amintiri de cáldtorie, Fisk a mai publicat o parte din predicile sale, atacuri virulente la adresa papalitatii. Un portret al ski se pastreazä la National Portrait Gallery" din Londra.

REVERENDUL GEORGE FISK

Amintirile unui pastor despre Egipt, Marea Ro§ie, De§erturile Sin §i Paran, Muntele Sinai, Ierusalim §i alte localitäti insemnate din Tara Sfântä, vizitate In 1842; cu note scurte asupra drumului prin Franta, Roma, Neapole, Constantinopole qi 'in susul Dunärii' 1842

[...] Sunt multumit de toate binefacerile de care rn-am bucurat; si asa am p. 438 simtit când, renuntând la speranta Grecia, am hotärât asupra drumului '

Traducere dupä Rev. George Fisk, A Pastor 's Memorial of Egypt, The Red Sea, The

Wildernesses of Sin and Paran, Mount Sinai, Jerusalem and Other Principal Localities of the Holy Land Visited in 1842; with Brief Notes of a Route through France, Rome, Naples, Constantinople, and

Up the Danube, Londra: Seeley, Burnside, and Seeley; Wolverhampton: T. Simpson, 1843, p 438-445. 199

www.dacoromanica.ro

spre casd pe Dundre, mai putin imbietor, dar mai scurt. Relatarea mea despre acesta va fi scurtd. Cititorii mei vor fi probabil bucurosi sd o afle asa, dupd ce m-au urmat prin cdldtorii mult mai minunate.

Navigatia cu aburi pe Dundre este o intreprindere curajoasd; si, in ciuda câtorva piedici ce ar putea fi mentionate, pentru care un cdldtor incercat stie cum sd aibd suficientd ingdduintd -nu este foarte supdfdtoare. Dacd ar fi consideratd ca o

aldtorie in sine, nu ar fi lipsitd de interes. Te pune in fata unor pdrti ale continentului european, care altfel ar fi putin vizitate. Pe la prânz, in prima zi a lui septembrie, ne-am imbarcat la Cornul de Aur portul minunat al Istanbulului2, pe Seri-Pervas", un vas austriac, menit sd ne dud. In susul Euxin3, sau Marea Neagrd, pând la Constanta4, unde trebuiau fdcute aranjamentele pentru aldtorie. La putind vreme dupd aceea a fost primit la bord Excelenta Sa Conte le de Stiirmer5 - internuntiul austriac la Poarta Otomand si contesa lui, care erau In drum spre Viena. Gândindu-se cd suntem englezi, a rugat p 439 frumos o // cunostiritd comund, generalul Jokmus, sd ne prezinte unii altora, ca aceia care aveau sd fie tovardsi de cdldtorie pentru atât de multd vreme. [...] p. 440

Constante este un sat bulgdresc ingrozitor, locuit de ativa neciopliti; si, in afard de Compania Dundrii, nu are nici un locsor la care sd tragd aldtorii. Am

petrecut acolo restul zilei si al noptii într-un han7 mic si neconfortabil; si in dimineata urmdtoare, dupd opt ore de mers printr-un tinut gol si necultivat, cât se poate de mohorât, am ajuns la Cernavode, pe malul Dundrii, unde am fost destul repede imbarcati; si la cinci dupd-amiaza, aldtoria noastrd a Inceput. in primele

doud zile, malurile Dundrii mi-au amintit mult de Nil - doar a imi era dor de palmierii solitari care se iveau din când in când si de nenorocitele sate egiptene. Din

cauza lungimii, peisajul a devenit monoton si agasant; si doar datoritd societdtii pldcute a prietenilor austrieci, ziva s-a putut sfârsi cu multd osteneald9. in primele cinci zile am trecut prin doar cloud locuri ceva mai importante primul a fost Nicopolem, locul unde s-a incheiat ultima pace dintre Austria si Turcia.

-

Este un oras sdrac, dar minunat, si ocupd o pozitie frumoasd. Urmdtorul a fost Vidie, cel mai important oras al Bulgariei. [...] 2 Constantinople. 3 Euxine.

4 Kuestajà.

5 Ignatz Lorenz von Stdrmer (1752-1825), internuntiu austriac la Istanbul in perioada 1802-1818. Fiul salt Ludwig von Stiirmer a fost consul al Prusiei in Principate intre 1820-1833. 6 Kiistanjà. 7 Albergo. 8 Czernavoda. 9 The day might have ended in a fit of the vapours. I° Nicopolis, oras in Bulgaria. il Widin, oras In Bulgaria.

200

www.dacoromanica.ro

Pe la pranzul celei de a noua zile, am ajuns la Schela Cladovei'2, unde am fost transferati pe bdrci trase la edec13, pentru a trece prin cazanek -o parte a fluviului unde navele cu aburi nu puteau fl folosite. Bdrcile erau fdcute fdrä chile, avandu-se

P 441

in vedere numdrul mare de stanci care uneori erau doar putin acoperite de apd. Trasul la edec este o chestiune foarte plicticoasd si o mare incercare pentru rdbdare.

De la Schela Cladovei, privelistea devine sdlbaticd si frumoasd, de amandoud pdrtile, ceva de felul peisajului lacurilor15 din Anglia. Seara am ajuns la Orsova Noud16, asezatd pe un promontoriu insular", cdtre nord, avand legat de acesta o cetate turceascd de cealaltd parte a raului. L-am insotit pe Conte le de Stiirmer intr-o vizitä de curtoazie la Pap acelor locuri, inaintea noastrd mergand cativa bieti soldati care ardtau pe jumdtate morti de foame, cu tobe si fluiere, si cu zgomotul de la salvele de salut ale celor cateva tunuri mici din cetate rdsunandu-ne in urechi. Ecoul indltimilor stancoase care inconjurau era foarte ciudat. [...] Dupd incd vreo ord am ajuns la Orsova Veche18, care este orasul de hotar al posesiunilor austriece, si unde ne-a fost menit sd indeplinim un soi de carantind

scurtd. Imediat dupd debarcare am fost condusi cu toth la Lazaret19, si ne-am impdcat cu asta; nu a fost cleat pentru o noapte si o parte a zilei urmdtoare. Cei care

au indurat o carantind turceascd vor ft prea putin dispusi sd se plangd de una austriacd. Multumiri bundtdtii Contelui de Stiirmer pentru micsorarea insemnatd a nepldcerilor.

Dimineata urmdtoare, devreme, am fost asteptati de anumite persoane oficiale, a cdror treabd era sd ne cerceteze bagajele, pasapoartele, s.a.m.d. *i-au indeplinit datoria cu cat mai putine neplaceri posibile pentru noi si ne-au dat actele cuvenite cum cd ne-am supus carantinei si altor cereri dupd lege. [...] Aflati din nou in libertate, ne-am bucurat de o minunatd abatere" de o zi pe la Mehadia, Matlock21 al Ungariei (dacd ii pot spune asa); cdci cu sigurantd are multe asemändri cu aceste minunate bdi din Anglia. Mehadia este ldudatd pentru izvoarele sale minerale. Se afld chiar la hotarul Ungariei, acel hotar care o desparte de Tara Romaneascd22. Drurnul

cu trdsura de la Orsova Veche a tinut aproape trei ceasuri. De amandoud pdrtile drumului, dealuri de mare sdlbdticie si frumusete, bogat invesmantate in fagi, brazi si

alti copaci, si inconjurate de podgorii atent cultivate, addugau mult 12 Skelegladover. 13 Towing boats. 14 Rapids. 16 Lake-scenery. 16 New Orsova. 17 Insular promontory.

" Old Orsova. 19 Lazaretto.

" Excursion. 21 Matlock, cunoscutd statiune balneard situatd In Derbyshire, In estul Angliei. Amenajarea instalatiilor balneare a Inceput dupd 1840. 22 Wallachia.

201

www.dacoromanica.ro

P

442

p. 443

desfdtare" privelistii; pe când un mic brat al Dundrii, serpuind ca un fir de argint pe marginea drumului, fAcea o muzicd inanatoare in drurnul sdu pnn albia stâncoasd. Am vdzut multi tdrani români24. Costumul lor este bogat, iar umbletul gratios. Femeile (adesea foarte frurnoase) poartd pdrul foarte lung impletit in suvite si rdsucit in jurul capului, la care adaugd de obicei i flori proaspete, ca podoabd. Am vdzut in numeroase rânduri cd pdrul avea culori diferite; când am intrebat, mi s-a spus cä domneste un obicei ciudat si foarte vechi, conform cdruia femeile de astdzi poartá

de obicei pdrul câtorva generatii impletit cu al lor -al mamei ei, al bunicii, al strdbunicii, iar la moartea lor se transmite dupd ordinea mostenirii naturale. Tdranii par sd fie oameni curati, harnici si veseli i foarte respectuosi in purtarea fatd de strdini. Sate le românesti26 sunt foarte frumoase in felul lor si fermecdtoare ca ardtare asemdnându-se adesea celor elvetiene. Era minunat sá vezi din nou turlele bisericilor crestine zdrindu-se deasupra frunzisurile bogate. Acoperisurile caselor, bisericilor si conacelor27 sunt de obicei acoperite cu lemn, fdiat in formd de pläci sau olane, si fixate cu cuie de grinzi. Felul obisnuit de a adtori al locuitorilor simpli ai Tärii Române$ti este in harabale grele sau cdrute construite grosolan pe oi$i, i trase de boi dintr-o rasa ardtoasd. Ne-am intors la Orsova pe acelasi drum, dupd ce am petrecut o zi incântdtoare si fericia; i ne-am pregdtit sä ne reludrn cdldtoria pe uscat pând la Drencova28 - cale de aproape zece ore, cu scopul de a ocoli unele cataracte periculoase de pe Dundre. [Reia cdldtoria intr-o zi de duminicd, 11 septembrie 1842.] Am plecat curând dupd ora opt si am inaintat pe un frumos drum nou de-a lungul malurilor Dundrii, in p. 444 multe locuri tdiat direct in stânca abruptd, i // construit doar pe cheltuiala Contelui

Széchenyi29 - un nobil maghiar cu suflet mare si foarte generos, care cdutd sä imbundtäteascd pe toate cdile starea tdrii sale. Acest drum faimos este foarte temeinic &cut, i terminat dupd principiul drumurilor cu macadam din Anglia. Privelistea de-a lungul intregului drum a fost mdreatd $i deseori ne-a fäcut pe toti sä spunem cele mai sincere cuvinte de incântare. Pe partea cealaltd a fluviului se mai pot ilia' vedea ruinele

drumului sau soselei construite de impáratul Traian - o opera de mare muncd si indrdzneald. La sosirea la Drencova am fost siliti ca peste noapte sä ne inghesuim cu

totii intr-un han mic, pentru a ne pregdti sd reincepem sd navigdm pe Dundre in dimineata urrndtoare. 23

Gave a great charm to the scene.

24 Wallachian.

In the way of natural inheritance. The Wallachian villages. 27 Cottages. " Drenkover, localitate pe malul Dundrii, judetul Cara§-Severin. 29 Zichini. Este vorba despre contele Széchenyi Istvan (1791-1860); cf, pentru biografia i relatarea caldtoriei acestuia prin Transilvania, Ceildtori strdini despre Tdrile Romeine în secolul al XIX-lea, serie noud, vol. I (1801-1821), Bucure§ti, 2004, p. 951-970. 25 26

202

www.dacoromanica.ro

LAURA IDA PFEIFFER (1797-1858)

Näscutd la Viena, austriaca Laura Ida Pfeiffer (1797-1858) a fost una dmtre cele mai cunoscute

calkoare de la mijlocul secolului al X1X-lea. Singura fatä dintre cei $ase copii ai unut negustor cu stare, Reyer, crescutd Intr-o perioadd in care rdzboiul era cuvântul de ordine pentru austrieci, Laura Ida

a devenit o tânärä hotärkd i energicd, cu un aspect aproape bdietos". Problemele fmanciare ale familiei, dupd decesul tatälui, au silit-o pe mama Idei sä incerce rezolvarea situatiei printr-o aliantä matrirnoniald avantajoasd La insistentele mamei, In mai 1820, Laura Ida s-a cdsätorit cu dr. Pfeiffer, un prosper avocat din Lemberg, insä väduv i cu 24 de ani mai in varstä. Din aceastä relatie, marcatd de respect mai degrabd deck dragoste, au rezultat doi bäiei. Situatia familiei Pfeiffer s-a inräutkit foarte mult când avocatul $i-a pierdut functia $i, prin interventiile unor adversari bine pozitionati in ierarhia admmistrativä a Imperiului habsburgic, nu a reu$it sd mai &eased slujbe care sd asigure confortul $i lini$tea financiard a familiei sale. Au fost ani de viatd grea, 'And când, la moartea mamei sale, o mo$tenire avea sä asigure Laurei o oarecare stabilitate materiald. Dupd decesul sottilui ski (1838) $1 maturizarea copiilor, Laura Ida Pfeiffer si-a reluat planurile de cälkorie stabilite in tinerete, primul obiectiv fund vizitarea Locurilor Sfinte. Mare le succes al descrierii cälätoriei sale din anul 1842 (Palestina, Egipt, Italia)1 a motivat-o sd 1.$i continue peregrinkile, astfel a au urmat in 1845 cäldtoni in Scandinavia si Islande, in 1846-1848 o cal:Atone In jurul lurnii, prin America de Sud (Brazilia, Chile etc.), Asia (China, India, Persia, Imperiul otoman) $1 Europa (Grecia)3, in 1851-1854 in Anglia, Africa de Sud, Insulele Sunda, Austria lia, SUA, Peru, Ecuador etc. (ceea ce a insemnat a doua alkorie in jurul lumii)4 $i in 1856 in Madagascar'. Aici, de altfel, s-a i imbolnävit, o boalä care avea sä îi fie fatalk revenitä in patrie, a murit la Viena, in casa fratelui säu, Charles Reyer. A cälkorit 20 000 de mile pe uscat $i 150 000 pe mare, ajungând in locuri niciodatä vizitate de un european. Astfel, nu e de mirare cä lucrärile sale au fost foarte populare in Intreaga Europä, cunoscând traduceri in francezd i englezd.

Trecerea sa prin spatiul românesc a avut loc cu ocazia primei sale cdlätorii, in anul 1842. Plecatd de la Viena pe 22 martie 1842, cu destmatia Ierusalim, Laura Ida Pfeiffer s-a imbarcat la bordul vaporului care urma s-o duck pe Dundre $i Marea Neagrd, pând la Constantinopol. A ajuns la Or$ova in 28 martie 1842, in 31 martie a vizitat orapl Giurgiu, pe 1 aprilie a debarcat la Galati, iar in 3 apnlie vaporul Ferdinand, pe care se afla, a intrat in Marea Neagrä. A ajuns la Ierusalim via Constantinopol, iar la intoarcere a urmat traseul prin Egipt, Sicilia $i Italia. Relatarea prezintd conditiile de cdlätorie pe Dundre $1 situatia porturilor române$ti in anul 1842 Stilul autoarei este unul pläcut, iar informatille prezentate subliniazä atentia cu care austriaca a urmdrit cunowerea realitkilor din spatiile pe care lea traversat.

Reise einer Wienerin in das Heilige Land, Wien, 1843. 2 Reise nach dein skandinavischen Norden und der Insel Island, Pest, 1846. 3 Eme Frau fährt um die Welt, Wien, 1850. 4 Mettle zweite Weltreise, Wien, 1856. 5 Rerse nach Madagascar, Wien, 1861.

203

www.dacoromanica.ro

LAURA IDA PFEIFFER

Relatarea cfilitoriei pe Dunäre (1842 martie 28-aprilie 3)6 p. 15

28 martie

Ne-am imbarcat, dis de dimineatd, la bordul lui Tante", vas prevdzut cu o cabind. Aici albia Dundrii se ingusteazd tot mai mult, fiind mdrginitd de munti §i stânci, astfel cá in unele locuri nu depd§e§te optzeci de stânjeni7 in ldtime §i curge cu o vitezd dubld inspre destinatia sa, Pontus Euxinus sau Marea Neagrd. Din cauza cataractelor pe care trebuie sd le traverseze, intre Drencova8 §i Fetislav, vaporul trebuie inlocuit cu un mic velier. Cdci in vreme ce cdlätoria in aval se poate face färd vreun pericol, intoarcerea este insotitd de multe greuati. Astfel, vapoarele rdinân la Drencova, iar pasagerii sunt transportati in aval in bdrci, iar in amonte (de la accidentul din 1839) in trdsuri foarte spatioase. Vremea a fost §i astdzi aproape la fel de asprd ca §i ieri, astfel cd nil pohtetea unui tovard§ de cdlatorie, care mi-a imprumutat bunda lui (haind ungureascd din bland), a§ fi fost silitd sd rdmân in micuta cabind §i a§ ffi pierdut cele mai interesante puncte ale Dundrii. insd rn-am infd§urat din cap pând in picioare in haina de bland, m-am a§ezat pe o bancd in afara cabinei §i am avut toatd tihna sd-mi incarc memoria cu numeroase peisaje incântkoare, având aproape infdti§area unor imagini lacustre, care au lamas la fel de pitore§ti pând in apropiere de Or§ova Veche. Pe nea§teptate, la câteva mile mai jos de Drencova, lângd Islaz, marinarii au

strigat: Prima cataractd!" Am ridicat privirea cu mare emotie. Apa cre§tea in mici valuri, curentul era oarecum mai rapid §i se putea auzi un u§or zgomot de vârtej. Dacd nu mi s-ar fi spus cd Dundrea forrneazd aici o cataractd, cu sigurantd n-a§ fi bdnuit vreodatd acest fapt. Nici intre Lenz §i Krems9 nu mi s-a pdrut cd stâncile sau puterea curentului sd fie mult mai mari. Oricum, aveam parte de un nivel ridicat al apei, circumstantä care rnic§oreazd atât pericolul cdldtoriei, cât §i máretia peisajului. Numeroasele stânci, care ies amenintdtoare din apd când fluviul este scdzut §i printre care pilotul trebuie sd-§i aleagd drumul cu mare grijd, erau toate ascunse privirii noastre. Ne-am strecurat in sigurantd pe deasupra lor §i, in circa doudzeci de minute, am ldsat in urmd prima cataractd. Urmdtoarele cloud cataracte sunt mai putin insemnate. 6 Traducere dupd Ida Pfeiffer, A Visit to the Holy Land, translated from German by W. H. Dulcken, The Echo Library, Teddington, 2006. 7 80 de stänjeni = circa 148 m (un stânjen marin = 1,85 m). 8 Sat, com. Berzasca, jud. Caras-Severin. 9 Localitäfi in Austria, in amonte de Viena.

204

www.dacoromanica.ro

Pe tArmul austro-valah, pe o distantd de 14-16 mile'°, se intinde un drum, adesea consolidat cu lucrdri de ziddrie, iar în unele puncte tdiat direct in stânca durd.

La mijlocul acestui drum, pe un perete Malt de stâncd, am vázut celebra Grotd a veteranului", unul dintre cele mai inaccesibile puncte de pe malurile Dundrii. Este inconjuratd de fortificatii $i este admirabil plasatd pentru II a putea controla trecerea p. 16 fluviului. Se spline cä aceastd pe$terd este atât de mare incat in ea pot incdpea 500 de persoane. in vremurile romanilor, ea era deja folositd ca un punct de apdrare a Dundrii. La vreo 5 mile" mai jos, am vdzut Tabula Traiand", cioplitd intr-o stâncd ie$itd in afard. Pe partea turco-sârbeascd, $irurile de stânci ies atdt de mult in albia fluviului, 'Inc& nu mai rdmâne loc pentru vreo potecd. Aici se afla celebrul drum al lui Traian.

Nu a mai rdmas nici o urmd a acestui drum, cu exceptia a ceea ce poate observa aldtorul, cale de 15-20 de mile12: gduri tdiate ici $i colo in stanch'. in aceste gduri erau fixate trunchiuri solide de copaci; acestea sustineau scândurile din care se spune cd era format drumul. La 11 dimineatd am ajuns la Or$ova Veche, ultimul ora$ austriac pe frontiera

militard a Banatului sau Valahiei. Am fost obligati sd rdmânem aici vreme de jumdtate de zi.

Orawl are o infItipre pldnutd, fiind alatuit in majoritate din case noi. Casa apartinând companiei de navigatie este cu totul deosebitd. insd ea nu este menitd sá asigure cazarea aldtorilor, precum la Drencova. Aici, ca i la Pressburg $i Pesta, fiecare pasager trebuie st-si pateascd cheltuielile de cazare - un aranjament pe care-1 consider oarecum bizar, in conditiile in care fiecare pasager este obligat sä pldteascd de cloud ori, adicd pentru locul de pe vapor $i pentru camera de la han.

Era duminicd atunci când am ajuns $i am vdzut multd lume mergând la bisericd. Tdranii sunt imbrdcati destul de curat $i frumos. Atât bdrbatii cât i femeile

poartA vevninte lungi din postav albastru. Femeile au pe cap baticuri largi din in alb, care atârnd la spate, iar in picioare poartd ghete tari; bärbatii poartd pälárii rotunde din pâsld i sandale acute din scoarta copacilor. 29 martie

Dupd ce ne-am reanut puterile la pacutul han numit Cerbul de aur", ne-am imbarcat in aceastd dimineatd pe un nou vas, Saturnus", deschis in toate pdrtile si acoperit numai in partea de deasupra. '° Circa 25-30 km (o mild marinä - 1853 m). " Circa 9 km. 12 Circa 28-36 km.

205

www.dacoromanica.ro

De indatd ce un cdldtor urea la bordul acestui vas, el este considerat ca murdar" si nu mai poate cobori pe uscat fard a intra la carantind. Un ofiter ne-a insotit /And la Galati. Imediat in aval de Orsova Veche am pdrdsit cu totul teritoriul austriac. Ne apropiem acum, cu fiecare clipd, de cea mai periculoasd parte a fluviului, Portile de Fier", numite de turci Demir kaju. Cu jumdtate de orä inainte sd ajungem la acest punct, sunetul rapid al apei anunta apropierea locului periculos. Numeroase stânci traverseazd aici fluviul, iar curentul trece involburat printre ele.

p. 17

Am depdsit acest loc periculos in circa 15 minute. Aici, la Portile de Fier, nivelul crescut al apei ne-a ajutat, asa cum fdcuse si la celelalte cataracte. Aceste cataracte, ca si aproape toate celelalte locuri pe unde am trecut, mi s-au pdrut cu mult mai prejos fata de asteptdrile pe care mi le fdcusem din lecturarea unor descrieri, adesea de mare frumusete poeticd. Cdci imi doresc sd prezint toate locurile asa cum mi s-au pdrut, cum mi-au apdrut in fata ochilor, ard exagerdri si exact. // Dupd ce am trecut de Portile de Fier, am ajuns la un sat in apropierea cdruia se pot vedea, când apa este scdzutd, câteva fragmente din podul lui Traian. Locurile devin acum mai netede, in special pe malul stâng, unde se intind imensele câmpii ale Tdrii Românesti; astfel a nu existd nimic asupra cdruia sd ni se opreascd privirile. in dreapta se inaltd siruri de dealuri si de munti, asemándtoare

unor terase, iar decorul este mdrginit de contururile clar definite ale Muntilor Balcani, deveniti celebri dupd trecerea rusilor in 1829. Satele, risipite de-a lungul tdrmurilor, devin tot mai sdrace si par mai degrabd grajduri pentru vite decât locuinte omenesti. Animalele rdmân pe camp, desi clima nu pare mult mai blândd deck la noi in Austria; cdci astdzi, aproape la inceputul lui aprilie, termometrul indica un grad sub zero, iar ieri am avut numai 5 grade de aldurd (socotite dupd Réaumur)' 3.

Totodatd, mi s-a pdrut uluitoare lejeritatea si simplitatea cu care aici vitele sunt declarate ca nefiind contaminate cu ciumd. Când creaturile sunt transportate dintr-un loc infectat la unul declarat sändtos, vasul este adus la 40-50 de pasi de tdrm, iar animalele sunt aruncate in apd si mânate spre mal, unde oamenii asteaptd sd le primeascd. Dupd aceastd operatie simpld, animalele sunt considerate curdtate de boala infectioasd.

Cresterea de animale pare aici o indeletnicire practicatd la un nivel considerabil. Am observat peste tot mari cirezi de cornute si multi tauri. Se pot vedea si numeroase turme de capre si de oi.

Am cdldtorit pe Saturnus" cel mult 2 ore, dupd care ne-am imbarcat, vis-à-vis de fortdreata Fetislav, la bordul vaporului Zriny"4. " Un grad Réaumur este echivalent cu 1,25 grade Celsius. 14 Adica pfind la Schela Cladova, actualmente In componenta municipiului Drobeta Turnu Severin.

206

www.dacoromanica.ro

La cinci seara am trecut de fortdreata Vidin, in fata cdreia ne-am oprit, in apropierea ora§ului Calafat. Aici doar trebuiau debarcate o serie de produse, iar apoi

urma sd ne continuam imediat adtoria; insd agentul nu era de gdsit, astfel cd noi,

bietii cdldtori, am devenit victimele acestei neglijente §i am fost obligati sd rdmanem la ancord toatd noaptea.

30 martie

Cum agentul nu-§i fdeuse hied aparitia, cdpitanul nu a avut altd solutie §i a trebuit sd-1 lase in urnid pe insotitor pentru a pdzi mdrfurile. La §ase §i jumdtate dimineatd motoarele au fost, in sfar§it, puse In mi§care §i dupd 6 ore de caldtorie foarte pldcutd am ajuns la Nicopole. Toate cetdtile turcesti de la Dundre sunt a§ezate pe partea dreaptd, de obicei in mijlocul unor peisaje foarte frumoase. Ora§ele §i satele mai mari sunt inconjurate de grddini §i copaci, care le dau o infAti§are foarte pldcutd. Oricum, se spune cd interiorul acestor ora§e nu este pe cat de imbietor s-ar putea bdnui de la distantd, cdci se sustine cd strdzi inguste §i murdare, case ddrdpdnate etc. intunecd la fiecare pas priveli§tea strdinului. Nu am oprit in nici una dintre aceste cetäti sau ora§e, cdci tdrmul drept al fluviului era un fel de paradis interzis; astfel cd am vdzut doar ceea ce era frumos §i am reu§it sd nu fim dezamdgiti. Destul de tarziu in acea seard, am ancorat in fatä unui sat neimportant. p. 18

Capitolul II 31 martie

Am pornit devreme in aceastd dimineatd §i la ora opt eram deja la Giurgiu. Acest ora§ este situat pe tdnnul stang al Dundrii, in fata cetdtii Rusciuc15. Are 16 000

de locuitori §i este unul dintre cele mai importante ora§e comerciale ale Tärii Romane§ti. Am rdmas aici panä la ora patru dupd amiazd, cdci a trebuit sd descdrcdm peste 600 cwt. de produse §i opt cdrute §i sd ludm la bord, in schimb, cdrbuni. Astfel, am avut timp sd vedem interiorul acestui ora§ romanesc. Cu ce surprizd neptdcutd au vdzut colegii mei de cdldtorie uratenia acestui

ora§ care promitea atat de mult de la distantd! Asupra mea a facut doar putind impresie, cdci vdzusem orge aproape identice in Galitia. Strdzile §i pietele sunt pline de gropi, casele sunt construite färd cea mai mica grijd pentru gust sau simetrie, una impinsd pe jumdtate in stradd, in vreme ce cea invecinatd este a§ezatd in planul secund. in unele locuri erau construite dughene din lemn, de fiecare parte 15 Ruse, oras in nordul Bulgariei pe malul Dunárii. 16 Circa 30 de tone de produse (un cwt. este o unitate de mäsurä pentru greutate egalä cu circa 50,8 kg).

207

www.dacoromanica.ro

a strdzii, pentru vânzarea celor trebuincioase traiului $i a produselor alimentare, iar aceste locuri erau invrednicite cu numele de bazaruri". Curiozitatea ne-a atras intrun magazin de vinuri si intr-o cafenea. in ambele locuri erau numai mese de lemn si bdnci; erau doar putini clienti, iar aceste persoane apartineau celor mai umile

clase sociale. Paharele si cdnile sunt inmânate musafirilor nil sd fl trecut prin ritualul spdtárii.

Am cumpdrat oud $i unt si am mers acasd la un localnic pentru a ne gdti o masd dupd obiceiul german. Astfel, am wilt ocazia sd observ interiorul unei asemenea case. Podeaua camerei nu era acoperitä cu scândurd, iar fereastra avea numai pe jumatate geamuri, restul fiind acoperit cu hârtie sau bdsicd subtire. in rest,

totul era curat si suficient de simplu. Nici chiar un divan reconfortant nu era de lepdclat. La ora 4 am pdrdsit orasul.

Dundrea este acum latd numai pentru mici portiuni. Este, ca si mai inainte, brdzdatd de insule, iar apele sale sunt astfel mai adesea impdrtite in diferite brate decât unite.

in sate am observat costume grecesti si turcesti, insd femeile $i fetele nu poartd vd1.

Din pdcate era prea târziu când am ajuns la cetatea Silistra, astfel cd n-am putut vedea nimic din ea. Putin mai incolo am aruncat ancora pentru a ne petrece p. 19 noaptea. La o ord matinald, pe // 1 aprilie, am trecut de Harsova, iar la ora doud neam oprit la Braila, o cetate ocupatd de rusi din anul 1828.

Aici pasagerii nu au avut voie sd debarce, fiind considerati contaminati cu ciumd, insd ofiterul nostru a iesit in fatd si a depus mdrturie pentru faptul cd nu debarcasem $i nu luasem nici un pasager de pe tdrmul drept al fluviului; dupd care cáldtorii au fost ldsati sd coboare pe terra ferma. Pe la ora 4 eram in dreptul orasului Galati, unul dintre cele mai importante orase comerciale, cu 8 000 de locuitori - unicul port pe care rusii il stdpânesc la Dundre". Aici am vdzut primele vase comerciale si ambarcatiuni de toate felurile venind din Marea Neagrd. Iar câtiva pescdrusi, vestitori ai oceanului aflat in apropiere, pluteau pe deasupra capetelor noastre. Privelistea era aici una plind de miscare si agitatie, cdci Galatii sunt locul de rendez-vous al negustorilor si cdldtorilor de pe jumdtate de glob, Europa si Asia. Este punctul de intâlnire a trei mari imperii - Austria, Rusia si Turcia. Dupd ce, ca si la Brdila, ofiterul a repetat asigurdrile, ni s-a permis sd pdrdsim vasul. Aveam o scrisoare de recomandare pentru consulul austriac, care intâmpldtor a $i ajuns la bordul navei; dupti ce a citit scrisoarea, m-a primit foarte bine si, cu cea mai mare amabilitate, mi-a oferit cazare.

¡Drawl promite mult, insä se dovedeste a fl un loc la fel de mizerabil ca si Giurgiu. in general, casele sunt construite din lemn sau lut, flind acoperite cu paie; 17 Informatie evident gre§itä.

208

www.dacoromanica.ro

sunt din piatrd doar cele care apartineau consulilor $i negustorilor bogati. Cele mai frumoase clddiri sunt biserica cre$tind i hotelul moldovenesc. De$i orawl Galati este a$ezat pe malul Dundrii, pentru locuitorii sdi apa de

baut este un articol scump. Nici in case $i nici in pietele publice nu se pot gäsi fântâni sau civnele. Ord$enii sunt obligati sá transporte de la Dunäre apa de care au

nevoie, ceea ce reprezintd o mare dificultate pentru cei sdraci $i o cheltuiald considerabild pentru cei avuti; lama, un poloboc de apd costa intre 10 $i 12 creitari (circa 4 sau 5 penny) in cartierele mai depärtate ale ora$ului. La fiecare colt pot fi intalniti sacagii i mici cdrucioare incdrcate cu poloboace cu apd. De multe ori s-au fäcut incercdri de a se obtine indispensabilul produs prin sdpare; in unele cazuri apa a Omit din pdmânt, insd intotdeauna avea un gust sdlciu. in Galati am fa:cut o oprire de 24 de ore: intärzierea nu era una dintre cele mai agreabile, cdci nici orawl in sine $i nici imprejurimile sale nu ofereau nimic dernn de vdzut, insä imi arnintesc intotdeauna cu pläcere de aceste zile. DI. consul Huber' 8 este o persoand politicoasä i amabild; el insu$i cdlätor, mi-a dat multe indicatii sfaturi pentru cdldtoria mea. Iar confortul lini$tit care domnea in intreaga sa casd nu

putea fi dispretuit de cineva care indurase multe zile de privatiuni; acasd la dl. Huber am gash alinare atk pentru trup, cât i pentru minte. 2 aprilie Curn peisajul din junil orawlui este departe de a fi unul aträgdtor, nu am simtit

nici cea mai micd dorintä de a-1 vedea. Am rämas, prin urmare, in ora$,

II p. 20

plimbändu-rnd pe ulitele prost pavate. Cafenele sunt in numär mare, insd dacd in fata lor n-ar fi stat oarnenii care beau cafea i fumau tutun, nimeni n-ar fi fäcut acestor incdperi mizerabile onoarea de a le considera locuri de distractie. in piatd $i in locurile publice am observat un nurnär mai mare de bdrbati deck de femei. Cei dintâi pot fi Vázuti foindu-se peste tot i, ca i in cazul italienilor, ei indeplinesc anumite atributii care de obicei cad in searna reprezentantelor sexului slab. Am remarcat un amestec de cele mai diverse etnii i, intre ele, un numär foarte mare de evrei. Bazarul este supraincdrcat cu tot felul de fructe meridionale. Portocalele $i lämäile pot fl vdzute aici in numär mare, ca i cele mai obigluite dintre fructele

noastre. Desigur, pretmile sunt unele foarte mici. Foarte bund este mai ales conopida adusd din Asia Micd. Am vdzut câteva bucki mari cât capul unui orn. Spre seard, ni s-a cenit sä ne inapoiem in port, pentru imbarcare. Este aproape imposibil sä iti imaginezi confuzia care domne$te aici. Un grilaj

de lemn formeazd bariera dintre persoanele sändtoase i cele care vin sau intentioneazd sd cälkoreascd spre o tard contaminatd cu ciumä. Oricine trece dincolo de aceastä linie de demarcatie nu este läsat sä mai iasd. Soldati, ofiteri, IS Christian Wilhelm Huber - consul austriac la Galati (1839-1849).

209

www.dacoromanica.ro

functionari ai guvernului §i supraveghetori, cei din urmd dotati cu bete §i cle0, stau la intrare pentru a-i impinge inapoi cu forta pe cei care nu ascultd de vorba bund. Alimentele §i alte produse sunt fie aruncate peste barierd, fie ldsate in fata acesteia. Oricum, in cel de-al doilea caz, ele nu pot fi atinse pând dupd plecarea celor care le-

au transportat. Când un domn de pe partea cu ciume a dorit sd inmâneze o scrisoare unuia din cealaltd parte, scrisoarea i-a fost imediat smulsä din mând §i transmisd cu ajutorul unui cle§te. Iar in tot acest timp zgomotul i invälmd§eala erau atat de mari incât abia de-ti puteai auzi propria voce. Rogu-vd, dati-mi bagajele!", strigd unul. Stai mai departe! Nu te apropia §i ai grijd sd nu md atingi!", exclamd un altul cu ingrijorare. Iar supraveghetorii continuau sd tipe: Înapoi, inapoi!" etc. Eram foarte amuzatä de acest spectacol, cdci scena era una cu totul noud pentru mine. Insd la intoarcere, and voi fi trite prizonieri, mi-e teamd sd nu gdsesc totul foarte deranjant. Cáci de aceastá datd nu am fost deloc impiedicatd in a-mi continua cdlätoria. Luând totul in considerare, aceste timide precautii imi pdreau peste indsurd de inoportune, mai ales in situatia in care in Turcia nu domneau nici ciuma §i nici vreun alt fel de boli contagioase. Unul dintre tovard§ii mei de cdldtorie fusese alungat pe vasul nostru, cu o zi inainte, deoarece avusese ghinionul de a da peste un functionar atunci când a mers sd aibd grijd de bagajele sale. La ora 7 este bdtut semnalul, grilajul este inchis, iar bdtaia de joc se incheie.

p. 21

Ne-am indreptat acum care cel de-al patrulea i cel din urmd vapor, Ferdinand". De la inceput la sfar§it am schimbat de §ase ori vasele in timpul unei cdldtorii de la Viena la Constantinopol; am cdlätorit cu patru vapoare i de doud ori cu bdrci; o situatie care nu poate fi socotitd printre pldcerile unei cdldtorii pe Dundre. De§i nu este un vas mare, Ferdinand" este confortabil *i bine construit. Chiar §i cabina de clasa a doua este aranjard cu grijd, iar o sobd drägutd difuza o cdldurd // care era deosebit de pldcutd pentru noi toti, in conditffle in care termometrul ardta numai 6 pând la 8 grade peste 0'9. Din nefericire, nici aici bdrbatii §i femeile nu sunt separati in cabina de clasa a doua; insd mdcar au grijd ca pasagerii de la clasa a treia sd nu ii deranjeze. Doudsprezece cu§ete sunt aranjate l'ângd pereti, iar in fata acestora sunt a§ezate bánci spatioase §i bine cdptuite. 3 aprilie La ora 5 dimineatd am pdrdsit portul Galati. Putin mai târziu ne-au fost date

lighene §i prosoape, un obicei complet necunoscut pe celelalte vase. Pentru alimente, care sunt destul de bune, pldtim 1 florin i 40 crditari per diem. 19

8,5-10 grade Celsius.

210

www.dacoromanica.ro

Pe la ora 10 am ajuns la Tehussa, un sat basarabean cu o infdtipre foarte sárdcdcioasd, unde ne-am oprit un sfert de ord, dupd care am plecat fdird altd intdrziere cdtre Marea Neagrd. M-am bucurat mult in Weptarea ajungerii la Marea Neagrd §i imi imaginam cd. Fângd gura sa Dundrea ins4i va ardta ca o mare. insd cum se intdmpld de obicei in viatd, mari sperante, mici impliniri"; a§a a fost cazul §i aici. La Galati, Dundrea este foarte largd, insd la o oarecare distantd fatä de gura sa, ea se imparte in atat de multe brate incdt nici unul dintre ele nu poate fi numit maiestuos". Pe la ora 3 dupd amiazd am intrat, in cele din urmd, in Marea Neagrd.

211

www.dacoromanica.ro

C. A. KUCH

Diplomat german, originar din Breslau, fost ofiter in regimentul din acelasi oras, C. A. Kuch, consulul Prusiei la Iasi intre 1826-1842, a publicat la Leipzig in 1844 o importantd lucrare asupra Prmcipatelor Dundrene, intitulatd Moldauisch-Walachische Zustdnde in den Jahren 1828 Ins 1843, in care relevd transformdrile petrecute in Tara Româneascd si Moldova, in perioada regulamentard. Cartea lui Kuch, numdrând 218 pagini, trateazd cu precddere Moldova (in 14 capitole de 182 pagini) si trece in revistä situatia din Tara Româneascd, In 30 pagini. in capitolele pnvitoare la Moldova, autorul ne infdtiseazd activitatea guvernului provizonu rus, prevedenle Regulamentului Organic, alcdtuirea si modul de functionare al Obstestil Adundri, personalitatea domnitorului Mihail Sturza, organizarea militiei nationale, carantma, administratia internd a tdrii, comertul si agricultura, organizarea eclesiasticd, invdtdmântul public, asistenta medicald, aparatul judecdtoresc, regimul consulatelor strdine, relatiile sociale dintre clase. De asemenea, face câteva aprecien generale asupra societdtii moldovenesti. Ceea ce se poate releva in primul rând, din analiza lucrdrii lui Kuch, este contrastul izbitor

cu care acesta prezintä situatia din Tara Româneascd fatä de aceea din Moldova Pe când in Moldova totul i se pare fau, organizarea administrativd defectuoasd, admimstratia coruptd, agncultura inapoiatd, invdtdmântul si organizarea sanitard deficitare, in Tara Româneascd once mdsurd a ocârmuirii domnitorului Alexandria Ghica este prezentatd favorabil. Contrastul dintre Tara Româneascd si Moldova este atât de supdrdtor, hack depdseste limitele verosimilului si aratd lipsa de obiectivitate a autorului.

Dacd multe din criticile sale indreptate impotriva stdrilor de lucruri din Moldova sunt justificate, aceleasi critici sunt insd perfect valabile si pentru Tara Româneascd, fatd de care insä Kuch adoptd o partinire evidentd, prezentând lucrurile exact mvers. Nu gdseste decât cuvinte de laudd si admiratie pentru opera domnitorului Al. Ghica, fatd de care se transformd intr-un adevdrat apologet Cartea lui Kuch a fost tradusd in hmba romând de A. C. Cuza in revista Convorbin literare", anul XXV (1891), p 10 si urmdtoarele, si comentatd de N Iorga in Istoria romiinilor prin ccilcitori, vol III, p. 158 si urm. Fragmente din lucrarea lui Kuch au fost reproduse si traduse de Scarlat Callimachi si S. Cris-Cristian, Cilâtori si scriitori strdini despre evren din Principatele românesti, Iasi, 1935, p. 80-106. Informatii privindu-I pe Kuch se mai afld si In Hurmuzaki, vol. X, p LXII. Despre C. A.

Kuch a scris Vasile Docea, Din activitatea lui C. A. Kuch, consul al Prustei in Moldova (1833-1842), in Anuanil Institutului de istorie A. D. Xenopol", Iasi, XXIX, 1992, p. 307-322; Idem, C. A. Kuch si cartea sa despre români, in Dacia literal-A", Iasi, sene noud, an. 4,1993, nr.1, p. 61-62. 212

www.dacoromanica.ro

C. A. KUCH

Starea de lucruri din Moldova §i Tara Româneasa din anii 1828 pind la 18431

VIII Negot §i agriculturä

Negotul Moldovei consa mai ales din desfacerea cerealelor si a altor P. 77 produse, care se obtin direct prin cultivarea pdmântului sau prin cre§terea vitelor. Câmpiile intinse ale acestei tdri bogate, reprezintd un izvor nesecat pentru aceste

cloud ramuri, de inavutire. Mai inainte vreme, tot felul de monopoluri supärdtoare, pe lângd nesiguranta proprieatii si lipsa de populatie, impiedicau

dezvoltarea. Monopolurile insd s-au desfiintat de cdtre noua legislatie a Moldovei2 si siguranta pentru persoa // ne i bunuri a crescut; din nefericire insd p. 78

mâna de lucru nu s-a Inmultit in mdsura in care trebuia, pentru a se cultiva indeajuns acest pdmânt roditor, astfel incât mari intinderi de pdmânt nu produc decât stufäris si mdrdcini. N-ar fi oare potrivit de a statornici miile de familii de tigani care apartin in parte statului i in parte particularilor ca robi i care due o viatd nomadd, folosindu-i in agriculturd ? Oare in acest fel stdpânii acestor robi nu ar face mai mult in propriul lor interes, dar si in folosul tiganilor, deat multumindu-se numai cu o micd dare pe care o iau de la dânsii dar ldsându-i sd-§i iroseascd viata pe drumuri, inat au ajuns o adevdratd pacoste pentru tard ? De când exportul grânelor din Moldova a devenit liber, s-au stabilit legdturi de comert cu strdindtatea, foarte intinse. Produsele de aici se transportd mai ales la Constantinopol, in Italia, Franta si Anglia. Exportul ate Rusia si Austria este foarte neinsemnat, cu atât mai important fiind Insd importul din aceste tdri Invecinate. Cu toate cd nu existd pând acum nici o urind de industrie in Moldova i cd produsele brute care se exportd de aici se intorc apoi, in mare mdsurd, ca mdrfuri manufacturate //, totusi exportul i importul, intr-o perioadd de zece ani, au fost P 79 echilibrate si poate chiar exportul a fost mai insemnat decât importul.

Acest raport va fi Ina- si mai favorabil, and guvernul Moldovei va fi construit drumurile necesare si va fi indreptat albiile Prutului §i ale Siretului, spre a le face navigabile, stabilind astfel o legdturd intre toate pdrtile lumii, mai ales intre tinuturile cele mai bogate si Dundre, deoarece vânzarea produselor nu se face pând ' Traducerea s-a acut dupd C. A. Kuch, Moldauisch-Walachische Zuskinde in den Jahren 1828 bis 1843, von..., Leipzig, Leopold Michelsen, 1844, p. 77 si urm. De asemenea, a fost consultatá si traducerea lui A. C. Cuza din Convorbin literare", XXV (1891), p. 325 si urm. 2 Este vorba de Regulamentul Organic.

213

www.dacoromanica.ro

in ziva de azi decât cu cea mai mare greutate, ceea ce, in mod firesc, pdgube§te agricultura.

Singurul port al Moldovei este portul libel.' al Galatilor, care de la un timp incoace a devenit o piatd de comert foarte insemnatd. Guverndmântul, pdtruns de insemndtatea acestei piete, ca fiind singurul debu*eu comercial ce-1 are, s-a ingrijit de a-i da din toate punctele de vedere, sprijinul §i mijloacele trebuincioase pentru inlesnirea §i intretinerea vietii comerciale. $i desigur cd aceastd râvnd vrednicd de laudd a ocârmuirii ar fi fost rdspldtifd pand in ziva de astdzi cu succese strälucite, dacd conducerea rânduità de atáta vreme la Galati n-ar fi fost alcdtuitä din ni§te oameni interesati, care au pus intotdeauna interesul lor personal mai presus de

interesul ob§tesc. cel de pe urmä din acqti functionari, cu numele de p. 80 Beldiman, care in anii 1837-1840 II a fost insdrcinat cu administratia i care, atunci când a intrat in slujbd, era cu totul lipsit de mijloace, a ajuns, dupd trei ani de administratie, sä devind unul din cei mai bogati boieri ai tdrii. Lucrdrile mai importante pe Care era dator sd le conducä i mijloacele insemnate de care dispunea in vederea acestui scop au fdcut singure cu putintd o schimbare atat de repede §i atât de fericifd a situatiei sale.

0 exceptie vrednicd de toatd lauda printre ace§ti gospodari necinstiti, a fAcut-o colonelul moldovean Toderitd Bale, care a administrat portul cu toatd sârguinta §i intr-un mod cu totul desinteresat, dar care, chiar din aceastd pricind, a fost foarte curând indepdrtat din aceastä slujbä, pentru a nu impdgea cu mai marii sdi nici un soi de c4tiguri nelegiuite.

in ceea ce prive§te increderea ce s-a acordat la inceput in mod cu totul nechibzuit negustorilor destul de numeroi a§ezati la Galati, dupd ce s-a vdzut, in ultimul timp, cd a fost o gre§ald, de la o vreme incoace putem spune cá aceastd incredere a sldbit mult. in Galati nu sunt cleat trei sau patru case de comert5 cu fonduri solide i care se bucurd de o incredere merited. Celelalte sunt intemeiate de oameni tineri, care fac speculd cu bani sträini, neavând nici insu*ile trebuincioase pentru aceasta i cu toate cd aici existá de mai multd vreme un tribunal de comert,

totAi negustorii, din care cei mai multi sunt strdini, din pricina statutului lor p 81 personal, nu sunt de fel sau aproape de loc suptii legilor de aici IL

Comertul Moldovei depinzând cu totul de agriculturd [...] este cu atit mai regretabil cd tocmai acea parte dintre locuitori printr-ale cdror mâini se strecoard intreg acel comert., sd nu se poatä ocupa personal de dânsul. Cdci tdranul 3 Freihafen, in sens de porto-franco. 4 Teodor (Toderitä.) Bals (1790-1857), boier rnoldovean, batman la 1833, pircdlab de Galati si caimacam al Moldovei in preajrna Unirii.

5 in acea vrerne la Galati functionau urmátoarele case de corners: Pedemonte si Peretti, Francesco Biga, Fanciotti, Rocca, cf. Paul Pältânea, Istoria orasului Galati de la origini pia in 1918, vol. I, Galati, 1994, p 275; Raluca Torni, L'Histoire de la Maison de Commerce Pedemonte et Fils, in Historical Yearbook", Bucuresti, vol. III, 2006, p. 111-134.

214

www.dacoromanica.ro

din Moldova, in ceea ce prive0e situatia pe care i-o creeazd legea, aproape cd nu se deosebe0e de tiganii care umbrá färd niciun cdpätâi, de la un capät la altul al tdrii.

Täranul nu are ca bun al sdu nici mäcar o palmä de pdmânt, arzarea lui pe mo0a boierului nu se face decât pe un termen de patru ani in virtutea unui contract

subinteles, care se hotärd0e de la arzarea lui pe mo0e. in puterea acestei intelegeri, regulamentul il insärcineazd sä facd doudsprezece zile de clacd proprietarului, care s-au prefäcut in doudsprezece zile de lucru, pentru care insd tdranul trebuie sä munceascd mai mult de trei zile pentru fiecare. Pentru aceastä prestatie, proprietarul ii dd materialul necesar, adicä lemnul, lutul §i rogojina necesard pentru clddirea unui bordei i un petec de pdmânt care abia ii ajunge pentru semäna pdpuwiul trebuitor hranei sale. Dacd tdranul mai voie§te sä i se mai dea ceva pe deasupra, de pildd dacd are o via de intreOnut, apoi trebuie sd se inteleagd din nou cu proprietarul asupra adaosului de muncd ce-1 mai are de fdcut. Pretul oricdrei mo0i atârnd de // numärul locuitorilor care s-au statornicit pe p. 82 ea §i färd de care proprietarul nu poate sä tragd cel mai mic folos, pentru cd el singur

nu tine pe lângd casa lui lucrätori ndscuti anume ca si-i gospoddreascd mo0a, situatie pe care de altminteri nici locuitorii n-ar voi sä o primeascd. Dacd se intâmpld cumva ca recolta sd fie proastd intr-un an, ceea ce se intâmpld

regulat de câtiva ani din cauza lipsei de ploaie prin unele locuri sau din pricina pustiirilor provocate de grindind sau de läcuste, atunci tdranii sunt imediat supu0 foarnetei, dacd proprietarul nu-si imparte singura sa recolti cu dânii. Aceasta nu se face insd decât in ni§te conditii foarte inrobitoare pentru tArani, a cdror indatorire la muncd, dupd cum intrd chiar in prevederile regulamentului, este sporitä de proprietari pentru despdgubirea lor i aceste invoieli se fac dinainte pe ani intregi, astfel cä täranii spre a putea trdi sunt aruncati intr-o stare cu totul in afara legii.

Dacd lipsa se intinde insd asupra intregii tdri, cum nici nu s-ar putea altfel, guvernämântul opre0e indatd exportul grânelor §i comertul stä pe loc un timp mai mult sau mai putin indelungat. Cu totul altfel insd ar sta lucrurile dacd soarta tdranului ar fi fost hotdrâtä de care noul Regulament Organic dintr-un punct de vedere mai umanitar. Dacd s-ar fi cedat acestor nefericiti, luând mdsurile de cuviintä // un lot cât de mic de pdmânt, P. 83 desigur cd ar fi fost sco0 din starea de ticd1o0e in care trdiesc de veacuri intregi, fdrd sd aibd mdcar comtiinta de sine. Ei ar fi inceput sá trdiascd pentru dân0i §i pentru familia lor, s-ar fi strdduit sá gospoddreascd putinul lor avut cu economie si cu sârguintä, ajungând nu numai sa se apere impotriva lipsei desdvagite, la cazuri de nevoie, dar chiar spre a-ai fduri pentru totdeauna o viald indestulatd. Familiile care rdtdcesc acum de colo-colo s-ar fi statornicit i prin urmare s-ar fi i inmultit in proportii mai mari. Cu sporirea locuitorilor insd s-ar fi pus capdt unui rdu de care tam va avea incd multd vreme de suferit, lipsa de brate ca sä o cultive, exploatând bogätia sa in folosul tuturora. 215

www.dacoromanica.ro

Pentru a preintâmpina cazurile de lipsd si de foamete si poate iardsi - dupd cum pretind unii - spre a pregdti armatelor rusesti, in cazul unei noi veniri, magazii indestulate cu grâne; se stabileste in Regulament, ca in fiecare sat sd se facd câte un cosar de rezervd6, in care sd se pund o a doudzecea parte din recolta anuald a fiecdrui täran, dându-i-se inapoi dupd patru ani, recolta primului an, in cazul când n-a fost P.

84 nevoie sd se atingd rezerva celor trei ani trecuti, // astfel ca sd fie intotdeauna o rezervd de trei ani in cosare. Aceastd mdsurd, in cazuri de lipsd, ar putea da un oarecare sprijin oamenilor nevoiasi; din nenorocire insä se intâmpld si cu aceste dispozitii ceea ce, de obicei, se petrece in Moldova; cosarele stau mai intotdeauna desarte si cea mai mare parte din ele, din pricina stdrii de ruind in care au ajuns, nici nu se mai pot folosi.

Märfurile care vin din statele austriece sau in tranzit prin aceste sate din Moldova, sunt urmdtoarele: postavuri, pânzd, piei, bldnuri, fierdrii si obiecte de aramd, lemn de constnictie, hârtie, trdsuri gata fabricate si mobile, obiecte de lux si de galanterie. Valoarea lor se urcd anual la 15 000 000 piastri. Din Rusia se importd: fierdrii, piei lucrate, ceard, bldnuri si altele intr-o valoare medie de 1 000 000 piastri; Din Turcia: bumbac, piei de oaie, produse manufacturate si vinuri frantLizesti, coloniale turcesti in valoare de 10 000 000 piastri .

in total:

26 000 000 piastri

Produsele exportate din Moldova in Austria sunt urrndtoarele: piei crude, Mild, pdr p 85 de // porc, ceard, miere, cantaride8, intr-o valoare anuald medie de 5 000 000 piastri

in Rusia se exportd: piei de oaie, piei de porc, lemne, sare, pietre de moard, fructe in valoare de 700 000 piastri in Turcia: grâne, fructe, leguminoase, piei de oaie, Yana, sdinântä de in, sare, var, vin, tutun, brânzd si altele in valoare de 22 000 000 piastri in Tara Româneascd: articole de fabricatie ruseasck blänuri si alimente felurite pentru 600 000 piastri la un loc

28 300 000 piastri

6 ein Vorrathsbehiilter. 7 fertige Wagen 8 Kanthariden. Gfindaci verzui-aurii din ordinul coleopterelor, ce cauzeazd desfrunzirea frasinilor.

216

www.dacoromanica.ro

Prin urmare exportul intrece importul In medie cu 2 300 000 piastri. Navigatiunea pe Dundre intampind ilicä mari greutki la gurile acestui fluviu. Aceste guri sunt asa de impotmolite cu nisip, hick cordbiile incdrcate, ce vin de la Galati, se vdd silite, spre a putea pdtrunde in Marea Neagrd, de a-si descdrca cea mai mare parte a incdrcdturii la Sulina, de uncle apoi o trec pe vase mai mici prin locurile impotmolite, incdrcand-o apoi a doua oard. in zadar s-a oferit o companie de comert strdind sd curete albia raului // cdci p 86 guvernul rus s-a opus mereu unei asemenea mdsuri, declarand cd va pune el singur sd se execute aceastd lucrare, fard ca sd fl luat hied 'And astdzi nici o mdsurd in vederea indeplinirii acestei fdgdcluieli. Descdrcarea cordbiilor se face de ckre impiegati rqi, cu caiace proprii, pentru care iau chirii insemnate. De o vreme incoace a inceput si la Galati a se construi cordbii $1 pand acum au fost date la apd mai mult de doudzeci de vase. Referitor la aceasta, inalta Poartd a incuviintat Moldovei sd arboreze un pavilion al ei propriu [...].

X p. 104

invätämântul public Conducerea invkdmantului public este incredintatd unui comitet alcdtuit din

boiefi, care sub numele de Eforia Scoalelor"9 std sub inalta priveghere a Mitropohtului.

in Ia$i exista Inca' din vechime o $coald publicd care fusese infiintatd $i inzestratä de domnii de mai inainte, dar aceasta nu corespundea scopului sdu pentru cd metoda, precum $i obiectele ce se predau nu erau alese legat de trebuintele $i insusirile $colarilor. Profesorii din aceastd scoald, care erau toti greci, isi petreceau timpul ostenindu-se sd predea limba greacd veche, pe care ei nici n-o intelegeau,

copiilor din clasele de jos ale poporului. Se intelege cd aceasta // nu putea sd p 105 constituie deck un chin zadarnic pentru tineretul scolar si a avut ca urmare ca scoala

sd rdmand aproape cu totul pustie. in ultimii ani, aceastd scoalä s-a transformat intr-un fel mai practic, infiintandu-se pe lingd clansa $i asa numitd Academie

Nationald'°. Si in celelalte orase din Moldova s-au mai clddit scoli pentru invkdmantul elementar $i care stau, de asemenea, sub privegherea Eforiei din Ia$i.

Conducerea speciald a acestor sea, atat a acelor din Capita id, cat si din provincie, este incredintatd cu predilectie unui membru al Eforiei, care le face cate 9 Ephorie des öffentlichen Unterrichts.

1° Academia Mihdi leand, primul institut românesc de invätämânt superior din Moldova, infiintat la Iw, in 16/28 iume 1835, vezi N. C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul .ycoldor nationale din Moldova, Bucure§ti, 1962, passim.

217

www.dacoromanica.ro

p 106

p. 108

p. 109

o inspectie anuald si este pe deplin la indltimea chemdrii sale. Acest membru este aga Gheorghe Asaki", care a fost crescut din fragedd copildrie in scolile nemtesti si a trait apoi mai multd vreme in Italia. S-a pldnuit, de asemenea, infiintarea scolilor sätesti, dar acest proiect n-a fost pus in aplicare, pentru cd lipsesc 'filed oameni pregdtiti pentru ocuparea acestor posturi, precum i mijloacele pentru intretinerea lor. Pe lângd sumele anume afectate invdtámântului de care Regulament, Casa $coalelor mai primeste Ina 3% din leafa fiecdrui functionar; acesta 'frisk dacd are copii, poate sä ceard in schimb primirea lor fdrd platd in scolile publice. inflintarea Academiei Nationale din Iasi // a avut de intâmpinat o multime de greutdti i numele de Academie, pe care cdutau sä-1 justifice chiar de la infiintarea ei, a dat loc la o multime de greseli in aplicarea metodei de studiu, ceea ce a dus la intârzierea simtitoare in propdsirea scolarilor. [Automl prezintd vicisitudinile prin care a trecut Academia pând la numirea lui Asachi ca director]. De atunci incoace s-a modificat planul de studii, chemându-se din provinciile invecinate Austriei, profesorii care cunosc limba tdrii si tin de credinta ortodoxd12. Elevii au fost pregdtiti printr-un invdtdmânt elementar mai temeinic, pentru urmarea unor cursuri superioare i astfel, schimbându-se modul de a proceda, s-a câstigat mult mai mult decât s-ar fi putut astepta vreodatä de la dispozitiile de mai inainte. Câteva catedre sunt acum ocupate de &dire pdmânteni care au stat mai multd vreme la Viena, fdcând acolo studiile trebuincioase. Numdrul elevilor din toate scolile se urcd la o mie cloud sute, din care o a patra parte sunt bursieri, dându-li-se invätdtura i intretinerea pe seama statului. De o vreme existd, de asemenea, la Iai, // o scoald de meserii, unde mesterii nemli invaid elevii diferite mestesuguri. Pe lângd aceste scoli de bdieti mai existä incd la Iasi si in celelalte orase scoli pentru fete din clasele mai de jos ale poporului. Acestea invatd limba lärii, dar mai ales lucrul de mând, pentru ca mai târziu sd se poatd intretine cu cinste, ca unele ce sunt sau orfane, sau copile de oarneni nevoiasi. Afard de aceste scoli publice, mai sunt incä in Iasi si in celelalte orase din Moldova, institute private, in aceleasi scopuri, tinute de greci sau de francezi. Marii boieri, care nu vor sd tind in casd pedagogi sau profesori pentru copiii lor, si-i dau in asemenea stabilimente particulare, unde se invatd poate mai mult decât in scolile publice si unde, lucru ce este de cdpetenie, copiii de familie nu se

amestecä cu copiii din clasele mai de jos, cdci stabilimentele publice nu sunt p.

frecventate decât aproape numai de acestia din urmd. [...] Fiii marilor boieri mai sunt trimii si la universitätile din sträindtate, dupd ce ti au terminat scoala la o vârstä bite saptesprezece i optsprezece ani, dar fetele sunt " Gheorghe Asachi, 1788-1869. 12 griechischen Glaube.

218

www.dacoromanica.ro

crescute intotdeauna in lard pentru cä pdrintii au grijd din timp de mdriti§ul lor, scotându-le din §coald pentru a le duce de-a dreptul la bisericd. Ca rezultat al educatiei ce se cld atat bdietilor cât §i fetelor, s-a putut constata ca bäicii // care se duc la §colile strdine prea târziu §i färd sä aibe cunNtintele necesare, se intorc in tard fárd sä fi tras nici un folos, fie in privinta cre§terii, fie in privinta cuno0intelor 0iintifice. De la Iai ei se due de-a dreptul la Paris, ceea ce chiar de la inceput aratd indeajuns cd nu se duc cu alt scop decât cu acela de a-vi intregi numai educatia lor exterioard.

p. 112

Fete le sunt crescute prea putin spre a fi gospodine, indeletnicindu-se mai ales cu citirea cdrtilor franceze ware i frivole, iar mamele, care nu prea le iubesc din pricind cd vârsta lor le dd de gol bdtrânetele, cautd sd le mdrite cât mai de grabd, de obicei insd

impotriva vointei lor §i din consideratii cu totul conventionale. b asemenea imprejurdri, se intelege cä e aproape cu neputintd sd fie sotii i mame cum trebuie13. in casa bdrbatului ele nu aduc decât nemultmnirea ce o au din pricina sotului vi o nemdsuratd dorinn de a se gdti §i de a pldcea §i tocmai acestea sunt cauzele din care se trage nenorocirea familiilor moldovene0i [...].

XI

Serviciul Sanitar

Grija privegherii serviciului sanitar este incredintatd In ai unui comitet sanitar, Eforia Spitalelor14 // care este alcdtuitä dintr-un prqedinte §i §ase membri.

Pre§edintele este proto-medicur, membrii sunt trei doctori, un farmacist i doi boieri. Acestui colegiu îi mai este addugat §i un secretar. in Capitalä, pe lângd medicul judeteanI6 mai sunt încá patru doctori cu lean, dintre care unul trebuie sá fie neapdrat chirurg §i mamo. Fiecare re§edintd de judet

i0 are medicul ei administrativ" §i mai multi doctori care nu au nici o lean, exercitânduli meseria pe seama bor.

in marele spital Spiridonia18 din Ia0 sunt trei doctori, in spitalele din provincie numai câte unul, mime plätii pentru aceasta. 13 Exagerare evidentd. 14 Sanitiitscollegium-comité sanitaire. 15 protomedicus. 16 Kreisphysikus. " Amtphysikus.

Spitalul a fost Infuntat odatá cu zidirea mandstirii Sf. Spiridon de domnul Moldovei Constantin Racovitd (8 febr. 1756-mart. 1757) care, la 1 ian. 1757 constatä lipsa unui lucru prea 113

trebuincios tdrii acesteia la acest ora§ §i scaon domnescu ce pän acurn nu s-au cautat a fi spnalt pentru hrana chivermsala, cdutarea §i odihna sdracilor §i a multi bolnavi i neputincio§i", §i porunce§te ca sä

facd spitalie la mänästirea noud ce din nou s-au zidit aice in ora§ul Ia§ilor", cf. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitälilor .yi monumentelor medievale din Moldova, Bucure§ti, 1974, p. 473 §i 521-522.

219

www.dacoromanica.ro

p. 113

Fiecare medic strain, care prezintd diploma atestând promovarea sa ca doctor in medicind, poate sd practice medicina in Ord, dacd a dovedit mai intâi printr-un examen ce 1-a dat comitetului sanitar - exceptându-se bineinteles boierii

- prin probe scrise, ca $i cu papportul sau, cd el este adevdratul proprietar al diplornei, ce se afld in pdstrarea sa. La Ia$i $i in celelalte ora$e sunt moa$e anume pldtite, care trebuie insd sd fi

invkat in stabilimentele din Germania, aducând $i certificate vrednice de luat in considerare.

in Capita ld sunt opt farmacii, in orawle mai mici numai câte una sau câte p. 114

p. 116

p. 117

cloud., dupd trebuintd. Fiecare farmacist trebuie sd aibd certificate privind trecerea examenelor sale in Folile germane ; in caz contrar // este silit sd fie un provizor care sd indeplineascd aceste cerinte ale legii.

Aceasta este organizarea serviciului medical in Moldova dupd cum a fost hotdrâtd prin Regulamentul Organic $i care ar putea sd fie in forma sa exteriaorä foarte practicd $i corespunzkoare nevoilor tdrii in aceastd privintd, dar care i$i pierde din valoare dacd ardtdm mai de aproape alcdtuirea sa lkintncd $i adevdratd. [Automl se referd la ignoranta $i abuzurile protomedicului $i ale medicului $ef al Spiridoniei din Ia$i $i la proastele rezultate ale administratiei lor]. Mai toti medicii, care erau in Ord in vremea ciumei $i a holerei, s-au imbogkit de la aceste epidemii, de pe urma cdrora au $tiut sd se foloseascd intr-un fel cam curios. // Ace$ti medici nu aceau nici o vizitä dacd nu li se plateau dinainte preturi destul de ridicate $i pe lângd aceasta toate posturile remunerate, precum $i chentela cea mai bund se afld in mdinile lor; se intelege cd acum cautd sd persecute cu invidie $i sd alunge din Moldova orice medic care ar voi sd se stabileascd acolo. Farmaci$tii sunt inspectati anual, dar inspectiile se cunosc mai 0;,,qinte, ceea ce face ca intotdeauna rezultatul sd fie multumitor. in urma unei gustki copioase se intocme$te $i procesul verbal al inspectiei, care nu contine decât laude, färä sd se mentioneze faptul cd fiecare farmacie, care asteaptd sd fie inspectatd i$i intrege$te cele de trebuintd, pe timpul cat tine inspectia, de la celelalte farmacii care mai sunt in ora$. Douä sunt mai ales cauzele care dkineazd stdrii sanitare a Moldovei: vdrsatul $i sifilisul. Vaccinul, ce-i drept, s-a introdus $i aici, dar superstitiile oamenilor de la Ord, care presupun cd in urma vaccinului copilul moare de altd boald, pe când altminteri

p. 118

ar fi avut vdrsatul, se opun acestei mdsuri folositoare. Pustiirile sifilisului se aratd. mai ales la tard, unde nu sunt medici, $i unde // nu exista nici ajutorul femeilor bdtrdne, care se indeletnicesc cu cdutarea afectiunilor sifilitice $i care adeseori obtin in Moldova rezulatate mai fericite chiar deck unii medici. Afumdturile cu cinabru' reprezintd mijlocul cel mai eficace, pe care-1 folosesc ele. [...] 19

220

Zmnober.

www.dacoromanica.ro

Pentru a impiedica desele imbolndviri ale vitelor si spre a se face serviciul de p 119 politie sanitard pe lângd abatoarele din Iasi, s-a rânduit si un veterinar; acesta este insä un tândr care abia aici si-a inceput practica, incât la Ord tiganii sunt mai mesteri ca el, iar la oras activitatea privind starea vitelor care se taie ii este zddärnicitd, prin siretenia evreilor. Medicii si farmacistii stabiliti la Iasi alcdtuiserd pe timpul guvernului provizoriu o societate stiintificd, intemeind si un cabinet de istorie naturald. Ei s-au

constituit ca membrii efectivi ai acestei societdti, numind vreo câteva sute de membri de onoare dintre cei care locuiau in Moldova, fiind tinuti sd pldteascd o cotizatie anuald de cinci galbeni. Cu acesti bani s-au pus bazele unui muzeu de zoologie; pe lângd aceasta s-a mai constituit in sânul acestei societali stiintifice si

o societate de agronomie, din care fac parte insd numai unii membri ai socieatii [...].

Tara Româneasca Administratia provizorie rusd ddduse celor doud principate acelasi asezdmânt P. i aceleasi legi fundamentale dupd care ele urmau a fi administrate deopotrivd sub domnii lor respectivi. Si dacd vedem totusi o mare deosebire intre amândoud aceste

183

principate in privinta rezultatelor pe care le-au dat, pând astdzi, dezvoltarea si pdstrarea institutiilor introduse de Regulament si dacd aceastd deosebire este fdrd indoiald mai mult spre lauda administratiei din Tara Româneascd deck a celei din Moldova, apoi desigur cauzele acestei stdri de lucruri trebuie sd fie urmdtoarele: Civilizatia fusese mai dinainte vreme introdusd In Tara Româneascd de cdtre domnul Grigore Ghica'°, din ale cdrui mâini generalul Kisselev21 a luat conducerea acestei tdri, pe câtd vreme in Moldova, domnul Ionitd Sturza", nu numai // cd nu a P.

indreptat niciunul din neajunsurile vremurilor trecute, dar Inca mai vârtos a contribuit la addugirea lor, ldsând astfel regimului provizoriu rus o tard, in care sdmânta unei civilizatii viitoare nu putea decal cu mare greutate sd princld rdcrácini [...].

Locuitorii din Tara Româneascd se apropiaserd incd de mai multd vreme de

Transilvania, provincie invecinatd austriacd, invdtând limba si cdutând sd se foloseascd de multe din institutiile de acolo care li se pdreau cd ar putea fl potrivite pentru dânsii, ceea ce a exercitat o inrâurire binefdcdtoare asupra administratiei din tam lor, pe câtd vreme moldovenii nici nu bdgau in seamd modul de administratie al vecinilor din Austria, dispretuind si batjocorind tot ce nu venea din Franta. 20 Grigore al IV-lea Ghica, domn al Tani Românesti, 30 iunie I822-apr. 1828. 21 Pavel Dmitrievici Kisselev, general rus, presedinte al Divanurilor din principate in timpul regimului de administratie militard rusâ (1829-1834). 22 Ionita. Sandu Sturdza, domn al Moldovei, 26 apr 1822-apr. 1834

221

www.dacoromanica.ro

184

in sfär§it, locuitorii din Tara Româneascd sunt §i mai robu§ti §i mai ageri la p. 185 minte decât cei din Moldova. Si mai cd s-ar putea // crede cd deosebirea morald ce existd intre arrandoud popoarele23 dateazd Inca din vremea stápânirii romanilor, care se intinsese asupra Tdrii Române§ti §i a unei pdrti a Moldovei, pentru cd tocmai locuitorii acelor pärti ale Moldovei, care se §tie a au fost colonie romand24, se deosebesc chiar pând astdzi de ceilalti prin spiritul lor mai viu §i mai rdzboinic §i prin oarecare omenie §i sinceritate in caracterul bor. Dominatia turceascä n-a apdsat prin urmare atât de greu asupra lor ca asupra celorlalti. Se poate crede a§adar cd §i din punct de vedere intelectual, muntenii erau mai destoinici §i mai pregdtiti spre a primi reformele ce urrnau sd se introducd, decât locuitorii din Moldova. Grigore Ghica a fost avadar domnul care a pus temelia stdrii de inflorire prezentd §i viitoare a Tdrii Române§ti §i dacd ne gândim cu câte greutäti avea de luptat pe vremurile acelea, atunci cu atit mai bine vom recunoa§te meritele deosebite pe care acest domn le-a dobândit in fata patriei sale. [0 scurtd prezentare a celor mai de seamd infäptuiri ale lui Grigore Ghica]. Tara Româneascd datoreazd o multime de imbundtätiri obldduirii ingrijite §i p. 187

pärinte§ti a domnului Grigore Ghica, care insd nu tinu mult §i se sfär§i cu introducerea administratiei provizorii ruse.

Legea fundamentald alcdtuitä sub acest guvern contine foarte putine imbundtdtiri fatd de acelea care nu ar fi fost prevdzute in planul fäcut mai dinainte de domnul Ghica, insd abia acum se ajunge la realizarea lor sau li se dddea o mai mare intindere a cuprinsului. in ziva de 22 martie 1831 generalul Kissetev reuni pentru intâia oard pe marii boieri §i inaltul der, spre a se sfätui asupra imprejurdrilor celor mai de cdpetenie ale Tarn Române§ti [.. 1. p 188

in urma propunerii ce se fácu in aceastá Adunare, hotarele tdrii dinspre Dundre au fost fixate de-a lungul intinderii malului stâng al acestui fluviu. 0 comisie alatuitd din turci §i munteni aduse la indeplinire aceastä lucrare, in virtutea cdreia teritoriul Tdrii Române§ti se mdri prin addugirea a optzeci §i opt de insule care se aflau pe Dundre §i prin cedarea ceatilor Braila, Giurgiu §i Turnu, care intotdeauna fuseserd considerate ca apartinând Turciei propriu-zise. Acele cloud cetäti de la inceput, care zdceau in ruind pe vremea turcilor, au ajuns acum a fi piete de negot foarte cdutate §i in care se afld §i câte o carantind, iar in locul ora§ului Turnu, care dispdruse aproape cu totul, se inaltd acum asemenea unui ora§ nou, un centru care devine din ce in ce mai insemnat. 23 Exprimare gre§itd cáci din textul integral al lui Kuch rezultd implicit cd era vorba de poporul român care trdia Insd In cadrul mai multor state. 24 Inexact, cunoscut fund cd Moldova n-a fdcut parte din provincia romand Dacia, rdmânând In stapinirea bd§tinaOlor (dacii liben).

222

www.dacoromanica.ro

[Despre numirea domnului Alexandru Ghica", calitätile acestuia §i despre atitudinea lui cu prilejul epidemiei de holerd de la Slatina din 1836]. Tara Romaneascd are de-a lungul hotarului ei destul de intins cu Turcia, o p. 191

multime de carantine, care se deosebesc toate prin modul practic in care sunt instalate si care s-au evidentiat de asemenea prin eficacitatea lor de pand acum, deoarece ele au apdrat tara, in mai multe randuri, de primejdia ciumei. Cordonul sanitar are aici o lungime de mai bine de o sutd de ceasuri, hotarul este foarte greu de pdzit din pricina nenurndratelor insule care se afld pe Dundre i oamenii, care fac serviciul de pazd, sunt mai mult de cloud // treimi numai niste tdrani simpli care, p. 192 impreund cu soldalii, pdzesc porturile.

Locuitorii de pe malul Dundrii care, de la infiintarea carantinelor, au fost folositi pentru alcatuirea cordonului sanitar, usurandu-li-se pentru aceasta ante, sunt atat de obisnuiti cu aceastd slujbd, incat se poate avea toatd increderea intransii. Ei se numesc cordonasi26.

Pentru paza hotarelor, pentru serviciul de garnizoand in Capita ld i pentru slujba politiei prin orasele mai mici, s-a instituit, sub administratia provizorie, o miliie nationald, alcdtuitd din cloud regimente de infanterie i doud escadroane de

adreti ldncieri". [Scurtd incursiune istoricd privind trecutul oastei romane]. Pe cat de strasnicd fusese in Moldova opunerea impotriva recrutdrii, cu atat 13.193 mai cu multd bundvointd s-au grdbit tdranii din Tara Romaneascd sd-§i dea sprijinul lor acestei mdsuri, fiind mandri de a putea iardsi sä serveascd sub steagul tarii. Infanteria este dotatd cu puti, sdbii i ranite, cavaleria cu säbii, o pereche de

pistoale si o lance . Uniformele sunt din postav albastru, cu mansete i guler galben §i sunt croite dupd modelul rusesc. Ambele trupe sunt destul de bine instruite cu toate cd, din cauza serviciului care nu este decat de

cinci ani, a cincea parte este formatd din recruti neinvdtati. La fiecare patru luni trupa isi prime§te solda ei, foarte neinsemnatd dar care ajunge pentru trebuintele ce poate sä le mai aibd soldatul, de vreme ce ingrijirea care i se dd îl scuteste de aproape orice cheltuiald.

Corpul ofiteresc al trupelor de aici, pe langd activiatile obisnuite, mai face incd i alte treburi ce aduc foloase statului. Multi dintre ei conduc ca ingineri, arhitecti i geometri, antrepriza de constructii publice a statului. Mai multi ofiteri strdini, care au fost primii in serviciu, aici in Tara Romaneascd, // au rdspandit p. 194 invdtdturile lor in randurile acestor ofiteri i ravna de a pdsi cu spor pe calea stiintei. Militia este incazarmatd pe la deosebitele garnizoane, avand medici iscusiti si

lazarete in build' stare. Pentru instruirea lor s-a instalat scoala de companie si de 25 Alexandru Ghica, domn al Tärii Românqti, 1 apr. 1834-7 oct. 1842. 76 Cordonach. 27 Lanzenreaer.

223

www.dacoromanica.ro

batalion in care se invatA a citi, a scrie $i a socoti. Pentru exerchiile fizice sunt anumite $coli de scrimd i natatie, care sunt intretinute de cdtre domnitorul Ghica din propriile sale mijloace. Acest domn a infiirhat, de asemenea, in anul 1835, o $coald care folose$te atat

soldatilor cat $i tdrii intregin. Aceasta este $coala de meserii, in care se afld permanent patruzeci de oameni din diferite trupe care invatd tâmpldria i ldcdtu$eria

(fierdria), flind iniiai i in desen. Progresele pe care le-a acut aceastd institutie sunt de necrezut, lucrurile acute de dân$ii intrec adeseori in gingd$ie $i trdinicie mobilele fabricate in atelierele din sträindtate $i care se pldtesc aici atat de scump. Dacd aceastd $coald ar putea sä existe un timp mai indelungat, ar putea sd se rdspândeascd o muhime de me$teri priceputi in toatd tara, inldturând astfel lipsa ce ddinuie$te acum de tâmplari $i fierari dibaci $i care se resimte atat de mult aici in teed.. Un medic german, doctorul Zucker, este directorul acestei $coli de meserii, ce p. 195 a dobândit lauda tuturor pentru iscusinta cu care este condusd. // Administratia politiei din Tara Româneascd este excelentd, in comparatie cu cea a Moldovei. Circumspectia, dibdcia i activitatea sunt insu$iri deosebite ale angajatilor acestei administratii i, devi ei a$teaptd $i primesc bucuros oarecare bac$4uri de la persoanele cdrora le-au fâcut vreun serviciu, totu$i aceasta nu e o conditie neapdratä a indeplinirii datoriei lor $i nu are caracterul du$indnos al unei executii silite ca in Moldova. Aceea$i sigurantd pentru bunuri i persoane domne$te in oraw, ca i la sate $i comunele sunt rdspunzdtoare de neorânduielile sdvar$ite pe teritoriul lor; ele sunt silite sä rdspundd de orice lucru furat $i de aici urmarea cä tdranii, pentru a nu suferi

pagube, privegheazd ei singuri cu cea mai mare bdgare de seamd siguranta locuintelor, a drumurilor $i indeob$te a intregului teritoriu ce tine de comuna bor. Orice locuitor ce ar voi sá plece de acasd de la dänsul pentru a merge ceva mai departe, trebuie sä aibd un Ilya§ de drum, färd de care el este retinut i condus sub pazd la isprdvnicie. Orice adtor, fie cdlare, in trdsurd sau pe jos, trebuie sd-§i arate pa$aportul in fiecare sat pe unde ar trece; numai acei care cdldtoresc cu po$ta sunt scutiti de aceastd formalitate, deoarece caii nu se dau de cdtre $eful po$tii decât cu avizul autoritdtilor politiene$ti. in felul acesta, se intelege cd se poate cdrátori cu cea p. 196 mai mare sigurantd // atAt ziva cat $i noaptea, in orice parte a tdrii. Politia anuntd domnitorului sosirea oricdrui strdin apartinand claselor instdrite $i

dacd se intâmpld cumva ca domnitorul sd nu-1 vadd prezentându-se in ziva

28 coal a de meserii de pe Podul Târgului de afara, prolectatä. in 1835, care si-a inceput activitatea de abia un an mai tärziu, sub conducerea doctorului Zucker. La respectiva scoaiä erau repartizgi militari in termen. Aceastä scoa1d a fost foarte mult apreciatä de colonelul viconte de Grammont (vezi De l'administration provisoire russe en Valaclue et ses résultats, Bucarest, 1840, p 63-65) si a fost, de asemenea, mentionatä in Kopainigg's gemeinnutziger und geselhger Bukarester Hauskalender, 1844, p. 27-29, cf. I. Cojocaru, Inceputurile 'invdtdmeintului tehnic i profesional in Moldova p Tara Románeascd, Bucuresti, 1967, p. 82-83.

224

www.dacoromanica.ro

hotkata pentru primirea sdpfamanald a consulilor, in acest caz el roagd desigur cu acest prilej pe consulul sub a cdrui jurisdictie se afld acel strdin, ca sa.-1 prezinte cat mai curand. Aceastd formalitate trebuie sd fie foarte pldcutd oricarui strdin, dar mai ales acelor care cdldtoresc prin tard in interes de afaceri. Cu asemenea prilej domnul it intreabd cu de-amdnuntul despre cdldtoria sa in tard $i vai de angajatii sau de cdpitanii de postd impotriva cdrora ar avea sd se plangd catu$i de putin mdcar; aceasta cred insd cd trebuie sd se intample foarte rar, pentru cd de obicei oamenii sunt foarte cumsecade $i gata de a-ti inlesni cdldtoria cat mai repede. Po$ta din Tara Romaneascd este de altminteri cu mult superioard po$telor noastre, in ceea ce prive$te iuteala cu care cdldtoresti, cu toate ca acolo nu sunt

deloc $osele, astfel luck sumgii sunt siliti de a se feri la tot pasul de hopurile drumurilor stricate $i aceasta chiar din goana cailor. in cazurile cand la noi nu trebuiesc deck doi cai, acolo trebuie sd iei opt cai de po$td; cu toate acestea in Tara Romaneasca nu se plate$te pentru opt cai mai mult

deck pentru doi la noi. Caii din Tara Romaneascd $i // Moldova sunt mdrunti la trup, toatd vara umbld la pdscut $i de aceea nu sunt prea vrednici; dacd inhami insa opt cai la o träsurd obipuitd $i nu prea inckcatd, apoi ei pornesc cu mare u$urintd

p. 197

in galop $i acesta este de obicei mersul lor de la o statie la alta, cand drumurile sunt uscate. in acest caz po$ta nemteascd se face de obicei in optsprezece sau doudzeci de minute. Dacd se intampld insd cumva ca ploile sa. 0e mai multd vreme, apoi din galopul cel mare ajungi abia a te tali cu greutate si cei opt cai slabi $i hdmesiti abia

sunt in stare sd urneasca träsura pe drumurile gloduroase ca ni$te mla$tini. in asemenea cazuri trebuie numaideck sd inhami 'fried alti doi sau patru cai; aceasta nu-ti folose$te insd deck spre a nu rdinanea cu totul in drum, cdci mersul inainte este tot atk de incet $i de anevoios. Hamurile sunt foarte simple, dar potrivite cu scopul ce-1 au. Caii se inhamd doi eke doi, unii inaintea celorlalti, iar de-a lungul oi$tei pornesc doud $treanguri de la osia trdsurei de care sunt legate $i se sfar$esc cu

cdpdstrul de canepä de care trage calul din fruntea trdsurii. Pdstrandu-se intervalurile trebuincioase, toti caii care vin dupd dansul pand la trasurd se inhamd in acela$i fel, astfel incât toti caii care sunt pe o parte a träsurii trag de acelea$i $treanguri. Pentru fiecare patru cai este un suru // giu, care-i mand alare $i a ckui bdgare de seamd trebuie sd vegheze ca toti caii sd tragd de-o potrivd, ca nu cumva sd se rupd ceva la hamurile, care sunt de canepd $i de obicei stricate $i sd se

intarzie pe drum. Poate cu un sfert de ord inainte de a ajunge la po$a, surugiul chiuind $i pocnind din bici, veste$te sosirea calkorilor $i numdrul cailor, astfel cd la sosire gdse$te caii care-1 a$teaptd gata sd plece mai departe.

Din cauza lipsei de mijloace nu s-a putut incepe 'fried a se face $oselele trebuincioase; cu toate acestea drumurile din partea muntilor sunt tinute in bund stare $i, de asemenea, pretutindeni s-au fdcut poduri trainice $i sigure.

www.dacoromanica.ro

225

p. 198

Pentru a feri pe locuitori de lipsa ce ar putea sd se hit:ample intr-un an, coserele

de rezervd acute dupd dispozitiile Regulamentului se tin intotdeauna pline si nu numai de forma ca in Moldova. Ispravnicii mai sunt indatorati, pe langd aceasta, de a se incredinta in toti anii, toanma, dacd ogoarele au fost lucrate in intinderea care se cere i dacd sdinanta a fost bund.

Asezdmintele sanitare se tin in cea mai deplind ordine. in fiecare din cele noudsprezece capitale de judet existd cate un spital sub supravegherea unui medic 13-199 CU §tiintd. Bol // navii se addpostesc fard platd , iar sdracii care nu pot sd fie primiti

in spital se ingrijesc pe la casele lor, dandu-li-se hrana, ingrijirea medicald si medicamentele pe seama statului. Capitala Bucuresti are mai multe spitale foarte bogat inzestrate, dintre care se pot cita mai ales urmdtoarele: Spitalul Sf. Pantelimon29 i un stabiliment pentru mosit, ambele fundatii ale familiei actualului domnitor Alexandru Ghica;

Asa numitul spital Filantropie, care s-a clddit cu bani adunati de la boieri. Are un venit anual de o sutd cincizeci de mii de lei si poate sd primeascd optzeci de bolnavi. Pe langä acest spital functioneazd doi medici, un chirurg, un farmacist si doi contabili. Spitalul intemeiat in anul 18383' de familia Brancoveanu, ce se deosebeste atat prin clddirea sa frumoasd cat i prin instalarea sa lduntricd care este una din cele mai bune. Vaccinarea se face cu multd sigurantd, de cdtre medici anume plätii pentru aceasta. Numdrul copiilor vaccinati se urcd cam la 22 000 anual.

Spre a avea o ochire zilnicä asupra stdrii sanitare a orasului Bucuresti, autoritdtile medicale au dispus ca in fiecare dimineatd sä meargd slujitori sanitari p. 200 anume pe la fiecare casd spre a intreba dacd sunt // cazuri de board sau nu. Bolnavii 29 Prima constructie a fost ridicatä odatä cu bisenca cu acelw nume din porunca domnului Grigore al II-lea Ghica (1748-1752), lucränle fiind incheiate in 1750 Avariatd de cutremurul din 1802, apoi reparatd in 1824, in timpul dornniei lui Gngore al IV-lea Ghica, vechea clädire, ajunsd in mind, a fost därârnatd, construindu-se una noud in 1867-1868, prin stäruinta doctorului Carol Davilla. cf. N. Stoicescu, Reperioriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti, 1960, p 137. Respectiva clädire a fost demolatá cu pnlejul sisternatizdrii i modernizärii §oselei Pantelimon. " Refenre la spitalul existent §i astäzi, a cdrui clädire a fost ridicatd intre anii 1813-1815 din

initiativa doctorului Constantin Caracas cu sprijinul boierilor R. Golescu, Gr Brâncoveanu §i C Brdiloiu. in 1821 sau 1825 i s-a adaugat o aripd noud, iar in 1871, un etaj. Spitalul a fost reconstruit in 1890, iar in 1897-1898 *i 1925 s-au ridicat alte noi cládiri aferente: ibidem, p. 140; vezi de asemenea Al. Gälqescu, Eforia spitalelor civile din Bucuresti, Bucuresti, 1890, p. 311-345,655-685. 31 Inaugurarea festivä a spitalului a avut loc la 14 oct. 1838. Constructia, ridicatd din initiativa Saftei Brâncoveanu, fusese incheiatä in 1837. in 1842 s-a mai construit o noud amok iar in 1856-1859 încä clädire §i spiteria. Vechile clädiri brâncovenqti au fost ddrâmate, construindu-se un spital nou in

anii 1904-1906, ibidem, p. 141-142. Acestea din urnid au fost, la rândul lor demolate, cu pnlejul ultimei sistematizäri a capitalei i a constructiei noului centru civic.

226

www.dacoromanica.ro

care sunt säraci primesc all intarziere vizita medicului acasd la dansii sau sunt transportati la spital. inchisorile si casele de corectie au fost intotdeauna focare de boli molipsitoare

ce adeseori se rdspandesc mai departe, provocand o mare mortalitate printre locuitorii diferitelor orase. Este drept, in ultimul timp s-au mdrit incdperile acestor clädiri, fiind construite intr-o stare mai putin vätämätoare sändatii; cu toate acestea, mäsurile luate in aceastä privina sunt departe de a fi indestuldtoare. Asa stand lucrurile, guvernul a si hoar& sä cadeasca inchisori noi, anume acute, dar nici pand asazi nu s-au putut intocmi aceste lucrdri din cauza lipsei de mijloace. 0 singurd clklire numai, de acest soi, este pe cale de a fi isprdvia, fiind

imperios cerutd in numele umanitätii; aceasta este o inchisoare in care se pot addposti criminalii osanditi la muncd silnicd in ocne, pe timpul cand nu sunt ocupati in groapd sau cand sunt bolnavi. Acesti nenorociti, pand acum, nu mai ieseau de sub pdmant decat numai dupd ce ispräveau anii de muncd la care fuseserd osanditi si prin urmare nu mai vedeau niciodatd lumina zilei, dacd erau osanditi pe

viatd. Acolo munceau, acolo dormeau, acolo boleau si numai cadavrele lor erau scoase iardsi la lumina zilei. Imbrkämintea lor este alcdtuitd vara dintr-o cam*" groasä // si itari; iarna li se mai dd si ate un suman gros de land turceascä". Hrana p. 201 lor constä numai din mdmdligd si apd; lucrand insd mai mult cleat li se cere in

fiecare zi, ei pot, silindu-se, sd-si agoniseascd cateva parale cu care isi mai imbundtätesc hrana. Putini se mai aid in viatd dupd zece ani de intemnitare; in viitor insd, dormind in afara ocnelor, in incdperi anume acute pentru aceasta si aflandu-si tot acolo cdutare in caz de board., soarta le va fi usuratd cu mult si viata nu le va mai fi scurtatd intr-un fel asa de crud.

Acei care sunt condamnati la inchisoare sau in alte temnite sunt folositi la muncd obsteascd si in afard de aceasta, dacä au vreun mestesug pot incd sd-si mai agoniseascd ceva parale, de care nu se pot folosi cleat dupd ce ies din inchisoare, isprävindu-si anii de pedeapsd.

Tiganii erau aici, ca si in Moldova pand si acum, robi ai statului sau ai boierilor particulari, oricum, clasa cea mai nefolositoare dintre toti locuitorii. Domnitorul Ghica a dezrobit pe acei ce apartineau statului, ingrijindu-se ca ei sd-si statorniceascd sälasurile pe mosiile boieresti.

Raporturile dintre arani si proprietari se reglementeazd dupd aceleasi pnncipii ca si // in Moldova. Se intampld insd uneori ca pe unele mosii tdranii sd fie p. 202 asupriti de care arendasi in privinta muncii ce trebuie sd o depund, din care pricind

ei îsi päräsesc locuintele. Scdzand insd numdrul locuitorilor, se intelege cä si valoarea rentei sale e micsoratd in mod simtitor, cdci castigurile mosiei se plätesc dupd numdrul tdranilor supusi cldcii, socotindu-se pentru fiecare familie un venit de doi galbeni anual. 32 Denumire improprie, probabil este vorba despre un suman cum purtau táranii pe tunpul iernit.

www.dacoromanica.ro

227

Sate le cele mai mari numdrd de la 800 pând la 2 000 de tdrani, care in virtutea Regulamentului sunt cu totii supusi cldcii ce trebuie sd o facd proprietarului. Infrumusetarea orasului Bucuresti si a celorlalte resedinte judetene constituie obiectul unei deosebite ingrijiri din partea ocdrmuirii, dar din nefericire, veniturile prea neinsemnate ale caselor comunale nu ingdduie decdt un progres foarte lent al

executdrii lucrdrilor proiectate. Veniturile acestor case constau din ddrile ce se percep de la vinul, rachiul si tutunul ce se introduc in oras. Un serviciu special al administratiei a intocmit pentru fiecare oras anurne planul dupd care sd se facd strdzile, podurile, clddirile s. a. Pe l'angd casele comunale din fiecare oras mai existd, de asemenea, hied' si pe

la sate asemenea case comunale. Acestea isi iau fondurile din ddrile plätite de p. 203 fiecare birnic si care // sunt socotite pe analogia de a zecea parte a ddrii pe care o plätesc cdtre stat. Cu acesti bani sunt pldtiti slujitorii pe care trebuie sd-i dea fiecare sat pentru osebitele autoritdti, se acoperd lipsurile ce se ivesc in caz de moarte in plata ddrilor comunei si se folosesc la alte cheltuieli in interesul obstei, pe care insd isprdvnicia trebuie sd le fi incuviintat. Veniturile Tdrii Romdnesti se ridicd acum cu totul la saisprezece si jurndtate milioane piastri (32 piastri = 1 ducat) anual, in vreme ce sub ocdmuirile trecute, cu toate cd pe atunci tara avea ddri mai mari de plait, ele nu se suiau aproape niciodatd la suma de sapte milioane. Care ar putea oare sd fie sumele pe care statul la pdgubea in acele vremuri? Aceasta e foarte greu de aflat pentru cd sub domnia fanariotilor nu era o vistierie anume a tdrii, ci toate veniturile ei se vdrsau in ldzile domnilor ca avere a lor particulard, din care ei fIceau apoi cheltuielile trebuitoare. in ceea ce priveste comertul, se poate aplica Tdrii Romdnesti ceea ce s-a spus mai inainte despre Moldova. Gospoddria cdmpului si cresterea vitelor reprezintd temeha acestui comert. Cu toate cd in Moldova pdmanturile sunt mai bune, totusi

agricultura se face in Tara Romdneascd cu mai multd destoinicie. Multumitä privegherii neadormite a autoritätilor, care au grijd sd fie intotdeauna destul nutret de la un an la altul, putern spune cd si cresterea vitelor se afld intr-o stare mai bund p 204 decat in Moldova, unde // pier adeseori turme intregi din lipsd de hrand si din pricina bolilor ce se nasc din aceastd cauzd, mai inainte sd ajungd in prinavard. De asemenea in Tara Romdneascd se afld si mai multi veterinari iscusiti. Hergheliile de acolo sunt intr-o stare cu mult mai bund decdt in Moldova, unde a fost ldsat aproape totul in pärdsire, de cdnd nu se mai cumpdrd cai pentru remontele strdine.

Tara Romdneascd are acum un numdr insemnat de herghehi si rasa cailor din Ord, amestecatd cu aceea din Transilvania sau din Rusia, dd un soi de cai foarte buni. Tara Romdneascd nu are legdturi comerciale nemijlocite decdt cu Austria, Rusia si Turcia. Viena este piata principald a negustorilor de aici, a cdror cale spre Lipsca33 este opritá prin Moldova si pentru care de altminteri transportul mdrfurilor 33 Leipzig.

228

www.dacoromanica.ro

de la Lipsca prin Viena pe Duna:re, pand in lard, ar reclama cheltuieli prea mari. Articolele comerciale importate si exportate sunt de acelasi fel ca si in Moldova.

Suma mijlocie a exportului anual se tidied la 48 de milioane piastri, importul la 39 milioane piastri, din care 12 milioane se pldtesc pentru marfa din Lipsca. Singurul port al Tdrii Românesti de care se pot apropia cordbiile din Marea Neagrd este Brdila34, asezat la o depdrtare de numai doud mile de Galati. Orasul, mai inainte fortAreatd turceascd, a fost aproape din nou reclädit dupd un plan in

regula. // Nu departe se ridicd un monument in amintirea ostasilor rusi azuti in p. 205 ultimul rdzboi cu turcii, apdrând - dupd cum se pretinde - religia, legea si pámântul muntenilor si moldovenilor.

invdtdmântul public este organizat in Tara Româneasa intr-un mod foarte practic. Copiii de varstd scolard invatd mai intâi in scoli elementare pregdtindu-se pentru invdtdturi mai inalte, la care nu sunt primiti insd pând and nu dovedesc prin

examene destoinicia lor de a le urma cu folos, lucru de care nu se tine seam in Moldova, ceea ce a intârziat foarte mutt progresele pe care le-ar fi putut face scolarii. in Bucuresti sunt trei scoli primare si in celelalte orase 'fried saptesprezece, in total

doudzeci de scoli primare in toatd tar& Din cele doud gimnazii existente in Tara Româneasa unul functioneazd la Bucuresti35, iar celdlalt la Craiova36, capitala Olteniei ; fiecare din ele au ate sase clase. S-au infiintat, de asemenea, scoli pe la sate, dar ina nu s-au putut cládi pretutindeni localuri anume pentru scoald.

Eforia, cdreia i s-a incredintat conducerea invdtdmântului public in Tara Româneascd, este alatuitd din sase membri, care si-au impdrtit slujba in modul urmdtor: unul dintre dânsii supravegheazd disciplina in scoli, celdlalt are grijd de invdfdturd, un al treilea tine socotelile, cel de al patrulea supravegheazd clasele gimnaziale, al cincilea este pus cu controlul scolilor elementare, al // saselea are p. 206 inalta supraveghere a tuturor scolilor din Tara Româneasa si acesta este printffl Mihail Ghica, fratele principelui domnitor Alexandru. 34 Ibraila.

35 Referire la scoala de la Sf. Sava, infilatä de Gheorghe Lazär in 1818. inchisä in 1821 si in timpul räzboiului ruso-turc (1828-1829) a functionat la hanul $erban Vodd. Cfind Kuch isi scria lucrarea scoala revenise In vechiul local ce fusese reparat si pus la dispozitia Eforiei scolilor de catre gen. P. D. Kisselev (1832), cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 131; vezi si M. Popescu, Colegiul national Sf. Sava". Cea mai veche ,ycoald romeineascd, Bucuresti, 1944, p 36 Este vorba de $coala Centralä, care s-a deschis la 7 dec. 1831 in chillile de la biserica Maica Precista ot Dud" (Madona Dudu"), printre primn profesori care au predat aici numärându-se Stanciu

Cäpätineanu, Grigore Plesoianu si Aaron Florian. Pânä la räzboiul ruso-turc (1828-1829) ea functionase, din 1826, ca scoalä româneascä la biserica Obedeanu. In 1835 a inceput construirea unui

local propriu al Scolii centrale" (vntorul colegiu Carol I, azi liceul Nicolae Bälcescu"), lucrdrile fund incheiate abia in 1842, când scoala s-a mutat in noul sdu sedm: vezi N. Andrei, Contributii la studnd istoriei liceului N Bcilcescu" din Craiova, Bucuresti, 1969, p. 30-65.

229

www.dacoromanica.ro

Scolile elementare din ora§ele judetene stau sub controlul a doi boieri localnici, primind, pe längd aceasta, in toti anii revizie de la Bucure§ti.

Numärul tuturor elevilor primiti in §colile din tarä se urea in medie la 36 000 pe an. in afara §colilor publice se mai affd in Capita Id mai multe institute private, tinute de profesori francezi sau greci. 0 mentiune speciald meritä sd se facd §colii

comunitätii evanghelice protestante din Bucure*ti, pentru care pastorul are o deosebitä grijk §i §colii catolice ce este intretinutd de misiunea din

Roma. in amândouä §colile, copiii germanilor stabiliti in Capita lk invatd cuno§tintele neapdrat trebuitoare profesiei de meseria*i pe care o imbräti§eazd. Spre a veni in ajutorul invätämântului, s-a intemeiat, de asemenea, de cdtre acest guvern, o bibliotecd publicä, care este alcdtuitä acum din 7 000 de volume i

un muzeu in care se affd o colectie foarte bogatá de minerale §i un cabinet de antichitäti. Cea mai mare parte din familiile boiere§ti nu-§i lasd copiii sä meargd la §colile

p. 207 publice, fiind prea mândri pentru // a-i pune aldturi de copiii boierna§ilor sau ai negustorilor, intr-o intimitate prea mare, dupd cum se stabilqte de obicei intre camarazii din aceea§i §coald. Din aceastd cauzd ei tin, de obicei, ate un profesor francez in cask de la care insä elevii, in afara limbii materne, arareori invatd alta, vorbitä doar papagalice*te pe dinafard. Cunoa§terea limbii germane este aici mai rdspänditä decat in Moldova, dar cu

toate acestea intreaga §tiintd a acestei limbi se rezurnd numai la vorbirea ei incorectk pe care copiii de boier o invatá in cele mai multe cazuri de la slugile din casd, germand. in general, putem spune cd colile au rdspandit mai multd culturd in Tara Româneascd decât in Moldova. Bucure§tii numärd mai multe librdrii, pe când la I*

nu se vând cdrti decât intâmpldtor, aldturi de altä marfk in cloud dugheni de märunti§uri §i articole de bdcdnie.

Librdria cea mai bund din Bucurqti este aceea a librarului Curtii, domnul Friedrich Walbaum, care are in acela§i timp §i un cabinet de lecturd cu carti germane, franceze, engleze i italiene, Mind, de asemenea, §i proprietarul unei tipografii cu institut litografic.

Justitia se affd insd §i in Tara Româneascd intr-o stare pe deplin puerild. Legile, care servesc de cdlduzd in codul civil i criminal, au devenit cu totul inaplicabile din pricina prefacerilor desävär§ite ale imprejurdrilor de aici. Este drept cd s-au instituit multe comisii insärcinate cu revizuirea legilor, dar p 208 se nWe filed // intrebarea dacd rezultatele lucrärilor vor fi multinnitoare, deoarece la aceastä grea lucrare nu participd nici un jurist, ci doar boieri §i profesori. in cancelariile judecdtoriilor s-au infiirrtat chiar registraturi in toatd regula, pe câtd vreme inainte nu se pästrau in arhivä decät actele care la inceput motivaserd procesul i apoi hotdrarile date in acele cauze. Dar chiar §i aceste acte se vindeau 230

www.dacoromanica.ro

adeseori de cdtre eful biroului pdrtii care pierduse procesul, astfel cd nu mai ran-Ikea nici cea mai mica' urmd despre judecata ce avusese loc i pe care, din pricina deselor schimbdri ale judecdtorflor, erai silit adeseori s-o incepi de mai multe ori de la capdt. Cu astfel de mijloace i incd multe altele de acest fel, impiegatii de prin cancelarii §tiau sd-§i faureascd insemnate venituri indirecte, iar judeckorii luau mitd de la pdrtile, in judecdtile ce le aveau. Instantele judeckore§ti, atat civile cat i criminale, au acee* organizare ca si cele din Moldova. Pedeapsa cu moartea este prevdzutd de lege, dar n-a fost niciodatd aplicatd sub ocarmuirea umanitard a domnitorului Ghica; ea era comutatd intotdeauna in muncd silnicd pe viatd sau numai pe un timp limitat. in general, insd, din cauza deosebitei ingrijiri cu care este pdzitd siguranta publicd, putem spune a sunt foarte rare acele crime cdrora ar trebui sd li se aplice pedeapsa cu moartea. Chiar cele mai mici furturi se pedepsesc aici // cu o deosebitd asprime. Astfel mi s-a intamplat sd Vád, in p. 209 inchisorile orawlui Turnu, doi tigani, care erau condamnati la un an §i jumdtate muncd silnicd in obezi, fiindcd furaserd ni*te verdettri din grddina unui vecin.

Starea defectuoasd in care se afld insd justitia in Tara Romaneascd provine

mai mult din insuficienta legilor §i din incapacitatea judeckorilor deck din venalitatea lor, cu toate cd acest obicei nu a dispdrut ilia cu totul din deprinderile justitiei de aici. incercdrile tinerilor romani de a se indeletnici pe la universitkile strdine cu studiul dreptului au rdmas pand acum zadarnice, din pricina nepregdtirii lor pentru a urma cursurile universitare. Afacerile bisericqti stau sub conducerea unui mitropolit, a cdrui putere este in Tara Romaneascd tot atk de neingrdditd ca §i a aceluia" din Moldova. Tot ce se poate spune cu sigurantd insd este faptul cd numai mitropolitul de aici std sub ascultarea patriarhului din Constantinopol. Starea inaltului cler i a acelui de jos precum i intorelanta lor fatd de celelalte biserici este acee* in amandoud principatele.

Sub regimul actual s-au intemeiat patru // seminarii. in Bucure§ti se P. 210 afld seminarul central" pentru instruirea clerului inalt, in ora§ele Rimnic", 37 Autorul denumeste gresit pe capul bisericii ortodoxe din Moldova cu titulatura de Erzbischof, adicä arhiepiscop. " infiintarea de seminarii pentru preoti, pe Iânga mitropolie si fiecare episcopie a fost hotärâtä de Obicinuita Obsteascd Adunare prin regulamentul sanctionat la 11 apr. 1834, de gen. P. D. Kisselev, vezi

Semmarul central, 1836-1936. Documentele intemeterii, publicate de V. Papacostea si M. Regleanu, Bucuresti, 1938, doc. nr. XV-XVII. Seminarul Central din Bucuresti a fost infinitat prin hotärkea Obicinuitei Obsteascä Adunare din 22 mai 1835, sanctionatä de domnul Alexandru Ghica la 27 mai 1835. Scoala s-a deschis la 2 febr. 1836, functionând initial in chiliile mänästirii Antirn, iar din 1839 pând in 1858 la mänästirea Radu Vocla, ibtdem, doc. nr. XXXI-XXXV, LIII si XCVII; vezi si Econ. St. Calinescu si D. G. Boroianu, Istoria seminarulut central din Bucuregi, Bucuresti, 1904, p. 90. 39 Râmnicu Vilcea, seminarul a fost infiintat in 1836, in baza decretului nr. 169/1835 sernnat de Alexandru Ghica, vezi Acte referitoare la infiinfarea semmarulut din R. Välcea, in Revista ortodoxr, II, nr. 1, oct. 1913, p. 23-24; vezi si Al. I. Ciurea, Sfintul terarh Calmic de la Cernica, episcop al Rimnicului ,yi Noului Severin, in Mitropolia Olteniei", XV (1963), nr. 9-10, p 675.

231

www.dacoromanica.ro

Arge$4° si Buzdu41 sunt seminarii pregdtitoare pentru cel din Bucuresti si care au ca scop instruirea clerului de rdnd. Toate patru seminarele au impreund aproape 150 de elevi. Tara Romäneascd are de asemenea un mare numdr de mändstiri, care mai toate sunt foarte bogate, dar care nu-si indeplinesc aproape nici una din obligatiile infiintdrii lor, adicd ingrijirea bolnavilor si a sdracilor si venirea in ajutorul comunitätilor. Fiecare dintre aceste mandstiri mai intretine si ocupd mai multe schituri, destinate mai ales alugdrilor clerului de jos.

Domnii fanarioti dinainte fAceau tot soiul de neajunsuri acestor asezdminte. Locurile de egumen se vindeau, pur si simplu, pe bani si apoi iardsi se desfiintau dupd bunul lor plac, cerdndu-li-se mereu parale sub cuvdnt cd era trebuintd de a face fatd unor nevoi extraordinare si neprevdzute. Administratia de acurn a pus insä capdt tuturor acestor abuzuri. Egumenii sunt numiti de-a dreptul de cdtre autoritatea bisericeascd,

mosiile sunt administrate in comun de autoritatea civild si de cea bisericeascd, veniturile mändstirilor se hotdrdsc in acelasi mod pentru fiecare in parte, apoi se fixeazd lefurile egumenilor, fondurile pentru intretinerea cdlugdrilor si sumele hdrdzite diferip. 211 telor stabilimente publice de binefacere.// Mdridstirile care sunt inchinate insd Sf. Mormânt n-au voie sd se supuie acestor mdsuri si dispun, Inca pand astAzi, dupd cum li-e voia, de veniturile bor. Nunidrul total al bisericilor din Tara Romdneascä se ridicd la 4 083, din care 104 numai in orasul Bucuresti. Slujba acestor biserici se face de 9 100 de preoti. Asezdmintele de binefacere intemeiate si intretinute de cdtre mändstiri se impart in trei categorii, adicd un orfelinat, un spital si un azil pentru sdraci. in orfelinat sunt

crescuti $i copiii gäsiti al cdror numdr se tidied de obicei la 400. in acest scop sunt alocati o sutd de mii de piastri anual.

Toate aceste asezdminte filantropice au adus pand acum cel mai mare bine populatiei. Sdracii si schilozii care sedeau mai inainte vreme in numdr foarte mare pe toate strdzile si drurnurile, cdutind sd atragd mila trecdtorului prin infdtiprea goliciunii $i a suferintelor lor, se afld astdzi sub grija statului, iar cersitul pe stradd sub al cdrui pretext, se comiteau o multime de neordnduieli, a fost cu totul oprit. Consulate le strdine au in Tara Romdneascd aceleasi drepturi si imunitäti ca si in Moldova, cu deosebirea nurnai cd agentii puterilor de aici sunt mai intotdeauna consuli generali de care depind consulatele de la Iasi. Numai din partea Prusiei se intdmpld 4° La Curtea de Arges, serninarul §i-a deschis cursurile la 14 sept 1836 In casele din Pitevi ale episcopiei. Din 1838 a avut un local propriu in incinta mänästirii, distrus anul urmätor de incendiu, cursurile tiandu-se pentru un timp in chilli. Lucrdrile de reparare a localului au fost incheiate de abia in 1859, cf. Gh. C. Marinescu, Seminarul din Curtea de Arges., 1836-1936, [Bucure§ti, f. a.], p. 10-17 41 Inaugurat la 15 aug 1836, a functionat initial in casele dorrinqti" din localitate, panä in mai 1838 and a apatat un local propriu, construit intre timp i plasat In curtea dintai" a episcopiel, cf D. G. Ionescu, Seminarul din Buzau, 1836-1936, Bucure0, 1937, p. 7-8; vezi §i I. Iona§cu, Material documentar privitor la istoria seminarului din Buzd'u, 1836-1936, Bucure§ti, 1937, p. XXI *i 21-32."

232

www.dacoromanica.ro

tocmai dirnpotrivä pentru cd II Moldova are o mai mare insemndtate comerciald pentru P. 212 dânsa decât Tara Româneascd. A§adar consulul general al Prusiei pentru amândoud

Principatele i§i are re§edinta in Ia§i, iar la Bucure§ti se aflä numai tm consul care t depinde de dânsul. La Braila, piata cornercialä de cdpetenie a Tarn Române§ti, se afiä de asemenea agenti consulari strdini, care depind fie de consulii din Galati, fie de acei din Bucure§ti si care sunt numiti direct de ace§tia, dupd imputernicirea ce li s-a dat pentru aceasta. in Craiova, se aflä iard..§i agenti consulari, a cdror competentä nu se intinde insd decât asupra intereselor de protectie ce pot avea sträinii de acolo. Relatiile sociale din Tara Româneascd sunt aproape acelea§i ca §i in Moldova.

Luxul este mai putin bätätor la ochi, ceea ce s-ar putea atribui bogátiilor mult mai insemnate ale moldovenilor, decât cumpätdrii familiilor de aici. Strdinii sunt bine primiti deopotrivä in toate casele boiere§ti. Superioritatea intelectuald a femeilor asupra bärbatilor nu se invedereazd atat de bine aici ca la Ia§i, dar moralitatea femeilor de aici

este mai mare decât acolo. Societatea se imparte in mai multe adunäri strdlucite §i numeroase in saloanele boiere§ti. Se pare, de altminteri, cd bärbatii se ocupd foarte de aproape cu gospoddria câmpului, folosind timpul care le mai rdmâne, cu indeletniciri §tiintifice.

Râvna de a intra numaidecât in slujbä // este cu mult mai slabd aici, pentru cä din p. 213

cauza privegherii neobosite a domnitorului, functiile nu mai dau acum veniturile indirecte insemnate, pe care le clädeau mai Inainte. Dacd aruncdrn o privire asupra trecutului Tdrii Române§ti, asemuind ordinea §i buna rânduialä de acum cu ceea ce era cu doisprezece ani mai inainte, atunci rdmânem convin§i, cd cel care s-a afiat in fruntea administratiei a câ§tigat meritele cele mai mari fata de tara a cdrei ochmuire ii fusese incredintatA §i cd are tot dreptul de a cere de la toate clasele societälii o deopotrivä recuno§tintä cdtre dânsul, cdci era un lucru u§or de a alcdtui o noud lege fundamentald dupd care tara sä aibd a se ocârmui in viitor, dar era

mai greu de a duce acea lege la indeplinire, färd tranzitie, la un popor degenerat §i decdzut moralice§te. $i domnitorul Ghica a dezlegat aceastä problemd intr-un fel vrednic de toatd lauda. Nesocotind intru nimic interesul säu personal, ci având pururea in vedere interesul ob§tesc §i fiMd gata intotdeauna sd se jertfeascd pe sine, el a §tiut sä insufleteascä pe acei care erau chemati sd-i dea sprijin pentru indeplinirea incdrcatelor sale datorii, fäcându-i sd se intreacd, unii pe altii, in rivnd §i devotarnent. $i sträcluintele sale n-au rdmas färd a fi läudate de toti, cdci primea stima boierimii care II inconjura §i dragostea poporului, al cdrui binefäcdtor era.

Cu atat mai mult trebuie sä ne miräm väzând cd acest administrator priceput, activ §i con§tincios, a fost atât de du§mdnit in timpul din urniä II pänd când, la srar§it, p. 214 a fost chiar scos din domnia Tdrii Române§ti de care Înalta Poartd. [Autorul incheie cu o serie de consideratii privind regimul domniilor din cele cloud Principate §i situatia lor fatd de puterile suzerand §i protectoare, condamnänd arnestecul acestora in autonomia tdrii]. 233

www.dacoromanica.ro

JOHANN DANIEL FERDINAND NEIGEBAUR (1783-1866)

Exponent al intelectualitätii liberale germane din secolul al XIX-lea, Johan Daniel Ferdinand Neigebaur a fost fml unui preot silezian. El s-a näscut la 24 iunie 1783 in localitatea Dittmannsdorf. Dupä absolvirea gimnaziului din Schweidenitz, a urmat cursurile Facultätii de Teo logie, apoi pe cele ale Facultätii de Drept din Königsberg, indeplinind ulterior functiile de ascultdtor (1807) si referendor

(1810) in Schweidenitz, urmate de cea de asesor (1812) in Marienwerder. in timpul räzbomlui impotriva Frantei, J. D. F. Neigebaur s-a inrolat in 1813 in vestitul corp liber" al lui Lötzow. Luat prizonier si dus la Limoges, Neigebaur a avut pnlejul sä cunoasa cultura si civilizatia francezd Dupä eliberare a urmat cursurile Universitätii din Limoges, studiind limba francezä, istona si organizarea de stat a Frantei. Din aceastä perioadä dateazd si pnmele sale scrien, anume Briefe ernes preussischen Offiziers während seiner Kriegsgefangenschaft in Frankreich (2 vol. 1816-1818) si Schilderung der Provinz Limousin und deren Bewohner (1817). in anul 1815 a fost numit prefect de Luxemburg. Aici a ocupat difente functii juridice, pand in 1826 când a fost transferat judeator in Breslau. Din 1832 a devenit director al Judeckonei de tail de la Franstadt, iar din 1835 director al Camerei criminale din Bromberg. Ultima sa funcpe oficialä a fost cea de consul general al Prusiei in Principatele Romäne (cu resedinta la Iasi), pe care a detinut-o din 1843 pänd in 1845. Reintors la Breslau, a fAcut lungi cälätorii in Italia, Franta si Peninsula Balcanied, in urma cdrora a alatuit mai multe ghiduri turistice, de fapt mici

enciclopedii despre istoria, etnografia, economia si cultura tärilor vizitate. Fostul consul prusian era considerat de contemporani drept unul dintre cei mai prolifici autori in domeniul literatuni de voiaj" Mare admirator al Italiei, J. D. F. Neigebaur, dorea sä-si petreacd aim ultimii am ai vietn. Din nefencire a munt la Breslau, la 24 iunie 1866. J. D. F. Neigebaur a läsat in urmä o bogatä operä in domenii diverse: drept, istorie, arheologie, geografie, etnografie, beletristicä, memorialisticä2. fn privinta optiunilor sale politice, Neigebaur a fost un liberal, un admirator al Risorgimentoului, un partizan al dreptului autodetermindrii natiunilor. El a militat pentru unitatea Germaniei dar si pentru cea a italienilor, românilor si sârbilor. 0 personalitate cu asemenea opinii, un adversar al junkerilor si al privilegiilor feudale, nu putea

fi un consul prea cornod. Totodatä, prin eruditia sa si prin preocupärile stiintifice, Neigebaur a provocat invidia omologilor sdi de la Iasi care, tesând o seamä de intrigi, au reusit sä-1 indepdrteze din post numai dupd doi ant de sedere3. '

Blätter för literansche Unterhaltung", Leipzig, 1866, p. 222-223, cf. Klaus Henning

Schroeder, .1 F. Neigebaur in Rumdnien (1843-1845), in Dacoromânia", 3, 1975-1976, p. 86, 92. 2 Vezi lista exhaustivä a lucránlor publicate, in anexa studiului lui K. H. Schroeder, op. ca. 3 E. Hunnuzaki, Documente privitoare la Istoria románilor 1763-1844, vol. X, p. LIV, afirmä cd a stat la Iasi in perioada 1843-1844.

234

www.dacoromanica.ro

in capitala Moldovei, el a cunoscut o seamd de exponenti ai miscarii nationale, oameni politici, revolutionari, scriitori, gazetari. Contactul cu intelectualitatea romäneascd din Moldova s-a facut mai ales prin cunoscuta Societate a naturalistilor". Printre cei care I-au ajutat pe Neigebaur in cercetdrile sale privind Moldova se numärd, in afara domnitorului Mihai Sturdza, Paul Bals, de la redactia revistei Propdsirea", Constantin Hurmuzaki, Constantin Rolla, dr. A. Winkler, ultimii participând ulterior la revolutia din 1848. Se pare cd 1-a cunoscut i pe Mihail Koadlniceanu, a cdrei lectie de deschidere a cursului de Istorie National& la Academia Mihdileand avea sd fie publicatd in extenso de Neigebaur in principala sa lucrare privind Principatele Române, Beschreibung der Moldau und Walachei (ed. I, Leipzig, 1848, ed. a II-a, Breslau, 1854). Dintre intelectualii romäni din Transilvania, consulul prusian de la Iasi 1-a cunoscut pe Alexandru Papiu Ilarian. Cu privire la relatiile si activitatea lui Neigebaur in

societatea munteand existä putine informatii; el a fost, se pare, in contact in special cu Joan Maiorescu4.

De-a lungul celor doi ani pe care i-a petrecut la Iasi si Bucuresti, consulul Neigebaur a strâns un material documentar imens, privind geografia, demografia, economia, cultura, arheologia, istoria veche i modernd a tärilor române. Trei articole, scrise in acea vreme la Iasi (Die Bojaren der

Walachei; Das Kloster Niamzo

in

der Moldau, Die Verwaltung der Geist lich - und

Schulangelegenkeiten), au fost publicate Incä in anul 1843 in Magazm fiir Literatur des Auslandes" (Bd. 24, Berlin, p. 315-316, 341 si 356). Dupd reintoarcerea la Breslau, Neigebaur a publicat intr-o serie de reviste studii despre tdrile

române - considerate de Nicolae Iorga drept pretioase izvoare pentru istoria contemporand a românilor"5 - i pe care fostul consul prusian le-a concentrat ulterior in patru volume: Beschreibung der Moldau und Walachei (ed. I, Leipzig, 1848; ed. a II- a, Breslau 1854); Die Donau - Fiirstenthiimer, Gesammelte Skizzen geschichtlich - statistisch - politischen Inhalts (Breslau, 1854), Die Moldau Walachen oder Romanen und der russische Schutz (Breslau, 1854, partea II din Donaujiirsienthiimer, o prelucrare a Albumului Moldo - Valah de Bilbecocq); Die staathchen Verhaltnisse der Moldau und Walachei in geschichtlicher Zusammenstellung der auf das iffentiche Recht bezuglichen Vertreige (Breslau, 1856, partea III din Donau Fürstenthiimer). in afara acestor volume, o adevdratd enciclopedie asupra tdrilor noastre in epoca domniilor regulamentare", conform definirii lui V. Papacostea6, I. D. F. Neigebaur este si autorul lucrdni intitulatd Dacien aus den Uberresten des klassischen Alterthums mit besonderer Riicksicht auf Siebenbtirgen (Brasov, 1851). Totodatá a tradus si cartea lui Al. Papiu Ilarian, Independenra constitutionalii a Transilvaniet (Iasi, 1861), versiunea germand apdrutd la Breslau in 1862 si purtând titlul Die constitutionelle Unabhiingigkeit Siebenbiirgens, i având un apendice scris chiar de traduator, despre populatia säseascd din Ardeal. Referiri la români, mai precis la raporturile dintre acestia si slavii de sud, sunt intalnite si in lucrarea Die Siid-Slaven und deren Lander in Beziehung auf Geschichte, Kultur und Verfassung (Leipzig, 1851). Fostul consul prusian de la Iasi a mai contribuit la cunoasterea tdrilor române de cdtre germani, prin traducerea pe care a tâcut-o lucrdrii prmtului Anatol Demidov, publicatd la Breslau, in 1854, sub titlul Reise nach dem siidlichen Russland und der Krim durch Ungarn und die Walachei und die Moldau. in fine, in memonile sale, apdrute la Leipzig in 1864, sub pseudonim', Neigebaur a consacrat capitolul 36 Moldovei i fdrii Românesti (Umschau in der Moldau und Walachei)6. 4

V. Papacostea, Un observator prusian in Trile Romiine acum un veac, Bucuresti, 1942, p

53-54.

5 Prefatd la Colectia Hurmuzaki, vol. X, Rapoarte consulare prusiene din layi si Bucureyti (1763-1844), Bucuresti, 1897, p. LXIV. 6 V Papacostea, op cit., p. 36.

7 Denkwtirdigkeiten des Domherrn Grafen von W Vom Beginn der ersten französischen Revolution bis ziir neusten Zeit.

Cf. K H. Schroeder, op cit.

235

www.dacoromanica.ro

Cele mai importante lucrän despre români ale lui Neigebaur au apärut intre 1848 si 1854. Ele au contribuit - dupä cum subliniaza Victor Papacostea° - nu numai la informarea, sub diverse aspecte,

a opinlei publice germane asupra tärilor române, care in urma rdzbolului Crimeii" ajunsesera sä constituie o problemä europeand, ci i la influentarea factonlor de decizie de la Berlin, in adoptarea unei atitudini favorabile fata de Unirea Principatelor. Spre deosebire de o mare parte a cälätorilor sträini, ce au trecut prin Tara RomâneascE si Moldova in prima jumatate a secolului al XIX-lea si ale cäror aprecien asupra românilor sunt adesea foarte severe,

uneori chiar neconforme realitäii, Neigebaur a reusit sä fie cat mai obiectiv, datoritä vastei sale documentäri. Astfel, este de parere ea' s-ar face o nedreptate poporului român dacd ar fi judecat dupä o minoritate constantinopolitand"l° Fostul consul prusian a fost impresionat de hämicia täräncilor ca si de eforturile românilor, din acea vreme, in domeniul culturii. Multe capete luminate dau lucruri originate destul de bune. in general sunt date toate elementele pentru a pregati acestui popor un viitor frumos. Nu le lipseste talentul, iar caracterul poporului este blând"". Personalitate cu concephi liberate, apärätor al dreptunlor omului, Neigebaur este foarte cntic in privinta structurii social-politice din Tara Româneasa si Moldova, dar exagereati atunci când sustme cä societatea româneasca din prima jumätate a secolului al XIX-lea nu avea, ca in alte täri, o incomodd stare a treia", fund alcatuitä numai din boieri, tärani i robi. in schimb, a sesizat corect nazuinta romänilor spre unitate statald i independentd, a sustinut

cu argumente stiintifice aceste deziderate. Bazându-si rationamentul pe un vast si vanat material documentar, el a reusit sd inteleagd i sä demonstreze etnogeneza poporului român, dar si continuitatea acestuia in spahul carpato-pontico-danubian. Despre personalitatea si opera lui J. D. F. Neigebaur, au scris Nicolae lorga in Istoria romiinilor prin ccileitori12i in prefata la volumul X al colectiei de documente Hurrnuzaki'', Victor PapacosteaH, care rectä in anexä traducerea unui fragment din Beschreibung der Moldau und Walachei ce pnveste

descrierea oraselor Bucuresti si Iasi; Klaus Henning Schroeder. De asemenea, activitatea lui J D. F Neigebaur si scrienle acestuia au fost comentate si de Stela Manes: Die Wahrnehmung der rundinischen Fürstentitmer in der deutschen Öffentlichkeit in der ersten Hilfte des 19. Jahrhunderts (Sitd-osteuropa Studte 47) i Die rumiinischen Fiirstentiimer aus der Sicht deutscher Reisenden der ersten Hiilfte des XIX Jahrhundersts (Revue Roumame d'Histoire", XXII (1983), nr. 3, p. 213-223); Vasile Docea, 0 discitorte scandaloasd i cciderea consului Neigebaur, in Arhiva Genealogici", Ia5i, an IV, 1997, nr. 1-2, p. 43-50; Idem, A fost JE Neigebaur la Galati?, in Porto-Franco. Revistä de

-

culturr, Galati, nr. 2,1991, p. 27.

JOHAN DANIEL FERDINAND NEIGEBAUR

Descrierea Moldovei i Tárii Românesti' [Consideratii asupra a§ezdrii geografice, a reliefului, climei §i vegetatiei Moldovei i Tärii Române§ti] P. 5

[...] Locuitorii acestor täri sunt valahi sau, dupâ cum ei in§i§i se numesc, români; este apreciat la aproximativ 1 'A milioane in V. Papacostea, op. cit., p. 61. '° Cf. V. Papacostea, op. cit., p. 51. 9

' 12

Ibtdem.

N lorga, /storia mine:in/or prin ccildtori, Bucuresti, vol. IV, 1981, p. 65-67.

14

Vezi nota 4. Vezi nota 3.

13

Traducerea s-a fäcut dupä textul german al lucräni lui I. F. Neigebauer, Beschreibung der

13

Moldau und Walachei, Auflage, Breslau, 1854.

236

www.dacoromanica.ro

Moldova ti la circa 2 'A milioane suflete in Tara Româneascd. Români16 trdiesc §i in Banat, Ungaria, Transilvania, in special insd in Bucovina, alipitd la Austria in 1776

i

in Basarabia, anexatd de Rusia in 1812, incât intreaga populatie

româneascd se ridicd la peste 6 000 000 suflete. Vecinii, de cealaltd parte a Dundrii,

sunt bulgarii, cu 4 500 000 suflete, sârbii, in jur de 900 000 suflete; pe cursul inferior al Dundrii", de la Rasova in jos, se mai afld cazacii dobrogeni18, ce apartin slavilor, fiind 'filed pe jumdtate tdtari; multi dintre acqtia au fost adu§i'9 de ru§i pe malul stâng al Dundrii. Cazacii i slavii sunt §i vecinii in rdsdrit; spre nord §i apus sunt ungurii, amestecati MO. in Transilvania cu sa§ii. in Tara Româneascd i Moldova mai locuiesc, in afard de români, peste 100 000 tigani, care 4i spun romi §i care ar fi imigrat din Industan, in anul 1400, sub Timur20. Aici sunt ortodoc§i21. in nici o tard din Europa nu sunt atât de multi tigani ca aici. Evrei sunt, poate, in aceste tdri, la fel de multi; in Moldova se afld cu mult mai multi decât in Tara Româneascd, in

prima ar trdi peste 60 000 evrei. Armenii sunt, de asemenea numero§i, ei sunt compatriotii turcilor, de fapt turci cre§tini22 §i se disting prin bundstare. De fapt se gdsesc aici foarte multi // strdini din Europa, mai ales meseria§i germani care, in cea p 6 mai mare parte, nu sunt supusi legilor tdrii, singura lor instantd superioard fiind propriile lor consulate.

Dupd confesiune, majoritatea locuitorilor acestei tdri este din ortodoc§i, ai cdror sefi spirituali sunt mitropolitii din Ia§i §i Bucuresti. Catolici sunt peste 100 000, doar in Moldova 60 000, populând23 sate intregi in zona Bacdului24; la frontiera cu Transilvania sunt numiti unguri, de§i cei

mai multi vorbesc române§te25. Misiunea din Bucuresti se afld sub 16 Stammgenossen der Walachen. '7 am Ausfluss der Donau. 18 Autorul include probabil si pe lipoveni, populatie minoritara in Dobrogea. in schimb nu sunt

pomeniti romanii, cei mai vechi locuitori al provinciei. 151 iibergestedelt

20 Timur cel Schiop, han (1370-1405), intemeietorul statului mongol al Timurizilor. Tiganii au fost intr-adevär adusi in Europa Centrala si de Sud-Est de catre mongoli, dar in sec. XIII. 21 orientalische Christen. 22 Exprimare confuza, fund putin probabil ca autorul sa nu aibä elementare cunostinte asupra istoriei armenilor, stabiliti in actuala Armeme in secolele VI-VII 1'. H. si crestinati in ami 290-300 d H. din porunca regelui Tiridat. " besetzen 24 Bakau. 25 Ceangaii, urmasii unor romani transilvaneni, supusi in locurile lor de bastina unui proces de

secuizare, devenind bihngvi, au emigrat in Moldova, de-a lungul secolului al XVIII-lea, unde au redevenit unilingvi, vorbind doar in graiul lor traditional adus din Transilvama; vezi D. Märtinas, Originea ceangállor din Moldova, Bucuresti, 1985, p 94.

237

www.dacoromanica.ro

conducerea unui episcop in Bulgaria, iar cea din Ia.$i sub cea a unui episcop propriu, in partibus infidelium; acesta are 90 biserici catolice, pentru care sunt doar 24 preoti. Limba tdrii este româna.26, care a provenit din latind, modificatd simtitor de slavi $i in care se gdsesc $i vechi cuvinte lirice sau $i dacice; alfabetul este in intregime cel chirilic sau vechi slay; totgi literele au fost fdcute acum, ca $i cele ruse$ti, mai asemändtoare celor latine. Tiganii vorbesc un dialect sanscrit, anurne al castei suduro. Evreii vorbesc, mai ales, o germand stricatd $i foarte putini spaniola. Limba familiald a boierimii27 este franceza, aceea a persoanelor mai in vârstd neogreaca, deoarece ea a fost limba de la curtea domnilor fanarioti $i

a numero$ilor lor urma$i; totu$i foarte multi au invdtat $i germana. Strdinii i.$i pástreazd limba lor, totu$i negustorii greci $i armeni vorbesc mult italiene$te. Românii invatd cu mare u$urintd limbi strdine, cei mai multi dintre boieri vorbesc, in afara limbii materne, mai mult sau mai putin bine, frantiize$te $i nemte$te sau grece$te, adesea $i ruse$te $i italiene$te. Natura a inzestrat, in general, bine corpul românilor; de cele mai multe ori se vdd conform* robuste, chiar dacd, de obicei, doar de o staturd mijlocie; se gdsesc $i persoane foarte Make% cele mai multe cu pdrul negru, de o culoare sdndtoasd $i ochi foci*. Femeile se disting prin umeri frumo$i $i piept bine dezvoltat. B4tina$ii nu sunt de fapt atat de rnuncitori ca bulgarii $i germanii; au totu$i un farmec natural $i vioi, chiar dacd intr-o mai micd mdsurd decât grecii $i polonezii. Totiqi au o suficientd capacitate de instructie $i sunt priceputi, de indatä ce este trezia buna lor vointá. Totu$i, din pdcate, majoritatea populatiei, tdranii, lipsiti de proprietate se afld in mare sdedcie. Burghezi nu existd, aci majoritatea meseriilor sunt practicate de evrei29. De aceea natiunea este reprezentatd, de fapt, doar de câteva mii de boieri. Numai ace$tia au drepturi politice $i, de obicei, nu respectd nici o lege. Armenii sunt, in general, oameni frumo$i (doar cu mâini $i picioare, de obicei, prea mari), foarte inteligenti $i se ocupd, in special cu negotul.

Tiganii sunt, de cele mai multe ori, de o constructie find $i adesea cu trdsdturi frumoase ale fetei $i ochi expresivi. in afara tiganilor, eliberati in 1844 de pe mo$iile mdridstire$ti3° $i ale statului, ei sunt robii boierilor $i intru totul lipsiti p. 7 de drepturi; dacd ar fi tratati omene$te ar deveni II membri folositori ai societdtii burgheze3'. L.] Tiganii au un talent exceptional pentru muzicd, astfel Meat sunt in

stare sd ante cele mai grele melodii, pe care le-au auzit o data'. in 26 die walachische " der Vornehmen.

" sehr wahlgewachseue Personen. 29 Afirmatie exageratä. 30 der geistlichers.

" der bUrgerlichen Gesellschaft.

238

www.dacoromanica.ro

general, poporul din Moldova si Tara Româneascd este foarte blajin, &cä nu prin caracter atunci datoritd lipsei de patimi. in plus este foarte cumpdtat, iar cazuri de furt apar relativ foarte rar; la aceasta contribuie i faptul cd poporul se afld pe o treaptd joasd de dezvoltare, cu putine i aceleasi nevoi, usor de satisfdcut deoarece populatia este incd putin instdritd". Dueluri $i sinucideri sunt aici, de asemenea rare, ca i spargerile; acestea din urmd poate datoritd faptului cd cel care incearcd sd le combatd are arme in casd ce formeazd de altfel o parte a luxului mobildrii" $i al costumului. 0 mare calitate este curdtenia care se intAlneste pand in cea mai sdrdcdcioasd colibä, fiind treaba femeilor sä vdruiascd cel putin peretii interiori si cdminul; in schimb murddria strdzilor din mai toate orasele este intolerabild, iar micile grddinite din sate, care inconjoard in alte tdri casele tdrdnesti, sunt aici inexistente". Aspectul tdrii este, din aceastd cauzd, trist. Rar se vede câte un arbore, in afara din pdduri, iar plantatii de pomi, care chiar i in Po Ionia te duc de la cel mai nenorocit sat la celdlalt, nu-i aici nici urmd. Aceastd lipsd de simt al frumosului se intâlneste la cei mai multi, chiar i la cei mai bogati dintre oameni; nu-i lipsd de lux $i obiecte de podoabd pariziene, dar aproape nicdieri nu se vede pe pereti vreun tablou sau vreo stampd. Portul national al bdrbatilor de la Ord constd din cioareci35, cizme36, cdmd$i pe deasupra cioarecilor, tinute impreund de un brâu37. Deasupra poartd o vestd, de obicei fdrd mâneci i o manta brund adesea impodobitd cu broderii" rosii $i albastre. Capul adesea cu o cdciuld de bland de oaie, cu lâna pe dinafard; cojocul sau cojocelul de oaie" la oamenii de vazd46 imitd in schimb, cât se poate mai mult pe turci 'And' $i la calpacul boieresc, acesta având, la boierii

cei mai in vârstd, forma unui balon de o mdrime care poate atinge 1/3 dintr-o banitd prusiand; pe lângd acesta mai poartd $i acum haine turcesti; tinerii si

doamnele se imbracd strict dupd jurnalul de modä parizian. Tdrdncile îi inasoard in jurul soldurilor o fotd mare' din stofd vdrgatd de lând, astfel încât o parte rdmâne deschisd; cele nernäritate merg cu pdrul impletit, cele maritate îi infdsoard in jurul capului o basma. La acestea se adaugd iarna o manta, de cele mai adeseori cáptusitd cu bland. Ele poartd cizme, ca $i bdrbatii au adesea 32 noch dimn gesiiet ist. 33 Ameublement. 34 unerhört

" Beinkleidern 36 Referire de fapt la portul moldovenesc, cäci in Muntenia si Oltenia taranii nu purtau cizme. 37 Görtel.

" Verzierungen. " der Mantel oder die Weste von Schaffell 4° die Vornehmen. 41 ein grosses Tuch

239

www.dacoromanica.ro

o parte rdsfrantd din pdnzd albd cu broderii albastre sau ro§ii intr-o forma p. 8 originald. Evreii §i-au pdstrat aproape portul obi§nuit // al evreilor polonezi §i tiganii au doar zdrente, merg aproape goi, dacd nu apartin numeroasei servitorimi a boierilor, purtand livrele strdlucitoare, pariziene sau vieneze.

Alimentul principal al populatiei este mdmäliga42, o polenta din mdlai mdcinat mare; la oamenii de vazd este obi§nuit luxul bucdtdriei frantu2e§ti, rareori

fiind intdlnitd carnea gustoasd prin care se distinge bucdtdria englezeascd. Se mdnancd §i multe feluri turce§ti, precum ghiveci43 §i ciulama de pasdre §i carne de

berbec; se folose§te, mai des, mult orez §i se mdnancd o multime de dulciuri. Dulceturile sunt foarte bune; acestea se gustd, incepand de dimineatd, la fiecare pahar cu apd. Se bea putin vin §i ceai; mai mult cafea, dar rareori §i de cdtre doamne. Locuintele majoritätii poporului sunt cele mai sdrdcdcioase din Europa, mai ales cele din Tara Romdneascd. Cea mai mare parte a caselor tdrdne§ti este din

chirpici44, acoperite cu paie sau cu trestie; cei sdraci trebuie adesea sd se multumeascd cu bordeie, acestea fiind intalnite chiar §i in capitale. Un cazan sau cdteva oale alcdtuiesc intrega veseld; la tdrani nu sunt intalnite päturi,

fiecare culcdndu-se pe pdmânt, infä§urat in mantaua sa, cdci putine case cunosc luxul unei du§umele din lemn. Aldturi se ridicd casele boierilor, unele ca adevdrate palate, de obicei bogat ornamentate cu coloane, dar construite, rareori, cu un adevdrat bun gust. Aici parchetul a fost lucrat adesea la Viena sau Breslau45, iar mobila cea mai de pret din Paris nu este prea scumpd;

in schimb cele mai sdrace §i murdare vecindt0 ale sdracilor nu indigneazd , iar grddinile constituie o raritate. Nici un ora§ din aceste tdri nu are, mdcar, o stradd dreaptd §i regulatd; cele mai

multe din ele nu sunt pavate §i, intr-o mare parte a anului sunt asemandtoare unor fluvii de noroi, in gropile cdrora se rup unele träsuri §i, in care, sdrac trebuie sd meargd prin murddrie pand la genunchi. Din acest motiv cdte un palat este, o anumitä vreme, inabordabil §i, adesea, trebuie luati mai multi oameni sd sustind trdsura. De aceea, nu existd proportional niciunde in lume atdtea echipaje ca aici; a merge pe jos in Tara Româneascd inseamnd tot aat cat in alte tdri sd te plimbi descult. Tiganii trdiesc vara in corturi, alcdtuite din vechi carpe §i iarna i§i sapd bordeie46. Hanurile sunt, de reguld, turce§ti, adicd curte imprejmuitä de un rand de chilii inguste mandstire§ti, al cdror mobilier constd dintr-un divan, mai mult sau mai putin rdu. Putinele hanuri, mobilate dupä felul european sunt de 42 Mumaliga. 43 Ragouts.

44 sind von Weidenruthen geflochten mit Erde iiber... 45 Wroçlaw in Polonia. 46 graben sie sich in die Erde ein.

240

www.dacoromanica.ro

obicei proaste §i foarte scumpe, cafenelele insd sdrdcdcioase §i destinate

doar clasei de jos. Cofetdriile stint de obicei intr-o stare mai bunk deoarece dulciurile plac aici foarte mult. Aceste Oh nu duc lipsd de biserici, dar nu sunt deosebite nici prin vechimea §i nici prin arhitectura lor, cu atat mai putin prin mdrimea lor; totu§i, cateodatd stilul lor foarte baroc le dd, in exterior, o anumitA diversitate. in interior sunt acoperite cu o picturd de proastd pe fond inchis, altarele sunt bogat impodobite II i oddjdiile fastuoase. in afard de clopote se P 9 folosesc §i ciocane de lemn care se bat pe scanduri, ceea ce se nume*te toace. Acest obicei provine incd din vremea in care clopotele nu erau permise48. Ceasuri pe turnurile sunt foarte rare. Bdi le se mentin aici incd din vremea turcilor; fantanile insd sunt acum uneori neglijate. [Autorul insistd in continuare pe obiceiul de a construi fantani, subliniind

totodatd in mod eronat cä obiceiul constructiilor de utilitate publicd din Tara Romaneascd §i Moldova, precum spitale, hanuri, fantani, conducte de apd §i poduri, ar fi de sorginte islamicd. De asemenea, el considerd cá boierii nu sunt interesati in adoptarea de mdsuri edilitare]. Unor asemenea dovezi, ce se datoresc aici incd foarte

mult lipsei de culturd, le apartine i lipsa de strdzi, poduri §i mai ales cimitire; guverndmantul provizoriu rus amenajase locuri de inmormantare in afara oraFlor, dar s-a revenit la vechiul obicei prost §i ele sunt folosite numai pentru mortii din spitale. Acum mortii sunt din nou ingropati in mijlocul oraselor, in jurul bisericilor §i, dupd §apte ani, dezgropati de cdtre mo§tenitorii celor bogati pentru ca sd se risipeascd mai repede49 cdci, atita vreme cat acest nu s-a petrecut,

sufletul, dupd credinta dominantd , n-ar avea lini§te, de§i nu se crede in purgatoriul catolic.

Nici Moldova *i nici Tara Romaneascd nu au ceati, dupd ce vechile ceati turce§tim au fost ddrimate in ultimul rdzboi turc; de la vechile castele se gäsesc putine urine. Ceea ce construiserd aici romanii s-a ddramat 'And in temelii; iar slavii au fost mai intai a§a de putin favorabili tuturor re§edintelor intdrite, Inc&

înii regii lor nu aveau voie sd aibd case cu ziduri. De abia cavalerii

germani din Ungaria au construit aici cateva cetdti, al cdror rol îl au acum mändstirile care, chiar §i in ome, au cateodatd un aspect de castel, ffind prevdzute cu creneluri amenintdtoare; ele au folosit adesea drept locuri de addpost, cu prilejul invaziilor turcilor §i tdtarilor, dar istoria tace in privinta unor apdrdri inver§unate . Mändstirile de aici nu ies din comun nici prin vechimea bor. De altfel arheologul gdse§te putine vestigii5' §i cu atat mai putine biblioteci cu manuscrise. 47

Tokka.

48 Afirrngie gresita. 49 damn sie schueller verwerfen 5° Autorul face refenre la asa-numitele rawle. Braila, Giurgm, Turnu, de pe linia Dunarii. 51 Wong Ausbeute. Cercetarile arheologice ulterioare dovedesc contranul celor afirmate de Huch.

www.dacoromanica.ro

241

Viata sociald din aceste tdri se deosebe§te simtitor de cea europeand, prin p. 10 aceea cd se mai simte influenta moravurilor turcesti // ce se mai mentin aici. Turcul trdiqte peste zi pe stradd sau in cafenele; dar cu apusul soarelui inceteazd orice relatie exterioard cu bárbatii; el se retrage in casa sa, in cercul familiei sale. Turcoaicele fac, in timpul zilei, vizite la alte femei pentru ali ardta frumoasele lor

rochii sau bijuteriile cdci un alt subiect de conversatie nu au. cd turcoaicele se pricep sd se distreze singure cu un bärbat, Mid' a fi observate de gelozia sotilor lor, este cunoscut din legdturile de dragoste care existd; dar chiar §i in celor mai bune predispozith naturale, turcoaicele ar fi foarte neajutorate

intr-o conversatie dacd ar frecventa o societate mixtd52. Instructia proprie" nu folose§te lipsei de exercitiu, pe când italiencele, fdrd o instructie deosebitd sunt in stare sd conducd o conversatie vie. Turcii dau, din când in când, mari petreceri, de obicei foarte luxoase pentru ali ardta bogdtia. Nu inteleg nimic despre atractia unei conversatii amicale, despre eventuale fleacurim, dar intr-o forma pldcutd; ei vor mai de grabd sd se vorbeascd un an intreg despre o petrecere pe care au dato, in loc de a vedea la ei, cu acelea§i cheltuieli, pe cineva, sdptämânal sau zilnic, ca in Europa. Turcii, care fuseserd in Europa, ar dori sd imite totul; deoarece orice imitatie este exageratd, lipsind peste tot unitate, s-a câstigat prin aceasta foarte putin. Femeile, crescute intr-o adâncd supunere fatä de bárbati, ii inward pe turcii lor când se ive§te ocazia; o conversatie vie, patrioticd, care pare sd placd intotdeauna, cu toatd exagerarea, femeilor poloneze, ar fi de neconceput. cd moravurile turcesti de aici, unde fuseserd stdpâni, unde lansau moda", unde era obi§nuit ca boierul cel mai bogat sd sdrute mâna unui functionar turc care poate avansase mai Mai din bdrbier pentru a obtine protectia acestuia, cd aceste moravuri n-au dispdrut cu totul, aici unde s-a introdus de abia din 1833 o noud ordine a lucrurilor, care nu mai recunoa§te pe turci drept stdpânii

nelimitati ai tärii, nu trebuie sd mire. Astfel este §i cu fumatul tutunului dupd moda turceascd, generalizatd", de§i turcii in§i§i au inceput sd fumeze. Murad" a interzis acest obicei, sub pedeapsa cu moartea, incd din 1633; dar cu cat §i-au pierdut mai multi capetele din aceastd cauzd, cu atât

obiceiul a devenit mai indrdgit. De aceea, aici mai std adesea ciubucciul in trdsurd când stdpanul pleacd §i chiar in camera doamnelor se fumeazd;

turcul bate din palme in loc sh cheme servitorul cu clopotelul; turcul este foarte punctual in a rdspunde la vizite, de altfel singura sa treabd; turcul bea rar la masd 52 in gemischter Gesellschaft. " Selbst kenntnisse. 54 Kleinichkeiten.

" we sie die Moden angaben. " ganz allgemein. 57 Murad IV, sultan al Imperiului Otoman (1623-1640).

242

www.dacoromanica.ro

tuicd58 §i de obicei nu vin. in Moldova §i Tara Româneascd se intâlnesc acelea§i ; pe scurt, peste tot se intâlnesc incd obiceiuri ale stäpânilor ai ärii59, aldturi de moda frantuzeascd.

in aceste tdri agricultura este incâ in faza copiläriei, mo§iile sunt atât de intinse, incât sunt cultivate numai in micd parte, mo§ierii folosind de obicei doar munca tdranilor lor; ace§tia nu posedd nici un fel de proprietate, dându-li-se doar //, pentru munca lor, o bucatä de pdmânt in folosintd. Despre P. 11 ingrd§area nici vorbd, iar fertilitatea ogorului inlocuiqte atentia agricultorului. Uneltele agricole sunt proaste, cdrutele tdranilor fárä lanturi60, iar

clddiri gospoddre§ti nu se cunosc, de fapt; paiele sunt de obicei aruncate. Grädindritul este uneori §i mai neglijat. Vinul este insd foarte bun61, iar cel de la Odobe§ti i Cotnari62, in Moldova, §i de la Didg4ani63 in Tara Româneascd îi

meritä bunul renume; se face mult vermut", se lasd uneori vinul sd high* sau sä fiarbd.

Industria este i mai inapoiatä decât agricultura. in constructii lucreazd in

special sträinii, iar acgtia, pe departe, nu sunt suficienti pentru a fi construite drumuri, care lipsesc peste tot, pentru a se ingriji de un pavaj temeinic in oraw §i

pentru a ridica podurile necesare; bacurile65 pentru trecerea râurilor sunt defectuoase. $i pictura se limiteazd la proaste zugräveli de biserici §i de camere, adesea lipsite de gust. Destul de priceputi sunt bijutierii; me§te§ugarii pentru nevoile vietii obipuite lasd insä mult de dorit. tâmplärie find sunt aduse, in cea mai mare parte, din Viena i Breslau; nu se duce lipsd, in schimb, de lucrdri din tabld. Cele mai multe mqte§uguri sunt practicate de evrei66. 13ânzd ordinard §i postavuri de lânä cu totul ordinare sunt tesute de tdrdnci toarsd de ele insele, pe and merg incoace i incolo in timp ce-§i poartd copiii. Tipdrirea de cäri a fAcut, in ultima vreme, mari progrese.

Comertul este in aceste tdri, in cea mai mare parte, in mdria grecilor, armenilor, evreilor §i a altor strdini; banii obi§nuiti sunt ducatii austrieci, monezile austriece de doudzeci de crditari, rublele ruse§ti, rareori colonati spanioli §i unele monezi turce§ti de aur. " eine Gesundheit. 59 Autorul exagereazd si face abstractie de autonomia internd a Principatelor fatä de Poartd. 60 ohne Eisen. 61 kommt aber sehr gut fort. 62 Kotenar, sat, corn, jud

63 Dragoschan, azi oras, jud. Vâlcea. " Mai degrabd pelin. " Fiikren. 66 Afirmatie exageratä, mai ales In privinta Tdrii Românesti.

www.dacoromanica.ro

243

Procentul obisnuit este de 12, cel legal de 10. Totusi se ia adesea si 30. Pretwile alimentelor sunt modeste, iar un cal este pldtit, de obicei, cu 4 ducati. Navigatia pe Duna-re se face cu vase mari, de 140 picioare lungime, 5 picioare adancime si care transportd de 6 000 quintale. Aceste vapoare sunt trase in amonte, de obicei, de 20-30 cai, care parcurg zilnic doar 3 ore; drumurile

cu vechituri67 sunt, de asemenea, in cea mai mare parte in stare proastd. vienezd Dampfschifahrtsgese1lschaft68 îi extindea in

1834, doar pand la Orsova, in 1835 pfind la Galati69 si in 1836 pand la Constantinopol si Trapezunt. in anul 1837 s-a stabilit o legdturd cu vapoare cu

aburi intre Galati si Odesa". [In continuare sunt mentionate alte legdturi p. 12

stabilite, dupd 1837, in amonte de Orsova]. Moldova si Tara Romdneascd apartin, de fapt, doar nominal Turciei, desi Tara Romdneascd s-a supus printr-un tratat cu Baiazid 171 in 159272, iar

Moldova a incheiat cu Soliman" in 151374 un tratat asemändtor prin care era promis un dar anual precum i ascultare. in ambele principate au apdrut deja atunci urmdrile regimului boieresc75; ele au decdzut din dreptul de asi alege §i, curdnd, egoismul boierilor a condus cä Poarta le-a retras dreptul de alegere 76 numind din Fanar, , pe cdtiva ani, pe cel care pldtea cel mai mult. De abia dupd pacea de la Adrianopol au primit cele cloud Principate o constitutie reprezentativd in toatd regula", prin care generalul Kiselev" si-a cdstigat merite nemuritoare, cu aceste 67 die Trödelpfade

" Cornpanie austriacd de navigatie fluvialä

i maritimd, folosind vapoare cu aburi. Gallatz. 70 Odessa, ora§-port in R. Ucraina. 7' Bogazetl. Baiazid I Ildârâm, sultan otoman (1389-1402). 72 Datare grqitä, privind tratatul incheiat de Mircea cel Bâtran in 1394 sau1395, dupä bätälla

de la Rome Tratatul este considerat apocrif, dar reprezintá interes deoarece a fost confirmat prin Conventia de la Paris din 1858. Continutul lui este confirmat, de altfel, de insä§i practica ulterioarä din care rezultd caracterul contractual al relatiilor româno-otomane, deoarece Tara Româneascä si-a pästrat intreaga sa organizare de stat, cu propriile ei legi i institutii ; cf. I. Ionwu, P Bärbulescu §i Gh. Gheorghe, Tratatele Internationale ale Ronitiniei ; 1354-1920, Bucurqti, 1975, p 13. 73 Confuzie, in realitate Selim I, sultan otoman (1512-1520).

74 Tratatul a fost incheiat de Bogdan III (cel Orb), domn al Moldovei (2 iul. 1504-20 apr. 1517) 75 der artstokratischen Verfassung.

76 Afirmatie exageratä, procesul a durat mai multe secole.. Situatia face referire la domniile fanariote

77 Regulamentul Organic. In Moldova a fost adoptat de Obteasca Adunare Extraordinarä in octombrie 1831 i pus in aplicare la 1/13 ian. 1832. In Tara Româneascd a fost adoptat in mai 1831 51 aplicat dou5 luni mai târziu (de la 1 iulie).

" Pavel Dmitrievici Kiselev, general rus, comandantul adimnistratiei de ocupatie rusä din Principate (1829-1834).

244

www.dacoromanica.ro

tdri. Totusi existd aici de fapt stdpdni si slugi; nobilimea boierii si preotimea" sunt scutiti de impozite, tdranii desi lipsiti de proprietate si obligati la clacd pentru mosieri, trdind in adâncd sdrdcie, sunt acei care poartd poverile statului. Ddrile lor in bani se ridicd, ce-i drept doar la un ducat pe an, dar sunt impovdrati cu corvezi grele in naturd cdtre stat. Tiganii, desi si mai sdraci, pldtesc 1 pand la 1 Y2 ducati si sunt vdnduti de 10 pand la 13 ducati bucata". in Tara Romdneascd, domn Ghica81, de curdnd inlocuit, a facut inceputul si a eliberat o parte din tigani"

si in anul 1844 i-a urmat exemplul domnul , Mihai Sturdza", facdndu-se astfel un pas insemnat spre civilizatie; cdci orice civilizatie

aldturi sclavia pare o caricaturd. Impozitele directe se ridicd in Moldova la peste 7 si cele indirecte la peste 2 milioane piastri, in total peste 10 milioane.

Cheltuielile oferd incd, pdnd acum, vistieriei un excedent; in Tara Romdneascd, impozitele directe se ridicd la peste 10 si cele indirecte la peste 5 milioane, prin urmare peste 16 milioane piastri, in timp ce cheltuielile sunt doar de 15 milioane. Tributul anual cdtre Poartd se ridicd, pentru Tara Romdneascd, la 1 415 730 piastri i pentru Moldova la 1 milion piastri. Forta armatd, de circa 4 000 oameni, este organizatd intrutotul dupd sistemul european"; dar in afard de acestea, tdrani inarmat'i fac servicii utile ca jandarmi i cdldrasi", sub comanda guvernatorilor provinciali sau ispravnicilor".

Clerul Moldovei se afld mitropolitului din Iasi, iar in Tara Romdneascd sub cea a celui din Bucuresti; totusi Patriarhul din Constantinopol îi mentine i aici jurisdictia spirituald dupd cum intdietatea fatd de ceilalti patriarhi din Ierusalim, Antiohia si Alexandria. Membrii clerului catolic sunt, in majoritate, strdini si se afld consulatului austriac [...] $i invdtdmântul public a fdcut in Tara Romdneascd progrese mai mari decdt p. 13 in Moldova. 29 die Geisthchkeit. 8° ftir den Kopf.

glAlexandru Ghica, domn al Tärii Rornânesti (1 apr. 1834-7 oct. 1842). 82 Confuzie. Ernanciparea tigandor statului, autoritäti1or publice si ai mänästirilor inchinate s-a fdcut printr-un decret din 1844, semnat de domnul Gheorghe Bibescu. " Mihai Sturdza, domn al Moldovei (apr. 1834-iun. 1849). 84 ganz auf europdischen Fuss " Kosaken. 86 Kreishaupdeute

www.dacoromanica.ro

245

Activitatea medicald este in aceste Principate de o deosebitä insemndtate, datoria carantinelor contra ciumei. Conform tratatelor in vigoare, guvernul rus, impreund cu cei doi domni, nume0e conducerea acestei ultime institutii care i0 are sediul la Bucure0i §i rezultatele sunt multumitoare.

Moldova [...] Partea de nord a Moldovei are aproximativ aceea0 latitudine ca Passau, Nancy §i Paris, partea sudicd, la Galati, aproape acelea0 grade latitudine ca Venetia i Milano; dar clima nu poate fi comparatd cu cea din respectivele tdri. Moldova este expusd, dinspre nord-est, vânturilor nordice care bat din Siberia, peste stepele ruse0i iar vânturile sud-vestice sunt impiedicate de Carpati, care le stau in cale; de aceea aici trebuie incdlzite incdperile in cea mai mare parte a anului, cel putin de la sfdr0tul lui septembrie pand in mai, iar trei luni mersul cu sania nu este ceva neobimuit. Numeroase rduri, izvorând din Carpati, taie tara, de la Nord spre Sud, prin mai multe §iruri de munti 0 mdresc fertilitatea solului, chiar dacd aceasta nu este la fel de mare ca in Tara Româneascd, Moldova având ace1ea0 produse naturale ca 0 aceasta ; doar vinul moldovenesc este mai putin sec, dar qezarea spre nord este mai putin favorabild duzilor. Moldova numdrd 40 ora§e §i 2 016 sate. Tara este impdrtitä in Moldova de Sus §i de Jos, prima numdrând 884, cea de Jos insd 1 132 sate. [Urmeazd enumerarea judetelor, specificându-se totodatd CA in fruntea fiecdruia p. 14 std un ispravnic] // El are la dispozitie o companie de slujitori", de obicei de 50-70 oameni inarmati ca dorobanti, fiecare sat, adicd täranii, trebuind sd dea §i sd intretind cdte unul, cdci mo0eru188, boierul, este scutit de toate &rile, acestea fiind in totalitate trecute in contul sdrmanilor tärani. Fiecare judet are un tribunal, de prima instantd, compus din doi judecdtori §i un pre§edinte. Pre§edintii 0 ispravnicii sunt numiti din boierilor, aceste posturi insemnate flind cele de la care tinerii din fannliile influente i0 incep de obicei cariera lor publicd. Fiecare judet este impdrtit in cantoane sau pld089, astfel 'Mc& Moldova are 64; ele sunt administrate de un priveghetor. in fiecare sat este câte o judecdtorie de pace, alcdtuitd din un preot i doi Orani dintre cei mai vdrstnici. Orqele mici sunt in cea mai mare parte populate de evrei", care exercia cele p 13

mai multe meserii. Bogdtia tdrii constä din agriculturd, ce dd posibilitatea unui export anual in valoare de 600 000 ducati. Totu0 se poate accepta cd 8' Slugitoren.

" Gutsherr. " Bezirke. " Exagerare.

246

www.dacoromanica.ro

numai o treime a solului bun pentru agriculturd este cultivat. Grâul este principalul

obiect al agriculturii; se considerd cd se folosesc pentru aceasta 98 842 fälci" (aproximativ 4 2/5 zile de ardturd prusiene92), anume 34 911 in Moldova de Sus si 63 931 fdlci in cea de Jos. in tinutul Dorohoi 8 600 11 022 Botosani Suceava" 7 460 Neamt94 cu orasul Piatra 5 003 Roman 6 311 Bacdu 6 515 if Putna cu orasul Focsani 6 841 10 047 Tecuci 4 012 Galati sau Covurlui" Tutova 8 303 Vaslui 9 301 it Fälciu96 7 933 17 494 Iasi Total flci 98 842 Se calculeazd pe o falce 15 dimirlii" (mai mult decdt 1/498 sefel prusian) pentru insämântat. 0 dimirlie cdnareste aproximativ 13 ocale de 2 1/4 pfunzi. Din insdmântarea cu grdu rezultä urmdtorul tablou: in tinutul Dorohoi 12 900 merte99 44

46

46

CC

64

46

44

CC

64

66

44

66

46

44

46

C.4

44

44

64

C4

46

46

91 Unitate veche de mäsurä pentru suprafetele de pamânt. Märimea acesteia a variat sin timp, ("find ulterior legiferafá de Regularnentul Organic, in sensul cä falcea este o fati de loc in mäsurä de stânjeni pätrati 2880". N. Soutzo apreciazä falcea, In 1840, la 14 218 m2, cf. N. Stoicescu, Cum mdsurau striimo.yii, Bucuresti, 1971, p. 138. 92 Morgen. Unitate germanä de másurä In agriculturä, respectiv suprafata ce poate fi aratä intro dimmeatd. Märimea acesteia varia de la stat la stat. In Prusia, 1 Morgen = 2553, 23 m2. In Tara Româneascd se numea ziva de al-A-turd" (prima mentiune 'in 1560). " Suezawa. " Niamzo. 95 Gallatz oder Kowarlui. 96 Falchey.

92 Demerli. Veche unitate si instrument de másurä pentru cereale, dimirlia jucând acelasi rol In Moldova cu banio din Tara Româneasch, fiind submultiplul mertei, respectiv a zecea parte din aceasti mäsurä si a douázecea parte din chili. In 1833, o comisie special& a futat capacitatea dimirliei la 12 ocale, cf. N. Stoicescu, op. cit , p. 143. 95 Scheffel: veche unitate de mäsurä germanä, pentru cereale, care varia de la stat la stat. In Prusia: 1 Scheffel = 54,96 1. " Mierza Unitate de mäsurä pentru cereale folositä mai ales in Moldova si Transilvania si a cdrei märime a variat In timp, fiind Merit& in diferitele tiri. in Moldova a fost legalizaa, In 1831, merta de 120 ocale care avea 197,12 1, cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 204.

247

www.dacoromanica.ro

44

Ct CC

II

p. 15 Ct

Lt 46

ti

"

Boto§ani " Suceava Neamt " Roman Bacdu " Putna " Tecuci " Galati Tutova " Vaslui " Fälciu IaO

16 533 11 190

.

Li

"

7 504 1/2 " 9 466 Vs " 10 072 1/2 " 10 261 Y2 " 15 070 '/2 " 6 018 " 12 454 'A "

13 951 1/2 " 11 899 1/2 "

CC

Total

I( 26 241 163 563 merte

10 dimirlii sau 81 781 chile a 2 merte.

Produsul poate fi considerat de 6, adesea insä de 15 boabe; se socotqte valoarea recoltei anuale de grail: in tinutul Dorohoi Boto§ani Suceava " " Neamt " " Roman " " Bacdu " " Putna " " Tecuci ,t

" " "

"

Ci

" " ""

Galati Tutova Vaslui Fdlciu

I*

Total din care cel putin 200 000 chile se exportd.

38 700 chile° 45 599 " 33 570 " 22 513 1/2 " 28 399 1/2 " 29 317 1/2 " 29 784 " 45 211 1/2 " 18 054 " 37 363 1/2 " 41 854 1/2 " 35 698 1/2 " 78 723 "

484 788 1/2 chile

100 Kilo. Veche unitate de mäsurä pentru cereale, de o capacitate variabilä. La 23 febr 1832, capacitatea chilei de Braila a fost fixata la 240 ocale pentru grâu si mei, 352 ocale pentru porumb si 200 ocale pentru orz si ovaz. in 1831 in noua judefe din Tara Româneasca chila avea aceeasi capacitate la toate cerealele: Muscel, Välcea si Arges (120 ocale), Dâmbovita si Vlasca, Teleorman (176 ocale), Ialomita (240 ocale), Rimnicu-Sarat (260 ocale), Mehedinti (360 ocale). in Moldova, chila a indeplinit un rol asemanator cu acela din Tara Româneascä având ca si in Tara Româneascä, o capacitate diferitä. in primele decenii ale secolului al XIX-lea, chila din Moldova avea doug merfe sau 20 dimirlii, adica socotitä cu dimirlia de 11 ocale, mäsura 220 de ocale, jar cu cea de 12 ocale masura 240 ocale (egald cu doua merfe), aceasta din urrna, numitá si chila de Galati devenind, in 1831, mäsura oficialä a Moldovei; cf. ibidem., p. 205-212.

248

www.dacoromanica.ro

Forta armatd in Moldova consfd din 1 200 oameni, din care 800 infanteristi, 150 ldricieri cdldri §i 250 pompieri, se apreciazd insd tinerilor ofiteri la 300 care, in cea mai mare parte, nu primesc soldd. Fiecare tAran trebuie sä devind soldat dacd este nevoie, dar fiecare boier devine de obicei ofiter, indatd ce doreste . Negustorii, in majoritate evrei, se impart in 3 clase; prima clasd pldte§te o patentd anuald de 240 piastri, a doua 120 piastri si a treia 60 piastri. Si negustorii strdini pldtesc domniei diferite ddri in 3 clase. Fumdritul trebuie

plätit de cdtre fiecare care se indeletnice§te cu negotul sau trdieste din negot, 50 piastri din prima clasd, 26 din a doua i 13 din a treia clasd. Ocdritul pldtesc toti care vând vin sau rachiu, 15 piastri din prima clasd, 8 din a doua i 5 din a treia clasd. Aceea§i dare au de pldtit de mdrunti§uri101. Toti strdinii care posedd podgorii, cirezi de vite si porci au, de asemenea, de pldtit o micd dare. La exportul de cai, vite §i porci se vdmuieste fiecare bucatd cu câte 18 piaWi, de asemenea, ocaua de lipitori.

Fiecare Oran pldteste anual care stat doar 35 piastri; in schimb boierii nu pldtesc nimic i // tdranii trebuie sä presteze clacd arbitrard dupd lege, insd p 16 neinsemnatd. Tiganii care sunt robi in toatd regula, trebuie, de asemenea, sä pldteascd anual statului 35 pâtid la 85 piastri; totusi, in mdsura in care au apartinut statului §i mändstirilor ei au fost eliberati de Obsteasca Adunare in 1844, I-find pui in drepturile tdranilor; doar robii boierilor au fost abandona0 soartei lor nenorocite. Pentru cunoa§terea mai anidnuntitd a diferitelor tinuturi, amintim urmdtoarele: Tinutul Dorohoi se and' la nord §i formeazd, intre Bucovina §i Prut, vârful Moldovei unde se ciocnesc cele trei imperii europene. Este impdrtit in 6 ocoale sau cantoane §i numdfd 172 sate si 4 orase. Localitatea principald este Mihdileni'", un oras mic, bine construit care este proprietatea principelui Sturdza. Vechea capitald Dorohoim este neinsemnatd ca i Hertai", apartinând familiei Ghica,

care a fost, de asemenea capitala unui judet desfiintat; si mai neinsemnatd este Sdvenim. Din acest tinut produsele exportate, cu precddere, in Austria, sunt in valoare de 4 000 ducati, cele importate de 4 000 ducati, iar mdrfurile turcesti la 1 500 ducati.

Tinutul Botosani se intinde intre Basarabia si Bucovina, la sud de cel mai inainte §i se mdrgineste la sud cu Suceava §i Iasi. In cele 6 ocoale ale sale se afld 188 sate (in care trdiesc 11 711 tdrani impozabih) si 7 lOI

Schnntwaren hand lungen.

102 Michaleni, sat, corn., jud. Boto§ani.

103 Dorohoy, ora, jud Botopni. 104 Herza, azi In Republica Ucraina. 10s Seveay, ora§, jud. Botopni.

249

www.dacoromanica.ro

orase. Capita la Botosani106 este al treilea oras al principatului, cu mai mult de 20 000 locuitori, printre care 674 supusi sträini, 150 boieri, 3.145 evrei si 2 000 armeni, care au 2 biserici; ortodocsii au 14 biserici si evreii 10 sinagogi. Cele 3 847 de case ale acestui oras sunt asezate pe ulite foarte neregulate si murdare, incdt nu se observd a aceastä localitate are un venit de 114 000 piastri. Orasul neinsemnat Stefänesti'°2 este pe Prut, pe care urmeazd sd navigheze de la Galati pand aici

vapoare nou-construite. Su litam este proprietatea particularä a domnitorului; Frumusica'°°, Bucecea"°, Bordeiulm (se aflä la granita cu Austria) si Hdrläu

este vechea resedintd a domnului Moldovei"2. Din aceastd zond s-ar exporta produse agricole spre Austria de 100 000 ducati si spre Turcia de 2 000 ducati. Din Austria se importä märfuri de toate felurile de 70 000 ducati, din Turcia pentru 20 000 ducati si din Rusia pentru 8 000 ducati.

Tinutul Suceava se aflä intre Bucovina si tinuturile Botosani, Nearnt si Roman; cele 4 ocoale ale sale au 123 sate. Vechea capitald a acestui judet, Suceava din Bucovina, era capitala intregii Moldove. in actualul tinut se aflä doar cloud orase, Lespezi"3 si Fälticeni"4. Acest ultim oras este capitala tinutului, cunoscutd prin tärgul anual de la 20 iunie, de unde se face mare negot de vite spre p. 17 Austria, intalnindu-se multe mii de afaceri si pläceri. Exportul // spre Austria se

ridia la 30 000 ducati si ate Turcia la 1 200 ducati, iar importul din Austria la 20 000 ducati si din Rusia la 1 500. Tinutul Neamt se intinde intre precedentul si tinuturile Botosani, Roman si Back' si se märgineste cu Transilvania. Are 5 pläsi cu 140 sate si 3 orase. Capita la

este Piatra pe Bistrita, de unde se trimite mult lemn de constructie la Galati. Deasupra neinsemnatului oras Neamr se ridia resturile cetätii Neamt, construitä de cavalerii de Malta"' si cunoscutä prin apdrarea ei eroicd de mama lui Stefan cel t06 Botoschan.

loi Stefaneschti, sat, corn., jud. Botosani. Hu Sulitza, sat, corn., jud. Botosani. 106 Framacluka, sat, corn., jud. Botosani. 110 Bucheche, sat, corn., jud. Bootsani. III.Bordejeul. Probabil veche denumire a actualului sat, corn. Pältinis din jud. Botosani, care se aflä la poalele dealului Bordeiul. 112 Herlau, oras jud. Iasi. 113 Lespeze, sat, com., jud. Iasi. 114 Foltischeny, oras, jud. Suceava. 115 Mamzo = Tg. Nearnt, azi oras, jud. Neamt.

116 Maltheserrittern. Autorul confunda pe acestia cu cavalerii teutoni arora le fusese in trecut atribuitä constructia cetätti Neamt. Cercetärile mai noi au dovedit ea* a fost ridicatä de Petru Musat (1374-1381) care a clädit castelul central. A fost máriti de Stefan cel Mare, care a inaltat in 1476 o noud piriza de ziduri, previzutä cu patru turnuri sernicirculare, lärgind totodatä santul de apärare, prevAzut cu un pod de lemn. Au fost de asernenea construite noi incAperi in curtea vechiului castel. Cetatea a fost därâmatä de Dumitrasco Cantacuzino (1673), din ordinul Portii. Cetatea a fost restauratä in 1963-1970.

250

www.dacoromanica.ro

Mare contra turcilor"7. Orasul Burdujenim este cu totul neinsemnat. in acest tinut se afid filoane aurifere $i de argint si straturi de huild. Exportul acestui tinut in Turcia este apreciat la 10 000 ducati, iar importul de acolo la 1 000 ducati. Tinutul Roman se afld intre precedentul $i Neamt119, liacdu si Iasi, are 4 prdsi si 117 sate. Singurul oras al acestui tinut este Roman, la confluenta Siretului cu Moldova. Aici este resedinta unui episcop ortodox; comertul acestui judet cu portul Galati este foarte insemnat; se apreciazd cd se exportd anual produse ale tinut spre Turcia pentru 7 000 ducati si spre Austria pentru 8 000 ducati; de acolo vin mdrfuri de 20 000 ducati, din Rusia de 2 000 ducati si din Turcia de 6 000 ducati.

Tinutul Bacdu se afld intre precedentul si Neamt, Tutova si Transilvania120; are 5 pldsi cu 44 sate si 3 oraw. Capita la este Bacdu'21, pe Bistrita,

unde se face un însemnat negot de cereale cu Galati. Orapl Moinesti122 este neinsemnat, iar Ocna'23 cunoscut datoritá insemnatelor sale saline, in care sunt trimisi toti alharii la muncd fortatd. in acest tinut se afld mai multe sate ungure$ti'24 sunt de rit catolic; cei mai multi din cei 60 000 de catolici, care trdiesc in Moldova, apartin acestor sate. Boierii îi considerd drept un prost exemplu deoarece ace$tia, stiind sd citeascd, ceea ce nu e cazul celorlalti tdrani moldoveni, nu se lasd impovdrati cu ddri de ate proprietarii funciari, cdnd trebuie sd se conformeze legilori25. Exportul acestui tinut ate Turcia este apreciat la 8 000 ducati, importul la 3 000 ducati. Importul din Austria la 6 000 $i din Rusia la 2 000 ducati.

Tinutul Putna se afld 'kite cel precedent si tinutul Tecuci mdrginindu-se cu Tara Româneascd; el este impdrtit In 5 p1d$i si are, pe lângd 151 sate, 5 orase, si anume: Focsani126, principala localitate a tinutului, impdrtitd de Milcov in cloud pdrti, din care una apartine Tdrii Românesti. Comertul de cereale de aici cu Galati si cu Tara Romdneascd este important. 0 armatd ruso-austriacd i-a infrint aici pe turci in 1789127, cei din urind incendiind ora$1.11. La Odobesti'28 se Hs Bukoschaya, oras jud. Back. 119 Eroare, probabil, tipograficä. 120 Siebenbargen. 121 Bakau.

iv Moneste, oras, jud. Back. 123 Okna, Tärgu Ocna, oras jud. Back. 124 De fapt sate de ceang5i, vezi nota nr. 25. 121 als ste noch den Gesetzen zu tragen haben. 126 Fokschan,

321 Lupta a avut loc de fapt la Märtinesti (22 sept. 1789) Iângä Râmnicu-Särat, participând doar tmpe ruse si otomane. 128 Oras, jud. Vrancea.

251

www.dacoromanica.ro

produce cel mai bun vin al Moldovei. Adjud129, Siret130, Panciu13' §i Narnoloasa'32 sunt ora$e cu totul neinsemnate. Tinutul Tecuci se afld intre precedentul $i tinuturile Galati $i Tutova; el are, in p. 18 cele 4 prd$i sau cantoane, 127 sate $i 3 ora$e. Capita la este Tecuci133, pe II râul

Bar lad; orawl Nicore$ti134 face mare comert cu vin, ii dd numele; consumul in ora$ de indruntiwri turce$ti este neinsemnat, in schimb comer-till cu cereale al acestui tinut cu Galati este foarte insemnat. Tinutul Galati sau Covurlui se intinde la sud de precedentul, intre Basarabia, Tara Româneascd $i Turcia, fiind I'm/Ai-tit in 3 p1d$i cu 90 sate. Singurul ora$ al acestui tinut este Galati, al doilea ora$ al Moldovei, pe malul Dundrii $i

al unui lac la värsarea Prutului in Dundrem; este singurul port al Moldovei $i

numärd 40 000 locuitori, cu 14 biserici $i o bisericd catolicd, construitä de curand prin eforturile consulului sard Castelinard'". Acest ora$ a fost cucerit in 1789 de ru$i $i in 1822 imediat de turci'37 ca $i Foc$ani, in urma rdscoalei eteri$tilor. Tinutul Tutova se intinde intre tinuturile Galati, Tecuci $i Fälciu, este impdrtit in 5 cantoane $i are 150 sate. Singurul ora$ este BOrlad'38, pe 11111 cu acela$i nume, care face comert insemnat cu cereale. Tinutul Vaslui se intinde intre cel precedent $i Fälciu $i Ia$i, are 5 pld$i, 160 sate $i singurul ora$, Vaslui, pe 111.11 cu acela$i nume; a fost re$edinta domnilor Moldovei. Tinutul, la fel de mänos ca precedentul, face un foarte insemnat comert de cereale Cate Galati. Tinutul Fälciu se aflä intre precedentul $i Tutova $i Ia$i, mdrgininduse la rdsdrit cu Basarabia; impärtit in 4 pl.*, acesta numära 127 sate $i 2 uad$e, anurne orawl neinsemnat Fälciu $i Hu$i139, capitala tinutului, cu o insenmatA viticulturd $i comert de cereale spre Galati. La Flusi este re$edinta unei episcopii $i in 1711 Petru cel Mare a incheiat aici tratatul de pace cu turcii, pe Prue'''. 129 Ajudut, oras, jud. Vrancea. 130 Sereth, localitate cornponenta a orasului Märäsesti, jud. Vrancea. 131 Panchul, oras, jud. Vrancea. 131 Pemalosa, sat-corn., jud. Galati. 133 Tekutsch.

iv Sat, corn., jud Galati. 135 Lacul Brates.

136 Adolfo Castellinard, consul sard (1844-1845). 137 Probabil greseald de tipar, corect 1821. us Municipiu, jud. Vaslui. 139 Husch, oras, jud. Vaslui. 140 Pacea s-a incheiat de fapt la Vadul Husilor (22 iul. 1711).

252

www.dacoromanica.ro

Tinutul Ia$i se and la granita cu Basarabia, intinzându-se intre precedent $i Vaslui, Roman si Botopni, impdrtit in 6 pl4i, numdfd 277 sate $i 4 orase, dintre care Ia$i 141, capitala tdrii. Celelalte orase sunt cu totul neinsemnate Podu Iloaiei 142, Târgu Frumos143, localitatea principald dintr-un fost tinut

$i Sculenim pe Prut, pe malul rusesc al acestuia aflându-se oficiul vamal $i carantina. Aceastd localitate, la o depdrtare de cloud ore fatä de Iasi este, de and sa introdus o linie de cargoboturi de la Galati in sus pe Prut, portul capitalei tdrii $i promite sd devind, in curând, mai important. Pe malul invecinat se afld aträgdtoarea vild Stânca a boierului Rosetti-Rosnoveanu, descendent al fost domn; aici au fost nimichi in 1821 eteristii colonelului rus, cneazul Cantacuzino145, un moldovean.

Tara Româneasa [Mezarea geograficd a tdrii]

[...] in apropierea Carpatilor $i deschisd, ate rdsdrit, la granita p. 19 cu Moldova, vânturilor ce bat peste stepele noii Rusii, clima este cu mult mai asprd decât ar fi fost de presupus prin asezarea meridionald a tdrii, al cdrei mal dundrean se gdse$te la aceea$i latitudine cu Pisa $i Avignon. Schimbarea vremii este aici atat de mare inat iama aduce adesea un frig de < - > 26

grade, iar vara 30 grade aldurd, fárd sd se observe primdvara de tranzitie; de asemenea noptile sunt vara foarte friguroase. Aceasta $i mla$tinile de la Dundre produc endemicele friguri valahe'46 de care suferd multi, timp indelungat, mai ales strdinii. Câmpia intinsd cdtre Moldova este strdbdtutd de o muhime de râuri $i este atât de roditoare, incât grâul produce 20 boabe, secara 30 $i meiul 300; de aceea locuitorii se ocupd mai ales cu agricultura, iar tutunul, vinul §i dudul aduc mult c4tig. Bogdtia subsolului este foarte insemnatd, mai ales in sare, sulf, calcar $i arbune brun. $i oasele fosile sunt foarte numeroase gdsindu-se foarte multi colti

mari de mamut. Oltul imparte Tara Româneasa in Munteniam spre rdsdrit $i Oltenia148 la apus. Muntenia este impdrtitd in 15 (acum 14) judete (isprdvnicate)148 sau districte $i Oltenia in 5. 141 Iassy.

142 Podu-Leloy, ora§, jud. Iasi. 143 Tergul-Formos, corn. suburbanä a municipiulut Ia§i. 144 Skuleny, sat, corn. Victoria, jud Iw. 145 Gheorghe Cantacuzino-Deleanu, colonel In armata rasa. 146 die endemischen walachischen Climatfieber. 147 die Grosse Walachei. 14s die Kleine Walachei 149 kisprawnizien.

www.dacoromanica.ro

253

[Urmeazd insirarea denumirilor respectivelor judete] Cel mai mare dintre acestea este, in Muntenia Ialomita cu capitala p. 20 Cäldrasi, peste drum de cetatea turceascd Silistra, iar in Oltenia, land totodatä, in considerare populatia, este Mehedintilm. in judetul Ilfov se aflä capitala Bucuresti, prin care curge Dâmbovita si care are acum 90 000 locuitori. Capita la Olteniei, Craiova, se aflä in judetul Do 1j151. Vechea capitalä a Tärii Românesti, Târgoviste, se aflä in mind, in judetui Dâmbovita, care si-a luat numele de la cel al râului. [...] Cele 18 judete se affa, unul fatä de altul, in urmätorul raport:

Muntenia

Mdrime Numar de Fertilitate locuitori

Comert int.

Impozite

ext.

Arges Musce11" Dâmbovita

9

8

16

16

17

6

6

4

14

6

15

13

17

14

Prahoval53

17

15

6

3

18

13

Secduieni'54

11

5

12

1

12

14

2

5

2 14

12

Buzau Râmnicu Sdrat'"

3

13

5

4

11

11

01056

15

12

9

14

8

7

Teleormaril"

16

7

7

5

18

12

7

8

17

4

6

Vlascal"

6

10

13

12

10

10

Ilfov Ialomita Braila in Oltenia Mehedinti

4 2

2

7

10

1

1

17

1

8

12

17

13

11

10

16

16

16

1

7

4

13

9

5

8

4

18

18

13

13

Gorji" 150 Mehedinitza.

151 Dolgiul oder Dolgi. 152 Moustchel. 153 Vahova.

154 Sakoeni.

Bs Slam Rimmk. 156 Oltow.

iv Teleokman. iss Vlachka. 159 Gorgi.

254

www.dacoromanica.ro

Vâlcea Do lj

Romanati

10

3

14

2

15

5

5

11

11

3

2

13

11

10

16

16

16

15

Din 1 ianuarie 1843160 a fost desfiintat judetul Secuieni §i impartit intre Prahova §i Buzau. Suprafata tdrii cuprinde: Munti Câmpii Ape

23 892 34 verste161 pdtrate

41 902 % Total:

675 'A 66 471

" Et Cf

calculate 104 % la un grad al ecuatorului sau, in ore pdtrate, 25 la un grad. Dupd folosintä, aceastd tard eonstd in: Câmpii §i livezi Podgorii Pdduri Mla*tini Nisip §i stânci

44 243 % verste pdtrate 723 18 374 'A 2 120 134 'A

46

46 66

Populatia tdrii este de obicei apreciatä la 2 milioane. Nurndrul sufletelor se ridicd la 30 pe o versa pdtratd §i la 518 la o ord pätratd162, flind impdrtitä in 18 districte (judete) care sunt impärtite in 22 ora§e, 19 târguri163, 124 mdndstiri §i 3 627 sate. Sate le, in majoritate, au o constructie solidd II dar un aspect urât, casele tdrdne§ti fiind fdrä pomi i grddini, constituind un tablou trist al marii

proprieati, odatd ce tdranul este cldca§. Pdmântul apartine boierilor [...]. De asemenea mari proprietAti apartin 124 mändstiri §i, in afard de acestea, se mai gäsesc 66 de mari proprietdti care apartin mändstirilor din Palestina §i Grecia.

Mo§iile aproape in totalitate arendate, ceea ce inseamnd cä munca îi impovdreazd pe tdranii elk*, cdci un alt inventar nu-i trebuie arenda§ului decât cnutu1164, ca in Po Ionia, pentru a pune in mi§care pe tdrani. Totu§i noua legislatie a venit §i aici in apdrarea sdrmanilor tdrani; peste tot se observd lipsa micilor culturi §i a dragostei de proprietate165. Aceasta nu-i de mirare cdci, dupd cum Moldova era 160 Datare gresitä, in realitate 1845. 161 Unitate de masura ruseasci: 1 versta2= 113,802 ha. 162 Ora = veche unitate de mäsurare, de valori diferite, a lungimii drumurilor: la Gotha, 1 orä =

4429,32 m ; in Hessa, 1 ord = 5 km ; in Bavaria, 1 orä = 3707,49 m. 163 Flecken. 164 Kanschu.

165 Afirrnatle lipsitä de temei.

255

www.dacoromanica.ro

p. 21

in trecut expusd incursiunilor prädalnice ale tätarilor, Tara Româneascd a fost celor ale turcilor de la Or§ova, Sistov, Silistra §i Beal la §i care au pustiit tara. 417 312 in total nurndrul caselor se riclicd la 13 al morilor de vânt la 2 341 al morilor de apd la 12 al morilor de cai la Populatia este impärtitd in familii de birnici §i scutiti de biruri. Din a doual66 fac parte boierii §i alte clase privilegiate cu aproximativ 50 000 capi , de asemenea clerul, slugile, servitorii §i robii (sau tiganii) persoanelor particulare. Birnicii sunt tdranii, ord§enii §i sträinii ce exercitä o meserie, al cdror se ridicd la 2 milioane suflete, in timp ce aproape 600 000 nu plätesc nimic, deoarece populatia poate fi acum consideratd de 2 'A milioane. Raportul dintre diferitele clase este urmdtorul: Producdtorii fatd de: premergätorii 1-8 fatä de intreaga populatie 1-1 1/10 clerul 1-36 me§te§ugarii 1-92 birnicii 1 'A tiganii 1-23 Stäpänirea detine din perimetrul proprietätii agrare 1/93, al celei ord§ene§ti 1/18. boierii 1/3 1/16 1/5 mändstirile 1/15

Raportul proprietätii agrare fatä de cea ord§eneascd este de 1/14. in capitala Bucure§ti trdie§te mai mult de jumdtate din boierimea tdrii §i cu mult mai multi me§te§ugari decât in alte ora§e, 3/4 mai multi evrei, 1/3 mai multi strdini, mai mult decât jurndtate din populatia urband §i a mändstirilor. [...]

p. 86

Despre clima Moldovei si Tfirii Române§ti Tara Româneascd are in general o climd mai blândd decât Moldova, ceea ce se datore§te, de la bun inceput, a§ezdrii ei geografice; totu§i se sustine cd frigul mai mare din Moldova i§i are originea cd solul ar fi imbibat cu multd sare §i salpetru. Frigul cel mai puternic este, in ambele tdri, in ianuarie §i februarie când, nu rareori termometrul scade pând la 18 grade Réaumur'67 sub punctul de inghet. in martie, aprilie §i mai temperatura variazd intre 4 §i 17 grade cäldurd §i in iulie §i august ar§ita cre§te, nu rare ori, la 23 grade , totu§i a suferit, dupd 166 in text, cules grqit. zu den ersten.

167 Gradele Réaumur sunt mai mari, dat fiind a punctul de fierbere este la 80°. Ca atare t°R = 10/8 t° C.

256

www.dacoromanica.ro

cum s-a mentionat mai sus, cdldurd §i frig mai mare. De altfel, clima acestor tdri este cu mult mai asprd decât ar fi fost de a5teptat dupd a§ezarea geograficd a acestora.

Apropierea, pe de o parte, a Mdrii Negre §i a Carpatilor, iar pe de altd parte a Balcani'68 are probabil influentd asupra vremii foarte schimbdtoare. Dacd bate vântul de nord-vest, chiar i vara, atunci temperatura devine atat de friguroasd Incât poti rdci foarte u§or §i adesea trebuie fácut focul. Vântul de sud aduce vijelii §i de cele mai multe ori vreme frumoasd - dar de obicei nu de lungd duratd - cdci tocmai vara ploaia este foarte abundentd §i cu aceasta vin puternice vijelii, in iunie §i iulie, care se repetd la aceea§i oil mai ales seara; atunci sunt §i furtunile foarte puternice. lama dureazd mult §i are putine zile senine, care in nord uite iernii frigul ei aspru. Cu primele zile ale lui mai se instaleazd deja o mare aldurd, astfel incât e§ti aici aproape cu totul lipsit de farmecul primdverii. Cele mai frumoase zile ale anului incep de obicei cu sfar§itul lui septembrie §i dureazd cel mai des pând la sfOr§itul lui noiembrie; totu§i sunt, in acela§i timp nopti foarte reci §i nesdndtoase, incât apar atunci febre foarte inddrdtnice. lama, cu frig aspru, se instaleazd de obicei la inceputul lui decembrie §i dureazd pând la mijlocul lui februarie; atunci ingheatd toate râurile §i cea mai grea artilerie poate trece Dundrea. // A§a a fost acoperitd in p. 87 1829 Dundrea, de exemplu, cu gheatä groasd de 6 picioare la de 20 grade minus. Cea mai multd zdpadd cade in ianuarie i februarie i incepe o vreme umedd i nesdndtoasd care dureazd pând in martie. Vremea schimbdtoare §i trecerea rapidd de la cdldurd la frig face viata, din

aceste Principate, foarte nesdndtoasä, mai ales pentru strdini, observându-se influenta asupra vegetatiei §i chiar asupra animalelor. farm se anuntd cu un puternic vânt de la nord, care se nume§te crivdt'69 §i dureazd 3 pând la 9 zile, fiind de cele mai multe ori insotit de zdpadd. La frig putemic cât §i la cälduri mari apar crdpdturi adânci in pdmânt; §i cutremurele sunt anuntate de obicei de vijelie. Vântul de sud este uneori temdtor de fierbinte, precum Sirocco"' in Italia, comete, pare-se, cd se aratd aici mai rar decât in Germania. [Urmeazd cloud tabele, cu inregistrdrile zilnice ale temperaturii §i presiunii p. 87-95 atmosferice din cursul anului 1844, efectuate la Ia§i (ianuarie-aprilie i octombriedecembrie) §i Bucure§ti (intregul an)] "1. 168 Hihn us.

169 Crivoz.

170 Vint cald ce bate dinspre Marea Mediterani aducind cu sine seceti si nisip.

171 Sunt rezultatele cercetirilor efectuate la Iasi de dr. Teodor Stamati si la Bucuresti de Friedrich Wilhelm Koch si care au fost puse la dispozitia autorului.

www.dacoromanica.ro

257

Bucure0172 p. 65

p. 66

Actuala capitalä a Valahiei si resedintä a Principelui, Bucuresti, este asezatd la 44°25'41" latitudine si 28°54'13" longitudine esticd (de la Paris), adicd aproape pe aceeasi paraleld cu Caucazul, Crimeea, Ravenna, Bologna si Cahors, intr-o campie la 225 picioare deasupra nivelului Mdrii Negre. Situat cam la jumdtatea judetului Ilfov, orasul este impdrtit in cloud pärti aproape egale de raul Dambovita. Se spune cd intemeietorii lui ar fi fost un popor (de altfel necunoscut), bakurii, bukurlii ori chiar hilarii §i cd, prin urmare, numele lui se trage de la acestia, purtand, chiar, inainte vreme, pe acela de Hilariopolis, adicd orasul bucuriilor173. Asa cum stiu oamenii de aci sd trdiascd o viatd plinä de bucurii, numele acesta il meritä cu adevdrat! Legenda populard, 'frisk pretinde cd primul locuitor a fost un anume Bucur, care a si zidit prima biseria74 ce va fi fost la poalele povarnisului Bisericii Radu Vodd, nu departe de strada si poarta Dobrotesei. in afard de unele mändstiri intdrite din secolul al XIII-1ea nu se stie numic precis despre istoria veche a acestei localiati, care, asezatä in mijlocul campului, nu va fi asigurat protectie locuitorilor ei, acestia fiind, de aceea, siliti sd se refugieze in munti in cursul deselor rdzboaie.

De abia in anul

printul Brancoveanum a mutat capitala Tdrii176 de la Targoviste aici, care, rand pe rand, fusese la Curtea de Arges si mai inainte, la 1698,

Campulung. Azi, acestea prezintd ori ruine ori sunt simple targusoare. Privit dinspre sud, Bucurestii dau o panorama märeatd. Din marea de case se

ridicd o multime de biserici si capele acoperite, in majoritatea lor, cu tablä strdlucitoare, totul fiind la randu-i, inconjurat de grddini intinse. Diametrul orasului intrece 24 000 de picioare, in timp ce suprafata lui - asa cum ne-o dd un german, p. 67 Maiorul von Boroczyn'77 -, mdsoard 16 000 000 de stanjeni (un stanjen valah // este 172 Pentru descrierea ora§elor Bucure§ti §i Ia§i s-a folosit versiunea romana a textului lui Neigebauer, publicata de Victor Papacostea, Un observator prusian fn 7'dt-de Române acum un veac, Bucure§ti, 1942, p. 65-97. De asemenea au fost operate modificari ortografice in conformitate cu actualele norme academice. 173 Teorie fantezista intalnitä la F. Sulzer (Geschichte des Thansalpimschen Daciens, Wien, 1781-1782), vezi relatarea in versiunea romaneascä a primei serii a colectlei de fata, vol. X, partea I,

p 454-476. 174 Legenda este tarzie fiind pusa in circulatie la sfar§itul veacului XVIII sau inceputul secolului

al XIX-lea de W. Wilkinson (An account of the Principialities of Wallachia and Moldavia including various political observations, London, 1820), vezi relatarea din volumul I al prezentei colectii, p. 609-659. 175 Constantin Brancoveanu, domn al Tani Romane§ti (12 oct. 1688-24 mart. 1714). 176 Afirmatie inexacta. Cea mai veche atestare documentara a ora§ului Bucure§ti ca cetate de

scaun" o constituie un hrisov emis la 20 septembrie 1459 de domnul Vlad Tepe§ in care se mentioneazä cetatea Bucure§ti". 177 Rudolf Arthur von Borroczyn, Timor, vechi slujba§ al Tarn Romane§ti, a ridicat, intre 1844_1846, planul cel mare al Bucure§tiului alcatuit din 99 plan§e mari cuprinzand toate a§ezärile sale; un rezumat in 4 plan§e a fost tiparit sub forma de litografie in 1852.

258

www.dacoromanica.ro

egal cu 1962 de metri francezi), calculati, astfel, cu ajutorul unui teodolit bun: baza, asezatd in apropierea unei câmpii, insemnatA cu scânduri de stejar, lungd de 1 562 de stânjeni, iar restul marcat prin 52 de puncte trigonometrice. Lucrarea de care este vorba aci a fost poruncia de Printul Bibescu'78 odatd cu o nivelare exacta, in scopul de a distribui apa din mdreata conductd realizatA in anul 1845, 0 de a croi strdzi noi. Cu toate acestea, Bucurestii ne infdtiseazd aspectul adevdratului oras oriental, cu ulite inguste si strâmbe, cu colibe in umbra palatelor si curtilor mari, intre care ori te ineci in praf, ori te impotmolesti in noroi. Nu se vdd aici ca aiurea, porti, ziduri ori valuri, si din aceastd cauzd nu poti deosebi orasul propriu-zis de periferie (care poartd numele de mahalale). Numdrul caselor de locuit se ridicd la circa 16 000, iar al locuitorilor la mai

mult de 100 000. Recensdminte propriu-zise nu se fac, ci cel mult se numdrd persoanele care pldtesc bir si, dupd datele pe care le dau preotii si boierii, se multiplicd numdrul capetelor de familie cu 5 // si se afld, astfel, câti locuitori sunt. p. 68 Boierii cu mare greutate ingdduie functionarilor care fac aceastd numdrdtoare, sd socoteascd si pe cei care stau in curtile lor, ori pe sclavi.

Cate zile sunt intr-un an, atâtea biserici in Bucuresti, cdci este sigur cd, socotind cele neinsemnate // - multe la numdr si ele - ai avea mult de muncd. Dintre ele, cam 130 de biserici au o oarecare insemndtate. Pietele publice de aici nu meritA sd le pomenesti; tot astfel lipsesc monumente oficiale si fântâni impodobite. Fostul secretar de stat, E. Sutu, a incercat sd construiascd o fantând arteziand, dar a dat gres. Dimpotrivd, puturi sunt o sumedenie si vin de la decedati evlaviosi, care, de obicei, apartin claselor celor mai sdrace ale locuitorilor.

Vânturile nu sunt constante. Deseori bat unele putemice Mt, insd, sd fie suficiente pentru a primeni atmosfera. Ca urmare, febrile datoritá climei sunt dese si de ele suferd in special strAinii mai ales in timpul verilor celor mai calde and, in

timpul noptii, se lash. frig. Starea sdndtdtii populatiei s-a imbundtdtit totusi considerabil, de când s-au inlocuit pe ulite pavajul de lemn cu piatrd. Mai inainte insd, plutea in aer un miros ingrozitor pentru cd acestea nu aveau fundament si, sub grinzile asezate pe scânduri groase de stejar, se aduna murddrie, se vdrsau multe

dintre cloace ori putrezeau animale cdzute induntru. Boierii cei bogati nu se interesau de toate acestea fiindcd, dacd se intâmpla vreo epidemie, aveau putintd sä plece in Transilvania. AstAzi, MO.', se dá atentie ingrijirii curAteniei de pe ulite, desi acest lucru intampind greutäti prin faptul cd gunoiul nu este intrebuintat pe // amp p. 69 nici mdcar in apropierea orasului, asa Mc& curdtenia costd bani. Totusi, azi, ulitele sunt pavate.

Orasul este impdrtit in cinci circumscriptli politienesti, limitate de urmdtoarele ulite principale: Podul Mogosoaiei, in spre Transilvania, Podul Serban Vodd inspre Turcia, Podul Târgul de Afard spre Moldova si Podul Calicilor inspre in Gheorghe Dimitrie Enbescu (1804-1873), domn al farii Române§ti (1842-1848).

259

www.dacoromanica.ro

Oltenia. Alte ulite importante sunt: Podul Mihai Vodd, Podul de Pdmânt, Ulita Târgovistei, Ulita Herästrdului, Ulita Pantelimon, Ulita Dudesti, Ulita Dobricenilor. Aceste ulite duc la 11 bariere cu acelasi nume, la care se mai adaugd doud: bariera De lea Veche si bariera Madritului. La toate aceste bariere se dau pasapoarte, in timp ce bagajul este controlat la vama centrald. Dintre biserici sunt de pomenit in primul rând: biserica Mitropoliei asezatd pe un deal, care insä nu se evidentiazd nici prin vechime, nici prin arhitecturd. Aldturi se gdseste sala de adunare a Stdrilor Tärii, iar arhiva Statului in vechea resedintd a Mitropolitului. Acest sfânt Ideas a fost construit in anul 1655179, inainte de mutarea capitalei la Bucuresti, de Voievodul Constantin Basarab arnuP". Biserica din apropiere este Mändstirea Radu Vocld, intemeiatd hied' in anul 157518' de Alexandru al II-lea'82; clädirea actuald dateazd, insd, de la 1614.// p. 70 Biserica i mändstirea Sdrindar au fost ridicate in 1634 de Matei Basarab183. Vechea bisericd de curte a fost Curtea Veche, datând de la Mircea Basarab184, din anul 1383185. Aici sunt miruiti lined i acum principii valahi.

Biserica Sfântul Gheorghe, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, este inconjuratá de o clddire mare numitd han, care azi serveste mai ales pentru depozitarea mdrfurilor, dar, mai inainte, pare sd fi slujit la apdrare.

Biserica Mihai Vodd este asezatd lângd castelul domnesc zidit in 1775 de Alexandru Ipsilanti, dar distrus de foc in 1813188 si rdmas, de atunci, nerefdcut. in mdndstirea care o inconjoard, s-a instalat marele spital militar. Mai sunt i alte biserici ca: Biserica si mändstirea Antim. "9 In realitate, Biserica noii Mitropolii din Bucure5ti a fost inceputd in 1656 de domnitorul Constantin $erban 5i terminatä de domnitorul Radii Leon 'in 1668. 18° Constantin Serban, mare serdar intre 1646-1648, domnul Tärii Romdne5ti (1654-1658). 181 Mänästirea Sfinta Tronä, numitä ulterior Radu Vocid, a fost inzestratä la 15 iurne 1577 de domnul Alexandru al II-lea poreclit Oaie Seacd" cu vama de la ocnele de sare Ghitioara pe Teleajen 5i Telega 182 Alexandru al II-lea Mircea, domnul Tani Române5ti intre 1568-1577. 183in 1652, Matei Basarab a construit impreund cu biv-vel logofdtul Radu Cocordscul o bisencd

nouä la rnänästirea Särindar aflatä pe locul Casei Centrale a Armatei, därâmatä in 1896. 84 Inexact. Neigebaur confundd pe Mircea cel Bdtrân (23 sept. 1386-31 ian. 1418) cu Mircea Ciobanul (17 mart.1545-16 nov. 1552, mai 1553-28 febr. 1554 5i ian.1558-28 sept 1559), care a zidit biserica impreund cu fni sal Pdtra5cu, Radu i Mircea, mnainte de 1559. 185 In acest an nici nu domnea Mircea o1 Bdtrân (Basarab), ci unul din predecesorii säi, fie Radu I (circa 1377-1383), fie Dan I (circa 1383-Sept. 1386). 186 Referire la al doilea incendiu (pnmul a avut loc la 14/ 25 dec. 1789, palatul fiind refdeut in 1798-1799), care de fapt a avut loc in noaptea de 21-22 Decembrie 1812, cf. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuregi, Bucure5ti, 1961, p. 37-39.

260

www.dacoromanica.ro

Biserica Râmnicului, cu o mandstire, in care isi are resedinta Episcopul de Râmnic.

Biserica Co ltei, a cdrei clopotnitd a fost indltatd de soldatii din armata lui Carol al XII-lea in 1715. Pe vremuri, acesta era cel mai inalt turn din oras, dar in 1812187, cutremurul a ddrâmat o jumdtate din el. Aici se afld si marele spital Coltea, donatie din anul 1715' 88 a spdtarului Cantacuzino' 89 . Bisericile Sfântul CretWescu, a Apostolilor, a Sfântului Spiridon si a Sfântului

loan, imprejfimuite de chilii anexe si ziduri in cerc, pe distantd mare. p. 74 Biserica Evanghelicd, din anul 172619°. Biserica ungaro-evanghelicd, din anul 1821191, din vecindtate. Biserica catolicd cu o mandstire franciscand, intemeiatd la 1666192, dar reziditä la 1812193.

Biserica armeneascd. in sfdrsit, mai sunt cinci sinagogi pentru evreii germani si spanioli - ultimii

emigrati din Constantinopol, bogati, vorbind o limbd spaniold amestecatd cu ebraica.

Dintre edificiile publice sunt de amintit: Curtea administrativd sau Clddirea guvernamentald, Primdria, Curtea de Justitie, inchisoarea, Casa Statului Major, o cazarmd de infanterie si una de cavalerie, Colegiul Sfântul Sava. Ca spitale, afard de cele pomenite, mai sunt: spitalele Brâncoveanu, Filantropia, Maternitatea, apoi Teatrul Nou, hanurile lui Constantin Vodd, Zldtari, $erban Vodd si Sfântul Gheorghe.

Cele mai frumoase clddiri private sunt: Palatul lui Brâncoveanu, pe care-1 locuieste actualul principe, Bibescu, dupd ce 1-a mdrit si infrumusetat foarte mult; un alt palat al lui Brâncoveanu, in care std. Mitropolitu1194, cdteva palate ale familiei 197 Datare gresitä. Corect 1802. 199 Datare gresitd. Spitalul a fost zidit intre anii 1703-1707 si amintit pentru prima oard intr-un

document purtând data de 17 apnlie 1708, cf. N. Stoicescu, op. cit , p. 135. 89 Mihai Catacuzino, Intrând in conflict cu domnul Constantin Bräncoveanu, a fost destituit (1707) si inlocuit cu Toma Cantacuzino. adnuit de a fi in legdturi secrete cu Austria, care se pregdtea sd atace Impenul Otoman, dupd izbucnirea rdzboiului turco-venetian (1715), Mihai Cantacuzino, ca si fratele lui, stolnicul, si fiul acestuia $tefan, domn al Tdrii Românesti (25 mart. 1714-25 dec. 1716) au fost prinsi si executati de turci din ordinal sultanului. 190 Datare gresitd, constructia veche fiind din 1753. La 4 iulie 1777, domnul Tdrii Românesti, Alexandra Ipsilanti aprobá sasilor luterani sd construiascd o nouä biserica pe acelasi loc, in mahalaua Stejar, cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 222. 191 Biserica reformatd (calvmistä). 192 Bärätia. Neigebaur se referd la pisania celei de a treia biserici, construid din lemn, in acelasi loc. 193 Data pisaniel noii constructii, dupd incendiul din 28 august 1804. 194 Inadvertentd. 0 prima clddire a fost construitä odatd cu biserica (1654-1658). A fost refacutd cu unele adaosuri in prima jumdtate a secolului al XVHI-lea. LI timpul patriarhului Nifon (1750-1775)

s-a zidit o aripd nouä si galeria cu geamlâc, cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 246.

www.dacoromanica.ro

261

Ghica, al ministrului Stirbei, al banului Filipescu, al baro//nului Meitani, p. 72

Otetelesanu, si Lynch, ca si ale bancherilor Mosco i Halson. Printre restaurante meritä pomenite: Momolo, in curtea teatrului, Condori,

La leul de aur", la Cocosul rose sau Hotel de Valachie". Mail de acestea mai existd câteva de rang inferior, unde mancdrurile se servesc dupd bucdtdria turceascd. Restaurantele nu sunt insd recomandabile, deoarece sunt putin cdutate, din pricina

largii ospitalitdti care se intâlneste in aceastd tard. Nu lipsesc nici cafenele, nici cofetdrii, intocmite dupd model nemtesc i turcesc, dar nu elegante. // Lumii îi plac foarte mult dulciurile i, de aceea, se gdseste aici si inghetatd bund. in restaurantele pe care le-am pomenit mai inainte se dau baluri iarna, si ateodatd chiar mascate. Cei de sus dau baluri in cercuri inchise. Germanii de aici alcauiesc i ei un astfel de cerc. Bdile lui Warmberg, instalatia de baie cu aburi ruseascd sau chiar asa-zisele bdi turcesti sunt foarte cdutate. O astfel de baie se gdseste i in grddina publicd, dar

scoala de inot este foarte departe de acest loc. Mosii sunt un loc de petrecere populard unde lumea se dd in scrânciob - acest leagdn rusesc este foarte iubit in Valahia. Parcul de la Filaret este, de asemenea, foarte mult vizitat. Lumea obisnuieste mult sd se plimbe prin el, dar singura promenadd cu oarecare priveliste p. 73 este in // apropierea dealului pe care std, cum am spus, Mitropolia. De aceea, cursele de la o poartd la alta sunt foarte gustate. Se vdd multe sute de trdsuri boieresti, unele foarte elegante, in care se plimbd femeile valahe cele frumoase si bogat impodobite. Numdrul acestor trásuri se socoteste a fi cam de 12 000, iar acela al cailor de lux 40 000, desi sunt i cai rdu ingrijiti i trdsuri rdu curdtate. Se vdd i birje, aproape vreo sutd, dintre care unele chiar convenabile. De obicei se pläteste pe ord, de cursd, 15 arginti sau doi poli; de sdrbdtori insd, tariful este mai ridicat.

Dintre ldcasurile de invätäturd, o atentie speciald meria Colegiul Sfântul Sava, unde se pot vedea, intr-o colectie arheologicd, sarcofagii romane, monede dace si in special câteva vase de aur mari, care au fost gdsite, cu câtiva ani inainte, in regiunea Buzdului. in afard de ministere, sunt inalta Curte de Revizie, inaltul Divan sau Curtea

de Apel, Curtea de judecatá in prima instanta pentru judetui Ilfov, Tribunalul politienesc pentru Capita ld si Tribunalul de comert de a doua instantd, apoi directiunea carantinei, sub supraveghere ruseascd si o agentie a Societätii de Navigatiune Austriacd. Iatd autoritätile sträine din Bucuresti: un consul general rus pentru Moldova p. 74 §i Muntenia, cea mai // de seamd persoand din tard, deoarece el reprezintd puterea protectoare a tdrilor. Dimpotrivd, puterea suverand a sultanului nu are aici nici un reprezentant, desi principele intretine la Constantinopol un agent. Consulul general

rus este inconjurat de un personal functiondresc numeros, si mai multi cazaci si curieri. Lefurile acestora sunt foarte insemnate i alegerea clddirilor foarte ingrijit fdcutd. 262

www.dacoromanica.ro

Englezii au §i ei un consul general pentru ambele Principate. La fel, existd §i un consul general francez. Urmeazd apoi:

Un agent austriac cu un numAr de caporali intrebuintati la transportarea cdldtorilor austrieci ori a celor indezirabili in strdindtate. Un consul general grec, Un consul prusian fArd salariu, in acel4i timp consul pentru Saxonia, Un consul belgian, Un vice-consul olandez, Un agent sârb. In industria tdrii, capitala Valahiei joacd un rol putin insemnat. Aici se fabricd doar w-zisele testemele, basmale turce§ti'". in imprejurimi se gdsesc abatoare sau zahanale, topitorii mari de seu, unde se prepard §i carne presatd §i uscatd, pastramd i, in cantitate de asemenea mare, unturd de vite, // care merg mai ales in Turcia. p. 75

Multe mânchruri nu se prepard aici cu unt, ci cu seu de vita, astfel Mat, spre a pomeni numai atât, chiar cel mai bun sparanghel nu are nici un gust. Industria indigenilor se limiteazd, indeob§te, numai la facerea de potcoave §i cuie, §eldrie, cojocdrie, cismdrie, scobire de lulele; mai intAlne§ti, apoi, bdrbieri, cdciulari, pldpumari, croitori pentru costume nationale §i giuvaergerii. Majoritatea celorlalte

me§te§uguri sunt in mâinile strdinilor, germani sau unguri, chiar i a câtorva francezi (ace§tia in cazul când nu pot face nimic cu pedagogia), cdci in aceastd orä

megalomania este atât de mare, Meat unii pdrinti 4i incredinteazd copiii unor oameni care tiu doar sd vorbeascd frantuze§te - dqi in Germania n-ar trece nici mdcar examenul de plutonier cu cuno§tintele lor de §coalä. De aceea, unii frantuzi, veniti aici ca ucenici de croitorie ori frizeri, au sfâr§it prin a fi educatori cu titlul savant de profesori", ori chiar §i-au deschis un institut de educatie cu titlul pompos. Germanul dr. Zucker §i-a câ§tigat mari merite prin §coala sa pentru educarea

meseria§ilor, formând, mai ales, buni târnplari. Printre industria0 strdini meria pomeniti: giuvaergii Solich §i Resch, tapiterii Posse lt i Bistrizer, fabricantul de p. 76 cdrute Loboda §i berdriile von Geyer §i Krebs. 1/ Comertul de consum din Bucure§ti este foarte important, cu atAt mai mult cu

cât aici se gäsesc laolaltä produse ale luxului european §i asiatic, ingrdmadind, astfel, i pe cumpdrátori §i pe vAnzátori, mai ales cd aproape in toatA tam nu gdse§ti

astfel de lucruri. Iatd cam ce se gdse§te aici: mdrfuri de galanterie, croitorie i bijuterie din Leipzig sau produse germane din Nürberg, material i fierdrie nemteascd, articole de modd §i lux din Franta, care sunt aici foarte autate, fiinda de§i in general se poate spune a boierii cei bogati sunt economi, totu§i, pentru gustul femeilor, de obicei nimic nu le este scump, tot astfel dupd cum rareori 195 Despre acest subiect vezi Constantin $erban, Manufactura de basmale (testemelun) de la Meircuta, 1800-1822, In Materiale muzeografice", nr. 3, 1965, p. 43-52.

263

www.dacoromanica.ro

intr-alte pdrti bdrbatii fac cadouri asa de scumpe, care aiurea nici n-ar fi primite in

felul acesta. in prdvdliile greco-armeano-turcesti sunt adunate covoare, saluri, aromate, tutun si alte produse orientale impreund cu alte felurite mdrfuri venite din Asia. in dughenele rusesti sau lipovenesti, numite marchitanerii, se pot cumpdra: iuft, fier, portelan, alamd, ceai, etc., iar in magazine asa-numite brasovenii: lucrdri

din fier, lemn, land, ceard, pdr de cal. in fine, la negustorii evrei gäsesti: sticld ordinard, fierdrie, praf de puscd, etc. Dintre librdrii, acea a lui Winterhalder este cea mai recomandabild, ca fiMd p 77 foarte bine asortatd in literatura germand si frantuzeascd. Pentru cdrti // in limba tdrii este cunoscutd librdria Romanow si, ca anticariat, aceea a lui Scar lat. Trei tipografii s-au evidentiat prin lucrul lor, dar tipdriturile lui Walbaum sunt cele mai elegante. Lucruri bune face si tipamita Colegiului Sfantul Sava, unde funcOoneazd si doud litografii. La prima tipografie, im berlinez cu numele Schweder publicd, de cdtiva ani, o gazetd germand destul de bund, care insd, avu nevoie de o subveMie de 300

ducati din partea printului Bibescu, pentru ca sd poatä merge inainte. Un domn Eliade'96 scoate Curierul Romanesc" cu un buletin oficial, iar tipografia Carcoletti o foaie semi-oficiald sub titlul Vestitorul romanesc". Bucurestii posedd o bibliotecd publicd, anume, aceea a Colegiului Sffintului

Sava, si mai multe particulare, dintre care acelea ale lui Bibescu si Ghica se evidentiazd in mod special, desi si alti boieri posedd comori literare de pret, cum este colectia de tipärituri vechi din Valahia a cdpitanului Olteniceanu care meria toatd ateMia. in schimb, picturile sunt incd rare pe aici, desi in Valahia ele sunt preferate mai mult decât la Iasi. Dintre imprejurimile Bucurestilor: Bcfneasa, apartindnd marelui spdtar Ghica'", la o jumdtate de orä depdrtare de p 78 Bucuresti, foarte vizitatd in plimbdrile de duminicd si, mai ales, la // 1 Mai, zi care este indeobste sdrbdtoritd de credinciosii bisericii orientale ortodoxe. Herdstrifu, nu departe de Bäneasa, cu un mic izvor, foarte gustat de amatoni de curd.

Floreasca, asezat in apropierea unei bdlti, atragaoare. Colentina, cu un frumos castel si mormantul principelui Grigore Ghica intr-o bisericd plind de gust si curdtenie, imprejmuitd cu o grddind asezatd la malul unei MO care priveste pând departe in stepele valahe. Cam la Rdsdrit se afid unul dintre abatoarele de care am pomenit.

Meircuta, departe tot cale de un ceas de Bucuresti, cu o mändstire si un sanatoriu pentru nebuni si idioti. 196 Ion Heliade Rädulescu (6 ian. 1802-9 mai 1872). 191 Costache Ghica (1797-1852), fratele mai tandr al domnului Alexandru Ghica.

264

www.dacoromanica.ro

Mändstirea Pantelimon se afld la o dep5rtare de jumdtate de ceas de ora$. Aici Grigore Ghica a intemeiat, in anul 1752, un spital exemplar, pe care-1 conduce acum dr. V. Meyer. La 27 august se sdrbdtoreste pretutindeni, cu pompd, ziva patronului.

Mai departe, spre nord-est stau mandstirile de cdlugdri Cernica $i Cidddruyani, ca $i cea de alugdrite, Tigiinegi. in pdclurea din vecindtate se vâneazd iarna porci mistreti. Pascan, cu palatul $i frumoasa grdclind a ultirnuhii principe, Alexandru Ghica. // p. 79

Dude.yti, cu abatorul lui Hegy apartinánd baronului Sina din Viena $i cu vechiul spital pentru ciumati, acum inchisoare. Mandstirea Vciarayti, dincolo de grddinile lui Belio198, cu o bisericd frumoasd intr-o curte ca un castel. Aici se opresc toti // hospodarii investiti la Constantinopol, pând ce sunt primiti solemn de autorinti. Leordeni, apartinând lui aga Manu'99, cu case frumoase cu geam $i sere si o crescdtorie mare de paini. Cotroceni, proprietate a lui Brâncoveanu. Buftea, resedinta de yard' a ministrului $tirbey200, fratele principelui domnitor, cu o grddind frumoasd. Spitalul Filantropiei $i biserica Mavrogheni se afld nu departe de Buftea $i de Bdneasa pomenite mai sus. in total, trebuie sd recunoa$tem cd, chiar dacd natura a fdcut pentru Bucure$ti mai putin decât pentru Ia$i, totu$i, acesta din urmd este mai neglijat decât capitala Valahiei.

Pdrerea generald pe care $i-o face cäldtorul strain in acest oras prin care intrd in Orient, este, oricum, importantd de $tiut. Se cunoa$te cd te afli intr-altd lume, dar in tara contrastelor. in aldtoriile sale prin Europa, autorul rândurilor de Ltd a gdsit numai in mica mdsurd lucruri peste sau sub asteptdrile sale, pe când in Moldova $i Valahia, dimpotrivd, a aflat totul altfel de cum s-ar fi a$teptat. // Capitalele sunt cel mai sigur barometru al culturii. De aceea ne-au retinut mai mult topografia celor doud capitale, Bucure$ti $i Ia$i. Nicdieri nu se vede mai bine contrastul dintre culturd $i barbarie decât in teatrele ambelor ora$e, unde se

reprezintd pe scend vodeviluri frantuzesti, ba chiar drame mai 'Mahe, opere germane, interpretate, nu rareori foarte bine, printre ele figurând $i piesele noastre cele mai importante; ba, se aud $i opere italiene. Cu toate acestea, piesele patriotice sunt foarte neglijate. Este adevdrat, acum câtiva ... s-a inceput sd se dea $i reprezentatii dramatice in limba tdrii, mai ales la Ia .0, iar comedia a acut, in timpul din urmd, incercdri fericite. Dar, deoarece aceastd categorie de drama

atinge doar superficial timpurile prezente $i nu se limiteazd la clasa populard 198 Referire la Alexandru Be llio, mare logoat, cdsätorit cu Irma, fiica lui Barbu Vdcdrescu. 199 Iancu Manu (1803-1874), agd In 1848, ajunge mare vornic si calmacam al Tärii Românesti (1858). 200 Barbu $tirbei, viitorul domn al Tärii Romdnesti (1849-1856).

265

www.dacoromanica.ro

p. 80

obi§nuitd (ca la Berlin §i Viena), lumea s-a vdzut curând in fata unor piedici. Este, totu§i, de recunoscut scriitorilor dramatici de acum a au priceput bine spiritul timpului lor §i au apucat-o pe calea cea bund de a intemeia un teatru national, pentru care au fost sprijiniti de judecata sdndtoasd a majoriatii conceatenilor lor, chiar dacd un teatru moldo-valah nu este destul de pldcut megalomanului. Fiecare german, insd, trebuie sd se bucure cd din când in and, se poate forma un teatru german de amatori in Bucure§ti. // Ia§i p. 81

Ia§ii, capitala de acum a Moldovei §i re§edinta principelui, se afld pe paralela 47°9' 3" §i meridianul (Fero) 4509' 45" in judetul cu acela§i flume, la 427 palme deasupra nivelului mdrii, deci cam la aceea§i latitudine cu Astrahan, Taganrog, Buda, München, Colmar, Bourges, Tour §i Nantes. A§ezat la poalele dealului numit Copou, care urcd lin de la malul stâng al râului Bahlui, orgul se aratd din depdrtare, p. 301 mai ales de pe dealul din fatd, II Repedea, foarte pitoresc, §i in special seara, pentru ed., a§ezate pe povârni§ una deasupra celeilalte, casele oferd o iluminatie splendidd. Ia§ii se pot asemäna cu un decor de teatru care, din depdrtare, oferd o panoramd incântkoare, dar privit din apropiere este insuportabil. in aceegi mdsurä, insd, p. 82 imprejurimile sunt triste. Malurile Bahluiului sunt pline de bältoace, // lipsite de pomi §i tufi§uri. indltimile de pe Copou sunt tot atât de reci §i niaieri nu se gdse§te vreo urind din casele tdrâne§ti §i grddinile atât de voioase care inveselesc periferiile marilor orge. Ora§ul se and cale de cloud ore de Prut, care, din 1812, formeazd granita cu Rusia, §i pe care, din 1844, umbld cordbiile pând la Sculeni. Astfel, dacd vor fl inldturate piedicile care se pun actualmente navigatiei pe acest eau, Igul va avea In apropiere un port care sd-1 pund in legdturd cu Marea Neagrd prin Galati.

Potrivit unei inscriptii romane, orgul acesta ar fi fost cimoscut ina de pe vremea stdpânirii romane. Dupd altii, insd, numele lui s-ar trage de la un oarecare loan Ia§, care s-ar fi gezat primul in aceste locuri. Nu se gdsesc clddiri vechi §i orgul a devenit capitald de abia intre anii 1564-1566, Alexandru Ldpu§neanu, care a pus sd fie uci§i treizeci de boieri necredincio§i lui. indltimea din fata orgului, Ceatuia sau Citadela, unde astdzi este o mandstire, se zice a a fost la inceput o fortdreatd; dar istoria rdzboaielor nu §tie nimic de vreo apdrare din partea acestui ora§ ci, dimpotrivd, de arderea lui de Ioan Sobieski §i asedierea lui de atre austrieci in anul 1788, in timpul rdzboiului cu ru§ii, care s-a terminat cu pacea p. 83 incheiatd aici la 9 ianuarie 1792. in rdzboiul cu turcii, aruia i-a pus capdt // pacea de la Bucure§ti din 1812, Ia§ul a fost ocupat timp de mai multi ani. Generalul rus Ypsilanti"' a putut sd facd sd izbucneasa aici rdscoala Eteriei, dar rezultatul pentru mAlexandru C. Ipsilanti (1792-1828), seful Eteriei, general in armata rusk full fostului domn al Tärii Românesti, Constantin Ipsilanti.

266

www.dacoromanica.ro

Ia$i a fost devastarea lui de cant ieniceri la 10 august 1822. in ultimul rdzboi cu turcii, orawl a fost ocupat de ru$i in mai 1828 $i a rdmas a$a pand in anul 1834, chiar dupd incheierea pdcii de la Adrianopol de la 14 septembrie 1829. De$i unii tdgaduiesc, nu este de mirare de ce, dupd cel putin 12 ani de ocupatie ruseascd in acest secol, Ia$11.1 std intr-o anumitd dependentd de ru$i.

Incendii repetate au devastat orgul, mai ales in 1783202 $i 1827, iar in timpurile din urind de mai multe ori, in special in anul 1844203 §i ce va fl fost din acestea i$i inchipuie fiecare, cu atat mai teribil cu cat majoritatea caselor sunt de lemn, ori, chiar, acoperite cu lemn. Felul lor de constructie este indeolve cu totul

oriental, neregulat un amestec de case boiere$ti mari, impundtoare, unele asemändtoare palatelor, awzate in curti intinse, imprejmuite, in marea lor parte, cu grddini ingrddite ca la tard; aldturi de case stau o multime de colibe joase printre

care se strecoard strdzi inguste $i toate intortocheate. Se vede cd politia nu $a ingdduit niciodatd sd prescrie atotputernicilor boieri sd tind o ordine oarecare. De abia cateva dintre ulitele // principale sunt pavate $i doar din anul 1843 au inceput p. 84 a se orandui trotuare, iar in 1844 a se pava cu buturugi de lemn cu sase colturi. Este de dorit ca acest inceput sd fie dus mai departe, cdci vara este cu neputintd sd umbli

in acest ora$, insuportabil de intins, din cauza prafului, iar iarna din pricina murddriei ard fund. Fiecare servitor este trimis cu cdruta in ora$ $i chelarul vine cu cdruta pentru a-ti aduce cheile. Numai tdranul $i cerFtorul merg pe jos. Picioarele au devenit un lux. Nu avem un recensdmant al acestui ora$, ci doar se numdrd capii de familii impu$i la bir $i se inmulte$te numdrul lor cu 5, dar o constatare precisd a cifrei populatiei nu avem. Boierii sd tot numere peste 5 500 $i servitorii lor peste 3 300,

la care se adaogd 3 000 tigani, dar primii nu ar ingddui, nici aici, politiei sd se intereseze de numdrul sufletelor din familia lor sau servitorimea din curte, la care trebuiesc, totu$i, socotiti, o multime de prieteni dintre care unii stau la ace$tia de vreo doudzeci de ani fail sd se fi anuntat vreodatd unei autoritati din tard ori consulard. Din aceste motive, numdrul locuitorilor orawlui Ia$i este foarte nesigur de stabilit, ca, de altfel, $i in Bucure$ti $i dacd se vorbe$te de 70 000 de oameni (cu aproximatie de 10 000), socotind in aceastd cifrd 30 000 de evrei, ne apropiem de numdrul adevdrat, cdci cel putin // pe strdzi se vdd la 5 evrei cel mult un cre$tin, si aceasta vine de acolo cd cea mai mare parte dintre oamenii care nu-s absolut sdraci nu pot merge pe jos, ci trebuie sd umble cu trdsura ori cdruta. 202 Un alt mcendiu avusese loc cfitiva ani mai inainte, In 1779, când a ars ulita mare pând la Curtea Domneascd, vezi I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romiinesti, vol. I, Bucuresti, 1906, p. 647. 203 Acesta a fost precedat de alte doud mari incendii, In 1831 si 1833, ultimul distrugind 262

case si bisericile Alba' si Sf. Lazdr, cf. Hurmuzaki, vol. XVII, p. 251, 299 si vol. XXI, p. 514 ; de asemenea vezi si Buletin. Foaie Oficiald", 1833, p. 9-14, 29, 32, 90-94 si N. Stoicescu, Repertortul bibliografic al localiteryilor st monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974, p. 398.

267

www.dacoromanica.ro

P. 85

in afard de credinciosii religiei tdrii, cea ortodoxd, cam vreo 200 de oameni apartin bisericii catolice, 700 celei evanghelice si peste 1 200 celei armene. Dintre bisericile grecesti204, in Iasi sunt de gdsit 70, apoi 10 mändstiri si mai multe capele particulare, o bisericd evanghelicd, una armeneascd si una catolicd, in fine mai multe sinagogi (dar mici). ha cele mai importante dintre acestea toate: Mitropolia este o clddire arhitectonicd noud, ridicatd acum câtiva ani, fdcutä

intr-un stil amestecat, dar având ceva mare; prin cele patru turnuri aplicate la colturile unui paralelogram. Ridicatd din veniturile Mitropoliei, ea nu este nici acum hied terminatd si se spune cd, in momentul când trebuia ridicatd, cupola a fost gdsitä asa de gresitd, incât a fost nevoie sd se renunte la eam. Deocamdatd, serviciul divin se tine in vechea bisericutd mitropolitand, o clddire ingustd, neinsemnatd ca

aparentd si in stare rea206. in aceasta se afld cea mai insemnatd relicvd sfântd a Moldovei, trupul sfintei Paraschiva, care a fost adus aici cu mari cheltuieli din Constantinopol, desi nu are mare valoare nici prin vechimea istoricd nici prin vreun

p 86 alt lucru deosebit207. // Biserica aceasta este inchinatd sau are hramul Sfântului Niculae. Palatul Mitropolitului se aflä in apropierea ei, dar e si nou si nici nu are ceva caracteristic in el.

Biserica Trei Ierarhi este cea mai veche si, in acelasi timp cea mai remarcabild dintre bisericile de aici, desi a fost ridicatd de abia in secolul al XIVlea. Pietrele din care este cldditd sunt acoperite de jos pând sus, in exterior, cu ornamente in relief208.

Mäntistirea Sfeintului Spiridon a fost facutd in veacul al XV-lea de un cdlugds sdrac in scopul de a primi bolnavi strdini. Strângând danii pioase de la unul si de la altul, s-a ajuns, mai târziu, ca din fondurile acestei mändstiri sd se ridice o bisericd impundtoare si un spital mare putând ingriji in permanentd 130 de bolnavi de toate neamurile si credintele209.

Mcineistirea Golia apartine unuia dintre Locurile Sate din strdindtate si biserica din interiorul ei este una dintre cele mai importante din Iasi; aici se tine slujba in greceste. 204

in sensul de ortodoxe.

205

Referire la noua biserica mitropolitand construitä dupd planurile arhitectului Freiwald

(1833-1839) In timpul mitropolitului Veniamin Costache. 206 Biserica Sf. Gheorghe din curtea Mitropoliei. 207

Prin aceastd afirrnatie Koch dovedeste cd nu cunoaste sfmtii ortodocsi (hagiografia

ortodoxd). 200

Inadvertenp. Autorul se referd la ctitoria lui Vasi le Lupu, construitä in 1637-1639, cu

pisania din 1639. 209 Referire la biserica si clddirea spitalului, ridicate In secolul al XVIII-lea si reclddite dupd cutremurul din 1802. Spitalul a fost märit in 1846-1848.

268

www.dacoromanica.ro

Biserica evanghelicii este mica dar primitoare, dar fiind asezatd intr-o mahala departe nu poate fi vizitatd indeajuns din pricina stdrii rele a drumurilor, de care am vorbit. Biserica armenilor nu-i importantd, in plus, are si un aspect strdin. Biserica catolic nu-i mare, dar i induntru i in afard plácutd. // Dintre clädirile laice, cea mai mare este Curtea domneascd, vechea resedintd p. 87

a principilor moldoveni, ridicatd in secolul al XVII-leam i distrusd, printr-o

intamplare, de foc in anul 17832" Ea se aflä la marginea váii celei inalte a Bahluiului. Actualul principe a pus sd fie refdcute incdperile de aici i astfel la 1844 ele addpostesc toate ministerele, judecdtoriile si alte autoriati ale statului. Tot aici are loc adunarea generald a StArilor tdrii in fiecare ianuarie. Desi se evidentiazd prin mdrime i asezare, aceastä clddire nu prezintd nici regularitate, nici gust

arhitectonic, iar imprejurimile, pe care un simt pentru frumos le-ar putea lesne transforma intr-un parc frumos, sunt murdare. Sediul sau Palatul domnesc, proprietatea printului Sturdza212, este vechi si lipsit de interes i doar in ultimii ani a inceput a fi reacut, addugandu-i-se corpului vechi cloud aripi iesind in afará, dintre care numai una este in prezent intrebuintatd, la cealaltd ridicându-se doar jumdtatea primului etaj. Palatul lui Nicolae Rosetti din Roznoveni, clddit acum cam vreo 30 de ani, cu o pozitie foarte build pe strada principald, are o sald frumoasd i poate fi socotit cea mai de seamd clddire particulard a orasului. Palatul lui Alexandru Rosetti din Roznoveni, in care au locuit, mai inainte, principii moldoveni, a // fost mai bine refAcut dupd focul din 1844, desi nu dupd un p. 88 stil curat. Mai multe dintre astfel de case boieresti meritd atentia i, dacd ar fi asezate pe strdzi ca lumea, ar da orgului o priveliste impundtoare, dar, deoarece indeobste stau intre colibe sdrdcdcioase sau in curti murdare, ca la tard, sunt in contrast aspru si lasd o impresie foarte nepldcutd prin deosebirea dintre sdrdcie i bogdtie. Nu gdsesti

aici urmd de ordine i regularitate care dau, de cele mai multe ori, oraselor 210 Autorul se referä la clädirea refäcutä in 1634-1636 de Vasile Lupu. Vechea Curte Domneascä, pe acelasi loc, fusese construitä probabil pe timpul lui Alexandru cel Bun si atestatä cert in timpul dommei lui $tefan cel Mare care a ridicat Biserica Domneasa Sf. Nicolae. A fost chstrusä

in repetate rânduri de ()stile invadatoare si ulterior reparatä sau reclfiditä. Clädirile construite pe vremea lui Vasile Lupu au suferit, de asemenea, avarii (incendierea Curtii Domnesti de tatari si cazaci in 1650, incendiul din 20 aprilie 1723). Dupa 1723, Mihai Racovitä a reacut numai o parte a vechii Curti, lucrärile continufind si in timpul dommei lui Grigore II Ghica. in timpul räzboaielor ruso-turce a fost in mai multe rânduri avariatä sau distrusä. Arsfi in 1784, Domnul Alexandru Mavrocordat si-a

mutat resedinta in casele Mitropoliei. Curtea Domneascä a fost refäcutä in 1804-1806 de domnul Alexandru Moruzi si a ars din nou In 1827, incetând de a mai fi ulterior resedintä a Domnului. !titre 1841-1843 s-a ridicat Palatul Ocârmuirii. Cf. N. Stoicesu, op. cit.. p. 407-408. 211 Inadvertentfi. Incendiul a avut loc la 22 dec. 1784. 212 Mihai Sturdza, domn al Moldovei (apr. 1834-iun. 1849).

www.dacoromanica.ro

269

europene, o trdsdturd de mare uniformitate. Nici aici nu intalne§ti o diferentd intre orgul propriu-zis §i mahala, de§i totul este imprejmuit de un §ant adanc §i barierele marcheazd punctele de ie§ire din ora§, dincolo de care se and intinderi mari de

pdmant necultivate, care mdresc impresia nepldcutd prin aspectul lor sdlbatic. Dintre mahalalele cele mai sdlbatice este aceea a Tdtdra§ilor, centrul stransurii dezmdtate §i a Pdcurarilor, unde locuiesc mai ales meseria§i germani §i birjari lipoveni. Numai germanii §i evreii de aici au inceput, de scurtd werne, sd clädeascd case

ord§ene§ti, gezate mai strans unele langd altele, dovedind, in cele din urmd, cd se poate face din acest haos un adevdrat ora§. Lucruri bune a infaptuit cu zel serios dl. p. 89 dr. Cihac213, care a fdcut §i inceputul in a dovedi // oamenilor foloasele acoperi§urilor, cu atat mai important cu cat in aceastd tard nu existd. asfalt. Apa de bdut este adusd in ora§ printr-o conductd care capteazd cateva izvoare

ce se gdsesc la cateva ore dincolo de Tdtdra§i, apa trece in ora§ prin tuburi subterane, care, ffind acute din pdmant ars, apa fiind silitä sä coboare §i sä urce la mai multe sute de picioare inainte de a ajunge la fantanile care o impart, nu rezistd la aceastd presiune §i fac astfel ca foarte adesea ora§ul sd fie lipsit de apd. Unii boieri tin in curtile lor o cdrutd cu doi boi §i un servitor, angajat special pentru a le aduce apd de la izvoarele de pe Galata §i Repedea la o distantd de o ord pand la doud; unele familii chiar pldtesc lunar peste doi ducati pentru ca sá li se aducd apd acasd. Din fericire, unele mändstiri au sdpat fantani, dar apa lor este sdratd. Se intampld, cateodatd, cd in unele case negdsindu-se la repezeald apd pentru spdlatul mainilor, se aduce din vecini ori de la carciumd vreo sticld de vin pentru a face acela§i serviciu. and a venit parjolul cel mare din 1844, lipsa de apd a fost atat de mare cd se pldtea gdleata de apd un ducat §i pentru stingerea focului s-au turnat peste foc multe tone de vin §i otet. De altfel, existd aici o companie de pompieri bine organizatd §i mai multe p 90 foi§oare pentru observare, // dar cand cu focul de care am pomenit, ce-au fIcut ei n-a fost multumitor. Se spune cä, in acea vreme, oamenii erau trimi§i sä aducd fan pentru o înaltä personalitate de la Ord, in timp ce restul de pompieri - foarte putmi

de altfel - se ocupau cu vanzarea apei de stins. Dar chiar, dacd nu s-a dovedit aceasta, este de mirare mai mult cä zvonul acesta n-a bdtut la ochi. Instalatiile pentru sdndtatea §i curdtenia publicd lasd mult de dorit. Noroiul nu este ridicat din ora§ cat ar trebui, ci e ingrdmddit la marginea caselor §i a gardurilor pand ce vara, transformat in praf, este purtat de vant sub aceastd formd in care ori stä in nasul §i gura oamenilor ori chiar ploile '11 refac in rauri, strdzile luand aspectul de canale pline de noroi lipsite de scurgere. Apoi din nou soarele îl transformd in

aburi puturo§i ori îl dä // de se intdre§te. De aceea, dacd ai pune una peste alta 2" Referirea priveste fabrica de caramidä din mahalaua Pacurari, Inftiritata de dr. I. Cihac, Vasile Pogor, Fred Bell in 1843; cf. Istona orasulut Iasi, vol. I, Iasi, 1980, p. 501.

270

www.dacoromanica.ro

fantezia cea mai vie a murddriilor de pe sträzile din orasele frantuzesti si italienesti, n-ai avea decat un slab tablou al noroiului de la Iasi. Meritä de pomenit si apreciat parcul popular214 de pe partea cea mai inaltä a orasului, deschis acum cativa ani, a cdrui vegetatie imbelsugatd aratd ce grädini pläcute s-ar fi putut face in marile curti boieresti si in alte locuri libere din oras. Dar, cat de putine tablouri se gäsesc in minunatele case, // tot atat de putin gust pentru p. 91 grädini. Promenada propriu-zisd este o stepd pe dealul Copoului in fata orasului, de unde privelistea dealurilor valahe dimprejur ar putea imbia pe orn sä facä ceva si pentru infrumusetarea naturii. Totusi, desi se intalnesc aici mai multe sute de trdsuri elegante, unele cu cai dintre cei mai frumosi si ajunge o astfel de plimbare pentru a-ti arata lumii o päldrie adusä de la Paris sau un sal, in schimb, un porn nu vezi ingrijit, desi chiar dacä umbra lui ar putea intuneca strälucirea gätelilor pariziene, ar folosi la urma urmelor sdracilor. Pe partea cealaltd, parcul Printului de la Socola este

cu adevdrat fermecdtor. Un strain a spus acestuia planul de a intocmi un parc imprejurul clddirii guvernamentale; el l-a aprobat cu pläcere, dar ministrii care au fost insdrcinati cu realizarea lui nu s-au interesat de el. in apropiere de Copou, vara, pe un camp, fac exercitii soldatii din garnizoand, pe care o compun cateva companii pentru care s-au ridicat bäräci drept locuinte de

yard. Adevdratele cazdrmi se afld in oras si imprejmuiesc Curtea domneascd, actuala clädire guvernamentald unde, cum am mai scris, se and localul in care functioneazd autoritätile oficiale. Pentru sträini existä numeroase hanuri in care, pe un pret destul de ieftin, se

pot cdpäta camere si mancare, indeobste din aceea orientald, cu ser // viciu de p 92 acelasi fel. Totul este curat pentru cd insisi moldovenilor le place, de la naturd, curdtenia, pe care o vezi si in casele lor. Hotel de Petersburg, german, are preturi

scumpe, este murdar §i bucdtdria lui este rea. Mai bun este Hanul d'Italie. Cafenelele nu sunt vizitate de femei; in schimb, ele opresc träsurile in fata lor si pun sd li se aducd afard inghetata. Dimpotrivd, sunt foarte vizitate magazinele si cu precddere cele care expun märfuri de galanterie. Printre ele gäsesti magazine cu lucruri de mare pret si bogdtie, cdci nimic nu pare sd fie scump aici. Dintre cele mai cunoscute sunt ale lui: MiculStefanovici si Bogosian, Bell si Pohl, unde gäsesti si cele mai fine delicatese. Un depozit mare de manufacturd si faiantd englezeascd face afaceri frumoase si casa de mode a lui Mendel Carniol posedd o fabricd proprie de stambd in Anglia - asa cum se vede dupd etichetele lui. Dintre bancheri, cel mai bun este Mihai Danielm, dar pentru cd toatd circulatia banilor merge prin Viena, plätile pentru Germania se fac cu cost foarte ridicat. In librdriile lui Bell si von Hennig pot fi comandate cdrti din toate literaturile europene; totusi, nu existä relatiuni de librdrie propriu-zise cu 214 Probabil grädina botanicd. 215 Banca Michel Darnel i fiul, cf. Istona ora.yului lasi, vol. I, Iai, 1980, p. 504.

www.dacoromanica.ro

271

p 93 Leipzigul, din care cauzd, artile care se aduc acolo depäsesc pretul // obisnuit de prävälie, mai ales pentru faptul cd la granita austriacd li se fac greutäti foarte mari. Despre autoritäti si postä am vorbit la capitolele respective. infäptuirile

Academiei Mihailene au fost indeajuns tratate in paragrafele referitoare la invdtdmântul public. Ea este cládirea cea mai cu gust din tot orasul, având o salä frumoasd si ca un fel de arc de triumf, o bola ridicatd cu mult gust, acând legdtura clädirilor ei. Singurul monument oficial este o coloand ridicatd in grädina publicd, in amintirea noii constitutii reprezentative introduse de pacea de la Adrianopol, un soclu peste care patru lei culcati poartd pe spinärile lor un obelisc. Existd aici si o baie turceascä bunk fdcutä dupd obiceiul locului. Cele rusesti sunt mai mult pentru oamenii de rând. Dintre fabricile din Iasi este des pomenitä numai aceea de lumânäri de stearind pe care a clädit-o un boier, Ghica, cu ajutorul unui maestru elvetian216. Este, adevdrat, si o fabricd de träsuri, dar ele se aduc mai ieftin de la Viena. Meseriile le fac indeobste evreii, care sunt croitori, cizmari, giuvaiergii, tâmplari, sticlari etc. $i germanii sunt mestesugari, aflându-se printre ei giuvaiergii, gravori in cupru, rotari, fierari cu avere etc., flinda cel care vrea sd munceascd si trdieste ordonat, poate câstiga, aici, multi bani. Multi meseriasi 94 germani, insd, sunt cunoscuti ca drojdia celor dezmdtati, pe // care i-a adus aici lenea si care lucreazd patru zile pe sdpamând pentru ca restul de trei sä se poatd

imbdta cu vinuri ieftine. De aceea, multi dintre ei mor iarna in spitale ori literalmente pe sträzile murdare ale Iasilor, de mizerie ori betie. Asa s-a intâmplat, bundoard, in primdvara lui 1844 cu patru germani, al cdror nume nici mäcar nu s-a putut afla.

Nemernici de felul acesta au mare noroc cä se gäseste spitalul Sfântul Spiridon, institutie de binefacere, care, cu adevdrat, este ceva märet si unde multi

dintre acesti germani deckuti si-au primit ultimele ingrijiri. Printre ei, multi sufereau de sifilis, o board in care Iasul abundd, deoarece supravegherea politieneascd nu este dintre cele renumite, desi acest lucru este foarte greu fiindcd strdinii stau indeobste la addpostul consulatelor lor. Dintre acestea se afld aici: consulatul guvernului rus, puterea protectoare, care, natural, este cel mai important. Dupd el urmeazd: consulatul general prusian, care are de pdzit pe cei 300 de germani din oras; agentia austriacd, cu cel putin 2000 de suflete, indeobste evrei; consulatul englez cu multi ionieni, consulatul francez cu mai multi, cel grec, dimpotrivd, cu foarte multi compatrioti. Dupd credintd, natural, majoritatea populatiei apartine bisericii orientale. Ei p. 95 au 138 preoti, 43 de //diaconi si 135 cântdreti, care tin slujbe minunate. in cele 19 mändstiri se gäsesc 34 alugäri si 27 alugärite, färd a socoti servitorii si novicii. 216 Este vorba de boierul Theodor Ghica, care intemeiazä o astfel de fabricä in perioada 1841-1842, in ibtdem, p. 500-501.

272

www.dacoromanica.ro

in judetud Iasi se numärd 287 preoti, 33 diaconi, 135 servitori de biserici si cântdreti, cu 164 biserici si 7 mändstiri, la care sunt de addugat 4 mändstiri anexe; toate acestea sunt locuite de 43 cdlugäri si 4 novici. Numärul cálugäritelor se tidied doar la 4. in Iasi existä peste 80 de palate boieresti, mai multe decât in Bucuresti, 7 hanuri, 3 tipografii, 1 litografie, 2 librdrii, unde se vând in acelasi timp si märfurile de galanterie $i delicatese. Apoi peste 1 1 300 de träsuri, cu care o cursd costä 20 creitari si peste 5 000 de birje, cu un cal la care pldtesti 10 creitari. Se socotesc, aici, peste 12 000 de cai, dintre care numai putini pentru cal:A.6e. Doi pând la trei taleri costa pe o zi intreagd o birjä. De altfel, acestea sunt indeobste bine intretinute, la fel si caii. Majoritatea acestor birjari sunt lipoveni, care se ocupd si cu mijlociri dubioase si necinstite, din care cauzd femeile cinstite se tem, câteodatd, sd meargä singure in astfel de träsuri. Dintre imprejurirnile Iasilor sunt de notat: Socola, resedinta Printului Sturdza, asezatd intr-o vale pläcutd din fata Iasilor, deasupra cdreia se ridicd vii imbelsugate. Aici, la o depärtare de jumä // tate de ceas p. 96 de oras, printul si-a clädit o frumoasd cash' de tard, cu o said mare de dans, asezatd in mijlocul unui parc gratios, care stä deschis publicului, si unde de obicei odatá sau chiar de mai multe ori, vara, cântä muzica militard. Total se spune sd fi costat peste 60 000 de ducati si, cu adevdrat, ar face cinste oricdrei capitale europene. Principele si principesa primesc aici, in timpul verii, societatea inaltd. Aici gusti pläcerea de a fi in afara tuturor mizeriilor din Iasi, intr-o societate pläcutd. Stanca, proprietatea marelui boier Rosetti Roznoveau, la o depärtare de doud ceasuri de Iasi, pe marginea inaltä a vdii Jijiei, care se varsd. in Prat nu departe de alci, in fata sirului de dealuri din Basarabia. Si aici se afld un parc privilegiat si el de o asezare splendicid. Boierul acesta foarte bogat, ospitalier, isi petrece aici, vara, in cercul amabil al familiei sale si o sedere aici este cu atât mai prielnicd cu cât uiti cd in Turcia te gäsesti in prezenta cazacilor. Nu departe de aici se aflä vama ruseascd si carantina Sculeni, unde vin, vara, multi din Iasi sd se scalde in Prut. Galata este o mändstire foarte pitoreascd, asezatä pe malul drept al Bahluiului in fata orasului Iasi. Izvoarele ei se disting prin apa curatd. In apropiere se gäseste p 97 frumoasa proprietate a doamnei Beldiman. II Cetdtuia este o mändstire pe un deal din fata Galatei. Aici se afla, pe vremuri, vechea fortdreatd a Iasilor, unde s-a putut convinge Petru cel Mare cd se increzuse prea mult in boierii din Moldova si Valahia, incurcdturd din care 1-a scos energia

unui general german si nu coruperea marelui vizir, cum se afld intr-o cronicd moldoveneascd editatä la Iasi de maiorul de Kogälniceanum.

Repedea, asa se numeste dealul abrupt peste care duce noul drum inspre Moldova de Jos. Aici s-a instalat un stabiliment cu apä curativd. Din locul acesta ai 217 Mthai Kogälniceanu (6 sept. 1818-20 iun./ 2 iul. 1891).

273

www.dacoromanica.ro

cea mai frumoasd priveli§te din apropierea Ia§ilor peste valea Socolei §i Bahluiului pand peste ora5.

Confluenta Bahluiului cu Prutul lângd Cristqti, proprietatea marelui boier Mavrocordat i indltimile Copoului acoperit cu cele mai felurite grddini §i vii sunt §i ele puncte incântdtoare pentru cel care vrea sd cunoascd imprejurimile de pe cal.

Viata in Moldova qi Tara Româneasci218 p. 312

Viata materiald pentru indigeni pare sd fie destul de bunk strdinului nu-i prea place. Englezii care cunosc in cea mai mare mdsurd popoare strdine, considerd Principatele drept tdri inch' barbare, aici fiind toti fie stdpâni, fie slugi. Francezul se bucurd când aude aici, la notabili, vorbindu-se frantuze§te §i când vede mode pariziene, germanul, dupd felul sdu va aduce laude

sau va critica. Cine vede fericirea statelor in pdstrarea vechii dominatii a nobilimii, va fi incântat cd latifundiarul mai este aici stdpân neingrddit asupra tdranilor sal, cd numai boierul are drepturi politice, cd aici lipsqte de fapt cu desdvâqire o stare de mijloc incomodd, ca in alte tdri, nici din tdrani §i nici din cismari sau croitori, cd nu existd pentru boier, a§a-zis nici o lege §i cd autoritatea supremd a fost ldsatd, de fapt, intrutotul boierilor. Adevdrata omenie va fi insd intristatd cd aici drepturile omului valoreazd incd atât de putin, cd aici majoritatea capriciilor este läsatd pe seama fiecdruia, viata nepldcând cultivat, intr-o tard in care tiganii mai sunt tratati ca sclavi, de care se poartd grijk din acelea§i motive, ca §i pentru conservarea animalelor §i unde tdranul este incd mai nenorocit deat sclavii. Istoria acestor tdri este desigur cea mai build scuzd pentru aceastd , de a se afla, adevdratei culturi, incd departe in urmd, cáci generatia actuald este crescutd sub presiunea turcilor, a intrigilor fanariotilor §i a invaziilor turce§ti.

Turcii au fost stdpânii lor, exemplele lor; in plus, nu vor sd se adapteze p 313 actualelor moravuri europene prin copierea acestora // maiestatea orientald, care trece cu vederea lipsa de instructie §tiintifick ar pierde mult din natural* [...] Dacd intâlnim incd multe moravuri turce§ti la români, nu trebuie, sub nici un motiv, sd se creadd cd la aceasta a contribuit vreo oarecare constrângere , dimpotrivd, acolo unde a avut loc cea mai mare prigonire a raialelor'' 9 de cdtre turci, popoarele oprimate au rdmas, in cea mai mare mdsurd, fideli moravurilor lor, §i mai

ales credintei lor. [in continuare face consideratii privind gradul de influentd a dominatiei otomane asupra moravurilor i obiceiurilor bulgarilor, sârbilor, grecilor 2" Das Leben in der Moldau und Walachei. 219 Din afinnaPile urrnätoare ale autorului rezultä a de fapt el confundä raiaua cu pwlâcul.

274

www.dacoromanica.ro

§i albanezilor. Despre români, Neigebaur socotqte cd doar boierimea fusese influentatd de moda i moravurile turce§ti] românul exploatat22° a rdmas ca român22', ca Wan, 'fileä ap cum 1-am cunoscut pe columna lui Traian, in timp ce boierul lud obiceiurile sale de la Stambul [...]

in Moldova §i Tara Româneascd s-au multumit sd preia portul turcesc §i moravurile stdpânilor turci. Cizme galbene, §alvari largi §i ro§ii,

vqminte largi, brâie din §aluri, barba lungd a fost copiatd dupd elegano turceascd §i turbanul pe lângd calpacul mare boieresc au fost purtate pand ce turcii au adoptat fesul row; apoi a fost i acesta adoptatd aici. La acestea se adaugd statul toldnit pe o sofa latd, cu un ciubucm §i cu un mu§tiuc de chihlimbar; iar când §i acestea nu ajung pentru dolce far niente, mdtdniile din lemn de aloe sau chihlimbar, perlele trecând printre degete una dupd alta, dau cel putin impresia unei ocupatii.

Generatia ajunsd la maturitate s-a awzat intrutotul pe o pozitie francezd, doar câteva familii au dat copiilor lor o educatie germand, precum prinml Sturdza, care §i-a crescut fiii la Berlin , dimpotrivd printul Bibescu §i-a trimis fiii la Paris. Dar trebuie sd se fi remarcat ea' sunt suficienti cativa ani dupd

reintoarcerea in patrie pentru ca bunele impresii din strdindtate223 sd dispard din nou. Nola ni se pare cd aceasta se datoreazd lipsei unei preocupdri care sd necesite

efort; Wilkinson, care a fost mai multi ani consul general englez la BucureW, gdsqte explicatia unor astfel de fenomene, din aceste tári, in china'. El spune: plantele sunt färd suc, florile aproape MA miros, animalele de casd sunt suprinzdtor de blânde, carnea pdsdrilor i a vânatului este aproape Mil gust §i animalele sdlbatice, chiar §i lupii §i ur§ii sunt fricoW in sfar§it, dupd Wilkinson224, omul este aici opera creatiei, indolent, nil pasiuni puternice §i putere de caracter, manifestând o repulsie naturald faid de orice efort fizic §i spiritual225.

Totu§i trebuie recunoscute §i ldudate eforturile literare din ultima vreme, acestea fiind mentionate intr-un paragraf special. Mai multe capete luminate oferd lucrdri originale destul de bune §i traduceri din diferite limbi .

in general sunt prezente toate elementele pentru a pregäti acestui popor un frumos viitor. Nu se duce lipsd de institutii culturale i caracterul poporului este blajin, astfel Meat, dupd cum câteva mii de boieri care vorbesc frantuze§te nu 220 der unter druckte Romune . 221 als Moldau-Walach. 222 mit der langen, tiirlaschen Pfeife, 223 das Gute der fremden Eindriicke. 224 William Wilkinson, reprezentant diplomatic englez In Principate (1814-1818). Vezi vol. I,

sena de folk p 607-659. 225 Toate aceste aprecien ale lui Wilkinson, preluate de Neigebaur, sunt fanteziste.

275

www.dacoromanica.ro

P 314

constituie poporul, tot ap defectele acestora unei educatii pripite nu pot fi raportate la intregul popor. Deosebit de imbucurdtoare este curdtenia i hdrnicia

täräncilor române care, in cea mai mare sdräcie, tin curatd casa lor i torc, cu sarguintd, când îi poartd copiii $i chiar când, uneori, caldresc. in comparatie cu Germania i, mai ales, cu Po Ionia, se gäsesc putini betivi in aceste tdri. Dar din pdcate, boierii instaleazd marile distilerii de rachiu, deja amintite, ale cäror produse, in cea mai mare parte, sunt consumate in arä [...] p. 315

Portul national constä dintr-o neargäsitä, legata in jurul picioarelor, un pantalon de pânzä i cdma$a pe deasupra, capul flind acoperit cu o cdciuld din bland de oaie, asemändtoare, dupd lungimea lânii, fie unei cdciuli frigiene, fie unei peruci cu bucle226; mai rar o pdlärie rotundd. intr-un chimir sau intr-un brau de rand std înfpt un cutit, o pipd i punga cu bani. 0 manta din postav ordinar, cenusiu-brun sau un cojoc de oaie, cu lâna pe dinafard, pe vreme rea, constituie obipuitele piese ale portului românilor. Ace$tia din urrnd poartd, pe cal, un fel de jambiere din postav alb, cu dungi subtiri ro$ii i albe, care sunt fixate la genunchi i atarnd pand la glezná. Femeile poartä o cdrria$d lungä cu mâneci lungi, adesea ro$ie sau albasträ, uneori cu perle de sticld i zorzoane aurii, tesute cu grijä, in jurul coapselor este aruncatd o bucatä de postav brun ordinar, tesut cu dungi multicolore, care rämâne crdpatd pe o parte; in unele regiuni rdmân despicate in ambele pärti, atârnând de fapt doud asemenea $orturi, in

fatd $i in spate; acestea constau, din nou in unele regiuni, aproape numai din franjuri, incât tesätura se aflä doar sus, la coapse, având o lätime de o palmd. La staturi zvelte, acest port $i pärul impletit in cozi, in jurul capului, este foarte pitoresc. De obicei insä este legatd in jurul capului o basma multicolord, ea

singura ce se cumpärd la ora$, toate celelalte obiecte de imbrdcdminte, pentru bärbati i femei sunt acute de Care täränci. Un obiect de podoabd indrdgit de cdtre acestea sunt $iragurile de märgele dar,

mai ales, bani atârnati la urechi sau in juml gâtului, din care cauzd cea mai mare parte a banilor sunt gäuriti, incât sultanul s-a väzut silit, cu putind vreme inainte, sd scoatd din circulatie toti banii gäuriti pentru a stävili in srarsit aceastd neorânduiald. Dupd cum fac $i sârboaicele invecinate, in Tara Româneascd se poartd, in jurul gâtului $i al capului, in numär mare, mai ales, de pärdlute, o monedd de argint, cu o valoare de numai 1/4 fenig, dar putin valoroase, fiind frä luciu. in ceea ce prive$te alimentele, românul este foarte modest, el se hräneste mai ales cu mdmäligd $i dacd aristocratia spune cä nu-i place tdranului mai bine, cd acesta îi este portul sdu national $i cd nu moare nici unul de foame, dupd p 316 cum se intâmplä la Londra $i Paris, ceea ce s-ar putea recunoa$te, proportiile insd // sunt concludente. Fiecare englez consumd anual 80 pfunzi carne, fiecare prusian 40 226 Allongen perracke. Tip de peruca lansatä in Franta in timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea.

276

www.dacoromanica.ro

pfunzi, iar fiecare francez, dupd Mac Culloch227, 48 $i, dupd Legayt228, 42

; fiecare berlinez 116 pfunzi $i in Frankfurt pe Main 152 pfunzi; dar cât revine pe cap in Moldova $i Tara Româneascd nu au stabilit incd statisticienii locali; cine a trait insd in aceste tdri $tie cd aceastd se reduce la un minim. cd tdranii s-ar imbrdca mai degrabd bine, cleat sd

meargd incoace $i incolo in ap-numitul lor port national, constituie vanitatea inndscutd a fiecdrui orn [...] Mai bine este aprovizionat tdranul din punct de vedere al bäuturilor. in ceea ce prive$te vinul, aceste principate sunt ocrotite in mai mare mdsurd deck multe alte

tdri foarte bogate. De$i butucul de vita' de vie trebuie iarna acoperit cu pdmânt, totu$i ingrijirea sa necesitä putind osteneald $i recolta este atât de mare incât vinul pare ca bäutura obipuitd, flind in general destul de slab. Cat pdmânt este cultivat cu vitä de vie nu se poate calcula datelor statistice deficitare, totu$i aceastä suprafatd este in orice caz mai mare decât in Prusia, cu podgorii de 62 500 zile de ardturd229, calculându-se 21 940 'A zile de ardturd la o mild geograficd pdtratd. in Franta sunt socotite 389 mile pdtrate de podgorii al cdror produs este, in cea mai mare parte, expdrtat, totqi revin acolo anual 100 ocale23° la un francez, dupd altii 60, in timp ce in statele uniunii vamale , cu 28 milioane locuitori, doar 6 ocale pe cap $i in Prusia doar 2; in timp ce in statele renane se poate ridica anual pând la 20 ocale, se poate calcula doar o oca in Prusia Orientald $i Pomerania. in Moldova $i Tara Româneascd, unde existä sate ale cdror desfaceri de vinuri sunt arendate pentru 500 ducati, revine pe cap un cuantum semnificativ deoarece vinul este foarte ieftin $i, in general, se exportd doar putin. Si rachiul incepe acum sd placd tdranilor $i de atunci a inceput sd creascd $i cultivarea cartofilor in aceste tdri cleoarece aici se folosesc, pentru hrand, mult mai putini decât in alte täri. in Anglia, este calculat in general, pe cap 1 quartet-23' cereale, aceasta inseamnd 5 29/100 4efel" prusieni. In Franta, unde se mdnâncd mai putind carne, se socotesc 6 $efel" pe cap , in Germania

aproximativ 4, in schimb, mai ales in Germania de nord se socotesc 7-10 $efel" cartoft pe cap ceea ce corespunde unei substante nutritive 1 'A -2 4efel" cereale, incât se pot socoti in Germania cel putin 5 'A 4efel" Mind . in Moldova si Tara Româneascd trebuie sd se ia in considerare foarte putind pAine si incd si mai putini cartofi, mai ales de porumb pentru mdmdligd.

in si mai micd mdsurd inch' se poate calcula consumul de cereale pentru bere, desi si la Iasi si Bucuresti se produce bere destul de bund, p. 317 chiar si unii boieri // intretin stabilimente pentru producerea berii, deoarece au nevoie de drojdie pentru marile lor distilerii de rachiu. in general insd, nu se bea multd bere, ca in toate Wile producdtoare de vin [...] in ciuda proastei nutritii, tdranul de aici este robust si chiar printre tigani se intalnesc staturi robuste, mai putine insd la tiganii de la casele din orase

decdt printre nomazi. Tiganii de cash', care constituie cea mai mare parte a servitorimii boierului apar fie in livrele aurite, ciorapi de mdtase si mdriusi albe, fie pe jumdtate sau aproape goi.

Casele de la tard au peste tot un aspect sdrdacios si constau, deseori, doar dintr-o camerd, care este si bucadrie: cdsuta, in majoritate din chirpicim, dar intotdeauna albd, nu este imprejmuitd de vreo grddind curte cdci vitele rdmân

intotdeauna libere, iar recolta este imediat treieratd si, in cea mai mare parte, vandutä pentru a acoperi avansurile primite pentru semdnat etc. Desi valahii locuiesc 'filed si mai prost decdt moldovenii, primii par a tine mai

mult in bordeiele lor la hainele multicolore; de obicei, mantalele lor sunt impodobite multicolor cu petece de postav sau snururi si nu dau pictorului de peisaje figuri animatoare proaste. Preotii de tail merg la piatd cu lemne, in acelasi costurn ca si tdranii; totusi majoritatea poartd cizme si un fel de chipiu din pdsld nil cozoroc, piesd deosebitä de imbrdcdminte a preotilor; fdrd aceasta sunt de recunoscut doar dupd barba lor. Se afld de obicei pe o treaptd foarte joasd a instructiei, deoarece foarte putini provin din

seminarii de preoti; cei din urmd sunt adesea prea sdraci pentru a pläti taxa episcopului pentru hirotonisire; dupd cum se spune, in Moldova 30 ducati. Desigur cd asemenea candidati trebuie sd se supund, mai intdi, unui examen episcopului, acesta constä insd numai in a cunoaste sd citeascd rugAciunile zilnice, nestiind in schimb sd citeascd altceva. Astfel ei se deosebesc foarte putin de tdrani, la fel de putin familiile si casele lor; ei stau prost prin aceea cd primesc o bucatd redusd de pdmant de la mosier, iar pentru serviciile religioase nu pot desigur sd obtind mult de la tdranul sdrac. Ei sunt scutiti de toate ddrile, totusi trebuie sd pldteascd o dajdie anuald superiorilor lor spirituali, de obicei o jumdtate de ducat anual cdtre episcop. in orase, preotli poartd haine mai bune, de obicei un anteriu p 318 larg, aptusit cu ermind sau bland; // nu le sunt permise culorile deschise, totusi se vdd unii, adesea bine imbrdcati in mdtase. 332 meat von Weidenruthen geflochten und mit Erde überzogen.

278

www.dacoromanica.ro

Burghezi nu existä de fapt ci, in locul acestora, boierna0233 in imbrdcdminte copiatä dupd cea a turcilor, cdutând sä imite pe marii boieri. in trecut doar boierii

mari avuseserd dreptul sdli lase barbd turcesc; putini insä mai poartä turban, cei mai multi cdciuli de bland, unele dintre acestea, din bland de miel gri, având aspectul unei mari sfere diforme. Portul national, de pe vechi tablouri, observat 'fried din când in când la persoanele distinse de aici, inainte de domniile fanariote, se aseamänd mai mult cu vechea imbrdcdminte polonezd. Femeile au adoptat mai intâi moda greco-fanariotd i, de când cu repetatele ocupatii rusesti din acest veac, pe cea frantuzeascd. Aceasta este respectatd cu mai mare scrupulozitate decât la Paris $i a fdcut pe contesa Hah (Hahn)234 sä facd aprecieri juste asupra, in aceastä privintd, in cdldtoriei ei in Orient. Se tine foarte mult la etichetd, iar vizitele, in mare toaletd, dimineata devreme, reprezintd preocuparea lumii distinse, de$i sunt vizitate, de cele mai multe ori, doar rudele cele mai apropiate, deoarece familiile nobile sunt inrudite sau incuscrite. Regulile de protocol sunt respectate cu mare strict* [...]

Eforturile protocolare sunt adesea, pentru irnitatorii de aici ai moravurilor frantuze$ti, atât de impovärätoare inat dire seard, când in Europa viata elegantá deabia incepe se simt atät de obositi cd renuntd la orice obligatie altora, läsându-se pe nesimlite pradd unei dolce far niente. Rezultatul unor asemenea retineri nu pare foarte imbucurdtor, cdci farmecul conversatiei este aici rar cunoscut. Se danseazd mult aici, oamenii fautdcio$i spun c.d. societate se dispenseazd de o conversatie obositoare. Acesteia îi lipse$te desigur un continut, deoarece putine persoane sunt atat de departe cu $fiinta lor inat conversatia sä poatä avea o valoare intrinsecd. Dansul national, rar in societatea distinsd, este foarte simplu; lumea se ia de mând, formeazd un cerc i danseazd mai mult spre mijloc, unul cdtre celdlalt deal imprejur; muzica folositä pentru aceasta nu este proastä.

Printre tárani au apdrut cântece populare care, in parte, nu sunt lipsite de valoare. Talent pentru muzicd au toti, dar in special tiganii care alcdtuiesc, dintre ei,

orchestre foarte bune fax% sä cunoascd vreo notd . Dacä ascultä de câteva ori greaua uverturd a unei opere, sunt in stare sd o reproducd. in Valahia existä o mai mare inclinatie cdtre muzicä decât in Moldova; dar tablouri sunt foarte rare in ambele principate. Dacd sumele insemnate , cheltuite aici pentru

brätäri $i cohere ar fi fost doar pe jumätate folosite pentru tablouri, atunci ar fi intâlnite frumoase galerii. // 0 caracteristicd a acestor tdri constä in aceea cä fiecare face eforturi, inainte

de toate, de a asigura fetelor sale o asemenea zestre, incât sä aibd in curând un bärbat. Unii pdrinti îi neglijeazd fiii in favoarea fiicelor; altii, care au flice multe, 233

kleine Bojaren.

234 Contesd Ida von Hahn femeie de litere germand (1805-1880).

www.dacoromanica.ro

279

P. 319

le trimit la mändstire, unde, cu pracere sau neplAcere, devin cdlugdrite si sunt de aceea judecate cu indulgentd, dacd nu trdiesc intocmai viata monahald. Deoarece, in general, sexul femeiesc este frumos, se vorbeste atât de o parte cat si de alta, cd o flick fwä zestre, se rar cdsdtori; odatd ce pe aceastA cale se fac

rar cdsdtorii din atractie, nu este de mirare cd divortuile sunt in aceste tdri mai numeroase ca nicdieri altundeva. [...] Raporturile dotale ale femeii cu bdrbatul usureazd divortul in mare mdsurd. Zestrea femeii este de fapt inalienabild; bärbatul trebuie intotdeauna s-o predea când divortul este pronuntat si are prioritate fatä de toate celelalte datorii. Aceasta dd femeilor o independentd rar ; indatd ce nu se simte fericia in cdsdtorie se desparte de bdrbat si cere inapoi zestrea. De obicei

si-a gdsit, intre timp, pe un alt care o ia in cdskorie datoritd zestrei. Dacä autoriatile bisericesti fac greutäti divortului, atunci se adreseazd patriarhului din Constantinopol; cdci, chiar dacd Moldova si Valahia pretind

o completd autonomie fatd de patriarhul de la Constantinopol este doar temporalia cazul, de fapt quod forum externum, deoarece quod forum internum, asa-numita mare bisericd, sinodul din Constantinopol, este cel mai inalt for. La aceasta se adaugd cd, intr-un asemenea caz, se cautd interventia unei puteri strdine impotriva interesului tdrii; orice asemenea mijlocire influenteazd, incât rareori nu-si atinge scopul. Totusi sau ivit situatii când si relatii foarte lumesti n-au vrut sd influenteze deciziile de forurile bisericesti; atunci mai rdmâne un mijloc la indemând, care a fost deja des folosit, sau este follat sä ratifice cdsdtoria interzisd, sau este ratificatd intr-o lard invecinatd. De exemplu, nu este permisd, in aceste Principate, cdsdtoria dintre veri primari, biserica ortodoxd nu are insd un papd care sd ia mdsuri si, prin dispense fatä de poruncile religioase, A. se aseze peste religie; de aceea ei tree granita, in Rusia, unde acest fapt este permis sau unei biserici ortodoxe din statul austriac, unde sunt, de asemenea, alte legi. Totusi, dacd cazul este de asemenea naturd incat toate incercdrile sunt inutile, atunci una dintre pdrti pdrdseste biserica ortodoxd,

prin care, in aceste principate, se desface imediat cdsdtoria. Atunci recdskoria nu mai intâmpind, intr-o altd tard, nici o piedia dacd se reintorc din nou

in principate, atunci rdtdcitul fiu sau fiicd a bisericii intrd linistit in fosta comunitate bisericeascd si totul a trecut. Totusi este in cer mai multd bucurie fatä de oaia rdtdcitd, ce se intoarce, decât fatd de 99 de drept-credinciosi. p. 320 Obiceiurile in lumea sus-pusd apar acum, in general // oarecum europene si primele semne, in splendidele aranjamente ale saloanelor, in bogdtia toaletelor dupd jurnalele frantuzesti de modd, si in costisitoarele mâncdruri si bduturi, de abia sunt in urma celor mai strdlucite. Conversatia in francezd, mdnusile glacés §i ampania

dau sindroffilor, care de reguld sunt opuse oricdrei reale sociabilitdti, un aspect destul de gratios. Nevoia unei conversatii este putin simtitd aici si farmecul deosebit al acestora, in general in Franta si Germania si mai ales 'Malta apreciere a acelorasi, unui cerc de cunostinte mai apropiate, din Anglia, nu este cunoscutd . Aceasta constituie urmarea de a se ajunge, in general, greu la o 280

www.dacoromanica.ro

aptitudine. Cele mai multe subiecte de conversatie, care intereseazd indeaproape pe fiecare orn cultivat din Europa, sunt aici necunoscute sau trec, rará participare, astfel incât viata in aceste principate poate fi apreciatd, in general, drept searbädd si desartd. De aceea un tablou al obiceiurilor acestor täri n-ar oferi azi vreun câstig; cine doreste insä sd citeascd despre scandaluri, le poate urmdri suficient in scrierile apärute, in ultima vreme, in Franta si Germania in care sunt zugrävite personalitäti moldo-valahe. Autorul are aici si multe lucruri bune de invätat; el nu vrea sä fie nerecunoscator si mai bine tace. Tineretul este foarte constient ea' aici trebuie sä fie altfel si eforturile a foarte numerosi fii de boieri bogati sunt imbucurätoare, ca prin räspândirea de lucrdri folositoare sä actioneze asupra opiniei publice. Acolo insä clasele superioare se aseazd in vârful progresului revolutiei, inainteazd pe un drum linistit si, prin aceasta, sigur. Oricum, clerul - care are aici o mare influentä asupra maselor - era 'And acum intru totul intereselor rusesti; cáci tot bun in aceste täri n-a venit decât din partea acestei puteri235, incepând cu pacea de la Passarowitz236, deoarece Austria n-a fácut vreodatä ceva bun pentru ele, ba dimpotrivä a fortat o parte a conationalilor din tärile invecinate in acea uniune237, pe care o urau; Prusia nu s-a manifestat aici ca mare putere si, in sfärsit, Anglia si Franta sunt prea departe. Românii din Ungaria si Transilvania sunt acum eliberati de serbie. Dacd apeteniile miscdrii din Principatele dundrene vor porni pe acelasi drum atunci Europa va cinsti in curând poporul român originea sa daco-romand. Preotimea

nu se gäseste aici in afara poporului, este de fapt neinstruitä, dar virtuoasä, preotimea de rang mai inalt, putin numeroasd si chiar cdlugärii sunt harnici. Dacd boierii urmeazd exemplul nobilimii ungare2" atunci au câstigat masa si aceasta este bine. Moravurile poporului de la tard sunt simple si läudabile, românul este blajin, curat si, in comparatie cu alte popoare, cumpätat. Scrierile moravurilor si obiceiurilor de aici au fost adesea obiectul descrierii, de aceea in privinta lipsei unor ciudätenii sau deosebiri bätätoare la ochi fatä de alte popoare nu se poate decât repeta aici: este un popor färd patimi. Exagerare evidentä i gratuitä. Pojarevac, localitate din Serbia; tratatul de la --; prin tratatul de pace, incheiat la Passarowitz (21 iul. 1718), Imperiul habsburgic a anexat Banatul §i Oltenia 237 Autorul se referd, probabil, la mecanismul unirii ecleziastice a bisericii ortodoxe a românilor din Transilvania cu Roma din secolul al XVIII-lea, soldat cu numeroase conflicte intre ierarhii români 233

236

(Inochentle Micu, episcopli de Maramure$) ; vezi Istorm Ronduulor (tratat sub egida Academiei Române), vol VI (Rome-mil intre Europa cicala': 41 Europa luminilor (1771-1821), Bucure§ti, 2002,

p. 415-419. 238 Apreciere partinitoare sau determinaa de necunoaterea stärd de fapt, autorul referindu-se de fapt la reformele caracteristice epocli luminilor" introduse de Habsburgi.

www.dacoromanica.ro

281

ERDÉLYI JANOS (1814-1868)

Erdélyi János s-a näscut la 1814 in satul Kiskepos din nord-estul Ungariei (azi in Ucraina SubcarpaticA), din pärinti tärani. $i-a fácut studiile secundare si superloare la scolile din Sárospatak, vestit centru scolar in nordul Ungariei, intretinându-se tot timpul din lectu pe care le dädea in familiile de nobili in 1841 isi ia diploma de avocat, nu practica insä avocatura, ci se dedick cu totul literaturii Inca din 1834 era un nume consacrat in cercurile literare maghiare. in 1848 redacteazd ziarul democrat

Respublica" si dupä infrângerea revoluttei e nevoit sä se expatrieze. intors in tard, in urma unei amnistii generale, este numit profesor la catedra de filozofie si apoi la cea de literaturd de la $coala Superioarä din Sárospatak, unde avea sä functioneze pänä la moartea sa, in 1868. Erclé ly a fost una din figunle proeminente in viata culturalä a poporului maghiar. S-a distins prin studii vanate in domeniul stiintelor sociale si s-a bucurat de o faimä meritatä ca poet. Mentul lui cel mal mare a fost descoperirea literaturii populare din care a publicat mai multe volume. 0 mare rdspfindire a avut indeosebi colectia Poezit populare .yi legende (3 vol., Budapesta, 1846-1848). incä din 1842, Erclé lyi a fäcut mai multe cAlátorii prin Europa si prin lard. in 1842 a vizitat Transilvania iar insernnänle din aceastä cálätorie au fost publicate in 1843 sub titlul Uti képek (Note

de drum) in revista Regélb Pesti Divatlop" (Revista de literaturd si modd din Pesta), 1843. intr-o descnere succintä sunt prezentate doui orase mari de la hotarul apusean al Transilvamei, Oradea si Aradul, in prima jumdtate a secolului al XIX-lea. Articolul a fost reprodus in Hazai utazók Erdélyben

ERDÉLYI JANOS

Cfilitorie in Transilvania' (1843) P. 108

Dupd Debretin, Oradea2 imi era tinta cea mai apropiatd [...] Popasul de prânz 1-am fdcut in Pacsaj3. Când am privit in zare, cdtre rdsdrit se ridicau in fata ochilor muntii de hotar ai Ardealului, asemenea unui zid la marginea zärii. Mi s-au trezit dorintele §i, dacd nu a fi avut in plan sd vdd i Bichi§ul §i Aradul, poate cd am fi ocolit la stânga, de-a dreptul in Ardealul apropiat de la Oradea [...] ' Traducerea s-a fäcut dupd onginalul maghiar publicat in Hazaiutazók, Erdelyben", Cluj (1941), p 108 si urm. 2 Nagy-Várad 3 Localitate In Ungaria, la vest de Valea lui Mihai.

282

www.dacoromanica.ro

Când am sosit la Oradea, ziva era tocmai cdtre amiazi $i ziva aceasta era chiar p. 109 duminicd. Am fi dorit sd vedem multimea, cdci cdrátorul mai ales duminica poate inv.* de la gloatA intelepciunea strdzii, acea intelepciune care nu este culeasd in litere $i nu se vede pe hârtie, ci creste liberd si se cultivd prin aerul lui Dumnezeu $i prin grai.

Vorbirea lui este sufletul lui; jocul lui este dispozitia lui; petrecerile sunt pasiunea lui. Poporul numai duminica poate fi cunoscut intrucâtva, cdci atunci sunt toti impreund, in afard de cei bolnavi. Oradea este un ora$ imprd$tiat. Cel pe care-1 cdutam, nu era acasd sau era in pat, aa cd, ldsati in voia soartei, am mers si noi dupd altii si incet-incet, am ajuns

in parcul Rhédei4. $i aici numai din grewald am dat peste cunoscuti. Muzica militard desata muhimea care se misca cu vioiciune, plimbându-se incoace si incolo sub copacii cei frumo$i, dar pe alei cosite. Am auzit foarte multd vorbd nemteascd $i aceasta mi-a tulburat bucuria, cdci de la Pesta pând aici am umblat prin lume curat maghiard $i md gândeam cd totgi e frumos cd un maghiar poate aldtori atâta in patria sa $i cu limba maternd. II in parc este o capeld; in picturile fresce de p. 110 pe peretii ei este Infatisat defunctul conte pe patul de moarte. Aici se mai vede $i o sculpturd de Ferenczy5. Când ne-am intors cdtre seard, un cunoscut ne-a povestit cum a ajuns parcul pe mâna orawlui $i spunea: aceasta a fost fapta cea mai bund a lui Rhédeus6. in drumul de intoarcere am intâlnit cel putin vreo zece-doisprezece cerwtori, care cerwau cu stdruintd, se vdicdreau pe ulitd $i mai puteau face in taind

ate o remarcd injurioasd la adresa treatorilor, fiinda li se clddea putind atentie. Nicdieri n-am vdzut un soi atat de spornic de cerwtori ca la Oradea. Care sd fie cauza nu-mi pot da seama, deoarece Ina n-am putut cunoa$te Oradea asa cum miar pldcea s-o cunosc ca ora$. Este aceasta o pacoste deosebitd pe ora$ sau trebuie considerati ca ni$te nenorociti care au cdzut jerta pentru strdlucirea orawlui? Cdci un lucru e sigur, cd Oradea se complace in a-si da aere $i atmosferd de ora$ mare, dar nu e mai putin sigur cd viata de ora$ mare de obicei i$i are cele cloud extreme, luxul trândav $i mizeria de pierde-vard. Sd mergi pe strdzile Oradei e un adevdrat canon. Omul i$i micsoreazd pa$ii, pdw$te cu grijd pe pietricele, zadarnic, totul e in zadar! Dacd ai bdaturi la picioare, regreti cd odatd ai fost mândru de picioarele tale mici. Pietricelele acestea sunt bune pentru pra$tie, nu sd pietruiascd strada; dacd e$ti nevoit sd mergi pe ele o jumdtate de zi [...] tAlpile iti ard pared le-ai fi bdtut cu trestia. Pentru ca sd vdcl cat mai multe din cele putine vrednice de vdzut, am vizitat inchisoarea cea noud $i cea veche. Una e groaznicd, cealaltd, cea veche, e $i respingdtoare. Cine veste$te poporului acestuia 4 Aflat la margmea vestia a Oradei; in el se aflä mausoleul familiei de magnati Rhedey, care in secolul al XVII-lea a dat chiar un principe Transilvaniei (Francisc Rhedei, 1658-1659). 5 Ferenczy István, sculptor maghiar (1792-1856). 6 Numele latinizat al famihei Rhécley.

www.dacoromanica.ro

283

p. 1 1 I

eliberarea, cine-1 aduce pe calea cea bund, cine-1 impacd cu omenirea i legea? Md temeam de ochii care fulgerau din dosul u§ilor de fier cdtre mine; md durea vdzând tânjind, ofilindu-se, puterea pe care Durnnezeu a dat-o membrelor acelora sdndtoase sä infrunte la fel furtuna §i lumina soarelui. Tâlharii zdceau in §ir asemenea snopilor unul lângd altul; pe chipurile lor scofâlcite §i galbene, cu toatd mila, nu am putut citi altceva decât rdutate. Si rdutatea aceasta, in mare parte, nu e voitd, nu e intentionatk II ci e de amdrdciune §i este a§a naturald i de neinldturat din cauza practicdrii unei severitki fdrd rost §i bazatd pc principii false. Noile inchisori s-au zidit dupd principiul individual. Eu nu mä pricep la asa ceva, totu§i indrdznesc sd afirm cá aici judetul Bihor §i-a aruncat färd folos banii in noroi. Aceasta nu e inchisoare, ci gaurd artificiald deasupra pdmântului, cursd de

§oareci sau cel mult tabdrd de obolani. Va fi aici §i sldnind la iarnd!" -a spus un detinut când am examinat gäurile acestea, intelegând prin aceasta cd iarna robii pot ingheta in ele. Schimbarea nea§teptatä a vremii ne-a stricat cu desdvâr§ire toate planurile. Ploaia ne-a incuiat vreme indelungatd in camera §i am discutat politick Nici unul nu ceda din cele afirmate, pared de aceastd discutie ar atârna fericirea ärii. Mi s-a fdcut sild de ploaie *i de politick cu toate cd de la cei din Pesta oamenii din partea locului nu intreabd altceva deck numai noutki politice §i poate ceva despre podul cel nou: când va fi gata? Dupd o mica experientk dupd zvonul public §i alte date, am observat cä aproape nu existd judet in care sd se facd mai multd politicd deck in Bihor. p. 112

Pând am trecut in judetul Bichie, am vdzut pdduri, // care erau atk de pustiite din cauza omizilor, de pared ar fi fost pe vremea ldcustelor, dei era doar luna mai. Sarkad8 care este localitatea de margine a Bihorului, cddea in drumul nostru i eu mi-am adus aminte de Csató P6.19, care s-a ndscut aici §i, dupd toate probabilitkile, a fost unul din nuvel4tii no§tri cu cea mai curatd limbd i cu cea mai curgdtoare expunere din literatura noastrd [...] Pentru a putea descrie drumul care duce de la Sarkad la Gyula, ar trebui sä a§tern literele din bolovani §i rândurile din §anturile adânci ale carelor; sentimentul meu filantropic imi spune cä un asemenea drum sd nu-1 doresc nici du§manilor mei, mai ales pe timp de ploaie. 7 Judet in câmpia Ungartei; margmea lui de apus se aflä in cuprinsul gramtei rornânesti cu localitäile Bors, Girisu de Cris si Sântandrei. 9 Tärgusor in Ungaria, pe granita româneascä.

9 Scriitor maghiar, considerat, in istorta literatuni thit vectne, drept cel mai bun nuvelist (1804-1841).

284

www.dacoromanica.ro

*

De la Köröstarcsam la Arad am ajuns intr-o zi. in drum ne-a azut Csaba", 'And acum cel mai mare sat din Europa, azi ca ora§ este mai putin bätätor la ochi; este vestit pentru a se maghiarizeazd foarte greu cu toate agitatiile [...] Plecând la ceasurile doud din Csaba ca sd ajungem in aceea§i zi la Arad, a constituit o mare problemd pentru noi. Urma sd ne schimbdm caii la Kétegyháza'2, dar aceasta ne-ar fi luat mult timp, pentru cd top caii erau la amp §i noi am intrebat un Oran roman, care cdra fan cu carul, dacd putem ajunge azi la Arad. Ornul, care era putin cam bdut, Orland maim inaintea ochilor, s-a uitat la soare; a desarcat ranul §i coasa de pe car §i s-a intors §i ne-a dus ca vântul. Cel mai mare necaz il avea cu luleaua, care i s-a stins irnediat. El o rupea särmanul ungure§te, cu mare bucurie ne intreba din ce Ori suntem, dupd ce urnbläm, aci trebuie sd §tim cd poporul de rand este foarte inclinat sd vadd spioni in toP drumetii care aldtoresc a§a u§urel §i fdrd haiducil3 cu fireturi cum eram noi. Curajul cu care se purta fatä de noi i-1 insuflase vorba bunä care i-o adresam, dar de aceea ori de ate ori ne intreba ceva nou, de fiecare datä cerea voie §i-§i ridica päldria. I-am spus a mergem in Ardeal, la Cluj; s-a oferit sd ne dud bucuros §i pand acolo, nurnai sä-i ddm o adeverinO // pentru intoarcere, cd el e orn cinstit, cu toate cd nici nu §i-a luat rdmas bun de la familie. Nu a §tiut sd ne spund nurnele de familie,

cel putin noi nu i 1-am putut stoarce. Când s-a inserat, ne incuraja mereu cd nu trebuie sd ne temem atata vreme cat e el cu noi. Apropiindu-ne de Curtici, un orn a trecut cdlare pe lângä noi, pe tarina de dincolo de §antul drumului.

Nu trebuie sä vd temeti! - ne spunea el, para noi ne-am fi temut -, acesta e un hot de cai" -a continuat el - intreg Curticiul e la fel" [...] In amdgirea noppi ofice obiect mdrunt ardta asemeni unui turn, mai ales lunca Aradului, pe lângd care trebuia sd trecem, ni s-a pdrut de mai multe ori cd o vedem. Nu trebuie sd vd temeti!" spunea din când in când românul, para toatd *Pinta lui

lexicologia ar fi fost cuprinsd in cuvintele acestea, aci ni le spunea §i când nu trebuia. Obosindu-i-se foarte tare caii din cauza drurnului noroios §i cu bältoace, ne-a povestit istoria lor, apoi särdcia sa §i a cerut foc. Era miezul noptii and am sunat la u§a prietenului care ne oferea gdzduire in Arad. Este lesne de inchipuit cat de stângaci este omul intr-o cask unde nici nu s-a uitat imprejur, ci cu praful sau noroiul drumului pe ele ii sunt duse toate lucrurile intr-o camerd, el insu§i se urcä

gafaind intr-un pat §i trebuie sd doarmd. Dimineata cinstitul Oran roman ne-a '° Localitate in Ungaria. " Târg in Ungaria, locuit mai ales de slovaci. 12 Localitate in Ungaria, pe gramta româneascd. 13 in cazul de fatä, are intelesul de slujbas sau servitor in slujba comitatului sau a vreunui nobil bogat.

285

www.dacoromanica.ro

P. 113

p. 114 intrebat dacd mergem mai departe. Noi având insd intentia II sd rdmânem in Arad, i-am dat drumul cu un bacsis bun, pentru care ne-a multiunit. Aradul este un amestec de români, sârbi, nemti si maghiari. in vremea când

eram noi acolo, câteva spirite innoitoare maghiare voiau sd aseze acolo teatru maghiar - cdci said' de teatru era - dar nu s-a ales nimica din aceasta. De altfel, Aradul este un ora§ cu activitate mestesugdreascd. Comertill lui in tot tinutul de dincolo de Tisa'4 este cel mai mare. Muresul a ajuns sd fie aici un fluviu cu adevdrat aduckor de foloase, capitala tinutului imbelsugat in vinuri si cereale este totodatd

si orasul central al miscdrilor mestesugdresti. Trei sute de mii de mdsuri de grâu erau tocmai atunci transportate de pe piata lui, ceea ce eu cred, fiindcd mi-a spus-o un om vrednic de incredere. in privinta vinurilor, Minisul15 si Mdderat-u116 sunt vestite in toatd Ungaria, ba chiar in toatd lumea. Clddirile sale, mai ales in piatd, spre care duce o stradd larga dinspre Bichis, s-au zidit in cel mai nou stil; de altfel, are destule intortochiate sârbesti, cu strdzi inguste si pocite, fárd trotuare; pe ele noroiul, ca si gropile in Kunság", se umplu, se usucd si devin iar pulbere, ca toate cele din lume. Aradul a avut casind inaintea Pestei, dar s-a disolvat si nu izbuteste sd se

infiripeze la viatd noud. Judetal are o institutie pentru exploatarea muncii detinutilor, are bailed, grddinitd de copii si alte asociatii filantropice, dar cea mai mare podoabd a lui, flinda prin el se alind suferintele oamenilor, este spitalul bine zidit si in curs de zidire in viitor, care este creatia râvnei a cloud doamne cu inimd nobild. intreprinderea de postalioane rapide reuseste sd se mentind si este o mare usurare pentru cdldtorii dintre Pesta si Arad. Cetatea Arad este [...] cldditd intre santuri, care se pot umple numaidecât cu apd din Mures.

Se are grijd de petrecerile poporului si de distractli. Parcul, imuelsugat in plante si bogat in arbori este pentru aceasta. Are mai multe bdi, nu pentru scopuri medicale, ci dedicate curdteniei. Dar cine ar putea sd le insire pe toate [...]

14 Ttszantul. Asa se numeste in Ungaria teritoriul dintre Tisa si Muntii Apuseni (din care partea de apus e cuprinsd in Crisana). 15 Ménes, sat, corn. Ghioroc, jud. Arad. 16 Maggyarad, sat apartinând azi orasului Pâncota, jud. Arad. 17 Teritoriu autonom in câmpia ungarä. Fusese colonizat, prin secolul al XIII-lea, cu cumani, care cu timpul s-au deznationalizat. Se pastreazd insä numele de Kunság (Cumania).

286

www.dacoromanica.ro

P. D. HOLTHAUS

(1808-?)

Pentru date privind biografia aldtorului german P. D. Holthaus 0 relatarea primel sale cdldtorii (1830) a se vedea Ccilcitori stream despre Tin le Române in secolul al X1X-lea (1822-1830), serie noud, vol. II, Bucure0i, Editura Academiei Romäne, 2005, P. 435-445.

P. D. HOLTHAUS

Cälätorii prin Europa si Orient. Partea a doua. Cilfitorii noi sfivir§ite in anii 1842-1845 de P. D. Holthaus, calfi de croitor din Werdohl, Westphalia. Peripetii qi observatii1 1843-1844

Cfildtorie la Varna, Galati', Bräila3 si Bucureqti4 Care prânz am zdrit uscatul *i marea s-a fAcut mai galbend, cdci ne afldm la p 104 Srantul Gheorghe5, una din gurile Dundrii. Dupd amiazd la ora 4 a apdrut iard§i un curent galben - i acolo era Sulina II, gura principald a Dundrii. Pe stânga §i pe p. 105 dreapta am vdzut zdcând in mare mai multe vase care quaserd la tärm §i care erau

priponite cu pari. Pe stânga se aflä un mic sat cu far, pe dreapta câteva case pe Dundrii, cu un post de gardd. Aici totul este sub ocupatie ruseascd. De asemenea, multe vase comerciale stationeazd aici. Când vremea s-a fäcut ceva mai frumoasä, am pdtruns in aceastd gurd a Dundrii i am pornit pe fluviu in sus. Pe dreapta am vdzut multi cazaci §i posturi de infanterie §i grdniceri, precum §i mai multe mla§tini mari. inspre seard am zdrit cârduri intregi de lopätari care aveau ' Traducere dupd P. D. Holthaus, Wanderungen durch Europa und das Morgenland. Zweiter Theil Neue Reisen volfuehrt in den Jahren 1842-1845 von R D. Holthaus, Schneidergesellen aus Werdohl tn Westphalen. Abenteuer und Beobachtungen, Bremen: Verlag von W. Langewiesche, 1846, p. 104-137. 2 Galatz. 3 Brailow. 4 Bukarest.

5 St George.

287

www.dacoromanica.ro

pliscuri groaznic de lungi. Adesea veneau chiar la mal 20 pand la 30 [...]. Care miezul noptii am ajuns aproape de Tulcea6 unde s-a tras iar o loviturä de tun, iar in dimineata de 12 la Galati. Dupd ce am debarcat, am primit de la un inspector al carantinei un bilet pentru a ti internati in clddirea acesteia, care se afla la un sfert de ceas depdrtare. Eu si cu Hartmann ne-am ldsat bagajele si menajeria sa in paza slujitorului sdu, sd se aducd intr-acolo cu o barcd, si am mers cdtre aceeasi destinatie de pe uscat impreund cu girafa. Girafa aceasta era un animal frumos, in vârstd abia de doi ani, cu pete rosii spdldcite si albe. La carantind am fost condusi indatd intr-o cdmard pentru afumat7 iar girafa intr-un sopron unde au fost aduse si celelalte animale de menajerie care p 106 sosiserd cu barca //. Lucrurile noastre au fost desfâcute toate, inregistrate, asezate pe un fel de polite de zdbrele si au fost afumate toatd noaptea. Am dormit noaptea lângd girafd, in sopron. Unora li s-a dat o locuintd mai bund iar dimpotrivd altii s-au intins afard. in dimineata urrndtoare a trebuit sd ne dezbrdam toti in fata usii,

in aer liber; apoi ni s-a ingdduit sd ne imbrdcdm cu hainele afumate si sd impachetdm la loc celelalte lucruri ale noastre, in afard de chiar acele haine dezbrdcate , care trebuiau sä mai rdmând o zi la afumat. De astd datd ni s-au dat oddi; m-am dus impreund cu un grddinar francez intr-un local unde, in carnerele aldturate, se aflau numai evrei [...]. Clddirea carantinei, inconjuratd cu un zdplaz de scânduri la poarta cdreia std de gardd un moldovean, are cu totul 16 curti si 32 de oddi. in mijloc se afld un turn de lemn pe care fluturd zilnic, intre orele 8-12 dimineata si intre orele 4-8 dupd amiazd, steagul Moldovei, rosu si albastru-vinetiu. Dupd pränz ne-am putut plimba cu paznicul pând la Dundre. De altfel, eram la arest. Primeam mâncare de la cantinieri8 care se ldsau pldtiti destul de mult; o portie de supd cu 50 parale9 (3 grosi de argint)°, o portie de carne si legume tot atât, o oca de vin 48 parale si asa mai departe. Dar pe lângd aceasta totul era destul de rdu. Dupd 7 zile, anume la 20 mai, ni s-a dat drumul, dar a trebuit ca sd pldtim inainte câte 19 piastri pentru paznic si 3 piastri pentru afumat si o rubld de argint sau 15 piastri p 107 pentru oddi. // Piastrul este aici mai greu decât in Turcia si pretuieste, dupd banii

nostri, 2 '/2 grosi de argint. Pentru o oca de tutun pe care, din insdrcinarea unui prieten, trebuia s-o duc cuiva la Bucuresti, a trebuit sd mai pldtesc unui vames" flämând hied 100 parale drept taxd. Am mai cdpdtat la birou'2 o adeverirld cu privire 6 Tuldscha. 7 Raeucherkammer. 8 Merketendern

9 Paare. 10 Sgr -_. Silbergroschen.

" Douantsten 12 Bureau.

288

www.dacoromanica.ro

la $ederea noastrd la carantind $i a trebuit totodatd sd declardm sub semnäturd proprie cd fusesem multumiti cu tratarnentul - de$i nu prea eram de acord. Cum avearn un cufdr cu mine, am luat, in tovdrd$ie cu francezul, o trdsurd pand in ora$. La capdtul de sus al acestuia am tras in gazdd la un evreu. Galati se afld in stdpânirea domnului Moldovei. Aici e putin de vdzut, adicd destule colibe sdrdcdcioase de lemn, dar aproape nimic frurnos; nu vezi vreo clddire &unmask regulatd, nici in piatd $i nici pe strdzile principale; chiar casele boiere$ti din partea de nord sunt prea putin elegante. Suburbiile sau mahalalele" constau numai din colibe de lut sau din bordeie tigâne$ti. Frantuzul meu a edldtorit de aici

la la04, eu dimpotrivd a treia zi la Braila, cu vaporul Zriny"" pe Dundre un florin". Prietenul Hartmann era $i el la bord, cu animalele sale; le ardtase pentru bani la Galati iar la Brdila girafa a atras multi privitori; insd dupd o ord el a plecat mai departe cu aceea$i corabie. in ce rnd prive$te, rn-am informat care dintre cdruta$i ar merge la Bucure$ti; i-am gdsit // intr-un han", rn-am invoit cu unul din ei $i i-am dat ca arvund 20 de creitari". Mi-am ldsat cufdrul in paza unui curelar ungur care locuia aici in curte $i

rn-am dus la agie" sau la politia româneascd sd mi se iscdleascd rdvawl sau pa$aportuP de la consulul prusian din Galati. M-au fdcut sd Wept foarte mult aici,

iar cand m-am intors, cdruta$ii mei plecaserd. A trebuit deci sä md inarmez cu rdbdare $i sd a$tept alt prilej de a cdldtori. Brdila are un negot insernnat de grâu $i de tutun. Vin aici vapoare germane, ruse$ti, engleze$ti $i frantuze$ti. Acum, dui:4 ce ru$ii au ddrâmat din ternelie, in tirnpul ultirnului rdzboi, este construit foarte regulat. in ziva a treia a $ederii mele aici am plecat mai departe; un vechi prieten din Bucurgti m-a condus pând la barierd. in aceea$i trdsurd cu mine se mai &eau un

evreu polonez $i un sârb bdtrk; in cealaltd , care pleca impreund cu a noastrd, erau doi greci. Am mers pe o câmpie complet stearpd, unde intâlnearn doar rci $i colo câte un bordei; am rdmas peste noapte tot intr-o cArciurnd de lut. Cum

sunt construite asemenea locuinte i$i va aminti poate cititorul din prima mea cdrticicd. [...] " Mahalaten. " Jassy. 15 Zrina.

16 1 jl cony M. = Conwenzions Münzfluss; e vorba de conventla monetarä incheiatá in 1753 pentru stabihrea cursului monezilor.

" Haan. is Zwanziger. 19 Hatschie.

" Robasch oder Pass.

www.dacoromanica.ro

289

p. 108

Aici sunt tinuturi roditoare, prea putin locuite. Ar mai putea trdi aici incd

p. 110

multe mii de oameni. in ziva a treia a acestei cdatorii am zdrit in depdrtare turle care strdluceau ca argintul §i aldturi diferite mändstiri i, in curand, am sosit pentru cea de a treia oard la Bucure0i. Era 26 mai . Orawl se infrumusetase iard0 simtitor de la cea de a doua vizitd a mea; nici acele turle strdlucitoare de tabld nu le vdzusem mai inainte. Pe drum sau la barierd a trebuit sd-mi predau pa§aportul, care a fost trimis de aici la politie §i de acolo la consul. când incepuse ploaia, am intrat in hanul lui Manuc21. Aici am avut o cearta cu cdrutawl; eu md tocmisem pe bani de Brdila §i acum el vroia sa-i

pldtesc tot atati pia0ri bucure0eni, care pretuiau mult mai mult. De dragul linitii i-am dat la sfar0t hied ceva pe deasupra path convenite, nu toatd difereMa insd. impdcat, a pus curarul meu pe cap §i am pornit inainte, sd caut pe vechea mea gazdd Meisensell, pe ulita gerrnand22, dar nu 1-am putut gdsi, cdci se mutase. Cdruta§ul,

avand bine inteles greutdti de dus, a inceput iard0 sd injure §i sd ocárascd pe p. 111

romane0e. Din intamplare am intalnit un cizmar german care // mi-a pus lucrurile in locuinta lui i m-a oprit peste noapte la el, pentru cd era deja tarziu. in ziva urmdtoare rn-am dus sd-mi vdd vechii cunoscuti. Se i auzise aici cá tipdrisem o carte23 despre cdratoriile mele anterioare §i aceasta a contribuit probabil la am fost foarte bine primit in toate pdrtile. Am gdsit indatd o locuiMd la un oarecare Fiedler precum §i de lucru la acela0 C. Lukas la care lucrasem24 acum §ase ani. Dar din nenorocire afacerile nu mai mergeau atat de bine ca inainte, cdci se stabiliserd aici multi mai§tri noi, cei mai multi evrei, care le stricau . Sa intamplat cd la scurtd vreme dupd sosire rn-am imbolndvit 0 am fost släbit, §i in vremea acestei zise §ederi nu mi-am venit pe de-a intregul in putere. Adesea nu

puteam munci multe zile la rand. Dacd puterile imi ingdduiau, muncearn cu härnicie; totu0, in aceste imprejurdri, imi era imposibil sd pun deoparte indeajuns pentru alte cdldtorii.

La Bucure0i se clddea in continuare mult, dar totul dupd felul rus, din ardmidd, iar acoperiwrile rotunde" erau imbrdcate cu aramd sau cu tabld. Influenta ruseascd se intinsese foarte mult, totu0 i germanii se inmultiserd considerabil. Noul domn26, principele Bibescu", se afla sub influenta §i ocrotirea rusd. Este un 21 Haane Manuk. 22 Deutsche Gasse.

23 Wanderungen durch Europa und das Morgenland in den Jahren 1824 bis 1840, Bremen, 1841-1842. Lucrarea a apärut in trei ediii succesive, apoi a fost tradusä in limba englezd de W. Howitt sub titlul Wanderings of a Journeyman Tailor trough Europe and the East, during the years 1824 to 1840, Londra, 1844. 24 Konditionirt.

" Ovalen Ditcher. " Hospodar.

" Bibesko. Gheorghe Dimitne Bibescu, domn al Tani Românesti (20 dec. 1843/5 ian. 1844-14/26 iun. 1848).

290

www.dacoromanica.ro

bärbat de o staturd mijlocie, are un nas lung coroiat, ochi negri, un barbison mic negru si favoriti. Tunica lui albastrd rotunjite si // cu gulerul brodat P. 112 cu fir nu il std. rdu. Când iese cu träsura prin oras, el std intr-o caleascd la care sunt inhämati sase cai negri. Fiecare cal are un slujbas deosebit in afard de vizitiu si Ina alti doi stau in picioare in spatele , toti imbedcati la fel si chiar elegant in uniforme rosii, cu ghete si cu ciorapi si päldrie cu boruri räsfrânte; caii sunt bogat impodobiti cu argint. Când se duce la tea., träsura lui este trasd de 12 cai Mani cu hamuri de piele rosie. La 9 iunie, când a fost târg sau o särbátoare populard numitd Mosi", in mahalaua orasului, se spunea cd domnul va juca aici un dans românesc

impreund cu o Waned, potrivit unei datini vechi. Pentru a vedea aceasta, s-a revärsat o mulOme de oameni pe lângd ulita Târgului de Afard29; fireste cd am urmat-o; numai cd nu era mult de vdzut; domnul a venit, dar nu a dansat; dimpotrivä câtiva tineri tdrani alesi, au trebuit sä execute jocuri populare3° intr-o piatä mare imprejmuitä cu un gard. Domnul a fäcut si o cäldtorie la Constantinopol intr-

o trdsurd inhämatä cu sase cai negri, spre a remite sultanului 40 000 de ducati si pentru a-si obtine numirea. Dupd cloud luni si-a fdcut intrarea in Bucuresti in mijlocul unor mari serbdri. Mai inainte, anume la 13 iulie, fusese la Bucuresti o grindind Ingrozitoare ce a spart vreo 600 000 de geamuri si care a pricinuit pagube de vreun milion. Bucdti le de grindind erau aproape atât de mari ca oudle de gdind. La.3 iulie a venit de la Constantinopol principele Albert al Prusiei31 pentru trei zile // aici si in cinstea lui s-au organizat baluri si petreceri. La 2 P. 113 octombrie, ca variatie, a avut loc si un mic cutremur [...]. and nu prea era de lucru, mergeam la plimbare. Ca sd faci inconjurul orasului iti trebuia o zi intreagd, dupd cum am putut afla de mai multe ori. Mai este ificd obiceiul ca boierii sau nobiliin sä cumpere si sä-si vândd tiganii. De mai multe ori când ajungeam la un sälas de tigani ei ni se adresau dacd nu vreau sd cumpär un tigan. La Iasi erau vânduti oficial dupd greutate: o oca - adicd 2 1/4 funti - costa 5 piastri buni sau 14 grosi de argint. Asadar eu, de pildd, nu as costa mai mult de 20 de taleri dacd as fl fost tigan [...]. Totusi este trist sd ffi orn p. 114 §i sd trebuiascd sd te lasi vândut ca o vita.

lama a fost ger pând la -12 grade si zdpadd inaltd de cloud picioare la Bucuresti. Cum nu Ind puteam ifisändtosi aici m-am hotdrât din nou sd schimb tara si aerul. 28 Mosne.

29 Thirkedevare, Calea Mosilor de astäzi. 3° Nationaltaenze.

31 Albert al Prusiei (1809-1872), fratele regelui Frederic Wilhelm IV (1840-1861); vezi si relatarea lui Karl Emil Koch din volumul de &rd. 32 Bojaren oder Edelleute.

www.dacoromanica.ro

291

Cilätnrie la Brapv, Sibiu, Timiqoara, Mehadia §i la Mile Herculane. Peqtera tâlharilor33, Grota cu aburi34 qi Domogled35

Am luat cu mine pe gazda mea Fiedler, care a dat referinte bune despre mine la cancelaria prusiand; a trebuit sá pldtesc acolo 3 Zwanziger" (20 de gro$i de argint) pentru vizd i apoi a mai trebuit sa pldtesc la cea austriacd 10 creitari $i jumdtate. Dupd ce mi-am luat rdmas bun de la prietenii mei, am plecat la 2 martie 1844, orele 11 dimineata, cu un cdruta$ cdruia trebuia sd-i pldtesc pand la Bra$ov 8 de 20 de creitari; din Bucure$ti intr-o cdrutd mica, acoperitd, trasd de patru cai. Lângd mine $edeau doud [...] unguroaice, mama $i fiica; numai cea din urmä vorbea putin nemte$te. Am mers prin glod $i ndmol, apoi peste ogoare care mai erau Tincä acoperite cu zdpadd. Seara, am ajuns la o cârciumd unde cârciumarul intelegea putind germand i italiand, iar un

tigan ne-a distrat cântând. In ziva urmdtoare, când alti doi cdruta$i s-au intovdr4it cu noi, am trecut Ialomita36, o apd destul de mare; in ziva a treia am p 115 trecut // prin târgul Filipe$ti37 unde vezi pe un munte o ruind, un castel domnesc ars", apoi am trecut peste râti$orul Cricov" $i pând la Campine° [...]. Am mers mai departe peste munti $i prin ape $i sloiuri de ghiatd; câteodatd rotile se infundau de nu mai puteau fi scoase decât cu greu. Pând la granitä am trecut

de 45 de ori Prahova41 [...]. Pe intuneric am coborât muntele abrupt pând la poarta carantinei Timi$ului de Sus42 unde am petrecut noaptea intr-o cârciumd de aldturi. Carantina era ridicatd. Totu$i când am trecut in dimineata urmdtoare pe

poartd, bagajele noastre au fost cercetate i ni s-au luat pa$apoartele. $i cele p. 116 unsprezece cdrti pe care le aveam la mine a trebuit, färd scdpare, sd le // dau $1 sä las sd fie inregistrate in cinci locuri diferite, ceea ce m-a mai costat câtiva crditari pentru biletele pe care le-am primit in acest scop; ele au fost impachetate $i pecetluite i astfel a trebuit sä le las la Timi$ul de Jos. Dupd doud ceasuri au fost trimise la oficiul treizecimii din Bra$ov43. $i pa$aportul mi-a fost inregistrat §i vizat de mai multe ori. in ziva de 7 martie, am mers in trap pând la Bra$ov. Primul lucru pe care I-am zdrit de astd data' in acest ora$ pe care 1-am descris in " Raeuberhoehle 34 Dunsthoehle.

35 Domoglet, munte in apropiere de Mile Herculane. 36 Jalowitza.

37 Fillepesch, Filmestii de TArg, sat, corn., jud Prahova. " Vechml conac boieresc al Cantacuzinilor. " Krik. 40 Kimpina. 41 die Prawa. 42 Oberduimes, localitate componentä a orasului Predeal, jud. Brasov. 4.1 Dreissigstamt.

292

www.dacoromanica.ro

cartea mea anterioard, a fost o spâtizurdtoare cu patru stâlpi de zid. in târg am pldtit cdrutawl meu, mi-am luat bagajul $i tn-am dus la han. Am vrut sd-mi iau cdrtile de la oficiul treizecimii, a trebuit insd sd pldtesc iardsi trei crditari pentru

diferite scripte $i apoi sa le trimit cu diligenta la Sibiu, la oficiul cenzurii, 26 de creitari pentru transport. [...] La 12 am pornit iard$i mai departe cu o cdrutd in care se mai &eau,

afard de mine, doi chelneri, un voiajor al unei case de comert, un plutonier pensionat si o fatd bdtrând, o babornitd". Am ajuns in ziva aceea pând in satul sdsesc Ghimbav45, de unde era de fel cdrutawl nostru; in ziva urmdtoare pând

la râul Olt", peste care trece acum un pod de lemn sprijinit de trei picioare de ziddrie. // Pe 16 dimineata am sosit la Sibiu. Aici mi-am cdpdtat in ear-sit p. 117 cdrtile mele la oficiul treizecimii $i de la oficiul cenzurii47. Ca sd nu mai am parte de asemenea amdnunte si costuri, am vândut câteva

dintre ele, anume o Bib lie 0 descrierea cdlätoriei mele, iar restul le-am däruit vechilor cunoscuti, dintre care am intâlnit aici multi. inainte de toate i-am vizitat pe cei doi me$teri, la care lucrasem inainte, pe nume Fischer si Zschikofski. Amândoi citiserd de mine in ziare $i ultimul avea deja, ca multi alti cunoscuti, editia a treia a artii mele. Doamna Fischer, care o $i citise cu interes, se ardta foarte bucuroasd sd md revadd. Un anume Drenotzi, care lucrase in urmd cu 10 ani la Zschikofski $i tot

acolo era, m-a plimbat vreme de 3 zile $i m-a servit peste tot, ca sd imi arate prietenia sa. La 22 martie am pornit din nou irnpreund cu un cdruta$ sas [...]. in prima zi am ajuns la Sebe$48, in a doua la Ord$tie", unde am poposit la un cârciumar român. Ulitele din orasul acesta erau foarte murdare [...].

in dimineata urmdtoare am mers iard$i inainte. Drumul era tot murdar si tinutul §i pasta infAti§area> iernaticd pând inspre Lugoj" in Banat. Dupd ce am ldsat muntele in spatele nostru ne-am gdsit dintr-o data strdmutati din mijlocul iernii in primayara. Vremea era foarte caldá $i totul inverzise in aceastd câmpie frumoasd $i roditoare. Pe o vreme tot mai build' am ajuns pând la Timiwara unde am tras in gazdd in mahalaua Fabric51. 44 Eine alte Jungfer Schachtel. " Weidenbach, corn. suburbanä a municimultu Brasov, jud. Brasov. 46 Alt.

" Censuramte. " Muelenbach. " Saswares. ' Lugos-Schon. SI Fabrikenvorstadt.

www.dacoromanica.ro

293

p. 118

Aici am plätit cdrutasului meu cei 5 florini52 pentru care ne intelesesem, In-am

interesat la hanul croitorilor53 de lucru si am intrat in slujbd. la 30 martie. [...] De cloud ori am fost martor cu ochii mei cum a fost aruncat ard mild in pat un bolnav care aiura putin, in asa chip incât si-a pierdut suflarea pentru totdeauna. Cine are nenorocul sd ajungd in

p, 119 spitalul acesta si nu // moare acolo, poate fi sigur cd mai are multd vitalitate si pdrdseste de bund voie sau silit casa indatd ce este vindecat pe jumdtate. Md aflam si eu in situatia aceasta dupd ce am indurat aici 12 zile . [...] Timisoara a ajuns e,..;

:

,A*1-

-

-

Jules Laurens, Iasi, capitals Moldovei, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853 "

-4

-

=2'414

fr

' &cr., .

7.44

X7fccIT,

Jules Laurens, Constants, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853

www.dacoromanica.ro

Jules Laurens, Tipuri de locuitori de pe malul turcesc al Dunärii : sef tAtar; moldo-bulgar; Oran tätar; turc; bulgar, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853

-,,----

-

-

-- - .--

-:.-,-,-,.

---,.

,,,-.

'744,1", s

s "...t.;

Jules Laurens, Sat Mar, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853

www.dacoromanica.ro

Jules Laurens, Balcic, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853

Fn.

Jules Laurens, Costume ale bulgarilor de pe malurile Dunirit, L'Illustration" no.551/17 Septembre 1853

www.dacoromanica.ro

-os

.41%11

I

.

J. Rey, Vedere generalä a Ia§ilor luatä din Copou, litografie, Biblioteca Academiei Române

, _

J. Rey, Vedere generalä a Ia§ilor luatd de pe podul Nicolinei, litografie, Biblioteca Acaderniei Române

www.dacoromanica.ro

34

_

, 4

"7---

rt.

t't

2

.

'

Vo-v-",

-

.

?

.

.

7

.

YO..

-i.

".;fe

f

-

.4 ,41.

-

'

,..

.--- ' .-

r4

' -RN

1 . .....;

...

-I4

Ags .

:11.

p--"j

-,.. 1

_..Il

i:,

.

1_*-4.

.

.-_

.

_,,,,--

" -,1-

- ' 7._-

J. Rey, Vederea Iasilor luatd din Tdtdras, btografie, Biblioteca Academiet Române

Ati..Jr" 11". -,45e4-4-

rl

111

-

j

s

-

V77, 4.2".t."tir

Ir. '

J. Rey, Curtea arsd, litografte, Biblioteca Academiei Române

www.dacoromanica.ro

J. Rey, Palatul Belvedere la Socola, litografie, Biblioteca Academiei Romfine

s

'' -.

-pi: '

,

f*ii

t -tltril '

.

-----

t

ki .1

i

4).

Cit ---.

-,. 4.;".t.t

..,... -

' ,:k.... -.-!A . ..1

rMV.;'.

.

*

,

"

'

'~ '

..L.

.. r ''''- - . - ,.._, , 4Z --. r

'

i

Z.

l

iitAlv

, :.A' -.._ . . ... 4 %Tr ,..'4.

"%Ono, V.."-i-:....¿Kri. _._

- 47".

.

OS

-

'

I ¡It

,..

r-trflitAig

''- 'N. ' jit

'-

-

t;

_,,

,y ..,

\ --

;44'

*4.41A1' 6eiltga6W.1h41W14 &Vial* 4

1

,

r

...s.

J. Rey, Palatul A.S Principelui Dommtor, htografie, Biblioteca Academiei Romine

www.dacoromanica.ro

,

I

)

,..,

ITTirre

- ,1---

i Cr ,__

,-;2

44

I

4i."f,

¡...e.

' '..` 4 ...,....:Crlitt

..A

'

-

R.t).:

...

'''.--

'',,t,,-,..

. ---L.-

_-

..

.

-

C

I

&"2",',..:":

4,4

l/la,

-414.

.A4.1 .»,.';g4U2 -.2

.J. Rey, Vederea Mitropoliei, litografte, Biblioteca Academtei Române

1

,,_ r.....

.._ '41%)

4,41107).4)

'4*.$

'57F' f

-

usammr.

.0

4x.mte

ill., 14°174

I

14' .4"

1'

1

4

1,1

"1,44"J.Rey, Biserica Trei Ierarhi, litografie, Biblioteca Academiei Române

www.dacoromanica.ro

I

r

-ff"-11111r

-

LtIlthtt

014441

J. Rey, Vedere In Strada Mare, litografie, Biblioteca Academiei Romine .

-

al

IN .

*IA

; VA, Cr

Ig

114

"

i

' Tial A-

..

..." ' AO ..

''.,

,

re ALatt 4

'

IV

-.

-

A.

-

s

.. '

' . A

-

..".

-...*

..1-' '--

.

* `mo ' :.

'',.' - ,r,-..4:

vo

...

re. s, ..,$m;,,.. -

J. Rey, Strada Mare, litografie, Biblioteca Academiei Romine

www.dacoromanica.ro

f k4v .i...4-,..- 4. .T1

1

+.1111

r

....

):-.44.*-1.6;";7"4.1T- -;'',311*1!..'

.

erIf : '. -

......,....r

.k

'

ofi ,!! ; ..,..h, - ;' i .

.#

VA

t i 0..riorn1 r171,,r

::.' I

1

-

i i.li:t 3% N til .,,,,,i_in.4.6".:zs /4: W.IN ) ' !'''P..

r" 1 i

tat,

L...r.ag,

r

'

.."".'a

'

.i fitiltr!:6117i, r

1 WV . 1 i

4: 41

\

-ti.

'1, 1

....

-

3;

' .

'

if

..: ,

`.-

iB

i ,

.

Orvac

Ar-

,

"AT

f,..°1-

rilt

;....41r

4 f.stj

;..."As;

''..4.....

.

.

.-

.- -:''..-

1 ,J1r . Mr

i.....,»X.

1

'

Ia7

J. Rey, Spitalul Sf. Spiridon, litografte, Biblioteca Academtei Romäne

.rt

:a. ;;:,..

--

_

-

,

--

----. ...

rt _

.,,...14-N.

.

.

vor

J. Rey, Plata Sf. Vineri, litografic, Biblioteca Acadezmei Române

www.dacoromanica.ro

-r

VICONTELE ALEXIS DE VALON (1818-1851)

Scriitor francez, näscut la Tulle, in Limousin, $i-a acut studide la Pans, dupd care a plecat intr-o caldtorte in sudul Europei. La intoarcere a publicat memoriile acestei cdlätorii, Un an in Levant (Pans, 1847, 2 vol.). Articolele dedicate Spaniei i Expozitiei Universale au atras atenha publicului asupra numelui sdu. A munt accidental, la numai 33 de ani, inecandu-se in timpul unei plimbäri cu barca. A publicat scurte nuvele romantice, printre care Aline Dubois, Le châle vert, Le Marquis de Fairas, Catalina de Eranso sau François de Civil le, iar in 1849 îi apärea Andalousie â vol d-oiseau, in Revue des deux Mondes". La intoarcerea din Impenul Otoman, Alexis de Valon a caldtorit pe mare pdná la Constanta, de unde a urmat drumul de uscat pänä la Cemavodä, opnndu-se pe drum $i la Caste lu. La Cernavodä a luat vaporul spre Pesta, cdlätonnd pe Dunäre i opnnd din loc in loc fie pe malul rominesc, fie pe cel bulgäresc al fluviului. A vizitat Giurgiu, Or$ova, unde a stat in carantind $i bäile de la Mehadia, inainte de a se imbarca din nou, päräsind teritonul romdnesc. Sunt interesante pdrerile sale cu privire la necesitatea imbunätähni navigatiel pe Dundre, prin realizarea unui canal care sa lege Cernavodd de Constanta i prin inläturarea obstacolului natural de la Portile de Fier, prim aruncarea in aer a stâncilor de acolo. De Valon prezintd si

unele cifre refentoare la traficul pe Dundre dupä pacea de la Adrianopol din 1829, insistdnd asupra importantei pe care ar putea-o juca intensificarea lui pentru prosperitatea tärilor nverane. De Valon este ostil Rusiei, la acea datd in nvalitate politicd i economicd cu Franta pentru pietele de desfacere din Europa de sud-est i invinuie$te guvernul tarist de neajunsurile provocate navigatiei pe Dundre prin neintrehnerea corespunzdtoare a bratului Sulina, amenintat sä se impotmoleascd in urma depunerilor masive $1 continue de nisip. Sunt, de asemenea, de semnalat observatule fäcute in legäturd cu carantinele de la Giurgiu $1 Or$ova

Note le lui Alexis de Valon sunt relativ sumare, dar se remarcd pnn originalitate, spintul de observatie ascutit $i buna-credintä cu care prive$te locunle i persoanele intalnite. Umorul $1 talentul literar al lui Alexis de Valon fac deosebit de pläcutd lectura memoriilor sale. Relatarea lui a fost prezentatd de Constantin I. Karadja in alleitoria unui francez prin Dobrogea

pe la 1843, in Revista istoricr, an XIV (1928), nr. 10-12, p. 364-366 $i in Cuget clar" an I (1928), nr. 33-41, p. 557-559 De asemenea, s-a ocupat de el $1 Nicolae Iorga in Istoria romänilor prin ciilâtori, vol. III, Bucuresti, 1929, p. 255.

ALEXIS DE VALON

Un an in Levant'

p. 178

La Constante, unde am debarcat a doua zi, nu exista port, cel mult un mic golf amdrat. Este un catun ca vai de el, cu colibe destul de asemändtoare vizuinilor castorilor; doar cateva femei zdrentaroase i niste tigani3 murdari dadeau tarcoale ' Traducerea s-a efectuat dupd originalul Une année dans le Levant, tome II, La Turquie sous Abdul-Medpd, Paris, Jules Labitte, 1846. 2 Kustendjé.

305

www.dacoromanica.ro

pe plajd. Toatd populatia numärd doar vreo 150 000 de locuitori, care mureau de foame, pând când un inginer a hotdrât ca a§ezarea lor sd devind punctul de escald al vapoarelor de pe Dundre. Debarcarea s-a facut intr-o ordine desdvar§itd. Un agent al companiei de vapoare4 era acolo pentru a ne intâmpina; câteva cdrute trase de bivoli a§teptau sd ne ia bagajele; am fost rugati sd nu ne amestecdm, sd nu ne facem nici un fel de griji §i am fost condu§i la o baracd a cdrei infdti§are mizerabild nu 15.sa de bänuit perfecta curdtenie din interior. Ne-a fost pregdtit un prânz foarte bun ; in aceastd tard stearpd, in acest cdtun lipsit de toate, se impinsese bundstarea pând la a

ne rdci cu gheatd §i apa de bdut, pentru toate aceste atentii aveam de multumit agentului companiei austriece, domnul Marinovici, intr-adevdr, cel mai p 179 intreprinzkorll, mai ingrijit §i mai cuviincios care poate lucra intr-o administratie. Fdrd a cere in mod expres, când ne-am sculat de la masd am gásit la u§à 5 sau 6 §arabane5, cu ate 4 cai mânate de surugii ciudat imbrdcati. Erau de toate natiile : bulgari pe jumdtate dezbrdcati, ru§i inve§mântati in brdnuri de oaie, munteni purtând cdciuli pe cap, cu o infdti§are sdlbaticd, sârbi acoperiti cu pälärii uria§e, polonezi, moldoveni. Domnul Marinovici vorbea fiecdruia pe limba lui §i insufletea

a§a de mult pe toatd lumea, incât in numai 5 minute totul era la locul sdu §i §arabanele au pornit in galop, stârnind nori de praf.

Drumul de la Constanta la Cernavoda Limba de pdmânt care desparte Constanta de Dundre si inainteazd ca un

p. 180

p. 181

promontoriu spre Galati este necultivatd §i pustie, un bárdgan, o stepd ingMbenitä, aridd, nernarginitd, fdrd vegetatie, unde nimic nu retine privirea §i unde nu cre§te deck o iarbd firavd §i rdzleatd pe care soarele o pârjole§te imediat. Nu vezi nici ma:car un arbust, nici o tun' verde, nici un bordei, nici tipenie de orn, nici o pasdre. Nu auzeam deck strigkele skbatice ale surugiilor §i scârtâitul rotilor care puneau pe fuga cârduri nestk§ite de §obolani mari, lungi §i slabi ca ni§te nevästuici, cafe färd indoiald i§i pdräsiserd vizuinile in a§teptarea unei furtuni pe care o prevestea aldura apdskoare din aer. La micd depdrtare de Constanta, pe marginea drumului care este indicat II doar de urmele cdrutelor, se vdd mai multe movilite despre care se spune cd ar fl tumuli romani. [...] ' Bohémiens

4 Este vorba despre Compania autriaca de navigatie cu piroscafe, care initial acoperea cursul Dunärti !Ana la Orsova, iar din 1834 si-a extins traseul pârfa. la Cernavoclä. Pentru detalii, a se vedea

Paul Cernovodeanu, Romcinu .Ft prunele prolecte de construire a canalului Duncire - Marea Neagrd

(1838-1856), in Revista de Istorie", 29, 1976, nr. 2, p. 189-209. 5 Chars-a-bancs

306

www.dacoromanica.ro

Ceva mai incolo, pe dreapta, se vede un mic lac cu apd dulce6 care rdspânde$te putind rdcoare pe maluri, permitând câtorva copaci - singurii din tot tinutul - sd schimbe trista infdlisare a acestor pustietdti. in mijlocul lacului este o

insulitd rotunda acoperitd de copaci, asemändtoare Insulei Plopilor de la Ermenonville7. Pe mal sunt 5 sau 6 bordeie mizerabile; 3 sau 4 familii de turci izolate pe vecie trdiesc acolo din laptele celor câteva vaci albe $i legumele care cresc intr-o grddinitd. Dar sd nu ne inchipuim cd ace$ti musuhnani, a$a sdraci cum sunt, i$i cultivd singuri pdmântul care 11 hrdne$te; mai degrabd ar muri de foame decât sd lucreze pdmântul. Bulgarii cre$tini sunt cei care vin de la 50 de leghe8 depärtare pentru a ara, a insdmânta $i a strânge recolta acestor grddini. Färd sd i$i facd griji din cauza sdrdciei sale, chircit in fata colibei sale $i cu narghileaua in gurd, turcul care ii pldte$te i$i petrece viata privind berzele care, cu gâtul plecat, cu un picior sub aripd $i ochii pe jumdtate inchi$i, viseazd in tdcere, ca $i el, pe malul lacului. Pe la ora 3, trdsurile noastre s-au oprit in fata unei bardci cu obloane verzi, unde Compania Dundrii a infiintat pentru confortul cdldtorilor nu chiar o cafenea,

dar ceva // ce spaniolii, obi$nuiti cu hanurile prost aprovizionate, numesc cu p 182 naivitate un parador9, un loc unde te opre$ti $i te odihne$ti. Aceastd baracd $i celelalte mai mici care o inconjoard formeazd o micá wzare pierdutd in mijlocul pustiului, care a luat numele de Castelu'°. La micd distantd in fatá, se deschide o vale ingustd, sau mai degrabd un $ant lung plin de stufdri$ $i plin de hältoace mari.

Aceastd mla$tind este tot ce mai aminte$te azi de faimosul canal al lui Traian", despre care s-a vorbit atata in ultimul timp. Mii de pdsdri de apd de tot felul zburau printre ierburile Mahe $i se zbenguiau pe malurile acestui $ant mld$tinos. [De Valon vâneazd câteva pdsdri]. Traian avusese o idee mdreatd gândindu-se sd lege Dundrea de Marea Neagrd

printr-o tdieturd uward intr-o câmpie netedd in mijlocul cdreia se intinde lacul Carasu $i indicd directia canalului $i ii u$ureazd executia. Aceastd tdieturd., care ar avea numai 12 leghe in lungime, ar scuti un ocol de mai mult de 400 de kilometri, ar evita stânci periculoase §i ar elibera navigatia de nisipurile ce inndmolesc gurile Dundrii. Pentru a intra pe bratul Sulina - singurul navigabil - vasele trebuie sá. 6 Este vorba despre lacul Siutghiol, in apropiere de actuala statiune Mamaia. 7 Insula Ovidiu. 8 1 leghe = 4, 45 km. 9 Spaniold, han, loc de popas. Keustelli, sat, corn., jud. Constanta. " Autorul se referä cel mai probabil la canalul Laman, care lega In Evul Mediu Dundrea de Marea Neagrd. Acest canal este rnentionat in documente din secolele XVI-XVIII, dupd care urma sa se pierde, rärnânând doar in folclorul local. Pentru detalii, a se vedea Tudor Mateescu, Din

.

geografia istoricei a Dobroget. canalul Laman, in Revista Arhivelor", XXXVII/1975, nr.

1,

p. 36-43.

307

www.dacoromanica.ro

descarce o parte din inarcdturd. Curentul abia dacd permite - in anotimpurile mai p. 183 bune -// transportarea unei greutki de 150 tone. Dupd cum stim, gurile Dundrii apartin Rusiei. [De Valon deplânge lipsa de interes a Rusiei pentru dezvoltarea regiunii de la

gurile Dundrii, pe care o pune pe seama intereselor politice. aldtorul sustme construirea unui canal care sd lege Dundrea de Marea Neagrd, ceea ce ar ajuta dezvoltarea comertului principatelor]. Pe aici s-ar scurge grânele Tdrii Românesti si ale Moldovei, care sunt cu 20% mai ieftine deck cele din Odessa si Timisoara, si care transportate pe Marea Neagrd, ar fi cu incd 10% mai ieftme deck cele de acum din Moldova. Dupd 2 ore de odihnd ne-am reluat cdldtoria prin pustiu si spre seard am ajuns in apropiere de Cernavodd. La apropierea Dundrii, regiunea incepe sd capete relief si apare vegetatia. Copaci pldpânzi cresc pe povarnisurile dealurilor, iar in vdi creste ceva iarbd. p 186

Câteva colibe asemänkoare corturilor Pieilor-rosii12, pe acoperisurile rotunjite ale cdrora cuibdresc in tihnd berzele, compun atunul Cernavodd. Nefericitii locuitori ai acestui colt de lume lâncezesc in sdrdcie, cel mai adesea neavând nici pâine, ard sd aibd habar a intr-un viitor nu prea indepdrtat civilizatia le va transforma bietele colibe in vaste antrepozite si cd deschiderea canalului va face din satul lor rupt de lume unul din locurile de trecere cele mai frecventate din Europa. In fata cohbelor lor, Dunk-ea, largd precum Sena la Quillebeuf3, curge maiestuos printre malurile pustii. De ceva timp alkoream prin pdrtile meridionale, unde rkirile adeydrate sunt rare si nu voi uita niciodatd impresia pe care mi-a facuto privelistea mdreatd a acestui frumos fluviu chiar atunci and ldsam in urmd marea.

p 187 Soarele era la asfintit, totul era acut si gray in acest peisaj, // se auzeau doar strigdtele tânguitoare ale pelicanilor zburând la suprafata apei; te puteai crede pe

malurile pustii ale vreunui mare fluviu din Lumea Noud, si un vas cu aburi, accesoriu neobisnuit pentru un astfel de tablou, era tras la mal, unde doud doamne

elegante se plimbau cu umbrelele in mând. Aceste doamne, care mergeau la Constantinopol, ne-au luat locul in träsuri, iar noi ne-am imbarcat in locul lor. Cina, udatd cu ateva sticle de Johannisberg mai mult sau mai putin autentic, a fost foarte veseld. in afard de cdpitan, un raguzan de treabd, cam burduhdnos, in salonul de la pupa eram 6 pasageri: un tank- venetian al cdrui vesmânt turcesc m-a fdcut sd-1 iau drept musulman si care era arendasul tuturor lipitorilor din Bulgaria,

superiorul lazaristilor din Constantinopol, de origine croat, si un om de mare ispravd in toate privintele; un baron olandez, care recita de ate ori avea ocazia Regele se amuzd"; i in special un medic francez care venea de la Tunis si mergea 12 Wigwam.

13 Quillebeuf-sur-Seine, ora§ in Nordul Fran lei, departarnentul Eure. 14 Le roi s'amuse, piesa scriitorului francez Victor Hugo

308

www.dacoromanica.ro

la Bucurqti. Acest medic, al cdrui nume nu 1-am aflat niciodatd, era un orn foarte pldcut. Tovard§ul meu i cu mine completam masa. 13ând la miezul noptii, totul a mers bine; dar când a venit timpul sä ne culcám, am descoperit un detaliu care pentru o calkorie ce urma sd dureze mai bine de 15 zile nu putea sd nuli aibd importanta sa: pe vapor nu era nici urrnd de pat. Lavitele aranjate de jur imprejurul camerei erau aa de inguste incât nici vorbd sä se poatd dormi pe ele. Ce era de fâcut? // Ce-i drept, servitorii ne-au ardtat nite scândurele care se trägeau din perete ca ni§te sertare, pe care nu era cu neputintd sd pui o pernd mica.; dar aceste scânduri de abia dad aveau 3 picioare15 in lungime, w cd fie rdmâneai *ezând, fie te alungeai pe spate cu picioarele atárnând. 13ând la urrnd a trebuit totu0 sä ne descurcdm cumva. Dar asta n-a fost tot; de abia reu0sem sd ne asezdm care cum tiuse mai bine, cä un zumzet mai intâi surd i apoi din ce in ce mai puternic ne-a dat de tire, de cum s-a stins lumina, cd aveam un alt pericol de infruntat. in camera erau mii de tântari. Ne-am sculat cu totii deodatd, tipând ca apucati. Servitorii au venit din nou i ne-au dat nite bucdti de voal verde, care pe vremuri fuseserd plase de tântari; fiecare vi-a aranjat plasa i ne-am culcat la loc. Un minut mai târziu insd, zumzditul a inceput §i mai §i; m-am simOt devorat i cum dddeam cu piciorul in perete de furie, 1-am auzit pe unul din vecinii mei dânduli o palmä räsunátoare. Razza del diavolo16!, striga o voce furioasd - era cel cu lazaretul. Der teufel"! urla olandezul. Si vd las sd judecati dacd oarece injuräturi frantlize§ti au lipsit din concert. in acea clipd, n-am sd uit niciodatd, un copil a inceput sd plângd pe punte, iar un matelot meloman incerca la clarinet urmdtoarea arie, care s-a repetat toatd noaptea: // si, mi, re, si - si, mi, re, si. Nu mai era chip sd dormi.

La strigd.tele noastre, servitorii au venit din nou, aducând cele necesare prepardrii unui punch fIrä de sfdrOt. Astfel a trecut noaptea. A doua zi a turnat cu gdleata; pentru prima datd dupd multe luni, soarele Orientului nu ni s-a mai ardtat. Cerul se acoperise cu nori inddrdtul cdrora se ascunsese soarele. Vasul, care ridicase ancora in zorii zilei, urca incet pe fluviu, de-a lungul malurilor m14tinoase i pustii; câteva pâlcuri de sdlcii apdreau ici §i colo pe malul bulgdresc. Malul românesc era mai jos, mai plat §i mai pustiu. Din când in când vedeai câte o sentineld imbrdcatd in haine de panzd, pe cap cu o cdciuld de bland sau cu o päldrie mare asemenea celor ale bretonilor, care 4i fâceau rondul cu pu§ca pe umdr. Erau paznicii cordonului sanitar. Tara Româneascd impune la carantind tot ce trece Dundrea.18, chiar §i pe vremea rea, navele impinse de vânt nu se pot addposti pe malul stâng, dqi in unele I5

1 picior = 0, 32 m.

16 At nallni teintaril

" Dracel " Despre sisternul carantmelor Tarn Românesn, vezi Pompei Samarian, Medicina st farmacia in trecutul romeinesc, vol. 2 (1775-1834), Bucuresti, 1938.

309

www.dacoromanica.ro

p. 188

p. 189

locuri este singurul care poate oferi refugiu; sunt respinse cu focuri de armd, si aceastd situatie a celor doud maluri, din care unul trece drept infectat, iar celdlalt se teme sd nu se molipseascd, a fost pând acum una din marile piedici ale nayigatiei

dundrene. Spre mijlocul zilei, ploaia s-a intetit intr-atât incât a trebuit sd ne addpostim in said. [...] p 191

De-acum nu o sd mai vorbesc despre tântari, pentru cd mai sus de Silistra, unde am ajuns pe la ora 6, nu mai vezi niciunul, ceea ce este iardsi ciudat. Scdpat de aceastd nepldcere, cdldtorul are un nou pericol de temut, si acesta foarte gray: frigurile. Malaria nu loyeste doar la gurile fluviului; pând la Belgrad si 'fried mai sus, malurile Dundrii, mâloase, adesea inundate, sunt tot timpul anului nesdndtoase, iar in anotimpul cald sunt de-a dreptul pestilentiale. in prima noapte a incetei noastre cdldtorii, doi pasageri au fost loviti de aceastd tristd board_ Numdrul foarte mare de cdfdtori pe care i-am imbarcat mai târziu la fiecare oprire, cdldura indbusitoare din camera, insectele de tot felul care mai rdmdseserd chiar si dupd

p. 192

disparitia // rudelor lor ne sileau sd ne petrecem noptile pe punte, infdsura0 in mantale, expusi frigului noptii si brumei diminetii, astfel cd nu eram tocmai linistiti cu privire la sdratatea noastrd. Dar am ayut noroc si am ajuns la

p. 200

destinatie in bund sdndtate.[...] Giurgiu, un ora§ de 7 -8 000 de locuitori, este a§ezat in fata Rusciukului; aici se afld lazaretele, si cdldtorii care merg la Bucuresti sunt condamnati sd petreacd aici

un timp. Lazaretele infiintate de ocârmuirea phi Românesti in porturile sale alcdtuiesc 11 stabilimente, iar in cordonul sanitar servesc 1 122 de pedestrasi si in jur de 350 de cdldreti. Sd nu se creadd cd aceste lazarete sunt putin frecventate; din contra., multi cdfdtori sunt tinuti aici in carantind. intr-un singur an, lazaretul de la Giurgiu a primit mai mult de 3 000 de cälätori, iar cel de la Galati, care de fapt este singurul astfel de asezdmânt al Moldovei pe Dundre, primea deja, in 1833, 4 000. Aceastd cifrd pare enormd, dacd ne gândim cd in anul precedent doar 3 982 de cdldtori trecuserd prin lazaretul de la Marsilia. Trecdtoarea de la Portile de Fier, in afard de faptul cd intrerupe navigatia, este si plind de primejdii. La inceput, aceastd strâmtoare nu lasd sd se intrevadd nimic amenintkor. in acest loc, fluviul îsi pdstreazd ldtimea obisnuitd. Nu se vdd nici cascade inspumate, nici stânci mari. Numai apei ii lipseste adâncimea si spumegd

cu mare iuteald pe un pat inclinat de stânci. De altfel, tinutul inconjurdtor este

admirabil ca pitoresc si asezare. Malurile, pand atunci atât de netede si de p. 215

monotone, se inaltd deodatd maiestuos, si te gdsesti numaideck // in mijlocul unei deschizdturi adânci, dominatd din toate pdrtile de munti abrupti, cu o infdlisare sdlbaticd, acoperiti de päduri de nepdtruns, si incununati de stânci impundtoare. Colturile de la suprafata apei si linia stâncilor, mai usor de strdbaut, ce se intalneste câteva leghe mai departe, mai sus de Orsova, au impdrtit in doud, de când se stie, navigatia pe Dundre, si au fâcut pand acum neinsemnatd cea mai intinsd cale navigabild a Europei, singura deschisd pentru produsele Europei Centrale care 310

www.dacoromanica.ro

Asia, in sfarsit, singura care pret de 800 de leghe strdbate tinuturi atât de bogate si de variate. Se poate spune cd aceste piedici au fdcut din Dundre doud fluvii separate. Ungaria, Bosnia si Serbia au fost nevoite sd o considere ca un fluviu &rd. vdrsare ; Tara Româneascd, Bulgaria si Moldova, ca pe o cale intreruptd, ce nu le lega in nici un fel de Europa. Doud feluri de comert, independente unul de celdlalt, se stabilesc in amonte si aval de Poilile de Fier.

[De Valon descrie in continuare cursul fluviului 'And la Viena si face consideratii de naturd economicd si politicd] Spre ora 10 am ajuns la Orsova, unde civilizatia, pe care adineaori o numeam bineracdtoare, ni s-a infdtisat sub tripla forma a unui vames, a unei santinele si a

unui ofiter de carantind. Orsova, un // târg frumos construit pe malul apei si la p. 221 poalele muntilor, apartine Austriei'9; debarcând, am pus piciorul pe tärâm imperial. Un pichet de soldati ne astepta, cu arma la brat, pe mal. Am fost incredintati acestor indivizi cu mustäti mari care, având grijd sd nu ne atingd si tinându-se la distantd, ne-au condus ca pe leprosi, direct la lazaret, aflat la un sfert bun de leghe de Dundre.

Acest lazaret este locul cel mai trist din lume, si s-ar muri färd intarziere de plictiseald, dacd in Austria carantinele ar dura la fel de mult ca in Franta. inchipuitivd într-o câmpie ingdlbenitd, mldstinoasd, nesdndtoasd, 3 sau 4 clddiri scunde si lungi, cu gratii ca de închisoare, cu porti mari si curti mici pline de iarbd, in care respiri un fel de aer de mändstire pdrdsitd. hid unde am fost condusi. Pe 4 dintre noi ne-au împins într-o curte strâmtd, inconjuratd de un gard, in mijlocul cdreia sa aflau o fântând si o constructie mica., färd mobile, care urma sd ne serveascd de addpost.

Ne-am trezit inchisi ca animalele la Grddina zoologicd si din acea zi doar le-am inteles si le-am deplâns cum trebuie soarta. Spre seard o santineld ne-a adus o cind pe care asa infometa0 cum eram tot am fost nevoiti sd o refuzdm. Ce era de fdcut cu seara aceea? Baronul olandez terminase demult de recitat din Regele se amuzei, cdlugdrul nu mai scotea nici un cuvânt; foamea, // proasta dispozitie ne aceau sd ne P. 234 enervdm unul pe celdlalt. Din fericire ne-am amintit de un boier român', fost mare vistiernic, care venise cu noi de la Giurgiu, si de care fusesem despdrtiti la lazaret, din nu se stie ce pricind. Aceastd inaltä fatd, partizan declarat al homeopatiei, avea obiceiul sd neutralizeze seara cu lucruri minunate efectul prostiilor de prafuri pe care le lua dimineata. Ne-am amintit de proviziile sale, si ne-am hotdrât sd profitdm de aceastd învecinare. A devenit repede o idee fixd, dar cum sd proceddm? Dupd ce

ne-am gândit bine, i-am trimis urmdtoarea invitatie: 4 gentilomi francezi, dintre care un olandez si un croat, îl roagd pe domnul baron *" sd le facd onoarea de a petrece seara aldturi de ei. P.S. Vom servi prdjituri, suncd si vom ilia cediul, dacd domnul baron "* doreste sd aducd cu sine o oarecare cantitate din amintitele produse care le lipsesc cu desdvârsire subsemnatilor gentilomi." Aceastä glumd 19 in 1688, Orsova a fost cuceritá de Habsburgi de la Otomani, iar din 1768 a devenit si sediul unui regiment de granitä. 20 Baron valaque.

311

www.dacoromanica.ro

proastd. a avut totu§i un succes deplin; boierul roman a gdsit scrisoarea fermecdtoare si scuzându-se cd din cauza unei indispozitli nu putea veni sd ne vadd, ne-a trimis

un co§ cu merinde care ne-a ajutat sä inlocuim multumitor cina de la lazaret. La venirea noptii, plosnitele ne-au dat afard din baracd si a trebuit sä dormim in curte sub cerul liber, ceea ce in acest anotimp nu este lipsit de primejdii. [...] Intentia noastrd era sd ne oprim pentru un timp din navigatie §i sd mergem sä ne odihnim pentru 2, 3 zile pe uscat, la Mehadia, ordsel renumit pentru apele sale minerale, aflat la granitd, la vreo 3, 4 leghe de Or§ova §i despre care se spunea cä era destul de interesant de vdzut la aceastd perioadd. Dupd ce am fäcut toate formaliatile am inchiriat o droscd hodorogia care ne-a dus la destinatie rard prea mare intârziere, trecând printr-o regiune pitoreascd destul de asemändtoare unor pdrti din Pirinei21. Mehadia in sine, un târgusor nou, construit cu elegantd intr-o vale dominatd de munti înali aminteste prin amplasarea sa de Eaux-Bonnes22. Doar cd

pare mai bogatd, mai cochetd si, o zic färd ocoli§uri, mai civilizatd. Un pod mic, p. 235 frumos, // din fier, pe care 11 treci la sosire, peluze de care natura s-a ingrijit sd.. le deseneze cu gust, pdduri dese de brad bine intretinute, dau imprejurimilor un aer de parc englezesc.

Era multd lume la Mehadia si am fost surprin§i, la sosire, de spectacolul neobi§nuit pe care il oferd oaspetii acestui ora§, unde societatea maghiard se reuneste la sfarsitul verii cu cea româneascd23. Din loc in loc vedeai echipaje strdlucitoare, cu cai foarte buni si din aspectul cdrora reie§ea aceastä anglomanie de care inalta societate de la Pesta este cuprinsd mai mult decât cea de la Paris. Femei

elegante se intindeau cu dezinvolturd in aceste calesti, prin fata cdrora trecea o multime jumdtate orientald, jumdtate europeand. Pe lângd aceste frumoase doamne romance sau maghiare ale cdror toalete nu ar fi atras reprosuri pe Champs-Elysées24, treceau tdrdnci imbrdcate intr-o cdmasd simpld brodatd la margini si, dupd obiceiul locului, purtându-si nou-ndscutii intr-un cosulet. Ni§te copii zdrentdrosi ofereau treatorilor, in tulpini de soc sau in borcane scorpioni si vipere, locatari obisnui0 ai pddurilor din Mehadia. Chipurile erau in general palide, de unde am tras repede concluzia a se venea aici in autarea sdndtätii si nu pentru distractie, ceea ce ar fi o mare greseald, dupd cum singur mi-am dat seama curând. N-am vdzut niciodatd p 236 atâtia ologi, ofticosi, costelivi si cu infätisare jalnicd. Mi s-a spus cä // cea mai mare

parte a bolilor pe care românii incearcd sd le vindece la Mehadia au o cauzd comund, datând Ina din vremea descoperirii Lumii Noi, de care Tara Româneascd, tard desfrânatd, dacd existd asa ceva, se plânge mai mult decât orice altd 01125. in rest, din cäte am putut vedea la Mehadia, inalta societate de la Bucuresti trdieste 21 Pirinei, masiv rnuntos in sudul Frantei, la granita cu Spania. 22 Eaux-Bonnes, statiune termalä din Pirinei. 23 Valaque

24 Cunoscut bulevard din centrul Parisului. 25 Este vorba despre 3 12

www.dacoromanica.ro

dupd modelul francez, vorbeste frantuzeste si ne urmeazd modele si obiceiurile. Nu

cunoaste altd literaturd decât foiletoanele noastre. Viata la bdi nu poate fr prea pldcutd intr-un oras in care nu vezi decât bolnavi. in ceea ce md priveste am gäsito foarte plicticoasd si tot felul de nepldceri mi-au grdbit plecarea. Dupd indelungi cdutdri reusisem sd inchiriem in hanul cel mai de seamd, la un pret foarte mare, o camera micutd in care ne-am inghesuit cum am putut mai bine. [...] Dupd un obicei deprins in Franta, in prima seard ne-am pus la usä incdltdmintea

care dupd atâta drum de la Constantinopol avea mare nevoie de ingrijirile unui servitor. Dorinta noastrd a fost prost inteleasd si in loc sd ne ceruiascd cizmele, ni le-au furat; de asemenea, spdldtoreasa a gdsit de cuviintd sd isi insuseascd mare parte din rufele noastre. Foarte nemultumiti, ne-am dus sd facem plângere la pohtia locald care a râs de noi si ne-a spus doar cd cerusem un perrnis de sejur pentru 3 zile si cd prin urmare ne invita sd ne // reludm drumul la expirarea acestui termen. Era p 237 cu sigurantd si intentia noastrd, dar acest tratament m-a revoltat; eram furios si am jurat sd fac plângere la Viena la autoriatile superioare, ceea ce n-am fdcut, si am plecat de la Mehadia pentru a ne imbarca, la câteva leghe de Orsova, intr-un cdtun numit Drenkova26, pe vaporul de Zemun27.

in cursul acestei scurte cdldtorii, mania mi-a rdiat din nefericire orice curiozitate arheologicd, si regret, pentru cd mai multe locuri de-a lungul drumului meritau mai multd atentie: in primul rând, calea deschisd de Traian in mijlocul stâncilor uriase care mdrginesc malul drept al Dundrii, pe care se mai poate citi, mi s-a spus, aceastd inscriptie care seamridnd cu o sfidare adresatd de trecut secolelor viitoare: Hic transibat Trajanus; apoi, resturile unui pod din .aceeasi vreme, distrus de timp si pe care geniul actual nu a fost in stare sd il reconstruiascd28; si in sfarsit, chiar in fatd, pe malul stâng, o pesterd minunatd29, pe care am vizitat-o, si care a slujit, zice-se, drept addpost pentru 300 de turci, multd vreme urmdriti tärd succes de armata ungard.

26 Drenkova, localitate in Serbia. 27 Semlin, oras in Serbia. 28 Este vorba despre podul roman de la Drobeta al arhitectului Apolodor din Damasc. " Este vorba probabil de Pestera lui Veterani.

313

www.dacoromanica.ro

ÜRMÖSY SANDOR

(?-?)

Se cunosc date foarte putine in ce prive$te viata i activitatea lui Ormösy Sándor. Chiar i in cel mai amplu repertonu biobibliografic al scnitonlor maghtari, redactat de Kinnyei, se dau doar cdteva date foarte sumare despre viata lui. Se $tie doar cd Drrnösy provine dintr-o familie de armeni din Transilvania, el insu$1 fiind preot unitarian la Cluj Dupd revolutia din 1848, numele lui îl intalmm printre colaboratorii ziarului Kolozsván Hetilap" (Foam sdpfámânald din Cluj). Urnuisy a fdcut cloud. cäldtorii In Tara Româneascd. Prima datd a venit aici la 22 mai 1841 $1 a vizitat comuniatile maghlare din ora$ele Târgovi$te, Pitesti, Râmnicu-Vâlcea $i Brdila. A stat in Tara Româneascd doar cäteva sdptdmâni, la 15 mile 1841 plecând spre tard Cea de a doua cdldtorie despre care Unnösy a läsat o descriere mai ampld $i mai valoroasd, a fácut-o intre 30 mnie $i 24 iulie 1843. $1 de data aceasta s-a interesat mai mult de situatia comuniatilor religioase maghiare, dar a consernnat i multe lucruri de interes mai general. Dupd reintoarcerea din cea de a doua cdlätorie, Orrnösy redacteazd $1 editeazd in 1844 la Cluj

insemndnle sale de drum sub titlul: Az elbújdosott magyarok Oláhországban. Utazása után Ina Ortnösy Sándor (Ungurn emigrati in Tara Româneascd. Dupd insemndrile de cildtorie ale lui ..). Cartea a avut un ecou relativ larg, fiind semnalatd de revista din Budapesta Regélöl Pesti Divatlap" nr. 48; de ziarul clujan Kolozsvári Hiradó" nr. 16, iar mai tärziu de publicatia Hetilap" din 1854. in limba romând despre aceastä carte a lui Drinösy a scris Ivan Iozsa, Impresule unui ccildtor ungur in Tara Romiineascei acum o sutd de am, in revista Apulum. Buletinul Muzeului regional AlbaJulia", I, 1939-1942, p. 339-347.

ÜRMOSY SANDOR

Ungurii emigrati in Tara Româneasei. Dupfi insemnirile de atfitorie ale lui Ürmösy Sándori [...] Trecând frontiera patriei prin culmile Timi§ului, am ajuns in muntii Predealului2, de unde priveam culmile goale ale muMilor sälbatici ai Täril Românesti, care ajung pând la nori. // [in continuare, autorul îi expune pe larg gandurile care-I främântau inainte de csälätoria intr-o tard strdind] P5

insufletit de aceste gânduri, mä apropiam in ultima zi a lui iunie 1843 de o casä [...] in care am si intrat. induntru erau un bdtran si o bátrând de aceea§i vârstä, ' Traducerea s-a fdcut dupd textul in limba maghiard Az elbújdosott magyarok Oláhországban

Utazása után Irta Urtndsy Sandor (Ungurii refugiati in Tara Româneascd, dupd insemndrile de adtone ale lui Urmösy Sándor), Cluj, 1844. 2 Prédallegy.

314

www.dacoromanica.ro

amândoi sedeau lângd mask mâncându-si cina tdrdneascd. Portul lor era românesc si din aceastä cauzd presupunând cd nu sunt maghiari, i-am salutat in româneste. Ei au rdspuns in aceeasi limbd, 'And când dupd un scurt timp, dintr-o schimbare de cuvinte intre ei, observând cd sunt maghiari, am inceput sd vorbim in limba noastrd. I-am intrebat de diferite treburi si anume de starea drumurilor, dupd care ne-am continuat conversatia despre numele de preda" a muntelui [...] p6

A doua zi de dimineatd am mers tot intre munti inalti pe Pang p. 7 râuletillui Prava, care pornind de la poalele Predealului se uneste cu râul verde Prahova, repede, si izvordste tot de la poalele dinspre dreapta ale muntelui Predeal [...]

La orele noud stäteam la poalele muntelui inalt cu numele Bucegi, md uitam direct la culmile lui despre care credeam cd ajung pand la cer sau mdcar cd

de pe culmile lui se pot culege stele. Poalele sunt acoperite de jur imprejur de brddet [...] Priveam incremenit si cu atentie incordatk flind trezit de cuvintele unui român, care md intreba dacd intentionez cumva sd md urc pe culmile muntelui. Eu cu bucurie mi-am exprimat dorinta, iar el, flu din popor, se sträduia sd-mi explice pe unde trec ardrile care duc sus si care si acum sunt convins cd nu existd. Doream sd ajung acolo sus si de aceea am pornit direct prin partea de sud, unde multe santuri si stânci imi impiedicau inaintarea, si din cauza cdrora abia dupd trei sferturi de orä am ajuns in partea de apus. De aici, dupd o scurtd odihnk neväzând nici o potecd pe care s-o urmez, am fdcut multe ocoluri pând când am putut sd ajung mai sus [...] // Astfel, dupd p. 8 ce am urcat spre vârf de trei sferturi de ceas, am ajuns la culmile la care cu putin inainte nu aveam sperantd. Zdpada care acoperea vârful stätea asa de tare incât nu pocnea nici mdcar sub pasii mei. Din aceastA cauzd, pe platoul ingust al vârfului nu se vedea nici o urmd de plante. Dat fiind a bdtea vântul, nu era acoperit de ceatd si vederea era nemdrginitä [...] // Astfel, dupd P 9 ce am petrecut un sfert de ceas pe vârf m-am uitat incd o data' de jur imprejur, am

aruncat o scurtd privire asupra regiunii muntoase cu culmi inalte, locuitd pe alocuri de cdlugdri, si am inceput sd cobor [...] In sfârsit, pdseam la poalele [...] Aici, adunându-mi toate fortele, m-am indreptat spre acea colibd

micd tdrdneascd, al cdrei stdpân român mi-a ardtat drumul spre vârful [...] // Am intrat in mica locuintd. Am cerut de mâncare de la stdpâri, p oferindu-i bani [...] iar el mi-a pus in fatä cu bucurie o turtd de mdlai si o bucatd de cas moale [...] intrebând despre pretul , mi-a rdspuns cd mi-a dato in numele lui Hristos. Multumind cu cuvintele Dumnezeu sd rdspläteascd" am

tras usa dupd mine. Pdräsind aceastd locuintk md gândeam la cauzele ospitalitdtii românesti. Cu aproape trei ore inainte de sosirea noptii am ajuns la poalele Idcasului cdlugdrilor de la Sinaia [...] // 315

www.dacoromanica.ro

10

p 11

Clädirilé inconjurdtoare formeazd o curte pdtratd, in partea de apus fiind a*ezatd biserica cu un turn mic. La intrarea mea a ieit imediat din odaia sa un

alugdr, pdrinte sfânt imbrdcat in haind boiereascd. Privind portul acestuia , el nu se deosebe§te cu nimic de cel al boierilor vechi. Fiind intrebat

de dânsul ce caut, i-am povestit planul cdldtoriei mele §i , arunand o privire mai atentd asuprd-mi, s-a inchinat in fata mea. L-am rugat sä mä conducd prin incdperile , indeplinind - dupd cum se vedea - cu bucurie . Mai intâi am intrat in sala sfânt, in care nu am aflat nimic care

sd-1 deosebeasa de cele ale coreligionarilor lor din Transilvania. Am pornit sä vizitdm unele oddi. Privindu-le din lduntru nu am stat mult sä privesc mobilierul de casd, care consta dar dintr-o biblie §i altceva nimic. Locul lor de dormit este acoperit

cu un covor turcesc, iar atunci când dorm, haina le serve§te drept pernd. and primesc vreun oaspete drag, chiar dacd este strain, când vrea sd se a§eze, acesta este

nevoit sd stea pe jos cu picioarele incruci§ate, urmându-le , la fel ca

iganii sau cum spun ei ca boierii, §i in asemenea pozitie, dacd îi permite cornoditatea sä mdnânce i ldsându-se pe spate sd §i doarmd. Am avut norocul sd vdd i magaziile lor de alimente, care sunt pline cu pâine albd, cu ca§ §i alte

asemändtoare, iar o amdrutd, cu vinuri din cele mai ro§ii. $i eu am avut parte din toate acestea [...] p 12 Când rn-am ridicat (de la masd) mi-au oferit pentru cheltuieli de drum, pe care primindu-i au fost largi de mând. Unul dintre ei, dupd cum spunea, era originar din Brawv §i astfel vorbea curent in limba noastrd ungureasa; s-a oferit, din ospitalitate, sd Ind insoteascd [...] Nici nu am iqit bine dintre zidurile sate §i 1-am rugat pe insotitorul meu sdmi arate biblioteca, dar mi-a rdspuns cä in afard de agile nationale at' numai cärti latine0 §i dintre acestea multe tocmai fuseserd duse anul trecut in Transilvania de

atre preotul roman din Feldioara, iar celelalte arti nu puteau fi vdzute, cdci bibliotecarul era la Bucure$ti. L-am intrebat §i de vechimea artilor §i el mi-a spus cd din secolul al XV-lea. Când i-am povestit câte arti din acel secol au dispdrut la maghiari [...] mi-a spus cä acum patru ani and a fost la Constantinopol, vizitând adeseori bibliotecile, a citit de multe ori arti maghiare sau originare din Ungaria din acel secol, care zac la turci nefolosite.

in conversatiile noastre de drum I-am intrebat printre altele despre soarta cdlugdrilor. El mi-a povestit pe larg despre numdrul i viata lor. Numdrul lor se ridicd, dupd cum mi-au confirmat i altii, pand la 10 000. Venitul lor provine din &rile intregii regiuni muntoase pe care nu le pot cheltui, cdci in afard de aceasta primesc din partea statului3 o sumd frumoasd de bani. in p. 13 rândurile §i tovdrd§ia lor pot intra tot felul de oarneni de // adundturd, care cunosc perfect limba romând. De aici sunt luati preotii satelor §i ora§elor care fac slujba 3 Ország = tard

316

www.dacoromanica.ro

divind numai cu ceremonii, mai ales acei dintre ei care nu cunosc nici mdcar abecedaruL Sunt tinuti, atât de care cei mari, cât $i de cdtre cei mici, in mare cinste $i tara, in privinta religiei, se afld acolo unde se afla Transilvania in secolul al XIIIlea. Fiecare boier, dacd vrea sdli find rangul, trebuie sd aibd doi preoti, dar, dupd obiceiul legii, chiar $i cel mai sdrac boier are unul, cdci altfel este pagan, $i nu cre$tin; de aici satisfacerea nevoii celei mai mari de a-i pldti

bine pe preoti $i anume in banii no$tri cu 2 000 de florini. Au clouä feluri de cdlugdri: pldtiti $i cerFtori: ace$tia din urmd trdiesc numai din pomana bunilor cre$tini $i de aceea sunt zdrentdro$L Vdzând fiii lene$i ai natiunii cât de comodd este viata cdlugdrilor $i cât de u$or se poate obtine acel serviciu, multi doresc aceastd viatd de calic, $i observând , mai marii tdrii au ldsat sd creascd numdrul lor pând la 10 000, asigurându-le pe lângd alt venit $i o leafd. Cei care dep4esc acest numdr sunt intretinuti numai de populatie dar obtin hrana din cer$etorie de la cre$tini. Cum am observat in treacdt, sunt cdlugdri $i dintre ungurii care au gdsit azil printre ei sau din cauzd cd au sdvâr$it fapte tâlhdre$ti sau fugind de arrnatd.

[...] alugdrul meu insotitor $i-a luat rdrnas bun [...] $i iard$i pd$earn pe drumul läsat de la naturd [...] La sosirea intunericului am avut norocul sd gdsesc addpost la un vânzdtor de p. 14 spirtoase. Aici erau mai multi negustori care mergeau la Brawv, fiind irnpreund cu slujitorii circa 26 la numdr. Voiau sd cineze toti deodatd, s-au indestulat cu mdmdligd [...] Cu câteva ore inainte de rdsdritul soarelui am pdrdsit acest ldca$ unic, mergând pe drumul fdurit de Dumnezeu [...] // De jur imprejur erau numai munti inalti $i fagi P 15 de veacuri, iar in partea din dreapta, Prahova verde [...] Dupd cloud ore am ajuns in satul numit Breaza, care are câtiva locuitori $i este cel dintai pe care cdldtorul din aceste pdrti 1'1 intalne$te in Tara p. 17 Rornâneascd. Aici se afTd postul de control unde rhi-am prezentat pa$aportul. Am hotdrât sd-mi petrec restul zilei odihnindu-md; cdutând loc de gdzduire, am fost indrurnat spre o arciumd proastd, dar spre norocul meu, o grädind aranjatd dupd sistem englezesc mi-a atras atentia. M-am indreptat mai intâi intr-acolo, s-o vdd. Aceastd grddiná. - dupd cum am aflat ulterior - este a beizadelei Scarlat Ghica, mare boier. Nu poate fl &it'd mai frumoasd ca aceasta in toatd Tara Româneascd [...] Trecând prin curte, mi-a apdrut in fata ochilor un orn in haine boiere$ti, cdruia i in-am adresat in limba romând, cerând voie sd intru. El s-a uitat lung la mine, de pared iri-ar fi cunoscut, $i a rdspuns afirmativ in române$te la rugdrnintea mea. Astfel, condus de el, am intrat in grddind, conversatia dintre noi continuând in române$te. in sfar$it 1-am intrebat dacd vorbesc bine române$te; spre marea mea bucurie m-a intrebat dacd nu $tiu cumva ungure$te. Nu am ezitat mult sd rdspund da" in ungureste la intrebarea lui $i mi s-a prezentat atunci, un fiu al patriei mele, domnul literat József Kovács din Oc land din scaunul Odorhei, care 317

www.dacoromanica.ro

dupd ce a fost nedreptätit de soartä, a läsat in patrie nevastä $1 copil, plecând in tara vecind spre a-$i cäuta norocul. Aici in grádina amintitd, inconjurat de cei doi copii frumosi $i sotie, plictisit de situatia sa, a$teaptd ca grädinar intoarcerea spre bine a

vietii sale. 1-am fost oaspete pentru câteva ceasuri, in care mi-a povestit vicisitudinile vietii sale [...] p. 18 Landu-mi rdmas bun de la acest prieten din patria mea nedreptätit de soartd, am läsat in urnid acest sdtuc impreund cu muntii sdi sälbatici $i dupd ce am cäldtorit doud zile pe drumurile sinuoase ale muntilor descri$i, am ajuns in ziva urmdtoare cdtre orele nouä in satul Câmpina Micd, compus din $apte-opt case [...] La 2 iulie, orele patru dupd amiazd, am ajuns in ora$1.11 Câmpina Mare. Acest p 20 ord$el nu poate fi amintit prin ceva insemnat; nu se gäse$te aici nimic demn de ochii

$i atentia aldtorului, afard numai dacd nu este prieten adevdrat al bäuturilor spirtoase [...] Dulceata [...] este abundentd, se face in toate casele, din toate felurile de fructe de yards, $i se indulce$te cu miere de trestie. Dintre fructe, se folosesc

pentru aceastd dulceatd vi$ine, fragi, struguri, zmeurd, mure $i altele. Aceste p. 21 preparate dulci sunt $i mai rdspândite in orawle // din regiunile mai sudice ale tärii,

unde sunt folosite nu numai ca mâncare, ci $i pentru potolirea setei pe timpul caldurilor mari, când se bea dupd fiecare linguritä o inghititurd de apd. Se practicd in acest mic ora$ multe feluri de comert, mai ales comertul cu sasii din Bra$ov, de unde se importd tot felul de produse me$te$ugäre$ti din cânepd, in,

produse de läcdtwrie, de tâmplärie $i altele, pentru oamenii de rând. in schimb, marii boieri nu socotesc demne de a fi cumpdrate, dacd nu au fost fabricate la Paris sau la Londra. Pe toate obiectele, pând la o tesald de cai, se pot citi numele celor cloud ora$e pomenite, iar ei pentru märfuri care s-ar putea gäsi $i aici la noi, in vecini. Acest ora$ mai posedd $i un altfel de comert $i mai rentabil. La o distantä de un ceas de umblat t4ne$te cu abundentä dohotu14, care este transportat in toatä tara. este folosit pentru ungerea osiilor cdrutelor $i a unor ma$ini [...] Cu câtiva ani in urmä oricine putea sd clued. liber , dar stäpânul de pdmânt observând folosul pe care-1 aduce zilnic, vinde mäsurat, cu bani grei, obtinând in felul acesta numai de la negustori un venit mare. Dupd sosirea mea in acest orá$el, pe baza scrisorii de recomandare am fost

gdzduit la comerciantul român cu numele de Maxim Dumitrache, care este cel

mai mare comerciant din ora$. Sotia acestui comerciant este unguroaicd $i p. 22 originard din Aita Mare din Transilvania, cu numele Polixenia Szolga [...] // Sotul

ei a petrecut mult timp ca negustor la Bra$ov, unde a cunoscut-o pe tändra p. 26

amintitä $i a cerut-o de sotie [...] in ziva aceea spre seard, fiind zi de sdrbdtoare, am fost invitat de sotia gazdei la o plimbare; pe când ne indreptam spre petrecere, $i eram intrebat de multe lucruri, 4 PAcurd

318

www.dacoromanica.ro

conversatia ne-a fost intreruptd de sunetul chitarei strâmbe turce$ti, al naiului tipdtor la ureche $i al a$a-ziselor viori pe care le-am putut vedea cu ochii proprii $i auzi. Sala de dans era o curte. Petrecerea insd$i era organizatd

de o oarecare boieroaia pentru distractia ei, care admira frumusetea dansului popular, asezatd in foi$orul in stil turcesc. Ceilalti boieri barâni insd si sotiile lor, formând un cerc, priveau veselia [...] Md uitam cu atent'ie la dans, ca la un lucru nou pentru mine, $i pând la sfar$it ochii mei au rdrrias pironiti asupra dansului in cerc rusesc. 30-40 de fldcdi $i fete, Onându-se de mând $i formând cloud' cercuri care se strângeau $i se ldrgeau, se invârteau in amândoud cercurile diferite figuri. in rnijlocul ldutarii cântau cântece de dans turce$ti $i ruse$ti imbietoare, insotindu-le [...] toti trei cu cântece de desfrâu $i de dragoste, aci dansatorii ascultau cu pldcere nu sunetul instrumentului muzical, ci arille cântdretilor $i cuvintele de desfrâu care mi$cau sângele lor turcesc. Aici muzicantii tdrani nil voce $i antecele nu au trecere, ca la noi muzicantii pro$ti [...] Dupd o ord., dansurile turce$ti $i ruse$ti s-au terminat $i acurn la porunca p. 27 boieroaicei care $edea sus au rdsunat cântece $i dansuri maghiare. Surprins, mi-am incordat atentia, ascultând melodiile cunoscute. Voiam chiar sd intreb pe insotitoarea mea pentru a cui pldcere a poruncit boieroaica sd fie cântate melodiile de dans maghiare; eu am dedus cd in jurul ei se afld o mare personalitate maghiard, când mirarea mea s-a schimbat intr-un de nepldcere. Am vdzut patru-cinci maghiari ridicându-se la dans, care fiind ametiti de spirtoase, au inceput un lucru greu, addugându-le diferite sdrituri. Atât de exagerate erau figurile pe care le faceau, sdrind in sus, inat nu $tiam sd-mi fie ru$ine pentru dansul maghiar necioplit sau sd mdresc $i eu hohotul gáldgios al poporului de rând ce inconjura pe dansatori $i al boieroaicei care privea din foi$or $i mai concentratd. Ace$tia se uitau la dansul maghiar cu o privire atât de dispretuitoare, cum

la dansul de urs rusesc. nu au ldsat nimic la o parte din figurile dansului maghiar [...] nu au a$teptat ca cei de mai inainte, sd ante muzicantii, ci au strigat tare $i pe inteles in limba maghiard, zicalele lor de dans [...] Apropiindu-se seara, boieroaica a poruncit sd se termine dansul $i sä plece p. 28 imediat cu totii. M-am intors $i eu cu insotitoarea la sdlawl meu [...] A doua zi [...] mi-am luat rdmas bun de la gazdele mele, multumindu-le pentru ospitalitate. Ldsând

in urind acest ord$el care in timpul rdzboiului cu turcii servea drept bazd de aprovizionare pentru armata maghiard, rn-am indreptat spre orawl Ploie$ti. Drurnul p. 29 care se intindea in fata mea era nisipos, drept $i neted $i din aceastd cauzd alkoria era minunatd. Aici, in orice directie te uiti, privirea cdldtorului va fi atrasd de obiecte diferite: uitându-se la $esul nerasurat din toate pdrtile, privirea este márginitd doar de linia orizontului [...] se vdd pddurile verzi de dude $i de cirge [Abundenta lor atrage atentia aldtorului, care, dupd judecata sa, se crede pe pdmântul Canaan-ului.] 319

www.dacoromanica.ro

Drumul meu s-a scurtat färä sä observ. Fiind coplesit de admiratie, nici nu am avut timp sä mä gândese la descrierea naturii. Priveam mirat la spicele de grâu nu prea inalte, la gräuntele grase i rosii care ieseau din spicul lor [...] Astfel [...] am ajuns la o pärdure intinsä, cu arbori de diferite soiuri, dintre care nici mdcar cei mai rdsáriti nu sunt buni pentru constructii. Cauza: solul nisipos, care p 30 nu le permite sä creased inalti si solizi. Astfel // se culeä i abia cresc la o indltime de trei-patru stânjeni i in grosime la circa trei palme. Cu toate eä nu sunt inalti, îi dau recolta. Orasul Ploiesti frind asezat nu departe de aceastä pddure [...] rn-am asezat spre odihnd la umbra unui copac [...] La cinci iulie päsearn pe ulitele neregulate, pavate cu piatrd, ale orasului p. 31 Ploiesti, ineordându-mi atentia asupra obieetelor noi. Mirosul murdäriei aproape cä md indbusea [In contmuare Urmösy povesteste despre faptul cä locuitorii orasului erau mai toti la cârciumi, eä s-a intâlnit cu farmacistul Barabás József, maghiar de origine, la care a stat trei zile, de la el aflând o multime de lucruri privitoare la ungurii care trdiau la Ploiesti]. La 8 iulie am vizitat satul sârb cu numele Bereasca, pärdsit. Acest sat p. 36 depopulat se and la o depdrtare de un ceas de mers de Ploiesti i e asezat spre nordest de oras. Deinclatä ce it* apare in fata ochilor, cdldtorul crede cá vede un ordsel mai frurnos, mai curat i mai strälucit decrât Ploiestii. În clädiri se observá stilul grecese iar turnurile [...] sunt cele mai Mahe din toatâ tara, fiind impodobite de clopotele cele mai frumoase [...]

A fast un sat stub nu nurnai in ce priveste nationalitatea, ci i in ceea ce priveste arhitectura [...] Toatä rnosia este a familiei de boieri cu numele Sakalario care, Inca din vremuri trecute, a chemat aici colonisti sârbi oferindu-le locul in arendi. Aceastä colonie era alcatuità din nouä farnilii de särbi, ce cu o sârguintä uimitoare au transformat satul intr-o asezare frumoasä, aträgând atentia intregii tdri.

Pärnanturile de ses ale au fast cultivate cu un folos asa de mare, That mosierii nu numai ci adrnirau, dar din läcomie au ridicat de zece ori arendei. Colonistii nu au acceptat aceasta nici chiar la porunca legii , ci plfingand amarnic, au stricat aproape de tot acoperisurile de sindrild ale frumoaselor cládiri, le-au spart peretii i bisericile impreunä cu turnurile si le-au läsat in ruinä. Astfel dupti ce si-au aritat pe fata fázbunarea indbusiti i amdriciunea zguduitoare, au plecat in alte orase si sate ale acestei täri bunurile mobile. Cu toate acestea, judecata ei este in curs. Umblând pe sträzi si cunoscind mutarea jalnici hni era mild

de cei streenutati si de clidiri, dar eram furios pe despotii tad', care in loc si pazeasca legile patriei lor, lucreazi la ruinarea acesteia, pentru ca s-o inmonninteze in groapa sApatá de ei [...] 320

www.dacoromanica.ro

Am ajuns nu departe pe stradd când mi-au atras atentia cuvinte maghiare, care ie§eau pe fereastra unei case frumoase. Imediat rn-am hoar-at sd intru acolo, unde am gdsit numai copii; §ezând intre ei, qteptam pe gazda care a sosit, nu peste mult timp, cu sotia. Ei m-au primit dupd obiceiul secuilor §i incd in afard de aceasta au fost inimo§i sd md conducd i la ceilalti maghiari, care impreund cu familiile lor au ocupat 16 case, cele mai frumoase dupd posibilitäti. Se inward când cred cd a§ezarea lor in aceste va putea fl vesnicd; nu nil motiv, cd stdpânul pdmânturilor a anuntat cd ungurii pot sd se a§eze in sat in mod liber, sd refacd aceste case, sd cultive pdmântul, primind dreptul de awzare aici rard cele mai mici obligatii, pând când legea nu va abate asupra lor claca [...] Pdrdsind acest sat nefericit, rn-am intors din nou la Ploie§ti, pentru a pomi de

acolo spre Bucureti. [In continuare Crrnösy povestqte intâlnirea la masd cu un locuitor al ora§ului, originar din Trei Scaune, care printre altele i-a relatat legenda ce circula in popor despre originea rornânilor]

La 9 iulie in jurul orei noud dimineata am pornit (la drum). Si aici mi se p. 40 intindea in fata ochilor §esul nesfar§it [...] in interior, erau pline de viermi de mdtase care aduceau câ§tiguri insemnate poporului de rând, apdsat de sdrdcie, i intregii tdri. Mergând pe drumul lung am gdsit doar un singur , care serve§te spre lauda mai mare a tdrii: fantânile de lângd drum. Acestea pot fi intâlnite de ate cdldtori la fiecare sfert de ord. Cu toate cd apa lor este aproape de nebdut pentru oameni, ele promit a fi ve§nice, aci pentru pdzirea lor de distrugere se strânge vamd de la fiecare cdldtor. Din ace§ti sunt angajati, chiar §i pentru curdtirea lor, oameni potriviti.

Orapl Bucure§ti, wzimintele romano-catolice §i reformat-evanghelice ale maghiarilor §i fundatiile sa§ilor

p. 41

La 10 iulie, hied inainte de apusul soarelui, a apdrut in fata ochilor mei la o distantd de circa o ord orqul Bucurqti cu aproape 400 de mici turnuri ale sale. Dorinta mi-a grdbit pa§ii, de ce nu, cdci doar in fiecare capitald a unei tAri este ceva care sd treacd pentru un strain ca noutate i sd-i atragd atentia. Privind acest orq din depártare aldtorul aproape cd isi inchipuie in fata lui Parisul, vdzând acele clddiri cu etaje, dupd stil francez, ce ascund constructiile vechi §i mici §i care fac sd se desfd§oare in fata ochilor un joc minunat. Ajuns la poarta sentinelei, dupd ce mi-am prezentat pa§aportul la postul de gardd, dell unde am fost dus la agentia austriacd, am pd§it in ora§, sosind astfel p. 42 in azilul intregii Europe. Pe strdzile lui noi, pavate cu piatrd, am vdzut locuitorii

inghesuindu-se, profitând de seara pldcutd; cu exceptia celor de la ;ark toti 321

www.dacoromanica.ro

purtau haine apusene amestecate cu cele rdsäritene, ca mdcar prin haind sä arate cd au pornit pe calea progresului. Am ajuns nu departe pe sträzile , când am inceput sd observ greseala judecdtii mele din depärtare. nu numai cd nu poate fi comparat cu Parisul, ci doar cu un oras de a cdrei pereche

n-am auzit niciodatd, in care nu este nici cel mai mic lucru din lumea frumosului [...] [in continuare ermösy povesteste despre curtile murdare, despre faptul cd

s-a intâlnit cu un secui originar din Enlaca, slugd la un boier si a fost invitat la cind]. P. 44

Am dormit noaptea aceasta la cunoscutul meu si diminega, desi cam târziu, am plecat mai departe, cdci pentru sträini nu este recomandabil sä zdboveascd mult in case de boieri [...] Strada era impodobitd cu butoaie pline de peste [...] cu multe case Ogdnesti [...] cu multe cârciumi [...] cu multe magazine,

care chiar dacd nu au alte märfuri, sunt pline de diferite spirtoase dulcege. Pe aceastä stradde este si palatul principelui6, in stil grecesc, construit cu cloud etaje. in curte, fata usii clädirii inalte, este locul de asteptare, la poarta cdruia fac de garda sase soldati. Principele actual, Bibescu7, stä in acest palat princiar, numai atunci când primeste omagiul din partea supusilor sdi, altminteri preferd locuinta sae.

insotit de cunostinta mea, rn-am indreptat, conform scrisorii de recomandare, spre partea de sud-vest a orasului, spre locuinta domnului Vásárhelyi Mózes Károly, care este medic militar la cel de al doilea regiment P. 45 românesc.// Pe acest drum al meu rn-am uitat cum aratd orasul, pe ulitele inguste ale cdruia dacd intâlneam o cdrutd, trebuia sä fim atenti sä putem trece. Am trecut si peste un rill mare numit Dâmbovita, care curge in partea de nord a orasului cu epa sa tulbure. Apa fiind tulburatä la o distantä de circa patru ore de oras de un oarecare sol nisipos, niciodatä nu este potabild; dupd ce e scoasä este presdratd cu alaun pentru a se curdta. Vara este asa de caldd, incât Mid rdcirea cu gheatd, nimeni nu o poate bea, in urma cdrui fapt särrnanul cdlätor este din nou stânjenit. Mdrimea si intinderea orasului se cunoaste doar de acolo cä un boier schimbându-si calul din jumätate in jurndtate de ceas l-a putut inconjura in opt

ore. Asezarea lui are o formä de secerd, a cdrei curburd o constituie partea de rdsdrit a orasului, având si unele pärti mai ridicate, ce inchid orizontul [...]

Totusi, dacd il privirn din turnurile de veghe, se poate vedea orice colt al orasului. 5 Podul Mogosoaiei. 6 Palatul domnesc, (fosta casä Golescu). 7 Gheorghe Bibescu, 20 dec. 1842-13 iunie 1848. 8 Palatul Brâncovenesc de la poalele dealului Mitropoliei.

322

www.dacoromanica.ro

[In continuare Drmösy relateazd despre intâlnirea sa cu Vásárhelyi Károly

Mózes i conversatiile avute cu el asupra ungurilor din Tara Româneascd]. Dintre cele care ne privesc, in Bucuresti sunt trei religii: romano-catolicd, p 47 evanghelic-reformatd i sdseascd. Acestea au toate biserici, preoti si scoli. Numdrul acestor este sporit de fiii altor natiuni, dupd cum urmeazd: biserica catolicd prin bulgari, reformatd prin unitarieni i maghiarii luterani, iar säseascd prin cei veniti din Saxonia.

[Automl expune pe scurt istoria bisericii catolice din Bucuresti si Tara Româneascd].

Am vizitat biserica, apoi casa preoteascd

i

coala lor [...]

p. 49

Biserica lor se afld in centrul orasului, pe strada Bdrdtiei, care si-a primit numele de la alugdri9; la ei existd acest nume de stradd in toate orasele in care existä sau au existat cândva bisericd catolicd. Biserica este mare, in interior impodobitd cu cele mai frumoase i cele mai scumpe lucruri; si exteriorul ei este foarte potrivit, iar clddirea inaltd este impodobitd cu doud clopote frumoase i cu im ceas de turn [...]

Casa preoteascd este chiar in curtea bisericii, are cloud etaje i in interior este inzestratd cu mobila necesard [...] Scoala lor se afld, de asemenea, in curtea bisericii; am gdsit in ea 40-50 de copii, ce sunt instruiti tot in limba noastrd maghiard de un profesor de nationahtate slovacd, care dupd cât am observat, îi desfdsoard munca cu putin succes in grddina Domnului; ar fi poate mai bine dacd s-ar ocupa cu vânzarea pânzei sau cu legarea cu sârmd a oalelor. Primeste un salariu frumos [..] Copiii sunt instruiti numai cu

privire la religie i uneori invatd sä citeascd putin si nu cu mult mai multd aritmeticd.// La 12 iulie am fost martor la trei sdrbdtori: la serbarea zilei comemorative a p. 50 generalului rus Kiselev, la schimbarea ministerului si la serbarea zilei apostolilor Petru si Pavel. In ce priveste cea dintâi , cititorul poate sti c.d. Tara Româneascd a gdsit in Kiselev un Washington° care a fdcut mari reforme in treburile politice din tard si de aceea a devenit o hotdrâre generald sd se inchine o zi pe an in amintirea lui vesnicd. A. fost de fatd si el in aceastd zi insemnatd cu serbdri

mari. Fatada curtii principelui si poarta Malta a generalului erau luminate de lampioane dese, la fel ca i toate ferestrele tuturor caselor unde locuiau oamenii.// p. 51

Poporul, care aprecia importanta sdrbdtorii, s-a plimbat in numdr mare pând dimineata pe toate strdzile Bucurestilor. Cred cá Kiselev va aprecia de a

i se ridica statuie. Propunerea aceasta a fost chiar acceptatd si este urgentatd realizarea ei ca o datorie a ocârmuini. 9 In rnaghiard, calugär = barát. Strada Bärätiei ar insemna in acest caz strada calugärilor. '° Aluzie la George Washington, unul dintre pärintn fondatori si primul presedinte al Statelor Unite ale Arnericii (1789-1797).

www.dacoromanica.ro

323

$i schimbarea ministerului s-a desfäsurat in cadrul unor festiviati frumoase. Bibescu a pornit de la resedinta sa, care se afld departe de palatul princiar, cu o escortä dintre cele mai strälucite si a intrat in palatul princiar. in fatd mergeau cäläreti inarmati dupd ruseascd, dar imbrdcati in haine frantuzesti, insirati câte trei intr-un rând, iar dupä acestia venea Bibescu [...] in träsurä impodobitk urmat de fratele sal", ministru principal, de cdpetenia ostirii'2 impreunä cu ceilalti demnitari iar la urmä veneau marii boieri ai orasului si judetelor, care asezati in circa 200 de träsuri dädeau o pompd festivitätii. Bibescu, a sosit la palatul princiar, dupá ce a primit omagiul ministrilor si, a plecat cu träsura la prânz la fratele säu mai mare. Ministrii de acum nu mai sunt cei care au fost inainte. Bibescu, pentru a-si infrânge adversarii, a fäcut din toti dusmanii säi ministri cu scopul de a-si intdri

scaunul. Este insd de temut cá si el va merge pe drumul lui Ghica13. Multi ii reproseazd chiar actiunile din alegerilor si in asemenea imprejurdri când isi pierde autoritatea, situatia sa la domnie nu mai este sigurd. El a fost ales ca domn inselând sperantele multora, toatä lumea credea cd fratele ski mai mare, va iesi invingätor. in seara din ajunul alegerilor, când acesta din urmä i-a chemat la masd pe boieri si i-a cinstit cu o cinä somptuoasd, , in timpul toastului, il numeau principe, pe sotia sa principesd iar pe copii primii principi ai tdrii. Ei nici nu s-ar fi inselat, dacd generalul rus pomenit nu le-ar fi stricat planurile, fiind propus pentru domnie de care ofiteri, care il apreciau.14. Dar a refuzat si l-a propus pe Bibescu si astfel acesta l-a invins pe fratele säu mai mare, care rusinat de inseläciunea fratelui sdu mai mic, principe, nu a vrut sä primeascd nici de ministru principal. Totusi, dupd ce au fost trimisi in cloud rânduri la el mai marii tärii, care il maguleau prin cuvântdrile lor cd toatä tara cere ca el sä intre in functiune, a primit [...] Astfel, Tara Româneascd este ocârmuitä din nou de doi principi.

Cea de a treia festivitate pe care am privit-o in biserica sasilor a fost

p. 52

religioasd. Pentru a nu fi considerati si numiti de cätre natiunea de fire sälbaticä drept pdgâni, au preluat multe ritualuri si obiceiuri din ceremonia catolicilor. Astfel s-au indepdrtat mult de ceremonialul bisericii luterane din Transilvania.// Nu departe in vecini este biserica evanghelic-reformatä, despärtitä de aceastä

doar de un trotuar ingust. Voi prezenta aici conditiile de infiintare a acestor cloud biserici impreunä, cäci dupd cum am putut afla, sunt identice. il Vhtorul domn Barbu $tirbei (1849-1856). 12 Polcovnicul Joan Odobescu. 13 Alexandru Ghica, domnul prii Românesti, 1 apr. 1834-7 oct. 1842. 14 Relatare mexacti.

324

www.dacoromanica.ro

[Urmeazd expunerea istoricului infiintdrii acestor biserici, a cumpdrdrii locului din Bucuresti, in mahalaua Fântâna Boului unde a fost construitd mai intai

biserica reformatd, a luptei dintre comunitdtile sdsesti luterane si maghiarreforrnatd, pentru bisericd, a colectdrii de fonduri pentru o noud bisericd protestantd si ridicarea ei].

Biserica se deosebeste de cele ale noastre si privind-o din afard si cu at& mai mult din interior nimeni nu ar putea sd zicd cd este o bisericd protestantd, cdci in turn si vârful bisericii strdlucesc cruci, iar in interior un altar Malt cu crucifixe si multe lumândri, ce sunt aprinse in timpul slujbei. La fel este si mobilierul casei preotesti. Motivul constd numai in faptul cd doar in asemenea conditii s-a permis infiintarea bisericii [...]

p. 56

in partea de apus a curtii bisericii este casa frumoasd a preotului, iar in

partea de rdsdrit sala de clasd, care este mica de tot, ingustd si aproape necorespunzdtoare pentru locuit, cu atât mai putin pentru said de clasd. Profesorii scolii se schimbd des [...] [in continuare Ormösy vorbeste despre salariul mic al invdtdtorilor scolii, descrie cimitirul reformat din curtea bisericii, citeazd inscriptii funerare, iar la sfarsit oferd unele date referitoare la biserica luterand]. La 13 iulie, in timpul orelor de seard am vizitat bolnavii spitalului 15 p. 61 [...] Medicul'6 pomenit , mi-a povestit //cd in regiment sunt mai multi p 62 soldati maghiari, care de fapt nu au fost luati cu forta ci au intrat de bund voie pentru o leafd frumoasd, pldtifd de satele care flind obligate sd dea soldati, nu &eau dintr-ai lor voluntari [...] si pldtesc celui angajat 150 de piastri. la angajare sunt depusi la cdpetenia ostirii si dupd scurgerea de sase ani este läsat la vatrd cu un capital frumos. Tara are trei mii de pedestrasi si trei sute de cdldreti, care fac aplicatiile militare in limba romând. Armamentul este integral cedat de rusi, iar uniforma lor are frantuzeascd. " urmeazd in toate aceastä natiune pe cat se poate. invdtAndu-le limba din copildrie, ei o vorbesc mai bine decât pe cea maternd. Francezii observând aceasta, incd sub Ghica, dar mai ales in timpul domniei lui Bibescu, au ndvälit aici ca si cum Tara Româneascd ar fi o noud Ord a bor. Bibescu se bucura mult de oamenii lui de adundturd francezi [...] in de 14 a lunii prezente am vizitat, ca si pe celelalte, si Malta scoard româneascd18, care - multumitd lui Ghica cel mazilit - are un mare nurndr de elevi. inainte de domnia acestuia se inväla in ea doar aritmetica si citirea si erau in nurnär mic. El 1nsd imediat a pus sd fie adusi din alte tdri profesori invdtati, care ' Instalat la mändstirea Mihal Vodd. 16 Vásárhely.

17 Adicd reprezentaMii claselor dominante. la Colegiul de la Sf. Sava.

325

www.dacoromanica.ro

63 in momentul de fata rdspândesc filozofm mai folositoare §i predau toate limbile mai

necesare, chiar si latina [...] Unii profesori ai acestei institutii sunt transilvdneni, care fdcându-si studiile la Blaj, poate au fost chemati de Ghica in tard sau ei singuri s-au oferit. Sunt iubiti de toti si vestiti. Tocmai de aceea 1-am §i cdutat pe unul dintre

profesorii de latind si de alte litere, pe care, intrând in camera lui frumoasd, 1-am gdsit sezând lângd masä §i citind o carte latineascd. L-am salutat in limba latind, la care el a rdspuns in aceeasi limbä. M-a invitat sä stau jos [...] a inceput sd mä intrebe in ungureste despre scopul cdldtoriei mele, pe care dezvaluindu-1, m-a rugat sd-mi spun observatiile mele despre natiunea sa. Eu i-am fAcut pe plac, ceea ce el a primit cu multmnire, dar pared 1-a§ fi jignit cu toatd hotdrârea ma intrerupt : - Vezi, dumneata" - mi s-a adresat el bdtând din cap - toate natiuni1e, dacd vor sd fie impdcate cu soarta si sufletul lor, pot face ceva, desi mai marii Tdrii Românesti au fâcut Incd putin, cdci pând acum si timpurile erau impotriva lor. p. 64 nu puteau sd pdseascd pe urmele natiunflor // civilizate ale Europei; zadamic au incercat chiar impotriva soartei lor sd ajungd in situatia doritd. Abia numai in 1833 a rdsdrit soarele, care a trezit natiunea noastrd la fapte din somnul lung al nepdsdrii. Azi insd ea se ridicd deodatd ca sd se apuce de fapta înaltä. Vezi dumneata - exclamând din nou - natiunea noastrd este invinuitä de cdtre maghiari ca având o fire sdlbaticd §i râcl de noi". Aici s-a oprit si a dat din cap. - Intr-adevdr, asa este". Apoi a continuat: - Toti românii sunt sdlbatici, dar numai printre maghiari, cdci sunt prezentati ca niste flare. Natiunea mea îi urdste acolo pe stdpânii de pdmânt, cdci acestia dispretuind-o ca pe niste câini, se fac urâti. Nu-si mbeste patria, cdci n-are ce sä iubeascd in ea, n-are ce sä o lege de iubirea ei, trdiesc in ea ca niste animale, dar numai ca ammale care sunt folosite sä tragd greul [...] Trdiesc §i ei deci, trdiesc, cdci sperantele lor de eliberare îi fac sä trdiascd [...] Exclarnând din nou :

- Tara Româneascd, aldturi de altii, deplânge pe fui de rând ai natiunii noastre din Transilvania, si pentru aceasta, tam noastrd urdste natiunea maghiard, cu toate cd vecinii - nu-i a§a - ar trebui sä trdiascd bine. Nu cred ca dumneata sd nu fi observat cât de urâti sunt ungurii aici de cdtre natiunea romând; cu toate acestea, ungurii de aici nu simt apdsati cum sunt românii intre unguri. Vezi, dumneata" - mi s-a adresat a treia oard - aici populatia de rând a natiunii principale este foarte mult p. 65 subjugatd, dar ungurul i§i duce viata fárd jalbe; inll patria sa sdrdceste, aici se

imbogdteste, de acolo este gonit de soartd, aici gdse§te intotdeauna addpost. Cu toate cä i populatia acestei tdri si-a gdsit addpost in Transilvania pe pdmântul sdsesc, dar Transilvania a tras §i atunci foloase de pe urma pagubei ei. in memoria boierilor sunt incd vii acele cuvinte cu care sunt scrise felul in care erau tratati ei in 326

www.dacoromanica.ro

asemenea strâmtoare de care sasii din Transilvania, care luau pret inzecit pentru gdzduire si se plângeau cd nu puteau jefui si ultimul ban de la cei goniti de soartd, când acestia se intorceau din pribegie in patria lor. Zdu, sd crede0 dumneavoastrd, chiar dacd tOrziu, odatd si odatd Dumnezeu va asculta rugdciunile multor milioane de suflete [...] si poate odatd vor rásdri zorile si in noaptea in care raza sperantei nu a apdrut pe cerul nostru cenusiu ".

Voia sä. vorbeascd Inca' mult, dar aparitia unor elevi ai lui a pus capdt cuvintelor lui. Eu am wut sd-mi iau rdmas bun. El, multumindu-mi de vizita pe care i-am fAcut-o, mi-a rdspuns cuvintelor mele de rdmas bun si m-a rugat, dacd stau mai multe zile in oras, sd-1 mai vizitez; i-am rdspuns promitându-i si am plecat rusinat de la el.

in zilele de 16 si 17 ale lunii amintite rn-am ocupat cu multe lucruri folositoare. Printre altele, rn-am interesat de numdrul maghiarilor din Bucuresti; in vederea acestei chestiuni, rn-am prezentat si la agentie19, dar acolo in listele de nume este inregistratd toatd populatia din Austria. Astfel dupd obtinute de mine trebuia sd fie 6 000 dacd nu mai multi [...] Dupd p. 67 ce am petrecut o sdptAmând in orasul amintit, la 17 iulie, orele 8 dimineata, am pornit la drum din orasul locuit de multe natiuni, indreptându-md spre satul numit CiopleaN [...],

Mergând in ziva amintitá pe strdzile apuse ale Bucurestilor, p 68 gându-mi era la cele trecute, iardsi si iardsi rn-am gândit la cele vázute de mine in timpul cdldtoriei. Am fost insä trezit din reverie de sunetul tobei, care venea din curtea unui boier. Mi-am incordat atentia si eram curios sd aflu cauza. Am crezut mai intâi o licitatie de cask ceea ce in Bucuresti este un eveniment curent. Examinând mai indeaproape lucrul, este adevdrat cd" era vorba de o licitatie, dar de o licitatie a oamenilor. Dupd cum i-am numdrat, II 48 de robi tigani, bOrbati p 69 i femei, erau in curte stând intr-un sir de care. La mijloc, mai multi boieri strdluciti licitau pretul robilor servitori. Am privit lung acest , am vdzut cänd mama era despartitä de fiica ei de 8 ani, de sot si de frate poate pentru totdeauna. Am vdzut, am auzit când fratele cel mic cu o rugdminte, stârnind mila, cerea cumpdrdtorului sd-1 cumpere si pe el si nu sd-1 rupd de fratele sdu. Dar ei, cumpdrdtorii semenilor lor, râdeau la cererea bdiatului, iar stdpânul care-i vindea 1-a mânat inapoi in cash tocmai atunci, când voia sd-si ia rdmas bun sdrutându-1, si au continuat licitatia. in sfOrsit, au fost vânduti toti oamenii marfd: plecarea era numai la urmd, plecare ce insemna pentru fi-atii de sânge robi, despdrtire. Fiecare isi mâna robul cumpdrat, legat de mâlni, spre casa lui [...] Mi-am notat pretiil lor: femeia, dacd era tânärd, era cumpäratá cu 30-40 de galbeni, la fel si fata. Bdrbatul, chiar dacd era tândr, se vindea la un pret mai mic 19 Consulatul austriac din Bucure§ti. 2° Csapla.

327

www.dacoromanica.ro

decât femeia. Cei bdtrâni abia valorau un galben. inainte vreme, când ei angajau hied slugi dintre fiii altor natiuni, tiganii sdraci aveau un pret de patru ori mai mare. p. 70 De când insd cdldtoresc [...] in Franta §i boierii mari i§i cresc copiii acolo §i in politica lor se resimte influenta rush', valoarea pomenitflor tigani robi a scdzut mult, deoarece boierii, au inceput sä foloseascd pe fiii natiunilor strdine care

se aflau printre ei. Nurndrul cumpdrdtorilor era mare §i mai ales din ora§ele indepdrtate.

Îngrozit, am zorit pa§ii, pentru a md depdrta de un lucru de care fiecare natiune i§i aduce aminte cu ru§ine §i ride de neomenia inainta§ilor sdi. De§i am auzit cä in Tara Româneascd tiganul este rob, nu mi-am inchipuit

o robie de genul celei cdreia am fost martor, ci dacd cineva s-ar fi indatorat, ar fi fost vândut cu avere /And la rdscumpdrare, dar nu vândut pe vecie, cum se obi§nuia pânä acum la natiunile pdgâne §i inculte.

[In continuare Crmösy poveste§te de intâmplarea sa cu copiii care inconjurându-1 strigau la el Iancui-Vancui", vdzând in aceasta, in mod romantic, traditia ce trdia in popor despre Iancu de Hunedoara; poveste§te cä fiii de boier din Bucure§ti invdtau scrima de la mae§trii francezi de scrimd].

Ajungând la Cioplea, am gdsit un sat mare §i frumos; locuitorii, care in

p. 72

majoritate erau bulgari §i români veniti §i a§ezati acolo din Transilvania, au devenit cu totii catolici. La inceput Ind miram cd ei fiind români, au devernt catolici in tara

natiunii bor. Cauza acestui am gdsit-o insä in aceea cä poporul de rând românesc fiind foarte asuprit in aceastd tard de cdtre boieri, ei nu doresc sd ajungd p. 73 sub jugul acelora, //§i, numai dacd pot, II ocolesc. Astfel in calitate de suditi austrieci, ei sunt ocrotiti de milostivul nostru domn, §i ca §i alte natiuni strdine, sunt sco§i de sub orice obligaii fatd de stat, pldtesc doar chiria pentru episcopul lor, care are in grijd ca dupd ce vor fi intdriti in religia lor, si-i ducd in Turcia, ca acolo sä rdspândeascd religia cre§tind. i in acest an au fost multi trimi§i acolo §i locul

acelora trebuie sd fie ocupat de altii, care cu timpul la fel se vor a§eza in tara necredincio§ilor. Aceste fapte de mare mild a episcopului sunt §i vor fi intotdeauna

bine primite de inalta Poartd, a cdrei arä sälbaticd §i nelucratd, nefiind nici pe jumdtate populatd, vrea ca prin aceastd sd se strecoare bundstarea spirituald §i materiald. este primitd cu pldcere §i bogat rdsplautd §i de Care Papa cel srant de la Roma, cdci astfel se rdspande§te credinta

lui. În schimb, ea este privia cu nepldcere §i supdrare de cdtre voievozii tdrui, vdzând plecarea populatiei folositoare §i foarte sârguincioase, deoarece tara lor §i acuma este pustie, §i fiind fárd locuitori, pdmântul lui Canaan zace necultivat. Poate fi privitA iard§i cu nepldcere §i de ate tam ungureascd, cdci astfel prin saderea populatiei este impiedicatd imbogdtirea ei, mai ales dacd s-ar §ti cä §i ungurii trec in numdr mare peste Dundre §i peste mdri.

in acest sat este casa episcopald unde am gdsit doar câtiva preoti alugdri acasd. 328

www.dacoromanica.ro

[In continuare Orrnösy povesteste de convorbirea pe care a avut-o in limba

latind cu unul dintre cdlugdri, in privinta cdutdrii mostenirii cdlätorului si cdrturarului transilvdnean Körösi Csoma Sándor si de faptul cd rudele acestuia trdiau la Ploiesti].

In 19 ale lunii acesteia am pornit de la Cioplea plecând spre p 75 Câmpulung.

[Era insotit de un ceatean originar din Transilvania care i-a povestit in ce imprejurdri a ajuns tatd1 sdu in Tara Româneascd].

Câmpulung este un mic Virg se afld la circa 4 verste de Ploiesti si la 6 de Bucuresti. Am sosit in acest ordsel la 19 iulie, la orele 12, la amiazd. autând loc pentru gdzduire intr-o cârciumd, rn-am interesat de un oarecare ungur pe care 1-am si gdsit in vecinului apropiat, un cizmar. [Cu el Orrnösy a discutat despre starea ungurilor din Câmpulung si a aflat cd numdrul ungurilor de aici se ridicd la circa 280 de persoand].

p. 76

In ceea ce priveste pe contribuabili, nu am putut afla cu sigurantd de la nimeni care este numdrul lor adevdrat.

[In continuare ermösy dd unele relatdri despre ungurii din jurul orasului Câmpulung, despre religia lor].

Majoritatea populatiei de rând a cornunitätii din Câmpulung constd din românii uniti din Transilvania, care locuiesc nu nurnai in acest oras dar in toatá partea de margine dinspre Transilvania. Au trecut la religia catolia pentru cd nu le place cârmuirea politicd. Astfel, isi pdrdsesc religia, ca prin religie sd poatd rdmâne sub ocrotirea agentiei austriece. La 21 iulie am pdräsit acest ordsel, intorcându-md in patrie [...] Am ajuns in patria mea la 24 iulie 1843.

Ora§ele Targoviqte, Pite§ti, Râmnic, Craiova, Brii la, numärul ungurilor In ele §i religia lor Consider cd este cu neputintd sd nu descriu cdfdtoria pe care am fdcut-o in Tara Româneascd in 1841, intre 22 mai si 15 iulie si din care s-ar putea intocmi o carte tot atât de mare ca cea anterioard . In consecintd, voi prezenta doar interes, care au constituit obiectul tuturor stdruintelor mele.

nirgovive este unul din târgurile cele mai renumite ale Tdrii Românesti. inainte de secolul al XVII-lea, catolicii au avut aici centrul bisericii , dar se gdsesc intr-o situatie jalnicd, cdci turcii si tdtarii devastând de multe ori orasul au ruinat impreund cu si biserica cu turn cu tot. De aceea, dupd ce a cdzut jertfd distrugerii a opta oard, au infiintat, in 1666, centrul lor bisericesc in orasul Bucuresti [...] 329

www.dacoromanica.ro

p. 77

p. 81

Abatia , impreund cu biserica ei, se and in locul cel mai frumos al orasului, in centrul pietii, stradd care §i aici ca §i in alte locuri se numeste

Bdrdtiei. Si aici reformatii sunt numero§i, dar se imputineazd din zi in zi, ca pretutindeni in Tara Româneascd. in general se zice cd numdrul ungurilor este de 300 [...] Pitaytii, târg frumos al Tdrii Românesti - este a§ezat in partea de apus a tdrii la o depdrtare de o zi §i jumdtate de Bucuresti. Cdlätorii de la Sibiu la Bucuresti trec prin acest oras. [In continuare Ormösy scrie despre ungurii din acest ora§ si despre bisericile lor, amintind cd in acest judet trdieste un medic maghiar originar din Transilvania, cu numele de Székely Károly]. p. 82 Rämnicul este unul din orasele cele mai bogate ale Tdrii Românesti asezat pe lângd râul Olt [...]

Craiova, unul dintre orasele de re§edintd a Olteniei. Este asezat 'kite Olt si Dundre si din cauza multimii de peste acest oras este urât. Pestele este asezat in butoaie in fata tuturor caselor. Strdzile sunt mai late deat cele din alte orase, dar nici aici nu existd nici un semn al curdteniei si al frumusetii. [Vorbind in continuare de cei 1350 de unguri, de fapt a§a-zisi ungureni, cdci in majoritate ei sunt români originari din Transilvania - dupd cum scrie Ormösy din pdrtile hunedorene, automl pomene§te de §coala lor elementard in care 30-40 p. 83

de copii invatd in limba romând]. Brifila. Acest mare ora§ comercial al Tdrii Românesti, impreund cu portul sdu aducdtor de venituri, este a§ezat pe malul Dundrii. Este plin de turci, care având magazii, importd fard intrerupere in tard mdrfuri orientale [...]

Regiunile din care ungurii au plecat in Tara Româneascfi si timpul asezirii lor . Cauzele plecirii, conditiile de rfimânere acolo $ i regiunile unde locuiesc

p. 85

Din toate regiunile Transilvaniei si Ungariei au plecat unguri, , sau pentru mestesugul sau cu scopul ocolirii pedepsei ce le revenea dupd faptd. Dupd cum se poate constata insd dupd dialect, cei

mai multi au plecat din regiunile secuiesti, Tara Bârsei §i din Fdgdra§ ca si din comitatele Alba de Sus si Hunedoara. Dintre provinciile Ungariei, cei mai multi au plecat din Banat, Timi§ §i alte pdrti de sud, dar am vorbit personal cu multi care au ajuns in Tara Româneascd de la Debretin. Epoca in care ungurii au inceput sd plece nu se poate stabili cu sigurantd, deoarece tot timpul imigrau si chiar dacd erau alungati inapoi in timp de rdzboi, se reintorceau acolo, fie acei care au mai fost, fie altii in timp de pace [...] 330

www.dacoromanica.ro

in anii 14-15-16 i 17 ai secolului nostru, când in Transilvania, dar mai cu P. 86 seamd in secuime, bântuia foamea, au trecut acolo in grupuri. Emigreazd si azi cei care, dupd fOrdmitarea mosiei in mai multe parti, sdrdcesc sau cei care vor

sd scape de pedeapsd pentru crima lor, sau cei care neputând obtine suficiente venituri din mestesugul lor, cautd acolo conditiile mai lesne ale traiului. Motive le care fac ca ungurii sd treacd in Tara Româneascd sunt multiple si

nenumdrate. Eu am intrebat pe multi motivul plecárii lor acolo, dar toti 1-au prezentat in fel si chip. Totusi cauza principald a plearii lor au fost acei ani sdraci amintiti, când foametea a fäcut sd sldbeascd oamenii de moarte, mai ales copiii din secuime. Acestia se apdrau de moartea prin infometare, // rdddcini p 87 de pomi. Mai ales populatia din munti era seceratá , asemenea unei ciumd, din ce in ce mai rele. Atunci s-a intâmplat ca la Odorhei, cu prilejul adundrii scaunului sd se pund pe masd o placintd din rumegus de lemn de ulm, spre a fi trimisd la forurile superioare pentru ca acestea vdzând-o, sd inlesneascd soarta supusilor. Constrânsi de o asemenea foame, cei ale

cdror picioare nu erau nimicite de pâinea din rumegus de ulm, fugeau din fata chinului in tdri vecine. Astfel s-au dus ungurii in grupuri mari, atât in Tara Româneascd cât si in Moldova, pentru a ocoli moartea groaznicd [...]

$i pdmântul arabil care nu dä suficiente roade face sd fie rdritd populatia secuimii. Acest pâmânt slab provoacd des neajunsuri si populatia este nevoitá sd-1 pardseascd cdutând painea in alte tdri si astfel Moldova si Tara Româneasca fiind tdri vecine cu ei, cautd acolo cele necesare pentru trai. Pe lângd aceasta tara secuilor este intr-o stare nenorocitd: nu face nici un comert in afard de cel cu vitele, dar si acesta 11 pot practica doar locuitorii câtorva localiati care au pdsuni din abundentd.

$i acestia pot insd vinde vitele lor pe un pret sazut, deoarece Moldova si Tara Româneascd pot vinde si mai ieftin. [in continuare 1.:Irmösy vorbeste despre starea grea a secuilor, relateazd unele momente din exploatarea lor crâncend de cdtre stdpânii de pdmânt. Trece apoi la

expunerea unor cauze ale emigrdrii transilvdnenilor in Moldova si Tara Româneascd printre care si restrictiile de bresld. El aratd cd dupd ce un ucenic invatd o meserie, din pricina unor restrictii statutare si a inchistdrii breslelor, el nu-si poate

practica meseria si astfel este nevoit sd plece in Moldova si Tara Româneascd. in continuare Crmösy povesteste despre holera din Maramures din 1831 si plecarea populatiei de aici in Moldova si Tara Româneascd. Relateazd si despre frdmântdrile sociale legate de holerd].

intr-un numdr si mai mare decât cel al ungurilor emigreazd flii natiunii p. 94 române din Transilvania. Observând motivele acestui Incä de mult, ele constituie obiectul mai insemnat al dietale. Provinciile in care se aseazd ungurii sunt cele aflate in directia locurilor lor de asezare din Transilvania, cdci mânati de anume motive ei se opresc in provinciile unde au ajuns prima data si unde gdsesc un camp mai larg pentru ocupatia lor. Astfel 331

www.dacoromanica.ro

secuii si ungurii din Tara Bârsei s-au asezat mai ales in satele si orasele provinciilor de nord ale rani Românesti, cei din Fägdras s'i comitatul Alba de Sus in localitatile

din nord-vest ale tarii pomenite, iar cei din comitatul Hunedoara si din Banat in pdrtile apusene. Cu toate acestea, in Tara Româ.neascd neexistând o colonie maghiard adevdratd, asezarea ungurilor emigranti nu poate fi delimitatd la anume

p. 95 provincii, // cdci ei fiind mai mult mestesugari isi mutd locuinta acolo unde mestesugului lor se aratd mai favorabild in venituri. Numele oraselor in care sunt asezati cei mai multi maghiari le-am pomenit deja. De altfel cdldtorul

va gdsi in cârciumile aflate pe toate drurnurile tdrii, foarte multi cârciumari maghiari, care isi trag din aceastA indeletnicire un venit bogat.

[Urmeazd un capitol, despre motivele asimildrii ungurilor imigrati in Tara Româneascd J. p 105

Literatura in Tara Româneasa Presa din Tara Româneascd se afld sub o supraveghere atât de severd, incât

cele cloud foi politice 21 nu se pot ocupa cu altceva decât cu cele intâmplate in tard, si aceasta numai dupd ce primesc aprobarea comisiei numite prin lege a tdrii. De aici, in foile lor urmdresc permanent noutdtile de situatia principelui, despre vizitele lui, apoi cd a fdcut sau a stricat un asezdmânt, multe file

sunt pline de adularea lui servild. Despre strdindtate nu scriu nimic in afard de vestile despre Transilvania. In aceste amintesc des in ce nurndr sunt ungurii si in ce numdr românii. Câteodatá ii batjocoresc pe sasi pentru lasitatea lor si cfit de mari dusmani au fost si sunt si azi acestia ungurilor. Unul, cu numele Eliade , scrie si piese de teatru, dar mai mult se

p. 106 ocupd de poezie impreund eu poetul numit Iancu Vdcdrescu. Poezia lor constd numai din versificarea unor romane sau anecdote, asa cum se vede din poeziile cuprinse intr-un volum editat in anul 1838. Dintre aceste , cele mai stranii

se bucurd de o apreciere generald, ca la noi cântecele strdlucitoare ale lui Vörösmarty22. Scriitorii lor sunt tot atât de apreciati ca un Bajza23 in patria noastrd.

A fost versificatd snoava tiganului cu pantalonii rosii pe care i-a cerut de la stdpânul sdu de pdmânt. Acesta i-a promis sd-i dea , numai cu conditia ca sd suporte 100 de lovituri de bâtä. Dupd ce tiganul a suportat insd 50 de lovituri, a renuntat la pantaloni. Fiind insd indemnat de sotie, a fost nevoit sd se

intoarcd la stdpânul de pdmânt si i-a cenit sd-i aplice si celelalte 50 de lovituri. Stdpânul de pdmânt a fost de acord numai cu conditia ca sd se inceapd numdrdtoarea 21 Curierul românesc" si Buletin. Gazed Oficialr. 22 Vörösmarty Mihály (1800-1855), poet si dramaturg romantic si patriot maghiar, participant la revolutia din 1848. 23 Bajza József (1804-1858), poet si critic maghiar.

332

www.dacoromanica.ro

din nou de la unu. Tiganul, dupd ce a suportat a doua oard cele 50 de lovituri cu bâta, a sdrit §i a fugit. A treia oard 'rasa, dupd ce s-a obi§nuit, a rezistat in continuare

la suta de lovituri. Astfel, dupd ce a suferit 200 de lovituri, a putut sd obtind pantalonii rNii. Poate fi citit §i basmul lui Eliade despre rugdciunea din noaptea de an nou a unei tinere românce. Aceasta fiind foarte indedgostitd de un bdiat sdrac voia sd se mdrite cu el, dar pdrintii bogati se impotriveau cu strdpicie vomtei fetei.

Aceasta tinea insd §i mai mult la iubitul ei. Pdrintii au hotdrât s-o impiedice in hotdrârea ei astfel: §tiind cu sigurarad cd in rugdciunea din noaptea de anul nou, fata

lor va cere de la Dumnezeu sd obtinâ iubitului, au hotdrât sd-i rdspundd prin horn unui inger cu un refuz la cererea ei. Cu indeplinirea acestei a fost insdrcinatd o babá din vecini, care a promis cu devotament sd-§i indeplineasca obligatia de inger. A sosit noaptea de anul nou, adicd acel moment al noptii când se termind anul vechi §i incepe cel nou. Frumoasa fatâ româncd alese ca altar gura focului, inchinatd in fata icoanei sfinte, uitându-se la ea, in rugdmintea sa ca Dumnezeu sd &cä astfel ca bdiatul adorat sd fie al ei. Rugâciunea ei a fost intreruptd de zgomotul din pod, la

care tândra cu §i mai mare stáruirad s-a infundat in rugdciune sperând cd - dupd credinta lor - se va deschide cerul de unde Dumnezeu ii va comunica ascultarea ei.

Glasul dunmezeiesc nici nu a intârziat §i cu o voce prefacutd a pronuntat urmdtoarele cuvinte ucigdtoare: Fato, sd ceri altceva, cdci rugdmintea ta a fost

refuzatd". Abia au rdsunat aceste cuvinte ale ingerului sälbatic, cd fata cu rugdciunea s-a §i aruncat in vatra focului. Pierzânduli speranta, i s-a srarâmat inima §i a devenit, la cuvintele babei, jertfa mortii. Acest basm transpus in versuri fiind azi cel mai rdspândit, este cântat cu jale de popor. Autorul lui este Eliade .

333

www.dacoromanica.ro

PETÖFI SANDOR (1823-1849)

Petöfi Sándor, cel mal mare poet line maghiar, a avut o viata scurtd - moare la 26 de ani - dar agitatä si plina de peripetii. S-a nascut la 1 ianuarie 1823, in Kiskorös, mic tärgusor intre Dunare si

Tisa, unde tatal lui practica meseria de mdcelar. Studiile - pe care le-a terminat - le-a flcut cu numeroase intrerupen si mutari in difente orase din Ungaria. intre timp si-a incercat, fard succes, norocul in armata, a cutreierat tara cu difente trupe de actori ambulanti, rabdând de foame si de frig. In cele din urind s-a stabilit la Budapesta. inch. din 1844 se afirmd ca un poet de seamd.

in 1846, spre sfársitul lui august, a intreprins o calatorie in Transilvania. La Carel face cunostintd cu Szendrei Iulia, cu care avea sd se casatoreascä peste un an. A petrecut astfel o vreme in difente localitati din nordul Transilvaniel: Satu-Mare, Ardud, Co ltdu, Cluj -a plecat apoi la Salonta pentru a se intalni cu Arany Janos, marele poet epic maghiar, al carui nume atunci devenise cunoscut prin publicarea celebrei epopei To ldi". Prin noiembrie se intorcea, prin Saw Mare, Carei, Debrepn, la Budapesta. Petöfi a avut un rol proeminent in pregdtirea revolupei de la 1848, indeosebi in ziva de 15 martie a acelui an. El a atzut in lupta de la Sighisoara din 31 iulie 1849 and - nerecunoscut de nimeni -a fost aruncat in groapa comund a celor azuti pe câmpul de luptd. Opera sa, cuprinzând peste 800 de poezii si unele bucati in prozd, a fost tipdrita in nenumdrate editii. A fost tradusd in toate limbile culte. insemnarile de cdldtorie din Transilvania apdrute in opera completd, au fost extrase si publicate

in Hazai utazók Erdelyben", Cluj (1941). Ele constituie o descriere poetica, in care autorul isi indreaptd privirea, de preferinta, spre frumusetile naturii sau dä expresie vietii lui Intel:- -,-.i.

PETÖFI SÁNDOR

Cilitorie in Transilvania' (1847) p. 133

[...] Dupd o petrecere de cdteva zile [...] am plecat din Ardud2 spre Baia Mare3. Ziva intai de Rusalii am petrecut-o la &Mist& in fabrica de sticld, pe care n-am mai vdzut-o, asa cä pentru mine a fost foarte interesantd. Ai vdzut, cum se sufld sticld? Prietene, la oamenii aceia, aceasta e treabd tot atât de usoard cum scriu eu poezii: ' Traducerea s-a facut dupd originalul maghiar, publicat in Hazai utazók Erdélyben", Cluj (1941), p. 133 si unn. 2 Erdbd, sat si comund in jud. Satu-Mare. 3 Nagy-Banya, azi municipiu, jud. Maramures. 4 Zelestye. Este o câmpie lânga satul Taupi de Jos, azi inglobat in jud. Baia Mare, vestitd pentru fabnca de sticlä, proprietate a familiei de magnati Károlyi.

334

www.dacoromanica.ro

dracul s-ar #1 gandit! $tiam ca la fiecare sticld, se sparge un pläman, dar de unde! Regmnea este splendidd, cu pdduri i väi romantice, in apropierea nemijlocitd a Ardealului [...]

De la Sdli§te cdtre Baia Mare, drumul trece prin valea Some§ului apoi a Ldpuwlui; spre stanga, incepand de la Seini5, culmi inalte, papdstioase, verzi; spre dreapta dealurile domoale ale Ardealului i dincolo de ele muntii albdstrii. Superb! in vale risipite sate mici romane§ti cu case care au acoperi§uri ingrozitor de mari [...] Sunt mari acoperiwrile, nu casele [...] in cele din urmd, se ajunge la Orhegiu6, care de fapt e numai o colind i dacd te urci pe varful ei multd vreme nu te mai dai jos, pentru cd inaintea ta se deschide o priveli§te fard pereche [..] Spre rdsárit e srarOtul väii, pe care o inconjoard in chip de sernilund muntii foarte '1114. La poalele acestora este a§ezatd Baia Mare, // cu clddirile sale invechite §i cu turnul gotic, ca o bucatd de ev mediu pe care 1-a uitat aici vremea. Pe deasupra orawlui §i a vdii se ridicd ceatd albastrd, parcd cerul s-ar fi coborat pe pdmant. Omului nu-i vine sd creadd cd nu viseazd, sau se gande*te numai, cd nu de acuma este aici, ci cd a fost de mult, foarte de mult i cd a trait ceasuri foarte fericite aici [...] cu cine i cum? Nu mai aduce aminte, doar atat mai tie cd au fost ceasuri foarte fericite ! intr-o jumdtate de ceas am ajuns de pe Orhegiu in Baia Mare. Cat de mult iubesc orawl acesta. A patra oard sunt aici §i imi place tot mai mult. Aceste case bdtrane atat de prietene§te salutd pe cel ce sosqte, parc-ar fi ni§te simpatici domni bdtrani. Doresc sd mor acolo, unde rn-am ndscut, pe §esurile Campiei ungare7, "¡litre Dundre §i Tisa8. Sd-mi ducd trupul mort departe de zgomotul lumii §i sd-1 ingroape in mijlocul pustei, unde mormantul meu, oricat de mic ar fi, va fi totu§i cel mai inalt (Iamb in zarea Ill de sfar§it, pe care sd nu-1 viziteze nimeni, numai lugerii pdräginiti §i pribegiti, mirajul verii §i pdsärile cdldtoare ale toamnei. Dar dacd nu mor in Campia rnaghiard, dacd trebuie sd mor intre munti, atunci mai ales a dori sä flu inmormantat aci, in valea romanticd a Bdii Mari. Locul de distractie al orawlui se nume§te parcul Maria. Este atat de frumos, cum nu se poate inchipui (mai frumos). Ieri dupd amiazd (a doua zi de Rusalii) a fost acolo, impreund cu mine, cea mai mare parte a ora§ului, domni §i nedomni, dea valma [...] inima mea democraticd a baut tare de bucurie, cdci a cuprins-o strans si fierbinte speranta cd visurile mele indrdznete despre viitorul lumii, nu sunt visuri care sd nu se implineascd. Societatea de actori ce se afla aici a functionat in Cercul Teatral; am trecut pe acolo, sä vdd dacd nu gdsesc printre ei vre-un vechi cunoscut, §i intr-adevdr 1-am gdsit aici pe bdtranul Rákóczy, impreund cu care acum vreo patru ani, am fermecat Szinérváralja, sat si comund, jud. Maramures. 6 6rhegy, deal lângd Baia Mare. 1 Alföld = Câmpia. 8 Acolo se afld orasul lui natal, Kis-Körös.

335

www.dacoromanica.ro

p. 134

publicul de langä Eriu9. Este un orn uscdtiv, inalt, tdeut, serios, din lumea veche [...] 13

135

// and rn-am oprit inaintea lui nu m-a recunoscut, dar dupd ce i-am spus numele, -a adus aminte i, cat era in stare, s-a bucurat, spunand cd a auzit multe lucruri frumoase despre mine si a cetit din cele scrise de mine. Este unul din acei actori ambulanti, care obisnuiesc sä citeascd ziare si cdrti, and le cad in mand. Azi am fost, impreund cu altii, in mind. Ce adancime infiorätoare! Noi am coborat cam la o mie de stanjeni, unde i-o fi oare sfarsitul? Am tot mers induntru prin galeria lungd si ingustd, ca umplutura in carnat, o buCatä de loc drept, dupd aceea in jos si in sus, in sfarsit am auzit de undeva de departe ciocdnituri domoale, si au inceput sä licdreased lämpile minelor i sä dispark pe mäsurä ce mergeam, ca stelele printre norii negri. Poate Ca. nu existä viatä mai mizerabild ca viata minerilor. Scurmd, scurmd acesti soboli palizi, departe de lumina soarelui, departe de natura

verde, 'And la moarte i pentru ce? Pentru ca sotia i copiii lor sä aibd cu ce sä trdiascd de azi pe maine si pentru ca sä aibd ce sä risipeascd cei care nu sunt nici copiii nici nevestele lor. De ce nu se naste un cutremur, care sä scuture minele lumii pi sä le afunde in mijlocul pdmantului? [...] n-ar (mai) fi bani, i ar fi fericire [...]

Salonta", 7 iunie (1847) Prin Satu Mare, Carei, prin tinutul de langd Eriu si Oradea, am sosit la 1 ale lunii la Salonta. Din drum nu-mi aduc aminte de multe. lute Sätmar si Carei este MoftinuP'. Sat mic, dar imprejurimea este vestitä: aici a fost ultima luptä a lui RékoczP2 [...] Valea Eriului este pläcutä, blandá. Pe coastele dealurilor viile acelea vestite, iar sub dealuri ogoare bogate. In Sämteni13 am fdcut popas pentru hränirea cailor tocmai in hanul unde in 1843, impreund cu ahi vreo cinci, am jucat ca actor. Am privit si sala cea mare de restaurant, in care a fost scena. // M-au inconjurat p. 136 fantasme cetoase, uscate, lipsite de bucurie [...] Langd localitatea Biharia'4 sunt urmele cetätii de pdmant, in care, dupd spusele legendei, s-a zdvorat Menumonit'5 cu sotiile lui dinaintea lui Arpad'6. Femei frumoase, femei frumoase ! Locul unde ati zambit voi, acum e pustiu i sälbatec,

päräsit [...] mimai o spanzurätoare îi ridicä bratul din varful santului intelenit. 9 imprejurirmle \fah lui Mihai pe hotarul de apus al täni '° Oras, jud. Bihor. " Majtény E vorba de satul Moftmu Mare, corn. Mofbn, jud. Satu Mare. 12 Pe campia de langa acest sat au depus armele ullimele trupe ale lw Francisc al II-lea Rákóczi la Satu Mare In 1711 '' Sat i cornuna, jud. Bihor. 14 Sat si comunä, jud. Bihor. 15 Mén-Marot.

16 Legenda locala, fara temei istoric, dupa curn o ardta de altfel i autorul.

336

www.dacoromanica.ro

Dincoace de localitate este ridicdtura numitd treatoarea Bihorului si de pe care se deschide o priveliste superbd peste intinderile care merg departe, pe marginea cdrora, obosit,apare dinspre rdsdrit mirajul; urmeazd 0.4 cercetez cu de-amdnuntul, dinspre miazdzi cdci md grdbeam sd ajung la Salonta. Stii tu de ce rn-am grábit aici si pentru ce stau aici de o sdptdmând ? Pentru cd in Salonta locuieste un orn mare si omul acesta mare este prietenul meu bun si prietenul meu bun este Arany János", autorul lui Toldi" [...]

Cluj, 21 octombrie Sunt in Cluj de ateva ceasuri si incd imi bat capul, dacd intr-adevár sunt aici sau nu? De atâtea ori am plecat incoace si iar am acut cale intoarsd, incât in cele din urmd speranta de a mai ajunge vreodatd in orasul acesta mi-am trimis-o cu ordin de läsare la vatrd definitivd. Este sigur cd am venit din Coltdu18. De la Coltdu la Cluj este cale de cloud zile, cel putm in cazul acela este atAta, când omul are vizitiu român; altfel e mai putin. in drum cade Dejul lângd Somes si

Gherla, Ierusalimul armenilor'9. Doud orase drdgute. Tinutul in mare parte e plicticos, dar este o priveliste superbd, si chiar numai pentru atât meritä sd facä cineva drumul. Acesta este la Nyristestö", la hotarul intre tinutul Chioarului2° si judeMl Salnocul Interior. Omul are de urcat ateva ore si and ajunge in vârful muntelui, vede asa ceva, a ar trebui sd bdatoreasa cale lungá. 'And i-ar gdsi perechea

[...] Dacd omul merge la Pesta, la ateva mile de oras oamenii ca si aerul se schimbd. Nu este la fel in regiunea Clujului, aici nimic nu face sd se observe faptul a cineva se apropie de capitala tmei tdri. Numai la depdrtare de o jumdtate de ceas de el, incepe oarecare miscare, ate o caleasa in goand, calfe si români la târgul de sdptdmând dintre care 99 la sutd beti morti. Când am ajuns in suburbia Clujului, la repezeald rn-am gândit a am ajuns la Debretin: asute tárdnesti si o stradd mare de noroi fárd fund; dar cum am intrat pe Poarta Maghiard in oras, s-a schimbat lumea si am respirat adânc de bucune, cd slavd domnului - rn-am inselat [...] sunt in Clujul mic dar vioi si impestritat, ale cdrui strdzi le privesc cu pldcere de la fereastra hanului lui Biasini. 17 Celebrul poet maghiar (1817-1882); s-a näscut la Salonta, si tot aici functiona acum ca notar comunal. De curând se fâcuse cunoscut prin publicarea poemei Toldi", premiatä de Academie, care 1-a consacrat ca mare poet. ' Sat, corn. Säcäläseni, jud. Maramures. 19 Aici se afla cea mai mare asezare de armeni din Transilvania. 20 Nume luat de la vechea cetate a Chioarului, de lângä corn. Somcuta. Mare, jud Maramures, däruitä de regele Sigismund I de Luxemburg voievozilor Bale si Drag la 1392 si däruitä de trupele habsburgice in 1713, dupä inäbusirea räscoalei curutilor, lui Rákóczi.

www.dacoromanica.ro

337

p. 137

GIORGIO SMANCINI

(?-?)

Cartea mea nu este deck un jurnal despre ceea ce am fdcut, vdzut sau auzit in timpul cdldtornlor mele", ap isi caractenza lucrarea apdrutd in 1844, Giorgio Smancmi, voiajor italian despre a dim blografte nu avem pând in prezent met o informatte. Fascmat de mirajul calkorillor spre Constantinopol i Egipt, Smancini se imbarca la sar§itul lui februarie 1843 in Ancona, port italian la Marea Adriaticd, se oprea in Grecia, §1 pornea apoi spre patria piramidelor. A vizitat Turcia, iar pe drumul de intoarcere cälätorea pe Dundre pând la Viena, de unde revenea la Milano. In mai - iunie cdlkorea pnn spatiul românesc: de la Constanta la Cernavodd in cdrutd, tar de aici !And la Bazia§ pe Dundre cu nava Argo". Votajul sdu rapid nu-i ingkluia sd poposeascd prea mult in Dobrogea sau sä pdtrundd in intenorul Tdrii Române§ti. Surprindea insd existenta rumelor romane din Constanta, Turnu-Sevenn; prezenta carantmelor in Oltenita §i Orsova. Era uimit de frumusetea peisajului sdlbatic de la Portile de Fier §i de ambianta placutd a bailor de la Mehadia, de ospitalitatea si respectul de care se bucurau strdinii ce veneau in contact cu românii.

Relatkile sale, in cea mai mare parte descrieri geografice, preskate cu scurte incursiuni In istoria tdrilor vizitate, sdrace in detalit economice, social-politice, etnografice, alcdtuiesc un agreabil ghtd turistic intr-o epoch' in care farmecul Orientului incita imaginatia cAlkonlor occidentali.

GIORGIO SMANCINI Calfitorie pläcuti In Grecia, Egipt, Turcia, pe Dunfire si din Viena spre Lombardi& 1843 p. 131

[...] A doua zi am vdzut coastele cum devin mai joase §i dupd o navigatie chinuitoare am intrat in incomodul port al Constantei. Debarcarea noastrá a fost dificild din cauza märii agitate. Câtiva calâtori au fost in pericol sä se înece. Când furtuna ne-a permis, am coborât in neinsemnatul ora§ al anticei Constanta. Câteva piete risipite ici §i colo sunt ni§te sdrace ramd§ite ale stipânirii romane §i câteva case distruse pe jumdtate sunt martorele pustiirii ruse§ti2. 1 Traducere dupd Giorgio Smancini, Scorsa placevole tn Grecia, Egitto, Turchta sul Danubio e da Vienna alla Lombardia, Milano, 1844. 2 Este vorba de rdzbotul ruso-turc din 1828-1829.

338

www.dacoromanica.ro

in ziva de 28 au fost inhdmati cai buni la patru chute §i am pornit spre Cernavodd3. M-am consolat cu noua modalitate de a cdldtori. Gratie amabilitätii

acelui bun director am parcurs, in mai putin de sase ore, patruzeci de mile in Bulgaria'', cu aceia§i cai. La inceput drumul era prea monoton // deoarece intâlneam p. 132 câmpii imense, paji§ti bogate, dar fArd nici un arbore. La mijlocul drumului am zdrit Borlac5, satul atarilor. De aici se spune a incepea canalul lui Traian6, care trebuia

sd uneascd Dundrea cu Marea Neagrd. Eu insd nu am observat urmele nici unei lucrdri, ci numai mla§tini §i lacuri, pe care le vedeam acoperite de sdlbdticiuni de diferite specii. in muntii din apropiere sunt izvoarele acestor ape, care formeazd

mla§tini in adânciturile terenurilor, vdrsându-se apoi in Dundre. Numai in apropierea acestui fluviu maiestos se zdrqte urma acelui canal pe care romanii probabil l-au inceput pentru a-1 prelungi pând la Marea Neagrd, pentru a ajunge la Constanta, evitând sinuozitdtile râului. Ne-am oprit putin timp la Cernavodd (sat aflat la mica distantd de malul drept

al Dundrii), numai pentru a ne urca bagajele pe piroscaful care trebuia sd ne conducd pând la Cladosnita. p. 133

Dunfirea

Ne-am imbarcat de indatd pe Argo"; in fata aveam Tara Româneascd. Malurile fluviului nu erau pitore§ti de§i erau inverzite, amintindu-ne in anumite locuri de fertila vale a Lombardiei8. Terenul este imbogdtit de aluviunile fluviului [...] Am vdzut apoi Rasova (vechiul Axiopolis)9, Intinzându-se pe o dulce pantd de pe malul drept, §i aici Dundrea era maiestuoasd §i impunkoare // [...] in acest timp p. 134 am trecut pe lângd Turtucaia10, §i la dreapta noastrd se vedea drumul care ducea spre Bucure§ti. Pe malurile Oltenitei" am zdrit bárci ciudate cu pânze, care navigau pe Dundre pând la mare. Acolo se tine un mare târg de cereale §i mai departe un frumos lazaret pentru cine sose§te din // regiunile turce§ti §i unde este supus unei p. 135

carantine de §apte zile [...] // Dupd Turtucaia ambele maluri devin joase §i p. 136 3 Oras, jud. Constan(a.

4 Dobrogea fdcea parte din Imperiul otornan si impreund cu Bulgaria alcdtuia provincia Rumelia 5 Localitate neidentificatä. 6 Marcus Ulplus Tratanus, Impdrat roman (98-117 d. Hr.). 7 Este de dont ca, Compania de piroscafe de pe Dundre sd se gândeascd sä imbundtd(eascd acel tip nesufent de paturi, pe care o cäldtorie lung le face de nesuportat cáldtorilor!" (n a). 8 Regiune din nordul Italiei.

9 Radsova, sat, corn., jud.Constanta; autorul face o confuzie, actualul oras Hârsova era In vechime Axiopolis. Tunuka, actualul oras Tutrakan din Bulgaria.

.

" Oldenitza, oras In jud. Calk*.

www.dacoromanica.ro

339

uniforme. Pe malul Tdrii Romdnesti se intinde Giurgiut2 cu 7 000 de locuiton, si anticul sdu castel, opera genovezilor [...] Chiar in fata Vidinului'3, pe rnalul romdnesc era Calafat14. A doua zi am vdzut rdul Timoc15, care separd Serbia de Bulgaria. Este unul dintre cele o sutä de rduri p. 140 care se varsd in Dundrea cea grandioasd. Muntii Carpati erau mai aproape // [...] fármul romdnesc incepea sä devind mai inalt, iar fluviul incdnator i pitoresc. intdlneam insule mari i mici, care apdreau ca prin vrajd in mijlocul frumoaselor ape [...] Urma apoi noul sat, Turnu-Severin'6. Aici pe ambele maluri ale fluviului se pot admira ruinele podului lui Traian, i cele inalte ale turnului lui Severus". Imediat am trecut de Cladoval8, o mizerd fortdreatd a Serbiei, si de cealaltd parte stätea Schela Cladovei19. in acest loc Dundrea incepea sd fie ingustatd de indltimi abrupte si oferea un spectacol pitoresc, sdlbatic. Am ajuns la Cladosnita, uncle am fd.cut o plimbare impreund cu gdrzile sanitare, si am petrecut noaptea pe indltimile sale. Mdine trebuia sä ne continudm cdldtoria intr-o bared micd, pentru cd piroscaful nu poate naviga in regiunea numitä Portile de Pied/. in dimineata zilei de 2 iunie am reinceput cdldtona noastrd, si sase perechi de p. 141 boi ne trdgeau ambarcatiunea in contra curentului. Trecdnd cu greutate pe ldngd p. 139

stancile abrupte, vedeam deasupra noastrd muntii inalti acoperiti cu mdrdcini. Cdteva ruine ale stdpânirii romane erau impr4tiate ici si colo, i stânci albe se iveau din verdele inchis al pddurilor imense. Sinuozitatea fluviului cu toate acele insule, acei arbori, i acele pdraie, care cddeau din ingtimi lucind in razele soarelui, dddeau un aspect romantic peisajului acesta semisdlbatic. Barca noastrd, infruntând apele repezi si inspumate, adduga un plus de mister acelui straniu peisaj, iar eu care eram un admirator al superbelor cataracte ale Nilului, &earn cd Portile de Fier neobisnuit, magic. Am ajuns la Orsova20, mai precis fortdreata insulei. Se gdsesc fortificatii pe acele insulite. Castelul aflat pe o stdricd imi aminteste un peisaj frumoas de pe Rin, si arhitectura musulmand dä un aspect oriental acestui oras turcesc. p 142

Vedem piscul muntelui de granit // ce se invecineazd cu cealaltd Orsovd. Aceasta se gäseste in Banat, a cdrei capitald este Timisoara21. Intrdm in lazaret si dupd cdteva ore, in care ni s-au controlat bagajele i pasapoartele, ni s-a dat drumul. 12 Giurgeva, oras jud Giurgiu.

'' Maw, oras in Bulgaria. 14 Kalafat, oras jud. Do lj.

I5 Timok, eau, afluent al Dullard. Pe o mica distanta formeaza granita dintre Bulgaria si Serbia 16 Torna-Severin, oras jud Mehedinti. '7 Septimus Severus, imparat roman (193-211). 18 Cladova=Gladova, localitate in Serbia. 19 Schelecladova, localitate componenta a municiplului Drobeta Turnu-Severin 20 Este vorba de msula Ada Kaleh. 21 Temesvar.

340

www.dacoromanica.ro

Am beneficiat de acest avantaj, care era acordat pentru prima data' pasagerilor ce veneau de la Constantinopol, $i am ajuns in mai putin de clouä ore la frumosul stabiliment balnear de la Mehadia22. Drumul a fost pldcut [...] Un apeduct antic roman, un frumos pod de fier cu o arhitecturd originald, satul $i 6.1.11 Cerna23 $i Toplet,24, acestea au fost lucrurile cele mai deosebite intalnite in drumul nostru. Am intrat in Mehadia pe unica stradd, care este indiginitä de doud randuri de case

frumoase, toate construite in folosul bdilor $i pentru gdzduire. Proprietatea exclusivd a impdratului asupra acestor vile de sdndtate a facut ca preturile sd fie fixe, astfel incat strdinul sä nu poatd fi imelat, iar eu, care simtisem scumpetea stabilimentului de la San Gervais din Savoia25 $i a altor catorva, m-am convins pentru totdeauna cat de folositoare era metoda de la Mehadia. Am vizitat // Grota p. 143 lui Hercule $i toate acele alei romantice trasate artificial in panta muntelui pentru a u$ura care se imbdiazd. Mai mult de 600 de persoane pot locui la Mehadia. Ape le termale sunt multe, iar bdile $i hanurile sunt slujite de fete gratioase ale cdror pldcute fizionomii indulcesc sejurul strdinilor care, supu$i unor maladii reale sau imaginare, i$i gdsesc refugiul in aceastd delicioasd singurdtate. Am infalnit apoi gratioase tdrdnci $i tdrani care i$i ridicau cdciulile atunci cand ne intalneau. in dimineata urmdtoare am plecat spre Or$ova, unde trebuia sd-i a$teptdm pe ceilalti cdldtori. [ Urmeaza descrierea unei furtuni]. Sositi in fine sdndto$i $i teferi la Or$ova, am fost urcati cu forta in trdsura p. 144 ward a administratiei, sub un soare ucigkor, care ne topea capetele $i am continuat

drumul spre Drencova26. A fost o aldtorie de noud ore, care ar fi fost mai scurtd dacd ar fi fost schimbati caii. Am vizitat in trecere Grota Veterani27. Drumul, care aproape in totalitate se desfd$oard pe malul raului este original $i asemandtor cu ale noastre de la Spluga.28 $i de la Sempione29. in fata satului Lavisciovici3° peisajul se desfd$ura aspru $i sdlbatic. Un turn vechi se zdrea, unii credeau cd era din timpul romanilor, dar eu am apreciat cd era din Evul Mediu. Am vdzut apoi Milanovitz31 pe tdrmul sarb, cand spre asfintit am ajuns la Drencova. Am petrecut noaptea intr-un pat bun in clddirea construitd in acest scop de cdtre societatea de vapoare [...] 22 Coln., jud. Cara§-Severin 23 Râu in Banat 24 Teplitz, com., jud. Cara§ Severin. 25 San Gervais =Saint Gervais Mont-Blanc, localitate in Savoia superioard. 26 Sat, comuna Berzeasca, jud. Cara§ Severin. 27 Federigo Veterani (1650-1695), general in armata austriacd, cazut la Lugoj in lupta cu turcii. 26 Arterá rutierd din Italia de nord. " Artera rutierd din Lombardia.

" Localitate in Serbia . '' Localitate in Serbia.

341

www.dacoromanica.ro

p 145

in ziva de 4 am pdrdsit ademenitoarele tdrmuri ale Drencovei. Nu departe de Moldova, cele mai interesante §i in acela§i timp cele mai aspre peisaje ale Dundrii se sfIr§esc. Ace le pe§teri întunecoase care se vedeau printre stâncile alburii §i proeminente erau Grote le Sf. Gheorghe. Nenumdrate insecte puratoare de moarte32 ie§eau din timpuri imemorabile, ucigând animale §i chinuind oameni.

Credinta populard este cd Sf. Gheorghe a ucis dragonul in aceste locuri, §i din cadavrul acestuia ieFau toate acele malefice insecte [...] Ldsând acele fantastice legende, pe care eu le cred atât de putin, am ridicat privirea §i am vdzut cum îngusta vale a fluviului se lárgqte in mod pldcut. Pe malul p. 147 sârb se indlta o fortdreatd // despre care se spunea cä era din timpul lui Hadrian33 [...] Fluviul avea din acest loc matca largd §i apdrea înaintea noasted ca un lac irnens; multe insule infrurnusetau acest peisaj §i numai o stâncd indrdzneatd rdsdrea din ape ca o santineld a acelor locuri incânatoare. La dreapta noastrd se infdti§au satele frumoase ale Moldovei vechi34 §i noi35, iar tinutul devenea mai vesel §i vast. Panta dulce a acelor

creste era in unele 'Atli atât de bine cultivatd, iar privirea noastrd sdtuld de tablouri sinistre §i intunecate se recrea, respirând un aer liber §i pur. Sositi la Bazia§36 ne-am oprit pentru a incdrca huild. Intre timp noi am urcat pe o indltime abruptd pentru a bea apd dintr-un vechi izvor, care curgea limpede, §erpuind §i formând pâraie pldcute.

32 Asa-zisele muste columbace. 33 Publius Aelius Hadrianus, imparat roman (117-138) 34 Parte componena a orasului Moldova Nola.

" Oras, jud. Cams Severin. 36 Basiasc, localitate jud. Cams Severin.

342

www.dacoromanica.ro

KARL EMIL H. KOCH (1809-1879)

Ndscut la 6 iunie 1809, in Turingia, la Ettersberg lângd Weimar, Karl Emil H. Koch devenise un pasionat colectionar de plante si iubitor al botanicii, pe vremea când era elev al gimnaziului din celebrul oras de resedintd al marelui poet Johann Wolfgang Goethe, 'filed in viatd. in 1829 s-a inscris la Universitatea din Jena, unde a studiat doi am medicina, transferându-se apoi la Universitatea din Würzburg. Doctor in medicind, in 1833, obtine, un an mai dam, si titlul de doctor in filozofie, ca urmare a publicdrii lucrärii De phytochemia. In vara aceluiasi an si-a inceput activitatea de profesor al Universitätii din Jena, tinand pnmele sale prelegeri de botanicä. In acea vreme plänuise intreprinderea unei cälätorii stimtifice cu scopul studierii florei din Caucazia, fund incurajat i ajutat in acest sens de mai multi oameni de stiintä germani, cat si de marea ducesä a Rusiei, Ana Pavlovna, pe care o cunoscuse intre timp. La 5 mai 1836, Karl Koch a päräsit Jena, oprinde-se un timp la Berlin unde a intrat in legaturd cu cunoscutul savant Alexander von Humbold; apoi a plecat spre Petersburg. Dupd o scurtd sedere in

capitala Rusiei, in vederea stabilini in amdnunt a planului cklätoriel in Armenia si procurdrii instrumentelor de lucru si armelor, a pornit spre Caucaz ajungand la Tbilisi in lama aceluiasi an. In mai 1837, in ajunul plänuitei escaladäri a muntelui Ararat s-a imbolnävit si a trebuit sd renunte. S-a reintors in patne, via Odessa-Petersburg. Dupd sosirea la Jena, la 16 mai 1838, Karl Koch si-a reluat curând prelegerile universitare de botanicd si a publicat lucrarea Das natarliche System des Pflanzenreichs nachgewiesen an der Flora von Jena (1839) si o scurtä relatare a cälätoriei in Rusia. Esecul expeditiei In Caucaz nu 1-a descurajat ci, sustinut de Humbold, a intocmit planul uneia noi, pentru care a primit, la interventia Academiei de Stiinte din Berlin, spnjin bänesc din partea regelui Prusiei La 16 mai 1843, Karl Koch a päräsit Jena, pormnd spre Trebizonda, de aceastä datä pe ruta Viena-Istanbul, cälätorind pe Dunäre, pe un vapor al companiei Donau-Dampfschiffahrt Gesellschaft panä la Cernavodä, iar de aici, prin Dobrogea cu cdruta pand la Constanta. Din capitala Impenului Otoman a plecat la Trebizonda. in timpul expeditiei sale, Koch a vizitat Armenia turceascä, Gruzia si coasta Mani Caspice. A trecut muntii Caucaz de trei on, ajungand si in Kurdistan. La sfarsitul anului 1843 se ea in cetatea ruseascd Alexandropol, iar in primdvara lui 1844 la Tbilisi. Peste tot a intreprins cercetän asupra florei, strângand mostre pe care le-a luat cu sine. La intoarcere avea o impozantä colectie. Pe drum s-a opnt in sudul Crimeii pentru cercetäri asupra pomilor fructiferi si a vitei de vie din zond, iar in octombne 1844 se afla la Jena, dupä ce sträbätuse Basarabia, Moldova si Galioa. Rezultatele cercetänlor efectuate in cursul amintitei cálätoril le-a pubhcat in revista Linnaea", sub titlul Beitriige zu einer Flora des Orients (1848-1851). intre timp isi publicase la Weimar (1846) in trei volume, si insemnärile de cäldtone, sub titlul Wanderungen im Oriente. Reise liingst der Donau nach Konstantinopol und nach Trebisond. In anul 1849, Karl Koch a fost numit director adjunct al Grädinii regale botanice de la Berlin, ceea ce nu 1-a impiedicat sä-si desfdsoare in contmuare activitatea didactica la Universitatea din Jena. A publicat mai multe lucrän de specialitate, printre care Die Weissdorn und Mispel-Arten (Crataegus und Mespilus) insbesondere die des könighchen botanischen Gartens in Berlin und der kbniglichen 343

www.dacoromanica.ro

Landesbaumschule bet Potsdam (Berlin, 1854), Dendrologie (2 vol., Berlin, 1869 si 1872), Die Baume und Sträucher des alten Griechenlandes (Berlin, 1879). in anul aparitiet acestei ultime lucrdri, Karl Koch a incetat din viatd, la Berlin. Dat fund scopul amintitei caldtorii a lui Koch in Orient, Insemndrile sale asupra acesteia contin, in mod explicabil, numeroase aprecieri asupra florei. Nu hpsesc insä descrieri ale locahtatilor pnn care a trecut, ale drumunlor parcurse si ale moravurilor si obiceiurilor diferitelor popoare cu care a venit in contact Pe români i-a cunoscut direct, dar numai pe cei din Banat, pe care inclind sä-i considere drept urmasii directi ai vechilor colonisti romani din Dacia. El acceptd teoria continuitädi populatiei dacoromane in nordul Durfarii, dupd retragerea din zonä a legiumlor romane. in ceea ce pnveste limba romand, este mai putin convins de caracterul romanic al acesteia, dat fiind numeroasele cuvinte de

ongine slavá din vocabularul celor cu care a venit in contact. Acestora le descrie fizionomia, considerând cd este difentd de a slavilor, la fel ca si portul, de altfel, Koch a remarcat in mod deosebit portul femeilor.

Sate le din Tara Româneasa le-a vdzut doar din depärtare, de pe bordul vasului cu care si-a continuat cdlätoria pe Dunäre, dupd ce trecuse cu barca pe la Cazane si prin Porti le de Fier, incântat de märetia si frumusetea peisajului intâlnit acolo. Bordeiele in care trdia populatia satelor de pe ambele pärti ale Dundni i-au fácut o impresia mai mult decât proastä. Datoritä carantinelor de pe malul stâng al Dundni, navele se opreau fie In porturile românesti,

fie in cele bulgäresti Deoarece vaporul pe care s-a aflat Koch a evitat din acest motiv portunle românesti, acesta nu a avut posibilitatea sä villa in contact cu populatia din Tara Româneascd. Pentru a evita navigatia dificild prin gunle Dunärii, aflate la vremea aceea sub stäpanirea Rusiei (pe bratul Sulina nu se efectuaserd lucrdrile de dragare necesare), compania austriacd de navigatie initiase hied

din 1839, transbordarea pe uscat, de la Cemavodä la Constanta, a märfunlor si pasagenlor de pe navele ei, astfel cd botanistul german a avut ocazia sá cunoascd stepa Dobrogei, mai ales flora, si s-o descrie. Se pare cä nu au intâlnit sate, ceea ce explicd bucuria care 1-a cupnns când a intalnit un grup de colonisti germani refugiati din Basarabia. in mod eronat, Koch crede a aceastá provincie, pe atunci parte integrantä a Impenului Otoman, ar fl fost populatä aproape in exclusivitate de tdtari. Desi drumul de intoarcere a lui Karl Koch, din Caucaz spre Berlin, a traversat si Moldova, acest episod nu figureazä In memorille sale de alätone. Fail sä cuprinda informatii deosebite privind Tara Româneascd si provincule românesti aflate atunci sub stäpânire sträinä, cartea lui Karl Koch prezintä totusi interes prin descrienle peisajului, mai cu seamä din Dobrogea, mai putin prezentá in memoriile de cäldtorie ale vremii. Koch face refenre si la proiectul austriac de construire a unui canal care sä lege Dundrea de Marea Neagrd.

KARL EMIL H. KOCH Cálátorii in Orient de-a lungul anilor 1843-1844

Capitolul II Belgrad qi defileul Dunfiriil p. 95

[...] Deoarece imprejurimile sunt locuite numai de români2 nu am avut, de asemenea, ocazia sd cunosc mai indeaproape acest popor. Probabil sunt primii locuitori ai tdrii, care au format odatd o parte a Daciei §i sunt apropiati semintiei ' Traducerea s-a fdcut dupa Karl Koch, Wanderungen im Oriente Während der Jahre 1843 und 1844, Weimar, 1846-1847, vol I, p. 95-112. 2 Wallachen.

344

www.dacoromanica.ro

slavilor fdrd sd apartind acesteia. Existä aici inclinatia de a fi considerati latini si, ca atare, ar fi urmasii colonistilor rdmasi pe care Traian asezase aici in numdr mare. Dovada principald este cdutatd

in limba romând, aceasta nefiind oricum atât de apropiatd latinei, dupd cum se sustine si dacd ascult cu atentie convorbirile imi este mai usor sd recunosc cuvinte slave. Românii sunt in mai mare mdsurd mici decât

mijlocie, constitutia lor seindnând cu rdzboinicii egine0 de la gliptoteca din München. Capul este rotund si fizionomia regulatd nu are trdsdturi marcate. Ochiul este lunguiet si, de aceea, se apropie mai mult de cel al germanilor decât de

cel al popoarelor slave. Sub fruntea potrivitd, dintr-o adânciturd neinsemnatd, porneste nasul cu o spinare rotunjitd, dar nu lath'. [...] imbrdcdmintea femeilor se aseamänd in mare mdsurd cu cea a scotienilor din nord si opregele3 cu carouri multicolore, cu dese franjuri, imi amintesc de Plaids4

ale acestora. 0 lungd si latd cam*, poalele si acele oprege din fatd si din spate formeazd de reguld intreaga imbrdcdrninte si doar in zilele mai friguroase I/ mai poartd un cojocel scurt, care are cusut tot felul de ornamente multicolore. Pdrul negru dar si cel castaniu are o insemnatd rdspândire si este purtat in cozi lungi. Femeile le impletesc in jurul capului, fetele dimpotrivd le lasd sd atârne in jos. Deoarece frumusetea unei fete este apreciatd, mai ales, dupd cozi, s-au gândit sd le prelungeascd artificial, impletind pdr strain si chiar cel mai bun in colorat. Cozile lor atârnând 'And la genunchi si incd mai jos m-au minunat, la inceput, pând ce, din intâmplare, am observat inseldtoria. Era deja târziu, in dimineata de 26 iunie, când in srarsit a continuat cdldtoria noastrd. Pericolele navigatiei urmau sd nu inceteze, cdci mai era de trecut prin asa-zisele Porti de Fier. Din aceastd cauzd pasagerii au fost din nou dusi in bdrci, pând la Schela Cladovei5, de unde s-au urcat din nou pe vapor. Cdldtoria pe Dundre te duce pe lângd cetatea Orsova Nola'. Aceasta se afld pe o insuld si domind intregul fluviu. Aceasta, ca si Belgradul, isi datoreazd aparitia, in

secolul trecut, austriecilor si, impreund cu acesta a fost, in mod revoltdtor, remisd turcilor. La primä vedere este, in cel mai inalt grad, prietenoasd, in opozipe cu starea mizerabild din interior. Forturile durabile care urmeazd sd

opund rezistentd oricdrei impuscdturi din munti, au incd un aspect convenabil si vor mai rezista timp indelungat turcii se strkluiesc sä grdbeascd decdderea bor. ' Schürzen. 4 Plaids. 5 Skella-Kladowa, localitate componentä a municipiului Drobeta-Turnu Severin.

6 Neu Orschowa, se afla pe fosta insulä Ada-Kaleb. Aceasta a intrat sub apd prin construirea complexului ludroenergetic de la Portile de Fier, inaugurat la 16-17 mai 1972.

345

www.dacoromanica.ro

p. 96

Pe partea sarbeascd se aflä poarta Elisabetei, pentru apdrarea cetátii si drumul ID. 97 trece pe langd turnul care-i inchide IL Toate acestea care se afld incd intr-o

stare bund, fac cinste constructorului. Cum se ocoleste Allionul7, care trimite un promontoriu in Dundre, incepe pe partea stangd Tara Romaneascd. Auzisem in repetate randuri cd navigatia mai jos de Orsova nu ar fi doar plind de primejdii, dar si mai interesantä. Dar oricat de agerd era atentia mea, totusi rn-am temut de-a lungul intregului parcurs al trecdtorii de pericolele mari si de frumusetile prosldvite. in orice caz, cel putin in partea de sus a treckoarei, este

nemärginit mai frumos decat in cea care urma tocmai sä se desfdsoare in fata privirilor noastre. Fluviul, chiar ingustat are totusi aici, in locurile cele mai stramte, o atime de 600-800 picioare si muntii care il imprejmuiesc sunt de fapt incantätori,

dar oricum nu atat de grandiosi ca mai departe, in sus. Stanci plesuve apar mai putin, iar pereti abrupti, care coboard vertical in fluviu, despre care am vorbit, nu apar deloc. Înaltul nivel al apei pare sd fi fost, in primul rand, cauza cd barca noastrd a trecut usor si sigur. Zadarnic am tras cu urechea pentru a auzi gäldgia izbirii apei de stanci, cdci era atat de puternicd Mat barcagii de abia se puteau intelege. [...]

Din pdcate, barcagii nostri romani nu intelegeau decat limba lor, incat

p 98

zadarnic rn-am adresat lor pentru a obtine de la ei lämuriri mai amdnuntite. Poate Cä cele mai periculoase brese, la acest nivel al apei au fost aruncate in aer, cdci potrivit jurnalelor s-a decis, cu cativa ani in urmd a se usura aici navigatia.

Astfel am trecut prin renumitele Porti de Fier, nume care de altfel apare in Orient pentru multe trecdtori, si ne gräbeam acum cdtre targul Schela Cladova. De la Orsova pand aici am avut nevoie de trei ore. Privelistea a devenit mai deschisä si, in special, pe partea stangd a Dunärii a inceput o campie nesfarsitd care, cu mici

intreruperi se intinde pand la Marea Neagrá. Dundrea, scdpatd din atusele ei märete, se ldrgeste mult si formeazd din nou primele clouä insule, din care cea mai

mare, Ostrovul Gol, oferd o priveliste prietenoasd. and am avut-o in urind si pe aceasta, in fata noastrd se afla targul Schela Cladovei, cu clddirile simpatice ale carantinei. Aici ne-am oprit cu bdrcile noastre.

Capitolul III Cälätorie prin câmptile Dunfirii §i pe Marea Neagrá

p 99

Desi se trirniseserd aici, deja mai devreme, märfurile noastre, totusi a trebuit

sd asteptdm un anumit timp pand ce vaporul a putut sd porneascd. Din pdcate bagajele noastre, din cauza cdrora am asteptat la Semlin, au rdmas din nou la Orsova si pentru a nu mai face o noud oprire ne-am hotdrat sd mergem mai departe, odatd 7 Al lion, munte la värsarea Cernei in Dunäre.

346

www.dacoromanica.ro

ce ni s-au dat asigurdri cd totul va fi trimis la Constantinopol cu viitoarea curse. Deoarece Rifaat pa§a cu §leahta sa9 s-a prezentat, de asemenea, din nou, vaporul a fost mai aglomerat deck era cazul de obicei, iar obrdzniciile i arogantele turcqti

ne-au stricat cheful, in mare mdsurd 'And la Cernavodd'9. in jos de numitul antrepozit se and' 'hied un turn neinsemnat, cu patru laturi, care, la români *i turci, poartd numele de turnul lui Sever. Din el se vdd, pomind in apd mai multi pilWri i de aceea s-a crezut, mai inainte, cd aici ar fi fost renumitul pod al lui Traian"; totu§i, potrivit unor cercetdri mai noi, acesta s-ar fi aflat mai jos, iar aici sub primul impärat crestin Constantin'2, când acesta a pomit o campanie contra gotilor §i sarmatilor, sar fi construit un pod de cdtre Severus, viitorul impdratp. // De aici cdldtoria pe Dundre i§i pierde pldcerile ei; pe malul de miazdnoapte a P. 100 inceput câmpia neintreruptd i pe cel de miazdzi mai continud incd, un timp, §irul

de munti, scade tot mereu. Dacd, chiar mai inainte, satele nu aveau intotdeauna un aspect simpatic, acum privirile noastre se indepdrtau aproape cu totul de ele, cu toate cd treceam ateodatd aproape pe lângd ele. De fapt, Inca' de aici, incepe tipul asiatic de constructie a caselor, potrivit cdruia locuintele oamenilor se afld mai mult sub pdmânt decât pe deasupra. Privit de pe vapor, un sat românesc sau bulgdresc se aseamänd mai mult cu mu§uroaiele de cârtitd, dupd cum se and adesea, strânse unele lângd altele, pe câmpiile §i pd§unile noastre, sau, §i mai mult, cu mu§uroaiele de termite ai cdror locatari, a§a numitele furnici albe, mai dibaci §i mai de gust la suprafatd, decât cu cele mai nenorocite sate §i cdtune de la noi. De abia iti crezi ochilor, când vezi iqind din aceste gduri oameni in loc de animale. Grajdurile de vite ale unor tdrani de la noi ar pdrea, dimpotrivd, românilor, drept palate. cu câmpia Dundrea incepe, dupd cum am mentionat, sd se ldteascd din nou ajungând la impundtoarea ldtime de 'A pând la 3/4 ore, care din pdcate, nu

corespunde câtu§i de putin adâncimii semnificative. Ca §i in câmpia ungard, 8 mit der nlichtsenalzrt. 9 mit semem Gesindel. I° Tscherna-Woda.

" Marcus Ulpius Traianus, imparat roman (98-117). Podul a fost ridicat intre anii 103 si 105 de catre Apollodoros din Damasc. '2 Flavius Valerius Constantinus (Constantin cel Mare), imparat roman (306-337).

13 Mai multe confuzii ale autorului. Podul de la Drobeta a fost reparat dupa cat se pare in vremea impäratului Severus Alexander (222-235), deci cu un veac inaintea domniei lui Constantin cel Mare. In vremea acestuia din urrna s-a construit intr-adevar un pod peste Dunare, dar mi la Drobeta, ci la Sucidava, iar Flavius Valerius Severus, la care se refera, probabil autorul, nu a avut vreun rol, deoarece domma acestuia (305-307) a precedat si nu a succedat celei a lui Constantin cel Mare. Cat

priveste turnul lui Sever" din parcul actualului municipm Drobeta-Turnu Severin, el nu este de provenientd romand, ci constitute o parte a fostei cetati medievale : vezi D. Tudor, Oltenia romand, ed. a IV-a, Bucuresti, Edit. Academiei, 1978, p. 67,175,473,476,480.

347

www.dacoromanica.ro

navigatia vapoarelor cere precautie si, aici ca si acolo, bancurile de nisip, care poate

de câteva zile de-abia au ajuns aproape de suprafatd, nu reprezintd doar mici

p. 101

pericole. Pe lângd insulele vechi acoperite cu pdduri de stuf se formeazd noi doar din nisip, iar numdrul lor se mdreste cu trecerea anilor. Am ajuns foarte curând la granita dintre Serbia si Bulgaria si o coama de munte putin neinsenmatd inainteazd din Balcani. Aceasta, strdpunsd in parte de Morava bulgdreascd formeazd despdrtitura // intre Morava sârbeascd si micul Timok, bogat in apd. Deoarece Bulgaria nu are mdcar aparenta unei anumite autonomii pe care si-au dobândit-o in ultima vreme, cu ajutorul Rusiei, cele trei principate dundrene, Serbia, Tara Româneascd si Moldova', neputând ca atare sd-si ridice mici carantine autonome, este interzisd mice legkurd din partea numitelor principate. Pentru a se

permite totusi oraselor mai mari de pe partea dreaptd a Dundrii sd participe la binefacerea navigatiei , s-a luat mdsura ca vapoarele sd comunice alternativ cu malul stâng sau drept. Noi am fost indrumati spre partea dreaptd sau bulgdreascd, in timp ce data urmdtoare sh fie interzise orasele

de pe malul bulgdresc, fiind preferate, din contra', cele ale Tdrii Românesti, Moldovei si Basarabiei. Cdtre seard am ajuns la Vidin15 si ne-am oprit mai mult de cloud ore. [...] p. 106

Deoarece vaporul nostru vizitase orasele de pe partea dreaptd a Dundrii, continuarea cdldtoriei prin Brdila si Galati16 si legdtura cu ambele orase ar fi fost imposibild fdrd carantind ; de aceea s-au luat mdsuri asa incât calatorii sd traverseze de la Cernavodd, cu trdsuri, marea stepd a Dobrogei" si la Constanta18, la Marea Neagrd, sd se imbarce din nou pe vapor. Mdrfurile au rdmas pe loc $i merg cu urmdtorul prilej spre mare, prin gurile Dundrii sau vor fi aduse la Constanta cu care

cu boi19. aldtorii au obtinut cdrute usoare si comode pentru aceste departdri, parcurgând intreaga distantä in 8 ore, inclusiv 2 ore oprire. Pe aceastd cale terestrd se câstigd cloud zile pline si de aceea sunt calculate de la Viena la Constantinopol, prin Dobrogea, 11 zile, iar in schimb prin Braila si Galati, 13 zile. Câteva ore mai sus de Cernavodd, Dundrea isi schimbd de fapt cursul dinspre rdsarit catre nord si, dupd ce a curs astfel mai mult de un grad se indreaptd din nou, mai sus de Galati, spre est. Ea trebuie acum sd parcurgd o jumdtate de grad inainte de a-si atinge sfarsitul, prin mai multe brate, in Marea Neagrd. 14 Autorul exagereazä meritele Rusiei. '5 Oras In Bulgaria. 16 Galatz (Galacz). 17 Dobrudsche. 18 Köstendje.

19 auf Wagen ma Ochsen gespanat.

348

www.dacoromanica.ro

Cum la 28 iunie era deja prea tdrziu ca sd ne incheiem cdldtoria pdnd la Constanta, ne-am // odihnit in restul zilei. A fost nevoie intr-adevdr de un timp p. 107 indelungat pand ce a fost incdrcatd in cdrute i expediatd mai departe cantitatea de baloturi cu marfd. Cernavodd este un sat nenorocit, asezat inspre interior, circa 1/4 ord, de-a lungul unei ape curgdtoare lente, cu acelasi nume (aceasta inseamnd apd neagrd) si care, pe uscat, este inconjurat de indhimi neinsernnate. Cdmpia a fost, mai inainte, acoperitd cu apd si a apdrut de abia incetul cu incetul. De aceea apare, ici i colo, incd mldstinos. Prima mea privire, in cdmpie, s-a indreptat spre un cort alb deasupra cdruia

flutura steagul cu vulturul prusian. Mirat de a vedea, in acea stepd, insemnele" patriei, am intrebat cauzei si am aflat cä printul Adalbert de Prusia' sosise aici de cdteva ore, din cdldtoria sa in Egipt, pentru a folosi vaporul pdnd la Giurgiu.

Dorul de scumpa patrie l-a manat ea, de-a dreptul prin Bucuresti, Tara Romdneascd i Galiia spre Silezia. Involuntar, rn-am gdndit la vremea in care si eu, scdpat de mari pericole i multe oboseli, a putea din nou sä md gräbesc cdtre scumpa patrie. Dacd este urmatd cu exactitate apa neagrd, pare probabil cä fusese lArgitd in trecut unui canal navigabil i, mai departe in sus, spre mlastinile din care rdul izvordste, linia dreaptd i precisd indicatd de mâna omului devine incd mai deslusitd. in orice caz, geneza canalului se datoreste marelui impdrat Traiann, care 20 das vaterldudische Zeichen. 21 Albert de Prusia, frate al lui Frederic Wilhelm IV, rege al Prusiei (1840-1861). Printul Albert a debarcat la Constanta, a traversat Dobrogea, apoi a cdldtorit pe Duna:re pând la Giurgiu, trecänd prin carantina de acolo i a ajuns in Bucure0 la 21 iume/ 3 iulie 1843. Cu pnlejul prezentel sale in capitala Tani Românesti au avut loc mai multe festivitäti printre care i o seratä muzicald data in cinstea sa de marele logofdt Barbu $tirbei (22 iun./ 4 ml.). Cu pnvire la aceastä vizitä i la festivitättle care au avut

loc vezt: Cunerul Românesc", XV, 1843, p. 189-190,193-194; Vestitorul Romänesc", VII, 1843, P. 188,193-194,197-199; Gazeta de Transilvania", VI, 1843, P. 219-220 Drept multumire pentru primirea rezervatä printtilui Albert, regele Prusiei a decorat pe domnitorul Gh. Bibescu i pe alti trei demnitari români cu ordinul Acvila rosie". 22 Premiza eronatd pe care se baza proiectul din 1834 al companiei Donau-Dampfschiffahrt Gesellschaft (un rol hotdrâtor jucându-1 un consortiu având in frunte pe contele István Széchényi) in vederea construirii unui canal care sd strdbatd. Dobrogea, legând portunle Cernavodd §i Constanta. Pând in secolul al XVIII-lea a existat insd un canal de proportii modeste, numit Laman, pe care circulau ambarcatiuni mici §i care lega zona Cernavodd cu Marea Neagrd, ceva mai la nord de capul Midia Canalul era alimentat de apa lacunlor Karasu, Gurgalâc i Taaul. Proiectul austriac din 1834 a fost dezbdtut in presa, existând pdreri contradictorit asupra posibilitfitilor tehnice de realizare cät si asupra eficientei sale. Pând la urmd nu a fost pus in aplicare datoritd respingerii ofertei austnece de cdtre Poartd. Pentru detalii vezi Paul Cernovodeanu. Romdnii ri primele proiecte de construire a canalului Dundre-Marea Neagrci (1838-1856), in Revista de istorie", 29 (1976), nr. 2, p. 189-209;

idern, Relatule comerciale româno-engleze in contextul polincii orientate a Marii Britanii (1803-1878), Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p 79-85. Cu pnvire la vechiul canal Laman, vezi T. Mateescu, Din geograjla istoricd a Dobrogei: canalul Laman, in Revista Arhivelor", LII (1975) nr. 1, p. 36-41. De asemenea, despre contele Istvan Széchenyi vezi i relatarea vol. I sene noud al prezentei colectii, p. 951-971.

349

www.dacoromanica.ro

a fdcut atât de mult pentru tdrile dundrene. Probabil sd fi fost realizat pând la mlastini, cdci mai sus de acestea nu este nici o urmd. S-a vrut, in timpurile mai noi, a se tägddui intru totul existenta sa, sustinându-se cd nu departe de mlastini ar fi o p. 108 cumpänd a apelor, dar neinsenmatd, ca si când // o asemenea ridicdturd nu ar permite o canalizare si nu ar putea fi strdpunsd.

Cum care a atras atentia conducerii" societAtii de navigatie asupra drumului mai scurt a fost un austriac, tot asa si in anul trecut un inginer austriac a recomandat a se lega Dundrea cu Marea Neagrd de-a lungul apei negre ; cercetdri mai ample s-au pronuntat totusi impotrivd.

in dimineata urmdtoare am vdzut unele mici cdrute nemtesti si in acestea bdrbati in haine de panzd albastrd si pantaloni albastri. Erau svabi24 care locuiserd multd vreme in Basarabia si care, dupd recolte proaste de mai multi ani s-au hotdrit sd emigreze din nou alegându-si Turcia drept patrie. In jur de 300 familii (astfel mi-au povestit, cel putin, bdrbatii) s-au adresat cârmuirii turcesti cu rugdmintea de

a primi pdmânt si ar fi fost, inainte de toate hotdrâti sd cultive stepa goald a Dobrogei al cdrei nume inseamnd deja mare fertilitate, nechibzuitul guvern turc, orb fatä de avantajele sale proprii le-a dat un rdspuns negativ. Astfel, särmanii nemti colindd incoace si incolo si cautd sd-si câstige o pâine amard prin cdrdusie si mestesuguri. Cea mai mare parte se afld in Tara Româneascd si numai 11 familii au reusit sd &eased la Silistra. Austriacul care a deschis drumul prin stepa Dobrogei era si conducdtorul nostru si lui i-am avut de multumit cd am mers repede inainte. Stepa era impodobitd cu cele mai frumoase plante erbacee si ierburi si apdrea intr-o asemenea strdlucire

ce nu vdzusem in nici o alfd stepd din Turcia si Rusia, nici mdcar in fertila p. 109

Karabah". Diversitatea diferitelor specii apdrea in medie, // mai mare decât in poienile noastre dar, ca si in alte stepe, ierburi se &eau doar in numdr mic. Plante le aromatice si musetelul erau dominante si monopolizau vederea si mirosul. [Urmeazd o prezentare mai de amdnunt a florei din stepa dobrogeand]. Am vdzut in marea stepd, cu o ldtime de probabil 212 mile, doar câteva locuinte sdrdcdcioase ale oamenilor, dar am intâlnit de mai multe ori numeroase cirezi, in special de vite, care, dupd aspectul lor impundtor, dovedeau cd le pldcea hrana sdndtoasd cu erbacee aromate. Putinii locuitori ai Dobrogei, de origine tdtdreascd, preferd sd-si petreacd viata lor, in dolce vita pe lângd cirezi, decât sd-si 23 das Direktorium.

24 incepänd cu anul 1840, grupuri de familii de germani au venit din Rusia si s-au stabilit in Dobrogea in cäutarea unui trai mai bun. Istona consemneazä patru valuri succesive de colonizare: 1841-1856, 1873-1877, 1878-1881, 1890-1893. In localitätile uncle s-au asezat au ndicat case frumoase, biserici, scoli, au trasat ulite drepte. in 1940, pe baza tratatului semnat de guvernul de la Bucuresti si cel de la Berlin, ei au fost strämutati in Germania. Pentru detalii vezi culegerea de studn Germand dobrogem. Istorie si civilizatie (coord. Valentin Ciorbea), Constanta, 2006 25 Kabardah, regiune, azi in Transcaucazia.

350

www.dacoromanica.ro

dea cat de cat silinta sä cultive pamantul fertil. Doar ici §i colo se intalnesc campii mici, pe care se aflä in p1M rod spicuri de grill, orz in sase randuri sau linte.

Aveam in spate mai mult de jumatate de drum cand ne-am opnt ca sä schimbdm caii no§tri cu altii. Cum nu disponibili, am fost nevoiti sa mergem

cu aceia0 mai departe dupd ce vi-au revemt, intr-o anumitä mdsurd, cu hrand i odihnä. Din pacate // se avea mai multd grijä de cai decat de oameni hick n-am p. 110 putut cdpäta, in ciuda marilor cirezi de vite din apropiere, nici mdcar lapte. aldura era mare i totu§i rn-am expus razelor fierbinti ale soarelui pentru a curioa§te imprejurimile, deoarece locul in care ne aflam era cel mai Malt din Dobrogea.

Apareau insemnate dese MO acoperite cu stuf, papurd i rogoz, indrägite de bivoli. Nu putin m-am speriat cand aceste animale mari urate s-au ridicat deodatä din namolul adanc §i intinzanduli inainte boturile lor negre, s-au pus incet in mi§care.

Vegetatia era din pdcate atat de mancatá de cirezi, incat nu mi-a fost posibil sä-i stabilesc caracterul. Dupd cloud ore am continuat, in galop rapid, cdratoria noastrd §i n-a durat mult ca frumoasa mare sä apard privirilor noastre. Bucuria noastrd, a tuturor, de a avea in urma noastrá cälätoria plicticoasä de pe Dundre din ultimele zile a fost mare. Societatea de navigatie s-a ingrijit la Constanta de un bun han §i hangiul, un

neamt, n-a precupetit cu nimic ca, putin dupd sosirea noasträ, sd ne potoleascä foamea26. in timpul intregii noastre calätorii pe Dundre pand aici n-a fost niciodatä masa atit de imbel§ugatä, fard ca pretul sd fi fost ridicat. [...] Din pdcate nu sosiserd toate märfurile la Constanta §i de aceea am a*teptat restul zilei §i noaptea. De regulá, imediat dupd sosirea la mare continua cdatoria §i,

pentru a nu pricinui vreo oprire este pregdtit un anumit numär de cdrute // la p. 111 Cernavodd pentru a prelua mdrfurile §i a le duce mai departe. De astd data., cdrutele

nu ajunseserä caci Rifaat pap nuli ducea singur toate lucrurile, ci negustori din Tbilisi'', din neamul mamigonilor78 - ai cdror strdbuni ar fi imigrat, din China in Armenia, cu mult inaintea erei noastre - aveau cu ei chiar peste 80 baloturi cu märfuri germane din Leipzig, pentru a le duce in Persia. Am atras atentia deja cu alte ocazii asupra urmärilor proaste pentru Rusia a

inchiderii provinciilor lor transcaucaziene §i, in timpul cdlatoriei mele, m-am convins adesea asupra adevárului acestei päreri. Märfurile care sunt acum duse prin Trebizonda §i Erzerun29 spre Asia centrald" treceau mai inainte prin Redutkaleh §i

Transcaucazia rusk pe and aceste taxi sub dominatia rusall, se mai bucurau de un trafic liber cu restul Asiei [...] [Aprecieri asupra comertului §i negustorilor din Gruzia §i Armenia] 28 einseren Gaumen zufrieden zustellen. 27 'Wiser Kaufleute. Tbilisi (fost Tiflis) este capitala republicii Georgia. 28 der Mamigonier. 28 (Draw in Turcia, pe coasta Märii Negre.

" Innerasten. 'I Oberhoheit. 351

www.dacoromanica.ro

p 112

De cdnd a fost bombardatd de ru§i32, Constano nu-§i mai meria numele de cetate cdci zidurile surpate nu mai sunt in stare sd reziste chiar §i unui du§man slab. se afld pe malul , inalt de mai bine de o sutd de picioare §i se intinde partial in jos pdnd aproape de mare. Ruinele, care nu lipsesc aproape nici unui ora§ turcesc, ocupd aici un spatiu mare. Între acestea am hoindrit, pe inserate, §i ne-am bucurat de frumoasa priveli§te pe care o oferea tuturor marea verde inchis cu izbirea spumoasd a valurilor de stânci.

Dupd cum am avut ocazia sd mentionez deja in mai multe fânduri, punctualitatea nu este tocmai proprie vapoarelor austriece, inat s-a fdcut din nou amiazd Inainte de a fi continuat, la 30 iunie, cdlátoria noastrd. [...]

32 in cursul räzboiului ruso-turc din 1828-1829.

352

www.dacoromanica.ro

JEAN ALEXANDRE VAILLANT (1804-1886)

Ndscut la Paris in 29 octombrie 1804, intr-o familie de mici burghezi, filo-românul J. A. Vaillant si-a facut studiile la prestigioasele colegii de Bel lay si Hennc IV din capitala Frantei. La numai 22 de am era trimis la Veracruz, in Mexic, pentru a fonda o scoald. in 1829 isi incepe periplul in spatiul românesc, fiind preceptor in familia marelui ban Iordache Filipescu si apoi in cea a lui Mihalache Ghica. Dupd numai un an, infiinta in Bucuresti un pension in limba francezä, care din 1832 va functiona in clddirea Colegiului Sfântul Sava. Au invdtat aici: Ion Ghica, Nicolae Bdicescu, Grigore Alexandrescu, C. A. Rosetti, C. Báldceanu. in functia de director al internatului de la Sf Sava a fost

remarcat de contele Pavel Kiselev. Relatiile sale cu reprezentantii puteni protectoare nu au fost cordiale, fiind suspectat de idei liberale. In 1835,1a sugestia consulului rus Piotr Ivanovici Riickmann, a fost destituit de la conducerea pensionului, dar a continuat sfi tind cursuri de francezä si latinä in cadrul colegiulut. A sprijinit activitatea pedagogicd a sotiei sale, care primea o subventie de 6 000 de ducati din partea statului pentru un pensionat, renumit in capitald, frecventat de tinerele fete de boieri. Paralel a incercat sd infrinteze o institutie asemänätoare pentru fetele s4race.

Sprit justitiar, Vaillant a luat atitudme in afacerea Tavermer-Marsille, sustinând pozitia consulatului francez, ceea ce i-a adus mamicitii din partea autoritätilor românesti. Crescut in atmosfera revolutionard a capitalei franceze, aflat in legdturä cu elita culturald si politicd din Tara Româneased si Moldova, aprecundu-i in egalä mäsurd pe boierul liberal Ion Câmpmeanu, dar si pe tinerii Dimitrie Filipescu si, Nicolae Bálcescu, Valliant a participat cu fervoare la activitatea societätilor secrete, ce prefigurau anul revolutionar 1848. Va fi unul dintre liderii miscirii din 1840, iar in urma deconspirdni

acesteia a fost nevoit sd päräseasca Tara Româneascd. in decembne 1840 se afla la Iasi, unde il frecventa pe Mihail Sturdza, Mihail Kogälniceanu, Costache Negruzzi si Alecu Russo. isi continua activitatea revolutionarä in cadrul unei societäti secrete si avea legaturi cu Societatea de eliberare a popoarelor slave de pe malul drept si sting al Dundrii", in numele cdreia scna pamflete impotnva ministrului de interne, Lupu Bals, si a celui de Justitue, Nicolae Canta. fn 18 mnie 1841 sosea la Galati, unde era perchezitionat si retinut timp de o sdptärnând, dupd care era eliberat. Dupd o tentativä esuatd

de a revem in Tara Romaneasca (1842) pornea spre Impenul austnac, drumul sdu fiind intrerupt la Sibiu. Aici a fost arestat, fiind considerat de autontiti un revolutionar periculos. Din 1843 a locult in Paris, de unde a urmänt cu atentie evolutia Rdzboiului Crimeii si a acut o propaganda intensd cauzei române. Devenea astfel un renumit cunoscätor al problemelor din Sud-Estul Europei, fiind ales membru al Societätii Orientale din Franta in 1844. in anul urmätor, in drum spre Constantinopol, a fäcut o nottä tentativä de a pdtrunde in Principate. Dupd 36 de ore petrecute In Bucuresti a fost nevoit sd pirdseascd Tara Româneascä din ordinul domnitorului Gheorghe Bibescu. A fost unul dintre amicil fideli ai dommtorului Gngore Dimitne Ghica, fund martorul sinucideni acestuia in caste-nil de la Mée in august 1856. Bucurându-se de increderea familiei domnitorului, a fost insdrcinat sd rezolve probleme fmanciare legate de mosille detinute de aceasta in Basarabia. Astfel, la sfirsitul anului 1857 a revenit in Iasi dupd o absentä de 16 ani sis-a implicat in disputele privitoare la alegerea domnitorului Moldovel. A fost un sustindtor al lui Grigore Sturdza, pe care 11 credea singurul candidat viabil, lucru pe care 11 su märturisea intr-un raport secret cdtre ministrul de externe frencez, Alexandre Walewski. in timpul dommei lui Al. I. Cuza revenea in Bucuresti, unde a tinut cursuri gratuite de istorie a Antichitätii. Guvernul roman i-a acordat in 1864 marea impimintemre si o pensie viagerd. Reintors

www.dacoromanica.ro

353

in patria sa, a rdmas fidel tarii sale de adophe, careia i-a consacrat lucrdn, articole in publicatii de rdsunet european. in 1878, cu ocazia expozitiei de la Pans, era vizitat de cativa prieteni români. Moare in 1886, fidel afectimm sale pentru Romania.

Opera sa, inchinatd limbii, literatuni si istoriet românilor, cuprinde urmdtoarele Mind: Grammaire valaque â l'usage des Français, Bucuresti, 1834, Vocabularul puraref romaescfrantuzesc .yi franluzesc-romeinesc, Bucuresti, 1839; Episode de la Question d 'Orient. Russie, Valachte, Moldavie, Pans, 1842; Le Carru-Boi, Paris, 1843; Statistique général synoptique des Principautés de Valachie et de Moldavte, in Revue de l'Orient", t. IV, 1844; L'insuffisance des travaux dans les mines de mercure de Moldavie et de Valachte, ibidem; Les tendances politiques des Moldo-Valaques manifestés par leur littérature, ibidem; Notices sur les princes de la famille Ghica. Pans, 1855; Mémoires et observations de Son Altesse Sérénissime le Prince Régnant de Moldavie, G A. Ghica X sur le Protocole des Conférences de Constantinople et envoy& au Congrés de Paris 28

février et 8 mars 1856. Publié par..., Paris, 1856; Actes diplomatiques constatant l'autonomie politique de la Roumanie, Pans, 1857; Voix de peuple, you de Dieu, Iasi, 1858; La lanterne magique au Passé, Présent et Avenir de la Roumanie, Bucuresti, 1868. Lucrarea ce impresioneazd prin informatie, analizd, profundd cunoastere a spintului românesc se intituleazd La Roumanie ou Histoire, Langue, Littérature, Orographie, Statistique des Roumains, Pans, vol. I-III, 1844. Ajuns in 4 noiembrie 1829 in Bucuresti, Valliant surprindea societatea românescd intr-o perioadd de transformdri marcatd de instaurarea protectoratului rusesc si de mtroducerea Regulamentului organic Dupd prezentarea amanuntita a conflictului ruso-turc din 1828-1829, automl descna reformele infdptuite de Pavel Kiselev, singura personalitate rush' care i-a stârnit admiraha. Dommile regulamentare, care incepeau printr-o flagranta inalcare a prevedenior constitutionale - numirea dommtonlor in cele cloud principate, iar nu alegerea lor -, erau analizate pe larg de autor. in conceptia sa, Mihail Sturdza era instruit, bun administrator si diplomat abil", iar Alexandru Dimitne Ghica era un suflet ales cu intentil laudabile, toti îl cred patriot". Reformele pe care cei doi domni doreau sd le introducd erau insd stopate de arnestecul constant al Rusiei in politica internd: Ghica si Sturdza au continuat ceea ce incepuse generalui Kiselev, dar neavând nici forta, nici mijloacele sale, nici facultatea de a-si aiege cenzurati de Rusia in ceie mai mici arnanunte, blamati de boieri la cea mai mica greseald, s-au idsat influentati de cabinetul rus, s-au ridicat impotriva partidului national in loc sd se inteleagd cu el". Valliant

a descns lupta impotriva puteni protectoare declansatä de boierimea liberala din jurul lui Ion Câmpmeanu, a carei atitudine demnd o cremneazd in pagini memorabile. Paralei a prezentat activitatea partidului national" atat in sustmerea mitiativelor culturale - teatru national, literaturd in limba romând -, cat si in organizarea miscdni revolutionare din 1840. Mdrtunile im Valliant sunt revelatoare, el fund unul dintre dasan non generatn, implicându-se in societatile secrete din Tara Româneascd si Moldova. Era un sustindtor al luptei pentru unirea tuturor românilor: moidovenii, transilvdnenn, muntenii sunt

recunoscuti ca frati". Ideea era sublimatä chiar de titlui lucrani. Aspectele politice erau intregite de analiza structuni sociale. Valliant a frecventat saloanele boieresti din cele doud capitale si a putut sa delimiteze categorille acestel clase. Exagera in caracterizarea manlor boieri, cdrora le este imposibil sä discute logic despre o problemd de stat", dar surpnndea corect ideile liberale, demnitatea i atasamentui fatd de Ora a celei de-a doua categoni. Era convins cä noua generatie, educata in spirit occidental prin frecventarea inaltelor scoli europene, va infdptui obiectivele nationale ale românilor, find animata de dorinta de a avea un guvern putemic si independent". Filoromanui nu analizeaza cu aceeasi profunzime celeialte categorii sociale. Se multumeste cu i cei liben i despre repartiha propnefählor. Pnn acelasi procedeu rezolvd i aspectul demografic. Tabelele intocmite pe probleme. reparhzarea etnicd, casdtorii-divortun, nasteri, decese, intregesc catagrafnie din epocd. Lucrarea lui Valliant este unicd in literatura de specialitate tocmai prin multitudinea informatillor statistice. De la asezarea geograficd, formele de relief, bogdtiiie naturale, productia agricold, comert, navigatia pe la Galati si Braila, temperaturi repartizate pe anotimpuri, pedepse, inchisori, sentinte, pand la salariile profesonlor, situatia carantmelor, a spitalelor, a asezdmintelor bisericesti, totul este prezentat sub forma

prezentarea unor statistici sugestive despre tdranii dependenti

354

www.dacoromanica.ro

unor tabele comparative pentru Tara Româneascd si Moldova. De remarcat cd autorul nu-si dezväluie intotdeauna sursele; de aceea cifrele statisticilor sale ar trebui coroborate cu alte surse din epocd. Capitole deosebite sunt cele inchinate invdtämântului -in care experienta pedagogied îl ajutd pe autor sä infätiseze implinirile, dar i lipsurile sistemului - i celor cloud capitale, care sunt prezentate comparativ.

Ultima parte a luctirii este dedicatä celor zece cdTátorii intreprinse de Vaillant in Tara Româneascd si Moldova. Filoromânul a vizitat Valea Prahovei, Muntii Bucegi, Valea Oltului, imprejurimile Bucurestilor, Iaii, Ceahläul, Moldova Centrald si de Sud. Descrierile geografice alterneazd cu numeroase informatn istorice despre renumitele asezäminte religioase de la Curtea de Arges, Mdndstirea Dintr-un Lemn, Arnota, Hurez, Cernica, Pasärea, aldärusani, bisericile din Bucuresti si Iai. Interesante sunt pasajele in care sunt povestite obiceiurile, traditule poporului roman: nunta täräneascd, dansul alusarilor. De remarcat este si harta teritoriilor românesti atasatä la sfärsitul lucrarii. J. A. Vaillant a fost mai mult deck un simplu cäjätor prin gpatiul românesc. A fost un dascäl, ce

a alduzit cu har destinele generatiei pasoptiste", un justitiar, care a incercat si lupte impotriva protectoratului rus, un sustindtor constant al cauzei românilor.

Despre personalitatea sa au scris: Nicolae Iorga, Istoria romiinilor prin ccilcitori, vol. III, Bucuresti, 1929, p. 229-240, C-tin Turcu, Un Mid-tor francez acum un veac prin judetul Neamf, PiatraNearnt, 1934; I. Grämadd, Fragment din cdhitoride lui J A. Vaillant in Moldova si Muntenia prin 1840,

in Neamul Românesc Literar", Välenii de Munte, Bucuresti, 1911, III, p. 330-332; Oltea-Cudalbd Slusansehi, Contributions â la biographie et ci l'oeuvre de J. A. Vaillant 1804-1886, in Mélanges de l'École Roumaine en France", XIV, 1937-1938, p. 1-113; Dan Berindei, Märturia lu: J. A. Vaillant asupra socieldfii romänesti pasoptiste, in idem, Rondinii si Europa in perioadele premodernd pi modernd Bucuresti, 1997; idem, Jean Alexandre Vaillant et la Transylvanie, in Revue Roumaine d'Histoire", XXXVI, 1997, nr. 3-4, p. 201-205; Gheorghe Palton, Cristma Oghinä-Pavie, Jean Alexandre Vaillant (1804-1886) si recunostiina posteriuitu romeinesti, in vol. Omagiu acad. $tefan Stefeinescu, Bucuresti, 2000, p. 723-731; Nicolae Isar, Märturii si preocupdri franceze privitoare la romdni in secolele XVIII-X1X, Bucuresti, 2005, p. 71-74; Petre Din, Jean Alexandre Vaillant si societatea romdneascd prepasoptistd, in Identitate yi alternate Studii de istorie politicd yi culturald (4), Cluj-Napoca, 2007, p. 251-257.

J. A. VAILLANT

România sau istoria, limba, literatura, orografia, statistica Românilori Volumul al II-lea A treia epoch' De la 1822 la 1844 Domni indigeni, unire, regenerare Dupd putin timp, la 4 noiembr,, am ajuns in Bucuresti //: mizeria era aceea§i, P. 350

am constatat acest lucru, flind oaspetele celei mai opulente case din Tara Romdneascd, aceea a banului actual, George Filipescu2.[. ..] '

Traducerea fragmentelor s-a fdcut dupd La Roumanie ou Histoire, Langue, Littérature,

Orographie, Statistique des Roumains, vol. II, III, Paris, 1844. 2 Iordache (Gheorghe) Filipescu (1765-1855) mare vornic, mare ban, candidat la domme in Tara Româneascd in 1834.

355

www.dacoromanica.ro

Tratatul de la Adrianopol (14 septembrie 1829) nu a pus capdt ,

dar le-a atenuat. incetarea ostiliatilor a diminuat cel putin corvezile §i a permis combaterea ciumei. Eliberati de , românii au avut de suferit rigorile iernii §i, ca §i cum nu erau de ajuns ciuma, foametea, uraganul §i frigul, un cutremur de pdmânt a sfar§it prin,a aduce consternare in spiritele tuturor. Erau orele cloud de

dimineatd §i toed lumea era treazd, dezbrdcatA in ulitk pe zdpacld. In casa unde impdrteam ospitalitatea cu marele logoat Mihail Sturdza' al Moldovei §i ai cdrei stdpâni impreund cu oaspetii §i oamenii lor formau o populatie de 100 de persoane libere sau in robie, era un vacarm nedefinit. Cdinii urlau, caii nechezau, copiii p 351 plângeau, // zidurile se mi§cau, tavanele se prdbu*eau; Mihail Sturdza nu a vrut sd doarmd decât sub o mask iar domnul Cola, functionar al cancelariei consulatului rus, implora in cdma§d §i ingenunchiat in zdpadd pe Preafericita Fecioard [...] Doud dintre victimele acestui teribil sinistru au fost sotia i fiica unui francez in serviciul Rusiei, domnul Tavernier, medic in Tara Româneasck §i care se afla pe tdrmurile

Dundrii ocupat cu epidemia de ciumd. Doamna Tavernier era polonezk elevd la Saint-Denis i o persoand distinsd; ea a murit strivitd in patul sáu de un zid, in timp ce-§i strângea in brate unica flick [Prevederile tratatului de la Adrianopol.] p. 356 Cu toate cd se reuniserd din 29 iulie sub pre§edintia ilegald a consulului rus Minciaki4, comisarii insdrcinati cu redactarea regulamentelor nu-§i sfdr§iserd incd p. 357 munca. intârzierea provenea din obligatia de a supune // redactarea lor cabinetului rus [...] §i n-ar fi fost terminatd, dacd la srar§itul lui noiembrie n-ar fi sosit generalul p. 358 Kiselev5, in calitate de pre§edinte plenipotentiar al celor doud principate [...] // Au semnat cu totii , cu exceptia banului C. adldceands, a logofdtului Câmpineanu7 §i a vornicului Hrisoscoleu Buzoianu8. [...] Odatd semnat regulamentul, Alexandru Vilara din partea Tdrii Românqti §i

Mihail Sturdza din partea Moldovei au fost insdrcinati sd meargd la Sankt Petersburg sd-1 ofere impdratului Nicolae. Aceastd onoare ar fi putut sd le aducd tronurile celor doi. in acest timp generalul Kiselev a inceput sd aplice in principate reformele administrative instituite prin acest regulament. [Consideratii ale autorului p. 360 privind rezistenta românilor la aplicarea reformelor]. // Holera a oprit pentru un moment, in 1831, mersul afacerilor, dar mdsurile intelepte pe care le-a luat in aceastd imprejurare, solicitudinea sa fatä de populatia ingrozitd, curajul pe care a 3 Mihail Sturdza, mare logofät, domn al Moldovei (1834-1849). 4 Matvei Lvovici Minciaki, general, agent rus in Principate

5 Pavel Dimitrievici conte Kiselev (1788-1863), general §i diplomat rus, preedintele divanunlor din Tara Româneascd i Moldova in 1830-1833. 6 Constantin Häläceanu (1776-1850), mare ban In Tara Româneascd. 7 Constantin Câmpineanu, mare boter din Tara Româneascä 8 Dimitrie Hnsoscoleu Buzoianu, vornic in Tara Româneasca.

356

www.dacoromanica.ro

reusit sd-1 inspire celor mai timorati functionari publici sunt noi motive pentru care românii ii datoreazd recunostintd. Pentru a diminua intensitatea flagelului, clasele sus-puse din orase fiind deja retrase la munte, i-a dus pe sdraci in afara orasului, a vegheat cu multd grijd la hrana lor si aceste mdsuri au fost atat de bune

cd, din cei 80 000 de locuitori ai Bucurestilor, nu au murit zilnic decât 120 in perioada de apogeu a epidemiei. Aceastd stare a durat numai o lurid; putin câte putin

epidemia s-a diminuat // si nu au trecut trei luni cd administratia si tribunalele p. 361 si-au reluat lucrdrile obisnuite. De atunci generalul Kiselev s-a ocupat concomitent de stabilirea carantinelor, de fondarea spitalelor, de organizarea administratiei, a tribunalelor, a scolilor, a armatei, a magaziilor de rezerve, a pus bazele portului Braila,

a transformat in orase cetätile de la Dundre, a aliniat satele, a pietruit din Bucuresti. [...] Sub el principatele au luat o nond inNisare. [...] // Pe când p. 363 lucrurile mergeau astfel, presatd de Anglia sd evacueze principatele, Rusia s-a gândit in fine sd le lase in grija domnilor bor. in virtutea Regulamentului Organic, acesti domni trebuiau alesi de natiune, dar pentru a asigura mentinerea reformelor, Rusia a gäsit de cuviintd sd inceapd ea insdsi prin a le incdlca cu ajutorul articolului 2 din tratatul de la Sankt Petersburg (29 ianuarie 1834), despre care vom vorbi numaidecât. p. 364 [Despre sperantele de domnie ale marilor boieri din ambele t.dri.] //

Prin articolul 2 al tratatului de la Sankt Petersburg, Poarta nu gäsea in constitutia romând nici o prevedere care sd-i afecteze drepturile de putere suzerand si a consimtit sä o recunoascd si sd elibereze un firman in acest sens. A convenit

printre altele cd, dupd recunoasterea formald a constitutiei, domnii din Tara Româneascd si Moldova vor fi numiti pentru ultima datd, ca un caz particular, prin intelegerea celor cloud Curti. Din toti pretendentii la domnie, numai cinci din fiecare principat au fost inscrisi pe listd. Cei mai tineri dintre ei erau // Alexandru Ghica9 si Mihail Sturdza; primul, prezentat de Rusia, a fost agreat fad dificultäti de Poartd; cel de-al doilea, prezentat de Poartd, a fost respins de Rusia. Cabinetul de la Sankt Petersburg, care-1 suspecta de ostilitate, a sters numele sdu de pe listä si se credea indrituit sd nu-1 adrnitd. Dar Poarta s-a ardtat decisd sd nu aleagd pe altcineva si a declarat cd dacd numele lui nu se va gäsi pe listd, va publica un manifest pentru a expune Europei conduita Rusiei. Aceasta din urmd s-a decis in fine sd-1 accepte [...]. Dupd putin timp, generalul Kiselev a inmânat conducerea provizorie consulului

P. 365

Riickrnann'° si a pdrdsit Tara Româneascd, ducând cu el stima si regretele publice. [...] Sositi la Constantinopol, Mihail Sturdza si Alexandru Ghica au fost primiti P. 366 bine datoritä aurului pe care 1-au aruncat cu amândoud mâinile. Sturdza, care este bogat, a aruncat din propria avere; Ghica care, din contra, este sdrac a imprdstiat bani imprumutati, pe care probabil nu va putea sd-i restituie si de care bancherul 9 Alexandru Dinutrie Ghica, domn al Tärii Românesti (1834-1842). '° Piotr Ivanovici Rückmann, agent si consul al Rusiei la Bucuresti (1834-1839).

357

www.dacoromanica.ro

Hagi Moscu" trebuia sd dea socoteald in fata clientilor sdi. Divortat, Mihail Sturdza a cdutat . ajutor la Vogoride, printul de Samos, cdsdtorindu-se cu fiica sa, Caterina; Alexandru Ghica, *fried celibatar, i-a promis bancherului sdu cd o sd-i devind ginere.

in final cei doi domni, primind investitura, au pdrdsit Constantinopolul, < unde si-au ldsat agentii>, unul socrul, celdlalt pe marele logoat al bisericii grecesti, Aristarki'2, si s-au intors in capitalele lor. [Despre abuzurile rusilor asupra unor particularil p. 368

p. 369

Sosirea celor doi domni in capitalele lor a fost salutatd prin aclarnatii de bucurie si sperantd. Locuitorii din Iasi si Bucuresti au alergat in intdmpinarea lor mai mult de o leghe in afara oraselor, iar nemulturnitii nu au intdrziat sd se supund. Ghica si Sturdza au continuat ceea ce incepuse generalul Kiselev, dar neavdnd nici forta, nici mijloacele sale // [...], nici facultatea de a-si alege ministrii, cenzurati de Rusia in cele mai mici amdnunte, blamati de boieri la cea mai mica greseald [...] s-au ldsat influentati de cabinetul rus, s-au ridicat impotriva partidului national in

loc sd se inteleagd cu el, si au negociat cu opozitia. Anul urmdtor, colonelul Cdmpineanu'3 a infiirrtat Societatea filarmonicd'4, care trebuia sd intemeieze teatrul

national. [...] Aportul sal in acest act national au fost banii si influenta sa, cel al domnilor Heliade si Aristia1 6 - talentul de poeti si dragostea faid de artd. [...] Astfel dupd 18 luni de repetitii, Mahomed al lui Heliade s-a jucat cu un succes nesperat si acea zi a fost una de sdrbdtoare: toatd boierimea a fost prezentd si orgoliul national p 370 a crescut. Din acel moment fiecare a ajutat aceastä operd s'i peste II putin timp mai

mult de 80 de piese de teatru, traduse din francezd sau din germand, au putut fi reprezentate. in timp ce in principate exista aceastd miscare de inteligentd si patriotism, pe care nici cei mai indiferenti nu se abtineau sd o aplaude, tratatul de navigatie intre Austria si Grecia a impulsionat comertul dintre cele cloud tdri. 0 linie

maritimd s-a stabilit intre Viena, Constantinopol, Smirna" si Trebizonda'8, iar Dundrea a devenit in sfdrsit marele drum al bogdtiei din Nord-Vestul Europei Care Orient. [Despre starea jalnicd a finantelor tdrilor. Falimentele lui Meitani'9 si Hagi Moscu.] " Stefan Hagi Moscu, bancher din Tara Româneasca.

I2 Nicolae Aristarki (1800-1866), agent la Constantinopol in tirnpul dornnului Alexandru Dirrutrie Ghica. " Joan Câmpineanu (1798-1863), colonel, orn politic rornân.

14 Societatea Filarrnonica a fost infimtatä de I. Câmpmeanu, I. H Rädulescu si C. Aristia, in Bucuresti, in 1833, cu scopul de a räspândi gustul pentru literaturä si artä. 15 Ion Heliade Räclulescu (1802-1872), scriitor si om politic rornân. 16 Costache Aristia (1808-1880), scriitor, actor român. 19 Azi Izmir, oras in Turcia. " Azi Trabzon, oras in Turcia. 19 $tefan Meitani, boier si bancher din Tara Rornâneascä, a murit in 1834.

358

www.dacoromanica.ro

Domnul, ale cdrui puteri n-au fost fixate decât intr-o manierd vagd de comisia p

372

ce a elaborat Regulamentul, prea ocupaa in a acorda boierimii noi drepturi si privilegii, este mai degrabd un functionar plasat in fruntea treburilor, nu pentru a le coordona ci pentru a le observa, nu este conducdtorul unui guvern autonom, al unei administratii nationale i independente. [...] // Totusi lui Mihail Sturdza si Alexandru Ghica nu le lipsesc calitäile. Primul este instruit, bun administrator si diplomat abil, iar cel de-al doilea este un suflet ales, cu intentii läudabile, toti îl cred patriot. [...] Pentru a fi apreciati la justa lor valoare, boierii trebuie sd fie tratati din punct de vedere al categoriei din care fac parte. Printre boierii mari i bdtrâni nu domneste

decât petrecerea pläcutd a timpului i invidia fatd de domnitor; in general nu strälucesc decât prin nulitate. Partizani sau nu ai progresului, nu îi exprimd opinia decât prin da si nu; // le este imposibil sä discute logic despre o problemä de stat. Numdrul oamenilor capabili din aceastA categorie este foarte restrâns. [...] Printre

P. 373

P. 374

cei tineri din aceastä categorie, sunt unii mai instruiti, dar la fel de lipsiti de ambitie. [...] Boierii din al doilea ordin, fii mai mari ai primelor familii i efi ei înii ai noilor ramuri, // oameni de treizeci pând la patruzeci i cinci de ani, nu diferd de p. tinerii din prima categorie decât prin patriotism, idei liberale, denmitate, atasament sincer fatä de Ord. Cât despre cei din a treia categorie, tineri sau bdtrâni, ei doresc toti, cu rare exceptii, un guvern puternic si independent. [...]

Din fericire, in spatele oamenilor de astäzi se naste o generatie noud, un tineret studios, care are mintea indreptatd spre invätdturd i inima spre exemple

375

p 379

bune. // Cei mai bogati se duc la studii in Italia, Berlin, Viena, München, Paris si se p. instruiesc prin aceste frecvente cdlätorii; ahii studiazd mersul afacerilor, chibzuiesc

380

mijloacele prin care sd remedieze lucrurile, si din instructia unora, din practica celorlahi, din bunele sentimente ale tuturor ar trebui sä rezulte acea revolutie pentru care regulamentul a fost conceput, dar pe care a fost incapabil s-o execute. [...] Înaltii prelati, fäcând uz de nobilele lor drepturi, vor sä contribuie din plin . Mitropolitul i episcopii, umiliti de starea de decddere a clerului se sträduiesc astäzi a le reda demnitatea misiunii lor. [...] Sträinii misund in principate. Unii sunt o binefacere, alii o pacoste. // Cei mai numerosi sunt in raialele turcesti; sârbii i bulgarii cultivd pämântul; grecii in Tara Româneascd i evreii in Moldova sunt in general arendasi. Ultimii sunt neindurdtori, dar este de remarcat cd vin aproape toti din Polonia i Rusia. Cei din Turcia locuiesc in cea mai mare parte in Tara Româneascd, sunt organizati mai bine si un mare numdr dintre ei sunt vrednici de stimd. Armenii, grecii i germanii se ocupd cu marele comer i ultimii participd alAturi de francezi la dezvoltarea intelectuald a locuitorilor. Totusi numdrul francezilor este restrâns, nu sunt decât 40 la Bucuresti si 20 la Iasi, atat femei cât i copii; este sigur cä acestia au contribuit mai mult cleat orice strdin din principate la conturarea sentimentului national. De 359

www.dacoromanica.ro

p. 381

aceea sunt atât de iubiti de particulari, temuti de Rusia i persecutati de guvern. [.. Germanii i grecii, sunt de asemenea, singurii medici; grecii sunt aproape toti p. 382 studenti ai Facultdtii de la Paris. Ca in Orient, medicina a conservat hied aici // o

parte din influenta sa politick iar domnul Arsaki2° datoreazd acestei profesii indelung practicate faptul a a detinut potofoliul secretariatului de stat. [Despre revizuirea Regulamentului Organic. Atitudinea lipsitd de demnitate a

lui Alexandru Ghica fata de amestecul Rusiei. Curajul Adundrii din Tara Româneascd, care a protestat impotriva articolului aditional, apdrând astfel

p. 402

germenele constitutional". Afacerea Tavernier-Marsille. Nemultumirea generald din principate, care anunta mari tulburdril in loc sá revind la sentimente nationale si sd-1 imite cel putin pe printul Sturdza, sd construiascd drumuri, poduri, sd &LA astfel ca poporul sd uite datoria bundstdrii drepturile pierdute, domnul Tdrii Românesti, ca un alt Poniatowsky21,

se amuza sd se joace cu soldatii, era preocupat de broderiile uniformelor acestora. [...] Alexandru Ghica a tocmit pamfletari care, apárati de anonimat, au acuzat patriotii de complot si de trddare, 1-au amenintat pentru generoasele lui demersuri pe colonelul Câmpineanu, au incercat sd-i inspdimânte pe boierii care

au semnat hârtiile ultimului si au insuflat ura contra francezilor. [...] p 403 Amenintdrile au inceput // deja sd se realizeze; prin intermediul cabinetului rus, domnul a obtinut un firman impotriva colonelului. Din Paris, unde se afla inck acesta a fost informat, a citit pamfletul i cunostea continutul firmanului. Dar, in

ciuda sfaturilor de a-si amâna intoarecerea, privea aceastä intârziere ca nedemnd i s-a grdbit sá revind in lard. Dorobantii îl asteptau la frontiere i 1-au pus sub arest la vila sa de la Scufa, 1-au transferat apoi la

p. 405

mandstirea Mdrgineanu" si mai târziu la Plumbuita". [Despre incordarea diplomaticd referitoare la tratatul din 15 iulie 1840]. Românii, bulgarii, sârbii trebuiau si facd front comun pentru a rezista la invazia teritoriului lor i sä profite de conflagratia europeank unii pentru legi noi, altii pentru a le reforma pe cele in fiintd, toti pentru a se elibera in conditiile in care se discuta integritatea Imperiului otoman. Toate aceste lucruri se petreceau in liniste, si pentru a izbucni nu asteptau decât un semnal, dar ultimatum-ul lui Thiers24 i-a anuntat cd nu sosise incd momentu.1 si demisia sa i-a pierdut pe toti. [...] Au fost

trddati de unul dintre ei, care i-a vândut consulului rus. [...] in consecintk 20 Apostol Arsaki (1789-1869), medic, orn politic. 21 Josef Poniatowski (1763-1813), print, general polonez, maresal al Frantei. 22 Manastire in localitatea omonima din judettil Prahova, ctitoritä in sec. al XV-lea de Draghici vornicul. Casele sale au fost folosite ca inchisoare politica in sec. el XIX-lea 23 Manastire lânga Bucuresti, ctitorita de Petru cel 'Briar in 1560, refacutä de Matei Basarab 24 Louis Adolphe Thiers (1797-1877), orn politic si istoric fi-ancez.

360

www.dacoromanica.ro

Telegescu" $i Marin", Dimitrie Filipescu27 i Bdlcescu", Sotir29 i Murgu", Bo Mae i altii cdrora spre regretul meu le-am uitat numele, toti gentilomi sau fli de gentilomi, au fost arestati, incarcerati i abandonati cu la§itate, nu rdzbundrii legilor, ci a domnului §i a Rusiei (20 octombrie). //

[Vaillant a fost nevoit sd pdrdseascd Tara Româneascd §i s-a retras in Moldova. Lui Kiselev i se acordd indigenatul.] [...] in sfax§it intrigile au continuat §i insurectia care a izbucnit la Brdi la la p 411

mijlocul verii a fost un fapt contra sa . La §tirea cd bulgarii s-au rdsculat, câteva sute dintre ei, care trdiau in Rusia, au alergat spre Braila i au cerut sd treacd fluviul pentru a veni in ajutorul fratilor lor. Alexandru Ghica a recunoscut in efervescenta acestei populatii intrigile surde ale Rusiei, vi-a amintit prea târziu ceea ce ii datoreazd Turciei §i s-a grdbit sa indbu*e in fa# revolta. A ordonat sd fie

prin§i principalii conducdtori, sd fie läsati ceilalti sd treacd Dui-II-ea i sd fie exterminati. Colonelul Engel", insdrcinat cu aceastd misiune odioasd, s-a pus in capul a 100 de oameni i i-a condus pe insurgenti pe // malul fluviului. Sositi acolo, p 412 insurgentii nu au gäsit cleat cloud bdrci in stare proastd, iar ei erau 300. Au cenit i altele. Li s-a rdspuns cd nu existä i cd trebuie sd se multiimeascd cu acelea, iar

colonelul i-a grdbit sd se imbarce. Unii 1-au ascultat; dar cum era intr-adevdr periculos §i pentru cd era loc pentru toti, altii au refuzat strigând: Nu vrem sä ne inecdm in fluviu; dacd vreti sd ne impu§cati, impu§cati-ne!" in acel moment colonelul a comandat foc, iar cea mai mare parte dintre acei nefericiti au cdzut. [Adunarea Tani Române§ti a trimis o adresd sultanuluil La primirea acestei adrese, Poarta 1-a trimis pe $ekib-effendi" cu ordin sd p. 428 ancheteze, iar Rusia 1-a trimis in acela§i scop pe generalul Duhame124. Convins de conduita arbitrard a domnului, Sekib-effendi, la intoarcerea in Constantinopol, a

prezentat Divanului un raport exact despre situatia din tard, iar destituirea lui Alexandru Ghica a fost decisd. Safvet-effendi", care i-a adus ordinul de destituire, 25 Constantin Telegescu, ofiter in arrnata rornând, de unde dernisioneazd in 1836. 26 Marin Serghiescu (?-1872), participant la miscarea revolutionard din 1840 27 Dimitrie Filipescu, lider al miscärii revolutionare din 1840 28 Nicolae Bälcescu (1819-1852), istoric si orn politic român. 29 Sotir, participant la miscarea revolutionard din 1840 3° Eftimie Murgu (1805-1870), filosof, orn politic român 31 Cezar Bolliac (1813-1880), poet, arheolog si orn politic romän. 32 Ofiter al arrnatei ruse. 33 $elub-effendi, comisar turc in Principate.

34 Aleksandr Osipovici Duharnel (1801-1880), agent al Rusiei in Principate in perioada 1840-1849. 35 Safet-effench, trimis al sultanului, cel care a inmânat lui Gheorghe Bibescu in 1842 insernnele domniei si firmanul de investiturd.

www.dacoromanica.ro

361

a fost insdrcinat sd vegheze ca alegerea noului domn sd se facd prin respectarea p. 429 normelor // stabilite de Regulament. Acesta au fost respectate, dar nu au impiedicat influenta rusd sd actioneze. Promisiunile, intimiddrile, coruptia au fost puse in joc $i s-a intâmplat in Bucure$ti $i in Tara Româneascd ceea ce se intâmplase altddatd

in Var$ovia si Po Ionia. Zadarnic opinia publicd I-a proclamat pe colonelul Câmpineanu, consulatul rus, ajutat de partizanii sdi, a reusit sd-i creeze imaginea unui nepdsdtor si sd-i refuze calitätile cerute pentru candidaturd. Era totusi dintr-o veche familie , avea mai mult de patruzeci de ani $i gradul sdu de

colonel era echivalentul celui civil de cdmdras. In virtutea conventiei de la Akkerman, care conditiona de vechime si capacitate, trei dintre cei mai vrednici boieri s-au prezentat drept principali candidati, Rusia gdsindu-1 pe G.

Filipescu prea uman si liberal, pe Alexandru Filipescu prea progresist, iar pe Alexandru Villara prea abil $i mai ales prea luminat in intentfile sale. Rusia $i-a fixat

alegerea asupra unuia dintre cei doi frati $tirbei $i Bibescu, preferându-1 pe cel dintâi. [...] Dupd clouä luni, in (30 decembrie), adunarea compusd din 190 de membri a inceput alegerea . Stirbei36 $i Bibescu" erau prezenti. Primul a obtinut 90 de voturi, al doilea 40, G. Filipescu, 60 . Nici unul dintre cei trei p. 430 neavând majoritatea absolutd, $i adunarea, temându-se dupd acest prim tur // de alegerea lui Stirbei, Alexandru Villara s-a ridicat, 1-a strâns pe Bibescu in brate si a strigat: lad printul nostru! Patriotii au inteles sensul acestei generoase declaratii si cele 60 de voturi ale lui Gheorghe Filipescu i-au fost reportate lui George Bibescu, iar acela a fost proclamat in unanimitate. Safvet-effendi s-a gräbit sd aprobe acestd alegere in numele Portii $i sd dea noului domn firmanul de investiturd.

Primul act al noului suveran a fost sd $teargd ultimul act de injustitie al predecesorului sdu, sd-i gratieze $i sd-i reabiliteze pe Telegescu, Marin, Dimitrie Filipescu, Sotir, Bdlcescu. [Despre destinul lui Vaillant, alungarea sa din Tara p. 432

Româneascd si sosirea la Viena.] in cursul acestui an, scaunul arhiepiscopal al Moldovei a rdmas vacant prin

demisia monseniorului Veniaminn. Guvernul rus a profitat de aceastd situatie pentru ali intensifica propaganda $i a promis scaunul aceluia care va consimti de la inceput la unirea bisericii române cu cea a tarului. Pentru a legaliza aceastä unire,

propagandi$tii strdbdteau satele cu liste de subscriptii $i cu ajutorul banilor au obtinut adeziunea $i semnatura unui mare numär de preoti sdraci $i ignoranti. Dar clerul inalt s-a rdsculat impotriva acestei pretentii si episcopii au respins cu hotdrâre adeziunea clerului de jos. [...] 36 Barbu $tirbei, domn al Tärii Române§ti (1849-1856). " Gheorghe Bibescu, domn al Tärii Române$ti (1842-1848). " Benjamin, Veniamin Costache (1768-1846), mitropolit al Moldovei din 1803; in perioada

1806-1812 a fost numit un mitropolit de ocupantii ru§i; revine pe scaunul mitropolitan, de unde demisioneaza in 1842 i se retrage la mänästirea Slatina, unde moare.

362

www.dacoromanica.ro

La inceputul sesiunii 1843-1844 o puternicd opozitie s-a ridicat impotriva p. 433 domnilor din Ia§i §i Bucure§ti. Se dezbdteau probleme grave: in Moldova, alegerea mitropolitului i eliberarea tigani1or, in Tara Româneascd, exploatarea minelor i procesul bulgarilor, in ambele pdrti rdscumpärarea suzeranitdtii. [Urmeazd decretul lui Mihail Sturdza de eliberare a robilor tigani. Discursul lui Mihail KogdIniceanul In 14 ale aceleia§i luni,, printu1 Sturdza a fdcut sd triumfe alegerea p. 435 episcopului de Roman in demnitatea de arhiepiscop mitropolitan. [0 parte a marilor boiefi contestd aceastd alegere.] In Tara Româneascd procesul bulgarilor era incd in desfd§urare. Boierii se gândeau de cloud ori inainte de a se dezonora, marele logoat Dimitrie Hrisoscoleu Buzoianu, membru al inaltului Divan a luat cuvântul §i a spus: Aceasta este domnilor opera impdratului Nicolae; 1dsati deci pe cel care a fdcut nodul sd-1 deznoade". La vestea acestui // limbaj cutezdtor plin de adevdr, dommil Bibescu, presat de consulul p 436 Da§lcov, s-a vdzut obligat sd-lpund pe marele logoat sub acuzatie. [Opozita boierilor fata de Rusia era puternicd. Despre afacerea TrandafirovZap arovski 1

Prin aceste succese strdlucitoare impotriva actiuni1or viclene ale puterii P. 438 garante, românii au simtit avantajul unirii. [...] p. 1

VOLUMUL AL III-LEA

Statistica general-sinoptia a Principatelor Tara Româneascá si Moldova

Prima parte Teritoriul. Productia. Populatia Pozitia Tara Româneascd Lat. N lute 430 38' §i 450 30' Long. E Intre 20° 20' §i 26° 55'

Moldova intre 43°50' §i 48° 50' Între 23° 40' §i 27° 10'

Suprafata in leghe Tara Româneascd Munti Câmpii i coline Câmpuri §i Päduri

685 3 033 4 718 3 273 1 337

Moldova 1.288 2 583 3 871 2 671 1 140

1

www.dacoromanica.ro

363

Raport Ape Insule Mlastini Vitä de vie Stânci si nisipuri

p. 2

4 610 4 718 49

3 811

4 610

3 871

3 811 // 36

43 158 32

60 28

10

8

4 810

3 907

Dimensiuni in leghe Moldova

Tara Românescd

De la Cerneti" la Focsani41, V la E 105

De la Galati la Cernduti42,

S la N 100 De la muntele Pion" la

De la Gorj la Cdineni43, S la N 50

Comoreni" V la E 40 Limite La nord Ardealul si Bucovina; la est Prutul; la sud i la vest Dundrea. Milcovul si Siretul inferior separd cele doud principate.

Muntii 0 ramurä a Alpilor Bastarnici sau Carpati, sub numele de Bucegi", iar 481 de lanturi i piscuri au denumiri proprii.

Virfuri (inältimea in metri) Tara Româneascd Omul sau Caraiman Paring

Moldova 2 650 2 587

Pionul sau Ceahldul Retezat

99 0 leghe = 4 452 m. 49 Cerneti, sat, corn. in jud. Mehedinti. 41 Focsani, oras in jud. Vrancea. 42 Cemauti, oras in Republica Ucrama. 43 Câineni, sat, corn in jud Valcea. " Este vorba despre masivul Ceahläu din Carpatli Orientali. 45 Comoreni, sat, corn. in jud. Teleorman. 46 Bucegi, masiv rnuntos in Carpatri Mendionali.

364

www.dacoromanica.ro

2 720 2 600

Piatre

2 255

Ciurul

2 174

Tutanu"

2 070

Rarau

2 008

Siriu", Penteleu", Vulcan" Doamne52, Palduca", Brancea"

Ridicare gradualfi Braila Bucuresti

Ploiesti Targoviste

15

Galati

15

77

Vaslui

76 //

Bacau Iasi

230

141

262

P. 3

318

Principalele cursuri de ape Dunfirea Prut, Siret, Bistrita Moldova, Bar lad, Bahlui

Jiu, Olt, Arges Dambovita, Ialomita, Prahova

Lacuri Brates" Dorohoi" sau Iezer

Caldarusani " Snagov52

Obilesti 59

Siriu", farä afluent, fára retragerea de pe piscul cu acelasi nume. 47 Piatra, masiv in Carpatii Mendionali 48 Tutanu, vârf in Carpatii Meridionalt. 49 Siriu, vârf in Carpatii Meridionali. 50 Penteleu, vârf in Muntii Vrancei. 51 Vulcanu, vârf in Muntit Vâlcanului, Carpatii Meridionali. 52 Doamne, lant muntos in Carpatii Orientalt. 53 Alduca, värf in Carpatli Onentali. 54 Brâncea, vârf in Carpatii Orientali. 55 Cäldärusani, lac in jud. Ilfov. 56 Brates, lac in Câmpia Covurlui, Moldova. 57 Snagov, lac in jud. Ilfov. 58 Dorohoi, lac in jud. Botosani. 59 Obilesti, lac in jud. Calarasi. 60 lezer Sulu, lac in muntli Sinu.

365

www.dacoromanica.ro

Ape minerale Nu se cunosc pând in prezent in Moldova decât trei izvoare de ape minerale, adicd: Borca61, Stringu62, Slänic63. in Tara Româneascd sunt 48:

Jude!

Pldyi

Localitdfi

Numdr

1. Alumino-sulfuroase Slam Râmnic64

Râmnic65

mägura66

Buzau

SFänic67

Pârscova69

Lopätar68 Nifon7°

Despre Buz:dun Cozia

Gornetn Cdlimäneti74

6

Poianan

Rotundd76

1

Säcuieni71

Valcea Dâmbovita

2 I 1

1

2. Salino-sulfuroase Säcuieni p. 4

Prahova Dâmbovita Muscel"

Despre Buzdu Teleajen

Brustura§ Väleni77

Telega 78

1.

1 // 2

Serbäne§ti79 Bugea81

60 Iezer Siriu, lac in muntii Siriu. 61 Borca, izvor mineral in jud. Neamt. 62 Stringu

izvor mineral in jud. Slanic, izvor mineral in jud. Back'. 64 Slam Ramnic, jud. din Tara Romaneasca; astazi desfiintat. 65 Ramnic plasa in jud. Ramnicu &drat. 66 Magura, sat, corn. in jud. Buzau. 67 Slanic, oras in jud. Prahova. 68 Lopätari, sat, coin. in jud. Prahova. 69 Parscova, sat, corn, in jud. Buzau. 70 Niphon, sat, corn. in jud. Buzau. 7' Sacuieni (Saac), jud. in Tara Rornâneasca, desfiintat in 1844 72 Despre Buzau, plai in jud. Sacuieni. 73 Gornet, sat, corn. in jud. Buzau. 74 Calirnanesti, oras in jud. Valcea. 75 Poiana, sat, corn. in jud. Darnbovita. 76 Rotunda, sat in jud. Dambovita. " Valeni de Munte, oras in jud. Prahova. " Telega, corn. in jud. Prahova. 79 $erbänqti, localitate contopita astazi cu orasul Pucioasa din jud. Dambovita. 80 Muscel, jud. desfiintat astazi. " Probabil Bungetu, sat in jud. Darnbovita. 63

366

www.dacoromanica.ro

6 2

3. Feroase-magnezico-carbonice

Skuieni

Despre Buzdu

Muscel

Sibiciu82

1

Bugea

1

4. Sulfuro-magnezico-carbonice Buzdu

Sdcuieni

Sldnic Pdrscova

Despre Buzdu Tohani"

Teleajen

Prahova Arges

Mandstire" Brdesti" Muntele Ivanciu Alunis" Bobos" Nevoias" Bosca" Posesci"

Breaza91

1

2 1 1

2 1 1

2

Bralet 93

Arefu92

1

2

5. Feroase-carbonice Buzdu Sdcuieni Vdlcea

Sldnic Sibiciu Cozia

Muntele Ivanciu

5

alimdnesti

1

in Tara Romdneascd nu existd bdi decdt la Serbdnesti mai sus de Tdrgoviste.

in Moldova guvernul a dat in arena localitatea SIdnic pentru a construi un stabiliment. " Sibiciu de Sus, sat in jud. Buzau. 83 Manastire, sat in jud. Buzau. 84 Braesti, sat, cont. in jud. Buzau. 85 Alunis, sat, corn. in jud. Prahova. 86 Tohant, sat in jud. Prahova. 87 Probabil Boboci, sat in jud. Prahova. 88 Probabil Nehoiu, corn. jud. Buzau. 89 Basca, sat in jud. Prahova. 90 Posesci, sat in jud. Prahova. 91 Breaza, oras in jud. Prahova. 92 Arefu, sat, corn. in jud. Arges. 93 Bradetu, sat in jud. Arges

367

www.dacoromanica.ro

in general apele de munte sunt dulci i limpezi, dar cdderile de zdpadd le dau, din 15 mai in 15 iunie, o sensibilitate care favorizeazd gu§a. in orice alt anotimp p. 5 sunt delicioase, iar // cele ale Prahovei *i Ialomitei, dacd sunt luate de la izvoare, catifeleazd pielea ca sdpunul cel mai gras. [...]

Meteorologie Tara Romiineascei

Moldova

Ianuarie de la - 20 la - 18 Februarie de la - 15 la - 12 Martie de la -2 la + 10 Aprilie de la + 4 la + 12 Mai de la + 10 la + 14 Iunie de la + 14 la + 18 Iulie de la + 20 la + 25 August de la + 25 la + 15 Septembrie de la + 15 la + 6 Octombrie de la + 12 la -2 Noiembrie de la -4 la - 12 Decembrie de la - 12 la - 20

de la - 15 la - 18 de la - 15 la -9 de la - 1 la + 7 de la + 3 la + 9 de la + 8 la + 14 de la + 14 la + 17 de la + 14 la + 22 de la + 17 la + 20 de la + 16 la + 11 de la + 12 la - 1

de la -8 la - 12 de la - 12 la - 20

Aceste temperaturi sunt medii. De fapt sunt numai cloud anotimpuri, iarna §i vara, atât de scurte sunt primdvara §i toamna; iarna este cinci luni , din 1 noiernbrie pänd in 1 aprilie, iar vara de §apte luni. Din 1 septembrie pând in 1 martie iarna este friguroasd: in tot acest timp zdpada acoperd pdmântul §i nu se poate merge decât cu sania. in 20 martie 1841 toatd câmpia era Inca' acoperitä cu o inältime de 18 palme i sufla un vânt rece. in 24 aprilie erau 110 la ora §apte dimineata §i 20° la prânz. in iernile 1829/1830 §i 1834/1835 au fost temperaturi de - 26'; de la 1835 la 1839 temperaturile pe perioada verii au crescut de la 350 la 36°; in iarna 1842/1843 nu a fost frig, iar zdpada a cdzut la sfär§itul lui februarie; temperatura nu a scdzut sub 15'; putem spune cd avem in

p 6 Tara Româneascd // vara o temperaturd asemändtoare Greciei, iar iarna asemändtoare cu cea din Moscova. [...] Dacd amiaza este caniculard, diminetile sunt foarte rdcoroase, iar serile deseori atât de friguroase cd este intotdeauna prudent sd-ti pui mantoul pentru a iesi in ora§. [...]//

Vântul de est este cel care bate in general in aceste douä tdri; in Tara

13- 7

Româneasca 13/22 in Moldova 31/90 din an. Aceastä diferentd nu provine, feud indoiald, decât de la pozitia Bucure§tilor i a IaOlor, unde aceste observatii au fost 368

www.dacoromanica.ro

acute, primul in câmpie, si in consecintd expus vânturilor din Caucaz" si de la

Marea Neagrd, al doilea dimpotrivd, addpostit spre est de dealurile inalte invecinate.

Solul §i productia Solul colinar este de obicei de culoare neagrd $i argilos, cel de la câmpie este ro$iatic $i cenu$iu. [...] Cele cloud tdri par a fl bogate in minerale, dar nu existd alte exploatdri decât cea a sdrii, a petrolului $i a varului. Totusi in Tara Româneascd gdsim: // aur pe râurile Motru", Olt, Topolog", Arge$; argint viu la Corbeni97; aramd P 8

la Baia de Aramd", Crasna", Aref; sare la Ocna Mare'°°, Telega, Sldnic; sulf in judetele Dâmbovita, Muscel, Sdcuieni; cdrbuni in Câmpulung 101, Jesenim2, ambrd ltu103, Satu Boilor; ambrd neagrd la Câmpina, Telega; petrol galbend la Sibiciu, la Câmpina, Telega; lignit la Plaiu Bugea, Armdse$til".

Acest lignit de pdmânt contine, dupd Demidovm, 16% pdmânt, arde cu flacdrd $i se pot extrage 200 de kilograme zilnic. Puturile de petrol de la Câmpina si Telega dau pe zi 90-100 de kilograme. Aurul este strâns de tigani, numiti din aceastd cauzd rudari, aurari sau cdutdtori de aur, care spald nisipul râurilor pând la izvoare. Existd aur i in muntii principatelor, [...] arbunele de pdmânt nu se

exploateazd, se gdse$te câteodatd la suprafatd, a$a cum mi s-a intâmplat la Câmpulung in 1831. Boierul bancher Hagi Moscu s-a ruinat in exploatarea minelor de aramd // de la Baia de Aramd. Chihlimbarul negru nu se gdse$te decat rareori; cel P. 9 galben este mai mult diafan decât ldptos $i brdzdat de vene brun-inchis, ceea ce îi ridicd pretul. Salpetrul din Moldova este mai bun decât cel din Tara Româneascd; cândva era una din redeventele acestor tdri cdtre Poartd. Interesant este cd, de când sunt eliberate, au trupe i, in consecintd, nevoie de praf de puFd, insd 94 Lan/ rnuntos in Asia. 95 Motru, rau in Muntenia. 96 Topolog, râu in Muntenia. 97 Corbeni, sat in jud. Arges. 98 Baia de Aramd, oras in jud. Mehedinti. 99 Crasna, corn. in jud. Gorj. loo

Ocna Mare, oras in jud Râmnicu Vâlcea

101 Câmpulung, oras in jud. Arges. 102 Jeseni probabil Iezeni, sat, corn. in jud. Prahova. 103 ColM, astazi Colti, sat, corm in jud. Buzau. 104 Arrnasesti, sat in jud. Ialomio.

105 Anatol Nikolaevici Dernidov (1813-1870), principe de San-Donato, calator prin ärile rornäne. Vezi traducerea insemnarilor de calatorie in vol. III al prezentei colectii, p. 600 681.

www.dacoromanica.ro

369

le-a fost interzis sd-1 exploateze pentru ele insele i sd-1 exporte in alte tdri decât in

Rusia. [...] Vegetatia

p. 14

Agricultura p 15

[.. 1 Produsele sunt aproape la fel pentru cele cloud principate. [...] // Grâul, porumbul, orzul, meiul, ovdzul, inul, cânepa §i secara se gdsesc din bel§ug, dar nu

sunt cultivate in aceea0 mdsurd; grâul este cultivat pentru ord§eni §i pentru export: obtin 10 la 1; porumbul §i meiul pentru tdrani: obtin 40-50 pentru 1; orzul

pentru cai §i fabricile de rachiu §i bere: obtin 9 la 1, ovdzul este rar, secara se gdse§te din plin; inul §i cânepa, cu exceptia semintelor, nu se exportd; tdranul le cultivd pentru folosinta personald; grâul din Tara Româneascd este superior celui din Moldova; este adevdrat ed. in Moldova se produce cu o treime mai mult deck

in Tara Româneascd, dar aceastd productie se datoreazd mai putin fecundiatii solului i mai mult asupririi tdranilor. 100 de kilograme de Mind se vând cu 32-40

franci. in jurul Ia§ului se obtine 9 la 1; in apropiere de Galati nu se obtin deca 5 p 16 §i in ciuda acestei diferente, a dublärii pretului, cel de la Galati se // vinde mai

u§or cleat cel de la Ia§i, al cdrui pret de cost, din cauza transportului, este mai mare decât cel din Galati. [...] Via este roditoare; se fac câteodatd bolti de vie in grddini; dar n-am vdzuto niciodatd pe butuci; bobul este in general foarte bun; dar nu existá nici o specie de masd ce poate egala varietatea de struguri din Fontainebleau'°6; via dä vinuri foarte bune §i dad ar fi mai bine ingrijitd, câteodatd afumatd tdiatd, §i mai ales curdtatd de corzi §i frunze, culesul ei, care nu incepe de obicei inainte de 1/12 octombrie, ar putea fi fdcut in avans cu o lund. Principalele districte de grâne §i viticole sunt:

Tara Romaeascd Districte grdu

Vla§ca'" Teleorman

Viticole

Drägd§ani Cerndte§ti'°9

Moldova

Districte gra Suceava Roman"°

Viticole Cotnarihig Odobe§ti"1

106 Fontainebleau, oras in Franta, renumit pentru castelul cu acelasi nume, situat in vecindtatea sa, una din resedintele preferate ale lui Napoleon Bonaparte. 1°7 Vlasca, jud in Tara Romaneascd, astdzi inglobat la judetele Ilfov, Ialomita. 1°8 Cotnari, oras in jud. lati. 10° Cerndtesti, sat in jud. Buzau. "° Roman, oras in jud. Neamt. I" Odobesti, oras in jud. Vrancea.

370

www.dacoromanica.ro

Olt Rornanati Mehedinti

Greaca"2 Sdcuieni Dealu Mareil3

Iasi Putna Fdlciu"4

Fdlticeni Husi

Aproape toate aceste vinuri sunt albe; nu am vdzut vinuri rosii nici in p. 17 Moldova si nici in Tara Româneascd. sunt ware si apoase. Cel de Cotnar si cel de Dedgdsani sunt cele mai bune soiuri din Europa.

dacd ar fi acute cum trebuie ar egala pe cel de Tokai"5. Conservat trei ani, Cotnarul are forta coniacului si se imbogdteste pe mäsurd ce imbátrâneste. Vinurile nu se conservd, mai ales in Tara Româneascd, unde lipsesc pivnitele bune. Boierii, pe care obiceiurile turcesti i-au dezobisnuit de licoarea aceasta, binefdatoare atunci când este bdua moderat, preferd vermutul, care a fdcut mult timp deliciul meselor lor. Pentru a-I face se multumesc a pune intr-un butoi, in proportii egale, absint si must de strugure negru si le lasd apoi sd fermenteze; când vor sd aibd o bäuturd vdscoasd, expun butoiul frigului iernii. Particulele apoase ingheatd si vinul care rdmâne este un adevdrat lichior, mai ales dacd era deja de o calitate bund.

Horticultura Nu de mult timp fructele frumoase sunt cdutate si fac unul dintre deliciile mesei. // [...] Mai multi boieri cultivd, este adevdrat in serele lor, plante exotice. p. 18 Astfel, A. Bellio cultivd cu mari cheltuieli câteva sute de citrice, care pot costa pând la 3 000-4 000 piastri, iar domnul Mihai Cornescu"6 are in serele sale 400 de tulpini de ananas. [...] Se vdd pere bune, albe si zemoase, câteva soiuri de mere pddurete, mici rosii si dulci, si in special cloud soiuri excelente de mere de iarnd numite domnesti sau pere-mere. [.. 1 Cireasa se gdseste din abundentd; ea nu este decât o visind aced., cdreia ii este preferatá cireasa pietroasd. [...] Piersica seamänd cu a noastrd, caisa cu miezul dulce se aseamänd cu cea de la noi; dar nu se gdsesc decdt foarte rar prunele reginei Claude si ale Domnului. Pruna cea mai cunoscutd are forma si grosimea unui ou de porumbel si gustul celei numite pruna porcului"; altd specie este mai mare si nu se foloseste decât la fabricarea rachiului sau a tuicii. Coacka se gäseste peste tot si in general este rosie. [...] Din toate aceste fructe se fac dulceturi excelente, dintre care cele mai bune si apreciate // sunt cele din caise p 19 112 113 114 115 116

Greaca, sat, corn. In jud. Gmrgiu. Dealu Mare, regiune viticold in podi§u1 Sucevei. Fälciu, sat, corn. in jud Vaslui. Tokay, ora in Ungaria. Mihai Cornescu, mare vornic in Tara Româneascä.

371

www.dacoromanica.ro

verzi culese inainte de formarea sâmburelui, de grosimea celor de Barm, de trandafir, care se spune a este build contra febrei; erbetul de trandafiri, care trebuie fdcut cu grijd pentru a nu seindna cu o alifie §i, in fine pentru a sfsari cu bundtdtile acute din fructe, amintesc delicioasa dulceatd de chitre §i §erbetul alb de ldmâi. Ele sunt in general prea dulci pentru a fi mâncate ca desert *i. se servesc in lingurite pe care le inghitim cu un pahar cu apd. [...]

Legume le

Legume le cele mai cultivate sunt: varza, care transformatd in varzd acra este foarte pretuitd in posturile de Crdciun §i de Paste; o sutd se vând cu 2 franci, 2 franci §i jurndtate. Gulia, care tdiatd crucid poate fi mâncatd sub formd de salatd, putin greoaie, dar cu un gust bun; conopida, a cdrei frumusete face sd pdleascd anghinarea, aproape totdeauna pitied, din care nu se mdnâncd decât frunzele. Morcovul, prazul, ceapa verde sunt mari, dar tdranul preferd cepei autohtone pe cea mai dulce din Bulgaria. Cartoful este o specie comund; rareori se vede pe mesele boierilor, care au fatá de acesta vechile noastre prejudeati; el dd o productie de 7 la 1 §i tinuturile de p. 20 §es // ii priesc; ameliorarea i rdspândirea lui ar fi o binefacere din partea guvernului, cdruia clasele sdrace de la munte i-ar fl recunosatoare, gdsind astfel o agreabild variatie pentru etema, fada i grosolana mdmdligd, §i un remediu pentru lipsa de porumb. Napul porcesc se intalne§te in câteva gospoddrii, dar foarte putin. Sfecla nu este cultivatd cleat de zarzavagii din oraw. Austria nu permite, nu se §tie cu ce drept, construirea de fabrici de zahdr ce se obtine din aceastd legumd. Mazdrea,

fasolea, bobul, lintea sunt foarte comune, dar de soiuri inferioare. Mdcriwl este aproape sdlbatic §i la fel se poate spune despre spanac §i sparanghel, acesta din urrnd mai ales se poate culege din pdclure [...]. excelentii castraveti, care se mdnâncd cruzi cu sare, vinete superbe, care nu sunt preparate cum trebuie, ardeii iuti, castravetii de murat i bame din belsug; la fel §i pepeni verzi i galbeni, p. 21 care nil a fl cantalupi // nu sunt mai putin buni [...] Cei cu miezul alb mai ales au

un parfum de ananas atat de suav, inat ne intrebdm dacd este util sd se afume pdmantul unde se searndnd ca porumbul. Asmätuiul este rar, arpagicul se gdse§te din plin; in schimb este mult pdtrunjel, care nu este numai un condiment,

dar *i un fel de mâncare. in general aceste legume §i fructe sunt prost culese §i cultivate. [...] Plante le cele mai deosebite sunt coada §oricelului, care se urcd la patru picioare inältime, omagul din Moldova, absintul, care are indltimea unui orn, rnenta §i tutunul. Acesta din urmd este superior celui de la noi. Tutunul din Moldova este mai bun decât cel din Ungaria §i Po Ionia i totu§i este folosit numai de tdrani §i vizitii, pentru cd luxul grecilor din Fanar a fdcut ca tutunul din Adrianopole sd fie II? Bar, ora§ port la Marea Adriaticd, in Muntenegru.

372

www.dacoromanica.ro

directionat cdtre principate, iar boierii au ratiunile lor sd prefere pdpuwiului lor // cel mai bun tutun din Europa. Acesta din urmd costa 1 franc 60 la 2 livre §i un sfert, la care se adaugd vama din Tara Româneascd *i Moldova, iar in final costa. numai 5 franci, in timp ce in Franta plâtim pentru un tutun de proastd calitate pand la 4 franci livra. Existd incd o specie de iarbd numitd erba galbena (iarbd galbend), rhamus infectorius, care dd samânta de Avignon §i servqte la vopsitul marochinului; se

P. 22

exportd in jur de 600 000 kilograme; cat despre scumpie, despre care vorbqte Cara118, este pur i simplu otetarul folosit de tdbdcari, iar o parte importantd este importatd din Bulgaria.

Regnul animal Mamiferele

Romania abundd in toate speciile de animale domestice §i sdlbatice. [...] Cele domestice sunt: boul, bivolul, calul, mdgarul, oaia, capra, porcul i câinele. Boul este frumos in Moldova, iar in Tara Româneascd este mic in general, slab

// §i cenu§iu. Are coarnele scurte §i putine incretituri ale pielii gâtului; prost P 23 ingrijit, färd a fi addpostit de intemperii, färd altd hrand iarna cleat foile sau tulpinele de porumb, obligat adeseori sd meargd la trap, mersul sdu este lipsit de mandrie §i de acea vivacitate sdlbaticd care face faima celor francezi §i poartd emblema abrutizdrii indelungi in care au trdit românii din aceste provincii. Bivolii sunt mai bine ingrijiti i se urmdre§te inmultirea lor. Laptele lor, chiar dacd este mai greoi, este preferat celui de vacd, lipsit de substantd, i fac din el un unt excelent dacd este bine bdtut. Vaca are culoarea boului §i, ca §i acesta slabd §i tristd; fie cd o preferd, fie din zgârcenie, sunt multumiti i mdnâncd numai carnea ei, care este rareori bund. Calul este mic, pdros precum ursul i abrutizat ca boul; totusi rasa a inceput sd fie imbundtdtitd i exista in Tara Româneascd trei herghelii de cai de präsild, care peste putin timp pot asigura necesarul cavaleriei. Acestea sunt cele ale lui C. BdIdceanu, I. Rosetti"9 §i a colonelului Odobescu'20. Sunt preocupdri mai putine in Moldova; este adevdrat cd rasa, care in 1784 era incd consideratd una dintre cele mai frumoase din Europa, era mai putin degeneratd. [...] Mdgarul este putin numeros; el nu este folosit decât de ciobani, care profitd de cei amestecati in turme pentru a nu merge pe jos. Catârul nu are nici o utilitate, // totu0 datoritd p. 24 1" Jean Louis Carra, agent francez, a stat un an in Moldova in 1775. Traducerea relatiei sale de calatone se gaseste in vol. X, partea intai, seria veche, p. 234-260.

119 loan Rosetti, boier muntean. 120 loan Odobescu (1793-1857), ofiter roman.

www.dacoromanica.ro

373

califâtilor sale este preferat cailor, oricât de exersati ar fi acestia, pentru traversarea muntilor. Ca si mdgarul, este crescut pentru a fi exportat in Turcia. [...] Berbecul si oaia se disting prin calitatea lânii lor. Sunt trei sortimente de land: tigaia, cu land fink stogu, lânatbisnuitä sau de Turcia; turcana, lâna groasd. Diferenta de pret intre

ele este de 15 piastri %. Carnea de oaie nu este comestibild iarna. Majoritatea brânzeturilor care sunt pregdtite in munti sunt fdcute din lapte de oaie si de caprd. Aceste brânzeturi sunt: casul alb, dulce si elastic ca un cauciuc, urda fdcutd din zer fiert, brânza in scoartd de copac, cea in burduf de miel sau de purcel, cea sdratd la butoi, cascavalul in formd de svaiter, in formd de pateu si cel care imitd parmezanul. Toate aceste brânzeturi sunt exportate in Turcia. [...] Porcul este rar in Moldova, dar numeros in Tara Româneasck unde furnizeazd excelente jamboane si fileuri, dintre care o mare cantitate se exportd in Ardeal [...] < si > numai din 1834 grdsimea sa a inceput a fi vândurd. [...]

Pestii

p. 25

[...] Cât despre pestii din Dundre, ei sunt excelenti, mari si frumosi ca fluviul. Acestia sunt: tiparul, bibanul, stiuca, somonul, crapul si sturionul imens,

care in jurul Giurgiului are in jur de 9 picioare lungime si furnizeazd in abundentd excelente icre negre. [...] Albinele p. 26

Albinele se gdsesc din belsug in ambele tári; un singur roi produce miere de 15-20 de ori pe yará si totusi ele sunt prost ingrijite; mierea este de obicei foarte albd. in districtul Bacdu din Moldova existd o specie micä ce depune. [...] o ceard verzuie numitd ozokerite, inflamabild si cu un puternic miros de bitum. [...] Ea rezistä la apd si la acizi, dificild la alcool se dizolvd in eter si terebentink

producând o solutie galbend. S-a folosit pând la sfIrsitul secolului trecut la fabricarea lumândrilor parfumate; dar importul lumândrilor din Europa, lucrate mai elegant, a fAcut sd fie uitatd cu totul. //

p 27

Viermii de mátase Viermele de mdtase este cultivat mai mult in Tara Româneascd decât in Moldova, fdrd a fi, cu toate acestea, asa cum ar trebui sd fie. [...] Orasele sunt mai indicate acestei culturi decât satele. in sate, tdranii, femeile si copii sunt ocupati mai mult sau mai putin cu munca pdmântului si alte corvezi, [...] in orase dimpotrivd, femeile mestesugarilor, vdduvele, sdracii, care trdiesc in general in

www.dacoromanica.ro

trdnddvie §i orgoliu, gdsesc in aceastä muncd un mijloc facil de existentä. Mare le lor numdr a dus la dezvoltarea acestei ramuri atdt de importante pentru comertul principatelor, §i in acest sens Bucure§tii §i Ia§ii exceleazd. [...]

Numärul de animale

p. 28

Tara Rometneascei

Moldova

Boi Vaci Tauri Bivoli Cai Iepe Catdri Mdgari Berbeci tigaie Berbeci turcan Oi tigaie

312 890 291 034 16 102 12 756 98 250 106 002 900 1654 705 932 94 012

306 920 230 615 12 410 4 027 119 743 131 614

Oi tucane

321 647 220 416 358 685

Ammale

Capre Porci

211

327

634 217 925 000 811 581 142 650 35 860

Astfel cele cloud tdri sunt la fel de bogate in boi; Moldova este mai bogatd cu 1/5 in cai, iar Tara Româneascd cu 1/4 in berbeci §i oi §i 1/10 in porci.

Diviziunea teritoriului §i populatia Principatele se impart in Tara de Sus §i cea de Jos, iar acestea cloud in judete sau jurisdictii. Judetele din Tara de Jos din Tara Romdneascd se subdivid in p1d§i §i cele din Tara de Sus in plaiuri; cele din Moldova se iimpai i in ocoluri (cercuri sau arondismente). Tara Romdneascd se poate impdrti in: cea orientald

§i cea occidentald, separate de Olt astfel: Valahia Mare la est, cea Micd sau Oltenia la vest. Prima este compusd din 13 judete, a doua din 5. Astfel in Tara Romdneascd sunt 18 judete, 29 plaiuri §i 66 de pld§i; in Moldova, 13 judete §i 63 de ocoluri, astfel: .'"?e'

www.dacoromanica.ro

p 29

Tara Româneasci Tara de Sus Judete Râmnicu-Sdrat Buzdu Sdcuieni Prahova Dâmbovita Muscel Arges Râmnicu-Vâlcea Gorj Mehedinti

regiuni

pldsi

3

5

capitald

populatie

2

2

Râmnicu-Sdrat Buzdu

2

3

Bucov12'

1

3

Ploiesti Thrgoviste Câmpulung Pitesti Râmnic Târgu Jiu Cerneti

111 342 137 645 121 230 130 434 116 987 123 438 137 753 126 928 148 728 187 850

2

3

3

2

2 7

5

6 1

6

Tara de Jos Do lj

6

Craiova Caracal Slatina Zirnnicea Giurgiu Bucuresti

4

aldrasi

3

Braila

6

Romanati122

5

Olt Teleorman Vlasca Ilfov Ialomita Brdila

4

18

5

4

29

66

136 819 128 432 115 917 116 453 102 310 175 000 111 612 95 606 2 324 484123

Moldova Tara de Sus Tinut

capitald

ocoluri

Neamt

5

Dorohoi125

6

Piatra'24 Mihdileni126

populatie 90 219 80 222

121 Bucov, com. In jud. Prahova. 122 Romanati, judet din Tara Româneascd astázi desflintat. 123 Catagrafia din 1837 inclica un numär de 1 481 700 locuitori pentru Tara Româneascd.

124 Plata, astäzi Plata Neamt, jud. Neamt. 125 Dorohoi, judet desfiintat. 126 Miháileni, ora* in jud. Suceava.

376

www.dacoromanica.ro

Suceava Roman Boto§ani

4 4 6

Fdlticeni Roman Boto§ani

Ia§i

7

Ia§i

Bacdu Putna Covurlui

5 5

Bacdu Foc§ani Galati

Tecuci' 27

4

Tecuci128

Vaslui

5

Vaslui

Tutoval 29

5

Bârlad

4

Hu§i

71 044 80 677 146 361 128 566

Tara de Jos

Fdlciu' 3° 13

5

63

132 244 124 217 67 293 86 505 84 703 83 674 578 722 1 254 447131

Dacd adundm aceste cifre: Tara Româneascd Moldova Românii din Ardeal Românii din Banat Românii din Fdgdra§ §i Românii din episcopiile de Hurez §i Ungrad Românii din Bucovina Românii din Basarabia Avem o populatie in total de 6 258 063 De unde scddem stedinii din 578 931 principate Rd:mane o populatie romând in Dacia de 5 679 132

2 324 484 1

254 447 969 024 475 000

562 867 209 854 462 387

Am observat cd populatia din principate nu este in totalitate romând; cd in afard de strdini sunt // §i mai multe etnii din partea locului. in Tara Româneascd, p 30 unde fuziunea este aproape completd nu se poate face distinctia intre flamand §i saxon decât dupd pdrul lor blond §i pot fi numdrati 50 000 catolici atât strdmi cât §i

indigeni. in Moldova, rasele din partea locului se recunosc dupd trdskurile Tecuci, Jude; In Moldova astazi inexistent. Tecuci, oras in jud. Galati. 129 Tutova, judet In Moldova astazi desflintat. 13° Fälciu, judet In Moldova astäzi destlintat. 131 in anul 1849 populatia Moldovei erau de 1 462 105, vezi I. C. Filitti, Dotnnitle romeme sub Regulatnentul organic 1834-1849, Bucuresti, 1915, p. 589. 127 128

377

www.dacoromanica.ro

distincte, dupd limbä, obiceiuri si câteodatd dupd costum. Rusul este mic, robust, blond si cu trdsdturi neregulate; asa-numitii maghiari132 au figura rotundd, pdrul negru, nasul lat; ei sunt catolici i vorbesc un dialect secuiesc. Sunt aproximativ

100 000 sub jurisdictia vicarului apostolic de Bacdu. Lipoveanul, in afard de dragostea sa pentru cai, numele sat' a devenit sinonim cu cel de geambas si vizitiu, are trdsdturi fdtdresti si superstitiile sale; bdrbatii i femeile se mutileazd dupd primul copil pentru a nu mai face altul; ei dispretuiesc câinele, venereazd barza si primesc botezul la 7 ani. Evreii sunt sau spanioli sau polonezi. Primii vin din Turcia, au o infdtisare frumoasd, sunt inalti, se acomodeazd usor cu civilizatia europeand si se intâlnesc in special in Tara Româneascd, unde unii dintre ei sunt bine educati si de conditie bund. Cella lti, de care Moldova este plind si care reprezintd o treime din populatia Iasului, au ceva din atari i cred cd pot recunoaste in ei pe acei avari care, in secolul al IX-lea au imbrdtisat iudaismul133. [...] Tiganii formeazd o clasd aparte, cea a robilor, care se imparte in trei dupd cum p 31 urmeazd:

1. Tiganii läiei, adicd cei care formeazd corporatii, hoarde si exercia diverse meserii; femeile lor sunt ghicitoare. 2. Vdtrasii, adicd cei casnici, ce fac in casele marilor boieri muncile cele mai josnice, iar in casele micilor boieri meseriile de valet, vizitiu, bucdtar; femeile lor sunt slujnice sau doici. 3. Netotii134 sau pdgânii semi-sdlbatici, aproape goi, intotdeauna rátácitori, trdind din paddciuni i fiind mând de lucru in constructii. Românii sunt in general bine fdcuti i robusti; au fata prelungd, pdrul negru,

sprâncenele groase si arcuite, privirea vie, buzele mici, dintii albi. [...] Cei de la oras au ceva din fizionomia greacd, cei de la tard conservd träsdturile romane. [...] p 32 Muntenii sunt mai veseli, mai spirituali, mai ospitalieri decât // moldovenii, dar la fel de curajosi, sobri, agili, priceputi i apti pentru a fi buni soldati. Cei din clasele inalte din ambele principate sunt sinceri, devotati, cu un nobil orgoliu, indrdzneti, cutezdtori, chiar temerari. Educatia fanariotd i-a fdcut vicleni, vanitosi, generosi in cuvinte, suspiciosi, avari, nevolnici, mândri si insolenti in prosperitate, apatici si lai in timpuri de restriste. Sunt bdrbati la 15 ani, diplomati la 18 i majori la 25.

Chiar dacd astäzi sunt dominati de dorinta de educatie si de a-si descoperi nationalitatea, sunt Incá putin increzdtori, nesinceri, nu sunt devotati patriei sau "2Probabil se referä la ceangdi, pe care îi socoteste gresit maghiari In realitate ceangdii, urmasi ai unor romäni transilvdnem, au fost supusi in locurile lor de bastind unui proces de maghiarizare, devenind bilingvi Au emigrat in Moldova in secolul al XVIII-lea, unde s-au asezat in satele de gramtd si au redevenit unilingvi, vorbind doar in graml lor traditional adus din Transilvania, vezi D. Mdronas, Originea ceangehlor din Moldova, Bucuresti, 1985, p. 94. 133 Este vorba de chazari, träind in stepele din sudul Ucrainei. '" Nétotsi. 0

www.dacoromanica.ro

prietenilor, sunt nerecunoscdtori fatá de binele fdeut, individualiti §i intotdeauna mândri de nobletea lor. [...] Popidatia principatelor se imparte in privi1egiati §i contribuabili. Privi1egiatii p. 33 sunt: clerul, boierii, servitorii statului §i ai boierilor, vdduvele, infirmii §i strdinii.

impfirtirea populatiei pe close Tara Româneasccf

Moldova

Privilegiatii Clerul Popii §i pre1atii Diaconii Dascdlii Cdlugdrii Cd1ugdrite1e

Boierii Boierii §i fiii lor Neamuri Postelnici $i fiii lor

Cei scutiti de impozite Tdranii lucrdtori Cei retra5i din slujbe So1datii milifiilor Mi1i0enii in retragere Pompierii Dorobantii Robii boierilor Tiganii Servitorii, grddinarii, Vizitiii boierilor Vdduvele Strdinii Infirmii

34 795 10 405 16 000 3 000 1 500 65 700

28 250

16 000 14 500

14 400

2 915 795 45 180 11

3

550

3 148

997 36 945 1

11

740

26 140 // p 34

4 480 2 500 2 500 9 500 160

4 562 100 000 100 000

50 000 178 735 20 000 2 040 372 077

17 035

920 1 200 2 200 150 1 200 137 000 137 000 12 000

30 220 30 220 11 191

213 114 -1,0

www.dacoromanica.ro

Contribuabilii Täranii Distribuiti in sate Sätenii Pästorii Mazilii §i fn

1

Rupta0i Colonii Rupta0i de la vistierie Tiganii statului eliberati

72 975 582 983 13 215 27 920 1 965 13 215 29 410 20 000

62 841 673 705 14 557 22 255 36 260 19 835 6 715 27 500

70 885

44 060 6 265 60 000 25 000 19 255

Patentarii Negustorii i metqugarii Cârciumarii evrei Vânzdtori la mâna a doua

8

959

Servitori sträini *i altii 79 844 2 324 484

Totalul:

1

114.588 254.447

Astfel, in Tara Româneascd aproape 1/5, iar in Moldova 1/6 din populatie nu plätqte impozit. //

Nasteri si decese

p, 35

Tara Romeineascd

Nasteri

Ani

1830 1831 1832 1833 1834 1835 1836 1837 1838 1839 1840 Total

Decese

BLeti

Fete

15 647 17 839 16 368 11 348 16 830 16 639 14 452 17 326 16 452 14 323 16 770 174 194

14 743 13 150

15 882 10 743

22 947 15 878 15 300 11 812 14 684 13 640 15 591 164 370

Bärbati 642 639 604 509 15 682 15 784 14 18 15 12

13 113

16 118 14 024 13 009

14 650 163 774

380

www.dacoromanica.ro

Femei 13 327 13 370

14 371 10 403

20 700 14 626 14 729 9 057 13 203 12 297 14 393 150 4'76

Moldova Ani 1830 1831 1832 1833 1834 1835 1836 1837 1838 1839 1840 Total

Decese

Nasteri Bdieti 11

10 12 12 12

603 534 809 122 725

Fete 10 042 9 626 11 096

Bärbati 10 926 10 448 11 012

10 293

11

6 127 10 768

893

270

9 045

8

457 6 869 6 089 8 432

6 324 6 046

13 930

530 10 712 11 722 11 341 12 527 12 032 13 040

139 638

123 961

96 734

024 13 782 13

12 601 13 308 13

200

11

5

543 920 6 312 8 978 84 741 5 8

6 723 9 840

Moldova

Tara Româneascil Na§teri Decese Rest

Femei 7 534 9 926

339 364 314 250 25 114

293 599 181 475 81 121

Astfel in Tara Româneascd decesele sunt aproape 21/33, iar in Moldova 18/26 din na§teri; na§terile in Moldova sunt aproape ca acelea din Tara Româneascd [...] §i de o parte §i de cealaltd sunt in Tara Româneascd 31/181 §i in Moldova 9/133 din

populatiel/ p. 36

Cfisfitorii §i divorturi Tara Romiineascci Ani Ceisiitorii 1830 14 617 11 320 1831 1832 11 754 1833 16 842 15 744 1834 1835 14 787 1836 13 978 1837 11 624 1838 13 438 1839 11 793 1840 15 179 Total 150 726

Divorturi 57

50 86 73 61

42 53 108 97

54 40 721

www.dacoromanica.ro

381

Moldova Ani 1830

Divorturi

Ceisdtorii 9 462 8 797 11 753 11 012 11 803

1831

1832 1833 1834 1835 1836 1837 1838 1839 1840

35

26 19 71

44 62

7 784 9 038 7 260 7 367 8 927

83

27 39 70

11 642 104 916

16

492

Orale, sate, nAnástiri, biserici Tara Româneascd Orase 22 Burguri 12

Sate

3590

Moldova 34 6 case

1925

Tara Romäneascci Moldova

dintre care

339 322 Boteresti Mosnene Mándstiri Mänästiri grecesti Total

179 206 2 416 1 095 440 637 220 229 307 3 590

Tara Româneasca Sfäntului Mormant Sfintelor Locuri Mándstiri grecesti dedicate

Muntelui Sinail35 Muntelui Athos136

Comunitätilor din Rumelia'37 Total

160 1 925

Moldova

8

6

16

12

3

5

19

9

18

10

59

43

135 Muntele Sinai, in Egipt. 136 Muntele Athos aflat in Peninsula Chalcidicd, loc sfint al ortodoxiei.

Iv in acea epocd termenul defmea tentorii din Balcani aflate sub dominatia otomand.

382

www.dacoromanica.ro

Mändstiri indigene Sillästrii

91

40 190

79 122 //

1

230

610

1

611

Total

ce tin de Mitropolie dependente de episcopia de Râmnic dependente de episcopia de Arges dependente de episcopia de Buzdu dependente de episcopia de Roman dependente de episcopia de Husi Biserici de piaträ catolice Biserici de marmurd reforrnate si armene Total Biserici din cdrämidä Biserici

p 37

520 617

592 569

3 1

3

2

3

5

984 364

1

778

1

123

Partea a doua Regulamentul Organic din 1830 si consecintele sale

[Sunt prezentate institutiile statului, functiile politice si administrative prevdzute in Regulamentul Organic].

Municipalitfitile

p. 44

14 orase in Tara Româneascd si 6 in Moldova sunt constituite in municipalitäti. Au fiecare o casä de bani comunald alimentatä prin accize, ale cdrei fonduri sunt rezervate intretinerii lor si afectate in principal pietruirii, iluminatului si stingerii incendiilor.

Municipalitätile sunt compuse din 5 membri in Bucuresti si Iasi si din 4 membri in celelalte capitale de judet. Ei trebuie sä fie alesi pe trei ani, dintre deputatii alesi ei insisi de cetäteni; dar am fost martor cd ei nu reprezintä altceva decât o listä de candidati prezentati spre aprobare consulului rus. Pentru a fi // eligibil trebuie sä fli indigen, sä ai cel putin treizeci de ani si sä posezi un imobil cu o valoare de la 8 000 pând la 20 000 de piastri. in Bucuresti si Iasi, deputatii sunt alesi 1 la 30 de locuitori; in Craiova si Botosani 1 la 20; in celelalte capitale 1 la 10. Nurnärul celor alesi trebuie sä fie de cel putin 40 la Bucuresti, 30 la Iasi si de 15 in celelalte orase.

383

www.dacoromanica.ro

p. 45

Tara Româneasc Municipalitäti

Venituri

Bucure$ti Foc$ani Brdila Ploie$ti Târgovi$te Câmpulung Pite$ti Slatina Caracal Râmnic Tg. Ocna Târgu Jiu Cemeti

486 729 40 108 143 615 127 939 141 347 112 911 126 719

60 432 42 975 45 616 23 948 62 795 35 741 1 450 855 Moldova

Municipalitäti

Venituri 369 461 80 235 231 359 116 310 310 307 161 218 1 268 890

Ia$i

Foc$ani Galati Boto$ani Roman Bârlad

Aceste venituri provin din 1/10 patente, accizele pe vin $i lichioruri, impozit pe tutun, cel de 2 parale 'A pe kilogramul de cereale exportate. Bucure$ti $i Ia$i au,

in plus, produsul exportului de vite impozitat pe cap la 11 pia$tri = 4 franci 6 centime de Franta. // p. 46

Carantinele

Fiecare principat are un comitet sanitar insdrcinat sä vegheze sändtatea publicd $i intretinerea carantinelor. Se compune dintr-un comitet medical, despre care vom vorbi mai târziu, $i un comitet director. Ultimul este compus dupd cum urmeazd: 1. Inspectorul general pentru cele doud principate, numit de Rusia, 2. Ministrul de Interne, 384

www.dacoromanica.ro

3. $eful politiei, 4. Medicul $ef. Moldova nu are deck o carantind stabilitä in Galati. Tara Româneascd are 11: intâia clasd Brdila Giurgiu Cdlära$i

a 2-a clasd Severinl" Calafat Turnu Zimnicea Oltenita

a 3-a clasd Izvoarelei39 Bechet'4° Gura IalomiteiI41

Fiecare carantind are director, medic, moasä $i interpret. in afard de carantine sunt stabilite din loc in loc pichete, ce formeazd un cordon sanitar, compuse in Tara Româneased din 6 tdrani $i 2 soldati, iar in Moldova din 2 cdldreti $i 2 infanteri$ti. Tara Rornâneascd numärd 217 pichete, iar Moldova 15, pe parcursul a 142 de ore. Carantina este graduald de 4, 8, 16, 24 zile. Constituirea carantinei are // un p 47 scop politic, acela de a indepdrta pe cât posibil principatele de teritoriul turc (lucrul nu poate fi pus la indoiald). Carantina a reprezentat totusi i o garantie impotriva

ciurnei din 1838, atunci când, de partea cealaltd a fluviului, la Rusciuk142 de exemplu, unde md aflam, mureau câte 90-100 de persoane pe zi. Precautiile luate la sosirea pasagerilor $i a mdrfurilor sunt acestea: Pasagerii din acela$i transport sunt condusi intr-un loc unde se dezbracd de hainele lor, tree in indispensabili, imbracd un halat i papuci,

puse la dispozitie de administratie; asta dacd nu s-au ingrijit sä trimitd haine de schimb cu 24 de ore inainte. De acolo sunt condu$i in camerele care le sunt destmate, iar dupd o zi hainele le sunt inapoiate. Cât despre rndrfuri, se multumesc ca pentru uleiuri, icre negre, mdsline, pe$te si fructe sd le cufunde in apd, stofele le purified prin fumigatii cu acid clorhidric sau prin expunere la aer, mdtasea 8 zile, bumbacul 16, lâna 20, iar bumbacul i lâna

brutd 30 $i respectiv 42 de zile. Hârtiile sunt afumate cu sulf tirnp de 6 ore, monedele i bijuteriile trecute prin otet. Rezultä din aceste mäsuri cd Austria, reducând la 24 de ore carantinele sale

din Bucegi, a obtinut, prin aceasta, o libertate egald cu cea a Rusiei in ceea ce prive$te importul i exportul cu prmcipatele. // Franta $i Anglia, iritate de atâtea p 48 Severin, astázi Drobeta-Turnu Severm, oras in jud. Mehedinti. kvoarele, sat, comund înjud. Mehedinti. "° Bechet, oras înjud Dolj. Gura Ialornitei, sat in jud. Ialornita. 142 Rusciuk, azi Ruse, oras in Bulgaria. 138 139

141

385

www.dacoromanica.ro

greutdti, nu pot stabili nici un comert direct de cu principatele. Comertul terestru este grevat de taxele de transport, de vamd $i de $icanele Austriei.

Tribunalele

Tribunalele sunt in majoritate alcdtuite dupd model francez. Existd trei niveluri de judecatd: prima instantd, cea de apel $i de casatie. in fiecare sat se afld un sfat. Acesta se compune din trei sdteni, ale$i anual de cdtre comund. in Moldova, membrii sfatului sunt ale$i dintre frunta$i, mijloca$i $i coda$i, numiti prin cuvantul de rdze$i, adicd proprietarul unei brazde de pdmânt in fruntea, in mijlocul sau la extremitatea propriefdtii senioriale. Sedintele sfatului se tin duminica, la iewea din bisericd, in casa $i sub prerdintia unui preot. Se numesc ale$i in Tara Romdneascd, pa$nici sau de pace in Moldova, $i judecä toate pricinile pan-6. la 10-15 pia$tri. Aceastd institutie a fost build initial, dar s-a degradat treptat datoritä amestecului administraoei, care nu se sfie$te sä influenteze alegerile membrilor sfatului. [...] Rezultd deci cä juratii se inteleg cu zapcii i judecd procesele in avantajul lor. // p 49 Fiecare capitald de judet are tribunalul sdu de prima instantd, care este simultan civil, comercial $i penal. Tara Romdneascd are 18 tribunale, iar Moldova 13. Ele se compun dintr-un prerdinte, doi judeatori sau asesori, un procuror i un grefier, care trebuie sd aibd cel putin 25 de ani. Ei judecd, in Tara Româneascd, pricinile de 500 de pia$tri rard apel, in Moldova pe cele pând la 1 500 sau valoarea de 30 de stdnjeni de pdmânt. [...] Nu existd in principate deck trei tribunale comerciale, unul la Craiova, altul

la Galati $i al treilea la Bucure$ti. Orarle Ia$i, Foc$ani $i Boto$ani adaugd tribunalelor lor de primd instantd pe cel mai vechi staroste al negustorilor pentru a judeca chestiunile comerciale. Tribunalul de comer; este compus, la Bucure$ti $i la Galati, dintr-un boier ca prerdinte, un negustor numit de print drept judecdtor, $i de alti trei judecdtori ale$i dintre negustori. La Craiova, nu este compus decdt din trei membri, de pre$edinte numit de domn $i din doi judecdtori ale$i dintre comercianti.

in Tara Romdneascd, aceste tribunale judecd in prima' instantd toate problemele comerciale, iar in apel toate sentintele date in aceastd spetä de tribunalele civile de primd instantd. in Moldova, apelurile la sentintele date de tribunalul din Galati se judecd numai de Divanul domnesc. [...] Divanul de apel compus din 12 membri se imparte in cloud sectiuni: civil $i penal. in Tara Româneascd sunt douä, unul la Bucure$ti i altul la Craiova $i unul singur in Moldova. Membrii care le compun trebuie sá aibd cel putin 25 de ani, iar pre$edintele 30. Cel civil se compune in Tara Româneascd din 6 judecdtori, un procuror i un grefier; in Moldova dintr-un prerdinte i patru membri. [...] 386

www.dacoromanica.ro

Divanul de apel in probleme penale se compune in Tara Româneascd din presedinte, 5 judecdtori, un procuror si un grefier; in Moldova dintr-un presedinte

si 7 judecdtori. El judecd toate delictele importante si de gravitate maxima. Acuzatul, conform art. 280, trebuie sd-i fie prezentat in 24 de ore de la arestarea sa

si de la venirea in capitald. Dar legile nu protejeazd aici pe nimeni; arbitrajul domneste peste tot; se constituie atâtea tribunale câte probleme se ivesc. Toatd lumea se face judecdtor: ministrul, seful politiei, generalul de armatd, chiar domnul.

Procurorii generali se aleg // dintre aghiotantii domnului. Balanta justitiei este P. 51

infrântd de sabia cdldului. Se scot unghiile acuzatilor pentru a li se smulge märturisirile143; sunt obligati sd stea in picioare intre patru baionete pând ce, incovoiati sub propria greutate, cad epuizati in convulsii ingrozitoare, si toate acestea se intâmpld in conditiile in care legea a abolit tortura si pedeapsa cu moartea, drept consecintd a regimului guverndrii cvasimilitare pe care rusii au introdus-o in principate. Victime ale injustitiei, vd plâng; Balcescu, Telegescu, Marin, vd respect si deplang araturi de voi pe omul de inimd §i cel mai instruit dintre

concetätenii vo§trii, Dimitrie Filipescu. A murit ca un martir, iar durerea publicd v-a reabilitat mai mult deck iertarea noului print.

Deasupra acestui Divan se aflä înaltul tribunal judiciar, a treia §i ultima instantd, care judeca irevocabil §i farä drept de apel sentintele tribunalului de apel §i pe cele ale instantelor comerciale. Pentru a fi membru al tribunalului trebuie sd ai

cel putin 25 de ani si 40 de ani pentru presedinte. Acesta se compune dintr-un presedinte si 6 judecdtori. Domnul sanctioneazd si face sd fie executate deciziile acestui tribunal dacd ele sunt unanime; doi membri sunt de ajuns pentru ca acestea

sd fie invalidate. in acest caz partea lezatd poate cere printillui revizuirea // p 52 procesului in decurs de o lunä. in Moldova acest Malt Divan este prezidat de domn si de aceea se numeste doinnesc. Se compune din 4 judecdtori numiti de domn si din alti 3 ale§i de Adunare. Numdrul proceselor pendinte de aceastd Curte era in Tara Româneascd de 21 807 in 1838 si nu s-a redus decât cu 1/5. in Moldova s-a diminuat cu o rapiditate care ne face sd ne temem cd arbitrajul a violat pärtile. De la 29 000 in 1834 a sazut la 16 773 in 1836, la 4 0001411837, la 2 606 in 1839, la 1 591in 1840. [...] in final, in magistraturd ca si in armatd, meritul nu reprezintd nimic. Moroil", cel mai mare profesor si legist al tdrii, va fi intotdeauna noroi'45 si i se va prefera intotdeauna fie un boier caduc, fie o tândrd beizadea care nu cunoaste alte legi decât pe cele ale echitatiei. Principalele pedepse sunt: inchisoarea, privarea de sornn, flagelarea, cdtuse la picioare, lantul pus la gâtul osânditilor, ocnele, expunerea. Existd o inchisoare in 143 Aceasta s-a intamplat cu ocazia furtului de la dr. Graunaur"(n. a.). 144 Costache Moroi (1800-1847), traducator 41 profesor. 145 joc de cuvinte.

387

www.dacoromanica.ro

P. 53 fiecare capitald de judet, una criminald in fiecare capitald, una la II Snagov, langd Bucure§ti, una in fiecare saliná, o ocnd la Giurgiu i doud inchisori pentru femei la Ostrov146 i Rdtesti '47.

Sentinte pentru crime §i delicte Tara Româneascd 1839

1840

33

38

42 4

31

47 54

11

7

3

11

7

109 123 10

96 142

62 97

7

13

1838

la moarte la ocnd la tnuncd fortatd la deportare la recluziune eliberati pe cautiune achitati morti

-

-

Putem evalua numdrul permanent al ocnasilor la 270 pentru Tara Romaneascd si la 200 pentru Moldova. Cifra totald a detinutilor este in jur de 1 400. Condamnatul la ocrid trebuie sä taie doud blocuri de sare in greutate de 200 de ocale fiecare, pentru a avea dreptul la o treime din plata muncitorilor liberi; si aceastd treime este administratd pand la iesirea lui, pentru a-i fi datd impreund cu lucrurile sale [...]. Celelalte cloud treimi apartin administratiei inchisorilor. Trebuie sä spun cd sunt putine äri unde prizonierii sunt tratati cu atdta umanitate, cä blândetea vechilor armasi Florescum si Chierescu149 a contribuit hotdrâtor la aceasta si cd se asteaptd acelasi comportament din partea domnului Blarembergmll.

Finante

p 54

Venituri

Tara Romäneascd

Titluri Capitatia tdranilor

Capitatia oamenilor fdrd domiciliu Capitatia mazililor Capitatia evreilor patentari Saline

Moldova

8 705 806

7 327 740

3 130 000

1 200 000

Ostrov, oras in jud. Cälärasi. Rátesti, sat in jud Buzau, 148 Manolache Florescu, vornic de temnite in Tara Româneascd. 49 Nästurel Constantin Herescu, vornic al temnitelor in Tara Româneasca 146

147

I" Vladnrar Blarernberg (1811-4846), ofiter flamand, inrolat in armata rusk adjutant al domnultn Al D. Ghica, inginer sef al statului si inspector al Domennlor.

388

www.dacoromanica.ro

Turme din Ardeal Ardeleni Strdini

Bulgari colonizati Ordseni de rand Subventn Mitropolie $i episcopi 1/10 pentru $coli Impozite Viile strdinilor Pa$apoarte Taxe procese Taxe diplome Domenii de stat Pe$te Dundre Pe$te din lacul Brate$ Export turme Export cereale Export sulf Total

100 000 400 000 640 000 41 771 494 940

400 000 2 000 000 20 000 30 000 10 000 515 505 25 000

5 000

20 000

510 000 200 000 1 026 445 5 000 12 000

55 005

277 200 300 000 155 083 16 544 755

7 843 9 368 763

Cheltuieli Titluri Cdtre Poartd Lista civild15' Functionari

Tara Româneascd 1 400 000 1 600 000 4 376 400 Agent Constantinopol 120 000 Chirie vapoare 30 000 aldurd, lumina. 80 000 Slujitori sau dorobanti 179 340 Armatd 2 750 000 Carantine 600 000 $coli, tipografii, biblioteci 350 000 Seminarii 150 000 Pavaj 48 000 Servicii medicale Prizonieri $i detinuti 70 000 Ape $i fantani

Moldova 700 000 1.200 000 2 132 256 80 000 20 000 60 000 327 370 730 000 120 000 400 000 96 000 125 000 80 000 36 000 75 000

''' Sau lista mild a prmplor, aici de 1/10 si acolo de 1/4 din veniturile publice este de zece ori row puternick sau veniturile sunt de zece ori mai slabe" (n. a.).

www.dacoromanica.ro

389

Poste Cheltuieli postä

alugdri Scutelnici Drumuri Spitalul Sf. Spiridon'" Binefaceri Stabilimente de minori Cheltuieli recensämänt Total Rest

442 200 500 000 7 500 500 000 25 000 150 000 72 000 100 000 100 000 7 718 126 1 650 637 /7

1 107 408 150.000 22 000 1 500 000 200 000

60 000 150 000 150 000 14 493 158 2 051 597

Contributii anuale

p. 55

Tara Româneascd Negustori patentari 1 clasd 240 piastri Negustori patentari 2 clasd 120 Negustori patentari 3 clash' 60 Comercianti sträini 1 clasá Comercianti sträini 2 clasd Comercianti sträini 3 clasd Mari industriasi 120 Mici fabricanti 80 Präväliasi 50 Tärani cultivatori 36 Coloni 18 Tigani colonizati 36 Toti sträinii pentru 400 butuci de vie

Moldova 240 piastri 120 60 80 42 23

36 18

36 10

inainte de a vorbi mai târziu, intr-un capitol special, despre tigani, md multwnesc sä remarc cd exemplul printului Ghica, bun de urmat, a fost lärgit de domnul Sturdza, care a eliberat nu numai robii statului, dar si pe cei ai mändstirilor.

in Tara Româneascd, robii eliberati si colonizati prospera si se inmultesc. Sunt impärtiti in 89 de vdtdsii, condusi de vat* alesi de ei. [...]

Cursul monetar

p. 56

Tara Rom iineascd

Ducatul austriac Piastrul spaniol

32 piastri la

31 1/2

13 piastri la 13

152 StÌntul Spiridon, spital fondat de Mihail Racovi¡d in 1757.

390

www.dacoromanica.ro

Moldova 36 piastri la 31 1/2 16

15 'A

Rubla Sorocovdtiil

10 Y2

11

2 p. 12 parale 2. 10 parale

12

19

41 1/2

3

)5

2 1/2

Piastml valoreazd in Tara Româneascd 40 de parale. Se nume§te leu in amintirea unei mici monede maghiare care nu se mai folose§te. Paraua se imparte in 2 letcaie sau 3 bani. Banul era o monedd micd bdtutd de banii din Craiova. Ea era fdcutd din aramd ro§ie, una de o centimd, cealaltd de 33 centime franceze. Letcaia i banul sunt monede fictive, iar administratia este evaluatd in bani a§a cum altddatd la noi se fdcea in dinari. // p. 57

Tab lou comparativ de greutfiti §i másurim

Greutáti Române§ti Oca = 4 litri = 400 drahme Litra = 1/4 oca = 100 drahme Dram Cantu = 44 oca 1/4

Fraroze§ti =

1, 287 kg

= 31,190 grame =

3,119 centigrame

= 57,517 kg

Frantuzqti

Rorndnqti

1 kg 100 kg 1000 kg Hectograme Decagram Gram Decigram

= = = = = = =

313,000 drame 1,748 cantar 17,398 cântar

31,30 drame 3,13 drame 0,31 drame 0,03 drame

Misuri de capacitate pentru marfuri sonde Romane$ti

Frantlize§ti

= 40 ocale Banita mare = 30 ocale Banita mica. Kila de Tara Româneasa 54 = 400 ocale

= 51,12 litri = 25,26 litr

= 5,112 hectolitri

in Dupa Anuarul Tärii Romiine,sti, de colonelul Blaremberg" (n. a). 154 Pentru a forma masura de o kila se amestecd In pärti egale patru specii de cereale, ponfmb, grail, orz si mei; cantarim 400 ocale din acest amestec $i construim un vas cilindric susceptibil O. cantarescä cantitatea data. Etalonul sau kila este un vas de 0,555 metri sau 266,3 hmi (parte din stanjenul roman) cu diametru pe 0, 264 metn $i 110,964 linii de stanjenul ammtit In Inaltime" (n. a.).

www.dacoromanica.ro

391

Ki la de Moldova Ocaua Dramul p 58

= 3,83 hectolitri = 0,012 litri = 0,003 litri //

= 300 ocale

Românesti

Frantuzesti

= 344,300 drame = 8,607 oca = 86,075 oca = 860,750 oca

Litra Decalitrul Hectolitrul Kilolitrul

Mäsuri de capacitate pentru lichide Românest = = = =

Oca Litra Dramul Vadra

Frantuzesti 1,095 litri 2,799 decilitri 0,027decilitri 1,095 decahtri

Românesti

Frantuzesti Litrul Decalitrul Decilitrul

= 365,000 drame = =

9,125 ocale 36,500 drame

Mäsuri pentru lungime Frantuzesti

Românesti Stânjeni" al lui Serban vodd Palma' 1/10 din stânjen Deget 1/10 dintr-o palmd Linie 1/10 dintr-un deget Stânjenul lui Constantin vodd Palma lui Constantin vodd Degetul lui Constantin vodd Linia lui Constantin vodd Prdjina = 3 stânjeni Cotul Frantuzesti Metrul Decametrul Decimetrul Milimetrul

p. 59

= 1,962 metri = 1,962 decimetri = 1,962 centimetri = 1,962 milimetri = 2,020 metri = 2,020 decimetri = 2,020 centimetri = 2,020 milimetri = 5,886 metri

= 6,665 metri // Românesti = 0,509 stânjeni = 5,096 stânjeni = 0,509 stânjeni = 0,059 stânjeni

Serban vodd Serban vodd Serban vodd Serban vodd

155 Stâhjenul lui $erban vocla stabilit in 1683 este cel care se foloseste astäzi" (n a )

392

www.dacoromanica.ro

Mäsuri de drumuri Romane$ti Mila = 2 ore de mers = 4 000 stanjeni Frantuze$ti Kilometrul Miriametrul

Frantuze$ti = 7,848 Km Romane$ti = 507,683 stanjeni = 1,274 mile

nasuri de suprafati Romanesti Pogonul

Frantuzesti = 49,888 arii

Frantuze$ti Aria Hectarul Centiarul

Romane$ti = 50,968 stanjeni2

= 3,933 pogoane2 = 0,509 stanjeni2

Másuri de greutate Acest fel de mdsurdtori sunt pentru lemn $i nutret. Lemnul se mdsoard si se vinde la stanjen. Nutretul se vinde mdsurat cu carul $i acesta se obtine astfel: se iau cu o sfoard cele clouä semicircumfennte ale grdmezii incdrcate de fan, adicd una in lungimea carului, alta in ldtimea sa, se raporteazd // lungimea in stanjeni, se face p 60 suma celor cloud lungimi $i se numdrd 9 stanjeni.

Comertul Comertul se face in principate de negustorii en-gros, lipscanii, mdrchitanii, toti germani sau ardeleni, armeni sau greci, ru$i sau evrei. Negustorii en-gros exportd cereale, piei, animale, laneturi, miere $i vin; importd zahdr englezesc, cafea,

vinuri din Insule, articole de fierdrie $i fier din Germania; lipscanii importd din Leipzig toate mdrfurile din Franta, Anglia, Austria $i Germania: postavun, mdtdsuri,

muselind, panzeturi, stofe din India, sticld, cnstale, bijuterii $i in general toate articolele de noutate $i de lux, argintdrie $i caroserii (pentru trdsun) din Viena, parfumuri $i mdriu$i din Franta, mobile din Pesta $i ceai englezesc. Marchitanii, irnpreund cu librarii, fierarii, cutitarii, cazangiii, lucrdtorii care fac ldzi importd din Rusia uneltele din fontd $i aramd galbend, portelan obisnuit, valize, bldnuri, piel, ceai, articole de birou, echipamente militare, toate acestea neprelucrate precum si franghii, lumandri, sdpun $i vele de Odessa. Armenii $i grecii, care fac in general comer; de coloniale, cafea, zahdr, rom, fámaie, importd: uleiuri, orez, mdsline, fructe, pe$te sdrat, icre negre $i // tutun din p. 61 Turcia; stofe din India, Persia $i Damasc, sdpun din Candia $i Adrianopol, pantofi orientali; metale $i culori pentru picturd.

www.dacoromanica.ro

393

Bucuresti si Iasi sunt cele cloud mari antrepozite ale acestui comert si toate produsele le sunt aduse prin porturile Galati s'i Brdila, prin diversele schele ale Dunärii si prin trecätorile Vulcan, Turnu Ro§u'56, Brasov, Mamornitam i Prisdcanim.

Dreptul de vamd este de 3% pentru märfurile importate; dar in comert-ul interior el este câteodatä de 15% pentru cerealele care trec din Tara Româneascd in Moldova pentru distilare, sau de 60% pentru tutunul din Turcia. [...] in Tara Româneascd exporturile se urcd intr-un an obisnuit la 16 milioane de franci si importurile de la 13 la 14 milioane. Ele sunt cu 1/5 mai mici in Moldova. in 1840 aceste cloud provincii aveau:

Tara Romdneascd

Moldova

Export 42 503 692 piastri 114 bani 53 112 213 piastri Import 29 741 317 23 376 251 ,, Diferenta 23 370 896 19 127 441 114 bani /1 Cele cloud porturi Brdila si Galati, la cloud leghe distantä unul de celdlalt, la

p. 62

60 de mile de Marea Neagrd, la 65 de mile de Iasi si la 72 de mile de Bucuresti, dobändesc din zi in zi o noud importantä. Declarate porto-franco, primul din 28 august 1834'59 si cel de-al doilea din 2 martie 1836, ele detin deja 1/12 din comertul general din principate. Se poate face o idee despre dezvoltarea lor urmärind evolutia din ultimii 6 ani.

Vase intrate §i ieOte Brill la

Rusesti Austriece Turce§ti Grecesti Ioniene Sarde Belgiene

1837

1838

1839

1840

1841

1842

20 25 179

13

29

17 18 141 9 23

19 175 174

27 28

24 26

108 187

181 198

13

11

26

25 23 157 227 32

41

38

19

11

165 5

37 1

1

156 Trecdtoare in Carpatii Meridionali. 157 Trecdtoare in Carpatii Orientali. 158 Trecdtoare in Carpatii Orientali. 159 Regimul de porto-franco a intrat in vigoare in anul 1836 pentru Bräila §i 1837 pentru Galati.

394

www.dacoromanica.ro

10 Muntene Moldovene 2 Toscane 2 Engleze Franceze Mecklemburg Ierusalim 3 Samos 449 Total

9

8

4

4

12

11

14

7

2 1 1

397

2 465

9

412

494

9

509

Galati

Ruse§ti Austriece

Turcqti Grece§ti Ioniene Sarde Belgiene

1837 50 48 178 145

1838

1839

1840

1841

1842

58

73

113

97

121

60

87 137

80

69 152

37 70

33

70 160 266 39 89

180 153

143

356 40 100 2

309 42 87

34 95

Muntene 11 9 11 10 Moldovene§ti 1 2 5 2 Toscane Engleze§ti 2 3 3 2 Franceze 1 Mecklemburg 2 Ierusalim Samos 3 13 11 17 Total 548 588 742 872 Astfel au intrat i au iqit, in ultimii 6 ani: 4 359 Din Galati vase i bdrci Din Braila 2 726 Diferentd 1 633

9

6

2

1

2

8

8

5

779

832

1

77

341

[Urmeazd consideratii despre dezvoltarea comerciald a principatelor in situatia cdnd vor forma un singur stat; regretul autorului fati de indiferenta Frantei in problema comerttilui cu spatiul românescl

www.dacoromanica.ro

395

Urbarium

p 66

Drepturile tfiranului Taranul roman are dreptul la o suprafa0. 1. Pentru casd, curte, grddind,

Moldova

Tara Romäneascii

la campie 400 la munte

350 3 888

300

2. Teren de muncd

p. 67

3. Pentru p4uni pe cap de animal mare sau 10 capre sau berbeci 4. Fan pentru iarnd

360

rard distincliell

648

777 3/5 5 663 3/5

Dacd are 4 boi i o vacd, de 4 ori mai multe pdsuni sau fan 5 700 maxim are dreptul la 11 363 3/5 La care se adund rezervele 259 media 323 pentru munte 388 pentru campie total 11 686 3/5 Dacd are mai mult de 4 boi trebuie sd se inteleagd cu proprietarul.

indatoririle täranului Tara Româneascd Tdranul trebuie sä dea anual proprietarului: 12 Zile de munca pdmantului cu boii zile de muncd fard boi 36 2. Muncd rambursabild la bunul plac 1 1 3. Transport cu 2 boi la 6 ore distantd Transport cu 2 boi de la 8 la 16 ore Transport cu 2 boi de la 1 la 8 ore sau schimbat cu orice muncd vrea proprietarul 1 4. Tdiatul i transportul lemnelor 4 sau zile de muncd la bunul plac 5. La toate recoltele 1/10 6. La vie 1/20 7. La 100 familii servitori numiti iobagi, §erbi sau slujitori 4 La 10 familii servitori numiti volnici-slujba§i 396

www.dacoromanica.ro

Moldova 12

36

1

2 2

4 1/10 1/10

sau servitori voluntari, dacd proprietarul are mai mult de 200 familii Dacd are mai putin de 200

1

2

De unde rezultd cd tkanul // acordd proprietarului jumdtate din tirnpul ski si P 68 cd in Moldova proprietarul aranjeazd sd aibd 2 volnici-slujbasi la 10 familii, ceea ce face aceastd injustitie de cinci ori mai apdskoare deck in Tara Româneascd. [...]

Rezervele Depozitele de rezerve sunt construite in fiecare sat, iar alimentele in valoare p 69 de 259 t sunt donate de fiecare familie anual. Fiecare Wan datoreazd rezervei: //

Tdranul de la munte Tdranul de la centru Tdranul de la câmpie

Tara Romineascci 5 banite 7 banite 10 banite

Moldova

p. 70

'A merte

Aceastd rezervd fdcutd pentru o perioadd de trei ani trebuie sd fie repartizatd,

dacd anii au fost buni, intre cei care au constituit-o, dar de cele mai multe ori proprietarul ori administratorul se grdbesc sd o exporte in profitul lor.

Religia qi clerul Românii urmeazd ritul grec ortodox $i dogmele Conciliului de la Niceea'60. [...] Ei resping din Credo formula .yi al Fiului; Sfântul Spirit nu derivd in conceptia lor deck de la Tara.; resping din biserici statuile $i din viata viitoare Purgatoriul. Ei au cele sapte jurdminte comunicate conform preceptelor Sfäntului Vasile161 $i ale Sfântului Chrysostomus''[...] tin cele patru mari posturi, fac abstinentd in fiecare sdptdmând miercurea si vinerea $i venereazd sfintele imagini (icoanele), ale cdror maini si vegninte pot fi din argint sau ararnd desenate in relief, dar ale cdror figuri trebuie sd fie pictate. Preotii, autorizati de Sfântul Ambrosie163, au pdstrat cdskoria. [...] Din pdcate, ace$ti pre*/ nu au profitat de pozitia lor sociald pentru a lumina p. 71 poporul. Ignoranti $i superstitio$i, nu au putut sd-1 invete decât ceea ce stia deja, 160 161

162 163

Conciliul din 325 d. Chr. Vasile cel Mare (330-379), episcopul Cesareei in Capadochia. Ioan Chrysostomus (347-407), patriarh al Constantinopolului. SfIntul Ambrosie (340-397).

397

www.dacoromanica.ro

semnul crucii, prosternarea in stil turcesc i sdrutarea icoanelor. Semnul crucii se face prin unirea degetului mare, cu indexul i cel mijlociu. Este emblema Sfmtei Treimi. Mai logic decât la catolici mi se pare plasarea iului pe umdrul drept. A aprinde lumândri in numele sfântului protector, a se inchina in trecere prin fata unei mändstiri, nu pentru cd acolo s-ar afla o bisericd, ci pentru cd ei cred cd s-ar gdsi una, respectând sdrbdtorile religioase 150 de zile pe an, postind alte 110, aceasta este religia poporului. [...]

Totusi românul este tolerant, si desi pând astdzi îi considerd pdgâni pe

P. 72

papist*, adicd pe crestinii latini, a tolerat intotdeauna toate religiile, cu exceptia islamismului, i aceasta nu atât din considerente religioase, cât din prevedere politicd. [...] Clerul se imparte In doud corpuri: cdlugdrii, care urmeazd regula Sfântului Vasile, i preotii, care se pot cdskorii. i unii i ceilalti îi lasd sä creascd barba i pdrul.

Primii nu pot accede la Mahe demniati bisericesti. Trebuie remarcat cd in majoritate sunt greci. Ei sunt tunsi si tin post tot anul. Se impart in patru categorii: arhiepiscopul i episcopii titulari in partibus, arhimandritii, preotii augári, fratii.

p. 73

Prime le cloud clase au titlul de arhipreot. Poartd in timpul ceremoniilor camilafca, mitra in forma de coroand plink impodobitd cu pietre pretioase i deasupra o cruce. Aceasta era albd in timpul lui Dosoftei164, iar astdzi este rosie. [...] in afara bisericii §i a ceremoniilor, ei se acoperd cu un potcap sau togd // ca cei din clasa a doua sau a treia. Aceastd toga., asemändtoare cu cea a judecdtorilor si a profesorilor nostri, nu are incretituri si este acoperità de un lung voal negru care se aruncd pe spate si care

le-a dat numele de vkidici adicd invelluit, dupd obiceiul antic, din latinescul velaticus *i care se traduce astdzi prin prelat. Arhimandritii sunt egumeni; ei administreazd niändstirile i dintre ei se aleg episcopii. Ieromonahii sau cdlugdrii preoti, adicd cdlugárii consacrati preoti, pot spune slujbe i administra sacramentele. Ierodiaconii sau preotii diaconi nu pot face aceasta. Ei sunt i unii i altii depozitarii stiintei si par cd o pdstreazd pentru sine.

Simplii frati nu au nici o functie. Ei indeplinesc diferite munci in interiorul mändstirii. Preotii nu sunt obligati la infometare sau la tinerea de posturi mai mult decât

laicii. Trebuie sä fie cdsdtoriti inainte de a fi consacrati si nu pot in nici un caz sä

incheie o a doua cdsdtorie; dar pot deveni economi sau asesori la tribunalul ecleziastic insdrcinat sä judece probleme de cdsdtorii, divorturi, botezuri. Dacd rdmân vdduvi se pot alugdri. Clerul, pând la Mihail al IV-leal", nu a pldtit in general decât doi sau trei piastri episcopilor. Reprezentatii lui stäteau in adundrile nationale i influentau 164 Dosoftei, mitropolit al Moldovei (1671-1674,1675-1686). 165 Valliant a folosit cronologia din Anuarul Trii Româneya din 1842 in care Mihail al IV-lea era Mihnea Turcitul (1577-1583).

398

www.dacoromanica.ro

afacerile tdrii. Mai tärziu fanariotii // i-au supus la plata impozitelor, dupd capriciile P. 74 §i nevoile lor. Astäzi preatii sunt scutiti de aceastd platd §i este de inteles: ei nu au

nimic. Cdlugdrii nu sunt scutiti §i o parte a veniturilor lor este luatd de casa mitropolitand. in acela§i timp cdlugdrii greci, din pdcate foarte numero§i, au obtinut

de la Rusia mentinerea drepturilor lor, spre ru§inea tdrii §i a clerului autohton. Indiferent de originea lui, clerul simte nevoia unei reforme.

Armata Armata romând este constituitd pentru serviciul carantinelor, al vdmilor, al ordinii interioare §i este compusd din trupe regulate de dorobanti §i de gdrzi civice. in Tara Româneascd numdrul soldatilor este de 4 665, iar in Moldova de 2 280, at:it infanterie ea §i cavalerie.

in Tara Româneascd sunt trei regimente, iar 'in Moldova doud. Fiecare regiment se compune in Tara Romdneascd din: cloud batalioane de 586 de oameni x 2 = 1 172 doud escadroane de 190 de oameni x 2 = 1 552 x 3 = 4 656 ofiteri superiori 9 Total 4 665 in Moldova, fiecare din cele cloud regimente trebuia sd aibd 1 200 oameni, dar

infanteria a fost ridicatd la 1 711 i cavaleria redusd la 559, ceea ce a dus la o diminuare cu 130 persoane. Din ace§tia s-a creat un corp de pompieri. //

Cadre din armatä

p. 75

Tara Romemeascd

Militari

Infanterie

Sp dtar

Adjutant Aghiotan0 $ef de stat major Colonei Maiori Cdpitani Locotenen0 Sublocotenenti Cadeti S ergenti

Cavalene 1 1

3 1

2 4 21 48 48 96 288

1

2 6 12

24 24 84 399

www.dacoromanica.ro

48 2 880

Muzicanti Soldati Medici Soldati secretari

12

960

6

72 3

18

516

1

149

4 665 Moldova

Infanterie

Militari Hatman Adjutant Aghiotanti Sef de stat major Colonei Maiori Cdpitani Locotenenti Sublocotenenti Cadeti Sergenti Muzicanti Soldati Medici Soldati secretari

Cavalerie 1 1

2 1

1

1

2 7

3

1

24 24

6

144 24 1 446

42

6

6

480

3

36 1 771

9

559

Total cadre militare in Tara Româneascd: 4 465, iar in Moldova 2 270.

Trupe regulate Dorobanti din ora§e Dorobanti sate Garda. civica §i de frontierd Total

Tara Romäneascci 4 465 680 280 infanterie 3 808 400 cavalerie 36 000 45 153

Moldova 2 270 934 12 730 15 904

Cei 4 488 dorobanti sunt impärtiti in trei companii, care se schimbd din 10 in 10 zile. Sunt deci in activitate permanentä 1 340 soldati, 149 caporali, 66 cdpitani, p. 76 pe 18110 fiecare administrator 30, II pe lângd subadministratori 10, 3 pe lângä §efii de politie, 20 pe lângd comisari; in serviciul inchisorilor sunt 64 §i in cel al agiei 50. 400

www.dacoromanica.ro

Observdm cd forta armatd a celor doud provincii este departe de a fi proportionald atât intre ele doud, cu numdrul populatiei. Moldova, mai putin populatd cu jumdtate decit Tara Româneascd, are cu 2/3 mai putine trupe; ea poate intretine usor 12 000 de armatd regulatd, iar Tara Româneascd poate avea

22 000-24 000 rdmane pe caprd aldturi de Gheorghe". - Fdrd indoiald, färd indoiald, i-am rdspuns noi, va fi mai bine deck sd mergi singurd. Suntem de acord". Aceastd copild ne-a multtimit cu entuziasm. Nu puteam crede cat bine faceam. 6 Georges

7 Fustä scurtä plisatá formatä din mai multe sute de triunghwri de tesäturá adunate, parte a costumului traditional albanez. s Contesa Dash întreprinde aceastä caldtorie aláturi de patru însotitori: Comae, Paul, Gaston si Justin. 9 Les briskas.

439

www.dacoromanica.ro

p. 213

Noaptea petrecutd la Drencova a fost destul de pläcutd, fiind un timp minunat, 0 natura sdlbatia luminatá de lung avea un farmec nespus. Nu am dormit câtu§i de putin 0 am plecat In zori. Spectacolul care ne a§tepta eia impozant §i grandios, treceam prin ceea ce se cheamd Portile de Fier, de§i nu aveau nici tier nici porti. Sunt numai stânci at vezi cu ochii care inchid fluviul, este magnific. Înconjurat de mici cascade, vaporul plutea pe un pat de pietre, valurile ne loveau din toate pártile, §i pdsdrile de pradd se intorceau deasupra capetelor noastre, umplând aerul cu tipetele bor. Aceastd traversare oferd mari pericole, §i necesitd obi§nuinta §i experienta unei alduze pentru a trece. Larma amplifica groaza sau mai degrabd frumusetea p. 214 scenei //, unde e§ti atât de preocupat sd prive§ti, sd intelegi, a nu ai timp sd-ti fie fried. Aceastä trecere §i cele de la Cazane sunt celebre printre marinari §i printre amatorii de naturd, 0 este fled indoiald unul dintre cele mai frumoase spectacole care au fost date omului sd le vadd. Capul Greben'' este ceva imens, maiestuos, §i nu putem admira aceste minuni Mt a ne gândi la Dumnezeu, care le-a creat pentru noi, §i fdrä a §opti o rugáciune. Putin mai departe zdrim ruinele cetátii lui Dreykule, Tricule" al romanilor. Sunt turnuri pdtrate datând evident, din epoca bor. Turnurile sunt clddite in mod neregulat, cloud pe piscurile stâncilor, §i un al treilea la baza fluviului, ele fiind legate de un pod suspendat, care trece peste vechiul drum. Evident cd aceastá cetate Meuse parte din linia de fortificatii ridicatd de Traian in momentul cuceririi Dacieill. Mai târziu vreun feudal a pus stápânire pe ea. Dundrea inceteazd a mai fi ingustä in acest loc, devenind in mod ciudat de o mdretie deosebitd. Colinele 0 stâncile se indepdrtau, §i noi puteam distinge in acest timp intrarea in faimoasele grote, care mai mult de o singurd datd, au oferit addpost 215 rdzboinicilor //, and se luptau in aceastd Ord, < ffind> de ajuns ca un singur conflict p. sd izbucneasa in Europa; judecati, ele puteau cuprinde pând la §ase sute de oameni! Romanii le cuno§teau §i gäsim Ina inscriptfi ldsate de ei. [...] Aceste grote se prelungeau mult timp, flind märginite de copaci imen§i. In nfijlocul fluviului se indlta, dupd unul sau cloud sate destul de pitore§ti, o mare sailed ascutitd, de care fluviul se sparge ca intr-o piedia, se involbureazd in valuri de spumd §i chiar daa treatoarea ar fi sd fie mai ward', simtim mereu valurile care §optesc.

Drumul roman continud cum vedem, pe o parte a Dundrii; am putea ina sd o urmdm pe jos, de§i destul de greu, a§ fi de acord cu aceasta. Apele se apropie incetEste vorba despre muntele Greben, In dreptul cdruia Falimea albiei Dundrii se reduce. " Gre§eald in aprecierea vechimii ceatii. De fapt, Tricule este o fostá cetate medievald aflatd in apropiere de localitatea Svinita, judetul Mehedinti, pe malul Dundrii. A fost ridicatä in secolul al XV-lea de cite banul Petru Petrovici pentru a opn expansiunea otomand spre vest. Din cele tret turnuri au mai rämas azi doar cloud.

440

www.dacoromanica.ro

incet, §i intrdm in admirabila strâmtoare a Cazanelor // - este numele stâncii dintokleauna - unde regdsim aceegi priveli§te sdlbaticd ca §i la primele Porti de

p. 216

Fier. Doamne ! cât este de frumoasd, nu existd cuvinte pentru a o descrie. Nimic nu

poate forma o *ere, imaginatia nu va §ti sd se indrepte pând acolo, trebuie sd-1 fi vdzut.

Muntii se ridicau la o indltime uluitoare, §i sunt stânci tdiate la vârf, valurile

se spdrgeau la picioarele lor cu acela§i zgomot care avea sd ne insoteascä pe parcursul intregii cdlatorii. Ne apropiem de un loc unde ni se vorbe§te cu veneratie, de Tabulele lui Traian'2. Vai ! timpul le-a desfigurat destul de mult, dar cu toate acestea hicä se pot vedea.

0 mare bucatd de granit pátratd a fost §lefuitd, §i citim 'Ina in mod clar o inscriptie latind in rezumat, dar numele lui Traian ne indicd scopul . A§ putea sa yd.' transcriu literele, dar md lipsesc §i vd lipsesc, nu suntem savanti. Doud

spirite inaripate sustin placa, de fiecare parte sunt doi delfini §i acvila romand proiectatd deasupra. Acest monument, dacd este monument, a fost sculptat pentru a perpetua amintirea incheierii drumului §i a victoriilor lui Traian asupra dacilor //. Este unul din vestigiile antice cel mai bine conservate din lume, de§i timpul §i sustragerile 1-au atacat. Si apoi, in aceasta WA pierdutd, el produce un efect cu mult mai mare decât dacd 1-am fi gdsit in Franta sau in Italia. Traian a ales bine cadrul §i a§ezarea sa, este minunat.

p. 217

Oprim pentru o clipd vaporul, pentru a ne Idsa timp sd privim, apoi vasul reincepe a wiera §i ne indepdrtdm; peisajul ia un aspect mai putin teribil pând la Or§ova, unde rdmânem câteva momente. Este frontiera extremd a Ungariei. Vedem

multi tdrani §i multe tArdnci, ce veneau in fata vaporului, cum fIceau in fiecare sdptdmând, §i ne priveau curio§i pând le-am spus cd suntem francezi.

Costumele lor produceau de departe un efect incântdtor, mai ales cele ale ungurilor, cdci acolo sunt toate natiile zonei litorale. [Sunt prezentate in detaliu costume traditionale ungure§ti] // Fortdreata noului ora§ Or§ova, pe jumdtate ruinatd, pe care o läsam in urmd, produce un efect foarte pitoresc in peisaj. Acum apartine turcilor, §i regdsim aici neglijenta lor. Dupd povarni§uri, veneau urmdtoarele Porti de Fier, care ar merita mai mult acest nume, datoria rocilor de fie; de care este inconjurat fluviul. Aspectul sälbatic devine §i mai sdlbatic. Dupä plecarea noastrd din Drencova pluteam din minune in minune, §i nu cred cd vreun fluviu din Europa ar putea oferi locuri mai frumoase §i mai nea§teptate //. [ Urmeazd ruta Vidin - Nicopole - Sistov - Rusciuc pând la Hâr§ova ] Coborâm la Hâr§ova, dupd despdrtiri prea amicale de tovard§ii no§tri de drum. Intentia noastrd era de a traversa Balcanii §i a ajunge prin Adrianopole la Marea 12 Des Tables de Trajan.

441

www.dacoromanica.ro

p. 219

p. 226

Neagrd; este o adtorie mai grea si care se face rar, tam flind mai putin cunoscutd. Am adus pe uscat Nepolitetea, la care noi trebuia sd inhämdm caii de postd, si

cuferele noastre ar fi mers direct spre Constantinopol sd ne astepte, fdrä consecintele importante ale drumului nostru".

Era hied o ord bund, nu ne fáceam griji de a ne culca la Harsova, nu era p. 227 imbietor //, trimisesem sä caute animalele si surugii si am plecat, cu Gheorghe si sarboaica pe caprd, noi ingrämäditi ca i mai inainte. Eram de o veselie nebuneascd. Ce rasete binefäcdtoare, Doamne ! cand esti fericit de a fi tad& !

Am vorbit despre un monument roman. Ne-am strAduit sd-1 facem pe Gheorghe sd inteleagd dorinta noastrd de a-I vizita, ca sd-I explicdm profesorilor nostri. Trebuia sd se abatd de la drumul obisnuit pentru ca sa-1 reludm apoi. Noi ne credeam foarte bine si nu ne ocupam de nimic. in acest timp Junien, cel mai rezonabil din ceatd, incepu sd se nelinisteascd atunci cand vdzu soarele läsandu-se in jos cátre orizont. Noi am reusit sd ajungem

dupd mult timp. El l-a chemat pe albanez, cel ce a oprit surugii si un dialog babilonian incepu.

Atat cat privirea putea cuprinde noi nu zdrirdm deck pajisti si campii, pe intreg monumentul, jgheaburi cu stalpii §i contragreutdtile lor, acute dintr-un copac

jupuit de scoarta sa, nimic mai primitiv. Cat despre ruine, niciuna, numai niste colibe ingrozitoare, care puteau cu sigurantd sa-si merite acest nume. Se pdrea cd p. 228 vom ajunge in curand; dar //, cum Gaston insista si ameninta din anumite motive', care, in tara aceea, < pdreau Ca' > sunt cele mai bune, termind prin a márturisi cd eram rdtdcitt si cd nu stia mai ales cdtre ce punct se indrepta. - Si cu toate acestea yeti ajunge ! striga irascibilul nostru insotitor". - Ah ! vom sfarsi prin a ajunge, domnule, trebuie, nu putem rdmane in loc".

Credeam cd Gaston isi va pune in aplicare amenintarea, dar din fericire se abtinu. Adundtura s-a reunit si am decis cd ne vom indrepta spre sud-vest, ceea ce ne va apropia tot mai mult de tinta noastrd, i caii au plecat din nou in galop. Mergem astfel, fdrä pic de succes, in noapte. Ne oprim din nou si zdrim lumini la o distantd destul de scurtd. Trebuie cd acolo este un sat, sau au cel putin un han.

p. 229

- Sd mergem pand acolo, spunem noi. in sfarsit, putem cina". Gheorghe a avut o discutie cu insotitorii nostri *i reveni anuntand cd trebuie sd renuntdm la han, era retinut. - Cum, retinut ? $i de ce ? Un han // este un loc public, si nimeni nu ne poate impiedica sä intrdm. Dacd nu existä locuri, este altceva, incercdm cel putin". " Confuzie. Este vorba despre Constantinopol, deoarece Adrianopole nu are le§ire la Marea Neagra 14 Touchantes.

442

www.dacoromanica.ro

Am reu§it sd ne aducem paturile cu noi, urmând obiceiul acestei tdri; era destul de frumos pentru a mânca, dacd reu§eam sd avem provizii, dar din nefericire ele ne lipseau. Ne-a explicat cd un mare nobil ungur, in cdldtorie, a ocupat tot hanul, i nu puteam parunde in el. Aceasta imi aminti mult de Don Quijote'5 i de romanele vremurilor trecute. - Dar, spuse Junien, putem mdcar sd-1 vedem pe acest mare nobil?" - Trimiteti-md, spuse Gheorghe, il voi intreba dacd dore§te sd primeascd pe domniile voastre". - Paul, spuse Cornélie, iatd momentul sd-1 incercdm pe latin".

- De ce ?" - Cine §tie ? Vorbqte poate foarte bine franceza, ii spun". Gheorghe mersese cu solie *i reveni insotit de un tândr blond puternic §i chipq, foarte distins, care inainta cu p* repezi cdtre noi. -Francezi, Francezi ! repeta el, cu cel mai pur accent, in limba noastrd" H. p 230

- Da, domnule ! §i mai mult, sunt cloud' doamne frantuzoaice, spuse Junien salutându-1"

.

- Cum, aici ? in aceastd groapd, §i frantuzoaice, poate fi adevdrat?"

- Intocmai, domnule".

- Ah ! cat sunt de fericit, doamnele mele, sd Ind gdsesc in drumul vostru ! Faceti-mi pldcerea de a cobori i de a-mi accepta umila locuintd, care devine a dumneavoastrd. V-o cedez, dacd imi permiteti §i dacd binevoiti a o accepta" . Ne incurcdm in politetui, mi-a oferit maim, ca i Corneliei, i ne invitd sd-1

urrndm, ceea ce am i acut, cdci muream de foame. Fu plin de ging4ie, de amabilitate §i ne-a condus la colibd, luminatd de oameni ce purtau torte. Acolo un spectacol curios ne a§tepta. Aceastd baracd, nu tiu de ce cuvânt sd md folosesc, aceastd baracd deci era in intregime transformatd. Cum ? nu a fost prea u§or sd ghicim. Cine cunoa§te una dintre aceste case le cunoa§te pe toate, sunt la fel. Un coridor in mijloc, una sau cloud incdperi de fiecare parte, urmând convenienta. Totul imbdtrânit sau mai adesea innegrit de mizerie, dezgustdtor, murdar. Toate // speciile de insecte mi§unau aldturi P. 231 de pdianjeni i molii. Gdsim in locul acestora covoare §i draperii, un pat intins, scaune specifice, o toaletd foarte elegantd, §i, in camera de aldturi, o masd pusd din belwg. Argintdrie, portelanuri, cristale, nimic nu lipsea. in plus, un miros al unei bucdtdrii excelente, foarte imbietor mai ales cd nu am mâncat nimic de dimineatd, se rdspândea in jurul nostril. Aceasta a fost o intreagd surprizd pentru noi, mai mult decât tot luxul.

- Scuzati sdrdcia a§ezdaiântului meu, ne-a spus magnatul, este o casd de cdldtorie; dacd imi yeti face onoarea de a veni la mine, in Ungaria, vd voi primi un pic mai bine" . 15 Roman cavaleresc scfis de Miguel Cervantes de Saavedra (1547-1616).

443

www.dacoromanica.ro

Ne-a explicat apoi cä in aceastd Ord hanurile nu ofereau nici o resursd, esti obligat de a lua cu tine si provizii i chiar albituri de pat. Când un mare senior se asterne la drum ia cu sine un convoi considerabil, doudzeci de persoane. Fiecare cu

p. 232

specialitatea sa. Are tot ceea ce Ili este necesar, chiar, asa cum le si vedeam, draperii, covoare, perdele, ca sd nu bage de seamd prea mult cd §i-a pdrásit casa //. Oamenii lui plecau noaptea, ajungeau la o orâ bund in locul ales pentru oprire. Retineau hanul i îi preparau mâricarea, camera, si când el ajungea îi montau patul. Tabieturile nu sunt deci schimbate. Acesta era unul dintre primii seniori ai regatului, bogat in milioane, foarte educat, foarte inteligent i foarte frumos, nimic nu-i lipsea. Avea un bucdtar francez dintre cei mai abili, rândasi i vizitii englezi, un valet

german, ca sd faca exercitii mereu in aceste limbi variate. Îi petrecea alternativ iarna intr-una din capitalele Europei, i invariabil carnavalul la Paris. Mosiile sale erau toate cât o provincie, avea herghelii imense, servitorii sdi se numdrau cu sutele, §i nimic nu era mai princiar decât tabieturile i infdtisarea sa.

Am cinat pe cinste, nimic nu ne lipsea, vá asigur, nici vânatul, nici pestele, nici dulciurile, nici vinurile excelente. Când s-a pus problema sá ne odihnim, contele a fdcut o propunere. p. 233

Cornélie i eu, ne vom culca in patul sáu, domnii si el vor petrece o noapte veseld bând, stand de vorbd, jucând, fumând. Dacd erau obositi // aruncau pe covoare saltelele de schimb i dormeau câteva ore. Acceptdm, patul era bun, si din Franta, nu am gdsit altul mai bun. Ne-am trezit foarte târziu i domnii cu mult dupd noi.

in acest timp, trebuia sá piece, timpul îl presa, noi trebuia sä mergem sd innoptdm la Cerneti'6, si era departe, ni se spusese. Am fost sä-i trezim pe cei ce

p. 234

dormeau; toate acestea bulversaserd obiceiurile gazdei noastre, ne-a anuntat atunci când 1-am vdzut, cä mergea sd-si petreacd ziva in acel loc si a fdcut totul pentru a ne opri. Ne-am dat multd osteneald sá respingem insistentele sale. Cum noi nu aveam saltelele necesare, ignorând obiceiurile acestor tinuturi, a dorit sä ne impmmute paturile sale de schimb, cu vagonul i oamenii pentru a le conduce: nu a fost chip sa refuzdm. Ne-am inteles ca la Varna, sd imbarcdm totul pe un vapor cu aburi, pentru a-i aduce inapoi aceastd caravand. Ar fi fost nepoliticos sd-1 refuzdm. Ne-a asigurat cd nu se priva de nimic, cá mergea acasd si, de fapt, cu un pat ca al sdu, nu avea nevoie de a mai avea i altele. Ne-am despdrtit, incântati de el, de // ospitalitatea, de manierele sale. Este acolo o aristocratie ! nu avem nimic asemdnätor la noi. Aproape imediat dupd ce 1-am pdrdsit pe magnat, am intâlnit un munte destul de inalt. Nu am zdrit nici o cale pentru a-I urca, si am inceput sä ne nelinistim un pic; surugii nostri ne scoteau curând din dificultate, incepuserd a se cdtdra in mod hotdrât drept inainte, pe jos, fard sd-si facd probleme de abateri de la drum, precum 16 Czernitz.

www.dacoromanica.ro

noi; mergeau in zig-zag ! Fortam uneori , dar in sfarsit mergeam de bine de rdu.

Ajungem astfel in partea de sus, si un surugiu ne-a anuntat pentru un culcus, aflat aproape de un ordsel, i addugd cä noi suntem cu sigurantd din societate, fiind o plänere i o datorie pentru oficialitäi sá intâmpine cdldtorii care vin a se addposti in aceastd sedere. Nu stiu nici un alt cuvânt pentru a reda aceastä superbd locuintd. Odatd intrati, era o noapte neagrd, doar intr-un colt ardea o valvdtaie destul de bine protejatd, ce lumina putin camera si îi dädea o cdldurd intensd; nu vd vorbesc de mirosuri, ele sunt rard nurne. Am crezut cä mi se va face rdu.

Nu vedeam ce ne inconjura //, dar exclamatii venite din toate ungherele P. 235 acestei cocioabe ne-au divulgat prezenta mai multor persoane.

- Lumina ! spuse o voce" . - Lumina ! lumina ! repetau ei in cor" . - Vor ei sa lumineze pentru venirea noastrd ? intreabd Junien, nu ar fi de prisos" . Câteva secunde dupd aceea, o femeie intrd tinând o candela', i ce candeld ! Ultimul dintre cersetorii nostri nu ar dori-o pentru a-si lumina firida. - Ea este, lumina ! adaugd Cornelia, era necesar sd o anuntdm!" . Vdzurdm cinci sau sase oameni asezati cu gravitate pe pdmânt i un bdtrân, putin mai curat, pe un scaun de bucdtdrie, toti acestia ne-au salutat când ne-au putut vedea. Nu aveau in rest nici paturi, nici altceva din ce ar fi trebuit pentru a dormi sau a innopta, deat acel scaun de bucdfarie i un fel de canapea din lemn asezatä intr-un colt al incdperii. De cealaltd parte < a camerei >, vedem misunând ceva, era o femeie culcatd pe paie având o pdturd gduritd ca o strecurátoare. Se tidied pe cot, deschise ochii sái mari, ne privi un moment //, apoi se läsd sá cadd, < fard cunostinta> pe care o dá p. 236 sdrania ajunsd in ultimul stadiu, la ultima sperantd. Oamenii nostri descdrcau vagoanele, transportau saltelele i ustensilele la addpost. Ne aranjardm paturile de bine de du, pe canapeaua din lemn í pe jos apoi se agitard cu cina, noi nu aveam nimic decât suncd destul de proastd i un vin bunicel. Am zdrit pui cocotati, ordinul fiind de a tdia gâtul la doi sau trei, apoi gazda ne-a fanut un semn incdrcat de promisiuni. Totusi nu era prea usor a ghici cum îi ardea, nu trebuia sä te gândesti la frigare, era imposibil, din motivul cel mai bun dintre toate, pentru a nu exista. Nu am vdzut nicdieri nici oale, nici crdtiti, problema era dificil de rezolvat.

Din fericire inventivitatea nu ne lipsea i, dupd cdutäri minutioase, am descoperit o oald, cepe, sare, unt aveam si le-am pus pe toate la lucru pentru a face sä sard puii nostri in oald, transformând-o in tigaie; autoritätile nu spuneau nici un cuvânt, ne priveau, flea sd se deranjeze, i fizionomia lor oglindea curiozitatea si uimirea //. 445

www.dacoromanica.ro

p 237

Gheorghe, care vorbea limba lor, ne asigura cd buna noasträ dispozitie era mai ales subiectul mirdrii, ei nu intelegeau cum putem râde mereu. Muream de foame, grdbeam pregdtirile pentru cind si indatd mireasma cepei le domina pe celelalte, pentru mine ea era in acel moment mai pldcutd decât cea a violetei sau a muselinei. Din dorinta de a face bine, toti cei care erau in cocioabd s-au gräbit in jurul nostru si pe noi chiar ne intimidau, cu exceptia autoritätilor care, aid indoiald, erau legati de tdrm. Se imbrânceau $i cddeau unii peste altii dorind sd vind repede. Nu ne

erau la absolut nimic folositori, $i mai mult ne incurcau. In timp ce puneam tacâmurile pe o scândurd, aflatd pe genunchii nostri pentru sustinere, stdpâna locului venea aducând semeatd vase oud tari $i o bucatd de meimeiliga, mâncarea nationald, adicd Minä de porumb diluafd in apd. Ne-am privit si Gaston a fdcut un salut adânc acestui fel de mâncare magnific, strigând:

- Splendid !" . p. 238

In sffirsit puii fiind tdiati, am inceput a-i mânca. Niciodatd, vd garantez, cele mai bune // pdsdri umplute, pateurile de ficat cele mai savuroase, nu-mi fäcuserd o pldcere cornparabild celei pe care o incercam degustând aceastä grozavd tocand de pui. Ochii nostri se indreptau spre femeia care zdcea acolo jos, cdci ea ne privea cu ldcomie, eu am luat o aripd din pasdrea noastrd $i i-am dus-o gândind a ea se va arunca asuprd-i. in loc de aceasta, ea tidied rapid pdtura, dddu drumul unui copil dezgolit, care incepu a plânge, dar pe care ea il linisti repede vârându-i aripa de pui in gurd; nu fusese niciodatä la o asemenea sdrbdtoare si musca cu toatd inima. 0 bucurie vie apdru pe trdsdturile sale, vdzându-1 atât de fericit. I-am dat o altd bucatd pentru ea; dar ea n-o atinse $i ne fAcu un semn plin de demnitate, pe care 1-am inteles foarte bine. 0 pdstra pentru ziva de mâine $i copilul va mânca din nou, ea nu avea nevoie de nimic. Aceastd femeie md interesa nit voia mea. Gheorghe mi-a spus cd era vdduvd $i cd se intorcea in Moldova // [...].

De indatd ce am zdrit orasul Cerneti, surugii se oprird indatd in fata unui

p. 239

caporal, pe care Gaston il botezd caporalul Pandour si care se apropie de trdsurd.

0 medalie la butonierd ne anunta pe cel mai curajos, precum era cel mai frumos, cel mai puternic si cel mai beat dintre toti caporalii. Ne intrebd de pasapoarte 17 si, dupd o scurtd conversatie cu Gheorghe, merse sd ne &eased un addpost. Orasul Cerneti nu avea nici mdcar un han. p. 240

Ne conduse la un mic boier, cdruia ii Onu un discurs, destul de trufas dupd ton, $i am fost primiti intr-o locuintd un pic mai bund decât cele // ale tdranilor. Eram in 17 Passe-ports.

446

www.dacoromanica.ro

Tara Româneascd, aceasta nu searridnd decât foarte putin cu celelalte tdri din Europa, yeti fi convinsi de asta pe mdsurd ce noi inaintdm. Boierul si sotia sa ne-au primit mai bine, ne spuserd prin Gheorghe cä totul era la dispozitia noastrd si cd ne puteam servi de tot ce ei aveau mai bun. Adicd un bors'8, un fel de supd acrd, fácutd, cred cu lapte acru, o fripturd de miel 19, uscatd precum fripturile din carton pe care le vedem la teatru, i pui arsi cu ierburi nu stiu de care, ceva ce semand a mdrar. Cât despre dulciuri, dulceturile", nu lipseau, i nici prdjiturile. Stäpânul casei, pästra vechiul costum, adicd un fel de scurteicd, impodobitd cu bland. Avea o inatisare demnd, si casa era curatd. Nevasta sa, imbrdcatd aproape ca o europeancd, rämäsese in extaz in fata micului ceas pe care îl purtam. I-am oferit o pereche de cercei indeajuns de frumosi, dar nu am indrdznit sd-i ddm bani. Ne-am culcat, urmând obiceiul locului, pe divane. Saltelele ne-au fost foarte utile II, cdci cele ale acestor oameni cumsecade erau din land P. 241 nescdrmánatd si tari precum sâmburii de piersicd. Am fost pe drum la revärsatul zorilor, ziva era lungd si grea. Bunii munteni2' ne-au fäcut sd acceptdm o icoand a Fecioarei, din argint precum sunt imaginile grecesti, iar noi le-am oferit câteva mici cadouri i ne-am despärtit incântati unii de altii. Am luat doisprezece cai la träsurd, inhdmati in cvadriga22, fiind o rdmdsitä a dominatiei romane; plecardm ca vântul, surugii scotând sunete inspäimântkoare, < cum > este in obiceiul lor. Am fost mai intâi asurziti si infricosati, dupd care ne-am obisnuit. Pdrea cä acest zgomot impulsiona caii. Am mers asa de bine pând la un munte. Acolo aglomerarea deveni mare. Este obiceiul ca in acel mediu binecuvântat sä mergi de-a dreptul, nil a lua ocolisurile pe care civilizatia ni le impune. Cum sd facem sd ajungem acolo sus ? Coborâm toti < din trdsurd > i incepem a biciui animalele; ele nu se miscau. Surugii si Gheorghe se indreptard cdtre un fel de cdtun, pe care 1-am vdzut de la o oarecare distantd si s-au intors cu o II duzind de oameni. Toi acestia s-au asezat P 242 dupd echipajul nostru. I-am pus in spate, pentru a duce caii, dar un bdttin, incapabil de a oferi vreun sprijin, a vrut sä introducd cel putin bastonul care-I ajuta a merge.

Ajungem in acest fel pând la jumdtatea pärii celei mai apropiate; acolo se odihnird, cdci toti erau istoviti. Tinurd sfat i noi îi priveam, surprinsi de acest mod de a merge. Cu toate acestea s-au hotdrât si au deshämat cei patru cai din fatd. " Borche 19 Fricture de tuel. Dulcheso.

29

21 Valaques.

22 Car antic pe douâ roP, tras de patru cai inhämati unul 15'10 altul, folosit de roman] la cursele de cut si la triumfuri.

447

www.dacoromanica.ro

- Ah !

Doamne, imi spuneam, ne vom culca aici, in acest de§ert, ei

deshdmau" - Nu, doamnd, spuse Gheorghe, este pentru a merge mai repede". - Cum ? ei indepdrteazd caii pentru a merge mai repede ?".

- Da, doamnd, yeti vedea". Am auzit doud sau trei lovituri de bici magistrale, apoi bidivii, dupd o ezitare p. 243 de câteva minute incepurd a trage. Eram uimiti, era un mijloc ciudat IL Gaston a vrut sd ne explice in modul sdu : - Caii din mijloc se odihnesc, ne asigurd el, iar cei din spate trag aproape singuri incdratura, pentru cd cei din fata trebuie sd-§i târascd tovard§ii. Reträgându-i, ace§tia sunt obligati a trage, nu mai este nimic care sd-i impiedice, astfel Meat trdsura este mai putin lene§d §i avanseazd mai bine" . Oamenii se amestecau §i ei; era, vd asigur, o priveli§te pitoreascd. Ace§ti cai

de rasä nobild, surugii ace§tia imbrdcati in hainele lor admirabil brodate, care seamand cu un mozaic din postav in toate culorile, ace§ti tdrani a cdror cdma§d este

a§ezatd peste pantalonii de panzd. Au cingátori ro§ii, verzi, albastre, cu un cutit trecut pe dedesubt. Cojocul din piele de oaie era aruncat pe umeri. Unii dintre ei aveau cizme; pantalonul induntru, altii aveau un fel de sandale §i zdrente de pânzd, legate cu o urzeald incruci§atd, precum anticii romani"; au retinut aceasta de la curtea lui Traian, dupd ce i-a cucerit . Nu voi vorbi despre Bucure§ti, unde am ajuns a doua zi; nu am fdcut cleat sd traversdm ora§ul, unde am ldsat-o pe tânärd sârboaicd, spre marea nepldcere a lui p. 244 Gheorghe; eram grdbiti a ajunge la Varna, cdci vaporul // spre Constantinopol pleca la zi fad §i nu trebuia sd-1 pierdem.

Bucure§tiul ni s-a pdrut un ora§ ciudat, unde erau de toate; Orientul §i Occidentul se &eau reunite. A§ fi vrut sd \fad mai mult, dar nu puteam hotdri altfel.

[in continuare este descris drumul parcurs 'And la Varna, trecând prin Adrianopol].

23 Este vorba de opmci.

448

www.dacoromanica.ro

PORFIRIE USPENSKI (1804-1885)

In ce privqte biografia lui Uspenski nu §tim decât cá a fost cälugär, urcând treptele ierarhice !Ana' la functia de episcop. In 1846, cu pnlejul unei vizite in Orientul ortodox de sub stäpânire turceascd, trece i prin Bucurqti i I*. Note le sale de drum cuprinse in 1CHura moero 6brrir (Cartea

vietii mele), publicati de Academia de Stiinte din Petersburg i comentatá de P. Sârcu (1894), constituie o contributie pretioasä la cunoa§terea monumentelor de artä religioask din cele dou'd capitale Bucure§ti §i Ia§i, la mijlocul secolului trecut. Demne de luat in seamä sunt, de asemenea, amänuntele pe care ni le cid in legâturd cu mänästirile inchinate, cu viata culturalä de la noi.

Despre el au scris: $tefan Berechet, Un ccilcitor rus la noi in 1846: Porfirie Uspenski, in Neamul românesc literar", III-IV (1911), p. 189-192; 204-208; 220-224, 227-229; 243-247; 258-264; Documente slave de prin arhivele ruse, Bucure§ti, 1920, p. 67-103 (republicare); Gh. Bezviconi, Ciircitori ru.yi in Moldova .yi Muntenia, Bucure§ti, 1947, p. 354-383.

PORFIRIE USPENSKI Ca "Maria la Bucure§til

Julie 30. Marti. Dimineata am iesit din carantinä si am ajuns pe jos 'Ana la P. 7 hotelul din oras. Braila e bine aliniata. Strazile din acest oras sunt insá atat de largi, inc.& aici se poate castiga si pierde o lupta. Julie 31. Miercuri. Plec la Bucuresti. Acest oras este capitala Tarii Romanesti. Adio munti, mári si fluvii. Adio, Dunare. De acum voi fi pe uscat. August 2. Vineri. Am sosit inainte de amiaza la Bucuresti si am tras la hotelul german al lui Brenner'. Tara Romaneasca se reface. Pamantul ei este fertil; poporul e sanätos, simplu si cucernic, sate se construiesc ca si in Rusia, pe cloud linii, de-a lungul drumurilor

mari; copiii sunt inca salbatici si fug de calatori; sunt toti foarte albi si frumosi; infatisarea lor este slaba: chipurile lor sunt rotunde, au ochii de culoare cerului, ' Traducerea s-a fäcut dupi textul publicat in Kmira moero 6bmi, vol. III, Petersburg, 1896, p. 7 §i urm

.

2 Austriac stabilit la Bucurgti dupä pacea de la Adrianopol, deschizând un hotel lângd biserica Stavropoleos.

449

www.dacoromanica.ro

dintii mdrunti si frumosi, pieptul larg. Eu mi-i inchipuiam pe romdni oachesi, dar in realitate aproape toti au pielea albd. Fdrd indoiald, in vinele lor curge sdnge slay. August 3. Sdmbdtd. De sosirea mea la Bucuresti au fost instiintati, incd de la Constantinopol, cdlugdrii sinaiti, care au aici un metoh al lor3. UnuI din ei, si anume

ieromonahul Macarie, cu care am fdcut cunostintd in anul 1845 intr-o ospdtdrie p. 8

sinaitd din Cairo, // a venit dimineata la mine, impreund cu arhimandritul scaunului

din Alexandria, administrator al mosiilor acestuia din Tara Romdneascd.

Dupd stirile bune, pe care mi le-a spus despre de la Sinaie, Macarie a inceput sd mi se plângd cd Bibescu5 nu-1 recunoaste pdnd astAzi ca exarh si administrator de la Mdrgineni6 si nu-1 concediazd pe arhimandritul

loachim care administreazd de 32 ani mosiile acestei mándstiri, iar logofdtul Florescu7, din ordinul domnului, retine veniturile provenite de pe mosiile mändstirii Mdrgineni. [Autorul promite sd intervind la Petersburg in favoarea mändstiril de la Sinaia; apoi ii pune arhimandritului mai multe intrebdri]. Notez aici numai rdspunsurile la intrebdrile mele: 1. Patriarhul Ierotei al Alexandriei a murit la 8 septembrie 1845. 2. Fiind inch' in viatd, el a indicat pe succesorul sat, anume pe arhimandritul Ierotei. Dorinta i-a fost respectatd de toti crestinii.//

3. Pe Artemie, ales la Constantinopole, nu-1 va accepta nici clerul, nici

P. 9

poporul, nici pasa.

4. Cdnd eu am spus cd marea Bisericd intentioneazd sd-1 constrdngd pe Artemie sä renunte la scaunul de Alexandria, cu conditia ca el sd beneficieze de veniturile uneia din mosiile apartindnd acestui scaun in Tara Romdneascd, atunci interlocutorul meu cu barba albd a inceput a se eldtina si a gemut: Aceasta nu se va intdmpla; Artemie a pretins sd-i trimit anual 2 000 de galbeni olandezi; dar si rdposatul patriarh primea numai o mie de galbeni de la mosiile de aici". Eu am fost foarte multiunit de aceastA dezvdluire, in treacdt, a venitului in numerar ce-1 primea scaunul din Alexandria din Tara Romdneascd.

5. Acestui scaun ii apartin in principatul Tdrii Romdnesti urmdtoarele mändstiri: 1. in Bucuresti mändstirea cu hramul nasterii Maicii Domnului numitd Zldtari, de la fondatorii ei, adtari; 2. Mändstirea Sgarti8, la depdrtare de 18 ore de 3 Poate fi vorba fie de mänästirea Sf Ecaterina, fie de Sf. Gheorghe vechi, amândoud metocuri ale Sinaiului. 4 Fondatä la 1705 de spätarul Toma Cantacuzino 5 George Dimitne Bibescu (1804-1873), domn al Täni Românesti de la 1 Ian 1842 la mine 1848 6 Mänästire in jud. Prahova, datând de la sfarsitul secolultu al XV-lea. 7 Manolache Florescu (1791-1858). 8 Sigarsi.

450

www.dacoromanica.ro

Bucure$ti, cu mo$ii care aduc venituri frumoase; 6. Sf. Mormânt îi revin de la mo$iile din Tara Rornâneascd cloud milioane de pia$tri turce$ti (100 000 ruble de argint).

Venerabilii cdlugdri au plecat, iar eu, in calea$cd, am plecat la cancelaria consulatului nostru general $i aici am prezentat papportul meu primului secretar Kotov, spunându-i cd intentionez sä rdmân in ora$ vreo trei zile $i sä vizitez mändstirile. El incepuse a Ind sfdtui sä nu fac aceastd vizitd, spunând: In ora$ vei fi luat drept spion si vor incepe sd strige cd ru$ii au trimis pând acum aici agenti laici, iar acum apar // i cdlugdri i cerceteazd bisericile $i mdndstirile". Dar eu am p 10

insistat, spunând cä nimeni nu poate interzice unui cdlugdr sd se roage prin mdndstiri; rn-am destdinuit pe jurndtate cd trebuie negre$it sd strâng /unele/ informatii despre metocurile de aici apartinând Locurilor Sfinte i, in incheiere, iam spus cu fermitate: eu trebuie sd \fad mändstirile din aceastd tard". Kotov a cedat stdruintei mele. Ne-am inteles numai sä cer binecuvântarea preasfmtitului vicar (in lipsa Mitropolitului Neofit9) pentru vizitarea bisericilor i mändstirilor. Vicarul Neofitw m-a primit cum se cuvine in chiliile sale, situate la etajul de jos al casei Mitropolitului, construitd dupd gustul european, in fundul unei vaste curti largi, inconjurate de diferite clädiri. El este oache$; chipul ski e intrucâtva aspru; nasul e indoit induntru $i la vârf- putin ridicat in sus; o barbd mica incepe sä incdrunteascd. Vorbeam când grece$te, când frantuzeste. Vorbirea sa galicd este

foarte putin vioaie i incorectd. Eu 1-am intrebat: când a fost cre$tinatd Tara Româneascd, câti episcopi, biserici i mändstiri sunt in Principat ? Câti elevi si profesori sunt la seminarul din acest ora$? Vicarul nu a $tiut sd rdspundd la prima intrebare $i a zis numai: md voi informa din catastife". La a doua i la celelalte intrebdri a rdspuns astfel: In Tara Româneascd, in afard de eparhia Mitropolitului, existd trei episcopii: de Râmnic, Buzdu i Arge$; in total sunt 1 300 de biserici; in seminar nu sunt mai mult de 100 de elevi i doi profesori; unul dintre ei, // anume, p. 11 arhimandritul Dionisie, este totodatd si rector al seminarului. Ei toti locuiesc provizoriu in mändstirea numitd Radu-Vodd. Noul seminar se va construi in afard de ora$.

Preasfmtitul Nifon mi-a dat binecuvântarea sd vizitez mändstirile de aici $i mi-a dat o cdlduzd in persoana unui diacon de la Mitropolia din Bucure$ti; sosise aici din Basarabia i cuno$tea limbile rusd i moldoveneascd. Recuno$tinta mea a limas in chilia vicarului, iar eu cu pdrintele diacon am plecat sd viziam mändstirile. Aceastd cdlduzd a mea, in drum spre Mitropolie mi-a povestit cd Nifon a intrat de la mándstirea Cernica la Mitropolie in calitate de 9 Neofit al II-lea, presedinte al guvernului provizorru dupä fuga lui Bibescu. in acel timp lipsea din Bucuresti, fund in conflict cu Bibescu. '° Fondatorul seminarului Nifon i mitropolit al Ungro-Vlaluei (1850-1875). " Dionisie Romano, arhimandrit, apoi episcop al Buzdului. Moare la 1873

451

www.dacoromanica.ro

econom si a agonisit multi bani; cd in seminarul de aici sunt numai 80 de elevi si cd toti au intrat la vârsta de 16 ani si mai mari, si invatd nurnai sd citeascd, sd scrie si

sd cânte. Dar cine tine aici predici ?" -am intrebat eu - Nici Mitropolitul, nici arhiereul, nici preotii nu tin niciodatd predici! -a rdspuns el. Bietii români ! Ei sunt si sätui si fldmânzi. Ei au si grail, si orz si tot felul de

cereale läsate de Dumnezeu, dar nu existä la ei mana cereascä, adicd cuvântul adevdrului, credintd, sperantd, iubire. Cu ce se hränesc oare sufletele lor ? Probabil

cu cuvântul constiintei lor, cu traditii ale farniliei si cu reguli, si cu niscaiva färâmituri, care le cad in bisericile lui Durnnezeu, atunci când se citesc cdrtile sfmte. Biserica ortodoxd este mutd in Tara Româneascd ! Caleasca mea s-a oprit la capdtul unei alei lungi, care duce la Mitropolie. Pänd p. 12 acolo am mers . in poartd // eu mi-am fácut senmul crucii. in dosul portii am vdzut un teren pe care se aflau cládiri joase si in stare proastA si o biserica mare.

Am intrat in acest sanctuar, rn-am inchinat si am sdrutat sfintele icoane si mâna stângd a moastelor intregi a martirului Dumitru. Aceste moaste zac in partea stângd a bisericii, in apropiere de altar, intr-o racld de lemn, imbrdcatd in catifea verde si irnpodobitá pe alocurea cu galoane de argint. Biserica Mitropoliei a fost sfmtitá cu hramul Sf. Constantin si Elena in anul 1793. Ea este luminoasd, incdpkoare, pictatá in intregime in culori vii, dar raid de gust, in felul picturii murale din bisericile de la Athos, cu care se aseamdnd si in ceea ce priveste arhitectura, in afard de portic. Pe zidul dinspre Apus, tot dupd maniera Athosului, sunt zugräviti ctitorii acestei biseric: Io Radul Leon Voevod12 cu doamna Luchia si fiul $tefan; Io Constantin $erban Bassarab Voevodu cu doamna Bä1asa.14, jupanul $erban Cantacuzino'5, mare

spätar si ispravnic, si Mitropolitii Theodosie16 si Mitrofan". in inscriptiile moldoveneascd, neinteligibild pentru mine, se vdd anii 1665 si 1839. Biserica se termind prin cinci cupole cu ferestre. Dupd asigurdrile diaconului care m-a insotit, Mitropolia din Bucuresti are un venit anual de la mosiile sale de 1 200 000 lei locali (90 000 ruble). Scrinul ei nu este lipsit si sd dea Dumnezeu sd nu se asemene nici cu cutia Pandorei, nici cu cutia milelor a lui Iuda. Am vdzut la Mitropolie sala monocromd a Adundrii. Ce este in ea? Tronul, iar in fata lui o masd pentru presedinte si Mitropolit; mai departe, incd o masd pentru ministri; aceste mese sunt acoperite cu postav rosu; pe ambele laturi ale sdlii stau p. 13 scaune pentru boieri si deputati; // ele sunt numerotate, in total sunt 180 numere; in 12 Domn al Prii Romine§ti (1664-1669). 13 Domn al Prii Românqti (1654-1658). 14 Fiica stolnicului Nicolae Ralea (1612-1657). 15 $erban Cantacuzino (1678-1688). 16 Teodosie Vestemeanul. 17 Mitrofan al II-lea,mitropolit de la 1716 la 1720.

452

www.dacoromanica.ro

spatele scaunelor Sf., paravane, de tavan at:11nd candelabre. Totul e särdcdcios si produce asupra privitorului o impresie care il face sd ridice din umeri stramband . Dupd pdrerea mea, clddirea Adundrii Nationale Legislative trebuie sd fie mdreatd.

in fata Mitropoliei se inaltd casa Principelui Bibescu. Mi s-a promis sd mi-o arate, iar in grädina domneascd am fost si in-am plimbat. Ea este incd pe cale de a fi cultivatd. Apa este adusd in ea din raul Dambovita. in grádind sunt cloud alei lungi din vild de vie, care acopär cu frunzele lor inaltele suporturi in forma de grdtare de lemn, foarte acoroase. E pldcut sd mergi sub umbra bor. De la palatul domnesc am plecat la asa-zisa episcopie", situatd in cea mai frumoasd parte a Bucurestiului. Aici, in mijlocul unei vaste curti, in jurul cdreia sunt

clddiri joase, se inaltd o foarte frumoasá bisericd, construitd in stil gotic, cu ornamente ogivale in jurul varfului in formd de con ascutit. Interiorul ei nu este hied terminat. in aceastá episcopie locuieste arhiereul Domnichie, avand un singur titlu:

De Stratonichia. El m-a primit foarte amical. Ce as putea spune despre el ? Voi spune cd este un bätran roman cu o inatisare pldcutd, cd e alb, rumen in obraz, naiv, vorbeste limba greceascd; nu stie unde este orasul Stratonichia; tine la el surori sau nepoate, potrivit cu pravila a treia a Sf. Sinod ecumenic de la Niceea; ia parte la sedintele con//sistoriului; se roagd lui Dumnezeu pentru cei vii si cei morti; in chilia sa sunt multe icoane, iar de este el intr-adevdr al lui Dumnezeu, acest lucru il stie singur Cunoschtorul de inimi. Cand mi-am luat limas bun, m-a invitat la o plimbare spre seard in afard de oras. Dupd un pranz frugal la hotel, am vizitat urmdtoarele mándstiri: 1. Mändstirea Nasterii Domnului'9, apartinand Mitropoliei din

Pogonia. Biserica sa veche si cu o infätisare sdrdacioasd e sfintitd in amintirea nasterii lui Hristos. in aceastd mänästire nu existd cdlugári, in afard de egumenul singur si locuiesc in ea, cu chirie, diverse familii. 2. Mändstirea Sfintilor ArhangheliN, apatinand mándstirii Ierarhilor din Epir, numitd Gura si situatd in eparhia Pogonianei. Biserica de aici, dupd cum se vede din inscriptie, a fost cldditd in anul 1724. in altarul ei, cu hramul Sf. Haralambie, se

oficiazd serviciul divin pentru populatia rusä din Bucuresti si pentru consulul nostru. Cupola acestui sanctuar amenintá a cadd; zidurile langd strane au crdpat; porticul exterior se sprijind pe patru coloane ciudate, in formd de spirald; pe zidul Cate Apus sunt reprezentati ctitorii acestei mandstiri: Io Nicolae Alexandru Voevod

cu sotia Smaragda si cu sase copii, si arhimandritul Ioanichie. Mándstirii Sf. '8 Dupd opinia lui G. Bezviconi, amplasarea trebuie 01 fi fost in cládirea veche a bisericii Dommta BEasa. 19 Poate ft vorba de biserica Cretulescu, ridicata de Iordache si Safta Cretulescu in 1722 sau de biserica Foisor, ctitoria sotiet lui Nicolae Mavrocordat Smaranda. " Biserica Stavropoleos, construitä in 1724, ctitorie a lui Ioanichie Stavropoleos.

www.dacoromanica.ro

453

p. 14

Arhangheli ii apartine in Tara Româneascd, dupd spusele egumenului ei, mändstirea

Sf. Treimi, numitd Valea, cu mNiile testate ei de ate banul Manolachi. De pe

p. 15

aceste mo§ii se primesc anual 45 000 de lei. Guvernul Tdrii Române§ti nu permite egumenului de la Sf. Treime sd taie §i sd vândd pddurea apartinând mänästirii Valea ca sd repare cupola §i sd renoveze intreaga bisericd. 3. Mändstirea Sf. Ion inainte mergdtorul21, mare cu case // inchiriate induntru *i cu prävälii in afard, apartine Mitropoliei Sf. loan. Biserica ei este mare, frumoasd

§i este remarcabild prin faptul cd in partea ei de apus este ridicat pe coloane un pridvor, adicd o despdrtiturd speciald pentru femei. Deasupra portii de intrare atârnd de grinzi clopotele. Eu am vizitat acest läca§ in timpul vecerniei, de aceea nu am putut intreba despre ctitorii lui. Egumenul mandstirii Sf. Arhangheli, amintitd mai sus, mi-a spus ch.' ldca§ul Sf. loan Premergdtorul stdpâne§te bogate mo§ii.

4. Mänästirea cu hramul Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu, denumitd Zldtari22 de la intemeietorii ei Zldtarii, fusese inchinatd scaunului patriarhal din Alexandria de ate Io Constantin Basarab, voievod al Ungrovlahiei. Acest Idca este imprejmuit de un zid inalt de piatrd. in mijlocul unei curti largi se afld vechea bisericd de piatrd. Ea este intunecoasd. Iconostasul este zidit din piatrd *i partea ei de sus e terminatd in ardmidd. Frumoasd in aceastd bisericd este bolta ogivald, sprijinitd pe cloud coloane i care separd biserica propriu-zisd de partea crucii arhitecturale care se intinde spre Vest. Deoarece in aceastd vastd mändstire locuie§te singur arhimandritul, fdrá cálugdri, chiliile §i citeva prdvdlii lipite in afard de zidul imprejmuitor, se inchiriazd locuitorilor din acest ora§. Arhimandritul ni se plângea ed. guvernul Tdrii Române§ti intentioneazd sd ddrâme intreg zidul imprejmuitor cu

prdvdliile de la intrarea in mándstire, pentru a ldrgi strada. Eu i-am ardtat a orice guvern are drept deplin sd facd in oraw tot ce e necesar pentru spatiu, curdtenia §i

chiar frumusetea acestora, pentru a preintâmpina daunele ce pot proveni din P.

16 incendiu in sträzile inguste §i pentru binele cetdtenilor, i dacd // Printul Bibescu va porunci sd fie ddrâmat zidul din fatá a Sf. Loca§, va da, färd indoiald o compensatie

sau un ajutor pentru construirea unui zid nou §i a präväliilor, dupd plan. Arhimandritul nu spera sd capete ajutorul domnesc §i continua a se plânge. Eu am tacut §i imi era necaz in sufletul meu pe incdpdtânarea cdlugdrilor greci venali §i

ignoranti, care pun drepturile §i profiturile lor particulare mai presus de binele ob§tesc i privesc cu indiferentd inghesuiala i imbâcseala orawlor, numai pentru profitul i bundstarea lor. Câti vreme regii i principii vor fi amabili cu ace§ti oameni, care miroasd a pdmânt §i de la care nu adie a cer ? alugdrii au nevoie de lectii aspre !

Mänästirii Zldtari ii apartin, in Tara Româneascd, doud mändstiri cu mNii rentabile. 21 Bisericd de la sfârsitul secolului al XVI-lea, recläditä la 1701 de Radu Golescu. 22 Ctitorie a spdtarului Mthat Cantacuzino (1715), bisericd cu han.

454

www.dacoromanica.ro

1. Segarcea dincolo de râul Olt, si 2. Sf. Nicolae, pe râu Colentina, in satul Grädistea23.

Mändstirea sf. Ecaterina, situatA dincolo de Mitropolie, apartine mändstirii Sinaia. Biserica ei este mica', sdrAcdcioasd si veche, dar construitd pentru egumen este luxoasd si frumoasd. Aceastd mändstire este imprejmuitd de un gard de sindrild. ii apartin 30 de cdsute situate in apropiere, care se inchiriazd. Au trecut trei sferturi din ora cinci dupd amiazd. Mi-am amintit de cuvântul dat episcopului Donmichie al Stratornichiei si am sosit la el in clipa fixatd. Am plecat la plimbare; am mers in cared multd vreme prin oras, apoi in afard de oras si, in sffirsit, am ajuns undeva, intr-o pddurice. Acolo, de sub // un delusor curge un p 17 pârâias linistit si se varsd intr-un havuz rece, construit anume24. Românii vin aici sd se bdldceascd putin, sd bea apd curatd si rece si sd se veseleascd. Dar in acea seard

acolo nu era nimeni. Ne-am asezat pe o bailed de lemn, am gustat apa ward' si gustoasd si dupd ce am läudat-o, am inceput sd stdm de vorbd. Preasfmtitul Domnichie spunea: românii sunt recunoscdtori rusilor pentru trei binefaceri: a) pentru cd i-au salvat de ciumd, instituind carantine; b) pentru cd i-au izbdvit de tâlhari si banditi, prin introducerea ordinii la orase si sate (inainte nu se

putea veni MIA de pericol nici pail la acest pârâia§) si c) au eliberat o bisericd ortodoxd de jugul agarenilor. Din gura d-voastrd ies cuvinte dulci, am spus eu. SA' fie binecuvântarea lui Dumnezeu asupra Tarului Rusiei! Amin. Episcopul a incetat de a define prioritatea in conversatie; in schimb, am inceput eu sd-1 intreb: Cum primeste donmul pe Mitropolit si pe arhierei ?

El sdrutd mâna vlddicdi, iar vlddica il sdrutd pe cap. Ceilalti arhierei i se inchind numai. El nu primeste binecuvântarea bor. Ce atitudine are logofdtul treburilor bisericesti fatd de egumenii mdnAstirilor? Foarte curtenitor cu aceia care ii doneazd banii, lui si secretarilor sdi. Existd aici consistorii ?

Existd consistorii si dicasterii. Primele // se ocupd numai de cdsâtorii, celelalte, de chestiunile clerului. Eu prezidez consistoriul de aici, cu patru judecdtori, dintre care doi sunt protopopi si doi preoti. Se aleg aici preoti din rândurile mirenilor? Se aleg. La noi nu existä o päturd deosebitä a clerului. Se tin registrele de nastere, botez, cdsdtorie si de morti ? Se tin. Se inmormânteazd aici mortii lângd biserici ? 23 E vorba poate de mändstirea Mdrcuta, ridicatd pe o grddiste", pe malul drept al Colentinei.

24 E vorba probabil de locul de plimbare cunoscut in treacdt sub numele de Apele vii", pe malul Dâmbovitei, mai jos de mandstirea Radu Vodd.

455

www.dacoromanica.ro

p. 18

Se inmormânteazd. Cât de adânci sunt mormintele ? De un arsin si jumdtate. Se admit divorturile ? Domnul insusi a divortat de fosta sa nevastä. Iar fratele sal trdieste cu o fatd care-i este yard, cu toate cd are o sotie inteligentä si bund. Naiva sinceritate a episcopului m-a uimit si el insusi, para.. turburat a regretat

p. 19

cuvintele spuse si, ridicându-se de pe bancd, a poruncit sd vind careta. in timp ce mergeam, el m-a invitat sd asist maine la oficierea serviciului divin de ate el, in biserica vechei curti domnesti", si sd ascult corul domnesc. Noi am intrat in grädina publicd din afara orasului si am trecut pe potecile sale. Aici arborii de curând si incd nu dau umbrd; se construiesc fântâni arteziene; chioscul domnesc cu arcade, pe patru stâlpi, e destul de frumos. Din aceastä grädind se vede intregul Bucuresti. Privelistea este foarte frumoasd. Acest oras se aseamänd cu un cordon lung, pe care sunt brodate diferite motive II cu fire de mdtase de diferite culori. Predomind verdele si albul. M-am obosit eu asfäzi. Creionul imi cade din mând. Lumânarea e pe sfirsite. Ochii se inchid ... 4. Duminicd. Am fost la liturghie la Curtea Veche. Cond. domnesc e mare. Uniformele albastre sunt frumoase; au nasturi de argint, pe care strdluceste stema Tärii Românesti. Dar cântul ? Se aseamänd cu scârtâitul rotilor neunse. Basii sunt birjarii rusi.. Dirijorul -un seminarist de la Chisindu. Arhiereul Domnichie hirotonisea pe cineva preot. Cel hirotonisit era condus de brate de doi preoti drept , asa incât chipurile tuturor erau indreptate care Sfântul altar. Hirotonisitul isi ingenunchia in fata acestui altar, si. nu la coltul sal drept. Arhiereul l-a ridicat de pdr, iar sfmtele oddjdii si tipicul de liturghie le-a ardtat

poporului in usile impärätesti, proclamând axios nu greceste, ci cumva moldoveneste. Este remarcabild aceastd adresare a episcopului cdtre popor. Ea denotd cd cel hirotonisit este sfintit dupd alegerea si cu asentimentul poporului [...] in biserica noastrd, acest semnificativ ritual sau e pierdut, sau nu a

p. 20

existat niciodatd. Biserica rusä nu se deosebeste astäzi in multe privinte de mama sa biserica Orientald. De pildä, nu tine concilii locale; Mitropolitul nu are episcopi in subordine; clerul nu este ales de cdtre popor; avem biserici putine, in comparat'ie cu o populatie mai numeroasd la noi; in bisericile noastre femeile nu sunt separate de bärbati si celelalte H. Dupd liturghie am trecut pe la preasfmtitul Nifon si i-am exprimat regretul cd ieri nu m-a gäsit acasá, am conversat cu el despre unele si altele si mi-am luat de la el rdmas bun pentru totdeauna. E straniu, cd nici el, nici Domnichie, nici ceilalti ierarhi pe care i-am väzut in Orient, nu m-au intrebat despre biserica ruseascd motu proprio". imi explic acest " Curte-vekki.

456

www.dacoromanica.ro

lucru prin simplicitatea lor, care le furd mintile §i prin izolarea de lungd duratd in

care se and clerul rus de clerul oriental. Trebuie sd ne apropiem din nou de mângâierile mamei noastre spirituale, scuturând de pe noi orice praf venit asupra noastrd din Apus, dar mai ales din Schwarzwald. Astdzi am vizitat urmátoarele mändstiri: 1. A Sfmtei Treimi, in limba simpld a poporului numitá prescurtat Radu-Vodd, de la Radul Voevod. in aceastä mandstire biserica a fost construitd, dupä cum se vede din inscriptie de cdtre Io Alexandru, fml lui Mircea Voevod, in anul 7076 = 1568. Sinan pa§a a aruncat-o in aer. Dar peste 27 ani, Radul Voevod, fml lui Mihnea Voevod, care a inceput sd domneascd in Tara

Româneascd in anul 7122 = 1614, a ridicat aceastd bisericd din temelie, §i a inchinat-o, impreunä cu bogatele ei mo§ii, mändstirii Ivir de la Athos, in anul 7123

= 1615. Iar fml acestuia, Alexandru Voevod, a terminat zidirea bisericii i a mandstirii inse§i in anul 7133 = 1625. Aceastä biseria a fost zugrdvitd din nou in anul 1714. Pe zidul ei dinspre Apus, pe ambele pdrti ale u§ii de intrare, se vdd urmdtorii ctitori: // Radul Alexandru Jupan Barbul Arghira Jupânita sa Preda Io tefan Cantacuzin voevod Doamna Ruxandra in partea de apus a planului in cruce se inaltd in grup doudsprezece coloane. Deasupra lor este situat pridvorul pentru femei.

p. 21

in chiliile scunde ale acestei mándstiri este addpostit in mod provizoriu seminarul teologic, fárd a se plâti chiria mändstirii Ivir de la Athos. Fiind vacantd nam vdzut nici elevi, nici profesori.

2. Mändstirea sfintilor apostoli Petru §i Pavel, apartinând mändstirii Stavronikitskaia de la Athos. A fost infiintatd, dupd cum aratd inscriptia, de &dire Io

Matei voevod in anul 7223 = 1717. Arhimandritul Averkie de la mandstirea Stavronikitskii a zidit din nou biserica mándstirii §i a sfmtit-o in anul 1843, Septembrie 7. Tot el a construit aici o casd noud, in gust european. La aceastd mändstire vine in pelerinaj printuil Bibescu. Pe zidul de Apus al bisericii din aceastd mändstire, in afar-A de ctitorii principali, sunt reprezentati §ase Cantacuzini, care au tinut la acest Ideas §i i-au facut danii. Ei se judecd pentru mo§iile lor cu vecinii lor.

3. Mändstirea Sf. Nicolae, apartinând mdndstirii Simonpetru de la Athos, a fost construitd de Mihail voevod // in anul 159426 i de cdtre sotia lui, doamna p. 22 Stanca. Arhimandritul Teodosie a renovat biserica mándstirii in luna iunie 1838. in aceastd mandstire a fost construit in mod provizoriu un spital pentru soldatii ru§i. Dupd plecarea acestora, românii 1-au transformat intr-unul permanent. 26 Biserica e construita in 1594, iar usi1e in anul 1711.

457

www.dacoromanica.ro

Pentru addpostirea spitalului, mändstirea nu primeste de la oras nici un fel de subventie. Asa i trebuie sá fie. Mändstirile si mai ales acelea in care nu sunt cdlugdri, trebuie sd serveascd pe suferinzi in mod gratuit i sd ingrijeascd de sdraci. 4. Mändstirea in amintirea lui Joan Predecesorul, numitd Plumbuita, se and in gall de Bucuresti, dar se vede din oras. M-am dus s-o vdd. Din inscriptia bisericii din aceastd mändstire se vede cd a fost construitd de cdtre Petru Voevod, dar din

cauza vechimii s-a surpat de tot. Biserica a fost ridicatd a doua oard de cdtre Alexandru voevod, tatd1 lui Mihnea voevod, impreund cu sotia sa Ecaterina. A treia

oard a fost renovatd de dire Matei Basarab voevod; operatia de renovare a fost terminatd la 10 aprilie 7155 = 1647. in anul 1802 ea a fost därâmatd de un cutremur

si a fost ridicatd din nou in anul 1806, sub arhiereul Dositei. Aceastd mändstire stdpâneste sase propriefdti (mosii). Egumenul ei a avut proces cu arendasul lor si ultimul a câstigat procesul, adicd i-a rdmas arenda, contrar dorintei egumenului.

Plumbuita apartine mändstirii Kiropotam de la Athos. in aceastd mare mändstire sunt putine clädiri. Din ea se vede in depdrtare intregul oras, iar in p. 23

apropiere, casa din afara orasului a boierului sau Domnului Ghica 27// La intoarcere, diaconul care md insotea mi-a ardtat in depärtare mändstirea Mdrcuta i mi-a spus cä in ea sunt Onuti nebunii; mi-a atras atentia i asupra

mändstirii Sf. Pantelimon, in care se afld spitalul public, intretinut de veniturile provenite de pe moiile acestei mandstiri, care nu depinde de nimeni. De la Plumbuita am trecut pe la vila situatd in afard de oras, a d. Eliade28, despre care mi se vorbise hied la Constantinopol. Aceasta este un român invdtat, editor al unei reviste literare pentru doamne si a Curierului românesc" (Courrier valaque), in limba moldoveneascä. El m-a primit cordial. Dupd spusele sale, Dacia a fost crestinatd in timpul apostolilor Petru si Pavel; dar crestinismul s-a consolidat

in ea in timpul lui Constantin cel Mare. L-am rugat sd-mi indice cele mai bune istorii ale Tdrii Românesti, Moldovei i Transilvaniei. El a rdspuns: Existd o istorie a Valahiei in limba bdstinasd", alcdtuitd de Aaron", dar eu nu o aprob, pentru cä este luatd din cdrti nemtesti. Existd o alfd istorie a Tdrii Românesti i Moldovei, compusd de Dionisakie, in limba greacd31. Vä sfdtuiesc s-o cumpdrati in librdriile noastre. Existd o istorie excelentd a ambelor noastre Principate, scrisd de protoiereul 27 Dacä Ghica e numit boler, titlul de domn (gospodari) trebuie înteles in sensul de domn (= monsieur), si nu de print stäpänitor al Táni Românesti. 28 loan Eliade Rädulescu, cunoscut scriitor i orn politic (1802-1872).

29 Istoria PrinctPatulut Terii Românescei din cele dintetiu timpurt pad in zilele d 'acum, Bucuresti, 1839 si 1847. " Aaron Florian (1805-1881), cunoscut dascál i cárturar transilvänean, printre primii profesori la Colegiul Sf. Sava. 31 Aici trebuie inteleasá cartea lui Dionisie Fotino, purtând urmätorul titlu: Istoria generald a Dactei (ed. in 1. gread), Viena, 1818. Numele de Dionisachii sau, mai corect, Dionisachi este forma diminutivá.

458

www.dacoromanica.ro

Maior32// in Transilvania, dar este foarte greu de gdsit. De altfel, voi cduta sd gdsesc p. 24

aceastd carte, $i dacd voi reu$i s-o gdsesc, vá voi trimite-o prin consulatul rus". Când a venit vorba despre starea religioasd i morald a Tdrii Române$ti i despre educatia publicd, Eliade mi-a spus cu o sinceritate plind de tristete: Existd la noi mändstiri, $coli de fete, colegii pentru tineri, dar nu existd trei conditii esenPale a unei adevdrate vieti nationale, nu avem preofi, nu avem mame, nu existd mbire sincerd fatä de patrie". Ascultând cu mirare aceste vorbe, am vdzut trei prdpdstii intunecoase, in care sunt aruncate florile $i in care ele se ofilesc $i se prdpddesc in mod mizerabil, lipsite de roua cerului i rail de ingrdsdmântul pdmântului. Con$tiinta dureroasd a celor

trei rele strângea inima interlocutorului meu; $i el simtind nevoia de a-$i upra greutatea ce-i apdsa Mima, s-a ridicat de pe scaun i mi-a spus: Mergem sä vd ark tipografia mea". Ne-am dus, am intrat, am examinat cele $ase prese tipografice cu

aparatajul lor. Dar and mi-a ardtat foile tipdrite, $i când am obseryat cd el introdusese litere latine in locul celor slave, pdstrând numai câteva din acestea, atunci rn-am indurerat din cauza acestei inovatii care e $i de prisos i färd de rost $i e potrivnicd clerului i poporului obi$nuit cu abecedarul slay.

Dupd vecernie am vizitat 'fried doud mändstiri, situate chiar in Bucure$ti: Sdrindar i Coltea.

5. Mändstirea cu hramul Adormirii Maicii Domnului, denumitd Sdrindar, apartine rrandstirii sf. Ioan Pateron. Ea a fost intemeiatd // de ate Io Matei voevod P 25

§i terminatd de boierul Cocordscu, ai cdrui descendenti locuiesc i astdzi in apropierea acestei mändstiri i sunt socotiti binefacdtorii ei. Deasupra portii celei mari (principale) s-a ridicat in anul 1710, o clopotnitd. Iar biserica ce se inaltd astäzi, a fost reconstruitd acum vreo 40 de ani. Este frumoasd. in interiorul ei, deasupra a cloud rânduri de coloane este situatd incdpdrea de rugdciune pentru femei. Aceastd bisericd este de fapt, biserica catedrald a orawlui. in ea se afld doud tronuri, pentru Domnitor $i Doamnd. Egumenul actual de 32 de ani administreazd mo$iile acestei mändstiri. Este bogat $i de aceea mândru de aceasta. Locuinta sa e

elegantd, dar mult mai elegantd este tândra cucoand, care locuie$te cu el, ca un trandafir lângd un porumbel bdtrân. Mándstirea Sdrindar e mare, dar aproape goald. in afard de chiliile staretudui, mai este o casd micd i scundd, având un cerdac cu coloane, care se inchiriazd. Lângd mändstire se intinde, verde, grädina de zarzavat. 6. in mändstirea Coltea care, dupd câte imi amintesc, nu apartine nici unui loc sfânt, este situatd $coala medico-chirurgicald, care pregdte$te felceri. in camera de anatomie mi-au ardtat câteva cranii i un corp omenesc artificial, Mil de piele. De aici doi medici (unul - $chiop) m-au condus in spitalul cu cloud etaje, in care sunt tratati, suferinzii de diferite boli $i de virusul lui Venus de ambele sexe. Am intrat " Aici trebuie sd subintelegem: Istorta pentru inceputul Romani lor in Dacia, Buda, in 3 volume, 1812, 1818-1819, 1834 A fost editatd in Bucuresti in anii 1859-1860 de Gh. Sion.

459

www.dacoromanica.ro

in patru camere mari i in fiecare am numdrat ate 14 paturi. Când am fost introdus in incdperea in care se aflau mai multe tinere fete care blestemau pe Venus §i pe

Amor, ele dintr-odatd au exclamat in unanimitate cu un ton totodatd de jale §i bucurie: slavd, slavd, slavd. Acest lucru m-a induio§at: i eu am inteles cd clerul p. 26 local nu le viziteazd niciodatd i cd ele, sdrmanele, erau bucuroase // sd vadd o

persoand sfintia in spitalul unde erau tratate de murdara lor board.. Eu le-am binecuvântat cu semnul crucii. Iar ele iard§i au exclamat intr-un singur glas: slavd, slavd! Lacrimi mi-au venit in ochi. Mi-era mild de aceste creaturi nenorocite. Se prea poate ca ele sd fie aproape de impardtia lui Dumnezeu, dar e trist cd sunt ldsate fail de pováMiri §i färd de consolarea religiei. Am iqi de la ele, repetând in sinea mea cuvintele din scripturd: Vai, pdstori ai lui Izrael, prostituatele merg inaintea voastrd in impdratia lui Dumnezeu". Acest spital este organizat bine §i intretinut curat. Aerul in el este proaspdt

primenit §i incdperile sunt spatioase. Dupd spusele medicilor, spitalul a fost construit acum 132 ani de calm familia Cantacuzinilor. La mändstirea Co ltea, deasupra Portii de intrare se Maltä turnul lui Carol XII. S-a ldsat noaptea. in hotel e lini§te. Eu am terminat insemndrile mele de drum

§i, cdscând, imi scoteam hainele. Intrd la mine Ivan al meu i-mi spune: ni§te oameni doresc sd vd vadd. Ce fel de oameni ? E oare acum ord de vizia ? Sd villa. ziva, - bombäneam eu §i fdcui cu bratul un gest, care insemna cd mosafirul sosit la o orä nepotrivia e mai rdu cleat un tdtar. Ivan a igit din camera, dar peste un minut s-a intors §i a spus: bulgarii din localitate doresc negre§it sd vd vadd noaptea, i nu ziva; i-a trimis la dumneavostrd cuno§tinta dvs. secretarul Kotov. Sunt bine imbrdcati ? am intrebat eu. Bine. - A§adar, poftqte-i. in camera mea au ndvdlit patru bulgari cu pasul greu. Unul purta ochelari, altul era imbrdcat in frac, ceilalti nu-mi mai amintesc ce purtau, Hristofor Mustarov

p. 27 a vorbit cu mine grecqte, tovard§ii sdi 11 // aprobau. Ei s-a plans de setea de autoritate, cupiditatea §i riceala fatd de ei a arhiereilor greci; mi-au povestit cd bulgarii au prezentat sultanului Abdul - Megid (in timpul cdldtoriei sale) o cerere pentru inldturarea Mitropolitului Neofit de Tarnovo, - grec, - §i despre ingdduinta de a avea arhipästori de acela§i neam cu ei §i cd Marea Bisericd din Constantinopol, aflând despre aceastd cerere 1-a schimbat pe Neofit, §i in locul sdu l-a trimis pe mitropolitul din Serr - tot grec, sugerând Portii neincredere politicd fata de arhiereii bulgari; dupd ce au povestit acestea, au addugat cd nici acest Mitropolit nu este pe placul bulgarilor §i cd Târnovo dorqte sd aibd un arhipdstor al ski., de acela§i neam,

sau pe arhiereul de Varna, care, cel putin, cunoa§te limba bulgard. Repro§ând grecilor faptul cd ei nu numai CA nu contribuie, ci, dimpotrivd, impiedicd cultura Bulgariei, oratorii mei au ardtat noi singuri, dintre popoare, rdmânem in intuneric;

avem nevoie de lumind, o cerem de la Dumnezeu; suntem capabili §i gata s-o primim, dar nu de la latini, §i nici de la protestanti. Ni s-a cerut de la Paris sd 460

www.dacoromanica.ro

trimitem bulgari, sd studieze acolo gratuit. Misionarii americani ne oferd un serviciu similar. Dar noi ne temem de toti ace§tia, pentru cd ei nu au dreapta credintd §i hanil lui Dumnezeu; noud ne este drag numai lumina curatd a ortodoxiei". Dupd aceasta, ei m-au rugat sd intervin la Sf. Sinod din Rusia ca sd fie primiti 12 tineri bulgari la seminarul teologic din Chiev, cu bursa'. Eu i-am satuit sd scrie o cerere in acest sens §i in loc de semndturi, sd aplice pe ea numai pecetile nominale, ca mdsurd de precautie, ca nu cumva sd dispard de la mine cererea lor, // §i am promis sd o inmânez contelui Protasov, ober-procurator al Sf. Sinod, p. 28 addugând insd: nu garantez pentru succesul cauzei, care depinde de binecuvântarea lui Dumnezeu §i de rugáciunile lor. BulgariP3 mi-au multiimit §i, sub influenta bucuriei, s-au destAinuit cd vor introduce numele meu in cartea in care ei inscriu pe binefdcdtorii poporului bulgar (am constatat cd ei cunosc 'And §i numele meu de familie: Uspenski). Astdzi mi-a fost ardtat intregul palat al Printului Gheorghe Bibescu. Am vdzut eu case §i mai vaste, §i mai frumoase §i mai luxoase decât a lui. intr-una din camere atârnd pe perete portretul printesei, pictat in costum popular românesc. M-am oprit in fata lui. M-au interesat nu ochii ei negri, frumo§i, nici mâinile ei albe, ci diferitele salbe §i §ortillettil pestrit. in fata lucrurilor nemaivdzute i filosoful e ca un copil ! inainte de prânz am cumpdrat câteva cdrti, cuprinzând istoria Tdrii Românqti §i Moldovei, iar dupd prânz am cercetat cloud mándstiri, Sf. Sava §i Sf. Gheorghe, apartinând sfântului Mormânt. Prima este intemeiatd de care Constantin Basarab Voevod, iar biserica din aceastd mändstire a fost ridicatd a doua oard in anul 7217 = 1709 de care Constantin Brâneoveanu Voevod §i de cdtre Hrisant, Patriarhul de lerusalim. Acum se renoveazd. in aceastd mändstire se afld girnnaziul ord§enesc. Iar mändstirea Sf. Gheorghe nu este altceva, cleat un enorm han, cu o mulOme de magazii intrepozite induntru, care aduc un venit anual de 3 000 de galbeni olandezi. Egumenul mändstirii // Sf. Gheorghe mi-a enumerat numele lor, toate mändstirile P. 29 §i schiturile din ambele Principate, care apartin Mormântului Domnului.

in Tara Româneasa in Bucure§ti: 1. Sf. Gheorghe; 2. Sf. Sava; 3. Rdzvan. in afara acestui ora§: 4. Vdcdrqti. in diferite locuri: 5. Comana, 6. alui; 7. Pldtdresti34 8. Negoe§ti, 9. Grui. 33 Mi-am indeplinit promismnea §i Dumnezeu a binecuvântat interventia mea. in anul 1847 au fost primiti la seminarul din Chiev 11 bulgari din Bucure§ti. $ase din ei au bursa de la stat, lar cinci sunt intretinup cu cheltuiala Mitropolitului Filaret din acel oras. (Acest lucru s-a constatat cu prilejul copierli acestui jurnal al meu In anul 1848)" (n. a.). 34 Comunä §i sat In jud. Gmrgiu.

461

www.dacoromanica.ro

in Moldova in Iasi: 1. Sf. Sava, 2. Barnovski, 3. Nicoritd. in suburbiile acestui oras: 4. Galata, - pustie, 5. Cetdtuia, - ruine. in diferite locuri: 6. Barnova, 7. Popratd, 8. Bistrita, 9. Tazldu, 10.Casin, 11.

Soveja, 12. Frumusica - schit, 13. Hadiba, - schit, 14. Hlinta, schit, 15. Sf. Gheorghe - metoc in orasul Galati. in total, 24 de mändstiri si schituri cu mosii bogate. De aici se varsd aurul in vistieria de la Sfantul Mormant, unde putinele noastre ruble sunt ca niste picdturi in mare. De va fi binecuvintarea lui Dumnezeu, si de voi pleca din nou la Ierusalim, voi cduta acolo informatii despre toate aceste mändstiri inchinate Mormantului

Domnului si despre piosii lor intemeietori. A voi sd scriu cel putin niste scurte naratiuni despre toate mdrastirile ortodoxe din Orientul Crestin. inainte de a se fi inserat mi-am luat rdmas bun de la episcopul Domnichte, tar P 30 la cdderea noptii am primit petitia II asupra cdreta ne inteleseserdm, de la bulgari, si i-am binecuvantat in nurnele Tatdlui, si Fiului, si Sf. Duh. 6 august. Marti. Dimineatd am plecat de la Bucuresti la Iasi regretand cd nu am reusit sd-1 vdd pe Printul Gheorghe Bibescu, nici pe Mitropolitul Neofit, nici pe consulul nostru", de care nu am avut nici o nevoie diplomaticd. Sunt in Moldova. August 10. Sambdtd. hid si Iasii ! Iatd-md in Iasi, sosit indatd dupd tragerea clopotelor pentru vecernie. Am descins la hotelul Petersburg36. Aceastd capitald a Moldovei de pe Indltimea opusd ei, mi s-a pdrut cd se aseamänd cu doud paftale de argint ciselate in relief, ale unui cordon de preot grec, cand acestea sunt incheiate (Nu stiu dacä aici secerisul meu va fi bogat sau sdrdcdcios. A§ dori sà :tang §i sä leg cat mai multi snopi). August 11. Duminicd. Nu am gdsit acasd nici i5e Domn, nici pe Mrtropolit, nici pe consulul nostru, nici pe arhimandritul Filaret Scriban, directorul seminarului. Toti au plecat din oras, care pe unde avea nevoie, si nu se vor intoarce cut-and. imi pare rdu mai ales de faptul cd nu-1 voi vedea pe Scriban. De la el speram sä capdt informatia cuvenitd cu privire la situatia actuald a bisericii ortodoxe din ambele

Principate, la viata si modul de gandire al boierilor localnici, la caracterul si capacitatea romanilor, la mändstiri si scoli; am sperat sd obtin aceste informatii de la el, pentru cä dansul a studiat la Academia Teologicd din Chiev si scria istoria bisericii moldovenesti. Dar de unde sd iei zrneurd, cand vara a trecut. August 12. Luni. Astdzi rn-am rugat lui Dumnezeu in trei mändstiri: la Golia, Borboiu si Dancu. 35 L Daskov, consulul Rusiei la Iasi, la 1846.

36 Pentru hotelul iesean St. Petersburg" a se vedea nota 68 de la Cdldtorta Demidov in volumul III al seriet noi de Cdleitori strämt...

462

www.dacoromanica.ro

..

lui Anatolie

IVAN BOTIANOV

(?-?)

in 1846 polcovnicul rus Ivan Botianov, consilier i kameriunker impärätesc, a intocmit un amplu mernoriu asupra principatelor dundrene.

Din datele biografice cunoscute noua cu privire la acest personaj, precizäm cd el a fost fiul stolnicului Vasile Boteanu, ce a emigrat in Rusia la 1792'. in 1827 Ivan Botianov indeplinea functia de secretar si dragoman pe langd ambasada rusä din Constantinopol2. in aceastá calitate el roagd la 6 septembne pe ambasadorul tarului la Poartä, baronul de Ribeaupierre, sä intervinä pe langä domnul Moldovet, Ioniä Sandu Sturza, pentru a-I ajuta pe fratele sdu, Nicolae, limas in Moldova si detinand titlul de ag53, sä capete ispravnicatul de Galati sau de air lad, spre a se putea ocupa de mosnle pärintesti aflate in apropierea acestor localitäti si pustiite in urma evenimentelor din 1821; totodatd el inainta o lista de carti din literatura turd si persana, ce îi erau necesare si pentru procurarea cdrora fäcea apel la serviciile consulului rus la lasi, Pisani4. Ribeauppiere a räspuns favorabil solicitäni subordonatului sdu si a tnmis lui Vodd Sturza o scrisoare de recomandare pentru familia lui Botianov la 25 septembne 18275 Mal farm, in 1829 si 1839, Ivan Botianov a fost primit in randurile nobilimii ruse, fund trecut in Cartea rangunlor, pästratd la Arhivele Statului din Chisindu6. Dintr-o scnsoare a contelui Nesselrode, adresatä generalului Diebici din Sankt Petersburg, la 22 martie 1830, aflam apoi cd Ivan Botianov a indeplmit functia de asesor colegial pe längd cancelaria flotei ruse din Marea Neagrä, sub comanda contra-amiralului Greig si cd in timpul rdzbomlui din 1828-1829 a fost atasat pe langd comandantul celui de-al 3-lea corp de infantene, general-locotenent Krasovski2. Mai suntem informati ea' polcovnicul rus a intreprins o noud caldtorie in Moldova si Tara

Romaneasca, intre 23 iulie 1846 - decembne 1847, pentru prospectarea pädurilor in vederea achizitiondrii de cherestea, trebuincioasa flotei comerciale ruse din Marea Neagral. Cu acest prilej, ' G. Bezviconi, Botertmea Moldovet intre Prut i Artstru, vol II, Bucuresti, 1943, p. 19 si 91-92. Arhiva Centrald de Stat de Acte Vechi, Moscova, dos. 491/2 din 1827 apud Arhiva Nationala Istorica Centrald din Bucuresti(in continuare ANIC), fond de microfilme U.R.S.S., rola 9, cadru 209. 3 G. Bezviconi, op. cit., p. 92. 4 ANIC, Microfilme U R.S S., rola 9, cadru 209 v°-210 v°. 5 Ibidem, cadru 209-09 v. o

6 Bezviconi, op. cit.

7 Arhiva Centralä de Stat de Acte Vechi, Moscova, dos 15 dosar 679, apud ANIC, fond de microfilme U R.S.S., rola 32, cadru 291. 8 ANIC, Administrative vechi - Tara Romaneasca - Vornicia din launtru, dos. 692/1846,172 file. Prezenta polcovnicului Botianov la Bucuresti este sernnalatä cancelarului Metternich, la 17 august 1846,

de consulul austriac din Tara Romaneascd, Timoni (Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria rondimlor, vol. XXII, corespondenta diplornaticä i rapoarte consulare austriece 1836-1847, ed. I Nistor, Bucuresti, 1946, p. 639, doc. CDLXVIII).

463

www.dacoromanica.ro

Ivan Botianov a gäsit ragazul sä se documenteze mai temeinic asupra principatelor si sa alcdtmascä lucrarea amintita. Memoriul ski, redactat intr-o limba franceza cu oarecare imperfectiuni si ramas in manuscris, a fost se pare comandat pentru completarea informatnlor detinute de serviciul secret (sectia III-a a Ministerului de Interne) a cabinetului de la Petersburg, condus de L P. Liprandi Data fiind nemulttimirea acestuia din urmä si cntica destructivä pe care a facut-o zisei lucräri, ea nu a mai fost tiparitä, rämânând neutihzata pana in prezent pnntre hartiile lui Liprandi si fiind inventariatä impreunä cu scrierile lui la Arhiva Istorick Centralä de Stat din Sankt-Petersburg, fondul 673 (Liprandi), opis 1, ms. 306.

Memonul redactat de Botianov cuprinde mai intai o descnere a geografiei fizice a Tarii Românesti si a populatiei sale, apoi unele consideratii privitoare la limba si literatura romând. Se trec in revistä, pe scurt, principalele orase ale tarii, insistându-se mai mult asupra Bucurestilor. Autorul trateaza dui:4 aceea geografia fizical a Moldovei si impartirea ei administrativa, descriind numai orasul Iasi. Se lanseaza apoi in consideratii privind societatea româneasca, regimul legislativ, principiile de guvernare a celor douä prmcipate (cu insirarea funchilor administrative), organizarea militiei si redä sub forma unor tabele statistice situatia comparativä a judetelor din Tara Româneascä si Moldova, cu date privind cultura pamântului, clasele sociale, sistemul fiscal etc.

Botianov trateazd in continuare institutiile publice ale celor cloud tali românesti si inch= aceasta prima parte a lucrarii sale cu redarea bugetului Tärii Românesti din 1842. in partea a doua, autorul prezinta un scurt istonc al prmcipatelor, cu listele cronologice ale voievozilor si unele consideratii arheologice, redate si dupa traditiile locale. in sfarsit, in ultima parte a lucrärii sale, Ivan Botianov se ocupä de comertul pe Dundre al celor douä tali românesti, intrând in amanunte cu privire la articolele de import si export, traficul comercial de la Galati si Braila, cursul monedelor, unitätile de masura locale si echivalenta lor cu cele strame si perspectivele generale de dezvoltare ale negottilui nostru. Sursele de informatie ale lui Botianov au fost variate: date procurate de la administratia celor doua tari, de la consulatele ruse din Bucuresti si Iasi, din periodicele Curierul românesc", Vestitorul românesc" si Buletin. Gazeta Oficialä", din scrierile lui I. Eliade, Gh. Asachi si M. Kogalniceanu, din relatdrile cälätorilor Sulzer, Thornton, Wilkinson, Iakovenko s.a. Observahile personale sunt foarte restranse si limitate mai mult la consideratii de ordin general, comentarii si unele deziderate pentru viitor. in aceasta constä, de altfel, si cntica cea mai sever% Meal de Liprandi, considerand lucrarea lui

Botianov drept o compilatie" nereusita. Multe dintre observatiile facute de Liprandi pe marginea manuscrisului lui Bohanov sunt juste, insä tonul ski vehement si negativist denotfi o prea mare partialitate. Faird indoialá a lucrarea lui Ivan Botianov nu este una dintre cele mai reusite cu pnvire la Wile noastre, ea cupnnzând multe inexactitäti si unele opinii eronate, iar partea istoncä abunda in greseli si naivitäti, dar se remarcd totusi la autorul ei dorinta de informare cat mai variata si completi si incercarea de a prezenta o sintezd asupra Principatelor dunärene publicului rus, inglobând tot ce se cunostea asupra lor panä atunci.

De aceea ream in traducere numai partea pnvitoare la comerhil exterior al principatelor in perioada regulamentara, care prezinta interes din punct de vedere al istonei economice si se arata a fi mai originala si mai revelatoare (Arhiva Istorica Centrala de Stat din Sankt-Petersburg, fondul 673 -

Liprandi - opis 1, ms. 306, f. 38-55 si in microfilm la Arhivele Nationale Istonce Centrale Microfilme U.R.S.S., rola 35, cadre 309-418).

Despre Botianov au Kris: Paul Cernovodeanu, Un exposé sur les Principautés Danubiens pendant la période du Réglement Organique par le colonel Ivan Botianov, in vol. Miscellanea in honorem Radu Manolescu emerito, Bucuresti, 1996, p. 296-318.

464

www.dacoromanica.ro

IVAN BOTIANOV

Privire asupra stárii actuale a Principatelor dunfirene - (1846)9 Privire asupra Valahiei sau Tara Româneasal° Tara Romdneascd pe care geografii o aseazd intre 40°10' §i 45°10' longitudine rdsdriteand i intre 43°50' §i 45053' latitudine nordicd, se mdrgine§te la nord cu

f.

1

Transilvania §i Moldova. Dundrea o desparte la rdsdrit §i la sud de Bulgaria i la apus de Serbia. Aceastd provincie tributard a Turciei - ca §i Moldova - este pusd sub protectia Rusiei. Ea prezintd o suprafatd de aproape 760 miriametrin pdtrati sau o lungime de 32 miriametri de la rdsdrit la apus i o ldrgime de 20 miriametri de la nord la sud. 01tu112, cel mai de seamd dintre rdurile sale, care izvord§te din Transilvania §i se varsd in Dundre la Turnu, in fata Nicopolului, o imparte in doud pdrti. Partea rdsdriteand este Tara Romdneascd propriu-zisd13; partea apuseand este numitd in mod obi§nuit Oltenia14; Siretul o desparte de Moldova. Tara Romdneascd este impdrtitd in 18 judete, dintre care 13 in Muntenia15 §i 5 in Oltenia, ce cuprinde administratia16 Craiovei.

Teritoriul Tdrii Romdne§ti este, färd agadd, unul din cele mai roditoare din Europa. Partea dinspre nord e acoperitd de päduri nesfdr§ite care posedd arbori de o indltime §i de o grosime neobi§nuitd. Cultivarea tuturor cerealelor reqeste foarte bine acolo // §i färd a necesita prea multd ingrijire. Tara Romdneascd este udatd de un mare numdr de rauri ale cdror maluri oferd a§ezdrile cele mai pitore§ti §i cele mai variate: in partea de rdsdrit se gdsesc cdmpii

nesfdr§ite a cdror vegetatie bogatd oferd imagini minunate pe care diferitele costume ale locuitorilor le fac §i mai aträgdtoare" incd. Una din cele mai mari bogdtii ale romdnilor este desigur aceea a cirezilor, care sunt foarte numeroase §i de o rasa' foarte bund. Caii meritá a fi pomeniti §i 9 Traducerea s-a fdcut dupä textul francez din Arhiva Istoricd Centrald de Stat din SanktPetersburg, fondul 673 - Liprandi - opis 1, ms. 306, f. 38-55. l° Tzara Roumaneska. Il Myriamétres. Un miriametru este egal cu 10 000 m. 12 Olta ou Aluta. 13 Valachie proprement dite. 14 Petite Valachie. 15 La grande Valachie. 16 Le gouvernement. 17 Plus piquants.

465

www.dacoromanica.ro

f. 2

pot Ill comparati cu cei de cea mai bund rask dar, din nefericire, prost ingrijiti nu

pot aduce pentru principate cleat un venit mai scdzut decât acel pe care 1-ar putea procura. Bivolii's sunt aici foarte obigiuiti §i pretio§i pentru folosul lor. Tara abundd

in vânat de toate soiurile. Fiarele salbatice se afld in numär mare in nordul provinciei. indedzneala §i sângele rece al oamenilor de la munte la vândtoarea de urs sau de mistret este un lucru surprinzdtor §i dovede§te cd românii sunt mai curajoi §i mai intreprinzdtori decât se presupune in general.

f. 3

Pescuitul este de asemenea foarte bogat in toate râurile, dar mai ales in Dundre. Acest rege al fluviilor Europei oferd peste de un gust delicios i de o mdrime remarcabild; se vdd adesea (dintre ei) care // au trei metri lungime. Românul este aplecat spre dans §i muzick manifestá totdeauna o emotie vie la auzul ariilor nationale, care sunt de o originalitate picantd; aproape toate ariile sunt scrise in tonuri minore cu un bas continuu §i au un mare farmec melancolic. Toate cultele se bucurd in Tara Româneascd de cea mai deplind libertate.

Educatia publica singurd formeazd pe bunii cetdteni. Un mare numär de boieri On Incä sd pästreze, pentru copiii lor, pedagogi strdini care, in cea mai mare parte, nu sunt decât adevdrati arlatani'9, dar pilda oamenilor mai luminati care 4i trimit fiii in universitätile din Franta §i din Germania, de asemenea §i buna educatie care se poate primi la Colegiul Nationa12° totul tinde sä facd sd dispard acest mod vicios de invdtdturd.

Românii au o u§urintd pentru toate §tiintele, in special pentru studiul limbilor; de aceea speranta cd sub actualul guvernämânt, care incurajeazd §i apard instructiunea, se vor vedea inflorind unii prin talentele lor §i (care) vor putea de asemenea asigura tárii Mr o vaz5.21 printre popoarele civilizate ale Europei. Românul este incd, in acest secol, prototipul supunerii, sobrietdtii, dar mai

ales al ospitalitdtii. Cum de altminteri locuitorul de la câmpie este in general apatic §i indolent, omul de la munte are mai multd energie, vitejie §i generozitate. TO românii sunt in general indreptati spre bine §i dacd moravurile Mr s-au corupt putin, nu se datoreazd decât contactului cu ativa sträini, care au adus la ei, cu o a§a-zisd civilizatie, o sldbire a idealurilor22 care nu apartinea natiei. 18 Les bugles. 19 Menins.

20 Autorul se referä la Colegiul National de la Sf. Sava din Bucuresti. 21 Une distinguée. 22 Idges.

466

www.dacoromanica.ro

Notitfi asupra principalelor orage din Tara Româneasci

Partea a 2-a Bucureqti Bucuresti, capitala principatului îi datoreazd, dupd traditii, originea i numele sdu unui cioban Bucur care, incdntat de frumusetea locului, a ridicat aici primele colibe pentru el si numeroasa sa familie. Este insd mai rational sa ne indepärtdm de legendd i sá ne raporarn la o

cronicd valahd, care atribuie intemeierea sa si a altor orase voievodului Radu Negru", primul domn al Tärii Romdnesti de care // pomeneste istoria, un mare f. 4 rdzboinic care a domnit la mijlocul secolului al XIII-lea. Voievodul Mircee, urmasul sal (1393), invingând in apropiere de acest loc armatele sultanului Baiazid Ilderim (Fulgerul), a construit un palat in locul numit astäzi Curtea Veche". Chiar si acum, in biserica acestui palat se incoroneazd domnii si primesc investitura. Acest loc nu era la inceput decât o resedintä unde voievodul Mircea si

urmasii säi veneau sä petreacd iarna pentru a se intoarce apoi, odatd cu timpul frumos, la Tärgoviste, vechea resedintd a domnilor. Acest oras posedd caracterul oraselor europene; vdzut de la o indltime unde

s-a construit un incdntätor loc de plimbare in 183226, aproape de biserica Mitropoliei, îti oferd o panorama fermecdtoare: clopotnitele numeroaselor sale biserici, elegantele sale clädiri, verdeata grädinilor sale, alcdtuiesc un tablou minunat pe care sträinul nu se saturd a-1 admira. Albumul domnului Bouquet", pictor francez, posedd o vedere minunatä a Bucurestilor dinspre Curtea Arsd; din acest punct, de asemenea, orasul are o infdtisare intr-adevdr admirabild.

Sträzile, cu toate cd destul de largi, sunt MLA in cea mai mare mdsurd f. 5 nealiniate. Se mai vdd hied in multe locuri vechi ruine sau vechi colibe de lemn längd o constructie elegantä; aceste iregulariati discrepante dispar aproape zilnic, 23 Radou-Négrou (Rodolphe le Noir). Traditie intilnitä Ind din secolul al XVII-lea la Giacomo Luccari, Copioso ristretto degli annali di Ra(g)usa, Venezia, 1606, p. 44. 24 Mirtscha Traditie pusä in circulatie de Ignatie Iakovenko, pentru care vezi G. Bezviconi, allätor, rusi in Muntenia si Moldova, Bucuresti, 1947, p. 211 si urm. 25 Courtea Vechia (viedle cour). 26 Aleea Mitropoliei, pentru care vezi George Potra, Afrumuselarea si urbanizarea Dealului Mitropoliei, in Glasul bisericii", XVIII (1959), nr. 5-6 (mai-iunie), p. 365-382. 27 Michel Bouquet (1807-1890) a vizitat orasul Bucuresti in 1840, Ifisfind o serie de desene si schite pretioase in acuarelä sau guasä in frumosul ski Album valaque. Vues et costumes pittoresques de la Valachie ..., Paris, 1843.

467

www.dacoromanica.ro

prin numdrul considerabil de clddiri noi care se ridicd, ca prin minune, in acest oras, cel mai de seamd din principate. Altddatd ulitele erau podite, adicd acoperite cu stejari grosi. Acest fel de pavaj,

care a secátuit pddurile tdrii, era foarte costisitor si foarte nesdnaos si provoca oprirea apelor in bdltoace care exalau miasme periculoase. Astdzi toate ulitele principale sunt pavate cu piatrd. Domnitorul Ghica28 a

inceput sd construiascd o sosea care a fost continuatd in tirnpul administratiei provizorii ruse (si) ldrgitd de printul Alexandra Ghica29; din nefericire, pavajul (sträzilor) neavând o formd regulatd si pdtratd, cea mai micd zguduiturd de trdsurd

il desface repede, ceea ce necesitd foarte adesea reparatii si II face (a fi) foarte costisitor.

Actualul guverndmânt, abil in a cduta si a descoperi toate mijloacele care pot f 6 sd contribuie la binele si fericirea tdrii, pare hotdrât sd nu lase in uitare // intentiile Regulamentului organic, intentii concepute cu atâta intelepciune.

Economia adusd in administratie a fost suficientd pentru a umple deficite imense si a procura guvernului sumele necesare spre a executa infrumusetdrile si imbundatirile proiectate. 0 sumd de 23 000 ducati a fost deja alocatd pentru construirea unui teatru" care ar putea, dacd ar fi conform planului prezentat Altetei Sale Serenisirne de d. Tallon, arhitect francez, sd rivalizeze prin gratie si elegantd cu cele mai frumoase din Europa. Se va construi, de asemenea, in acelasi loc o sosea frumoasd, care, prin indltimea sa, va ofefi o vedere foarte pldcutd. Nu se asteaptd cleat reintoarcerea timpului frumos pentru a incepe nivelarea in general a orasului31, treabd importantd si de cea mai mare urgentd. Se vorbeste de asemenea de asanarea unei pdrti din oras, de indiguirea râului si de mutarea in afara a abatoarelor care infecteazd locul uncle se afld noul local al Sfatului Ordsenesc32.

Craiova, capitala Olteniei, a fost ridicatd in 1205 de voievodul bulgar Joan, de unde isi trage si originea si numele (crai in bulgdreste inseamnd teren si Iov " Grigore IV Dimitrie Ghica, domnul Tärii Românesti (1822-1828). 29 Fratele ski, Alexandru Dimitrie Ghica, domnul Tarn Românesti (1834-1842). 30 Teatrul National.

3' inceputä in anul 1844 sub indrumärile inginerului Rudolf Arthur von Borroczyn, cf. Fl. Georgescu, Mare le plan al orayulut Bucuregi ridicat de maiorul Borroczyn byre 1844-1846, in Materiale de istorie si muzeografie", 1964, p. 50-51. 32 Hotel de Ville. Este vorba de noul local al Sfatului Oräsenesc al Bucurestilor construit in 1842 de arhitectul francez Xavier Vil lacrosse la capul sträzii Bazaca in Piata Mare (azi Plata Unini), cf. Dan

Berindei, Orayul Bucurevi re,yedingl ,yi capitald a Tim Romeinegi 1459-1862, Bucuresti, 1963, p. 244.

468

www.dacoromanica.ro

loan"). Cea mai importantä bisericd este Srantul Dimitrie34, a fost construitä in aceea§i epocd, de acela§i voievod.

Câmpulung". Ridicat in 1290 de voievodul Radu Negru care i-a stabilit

f. 7

acolo re§edinta.

Curtea de Arge§36. Ridicatä de acela§i voievod *i renumitä printr-o mare mdndstire construitä in 1517".

Targovi§te. Vechea capitald a principatului. Se vede acolo o mitropolie veche, cláditd in 1535 de voievodul Petru" i mándstirea Stelea construitä in 1647

de voievodul Matei Basarab39. Acest domn fäcând pace cu Vasile I domn al Moldovei, cei doi voievozi, in amintirea acestui eveniment, s-au intalnit §i au värsat fiecare o sumd de bani pentru intemeierea unei mändstiri; astfel mänästirea Stelea i§i datoreazd construirea ei acestui eveniment.

Râmnicul-Särae. Remarcabil prin episcopatul sdu ridicat in 1734 de episcopii Triniu §i Mihail; a fost distrus de turci §i reconstruit de Alexandru al H-lea. Tirgu Jiu41. Remarcabil prin manufactura sa de ceramica42.

Brilla qi Giurgiu. Din fortdrete foarte puternice cum erau (inainte), au devenit, in urma tratatului de Adrianopol, cloud' porturi de o foarte mare importantä pentru lard'.

Briila. La marginea granitelor Tdrii Române§ti este o mare scheld, in special pentru vasele care vin aici incdrcate cu fel de fel de märfuri turcqti §i europene; aceste cordbii iau in // schimb bogatele produse ale principatului.

Giurgiu. Mare scheld pe unde trec toate märfurile care vin de la Constantinopol, de la Adrianopol *i din Bulgaria, ca §i cele care sosesc de la Varna 33 Traditie si etimologie fanteziste, puse in circulatie de genealogistul Mihai banul Cantacuzino (in trad. fratilor Tunusli) si Dionisie Fotino. 34 Biserica Sf. Dirmtrie dateaza insä din secolul al XV-lea, flind ridicatá de banul Barbu Craiovescul. 35 Kunpouloung (Long-champ). 36 Courte d Ardpsch. 37 Este vorba de faimoasa mandstire Curtea de Arges, ridicatä de catre Neagoe Basarab. " Confuzie intre Petru-Radu Paisie (1535-1545) si Petru Cercel (1583-1585). Acesta din urmä a reinnoit intr-adevär Mitropolia din Târgoviste la 1585. 35 Pentru ridicarea mändstirn Stelea, vezi P. P. Panaitescu, Bisenca Stelea din Tärgoinve, in Revista istorica romând", V-VI (1935-1936), p. 388-393.

40 Slam-Rimnik Sclrat. 41 TirgoUgi014.

42 Pentru care vezi Vladimir Diculescu, 0 manufacture!' de ceranucd la Teirgul Jiu (1832-1863), Bucuresti, 1956,103 p.

469

www.dacoromanica.ro

f. 8

din alte tdri. in Tara Româneascd toate urmele turce§ti au fost inlocuite prin noi clddiri, construite intr-un plan regulat. in amintirea restituirii acestor cloud oraw cdtre Tara Româneascd, cele cloud' principale moschei au fost transformate §i infrumusetate, prin grija guvernului rus,

in biserici cre§tine Sf. Mihail §i Sf. Nicolae (protectori ai marilor duci).

S-a ridicat la Braila, in 1833, din ordinul excelentei sale pre§edintele plenipotentiar aghiotant general Kiselev,un monument in amintirea vitejilor din armata rusd, inmormântati sub zidurile acestei fortdrete.

Privire asupra Moldovei f. 9

Moldova este cuprinsd intre 48°24' §i 48°50' latitudine nordicd §i intre 42°50' §i 47055' longitudine rásdriteand. Prezintd o suprafatd de 800 leghe pätrate.

Principatul Moldovei este märginit de Basarabia, Tara Româneascd, Transilvania §i Bucovina, care, pe vremuri moldoveneascd, a intrat sub dominatia Imperiului Austriei in 177e. Numärul locuitorilor se ridica la un milion cinci sute de mii de suflete.

Principalii munti ai Moldovei sunt Rardul", Surul", Bucegi" [...], Ceahldur §i Brânza"; indltimea acestor munti deasupra nivelului Mdrii Negre este urmdtoarea: aceea a Rardului este de 7 800 picioare; aceea a Surului de 7 122; aceea a Bucegilor de 8 160 §i aceea a Ceahldului §i Brânzei este de 3 la 4 mii de picioare.

Mud Principalele râuri sunt: Siretul, Moldova, Bistrita, Putna, Jijia, Bârladul

i

Prutul. Dundrea apartine ambelor principate Tara Româneascd §i Moldova.

Siretul sau vechiul Arasus, remarcabil prin cre§terile subite §i rapiditatea cursului; izvord§te din muMii Transilvaniei §i se varsd in Dundre. Bistrita sau vechea Aurinium49 este, de asemenea, renurnitä prin iutimea sa. " Gmit. in 1774. 44 Fetyczat. 45 Izural,

46 Eroare. in realitate Bucegit märgineau granita nordica a Tani Române§o. 47 Tschachleoul. 48 Branza. 49 Auré.

470

www.dacoromanica.ro

Moldova, repede §i gratios accidentatä cu cascade spumoase §i tumultoase. Putna, Jijia §i Bârladul, foarte bogate in pe§te. Prutul sluje§te drept granith intre Basarabia §.1 Moldova.

impfirtirea Moldovei Moldova se imparte in 13 judete, 6 la nord §i 7 la sud. Aceste judete sunt:

judetul Ia§ilor, Boto§ani, Dorohoi, Suceava, Roman, Neamt, Baau, Putna, Covurlui, Tecuci, Tutova, Fälciu §i Vaslui. Fiecare judet se imparte in plä§i5° sau ocoale; se numArd 64. in fiecare judet

se aflä un ispravnic sau prefect, un same§ sau perceptor; un tribunal civil alatuit dintr-un pre§edinte §i din doi judeatori. Târgurile nu sunt conduse decât printr-un fel de consilii // municipale. in Moldova se aflä 122 mänástiri, 34 ora§e, 1 313 sate. Subimpártire: 1 096 mo§ii boiere§ti, 227 mo§ii ale mänâstirilor neinchinate, 160 ale mändstirilor inchinate, 440 mo§ii ale micilor proprietari; un domeniu al Statului (ocna sau salinele); 23 mändstiri inchinate; 93 mänästiri nationale; 1 773 biserici.

Notitä asupra orasului Iasi Ia§ii i§i trag originea de la romani §i le datoreazd vechimea sa. Acest ora§ cunoscut, de asemenea, sub numele de Augustia, se numea Iassoriurn Municipium. Nu era la inceput decât un fort destinat pazei Daciei impotriva incursiunilor barbarilor52.

Voievodul Stefan cel Mare a reparat acest fort, pe ale arui ruine a fost construit palatul domnesc, atunci and, in a doua jumätate a secolului al XVI-lea, acest ora§ a devenit capitala principatului.

Mitropolitul Moldovei, care purta pâná atunci titlul de Suceava53, §i-a transferat sediul acolo. Se numard azi in Ia§i 62 biserici ortodoxe, o bisericd catolica §i una armeand, zece mängstiri, un foarte frumos spital pentru 120 de bolnavi54, un bogat cabinet de istorie natura1655. 50 Arrondissement ou okoles. 51 Monastères grecs. 52 Pentru aceste versiuni fanteziste vezi N. A. Bogdan, Orasul Iasi. Monografie istoricd si somald, ed. a II-a, Iasi, 1913. 53 Santcheon. 54 Spiridonia.

" Deschis de dr Iacob Cihak, medic-sef al ostirii, pe langä Societatea de istorie naturald" (1833).

471

www.dacoromanica.ro

f. 10

in mandstirea Trei Ierarhi se afld vechiul gimnaziu, intemeiat in anul 1644 //

f. 11

de voievodul Vasile 156. Printre biserici se disting aceea a celor Trei Ierarhi, construitd in stilul grec gotic (!) in pietre lustruite, se pdstreazd acolo moa§tele Sf. Paraschiva. Se remarcd de asemenea vechea catedrald Sf. Nicolae, iinde sunt un§i

prinii domnitori. Noua catedrald care a fost acum construitd este un edificiu remarcabil, atât prin márime cât §i prin stilul arhitecturii. Independent de evenimentele politice care se puneau in calea viitorului §i a progresului acestui ora§, incendii repetate 1-au distrus de la inceput pând la sfar§it; unul dintre cele mai violente a avut loc in anul 1769 sub domnul Mavrocordat57, supranumit Perla Vodd (!). Mai arziu, incd mai dezastruoase s-au ivit in 1822, odatà cu invazia turcilor, §i in 1827, in epoca domnului loan (Sandu) Sturza58.

Acum Ia§ii oferd un aspect destul de satisfäcdtor; mai multe edificii cu frumoase proportii arhitecturale, pavajul strdzilor principale in curs de alatuire, grddinile care inconjoard cládirile izolându-le, urnitul neincetat al träsurilor §i costumul european care se intâlne§te peste tot §terg treptat-treptat urmele pe care acest ora§ le avea ca un stigmat sub domniile trecute. Populatia Ia§ilor este de

70 000 de oameni, dintre care o parte de natie greacd, germanä, armeand §i evreiascd. f. 12

Religia dominantd a Moldovei este greacd // ortodoxd; ea tolereazd liberul exercitiu al tuturor cultelor. Pärdsind Iaii, cáldtorul resimte senzatii mai pldcute. Urcând colinele pitore§ti care incununeazd acest ora§, inalne§ti la fiecare pas un munte surâzdtor §i pläcut. Umbra boschetelor, zgomotul izvorului care cade

picdturd cu picdturd sau care tâme§te cu putere in prdpdstii, bâzâitul gázelor, parfumul florilor, unduirea ierbii pe care o agitd adierea , acesta este tabloul care incântd ochiul §i-i imbatd sufletul. Pe versantul acestor coline, printul domnitor6° are cea mai frumoasd mo§ie din Moldova.

Climat f. 13

Climatul acestor cloud principate este in general sdndtos. Iarna, care se anuntd cdtre ultimele zile ale lui noiembrie printr-un vânt aspru §i tdios, nu dureazd decât pând la sfar§itul lui martie §i permite in curând naturii sa redea viatd acestor explozii infloritoare. Frigul se coboard totu§i câteodatd la 25° sub zero §i transporturile cu sania dureazd aproape patru luni; zdpada cade acolo din abundentd. Vara donme§te 56 *coala slavoneascä de la Trei Ierarhi, intemeiatá la 1639. 57 Este vorba de Constantin Mavrocordat, in ultima sa domnie in Moldova (1769 iunie 18 - dec. 4). " Domn al Moldovei (1822-1828) 59 LeS parterres.

60 Mihail Sturza, domnul Moldovei (1834-1849).

472

www.dacoromanica.ro

o cdldurd excesivd, dar noptile sunt in general rdcoroase. Anotimpul cel mai pldcut si cel mai temperat este toamna, care se prelungeste 'And la mijlocul lui noiembrie, dar nu fled sd pricinuiascd mai multe boli, ca urmare a ploilor repetate si a unei constante si vii umiditdti.

f. 14

Boll

Printre aceste boli pot fi clasificate febrele intermitente si bolile scrofuloase care constituie starea normald si endemicd a locuitorilor.

Sol

Solul, de asemenea, este foarte fertil; este compus din pdmânt negru, gras si argilos. Aceste provincii produc porumb, care reprezintd pentru tdranii moldomunteni ceea ce este olla putrida" pentru spanioli, (apoi) grâu, orz, ovdz, secard, hriscd, cartofi, mei, in, cânepd, mai multe specii de fructe, lând, ceard galbend, tutun. Vita de vie prinde de minune. Sunt aici vii foarte renumite, cum ar fi cele de la Obesti" si Paltin".

in sanul imenselor pdduri care le Impodobesc muntli se afld ursi, lupi, cdprioare, vulpi, sacali si multi iepuri; pe coline" si pe creasta dezgolitd a muntilor sunt vulturi si soimi". in MO, de-a lungul lacurilor pe malurile Dundrii, printre

gheturile care mdrginesc râurile se recunosc gdinusele de apd, dropiile", ratele sdlbatice, lebedele, potdrnichiile, prepelitele, cocorii, cormoranii, // cucernicele" si alte pdsdri, mai mult sau mai putin frumoase. Regnul animal procurd incd turrne

numeroase de oi, capre, porci, bivoli, boi, vaci si. cai excelenti. Pesti de toate soiurile. Cel mai important este nisetrul, care dá icrele negre. Printre insecte: viermii de mdtase, cantaridele, albinele, care produc o miere excelentd, si lipitorile.

Regnul vegetal Se gdsesc aici pdduri imense din care se scoate, pentru export, o mare cantitate de doage, lemn de constructie si catarge. Se cautd in special pentru marina catarge 61 Obeshtz, probabil Odobesti . 62 Gelb.in Comentarii... (p. 512) apare Gebli.

63 Graf (). 64 Dolmetz. 65 Suredly.

" Menettes.

473

www.dacoromanica.ro

f. 15

din pddurile Moldovei de sus; judetele Piatra, Fälticeni procurd o imensa cantitate de brazi care sunt indreptat'i spre Marea Neaged.

in afara bogdtiilor pdmântului, aceste tári posedä mai multe varietäti mineralogice, cum ar fi vinele de mercur, antimoniu, fier, aramd, aur, argint, salpetru, plumb, gips i zinc, gudron si cdrbune. Eroziunile pe care le provoacd apele si alunearile de teren au scos adeseori

la iveald semne pe care o ferrnd si activd determinare le-ar putea exploata spre f. 16 imbogdtirea // ärii. Singura mind in explotare este cea de sare.

Tara Româneasci Tabelul nr. 1 Tablou comparativ al stárii celor 18 judete Judeo

Prin Prin Dupg. intinderea numdrul fertilitateritoriu- locuitotea rilor lui solului

intern

extern

Dupä vemtul guverramântului

Dupä importanta comertului

3

4

5

6

7

9

8

16

7

7

5

16

16

17

6

6

4

14

6

15

13

17

14

17

15

6

3

18

13

Prahova

11

9

12

1

2

12

Skuieni

12

14

2

5

14

18

Buzdu

3

13

5

4

11

11

RAmnicul Sdrat

15

12

9

14

8

7

12

7

8

17

4

6

6

10

13

12

10

10

4

2

7

10

1

1

2

17

1

8

12

17

18

18

3

9

5

8

Mehedinti

1

7

4

15

9

5

Gorj

8

4

18

18

13

13

Vdlcea

10

3

14

2

15

15

Dolj

5

5

17

11

3

2

Romanati

13

11

10

16

16

16

1

Muntenia Judete Arge§ de Mu§cel munte Ddmbovita.

Judete Olt dund- Teleorman rene Vlasca Ilfov Ialomita

2

-

Oltenia Judete dundrene de munte

474

www.dacoromanica.ro

Tara Româneasci Urmare a tabelului nr. 1 Leghe pdtrate

Suprafatä in verste

intindere

3 816

din acest numar

pätrate

Munti

23 892

3/4

câmpuri si livezi

44 243

3/4

Campii Ape Total

41 902

3/4

vii

675 66 471

1/2

päduri mlastim Leghe de postä

723 18 374 2 120

1/2 1/2

verste

2 000 f. 17

Moldova Tabelul nr. 1 Tablou comparativ al stärii celor §aisprezece judete

Judete

1

Herta Suceava" La granitele Neamt Austriei Bacdu Putna La granite1e Dorohoi Botosani Rusiei Iasi Fälciu

in centru

Dupd importanta comertului

Prin Prin Dupä Dupä ferhlitaintinderea nurnärul gradul de teritoriu- locuitotea rilor populaPe solului lui 4

tienm-

teexm-

Dupà venitul guventámântului

6

7

8

16

16

7

6

9

3

8

1

.

2

3

15

16

1

16

' 16

2

7

14

14

10

5

7

2

15

9

1

3

16

13

11

5

-

3

1

5

5

5

4

2

10

12

12

8

1

12

10

14

11

2

9

8

3

13

8

4

4

6

2

1

5

9

9

10

2

3

11

9

Covurlui68

5

13

15

1

6

2

12

Hârläu

12

14

13

10

12

13

14

Cârligdtura69

15

15

11

12

14

15

15

Roman Vaslui Tutova Tecuci

13

10

3

11

13

5

11

11

8

9

7

15

14

8

7

6

8

4

6

6

7

6

5

6

3

7

10

4

,

_

-

" Santoschova. 68 Curouloni.

" Carugatura. 475

www.dacoromanica.ro

Suprafatd

Totalul intinderii in verste pdtrate in leghe id.

1 881

din acest numdr in pdduri in teren descoperit

13 333 34

19 705

in gradul 30 in gradul 318

Numärul locuitorilor pe verste pdtrate de 104 3/4 Numdrul locuitorilor pe leghe pâtrate de 25

f. 18

3/4

33 044

Locuitori qi clidiri Judete

33

33

33

93

18

Pldsi

77

99

91

33

96

99

33

99

33

22

73

27

33

93

124

/7

3/

53

77

3 627

97

35

93

79

66

39

39

31

93

59

3/

39

93

1 854 2 527

79

39

97

93

417 312

33

37

33

79

13

39

93

31

If

2 341

97

73

12

Orase

Mändstiri muntene Sate Mänästiri inchinate Biserici in piatrd Id. in lemn Case Mori de vânt Id. de apd Id. cu cai

,

37

33

Populatia Necontribuabili

Familii

Boieri cu 5 (membri) de familie Privilegiati neamuri"

12 880 2 533

Postelnici71

3 484 36 638 10 749 3 019 3 680 29 425

Cler preoti cu 5 (membri) de familie Diaconi Indivizi afectati bisericii Cdlugdri

de raportat " Niamours. 7' Postelniks.

476

www.dacoromanica.ro

Moldova Urmare la tabelul nr. 1 Numdrul locuitorilor pe verste pdtrate de 104 3/4 Numdrul locuitorilor pe leghe pdtrate de 25

f. 19

in gradul

34

in gradul 605

Locuitori §i cládiri Judete

/9

/9

If

77

16

,

P1d.si

71

)7

7)

17

76

Orase

71

77

77

)1

21

Tdrguri

93

9)

71

77

25

55

9)

99

77

2 029

Mandstiri moIdoveneti

37

77

If

77

95

Mändstiri inchinate

,,

,,

,,

,,

31

Biserici in piatrd

79

99

7)

77

549

Id. in lemn

77

)9

9)

77

1 837

Case

77

77

7)

77

221 412

Mori de vânt

,,

,,

99

77

289

Id. de apd

)7

13

77

77

2 010

Id. cu cai

99

79

7)

99

69

Sate

Populatia Necontribuabili

Familii

Boieri Privilegiati Vdtafi Cler preoti Cler diaconi Cler cdlugdri de reportat

880 2 348 310 5 659 838 1 627 12 282

Tara Româneasci Urmare la tabelul nr. 1 f 20

Scutiti Indivizi fail domiciliu fix

1 728 477

www.dacoromanica.ro

Din pricina inroldrii Din pricinä de infirmitate Prin scrisori ale guvernämântului Fläcdi din saten Tigani ai particularilor Total al necontribuabililor

3 436 17 917 621

59 864 18 000 226 412

Contribuabili Birnici sau cultivatori simpli cu 5 (membri) de familie Bulgari emigrati cu 5 (membri) de familie Mazilin id. id. Tigani ai statului Negustori patentari de categoria 1-a id. id. 2-a id. id. 3-a Me§te§ugari

id. id.

1-a

2-a

306 292 5 672 5 584 5 528 117

695 49 83 386 5 196 1 827 215

Total al contribuabililor Cetäteni sträini cu 5 (membri) de familie 400-20 000 442 227 Total al populatiei barbäte§ti (färd copii) Total al familiilor, inclusiv acele ale vdduvelor 398 054 Totalul populatiilor cu sotii §i copii, socotind 2 136 000 5 indivizi de familie

f. 21

Moldova Urmare a tabelului nr. 1 12 282

Seutiti Din cauza inroldrii Din cauza infirmitätii Vel slujba§i74

Tigani ai particularilor Total al necontribuabililor " Garçons de villages. 73 Masiles. 14 Velno Slouzbaches.

478

www.dacoromanica.ro

1 019 . 9 157 14 629 17 521

54 608

196 987

Contribuabili Bimici sau cultivatori Mazili Rupta§i ai Vistieriei" Indivizi fArd domiciliu fix Bulgari hrisovuliti" Evrei arenda§i cu 5 (membri) de familie Tigani ai statului Negustori patentari de categoria 1-a id. 2-a id. id. id. 3-a Slugi ale negustorilor Me§te§ugari patentari de categoria 1-a it 2-a 3-a Slugi ale me§te§ugarilor Total al contribuabililor GO

CC

64

117 916 4 451 1 343 11 519 3 851 1 313 3 891 138

829 4 019 822 103

376 3 956 1 216

334 270 - 1 271 350 CetAteni sträini 3 527 Total al populatiei barbäte§ti (fará copii) 223 430 Total al familiilor, inclusiv acelea ale vaduvelor 236 623 Total al populatiei cu femei §i copii 1 440 110

Tara Româneascä

f. 22

impArtirea veniturilor de la bunurile imobile, pe o familie la o medie de trei sate pe judet 104 Calcul al totalului veniturilor de pe bunurile imobile Venituri obi§nuite Fiecare capitatie 8 701 455 Dijma de pe recoltA 7 545 521 Vin 11 587 090 Fân 5 662 600 Total al veniturilor regulate 36 642 847 Cârciumin 3 385 070 Mori 4 024 450 Pescuit 91.980 ApiculturA 937 640 Total venituri periodice 25 323 749 Total al tuturor veniturilor 61 966 569 75 Rouptaches de la Vistiarie. 76 Bulgares Cluysobulttes. 77 Cabarets.

479

www.dacoromanica.ro

Anexa a 3-a la tabelul nr. 1 impártirea veniturilor de la bunurile imobile, procurate de o familie, calculatä f. 23 la o medie de trei sate pe judete 149 (loc alb)

Tara Româneasa

f. 24

Nunfär

Administratie Adunarea obsteascd Înalta Curte de revizie (Inaltul Divan) Divane judecätoresti Tribunale de prima. instantä Consiliu administrativ Judete Isprävnicate (prefecturi) Politia judetelor Eforii Municipalitäti Totalul slujbasilor Lista civild a domnitorului Leafa slujbasilor, inclusiv chirie si incálzit

1 1

3

18 1

6 18 18

4 18 1 629 600 000 4 545 860 1

Tabel al tuturor cheltuielilor statului

Piastri

Lista domnitorului Lefurile slujbasilor publici Chirie si incälzit Leafa capukehayelei de la Constantinopol Despägubiri pentru scutelnici

1 600 000 4 305 138 160 722 90 000 4 545 860 1 500 000

Mijloace de siguranti publici Militie Dorobanti Cordon sanitar de raportat

480

2 750 870 600 10 866

www.dacoromanica.ro

000 000 000 380

Moldova

f. 25

Administratie

Numfir

Adunarea ob§teascd Inaltul Divan

1 1

Divane judecdtoreti Tribunale de prima instantd Consiliu administrativ

2 10 1

Judete Isprävnicate Politia judetelor Eforii

5

16 5

7 16

Municipaliati Totalul slujba§ilor Lista civild a domnitorului Leafa slujba§ilor inclusiv chirie §i incdlzit

1

834 200 000 (loe alb)

Tabelul tuturor cheltuielilor statului Lista domnitorului Leafa slujba§ilor Chiria i încälzitul institutiilor ob§te§ti

Leafa medicilor Leafa la Constantinopol Despdgubiri pentru scutelnici

200 000 999 168 95 846 2 239 014 80 000 60 000 1 000 000 1

1

Mijloace de sigurantfi publia Militie D orob anti

Cordon sanitar de raportat

650 000 451 800 1 210 000 100 000 5 640 814

Tara Româneascá

f. 26

10 866 380

Institutii publice Scoli Seminare

490 000 150 000 481

www.dacoromanica.ro

150 000 100 000 200 000 10 000 (loc alb) 10 000

Spitale inchisori La sdraci La biserici Po§te intretinerea pavajului la Bucure§ti

Cheltuieli speciale Tribut la inalta Poartà Blocaj" de po§te §i altele

1

439 500 127 535

Anexa nr. 1 Mijloace de siguranti79 Ofiteri Ofitefi Ofiteri de intensuperiori inferiori dentä

Stat major

Subofiteri

Tobgari

,,

if

de trupä

Soldati

Cai

intretinere , in piastri

8

22

11 133

3

3

1

1. Bata lion de infanterie

1

19

1

64

8

489

4

303 580

1. Escadron de cavalerie

-

7

"

18

2

163

198

126 638

4 490 1 240 2 750 000

184

Observatii Suma de 2 700 000 pia§tri pentru intretinerea militiei nationale a fost alocatä de Regulamentul organic care conduce principatul §i, la alcdtuirea sa, un supliment de 65 000 pia§tri a fost destinat echipamentului §i diferitelor cheltuieli. Cu toate acestea, cheltuiehle aproximative se bazeazd pe aceastä sumd.

Moldova

f. 27

5 640 614 78 Blouquo.

99 Tabelul alatuiqte totalul celor trei fi-agmente" (n.a.).

482

www.dacoromanica.ro

Institutii publice Scoli Seminare

(loc alb) Sp itale

Inchisori Po§te

Cheltuieli speciale

5

000 000

Tribut la inalta Poartä Blocaj" al po§telor Drumuri Cheltuieli extraordinare

43 644 58 922

Mijloace de siguranti publici Ofiteri Ofiteri Ofiteri de intensuperiori inferiori dentä

Stat major 1. Bata lion

1. Escadron de cavalerie Totalul militiei

Tobosari de trupä

Soldati

Cai

intretinere in pia§tri

I&

gi

6

9

38 830

2

64

8

739

4

381 550

CC

18

4

182

194

131 380

,,

,,

1

2

1

2

24

66

7

39

Subofiteri

207

1 071 551 761

Observatii

So Ida, hrana §i echiparea unui infanterist revine pe an la 337 pia§tri i 92 aspri. Idem pentru un caldret, la 553 pia§tri §i 81 aspri. 80 Blouquo.

483

www.dacoromanica.ro

Tara Romaneascä So Ida, echipamentul si hrana unui infanterist pe an revine la 337 piastri, 92

aspri. So lda si echiparea unui cdaret, cu intretinerea calului sdu, revine de asemenea la 541 piastri, 81 aspri.

Cheltuielile extraordinare provenind de la cresterea preturilor diferitelor lucruri sunt acoperite de casa de rezervd a militiei. f. 28

indatoririle militiei 1. Militia nationald este insdrcinatd: a) Sd tind garnizoand in orasele Bucuresti, Craiova, Braila, ca si in temnitele de la Ocne. b) Sd ocupe principalele puncte la granitele romanesti, atat pe Dundre, cat si pe linia Carpatilor si a granitei spre Moldova. Punctele intermediare sunt ocupate in munti (la granitd cu Austria de 450

familii de poterasi" si pe Dundre de vreo 12 familii de catane' sub directa supraveghere a militiei).

Toti locuitorii riverani fiind astfel transformati in grdniceri, rdspund in corpore de siguranta tdrii; pentru care lucru sunt scutiti de recrutare si de orisice altd corvoadd. Ei fac slujba in 85 puncte, cu cate 6 oameni de fiecare post. Armele le sunt procurate de guvernâmant.

indatoririle militiei Militia este concentratd in cloud puncte la Iasi, cloud companii de infanterie si

3 plutoane de cavalerie. La Galati, cloud companii de infanterie si un pluton de cavalerie. Paza granitelor la Prut, in munti si la granita romaneascd este incredintatd la

594 familii, al cdror impozit, alcdtuind suma de 14 610 piastri, este pldtit din fondurile alocate intretinerii slujitorilor. Aceste familii sunt obligate sd procure tot atatia gräniceri indeplinind slujbd in 16 puncte, sub inspectia imediatd a 10 cdpitani numiti de Mare le Logoat al Trebilor dinduntru83. " Potecoches. 82 Catanes.

" Logothète de l'Inténeur

484

www.dacoromanica.ro

Tara Româneasci

f. 29

Corpurile de dorobanti Dorobanti cäläri, atasati pe lângd diferitele judete id. id. pedestri id. intretinerea lor in piastri sergenti Dorobanti de judete caporali simpli intretinerea lor in piastri 46

64

46

46

numdr 24 171

151 800 18

149 1 341

718 920"

Cordon sanitar Comitetul sanitar este alcdtuit din 19 slujbasi intretinerea sa in piastri Carantinele au 145 slujbasi intretinerea lor in piastri Total

169 168

339 230 508 398

Obligatii85 impuse clasei agricole (tfirine§ti)

In profitul fiscului Un täran cu 4 boi Cap itatia

1/10 la Casa Comunald

in profitul proprietarului 12 zile de clacd 1 de corvezi" 1 cdrutd cu lemne Proprietarul ii acordd teren de

Un täran cu 2 boi Un täran fárä boi

30

30

30

3

3

3

33

33

33

36

24

9

9

18 9

78

66

60

6 pogoane 14 präjini

4 pogoane 10 präjini

8 pogoane" 19 präjini"

84 Totalul dorobanti1or este de 1 703. Totalul intretinerii lor este de 870 720 piastri (n a.).

" Charges. 86 Pogones. Un pogon are 1 296 stânjeni parati. Prajma are 3 stânjeni.

87 Stânjenul are 1,962 metri" (n.a.). " Pragines, perche.

www.dacoromanica.ro

485

Moldova Corpul slujitorilor Slujitori orânduiti pe ldngd diferitele judete: caporali id. id.:

id.

id.:

6

130 135 139 200

cAldri

pede§tri intretinerea lor in pia§tri

Slujitori in judete id. id.

Cdpitani Cdldri

id. id.

16

978 (loc alb)

Pedqtri

intretinerea lor in piWri Totalul slujitorilor Totalul intretinerii lor in pia§tri

312 600 1 265

451 800

Cordon sanitar Comitetul sanitar este alatuit din intretinerea lor in pia§tri Carantina de la Galati intretinerea sa se urcd la

4 slujba§i 21 204

Total

57 slujba0 78 796 100 000 pia$ri

Clasa agricolfi Tdranul pldte§te, färd corvezi89, in profitul fiscului

30 pia§tri

Tara Româneasci

f. 30

Institutii ob§te§ti

numfir 18 una de fiecare judet cloud, una la Bucure§ti §i

Scoli id.

primare centrale

id.

una la Craiova elementare sdte§ti 2 107 Totalul elevilor

" Corvées.

486

www.dacoromanica.ro

1 732

974 41 639

44 345

Instructia publicd in Tara Româneascä a fdnut un pas urias in timpul celor trei ani de administratie rush' si de atunci numärul elevilor a crescut simtitor, la punctul de a se apropia chiar de acel al scolilor ruse &id de proportia celor doud tdri, rard a face mentiunea imbundatirilor frá numdr introduse in metoda de invdtdmânt i in administratia scolilor in general. Pensioanele particulare la Bucuresti sunt in nurndr de cinci, dintre care trei pentru bdieti i doud pentru fete. Colegiul National de la Srantul Sava, unde se urmeazd diferite cursuri, dupä chipul acelora de la universitdtile europene. Numdrul elevilor se urcd la 428 externi si 49 interni. Un seminar si 27 scoli particulare. Cheltuielile statului pentru intretinerea scolilor publice se ridicd la 350 000 pe an. Tipografii: 5 la Bucuresti; 2 la Craiova; 1 la Buzau (proprietate a Episcopiei) si una la Braila. Spitale: La Bucuresti sunt trei spitale principale adicä: 1. Spitalul Filantropiei, intemeiat in 1815 pe cheltuiala publicd i continând cincizeci de paturi. // 2. Spitalul Sf. Pantelimon, intemeiat in 1733" de räposatul domn Grigore II Ghica i continând 36 paturi. 3. Spitalul Coltea, intemeiat in 17159' de ate fdposatul mare spdtar92 Mihail Cantacuzino, cu o capacitate de 60 paturi. Spitalelor mai sus-mentionate i depinzând direct de Eforie li se pot adduga spitalele pur militare din Bucuresti i Craiova, primul (de) 130 de paturi, al doilea

de 40, ca

spitalul Brâncovenesc", intemeiat in 1837 de banul Grigore Brâncoveane i administrat de un comitet" particular in frunte cu mitropoi

litul tdrii. Acest spital cuprinde 60 paturi.

Cu surplusul veniturilor afectate Pantelimonului a fost construitä o casd de

nasteri96, intemeiatd in 1839 de marele ban Mihail Ghica. Este intretinutd la Bucuresti in profitul femeilor localnice, gata sd nascá. Acest asezdmânt cuprinzând " Grept. De fapt in 1735. 91 Spitalul a fost ridicat in 1704 §i numai turnul Co ltei a fost terrninat in 1715. 92 Grand Spathar. " L'hopital Breincovano. 94 Eroare. Spitalul a fost intemeiat de bäneasa Safta Brâncoveanu, viduvä Inca" din 1832. 95 Tutelle particulière.

96 Maison d'accouchements. Este vorba de casa de na§teri condusd de dr. Josef Sporer,

wzatä la marginea Dâmbovitei, Iângd mánästirea Radu Vodá. Amänunte asupra ei la Fl. Georgescu, Mare le plan al oraplui Bucureyti ridicat de maiorul Boroczyn între 1844-1846, p 74-75.

www.dacoromanica.ro

487

f. 31

14 paturi, impdrtit in cloud sectii, serve0e de asemenea la invdtarea teoreticd §i practicd a artei mo0tului, pentru persoanele care 10 aleg profesiunea de moa§d. Comisia medicald §i mamowl spitalului sunt datori sd supund unui examen pe aceste eleve, la absolvirea lor, inainte de a le elibera diploma de capacitate cerutd. Pe lângd spitalul Coltea se afla de asemenea o §coald de chirurgie practicd, instituitä pentru instruirea bdietilor" .

Informatii asupra comertului de la Dunäre. Comertul de export al Moldovei si al Tärii Românesti

f. 32

Comertul de export al Moldovei §i al Tdrii Române 0i dateazd de la tratatul de la Adrianopol, semnat intre Rusia §i Turcia in 1829.

inainte de aceastd datd, orice fel de produse constând in grâne sau vite trebuiau sd fie trimise in Turcia pentru consumul intern. Grâul era cumpdrat in aceste provincii prin agentii guvernului turc, care ii fixau, de asemenea, i pretul. Comertul de seu 0 carne sdratd sau uscatd cu Turcia era permis ori0cdrui individ. f. 33 Singurul articol // de productie de oarecare valoare care putea sd fie trimis in alte tari era lâna. Acest articol, and era trimis in Austria pe uscat, era impus cu o taxd

de export de 3% la ie0re, dar când era trimis pe Dundre i pe drumul Constantinopolului, trebuia pldtitd de trei ori vama, inainte de a ie0 din Turcia,

anume dreptul de export de care am vorbit §i drepturile de import-export la Constantinopol, a§a incât, in mod firesc, cea mai mare parte din acest articol era exportat pe uscat §i numai o cantitate aproape infimd ie§ea pe Dundre, dacd se exceptd cele câteva incdraturi de grâne §i seu care se duceau la Constantinopol. Prin tratatul de la Adrianopol, comertul de export al Principatelor a fost declarat liber §i (chiar) mai mult, a fost retras de sub controlul guvernului turc. Taxa asupra articolelor, exceptate (ffind) acelea destinate aproviziondrii, au fost a§ezate pe un picior diferit cu o taxd fad, numitd taxd de permis pentru export. Aceea asupra seurilor a fost fixatd, in cele cloud Principate, la 20 de parale la Vistierie (ducatul la 31 Y2 pia0ri ocaua). Dar aceastd taxd a fost redusd la 1834 in Tara Româneascd la 3%, taxa de 20

parale la oca a fost mentinutd in Moldova, cu o mica reducere, pând la sfar0tul anului 1841 §i numai la inceputul lui 1842 a fost fixatd, de asemenea, aceastd taxd, la 3%.

Toate articolele de export din Tara Româneascd, exceptând grânele, sunt f. 34 evaluate prin tarif. Prin aceastä evaluare (suma) de // 3 % este perceputd dupd drept. in Moldova nu existä tarif §i evaluarea tuturor articolelor este fdcutd de vamd §i 3% pldtiti in consecintd. 97 in 1842, de dr. Nicolae Kretzulescu.

488

www.dacoromanica.ro

Articole exportate de la Beal la

Galatii exportd grill de toamnd", grâu de vare9 In proportie de 1/3 pentru calitatea intâi i de doud treimi pentru a doua.

Braila exportd numai grau de primdvard, dacd se exceptd o foarte mica cantitate de grail de toamnd care se adund din vecindtatea ora§ului.

Calitatea grâului exportat de 5 ani din principate a fost foarte slabd §i s-a consumat mai ales in Turcia §i In insulele grece§ti. Unele din cele mai bune Inckcdturi mergeau'°° la Genova, Livorno §i in general pretutindeni unde aveau norocul sd fie vândute la un pret mai scazut decât grâul de Odessa'°'; independent de calitatea care era proastd, (grâul) mai era in general §i amestecat cu pdmânt, umed §i avea un gust de pdmânt care se datora pivnitelor unde fusese pdstrat; de putind vreme calitatea s-a imbundtdtit simtitor; a fost acordatd mai multd atentie insdmântdrii §i cultivdrii, nu mai este decât arareori îngropat In pdmânt; 1i lipsqte astfel gustul prost de care am vorbit §i este in aceea§i mdsurd lipsit de umezeard, afard numai dacd recolta nu este prea proastd. // Gränele noastrem de cea mai build calitate se vând la Marsilia, la Genova f. 35 etc. cu 4 sau 5% mai ieftin deck cele de Odessa. Existd totdeauna pe aceste pieti prejudecki Impotriva grâului din principate, oricât de putine , in a§a fel incat sd nu se obtind întotdeauna pe pietele strdine valoarea sa relativd, dar

cum aceastd prejudecatd isi pierde din putere, se poate spera cd grâul din principate isi va gdsi mai târziu justa §i adevdrata apreciere pe toate pietele. Calitatea graului din Tara Româneascd este in general tot a§a de build ca §i aceea

a grâului din Moldova i diferenta care existd este de foarte mica insemndtate. Cele mai bune mostre de grail românqti grano di monte, culese din vecindtatea Brdilei §i grâul de Calafat i din vecindtdOle sale, sunt complet egale

cu cele mai bune grâne din Moldova, dar grano di campo din vecindtatea Turnului §i a aldra0or §i a Giurgiului este inferioard. Diferenta de valoare intre cea mai build. §i cea mai proastd calitate de grâu din ultima recoltd este la Galati de 8 % (§0 la Braila de 16 %. 98 froment dur 99 froment mou.

100 Constructie defectuoasd allant in loc de allaient.

101 Notd manuscrisd marginali in L nisi datoratd lui Liprandi: Odessa a impânzit si toate porturile noastre". Autorul face aluzie la graill de calitate proastd.

102 Altä constructie defectuoasd: nos blés, ca ai cum grânele ar fi ale Rusiei, nu exportate din principate.

489

www.dacoromanica.ro

Greutatea celui mai bun grâu din anul trecut este: grâu tare o childm de Galati la Galati o child moale P) Calafat o child )1 f) la Braila o child di monte 79 o child di campo Trei chile de Galati sunt egale cu cloud de Brdila.

265 ocalel04 261 id. 389 id.

390 id. 385 id.

Noua de grâu incepe sa se prezinte pentru imbarcare la Galati, intr-o cantitate considerabild, care sfär§itul lui septembrie; la Bräila, cu vreo lund f 36 mai târziu, inainte ca vreo mare cantitate sä poatd // fi imbarcatd, având in vedere a vine de la distante foarte lungi §i mai ales pentru cä folose§te calea Dundrii.

Grâul de Turcia Galati aduce, in general, acest articol in cantitate mare; calitatea este foarte cdutatd datoria micimii bobului. Brdila nu exportd asa de mult ca Galatii, având in vedere a nu era asa de build calitatea i cea mai mare cantitate avea bobul mare si valoarea nu era asa de build. Mai multd atentie s-a dat in ultimii ani culturii acestui produs in Tara Româneascd; calitatea devine in fiecare an mai build i câteva parti au ajuns sd egaleze grânele de Galati. Grâul de Turcia este cules in octombrie si este pus in niste cosuri mari de rdchitd, unde rdmâne toga iarna, este scos afard in lunile aprilie si mai si incepe a fi imbarcat in iunie, epoca inainte de care este arareori suficient de uscat pentru a rezista la aldtorie. Recolta din 1838 era foarte mare si aceea de anul trecut foarte mediocrd.

Cânepa

Cânepa nu poate fi obtinutd decât in cantitati foarte mici in cele cloud principate.

Piei gi piei tábficite

Pieile abdcite sunt aproape toate consumate in principate sau in Turcia i in

*tile invecinate Austriei; preturile sunt prea ridicate pentru a fi exportate in strdindtate. 1" Kilo. 104 Okas.

490

www.dacoromanica.ro

Piei de oi, miei qi capre Folosite pentru imbräcámintea de iarnd, ele sunt aproape toate consumate in Ord §i in regiunile invecinate. Piei de iepuri

0 parte este exportatd pe Dundre §i cea mai mare parte merge in interior. f 37 Cantitatea strânsä in principate este considerabilä. Comenzile ar putea fi fäcute in decembrie §i in ianuarie §i imbarcarea in martie i aprilie. Piei i Or de pore Se poate obtine o cantitate considerabild 0 la un pret care trebuie sä incurajeze exportul.

Seuri Väzänd cre§terea taxei de export care existä In ultimii ani in Moldova, acest articol nu oferea nici o posibilitate speculantilor, dar astäzi, când dreptul de export este redus cu 3%, va fi exploatatä o cantitate considerabilä. Braila. Seul de bou este impärtit, , in cloud categorii; este numit aici seu cervi§m, cervi§u1 este grosimea de pe schelet i mdduvd flartd; este in general folosit la Constantinopol pentru bucdthrie. Seul §i grdsimea inferioard, extrasd din intestine, picioare etc.; acest articol este in general vândut pe piatä Constantinopolului, intr-un amestec care consistä din 2/3 cervi§ §i 1/3 seu. Cervi§ul este pretuit de zece ori mai mult (leek seul, dar pe pietele din Europa

seul este mai pretuit cleat cervi§ul. Mici cantiati de seu pot sd fie câteodatd cumpdrate de la 3% la 5% la un pret mai ieftin decht cervi§ul §i seul amestecate. Cereri mari trebuiesc intotdeauna fäcute, deoarece trebuie presupus ch. seul §i cervi§ul sunt cumpdrate impreund, deoarece cantitatea de seu care poate sä fie // obtinutd singurä este mica., nesigurh i comandatä intotdeauna cu conditia ca seul singur sä fie luat, când poate fi obtinut cu o diferentä de pret. Cervi§ul de bou este intotdeauna in de pielem, dacd este topit in cantitate mare; burduful se präte§te la acela§i pret cu seul. Exceptând Constantinopolul, seul este intotdeauna inchis in butoaie - având in vedere totu§i faptul a se pot procura butoaie; dat ffind numärul restrâns de dogari din Brdila §i Galati, existä greutäti in a obtine un numár suficient de butoaie; atunci o mare parte a incärcdturii este adesea imbarcatd in de piele. 105 Tschervisch. I 06 peaux.

491

www.dacoromanica.ro

f. 38

Înaintea iernii si de timpuriu in primävard nu existd prea mult deseu, dar vara and seul se topeste de aldurd, este dus sd curgd afard din burduf si provoaa atunci un foarte mare deseu.

Punând seul din burduf in butoaie, deseul si pierderea greutätii este de aproape 6% si burduful se vinde de obicei cu pretul unui bun butoi de stejar. Munca,

focul, inchirierea topitoriei este 1 % rubla. Seul de aped si de oaie soseste in burdufuri din piele de caprd si trebuie pus in butoaie inainte de imbarcare. Este in general vândut ard bonificare si pierde 2 % pând la 3 1/4 greutate, fiind pus in butoaie. Trebuie socotit, de asemenea, 1 % pând la 2% pentru amestec. Seul de caprd

este un articol excelent si se vinde aproape tot asa de bine pe pietele de consum ca si seul de bou. Se vinde in general cu 6 % mai putin decât seul de bou sau de cervis. Seul din Tara Româneascd si Moldova, sub raportul caliatii si al felului de a fi preparat este egal seurilor din // toate celelalte tdri. Cantitatea de seu produsd anual in Tara Româneasa in primii ani poate sd fie socotitd la trei milioane de ocale de seu de cervis si un milion de seu de caprd si de oaie. La aceastd cantitate, 1 % milion de ocale este consumat in principate sau se duce in Austria pe calea uscatului; un milion se duce in Turcia pe uscat sau pe Dundre si in sfarsit un milion de ocale este exportat din Braila in alte tdri.

Pastramam sau carnea de bou uscati De indatd ce toatd grdsimea este stoarsd din bou spre a se face seu, este atunci grosolan uscatd spre a fi consumatd in principate, Turcia sau Grecia. Mari cantiati pot fi obtinute pe toate pietele. Daa pretul devine prea coborât, acest articol ar putea sluji nevoilor Indiilor Occidentalem.

Unturi de porc Este putin exportatd, pretul si calitatea produsd depinzând direct de grâul de Turcia sau orisice grâne de calitate inferioard; când pretu1 este coborât, o mare cantitate de porci poate fi ingrdsatd. in timpul ultimilor ani pretul ffind foarte ridicat, porcii erau rari si scumpi.

Grdsimea de porc poate fi topitd si preparatd in cloud feluri diferite: sau toatd grdsimea este topitd impreund, ceea ce se intâmpld pentru o folosintd comund, ca de

exemplu pentru fabricarea sdpunului, sau grdsimea din afard sau dinduntru sunt topite separat, când, de exemplu, prima este la fel de bung pentru folosinta obisnuitd iv Pastrama. 108 Referire la America de Nord.

492

www.dacoromanica.ro

// si a doua, numitä in francezä unturä de poreico, isi gäseste un debit considerabil, in mai multe täri, pentru bucAtárie. Cantif4 considerabile de slänind sunt trimise din principate in Transilvania si o parte se exportä pe calea maritimä. Se fac, de asemenea, sunci, dar cum in general sunt prost ingrijite, se stied si nu pot fi exportate la mare depärtare.

f. 39

Pär de porc Se poate gäsi la Bucuresti, la Iasi si in cele mai multe locuri ale principatelor, de unde este trimis in Austria pe calea uscatului. in vecinatatea porturilor se strânge o foarte mica cantitate, având in vedere cä porcii sunt in general arsi si cä este destul de greu sä-ti procuri .

Miere in general, o bunä parte este exportatä; dar in ultimii doi ani a fost greu sä o procuri din pricina secetei si raritAtii ierburilor si florilor.

Ceará de albine Cea mai mare parte din acest produs al principatelor serveste mai ales pentru consumul intern sau este trimisä in Austria pe uscat. intr-un an bogat, aproximativ 30 000 de ocale au fost aduse din interior la Galati si Brdila, spre a fl vändute acolo si totul era cumpdrat mai ales pentru Austria, imbarcat pentru Trieste si Venetia sau trimis direct la Viena pe vapoare cu aburi. in momentul de fatä, acest articol este rar si la un pret ridicat.

Tutun 0 mare cantitate este produsä in Tara Româneascd si in Moldova. Un puternic consum s-a fácut in Turcia si inchcaturi considerabile pleacá la Constantinopol. in acest an pretul este cu 1/3 mai ridicat decât in anul trecut; câteva incArcaturi se fac din timp in timp pentru Europa, dar aceasta se intâmpla numai atunci când preturile sunt coborâte si intr-un asemenea caz nu se trimite deck o cantitate aleasd.

Firul de cânepá Este folosit numai in Ord.

109 Saindoux.

493

www.dacoromanica.ro

f. 40

Sodiu si potasiu 0 mare cantitate se afld in Tara Romaneascd. Este trimisd mai cu seamd in Turcia.

Iarbi galbenfin° Cunoscutd in comert ca boabe de Constantinopol §i de Acirianopol; poate fi obtinutd in mari cantitäti and comenzile sunt acute intr-o epocd potrivia, adicd in

lunile aprilie sau mai, ldsand astfel timpul indispensabil pentru a se face f. 41

preparativele necesare spre a culege in iunie i iulie. In general este cultivatd putin, cdci §ansa de a o desface // nu se bizuie decat pe cereri nesigure.

Brânzeturi Se poate spune mai bine lapte prins sáratm; este produs in mare cantitate §i mai ales de la oi. Consumul se face in special in Turcia §i in Grecia.

Lâna

in Principate sunt cloud caliati de land: una numitd tigaiell2, cealaltd turcandm, Existä de asemenea o calitate intermediard nurnia stogo§d"4, dar aceasta se gdse§te numai in proportii mici §i and se cumpdrd tigaia se poate intotdeauna calcula a ei se afld o zecime de stogo§d, atunci totul este, in general, asortat in trei caliati; cele mai slabe calitdti de tigaie sunt acelea cu stogo§d i cele mai bune calitäti de stogo§d sunt acelea cu a doua

tigaie. Tara Romaneascd produce in special tigaie. Cea mai bund calitate se gdse§te in vecindtatea Brdilei §i in judetul Ialomita, in apropiere de Bucure§ti, iar mai spre munte calitatea nu este a§a de bund. Moldova produce tigaia §i turcana aproape in

aceea§i proportie, dar tigaia nu este chiar ap de blind ca aceea din Tara Româneascd. in timpul ultimilor patru ani, dupd calculul acut, mai mult de 3 000 ocale de land au fost aduse in iunie la Galati §i Brdila pentru exportul pe mare; exportul in acest an (1842) este considerabil; acand calculele, ar putea fi raportat 110 Grains Jaunes. Fructele unei plante din familia Rhamnaceelor, intitulaa Rhamnus infectorius L. servind drept colorant. Este amintia si de J. L. Carra in Histoire de la Moldovie et de la Valachie ,.., p. 71, cf. vol. V1 al acestei colectii. 111

Caille botte salée.

112 Tztgai.

113 Zurkane. 114 Stogo.

494

www.dacoromanica.ro

la 450 000 de ocale, dar in 1836 aproape 1 200 000 ocale au fost cumpdrate in acest scop; o mare cantitate din aceastd land flind astdzi spdlatd inaintea imbarcdrii, scade mult din greutatea celei ce se imbarca acum. Lana care nu este exportatá pe mare, este dusd in Austria sau transportatd pe f. 42 Dun:5.re §i se poate prea bine calcula cá lana produsd in aceste doud principate se

tidied' la 2 000 000 de ocale de orisice calitate, dintre care 4/5 se consumd in Austria.

Tigaia spdlatd la Galati in anul trecut cu mana, cu multd grija, in eau, sortatd si &racial", de asemenea, cu multd grijd, rard nici o land coloratá i dezbdratd de peri, costä de la 75-80 de piastri la 100 ocale de land in iunie, intelegand i lucrul, spdlarea si sortarea, cheltuielile de saci i rogojini pentru a o lucra, sacii pentru a o imbarca i alte mdruntisuri, exceptand totusi comisionul, curtajul si taxa de export. Lana turcand spdlatd costa aproape intre 50 si 60 piastri, la 100 ocale. La Brdila, lana tigaie costa, intelegand i spdlatul, därdcitul i sortarea Ingrijitä, sacii etc., 55 de piastri pentru 100 ocale, in iunie. Rdmane numai atunci de vdzut dacd firul de laná nu suferd i rdmane tot asa de egal prin acest sistem de spdlare.

Pand acum nici o land n-a fost spdlatd in aceste tdri cu apd calk sistemul ar putea fi introdus foarte usor, frä indoiald cu economie, sub raportul cheltuielii si in

avantajul lanei. Cheltuielile de spdlare la Galati si Braila se plaitesc la cursul Galatilor, adicd 44 piastri ducatul imperial. Lana tigaie, and este spdlaid, pierde de la 42 la 46% in greutate, dupd felul tunsorii. Dacd lana este cumparata la Braila sau Galati, nu este cheltuiald, numai dacd cumperi cu contract, spre a fi // eliberati de vanzdtor unuia din aceste locuri,

obiceiul este aici, ca din partea cumpdrdtorului, sd se trimitd pentru a se alege calitatea dupd soi, ceea ce implied o cheltuiald de 2 la 4 piastri pentru 100 de ocale, dupd imprejurdri. Pretul pldtit anul trecut pentru land era: Tigaia de Moldova, la cursul Galatilor - 420 piastri la 100 de ocale; idem de Tara Romaneascd, bani de Bucuresti, de la 280 la 380. Turcand idem 240 piastri, idem ff Tunsoarea oilor nu incepe decat in luna iunie, tot asa ca i spdlarea (care) nu poate sä inceapd deck inaintea sfarsitului lui iulie, care este, de asemenea, timpul indicat pentru stransul lânii i ducerea ei in interior. Contractele pentru acest articol trebuie sd se facd, pentru mai multd usurintd, In ianuarie sau in februarie; se dä si arvund, de obicei in luna aprilie. Cateva stocuri de land pot fi incd obtinute pe aceste piete in luna august si in septembrie. "5 Epuletée.

495

www.dacoromanica.ro

f. 43

Vinuri Exportate numai pentru Odessa; calitatea lor este ward si putin acidd.

Lemne de constructie Din Galati se exportd mari cantiati de catarge . Sunt pini albi si sunt transportati cu totii la Constantinopol pe platforme116 largi sau plute. Tot spre

aceastd destinatie sunt exportate si scânduri. Aceste lemne provin din muntii Moldovei si plutesc pe Siret pând la Galati. Muffle înalte din Tara Româneascd posedd boggii imense in lemn pentru constructia maritimd; s-ar putea face de acolo

f 44 o recoltd de lemne din cele mai pretioase // ca acelea care sunt bune pentru confectionarea drugurilor din afara cordbiilor de lemn"7, genunchii etambourilorm, varengelor"9, pieselor triunghiularem si, 'in general, a tuturor pieselor care reclamd o curburd naturald pentru construirea navelor de înaltä clasd. Marcanull'' este, de asemenea, de primä calitate pentru doage o oruol222 cu 1/4 mai ieftin decât cel aprovizioneazd porturile din Franta.

Bradul, cu toate cd este inferior aceluia din nord, se pare totusi cd posedd pretioase caliati si cuprinde putine noduri, iar consistental23 sa este foarte densd; confine mai putind albeatd, este mult mai mlddios si, In lucru, mai putin fragil. Porturile maritime s-ar putea aproviziona cu profit iti Moldova, dar mai ales in Tara Româneascd, dacä guvernele acestor tdri ar lua mdsuri Impotriva abuzurilor care se fac in päduri. Acest export ar putea sd procura resurse imense 'Phi Românesti, lipsitä in acest moment de numerar, din pricina tuturor calamiatilor care au lovit-o pând in momentul când cerului, fdcându-i-se mild de relele abdtute asupra celor doud principate, le-a trimis pe dibaciul si înzestratul administrator Pavel Kisselev care, prin înteleapta si prevazdtoarea sa solicitudine, le-a intdrit linistea si le-a asigurat viitorul. Brdila exportd cherestea si doage, care sunt aduse din Oltenia; se pot obtine

f. 45 de toate calitätile si de toate dimensiunile // trecând la contractare in lunile noiembrie si decembrie si atunci sosesc la Braila In august si septembrie; jumdtatea pretului trebuie sd fie plátitd la Incheierea contractului si restul la primirea mdrfii. 116

Dromes.

Ill Barres d'arcasse. 118 Genoux d'étarn(e)bot. Varangues. 120 Pièces de mouchoir. 119

Marcain. Gournables in Grain. 121

122

496

www.dacoromanica.ro

Singura greutate pentru a deschide un larg debuseu doagelor de Braila si Galati, constd in lipsa de adâncime a apei la potmolul de la imbucdtura Dundrii; vasele odatd incdrcate cu o cantitate oarecare, nu mai pot sd iasd din fluviu, ceea ce impiedicd pentru moment pe negustorii din cele cloud locuri sd se consacre acestui fel de comert, unde mdrimea navei, din pricina sdrdciei acestui articol, este una .

Nave construite

in ceea ce priveste construcOa cordbiilor, anul acesta a fost asa de profitabil, incât un mare numdr a fost construit la Galati si Brdila. Ace lea de la Galati, in numär de 20, erau in intregime construite din stejar de Tulka in Turcia. Ace lea de la Braila, in numdr de 27, erau ncute din stejar din Tara Româneascd. Stejarul din Tara Româneascd trece ca fiind de o calitate superioard. Aceste vase erau construite in socoteala unor diferite tdri si au plecat sub diferite pavilioane ca de pildd acelea ale Moldovei, Tdrii Românesti, Prusiei, Sardiniei, Corfu si Greciei.

Privire asupra viitorului comertului de export prevfizut pentru Galati qi Bill la Redând, pând aici, o idee atât de clard pe at ne-a fost cu putintA asupra stdrii de fata a comertului de export pe mare din cele cloud principate, Tara Româneascd si // Moldova, nu s-ar pdrea cd ar fi nepotrivit sd aruncdm acum o privire si asupra f. 46 posibilitdtilor lor de viitor.

Dacd se ia in considerare cd de numai de zece ani s-a deschis comertul celor cloud principate, dacd se ia in considerare, de asemenea, starea de degradare si mizerie in care se aflau aceste principate, dacd se adaugd la toate acestea lipsa de capitaluri si lipsa de energie din partea agricultorilor, s-ar putea spune cu certitudine si fArd teama de a fi desmintit cd acest comert se afld cu totul in copildrie. Se poate totusi presupune, cu certitudine aproape, cd din pricina marii cantitAti

de cereale exportate, acest comert va mai creste in urmdtorii câtiva ani si cd, dimpotrivd, preturile in Europa rdmânând foarte scdzute pentru 2 sau 5 ani, nu este nici o indoiald cd, pentru acelasi interval de timp, cantitatea de cereale pentru export va fi natural mai mica cleat in prezent124. Acum, cu toate cd o parte din urcarea preturilor trebuie consideratd ca fiind datoratA imbundtAtirii calitätii, totusi aceastd ridicare este provocatd mai ales de cresterea generald a preturilor in Europa si aici 124 Adnotatie marginalá: E de dorit ca si viitorul comertului, preconizat de autor, sä nu fie expus la ceea ce el a prezis despre binefäcátoarea carmuire si toate acestea in dauna comertului nostru".

www.dacoromanica.ro

497

preturile pot u$or sd scadä la 30 sau 40% din ultimele pretui obtinute, dar cum acest pret scdzut n-ar putea acoperi (cheltuielile) transportului din judetele indepärtate, care au trimis in ultima vreme grâne la Dundre, $i cum, de asemenea, trebuie luatd in considerare scdderea survenitä in recolta din (regiunile) invecinate Dundrii; $i dat fiind ca. arenda$ii $i proprietarii vor gäsi, cu timpul, cultura cerealelor mai putin f 47 lucrativä decât in prezent, nu va // fi de loc uimitor sd scadd cu o treime calitatea grâului exportat de la Galati $i Brdila in cursul a 3 sau 4 ani. Se poate spera ton* cd valoarea exporturilor nu va scddea $i cd dimpotrivä ea va cre$te, mai ales atunci când täranii, in special cei invecinati Dundrii, vor trece $i la cultivarea altor produse, ca de pildd tutunul, cânepa, inul, $i atunci când, crescând mai multe vite pentru seu, in a$a fel incât sd fie mai variate cantitätile diferitelor produse $i toate articolele, pând in prezent neinsemnate, din pricina cantitätii infime in care sunt produse, sa devind cu timpul, mai demne de a fi luate in seamd125. Nu se poate pune la indoiald cd preturile ridicate obtinute in ultimii ani la grâu $i la porurnb, abdtând atentia tdranilor asupra acestor produse, nu numai cd i-a impiedicat sd cultive alte produse, dar a fdcut sd scadd $i calitatea acestei prime productii, in comparatie cu ceea ce era ea mai inainte. 0 altd consideratie este cd cea mai mare parte a seului (cervi$) este luatá din

principate pentru aprovizionarea Constantinopolului; aceastä cerere va scddea probabil in fiecare an $i va inceta probabil peste putind vreme, având in vedere Ca numdrul vitelor crescute in Bulgaria $i in Rumelia cre$te rapid, ceea ce va oferi f. 48 Constantinopolului mijlocul de a se aproviziona // de preferintd in aceste cloud provincii din pricina apropierii lor. Este adevdrat, de asemenea, cd nu trebuie cuprinsd in lista exporturilor, mai ales in aceea care se referd la exportul pe Dundre, acea parte de seu trimisd astäzi de la Giurgiu la Rusciuc $i altd datd de la Varna la Constantinopol, dar in ceea ce prive$te comertul principatelor cu restul Europei, in tranzit prin Turcia, este de cea mai mare importantä ca acest comert sá creased de la un milion $i jumdtate la doud milioane ocale de seu pe an.

Intentia notelor precedente fiind numai de a da o idee asupra comertului de export al acestor principate pe mare $i nu a comertului general de export, este foarte nimerit sä se noteze aici cd comertul de land $i piei de iepure, avânduli de multi ani directia pe uscat spre Austria, nu este u$or,

chiar plätind aceste produse cu preturi mai ridicate, de a abate comertul de la vechiul sdu drum. Mai mult, nu trebuie pus la indoiald cd o mare parte a produselor acestor principate va continua sdli gäseascd desfacerea pe acest drum, dar in cursul a câtiva ani adevdrul va fi descoperit $i, ceea ce va fi mai avantajos pe drumul de uscat, va continua sä fie aceea$i cale ca $i in prezent. Din 125 Frazd in general cu o topica defectuoasd.

498

www.dacoromanica.ro

aceasta incercare totu0 comertul de export pe Dundre nu poate // sd scadd, ba din f. 49 contrd, are §anse sd i creased.

Fonduri pentru cumpfirituri Dându-se dispozitii pentru cumpdaturi, trebuiesc deschise credite sau sd se indice mice alt mijloc suficient spre a nu se face apel la rechizilii, dar trebuie §tiut

dinainte Ca nu e0i in nici un caz stapan sd introduci restrictii de a-li se livra con0iincios inainte de a-li achita tu insuti la inceput politele. Contractele trebuiesc in general incheiate pentru a se primi produsele dupd o lund sau cloud §i din valoare, cel putin jurndtate pldtitd la incheierea contractului i restul la primirea mdrfii. Este absolut necesar sd cumperi grâul pentru a-1 imbarca la timp toamna i porumbul in primdvard, dar când grâul se gdse§te pe loc, trebuie plait inainte de a-1 primi 0 costul celei mai mari pdrti este astfel adesea cheltuit, opt sau zece zile inainte ca hartiile de bord sd poatd fi oblinute; adaugd la acestea cd pldtind in bancnote, banii pot fi arareori obtinuti inainte de opt zile §i din toate acestea rezultd cd grâul, flind chiar cumpdrat pe loc, trebuie achitat la valoarea lui, inainte de a avea in maini hartiile de bord. in acela0 mod, atunci cand seul este cumpdrat pe loc, trebuie sd treacd un timp considerabil din momentul cumpdrdrii primei cantitäti, pând ce o incdrcdturd sau o cantitate apreciabild sd poatd fi adunatd §i pusd in butoaie, poti sd gdse0i totu0 destule butoaie. Lana este de asemenea un f. 50

produs nepldcut, spdlatd sau nu spre a fi stransd, sortatd i imbarcatd. in toate cazurile, totu0, dând dispozilii pentru un produs oarecare, mijloacele de achitare trebuie, de asemenea, indicate, cdci in aceastá lard, unde misitul nu gdse§te uwrinta

de a ridica banul la indltimea creditului, nu poate intr-adevdr sd facd primele cheltuieli necesare din banii sdi. Daed ar exista totu0 un samsar la fata locului care ar consimli sd facd primele pldli necesare (in vederea) cumpdrdturilor, ar trebuie in mod natural sd fie autorizat pentru aceasta i sd perceapd o dobândd la cursul tdrii, care variazd de la 1% pand la 3% pe lund.

Credite Pot fi deschise la Viena, Triest, Genova, Marsilia, Livorno sau Londra, in care locuri politele sunt achitate la trei luni de la data , sau la Odessa, loc

unde politele sunt achitate dupd 10-15 zile. Pot fi, de asemenea, achitate la Constantinopol dupd 11 zile, dar aceastá operatie este in majoritatea cazurilor w de defavorabild, incat este mai bine sd pläte0i in numerar in aceastd localitate; in general pop sd consideri un credit la Viena ca fiind mai avantajos. 499

www.dacoromanica.ro

tricfircfituri

f. 51

Vase austriece, grecesti, turcesti sunt oferite, in general, pentru incdrcdturi la Galati si Brdila. Ultimele merg arareori mai departe de Constantinopol i celelalte cloud, care sunt in general vase mici, potrivite numai navigatiei pe Dundre, merg // arareori mai departe de Mediterana, mai ales când este vorba de o cdldtorie iarna.

Vapoarele engleze sau acelea ale tdrilor nordice nu trec aproape niciodatd de potmolul Dundrii, dar pot fi incdrcate la Constantinopol spre a veni aici. Dând dispozitii pentru produse acolo unde poate fi gdsit i vasul, comisionul trebuie, de asemenea, pldtit spre a inchiria vase la Odessa sau la Constantinopol, dacd este necesar. Vase austriece pot fi incdrcate acum la Galati sau Braila direct pentru Anglia; si in acest an au plecat cloud. Este totusi mai bine pentru aldtoriile spre nord sa-ti trimiti vasul, dar cât îti este posibil, mai inainte trebuie sä fi dat dispozitia de a tine incdratura gata, spre a evita astfel cheltuielile de expeditii i intârzierile.

Cursul schimbului in principate, aproape toate judetele au un curs diferit, ceea ce inseamnd cd aceleasi monede pot avea cursuri diferite, dar este necesar sd iei notd numai de cursul Galatilor i Brdilei, observând cd intotdeauna în principate socotelile se fac in piastri 126 §i in parale; un piastru echivaleazd cu 40 de parale de Galati.

Ducatul alb'" valoreazd 44 piastri, rubla de argint 15 piastri, dolarul spaniol 19 piastri i, 32 parale, vechiul irmilic turcesc 19 piastri si 32 parale, zwanzigul austriac 3 piastri si 6 parale. Este de observat totusi cd dacd schimburile sunt considerabile, ele trebuiesc Acute in bani lichizi, unele din aceste monede pot sd se ridice la o cotd care le va

f. 52 face si mai avantajoase decât altele pentru platd i în prezent // chiar, având in vedere lipsa politelor de achitat in Austria, ducatul alb valoreazd. 44 piastri si 20 parale. Briila. Aceastd localitate are cloud' cursuri pentru schimbul monedelor. Unul pentru schimburi , care este la fel cu acel din Galati, si altul pentru cumpdrarea mdrfurilor, care este urmdtorul:

Ducatul alb Dolarul spaniol Irmilicul vechi Irmilicul nou Zwanzigul

32 piastri 14 piastri 12 piastri 12 piastri 2 piastri

126 Notä marginald: piastrul e o moue& märunte. 122 Adicd de argint.

500

www.dacoromanica.ro

20 parale 20 id. 28 id. 12 id.

De observat cd, la fel ca in Galati, unele dintre aceste monede sunt susceptibile de a prezenta avantaje §i in privinta diferentei de curs'28, intre valoarea lor nominald §i cea reald.

Galati 0 Braila Toate datoriile sunt pldtite in cele doud locuri la cursul vistieriei dupd cum urmeazd:

Ducatul alb 31 pia§tri Rub la de argint 10 pia§tri Dolarul spaniol 14 pigtri 14 piastri Irmilicul vechi Zwanzigul 2 pia§tri Ducatul alb cantdre§te cat o drahmd turceascd.

20 parale 20 parale 20 parale 20 parale 10 parale

Schimb

Bancnotele pot fi in general plätite in locurile desemnate mai inainte i in acest moment cursurile sunt acelea ce se vor gdsi notate; trebuie observat totodatd cd sunt foarte ridicate cursurile §i cd dacd cea mai mare parte a hartiilor ar II oferitd deodatd, (ele) ar putea sd scadd cu 4 pia§tri la %. 1/ La 9 pia§tri 16 parale 'de florin 4i 46 9 idem 13 ,, 3 idem 26 de franc 3 idem 2 ,, 3 idem 4 de lira 90 idem " 20 de lied sterlind 490 idem pentru o sutd de ruble 119 idem pentru 100 de pia§tri de Galati Viena Trieste la o data de 3 luni Marsilia - Genova - 75 Londra - 57 Odessa la 10 zile 11 zile Constantinopol id. 46

CC

129 Agio.

www.dacoromanica.ro

501

f. 53

Greutate La Galati si Bräila 400 drahme egaleazd o oca 44 ocale fac un cdntar129

Misuri La Galati si Brdila 20 banite egaleazd o kilä, 3 kile de Galati fac cäte 2 kile de Brdila.

Raportul greutitilor qi másurilor de Galati §i BrAila cu misurile din stráinfitate 39 'A ocale 78 ocale 44 ocale

1 cant13° de Anglia

100 kilograme 100 livre de Viena 1 pudm de Rusia

12 3/4 ocale

100 de Galati 100 id. id. 100 id. 100 id. 100 id. 160 kile de fir de in

f 54

150 imperiali quartu"

132

425 hectolivrel 33 525 stagii134 de Venetia

600 saci de Livorno 208 cesvärte135 de Odessa 1 imperial quarter 1 hectolitru 55 id. id. id. id. id. 1 cesvärtä 155 id. in general aceste mdsuri indicd ceva mai putin.

Liniile de po§tá Liniile de po§tä. Se afld aici un birou de poseä austriac atasat Consulatului, prin intermediul cdruia pot fi trimise scrisori oriunde si primite din orisice parte a

Europei. Posta pleacd in fiecare saptdmând, lunea si joia, si soseste vinerea si sdmbdta. Cantar. 139 Cant. 129

Poute. Impérials quartu. 113 Héctolivres 131

132

'34 Stap. 139

502

Ozevers, ozvert.

www.dacoromanica.ro

Durata unei aldtorii pind la Viena este de 12 la 15 zile, dupd anotimp. Po§ta moldoveneascI Pota pentru toate locurile din Moldova pleacd lunea §i joia §i sose§te vinerea *i sambdta.

Po§ta de Brdila. Aceastd po§ti este o intreprindere particulard de negustori, care pleacd §i sose§te in fiecare zi.

Po§ta de Odessa prin Reni. Este o po§tà particulard intre Galati §i Reni, pleacd joia dimineatd, soseste marti seara. De la Reni existd, de asemenea, o a doua pot.A de la Igi pentru Odessa. Vara cdldtoria este de 4 zile, iarna de 8. Po§ta de Constantinopol. De cdteva luni guvernul turc a stabilit o po§td de la Constantinopol la Mdcin'36, unde s-a fäcut o intelegere spre a expedia scrisorile de la Galati la Mdcin. Aceastd po§tä sose§te de la Constantinopol, iarna in 8 zile, // iar vara trebuie f. 55

sd vind in 6. Aceastä pov.á poate sd devind foarte prielnicd pentru Galati §i Constantinopol §i pentru Dundrea de Jos. In afard de aceasta, se mai gdse§te prilejul de a scrie de cloud ori pe kind la Constantinopol, prin Brdila §i Bucurqti, de unde scrisorile se duc la Constantinopol prin pota ruseascd; iama trebuie calculat a este

nevoie de 10 pdnd la 14 zile intre Galati §i Constantinopol. Pe acest drum po§ta pentru Bucure§ti i toatd Tara Româneascd pleacd lunea §i vinerea i sose§te duminica §i vinerea.

Pentru Viena, scrisorile pot fi trimise imediat la Bucure§ti sau la Galati, de unde pleacd cu po§ta austriacd.

Vapoare cu aburi la Galati §i BrAila Este aici un vapor cu aburi, care merge vara la Constantinopol §i se inapoiazd

de 3 ori pe lund §i intreprinde cáldtoria in 3 zile, aceegi ambarcatiune merge la Or§ova §i revine 4 zile pe lund.

Cheltuieli de navigatie la Galati §i BrAila Cheltuieli de port

Ancorajul la Galati costä 30 pia§tri §i un paznic revine pentru 5 zile la 8 pia§tri pe zi.

Carantine Cordbiile rdmdn, in general, in carantind in timpul §ederii lor, permisia de comunicare'37 neoferind cleat putin avantaj sau deloc. 136 Moitine.

137 Libre pranque.

503

www.dacoromanica.ro

Nave le care doresc sd obtind permisia de comunicare dupd vizita medicald pot

sd o obtind la capdtul a 14 sau 21 zile, dupd starea sanitard a Turciei, si având totdeauna grijd de a lua de la biroul de sdndtate un paznic care este adus la bord. Permisia de comunicare o poate obtine fie cdpitanul, fie chiar pasagerii. In acest caz trebuie mers la lazaret. in cursul anului trecut, cum starea sanitard a

f 56 Constantinopolului era satisfâcdtoare, tot asa ca si aceea a // cursului Dundrii, carantina a fost numai de 7 zile.

Provizii

Boul este ieftin, dar, cum orasul si portul sunt supuse actiunii contractelor rezultând din monopol, carnea de vitd este intotdeauna proastd si câteodatd nu poti sd ti-o procuri chiar deloc. Pretul contractului din acest an este pentru oras de 32

parale si pentru port de 50 parale la oca; dar, se spune cd, din pricina acestei diferente dintre preturi, portul obtine intotdeauna cea mai bund carne.

Lumânári Sunt procurate, de asemenea, prin contracte cu 4 piastri ocaua, dar calitatea este foarte proastd.

Porci Acest articol este liber in anul acesta, dar este totusi scump; trebuie plait cu 2 piastri ocaua, cu bani pesin.

Hine Este scumpd fatä de prettil grâului. Pesmetele de mare138 obisnuit costd 60 piastri cântarul in monedd de Galati. Galati si Br Ana

Observatii asupra celor doui porturi Distanta intre Galati si Braila este de aproape 12 mile engleze pe cale de uscat. Aceastd imprejurare de a fi cloud' porturi, in acest punct al principatelor, in loc de unul singur, provoacd multd cheltuiald si o mare greutate pentru negustorii care se ocupd de comertul strain, si nu este vreunul care, fárd un mare prejudiciu pentru

interesele sale, sd-si limiteze operatiile la unul singur din aceste cloud locuri, 138 Le biscuit de mer

504

www.dacoromanica.ro

deoarece se intâmpld adesea ca un articol, care este rar sau care nu existä chiar deloc // intr-unul din aceste porturi, sd se &eased din bel§ug in celdlalt. Atunci orice casä

de comert care se ocupd in mare trebuie, pe cheltuiala ei, sä tind un dublu stabiliment in aceste cloud' porturi §i §eful casei pierde prea multd vreme spre a merge de la un ora§ la celdlalt. Nu este nicio indoiald cä interesul vânzdtorilor suferd, de asemenea, pentru cd mdrfurile nu se bucurd de concurenta pe care ar avea-o, dacd cumpärätorii s-ar prezenta pe aceea§i piatd. Este totu§i evident

pentru avantajul negustorilor, ca §i pentru acel al proprietarilor din aceste cloud principate, cä, pând la sfar§it, comertul se va centraliza intr-un singur port §i acest port va fi, natural, Braila. Totu§i comertul neputând fi ingrddit, va sfär§i prin a lua el singur directia pe care forta lucrurilor i-o va indica. La Brdila nici un gram de seu sträin nu poate fi adus pentru inmagazinare, nici

chiar din Moldova, in scopul de a impiedica concurenta cu produsele din Tara Româneascd. La Galati, aceea§i interdictie era in vigoare pand la sfar§itul anului trecut, dar dupd memoriul care a fost acut cdtre domnul Moldoveim in scopul de a

constata beneficiile care ar rezulta pentru ora§ul §i comertul Galatilor §i, de asemenea, pentru intregul Principat al Moldovei, A.S.S. cu via inteligentä care 11 caracterizeazd, a autorizat imediat un antrepozit liber, numai cu o micd taxd, pentru plata cheltuielilor, pentru cereale, seu §i orice altfel de marfd, de orice naturd ar fi, care pot sd fie aduse la Galati. Regulamentul acestui antrepozit va fi publicat in curând, dacd nu a §i fost fdcut pând acum §i nu existd nicio indoiald cd, intr-un scurt interval de timp, crearea acestui antrepozit va permite unui negustor

stabilit la Galati sd aibd o sucursald la Braila §i ii va permite astfel sä ptmä in afacerile sale mai mult confort §i economie §i îi va da, cu timpul, satisfactia de a executa operatiile cu mai putine cheltuieli §i mai multd regularitate in felul de a-§i tine socotelile.

Aici este cazul de a lua notd de atentia neincetatd pe care guvernul Principatului Moldovei o aduce la u§urarea comertului, interesându-se sa aducd incdrcarea vaselor la Galati sigurd §i u§oard i ocupându-se sä apere partea de jos a ora§ului de inundatiile Dundrii.

in timpul ultimilor patru ani, sträzile principale ale ora§ului au fost fdcute practicabile in orice anotimp pentru cdrutele incdrcate, ceea ce nu era posibil inainte; de-a lungul Dunärii a fost ridicat un stävilar cu o §osea deasupra, in a§a fel ca acum orice transport de grâne sä poatA fi acut in orice anotimp, rail a se trece prin apd §i rard a mai exista riscul de a fi udat. Noul don-m al Tärii Române§tim, al cdrui spirit este a§a de prompt in a retine tot ceea ce poate ilustra domnia sa §i ale cdrui vaste cuno§tirite imbräti§eazd toate 139 Mihail Sturza, domn al Moldovei (1834-1849). 140 Gheorghe Bibescu, domn al Târii Românesti (1842-1848).

505

www.dacoromanica.ro

ramurile administrative, a dat, de putind vreme, dispozitii sd se construiascd un stdvilar de-a lungul orasului Bali la; planul care a fost intocmit de d. Tallon, arhitect francez, oferd avantaje asa de mari prin felul in care a fost conceput, incât nu eziam f. 58 //sd afirmdm cd va fi cu mult superior celui de la Galati, atât prin durabilitatea cât si prin asezarea prielnicd si pldcutd.

Comertul de import la Galati §*1 Beal la Orice informatie este foarte greu de obtinut de la Brdila asupra acestui subiect, dar se poate considera aproape la sigur ca unele dintre mdrfurile importate la Braila pentru Tara Româneascd sau pentru Transilvania in tranzit se afld cam cu sfert mai mult decât la Galati, dar acest sfert este alcdtuit din aceleasi mdrfuri ca si la Galati. Trebuie, in plus, sd se observe Cä o foarte micd parte a acestor mdrfuri vin la Galati si la Braila spre a fi vândute acolo, cea mai mare parte fiind in tranzit pentru Iasi si Bucuresti. Obiectele manufacturate care sosesc in aceste cloud porturi sunt strdine, in cea mai mare parte englezesti, ca de pildá fir de bumbac, fie nespdlat , fir alb,

manechine englezesti si manechine obisnuite, imprimate si manufacturate din Turcia, constand in mdtase si bumbac si mdrfuri de bumbac.

Comertul in tranzit de fir englez pentru statele austriece, comert de facturd cu totul noud, este asteptat sd ia o foarte mare dezvoltare. Trebuie, de asemenea, observat cd este foarte considerabild cantitatea de obiecte

manufacturate turcesti introduse in aceste provincii, dar cd ele nu pot intra in concurentd cu obiectele manufacturate engleze 0, atunci când acestea vor fi si mai general cunoscute, consurnatia primelor va trebui in mod fortat sd descreascd. Speta obiectelor manufacturate este adusd in principate prin Leipzig si Viena.

Zahär Acest articol este al doilea si cel mai important pe lista importurilor; se face un mare consum pentru dulceturi si prepararea fructelor zaharisite sau conservate. Este mai ales consumat lin cdpdtâni si primit din Marsilia. Câteva portii de tos si alb din Havana intrd, de asemenea, In consum.

Cantitatea de cafea si de alte produse coloniale este in adevdr aproape inexistentd, clasele dominante folosesc ceaiul primit din Rusia si practica luxului n-a intrat incd in masa poporului. Aceste informatii fiind luate numai cu privire la comertul occidental, nu este

necesar sä introducem aici mai multe ldmuriri asupra consumului produselor din Levant. in mod impropriu, Galatii i Braila sunt denumite porturi libere; cu toate cá dupd articolele importate si regulamentele care conduc cele cloud porturi ele sunt in 506

www.dacoromanica.ro

aceastd. privintä aproape asemändtoare, existá totusi o mare greutate in a recunoaste pe acelea care conduc Brdila, de aceea observatiile urmätoare nu se vor aplica decdt portului Galati. Stabilind regulamentele pentru portul liber Galati in ceea ce priveste importurile, a fost fäcutd fdrd indoiald o greseald asupra scopului porto-franco-urilor. In alte tdri, unde un guvern a stabilit un porto-franco, locuitorii unui asemenea port consimt sä pläteascd o taxd extraordinarä asupra cdtorva articole ale productiei interne, ca de pildd lemnul combustibil, vinurile, spirtoasele etc. spre a II da o compensatie guvernului asupra acestei pärti a taxei de consumatie pentru articolele sträine; ludnd in consideratie

aceastd taxd, guvernul la rindul sdu lasä perfect libere toate drepturile asupra mdrfurilor importate ale porto-franco-ului. Din nefericire acest aspect nu a fost bine inteles si guvernul, in scopul de a incuraja Galatii, a permis locuitorilor sd consume tot felul de obiecte importate, färd sd pläteascd taxa, promite de asemenea lucrul, dar

pentru aceasta nu a acordat porto-franco, pentru a toate märfurile care nu sunt considerate in tranzit trebuie sä pläteascd o taxd, chiar and sunt exportate pe drumul Dundrii. Fdrd indoiald, ar fi insd injust sd se atribuie guvernului aceastd eroare; el nu avea,

de fapt, in vedere decdt prosperitatea portului Galati si aceastä eroare nu trebuie atribuitä deal acelora de la care si-a luat sfaturile si care nu cunosteau in profunzime caracterul unui porto-franco. Sub un principe at:At de eminent luminat ca actualul domnitor al Moldovei, nu existä nici o indoialä a, odatä ce principiile dupd care se conduce in aceastä materie ii vor fi expuse, va vedea de indatd marile avantaje si le va pune imediat in vigoare, dar

sd nu ne amdgim de altminteri sd ddm asigurdri a acest proiect nu este deloc impracticabil si cd un porto-franco, in adevdratul sens al cuväntului, ar putea fi cu usurintd stabilit la Galati.

Acum rämäne sd examindm foloasele pe care un adevdrat porto-franco le-ar

putea aduce comertului in general. Dupd cum in comert consumul depinde de mijloacele de a rdspunde comenzilor fdcute si este intotdeauna limitat prin propriile sale mijloace, la rändul lor mijloacele de a satisface comenzile depind de libertatea comertului si a insdsi comenzii. Taxa plätità acum la Galati pe marfurile care sunt aduse acolo i vandute este numai de 3%, dar comertul este o treabd asa de delicat echilibratd, inat aceastd taxd ajunge deodatd sd impiedice Galatii sd devind un antrepozit, ceea ce nu-1 impiedicd sd devind un porto-franco. Nu se poate prevedea cd, de la inceput, comenzile pentru interiorul Moldovei vor creste, intrucdt comertul interior al Moldovei va rdmäne exact la acelasi nivel unde este si astdzi, dar and antrepozitul de la Galati va prezenta o mai mare varietate in alegerea

märfurilor, nici o indoiald a vor creste comenzile din interiorul Moldovei, insdsi consumul va creste prin toate aceste facili4 si prin siguranta de a obtine, la un pret moderat, märfurile variate. 507

www.dacoromanica.ro

f. 59

Judetele vecine ale Tdrii Române0i, care §i astdzi se aprovizioneazd in pierdere la Galati pldtind o taxd de 3%, Moldovei, vor veni in acest loc 0 mai de bund voie, Bulgaria de cealaltd parte a Dundrii se va aproviziona, de asemenea, de la Galati 0, f. 60 odatd ce un sortiment de mdrfuri va fi mereu disponibil, aceasta va face // sd sporeascd comenzile pe zi ce trece 0 portul Galati, dacd Brdila nu este adusd la acelgi nivel, poate sd devind incontestabil un antrepozit general al Dundrii iar peste putind vreme ne putem gtepta ca toatd Moldova, Tara Româneascd 0 Bulgaria sd se aprovizioneze cu multe mdrfuri 0 in special cu articole de manufacturare englezd fie de la Galati, fie de

la Braila. Transilvania, de asemenea, 0 alte provincii mai indepdrtate se vor aproviziona considerabil din aceste cloud locuri. Nu este nici o indoiald cd obiectele manufacturate, primite direct la Galati §i Braila, vor costa mai ieftin decât cele venite pe uscat pe calea Leipzigului, acestea fiind intotdeauna incArcate greoi in cdrute, care dau ngtere la comisioane §i la cheltuieli frecvente. A§adar un antrepozit de mdrfuri 0 un comert stabilit intr-unul din aceste porturi n-ar avea astfel drept scop numai sd schimbe cursul comerttilui, ci sd formeze §i un consum 0 o cerere care nu au existat deloc pâra aici.

Cfirbuni Compania de navigatie cu vapori pe Dundre, care de 3 ani a folosit cdrbunii din

principate, ar putea de acum inainte sd &eased mai utild intrebuintarea arbunilor f. 61

engleze0i; dar trebuie gândit cd, deoarece nu existd nici alt consum, vasele care aduc acest cdrbune trebuie sd se vândd companiei de // navigatie cu aburi, fie inainte de a pdräsi Anglia, fie la Constantinopol. Va trebui, de asemenea, convenit cu cumpardtorii cd ei vor putea primi o parte la Constantinopol, atunci câild cdpitanul vasului va aprecia cd nu va putea aduce total la Dundre. Vasul, in acest caz, va fi uwat pând la 11-11 Y2 picioare cel mult, in afard de cazul când sunt informatii pozitive care dau de gândit cd se va gdsi mai multA apd in potmolul de la Sulina, cáci obligatia care s-ar ivi de a se u§ura chiar in acele locuri pentru a merge mai departe este periculoasd, costisitoare 0 provoacd intârzieri 0 atunci când vasul nu este ancorat este expus mdrii §i pldte§te drepturi considerabile spre a se u§ura.

Comentariile lui I. P. Liprandi la lucrarea lui Botianov141 Scurte observatii asupra manuscrisului In limba francezi Descriere statisticil a pal Române§ti i a Moldovei f.

1

Manuscrisul Descriere statistic'd a Tärii Române.yti si a Moldovei nu este altceva decât o compilatie din diferite lucrdri amestecate cu informatii de traditie 141Exemplarul original al lucrarii lui Botianov este insotit de un amplu referat, pästrat in aceeasi arhivä si fond, mss. 238, 46 file.

508

www.dacoromanica.ro

orald si povesti cu totul nelegate intre ele, cu contraziceri bdatoare la ochi si adesea cu afirmatii cu totul false. La acestea autorul a mai addugat consideratiile sale, in cea mai mare parte nereusite; sunt de remarcat mai ales pronosticurile fdcute de el. Ar fl prea lung de combdtut tot ce e gresit in manuscris si md voi limita doar sd ardt totala superficialitate a autorului in ceea ce priveste elaborarea textului. in manuscris pot fi intâlnite, de exemplu, urmätoarele inconsecvente: in Aspect de la Valachie sunt descrise granitele ardtându-se orientarea lor spre nord-vest si alte detalii, pe când la Aspect de la Moldovie toate acestea lipsesc. in primul caz suprafetele, lungimile, distantele sunt ardtate in miriametri, in cel de-al doilea numai suprafetele se dau in leghe franceze, fapt intâlnit in multe alte locuri. Distanta dintre Galati si Brdila'42 este socotitd in mile englezesti, dar in multe alte cazuri distantele sunt socotite in verste. Astfel cd, la descrierea uneia si aceleiasi

tdri se intâlneste in mdsurarea distantelor miriametrul, leghea, mila englezd si versta, iar despre mdsura locald sat-ord, care are cinci verste, nu se pomeneste nicdieri.

in capitolul Impitrtirea Moldovei se aratd câte orase, mdndstiri, sate boieresti si mandstiresti, mici sdlase etc. sunt in acest principat. in descrierea Tdrii Românesti acestea nu existd.

in capitolul Aspect de la Valachie se spune cd Siretul o desparte de Moldova", când de fapt acest till constituie doar o mica parte a granitei dintre principate si anume 20 de verste in sus de la vdrsarea lui in Dundre. in schimb, la 142 Autorul scrie peste tot Ibraila, dar acest nume nu se foloseate de loc. Ynainte oraaul se numea Prailov, se pare de la cuvântul (lova reibi) prinderea peatelui, care existd in aceste locuri din belaug. Ridicând aici o cetate, turcii au nurnit-o pe scurt Brdila, numire care a rämas 0 la localnici, dar niciodatd, nimeni ai nicdieri n-o nume§te Ibreii la. incepând cu primul fázboi ai apoi cu ocazia celorlalte purtate de ru§i, multe localitäti din aceastd tad au fost botezate cu nume care nu sunt deloc cunoscute in tub: ai in acest fel au ajuns sä fie introduse ai in hdrti. !titre acestea gäseatt câteodatd ai Braila, Brailov, Ibrailov - dar niciodatä Ibraila. La noi s-a incetätenit numele acestut ora§ de Brailov, ceea ce-1 deosebeate de cel initial numai prin schimbarea primei litere din P in B al a celei de a aasea din o in a. Este interesant cd numele multor localitäti din aceastä tard a fost transformat de noi; de exemplu, pand la venirea ruailor, Giurgiu se numea Giorgio, dupä mändstirea Sf. Gheorghe care a existat acolo. Azi cei din Tara Româneasa ai Moldova au inceput de asemenea s-o numeascd Giorgio - Giurgiu.(Aceasta desigur pentru cd in ruse§te Gheorghe este Georges din franttizeate). Turcii o scriu Georgiu. Rusciukul e numit §i azi de locuitorii din jur de pe malul drept al Dundrii Rusa. Cuvhntul Turtucaia a fost creiat de noi, cdci turcii ai bulgarii numesc 0 scriu numele acestui ora§ Tatarkan. Razgradul este cunoscut in tard doar cu nmele de Hazar Grad, a§a se scria ai se intilneate in härti pând la venirea ru§ilor. Sistovo 1-am preluat de la nemli, el este Svasciavo, aaa cum se cheamd ai se scrie numele acestui oraa. Am la de asemenea nu este o denumire turceascd, bulgarii o numesc de la cuvântul Sumnalasnaia. Turcii au transformat-o ai-i zic ai o scriu $umen. La fel e cazul cu vechea capitald a bulgarilor Preslav, transformatfi in Eski Stanbul, ca ai Constantinopol. Episcopul ortodox care locuie§te in $umla, in firmane este numit episcop de Preslav. in felul acesta turcii au transformat multe numiri ca de exemplu din Pirgoz au fäcut Burgaz, din Cot la - Cazan, din Cladova, sau mai exact Gladova - Fet islam, din Aetos - Aidos §i altele. Subiectul meritä din mai multe puncte de vedere sä fie prezentat intr-alt loc, mai pe larg ai in mod critic" (n. a.).

www.dacoromanica.ro

509

descrierea granitelor Moldovei nici nu se pomeneste de Siret. in primul capitol nu

se aratd numdrul locuitorilor tärii, in cel de-al doilea da. in capitolul despre Bucuresti, de asemenea, nu se vorbeste de numärul locuitorilor acestui oras si in intregul manuscris nu existä vreo mentiune in acest sens; in capitolul despre Iasi insd se vorbeste de numdnil locuitorilor. in enumerarea râurilor care udd Moldova si Tara Româneascd, numai la cloud este ardtatd vechea lor denumire si anume Bistrita - Aurinium §i Siretul - Arasus (trebuie scris Ararus), cu toate cd si alte nume de râuri pdmântene erau cunoscute lui Herodott43.

Eu consider cd fie trebuie sd fie puse la toate râurile cunoscute celor din antichitate numele anterior, istoric, sau sd nu fie pus nicdieri. Aluta este numit peste tot de autor Olt, desi in lard este mai cunoscut sub numele de Aluta, nume care nu apare deloc in manuscris. Cuvântul Olt este folosit de autorii strdini, fiind preluat de la unguri.

in rândul râurilor emminement poissonires" figurezd si pârâtil Putna, care numai in anumite perioade are apd si in asemenea cazuri curge atât de repede incât este indoielnic cd cineva ar avea curajul sd incerce sd prindd peste, dacd s-ar gdsi acolo. Putna seacd in fiecare an toatá vara (dacd nu sunt ploi abundente in Carpati)

si rdmâne färd pic de apd. Biirladul la fel, nu poate fi socotit aláturi de râurile emminement poissonières". De altfel in manuscris existd o puzderie de inexactiati as emändto are.

in capitolul Aspect de la Valachie se spune cd tam este impdrtitd in 18 districte144, adicd 13 in Muntenia si 5 in Oltenia, dar numele acestor districte nu se

dd. in acelasi timp in tabelul nr. 1 sunt insirate cu numele toate districtele Tdrii Românesti, dar numai 17. in capitolul ftnpiirtirea Moldovei se spune cd principatul este impdrtit in 13 districte, urmând apoi numele acestora. Mai departe, in capitolul Regnul vegetal se

aratd ca. judetele Piatra §i F lticeni procurd o imensd cantitate de lemn alb. Dar numele acestor districte in enumerarea Mead mai sus nu figureazd deloc. Mai jos, in tabelul Moldova nr. 1, in mod straniu apar nu 13 districte ci 16, care sunt nominalizate. Dar nici aici nu existd nici Piatra nici Feilticeni, dar figureazd Hero, Hârldu si Cârligatoura (probabil Cirligdtura) si un oarecare Caraouloni; lipseste 141Autorul face referin la mai multe pasaje cunoscute din Historiile lui Herodot. 144 fn capitolul despre impärtirea Moldovei se spune cd in fiecare district existá ispravmc sau prefect tar in paragraful Administratia se vorbqte de ispravnicie sau prefecture; trebuie observat cd

autorul compara foarte senos districtul, adica judetul - numit de localnici tinut, cuvânt care nu se gäse§te in intreg manuscnsul - cu prefectura, adici departamentul francez (la noi ar fi guberniul), caci spune; districtul este subimpärtit in arondismente sau ocoale" i alte comparatii curioase. Ar fi acelgi lucru dacd I-am compara pe ispravnicul nostru rus cu prefectul tar zemstva cu prefectura, volust-ul cu arondismentul, §eful volost-ului cu subprefectul etc. Comparatia cea mai apropiatä cu ispravnicul din prmcipate e cea cu ispravnicul nostru. Hotarât obligatiile sunt ace1e4 i numele la fel" (n. a.).

510

www.dacoromanica.ro

Covurlui, ardtat mai sus. in plus, aproape toate numele sunt scrise inexact §i neunitar. Printre altele nu este nicdieri amintit ora§ul Foc§ani, a§ezat la granita celor

doud principate §i important in multe privinte. Despre el trebuie sd se vorbeascd mdcar pentru faptul cd in acest ora§ se afld ocarmuirea judeteand sau cum o nume§te

autorul prefectura i prefectii, atat din partea moldoveand cat §i din cea a Tdrii Romane§ti. De asemenea, nu existd nici un fel de mentiune nici despre ora§ul Barlad, in care se afld la fel prefectura §i este vestit prin multe evenimente istorice.

in capitolul Impiirtirea Moldovei se spune cd tinuturile sunt impdrtite in arondismente sau ocoale, cd acestea din urmd sunt in numdr de 64. in acela§i capitol

se afirmd: in Moldova sunt 122 mändstiri, 34 ora§e, 1 919 sate §i anume: 1 096 boiere§ti, 227 apartinand mdndstirilor, 140 ale micilor proprietari145. Ocnele de sare apartin Statului; dar mai sunt 29 mandstiri grece§ti, 93 de mandstiri pämantene146, 1 778 biserici". in continuare la tabelul nr. 1 se aratd nu 64 de arondismente ci 76, nu 34 de ora§e ci numai 21. Chiar dacd la aceastd cifrd addugdm §i cele 25 de targuri neamintite mai sus, dar care aici sunt mentionate, §i in acest caz vor fi totu§i 46 iar

nu 34. Aici sunt deja pomenite 2 029 de sate in loc de 1 919, 95 de mändstiri moldovene§ti in loc de 93, 31 de mändstiri grece§ti inchinate Locurilor Sfinte in loc de 29, 549 de biserici de piatrd §i 1 837 de lemn - in total 2 386 §i nu 1 778 etc. In tabelele Moldova nr. 1 §i Tara Romiineasa nr. 1, a§ezate pentru comparatie

pe o singurd foaie mare, ocupand fiecare cate o pagind, gdsim urmdtoarele: pe pagina din stanga consacratd Tdrii Romane§ti, dupd numele judetelor, la mijloc scrie: Surface, la dreapta: Etendue en verstes carrées, iar dedesupt intinderea ocupatd de munti, §esuri §i ape cu indicarea totalului de 66 471 de verste. La Etendue en verstes carries, in partea dreaptd, scrie lieues carrées 3 816'47. Dar 66 471 de verste pdtrate fac 4,154 7/16 leghe nu 3 816. Dar aceasta nu e totul. Sub lieues carrées 3816, urmeazd imediat cuvintele: de ce nombre", iar dupd ele se dau cifrele pentru pdmant arabil, pd§une, vii, pdduri, bdIti, teren nisipos, stânci sau teren pietros. Totalul nu este fdcut, dar toate aceste cifre fac 65 595 3/4 - dar ce anume nu se spune §i trebuie sá ghice§ti cd nu pot fi decat verste nu leghe, din care putin mai la stanga se spune cd sunt in numdr de 66 471.

Dar sd ne intoarcem la cifra de 66 471 de verste pdtrate. in continuarea tabelului nr. 1 se spune cd pe fiecare versa pdtratd trebuie sd fie socotiti ate 30 de locuitori". Aceasta trebuie sd facä 1 994 130 de suflete. Printre altele insd, spre 145 Este deja o diferentä, cdci se obtin 1923 §i nu 1919; de altfel aceasta e o nimica toatä fatd de ceea ce se Intfilne§te mai departe" (n.a.). '46Este o repetare evidentd a celor 122 de mänästiri amintite la inceput, dar cine nu §tie crede cd este vorba de altele" (n.a.) 147 Lieue trebuie inteles desigur doar ca mäsurd francezd, de altfel la aceastä rubrici, cu totul nelalocul ei, autorul 1nsu§i dä corespondenta lieue de poste = 2 000 toises, adicd patru verste, ceea ce reprezintä Intr-adevar leghea francezd, cáci mäsura autohtonä de sat-ord are cinci verste i niciodatd nu se numea leghe; doar cdlätorii francezi §i ahii o numeau câteodatä mild turceascr (n.a.).

511

www.dacoromanica.ro

sfär§itul aceluia§i tabel in care sunt enumerate toate pdturile sociale, se spune: total des contribuables: 1 827 215" i imediat dupd aceasta cifra se amintesc trei clase,

cu grwli surprinzatoare a simplelor reguli de inmultire148; in sfar§it, concluzia despre totalul populatiei este urmatoarea: total de la population avec femme et enfants en comptant 5 individus par famille -2 136 000". Astfel, in aceea§i tara, dupd descrierea unuia §i aceluia0 autor, in acela§i manuscris sunt 1 994 130, 1 827 215 §i 2 136 000 locuitori.

La calculul populatiei §i al suprafetei Moldovei gasim la autor acelea§i nepotriviri. in capitolul Aspect de la Moldovie se spune c.d. le nombre des habitants monte A. un million cinquante milles âmes", iar in continuare la tabelul nr. 1, unde sunt totalizate toate clasele, se spune: total de la population avec femme et enfants 1 440 110". Aceasta insd nu e totul; in acela§i tabel se afirmd cd la fiecare verstä

pdtratd sunt eke 34 de locuitori, iar totalul suprafetei este de 33 044 3/4. Prin urmare apare o noud cifra a numdrului populatiei *i anume 1 123 530. Luând ca bazd cifra de 1.881 leghe pdtrate ca suprafatd a tdrii ardtaid in tabel, reiese, conform socotelii, un numär de 1 023 264 locuitori. in capitolul Aspect de la Moldovie s-a spus ca. principatul offre une superficie de 800 lieues carrées", prin urmare 12 800 verste pdtrate; ar trebui decd sd fie 423 200 locuitori, atunci când in acela§i Aspect de la Moldovie, doar cu patru rânduri mai jos, se dau in litere 1 050 000 de locuitori. in felul acesta reiese pe versta pdtrata nu 34 ci mai mult de 84 de suflete. Si aici se pune intrebarea: totu§i câti locuitori are Moldova ? 423 200, 1 023 264, 1 050 000,

1 123 530 sau 1 440 110? Diferenta este mare §i toate cifrele sunt luate din cele spuse de autor. in tabelul Moldova gdsim printre altele urrndtoarea ordine ciudatd: Total de l'étendue en verstes carrées 33 644 % en lieues 1 881 de ce nombre en bois 13 333 en pays découvert 19 705 % i nimic altceva ! Nemaivorbind de diferenta mica a totalului celor cloud cifre dupd prima §i in comparatie cu aceasta, cd 33 044 % verste parate fac nu 1 881 leghe pdtrate ci circa

2 065, mentiondm cd mai sus in Aspect de la Moldovie se spune: Elle offre une

superficie de 800 lieues carrées", ceea ce face doar 12 800 de verste parate. Admirabila confuzie ! in capitolul Solul se spune printre altele: II y a des vignobles trs renommés, comme ceux de Odobqti, de Gebli etc", iar in capitolul despre vinuri se mentioneazd la qualité en este légére et un peu acide". Dar §i aici nu sunt bine enumerate locurile, cdci printre vinurile cele mai bune ale principatului §i recunoscute ca foarte bune se lauda, mai mult deck celelalte, cele de Cotnar, produse in cea mai mare parte pe mo§ia lui Gh. Rosetti Roznovanu. Urineaza apoi vinurile provenite din viile de pe valea 148,, De pildä 400 inmulpt cu cinci, fac dupä autor 20 000 i allele" (n.a.).

512

www.dacoromanica.ro

Odobestiului, care trece la nord-vest de Focsani, chiar pe frontiera cu Tara Româneascd. Vinul de Odobesti este cunoscut in pdrtile sudice ale Rusiei, la fel in Bucovina, Transilvania t i in alte locuri. Se pare cd automl vorbeste de locul de bastind al acestui vin, dar îl numeste nu Odobesti ci Obestii. La enumerarea produselor obisnuite ale tdrii este pomenit i ovdzul, pe care insd abia 11 poti gäsi in principate; in loc de ovk in aceastä parte a Europei se foloseste pretutindeni orzul i alte produse. in capitolul Clima gdsim o descriere foarte sumard i vagd, printre altele, pentru ambele principate. in toate celelalte cazuri automl elogiazd principatele. in capitolul consacrat nemijlocit climei, iatd ce spune: La saison la plus agréable et la plus temper& est l'autonome qui se prolonge jusqu'au milieu de novembre, mais non sans occasionner plusieurs maladies, par suite des pluies fréquentes et d'une

constante et vive humidite. Aceastd climd e numitä de autor agréable et tempérée". Urmeazd apoi capitolul Despre boli, expus in cloud' rânduri i jumdtate, desi clima i bolile din aceste pdrti meritä o atentie deosebitá i rarä discutie cá pentru noi sunt mai importante decât toate visurile autorului despre viitorul minunat al principatelor i cele mai stiintifice pdreri ale lui, care ar putea satisface doar curiozitatea, dar i aceasta numai clacd ar merita atentie.

in tabelele comparative ale dregkoriilor civile i militare din cele doud principate nu se aratd, mdcar cu aproximatie, corespondentul dregdtoriilor noastre civile, ceea ce autorul a inceput sä ;Cuá mai sus comparând ispravnicul cu prefectul, seful ocolului cu subprefectul etc. Cu toate cä, in ciuda dominatiei distrugdtoare a

fanariotilor, care a durat timp de un secol, in principate s-au pdstrat pând in timpurile de azi multe denumiri slave si rusesti ca de exemplu: hatman, vornic, postelnic, clucer, stolnic, sluger149, pitar, setrar, pitar i allele, de asemenea si dregdtoria de ispravnic, polcovnic etc.

Numai la descrierea unor orase se spun; printre altele, despre Craiova cd a fost construitd in anul 1205 par une prince bulgare Jean dont elle tire son origine

et son nom (crai en bulgare signifie terrain et Joy - Jean)"°. Nemaivorbind de faptul cä crai in bulgard nu inseamnd terrain, iar Joy niciodatd nu a fost

in bulgard Ivan, automl trebuie sä aminteascd i alte traditii orale referitoare la Craiova. Sunt traditii orale despre acest lucru mult mai verosimile, desi asemenea judecdti nu sunt altceva decât ipostaze, fhrá vreo bazd istoricd, joc arbitrar de cuvinte... [in continuare Liprandi face o serie de consideratii pe aceastd temd, cu analogii din istoria altor popoare. Observatiile in continuare la textul iui Botianov privesc partea istoria a expozeului acestuia]. 149 Nicdieri in Moldova sau in Tara Româneasci nu sunt pomeniti rusii, cunoscuti sub numele generic de lipoveni, care sunt in numär insemnat in orase" (n.a.). 159 Crai, craina, margine, regiune, tinut de frontierä etc. $i azi sunt acolo multe denumiri de acest fel dar terrain nu insearnnä. Chiar si in ruseste crai corespunde cu termenul de tarä, dar nu cu terrain" (n.a.).

www.dacoromanica.ro

513

ALONE-CHRISTINE DE CARLOWITZ (1797-1863)

Cu doi ani inaintea revolutiei de la 1848, spatiul românesc a fäcut obiectul unei interesante cdldtorii, voiajul de pldcere, dar in egald mdsurd si de informare, al unei aristocrate germane de expresie francezi, 0 anume, baroneasa Aloise-Christine de Carlowitz. Ndscutd la Fiume, in 1797, teritoriu atunci austriac, a manifestat de timpuriu valente literare, fimd autoarea unor productii romantioase, gen specific in epocd: Absolution (1833); Le confesseur (1833); Divorce (1838), Schabri, chef des brigands (1839). Ea s-a mai remarcat si pnn articole si recenzii in jumalele si revistele timpului, precum si prin traduceri din filozofia si literatura germand a secolului XIX, respectiv din opera lui Johann Klopstock (1841) si Istoria rdzboiului de treizeci de am a lui Fr. Schiller (1842), ultimele cloud productii fiindîncununate cu Premiul Acadermei Franceze. Aloise-Christine de Carlowitz moare la Paris, in 1863.

Relatia de caldtorie a baroanei de Carlowitz, publicatä in numdrul din 15 septembne 1856 al prestigioasei publicatii Revue de Paris", recta., cu o Indrziere de 10 ani, impresiile autoarei, notate cu pnlejul voiajului efectuat 'in 1846 in pnncipatele române, pe Dundre si in Banat. Relatarea, prezentatd sub forma unui jumal de edldtorie, cu note aproape zilnice, este destul de plastid in expresia ei narativd, spiritul de observatie si curiozitatea specified autoarei fiind la cotele cele mai Mahe. Cea mai mare parte a relatärii priveste organizarea regimentelor de granitii si viata In cadrul acestor comunitäti. Autoarea prezinti pe larg cdile de comunicatie, starea satelor, a oraselor, moravurile si mentalitatea locuitonlor din zonele ce inträ in componenta fi-ontierelor militare ale Austnei. Plind de dramatism este partea finald a insemndrilor care infdtiseazd traversarea Dundni pe la Portile de Fier. La mai btne de un decemu de la voiajul prin aceeasi zond a Banatului a lui Dörner, relatia de cdldtorie a Aloysei de Carlowitz se constituie drept o sursd utild, completând In chip interesant imaginea noastrd despre un anume segment al societdtii românesti la mijlocul secolului al XIX-lea. Despre ea au scris: N. lorga, Istoria romemilor prin ccileitori, ed. a II-a, Bucuresti, 1929, vol. III, p. 116-122; Simona Värzaru, Prin Trile Romeine Cciatori strorini din secolul al XIX-lea, Bucuresti, Edit. Sport-Tunsm, 1984, p. 24; 118-122.

ALONE-CHRISTINE DE CARLOWITZ Cfilfitorie In Principatele Dunfirene §i la gurile Dunäriii (1846)

I De la Or§ova Veche la Schela Cladovei2

p. 504

in mijlocul muntflor pitoreti i curic0 care separd Ungaria de Oltenia, se ascund Mile de la Mehadia3, deja cunoscute din timpul romanilor sub numele de '

Traducerea s-a fdcut dupd Aloise-Christine de Carlowitz, Voyage dans les Principautés

Danubiennes, in Revue de Paris", XXX, din 15 septembrie 1856, p. 504-543, coroborat cu versiunea prescurtatá publicati de Simona Värzaru, Prin Virile Romeme. Culleitori streiini din secolul al XIX-lea, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1984, p. 24; 118-122. 2 Skela, Comund suburband, componentd a municipiului Drobeta Turnu-Severin. 3 Mehadia, sat st comuni, jud. Caras-Severin.

514

www.dacoromanica.ro

bdile lui Hercule; i astdzi 'hied preferd sd denumeascd astfel acest frumos loc. Acesta este locul pe care 1-am ales pentru a ma odihni dupd ce am

parcurs cursul Dundrii de la izvoarele pand la Orsova Veche, ultima localitate rnaghiard4 de la Dundrea de Jos.

Cand tocmai mä pregteam sd pornesc la drum pentru a vizita principatele si gurile Dundrii, contesa de Weisbarck, cu care am avut o relatie foarte amicald in timpul sederii la Bane Herculane, m-a rugat sd accept ca fml sdu sd rnd insoteascd in aldtorie. Am consimtit, cu pldcere pentru faptul cd urma sä vizitez provincii turce si, in cazul unor asemenea excursii, tovdrdsia unui bdrbat era mai mult decat necesard. Am plecat la mijlocul lunii iunie 1846, la orele sase dimineata; la orele noud eram la Orsova Veche. Era o zi de luni, zi in care se tine un targ in acest ordsel. in toate orasele sau ordselele de pe malul sting al Dundrii, incepand din locul unde acest mal apartine Turciei, // locul unde se tine acest targ se numeste Rastel. El este p. 505 inconjurat de trei randuri de palisade, care formeazd cloud galerii. intr-una se grupeazd negustorii si cumpdrätorii supusi austrieci, in cealaltd negustorii si cumpdrdtorii supusi ai Portii. Aceste galerii sunt pline de prävälii si de mese pe care pot fi vdzute fructe, pdsdri, peste, pipe lungi turcesti si alte obiecte ale industriei de pe cele doud maluri, pe care locuitorii in mod constant le negociazd trite ei. De-a lungul palisadelor se vorbeste, se aratd mdrfurile, ail a fi insd atinse.

Functionari ai carantinei austriece, urmati de paznici care poartd vase, unele umplute cu apd, altele cu otet, vin si pleacd prin galeria supusilor si ei sunt escortati de soldati inarmati. Cumpdrdtorii aruncd banii, pldtii obiectelor pe care

le-au cumpdrat, in vasele umplute cu otet, de unde paznicii ii scot si ii remit vanzdtorilor. Cat despre mdrfuri, ei le cred suficient de purificate dacd au fost trecute prin apd. Este imposibil sd-ti imaginezi ceva mai animat, mai grotesc, mai curios, ca aceste piete. Eu am vdzut destul de multe, ceea ce nu m-a impiedicat sd o vizitez,

cu mult interes, pe cea din Orsova Veche, unde i-am ardtat tandrului tovards de cdidtorie toate particularitätile . Mi-a atras atentia, in chip deosebit, costumul romanilor; era pentru prima oard cand 11 vedeam in toatd puritatea sa, cdci la romanii stabiliti in diverse locuri din Ungaria, moravurile §i obiceiurile vi-au pierdut o parte din specificul lor national. Bdrbatii poartd cdmasd si pantaloni de panzä largi. 0 centurd de piele subtire, un cutit enorm, de care ei nu se despart niciodatd; il poartá

care aminteste pe cel al dacilor infdtisati in basoreliefurile arcurilor de triumf romane; iar drept incdltdminte le servesc opinci din piele neabdcitä. Cat despre femei, ele imping simplitatea vesmintelor pand la extrem, cdci ele sunt in cdmdsi. Este totusi adevdrat cd la aceasta ele adaugd o pestelcd, un fel de sort din stofd reiatd de diferite culori numit(d) alace, dar acest sort este pus la spate, in asa fel incat in fatd cdmasa rdmane descoperitd. Pdrul, impdrtit in cloud de la mulocul &until formeazd cloud codite, care de cateva ori in jurul capului. Tinerele fete au gdsit totusi mijlocul de a 4 Afirmatie grgitä.

www.dacoromanica.ro

515

conferi ceva cochet acestui costum special: un fel de camizold cu mâneci largi, aproape totdeauna de culoare ro§ie, mdrginitd cu fir de aur sau argint, care le inconjoard talia; de-a lungul gâtului i fatd a cdmd§ii ele ornamenteazd cu broderii de mdtase de culori vii §ortul, îl impodobesc cu franjuri multicolore §i plaseazd, in chip foarte gratios, flori naturale, in cositele pdrului lor negru. Astfel p. 506 impodobite ele sunt fermecdtoare, cdci natura le-a inzestrat cu un ten // de o albeatd uimitoare, cu ochi mari negri, cu trdsáturi regulate 0 dulci §i o zveltd. Într-

un cuvânt, in Tara Româneascd, o femeie urdtd este o exceptie rard. Bärbatii sunt robu§ti §i bine fäcuti, iar fizionomia lor este nobild §i animatd. Dupd ce i-am privit pe ace§ti negustori români, cdci tosi veniserd sä aducd pepeni §i alte fructe, pe care ungurii le preferd celor din tara lor, pentru cd au un gust

mai deosebit, am inceput sä privesc la scenele extrem de vii care se in aceste piete, gravitatea musulmand §i impasibilitatea germand sunt puse la incercare in fiecare clipd de incetineala cu care functionarii desfd§urau sub ochii mei.

carantinei fac sd se desfd§oare vânzdrile i cumpdrdrile. Aceasta in timp ce vioiciunea maghiard §i neastâmpdrul slay incearcd sd le tempereze. Toate acestea

dau na§tere la episoade negteptate §i adesea foarte ciudate, de la viclenie la supunere, de la teamd la indrdzneald, deoarece la cea mai mica dezordine, soldatii sunt gata sä deschidd focul. Devi, se pare cd turcii sunt inarmati pând in dinti, nu sunt exemple cä ar fi reu§it vreodatá sä reziste. Varietatea costumelor care uimesc ochii §i limbilor asurzesc urechile, sfär§esc prin a forma un labirint [...]. La ora unsprezece, o prima rotire a tamburului anuntd cd târgul urmeazd sd se incheie; un sfert de orä mai târziu, o ultimd rotire îl sfär§e§te intr-adevdr. Supu§ii turci insotiti de paznici §i de soldatii carantinei, se indreaptd spre malul Dundrii, unde gdsesc bdrcile care îi duc in Serbia. De ani buni deja, nici un caz de ciumd nu s-a mai senmalat pe malul drept al Dundrii, dar când nu ai nici un motiv sä te temi de acest flagel, inventezi unul. Este un mijloc inventat de cdtre ru§i pentru a stânjeni comunicatiile intre Bulgaria §i cele cloud provincii dundrene de pe malul stâng, asupra cdrora ei s-au fdicut protectori a§teptând a le devind stäpâni pe deplin. De aceea, in chip asemändtor cu guvernul

rus, Austria mentine acela0 tip de conduitä fatA de comertul dintre Ungaria §i Serbia.

Odatd târgul terminat, m-am dus la comandantul cordonului sanitar, pentru a-i cere permisiunea de a vizita cdteva puncte pe malul drept ai Dundrii, fard a fi supusd, la intoarcerea pe malul stâng, plictiselii i unei carantine de cel putin cloud. zile. Acest functionar, cu care fäcusem cuno§tintd la Herculane, m-a primit cu cordialitate §i s-a strdduit sd-mi satisfacd dorinta. Erau insd atâtea formaliati de indeplinit incât am fost obligatd sd-mi amân plecarea pentru a doua zi dimineata. Carol, acesta era numele tândrului conte de Weissbach, m-a intrebat ce am putea p. 507 face in restul zilei in acest târg mizerabil. I-am rdspuns // cä ne vom intoarce la 516

www.dacoromanica.ro

hanul Mielului, unde coborasem i cd, dupd masa de seard vom face o excursie pe platoul Alion5. Pentru a ne intoarce la hanul amintit, trebuia sä traversdm intregul targu§or, ceea ce n-a fost prea greu. Cäci avea cu totul vreo cinci sute de case. Populatia sa nu depd§e§te cloud mii de suflete §i se compune din sarbi, romani, greci, unguri i germani. Ace§tia din urmd sunt, in marea lor majoritate functionari

ai guvernului austriac. Sträzile nu sunt pavate §i sunt foarte prost intretinute. Localitatea are o bisericd greceascd §i o bisericd catolicd. Acestea cloud sunt singurele edificii mai importante, dar in sine nu au nirnic remarcabil.

Printre tovard0i cu care ne aflam la sala de mese a hanului, erau i doi functionari ai carantinei. I-am intrebat, in chip malitios, dacd izbucne0e ciuma in Serbia §i Bulgaria 0 am fost nevoiti sd-mi rdspundä negativ [...]. Vdzand cd acest gen de conversatie îi contraria, le-am pus intrebdri privind istoria ora§ului Or§ova Veche, dar nu am aflat decat ceea ce §tiam deja. Acest ord§el este a§ezat pe locul fostului Belisgonum al romanilor §i distrus apoi de hunii lui Attila6. Ceva mai tarziu,

romanii au construit pe aceste ruine o fortdreatd, pe care turcii §i austriecii au incercat alternativ, sd §i-o smulgd . Tratatul de pace din 1739v, intre turci i austrieci, a atribuit Or§ova Veche Austriei, cu conditia ca sd o arunce in aer. Cateva resturi din acestea se mai \Tad incd . Astdzi acest ord§el face parte din districtul valaho-ilyric, al celebrelorfrontiere militare austriece [...].

Pentru aceastd promenadd, nu am omis sd comand o mica bareä pe care ne-am urcat curand. Cum cei doi vasla0 ai no0ri nu se indepdrtau de mal, am putut sd apreciem toatd frumusetea väii in care se and Or§ova Veche.

In mijlocul campurilor verzi §i ale lanurilor de porumb se ridicd coline acoperite cu vita' de vie, un râu i un superb drumeag mare §erpuiesc de-a lungul

acestor coline. Drumul mare este cel spre Mehadia §i poate fi =kit cu privirea pand la treatoarea de la Coramnic8; dupd care dispare intre muntii pitore0i care par cä vor sä ascundd Bdile Herculane. Raul este Cerna; el i0 are izvorul in districtul valaho-transilvan al frontierelor militare ale Austriei, traverseazd valea Mehadiei,

ajunge apoi in cea a Or§ovei Vechi §i traversand muntii, trece aproape de satul Jupalnic9, la o jumdtate de leghe de Or§ova Veche, unde se gdsesc clddirile carantinei, apoi se varsd in Dundre. Abia am atins gura de vdrsare a acestui rau cd barca se opri: eram la picioarele muntelui Alion. Acest promontoriu este in intregime acoperit de o pddure atat de 5 Culme muntoasá situatä in Banat la räsärit de râul Cerna. 6 Atyla. Conducfitor al populatiilor migratoare cunoscute sub numele de huni (-434-453). 7 Tratat incheiat la Belgrad, la 7/18 septembrie 1739 care a pus capät ostilitätilor din rdzbolul austro-rus dintre 1736-1739. Una dintre prevederi era integrarea Olteniei in granitele Tárii Române§ti. 8 Koronini, defHeu in Muntii Banatului. 9 Schupanek. Comunä suburban& a oraplui Or§ova, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

517

P. 509

deasd, a la prima vedere mi s-a pärut aproape . Cel mai tânär dintre vfislasii nostri, care s-a insärcinat sd ne serveascd drept ghid, ne fAcu sä o ludm pe un drum mare, frumos, tdiat in pädure. Dupd o jumätate de orä de mers, am atins un platou reprezentat de o vastä câmpie, inconjuratd de pädurea care acoperd

versantii muntelui. Mai multe cdrdri largi, asemändtoare celei prin care tocmai urcasem, erau accesibile in aceastá pädure, in scopul de a usura vederea asupra imprejurimilor si de a putea, in caz de rdzboi, a aduce tunuri pe platou. Am inceput sd privesc partea dinspre Dundre. Desi cuprinsd intre munti inalti,

pdrea calmä si valurile sale se indreptau cdtre malurile unei insule incântätoare unde, In mijlocul unei päduri de plopi si de chiparosi se ridicau minaretele unei moschei, acoperisurile câtorva clädiri si turnurile unei fortdrete. Cum stiam cd a doua zi unna sd vizitez Orsova Nouä'', mi-am intors privirile pentru a urmäri cursul fluviului. Surpriza mea a fost mare, väzând fluviul, la micd distantä

de insuld, intorcându-se in el insusi, acoperindu-se de spumd $i ridicând valuri

furioase, valuri care se loveau de stânci de toate formele

si

de toate

culorile [...]. p. 510

Am inaintat apoi spre un luminis, aflat in stânga noastrá din care md asteptam sä descopdr aceastä parte a Munteniei, numitä in chip obisnuit Oltenian , i pe care, din inaltul Alion, privirea o cuprinde in intregime, cu ajutorul

unor ochiane. Si, intr-adevdr, nu rn-am inselat: ansamblul tabloului care se

p. 511

dezväluia in fata mea m-a izbit tocmai prin amdnunte care imi scdpaserd la inceput. Pdsuni mari, unde pasc numeroase cirezi, duceau II cdtre coline verzi asezate in amfiteatru in spatele cdrora enorme ale Carpatilor Transilvaniei se desenau intr-un indepärtat orizont albastru. Mai multe räuri strdbat aceste päsuni si apoi se varsd in Dundre, al cärei mal drept mai curând se ghiceste cleat se observd. Pe malurile acestor rain si, mai ales, pe cele ale fluviului In sânul cdruia ele dispar, se vdd cdtune, târguri si orase, dar la intervale foarte indepärtate. Aproape de unul din aceste târgusoare, un morman de ruine mi-a atras atentia. Contele '2 m-a intrebat dacd acestea nu erau cumva resturile uneia din aceste fortärete slave de care ii vorbisem. - Nu, i-am rdspuns eu, sau rn-am inFlat, sau vedem acum ceea ce se numeste

in tard Turnul lui Sever° §i pe care câtiva aldtori mai naivi l-au luat drept rämdsitele cunoscutului pod al lui Traian. I° Sub acest nume se intelegea in epocá Ada-Kaleh, dispärutä in 1960 in urma amenajdrilor energetice de la Portile de Fier. " Petite-Valachie. 12 Tovaräsul de drum al Aloysei de Carlowitz. 13 Turnul lui Sever = vestigii ale castrului roman ridicat in timpul impäratului Sephrnius Sever (193-211), aflate in apropierea podului ridicat de Apollodor din Damasc.

518

www.dacoromanica.ro

alduza fdcu un semn afirmativ. - Deoarece cunoa0eti ap bine Tara Româneascd, imi spuse contele, ar trebui sä ne numiti targurile §i ora§ele, care de0 a§ezate de-a lungul acestor päuni, ne dovedeau cä omul nu a cedat incd teritoriul säu turrnelor. - alduza noastrd, am rdspuns eu, se va achita mai bine decât mine de aceastä sarcind, cdci trebuie sä fi fäcut nu o singurd excursie in Tara Româneascd. - Sunt de acord doamnd, cdci, in rest este tara mea natald. Când am venit pe lume, tatál meu era pescar la Calafat. E un târg mic pe care îl vedeti acolo jos, lângä Dundre. De aici casele parcd ar iei din apd. - Acesta este deci -am replicat eu - argu§orul devenit atât de cunoscut prin

faimoasa victorie pe care repurtat-o la 26 februarie 1790 printul de Coburg14 impotriva turcilor. Acgtia au fost nevoiti sd se retragä peste Dundre i sä se pund la addpostul tunurilor fortáretei de la Vidin, aproape in fata Calafatului. Demonul rdzboiului ar putea cânta aceastd bätälie, spuse contele, cdci ea a costat viata a mii de oameni viteji. Din päcate Austria nu a obtinut de aici nici un avantaj, devreme ce câteva luni mai târziu trupele sale au fost obligate sä evacueze Moldova §i Tara Româneascd, pe care impdratul Iosif al II-lea crezuse cä le-a unit pentru totdeauna cu imperiul sat. -0 credea atat de bine - addugd cälduza - incât cu doi ani inainte de aceastä bätälie, adicd imediat dupd intrarea printului de Coburg in Tara Româneascd, el s-a

urcat pe acest promontoriu cu nepotul säu arhiducele Francisc, pentru a-i ardta acestui viitor mNtenitor al imperiului o parte din provinciile pe care urma sd le cucereascd. Aici li s-a servit masa de seard 0, se spune, cá in timpul odihnei, ei nu incetau sä contemple aceastä parte a Tdrii Române0i pe care Dvs. ai venit s-o admirati. Aceasta deoarece ei vedeau fluturând aici drapelul austriac avdnd pe fronton vulturul cu doud capete. Acest vultur nu a intârziat sä fugä in fata semilunii, dar astdzi totul anuntä cä // vulturul ru0lor va smulge curând acest tinut din bratele p. 512 lumii lui Mahomed.

- Dvs. facet.' politicd - zise contele - atunci când vi se cere topografte. Dar incotro duce drumul acela mare care §erpuie0e printre pd§uni? - Este cel care duce la Bucure0i. inainte de a ajunge la aceastä capitald a Tdrii Române0i el trece prin Craiova", Slatina §i mai multe sate care nu meritd a fi pomenite. - Si acest mic rau - zisei eu - care coboard din muntii Transilvaniei §i scaldd poalele Alionului inainte de a se vdrsa in Dundre, este färd indoiald Bahna16 devenit 14 Frederic Josias von Saxa-Coburg (1737-1815), principe, felmarepl imperial, comandant al fortelor militare austriece In dzbonil cu Poarta dintre 1787-1791. j5 Krajowa. 16 Bagne, râu In Banat.

519

www.dacoromanica.ro

celebru pentru cd, incepând cu tratatul de pace din 179117, acest râu marcheazd frontiera intre Tara Româneascd si Ungaria. - Nimic mai corect, doamnd. Dacd. platoul Alionului n-ar fi atât de ridicat, gi fi. vdzut pe malul drept al Bahnei o piramida având in várf vulturul cu cloud capete si un corp de gardd austriac, in timp ce pe malul stâng functionarii români se plimbd cu gravitate in fata unei bafáci de lemn si a unui stâlp inconjurat de paie [...].

Calduza ne duse apoi pe poteca care dddea pe malurile Bahnei. Piramida si râul nu au altd importantd decât aceea de a limita celor cloud mari imperii, cel turcesc si cel al Austriei. Baraca de pe malul sang serveste drept refugiu postului valah, stâlpul este destinat aprinderii unui foc de alarind, dacd slujbasul vede sau aude ceva

cât de at necurat. Nu departe de post se afld primul sat românesc, numit Veirciorova'8 . Case le sunt construite din fächitd si lut: patru scânduri goale si rdu

p. 513

asezate se ridicd deasupra acoperisului si servesc drept horn. Locuitorii muncesc in niste grddini imense si livezi in mijlocul cdrora se ridicd cdsutele lor; zdrentele cu care erau inveliti abia le acopereau goliciunea. - Eh - spusei eu, e atita mizerie intr-o tard atât de fertild ! - Da, zise cälduza, asta te face sd te indoiesti dacd nu de existenta, cel putin de atotputernicia lui Dumnezeu. El a suris Tdrii Românesti, el a binecuvântat-o, dar in schimb oamenii au blestemat-o ducând un permanent rdzboi si astfel blestemul oamenilor a precumpdnit fata de binecuvântarea lui Dumnezeu. Românii ar ffi avut haine frumoase si imbrdcdminte bunk dacd suveranii Europei ar fi dorit sd facd din aceste bogate provincii, pe care Dundrea le scala inainte de a se vdrsa in Mama. Neagrd, un regat independent si. cdruia i-ar fi garantat toti inviolabilitatea, dar ... // Si el se opri dintr-odatd, cdci ofiterul postului austriac veni sd ne

ceard actele. Gdsindu-le in reguld, el incepu o conversatie cu noi spre marea satisfactie a contelui. Aceasta, deoarece acest post fácea parte din frontierele militare ale Austriei, despre care el nu incetase sd ceard informatii, insd totdeauna, in zadar. incercdrile sale pe lângd ofiter nu au fost mai fructuoase si 1-a, pärdsit pentru a ne duce la barca noastfd [...] Abia ajunsi la hanul nostru din Orsova Veche, am urcat toti trei in camera mea si am inceput sd scriu in manuscris: Frontierele militare ale Austriei. De la Bratislava pând la Bdile Herculane nu am incetat de a intreba pe toatd lumea ce erau acestefrontierele militare. -0 capodoperd a politicii cabinetului austriac - imi rdspundeau unii.

-0 Siberie a Austriei - spuneau altii. 17 Tratat 1ncheiat la 14 august la Sistov, care punea capät rdzbomlui dintre Austria si Poarta otomand inceput In 1787. 18 Werczerowa, sat, comund Inglobatä In jud. Mehedinli, municipml Drobeta Tr. Sevenn.

520

www.dacoromanica.ro

- Frontierele militare sunt un gard viu care separd imperiul Austriei de imperiul turc. Altii md asigurau cu gravitate cd aceasta era o noud editie a zidului chinezesc

§i cd, in loc de a fi construit din piatrd el se compunea din oameni, aflati in permanentd sub arme i gata sd distrugd pe oricine ar indrdzni, färd permisiunea lor, sä pund piciorul pe teritoriul austriac [...].

in timp de pace, forta activd a frontierelor militare se compune din p. 516 §aptesprezece regimente de infanterie, un regiment de husari §i un batalion de ceaiki0'9, adicd in jur de cincizeci de mii de oameni. La cea mai mica primejdie de rdzboi, acest efectiv se dubleazd, chiar cre§te de patru ori, cdci fiecare orn de la frontierd, atâta timp cât respird este i soldat. Dacd in vremuri obi§nuite el face acest

serviciu in ture, pentru a putea sd-§i cultive pdmânturile sau sd-§i practice mqte§ugul, el redevine soldat in acceptia II cuvântului, atunci când imprejurdrile o p. 517 cer. in cazuri extreme, el este chiar obligat sd-§i pdrdseascd judetuil pentru a merge sä apere locul unde monarhia austriacd se simte amenintatd. A§a s-a fdcut cd, in timpul rdzboiului de treizeci de ani i mai fftrziu, in timpul rdzboiului de succesiune pe care Maria Tereza2° a trebuit sä-1 sustind, lupfdtorii de la frontierä au rdspândit teroarea in germane sub numele de croati §i panduri. atre sfftr§itul secolului al optsprezecelea ... populatia regiunilor de frontierd militard numdra un milion cloud sute de mii de suflete §i ocupa un teritoriu de o mie §apte sute de leghe pdtrate. Conversatia pe care am avut-o a doua zi cu cdpitanul

m-a fâcut sä inteleg, cel putin partial, starea actuald a frontierelor militare. Astdzi, populatia §i teritoriile acestor frontiere militare au crescut, cel putin cu o treime. Districtele respective se unesc sau sunt aldturate, dar de o manierd foarte

neregulatd, din cauza varietAtii formelor bor. Adesea a fost nevoie sä fie create districte in interiorul Ungariei, ale cdror extremitAti sd atingd cele doud districte de

frontierd, care altfel, fard aceste enclave n-ar fi putut comunica. Din aceastA categorie face parte districtul ceaikistilor in apropiere de Petrovaradin21. 19 Ceallciste = terrnen prin care au fost denumite detasamentele de pontonien austrieci. Termenul provine de la numele ambarcatiumlor Die Tchaiken, ambarcatiuni ware construite in cursul sec al XVIII-lea, de catre imparatul Carol al VI-lea pentru tronsonul Dunärii de Jos. Preluau modelul caiacului turcesc; termenul în limba germanä provine din numele rusesc al ambarcatiunii similare ceaike = pescdrus Primul detasarnent de pontonien a inceput sä activeze in timpul Mariei Tereza si a constituit nucleul flotei austnece la Dunärea de Jos. 20 Maria Tereza de Habsburg, reginä a Unganei i impäräteasä a Austnei (1740-1780). In 1740 a fost declansat Rdzboiul de succesiune austriacä (1740-1748) din pricina refuzului regelui Frederic al II-lea al Prusiei de a recunoaste Pragmatica Sanctiune, act prin care impäratul Carol al VI-lea a

incredintat conducerea Casei de Habsburg, fiicei sale Maria Teresa. in urrna räzboiului, Impenul habsburgic a pierdut Silezia. 21 Petrovaradin, localitate din Ungaria situatä pe Dundre.

521

www.dacoromanica.ro

Aceste particularitAti fac din ansamblul frontierelor militare o linie atat de bizar decupatd, 'hie& ai putea sd o crezi neintreruptd dacd nu ai cunoaste nasterea, dezvoltarea si organizarea acestui mijloc de apdrare de care nici un stat din lume nu oferd un exemplu . Este rat% indoiald inutil de a mai adduga a acest cordon al regimentelor militare , cum il numeste cancelaria de la Viena, este de o ldtime foarte inegald. El incepe la gurile Cattaro, in Dalmatia, care in mod oficial este numitd Albania austriacd si se prelungeste pand la malurile râului Moldova, in Bucovina, provincie care face parte din Galitia. Acest cordon gigantic are peste 700 de leghe in lungime, si este dotat cu o linei dubld de posturi, plasate

la intervale foarte apropiate. Prima linie se compune din posturi comandate de subofiteri; in a doua linie sunt posturi aflate sub ordinele ofiterilor, iar orasele,

p. 518

satele si pdmânturile cultivate incep in spatele celei de a doua linii. Serviciul activ nu grupeazd, in mod obisnuit deck cinci mii de oameni pe zi, cu alte cuvinte a sasea parte din populatia masculind in plind activitate. Tinerii care nu au atins hied' doudzeci de ani si cei care au depdsit cincizeci formeazd un corp de rezervd destinat sd inlocuiascd regimentul când acesta este chemat In afara frontierelor, sau sa impartä serviciul cu el in caz de rdzboi sau de ciumd, cdci lupatorii de la frontierd sunt de asemenea insärcinati sd apere imperiul Austriei contra acestui din urmd flagel H. intr-un cuvânt, regimentele militare considerate ca un mijloc de a popula si cultiva tinuturi fertile, dar putin sigure, sunt o binefacere nepretuitd, iar rezultatele lor sunt dintre cele mai bune, in timp ce sub raportul apdrdrii ele sunt departe de a infäptui scopul pentru care au fost instituite. Posturile sunt mult prea apropiate si dotate cu mijloacele necesare pentru a da, in scurt timp, alarma de la o margine a frontierelor militare la alta, iar punctul amenintat poate fi atacat de un corp de armatd inainte sd existe timpul necesar de a i se veni in ajutor. in vremurile

normale, utilitatea defensivd a regimentelor de granitd militare se limiteazd la impiedicarea contrabandei si la oprirea tâlharilor, foarte numerosi in aceste tinuturi muntoase, unde vin sd se refugieze dezertorii si rdufdatorii din cele cloud' imperii. in caz de rdzboi, regimentele oferd resurse imense când Austria este cea care porneste prima, deoarece atunci ea are in spate un corp de rezervd aproape inepuizabil si un punct de sprijin de cea mai mare importantd. De altfel, printul Eugeniu de Savoia" este cel care a stiut sd le utilizeze si lor le-a datorat cea mai mare parte a strdlucitelor sale victorii impotriva turcilor. Generalii austrieci care i-au urmat acestui mare conduator au fdcut imprudenta de a considera aceste regimentele de granitd ca un bastion de netrecut, in fata turcilor care nu-si puteau folosi fortele si resursele impotriva lui. Sub generalul Lacy", mai 22 Eugeniu de Savoia, principe, general prestigios in serviciul Habsburgilor (1663-1736), feldrnaresal al Sf. Imperiu romano-catolic. 23 Lacy, Wilhelm-August, general austriac (1721-1802).

522

www.dacoromanica.ro

ales acest jalnic sistem a avut rezultatele cele mai funeste. Strdpungând frontierele militare in mai multe puncte, turcii au invadat Banatul §i ar fi devenit stdpâni pe intreaga Ungarie dacd generalul Laudon24, printr-o tacticd asemändtoare celei a printul Eugeniu , n-ar fi reu§it sá readucd victoria, sub steagurile Austriei. Aceste cuno§tinte, pe care tocmai le dobândisem asupra frontierelor militare, departe de a-mi satisface curiozitatea, n-au servit decât a o stârni, motiv pentru care

nu am ezitat de a fi de acord cu oferta cdpitanului de a-I insoti la Caransebee, sediul statului major al regimentului iliro-valah, unde era obligat sd se intoarcd in

câteva zile. Un bark servitor al comandantului de la Mehadia urma sd ne insoteascd §i apoi sä ne readucd la Bale Herculane. Era o prea frumoasá ocazie de a judeca eu insarni organizarea §i moravurile regimentelor de granitd pentru a o ldsa sd-mi scape. Redau aici, fdrä a schimba nimic, jurnalul acestei excursii, scris la fata locului §i sub impresia momentului Bogtiltin26. Sambeitii. 9 ore spre sear. Cdpitanul a venit sä md ia in zori; el ma dus la malurile Cernei, unde am ateptat una din acele bdrci de care ceaikiVii se folosesc pentru a patrula. Nici nu-mi inchipuiam cä voi gdsi ace§ti // marinari de apd P. 519 dulce in districtul iliro-valah. Uitasem cd, de fapt, ei existd in toate districtele unde se did' râuri navigabile, iar cdpitanul i-a chemat pentru mine. Nu inaintam prea repede, cdci trebuia urcat pe cursul Cernei. Din fericire râul era intr-o stare de calm destul de rard, pentru cd era de ajuns o ploaie puternicd

pentru a-1 transforma in torent. De la izvorul sdu, care se afld in muntii Transilvaniei, îi rostogole§te apele zgomotoase intr-un fdga inconjurat de fragmente de roci, azute de la indltime, din masele stâncoase care formeazd strâmta vale prin care curge acest râu. Dupd o ord de navigatie, debarcam in fata unui mic fort de lemn inconjurat de o galerie de unde privirea domind o parte a VAIL Totul era wzat pe un pdtrat inzidit. Un grdnicer de serviciu se plimba in lung §i lat in fata scdrii care ducea la port §i in care am recunoscut, Zed efort, una dintre acele

clddiri ale corpului de gar& fluviald pe care le vdzusem in imprejurimile orawlui Petrovaradin i care sunt cunoscute sub numele de cserdake27. Garnizoana se compunea din doisprezece grdniceri de rand §i un subofiter. Am vdzut cu u§urintd cä sosirea noastrd fusese anuntatfi, cdci toti se intreceau in a ne servi o masd compusd din paine de mei, pdstrdvi prdjiti in ulei §i smochine 24 Laudon, Gedeon Ernst, baron (1716-1790), feldmarepl comandant al trupelor austriece in ultima parte a rdzboiului cu Imperiul Otoman (1787-1791). 25 Karansebes, ora, jud. Cara.5-Severin. 26 Bogoldin, sat, comuni, jud. Carg-Severin. 27 Cserdake = cerdac, constructie izolatä fäcutä pe o ridicaturi de pdmint sau pusä pe stalpi, servind ca post de observatie. Termenul provine din limba turca.

www.dacoromanica.ro

523

proaspete. Prânzul odatd terminat, vizitai clddirea. Era compusd dintr-o singurd incdpere, care serveste pe rind de dorrnitor comun, said de masä i bucdtdrie §i continea toate mobilele si ustensilele necesare acestor diverse utilizdri. Serviciul de

gardd se prelungeste pentru intreaga sdpamând pentru aceiasi oameni, dar ei nu revin acolo decât peste o lund. Prin intermediul patrulelor, fiecare post comunicd cu

postul vecin. Consemnul grdnicerilor este atât de sever, incât ei sunt obligati sd deschidd focul asupra oricdrui individ care nu rdspunde imediat la somatie si care, dacd este grdnicer nu vine sd dea parola sau sd-si prezinte actele, dacd este strain. Momentele de relaxare sunt cele ale pescuitului sau vândtorii, cdci comunitatea insdreinatd sä hrdneased posturile nu le trimite deck phine, brinzd i rachiu de prune pe care D. numesc slibovitd28. Am intrebat ce se intelege prin cuvântul comunitate §i cdpitanul mi-a rdspuns cä imi va explica la satul urmdtor, apoi ne-am pus din nou la drum.

in loc de a continua sd urcdm pe Cerna, noi am traversat-o i ldsând-o in spatele nostru, am inaintat pe jos, in linie dreaptd de-a lungul stâncilor atat de bizar

despicate si de o indlOme impundtoare. Desi eram in admiratia acestei naturi salbatice, nu mi-am putut resine un sentiment de neliniste, iar cdpitanul 1-a observat.

- Nu vd temeti, mi-a spus el, am vrut sä yä fac sä vedeti punctul // cel mai

p. 520

inaintat al frontierei militare. Ne aflam in pace cu turcii, cu rusii 0 cu românii si nu s-a semnalat nici un caz de ciumd in toate provinciile dunärene . Nu ne puteam intâlni decât cu hoti, ori cu contrabandisti, dar aceste persoane, in loc sä ne atace, vor fugi de noi, pentru cá ei stiu cd la un simplu semnal al fluierului, instrument pe care îl poartd fiecare grdnicer, ar atrage asupra lor toate posturile vecine. Dupd o jumdtate de ord de mars tdcut, cdci acerea este specified primelor linii

ale regimentelor militare , am ajuns la picioarele unei stânci in fata cdreia un grdnicer, inarmat /And in dinti, fdcea de gardd. L-am intrebat pe cdpitan ce putea sa pdzeascd el . - Intrarea intr-un din kuller-urile noastre - mi-a rdspuns el. - Ce este un kuller? - Un post de pdmânt subteran. Vedeti acest mic acoperis de paie? El acoperd scara care duce la kuller. $i luându-md de mând, m-a condus in acel acoperis si a trebuit sd coborâm sapte sau opt trepte, la picioarele cdrora ne-am gdsit intr-o pivnitd de paisprezece sau cincisprezece picioare ldtime i doudzeci pând la doudzeci si cinci de picioare in lungime. Scânduri neslefuite acopereau tosi peretii acestei sdli subterane, cu scopul de a o face mai putin umedä, iar mobilierul se asemdna intru total celui din

post" pe care tocmai îl vdzusem. Seful acestui post, care se compunea din opt 28 Slivowitz.

29 Cserdake

524

www.dacoromanica.ro

oarneni §i un caporal era singur in acel moment, dar abia apucasem sä schimbdm ateva vorbe cu el cd au §i sosit trei grdniceri, ce aduceau cu ei mai multe animale vânate. Am remarcat cu surprindere cd toate fuseserd prinse in capcane,

ceea ce i-a oferit apitanului ocazia de a md informa cä aceasta era singura modalitate permisd pentru vândtoare pe aceastd linie inaintatd a frontierelor militare. Aceasta, deoarece, nu numai detundtura unei arme de foe, dar chiar i cele mai mici strigdte sau ridiari ale vocii sunt privite aici ca o dovadd cd se intâmpld ceva extraordinar. In acest caz, jumdtate din posturile care au auzit acest sunet se indreaptd spre punctul de unde a plecat . De indatd ce se cunoa§te arma, doi oameni se duc la cel mai apropiat post condus de un ofiter §i-§i prezintd raportul §i apoi se intorc impreund cu ordinele necesare. Directia pe care am luat-o era opusd celei pe care o urmasem pând atunci, aci

in loc de a continua sd ne apropiem de Tara Româneasa, noi inaintam spre interiorul districtului militar. Aceastd plimbare // de-a lungul stâncilor aride §i a p. 521 muntilor impdduriti, unde nu existd nici drumuri trasate, nici chiar poteci bdatorite, incepea sä mi se pard destul de lungd i, mai ales, obositoare, and cdpitanul m-a incurajat anuntându-md cä eram pe punctul de a atinge a doua linie unde se &eau posturile de ofiteri §i, intre-adevdr curând am intrat intr-unul din aceste posturi (sau kuller). Acesta era o baracd mare de lemn, sprijinitd de stânci §i impdrtitd in cloud camere, din care cea mai frurnoasd era locuitd de ofiter. Toate posturile din linia a

doua sunt fäcute in acest stil, in timp ce acelea din prima linie sunt scobite in pdmant. In timp de rdzboi li se inchide acoperiwl de paie §i se blocheazd scara cu o trapd, pentru ca inamicul sd nu le poatd zdri de la distanfd. Sublocotenentul care comanda acest post, un tândr austriac bine educat §i foarte instruit, ne-a prirnit in maniera cea mai amabild. Nu rn-am putut impiedica sd-1 compdtimesc pentru faptul cä petrecea o sdpamând din patru in acest tinut salbatic §i pustiu. Drept rdspuns mi-a ardtat arti §i instrumente de matematia. Aplecându-se asupra unui asemenea gen de studii, el i§i asigura un viitor strdlucit, cdci supu§i capabili sä dirijeze operatiile care tin de domeniul artileriei §i geniului sunt atât de rari in cadrul regimentelor de granitd Mat, in momentul in care apare unul, el ajunge rapid la posturile cele mai înalte. Am indreptat conversatia spre matematici, pentru care am o mare aplecare, insd, din aceastd tiinä sublocotenentul nu iubea decât partea care se aplia la rdzboi. De aceea el nu mi-a vorbit decât de lucrdri in unghiuri, de intdriri, de bastioane, ceea ce m-a amuzat un pic §i eram destul de incântatd, când conversatia noasträ a fost intreruptd de sunetul unui corn de vândtoare. In mi§carea generald care s-a declan§at, am ghicit fdrd dificultate cä urma sä apard ceva nou. Era, intr-adevdr, o patruld de gardd forestierd care venea sd-§i prezinte raportul. Am examinat cu atentie ace§ti paznici forestieri, ei nu aveau nimic

care sd-i deosebeasa de ceilalti grdniceri. In acest district, toti, cu exceptia ofiterilor, sunt rornâni §i poartd costumul lor national. Grdnicerii au totu§i o www.dacoromanica.ro

525

P.

uniformd, dar nu o poartd decat la ocazii speciale, deoarece ei sunt obligati sd se imbrace pe cheltuiala bor. in ceea ce prive§te armele §i aprovizionarea, aceasta este problema guvernului; el este cel care le plate§te. Uniforma ofiterilor este cea austriacd, iar limba este cea germand, care este utilizatä in toate actele §i vorbitd in toate districtele. Copiii sunt obligati s-o invete, in timp ce limba natald o invatd prin simpla folosire a ei zi de zi. Caporalul gdrzii forestiere, cdci §i aceste gárzi sunt organizate 522 militar // venise sd-§i prezinte raportul sublocotenentului. Acesta s-a grdbit sd-1 inscrie in registrul in care el scrie ceea ce se intampld in fiecare zi. Dacd se intampld ceva gray, el îl informeazd imediat pe locotenentul din satul cel mai apropiat care,

la randul sdu, face acela§i lucru cu cdpitanul. Raportul caporalului forestier era urmdtorul: arbori necesari pentru constructie, pe care doar statul §i-i rezervd, fuseserd tdiati §i transportati de acolo. Nu se §tia dacd delictul fusese comis de cdtre locuitori ai Tdrii Romane§ti sau de calm graniceri; in orice caz posturile vecine erau

vinovate de neglijentd §i trebuiau a se a§tepte la o pedeapsd serioasd, cdci disciplina este foarte severd. Ceea ce, pe toate fetele se vedea; soldatii postului se temeau mai putin pentru ei cat pentru vinovatii care doboraserd acei arbori, mai ales dacd vinovatii proveneau dintre grdniceri. in timp ce sublocotenentul i'§i scria raportul, cdlduza mea m-a dus sá urc vreo

doudzeci de trepte care duceau pe o mica platformd tdiatd in sand, la fel ca §i treptele scdrii. Pe acest platou se afld un mortier §i o turld de lemn ce addposte§te un clopot mare. La cateva trepte, mai sus de turn, se ridicd o prdjind inaltd acoperia cu paie. Mortierul are menirea de a lansa o ghiulea, pentru a avertiza satul

ca postul are nevoie de ajutor. Cand insd este nevoie de a aduna toate fortele regimentelor de granitd intr-un singur punct, se bate clopotul §i se aprilid paiele de pe präjind. Aceste semne, repetate din post in post, dau, in mai putin de doud ore, alarma pe toatd intinderea regimentelor de granitd. Din pdcate, experienta a dovedit cä acest mijloc este mai bun in a rdspandi vestea deck a obtine un ajutor imediat, cdci oamenii nu reu§esc sd meargd atat de repede cum actioneazd sunetul §i lumina.

Nemaiavand nimic de vazut in acest adapost", am plecat spre Bogaltin, impreund cu purtdtorul scrisorii sublocotenentului, care de altfel ne-a depd§it curand, cdci eu cum nu puteam sa merg repede prin rapele gloduroase in care eram intrati. La capdtul uneia din aceste rape ne-am aflat dintr-odatd la intrarea intr-o mica vale cultivatd cu grijd, in mijlocul careia se afla satul Bogaltin, prima statie de ofiteri. Acesta este, de altfel, stilul oficiab in care sunt denumite toate satele din districtele militare, in care fiecare este intotdeauna condus de un ofiter cu un grad mai mare sau mai mic, in functie de importanta satului. Toate casele din Bogaltin sunt construite in stilul caselor elvetiene, ceea ce dd satului un aer pe de-a-ntregul pitoresc. Acest constructie a fost adoptat pe " Ku Iler

526

www.dacoromanica.ro

toatd intinderea frontierelor militare §i mai ales pentru satele aflate la distantd de drumurile mari. insotitorul meu m-a introdus in casa locotenentului comandant al statiunii. Totul respira bel§ug §i curdtenie §i fdcea casa // foarte agreabild. 0 tândr doamnd p foarte gratioasd §i doi copii incântdtori, cdci locotenentul era cdsátorit, completau tabloul unei re§edinte atat de incântdtoare, incât nu te puteai retine sd nu-i invidiezi pe cei care o locuiau. Masa era deja pusd intr-un mic salon care dddea spre grddind, cdci aici, ca §i la postul3' , vizita noastrd fusese anuntatd. Nu mai discut aici meniul, cdci ofiterul comandant al unui sat este marele senior , §i doar la marii seniori reu§e§ti sä afli care sunt excentriciatile care caracterizeazd moravurile unei tdri. La comandantul din Bogâltin mä puteam crede in casa de la

lard a vreunui baron austriac sau a unui conte maghiar care ndzuie§te la originalitate. in cursul conversatiei am aflat cd, de reguld, comandantul unui post

de ofiter are asupra satului sdu o autoritate la fel de absolutd precum cdpitanul asupra sale. Cu toate acestea abuzurile de autoritate sunt foarte rare, deoarece cdpitanul supravegheazd locotenentii, colonelul pe cdpitani §i a§a mai departe pând la ministrul de rdzboi, care judecd purtarea §i administratia tuturor. Fiecare sat are un ofiter care intocme§te un studiu special de economie rurald §i care este numit ofiter rural. El este cel care dirijeazd toate lucrärile care privesc aceastd zond §i stabile§te numdrul de oameni de care are nevoie.

in principiu, fiecare grdnicer dispune de o parte egald de , dar aceastd egalitate primitivd nu s-a putut mentine mult timp din cauza nurndrului diferit al copiilor cdrora acest teren le revine dupd moartea tatälui bor. Pentru a remedia acest neajuns, guvernâmântul militar autorizeazd pe pdrintii cu familii numeroase sä cumpere terenuri de la cei care nu au copii. Dacd ace§tia din urmd mor

inainte de a-§i fi vândut terenurile, ele intrd in stdpânirea fiscului. Dacd, dupd moartea unui tatd de familie, fui sdi sunt atât de numero§i incât pdrtile care le revin nu le pot asigura existenta, atunci mezinii sunt trimi§i in alte districte, unde li se

distribuie pdmânturile puse la dispozitia fiscului moartea soldatilor fait copii. Fete le i§i mo§tenesc tatii atunci când ace§tia nu au avut bdieti, dar intr-un asemenea caz ele nu se pot cdsdtori decât cu un grdnicer fárd pâmânturi, cu alte

cuvinte unul din soldatii dintr-o familie numeroasd. Vdduva i§i mo§tene§te sotul, dar, la fel, ea nu se poate recdsdtori decât cu un gednicer färd terenuri. Dacd ea are copiii de la primul bdrbat, al doilea este doar administratorul terenurilor sale; copiii pe care îi poate avea cu el nu mo§tenesc, decât in cazul in care n-ar fi avut copii cu cel dintâi. Dacd ace§ti copii din prima cdsätorie mor inaintea ei, pdmânturile trec la fisc, iar un grdnicer care are terenuri se poate insura cu o vdduvd, dar aceastd cdsdtorie face ca terenurile sä revind 3' Cserdaké.

www.dacoromanica.ro

527

523

fiscului. Cum aceste conditii sunt foarte dure, vdduvele foarte rar sd se p. 524 mdrite din nou. Totu§i pdmânturile trebuie cultivate //, ceea ce obligd vdduvele sd aleagd, in familia lor un bdrbat fdra terenuri, care se stabile§te la ele, pând când copiii lor sd fie in stare sd le munceascd.

Acestea sunt mijloacele prin care guvernul austriac impiedicd o serie de familii sd devind prea bogate §i le protejeazd pe altele de pericolul mizeriei i sdrdciei. Aceasta mi se pare pe de o parte just, iar pe de alta chiar rational, cdci grdnicerii nu pot sd indeplineascä scopul institutiei lor decât mentinând mereu calea de mijloc intre bogdtie §i sdrdcie, stare fericitd pe care in visurile noastre filosofice am vrea sd o vedem domnind peste tot.

Ofiterul rural, care lua masa impreund cu noi, mi-a dat o multime de informatii asupra situatiei agriculturii din acea vale. in fiecare an se recolteazd grâu de Turcia32, grâu obi§nuit (sau cârndu) §i mei, din care, in fiecare an, se poate vinde o parte. Furajul, care este necesar pentru cai, pentru vaci §i oi, se obtine aici intr-o cantitate suficient de mare. Se gdsesc, de asemenea, din bel§ug, porci §i pdsdri §i §i cu albindritul. Livezile produc multe fructe, mai ales prune, din care se face rachiu. Strugurii nu au cdutare aici; cu toate acestea climatul este atat de bland in aceastd

zond, inat smochinul cre§te sälbatic, iar turrnele petrec noptile de-a lungul intregului an in aer liber. Termenul de comunitate fusese atat de des pomenit in conversatie, incât am dofit sd-i aflu semnificatia, iar ofiteml rural s-a insdrcinat sd mi-o dea. in acest scop el m-a condus intr-una din cele mai mari case din sat. 0 femeie de vreo cincizeci de ani a sosit sä md primeascd: ea era liderul feminin al unei comuniati grdnicere§ti §i o numeau gospoddrita33. La ordinul ofiterului, ea s-a grdbit sd-mi arate pivnitele §i mulgdtoriile de lapte, birourile, magaziile §i hambarele. Totul se gdsea intr-o ordine perfectd §i era plin de atâtea provizii, de atâtea bucdti de postav §i de panzd, incât mi-am inchipuit cd aceste depozite acopereau nevoile intregului sat. Mä in§elam: existau multe alte comunitiiti asemändtoare i fiecare se compunea din cel putin

§aizeci de membri. Painea, fdcutd din mei, este coaptd in cenu§d, doar pentru consumul zilei respective, deoarece ei doresc sd o aibd proaspätd, iar gustdrile pregdtite cu fdind §i lapte acoperd cea mai mare parte a meselor. Camea este pdstratd doar pentru zilele de mare sdrbdtoare, iar pdsärile sunt totdeauna vândute la piatd. Obligatiile gospockiritei constau in a administra partea de alimente, de land i cânepd pe care familia o aduce la comunitate, in a§a fel incât toatd lumea sd aibd hrand din abundentä i nimeni sd nu clucd lipsd nici de haine, nici de rurarie. Ea este mândrd de a indeplini aceastd dificild indatorire §i de a face câteva mici economii 32 Denumire improprie; probabil din sämânta provenitä din principatele dundrene. " Gospodanseza.

528

www.dacoromanica.ro

pe care le imparte cu femeile care o ajutd cu mult // zel. Sotul sal, gospodaruP4 sau p 525

$eful comunittii, distribuie, de acord cu ofiterul rural, sarcinile pentru munca campului grdnicerilor pe care serviciul militar nu ii solicitk el ii dirijeazd prin sfaturile sale $i le insuflete$te activitatea prin exemplul sal . TO se supun fded cracnire $efului pe care in mod voluntar $i 1-au desemnat, cáci grdnicerii i$i aleg ei in$i$i gospodarul.

Dupd ce am felicitat-o in mod sincer pe gospoddrit pentru buna randuiald a comunitätii sale, am pärdsit-o pentru a merge sd vedem satul. Case le ofiterilor $i cele ale comunitAtii nu se deosebesc de cele ale simplilor grdniceri decat prin intinderea lor. Existd de asemenea $i o $coalk care tine de biserick Aceasta are o clddire mick modestd $i apartine ritului grecesc, cdci cu putine exceptii romanii

sunt greco-catolici. Catolicii intre romani sunt foarte putini, nu numai in regimentele de granitá ale Austriei, dar $i in toate provinciile riverane Dundrii de Jos, plecand de la gurile Dravei. Din acest punct malul stang rdmane maghiar, in

timp ce malul drept este slay $i este a$ezat mai mult sau mai putin sub dominatia turcd. Strdbdtand satul, am vdzut la toate ferestrele caselor femei in varstk ocupate sd teastd, lana sau canepa, sau cantand cantece eroice $i nationale copiilor aproape

goi ghemuiti langd ele. Dacd aceste tablouri patriarhale mi s-au pdrut drägute, in schimb o imagine sumbrd a ldsat-o carciuma pe langd care n-am intarziat sd trecem

$i unde am vdzut o multime de oameni la mese in fata unor cäni mari cu vin. Ofiterul rural s-a grdbit sd md informeze el aceste stabilimente ale betiei erau destul

de recente, $i in egald mdsurd la fel de nocive chiar $i pentru moralitatea grdnicerilor. Pentru ace$tia, folosirea prea mult a tutunului $i a vinului bdut fard mdsurd sunt tot atatea cauze de ruink avand in vedere caracterul redus al resurselor lor . Este adevdrat cd pdmanturile lor sunt aproape scutite de impozite $i cd fiecare cap de familie prime$te in jur de cincizeci de franci pe an din partea guvernului, dar trebuie addugat ton* di familia respectivd trebuie sd trdiascd, sd mdnance $i sd se imbrace. Fdrá sprijinul comunitätflor care sunt pentru soldati $i masd $i cask s-ar ajunge greu la rezultat. Copii nu necesitd o grijd prea mare: atata timp cat sunt mici $i nu pot merge, ei dorm in leagdne. Apoi, deodatd deveniti mari, ei aleargd goi pe ulitele satului, ceea ce are ca rezultat cá grdnicerii sunt cei mai robu$ti $i mai rezistenti la oboseald dintre toti ceilalti europeni. Fdrd a fi prea masivi, au o fortd nervoasd in exces, iar curajul lor temeritatea. Aproape toti dintre ei ajung la o

varstd inaintatd nil a fi cunoscut bolile. Femeile se culcd singure, se duc de asemenea la muncd $i duc ele inse$i copiii la bisericd pentru a fi botezati. in ciuda activitätii lor neobosite, ele sunt tratate, dupd // cdsátorie cu un dispret care tine de p. 526 umilire. Grdnicerul in posturd de iubit se apleacd in fata stdpkei sale, ca peste tot, 34 Le gospodar.

www.dacoromanica.ro

529

dar de indath ce s-a chatorit devine tiran si vorbeste intotdeauna de sotia sa Pal

tact un respect, ca 4i cum ar fi vorba de un animal murdar sau de un obiect dezgustator. Gospoddritele cu toate acestea, nu se bucurh de o veneratie mai mica, deoarece lumea nu vede in ele femeile, ci econoamele laborioase si inteligente care se consacra bunbsthrii in general. Odath intorsi la locotenentul comandant, uncle trebuia sh dormim, am profitat de bunävointa sa pentru a-1 chestiona asupra tuturor lucrurilor pe care le aveam de aflat; lath deci noile informatii pe care le-am primit. Ofiterii nu apartin totusi> de organizarea militarh a frontierelor si rhmän in Intregime supusi armatei austriece regulate, ai Wei generali ii trimit la frontiere sau

ii recheamb, potrivit naturii serviciilor pe care acesti ofiteri sunt in stare a le presteze. Cand Intregul regiment isi phrbseste districtul sau atunci and nu mai rämâne deck rezerva, o parte din ofiteri plead cu el. Aceasta nu se petrece deal cu ocazia räzboaielor mari, chci regimentele grbniceresti chemate 'in afara districtelor lor au pierdut din efective in asa mäsurb, Incat in 1815 pe toath intinderea frontierei militare existau patruzeci de mii de vaduve,

Granicerii nu depa§esc gradul de suborner decät in cazuri de bravarh extraordinarb. La fel, cu doer câteva exceptii, toti ofiterii sunt germani sau apartin provinciilor interioare ale imperiului austriac. Toate delictele comise de graniceri, chiar cele care sunt de domeniul vietii private, sunt judecate de justitia militarä, In fine, pentru a mai spune un cuvânt, districtele militare sunt mentinute in permanenth in stare de luptd. Posturile cele mai inaintate ale regimentelor de granith sunt usor de giftsit in

WO, care totusi nu le indica intr-un asemenea mod, Pentru a le recunoast este suficient sä urmbrqti linia care marcheazh frontierele imperiului Austriei, de la limitele Bucovinei pânti la gurile fluviului Cattaro, Uneori aceste frontiere nu se compun numai din districtele ; fiecare dintre avanseazb mai mult sau mai putin si totdeauna neregulat in provincia limitrofä din care a fost delimitath, pentru a fi supush unei organizäri militare si care formeazb o suith de teritorii cu contururi ciudate. inläntuirea nu poate fi observath decât cu ajutorul unor planuri speciale [.], pe care guvernul nu le lash sä ajungh la indemâna publicului. in mai multe puncte, frontierele militare nu au decat trei leghe in adâncime, in timp ce in altele au mai mult de douäzed Este, rail indoialh, inutil de adhugat ch p. 527 aceste puncte inguste sunt cele mai vulnerabile; // guvernul stie bine acest lucru, si de aceea a incercat sh le lärgeasa Dar, de multh vreme deja, el se alb intr-o buna armonie cu Turcia, care mai ocupd azi doar o mica parte din frontierele care o separh de acest imperiu. De0 extrem de obosith, n-am vrut sh mb bag in pat deck duph ce am scris relatarea cälätoriei mele de azi, 530

www.dacoromanica.ro

Caransebes. Duminica, orele 8 seara. Am, plocat, din Bogratin, Impreunh cu capitanul, 1ntr-o chruth cu patru roti foarte joase si trash de patru miei cai romanesti. Traseul pe care am luat-o, este un drum de Ott, fapt care nu-I Impiedich de a fi foarte bun, iar pomii fructiferi care se aliniaza pe marginile lui îi confera un aer foarte agreabil. Caii valahi alearga tot timpul, $i, In acest fel, noi am sträbatut, In mai putin de o jurnatate de ori, distanta de o leghe care separi Bog& ltin de Cornean, Acest din urmtt sat este un post de ofiter comandat de un capitan. Drumul eel mare care 11 strabate, casa postului, imensul shu han ca si prEtvMiile care vand tutun, pipe si alte obiecte de care caratoril in trecere ar avea nevoie, ii rapesc acestula aerul pitoresc pe care il admirasem la Bogaltin. Cu toate acestea, administratia, ca i moravurile sunt aceleasi in toate satele frontiera militarh, Nu ne-am oprit la Cornea deck pentru timpul care ne-a trebuit pentru a phrtisi

chruta noastrii $i a urea 1ntr-o trasurh de po$th, pe care batranul servitor al comandantului din Mehadia, Insarcinat sh ne a$tepte la aceasth statie, ne-o pregatise din timp. Nu rn-am putut retine sh nu admir Mat frumusetea cat i calitatea drumului, de care am fost cu gat mai surprinsa cu cat in statele austriece i chiar în imprejurimile Vienei, acestea sunt deosebit de proaste. Chpitanul m-a asigurat c toate marile drumuri ale frontierelor militare erau la fel de bune $i la fel de bogat märginite de un rand dublu de pomi fructiferi, ca aeela pe care noi 11 urmam In acel moment $i care clucea de la Orsova Veche la Caransebes, Apoi el a adaugat cä granicerii erau cei care construiserä aceste drumuri si ca tot ei le Intretineau, i ca, drept dovadh, tot ce se vedea In zona frontierelm: militare era opera lor, Aceasthimprejurare mi-a 1nthrit convingerea ch popoarele moderne ar putea lhsa posteritätii monumente la fel de durabile si de importante ca acelea ale vechilor romani, dach asemenea lor, ar avea buna idee sh-i punä la munch pe soldati. Duph ce am traversat rapid o vale intinsä, am trecut, MIA însä sä ne oprim prin micutul targ Domasnea", aflat la picioarele muntelui cu acela$i nume, Drumul pe care se urca spre acest munte este mat de Indemanatic thiat In spiralh, Incat vizitiul continua sh mentinä caii la trap, Träsura s-a oprit pe o platformh // $'1 noi am pus cu p. 528

totii piciorul pe piimant aproape de o imensh cruce de piaträ. Vizitiul, bätranul servitor si chiar $i chpitanul au 1ngenunchiat la treptele acestei cruci i, duph ce au racut o scurfa rugáciune, mi-au explicat motivul acestui act de devotiune. in timpul rtizboiului din 173837, armata austriach si-a stabilit tabära In valea de langh Domapea, Arhiducele Francisc, sotul Mariei-Tereza, si apoi impärat al germanilorn, s-a dus In acea tabärä convins ch turcii nu vor putea forta Kornia, sat si comunk jud, Caras-Severin, " Damasna, sat si comma, jud, Caras-Severin, " Este vorba de fapt de räzboiul ruso-austro-ture dintre 1736-1739, Franeise Stefan de Lorena (1708-1765), Imparat al Sf. Imperiu romano-german (1745-1765),

www.dacoromanica.ro

531

linia dubld a frontierelor militare. Cu toate acestea ei au fortat , au surprins

tabdra §i au pdtruns pând la cortul arhiducelui. incle§tarea a fost teribilä, dar arhiducele nu a primit nici mdcar o rand, iar turcii au fost respin§i pând la Cornea.

Este adevdrat cd, din acest punct, ei nu au intârziat sä invadeze Banatul, dar grdnicerii uitd intotdeauna victoriile turcilor pentru a nu-§i aminti deck de cele ale lor §i nu trec niciodatd pe lângd crucea ridicatd in amintirea bdaliei de la Doma§nea

farä a se ruga pentru salvarea sufletelor cre§tinilor morti de rdzboiul ruso-austro-turc. De la indltimea muntelui, privirea domind ora§ul §i intreaga vale cu acela§i nume. Pomi incdrcati de fructe i case ardtoase ocupd azi aceastd vale in care, cu o

sutd de ani in urmd domnea rdzboiul, cu toate ororile sale. in acest fel, binele

succede ráului, dar nu e mai putin adevdrat cä acesta nu dispare ci doar se

deplaseazd. and nu mai este vdzut de nimeni, este u§or de crezut cd a incetat sä existe.

0 jumdtate de ord dupd aceea eram ajun§i la Teregova", unde am schimbat caii. Doar casa po§tei, singurd se intinde la drumul mare, cdci satul se intinde la dreapta, la picioarele unei imense mase de stânci care inchide valea §i care pare a nu ldsa nici o ie§ire cdldtorului care se angajeazd pe aici. Talentul §i activitatea grdnicerilor au gdsit mijlocul de a strdpunge un drum prin aceste stânci §i acest drum se nume§te Cheile Teregovei. El este suficient de larg pentru ca doud trdsuri sä-1 poatd strdbate , dar soarele nu pdtrunde aici niciodatd, din cauza înälimii extraordinare a stâncilor. Trebuie sä ai obi§nuinta de a cdldtori prin munti pentru a nu te teme cd vei fi ingropat sub câteva din blocurile dantelate, a§a de temerar expuse pe înällimi cä dau aerul cd se balanseazd. Cealaltd extremitate a

defileului se deschide spre un bazin fertil, unde §erpuiqte Timi§ul §i care insuflete§te o statie de ofiteri numitd Armenie. Nimic nu este mai pitoresc situat decât acest sat; cu toate acestea nu ne-am oprit acolo, pentru cd, mi-a spus cdpitanul, nu mai puteam sä aflu acolo ceea ce §tiam deja. Dupd ce am trecut de bazinul Armeni§, am intrat in ceea ce se nume§te Chet le

Slatinei. Acest al doilea defileu este mult mai lung §i mai pitoresc decât primul. Timi§ul face acolo un cot §i ocole§te drumul, pe care nu am intârziat sä vedem un p 529 pose cu doisprezece // pontonieri42. 0 bared de patrulare satea la mal, iar o alta tocmai cobora pe Timi§ul care se varsd in Dundre prin canalul Bega §i prin râul cu acela§i nume i dá astfel infanteri§tilor din districtul iliro-valah mijlocul de comunica cu colegii lor din districtul de la Petrovaradin. 39 Teregowa, sat si comunä, jud. Caras-Severin. 4° Armoenisch, sat si comunk jud. Caras-Severin. 41 Cserdaké. 42 Csadast.

532

www.dacoromanica.ro

Iesind din defileu, se trece prin Sadova43, post de ofiter situat in mijlocul unei

väi incântätoare care se prelungeste pând la Slatina-Timie, cel mai important dintre posturile de ofiter din interiorul districtului. Acest târgusor este la aproape jumdtate de leghe de drumul mare, pe care nu se aflä decât un han si casa postei. Noi am coborât acolo pentru a schimba caii si a lua masa de seard. Cum nu aveau nimic pregdtit, cdpitanul mi-a propus sá mergem sä viziam targusorul in timp ce ni se pregdtea prânzul. Am acceptat cu pläcere si nu am avut motive sd regret. Era ora marii Messe, am inceput deci prin a merge la bisericä. Cele doud pärti ale usii erau acoperite de grämezile de arme, pe care gränicerii le depuseserd acolo inainte de a intra in sanctuar. Messa se celebra dupd ritul catolic roman, ceea ce m-a surprins

mult, cdci românii apartin in general religiei ortodoxe. Locuitorii din Slatina constituie o exceptie de la aceastä reguld.

N-am vdzut niciodatd ceva mai impundtor decât toti acesti grdniceri ingenunchiati cu piosenie. in ciuda devotamentului lor , ei aveau cu totii un aer martial, reintärit de costumul lor militar, cdci de aceastd data erau toti in uniformd. Aceastä uniformä se compune dintr-o haind foarte înaltä, o cazacd bunk un pantalon i un veston alb. Pe umdrul stâng poartd agdtatd o manta neagrd. Femeile se aflau impreund cu ei, dar costumul lor surprinde ochiul, cdci era un amestec din culorile cele mai izbitoare si mai ciudate. Slujba odatd terminatd, bärbatii au iesit primii. Dupd ce si-au pus din nou la centurd cutitele de vândloare i pistoalele si si-au aruncat pusca pe umeri tinerii, au intins mâna fetelor si au inceput sä danseze, intonând cântece rdzboinice in onoarea câtorva eroi ai frontierelor. Aceastd distractie a durat ceva mai mult de o jumdtate de ceas cdci gospodarii §i-au avertizat membrii comunitAtii cä trebuiau sä ia masa. Un grup de copii, sumar imbrdcati, veniserd sd se distreze in fata bisericii, cdci ei nu mänâncd niciodatd deck dupd pdrintii lor. Cu câtiva ani mai inainte femeile nu avuseserd dreptul sd se aseze la masd cu bärbatii, pdrintii i fratii lor. AstAzi acest

lucru este posibil,

m-a asigurat cdpitanul, cdci obiceiurile gränicerilor s-au

imblânzit mult.

Oamenii care se inarmeazd pând-n dinti pentru a cânta i dansa, copii pe jumdtate goi care se joacd in fata uii bisericii, in fine // tot ceea ce vdzusem i auzisem de când alkoream intr-un district militar, m-au fäcut sd pun cdpitanului o serie de intrebdri, la care rdspunsurile primite m-au lärnurit despre caracterul si maniera de a fi a acestor gräniceri [...]. Intr-un cuvânt, gränicerii formeazd o categorie care se simte diferitá de ceilalti oameni, prin caracterul de viatd aparte i märgineste regimentele de granitd. Se stie cd nu pot fi acuti sä pdräseascd aceste regimente decât pentru a ajuta un suveran care i-a condamnat la un exil perpetuu si care îi retrimite inapoi când nu mai are 43 Sat, comuna Slatina-Tirm, jud. Caraq-Severin. 44 Szlatina-Timi.F, jud. Cara§-Severin.

www.dacoromanica.ro

533

p. 530

nevoie de 6. Acest rol, pe care ei II accepta cu curaj, ii face mândri de ei insä$i pand la punctul in care in mai multe din cantecele lor nationale, ei se compara cu geniile muntilor care ies din adâncimile lor atunci cand piticii $i uria$ii devastau pamantul $i revin acolo cand ordinea $i pacea sunt restabilite. Imediat dupa Slatina incepe valea Caransebe$ului, Vedeam deja primele case ale ora$ului care da numele sau väii, and capitanul a oprit trasura pentru a-mi arata, la picioarele Muntelui Mic, resturile unui turn roman pe care toti 1'1 numesc tumid lui Ovidiu,

Toate legendele populare se pun de acord in a atribui vdii Caransebe$ului gloria locului unde a fost exilat $i a murit acest mare poet". Oricum este sigur cd, odinioara, in aceasta vale a fiintat o puternia colonie romand, cdci mereu se dezgroapa de acolo medalii, resturi de monumente $i alte antichitki asemanatoare, Se pretinde chiar cá s-ar fi gasit un stilet de aur cu inscriptia: Aparlin 114 Ovidiu, Am ajuns la Caransebe$ spre sfagitul zilei, Eram atat de obosita !neat mi-am

luat o camera la hanul La Pomul verde", in ciuda insistentelor capitanului, care p. 531 voia // sd md gdzduiascd la el. Dar, dupd mine, confortul nu este niciodatä perfect deck atunci cand plate$ti. Batranul servitor s-a intins pe o gramada de paie in micul coridor din fata camerei mele $i sunt sigura ca a adormit cu mult timp inaintea mea, caci nu rn-am culcat decat dupa ce am scris ce vdzusem si auzisem In cursul acestei zile,

Caransebe$, Luni, orele 2 dupd amiazei. Tocmai am terminat de vizitat Caransebqul. Ora$ul este bine construit $i mai ales bine situat, in fundul unei vaste adancituri in jurul cáreia se ridicau ni$te munti imen$i $i celebri. El serve$te ca sediu al unei episcopii ortodoxe $i al statului-major al regimentului iliro-valah. Mai pot fi vazute o $coala normala, un pension pentru tinere domni$oare, doua cazarmi $i mai multe case dragute in care locuiesc ofiterii superiori. Populkia nu dep4e$te trei mii

de suflete. Comertul este acolo foarte activ, caci Caransebqul este antrepozitul tuturor marfurilor pe care turcii, transilvanenii 0 locuitorii Banatului le schimba intre ei. Se mai negociaza aici $i pepite de aur carate de Sebe$, rau care dupa ce $erpuie$te in jurul targului, se varsa in Timi$,

imprejurirnile sunt de o extrema fertilitate $i produc un vin foarte bun. Locuitorii sunt politico$i $i prieteno$i ea toti dintr-un centru eomercial,

dar moravurile $i obipuintele granicerilor se ascund a$a de bine incat pentru vizitatori, cel putin ele nu pot fi observate. apitanul m-a convins sa urcam pe Muntele Mare', situat la mica distantd de ora$ $i de unde se descopera o mare parte a Banatului, caci Caransebe$ul este situat la extremitatea districtului iliro-valah, care atinge Banatul. Drumul pe care 1-am 45 Legendele mi au nici o bazti reali, Se Vie cä poetul latin Ovidiu a fost exilat la Tomis, unde de altfel a V murit, 46 Montaje-le-Alare. Vârf muntos lfinga Caransebes (1150 m altitudine)

534

www.dacoromanica.ro

urmat imparte acest district in douä pärti aproape egale, de aceea eu aveam in dreapta frontiera turcä, iar In stânga mea partea care separri acest district de Ungaria. Pläcerea pe care mi-a fäcut-o aceasta excursie i-a insuflat apitanului ideea de a-mi propune sd-mi prelungesc voiajul in Transilvania, cel putin /Ana la Partite de Fier, pentru a putea judeca - mi-a zis el - diferenta care existä intre opoartd de fier in pämânt ferm si cea a Dunärii, pe care aveam intentia sä o tree. L-am refuzat, cáci

aveam convingerea a defileul de la Varhaly, in Transilvania, si care este numit Poarta de Fier nu putea sa nu se asemene cu cele doug defilee pe care tocmai le traversasem, pentru cri. toate se deschideau in acelasi lant muntos. Totusi imprejurärile imi aminteau CA Caransebes, cu aerul sau de

mare oras, servind drept centru atat comertului, cfit si mai multor institutii administrative irmIte, era totusi incadrat in frontierele militare [...]. Acest sistem, pe care 1-am descris mai sus, mai devreme sau mai tArziu va p. 533

servi Frantei sä gäseasa o idee de utilitate practica in organizarea similard de asemenea granite, care, duph pärerea mea ar reprezenta un mijloc puternic de a garanta posesitmile noastre algeriene contra raziilor arabilor, Mehadia. Luni, orele 9 seara. Nu am putut reveni cleat tot pe marele drum si la Intoarcere am &cut si mai putin de sase ore. Pentru a ajunge inapoi la Cornea, am traversat statia de ofiteri de la Cuptoare41 si ináltimile de lângä Plugova" apoi am trecut, pe un bac, torentul numit Bela Reka si am aruncat o privire rapidd asupra ruinelor castelului de la Bärcan". La orele opt seara eram inapoi la Mile Herculane. *

A doua zi dimineata, m-am sculat in zori si rn-am dus in sala comund, unde 1-am gäsit pe conte si pe cei1alti cälátori discutând cu interpretul si cu paznicul carantinei. Acesta din urma imi aducea hártiile necesare pentru a vizita malul drept al Dunárii, färä a mai fi obligatä sa fac o plictisitoare carantiná la revenirea pe malul stâng.

Sosind la scheld", nume prin care este desemnat locul unde isi debarca vasele turcesti si de unde pleach toti cei care se duc pe malul drept, am gäsit o barcá foarte platA, in care se aflau doisprezece tineri vâslasi, printre care am recunoscut cu plAcere si pe insotitorul nostru de la muntele Alion si un pilot bátran sau armaci51, cum se spune in aceastá tará. Am luat loc in bárci, aflate in mijlocul mai multor cosuri umplute cu alimente, pe care le adusese hangiul, Acesta deoarece 41 Cuptoza, sat, comuna Cornea, jud. Caras-Severin, 49 Plugova, sat, comuna Mehadia, jud. Caras-Severin, 49 Deal de MngA Mehadia unde se afrá ruinele unei ceati. " Skelle, 5' Kormanos,

535

www.dacoromanica.ro

supraveghetorii carantinei nu permit cdldtorilor pe care ei ii escorteazd pand la malul turc sa guste din produsele de pe acest mal. // Carmaciul se plasd la carmd, vaslasii la posturile lor si barca avansd rapid spre

p. 534

mijlocul fluviului. Carmaciul rdmanea nemiscat si tdcut in fata tdlmaciului si a paznicului carantinei. S-ar fi putut spune cd doarme, dar bravul om astepta pur si simplu sd vind momentul cand sd se Led nu numai util, ci chiar nelipsit. Desi tineam tot timpul mijlocul fluviului, am putut zdri la stanga noastrd gura Cernei, muntele Alion, locul de vdrsare al Bahnei, cateva mori, satul Varciorova, piramida austriacd si postul romanesc cu prdjina sa inconjuratd de paie. in dreapta noastrd, fermecdtoarea insuld care adApostea fortul din Orsova Noud se aratd vederii

noastre. Aceastä insuld, pe care nu am intarziat sä debarchn, nu corespunde cu ideea care ti-o faci cand o vezi de departe. Chiparosii si smochinii sunt, este adevdrat, de o frumusete incomparabild, dar fortdreata este cdzutd in ruind, orasul este pustiu, casele sunt triste si sumbre, iar moscheea, altddatd biseric'd catolicd, n-

are nimic deosebit. Singur cimitirul a meritat sd fie vdzut: asemändtor tuturor celorlalte ldcasuri musulmane, o piatrd albd insearnnd fiecare mormant. Pdrintii si prietenii vin adesea sd impodobeascd cu flori proaspete, dovadd pioasd de care ei se

achitd scotand gemete si tipand. Aceastd tristete impresionantä, aceste flori frumoase si proaspete, ca si pietrele de o albeatd sclipitoare, toate acestea dau

cimitirului turc un aer pe cat de singular, pe atat de interesant si pe care Chauteaubriand" 1-a descris cu minunatul sdu talent. Iesind din cimitir am vizitat intdriturile, cdci interiorul fortdretei unde este

sediul pasei, este inaccesibil strdinilor. Interpretul care se strdduia sd-si castige banii, ne traduse explicatiile pe care paznicii turci nu intarziau sd le dea cOldtorilor.

Ele ne aduserd inforrnatiile, pe care le stiam deja, cd forareata Orsova Noud si fortul Elisabeta, situate pe malul sarbesc fuseserä construite de austrieci care, dupd pacea din 1739, fuseserd obligati sá le cedeze Portii. Mandary manifestO dorinta de a debarca pe malul sarb, pentru a vedea mai de aproape fortul Elisabeta, dar eu m-am opus cdci in acel moment cel mai mult Ind interesau Portile de Fier. Cum am pdrdsit insula Noii Orsove, Dundrea a inceput sd se inalte in valuri

inspumate sau in vartejuri tulburi; ne apropiam de primele gherdapuri, vaslasii trägeau la rame cu insufletire si prude*, iar pe carmaciul intepenit la timond il treceau toate nOduselile. Nimeni nu mai vorbea, ceea ce mi-a permis sd aud foarte clar un zgomot infricosdtor, ca un fel de tunet rostogolit peste fluviu, spre care ne indreptarn repede rnergand in zig-zag. I/

Se vedea lesne cd, in ciuda curentului care ne tam, echipajul stdpanea

p. 535

ambarcatiunea, nu rn-am intrebat ce insemna acel zgomot care se amplifica de la o 52 Chateaubriand, François-René (1765-1848), scriitor §i orn politic francez.

536

www.dacoromanica.ro

chpd la alta; in curând avearn sd inteleg insd despre ce era vorba sau, mai bine zis, sd väd. Din inaltul Alionului, stancile mi se pdruserä o masä compactd care ne venea

pared in intâmpinare. Deodatd, in fata noastrá nu s-a ardtat o barierä care oprea cursul apei, ci o puzderie de vâltori in care fluviul se risipea; o miscare a bdrcii mia dezväluit splendoarea acestui peisaj terifiant. Rocile, croite fantastic, ieseau din sânul unei spume albe si se insiruiau deasupra ei ca niste trepte ce pardoseau drumul

unei zeitäti ciudate, stäpând peste apd si

aer.

Printre stânci alergau vuiete

inspäimântätoare, gemete tânguitoare, strigdte ascutite, in mijlocul cdrora in zadar ar fi incercat o voce omeneascä sä fie auzitä. Ne aflam la foarte micd distantä de locul in care apa si piatra se inclestau intro luptä inversunatd, când marinarii nostri acuti fäcurd: un semn care, desi indemna la atergie, rdspândea groazd; prin acest semn ei spuneau: Iatd Portile de Fier!".

Barca se cufundä in haos, pärând sä caute refugiu pe malul sârb. Atunci, seful echipajului, trecând la timond, schimbd brusc directia bärcii, indreptând-o spre o platformd miscdtoare, acoperitä cu spumd albd, in mijlocul cdreia se deschideau, ici si colo, vârtejuri intunecate. Printre ele se ridicau stânci mai inalte sau mai scunde,

pândind vasul nostru, asa cum pândeste tigrul pe aldtorul imprudent care s-a aventurat in desertul unde el este singurul stäpk. Vâslasii s-au oprit, dar aceastä oprire era ingrijorätoare. Cârmaciul, ghemuit in spatele sefului, intindea bratele spre timond, dar nu indrdznea sä o atingd, dându-si seama cd o conducea o mând mai

priceputd ca a lui. Singur cârmacml era fericit: o fericire inexplicabild, ca a salamandrei in mijlocul fide:di-Hon

Mi-e imposibil sd spun ce simteam atunci. Organele mele, and indoiald, functionau, dar nu mai comunicau sufletului rneu nici o senzatie sau, poate, am pierdut eu orice amintire. Legätura mea cu lumea din gait se intrerupsese. Natura umand se perfectioneazd, neincetat. Dupd câteva clipe de uimire, am inceput sä admir in liniste aceastä pânzd de spumd // groasd, albicioasd, cu gduri p. 536 intunecate ca niste cratere vulcanice, din care ieseau vârfuri ascutite ca niste colti de balend esuatd pe mal. Barca noastrd aluneca cu o splendidd sigurantä in mijlocul

acestor vârtejuri, stânci, bulboane si inainta cu repeziciune pe marginea unei multimi de cascade inguste, separate intre ele de niste roci färd forma, ca niste socluri imaginare pentru gigantii impietriti, care-si intindeau mâinile fantastice deasupra cascadelor. Ai fl zis cd, sub acest aspect ingrozitor, si-au pdstrat capacitatea de a vorbi, asa cum se vorbeste doar in Infern. Vocile neclare, care urlau, suierau, gemeau in jurul nostru, se contopeau intr-un zgomot inspäimântätor atât de

puternic, incât nici doudzeci de salve de tun nu s-ar fi auzit. Pe fetele tuturor se intipdrise o neliniste mutd; doar cârmaciul nu se temea de nimic. Dupd ce cântdrea din priviri toate cdderile de apd, se avânta cu un aer triumfätor spre cea mai rapidd dintre ele. 537

www.dacoromanica.ro

Din acest moment vasul nostru nu mai plutea, ci zbura pared purtat pe aripile monstrilor marini, ce páreau sd-si fl dat intalnire aici, pentru a respira i a da afard spumä inofensivä i Ara' vlagá, intre gurile lor apa inghititd, transformänd-o caseate se inktau starlet rotunde, plate, ascutite, atat de apropiate, incat pärea posibil sä cobori pe ele, ca pe o scard, pand in adancul prápastiei ce se ghicea färd sá se vadd, fiindcii lumina nu putea pdtrunde acolo, iar intunericul peste care, uneori,

alunecau raze räzlete de soare reusea sá filed din trecerea Portilor de Fier o adevdratá cobordre in Infern,

Deodatd, asa cum prevdzuse cdlänza de la muntele Alion, barca noastrd a inceput sá se legene bland pe o panzá intinsd de apd usor agitatd, indreptandu-se spre o incantkoare insuliá, numitä Balmid, Stancile, mandre ea opuseserä Dundrii o barierd de netrecut, s-au retras in spatele ei, grupate spre malul sarb, coborand paná la poalele Carpatilor si lásand in voia apelor invingkoare campiile fertile ale Tárit Romanesti,

Vâslaij i carmaciul md priveau neliniptiti; cram in acea stare de spirit confuzd in care te aruncd imaginatia infierbantatä a stdrii de veghe, când iluzia pi realitatea, frica i speranta, bucuria si durerea se confunda si filmic nu e pe de-a intregul adevdrat, dar nici complet fats.

Am fost adusd la realitate de cdtre pilot, care s-a apropiat de mine si, p. 537 inktandu-si respectuos cáciula de miel //, imi ceru un bacsis. Am fdcut-o cu mare plácere i dárnicie, flinda merita: numai datoritd lui am scdpat de atatea pericole. Dar nu pentru asta Meuse apel la generozitatea mea, ci pentru cá eram prima femeie pe care o trecuse prin Portile de Fier i, pentru a md face mai demnd de cinstea acestui drum, n-ar fi putut proceda mai bine deck cum a fdcut-o, apucand pe drumul

cel mai bogat in pericole i terori sublime. I-am fost recunosckoare pentru cä pericolele fuseserd trecute cu bine, apoi am debarcat veseli pe insuld unde, datoritä proviziilor noastre, am pranzit foarte bine.

Cum este imposibil de a releva, la o primá trecere, toate particularitkile Portilor de Fier si, cum nici eu, nici cei doi insotitori at mei nu aveam de gand sä reludm experienta, am acceptat topografia fdeutá de pilot [...1.

Atunci and nivelul apelor este foarte ridicat, se vád nave incdrcate ce se incumeta sd strdpungd acest defileu ingrozitor, pentru a evita cheltuielile mari ale transportului pe uscat. Existä insá si un alt mijloc de trecere: prin canalul natural de pe malul skbesc, dar el nu este practicabil deck pentru ambarcatiunile care nu intrd p. 538 adanc in apd. $i tot pe aici se intorc ambarcatiunile, // fiinda este itnposibil sa urci in susul apei prin defileul Portilor de Fier. Chiar i pe acest canal Insä, drumul nu este lipsit de pericole, deoarece pand si cea mai mica ambarcatiune este trasá de sase, uneori opt boi. 'in 1737, and au fost obligati sä ridice asediul asupra Vidinului, austriecii au vrut sd intoarcd prin canal ambarcatiunile destinate acestui asediu. In urma ploii lungi

i abundente, apa Dundrii se indltase extraordinar, dar, in ciuda acestor

538

www.dacoromanica.ro

imprejurdri favorabile si cu tot ajutorul mai multor mii de cai si boi, a fost imposibil vaselor Incdrcate cu echipamentul necesar pentru bombardament sd Inainteze. $i, ca sä nu cadd in mainile turcilor, au hotdrat sd scufunde munitia. De atunci austriecii au aruncat o serie de stanci in aer, dar aceastd operatiune costisitoare n-a adus vreo imbundtdtire substantiald, numdrul lor fiind atilt de mare, luck, cu o sutd in plus sau in minus nu era nici o diferentd.

in 1834, o secetd cumplitd aproape cd a golit albia fluviului. Un inginer savant, profitand de acest fenomen, le.a mdsurat pe toate si a ajuns la concluzia cd

era imposibil sä fie distruse si cd in zona Portilor de Fier nu se putea realiza o navigatie sigurd si ward' cleat printr-un sistem de drumuri si ecluze, care sä ridice si sd mentind apa la o indltirne suficient de mare pentru a face sá dispard obstacolele si a permite vaselor sä treacd pe deasupra lor fad sa le atingd. Austria a aprobat acest plan, dar, cum el necesita cheltuieli foarte mari, ea ceru Turciei sd suporte o parte din ele; cererea era foarte indreptátitd, fiinda Portile

de Fier, situate Intre Serbia si Tara omaneascd, apartineau Turciei. Dar gravii musulmani cunosteau atat de putin despre provinciile Indepärtate peste care guverna suveranul lor, !mat au luat termenul de portile de fier ad litteram. De aceea,

Divanul trimise urmdtorul rdspuns Austriei: nu e nevoie de atatea eforturi pentru a &drama niste porti de fier, iar dacä stancile sunt prea dure pentru a le putea distruge, nu rdmane decat sd se facil un foc atat de mare in jurul portilor, incat ele sd se topeasce,

Nu stiu dacá acest rdspuns este autentic sau dacd a fost inventat de cdtre unguri pentru a-i pune intr-o posturd ridicold, neputand sä le ierte victoriile repurtate asupra lor altddatd. Sigur este cá negocierile au ramas la acest stadiu si cd proiectul care trebuia sá inläture unul din cele mai mari obstacole ale navigatiei pe Dundre, zace si azi in mapele cancelariei vieneze, Numele de Portile de Fier, Donje-Djerdap in sarbd, Detnir-kapt in turceste si Porta Ferea" in limba romand, dat barierei de stanci care, plecand de la cele douá maluri ale Dundrii, inainteazd spre mijlocul fluviului II, Intalnindu-se aici, ar putea p. 539

foarte bine sd-si aibd originea intr-o legenda mai veche, a carei eroind este Sieglinde, nimfa Dundrii, Sieglinde, spune povestea, 1-a pus pe sotul ei, spiritul stancilor si al valtorilor acestui fluviu, sá construiascd o poartd de fier, pentru a-i impiedica pe navigatori sd se avante in labirintul de stanci din care nu puteau si scape de naufragiu, decal dacä li conducea ea insäsi. Chid ajungeau in dreptul portii, aduceau ofrande nimfei, pand and poarta ii anunta sosirea, deschizandu-se: atunci se putea trece fdrá nici o grijä. intr-o zi, Insä, ingratitudinea unui cordbier care a pus norocul traversdrii pe seama dibdciei sale, a supdrat-o atat de tare, 'luck a läsat deschisd pentru totdeauna aceastá trecere oricui s-ar fi aventurat " Porta ferea este denumirea latinil si nu roman& cum india autoarea, dar afirmatia dovedeste asemanarea izbitoare dintre hmba latinä si limba romfiriä, motiv penh-u care Alofse-Christine de Carlowitz, necunoscind bine limba noasträ a ficut aceastä confuzie,

www.dacoromanica.ro

539

Aldturi de altd poveste $i de multe altele asemändtoare, o veche cronicd sarbeascd poveste$te cd, pe vremuri, localnicii de pe ambele maluri ale Dundrii, indemnati de o prevedere foarte omenoasd, au intins peste fluviu o $ind groasd de fier, pentru a-i avertiza pe cdldtori sá coboare in acel loc $i sdli continue drumul pe jos. Unii geografi au acceptat aceastá legendd, dar azi, in numele de Portile de Fier" nu se mai vede decât o metaford perfect justificatd de pericolele $i dificultdtile navigatiei in aceste locuri.

Ar fi prea lung sd amintim aici toate tradiPile legendare $i istorice al cdror obiect il constituie Portile de Fier. A$ aminti doar pe cea a haiducului care a trecut prin defileu, sdrind din stâncd in stâncd, care nu mi s-a pdrut exageratd atunci când am trecut $i eu pe acolo.

Insulita unde am poposit, având cu top mare nevoie de odihnd, este un adevdrat paradis $i tottqi, nimänui nu i-a trecut prin minte sd 'Inland aici defmitiv,

nici chiar unei familii de pescari. E adevdrat a suprafata ei nu dep4e$te $ase pogoane, dar ce pdmânt fertil. Tufele de chiparNi, terebint $i dafin addpostesc armate intregi de pdsäri, iar pelinul, máciewl $i pepenii cresc spontan. Aceastd $edere pldcutd, la care nimeni nu se a$tepta, era o dovadd evidentd a faptului cá nu

pdmântul, ci bratele $i mai ales un guvern care sd nu-i incarce cu impozite pe cultivatori dupd bunul sdu plac, lipsesc din aceste fericite tinuturi [...]. Trecuse deja mult timp, $i ca atare barca noastrd se indreptd spre malul stâng unde se aflau o grdmadd de ruine $i vreo sutd de case se grupau fdrd plan $i MIA vreo ordine in jurul unei incinte cu ziduri inalte, dincolo de care se ridicau acoperiwrile câtorva clddiri. Recunoscând in aceste ruine Turnul lui Sever nu am mai avut nici p 543 un dubiu II cd eram in fata localitatii Schela Cladovei $i a casei ce addpostea carantina. Ne fácusem o cu totul altd idee despre acest or4el care serve$te drept p. 542

antrepozit pentru navigatia la Dundrea de Jos $i care restabile$te comunicatiile

navelor cu aburi, intrerupte de trecerea pe la Portile de Fier. Gäsind un târg mizerabil in locul ora$ului mare $i frumos la care ne a$teptam, ne-am fdcut din nou

o tristd pdrere despre Tara Româneascd $i, intr-o dispozitie foarte proastd am debarcat la Schela unde barca noastrd tocmai acostase.

540

www.dacoromanica.ro

ERNST ANTON QUITZMANN (1809-1879)

Ernst Anton Quitzrnann, näscut la 13 noiembrie 1809 in Bavaria superioard, este fiul until invätätor. Dupä absolvirea cursurilor ltceale la München (1828), el a studiat medicina in acelasi oras, obtinând diploma de doctor in anul 1836. Midr medic, si-a continuat studiile acordându-i-se in 1838 si titlul de doctor in filosofie. A ocupat mai intâi un post de medic districtual pentru ingrijirea säracilor. Ulterior a avut propriul säu cabinet medical la Heidelberg (1842) si apoi la München (1848). Dupd scurtd vreme

a ajuns doctor in armata bavarezä, urcând pe treptele ierarhiei militare pând la rangul de Oberstabarzt 1. Klasse. A participat la campamile din 1866 si 1870-1871. in timpul sederii sale la Heidelberg, a cunoscut-o pe Wilhelmine Zöpfl, fiica unui cunoscut jurist, cu care s-a cdsätorit in 1863. Cäsnicia a durat relativ scurtä vreme, deoarece E. A. Quitzmann a incetat din viatä la 22 ianuarie 1879.

Dr. Quitzmann n-a fost doar un reputat medic si scriitor talentat. El a fost totodatä un pasionat cercetator al istoriei evului mediu timpuriu bavarez si al mitologiei germane, dupä cum rezultd din lucrdrile sale in acest domeniu: Gdtterwanderung und Götterdeimmerung (Leipzig, 1873-1875), Die Abstammung, Ursitz und eilteste Geschichte der Baiwaren (München, 1857), Die heidnische Religion der Baiwaren (Nürnberg, 1866), Die älteste Geschichte der Batern bis zum Jahre 911 (Braunschweig, 1873). in perioada cât a fost medic la Heidelberg, Quitzmann a intreprins aldtorii de documentare

in Germania de nord, Austria, Turcia, Tärile Române, Grecia, Italia si Elvetia. 0 parte din impresiile sale le-a publicat, sub formä de scrisori, in volumele Deutsche Briefe über den Orient (Stuttgart, 1848) si Reisebriefe aus Ungarn, dem Banat, Siebenbürgen, den Donaufürstenthitmern,

der Europdischen Tiirkei und Griechenland (Stuttgart, 1850). in drum spre Atena

ai

Constantinopol, Quitzmann a trecut, in cursul anului 1846, prin Tärile Române, urmând traseul: Timisoara, Lugoj, Deva, Sebes, Sibiu, Brasov, Câmpina, Bucuresti. Nina de pitoresc, continând insä i aprecieri deosebit de entice, uneori exagerate, asupra realitätilor intilnite, relatarea doctorului E. A. Quitzmann constituie un valoros document de epocd din care se desprinde imaginea farilor Române, väzutä prin prisma mentalitätii unui cdrturar german, in preajma revolutiei din 1848. Relatarea lui Quitzmann a fäcut obiectul comentariilor lui Nestor Ureche (Doi cadtort

germani in Tara Romiineascii, Propilee Literare", III, nr. 20-21, I-15 ian. 1929, p 16-19) si Nicolae Iorga (Istoria Romeinilor prin ccildtori, vol. 4, Bucuresti, 1929, p. 32-35). Referiri privind reflectarea societätii românesti in opera doctorului E. A. Quitzmann sunt intâlnite, de asemenea, in articolele Stelei Märies, Die rumântschen Fürstentumer aus der Sicht deutschen Reisenden und aplomaten der ersten Hiilfte des XIX. Jahrhunderts (Revue Roumaine d'Histoire", XXII (1983), nr. 3,

p. 213-223) si Die Wahrnehmung der rumeinischen Fürstentümer tn der deutschen

Öffentlichkeit in der ersten Halfte des 19. Jahrhunderts (Süd-osteuropa-Studie 47").

www.dacoromanica.ro

541

ERNST ANTON QUITZMANN Scrisoarea a saptesprezeceal

Casolt2,1ângi Sibiu [...] p,

154

Pretuit prieten! Sosit la Timisoara3 dupa o calatorie de patru zile, fericit In cercul prietenilor dragi, voiam In prima clipa sa-mi trag rasuflarea si sti m4 Inarmez pentru noi eforturi, In bratele unui dolce farniente. Recunoasteti 4i dumneavoastra, ca In ultima vreme am facut imposibilul, M-arn Invartit ca un cerb hiiituit; nirnic nu trebuia sa scape ochilor mei 4i apoi gandeam, de asemenea, la relatarile cele mai cuprinzatoare cu care 84 am trecere la onoratele doamne, BineInteles, vina o poarta

renumele meu de proletar, Cine mi-a poruncit oare sa merg cave Orient, calea domneasca a printilor si contilor, care trebuie sa ramana un paradis oprit celor Indeobste lipsiti ? Daca trebuie, Intr-o vreme cat mai scurta, sa vezi cat mai multe posibil, nu poti sa te asezi. De aceea, pierzi o oarecare multumire, pe care

tihna o aduce et' sine; nu apartine totul tuturora si rn-am Invatat sa fiu resemnat. Transilvania4 este o tara interesanta, cum nu se gasesc multe la fel, Chiar asezarea ei o face de cea mai mare importanta. inconjurata la rasarit si miazäzi de un zid de stanci aproape de netrecut, formeaza un bastion minunat, o mare tabara militara fortifieata, pe care nici un dusman navalind la Dunare nu a putut sa o evite, fra

pedeapsa, deoarece astfel Isi vedea baza de operatii amenintata, in viitoarele p, 155 ciocniri cu II moscovite, Ardealul este de o importanta cu

atat mai mare cu cat aici nu este vorba de a trezi o Inclinatie pentru apus, ca In Serbia, , dimpotriva, de secole, cu toata influenta Orientului, progresele culturii europene s-au inradacinat si au dat roade. [...]

Scrisoarea a optsprezecea Casolt, Calatorie spre Sibiu [...il p. 164

Draga prietene! Abia am Incheiat scrisoarea mea din Timisoara, ca a si venit

in curte trasura ungureasca cu trei cai, pe care mi-a procurat-o prietenul meu, mentor si sef al postelor5. Birjarul nostru era, cred, un germano-ungur din comitatul ' Traducerea a fost efectuata dupti textul lui Ernst Anton Quitzmann, Reisebriefe aus Ungarn, dem Banat, Siebenbürgen, den Donaufürstenthümern, der Europäischen Türkei und Griechenland, Neue Ausgabe, Stuttgart, J. B. MUller's Verlagsbuchhandlung, 1850, p. 154 s. u, 7 Kastenhol, sat, comuna Rosia, jud, Sibiu, ' Temeschwar. 4 Siebenbürgen. 5 Reisemarschall.

542

www.dacoromanica.ro

Hunedoara, un orn cinstit §i plin de bundvointh $i care ne-a promis ch ne va duce la Sibiu6, la o depärtare de aproximativ 36 de mile, In patru zile $i jumätate, Träsura

noastrh era asemänätoare cu aceea care ne-a transportat de-a lungul Banatului; numai ch era acoperith cu un coviltir, care prezenta avantaje in privinta razelor ascutite ale soarelui de varb si a intermitentelor furtuni. Cei instäriti Isi fac coviltirul dintr-o panza verde de bumbac ceruith, ceea ce Ii mareste durabilitatea $i ii adaugh

pe ambele parti perdele contra vântului, prin care se castigh in ventilatie si vizibilitate, Pe una din parti atarnb o plosch pentru adhpatul cailor, pe cealalth vanturhtoarea care la popasuri se fixeazh de oiste pentru a putea turna orzul cailor; deoarece aici nu se &en iesle la hanuri, ca la noi. Ne-am urcat pe banchetele cu fan, duph ce ne-am bucurat de un prânz bun si un desert potrivit cu cativa pepeni galbeni, ne-am aprins pipele, si-am plecat veseli pe campie, uncle ne-au apärut, ca

o fäsie albastru deschis, muntii rnarginasi ai Transilvaniei. Era o duph-amiazii pläcuth, chldura fusese domolith de o ploaie, ciocarliile cantau In vazduh si de-a lungul si latul câmpiilor care märgineau Bega, Impotriva cärui curs calátoream, domnea o sarbätoreasch liniste duminicalh. Nu se auzea nimic In afarb de Indemnul pe un viguros sunet // cu care Mihai 13, 165

al postal iutea cei trei cai, Ch acestia nu erau de pursange $i ch anii lor cei buni rämäseserb in urrnb, nu era vina lui; nu lipseau Indemnurile prin strigate $i bici, Hii, Dshargo, (vulpe), Dschargo! Tschemdesch (lenesule) hallo! Teremtete Bogan! (neghiob) Bogan! " Aceste sudblmi insotite de pocniturile obligatorii de bici, ne sunau Intr-una In urechi. Pe drum ne-am Intalnit numai cu cativa bhieti, care se Indreptau spre urmbtoarea carciumb ca sh särbbtoreasch duminica, sau fete care se gräbeau spre locul de dans ducând In rani cizmulitele lor rosii, Cu mult mai plin de viao era in satcle prin care ne trecea drumul, Au fost mai cu seamä localitäti române$ti prin care treceam, uncle batranii stäteau In fata colibelor pufhind din piph, desrnortindu-se la ware; pe ulite alergau strigând copii jucându-se; In fata carciumii era mare framântare, Acolo cânta din vioarb un tigan dansurile nationale iubite, in timp ce bbietii dansau intro ei, apoi cu fete, iar cei mai in varsta cu pipele in gurb stäteau imprejur $i-i priveau. Românul este un orn primitiv, care a asimilat oarecum putin din civilizatie, cu

toate ch i-a fost oferith, de mult de chtre alte popoare europene prin intermediul romanilor, Chmasa este aproape singura Imbrächminte a bärbatului si femeii, La aceasta se adaugh la primii un pantalon larg de panza, care se trage sub ctima$4, sau un pantalon strâmt din postav Harisnia, o vesth din piele de oaie argäsith brodath cu flori colorate, o curea lath eat palma din piele cu o cataramh metalich mare, Pe cap poarth o phlärie neagrä cu boruri late din pâslä sau o aciulb din blanä de oaie; peste umeri atarnh suba, o manta din Yana mitoash sau din postav cenusiu cu garnituri colorate la cushturi, picioarele sunt Incaltate cu sandale (opinci) prinse de picior cu ° Hermannstadt,

www.dacoromanica.ro

543

cureluse. Cdmasa femeilor este brodatd cu lând coloratd i ajunge pând sub pulpa

piciorului. Poartd rar jupon si mai totdeauna cingdtoare rosie, care tine $ortul, asezatd direct pe cdmasd. Sortul, catrinta, mai totdeauna tesutd din lând cu dungi rosii si galbene, merge pând in spate, unde o parte o acoperd pe alta, pe care este p 166 cusut un // petec negru sau albastru inchis cu ciucuri lungi pând la glezne. Dar pare cä aceasta nu este o reguld de neschimbat, câci uneori fetele purtau catrinta i invers si aveau sortul la spate si ciucurii in &O.'. Fete le poartd pdrul in cozi, neacoperit, in timp ce femeile îsi leagd pe cap o ndframd albd, ale cdrei capete din spate atârnd

liber. Picioarele sunt incdltate cu opinci7 sau cizmulite rosii, dar mai ales sunt neincdltate. Românul, apdsat de o sclavie milenard, nu lipsit de aptitudini sufletesti avantajoase, dar cu un caracter sfios, este marcat printr-o inclinare de neinvins cdtre violentd i lene. Se multumeste cu o ceapd, o coajd de pâine i o bucatd de sldnind si se culcd la soare, cdci munca zilei a fost fdcutd si subzistenta obtinutd. Mai harnicd este femeia care are nu numai grija nevoilor casnice, dar trebuie sd-si ajute bdrbatul pe câmp i in pddure. Românul nu se ocupd cu pläcere de plugdrit, ci mai mult de cresterea animalelor, care dd mai mult prilej de lenevie8, sau cu o usoard negustorie itinerantd, dacd aduce bani buni. Acest popor nu are nici o idee despre o activitate ordonatd, planificatd. Ei se numesc români i mândria lor este legatá de intâmpldrile trecutului; 'And acum nu au fdcut insd nimic sd se smulgd din starea de inapoiere a culturii lor. 0 vind mare o poartd pentru aceasta conditiile institutionale; cdci românii in Transilvania ca si in Ungaria nu sunt priviti ca ceateni i imigrantii nu pot avea aceleasi drepturi ca

celelalte trei natiuni: maghiarii, secuii i saii, i astfel marea lor masd este condamnatd la sdrácie i inapoiere; cei avuti clintre ei - i sunt unii foarte bogati datoritd stärii averii trec in rândul natiunilor privilegiate si sunt socotiti unguri sau sasi. Asa se explicd cä sdrmanul român confundd notiunea de libertate cu cea de

lenevie si se considerd foarte fericit când are atât incât duminica sd-si inece simtdmântul nenorocirii sale in tuicd. Plecând de la Recas9 am pdräsit valea destul de netedd a // Begdi si am mers p. 167 la Lugoj'°, care este asezat in valea mai adâncd a Timisului i puteam 'fried din

depärtare sä recunoastem in amurg înällimile rdu famatei pdduri lugojene, care datoritd nenumdratelor intâmpldri cu banditi, a câstigat un renume prost. in zorii celei de a doua zi de cdldtorie am strdbdtut pdrtile sale intunecate,

care de fapt corespund numelui tdrii pe care o strdbdteam. in ungureste ea se numeste Erdély, tam pddurilor, asa cum o spune si numele latinesc, Transilvania,

in timp ce cel german provine probabil de la primele sapte cetdti, pe care 7 Sandalen. ' Explicatie subiectivä §i räuvoitoare. 9 Regasch, sat, comund, jud. Tuni§. '' Lugosch, municipiu, jud. Tim4.

544

www.dacoromanica.ro

imigrantli germani le-au construit. Cu at ne apropiam de granita Ardealului, relieful incepea treptat sd se Mate. Transilvania este un podi§ care este inchis la rdsdrit si la miazdzi de Carpati, dire apus si miazdnoapte formeazd zona a trei râuri si anume OltuP1, MuresuP2 si Somesulu, dintre care primul se intoarce spre sud, iar ultimul spre nord, asa cd numai Muresul isi pdstreazd directia spre apus.

Între aceste trei râuri, plecând din Carpatii de rdsdrit se strecoard doud brate Mahe, anume culmile Oltului si ale Somesului, care cu cât se apropie mai mult de granita apuseand a Ardealului si cu cat se despart mai mult aceste rauri, cu atat

se forrneazd siruri de munti mai lati, care inchid granita tärii spre Ungaria in directia nord si sud. Noi mergeam pe partea sudica a acestor cloud culmi. Era formatd din varfuri rotunde de munte pâtfá la 2 000 de picioare, acoperite pand sus cu vegetatie, cu väi destul de late intre ele. Drumul urca singuratic meandrele vdii râului intre pdduri de conifere si de foioase. Ici si colo ne intâlneam cu eke un pastor cu turma sa, sau cu eke un cdrutas român care trecea in trap cu cdruta

incdrcatd pând sus. Nu rareori sunt doudzeci de cai, inhdmati câte patru, la o cdrutd, si acestia sunt deseori prea putini pentru a trage vehiculul de-a lungul drumurilor fdrd suprafatd neteda, in sus si in jos, pe munte. Deseori, in locurile cele mai rele, cdrutasul trebuia sd mai adauge in fatd eke 5-6 perechi de boi. Cdrutasii merg atunci aldturi, indemnându-si animalele cu biciul si cu vorba, sau se agatd de cdrutd pentru a // o feri de rdsturnare, prin restabilirea echilibrului pe p. 168

portiunile denivelate ale drumului. De aceea, este foarte pldcut, atunci când ultima statie de postd Rasova14 a rdmas in urmd si când pe partea transilvdneand

urci de la CosestP6 spre Laz16 si Dobra.17, sd simti iard§i sub roti o sosea amenajaa care, chiar dacd nu are avantajele care deosebesc soselele imperiale austriece, totusi te asigurd impotriva loviturilor in coaste.

Si hanurile se imbundtdtesc vdzând cu ochii, in curtile largi se afld un sopron asezat pe stâlpi din ziddrie, suficient de lung pentru a addposti noaptea sub acoperi§ mai multe cdrute si paturile nu sunt umplute cu fan sau paie. Întreg drumul spre Dobra in sus, unde ne-am addpostit pentru noapte, este plin de amintiri istorice. La Dobra a fost pe vremuri un turn turcesc. Cât de des oare au

vdzut acesti munti pe pap din Timisoara cu ienicerii sdi pdtrunzand peste granitd, pentru a pacifica, in numele impäratului, rázboaiele civile dintre printii rivali ? " Alt. '2 Marosch. '3 Samosch 14 Rassowa.

15 Kossesd, sat, corn. Läpugiu de Jos, jud. Hunedoara. 16 Lasso, Inglobat in satul Stancmva, comuna Reca, jud. Tim4. 17 Sat, comund, jud. Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

545

Ziva urrndtoare ne-am sculat inaintea zorilor, aveam o zi de alatorie foarte lungd in fata noastrd, deoarece voiam sá ajungem la Sebes". Era o dimineatd dumnezeiascd. in fata noastrd se intindea valea roditoare a Muresului, care curgea spre noi, in stanga ultimele pante ale culmilor somesene, peste care se p. 169

ridica in depdrtare intunecata Mdgura. [...] [.. in aerul proaspdt al diminetii am ajuns curdnd la Deva pe Mures, care

se ascunde in livezi ca intr-o padurice. in fata orasului se afld pe o ridiaturd dreaptd Castelul, a cdrui zidire se pierde in negura timpului. Faptul cä romanii au avut chiar si aici asezdri, o dovedesc nenumdratele obiecte antice romane gdsite. Dar a si dacii au avut aici un ora§ si cá regele lor Decebal si-a construit cetatea, va rdmâne discutabil. Cetatea era consideratä ina din secolul 17 drept

una din cele mai mari si cele mai bune fortdrete ale Transilvaniei si datoritd asezdrii ei, era socotitä in Evul Mediu ca fiind de necucerit. Astfel, a fost martora a multor bätälii i schimbdri istorice, care au incercat tam i poporul. in anul 1550, avangarda pasei de Buda Rasun19 sub comanda lui Ferwagan" era la Deva, venitd in ajutorul reginei Isabela21, la porunca Sultanului. Atunci ndvdli asupra ei

in timpul noptli loan Török, ca sd-si rdzbune taeál Valentin22, care murise in prizonierat la Constantinopol, invinse pe Ferwagan, depdsind superioritatea numeria de osteni. Rassun Pasa care era insd aproape, la Lipova23 se intoarce

repede la Buda. Iar anul urmätor turcii au revenit, pe and voievozii Tdrii Romdnesti24 si Moldovei25 au ndvdlit in acelasi timp cu turcii in Transilvania. Dar

cardinalul Martinuzzi26 a sculat poporul si a bdtut pe turci la Deva in principal, in timp ce, bdtuti, muntenii la Hateg iar Moldovenii la Tdrgu Mures27, au acut

cale intoarsd. Puternicele ziduri ale Devei au slujit des in timpul rdzboaielor civile la protectia pretendentilor mai slabi la tron, fat-a de cei mai puternici. Asa is Mühlenbach,. 19 De fapt Kahn, beilerbei de Buda. Ferhad aga?

21 Vaduva lui loan Zápolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526) si rege al Ungariei (1526-1540), regentä a Transilvaniei in timpul domniei fmlui ei minor Joan Sigismund (1541-1551 si 1556-1559). Dupd moartea acesteia (1559), loan Sigismund a domnit pinä la 1571. 22 Valentin Tdrbk, comandant de osti in Transilvania. Initial in slujba imperialilor, a trecut

ulterior de partea lui loan Zápolya. Capitan al cetätilor Hunedoara si Debretzen. Se ilustreazä in apirarea cetätii Buda (1541). 23 LIPpa, oras, jud. Arad. 24 Mircea Ciobanu, prima domnie 17 mart. 1545-16 nov. 1552. 25 Ilias Rares, domn al Moldovei (3 sept. 1546-11 iunie 1551).

26 George Martinuzzi (Utiesenovize) (1482-17 dec. 1551), episcop de Oradea si tezaurar al Transilvaniei, cardinal si guvernator, din 8 sept. 1549 a avut continuu o atitudine duplicitarä in conflictul dintre partizanii familiei Zápolya i cei ai Habsburgilor, inclinând de fapt de partea imperialilor. 27 Kezdi Wasarkely. Azi municipiu in judetul Mures.

546

www.dacoromanica.ro

s-a închis aici Sigismund Batory28, pe care Moise Secuiu129 §i Stefan Toldi3° voiau sd-1 prindd, // pând când, in 1602, Basta3' îi oferi un armistitiu, care a fost p. 170 urmat in curând de un tratat de renuMare cu impdratul Rudolf 1132. Moise Secuiul fugi la Constantinopol. Acolo reu§i sd obtind ajutor in arme, cu care s-a reintors in Transilvania, chemând din nou secuimea sub arme, dar bdtut §i de aceastd data de generalul imperial Basta33, 4i gdsi moartea in timpul fugii. Dupd el cdpetenia

patriotilor a fost Gabriel Bethlen34. El tidied. pe Gabriel Báthory" pe scaunul

domnesc §i-1 sprijini cu devotament fidel. Dar tiranul se ldsd ademenit cu amenintdri impotriva binefdatorului sdu, ap cd Bethlen nu se mai simti sigur

i

se baricadd in 1612 in Deva. De aici plecd la pa§a din Timi§oara §i la Constantinopol, se intoarse cu trupe de ajutor, invinse armata lui Bathory in defileul Portii de Fier i a fost curând ales ca principe al Transilvaniei. Si principele Acatiu Barcsai" cdutd aici addpost in anul 1659 de partizanii lui Rákóczi, dar trebui sd fugd mai departe la pa§a de Timi§oara. Cetatea Devei a fost aruncatä in aer, la inceputul secolului, de un comandant austriac, sd nu mai poard fi folositd ca punct de sprijin pentru nemultumiti. Acum a fost reconstruitd dar cred cd nu in modul cel mai reu§it; o ruind, cu acest triplu cordon de ziduri, ridicatd pe indlOmi, trebuie sd fi ardtat mult mai romantic. Dar se dore§te sd se instaleze in ea o inchisoare de stat. Sdrmanii nenorociti pentru care se pregdte§te acest addpost!

in jurul cuibului vostru de vulturi fade o naturd infloritoare, cei mai pldcuti munti 4i ridicd vârfurile ate ferestrele voastre singuratice, jos clocote§te Mumul verzui, iar deasupra cerul i§i întinde cortul azuriu - peste tot bucurie, dar nu pentru oameni, cdci omul de prea multe ori i§i duce crediMa pând la jertfd.. [...]. in Deva era zi de târg §i veniserd foarte multi români ale§i", in costumul lor p. 171 täfänesc simplu cu mantalele lor alb-cenu§ii din pásld, pentru a lua parte la alegerile pentru viitoarea Dietd. in general in Transilvania interesul pentru aceastd Dietd este

foarte mare §i se vorbe§te pretutindeni despre speraMele, a cdror realizare se deschide in perspectivd. 28 Principe al Transilvaniei (mai 1581-1597, aug. 1598-mart. 1599,3 febr. 1601-1602). 29 Moise Székely, principe al Transilvaniei (mai -27 iulie 1603). 30 Neidentificat... 31 Gheorghe Basta (n. 30 iun. 1550-m. 26 aug. 1607), general al imphratului Rudolf II, comisar al Transilvaniei (1601,1602-mai 1603, iun. 1603-apr. 1604). 32 Rudolf II de Habsburg, imparat al Germaniei (1576-1612). " Basta acuse apel la domnul Tfirii Rominesti, Radu *erban (aug. 1602-ian. 1611). 34 Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (27 oct. 1613-15 nov. 1629). Alegerea sa ca principe a fost impusi Dietei de catre sultan. " Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei (5 mart. 1608-27 oct. 1613). 36 Asaz Bartzai. Principe al Transilvaniei (11 oct. 1648-7 iun. 1660). 37 Edelleute.

547

www.dacoromanica.ro

Dupd ce am privit cetatea i m-am aprovizionat cu struguri si piersici de la o romancd drdgutd, rn-am intors la popasul nostru de lá amiazd. Acesta era in targul sdsesc Ordstie", numit de maghiari Szaszmaroch, care dupd stilul constructiei, aratd curat nemtesc. Case le mai toate din piatrd, strdzile late si curate. Ordstie a fost

intemeiat la sfarsitul secolului al XII-lea si îi trage numele de la o biserica a

p. 172 p. 173

sfantului Ambrozie, ale cdrei urme sunt complet dispdrute. and Clujul" a fost scos din randul oraselor sdsesti, din cauza apartenentei sale la socinianism, a fost trecut Ordstie printre cele sapte orase säsesti. La cateva ceasuri, pe Mures, in spatele Alba-Iuliei° se afla satul Santimbre, unde guvernatorul Iancu de Hunedoara42 castigd victoria minunatd, din anul 1441, asupra turcilor. [...] Drumul de la. Ordstie care orasul Sebes43, serpuieste intre coline. [...] in ziva urmdtoare am fácut, cat mai devreme, o plimbare prin oras. Acesta are intru totul aspectul unui oras de provincie german cu frontoanele caselor in trepte, foisoare turn si alte asemenea dotäri. Orasul este destul-41e mare, dar nu pare prea populat; a fost unul din putinele orase intemeiate de sasi i inconjurat cu un zid dublu hied din 1388. in anul 1438 Murad al II-lea" 1-a pustiit, din rdzbunare, in urma nenorocitei expeditii asupra adlgradului° transilvan. Sebesul a fost ddrimat, bundstarea sa distrusd, flind nimicite in foc aproape toate documentele. De atunci

orasul a fost cucerit de mai multe ori, mai deosebit de aprig insd, in timpul rdzboiului curutilor; in anul 1706 a fost crunt lovit de partizanul lui Rákóczi°, Andrei Csiaki47.

incepand de la Sebes se despart din ce in ce mai multi munti, se lärgesc vdile §i sunt de asteptat sesuri mdrginite de inältimi domoale. Cáldtoream acum pe platoul din faurile Mures si Olt. Cu cat ne apropiam mai mult, prin Miercurea 38 Bros, oras în judetul Hunedoara. 39 Klausenburg. 4° Karlsburg. 41 Szent Imre. Azi sat-comunä in judetul Alba. In afirrnatia de mai sus autorul face mai multe

confuzii. Bätä lia de la Sântimbru nu a avut loc in 1441 ci la 18 martie 1442. Nu a fost o victorie ci o vremelnicä infrângere a lui Iancu de Hunedoara care insd, primind intdriri infrange pe turci, patru zile mai târziu (22 martie) intr-un loc numit, conform izvoarelor narative, Poarta de Fier, ce nu a putut fi identificat cu precizie, apreciindu-se doar cd s-ar fi aflat undeva intre Alba Iulia si Sibiu.

42 Johann Hunyad ban al Severinului (1438-1441), voievod al Transilvaniei (7 mart. 1441-1446, impreund cu Nicolae de Ujlak), apoi guvernator al Ungariei (1446-1453). 43 Muhlenbach. Azi oras în judetul Alba. 44 Sultan (1421-1446 si 1446-1451). 45 Veche denumire a orasului Alba Iulia. 48 Francisc Rákóczi II, principe al Transilvaniei (8 iul. 1704-1711). 42 Neidentificat.

548

www.dacoromanica.ro

Sibiului" §i Apo le, de capitala tärii sdse§ti, cu atdt mai animatd era §oseaua. Ucenicii me§te§ugarilor, cu ranita pe spate §i toiagul noduros in mand, ne aminteau

de obiceiul german al drumetiei . Aici am intdlnit o cdrutd cu negustori armeni, incetdteniti de mult in Transilvania, care nu // erau cu nimic mai p. 174 prejos in imbrdcdminte sau in purtarea politicoasd altor semeni din starea lor, ci se deosebeau numai prin trdsdturile orientale ale fetei, in special prin nasul mare vulturesc §i pdrul negru lins. Acolo inainta o cdrutd incdrcatd cu saci cu rank trasd de cai puternici, bine hrdnip §i bine inhdmati, care contrastau remarcabil cu slabele mktoage inhdmate cu frdnghii proaste ale cdruta§ilor romdni. Cei care îi mdnau erau doi tArani falnici, in pantaloni strdmti §i vestd albastrd, cisme inalte ungure§ti, cu Or lung castaniu cdzdnd pe umeri §i pälärii negre de pdsld cu boruri largi. Ei erau de fel din Cisnddie", sat mai sus de Sibiu, a§a cum md ldmuri alduza mea, sat in

care sa§ii exploateazd cea mai intinsd §i productivd manufacturd de postav. in Apo ld, la popasul nostru de prdnz, ne-am întâlnit cu mai multi ceateni ai Sibiului, ale cdror afaceri i-au dus la tail. Convorbirea a fost deosebit de vie §i s-a purtat in parte despre instalarea recentd a contelui natiunii sdse§ti §i in parte despre alegerea deputatilor Dietei. Tdranii sa§i de pe Mure§ sunt animati de ardoare in pdrerile lor

politice, pe care o doresc, in parte cel putin, §i conationalilor lor de pe Dundre §i Elba.

Dincolo de Apo ld se aratd cdmpia de la Cristiae §i mai departe Sibiul, la piciorul molcomelor coline de la Selimbdr. Tinutul este deosebit de pldcut, ridicdndu-se pe înälimi molcome, sprijinindu-se pe partea dreaptd pe lantu.1 carpatin cu masivul Surul la orizont. Emeric Tököly52, dupd ce, cu ajutorul turcilor a bdtut, la 1690, la arne§ti,53 pe generalul Heissler" §i pe generalisimul transilvan Té léki", a convocat la Cristian Dieta, pentru a fi ales principe. Acest lu.cru se realizd i Tököly §i-a stabilit re§edinta domneascd in casa

parohiald din Cristian, deoarece nu putea sá infrunte forta printtilui Ludvig de Baden" care se indrepta spre el, §i dupd o domnie scurtd de cdteva luni, se retrase 48 Reussmarkt, sat-comunä in jud. Sibiu.

" Gross Po ld. Actualmente existä douä sate: Apoldu de Jos, comund, si Apoldu de Sus, depinzând de comuna Miercurea Sibiului. " He !tau, oras in jud. Sibiu. 51 Grossau, comund suburban& a municipiului Sibiu. 52 Emeric Tököly, principe al Transilvaniei (sept. 1690-1691). Zernyest, ora§ in judetul Brasov. Emerik Tököly a fost sprijinit de turci si de domnul Tärii

Românesti, Constantin Brâncoveanu, a cdrei oaste a participat la bätälia de la Zärnesti (11 aug. 1690). 54 Heussler. Donat Heissler, general imperial, in timpul räzboiului austro-turc (1683-1699). 55 Mihail Teleki, cancelar al Transilvaniei (n. 1634-1690), a trecut, conform intelegerii de la Cârtisoara (14 apr. 1685) de partea imperialilor. A murit in bätälia de la arnesti (11 aug. 1690). 56 General imperial in timpul rázboiului austro-turc (1683-1699).

www.dacoromanica.ro

549

iard0 prin Brwv57 in Tara Romdneasca. Tököly era un caracter, care, cu toate cd p. 175 era ghiaur, impunea respect chiar §i turcilor. Dar // erau in decddere in a§a mdsurd, incdt chiar un geniu nu mai putea indrepta ceva, i deci nu i-a rdmas decdt sä cedeze in fata superioriatii numerice. Deoarece ma grdbearn sä ajung la prietenul meu preotul Roth" din Ca§olt" nu rn-am oprit de aceastd data la Sibiu, am plecat imediat a doua zi, mai departe, la singurdtatea rurald a casei parohiale din Ca§olt, dupd ce mi-am luat rämas bun cu multumiri de la cdlduza i insotitorul meu de pánä atunci, a cdrui ospitalitate nu m-a indemnat sd accept alt addpost decdt propria-i casd. Aldturi cu Cibinul, careli varsd apele in Olt, drumul m-a dus peste un ir de coline, pe care se afrá satul Selimbdr60. Aici s-au luptat transilvdnenii sub printul cardinal Andrei Báthory'', in 1599, intr-o bdtálie nenorocoasd irnpotriva domnului numit de impdratul Rudolf al II-lea ca generalisim, voievodul dornic de onoruri al Tdrii Române0i, Mihai62. Sigismund Báthory a despärtit in fapt Transilvania de Rudolf al II-lea. Cardinalul a ldsat sd fie ales ca print al Transilvaniei cu toate ordinele contrarii ale Scaunului din Roma, i a pornit din Sibiu irnpotriva du0nanu1ui, care urmdrea nu nurnai Transilvania, ci i unirea cu Moldova 0 Muntenia. [...] p 176 El 1-a gonit §i pe Ieremia Movild63, voievodul Moldovei §i s-a numit cu mândrul titlu de voievod al Moldovei i Tdrii Romdne0i, consilier aulic impdrätesc gi guvernator al Transilvaniei. Dar norocul nu i-a surds multd vreme, cdci dupd intarnpldri schimbdtoare a fost ucis in cortul sdu in tabdra de la Turda de soldati valoni, la indemnul generalului invidios Basta §i astfel a fost scdpatd Transilvania de o calamitate, iar Tara Romdneascd a pierdut unul din eroii ei cei mai mari. Acum nu se mai cunogte nimic din groaza acelor zile. Pdsdrile ciripesc voios in vdzduh, cdmpurile de porumb promit o recoltd bogatd. Din and in când md incruci§am cu un atelaj táränesc, pe lángd care galopa in salturi vioaie un mdnz, sau o tdrancd sdsoaicd, care se inapoia de la Camp pe cal, cu hdtul in mánd, iar in spate cu o legdturd de otavd. A§a am alkorit in jos peste coama dealului, unde strdluceau intre tufi§urile väii Comdte164 clopotnita §i acoperiwrile primitorului Cgolt. intr-o ord i jumdtate eram in bratele prietenului meu. 57 Kronstadt

5R Probabil Stefan Ludwig Roth (24 nov. 1796-11 mai 1849). " Kastenhölz, sat, comuna Ro0a, jud. Sibiu. 60 Schelenberg, sat-comuná suburbana a municipiului Sibiu. 61 Andrei Báthory, principe al Transilvaniei (30 mart.-31 oct. 1599). 62 Mihai Viteazul, domn al Tárii Române0i (sept. 1593-9 aug. 1601), al Moldovei (mai-sept 1600), capitan general j consilier loc¡iitor al imparatului Rudolf II in Transilvania (1 nov. I599-sept. 1600).

63 Ieremia Movilá, domn al Moldovei (25 aug. 1595-mai 1600 0 sept. 1600-30 iun. 1606). 64 Harbach.

550

www.dacoromanica.ro

Scrisoarea a nouisprezecea

Cap* sa$i. Obiceiurile lor si felul lor de viati [-] Pretuitul meu prieten! De o sdptamand tediesc aici la poalele Carpatilor, in ale p. 177

muzelor rustice si má las rdsfdtat cu drag de prietenul meu Roth si ai lui, si cu bundati care intr-adevdr mä coplesesc. Nu trece nici o zi fárd excursii §i plimbdri in

imprejurimi, nici o zi rard invdtdminte §i petrecere, astfel cd sederea mea in

Transilvania se afld cu sigurantá printre cele mai interesante amintiri ale aldtoriei mele. A§ avea toate motivele, sá vá infdtisez o imagine despre stilul prietenos de viatd pe care o petrec aici, si a§ putea sä ma refer la autoritatea lui Goethe, care considerd undeva casa parohiald protestantá ca singurul obiect cu infdti§are idilicd,

in vremurile noastre. Ce ar putea fi mai mult ca tablou de gen, in fata cdruia si vicarul din Wakefield ar trebui sd se dea la o parte, cand, stdm in galeria deschisd la cafea intr-o conversatie intimd si afard din livadd se aude 'And la noi bdtaia regulatd a imbldciului, sau cand facem, cu nevastA si copil, o plimbare de seard prin sat, salutati cu prietenie de sâteni; sau cand cu prietenul meu alergand la

rosturile sale §i care - ca veritabil duhovnic al parohiei are in vedere si buna lor stare, nu are ca Doctor Medicinae, numai Biblia in mand. intr-adevdr! Trebuie sd-mi impun tdcerea, pentru a nu ajunge la prea multd vorbdrie. // Tinutul sa§ilor se deosebeste fatà de tam maghiarilor nu numai prin locuitorii P. 178

sdi, prin portul si obiceiurile lor, cat si prin toate particularitätile lor, incat este imposibil, chiar la o privire superficiald, sd nu se constate originalitatea bor. Nu este numai blind starea mai ridicatd a locuitorilor, hdrnicia, agerimea lor, sau campul mai bine lucrat, curdtenia ora§elor, gospoddresc al caselor drägute, prin care

se dovedesc urmasi fideli ai stamosilor; ceea ce-1 surprinde in special pe strain, dupd pdrerea tuturor acelor care au cáldtorit in aceastd lard, iesind in mod special in evidentd, mai ales o anumitá libertate si egalitate republicand, cu toatd forma

monarhicd a guverndrii, ceea ce apare ca o ciuddtenie, putand fi intalnite atat de aproape de rdsdritul absolutist. in timp ce satul maghiar, chiar in Transilvania, constä dintr-o casd a seniorilor §i un num.& de colibe acoperite cu stuf, dimpotrivd, intr-un sat sdsesc se pot vedea nenumärate case zidite din piatrá care nu sunt mai

prejos de trecutele locuinte ale magnatilor. Aici nu pretinde nici un nobil vreo robotd sau nu se mandreste cu frumusetea mosiei sale §i cu privilegiile sale la ddri. Tdranul este proprietarul, si in tot tinutul säsesc nu se afld nici un nobil. Chiar acei sasi, care sunt de nobild sunt socotiti ca apartinand nobiiiuiii ungare si

sunt obligati la ddri ca si sasii. in aceasta se afld cauza egalitáii democratice. Nimeni nu este deasupra celuilalt in privinta drepturilor iar intaietate dau in sociald numai averea si cultura. Dacd ajungi intr-un sat sdsesc, te crezi in Germania, numai cd acolo casele, pe departe, nu dovedesc intotdeauna acea bundstare, deoarece la noi se intrezdreste prea des ldcomia trecutului feudal-aristocratic. In mijloc se afld biserica, in general 551

www.dacoromanica.ro

inconjuratd de un zid puternic, care deseori, la nenumäratele ndvaliri ale tatarilor si turcilor si la zguduirile räzboaielor interne, a trebuit sa serveascd ca loc de refugiu locuitorilor satului. Aici se baricadau cu tot ce aveau mai de pret, pâtid când hoarda p. 179 ravalitoare disparea iaräsi, si-si reconstruiau din nou locuintele arse. Când // in-am urcat pe zidurile ruinate ale vechii biserici din Caso lt si am privit peste tinutul spre trecatoarea Turnu Rosu si Fagaras, am citit in ele toatd istoria Transilvaniei. La

capdtul satului sunt colibele din paie in care locuiesc românii si daca apartin bisericii schismatice au poate o casd a Domnului intr-o sued acoperitä cu paie. Angajati de sasi ca pastori si zilieri, nu sunt niciodatd acceptati intre ceilalti locuitori. Bineinteles s-au inmultit in mod uimitor si au preluat sate intregi parasite; in aceste situatii sunt considerati ca sasi si sunt inregistrati ca acestia atât ca

stare, cat si ca drepturi. La capat de tot, in afara satului, sunt ridicate corturile tiganilor, unde locuiesc sub acelasi acoperdmânt nenorocit câinii si copiii goi. Aceasta este fizionomia unui sat säsesc. Precum o dovedeste interiorul intim si comod, cu toate cele necesare de la Biblia" farniliei si cartea de rugdciuni" pând la ulcioarele netede de vin, care cu gâturile lor inguste impodobesc peretii, asa aratd si portul sasilor bundstarea, ca si aplicarea lor spre ordine si desavarsire. Täranul sas poarta - caci in orase si târguri s-a adoptat in general moda francezd -un pantalon alb strâmt din postav, peste care ajung pând la pulpa cizmele inalte de calärie. Pe corp are o vestä din piele brodatd cu flori multicolore sau inscriptii, fixatd cu o curea

lad de piele. La aceasta se adaugd o pelerind din postav alb cu tivituri negre la cusäturi. Pe cap poartd o päldrie neagrd din paslä cu boruri late. Nevasta lui poarta

peste juponul gros din Fang o haina din postav alb, pe care are un voal alb si picioarele-i sunt inaltate strâns cu cizrne Mahe barbatesti. Fete le au parul impletit cu panglici in cozi lungi care atarna pe spate si pe cap un fel de sapcd din catifea neagrd, pe care este prins voalul. La bisericd, duminicd, nu se duce nici una färd sd p. 180 poarte in mâini un buchet de flori. Acest // port national, care este purtat mai mult sau mai putin de populatiile din aceste locuri, cdci corespunde climei, suferd de diverse modificdri in diferitele districte. Asa seamand cizmele tdranilor din Cisnddie mai mult cu cele unguresti. Mantaua din postav alb este impodobitd cu sireturi si broderii rosii, si are un guler scurt dreptunghiular, in schimb are mâneci lungi care Marna. in districtul Bistrita si in Tara Barsei67 apar deosebiri si mai vizibile. infatisarea sasilor vorbeste neindoielnic despre originea germand. Obrazul oarecum latdret, deschis, parul blond sau castaniu deschis, care ii cade in toatd lungimea peste umeri, figura chipesd, intr-o oarecare mdsurd grasutd, toate trddeazd de la prima vedere patria sa. Chiar dacd nu ar fi asa, s-ar recunoaste dupd caracterul ski. Plin de bunavointa, prietenos si sdritor, nu este impotriva pläcerilor 65 den Wechseln. 66 Hauspostille.

" Burzenlande.

552

www.dacoromanica.ro

vietii si pläcerea sa strdmoseascd germand pentru bucuriile mesei sunt deja caracterizate de tendinta ate o staturd corpolentä intr-o mai mare mäsurd decât una subtiricd ca a românilor si ungurilor, nemultumiti cu sldnind si ceapd. Cu atât mai mult el este modest si refuzd orice distractie; el isi vinde cerealele ca sd-si pläteascd impozitele si se multmneste cu cartofi. Eldrnicia lipsitä de odihnd 11 caracterizeazd pe sas si cu toate cd de departe nu detine cel mai bun pdmânt din Trdnsilvania el a regit prin pricepere sd se bucure de o mai bund stare deck oricare alt locuitor care are cel mai bun pdmânt. Trebuie sa se tind seama si de faptul cd acolo si sarcinile feudale impiedicd ascensiunea infloritoare a economiei tdränesti. in privinta culturii este inaintea tuturor conlocuitorilor. Chiar dacd nu as vrea sd spun cd maghiarul sau secuiul rdmân in urrnd, in privinta inteligentei native, sasul este totgi inainte, cdci

si-a sporit insgirile din nastere intr-un capital printr-o bunä invätäturd populard, care, in comparatie cu ceilalti, ii aduce o dobândd imbelsugatd. Cumintenia si prudenta sunt clouä trdsäturi de caracter proprii germane, cge se regäsesc si la sasi si care au ajutat II inainte acest popor la un comert infloritor, pe care I-a practicat nu p 181

numai in Transilvania ci si in tdrile invecinate. Asa cum navigatia pe Dundre si comertul maritim au fdcut ca negustorii sgi sd cgtige din p1M, an de an, mai mult teren, asa trebuie sä fi fost si pe alte cdi; valoarea importurilor a intrecut in mod semnificativ aceea a articolelor de export. Sgii sunt iubitori de dreptate, modesti, loiali, iar curajul lor 1-au dovedit in sute de bdalii. Chiar si defectele pe care adversarii lor le scot in evidentd cu tdrie, nu sunt altceva decât defecte nationale mostenite, de care si conationalii lor de pe Rin si de pe Elba nu suferd in mai mica mäsurd. Sau ne-ám dezbärat intr-un fel de lanturile credintei in autoritate? Am eliminat din noi provincialismele germane? Sau si la noi precumpäneste numai gelozia ingustd si interesele mdrunte partizane convingerii superioare a nevoii purificdrii generale? Cum as putea sd-i invinovdtesc deci pe bunii sgi de un lucru, de care sunt rdspunzdtori tot atât at ar fi pentru ochii lor albgtri? [...] Trebuie sd admit eä aici am nimerit intr-o imbulzeald mare, când mi-am amintit din fericire de un adagio, in spiritul cdruia cred a am fäcut afirmatiile de mai sus. Am postulat astfel pentru germani atribute de dezvinovdtire, atunci cand isi apdrd nationalitatea si nu trebuie sd ajungd in contact cu vecinii lor. Acestea apar textual in cazul precedent; cdci chiar si in Transilvania sunt imigranti germani, care,

locuind printre unguri si români, dar lipsiti de scutul propriilor institutii, desi au pdstrat portul si aspectul sasilor, au devenit cu desdvârsire maghiari sau români. [...]

Scrisoarea a doufizecea Sibiu: vizitarea capitalei skse§ti. Istoria sa [...]

p. 201

Stimate prieten! Când cobori de la Caso lt spre Selimbdr, pe ambele parti ale Cibinului, se intinde capitala tinutului säsesc, mult renumitul Sibiu. Partea cea mai

veche a interioare a orgului este gezatä pe o ridiaturd, care coboard 553

www.dacoromanica.ro

destul de abrupt spre apus i pe care trebuie sd fi fost asezatä, Inca din timpul dacilor si romanilor, Jiridava, de mult dispdrutd. Despre intemeierea actualului oras circuld in popor diferite versiuni. [...]

Aceste zile de suferintd au trecut de mult, zidurile i bastioanele au devenit inutile in timpul ocupatiei austriece, i dispar in bund parte prin extinderea frä zgomot a populatiei in crestere peste zidurile strämte. Mai stau in picioare portiuni stinghere din aceste constructii ale statului cu flancurile gdurite de ghiulele, un martor glorios al vitejiei säsesti. 0 mare parte este därdmatd sau transformatd in drumuri de preumblare. Orasul propriu-zis se aratd, asemenea celorlalte orase sdsesti, cu aspectul deplin i stilul arhitectonic al evului mediu german. Partea de jos este alcdtuitä din case inalte cu acoperisul inclinat si balcoane iesite in afard; ulite inguste, intortocheate din care se desprind ulicioare abrupte si inguste, cu trepte de piaträ periculoase iarna, care duc spre orasul de sus. Orasul de sus este construit in jurul pietii tfirgului, in apropierea cdreia se aflä bisericile principale, clddirile oficiale ca i locuintele lumii nobile, acestea din urmä mai ales in stil rococo. Principala bisericd catolicd, veche de peste 100 de ani, a fost intemeiatA in p. 209 1726 de iezuiti. Ea este construitd in stilul // baroc al secolului 18 si nu se remarcd, in cunoscuta-i inzorzonare", prin nimic den-in de mentionat. Mai originald este catedrala protestantä, al arei stil gotic are particularitätile secolelor 13 si 14. Ea are p. 208

'find vitralii la ferestre, singurele din Sibiu. De altfel este in anume mäsurd transformatd in interior, pe de o parte in vederea oficierii liturghiei luterane iar, pe

de altd parte, prin reparatiile impuse de-a lungul anilor. O fresa reprezentänd rästignirea lui Christos, apartinänd vechii scoli germane, a sapat zelului reformator al iconoclastilor, probabil datoritd excelentei sale realizdri. in apropiere se aflä cea

mai veche bisericd din Sibiu, o mica capeld goticd ctitoritä de regele Bela al III-lea69 in secolul al 12-lea, si confirmatd in 1191 de Papa Celestin, dar nefolositä pentru serviciul divin. Ea addposteste biblioteca gimnaziului protestant. Nu voi vorbi de numeroasele mänästiri i biserici ale celor cloud confesiuni,

precum si de localurile de inchindciune ale ortodocsilor", cáci nu au nimic remarcabil.

Nu lipsesc nici spitale i cämine, intre care se remarcd in mod deosebit Terezianumul dotat de impdräteasa Maria Tereze i prevdzut pentru 500 de orfani si copii gäsiti.

Muzeul national meritä sd fie vdzut in mod deosebit. El se aflä in piata târgului in palatul baronului de Brukenthal si a fost intemeiat de fostul guvernator 68 Schnörkelwerk. 69

Rege al Ungariei (1172-1196).

70 der Griechen. 7' Maria Tereza, regind a Unganei si Boemiei, impdrateasd a Austriei (1740-1780), ducesä de Mantua (1740-1745), si Parma-Piacenza (1740-1748).

554

www.dacoromanica.ro

al Transilvaniei cavaler Samuel von Brukenthal", un favorit al impdrdtesei Maria Tereza. Aci se afld o bibliotecd de circa 15-18 000 de volume, pe care donatorul a ldsat-o mo§tenire impreund cu un fond de 36 000 florini, mo§tenitorilor sdi, cu

clauza folosirii libere a acestora de ate sibieni; de asemeni §i o colectie de minerale deosebitd prin numdrul §i frumusetea e§antioanelor de minereu de aur §i argint. Aurul se gdse§te sub toate formele, ca praf, in foi, cristalizat, curat sau in straturi, asemändtor pretiosului acetat de potasiu. Li se mai adaugd §i colectia de tablouri evaluatd la 200 000 de florini, care, pe lângd unele lucrdri originale mai cuprinde multe // copii bune. De un interes deosebit sunt portretele principilor §i p. 210 printeselor transilvdnene §i din casa domnitoare austriacd, intre care se gäse§te, in mod indrepatit, silueta prietenoasd a binevoitoarei impardtese, la diferite vâxste. Comoara cea mai de pret a muzeului o constituie Cabinetul de numismatica care are un numär mare de monede grece§ti, romane, germane, papale i in mod deosebit ungurqti i transilvane care, §i prin propria lor bogdtie, sunt de o mare valoare. in privinta institutiilor de invdtdrnânt a existat o grijd pe mdsurd. Protestantli posedd un gimnaziu mare, construit peste drum de principala bisericd luterand, in ultimul pdtrar al secolului trecut, i in care multi ani teologii protestanti au trebuit sd ocupe posturile de profesori, inainte de a putea cere numirea ca preoti. $i catolicii §i românii au in chip firesc §coli, primii in ora§, ultimii in cartierul iozefm. Am fost deosebit de pldcut surprins sä gäsesc in Sibiu o §coald de gimnasticd. Acest

avantaj, lipse§te multor ora§e din patria mamd germand, unde prejudecdti nepotrivite §i inguste stau adesea in drumul unor lucruri bune recunoscute. Sibiul il datoreazd strdduintelor neintrerupte ale unui senator. Terenul de gimnasticd este instalat dupd indicatiile profesorului de gimnasticd Badewitz §i este dotat cu tot ce este trebuincios, fiind prevdzutd de asemenea, §i o sald de gimnasticd cochetd pe

lângd respectivele instalatii, pentru exercitii iarna sau pe timp ploios. De s-ar dezvolta in mod infloritor aceastd institutie, pentru a deveni un model pentru institutii surori in celelalte orw sdse§ti! Viata in Sibiu este pldcutd §i trebuie sä md laud cu o primire mdgulitoare datoratd recomanddrii prietenului meu. Am fAcut cunWintd atât de interesante cat §i instruite, care m-au fdcut sd regret cd nu-mi este cu putintd sd-mi prelungesc §ederea in conditii atât de pläcute. Nu lipsesc niciodatd excursiile §i petrecerile de societate, la care se adaugd un teatru" german bun, care vara spore§te prilejul de a fi multumit.// Am fost la reprezentatia lui Alessandro Stradella, care poate fi intr-adevdr p. 211 socotitd foarte reu§itd. " Samuel Brukentahl, preaedinte al guberniului (6 iul. 1774-16 iu1.1777), ai guvernator al Transilvaniei (16 iul. 1777-9 ian. 1787). 73 Biihne.

www.dacoromanica.ro

555

Una din primele mele excursii a fost la pasul Tumu Ro§u, prin minunatul lant

muntos al Carpatilor, una din principalele trecdtori din Transilvania in Tara Româneascd. Era o dimineatd inmiresmatA de septembrie §i pe mdsurd ce ne apropiem mai mult de munti, prin tinutul mänos, cu atât mai maiestos se ridica masivul Surul ca un rege inconjurat de muntii säi vasali.

Intâi se ajunge la Thlmaciu" la vdrsarea pârâului Soodbach" in Cibin, un sat prietenos, care apartine a§a numitelor bunuri ale celor §apte judeti, anurne acele bunuri pe care regii unguri le-au donat, in diverse imprejurdri, in tinutul säsesc sau in alte regiuni ale Transilvaniei celor §apte scaune sdse§ti. Thlmaciul ar fi fost construit dupd ddrâmarea Ierusalimului de cdtre fugari evrei, find din vremea regelui dac Decebal §i care le-ar fi incredintat spdlarea aurului. Mai târziu li s-ar fi addugat greci, români i armeni w a localitatea s-a mdrit. Pe un munte apropiat stau ruinele cetätii Landskrom" pe care au construit-o demult sa§ii pentru apdrarea defileului §i pentru care regele Ludovic77 in 1370, le-a acordat un act de privilegii pentru ca intretinerea i slujba la cetate sd nu le fie o povard. Mai sus se vdd ruinele castelului Lauterburg", care dupd un privilegiu

acordat de urma§ii lui Ludovic sa§ilor pentru intreaga zond a Thlmaciului, trebuie sá le fI fost reinnoit, dupd continuarea ceatii Turnu Rou79. Dupd aproximativ o jumdtate de ord Cibinul se varsd 'in Olt. Din ce in ce mai minunat

se infati§eazd terenul, din ce in ce mai mdret se inaltd, unele peste altele, diferitele trepte ale teraselor muntilon Au o singurd despicdturd, acolo unde Oltul taie zidul Carpatilor, pentru a se grdbi spre mama Dundre. Minunat de romantic

P

se desfa§oard in jos drumul pe malul drept al Oltului, in mijlocul indltimilor muntelui despicate in stânci i acoperite de copaci i de foioase, in timp ce jos, pe partea stângd, in albia adâncd, raul i§i involbureazd apele albdstrii. Drumul a 212 fost mai inainte // deosebit de periculos datoritä alunecdrii marginilor muntilor, deseori inchise de prävälirea stâncilor §i rostogolirea pâraurilor. De aceea, incd de la inceputul secolului trecut a fost construit de cdtre cdpitanul inginer imperial Frederic Swantz, renumita Via Carolina (numitd in cinstea impdratului Carol al VI-lea)", un drum lung de unsprezece ceasuri, care ducea pând in Oltenia, aflatd

pe atunci sub stdpânirea Austriei. in prezent se construie§te, sub conducerea 74 Talmatsch, sat-comunä a judetului Sibiu.

" Soodbach. 76 Landeskrone, demantelatá in 1453 din ordinul lui Iancu de Hunedoara. " Ludovic (Lajos) I d'Anjou, rege al Ungariei (1342-1382). 78 Castelul Lauterburg a fost reacut dupä demantelarea castelului Landeskrone. 78 Turnu Rosu sau Turnul Spart dateazä din secolele XIII-XIV. " Carol al VI-lea, arhiduce de Austria si rege al Ungariei, sub numele de Carol III (1711-1740), rege de Neapole (1707-1734), duce de Milano (din 1707) si de Mantua (din 1708), rege al Siciliei (1718/1720-1734), rege al Boemiei si Imparat al Germaniei (1736-1740).

556

www.dacoromanica.ro

senatorului sibian Rapp" o $osea noud, comodd, 'And la granita cu Tara Româneascd, de unde guvernatorul muntean o prelunge$te prin Câineni pând la Bucure$ti.

Acest defileu primejdios are numele de pasul Turnu Row de la un vechi castel, care ar fi fost clädit incd de cavalerii teutoni $i care zdvore$te intr-adevdr Transilvania de Tara Rornâneascl. Turnuri groase alcdtuiesc bastioanele intre care trece $oseaua printr-o poartd deschisä in zidul le une$te. Ziduri crenelate puternic se tidied drept in fata muntelui abrupt $i coboard pe stânga pând la Olt. in anul 1533 a fost smulsä o parte a acestei lucrdri masive de care viiturile apelor crescute ale Oltului; din aceastä cauzd s-a awzat un nou castel in interiorul terenului pe o ridickurd povârnitd, cdci transilvdnenii au fost tot timpul preocupati sä inchidd aceastä trecere cetelor româneW $i turce$ti. De altfel defileul a devenit renumit prin lupte multe $i nimicitoare. Chiar la

inceputul secolului al doilea, impdratul Traian venind din Moesia a hoar& distrugerea valului de pdmânt pe care regele dac Decebal 1-a facut pentru apdrarea

tdrii sale. Dar nici o expeditie nu a fost mai nenorocitä deck aceea pe care a intreprins-o regele Carol Robert" in anul 1330 impotriva domnitorului loan Basarab I-ul" al Tdrii Române$ti. indemnat de voievodul Transilvaniei Toma Farkas" $i de Dionosie de Szek" regele näváli cu o mare armatd de unguri §i cumani in Oltenia $i cuceri capitala Severin. Basarab îi trimise in intâmpinare soli,

promise pardsirea tdrii cucerite $i plata in termen a tributului pentru comitatul Fägdra$, pe care-1 avea feudd de la Coroana Ungard. Dar regele /1 influentat de p. 213 curtenii sdi, respinse aceste oferte cu toate obiectiile onoratului conte Dominic. Atunci muntenii au päräsit terenul deschis i s-au refugiat cu hrana in munti; armata regard fu curând cuprinsd de frica foameteiu cdci, nutretul fusese prädat i distrus. Atunci Regele a dorit pacea i Basarab a acceptat-o in acelea$i conditii $i i-a trimis cälduze pentru a se intoarce acasd. Dar nu mai era in puterea sa sd-§i indeplineascd

vointa. Boierii furio$i din cauza distrugerilor pricinuite de invazia ungard, au inconjurat din toate pärtile armatele regale, au ocupat trecdtorile Carpatilor $i au nävälit asupra ungurilor la pasul strâmt de la Turnu Row. Strâmi intre muntii înaii

pânä la cer i râul adânc Olt, pe cdrdri de munte abrupte, pe care puteau pd$i adeseori numai unul dupd altul, ungurii atacati la 10 noiembrie din toate pärtile se vdzurd incapabili sä opund o rezistentd mortii care venea pared din cer. Baia de sânge a durat patru zile in care au pierit conduatorii nobili ai nefericitei armate". 81 Neidentificat.

82 Carol Robert d'Anjou, rege al Ungariei (1308-1342). " Basarab I, domn al Tani Române§ti (circa 1310-1352). 84 Toma de Szécsény, voievod al Transilvaniei (18 apr. 1322-27 aug. 1342). " Dionisie Szechy, ban de Severm. 86 Bätälia de la Posada (probabil Lov*ea), 9-12 nov. 1330.

www.dacoromanica.ro

557

p. 216

Acolo au murit Nicolae de Transilvania, Mihai de Pofega, vicecancelarul regelui Andrei de Eichenbürger si si-au gäsit o moarte nedreaptd un numär de cavaleri viteji, 'hum care contele Dominic, fail sdu Ladislau, mesterul Marton si fideli care au format un zid viu de fier, in jurul regelui. La sfärsit muntenii s-au näpustit pentru a lua pradd esalonul de bagaje, Carol (regele) si-a schimbat hainele cu Desjó, fiul Domnului von Szik si a scdpat cu ativa fideli, in timp ce acesta a fost prins si a murit pentru regele sal [...]. La ateva ceasuri la miazdnoapte de Sibiu se and, inconjurat de câteva lacuri sdrate si de indltimile prietenoase ale tinutului Mures, Ocna Sibiului", care apartine

localitätilor fiscale". Localitätile fiscale sunt acele orase sau tArguri care in schimbul plätii unei ddri anuale au posibilitatea exercitärii anumitor drepturi, ca de pildd alegerea dregdtorilor sau altele.

Când s-a introdus in Ungaria impozitul pe poartd färä adausuri", locuitorii acelor localitäti, care nu erau nici nobili, nici supusi ai nobililor, nu au putut fi

incadrati in portilor si, de aceea li s-a impus capitatia" in locul impozitului pe poartd. La Ocna Sibiului se afld un oficiu regal al sdrii, de la care localitatea isi trage

si numele. Transilvania este deosebit de bogatd in sare, ca si in alte minerale. Se afirtnä a in tard s-ar putea deschide peste o sutd cincizeci de mine de sare, in timp ce nu sunt in lucru decât vase. Romanii stiau sd exploateze mai bine comorile tärii dacilor; peste tot dai de galerii, care au fost sdpate de ei. Se povesteste despre peste saptezeci de aldtori care cu carele lor inarcate, ar fi fost inghititi de pdmânt, si, de abia peste secole, la lucrdrile de minerit au fost gäsite oasele nenorocitilor. Cu aceastä ocazie s-a vdzut cd tavanul unei galerii strdvechi se prdbusise sub greutatea carelor. $i la Ocna Sibiului sunt asemenea galerii päräsite, a cdror constructie se atribuie romanilor. Se merge peste ele cu o anumitä teamd pând la intrarea in care minerul alduzd aruncd pietre, trage un foc de pistol, pentru a putea aprecia cu ajutorul ecoului adâncimea putului de mind. in minele in lucru se coboard in prezent pe aproximativ 30 de trepte, cele de sus inguste si murdare, dar cele de mai jos, care

apartin ultimilor ani, dovedesc, prin comoditate si curätenie, imbundtätirea p. 217 exploatärii. Ajuns in fundul putului impresia este strdlucitoare, and intreaga II said

de sare este luminatd deodatd de smocuri de paie aprinse. Este o scânterere a peretilor strdlucitori, care depäseste fantezia celor mai minunate tablouri. Când rn-am indepdrtat intr-o parte a uriasei sdli, care este asa de mare 'Mat acolo ar incdpea usor biserica noastrd cea mare, rn-am läsat pradd visurilor mele, si insotitorii mei mi s-au pärut ca n*e gnomi §i spiridusi ai muntilor iar luminile 07 Salzburg, ora, jud. Sibiu. B° Taxalorte.

89 Steuersimplum der Porten. 9° Thirgertaxe.

558

www.dacoromanica.ro

dansau intre ei ca lumini rdtdcitoare pe peretii strdlucitori. Oricât de maiestoasd este

impresia intregului, totusi nu se poate evita senzatia apdsätoare a in mijlocul pdmântului ai fi prada unei surpdri, salutând apoi cu inima ward' albastrul cerului si adierea binenatoare a aerului proaspdt. Exploatarea muntelui de sare, ldsatd inainte pe seama particularilor, este acum

drept exclusiv al Coroanei, ceea ce apasd greu asupra Transilvaniei

si

Ungariei. Pentru a mdri exportul, fiscul vinde sarea cu precddere sträinilor, in locul indigenilor din al aror sol i teren se extrage. Ca urmare, la granitele ;aril se face o contrabandd mänoasd, prin aceea cá românii pot vinde in Transilvania i Ungaria sare cumpäratä afard, mai ieftin decât o vinde fiscul. Toate privilegiile vechi, legate de sare, si acelea ale sasilor au fost ridicate. Nu vd veti indoi cä aceste imprejurdri dau prilejul la plângeri i despdgubiri. in trecut s-a preferat chiar oträvirea râurilor

cu deseuri de sare, decât sä fie date säracilor. De abia acum parlamentul a reglementat acest act de umanitate. Pe and ne intorceam sub un cer instelat, intretinându-ne voiosi despre trdirile noastre, am surprins o priveliste deosebitd. La marginea unei pädurici, aproape de sosea, am vdzut un foc mare, care strdlucea in

noapte. in jurul lui erau asezati pe iarba umedd siluete cu privirea sälbaticd, cu bärbile lor semete i cu pdrul fluturând in adierea serii, semänând mai mult a indivizi särmani91 decât a fiinte pasnice. in spatele lor, pe un suport, era asezat un

butoi mare, al arui cep li manipula continuu unul dintre ei, pentru a II duce P. 218 incântätorul continut in gâtlejurile insetate. Era, dupd cum m-au informat insotitorii mei, o ceatd de români, in care proprietarul butoiului de vin fdcea pe hangiul si avea

dreptul sá vändd bäutura sub cerul liber pând la ultima picdturd. Clienii sdi se simteau foarte bine. Unii sporovdiau, altii se imbdtau, in timp ce unii, cdrora bäutura

le-a inmuiat simtdmintele, îi värsau ndduful, melancolic, in cântece românesti. Erau fericiO, sdracii, cäci, desi la apropierea noastrd câinii s-au ridicat i ne-au atacat, betivii nu ne-au acordat nici o atentie si mult timp dupd ce trdsura noastrd cu

doi cai, a trecut, am putut auzi in noaptea linititä exclamatiile lor de multumire. Atât de putin are neovoie omul pentru a fi multiimit?

Scrisoarea douizeci si unu Brasov. Cafitoria cu posta rapidfi [-]

p. 219

Stimate prietene! Dupd cum vezi, am inaintat in aldtoria mea i sunt deja cu 20 de mile mai aproape de Constantinopol. Md aflu incd pe pdmântul primitiv säsesc; dar am pardsit, poate pentru totdeauna, azilul meu prietenos de la Casolt. Îi

multumesc, a nu pot sd-mi stdpânesc o oarecare pdrere de au si má consolez câteodatd in gaud cd ploaia care se abate gait, in cazul marii mele cäldtorii m-ar 91 armen Kerle.

559

www.dacoromanica.ro

transforma $i pe mine in apd, atunci drumul spre patrie va trece iar4i prin Cawlt $i Sibiu.

Ldsati-md intâi sd vd povestesc, cum am ajuns aici. In perspectiva - de a cdldtori de aici in Tara Româneascd $i de a fi nevoit sd md ajut färd insotitor, intr-o taxä a cdrei limbd nu o cunosc, $i care nu poate fi invdtatd in câteva zile, am folosit cele câteva ore libere, sd-mi insuwsc cu ajutorul prietenului meu un vocabular al celor mai utile expresii $i sd le introduc in memoria mea. Limba romând este moale $i pldcutd, foarte asemändtoare cu italiana, ap incat ateodatá ai putea-o considera ca un dialect al acesteia, ap cum $i numele de Valahi se poate deduce de la cuvântul

polonez Wkosk, Vel$. Ca $i limba italiand, limba romând are deosebit de multe cuvinte de origine latind, fapt pentru care un cunoscdtor al acestui idiom este mult uwrat in intelegerea române. Remarcati câteva cuvinte pe care le extrag, ca exemple, din notele mele: omu, om; capu, cap; (u de la sfár$it in majoritate nu se pronuntd), umeru, umer, ochi negri, ochi negri. [...]

p. 231

Scrisoarea a doukeci si treia Brasov. Vremea proastá. Primire prietenoasi

Dragd prietene! Sunt intr-o stare proastd. De trei zile stau aici in unghiul cel mai indepärtat al Transilvaniei, in aw numita Tara Bârsei, ca gutosul din Biblie, pe malul lacului Betaidei, dar eu cu dorinte contrare: cdci, in timp ce acesta a$tepta cu nerábdare ploaia binefdatoare, eu qtept degeaba, cu nerdbdare, o razd de soare care sd strdbatd vremea cenu$ie. Timp de trei zile, abia dacá a incetat ploaia pentru câteva ceasuri $i deja se ive$te vinerea nefericitd cu o infátiwre de ndlucd rea, cu starea de ingrijorare $i de gânduri mai lipsite de curaj a reintoarcerii fortate, rdzbunare a prejudecátii prompte a demonilor, batjocoritori pentru libertatea mea de spirit. Cálátori, care se reintorc din Tara Româneascd povestesc cd muMii sunt acoperiti cu zdpadd $i cd drumul este fill rost. Sunt la distanta de o zi de tam ldudatd $i nu pot sd ajung la ea. Dacd a$ fi urmat drumul prin pasul Tumu Row, cum am vroit de la inceput a$ fi deja in câmpia Dundrii, $i acolo vremea este, fárd indoiald, bran& $i frumoasd. Dar soarta m-a condus in ungherul cel mai ploios al CarpMilor, fata de care Heidelbergul nostru, cu toatd natura sa umedä, pare a fi o secetá egipteand. Dacd nu a$ fi gäsit o societate atât de plácutd, a$ fi fost de neimpdcat. Aici este inainte de toate domnul Gött, näscut la Frankfurt. El s-a mutat aici ca tipograf de cdrti $i editor $i, prin spiritul sdu de afaceri, a adus un puternic avânt in jurnalistica literati a Sibiului, fiind un adevdrat patriot, care nu precupete$te nici un sacrificiu p. 232 pentru opiniile sale inimoase $i care // m-a imbriti$at cu o adevdratd prietenie frdteascd. Se mai afld aici $i faimosul Bartolomeu Bosco din Torino, fost ofiter al lui Napoleon $i cel mai voios membru al societdtli, care prin indemânarea lui in scamatorii libere, reuw$te la ceaiurile de societate sd ne vrdjeascd serile. Aici se mai 560

www.dacoromanica.ro

afld domnul Wiest din Viena, de ani buni directorul orchestrei de muzicd de camera $i virtuozul ein, aflat in slujba domnului Munteniei. El este totodatd, un maestru al viorii, tot atat de pldcut pe cat de indatoritor la petreceri.

in afard de acesta, prietenul Gött mi-a fdcut cunoVintä cu medicul $ef chezaro-crdiesc, domnul doctor Trötzer. Acestuia ii datoresc unele informatii interesante despre medicind $i serviciul sanitar, pe care le retin pentru mai tarziu. L-am cunoscut pe domnul senator Trausch, un orn prietenos $i binevoitor, care pldnuie$te, de asemenea, o cdldtorie la Constantinopol. Cu el md voi intalni la Galati

pe vapor, bineinteles dacd voi pdfasi Bra$ovul $i voi trece Carpatii. Am fdcut cuno$tintd. incd $i cu alti localnici $i prieteni, cu care ne strdduim sd indreptdm, sporovdind, gandurile despre norii de ploaie. Bra$ovul trebuie cd oferd o $edere foarte pläcutd intr-un anotimp mai potrivit. Are o awzare rninunatd, atata cat mi-au ingdduit-o sd observ cele cateva momente senine printre cele cu ploaie.

inconjurat de munti inalti, care pdtrund cu varfurile inverzite $i stancoase peste tot in ora$, aldarea stramtd a muntilor este deschisd numai cdtre nord-vest, unde campia Bra$ovului coboard de-a lungul paraului dintre sdlcii spre Olt, iar in depdrtare muntii alba$tri din tinuturile secuie$ti" inchid peisajul insufletit. Orawl propriu-zis oferd multe in domeniul interesantului $i remarcabilului. Totul este plin de viatd $i activ, cdrute impovdrate trase de 18-20 cai trec pe strdzi $i transportd land macedoneand din Tara Romaneascd in Austria; in fata fiecdrei case se incarcd $i

descarcd, sau se vede mdrturia unei industrii active. Faimoasele lichioruri de Bra$ov, funii, postavuri, cdrute, articole de fierdrie $i altele constituie articole de export bdnoase, pe care Muntenia nu le poate obtine decat prin Bra$ov $i care, din

acest motiV vor mentine mereu viu interesul comercial al orawlui. Si ap este Bra$ovul, din punct de vedere comercial $i industrial, localitatea cea mai importantd din Transilvania $i are o populatie care ajunge la 30 000 de suflete. La aceasta se adaugd un numdr proportional de sträini, ceea ce reprezintd un amestec de populatii deosebit de interesant. Nu se intalngte, pe langd localnici, numai portul de land in

culori inchise al maghiarilor $i secuilor nobili cu bdrbile lor de husari, ci se mai intalnesc greci, romani $i armeni, pe care ii aduce comertuil, iar pe promenadele din jurul orawlui se vdd boieri mandri din principatele invecinate, care in cdldtoria spre bdile transilvane fac un popas de trecere in comodul Brasso (numele romanesc al orawlui), [...] in afara tarafurilor tigdne$ti, care cantd melodiile nationale $i polcile cele mai frurnoase. [...]

Mai la nord de dealul Romurilor" se afld dealul cetdtii" cu citadela sa, pe care austriecii au reparat-o cat mai bine cu putintd $i au pus-o in stare de apärare. 92 Kammervirtuos.

" Szeklerberge. " Raupenberg; romurile sunt rame pe care se fixa pânza pusä la albit. " Schlossberg. 561

www.dacoromanica.ro

p. 238

Intre cele doud este drumul din vale care duce la Sibiu, §i de-a lungul acestuia se afld periferia, Ora§ul Vechi, cu strdzile sale largi. La nord de ora§, in sar§it, se intinde cdtre ampia bra§oveand a treia suburbie, numitd Blumdna96 de la multele

sale grddini. Impresia produsd de ora§ §i de suburbii este una deosebitd. Bra§ovul, datoria restaurdrilor dupd marele incendiu, a pierdut aproape aspectul bdtrânetii, dar prin aceasta nu caracterul unui ora§ de provincie german, ilustrat de fiecare stradd, in care se identified rectangularul ora§ vechi care este locuit de sa§i. Blumdna, dimpotrivd, este mai putin regulat §i infdti§eazd mai mult case ungure§ti; suburbia de sus este in intregime româneascd, cu case

p. 239 mici, lucrate in majoritate din lemn, cu ferestre joase, cu sari exterioare, II risipite, cuprinzând intre ele grddini §i pâraie susurânde, mdrginite cu grupuri de copaci. Bra§ovul are o viatd distractivd bogatd. In special in timpul verii este foarte vie, când boierii bogati din Moldova §i Tara Româneasa vin cu

familiile la izvoarele de apd acidulatd de la Araci97, la Borsec" §i la alte nenumdrate bdi din partea transilvand a Carpatilor. Bra§ovenii au acolo casele lor de vacantd §i savureazd §ederea la cued in minunata naturd. Bineinteles, s-a fdcut

ina putin, in ansamblu, pentru folosirea potrivia a acestor izvoare minerald. In timp ce la noi pentru un izvora§, care a apdtat un gust de apd sulfuroasd, poate datoria apropierii de o mocirld, se viseazd imediat la instal* de curd §i bdi, capitali§tii speculanti incropesc banii necesari prin actiuni, pentru a ridica clddiri de curd §i de bdut apele medicale. Aici insd nici nu se gânde§te la a§a ceva, ca sd se amenajeze aceste spumoase comori ale naturii pentru o folosire potrivitd. Câteva case de lemn pentru folosirea bdilor cu ativa oameni inzestrati cu cele trebuincioase, câteva locuinte pentru oaspetii nobili impreund cu colibele

corespunzdtoare pentru slugile lor; asta este tot ce se gäse§te intr-o baie transilvand. $ i totu§i, rnd asigurd medicii, aici se gdsese izvoare

amdduitoare cu diferite actiuni, §i se gdsesc de-a lungul intregului lant al Carpatilor intr-un numär surprinzdtor de mare. Din pdcate sunt foarte putine cunoscute de ei, §i dintre acestea numai ateva au fost analizate chimic pentru a li se cunoa§te compozitia. In afard de aceasta, Bra§ovul oferd destule posibiliati pentru petrecere §i distractie. Cele mai minunate plimbdri sunt in apropierea ora§ului, parte pe dealul Romurilor, parte dincolo de Thrnpa99 §i oferd, urcând din terasd in terasd, priveli§ti surprinzdtoare, asupra ora§ului §i a imprejurimilor. Excursiile mai indepdrtate spre 96 Blumenau.

" Arpatak, sat, resedinta comunei Valcele, din judeml Covasna. 98 Bor.S.Zek, azi oras in judettil Harghita. 99 Zinne.

562

www.dacoromanica.ro

Rdsnovm i Bran1°' sau la Zämesti102, Tim. 1 _103 § §i asa mai departe oferd posibilitäi

ispititoare pentru a admira splendoarea muntilor. in oras, un teatru de provincie impreund cu trupa sibiand dá reprezentatii de-a lungul iernii. Distractiile nu lipsesc

aici niciodatá // färd a mai vorbi si de alte ocazii, pe care le oferd balurile

i p. 240

societatea

in sfdrsit, astäzi se pare cd se indurd cerul de mine. Ploaia a incetat de dimineatd i vântul proaspät de la räsdrit goneste norii grei dincolo de munti.

Mi-am gäsit toate lucrurile trebuincioase cdlätoriei. Sacul de merinde este plin, plosca pictatd, pe care mi-a däruit-o prietenul Gött ca amintire, este umplutd cu un bun, transilvdnean. Pentru cäldtoria in munti am ales caii; deoarece aldtoria este prea riscantä ai am trimis alduza inainte, cu acestia, la statia de granitd. Dupd masä má voi indrepta intr-acolo cu prietenii mei, si apoi imi voi continua cdlätoria singur. Mä gräbesc sd impachetez. Cu bine!

Scrisoarea a doufizeci §i treia Bucure§ti: cälärie peste Carpati. Mänistiri române§ti §i cilugäri greci

p. 241

Onorat prieten! Am ajuns in sfärsit in Orient. Chiar dacd tam prin care caldtoresc acum, face parte din punct de vedere geografic din Europa, ea este insd legatd de secole, din punct de vedere istoric, de Orient, prin traditiile sale rigide. Luptele schimbdtoare i-au imprimat in fizionomie atit de multe brazde addnci, incdt va fi foarte greu culturii apusene sá steargd cu totul, feluritele amintiri, care tot mai renasc. in fapt: aceste colibe, din lemn i lipite cu lut, care alatuiesc marea parte a capitalei Tärii Românesti, aceste dughene in formá de cort cu vâxf ascutit sprijinite una de alta, care ca un Caravan Serai îi alcdtuiesc punctul central; aceste biserici joase in forma bizantind, cu cupolele lor i clopotnitele groase; aceste sträzi inguste,

intortochiate, in care se imbulzeste si se desface amestecul cel mai deosebit al tuturor neamurilor i imbrdcdmintilor, nu oferi oare observatorului pripit imaginea sub care ne inchipuim tipul oriental ? Si dacd intre acestea observdm palate moderne in stilul eclectic, pseudo-antib al secolului al 19-lea, dacä intâlnim echipaje elegante ocupate de cele mai fine toalete pariziene sau vieneze, când vedem märsdluind cu precizie europeand companii in uniformä, acolo unde eram obisnuiti sä ne gándim la cdciula înaltä fanariotd sau la turbanul turcilor: nu suntem mai curând mirati de asemenea aparitii, i inclinati sä le considerdm drept anormalitäti? 1°0 Rosenau, azi ora§, in judeuABra§ov. 101 Törzburg, azi sat-comunä in judepd Bra§ov. 102 Zerniest, azi ora§ in judetu1 Bra§ov. 103 Tömösch, azi localitate componentá a ora§u1ui Predeal, in judepd Bra§ov.

563

www.dacoromanica.ro

Totusi nu vreau sä-mi continui povestirea, lásându-md furat de farmecul

p. 242

ultirnelor mele impresii, ci sa vá impartäsesc mai intâi cum am ajuns aici i ate mi s-au intimplat de and am päräsit binecuvântatul pämânt natal al tinuturilor sasilor si am urcat in väile adânci ale Carpatilor pe calulm4 meu românesc. [...] Calduza noasträ, Dusnitru, calärea inainte, pe armäsarul meu preferat, cal de munte, slabanog, cu coama lungd i încâlcitä, in timp ce calul de povard alerga nestingherit pe lângd noi, fArá capastru t i färd frâu. [...] Pasaportul mi-a fost vizat la Timisul de Sus, unde se aflä statia de carantind si

comanda postului de granitd. insotit de directorul carantinei, dr. Wasitsch si de comandantul postului de granitä, contele Breger, un om tândr i prietenos, care vddea atâtea cunostinte i culturd, am trecut prin gardul granitei la un han mic, la distantä de o impusaturd. Hanul se afia deja pe teritoriul Tarn Românesti, unde se p. 243

putea bea un vin foarte bun din partea locului. [...] Noi am fost condusi in stânga, in camera de oaspeti, in care, in spatiul câtorva

picioare patrate, erau inghesuite laolaltä un pat cu nelipsita cuverturd rosie

ai

felurite dulapuri i läzi de zestre, asa cä abia am putut sd bem, in picioare, in jurul

mesei, bäutura de rdmas bun. Cu amabilitatea sa prevenitoare, donmul director Masitsch mi-a dat o scrisoare de recomandare cdtre urmätoarea mändstire in care urma sä innoptez. [...] Mi s-au spus multe despre cinstea i caracterul onest al românilor, asa cä nu má gândeam la primejdii. Nu de aceea il läsam pe Dumitru al meu sä mearga inaintea mea, de teamd cä eventual, intr-o vale, sä dispard cu avutul i in felul acesta sä negocieze intr-un mod mai avantajos calul sdu, ci mai mult pentru cd nu doream

p. 244

sä abuzeze de faptul cd nu vedeam in spatele meu i sá facd cunostintä prea apropiatà cu plosca mea bine umplutd. Astfel aldream noi doi in sälbatica singurätate; eu tdcut i observând, iar Dumitru indemnând animalele de povard cu strigaturi tari, intr-un singur ton, si intre acestea mai cântând melodia blândd a unui cântec românesc. Eu stateam pe o sea inaltd cu sari pdtrate turcesti, care, dupd ateva // incercäri fárä succes de a-mi ardta mäiestria occidentald de calarie, m-a silit sä trec la pozitia orientalä cu genunchii apropiati. Prin aceasta am fost in situatia sd-mi conduc Bucefalul cat mai sigur, cu frâul i bdtul, in afara cdrora 1-am mai incins cu o curea lungd sd-i pästrez suflul. Drumul pe care mergeam era groaznic. La Timisul de Sus dispäru tot ce poate fi considerat, in acceptiunea cea mai modestä, drum. Acum alärearn intre trunchiuri de copaci putreziti, pietroaie,

gäuri si un noroi gros, pe un drum, pe care urmele dese de potcoave §i de pasi indicau directia, ceea ce in muntii mei de acasd este numit un drum de veci. in stânga, pe pantele muntilor, se vedeau câteva gherete ale cordonului militar, dar pe care contrabandistii stiau sä le ocoleascd cu indemânare; la dreapta se intindeau picioarele late ale Bucegilor. Nimic nu turbura linistea serii, in afara cântäretului 1°4

Bajard.

564

www.dacoromanica.ro

meu Dumitru sau a croncdnitului unei pdsdri de pradd care se ridica in aer sau a buciumului unui baci singuratic, care trecea drumul cu turma de oi privind la strain ca la o minune. Bacii sunt ciobani români de munte, poate de originea cea mai strdveche, cu sângele neamestecat. S-au al:4ra in munpi lor de furtunile pe care migratia popoarelor le-a adus in câmpia de la poalele Carpatilor asupra fratilor lor. De aceea nu coboard la ses cu pläcere, doar toamna, când isi aduc turmele la pdsunat si iernat pând in Turcia, peste Dundre, in temeiul drepturilor strävechi. Bacii sunt

inalti si voinici, curajul si indrdzneala sunt intipdrite In trdsäturile lor bdrbätesti. Sunt aproape 6 000, care trdiesc in unsprezece comunitäti, dacd se poate numi asa deplasarea lor nestingheried de-a lungul granitei de pe munte, // färä sd le pese de cordonul imperial care-i inconjoard, bucurându-se de libertate aproape ca in lumea veche. Pe lângd indeletnicirile lor ciobdnesti sunt vândtori - cdci lupi si ursi se mai aratd in Carpati - si, intâmpldtor, contrabandisti. Si cu toatá infätisarea lor sälbaticd in blana lor de oaie, cu cdciula de miel si cu flintele lor lungi pe spinare, sunt totusi,

p. 245

binevoitori si nici unul nu trecu Ma sd-mi spund prieteneste bund seara sau sdndtate. [...]

Când Dumitru coti la stânga, pentru a cdläri in sus, pe o ridiaturd mica., la popasul nostru de noapte, se fäcuse atât de intuneric, incât am putut recunoaste numai conturul portii de intrare in mändstire. Recomandat de directorul carantinei, Dumitru l-a chemat pe cdlugdrul-econom. I-am predat scrisoarea si am fost poftit curând sd iau

loc in camera de oaspeti. Aceasta era o inapere micá la parter, ale cdrei ferestre ddcleau spre un pridvor de lemn, care inconjura curtea. incdperea avea o sobd ruseascä si era acoperitd, In mare parte, de o podind de scânduri, inaltA de doud picioare pe care

erau asezate, de cele doud laturi, divane turcesti. in afard de acestea nu se mai afla nimic, in afard de cele câteva icoane de pe peretii vdruiti in alb. Dupd ce cdlugdrii cei evlaviosi se reträseserd in chiliile lor, Dumitru mi-a adus

bagajul si imi pregdteam cina frugald din propriile merinde, a apdrut pdrintele-econom. Era insotit de un pictor care, de câteva luni fdcea la mändstire dovada mestesugului sdu, m-a imbiat la putinele // ingdduite de postul lor sever. Un frate invdtdcel a asezat o masd scundd pe podind si, in curând, mi s-a adus lapte prins, peste präjit si o brânzd frumoasd. Nu lipsea nici pâinea proaspätä si o mid cu vin. M-am bucurat, dupd puteri, de darurile sfäntului Vasile, incercând sd rdspund, dupd pricepere, la intrebdrile curioase ale celor doi interlocutori care imi fäceau onorurile mändstirii. Economul era un alugär tândr, care, din respect, stätea tot timpul lângä usd; pictorul umblat mai mult prin lume, s-a asezat in fata mea pe

podind si a inceput discutia. Dar dupd primele formule de politete, a acut si a asteptat rdspunsul meu; rosind de rusine, a trebuit sd zic: nu stiu romemeste, adicd ich nicht romanisch. El a dorit sd inceapd in greaca modernd; dar nici cu asta nu a mers mai bine, cdci eu pricepeam din aceasta atâta, cât pricepea si el din germana mea. in sfârsit, isi chemd servitorul. Acesta a servit un timp in Brasov si a invdtat ceva din limba germand. Cu ajutorul acestui talmaci, si cu imbinarea diferitelor 565

www.dacoromanica.ro

p. 246

cuvinte române$ti $i grece$ti s-a putut purta o convorbire destul de plácutd, care s-a prelungit in noapte, pând când interlocutorii mei au inteles cá trebuie sä ma $i odihnesc pentru a face fatä zilei de masine. Ei s-au retras urându-mi: noapte bund. Mdndstirile române$ti sunt asemenea tuturor mändstirilor bisericii anatoliene,

organizate dupd canoanele Sfântului Vasile. Ele se impart in inchinate $i neinchinate; primele sunt donatii, filiale ale sfintelor scaune de Antiohia, Alexandria, Ierusalim $i ale muntilor Sinai $i Atos $i de aceea sunt administrate in folosul lor de conduceri trimise de acestea . Mándstirile neinchinate au

stareti, care ajung la aceastd cinste prin alegerea cdlugdrilor $i confirrnarea

p. 247

domnitorului. Ei sunt rdspunzátori de administrarea veniturilor mändstire$ti fata de mitropolii, episcopi sau Mare le logoat (cancelar), care este totodatd i ministru al cultelor. Cdlugärii poartd o rasä neagrd, lungd, cu mâneci largi, un potcap din paslä ail boruri, care se lärge$te in sus intr-o oarecare mdsurd, pe care nu îl scot nici // in timpul slujbei; au un fel anume de a purta pdrul, lasd sä le creased pdrul i barba

$i au fácut legdmânt de castitate $i de post pe tot anul. Renuntând la dorintele lume$ti, ei pot ajunge $i singuri la demniati spirituale mai inalte. Preotilor mireni care le seamänd cel putin dupd inati§are pând $i in felul de ali purta pdrul, dar din pricina cdsätoriei care trebuie sä se &ea' 'hied inaintea hirotonisirii, le este inchisd calea spre domnia spiritualä - atâta timp cât ei nu se pot opune atractiei lume$ti. Ca $i laicii, ei sunt obligati la postul de miercuri $i vineri. alugdrii se impart in patru clase, dintre care primele cloud' obtin o confirmare superioard i ca preoti se bucurd

de supravegherea superioarä a bisericii. Aceste categorii sunt urmätoarele: 1) Arhiepiscopii i episcopii; ei poartd la slujbe mitra impodobitd cu pietre pretioase, cu cârjä i alte insemne. 2) Conducátorii mdndstirilor sunt arhimandritii sau egumenii, dupd cum pdstorese mdndstiri mai mari sau mai mici. Dintre primii se aleg de obicei

episcopii $i dacd un simplu edlugdr este chemat la o demnitate inaltä, el trebuie sä

parcurgd in câteva zile treptele intermediare, intrucâtva ca printii care ilia din leagän sunt colonei sau generali, iar, mai târziu, repetä resemnati misiunile soldatului $i ale caporalului, pentru ca, cel putin de ochii lumii, sä fi servit prin toate gradele. Cea de a treia categorie îi cuprinde pe ieromonahi i ierodiaconi, dintre care primii sunt preoti adevdrati, pe când ultimii asistd la slujbd, dar nu au voie ei in$4i

sä o sävâqeascd. Preotii din aceastd categorie se ocupd numai de $tiintd, daed teologia besericii anatoliene poate fi onoratá cu acest nume, i cu invdtdtura poporului; cdci preotii mireni cunosc numai catehismul lor, se multumesc cu invdtarea rugAciunilor i $tiu arareori sd scrie. De aceea pot deveni cel mult economi

p. 248

sau protoierei, ei alcdtuind i judeeätoria de cdsdtorii $i cancelaria arhiepiscopald. Categoria cea mai numeroasd de cálugdri o formeazd, in sfar$it, a patra, fratilor neofiti, care sunt numiti dupd diferitele lor ocupatii // bucdtar, portar, chelar, $i altele, folositi in afard de aceasta la cultivarea pämântului mändstiresc. Timpul rdmas $i-1 dedicd rugäciunilor i contemplatiei cucernice. 566

www.dacoromanica.ro

Putine mändstiri trebuie sá fi fost asa de bogate ca mändstirile din Moldova si Tara Romaneascd, unde sute de ani domnitorii i boierii s-au intrecut sä inzestreze

biserica. Chiar rranästirea cea mai micd in Tara Romaneascd are 3-4 mosii, iar mändstirile din Carpati au, asa cum md asigurd Dumitru intr-o germand stalcia, o avere deosebitä in turme de oi. Aceste informatii, bineinteles cd nu le datorez cuviosilor pdrinti din Bucegi, care dimpotrivä aveau motive sä se plangd de decdderea adevdratei religiozitäi, pentru cd daniile nu mai curgeau asa bogate, ca inainte, in aceste vremuri de pierzanie. Eu am incercat sd-i consolez, cá aceastä molimd se rdspandeste acum in toatd lumea. Dar trebuie luat in considerare cd aceste danii, Intr-o vreme cand nu erau coli, spitale, hanuri, au fost de o insemndtate remarcabild, astfel cä acum au obligatia de a-i &dui pe sträini i, multumitä acestei obligatii, am avut cinstea de a-i cunoaste. Recunoscdtor donatorului mändstirii care

m-a addpostit, rn-am intins pe unul din cele cloud divane acoperite cu perne §i covoare, prin grija economului. Am dormit excelent pand dirnineata cand am fost trezit de un sunet neobisnuit. El era ernis, fled' indoiald, de , o scandurd de lernn, pe care un ciocdnel o lovea ritmic; dar in linistea noptii ea rdsuna ordonat,

melodios. La inceput, loviturile cioanelelor erau simple, dublandu-se apoi, ca nurnär, in acelasi interval de timp i, la sfarsit, cadenta lor crestea vertiginos, ajungand sä fie de patru ori mai mare; intre ele se auzeau, ca pentru o scurtd pauzá,

lovituri singulare; atat in pärtile cu ritmuri proprii, cat si in ansamblul sdu, ciocdnitul urma un crescendo si descrescendo muzical si se stingea, treptat, iardsi cu tonuri singulare, asa cum a inceput. Dupd ce aceste ciocdnituri s-au reluat de mai

multe orim5, mai aproape si mai departe, s-a tras i un clopot mai mic cu sunet limpede, i mändstirea a inviat. I-am auzit pe cdlugdri // mergand p. 249 de-a lungul pridvorului i prin bisericd, unde in curand, a inceput corul lor psalmodiat de rugdciuni.

Cat de firesti si simple au fost toate acestea; i totusi, acestea m-au supdrat de-a dreptul. Nu mai puteam dormi i totusi eram cufundat in vise. De cate ori oare nu am innoptat in mändstiri in patria mea, de cate ori oare nu am auzit in patul cald, dar acestea nu s-au intamplat la poalele Bucegilor, pe teritoriul Turciei i nici pe un divan oriental. Mii de ganduri má frärnantau, mii de imagini imi treceau prin minte106. A trebuit sá Ind silesc sä cuget la continuarea cdldtoriei. M-am imbricat repede i rn-am dus prin curte la clddirea economatului care se gäsea in afard, unde era addpostit Dumitru cu caii. Era 4 dimineata. Soarele hied nu rosise varful muntelui, numai secera lunii in descrestere arunca o lumina slabd asupra imprejurimilor. Din vale sufla in sus, cdtre noi, un vant proaspät, de dimineatd. '06 Bätutul toacel era de fapt intrerupt de patru ori, când respectivul cálugär sau calugäritä, ocolind biserica, se inchina in directia fiecärui punct cardinal. 06 vor die Seele.

567

www.dacoromanica.ro

Când mi-am luat rdmas bun de la gazda mea prietenoasd, dupd sfatul potrivit al mult experimentatului Fallmerayerlo privind cdldtoriile la mändstirile din Hagie

am trecut prin poarta mandstirii. Atunci, am avut parte de cea mai frumoasä priveliste, care nici in muntii Elvetiei si nici in cei ai Tirolului nu mi-a apdrut astfel, adicd cea a Alpilor minunat inrositi 108. Vârfurile muntilor erau cuprinse de fldcdri si, in mod deosebit, Bucegii care erau in fata mea aveau o infdtisare ca de vrajd; in timp ce primele raze ale soarelui inroseau vârful lor, strdlucea mai jos partea inzdpezitd, neluminatá kick si arunca o lumina magicd asupra tinutului impddurit din vale. [...] Ajunsesem deja la cumpdna apelor si pârâul in lungul cdruia aldream la vale, curgea spre Tara Româneascd. Era Prahova, al cdrui curs 1-am urmat toatd ziva si

care i-a dat numele si vdii. Locuitorii acesteia, prahovenii - si Dumitru era unul dintre ei - se ocupau de transportul mdrfurilor trite Brasov si Tara Româneascd. Drumul era mai prost, dacd este posibil, decât cel de ieri. Ba mergea pieptis p. 250 in sus, incât irni era greu sd II tin in sa pe bidiviul meu, ba la fel de pieptis mergea in jos. Pe lângd asta trebuia sd treci, de peste cincizeci de ori, Prahova care, la inceput, abia uda copita cailor, iar la urmd, le ajungea dincolo de burtd. in stânga sau dreapta erau rape uncle puteai sd-ti frângi gâtul, in timp ce pe

partea cealaltd peretele muntelui se ridica drept in sus. Deci nu era lipsd de primejdii, dar nici de romantism, indatd ce, dupd câteva ceasuri, soarele pdtruns adânc in vale a trezit cu aldura sa sentimentul pentru toate frumusetile. Acest drum este urmat, totusi, mai ales datoria indolentei locale, de mândrii cdrutasi romani cu cdrute incdrcate pând sus. Ei evitd micul ocol prin treatoarea Bran aflatd mai departe, cu toate cd prin valea Prahovei au nevoie de tot atâta timp, din pricina stdrii drumului. Acum ocârmuirea construieste o sosea comodd, si peste tot, pe calea de

coborâre i-am intâlnit pe inginerii care faceau cu ajutorul tdranilor elk* pregdtirile pentru aceasta.

Dupd mändstirea Sinaia, de curând cldditdm, cu biserica sa mare si maiestuasdm, care priveste in jos, in vale, Dumitru a vorbit la un han de munte pentru a poposi pentru prânz. Ferestrele camerei joase erau in parte astupate cu hârtie uleiatd, in parte nu, pentru aerisire nestingheritd. Aici nu existd geamuri. Pe dusumea, care era o podea de pdmânt bdtut, câtiva copii se jucau in fata vetrei, in 101 Fallmergayer.

I" ein herrliches Alpengliihen. 1°9 Ctitoria spätarului Mihai Cantacuzino, constructie din 1694-1695 (biserica mid). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a avut de sufent in timpul rázboiului din 1787-1791. A fost

zugtivita in 1795, and s-au construit §i casele de pe latura de fasärit a incintet. Biserica mare, cu hramul Sf. Treime i chiliile din partea de nord i sud ale incintei au fost construite in 1843-1846. Cf. N. Stoicescu, Bibliografia localitdtilor syi monumentelor feudale din Romänia, I, Tara Româneasa, Edit. Mitropoliei Oltentei, 1970, vol. 2, p. 579. no Apreciere exagerafá.

568

www.dacoromanica.ro

care ardea focul. 0 tandrd romancd era tocmai ocupatd sd petreacd delicat in jurul soldurilor banda lungd peste catriMa ei dungatd; cand Dumitru, pdsind in urma mea cu sacul de merinde si plosca burtoasd, o vdzu, ea a adus un pahar craft si un blid

de lemn. in fata usii se aflau cativa prahoveni, la masa lor festivd cu ceapd si mdmdligd si care urcaserd pe vale cu caii lor incdrcati. Ei si-au incheiat convorbirea cu Dumitru, care, ca un bun crestin le-a oferit din merindele mele, carnati in cinstea zilei de sdrbdtoare, ceea ce a produs o mare impresie, dar a pdstrat branza de oaie

primitd in dar, pentru ziva urmdtoare. Alti oameni, ocupati in grajd si pe camp, mergeau de acolo-colo, fard sd se sinchiseascd prea mult de strdinul, care in casd, isi lua masa modestd, la care ar fl vrut sd ia parte // o pereche de gdini certdrete si o p. 251 pereche de pisici, care locuiau vesele in carnerd cu el.

Vedeti, rnult stimate! and ai trecut granita Transilvaniei, te afli in Asia si trebuie sd renunti la toate deprinderile dobandite in Occident, pentru a te putea descurca in noile imprejurdri. Partea cea mai proastá a drumului era in urma noastrd, si am fost multurniti, netinand searna de cdzdturile lui Bucefal, la care din fericire, am rdmas in sa. Calul mergea, insd, pe cdfdrile cele mai inguste cu mare grijd, dar nu era prea sigur pe picioarele de dinainte atunci cand trebuia sd treacd prin apd sau pe pdmant mocirlos, asa cd, in asemenea imprejurdri, eram silit sd-1 On shins din

frau. Cu cat valea se ldrgea la coborare, pe atat soseaua era mai intdritd. Atelaje lungi cu cai de povard ne veneau in intampinare, cu ldzi in care se transportau impachetati struguri romanesti in Transilvania, cAlcand unul dupd altul drumul cunoscut, smulgand, lei colo, in trecere, cate un smoc de iarbd. Cateodatd, nu intotdeauna, cdldrea in fatd un conducdtor, iar un surugiu incheia convoiul de atelaje. Acestia erau prahoveni. intre ei venea ate un cdlugdr, cu barbd lungd, pe un cal bine hrdnit, care rdspundea oarecum mirat la binevoitorul meu sdndtatelll; sau cate un cioban cdldtor, cu subd de oaie, care deja cduta cu turma sa vdi mai adanci. La linia de gm.* romaneascd am avut in fatd prima dovadd de speculatie de bursd oriental-ruseascd, din care am iesit destul de bine, datoritd talentului parlamentar al

lui Dumitru al meu. Despotul granitei, teroarea tuturor celor cinstiti, adicd a comerciantilor prahoveni, stdtea culcat pe divanul sdu si-si sugea cu constiinciozitate ciubucul, and am coborat de pe cai in fata usii si cu hartiile in nfand §i cu un bund seara respectuos am pdsit in camera lui prietenoasd. Printill vdmii, care in activitatea sa a preluat zicala italieneascd.: il straniere é una bestia chi debbe pagare" s-a sculat lenes. Privi in pasaportul meu, din care pricepu atat cat eu din chinezd si-mi spuse ceva in romaneste. // Desi cuvintele imi erau strdine, p. 252 intelesul lor 1-am priceput repede, deoarece apdru ingrijordtorul parale" (bani). Dat fiinda am respectat principiul de bazd, care are valoare de primä ateMie pentru

orice cdldtor, sd nu se lase jefuit, am rdspuns ridicdnd din umeri: nu stiu 1" Sanetade.

569

www.dacoromanica.ro

române.yten2, ceea ce natural i-a pärut boierului gräniceresc ciudat pentru cd nu era vorba de româneste, ci de o monedd cosmopolitá care are trecere in tot Orientul. Deci, precum am spus, eu nu pricepeam obiectiile lui. Din nou, Dumitru asigurd cd

nu am nimic de vdmuit. Atunci regele barierei se interesd de tutun. Mi-am scos punga turceascd $i i-am spus prin Dumitru cd sunt gata sd-i dau foile mele de tutun transilvan, dacd vrea sd-mi dea in schimb tutunul sdu turcesc. Dar nu era dispus la aceasta $i a tratat mai mult cu Dumitru, care trebuia sä md convingd sd-i dau un mic bac$i$. Dar Dumitru l-a combdtut in mod foarte intelegdtor si supus, cd n-a$ fi un comerciant, ci un doftor, un invdtat, care merge la Tarigrad

(Constantinopol) $i Bucuresti, unde sunt recomandat domnitorului. Acest ultim argument a avut un efect potrivit asupra mersului tratativelor; am putut, fdrä alte opreli$ti, sä incdlecdm iardsi pe caii nostri $i sd ne despärtim drept cei mai buni prieteni. Eu multumit sä plec nejefuit, domnul vdmii dezarnägit in sperantele lui, a$a incât $i Dumitru mi-a atras atentia asupra modestei sperante cd ar trebui ca paralele economisite sd-i revind lui.

La postul de granitd, ofiterul m-a primit foarte politicos $i, cum papportul meu a fost vizat $i $tampilat la Ciacovam, am cäldrit pe matca latd, prunduitd a Prahovei in jos, unde, in lumina inserdrii, Câmpina se intinde intre livezi, pe o indhime prietenoasd. Aici eram recomandat de cdtre prietenii mei din Brasov starostelui imperial Karkaleky. Am fost primit de acesta in modul cel mai binevoitor $i poftit sä locuiesc la el. Deoarece foarte multi supu$i austrieci s-au mutat in Tara

Româneascd $i nu au renuntat la drepturile lor din monarhie, consulul general p. 253 imperial II sub a cdror jurisdictie se aflä are o sferd de competentd foarte largd. Aceastä autoritate poartd numele de Agentie imperiald, are de apdrat pe de o parte drepturile supu$ilor imperiali pe teritoriul românesc, pe de altd parte, de arbitrat

conflictele de drept intre ace$tia. Functionarii inferiori ai Agentiei se numesc staro$ti $i-si au sediul in principalele localitäti ale tärii. Starosteria din Câmpina, deasupra cdreia stema imperiald strälucea in culori frumoase, era a$ezatd intr-o clädire nouä, cu infdti$area caselor boiere$ti, care se aflau mai multe in ora$. in amenajarea interiorului s-a imbinat tihna orientald cu confortul european. El insu$i, desi român din Transilvania, conduce o afacere intinsd de expeditii, $i anume de land macedoneanä. Datorez un numär mare de note informatiilor lui excelente despre starea tdrii $i raporturile acesteia cu Rusia $i Austria. Datoritd acestora convorbirea a fost pentru mine atat de agreabild si de instructivd. Cu sotia lui, o româncd drägutd, care ne-a fost conviv la masä, nu am putut vorbi, in afard de anumite formule de politete, deoarece intelegea numai româneste. 112 nu schuu romaneschtsche. 113 Szakawa.

570

www.dacoromanica.ro

in ziva urmdtoare, in timp ce md preggeam de continuarea caTátoriei umplându-n-ii pipa pentru fumatul de dimineatd, am auzit iardsi ciocänitul monoton. Domnul Karkaleky md lämuri a acesta provine de la toaca cu care mai Inainte, se vestea inceputul slujbei, pe vremea donmiei turcesti and le-au fost luate clopotele bisericilor. $i acum se continua pentru aducere aminte14. Semnalul se dd

cu un instrument de lemn, in bisericile mari insd, cu unul metalic. Am luat o alduzd, a cdrei echipare simpld vá este deja cunoscutd, sd md clued panä la Bucuresti. Când am trecut Prahova pentru ultima oard si am mers de cealaltd parte, prin F1oresti115, muntii au luat infätisarea de deal a indltimilor submontane si, in

curând, ne aflam cu totul in câmpia romând art.' margini, in timp ce Carpatii, in spatele nostru, se mai zdreau ca o linie de un albastru deschis. in fata noastrd era o suprafatd care se intindea, la stânga // spre Ploiesti"6, la dreapta spre Târgovistem, vechea capitald din Valea Ialomitei. 0 ampie renumitd pe care, in toate vremurile au avut loc multe bdtAlii, victoria revenind and superiorifatii fatarilor, când curajului românilor. in timp ce mergeam de la nord-vest la sud-est, pe Valle aproape paralele ale râurilor, apdreau spinteaturi mai adânci in teren ca la Bdleni" 8, unde am trecut Ialomita pe un pod de vase. La stânga si la dreapta , unduiau câmpii pline de stiuleti de porumb cu tulpinile asemenea stufului. Dar majoritatea lor era culeasd si rânduitd in sat, sub forma' de turnuri sub cerul liber, rdsdrind printre acoperisurile de paie ale colibelor joase. Am mai gdsit acest fel de depozitare a cerealelor in Ungaria si chiar la sasi in Transilvania si am fost mereu asigurat cd dacd rodul este asezat cu grijd, el nu va suferi in nici un fel din aceastd. cauzd. Satele prin care am trecut si care nu erau prea numeroase, semänau cu satele românesti din Transilvania. Colibe joase de pdmânt, acoperite cu paie sau trestie, erau inconjurate de garduri impletite din märdcini, la care deseori un butuc de lemn marca intrarea. in depdrtare, intr-o izolare mândrd, casa boiereasa, in general forma pläcutd a constructiei moderne, inconjuratd pând departe de grddini. trite acestea am intâlnit si biserici vechi, care arninteau secolele ce au trecut peste ele prin stilul lor bizantin si frescele sterse. Roadele sunt minunate si exploatarea priceputd ar trebui sd fie rdsplätitd cu recolte bogate. Dar românul se indeletniceste cu munca câmpului mai mult pe tânjeald. El nu este constient de bogdtia si de comorile care zac ascunse in caliatile productive ale pdmântului sal. Abia zgârie pdmântul pentru a arunca sämânta de

porumb, care ii aduce roade de saizeci Oná la o sutd de ori. Cauza nu trebuie autatd numai in situatia necorespunzdtoare, mai ales lipsei de proprietate, a muncii "4 Explicatie fantezistd. 115 Floreschne, ora§, jud. Prahova. 116 Plojescht.

I" Tergowischt. us Boleny, comund, jud. Dâmbovio.

571

www.dacoromanica.ro

p. 254

de robot a tdranului, dar si in träskurile inndscute ale caracterului românesc. Cu mult mai multd pldcere se ocupd românul cu ardusia sau cu negotul usor, dar mai ales cu cresterea vitelor. Asa am intâlnit cirezi mari de vite albe cu coarne ascutite p. 255 indepdrtate, // sau de bivoli negri, de oi sau de cai, care mergeau la pdsune pe numeroase miri§ti. Mai impresionantd este täranca româncd, aci pe Mug grija pentru gospoddrie, ea mai trebuie sd-i fie de ajutor bdrbatului ei la munca câmpului. Nu privesc insä ca pe un setnn al bunei hdrnicii ordonate, faptul cd, nu rareori, merge pe ulitele late ale satului cu un copil in spate, invârtind fusul cu furca infiptd

in cingtoare; aci o gospodind priceputá §tie prea bine cá urzeala nu se imbundtdteste and hoindresti §i nu ai timp, cu o invârtire neglijentd a fusului, atunci and e chematd de indeletnicirile casnice in curte sau la câmp. Pentru a obtine aceastä tovardsd necesard, românul se insoard foarte tândr. Aranjarea noului cdmin nu cere prea multe pregdtiri. 0 vita, ateva oi si ativa porci

ajung pentru inceput. Zestrea femeii este de asemenea modestd. Câteva amdsi brodate de ea, care prin numdrul lor lasd sd se vadd hdrnicia proprietarei, o ladd de lemn, pictatd in mai multe culori, care contine putinii bani §i celelalte catrafuse,

constituie intreaga inzestrare. Pentru mai târziu trebuie sd aibd grijd cerul, sau Sfântul Vasile sau Sfântul Gheorghe. aci românul este foarte credincios, in privinta increderii neconditionatd in providenta divind. Daa trece prin fata multelor troite119 aflate la rdspântii sau pe câmp, pe care deseori un artist popular a rdstignit ca portret al natiunii sale, drept Christos, o siluetá rasatd cu mustatd falnia §i bucle negre frumoase, el nu uitd niciodatd sdli scoatd cdciula de rand si sd spund ate un

Taal nostru, sau sd batd cel putin o jumdtate de duzini de metanii. in afard de aceasta se abtine cu grijd de la mâncatul arnii miercuri si vineri si in timpul celor patru mari posturi ale anului. in modul cel mai scrupulos se retine de la orice muncd de nenumdratele sdrbdtori ale calendarului ortodox'20, aceastä trdskurd corespunde caracterului national in asa mdsurd inat ar dori numai zile insemnate cu p. 256 row , fericit // dacd ceapa si mdmdliga necesard i-ar fi procuratd de

cel care a fdcut rânduiala sau de bunul Durnnezeu. Din aceasta constd religia românului; aci preotul lui care nu se deosebeste de el, nici trupeste, abstractie

fäcând de barbd, de pdrul lung si de anteriu, nici spiritual, nu poate sd-i spund altceva.

La o asemenea stare a invdtdturii religioase, nimeni nu va fi surprins cd intolerantei si superstitiilor le este deschis un amp larg de dezvoltare. Pe orice orn care nu apartine bisericii ortodoxe anatoliene românul il considerd ca fiind pdgân si, in consecintd, blestemat pe vecie. De aceea, rdmâne cu o incdpdtânare deosebitd la convingerile credintei sale. "9 milieu Kreuze vorüber, die mit den Marterwerkzeugen. '20 des grtecluschen Kalenders.

572

www.dacoromanica.ro

Nenumdratele incercdri ale bisericii latine de a pdtrunde si de a se impdmânteni in tdrile dundrene române au avut o reusitd modestA si nu au fdcut deck sd creascd ura impotriva ereticului nechemat. Superstitia infloreste din plin. Românul, ca si tdranii nostri, nu numai cd iese la câmp cu crucea si cu prapurele bisericii in frunte cu preotul, pentru a obtine o recoltd binecuvântatd si sperd sd indepdrteze furtuna de tinutul amenintat cu sunetul clopotelor bisericilor. El crede si in deochi, in zile bune si rele, in vrdjile zânelor si paparudelor si in alte asemenea lucruri reconfortante; in convingerea sa intimd, românul nu pune in vreun fel la indoiald adevdrul celor povestite despre asemenea intâmpldri. Pentru a le preintâmpina pe cele rele, lipeste pe usile caselor cruci si rugdciuni folositoare, iar icoanele vopsite stângaci si din belsug ale patronului si sfântului protector, impodobite din plin cu lumândri sfintite, nu lipsesc din nici o odaie româneascd. . Românul se tine de cuvânt in negustorie si alatorie. Dacd îsi ia cu pldcere un câstig cinstit, el nu pdaleste, si in toatd tara domneste siguranta; fiecare comunitate este rdspunzdtoare pentru mice furt sävârsit in circumscriptia ei. 0 casd de oaspeti sau han, dupd cum este numitd aici, este o incdpere goald cu patru pereti, cu ferestre

lipite cu hârtie si cu o usd rail incuietoare, in interiorul cdreia se intind scânduri pe picioare de lemn, acoperite cu rogojini din paie, care

tin loc de paturi, scaune // si mese. Cât de simple sunt toate acestea! Alimentele trebuiesc aduse cu sine, cel putin din cauza curkeniei. Dupd ce am ajuns, vizitiul aduce induntru mantaua si sacul cu merinde si rämâne apoi gait lângd cai. Te asezi,

scoti resturile dejunului, pâine, câmati, brânzd de oi, si câteva inghitituri de vin din ploscd, apoi se impinge tottil sub cap si te intorci intr-o parte,

te acoperi cu mantaua si pop sd filozofezi dupd chef la licdrirea indepartatd a stelelor si a focului tiganilor, sau sd dormi. Pentru aceasta a doua zi dimineata nu este de plait nici o notd de hotel si hangiul bdrbos este multtimit pe deplin cu câteva parale austriece, care au aici deosebitd autare. Cu toate cd in generalm românul serios, ba aproape melancolic, este un mare prieten al muzicii si, in mod deosebit, al jocului. Acesta din urrnd este,

de fapt, distractia de duminicd si la nici o cârciumd nu lipseste tiganul, care cu vioara sa pune in miscare picioarele. Am vdzut jocurile românilor in mai multe rânduri si le consider atât de caracteristice, incât nu md indoiesc sd le privesc ca pe

o mostenire a unei continuitki traditionale din -vremea daco-romand. Deja compatriotul nostru Martin Opitz '22, care a fost chemat de printud Gabriel Beth len! 23 121 in der Regel.

122 Martin Opitz (23 dec. 1597 Duzlau - 20 aug. 1639 Gdansk) poet, profesor In anii 1622-1623 la gimnaziul de la Alba Iulia; din 1635 este istoricul oficial al regelui Poloniei, Vladislav. 123 Gabriel Bethlen, principe al Transilvaruei (27 oct. 1613-15 nov. 1629).

573

www.dacoromanica.ro

p. 257

ca profesor de arte frumoase la Alba lulia, a fost frapat de aceastd particularitate a dansurilor române§ti, incât a explicat-o prin originea ei romand. Românii au diferite feluri de dansuri nationale. La unele danseazd bdrbatii singuri, inarmati cu bete, condu§i de un vdtaf, la altele in cerc, impreund cu sexul frumos, §i formând diferite figuri. Ei cântd §i melodia în rdstimpuri §i bat din pahne. Pare mereu, mai ales la inceput, cd la baza dansului stä o idee, un gând care trebuie reprezentat dramatic, chiar dacd acesta in toiul desf4urdrii este uitat i, la sfârit, nimic nu mai poate fi

recunoscut in norii de praf, decât izbucnirea nestdvilitd a celei mai puternice bucurii. Nu mai putin originald este §i muzica româneascd. Am ascultat-o aici, in ziva sosirii mele, cu ocazia unei sdrbdtori populare *i ea contrasteazd in chip izbitor p. 258 cu polcile vieneze ale lui Strauss124 §i // Labitzki'25 pe care le executd orchestra de aldmuri princiard. Toatd orchestra este compusd din doud mandoline, cloud viori, un nai §i un contrabas. Melodiile pe care le cântau, erau de fapt frä un tact anumit, dar nu fart ritm §i ldsau o impresie de dor, aproape de tristete. Dar vdd a am ajuns cu relatarea mea la Bucurqti, §i cum desfd§urarea mai departe a cdldtoriei mele nu a mai suferit vreo schimbare, vd informez pe scurt cä am trecut prin Pociovali§te1" §i Bäneasa'21 §.1 alaltdieri dimineata am intrat in capitala Munteniei in toiul serbdrii populare care a avut loc seara.

Scrisoarea a doufizeci i patra

p. 259

Bucuresti [-] [...]

p. 320

Nimic nu poate fi mai interesant decât sd hoindre§ti prin strdzile

intortochiate si accidentate ale Bucure§tilor §i sä prive§ti din cele mai diferite puncte

de observatie acest furnicar de oameni imbrdcati in porturile cele mai deosebite. Ora§ul ar numdra 100 000 de locuitori din care 1 5001" bojen i numai 3 000 evrei. Clasele de elitd ale societdtii nu sunt vdzute niciodatä mergând pe jos, ceea ce nu ar fi deloc nobil. De altfel în cloud piete principale ale oravlui stau la dispozitia oricui un numdr suficient de trdsuri elegante, la pretul de 3 monede de 20 crditarim ora. Toate acestea aleargd §i merg cu cea mai mare grabd din lume, una in alta, si rn-am vdzut uneori ca intr-un ghem, in care trdsurile pur i simplu s-au incurcat. Dar birjarii 1'0 cunosc meseria impecabil, §i rareori are loc un accident. Aici se vdd evrei cu bdrbi lungi, pälärii cu boruri mari si caftane negre uzate, care se uitd la fiecare 124 Johann Strauss tatäl (14 mart. 1804-25 sept. 1849) celebru compozitor vienez de valsuri. 123 Labitzki, compozitor austriac. 126 Potschowaleschtie. Inadvertentä. in Banjasa, sat inclus In componenta Bucure§tilor. 128 dritthalbtausend. 129 1 Zwanziger = 20 cráitari.

574

www.dacoromanica.ro

strain cu o privire umilä, slugamicd, sau obrazuri §irete de greci, care cu pa§i grdbiti

aleargd dupd câ§tig. trite acqtia rátdcqte tdranul roman in ama§d de pânzd, cu cdciuld §i obrajii ra§i. Locuitorii se irnbracd // la fel ca românii din Transilvania, al P. 321 cdror port vi 1-am descris deja. Pdrul din fatd de pe cap it au tdiat scurt, 4i rad obrajii §i numai pdrul din ceafd rdmâne ca o coamd lungd, care se onduleazd in jos, pe umeri. Lucatorii germani stau in prdvdlii; hamalii vânjo§i, cu forme uria§e astupd ulitele, in timp ce negustorii

ambulanti îi oferd marfa strigând cu glas tare: struguri, struguri sau nuci, nuci dulci, mm1'5 pe care o poartd in co§uri de cobilite. Nu este mai putin ispititor decât sä participi la intâlnirile inaltei socieati. !rare

acestea promenada de pe Podul Mogowaiei'3° ocupd primul loc. Constuitd de curând, ea merge de la barierd pând la grddina Kiselef §i a fost lucratá sub conducerea unui inginer de drumuri german. Ea este latd de 15 stânjeni §i plantatd cu arbori, care despart, pe ambele pdrti, drumul pietonal al celor care se plimbd, de partea carosabild pentru trdsuri i adreti. Totul este desigur, 'filed foarte nou §i arborii aleilor, care au trecut doar prin putine veri, promit pentru urma*i o umbra deasd. TotuO, este locul de intâlnire cel

mai autat al boierilor, care, ate seard formeazd un adevdrat corso cu echipajele lor stedlucitoare. Acolo se pot intâlni doamne imbrdcate dupd ultima modd pariziand, pe lângä fílfizoni bucure§teni in hainele vieneze cele mai elegante. Între ace§tia se mai aratd ici §i colo un boier bdtrân cu aciuld in forma de turn, a cdrei modd a fost introdusd acum o sufä de ani de fanariotii din Constantinopol. Chiar la servitorime se pot vedea diferite schimbdri. Ici este un rus bdrbos in caftan §i pdldrie joasd cu boruri largi, care i§i biciuie§te caii, in timp ce colo un vizitiu englez, pudrat, tine Mturile i un lacheu modern cu pana§ul de pene unduind stä pe scara trdsurii. Mai incolo trece in zbor un faeton delicat, in spatele cdruia galopeazd un jocheu cu fes turcesc §i in §alvari, in timp ce trdsura urmdtoare este mânatd de un arndut in costum grecesc alb, fluturând. Toate acestea alcdtuiesc contrastul cel mai deosebit §i nicdieri nu se poate intâlni un amestec atât de ciudat // de elegantd europeand cu p. 322 lux oriental, de confort apusean cu ostentatie asiaticd. Grddina publicd este hied un lucru nou, de care se vor bucura doar generatiile

viitoare. Este aranjatd in genul unui parc englezesc §i este inzestratd, dar nu in modul cel mai potrivit, cu temple din lemn, ruine artificiale §. a. Acestea, ca §i alte dotdri asemändtoare suferd cel mai mult de lipsa apei §i nu vor fi prea mult ajutate, de proiectul mainii cu abur, pe care ar trebui sá o pund acum pe picioare un maistru al apei de dincolo de Rin, pentru o frurnoasd sumd in ducati buni impdrAte§ti. El vrea, cu ajutorul unei ma§ini cu abur de 15 cai putere, sä urce apa Dâmbovitei cu 10 stânjeni, pe o distantd de 3 000 de stânjeni prin conducte de fontd de zece ;oh! '30 Inadvertenta. Autorul se referd la soseaua Kiselev denumind-o Podul Mogosoaiei.

575

www.dacoromanica.ro

Imprejurimile Bucure$tilor nu oferd nimic privirii. Este marea câmpie romând, in care doar râurile, care se gräbesc spre Dundre formeazd VAL Numai la

orizont, spre nord, o linie de un albastru deschis, linia Carpatilor. De aceea, bucure$tenii cautd in mod deosebit ca loc de petrecere orice vale de rau$or, ca de exemplu apropiatul Herdsträu, unde este un stabiliment de bdi, unde petreci cu cafea

turceascd, dulceatä $i ciubuc $i prime$ti apä de izvor potrivitä. Industria $i speculatia bursierd au folosit ocaziile favorabile sd introducd $i pe malurile Dâmbovitei entuziasmul pentru comprese locale umede. Se pot face aici duwri $i practica toate procedeele de fizioterapie, intreprinzdtorul ffind si el in câstig. Dacä am ajuns despre institutii dietetice, nu trebuie sd pierd ocazia sd spun o vorbd despre bdile turce$ti care sunt tot a$a de bune ca acelea ce se pot gäsi la Constantinopol. Ele se aflä pe Dâmbovita, in partea de jos a orawlui $i intrunesc toatd finetea orientului luxos, prin influenta binefäcdtoare a bailor cu aburi $i a masajului. Dupd ce te dezbraci, iti pui incaltäri de lemn, pentru a nu suferi din cauza podelei incinse $i treci prin $irul diferitelor incdperi, fiecare cu o temperaturd p. 323 mai ridicatä cleat precedenta $i prin actiunea cdreia sudoarea // tfigie$te din tot corpul in picáturi mari. Apoi te intinzi pe un loc mai ridicat amenajat $i e$ti luat de mâini $i de picioare de bdie$ii vânjo$i, cd iti piere $i auzul $i vdzul. Dupd ce suprafata intreagd a corpului este frecatd - a$ zice mai curând periatä - cu mänusi aspre, sus, jos, in spate $i in fatd, incepe främântatul $i cdlcatul fiecdrui mu$chi in parte; in timp ce bdiewl stä pe umerii pacientului, parcurge mu$chii unui picior cu

palma $i cu cdlaiul. In felul acesta membrele sunt, färd a simti durerea, cu mare pricepere incoldcite $i scoase din incheieturi $i, in cele din urmd, ti se freacd sarguincios capul cu sdpun, dupd care intreaga operatie se incheie cu clätirea cu câteva donite cu apd. cäldutd $i frecarea abundentä cu ulei. Te intorci incet prin incdperi, continuând sd transpiri, pând la camera de imbrdcare, unde e$ti invelit intr-un cearceaf nou. Te la$i, intr-o istovire totald, pe o saltea asemändtoare cu un divan, pentru a te indeletnici cu pipa turceascd $i a te reface, treptat, prin desatarea cu cafeaua neagrd, apd rece $i dulciuri, dupd care päräse$ti baia cu o u$urintd in mddulare, pe care nu ai simtit-o niciodatd $i cu de a gusta cat mai repede aceastä pläcere asiaticd. in general, bucure$tenii sunt o populatie avidä de pldceri, acest rafinament al gustului nu se aflä la locuitorii nici unei alte capitale. Cafenelele, turce$ti, bdile, plimbdrile in afard, peste tot este plin. Fiecare savureazd in felul sdu, de la tândrul

mo$tenitor al unei case bogate, care färä sä aibä credinta a preluat de la mahomedani obiceiuri de harem, pând jos la hamal, care-$i udd mdmäliga cu rachiu.

Aceastä pläcere pentru viatä provine din secolele trecute, in care sub degetele lacome ale fanariotilor $i ghiarele apucdtoare ale turcilor nici un om avut nu era sigur de ziva de maine. Fiecare se bucura at putea mai mult de ziva de azi, $i dacd mâine prin destituire $i pierderea averii devenea cer$etor, se consola cu dulceata p. 324 amintirilor. A$a se ivi o anumitä nesocotintd in caracterul, de altfel serios al // 576

www.dacoromanica.ro

poporului român, nesocotintd, care va ceda treptat sub influenta unei stdri materiale sigure i pe care nu o socotesc ca pe un cusur al curajosului §i valorosului popor român, tocmai pentru cd ii explic rdddcina istoricd.

Viata poporului este intotdeauna expresia caracterului comun §i de aceea trebuie sd se dezvolte mai inai in conditii interne. In acest timp acOoneazd imprejurdrile externe in care a ajuns statul, precum §i avatarurile impuse de soartd. Ele au influentd nu mult mai mica asupra formei vietii publice, a obiceiurilor i

deprinderilor chiar asupra manifestdrilor caracterului insu§i §i care de-a lungul generatiilor se modified in mod strdlucit. Caracterul românului are o bazd bund §i daed saderile, pe care o stdpânire strdind i le-a inoculat, vor fi treptat smulse din raddeind, atunci desigur poporului ii stä in fatd un viitor frumos.

577

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH UHL (14 mai 1825-?)

Renumit scriitor si publicist austnac, Friedrich Uhl s-a näscut la Teschen (4 mai 1825), fiind fiul administratorului domennlor din Silezia ale arhiducelui Carol. Dupd frecventarea gimnaziului din localitatea sa natali, apoi al celui din Troppau, unde a obtinut in 1842 diploma de maturitate, Friedrich Uhl a studiat filosofia la Universitatea din Viena. Din aceastä

ultimä penoada dateaza debutul sau de scriitor, cu câteva articole i basme, aparute in periodicul Sonntagsblätter". In aceeasi revistä a publicat i unele fragmente ale relearn asupra calätoriei pe care o intrepnnsese in Banat, de-a lungul câtorva luni ale anului 1846. In anul urmätor a aparut la Viena prima sa carte, sub titlul Märchen aus dem Weichselthale. In aceeasi perioadä, pentru asigura existenta, Friedrich Uhl s-a angajat ca educator al copnlor baronului Besque von Püttlingen. In timpul revolutiei din 1848, Friedrich Uhl a compus câteva poezii, publicate sub forma* de manifeste (Fiir die Biirger die am Montag den 13. März 1848 in Wien gefallen, Schwarz-Roth-Gold s.a.) si a tradus totodatä din limba ceha textele unor cântece revolutionare, care au aparut apoi îri revista Volkfreund". In aceeasi perioadá s-a lansat i în publicisticä, pe care n-a mai abandonat-o toga viata. Dupd ce, în tinerete, a colaborat la publicatia pangermanä Schevarz-Roth-Gold", din al cärui comitet de redactie a si fäcut parte, Fnedrich Uhl a functionat ca redactor-sef al gazetei Der Botschafter", iar dupa 1872 a condus ziarul oficial Wiener Zeitung". In aceeasi penoadä au apärut i principalele sale opere beletnstice, anume romanele Die TheaterPrinzessin (3 vol., Viena, 1863), Das Hags Fragstein (Viena, 1878) si Die Botschafierin (2 vol., Berlin, 1860).

Totodata Friednch Uhl a fost i un pasionat colectionar de antichitäti, alcätuind un mic muzeu în vila sa din Mondsee (Austria superioard), care a facut ultenor obiectul unei prezentdri a lui Jacob von Falke in revista ilustratä Die Heimat". Dupa amintita aparitie în Sonntagsblätter" a unor fragmente din relatarea cälätonei sale prin Banat, Uhl a publicat impresiile sale asupra voiajului efectuat intr-un volum apärut la Leipzig, In 1848 (Aus dem Banate. Landschaften mit Staffagen). Acesta contine o deosebit de pitoreascä evocare, nu numai a oraselor i satelor vizitate (mai ales din zona Bailor Herculane), dar si a vietn locuitorilor, a obiceiurilor moravunlor acestora din urma.

FRIEDRICH UHL Cálkorie prin Banat' V

Oraqul

sara

Stäteam in curtea statiei de postä de la Becicherecu Mic2, ultima înainte de

p. 95

Timisoara. Tocmai apáru din gradind, In care se ajunge din fundul curii, o 1 Traducerea s-a facut dupd textul german, Aus dem Banate. Landschaften mit Staffagen, Leipzig, Verlag von J. J. Weber, 1848, p. 95 s. u. 2 Klein Betskerek = sat, corn., jud. unig.

578

www.dacoromanica.ro

femeie, pe care, dupä descrierile ce mi-au fost facute asupra româncelor, am recunoscut-o usor a fi una dintre acestea. Constitutia fizicd find, supld si pdrul impodobit cu flori, cdmasa albd, falfaind pand la pdmânt, ale cdrei mâneci erau

decorate cu flori albastre brodate, si care cadeau bine pe formele perfecte, punându-le in evidentd, starneau imaginatia. Deoarece este singurul invelis al pärtii superioare a corpului, aparând si printre cele cloud fote subtiri3, fluturând de la coapse in jos, in Ltd §i spate, multicolor vdrgate si // prevdzute la marginea de jos cu franjuri, fäcea mai aträgdtoare miscdrile corpului zvelt.

p. 96

and fata s-a apropiat mai mult, mi-a strdlucit in Ltd o pereche de ochi negri scanteietori, totusi obrajii strdluceau intr-un rosu si alb aplicat prea strident. in mand tinea o bucatd de panzd albd pe care broda flori ornamentale, desigur pentru impodobirea cdmasii; aceastä treabä o continuä färd rdgaz in timpul mersului, furnizandu-mi o dovadd a vorbei pe care o auzisem mai de mult, cd femeile romance nu petrec nici o clipd fard lucru.

Acest sat, pe care tocmai aveam intentia sd-1 pdrdsesc, este locuit de germani4 si romani; am renuntat cu usurintä a cerceta viata acestora din

urmd, deoarece stiam cä voi avea curand ocazia a observ acest popor in resedinta lui propriu-zisd. Peisajul, pand acum un camp intins neintrerupt5, incepe sä devind putin mai denivelat, pe mdsurd ce te apropii de Timisoare, totusi formele de relief sunt cu totul neinsemnate. La orizont se observa dungi intunecate care tradeazd pdduri si contururi albastre, usor aburite, care te fac sa presupui, spre rdsdrit, munti cdtre

Transilvania. ogoarele cu spicele aproape coapte // unduiau, suflând un vant slab, tufele de tutun, intre care stedluceau in lumina soarelui, pe suprafata aurie, fasii usor verzi; porumbul acoperea suprafete intinse - pând acum nu fusese vdzut in cantitäti atat de mari - si bogat ca razele dogoratoare ale soarelui, te face sd recunosti sudul indepdrtat. Numeroasele aparith de oameni si cdrute anuntd apropierea de oras. in sfarsit, am intrat in oras prin poarta principald, dupd ce am läsat in urma noastrd cateva porti mai mici, apartinand primelor ziduri, deoarece Timisoara este o cetate insemnatd. Orasul este construit regulat; case frumoase infrumuseteazd mai multe piete, strazi pavaje bune, ceea ce in Ungaria atat de rar, usureaza mersul, iar cartierele mdrginase sunt despärtite de oras prin glacis7, ca si cele ale Vienei. 3 Zwei leichten Schürzen. 4 Svabi. 5 Eine imunterbrochene Fläche. 6 Temesvar 7 Glacis. Loc liber in jurul fortaretelor

579

www.dacoromanica.ro

p. 97

Muhimea care a venit in oras, la targul sdptämânal, incepu sä se rdspandeascd, totusi imbulzeala era hied mare si am putut observa unele romance, in ale cdror fote erau tesute fire aurite ce dädea o infätisare foarte aträgatoare când soarele isi indrepta razele asupra bor.

Am intEnit multe femei drágute cu ochi negri scânteietori. Acestea si cerul cald, dogorâtor, dau intr-adevär expresia orasului care il deosebeste atk de unul nordic. // Viatä imbelsugatä si elegantä intr-un grad atat de inalt nu intalnesti nici in p. 98 unele mari orase. Sângele fierbinte si senzualitatea isi aruncd amprenta pe fete si conduc miscdrile femeilor, iar cke o figurä bärbäteascd nu exprimä intotdeauna ademenitor zile träite prea fericite. Aproape toate firmele suspendate ale präväliilor poartä cuvinte unguresti, peste tot se aude vorbindu-se ungureste, germana doar mai licareste, precum câteva raze strälucitoare de soare intr-o pädure deasä si intunecoasd, iar aceasta este opera a zece ani, inainte de care aproape toatä vorbea nemteste la Timisoara. in ceea ce priveste dezvoltarea nationala, Ungaria a realizat, intr-o scurfd perioadd, de necrezut. Ungaria merge inainte ca si cdlätorul care vrea sä ajungä la destinatie intr-un timp determinat; , dupd rnultd trudd si greutki, coplesit de oboseald, atipeste la mijlocul drumului, trezindu-se constatä cd a infarziat si atunci, alergând se sträduieste sä recastige . // p 99 Prävälii minunate cu vitrine impodobesc sträzile. Am intrat intr-unul din acestea. in timp ce cautam mänusi, stapanul präväliei s-a adresat prietenului . El a recunoscut in acesta o cunostintä din tinerete pe care a vdzut-o adesea, mai de mult, la Viena. V-ati stabilit prin urmare aici si v-ati insurat".

Nu-mi vorbiti despre asta", replica marochinerul8. Taal meu m-a chernat acasä. N-am putut sd md opun stdruintei sale" - el se referea la sldbiciunea de varstä - si sperantei sale, nutritä de mult, ca eu, singurul sdu fiu, sä-1 ingrijesc si sa-si petreacd ultima parte a vietii la mine, incât am renuntat la planul, de mult acut, de a rärnâne la Viena si de a md aseza acolo. M-am pregätit pentru reintoarcerea acasä, am promis miresei mele sd vin s-o iau, dupd ce md voi fi aranjat aici, fiind ferm convins cd md va urrna pand la capätul lumii. Te iubesc, spuse ea plângând, dar nu-mi place sd rnerg in pustietatea aceea, la Viena este prea pläcut; existä oare la Timisoara si case cu mai multe caturi si scoli ? Ea a vrut de fapt sd intrebe exista oare la Timisoara si un teatru leopoldin si p. 100 un Prater. Ea era absolut II de neclintit in a nu päräsi Viena si a mä urrna. Nu existä in lume un orn mai doritor de pläceri deck vienezul", spuse el. $i timisoreanul", rdspunse prietenul meu. 1' Handschuhmacher

580

www.dacoromanica.ro

Timisoara are insd prea mult din pdrtile rele ale oraselor mari si depravarea care i se atribuie nu este exageratd. intr-un oras mare, in care patimile omenestil§i poartd inatisarea pe strdzi, nu descoperi niciodata frumusetea noptii, care se dezvdluie atât de pldcut in natura slobodk cu cerul albastru, cu luna, cu lickirea stelelor si cu adânca, incântdtoarea liniste; aici razele lunii sunt alungate de fldarile lumândrilor care isi trimit lumina in stradd din case de prostitutie, aici linistea este intreruptd dizarmonic de vocile desfrânate ale celor pusi in miscare de fericirea nebunaticd, aici sunt case intunecate

.

cu patimile continuu treze ale locatarilor lor si permit sd se vadd doar o pdrticicd de cer.

Doar omul face noaptea; numai acolo unde natura este pdrdsitd de oameni, poate sd-si rdspândeascd intregul farmec; intr-un oras nu este niciodatd intru totul noapte. [...] in compania unui bdrbat, deosebit de prietenos si cult, am ajuns, seara târziu, in fata hotelului nostru. Poarta principald era deja inchisd si am intrat in camera hangiului, in loc sd mergem prin sufragerii, care se deschideau de cealaltd parte a

p. 101

portii. in fund, la o mask sedeau zece Mai desfrânati, aburi de tutun umpleau camera, despartiO doar de lumina math' a unei lumândri de seu, pe jumdtate arsk ce

era pe masa in jurul cdreia stäteau juatorii. in Ungaria jocurile de noroc nu erau permise, dar erau intâlnite, mai mult sau mai putin, peste tot. in mijlocul jucdtorilor mai in vârstk ce pdreau sd apartind celor mai sociale, sedea, jucând eu ei, un bdietandru de aproximativ 13 ani, cu pipa in gurd, ce-1 acea sd scuipe tot

timpul. Obrdzniciile din gurd erau intrerupte doar de glume impertinente si tachindri, adresate lui de cdtre ceilalti, când atentia chinuitoare, la câstig sau pierdere, le permitea. [...] Jocurile de noroc s-au impdmântenit in aceastd regiune. Acestea erau ultimele p. 102

ramificatii ale centrului - Wile elegante de joc de la Mile Herculane9 de lângd Mehadial° care, in lunile de toamnd si iarnk pdrásesc pe specialistii si initiatii sdi pentru a rdspândi invdtdtura salvatoare prin imprejurimi. Suburbiile Timisoarei, deja amintite, sunt despártite de orasul propriu-zis prin intinse glacis. in ziva urmdtoare am fost invitati la dejun intr-una dintre acestea si am mers astfel printr-o ulitd frumoask pe care a trebuit s-o mai parcurgem 'Anä ce am ajuns la casa de yard, scopul escapadei noastre. Câtiva pasi inaintea noastrd mergea o femeie ale cdrei miscdri, in inaintare, erau atât de unghiulare si frânte, incât ne-a atras atentia. [...] in afard de aceasta, si imbrdcdmintea ei pdrea deosebit de curioasd. Dintr-o pdldrie bdrbdteascd de paie

atârnau câteva bucle care pdreau sd fi fost blonde si care acum au luat o culoare neprecisk intre galben si alb. Rochia acoperea doar neglijent membrele //. 9 Herculesbádern. ") Sat, comunä, jud. Cara§-Sevcrin.

581

www.dacoromanica.ro

p. 103

Am inaintat mai repede $i am privit-o. Trdsâturile regulate tradau o frumusete deosebitä in tineretii, de$i carnatia ofilitá, ce forma riduri dezagreabile in jurul gurii - dovezi de $iretenie -nu aträgdtoare. Cu o privire mândrd, fetneia

ne mdsurd cu impertinentá i totu$i ceva dovedea satisfactie, mijea in ochii ei faptul cd in secret, de fapt, se bucura.

Repede traversd strada

i

dispdru, pe cealaltd parte a acesteia, intr-o

casd joasá. Am rdmas pe loc; un domn care ne insotea spuse: aceastA femeie a fost odatd

de o deosebitd frumusete i toti bdrbatii bogati i insernnati o curtau. Ea cuno$tea secretele intregului ora i intregul ei fel de a fi se ascunde intr-o nebuloasd. $i acum intrd i iese de la numerNi bdrbati insemnati, fâcând acelor domni anumite servicii politice secrete, dupd cum femeile frumoase in alte ora$e. Toti se tern de ea, deoarece cunoa$te unele lucruri i, dânduli seama de importanta ei, a cdpdtat

un curaj rar de a inldtura toate obstacolele $i de a impune ceea ce p. 105

p. 106

intreprinde. [...] Surprins, stäteam in incdperile ce ne-au primit prietenos. Trecând prin poarta principald am ajuns intr-o grddind, nu mare dar ingenios i minunat amenajatd. Frontonul cládirii care ne-a intâmpinat din afard cu simplitate, in proportiile sale,

este sustinut, cdtre grddind, de $ase coloane svelte ale cdror picioare ascundeau Portocali §i larnâi, formând un semicerc. Tufe mari de cactus $i alei // cu flori transoceanice, mici i mari, din al cdror verde suculent apdreau luxuriante cupe ro$ii $i

galbene, intrerupeau portocalilor mari inarcati cu fructe aurii. Ins.*

coloanele erau acoperite de plante agátätoare din al cdror verde pläcut clopotei, iar peste vase de lut chineze$ti se präväleau floricele irnpestritate. ins.* gadina era cea mai frumoasâ floare. Temple $i cdsute din lemn acoperite cu scoartA naturald i imprejtnuite de flori, intrerupeau straturile i boschetele care räspândeau un parfum dulceag. Totul expira drägd14enie $i aer . Pe dreaptd,

ascunsd intre tufipri verzi, se afla o as*, impodobitd, de asemenea, cu coajd naturald , al cdrei exterior era acoperit in parte cu plante agdfdtoare; ne arâta calea un fum subtire, ce se invârtea in sus, pregdtindu-ne un

dejun savuros. Am p4it mai aproape, un cdmor blond $i drägdla$ s-a ardtat in spatele ferestrei impodobite cu flori, dar abia ne-a privit i s-a retras; continue ar fi fost necuviincios. Mai bine decât orice descriere, tabloul este zugrâvit dacd spun: aceasta era casa unui mernbru al capitalului. Agitati $i bine dispu$i am pdrdsit societatea distinsâ $i am ie$it afarâ, grdbiti sd vedem serbdrile populare. Am trecut prin glacis §i am ajuns // la $coala de natatie, cdreia un brat al canalului Bega îi furnizeazd apa. Dar s-a fdcut sear% i eram 'filed departe de a ne atinge obiectivul. in sfdr$it 1-am atins si am intrat. Aici era veselie. Un mare loc de dans, acoperit, reunea tot

ceea ce orawl avea frumos in pâturile de jos. Perechile se invârteau la 582

www.dacoromanica.ro

dans dupd cântecul tiganilor, care de pe inalt al orchestrei fdceau sä rdsune muzica lor, nu insd arii nationale ci valsuri, polci si cadriluri. de bariere, domnii tineri din ora§ se uitau cu lornieta dupd câte o fatd drägutd, pe care

si-au ales-o si de la care zburau priviri de rdspuns. in jurul locului de dans, inconjurat pand departe de siruri de pomi, mergeau inghesuindu-se multe perechi, unele sedeau si pe bänci, indepärtate, acolo unde era complet intuneric. Capdtul exterior al acestui loc cuprindea un crâng si un zid, in spatele cdruia curgea o apd intunecatä pe care doar luna o lumina slab; o casd a bdilor, cu o multime de cabine. Se dansa dräceste".

Ne-am asezat pe o bancd, iar la remarca mea cd Timisoara ar putea fi comparatd, din punct de vedere al vietii zburdalnice, cu unele resedinte, unul din domnii ce ne insoteau au spus: Din pdcate // goana dupd lux si pläceri au condus §i päturile mijlocii si inalte pe un drum lunecos. [...] Se fácu deja noapte târziu. Fluctuatia oamenilor era mai slabd, doar câteva perechi mai dansau vioi, chiuind. Pe langd noi au trecut cei care s-au pierdut in spatele pomilor din fund. Noi am pornit in aceeasi directie. Sunetele muzicii pierdurd din fortd. Luna isi arunca lumina palidd asupra apei unduitoare de acolo, totusi noi ne-am intors - tufisurile se aplecau, nu stiu dacd de vânt, dar a astepta o furtund nu era recomandabil si am plecat acasd.

p. 108

p, 110

VI Imagini ale fluviului §i ale malurilor

Odatd cu räsdritul soarelui am päräsit Semlin; minaretele Belgradului strdluceau. Era o dimineatd limpede de yard, malurile sârbesti

p. 123

strdluceau, cu pomi, când inalti, când scunzi, imbrdcati in plante agätätoare , datoria verzi cu nuante deosebite, ale diverselor specii, erau incântätori; pe malul sârbesc apdreau, in zonele plate, sastacurile, casele de gardd ale gränicerilor. [...] Pe malul drept, pe partea superioard a unui deal se vede grota columbacii, de p 124 la care provine numele mustelor columbace, vestrus columbacceusis, o adevdratd plagd a Banatului. Acestea zboard in roiuri, prin Banat, adesea pând la Timisoara, de doud ori pe an si rdnesc mortal dobitoacele - respectiv cai si vite.

Din fericire aceste animale au o viatd scurtd. Sunt asemändtoare mustelor, spatele negricios, burta albd. Desi lumea este acum convinsä cd nu vin doar din grote ci si din interiorul tdrii si zboarä in roiuri ca norii de fum, nu este totusi nimic clar asupra aparitiei si locului a acestora. " Es wurde gliihend fieberhaft getanzt.

583

www.dacoromanica.ro

p. 125

Cum poporul valah explicd tot ce-i neobisnuit ca §i in basme, astfel si cu aceastd aparitie. Se sustine cd aceste musculite apar doar dintr-o singurd gaurd in care Sfântul Gheorghe a aruncat capul balaurului cu care s-a luptat. Dupd credinta populard, s-ar mai prdvdli din munte un pârâu, a cdrui apd este inghetatd vara si fierbinte iarna. Acest pârâu ar aduce cu sine scorpioni, serpi mici, viespi si alte insecte, care contamineazd apa cu otravd - din aceasta ar apare aceste musculite. Altii atribuie producerea acestora pomilor si stejarilor când acestia au dat rod, datoritä ploii de primdvará.

0 lucrare mare o reprezintä noul drum care, pe partea austriacd, aproape sdpat in started, deoarece malul nu oferd alt spatiu. Széchényi12 este intemeietorul. Acum incep malurile Dundrii sd-si desfdsoare farmecul, ele ingrddesc fluviul,

muntii strdlucesc in diferite nuante de verde, din care apar and dungi rosii de

p. 128

marmord, când stânci cenusii ce isi ridicd in aer vârfurile plesuve. [Urmeazd descrierea peisajului de la Cazane si a drumului pând la pestera lui Veterani]. Pe cât de monotone sunt malurile Tisei, galbend si linistitd, pe atât de deosebit

de agitate sunt cele ale umflate si verzi ale Dundrii, care formeazd frontiera naturald sudicd a Banatului, dupd cum Tisa pe cea de vest. La oprirea vaporului cu aburi, pot fi vdzuti pe mal românii de munte in imbrácdmintea lor simpld, cdmasd de pânzd albd care cade peste izmene de acelasi fel, strânsd la mijloc de un cordon lat din piele. 0 aciuld conicd, din bland albd sau neagrd de miel, Malta de un picior, rotunjitd in partea de sus, std pe capetele arse de p. 129 soare si care se disting prin II trdsäturi frumoase si regulate. De-a lungul Dundrii, formând partea cea mai de sud a Banatului, se ariá frontiera militard a cdrei viatd publicd regulamentard contrasteazd cu cea ungureascd din comitate. Este din nou suflul rigid austriac, care adie aici, intdrit de spiritul militdros care

domind peste tot. De altfel, am auzit multi unguri - dar nu nobili - spunând cä ordinea si dreptatea, cu care se trateazd totul la granitd este preferabild vietii libere

maghiare, de care functionarii nu sunt aproape cu nimic responsabili, fiind corupti in cel mai inalt grad. Dacd ar fi sd crezi ofiterii de la granitd, nu ar exista un popor mai rdu si mai la§ decât românii. Cel mai mult le dau badi de cap cu contrabanda de sare. Eu insd consider un fapt foarte natural ca românii bändteni, care se afld aproape pe ultima

treaptd a culturii, care nu se pot ridica pând la ideea unei legi, sd incerce sd-si procure sarea - atât de scumpd clatoria funestului monopol austriac din Tara Româneascd'3 unde este, in general, ieftind. 12 Istvan Szécheny, (1791-1860), conte si orn politic maghiar, adept al modernizárii; a fost unul

din initiatorii constructlei de sosele intre Banat si Oltenia, fondator al cornpaniei de navigatie cu vapoare cu abun pe Dundre, In 1834. Vezi traducerea insemnárilor de cälätorie in volurnul I al prezentei serii, p. 951-971, '3 Walachei.

584

www.dacoromanica.ro

in ciuda tuturor defectelor care se atribuie cu pldcere românilor, ei sunt totusi locuitorii cei mai poetici nu numai ai Banatului, ci pe departe ai tuturor tdrilor si au inclinatii naturale pe care multe secole, de-a lungul cdrora nu s-a petrecut absolut nimic pentru instructia // acestora, n-au fost capabili sd le distrugd. Astfel femeile p. 130

sunt harnice in asa mdsurd Mat stârnesc mirarea. Ele sedeau in fata hanului din Orsova, in care locuiau, pentru a vinde minunati struguri negri, torceau sau brodau frumoasele lor modele pe pânzd, ce le serveau la impodobirea cdrndsilor lor si nu intrerupeau lucrul nici in timpul târguielii pentru marfa bor. Nici

una dintre românce n-are vreun model pentru brodat, din care cauzd se intdlnesc decoratiuni intr-o mare varietate, la fiecare femeie altele. Mâlnile si picioarele, in special infatisarea plind si pieptul viguros, voluptos, ale cdrui forme minunate sunt

intru totul vizibile, sub tesdtura ce fluturd, acoperindu-le usor, sunt de o indescriptibild gratie si farmec [...] Am zdrit o femeie care purta pe cap un cos cu multi struguri, in spate se afla copilul intr-o cutie din piele, in forma de covatd, prinsd peste umeri cu chingi, iar in mers torcea lâna cu mainile, invârtind pe cea toarsd pe fus.

II Mile Herculane, Mehadia si satul de tigani Dupd-amiaza am plecat de la Orsova la Mile Herculane. Vii in care atârnau, p. 131 de butuci cu frunze verzi, struguri de culoare inchisd si deschisd, se intindeau pe

dreapta si pe stânga drumului, la poalele muntilor, care cu podoaba frunzisului lor inconjurau vdi inguste in care era cultivat porumb. Mai departe urla spumegând un pârâu peste blocuri de stâncd prdbusite. in dreapta sa apdreau munti plesuvi cu straturi de lut galben si grohotis, in torent scânduri cu baraje de cráci te

fâceau sd presupui instalatiile spdldtorilor de aur. Fiecare sat are la granitd, la dreapta si la stânga drumului, pe o portiune unde acesta ajunge si porneste, un gard viu // inchizând, pe aceastd cale insusi drumul; totusi imediat când se apropie o p. 132

cdrutd copiii, repezindu-se intr-acolo, cu rugdmintea prietenoasd un crditar", deschid poarta joasd. Românce frumoase cu ochi negri scânteietori, cu pdrul impodobit cu flori, cu fata sulemenitd in alb si rosu, oferd struguri, tari si umflati ca si sânii vânzdtoarelor. La stânga, pe stradd, la poalele unei stânci cenusii, inalte, piramidale, se afld ruinele unei colosale deschizdturi de arc care consfd din 11 arcuri, destul de bine

intretinute, o constructie ciudatd, asupra originii acesteia neexistând o singurd pdrere. Unii le considerd drept vestigii romane, contra cdreia pledeazd starea destul de bund a acestora. Probabil provin de la turci. 585

www.dacoromanica.ro

[Unneazd date privind anexarea zonei respective, impreund cu intreg Banatul, in urma tratatului de pace austro-turc de la Belgrad (1 sept. 1739) §i apoi o descriere a drumului spre Bäile Herculane]. Deodatd apare in fata noastrd, printre pomi, localitatea balneard cu casele ei p. 134 minunate, cu zumzetul §i inghesuiala unei societdti pestrite §i elegante ce se plimbd. Ace§ti oameni §i case frumoase ne apdreau ca ar fi introduse de maini de zând in salbdticie, cdci valea, inconjuratd de munti uria§i oferd loc doar p. 135 unui spatiu cu cele cloud. // rânduri de case §i Cerna, care curge vijelios pe lângd un §ir de case. $i imediat, ca §i cum natura ar regreta de a II ldsat omului atâta loc, fundalul este inchis de care doi munti impäduriti, unul stand in fata celuilalt, astfel incât el ascunde jumdtatea de jos a celui din spate, a cdrui indltime vizibilä este imbrdcatd intr-un verde de diverse nuante, in timp ce vârful muntelui din fatd formeazd colti de stâncd alba§tri.

Stäteam acuti, uluiti de contrastul dintre sdlbäticia naturii §i eleganta oaspetilor bdilor, ce se plimbau umplând piata, pand ce ne-a amintit un cunoscut, care mergea cu noi, sä cerem o camerd. Aceastá atentionare ne-a pus din nou in fata grija cd n-am obtine, poate, vreo locuintd, ceea ce ni s-a prezis de multi §i ne-a fost clar când am observat putinele case in care marele numdr de oameni urmau sá gdseascd loc. in acest an au fost aici 5 000 de oaspeti. Am fost condu§i la un fel de cancelarie cu mirare am privit

organizarea. Ni s-au cenit pappoartele §i apoi ni s-a repartizat o camerd cu o priveli§te minunatd spre pârául sdlbatic Cerne, care se prävdlea pe sub fereastra p. 136 noastrd §i spre muntele care se ridica imediat in spatele acestuia. Organizarea cu //

repartizarea camerelor se datoreazd cä tin arenda§ a arendat toate clddirile de la stat, cdruia îi apartin, exclusiv bäile, cdci se afld la granita militara. Acest monopol, ce se intinde atât de cuprinzdtor, incât doar medicul militar, angajat aici de guvern, are voie sä vindece bolnavii, constituie de altfel o mare pagubd pentru dezvoltarea bdilor §i pentru vizitatorii acestora, deoarece statul nu dd la nimeni autorizatie pentru constructia vreunei case, iar statul construie§te foarte putin §.1 cu obi§nuita iuteald austriacd, inat poti u§or sä cugeti cum trebuie sd se inghesuie bolnavii, in putine clädiri - doar patru case, totu§i destul de mari, sunt libere - pentru primirea vizitatorilor. Se poveste§te cd adesea trebuie sd locuiascd intr-o camerd 25 de oameni. Cei mai multi sunt ei in§i§i vinovati, cdci toti se inghesuie sd fie prezenti in plin sezon, care dureazd de la inceputul lui iunie pând la mijlocul lui august, in loc sä vind mai devreme sau mai târziu, când bdile sunt mai putin aglomerate, iar vremea este

minunatd; cdci in aceastd vale paradisiacd viorelele au inflorit, in acest an, la mijlocul lui februarie. " Czerna

586

www.dacoromanica.ro

Deoarece se facu aproape seard, când am pärdsit camera noastrd ne-am grdbit catre tripou, din pdcate aproape un mare rdu necesar al tuturor bdilor mari. Jocul

este, de fapt, interzis oficial - dar juatorii se retrag // intr-o camerd special p. 137 inchiriatd . Aceasta se aflä, din intâmplare, imediat lângd sala de biliard a cafenelei publice, astfel incât fiecare bärbat poate privi induntru sau intra atunci când se deschide usa. Am intrat. Grdmezi de aur si bancnote se aflau pe masa,

in jurul cdreia jucdtorii, cu mine avide, sedeau fumându-si ciubucul. Vedeai aici excelente fizionomii de juatori, izbitor fiind mai ales cel care tinea banca, o figurd uscdtivd, al cdrui suflet pdrea aproape anchilozat, un boier roman si jucdtori de profesie. Ne-a fost ardtat crupierul, un evreu din Timisoara, care devenise obiectul râsului lumii. El indeplinea acum acest serviciu pentru a câstiga banii de cdldtorie . Cu o seard mai inainte câstigase mai multe mii de guldeni. 0

parte din bani i-a *tat ca sd joace mai departe, cu restul, cea mai importantA a fugit in pddurea apropiaa si i-a ingropat sub un porn de teamd: dacd pierde sd scape de pericolul de a juca mai departe. Norocul schimbdtor i-a luat insd banii la masa de joc. El s-a ridicat, cuprins de pasiunea jocului si a alergat la locul unde ascunsese banii, pentru a-i duce. Dar cdutd, iscodi, scdrmänd si strigd nu mai gdsi banii si nici nu i-a mai gdsit . Cei mai multi dintre jucdtori sunt unguri, al cdror Eldorado sunt bane; apoi sunt si foarte // multi romani care, In timpul sezonului pierd aici mii de ducati, p. pentru ca iarna sd lâncezeascd pe mosiile lor si sd preseze pe supusi incât sd obtind suficienti bani pentru jocurile din anul urmdtor.

138

Cerna curgea clocotind sub fereastra noastrd si, impreund cu agitatia provocatd de impresiile zilei ce s-a scurs, nu ne-a ldsat multd vreme sd ne odihnim. Când ne-am trezit, soarele poleia aproape vârfurile pomilor care, de pe coama muntelui, priveau prietenos in camera noastrA, iar Cerna veseld strdlucea, presdratd cu fldcdri aurii. Desi ne-a pdrut rdu de a nu ne fi trezit mai devreme, am fost totusi surprinsi când am aflat cd ar fi ora opt; cdci dupd socoteala noastrd soarele trebuia sd fi rdsdrit cu putind . Se intâmpla si in valea aceasta; trebuie sd se

afle pe cer destul de sus, inainte de a putea sd-si arunce razele in aceastA vale ingustd, inconjuratd de munti uriasi. De aceea si apune aici, dupd indltimile usor impddurite, chiar si in august, la cinci si jumdtate.

in piata bdilor cânta muzica militard, oamenii se plimbau, altii sedeau pe terasd in fata cafenelei. De aici se vede un pavilion, pe vârful muntelui spre nord-est. Deoarece am auzit cd de acolo se poate vedea intreaga vale // am p. pornit spre acest punct. [Descrie plimbarea si, respectiv, peisajul]. Dupd-amiaza ne-am dus la Mile lui Hercule, propriu-zise. Un drum bun cdtre p. nord, pe malul stâng al Cernei, pând acolo. Malul râului auriu si suprafata stâncilor sunt acoperite cu vitä sdlbaticd si plante agdtkoare, care atârnd in jos de pe pomi ca stalactitele dintr-o grotd forinând, prin abundenta lor si prin formele deosebite, cele 587

www.dacoromanica.ro

139

142

p. 143 mai frumoase prirn-planuri // ale serpuirii continue a Vdii. Pe drum se mai observd,

intr-un loc, vestigii ale instalatiei romane de apd. Se pot vedea si ablite votive, zidite la fatada mai multor case. izvorului lui Hercule tâsneste, cu grosirnea unui om, din stânca arcuitd de la casa bdilor, care nu este deosebit de frurnoasd si incdpdtoare. Apoi pdtrunde pe sub stradd si ndvdleste furnegând, intr-un arc, in Cerna. in aripa dreaptd a casei, o stänca formeazd peretele din fund al unei cabine din baie, in al cdrui mijloc mai pot fi vdzute vestigiile distruse ale unui basorelief reprezentând pe Hercule. inclinatia poeticd stranie a românilor, care a preluat multe conceptii pdgâne in invdtdtura crestind, atribuie forte amaduitoare nu izvorului, ci chipului . Rade o bucdticd din partea statuii corpului tdu suferind,

arunc-o intr-un vas umplut cu apa fierbinte a izvorului, goleste-1 intr-o singurd sorbiturd; atunci te vei vindeca, spuneau ei.

Odatd, o fatd tândrd frumoasd slábea 'Meet, spre marea mâhnire a pdrintilor care n-au putut sd cunoascd motivul bolii. Odatd ce fata deveni deodatd melancolicd p. 144 §i suferindd, fel de fel // de leacuri au fost folosite, cunoscute doar de ingeniosii români, care mai inainte, ca si acum incd, chiar dacd nu in aceeasi mdsurd, cdutau sd curme toate bolile prin doctorii pregdtite de ei insisi; toate insd alt. succes. Nimic nu ajutd frumoasei copile a cdrei suferintd se instala incet. Ultimul leac sd fie incercate Bdile Herculane. Pdrintii au pornit cu copilul spre apele amdduitoare. Mai de mult, când existau incd putine camere pentru primirea bolnavilor, românii sdraci

foloseau bdile in felul urmdtor. Seara se imbdiau, se culcau apoi, in aer liber, in hainele lor, se mai imbdiau odatd de dimineatd, apoi plecau spre casd. Fata se imbdia doar seara, impotrivindu-se totusi, deoarece era convinsd cd roseata obrajilor a dispdrut pentru totdeauna, neasteptându-se ca sd se imbujoreze din apa bdii. S-au culcat in aer liber, la marginea pârâului care strdlucea la lumina lunii. Când totul se odihnea in somn adânc, fata se ridicd usor, iscodind pentru a nu fi vdzutd de nimeni, scoase un cutit din spatele rochiei, mai privi odatd la pdrinti, ii atinse din prevedere, pentru a se convinge, pe deplin, de sornnul acestora si se strecurd apoi spre acea cabind a bdilor unde Hercule este p. 145 sculptat in stâncd. Aici fata privi // 'Ma o data in sus, spre cer, si spuse : Vreau acum sd incerc sd-mi vindec sdrmana mea inimd in care, tu necredinciosule, mi-ai facut o rand adâncd". Apoi scoase din haind un mic vas de bdut, il urnplu cu apa caldd , se strecurd ate peretele de stâncd, la statuia de piatrd , rase o bucdticd de pe statuie, din partea inirnii, o aruncd in pahar, pe care-I goli dintr-o sorbiturd. Cu ochii strdlucind de bucurie se strecurd apoi la fel de incet, la locul de odilmd.

in aceastd zi am colindat de la un punct de atractie la altul. Aceasta s-a intâmplat pentru a vedea, cât mai curând, pentru a timpul nostru de sedere la MI era limitat; de aceea, alergam, impreund cu prietenul meu pentru a cduta punctele cele mai favorabile pentru descrierea peisajului din partea locului. Astfel am trecut 588

www.dacoromanica.ro

Cerna §i ne-am suit pe un munte din lantul care se intinde pe partea stângd a acestuia, in timp ce dimineata escaladasem indltimile de pe cealaltd parte. [...] in timpul acestei excursii am intâlnit pe munte o colibd, de fapt sdräcdcioasd, dar deosebit de pitoresc a§ezatd prin aceea cd, sprijinindu-se pe arbori frumo§i §i inalti, era cuprinsd de vita de vie care se incoldcea luxuriant in jurul peretelui din fatä §i al p. 146

acoperiwlui II. Spre mirarea mea, am observat cä locatarii acestei colibe erau boemieni15, hrdnindu-se aici datoritd vacilor lor, al cdror lapte îl duceau, spre vânzare, la bdi. Aceasta era singura a§ezare particulard din apropierea bailor §i proprietarul acesteia mi-a povestit cd, mai inainte, ar fi locuit, cu mai multi dintre concetätenii sdi, nu departe de Orwva dar, mergându-i acolo rdu, s-a wzat aici. Când am ajuns din nou la poalele muntelui, se intunecase deja foarte tare si printre pornii care ne mai,despdrteau de bdi, am vdzut lumini licärind. Astfel, urmând lumind, am ajuns intr-o piatd unde, pe lângd cdruta cu boi injugati, stäteau întini români, rdspânditi in numeroase grupuri. Erau lucratori, angajati la o constructie in bdi, in parte zidari, in parte cdrätori de materiale, in parte unii care aduc de departe var §i pietre, cu carele lor, singurele ce se folosesc aici. Peste tot ardeau focuri, peste care atârnau cazane in care românii i§i preparau meimciliga , aproape singura lor brand, un fel de terci gros de mdlai. in cercuri, imprejmuind aceste focuri, stäteau întini bdrbati, ard sä facd ceva, femeile, in afara celor care pregdteau mâncarea, torceau; aceste grupuri erau deosebit de aträgdtoare. Nu numai deoarece lumina puternicd insenina fetele deosebit de frumoase // ci însäi pozitia lor, aranjarea , p 147 §ezând când ghemuiti, când intin§i in jurul focului, oferea o imagine minunatd. Era ca §i cum o mând de artist ar fi a§ezat grupurile special pentru a le desena; o asemenea gratie, un asemenea simt al frumosului au românii, indeosebi femeile. Mai ales una, stând intinsd §i frumosul ei cap, sprijinit pe bratele indoite, pe care cddea din plin lumina, imi amintea pe viu de Magdalena lui Corregio16. Aici puteai cunoa§te i cumpdtarea, simtul bunului gust, in ciuda simplitäii felurilor de mâncare §i origina1itäii, exprimatd in toate, ale obiceiurilor românilor. intregul grup, care edea in jurul unui cazan, poseda probabil o singurd lingurd. Dupd ce mâncarea fusese turnatd intr-o oald, iar aceasta a§ezatd in mijloc, lingura

mergea din mând in mând. Fiecare lua o lingurd plind cu terci din vas. N-am vdzut vreodatd pe careva, ai cdrui obraji sd nu se mi§te fiind in jur de doudsprezece persoane care §edeau in jurul mâncdrii. Apoi, ftecare bdrbat tinea in mând o pâini§oard", din care rupea câte o bucdticd, dupd ftecare lingurá cu terci, cu o expresie ca §i când ar fi mâncat cele mai minunate mâncdruri. Este de IS In general sub aceastä denurnire se face referire la tigani. 16 Antonio Allegri Corregio, pictor italian, 1489 (1494 7)-1534. '7 Putin probabil sä fi fost pâme. Probabil era o bucatä de turtoi.

589

www.dacoromanica.ro

p 148

p. 151

p. 152

p. 153

presupus cât de mari erau aceste imbucdturi, cdci nimeni nu mâncase päinisoara inainte ca terciul O. fi dispdrut din oald //. intr-o zi am vrut sd vizitdm Mehadia, la o oil depärtare de bdi. [Urmeazd descrierea peisajului montan. Cei doi amici, impreund cu cälduza lor, s-au rdtdcit acând un mare ocol pentru a ajunge la Mehadia.] Dupd un scurt popas am päräsit localitatea. hied in ea, am intâlnit o femeie, purtând pe cap un chipiu, cartusiera in spate si pusca bärbatului pe umär. Fail' nimic , bdrbatul mergea aldturi. Din aceasta si din imagini asemändtoare - dupd cum am vdzut, mai departe, o româncd care mâna boii in timp ce bärbatul ei stätea intins in car - ai putea fi inclinat // spre pdrerea relativ generald cd, pe cât de harnice ar fi femeile, pe atât de lenesi ar fi bärbatii. Aceastä deosebire se sprijind insd, in cea mai mare mdsurd, pe raportul dintre cele cloud sexe; cdci româncele sunt supuse bärbatilor ca si femeile din Orient, iar bärbatii nu fac nimic ce nu li se cade - dupd cum cred ei -in schimb sunt foarte harnici in cultivarea pdmântului bor. Aproximativ in centrul localitätii ne-a speriat deodatd un Opät ingrozitor care pdrea cd vine de la marginea pietii. In realitate situatia era urmdtoarea. in fata unei clddiri särdcdcioase stäteau mai multi oameni care priveau in sus spre fruntea casei. Cele mai multe colibe românesti au acoperisuri inalte si o poartd indreptatd spre ulitd, prin care fânul si alte lucruri necesare sunt imediat duse din stradd in pod. Aceasta era deschisd si in ea stätea femeia care urla. Cu mâinile in pdrul fluturând se arunca la pdmânt, sdrea din nou in sus strigând tot timpul bate-1 Doarnne". Apoi gemea doar si striga, aruncându-se in colo si incoace, in timp ce-i curgeau pe obraji lacrimi limpezi si grele. Bocetul ei care, in regiunea linistitä, rdsuna pând departe, se desfdsura intr-o cadentd muzicald de tonuri si pärea cd ea ar cânta. La inceput am crezut // cd ar fi un acces de nebunie care zguduia atat de tare femeia; totusi, mai târziu ne-au povestit românii din jur cd ea plângea din cauza unei nenorociri - desi cauzele acesteia nu ne-au fost clare din cele spuse de popor. 0 asemenea eruptie de

durere si furie nu vdzusem niciodatd, nici nu am crezut posibil un asemenea

p. 154

temperament ca acela intâlnit la aceastä femeie, care oricum apartinea unui popor la care civilizatia nu si-a ardtat 'filed efectele. De abia dupd aceea am aflat cauza durerii. Bärbatul acestei femei a mânat spre casd vitele de pe islaz. Cum acesta se afla pe vârful unui munte si poteca ce ducea acasd printre stânci si prundis, era periculoasd, s-a prdbusit in präpastie, rdmânând mort, un bou al vecinului pe care, poate, in intentia sd-i facd pläcere unui cunoscut, 1-a mânat de la sine putere. in acea zi, judecdtoria decisese cd omul trebuie sd pläteascd despdgubiri pentru bou. Acum am putut sä ne explicdm strigdtul femeii: Eu n-am märndligd in casd si sä plätesc atât de multi bani". Pe sosea ne-am reintors la bdi. La Mehadia ni s-a aldturat un oaspete al bailor. Când am trecut pe lângd o vie, ce // delimita poalele muntilor care se ridicau pe dreapta drumului cdtre bdi am zdrit, prin vita verde, strdlucind in soare, o româncd frumoasd care culegea struguri mari. La chemarea noastrd i-a adus jos. Dar de abia 590

www.dacoromanica.ro

ne indepdrtasem cativa pasi, and am simtit lipsa tovardsului nostru de drum. Ne-am intors. in aceeasi clipd romanca impingea pe tovardsul nostru care päsise in

vie si-i aruncd la picioare o monedd de argint consolandu-1 mandrd: eu sunt o romancd". Ah! spuse domnul, se vad peste drum, pe munte, bdrbati !" [Descrie in continuare valea raului Cerna.] intr-o seard, in salonul doamnei von G..., spirituala nevastd a comandantului P. 156 Bdilor , se reunise o societate deosebit de numeroasd, pestritd, alcdtuitd

din oameni diferiti, dupd cum se inalnesc la bdi. Langd un negustor de cereale ungur sedea un boier cu sotia sa, print-ill roman Ph.... se intretinea cu pasa18 de la Rusciuc'9. Eu md intorsesem cu putin inainte din plimbarea de la cascadd. Intr-o camerd aldturatd, prin a cdrei fereastrd se vdd muntii luminati de lund, sora-poetd a comandantului bdilor povestea: $titi a Cerna si Belareca", dupd ce au curs separat multd vreme, se reunesc de abia la poalele masivului muntos care separd Mile" de valea Mehadiei. Totusi nu a fost intotdeauna asa, cele doud nimfe au locuit odatd impreund. Duhul muntelui a vrut sd se cunune cu frumoasa zand // Cerna. Aceasta insd tinea cu nesfarsitd p. 157 dragoste la sora ei Bela si nu voia sd se despartd de ea. Nici o implorare, nici o supdrare, nici o ofertd a comorilor sale n-au fdcut ca sd i se dea ascultare duhului muntilor. Atunci, intr-un moment de cea mai mare manie, el a separat cu forta cele cloud surori si-a aruncat intre ele munti inal0. Nici o implorare, nici o rugdminte n-a putut sd-1 induioseze acum. Doar in lungile si frumoasele nopti de lund, and de jur-imprejur totul este linistit, au putut surorile sd verse lacrimi si cu valurile lor sd se loveascd de stancile nemiloase si sd-si trimitd suspinele. Mu lid vreme au trebuit sd trdiascd despdrtite. Duhul muntilor se ruga tot timpul, sd fie ascultat de nimfa Cerna; el o conduse in inima muntilor sdi si-i ardtd acolo toate comorile pe care le

stdpanea, lingourile de aur, cat si marele magnet cu care poate sd provoace cutremurarea muntilor. Toate acestea ar fi ale tale, ii spuse el, aici ai locui de-acum inainte, dacd vrei sd fli a mea. Desi nimfa stia cd nu-i va putea apartine niciodatd, si inclina sd-si caute sora cea albd si sd se reuneascd cu ea, si-a dat totgi seama cd nu va reusi nimic cu forta si cd ar trebui sd recurgd la viclesug. Ea se prefku a consimti

la propunerea duhului muntilor ca si cum ar vrea sd asculte, in sfarsit, ruga sa. Acesta pregdti totul pentru nuntd, asezd // in jurul raului cei mai frumosi pomi p. 158 infloriO, flori si presdrd peste muntii verzi flori albe ca zdpada,

astfel 'kw& totul imprdstia un miros incantdtor. Acest moment al lipsei nimfa 1-a folosit; adund in pripd aurul ce-i stätea la indemand, sterpeli marele magnet si scdpd de obligatffle duhului muntilor. Cu acelasi provocd un puternic cutremur, asa hick muntele, care separase 'Aná atunci surorile, 18 Reichs - Effendi. 19 In prezent Ruse, port la Dunare in Bulgaria. 20 Bela - Reka, rill in Banat.

591

www.dacoromanica.ro

se despicd i de mult despdrtite, se imbrdtisard, in srarsit, cu bucurie, putându-se uni din nou. De atunci se unesc i in continuare, Cerna duce cu ea aur pe care îl oferd surorii ei mai sdrace, ard ca duhul pdmântului, care pierdu forta, cu magnetul sdu, sd se poatd impotrivi. De aceea a prdbusit o stâncd in Cerna, in fata cdreia sdpatd o groapd adâncd i împinse in fata o bucatd de stâncd, astfel incât mult din aurul, pe care râul aurit îi aduce cu sine, sd cadd in jos, drept capturd a duhului muntilor, fiind intru totul pierdut.

Dupd aceastd poveste totul a rdmas linitit i Cerna clipocea la poalele muntelui luminat de lund, ca i când ar vrea sä confirme adevdrul basmului. Acestea sunt imprejurimile Bdilor - aceasta este mica vale in care se afld ele, p. 159 natura ferindu-se sä le transforme intr-un paradis. Cele mai semete stânci // cei mai eterici munti, plantele si pomii cei mai luxurianti, torentul cel mai clar s-au reunit aici, cent! cel mai albastru s-a întins peste acest rai. Puterea tämdduitoare a izvoarelor este deosebit de eficace. Pe o lungime de 1650 picioare21 izvordsc peste 22, a cdror temperaturd variazd între 19-58 R. Ele apartin termelor sulfuroase, iar compozitia lor este clorurd de sodiu, clorurd de calciu, iod, carbonat i azotat de sulf. cel mai putemic este izvorul lui Hercule, el dd într-o ord 5045 metri cubi de apd. [...] Dacd bäile ar fi fost descrise de un englez plin de spleen ar fi început, probabil cu plângerea: cd In prima zi nu poti respira din cauza mirosului de sulf, cä paturile sunt mici si nu poti fi singurul p. 160 lor proprietar, cä, in cazul in care te lasd in pace coproprietarul patului // nu poti sd adormi din cauza murmurului râului, iar dacd ai gdsit ceva liniste te sperie iardsi

muzica proastd, care face fiecdrui care pleacd o serenadd, cä mâncarea este proastd, a nu sunt deck cloud ziare nemtesti atât de târziu ca si in Grecia - datoria postei ungare - cd serviciul postal este îngrozitor, prin aceea cä mandatele postale, mai intai anuntate, trebuie confirmate i cd de abia atunci sosesc de la ultima statie sau de mai departe. Era seara când am pdrdsit Bdile si am plecat spre Mehadia apropiatd. [...] Fundalul este barat de stânci semete si de indltimi slab impddurite, iar in fata p. 161 colibelor tigdnesti, care formeazd cloud rânduri, la dreapta i la stânga strdzii, curge râul. in el se afld pietre mari iar peste aceasta te conduce un pod simplu In satul fantastic, in care domnea o gdldgie confuzd, produsd de strigdtul copiilor goi care, unii fugdrindu-se in singura piatd cât i pe unica stradd a satului, altii stând pe bucdtile de stâncd ce se afld pe drum cât i in fata i spatele colibelor. Colibele se tidied in forma ovald, sunt rareori de indltimea omului, au o lungime de unul pând p 162 la doi klafteri22 i, proportional, pe jumdtate late. Partea din fao este turtitd // in ea este asezatá usa, singura scobiturd prin care pâtrundea lumina. Scheletul àcestor

colibe este format din barne de lemn. Acestea sunt acoperite cu argild; in jurul 21 Veche umtate de mdsurä. 1 pas = 75-80 cm. 22 Veche unitate germand de mdsurd. 1 klafter= 1,7-2, 5 m.

592

www.dacoromanica.ro

fundatiei ovale se gdsesc ingrdmddite pietre, ca o coroand, pand la o Indltime de un picior. Printr-o deschidere in de sus a colibei, inconjuratd de hnpletiturd de lemn in formd de horn, iese fumul din locuintd, care trebuie sä serveascd la toate. Dacd e nevoie de un foc mai mare pentru gdtit, este atatat pe pietre wzate sub formd de cuptor, $i care se gdsesc intre colibe. Cat de putin addpostesc aceste gduri impotriva vantului, ploii i zdpezii poti sd-ti inchipui; de aceea tiganii duc vara o viatd animatd, afard in piatd, pe drum; dacá ceva îi stanjene$te, o cdrutd care trece, ceea ce se intampld rar, atunci îi fac loc §i apoi vin inapoi cu droaia. Aceasta este intreaga lor proprietate. Cateva singuratice grddini ale romanilor no$tri amintesc de sdrdcia bor. $i totwi, cu toatd aceastd sdrácie, ei incearcd sd-§i Impodobeascd in toate felurile colibele lor. in fata uneia, patru stalpi sprijineau un umbrar din frunzi$, care era totu$i ingdlbenit. Probabil cá a servit pe timpul intregii veri. De stalpi erau fixate stinghii, de acestea atarnau oale // $i tot felul de scule. in aceastd veranda $edea o P' 163 tiganed tandrä zdddra i alinta copilul ei cu o igire pasionald sdlbaticd. Toad fuma in acest loc, femei i chiar copii mici care hoindreau, fiind alergati

de un porc care scdpase. Acesta alarmase intregul sat $i fiecare voia sä ajute la prinderea lui. Ace$ti tigani se imbracd ca $i romanii din imprejurimi23 $i declard cä apartin bisericii grece$ti neunite24. Ei nu trdiesc aici atat de dispretuiti i izolati ca in alte tdri, dimpotrivd sunt mai apreciati decat romanii, datoritd utilitäii lor i trdiesc cu ace$tia in intelegere i raporturi bune. Acest $i poate raporturile interne cu

ace$tia ar putea sä fi amestecat intrucatva particularitätile ce ies atat de mult in evidentd la locuitorii satului ce trdiesc in tdrile civilizate25. Totu$i au comun cu fratii

lor din alte tdri ochi negri strdlucitori, pdrul lung, negru, cret, culoarea mdslinie , buzele roii, acei dinti curat albi, minunati, obrajii bombati, bdrbia ascutitd, fruntea ingustd i talia mijlocie, numai cä aceste trásáturi sunt mai pure $i mai puternic dezvoltate la ceilalti decat la cei din Carpatii nordici. [Teorii fanteziste privind originea $i perioada aparitiei tiganilor in Europa].

Dupd-amiazä $edeam din nou in satul de tigani. Pe o paji$te joasd, pe p. 171 marginea raului, erau intin$i cativa copii de tigani in spate o moard de apd §i numero$i duzi. Prietenul meu li s-a adresat, rugandu-i sä rdmand pe loc - era o imagine demnd de pictat. Tremurand copiii s-au privit speriati unul pe altul i n-au indrdznit sd se mi$te. and prietenul meu desfdeu trepiedul, deschise $evaletul i bud pensula $i paleta, n-au mai putut, de fricd, sä stea locului. Strigand tare Doamne"26 - au sdrit in sus, s-au incruci$at $i au fugit de acolo urland. 23 Apreciere superficialä dat fiind cä portul românilor era diferit de cel al tiganilor. 24 Biserica ortodoxd.

25 Aprecieri eronate, chiar räufácioase, dat ffind cä bite români

i

igani existä frapante

deosebiri tmologice $i de comportament. 26

Domne-Gott.

593

www.dacoromanica.ro

Imediat s-a adunat in jurul nostru o multime de tigani si romani, care tocmai treceau pe acolo sau care auziseed gälágia din colibele lor, ffind chemati de copii. Ei ne-au intrebat ce vrem si ce fel de vräjitorii facem. Prietenul meu si-a deschis tolba sa, le-a ardtat cateva schite, printre altele si cascada. Stitt ce reprezintd acestea?" - intrebä el.

p. 172

Da", rdspunserd ei. Apoi, in acelasi fel as vrea sä desenez si pe acestia". Doamne" - strigarä toti fdcandu-si semnul crucii, asta nu se poate, deoarece ar trebui sä moard copiii".// Toate eforturile noastre sä le risipim superstitia au fost zadarnice. Pentru a linisti cel putin oamenii, prietenul meu 1st scoase punga si dädu coptilor bani. Cand

vdzu toate acestea, o tigancd bdtranicd strigä: Ah! toti sunteti niste prosti! Domnule, ati prat ceva si copilului meu dacd se lasä desenat?" Neap drat" .

Vino, - strigd ea unei fetite. Aseazd-te aici jos". Si obligd copilul sä

p. 173

stea pe vine. O sd-ti pard rdu, striga morarul roman, care venise acolo, de azi intr-un an, copilul edu e mort! De mi-ar da cloud päldrit pline cu ducati, nu mi-as vinde copilul mortii!" Astfel, inconjurati de o multime de tigani, pe care trebuia sd-i impingem, tot timpul, inapoi, a inceput hazlia sedintd. Fetita, care se sprijinea cu maim stangd pe pajistea in pantá, pe jurndtate sezand, pe jumdtate stand culcatd, tremura toatä si nu indfáznea sd miste nici mdcar un deget. Partea de sus a corpului era aproape goald, doar cateva fasii de panzd rupte il acopereau. Partea de jos era inconjuratd de o fotd cu franjuri romaneascd" si de o cdrnasd gained. Pärul negru atarna ciufulit. Soarele il lumina si jumAtate din frumoasa fatä brund cu ochii ei negri, astfel incât, II aveai impresia a apare, prin obrazul foarte gingas, strälucind in lumina ,

sangele rosu clocotind. lute timp Oganca a far& in fata un rand intreg de copii. N-am putut edmane seriosi la infdtisarea copitlor. Printre acestia era un bdiat, un lungan, a cdrui imbrdaminte consta doar dintr-o cdmasd lungd. in carcd purta un copil mic. Un alt Mat avea pe el doar o tunicd de soldat cu mansete albastre, care-i atarna aproape panä la cdlcate. Un alt bdiat, gras, indesat, era complet gol si purta doar pe

cap o päldrie mare neagrd, cu boruri late. TO acestia s-au asezat langd fatä veand acum sd fie pictati. Doar cu greu i-am putut indepdrta. Cat timp prietenul meu desend, intreaga sated a stat, privind, in jurul nostru. Femeile torceau si bärbatii fumau, gustand desigur din tutunul nostni. Un figan cdruia a trebuit sd-i dau din nou tutun mi-a adus pe micul säu flu, probabil drept recunostintd, spunandu-mi: Nu-i facut acest mic arab ca pentru a fi desenat?" 27 Persistä in a considera ea' portul tigäncilor era identic cu cel al româncelor.

594

www.dacoromanica.ro

Când se intunecd §i prima stea sträluci de pe cerul clar, am päräsit satul de tigani.// Ne-a intovärd0t un domn din Mehadia. Deoarece luna p. 174 rdsdrise, iar seara era atât de clard i de lini0itd, am mai hoindrit pe ulitele târgului. Lini0ea domnea in jur, doar räsunetul vocilor noastre se auzea, iar când aceau, cel al pa0lor nostri. Lumina lunii strdlucea pe munti §i pe casele din localitate, de unde doar ici §i colo se indreptau spre ulitä slabe licdriri. Trebuie sä md interesez, la casa de aici, de stare unei fete bolnave, nu cred cd va supravietui zilei de mâine, spuse tovard011 nostru ; vreti sd md weptati sau, poate, sd intrati, dacd nu vd infrico§eazd sä vede0 un muribund" ? Ne-am decis pentru a doua i am p4it pragul casei, aplecându-ne intr-un gang intunecat. insotitorul nostru deschise u§a din dreapta §i am intrat in odaia slab luminatd. in jurul mesei, un bärbat §i un bdiat §edeau, femeia §i o fatá mai

mica stäteau torcând §i mâncau, intrerupânduli din când in and lucrul, dupd cum toate româncele mänâncd stând in picioare", chiar §i in timpul sarcinii. Sdndtate §i pace"" ne-'au spus. Noi am räspuns la acest frumos salut. insotitoru1 nostru i-a spus bärbatului care se ridicase: Venind sä md interesez

p. 175

de starea sänätätii fiicei voastre, v-am adus doi domni sträini care ar putea s-o ajute". Vreti, domnilor, sd faceti cinste acestei colibe 0 sä imbucati ceva?", intrebd românul. Multumesc, multumesc", rdspunse domnul.

Domnule, ati vorbit mai inainte de ajutor, incepu românul continuânduli ideea intreruptd de formula prietenoasä de invitatie ; ah, ace0i domni nu pot sä izbuteascd, trandafirii din grädind se ve§tejesc, de ce atât de repede, atat de repede, strigd vditându-se, pentru copilul meu nu-i nici un leac. $titi doar, singurul care a fost n-a vrut sä-1 foloseascä. Ah! de ce nu 1-ai numit mai devreme", strigd taal adresändu-se inspre fundul oddii unde zdcea fata bolnavd, palidd, cu trandafirii mortii in obraji, istovitd, o pradd sigurd a mortii. Gura fetei se contracta uneori bolndvicios. Un foc sälbatic ardea pe obrajii supti §i in ochii atât de negri. Trdsdturile presupuneau o mare frumusete trecutd. Am pdrdsit curând camera indbusitoare. Afard aerul serii ne-a cuprins din toate pärtile inviordtor. // Am inaintat un timp unul lângd altul, niciunul nu vorbea numai pa0i nostri p. 176 rdsunau regulat pe stradd. Luna strdlucea palid.

Un sacrificiu al superstitiei de nezdruncinat a românilor, incepu in sfär0t insotitorul nostru. Aceastä fatd cade, intr-adevdr, prea devreme pradd mortii. Ce frumoasd a fost, poate cea mai frumoasd fatä din partea locului §i in curând moartd; o jertfa a rätäcirii ei". 29

29

Exagerare. Sanatos et pace'

595

www.dacoromanica.ro

A rdtdcirii ei? Ea credea in aparitia vampirului care ar sugruma-o in timpul noptii. Mai inainte cu doi ani urma sd se mdrite cu un Mat care nu era frumos, dar deosebit de blajin si instdrit si iubea fata nemdrginit . $i fata pdrea sd-1 iubeascd. Totusi, dupd cum se intampld adesea in popor, ii era necredincioasd si se complkea cu dezmierddrile altuia poate cu speranta cd si iubitul mai inainte se va purta astfel. Totusi acesta nu era un om obisnuit. El iubise foarte mult frumoasa copild si s-a dedat bduturii, precum toti romanii and nu stiu ce sd facd. A fost mai dinainte bolndvicios, a fost rachiul sau supdrarea datoria dragostei de vind, asta a

rdmas necunoscut - el muri blestemand fata. Din acea clipd i-a pierit veselia, a inceput sd boleascd si dddea rdspunsuri inc.& se observa, in sfarsit, cd ar fi bolnavd. p. 177 1/ Intr-o noapte o auzi gemand tare si suspinand. El se sculd - la lumina lunii - cum fata lui isi ducea mainile la gat si cum se zbätea tare ca si cerand voie sd se apere de ceva. Taal strigd, o zdruncind puternic pand se trezi. Beatd de somn si palidd, deschise infricosatd ochii. Cine-i vampirul, nenorocito, cine te sugrumd, vorbeste" strigd tatd1. Fiica l-a respins cu mana si vorbi ca in vis, murmurand indbusit: Îi vdd cadavrul iesind din mormant; ah, imi suge sangele, aici!" si-si duse mainile la gat. Nenorocito, pe cine vezi, pe cine?" strigd taal, trebuie sd-i strdpungi pieptul,

'And in spate, cu un cutit, altminteri trebuie sd mori". Aceasta, cred, de fapt, romanii, a fi singurul mijloc de a se putea elibera si salva de propriile lor himere. Totusi fata, devenind cu totul constientd, miscd din cap dezaprobator.

-Vrei sd mori? Nu vrei sd-1 numesti? Sd nu folosesti singurul leac de vindecare?" -Nu pot, n-am voie" strigd fata plangand cu sughitui. Taal o rugd, o implord, planse, ii porunci; pand la urmd, din cauza nevoii si a grijii pentru viata copilului sat //, si-a maltratat ffica - totusi ea nu numi pe cel p 178 care-i apdruse in vis. Astfel sldbea tot mai mult. Nici un leac al medicului nu-i ajutd; cdci nici unul nu putea sd-i ia inchipuirea, superstitia. De abia azi chemd pe taal ei la ea si-i vorbi incet: -Iartd-md, dragd tatd, acum cand vdd cd sunt pierdutd, fdrd a mai putea fi salvatd, pot sd-1 numesc pe cel care-mi apare" si rosti numele iubitului mort. Eu am fost de vind pentru moartea sa -a trebuit pentru asta sd md cdiesc si n-am putut, prin urmare, sd-i strdpung cadavrul. Iertati-md pentru durerea pe care v-am adus-o, si nu fiti supdrati pe mine!" Intre timp luna cobori pe cer. Acoperisurile si casele isi aruncau umbrele pe

strdzi. 0 tdcere adancd domnea de jur-imprejur. Toate luminile din case se stinseserd, numai una ardea tulbure si palid. Cand am trecut prin fata ei a dispdrut si aceasta. Dar s-a reaprins deodatd. Era in casa in care zdcea fata bolnavd. Un strigdt ingrozitor de durere sträbdtu linistea. Apoi urmard din casd strigdte puternice

si plans. Ne-am grdbit intr-acolo. Bdrbatul iesi afard din iures, vditandu-se. Fata murise. 596

www.dacoromanica.ro

in ziva urmdtoare, dupd ce am mâncat, am mers prin piata Mehadiei, pentru a vizita din nou // satul de tigani, cdruia prietenul meu a pldnuit o p 179 schitd. Era intr-o duminicd. Domnea o lini§te ca de Sabat. Romance frumoase, in haine de sdrbdtoare, cu flori proaspete in pdr, stäteau in fata u§ilor de la case sau mergeau pe ulite incoace §i incolo. Ziva insd§i era pull §i luminoasd, soarele sclipea

peste peisajul incântdtor. in piata din fata bisericii grupurile de români ce stäteau imprejur au devenit numeroase. Clopotele sunau ca la sdrbdtori, vocile räsunau departe prin aerul curat. Am trecut prin multe ulite §i am ajuns, in sfar§it, in apropierea unei case, in fata cdreia o multime de oameni, gdtiti de sdrbdtoare, a§tepta nerdbatoare. Aici era i domnul care ne dusese ieri in fata casei fetei muribunde i am aflat cd lumea s-a adunat ca sd ia parte la o nuntd. Contractul a fost incheiat cu 14 zile mai inainte, dupd cum e obiceiul. Pdrintii bdiatului care vrea sd se cdsdtoreascd oferd pdrintilor fetei, care urmeazd sd fie nora lor, o sumd de bani. Dupd incheierea contractului se stabile§te nunta, de obicei a patrusprezecea zi dupd aceea; poate fi stabilia mai incolo dar tot dupd 14 zile, incd o amânare este consideratd o rupturd, ceea ce intr-un asemenea caz se i intâmpld. Aici totgi, dupd câte se pare e grabd cu nunta, aceastä pereche se cunund azi [...] // a patrusprezecea zi dupd incheierea P. 180 contractului", spuse domnul. Aici, in fata casei miresei, stdteau ginerele, socrul §i rudele, stând de vorbd. Dupd o scurtd discutie, socrul intrd in casd. Ceilalti a§teptau in fata colibei. Curând dupd aceea, scoase afard mireasa, care purta voal. ii urma o multime de fete imbrdcate in haine de sdrbdtoare. Ea plângea foarte tare, iar sdruturile i imbrdti§drile tuturor au durat mai mult timp. Alaiul nuptial intrd in bisericd. Noi pdseam aldturi.

Azi se poate intâmpla ceva rar inalnit", spuse dornnul. El a vrut sd vorbeascd mai departe, dar am ajuns la o casd in fata cdreia stätea un bdietandru care, atunci când a apdrut alaiul, incepu sd râdd. Suwtelile i semnele cu degetul inspre mireasd care trecea tristd, cu pasul mdsurat, mi-au bdtut la ochi incd mai inainte. M-am uitat acum mai indeaproape la ea §i am observat cd talia ei nu mai era a§a zveltd dupd cum stä bine unei mirese. Deodatä se repezi in fatá o femeie bdtrând impro§când mireasa cu o droaie de cuvinte de ocard i injurdturi din care n-au fost

de inteles decât copila dracului" 30 §i lovi-te-ar sfärzta cruce"3' . in zadar // au incercat cei din jur sd indepdrteze femeia; cu o furie cumplia azvârlea cuvintele ei oträvite spre mireasd, in timp ce toti cei din jur râdeau. Este mama tândrului pe care-1 vedeti in mijlocul grdmezii de bdieti, care, mai de mult, ar fi luat cu drag in cdsätorie mireasa cea bogatd. Fuse deja fixatd nunta, pe care pdrintii tare mult voiau s-o vadd, când mirele vdzu cd mireasa nu prea ardta dupd cum ar fi dorit el. Ea a fost cu bdiatul care o duce acum la altar in raporturi 3° Cupilla della draco. 31 Santa cruce tt affecte.

597

www.dacoromanica.ro

P. 181

care au devenit prea intime, incat nu mai puteau fi ascunse multd vreme. Mire le din trecut care, dupd cum vedeti nu e pe departe acela de acum, dar care-I depdw$te la minte, de$i este sdrac, a trebuit sä renunte la nuntd. Acum vä putet'i explica u$or supdrarea mamei, cdreia îi scapä o mireasd atât de bogatd. Mi-e teamd doar cd se va

ajunge, azi la bdtaie". $i, Intr-adevär, pdrea . Bäieii insoteau alaiul cântând intr-un chip batjocoritor. Iubitul refuzat mergea, In mijloc, încoace $i incolo, cânta impreund aruncând tot*, din timp în timp, priviri infricoOtoare spre rivalul sdu. insotitorii säi îl imbdrbdtau $i astfel, asigurat de p . 182

eventualele atacuri, mergea Impreunä < cu acestia>. Bäieii cântau // Trandafir row, proaspdt i frumos Minunat de privit

Nu vreau sä-mi pink Ah! Eu stiu de ce! Negru-i este Oral. Lung, strdlucitor, ce-i drept Nu vreau sd-mi placd; Ah! Eu stiu de ce! Albd-i fata, sulemenitd, Negru ca macul îi scânteie ochiul Nu vreau sd-mi plack Ah! Eu $tiu de ce! Fin îi e ndsucul, ascutit, Umedd-i e gura, infierbântatä ca jdratecul Eu nu vreau sd-mi pink Ah! Eu stiu de ce! Albi ca neaua îi sunt dintii Strdlucind de pe înaltul munte, Eu nu vreau sd-mi placd; Ah! Eu $tiu de ce! Dupd tâta-i gatitd Prive$te, ce-i drept, ochiul meu lacom Eu nu vreau sd-mi plack Ah! Eu $tiu de ce! Coapsa-i este rotunjoard Fiece bdrbat trebuie sd-i admire piciorul Eu nu vreau sd-mi placd; Ah! Eu $tiu de ce! // Dar cdzând la ord rea Gura doi trebuie sd-i hrdneascd Eu nu vreau sd-mi plack Nu $tiu, de ce?

p. 183

598

www.dacoromanica.ro

Aceastd animatie pdrea sd fie mirelui prea räutdcioask El se rupse din alai si

se repezi furios spre bdietii care cântau. Unul din primii care o luä la fugd fu dispretuitul iubit. Unii au rdmas pe loc, inddrdtnici, vrând sä se apere. Dar toatd se puse intre adversarii indârjiti. Mire le care-si dddu seama cá nu-i ora potrivia pentru a pune capdt certei se potoli si se intoarse in rândurile alaiului; totusi aruncd spre batjocoritori o privire inversunatd care voia sd spunk ce-i drept, cd va veni vremea când ar vrea sd se rdzbune amarnic pentru cele intâmplate. Hid alte dezordini, hora (?) intrd in biserick Slujba a fost simplá. Fiecare tinu in mând, de-a lungul intregii cununii, ate o lumânare aprinsd. Mirii îi schimbd inele i coronite de flori, mireasa lasá totusi capul in jos, in timpul intregii ceremonii. Când au pdrdsit biserica, pdrintii perechii au aruncat, spre cei

care priveau, gologani. Apoi se pomi intregul alai ate casa mirelui, unde fusese pregdtit un praznic. Mireasa s-a dus, cu societatea femeiased // intr-o camera' p. 184 speciald, in care, cu voalul asteptd cu nerdbdare de-a lungul intregului ospdt. N-am asteptat sfârsitul sárbdtorii, când toti landu-si rdmas bun de la mireasd ii ureazd noroc, o sdrutd si-i dau bani in dar - nici cuvântarea pateticd a bdrbatului

pe care o tine nevestei sale recomandându-i cum trebuie si-i fie tot timpul asculatoare si credincioask sä vadd devotatd i harnicd de cask sd ingrijeasca si si creased, cu ascultare, copiii pe care-i asteaptd; am mers din nou in piata bisericii, unde tineretul se adunase, intre timp, la dans. Românii leagd, de obicei, dansurile lor de sárbätori religioase si au loc fie in cimitir, unde aduc bucate ca sá mdnânce impreundn sau, ca in acest caz, in piata din fata bisericii. Dansul, in sine, este simplu. Bdrbati i femei fac un cerc larg, pdsesc pe pdmânt, iar cercul se miscd atât de incet incât pare cd nu s-ar misca din loc. Dar

tocmai aceastd miscare link incoace i incolo a cercului, legdnarea gratioasd a trupurilor de femeilor, apropierea i apoi din nou indepdrtarea bärbatilor de acestea,

privirile scânteietoare din ambele pdrti, fac din acest dans unul din cele mai frumoase i insemnate. Peste tot se exprimk la români, naturaletea i firescul. De la dependenta lor p. 185 fata de naturd provine simul lor poetic, gratia lor; - dar, tocmai prin misterul lor - superstitia lor de nezdruncinat, marile lor greseli. Pe lângd cele mai frumoase, minunate trdsdturi naturale care, dacd ar fi cultivate ar putea ridica poporul la cel mai activ i infloritor ei posedd i vicii grosolane i obiceiuri

rusinoase. Astfel se explicd" cd acest popor, in mijlocul Europei civilizate, mai trdie$te in plin starea naturald.

Pare stabilit acum cä românii sunt urmasii romanilor i slavilor care s-au amestecat. Numele de valah provine de la slavi care au denumit pe locuitori vlahi, 32 Autorul face unele confuzii. El se referá în acest caz, probabil, la parastase, dar hi asemenea ocazii nu se danseazd. 33 So kommt es.

599

www.dacoromanica.ro

iar tara - Moldova si Tara Româneasa - Valahia. Ei insisi se denumesc români romani. Femeile trdiesc intr-o completd dependentd &la' de bdrbati, astfel se explia cd le intâlnesti intotdeauna ocupate, lucrând. Ele torc in timp ce merg, aldpteazd copiii in timpul lucrului i fac, in general, toatO treaba in casd pe care bdrbatul o considerd

sub demnitatea lui; de aici pdrerea generald cä bdrbatii români sunt lenesi. Totusi, la munca ogoarelor lor, atât cât o inteleg ei de fapt, sunt foarte harnici. Pentru industria ei au unelte excelente. V&A cea mai mica p. 186 instructie // in afara celor invdtate prin traditie, torc extraordinar in si land, brodeazd diferite forme si arabescuri, rard model, pe pânzd de in, îi confectioneazd braiele si fotele, vopsesc cu diverse culori pe care si le prepard singuri, sunt lucratori activi, picteazd, cioplesc in lemn i sculpteazd in piatrd. Vindecd toate bolile cu leacuri proprii, artd pe care o exercitd aproape toate femeile. Din pdcate astmul este, printre

ei, aproape general, chiar dacd nu atât de tare ca mai inainte. Românii stiu sd-si procure, pe drumuri tdinuite, de departe, din Ungaria, cinabru, a cdrui vânzare la

granitA este sever interzisd; îl aruncd pe järatec, tin capul deasupra si astfel indepdrteazO boala de cele mai multe ori. Totusi urmeazd apoi salivatia pe care o

vindecä cu decoct de burus. Ei folosesc o fierturd de caprifolium in loc de

p. 187

sassaparilla. Ei ar indepdrta astfel boala de cele mai multe ori insä desfdtarea cu bduturi spirtoase, cu iubitul rachium si cu mâncdruri grase contribuie la revenirea bolii. in bolilor frä nddejde presar solanum dulcamara iarba sarpelui - i o iau cu rachiu ajungând de furie. Natura puternicd, precum cea a românilor, face fatä uneori curei, a cdrei reusitd se manifestä prin transpiratie puternia i sornn, dar mai slabd trebuie sä devind o jertfd a acestei metode grele de vindecare. // Românii sunt, dupd cum au fost, poate, cu multe sute de ani mai inainte. Vina - vorbim aici de românii din Banat -o poartd in cea mai mare mdsurd ei înii, apoi insd, mai ales guvernul austriac i, in ultima vreme Ungaria, care se agitd cu

risipirea fortelor sale cele mai bune pentru a rdmâne asa cum au fost vechile libertdti, cultura i civilizatia. Românii depind cu mare evlavie de religia i preotii lor. Prin instruirea acestora, Austria când avea ceva mai mult de spus in Ungaria, ar fi putut sä actioneze in mare mdsurd asupra poporului. A fost, intr-adevdr, incurcatd continuu i s-a fdcut putin pentru ridicarea culturii tdri pustiite; dar and

a inceput popularea Banatului cu imigranti, sosise timpul sá se actioneze asupra românilor. Acestia erau insd crestini ortodocsi si nu uniti, iar hipercatolica Austrie a trebuit sd se ingrijeascd de catolicii imigranti din alte tdri i sd le clddeascd colibe. Astfel românii au rdmas cum au fost, frä coli, necivilizati, dezorientati, i prostiti

de popi, pe care ei îi cinstesc, dar care erau la fel de prosti i necultivati ca si poporul, de care se deosebesc doar prin irnbrdcdmintea preoteasa i o mai mare " Raki. 600

www.dacoromanica.ro

murddrie. De abia in ultima vreme se fac incercdri de instruire a preotilor si de imbundatire a scolilor in provinciile austriece de frontierd. in Ungaria nu s-au imbundtdtit mult. // Nu e mult de când un jude de scaun a dispus ca un popd p. 188

nedemn sd fie dezbrdcat de insemnele demniatii sale, rasa de preot i potcapul negru, i pedepsit cu lovituri de ciomag ! Dupd-amiaza inaintase prea mult, incât prietenul meu sä poatd termina schita

despre satul de tigani in aceeasi zi. Când soarele apunea, aruncându-si razele scânteietoare pe giganticii munti verzi, el a trebuit sd renunte la lucru; deoarece se

prezentaserd totusi, din pdrtile locului in satul de tigani, am famas aseza0 pe o bucatd de stâncd, in fata unei colibe, in timp ce tiganii, printre ei cneazul - astfel se numeste judele lor, ales din mijlocul lor de cdtre autoritätile militare - stäteau in

jurul nostru. in sat domnea o agitatie zgomotoasd deoarece numerosi tineri hoindreau jucându-se i, mai ales, toti locuitorii, aderneniti din gdurile lor indbusitoare, pe de o parte seara frumoasä, pe de alta, de prezenta noastrd, sedeau in fata caselor. Femeile, in cea mai mare parte, torceau, bdrbatii stäteau întini pe pdmânt odihnindu-se. Cum aceste numeroase fete brunete ieseau unele dupd altele din putinele colibe, nu puteam intelege, cum pot trdi in asemenea gduri; imaginea aminteste de furnicile negre care apar deodatd // când o mând stânjenitoare le p. 189 impiedicd activitatea linistitd. Printre femei se aflau câteva bdbute al cdror aspect era deosebit de ciudat, atât datoritd fetei palide i uscdtive cât si din cauza ochilor negri, inch' scânteietori, care apdreau, complet strdini, din pdrul alb zbârlit. Deoarece amurgul arunca deja umbre

moi pe vale, se aprindeau, in fata fiecärei case, pe vetre, focuri care luminau puternic grupurile care se asezau in locul acestora. Locuitorii acestui sat de tigani oferd o imagine de hdrnicie rard rdgaz, din care cauzd sunt si tare iubiti. Satul este numit si al spdldtorilor de aur. Pentru dreptul de a locui in acesta, fiecare bdrbat adult trebuie sd livreze anual statului doi ducati de aur, cât i excedentul capturii de aur pe care o scoate din râul ce trece repede prin

fata casei. Pentru aceasta el detine valoarea completd a aurului. in cazuri avantajoase, tiganii pot ateodatd sä gdseascd valoroasd, totusi spdlatul aurului rdpeste aici mult timp si este legat de multe dificultäi, deoarece oamenii nu au unelte perfectionate si care sd economiseascd timp, ci se folosesc de cele mai simple mijloace. Se aseazd astfel de-a lungul, contra curentului râului, o scândurd prevdzutd cu santuri cioplite // incât sä formeze cu acesta un unghi foarte obtuz. Peste aceastd scândurd curge repede apa ldsând in urmd, in santurile inguste, nisipul si pietrisul mai fine pe care-1 aduce cu sine. Dacd se afld pe scândurd o cantitate suficientd din aceasta, atunci ea este ridicatd din apd, nisipul este luat si pus in albie, cu o deschizdturd intr-o parte, si se toarnd continuu apd, pând ce sunt indepärtate pietricelele i grduntele mai mari de nisip, rdmânând nisipul cel mai fin si putinele pärti componente de aur. Aurul este, in cele din urmd, lipit de o mica bird de argild.

Rareori se intâmpld ca tiganii sä &eased grdunte mai mari, ceea ce s-a petrecut 601

www.dacoromanica.ro

totusi din când in când. Ne-a fost ardtat un tigan bdtrân, despre care cireuld legenda, printre fratii sdi cd ar fi in intelegere cu Necuratul; cdci n-a fost doar primUl care

strânsese rezerva de aur de doi ducati, dar a si astigat un excedent insemnat, inclusiv insemnate gräunte de aur. Aceasta pare a s-ar datora fie unei mai bune priceperi la spdlatul aurului, fie cunoasterii unui loc mai favorabil späldrii aurului. Tiganii erau si mai convinsi in superstitia lor de tdcerea i decizia de care el dddea p. 191 dovadd //, când era vorba de norocul sdu ca si de infumurarea misterioasd pe care o considera a fi favorabild persoanei sale.[...]

Deoarece spdlatul aurului nu asigurd locuitorilor satului de tigani cele necesare intretinerii ei practia aceastä numai cä trebuie sä dea cei doi ducati necesari i eautd prin toate chipurile sd-si procure bani. Pentru aceasta le oferd ardmiddria din apropiere, unde lucreazd cu härnicie tineri si bätrâni i unde sunt singurii lucrdtori, deoarece românii consimt rar o muna plätitä, in afard de ceea ce este obligatoriu,

fiind cazul la constructiile pentru stat la frontierd. Dar nu-i suficient cä iganii muncesc ziva intreagd la cdrämiddrie; de abia sositi acasd, se aseazd imediat si cioplesc linguri, unelte si fel de fel de alte lucruri din lemn. in sfarsit, duminica, de p. 192 altminteri si la alte ocazii festive, iau // in mând insotitorii nedespärtiti, instrumentele muzicale i cântd românilor la joc.

Este evident a, datoritä unor atât de variate indeletniciri, nu sunt sdraci ca cersetorii si nu pot sd-mi amintesc ca vreun copil din sat sd ne fi rugat de ceva, dupd

cum e adesea cazul in alte regiuni unde copiii aleargd dupd arute in trecere, timp de sferturi de ord, ca sá cerseasa un crditar. Dimpotrivd, and prietenul meu a pus o fatd de aici sd aleagd flinda a stat ca s-o deseneze, intre o pereche de cercei si un ajutor in bani, ce reprezenta de patru ori valoarea cerceilor, ea apucd, cu o privire plind de bucurie, podoaba pentru urechi si a fost in stare destul sä arate comoara ei peste tot, copiilor si bdtrânilor care alergard la ea, sä se impodobeasa cu ei i sä si-i scoatd din nou din urechi ca sd admire frumusetea alamei. Pare sä sarneascd admiratie and te gândesti cd tiganii nu aspird la asemenea mijloace a-si construi locuinte mai bune; aci cele de azi trebuie sä ofere o gdzduire ingrozitoare iarnä, la furtund, frig si zdpadd, ceea ce de altfel constituie din nou o dovadd mentalitatea lor aventuroasd si sângele de nomad ce strdbate venele bor. Câci mi se pare de necrezut, dupd cum ne-au spus, p. 193 cä // autoritätile nu le permit sd-si construiascd alte locuinte. Datoria acestora ar fi sd se ingrijeascd cu strict* ba chiar sd oblige pe tigani sd-si facd case mai bune; aci nu va putea fi läsati pe vecie aventurieri, care trebuie sä rämând totusi in tard ca bästinasi i sunt la fel supusi ca i altii, in actuala stare de sälbdticie i completd barbarie, deoarece intreaga lume se civilizeazd. [...] Cu toatä sdräcia lor nudd, acesti tigani ai satului de zldtari sunt la haute volée, aristocratia tiganilor din Banat si par sd facd un lucru bun din aceasta 1 i sä vrea ei MOO sä fie de folos. 602

www.dacoromanica.ro

[...] Prima clasd de tigani o constituie prin urmare spdlätorii de aur, la a cdror

P. 195

ocupatie se mai adaugä arderea cdrämizilor, cioplirea lemnului si, in special, muzica. A doua categorie este alatuitd aici din potcovari, ale cdror colibe se afla pe un platou de stâncd la capdtul de miazdnoapte al pietii. Aceasta este despärtia de casele rornânilor de o râpd, pe fundul cdreia picurd continuu un izvor si care e legatä cu localitatea printr-un pod ingust. $i acestia se ocupd cu muzica, sunt totusi doar diletanti, artistii tonurilor fiind spdatorii de aur. in sffirsit, categoria a treia cuprinde pe cei izgoniti, pe iubitorii de libertate, pe

cei care cutreierd tara, cu femei si copii, cu cdlddrari si cersetori, care isi duc boarfele din loc in loc intr-o cdrutd mica, ce serveste si drept culcu§ copiilor pe timp de noapte. Ei sunt multumiti când gäsesc un pârâu limpede, care le oferd apd pentru gdtit, in apropierea acestuia o rogojind verde la piciorul unui porn pe care fac focul si fierb porumb sau sfecld, ce le oferd cel mai apropiat ogor, dupd care se pot intinde sd doarrnd pe solul incdlzit - servindu-le ca plapumd nesfârsitul cer albastru cu stele aurii. // P. 196 Noi sedeam ilia pe bucata de stâncd. [...]

VII

¡litre cele doui chei [Descrierea drumului de la Mehadia la Caransebes.] in dupd-amiaza zilei urmdtoare am plecat din nou spre Sud pentru a vedea

p. 199

mult läudatul loc intre cele cloud chei, dupd cum sunt numite aici trecdtori. in aceeasi zi fusese târg sdptämânal la Caransebes. in piata principald mai sedeau incd românce frumoase, care poartd in aceastä regiune mararne albe, si care ofereau spre vânzare struguri mari, bogati, si piersici. Dupd ce ne-am aprovizionat cu aceste fructe am plecat mai departe. [...] [Descrierea drumului parcurs prin chei.]

[...] Deoarece prietenul meu a vrut sd deseneze mai multe pärti ale acestei P. 202 regiuni, am mers mai departe cu un domn care a acut cu noi aceastä excursie din

Caransebes. Ne-am suit pe unul din muntii dinspre Apus, de pe care aveam privelistea asupra intregii regiuni dintre ambele chei. in fatd si in spate // se aflau P. 203 cele cloud präpdstii si intre ele satul, de la care pornesc spre Rdsdrit indepärtate lanturi de munti albastri. Pe o inältime, nu departe de locul in care ne aflam, pe o poiand montand verde, se afla o singurd cdsutd. La capdtul trecdtorii de la Teregova35 am vdzut intinzându-se satul. in jos, pe povârnisul muntelui, ne-a condus poteca in sat. 35 Sat, corn. jud. CarwSeverin.

603

www.dacoromanica.ro

Ajunsesem in primele case ale localitAtii, am observat, in fata uneia dintre acestea, un numdr neobisnuit de oameni. inatisarea lor exprima mAhnire. Pe frontonul casei flutura o carpd rosie, prinsd intr-un bat; acesta este semnul cá in casä a

murit un cdsdtorit. Dacd moare un celibatar, atunci românii arboreazd o panzd alba.

p. 204

p. 205

Exprimarea durerii la români, mai ales dacd moare tatAl familiei, cum era aici cazul, este extrem de cutremurdtoare. Toate rudele sale si prietenii prang tare. Raman rangä mort, mdriâncd chiar acolo, beau in memoria acestuia si pun in sicriu mere, pere si flori. Vecinii i prietenii sdrutd mortul. Nevasta preasldveste, printre sughituri gäldgioase, virtutile mortului si se lash" cu totul in voia expresiilor unei dureri sdlbatice, pdtimase. Chiar dusmanul mortului nu are voie // sä fie absent de la inrnormântare, cdci altminteri mortul i-ar apdrea in vis i, ca vampir, 1-ar sugruma. $i aici era camera mica plind cu oameni, care strigau tare cu totii i plângeau chiar in jurul sicriului, fdcut din lemn moale, alb si presdrat cu flori, I'm& se putea vedea doar fata, stäteau de o parte doi copii mici, plângând fácuti si nevasta care din când in când se arunca la pdmânt, se lovea cu mâinile pe piept i bocea smulgându-si pdrul; de cealaltA parte a sicriului o femeie tânärk fiica mortului, si bdrbatul acesteia. Cerul era acoperit cu nori intunecati. Micul clopot sund. Atunci se fdcu liniste pentru o clipd; dar imediat, reincepu plânsul i bocetul si mai tare i se accentud, dacd era posibil, când apdru popa. Apoi se ndpustird toti asupra mortului sd-1 sdrute. Sicriul a fost inchis. Rude le 1-au ridicat si a fost scos din cask S-a format cortegiul. Una din rude tinea capaul giulgiului. Un bdiat purta in fatd o cruce mica din lemn, lui îi urmau toti ceilalti. Astfel, in timp ce vocea slabd a clopotului räsuna, s-a pornit cdtre cimitir. Ajungându-se acolo, ndsdlia a fost pusd lângä mormântul proaspdt s5rnt, giulgiul a fost luat si // sicriul Mod o data. deschis. Au fost aprinse lumândri, asezate in jur. Popa incepu sd se roage, dar cuvintele rugdciunii, nu puteau fi auzite datoria plânsetului si

bocetului femeilor , biruite de durere, îi smulgeau pdrul. Care sarsitul rugdciunii, tânguirile s-au dublat, vdduva mai sdruti o dard mortul. Toli incercau sa primeascd câte o floare, pe care se odihnea capul mortului, pentru a avea o amintire. Sicriul a fost inchis i asezat in groapk popa aruncd jos o mând de pdmânt, care lovi lada rdsunând; dupd el aruncard toti pdmântul astfel incât movila funerard crescu. Apoi urrnd o tdcere adâncd si dupd scurtä vreme, dupd ce insotitorii au stat in jurul mormântului, plângând 1initili, s-au dus in casa mortului. Acolo, vdduva a dat fiecdruia ceva de bdut, aldturi de o bucatd de pâine i fripturd. La aceastd mask denumitd pomand, se spunea in timp ce oferea : Dumnezeu sci-i ierte sufletuP6 - ceea ce fiecare din cei care primeau repeta, consolând-o . Totusi doliul românilor pentru cei dispdruti este mai adânc decât de

a se epuiza primele zile, in dureri gäldgioase. Bärbatii români merg cu capul 36

Domned zenza lejente sujjlatel.

604

www.dacoromanica.ro

descoperit, pe orice vreme $ase sdptdmâni pând la un an, dupd cum cel dispdrut era mai aproape sau mai indepdrtat inrudit. // Femeile merg in toate zilele p. 206 la mormânt i plâng cu sughiWri $i se vaitd lângd acesta. Ele aduc mâncare aici, o impart, se adreseazd mortului, îi zugrdvesc durerea lor, II cheamd din mormânt si,

printre lacrimi, inatiseazd norocul din trecut, pe care-I compard cu situatia de acum. [...] in ziva a treia, a noua $i a patruzecea, la sfdr$itul lunii a treia, a $asea $i a noua si dupd un an aduc in bisericd un covrig, o lumânare $i o oald cu mdrndligd" $i o

pun la intrare. Oricine intrd mdnâncd ate o lingurd, in amintirea mortului. Doar când am pdrdsit casa, am observat cd am cam intârziat. Pe cer atârnau nori grei de ploaie, amurgul a apdrut de aceea mai devreme $i a inceput sd se facd tare intuneric.

Satul Teregova se afld la aproximativ un sfert de mild" de la drum; deoarece era 'Jima intuneric $i nu cunosteam drumul, nu $tiu cât a durat pând am ajuns la ea. Stropi

de ploaie ne-au cdzut pe fatä când am pd$it in vägdund. Curând, dupd aceea, am intâlnit pe prietenul meu, pe care vremea l-a luat prin surprindere $i care a venit sä ne caute. Acum a inceput sá ploud tare incât am fost udati la piele nu numai de apa din cer ci // am fost stânjeniti $i de cea care curgea de pe zidurile de stâncd verticale p. 207

cdutânduli drumul, din loc in loc, peste $osea, in jos spre torent. Teregova $i Armene se aflau la o depdrtare egald de noi, deoarece, intre timp, inaintasem simtitor. De aceea ne-am decis sä mergem cdtre aceastä din urmd, fiindcä ne ldsasem acolo cdruta. in apropiere se auzird. voci. Ne-am oprit $i am intrebat oamenii, erau un bdrbat i o femeie, wide locuiesc. Deoarece ne-au ardtat o casd in apropiere pe o poiand montand - imi aminteam s-o fi vdzut de dimineatd $i ne-au poftit prietenos sä innoptdm la ei fiindcd, dupd cum spuneau ei, Armenis ar fi incd foarte departe, ne-am decis sd-i urmdm. Ploaia torentiald i intunericul total

nu ne-au permis o altä alegere. Teama cauzatd de nesigurantd ne-am infrânt-o deoarece eram trei bdrbati si pe deasupra $i inarmati. Deci am urmat oamenii. Drumul ducea de la inceput prin Timi$. Ei n-au putut gdsi pietrele care serveau la trecerea . De aceea a trebuit sä trecem prin apd. Am urmat cdlduzele prin hdti$ul des, ale cdrui ramuri ude ne loveau in fatä mereu; $i mai greu era mersul pe pdmântul ud, lunecos, pe care grohotisul îi facea, din timp in timp, de neumblat. in sfar$it // am ajuns la un lumini. Pdmântul neted ne fdcu sä bdnuim cd p. 208 am ajuns deja in poiand. 0 lumina, in depdrtare, ne-a convins cä n-ar mai fi departe cdsuta i, in curând, am ajuns. Copiii mici au venit in intâmpinarea pdrintilor. Am intrat in odaie, singur in cask cealaltd jurndtate a acesteia servea drept grajd, iar când rn-am uitat la oameni, am 37 Cel mai probabil este vorba despre colivä. 18 1 mid germand = 7,420 km. " Armiinisch, sat, corn., jud. Caras-Severin.

605

www.dacoromanica.ro

recunoscut in ei pe fiica §i ginerele mortului, lângd a cdrui ndsdlie ii vdzusem cd stauserd. Au rdspuns afirmativ la intrebarea mea, cdnd eu i-am cercetat in aceastd privintd, pentru a md convinge. Femeia alergd indatd sd pregdteascd terciul de mdlai. Cdnd am gustat din acesta am intrebat oamenii, cum se intâmpld ea locuiesc aici, atat de departe de toti ceilalti.

in timp ce edeam in jurul mesei, iar femeia stätea intr-un colt al camerei,

p. 209

impreund cu copiii, tinând cu o mând fuiorul spre piept, iar cu cealaltd invârtind, cu hdrnicie lâna toarsd pe fus, bdrbatul povesti: Domnilor, credeti-md, ne-am iubit nemdrginit de mult. Acest sentiment nu s-a stins nici acum, el ne-a pus flori de bucurie in acest pustiu §i ne-a inveselit viata singuraticd. Totu0 aceasta este 0 datoria dragostei; cdci ea a fost cauza cd a trebuit sd ne refugiem in acest colt indepdrtat, dacd vrem sd apartinem unul altuia. Eu eram un // bdiat sdrac, femeia mea fiica unui bdrbat instdrit. Acesta a fost motivul pentru care pdrintii mei, asaltati de mine de a cere pdrintilor ei mdna iubitei, au primit un refuz; cdci suma pe care ei au putut s-o ofere ca venit era prea micd. Trebuia prin urmare sd renunt la gândul sd pot da numele iubitei mele. N-a fost doar atd.t, sd mi se refuze, sd mut floarea iubirii mele in mica mea grddind; au vrut sd-i dea, cu sila, un alt bdiat bogat, ceea ce ar fi ofilit-o curdnd".

Ascultd, i-am spus, o datd când ne-am intâlnit in taind, intr-o noapte, ce se va intaMpla cu mine dacd te vei mdrita cu altul ?" Femeia, care pând atunci ascultase tdcutä, povesti acum mai departe: Am spus

atunci bdrbatului meu: cum poti vorbi astfel, te indoie0i de dragostea mea? Iar

p. 210

p. 211

când el md asigurd cu jurdmânt infldcdrat, cd pând in acel ceas n-ar putea sd gdseascd vreun motiv, i-am spus: Mai ai un timp rdbdare, vreau sd vorbesc cu pdrintii mei pentru ultima oard! Dacd vor fi totu0 contra legdturii noastre, ce vrei atunci sd faci? intrebd bdrbatul meu. Atunci nu §tiam 0 nu puteam sd-i dau un rdspuns lini0itor. I-am spus doar // cd in noaptea urmdtoare i-a., impärtd0 rezultatul rugdmintii mele". Pe taal meu, Dumnezeu sd-1 odihneascd, aproape cd4 induplecasem sdli dea consimtdmântul la legdtura noastrd, dar mama mea - s-o milostiveascd Dumnezeu sd fie mai bund - cdci pând 0 azi m-a privit imbufnatä - este o femeie cu inima de piatrd; alta i-a vorbit pand ce el §i-a retras consimtdmântul pe care aproape cd-1 ddduse". Noaptea, veni bdrbatul meu. I-am impdrtd0t strddania mea nereu0td, ce-1 aduse aproape la disperare. Ca sd ajungem, cum sd incepem! strigd el. Asta nu §tiam nici eu. Doar cu greu am putut sd-I fac sd tacd 0 a trebuit s5.4 inchid gura cu mâna; cdci tipetele puteau sd ne trddeze. Stdteam imbrdti§ati sughitând, când un bdiat, trecând, cântA un cântec. Acest cântec imi aminti de o intâmplare, care abia de curând s-a intdmplat: [Urmeazd textul unui cântec popular.] Ai curaj ?" intrebai pe bdrbatul meu. La ce poate ajuta?", intrebd el. - $tii cd,

de curdnd au murit pdrintii vecinilor notri 0 câ, atat timp cat ace§tia träiserd, au fost fortati sd trdiascd sus in munte, deoarece se logodiserd 0 se cdsdtoriserd in taind. Casa e acum goald §i, dacd a§tepti putin, vreau sd-mi iau hainele §i ne 606

www.dacoromanica.ro

mutdm la munte. Bdrbatul meu strigd de fericire §i md strânse puternic in brate. Dupd scurtd vreme am venit cu hainele, i§i lud si el ceea ce avea nevoie §i ne-am refugiat aici. A trebuit desigur sd ducem lipsd de multe pând ce sd ne descurcdm". Uiti sd poveste§ti - intrerupse bdrbatul pe femeia sa -cum te-ai edit, dupd scurtd vreme, de pasul fdcut §i cum te indurera neascultarea fatA de pdrintii Mi., incât ai fi vrut sd fugi in taind // dacd nu a§ fi fost at:it de norocos de a-ti fi observat lipsa 0 de a te fi

p. 212

ajuns din urmr. Stii doar cd taal meu era, din nou, tare bolnav" - spuse femeia - voiam doar sd-1 \fad". Am cdutat zadarnic sd vorbim cu pdriMii no§tri - prin popa cdruia ii &Aural-11 cadouri - ca sd dea incuviintarea la legatura noastrd, odatd ce eram

deja impreund; degeaba, ei ne-au interzis, in rdzbunarea lor, sd venim in sat. Ei credeau probabil, cä ne-om präpädi aici. Dumnezeu ne-a ajutat §i cum nu dorim câtu§i de putin jos, noi gdsim aici mai bine pâinea noastrd cea de toate

zilele". Dimineata soarele strdlucea, luminos §i curat, aerul era proaspät, de pe pomi

cadeau pe iarbd ultimele picdturi de ploaie, pdsdrile cântau §i râul murmura grdbindu-se, la poalele stâncilor. Ne-am luat limas bun de la gazdele noastre. //

IX

Drum de toamni in Räsárit

p. 214

[...] Curând, in spatele Caransebe§ului inceteazd frontiera militard bandteand. Se intinde pand aici, in sus, pe partea de rdsdrit, mai inainte forma partea de miazd-zi // a tdrii. La o depdrtare de circa §ase ore de la locul amintit, se afld Lugojul, principalul centru al comitatului Cara§ova, mai mult spre mijlocul tinutului. Ora§ul are case destul de gratioase ce se oglindesc in Timi§, lat §i verde, care imparte ora§ul. in curtea hanului, unde ne-am odihnit, se gdseau mai multe grupuri de bdrbati

p. 215

§i femei. Multele bagaje, ldzile §i cuferele, a§ternuturile, care se &eau rdspândite dezordonat, §i portul strdin te aceau sd-i recuno§ti a fi cdldtori sositi . Un bdiat tândr, cu o pdfdrie Indrdzneatd apdsatä pe o ureche, agita vesel in aer fluierând, o trestie spaniold §i mergea prin curte, incoace §i incolo, cu o figurd provocatoare. Câtiva bdrbati mai in vâxstd stdteau de vorbd, preocupati, dupd cum pdrea, in apropierea unei femei care stätea intinsd pe jos, pe o pernd mare; cdzuse pradd febrei ungure§ti. La picioarele ei stätea intins un copil mic care se juca cu ni§te arti de joc. Lugojul se afld deja in intinsa câmpie bändteand. Ne-am indreptat din nou spre nord-est, mergând cdtre Arad. La cloud ore dupd Lugoj incep splendide pdduri de stejar,

se ridind mici coline; noi am mers, pdasind câmpia cdtre muntii ce apdreau in depdrtare. Siruri de pomi, aträgdtori prin formd §i culoare, intovdrd§eau, pe distante mari, soseaua, pe cele doud pdrti // ale pdclurii. 607

www.dacoromanica.ro

p. 216

XAVIER MARMIER (1808-1892)

Un adevdrat spirit al secolului al XIX-lea, o personalitate care uimeste prin vivacitate spirituald, curiozitate tiinificä, pasiune pentru spatii geografice exotice i tolerantä fatä de civilizatii i obiceiuri diferite, Xavier Marmier s-a nascut in 22 iume 1808 in orawl francez Pontarlier. A fost atras din tinerete de presä, publicând articole in jurnalul din Besancon. Cälätor impdtimit a vizitat intregul continent european: Elvetia, Belgia, Germania, tärile nordice, Po Ionia, lar din 1842 a fost atras de mirajul spatiilor rdsdritene i nord-africane: Rusia, Siria, Egipt, Algeria. Anii 1848-1849 i-a petrecut

pe continentul american in 1835 a avut $ansa sa fie membru al expeditiei $tiintifice in Marea Nordului, navigând pe corveta Recherche". A fost redactor al revistei Revue Germanique" $i a scris in Revue des Deux Mondes" si Revue de Paris". fnzestrat cu o usurintä deosebitä pentru studiul limbilor sträine -a invätat singur germana, daneza, suedeza, islandeza, -a fost numit profesor de literaturd universald la Facultatea din Rennes, iar in 1870 devenea membru al Academiei Franceze, aducându-si o valoroasd contributie la elaborarea Dictionarului limbii franceze. Scrierile sale stau märturie pentru atractia sa fatä de obiceiurile i folclorul popoarelor intâlnite, dovedmd o realk dorintä de a intelege diversitatea culturalä, religioasä a etniilor vizitate. A scris in 1837, Lettres sur l'Islande, in 1840, Lettres sur le Nord, in 1841, Souvenirs de voyages et traditions populaires, in 1848, Lettres sur la Russie, la Fmlande et la Pologne, in 1859 Voyages pittoresque en Allemagne, in 1874, Les États-Unis et le Canada etc. Marmier a murit in 1892 la Paris. in 1846 a apirut lucrarea sa Du Rhin au Nil, in care autorul a descris, cu un indiscutabil talent literar, voiajul prin Tirol, Ungaria, provinciile dundrene, Sirm, Palestina, Egipt. incd din introducere märturisea cd adeväratul scop al intreprinderii sale era de a surprinde adevdratul chip al acelui Orient, considerat leagánul civilizatiei moderne. Capitolele dedicate principatelor române apar in primul volum al lucrärii, iar buna-credintä a autorului transpärea din bibliografia inseratd chiar la inceputul cärii, unde regäsim autori ce scriseserd

despre acest spatiu: Michael Quin, Julia Pardoe, John Paget, Eduard Thouvenel, J.A.Vaillant, W.Wilkinson, Alexis du Valon. Poposea pe meleagurile române$ti la bordul unui vapor austriac Era fascinat de frumusetea $i

sälbäticia cursului Dundrii, care îi supunea la adevärate suplicii pe cäldtorii ce se incumetau sä navigheze in acele locuri. De la Moldova Noud la Orsova caldtorii erau obligati sd continue drumul in bärci cu rame, datoritä ingustärii periculoase a albiei Dunärii Or$ova nu 1-a impresionat, era un sat destul de räu construe, insd a descris portul tdranilor români i in special târgul organizat la marginea orasului, unde a cunoscut o modalitate mai putin intâlnitä de a face comert. Pe lângä sârbi, turd' si alte semintii balcanice, Marmier a intâlnit in Orsova tigani. Impresionat de situatia lor socialä cäldtorul francez descria conditiile de trai ale acestei populatii, incercând sä facä o comparatie intre statutul lor din Ungaria i cel din Tara Româneascä. in capitolul dedicat tiganilor se dovedeste a fi un observator obiectiv i documentat. Face aprecieri in legdturä cu numärul acestora in Tara Româneascd, descrie categoriile robilor, obiceiurile acestora, statutul i atributiile bulibasei etc. Drumul de la Or$ova la Turnu Severin i-a permis sä cunoasca starea precarä a drumurilor din principate i asemenea altor caldtori strdini povestea in termeni pitoresti cälätoria in cdruta po$tei. Sesiza contrastul evident dintre bogätiile naturale ale pämântului românesc $i säräcia locuitorilor. Cauza acestei realitäti era, in opinia

608

www.dacoromanica.ro

sa, statutul economic - lipsa de pdmânt -, cel social -, dependenta de boieri -, care ii transforma pe tdrani in simple unelte, apatice, lipsite de perspectivd. Nicdieri In Europa nu mai intâlnise atata särdcie si lipsd de sperantd.

Orase le dundrene Brdila, Galati, Sulina 1-au impresionat in special prin activitatea lor economicd. Numärul de nave gäsite in porturile de aici era considerabil, iar comertul cu marile centre europene incepuse sä se infiripe. Aceasta insd nu 1-a impiedicat sä remarce lipsa conditiilor elementare de igiend din Galati sau dezinteresul marilor negustori din portul moldovean fatä de viata publicd a orasului. Singurul oras pe care il considera plficut a fost Suhna, unde locuitorii trudeau zilnic pentru a inlesni transportul märfurilor spre Marea Neagrá.

Lectura scnerii lui Marmier este pläcutd. Informatiile stiintifice sunt presdrate cu legende, descrieri ale obiceiurilor populare, povestiri romantice pline de farmec. ' Despre Xavier Marmier a scns Nicolar Iorga in Cakitori strdini despre *de romäne, vol. III,

1928, p. 266; o parte a descrierilor sale au apdrut in Foaie pentru minte, inimä si literature, XVI, 1851, p. 358-359,377-379,391-392.

XAVIER MARMIER

De la Rin la Nil. Memorii de alátoriel Capitolul XIII

Coborire la Or§ova. Tiganii Prietenului meu Saint-Beuve2

in timp ce dormeam de bine de rdu pe canapelele incomode ale socieatii

p. 253

austriece , vaporul ne ducea la ora trei dimineata departe de ora§ul Semlin3 §i cobora rapid de-a lungul fluviului. Cdrátorul nu pierde mare lucru dacd inchide ochii in timpul unei pdrti din traseu, dar odatd ajuns la Moldova4 trebuie sä fie pe punte §i sd n-o mai *Leased. Acolo fluviul, dupd ce a tit:kit prin atâtea cotituri capricioase de-a lungul atâtor câmpii se ingusteazd intre cloud lanturi

muntoase, unde, fie o rdsturnare ne§tiutä, fie o revolutie geologia a putut sd-i croiascd drum. Acestor munti, ale cdror pante ondulate §i indltimi rotunjite sunt acoperite de päduri, le urmeazd curând piscuri abrupte, stânci aride, ziduri de granit ale cdror culmi sunt acoperite de nofi. Acolo nu sunt cleat câteva /1 tufe pipernicite p. 254 ai nu gdsim altd locuintd decât cabana soldatilor din colonie, ale cdrei ziduri albe se ivesc ca un ultim refugiu in aceastd teribild singurdtate. in anumite locuri cele doud

maluri inalte se apropie unul de celdlalt, formând, ca in Pirinei, bazine a cdror deschizdturd nu se zdre§te. 0 ceatd deasd acoperd intrarea, un petec de pdmânt I Traducerea s-a fácut dupd Xavier Marmier, Du Rhin au Nil, t.I, Paris, 1846. 2 Charles Augustin Saint-Beuve (1804-1869), poet si critic francez. 3 Sem lin, azi cartier al Belgradului. 4 Probabil se referd la Moldova Noud, localitate, jud Caras-Severin.

609

www.dacoromanica.ro

ascunde iesirea. Ne uitdm de jur imprejur cu un fel de nedefinitd infiorare si nu zdrim pretutindeni decât peisaje dezolante, pustiite, munti sfdrâmati de torente, sol arid, o intindere pustie si fluviul furios. Fluviul, care pand aici era atât de mândru si

de liber si care este acum fortat sä treacd prin strâmtori, se comportd ca un cal ndrdvas al cdrui neastânipdr se cautd a fi domolit, fie când se scufundd gemând in matca sa, fie când se aruncd cu furie impotriva obstacolelor de neclintit, care ii opresc cursul hoinar. Dincolo de Drencove cursul sdu este impiedicat de mai multe stânci rdzlete, care se tidied de multe ori pând la suprafatd. Acest nou obstacol ii creste

impetuozitatea. Murmurd, spumegd, loveste malurile de granit cu valurile sale nervoase si curge precipitat ca si cum s-ar grdbi sd pdrdseascd acest loc ingust, unde

p. 255 se simte prizonier ca // un sclav aceste maluri orgolioase, care ii sfideazd furia. Nici Rinu16, atât de cântat de germani, nici Rhônur de multe ori mai frumos decât Rinul, nu au acest caracter de grandoare maiestoasd si teribild si nici linistitele

fluvii ale nordului, Torne8, Volga9 nu au in vasta lor intindere aspectul unei singurdati atât de profunde si impunkoare. Pand de curând vapoarele nu indrdzneau sä treacd prin acest pasaj, unde apele tumultoase ale Dundrii au impetuozitatea unei cataracte. aldtorii se imbarcau la Drencova pe vase cu rame conduse de oamenii tinutului, care fdcuserd o lungd

cunostintd cu acest periculos defileu. In ciuda experientei lor mai multe ambarcatiuni se sfdrâmau de stânci si erau inghitite de adâncuri. Era o actiune foarte

periculoasd sd aduci aceste nave inapoi, la punctul de plecare, urcând impotriva curentului. Pentru a indepdrta aceste pericole, aceste nepldceri care intrerupeau traversarea regulatd a fluviului, s-a hotArât construirea unui drum de la Moldova la Orsoval° de-a lungul fluviului, pentru a oferi cdatorilor in caz de nevoie un mijloc

de transport terestru si a-i scuti sd urce atât de lent si penibil spre Semlin in ambarcatiuni cu rame. Pentru a intelege greutätile unui asemenea proiect de p. 256 constructie, trebuie sd fi fost in acele locuri //, trebuie sd fi vdzut acei munti abrupti, unde niciodatd omul nu si-a croit o cdrare, acele indltimi de granit care coboard in

linie dreaptd spre fluviu. Acolo, inginerii nu pot nici sd pund piciorul pe pdmânt pentru a trasa drumul, iar piatra este atât de durd incât rezistá si in fata minelor. A trebuit sd fie sfdrâmatd incet-incet, sd se deschidd tunele, sd se fad santiiri, in anumite locuri sd se construiascd poduri pentru a reuni spatiile lor largi, iar in alte 5 Drencova, sat com. Berzeasca, jud. Cara§-Severin. 6 Rhin, râu in Germania. 7 Rhön, eau in Frama. 8 Torneo, râu in Suedia. 9 Volga, fluviu in Rusia. '"' Oryova Veche, ora§, jud. Mehedinti.

610

www.dacoromanica.ro

locuri drumul se sprijind pe o ziddrie a cdrei bazd std in matca Dundrii. Mii de muncitori au lucrat la aceastá operd giganticä i au fost cheltuite sume enorme. Acum, gratie atâtor eforturi, a perseverentei, drumul de la Moldova la Or§ova este aproape gata. Aceasta este o constructie care, prin obstacolele imense prezentate meria sd fie comparatd cu celebrul drum de la Simplon" sau cu admirabilul drum din valea noastrd Mouthier". Acum, oricare ar fi indltimea apei in aceste cataracte, traseul de la Pesta la Constantinopol nu va mai putea fi intrerupt, pentru cä vom putea urma calea terestrd de la Moldova §i vom reintâlni Dunkea la Or§ova.

Anul trecut, vasele cu aburi s-au hazardat prin trecdtoarea strâmtd §i periculoasd care incepe dincolo de Drencova §i pe care am trecut-o anul acesta, dar

nu nit mari precautii, adicd am mdsurat in orice moment adâncimea // apei. 0 p. 257 diferentd de numai un picior ajunge pentru ca pilotul sd fie obligat sd-§i schimbe manevra §i poate chiar sä opreascd. Legendele populare, traditiile istorice adaugd un nou interes la frumusetea

romanticd a acestor maluri. in apropiere de Moldova o stâncd go14d. se ridicd singuraticd la doudzeci de picioare deasupra apelor. Se nume§te Babakai, §i se poveste§te cä un turc, care se indoia de fidelitatea sotiei sale, a legat-o de creasta acestei stânci §i s-a indepdrtat, nerdspunzând plânsetelor sale decât prin acest cuvânt: Babakai, Babakai, cdie§te-te, cdie§te-ter. Nefericita astfel expusd pentru a deveni pradd pdsdrilor cerului nu s-a edit, dar un firumos Leandru" s-a aruncat in ape §i a eliberat-o. Aproape de ora§ul Golubacz se afld o grotd adâncd14 de unde vara ies roiuri de tântari care, se rdspândesc in tinut ca ni§te vârtejuri, atacd animalele, le lartuiesc, le ciupesc, le epuizeazd atât de mult cä deseori acestea pier in numdr mare. Românii

spun cd dragonul ucis de Sfântul Gheorghe locuia in aceea grotd, iar capul sdu doborât cu sabia de eroul cre§tin se gäse§te incd acolo §i din acel cap infernal ies aceste valuri de insecte, care in anumiti ani sunt pentru tard un adevdrat flagel. Mai departe o altd grotd, care se afld chiar pe malul // fluviului §i care este P. 258

luminatd de o crevasd a muntelui, a servit de doud ori drept fortdreatd trupelor austriece in rdzboaiele lor contra turcilor. [...] Pe malul drept al fluviului, in fata satului Ogradina"se afld monumentul pe

care Traian I-a ridicat in memoria primei sale expeditii in Dacia. A fost tdiat in stâncd de o mând indemânaticd. Inscriptia destinatd a conserva amintirea acestei expeditii memorabile este in parte tearsd'6. // " Simplon, drum in Alpii elvetieni. 12 Mouthier, vale in Franta in departamentul Savoia. " Leandru, erou grec din Antichitate. 14 Columbat, pesterä in fata stâncii Babacai, pe malul sârbesc al Dundrii. 13 Ogradma, sat desfiintat, Inglobat in com.Iewlnita, jud. Mehedinti.

611

www.dacoromanica.ro

P. 259

Este gravatd pe o placd sustinutd de doud acvile $i ornatd cu doi delfini. Din loc in loc se zdre$te drumul pe care romanii au vrut sa-1 facd de-a lungul Dundrii. La o oarecare distantd se afld Or$ova, ultima limitd a Austriei spre Orient. Este un sat destul de rdu construit, intins de-a lungul malului stang al Dundrii $i ard nici o importantd, dar a$ezat intr-o pozitie foarte pitoreascd.

Mi s-a dat, la hanul unde am poposit, o carnet% unde rn-am bucurat de un spectacol incantdtor. De o parte este o vale proaspdt decupatd, brdzdatd de cursul sinuos al Dundrii, inconjuratd de muntii Serbiei. Seara, cand luna se Tidied pe culmea acestor munti acoperiti de pdduri $i rdspandeste printre arbori razele sale de lumina' $i coboard deasupra apei, este o scend de o frumusete melancolicd care imi reaminte$te de cele mai recente descrieri ale lui Walter Scott" $i de cele mai dulci reverii ale laki$ti1or'8; de cealaltd parte, ferestrele mele se deschid spre drumul care traverseazd satul, $i pe acest drum se gäse$te o adevdratd menajerie. Rate le gazdei mele se plimbd frdte$te cu cele ale vecinilor; un coco$ se fdle$te cu creasta sa superbd; oile pasc iarba ce acoperd marginea prdpdstiilor impreund cu g4tele care p. 260 stint ingrdsate pentru iarnd, iar porcii sunt // aici ca $i in Serbia una dintre marile resurse ale satului19. [...] Din timp in timp un tdran roman trece pe acela$i drum cu o cdrutd, la care are inhdmati doi ponei2° (!) pe care ii mand in galop; o Canard romancd intrd din casd in casd cu co$ul de fructe. Ace$ti romani $i-au simplificat hainele cat au putut. Bdrbatii nu au decat un pantalon de panzd $i o cdma$d. Cat despre incdltdminte nici nu poate p. 261

fi vorba, dar sunt foarte atenti sdli fereascd // capul de frig $i il acoperd, iarna $i vara cu o cdciuld enormd de piele de oaie. Femeile dispretuiesc de asemenea ciorapii $i pantofii. Ele nu poartd decat o cdma$d innodatd sub bdrbie, un fel de $ort de rand in fatd, un altul in spate, amandoud garnisite cu franjuri lungi, ce se mi$cä la cea mai mica adiere $i tinute pe $olduri de o centurd. Párul lor impletit formeazd o coroand in jurul capului. Cele mai elegante i$i adaugd cateva medalii de argint sau

cateva flori de camp. Nu se poate vedea nimic mai simplu, mai primitiv, si m-au

asigurat eä iarna aceste curajoase fete romance nu adaugd nimic costumului lor subtire. 16TR.CAESARE.AVS AUGUSTO.IMPERATOPONT.MAX.POT.XXXVLEG.IIII.SCYTH.E

T. V. MACEDO. Din päcate inscriptia nu poate fl reconstituitg pentru cg a fost inghititg de apele Dungrii cu ocazia construirii barajului de la Portile de Fier. 17 Sir Walter Scott (1771-1832), scriitor englez. 18 Lalastes, poeti numiti a5a pentru cd frecventau lacurile din Nordul Angliei. Printre cei mai

cunoscuti sunt: William Wordsworth (1770-1850) 5i Samuel T. Coleridge (1772-1834). Cei doi au publicat o culegere, Balade ltnice, ce a devenit cunoscutg drept manifestul romantismului conservator 19Uleiul este in aceste tinuturi o marfg de lux; untul este scump, gräsimea de porc supline5te aceste cloud produse 51 carnea acestui animal este provizia esentiald a fiearei familii" (n.a.). 20 Probabil mägari sau catgri.

612

www.dacoromanica.ro

De trei ori pe sdpamând linistitul sat Orsova freamdtd de existenta unui fel de

farg frecventat de cativa negustori turci din vecindtate si de tdranii sarbi. Desi carantina a renuntat la vechile rigori, hied nu se permite ca acest negot sdpamanal sd se exercite fard anumite formaliati. Tfirgul se desasoard sub un hangar mare separat de balustrade in cloud. galerii. Oamenii Onutului sunt de o parte, iar sfirbii si turcii de cealaltd. Mdrfurile, adicd zahdr, cafea, tutun, pipe si pepeni verzi, sunt etalate pe pdmânt. Targuielile se fac la distantd si prin intermediul a doi sau trei // p. 262 functionari ai carantinei, care se plimbd printre balustrade si inapoiazd ei insisi monedele care revin cumpdfdtorului, dupd ce negustorul turc care trebuie sd le dea restul, B. aruncd intr-un vas cu apd.

insd aceste intâlniri comerciale, pe cat de putin importante sunt, oferd totusi strdinului un tablou destul de pitoresc prin discutiile care se iscd intre cele cloud tabere, prin amestecul de diverse semintii, cdrora functionarul carantinei le serveste cu amabilitate drept interpret, prin ansamblul de fizionomii orientale si europene grupate pe malurile Dundrii, de fiecare parte a balustradei de lemn. Aldturi de germani, sarbi si turci se gdsesc eateodatä si numerosi tigani. Chiar dacd sunt in general imbrdcati aproape ca românii, ei nu seamänd cu nimic din ceea ce-i inconjoard. Tenul lor este mai bronzat decat cel al unui turc si nici un sarb nu are ca ei ochii si pdrul ark de negre. Femeile bdtrâne ce apartin acestei rase nomade

sunt inspdimanator de urAte, dar printre cele pe care varsta, soarele marilor drumuri, oboseala de tot felul, nu le-au denaturat trdsäturile, sunt unele inzestrate de

la naturd cu o frumusete deosebitd. Bdrbatii sunt, de asemenea, in majoritate remarcabili prin expresia vie a träskurilor, prin agilitatea lor si forta musculard. // In Ungaria tiganii sunt Inca' supusi regulamentului sever al politiei. Ei nu pot P. 263

intra intr-un sat sau oras fárd autorizatia magistratilor. 0 data' obtinutd aceastd autorizatie ii vedem intinzându-si corturile si stabilindu-si tabdra pe marginea drumului. Femeile hoindresc din locuintd in locuintd, cdutând un suflet credul care are incredere in profetiile lor, ghicesc in cdrti si prezic viitorul, uitându-se in indini. Warbatii repard cratitele, oalele sparte, copii pdzesc bagajele. La cdderea noptii intreaga trupd hoinard revine in tabard. La trecerea timpului de sedere care le-a fost acordat, trebuie sd se retragd la cel putin o jumdtate de mild. de comuna unde si-au exercitat meseriile periculoase, ceea ce nu-i impiedicd ca deseori in retragerea lor sä ia nenurndrate lucruri necuvenite. La granitele Ungariei tiganii obtin in schimbul unui mic impozit anual, pe care il numesc impozit de protectie21, un drept de rezidentä fixd. hi construiesc in sate bordeie, destul de mizerabile este adevdrat, dar unde pot sta atat timp cat vor.

Am vdzut in apropiere de Orsova unul dintre aceste bordeie, alcdtuit din cateva ramuri de arbusti infipte in pdmantul argilos, deschis din toate partile vântului, ploii, 21 Schutzsteuer. Despre impozitele plätite de tigani cite autoritäti1e austriece vezi pe larg in lucrarea lui Viorel Achim, Tigatui in istorta Romatei, Bucuresti, 1998, p. 115-119.

613

www.dacoromanica.ro

p. 264 // zdpezii. Usa nu era inchisd cleat cu o sfoard. Proprietarul acestei triste locuinte putea sá lipseascd fdrd teamd eh" in absenta sa ar fi fost furat. El nu avea in cocioaba sa nici o mobilä, numai o cuverturd de lând desträmatd, intinsd pe pdmântul gol impreund cu un morman de zdrente. Acestea erau patul i perna lui. in aceste tinuturi un mare numdr de tigani sunt angajati 5 caute bucdti de aur care sunt aduse de râuri. Pldtesc un impozit regulat pentru dreptul de a cäuta aur. Ei sunt datori, sub amenintarea unei grave pedepse, sa dea autoritätilor locale tot aurul pe care 11 gäsesc. Administratorul le dd in ducati greutatea lingoului brut pe care îl pun in balantd, ceea ce indicd puritatea aurului din aceste râuri. In Tara Româneascd si Moldova tiganii sunt robi. Ei apartin fie domniei, fie particularilor. Primii se impart in patru clase: rudari sau aurari, singurii care au

dreptul de a cduta aur in râuri in schimbul unei anumite redevente; ursarii sau dansatorii cu ursi, care rdtdcesc din sat in sat cu ursii capturati in Carpati, cdrora au avut grijd sd le pileascd dintii i ghearele; lingurarii sau mestesugarii de linguri de lemn, care plätesc ca i ursarii un impozit anual de sapte 'And la zece franci; in p. 265 sfarsit lie.yii // vagabonzi i färd profesie, care nu trdiesc decât din inseldtorii si din jafuri. Tiganii ce apartin particularilor se impart in cloud clase: läieii i vdtrasii.

Läieii duc aceeasi existentá vagabondd ca i robii domniei cu acelasi nume. Ei pldtesc anual un impozit stäpânului sau mändstirii de care apartin i lucreazd pentru acestia când li se cere. Vätrasii de mai multe generatii au renuntat la obiceiurile nomade ale rasei lor. Au uitat in cea mai mare parte obiceiurile, limba strämosilor si se disting cu greu de români. Unii sunt agricultori i exercia in acelasi timp profesiile de croitori, brutari, zidari, iar altii se angajeazd ca servitori in casele nobililor, I.mde la cea mai micd greseald comisd sunt pedepsiti cu cruzimen. Printre acesti vdtrasi se gäsesc cei mai buni muzicieni din Moldova si Tara

Româneascd. Le este suficient sä audd o bucatd muzicald pentru a o reda cu o p. 266 precizie perfectd. Deseori, spunea un scriitor // din a cdrei operä imprumutdm câteva detalii, deseori mi-a fost dat sd vdd un tigan cu vioara sub brat, intrând in teatrul din Iasi, urmärind incet uvertura i alte câteva bucdti din Dama albd, §i dupd

opera, executând intreaga muzicd pe care o ascultase cu la fel de mult har ca si primul virtuoz al orchestrei". Instrumentele favorite ale tiganilor sunt: vioara pe care o rnânuiesc cu O male abilitate; cobza, instrument cu noud coarde, care se aseamand cu mandolina; naiul sau fluierul lui Pan; tamburina i cetera23. 22 Câtiva boleti se multumesc si-i inchtdi pe cei care nu si-au Indeplinit sarcmile; altli îi biciutesc i îi în1ánuiesc i câteodatä le pun la gât un lant greu cu tinte de fier (Lettres sur la Valaclue,

par MIR, 1821" (n.a.). 23 Schetra.

614

www.dacoromanica.ro

Alte grupe de tigani români au conservat aceste obiceiuri sträine, acel caracter sdlbatic pe care 1-a observat M. Borrow24 printre tiganii din Spania §i pe care 1-am

putut semnala eu insumi printre cei din Rusia. Este acela§i dispret fata de toate regulile pe care noi suntem obi§nuiti sd le respectdm, aceea§i lipsd de credintá §i de

moralitate. Tiganii din provinciile danubiene, spune domnul Kogdlniceanu, nu recunosc nici o religie; ei cred in feti§uri, adicd i§i aratä credinta fatd de tot ceea ce le este util, ca de exemplu fata de corturile lor, de cdrutele lor, de uneltele lor. i§i boteazd copii, nu dintr-un sentiment de credintd §i pietate, ci doar pentru a câ§tiga // un oarecare profit, §i reiau ceremonia de câte ori gdsesc na§i §i na§e de la care pot p. 267 cdpdta daruri. La cincisprezece sau §aisprezece ani un bdiat ia prima fatá pe care o gdse§te §i o face sotia sa, spdrgând o mid de pdmânt. Copii sunt abandonati din clipa in care bleep sd meargd §i dezbedcati i§i cer§esc pâinea. Un mare numdr dintre ei sunt mutilati. VA intrebati de ce? Pentru cd pdrintii lor ii ia pentru a se bate. Când o ceartd se iscd intre doi soti, mama apucd un copil de picioare, taal apucd un altul §i cei doi mizerabili se lovesc cu firavele creaturi ca ni§te bastoane"25. in Moldova §i Tara Româneascd sunt in jur de 35 000 de familii de tigani, dintre care numai

câteva mii au o viatd sedentard. at despre ceilalti, existenta regulatd, munca zilnicd, obiceiurile pa§nice ale populatiei in mijlocul cdreia circuld nu sunt in concordantd cu natura lor ciudatd. Ei nu recunosc altd autoritate legald // decât cea p. 268 a Buliba§ei26 lor, pe care 11 aleg solemn in câmp deschis §i pe care 11 poartd, dupd

alegere, pe brate, cum erau purtati altdclatd regii franci pe scuturi. Buliba§a nu calkore§te decât Ware §i se distinge de poporul sal prin ve§tmântul sdu de purpurd,

prin cizmele sale colorate §i barba sa lungd. Are un bici cu ajutorul cdruia administreazd el insu§i pedepse aspre. Odatd ce a fost ridicat in Malta sa dernnitate,

autoritatea sa este ard limite, tribunalul sdu este locul justitiei supreme unde se decid toate problemele, sentintele sale sunt fdrd apel. Pentru a sustine mdretia rangului sdu, fiecare §ef de familie ii pläte§te un tribut anual. in rest este un print bun, este accesibil tuturor supu§ilor §i trdie§te ca §i ei o viatd nomadd. Instinctul nomad domind aceastd semintie. Ei nu pot fi civilizati §i rdacesc din câmpie in câmpie, din munte in munte. Sunt altii care, dupä ce §i-au construit un bordei §i au dormit sub un acoperi§, sunt dintr-o datä purtati de acel instinct ereditar, de acest fel de nostalgie a pddurilor §i câmpurilor §i reintrd in sânul tribului rdtAcitor, pentru a

merge cu el din sat in sat, fie cu un urs §tirb, fie cu un instrument muzical rudimentar sau cu unelte de alddrar. [Urmeazd o frumoasd poveste de dragoste 24 The Zincali or an account of the Gypsies in Spain (n a). 25 Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigans, par M. Kogalnitchan, Berlin, 1837. Eu nu pot decit sä descriu in urma unei observatii rapide, câteva trásáturi ale acestei semintii cunoase asupra cdreia un tânär erudit, M. Bataillard, pregate*te, cu o raiá temeinicie, un studiu, care sper

cä nu vaintârzia sä aparä " (n.a). 26 Bultbassa.

615

www.dacoromanica.ro

dintre un nobil maghiar si o tigancd. Aceasta din urind il pdriseste pentru a-si urma neamul si traditille].

Capitolul X De la Olova la Scala Cladova27 Pentru a aprecia toaa importanta navigatiei cu vaporul pe Dundre, trebuie

p. 275

cunoscua starea de izolare in care se gdsesc unele din populatiile care se invecineazd cu acest fluviu. Trebuie avute in vedere dificulatile de comunicatie, nevoile de tot felul ale Tdrii Rornânesti, Bulgariei, Moldovei. in Tara Româneascd nu sunt nici diligente, nici trdsuri de posa si ceea ce se cheamä in aceasa Ord o sosea nu este adeseori decât o sirnpld linie trasatd pe un teren misator, alunecos, pe care cea mai neinsemnaa ploaie il face impracticabil. Totusi am inalnit acolo, pe un teren destul de restrâns, in jur de 1 200 de oameni ocupati sd netezeascd solul, sd

facd terasamente, sd construiascd poduri. in Franta un asemenea numdr de muncitori ar fi fAcut intr-un timp scurt o operd considerabild. Dar aici muncitorii

angajati la constructia drumurilor nu sunt cleat aranii obligati de aspra lege a corvezilor, de doud sau de trei ori pe an la aceasa muncd gratuia, in timp ce boierii p. 276 rdrnân linìstiti in locuintele lor, eliberati de orice sarcind si scutiti // de impozit. Sdrrnanii oameni sosesc acolo cu cdrutele, cu proviziile de fân pentru boi, dormind seara in aer liber si ducând mai departe cu nepdsare o sarcind pe care n-o considerd deck un aspru tribut. Obisnuiti din copildrie a merge de colo-colo, prin munti si vdi

cu trdsuri greoaie si rudimentare, care nu tin searna nici de noroi, nici de zdruncindturi, ei nu inteleg in ignoranta lor apaticd, avantajul material al unui mijloc

mai bun de transport. Pdrintii nostri, spun ei, au cdldtorit la fel. Noi de ce sd nu cdldtorim ca ei ?" Asteptând ca guvernul si boierii sd facd sacrificii riguros necesare pentru a ameliora o astfel de stare de lucruri, ii plâng pe cdldtorii care sunt obligati sd tread prin Tara Româneascd. Aici nu se gäsesc, pentru cei ce nu au propriul lor echipaj, decât doud mijloace de locomotie: trdsurile de inchiriat si cdrutele de postd. Trdsurile de inchiriat sunt aproape toate construite in acelasi fel si seamänd

perfect cu niste dricuri. Când intri in ele trebuie sd uiti cd ai picioare si sd te resemnezi sd nu vezi nici cer, nici peisaj. Te afli ca intr-o cutie, inchisd din trei pdrti cu niste perdele din piei de animal si neavând drept perspectivd In fatd cleat pielea de oaie care acoperd partea din spate a vizitiului. Cosa scump pentru a fi zdruncinat

p. 277 in aceste cdrucioare rudimentare // si dacd timpul este frumos ai sansa sd faci o leghe pe ord; dacd ploud, ajungi când vrea Dumnezeu. Cdrutele aranilor, care servesc drept cdrute de postd, sunt niste roabe puse pe patru roti, atât de inguste cd se poate aseza numai o singurd persoand si este prudent 27

Schela Cladova, localitate inclusa in municipiul Drobeta Turnu-Severm.

616

www.dacoromanica.ro

sd se aseze temeinic, chiar legatä cu' o curea bund. Vizitiul inhamd la acest vehicul,

cu niste capete de funie, patru sau chiar sase cai, apoi se aruncd asupra unuia si indemnându-i cu strigdte, cu urlete sälbatice pleacd in linie dreaptä in mare galop. Nu-1 opresc nici pietrele, nici râpele. Aleargd, strigând si biciuind, ard a se interesa de ce se intâmplä in spatele lui. Dacd una dintre rotile nenorocite ale cdrutei se stick el nici nu se sinchiseste si continua' sd biciuiascd si sd-si indemne inainte atelajul. Dacd unul dintre cai se räneste sau isi rupe un picior, nepdsdtorul vizitiu, rard a spune un cuvânt trage cutitul din buzunar, taie frânghiile ce 1'1 tineau pe sdrmanul animal, apoi se ura in sa si pleacd in acelasi ritm. in fine, dacâ insusi cälätorul cade din fragilul sdu scaun este foarte probabil sä fie abandonat in drum. Poate sä strige, sä tune si sä fulgere, vizitiul Ppä si mai tare ca el si nu-1 aude. De mai multe ori acesti neobisnui0 surugii sosesc in statii // cu jumdtate din cdrutd, p. 278 cealaltd jumätate rämânând in drum impreund cu increzdtorul cdlätor. Am intâlnit la Orsova pe unul dintre tinerii mei compatrio0, care trebuia sd mearga in Tara Româneascd, si pentru a nu ne separa am convenit sä luärn impreund o trdsurd de inchiriat. Nu voi povesti vicisitudinile peregrindrii noastre printr-un

tinut unde nu existä incd un han si unde cine nu vrea sd se condamne la aspre privatiuni aduce cu sine saltele, cuverturi si provizii. Dar insotitorul meu era unul dintre acei buni si veseli copii ai Parisului care se adapteazd la orice situatie. El mergea la Bucuresti pentru a-si gdsi norocul cu talentul sal artistic si pe indsurd ce avansam, parcurgând satele cu acoperisuri de paie si câmpiile dezolante ale Tdrii Românesti, fd.cea glume incântdtoare despre perspectivele extraordinare ce i se deschideau judecând dupd aspectul tdrii. Veselia este la fel de contagioasd ca si tristetea si in curând, trecând peste impresia penibilá pe care am simtit-o intrând in acest nefericit principat, am inceput sd fad impreund cu el la fiecare râp'd stâncoasä pe care o traversam, la fiecare scuturdturd care zdruncina echipajul nostru. Vizitiul se intorcea din timp in timp spre noi, surprins de o asemenea explozie de bucurie, p. 279 el care de obicei // nu auzea in spatele säu cleat suspine si gemete. Wm gäsi cel putin un culcus? 1-am intrebat, apropiindu-ne de Turnu Severin, unde trebuia sä ne petrecem noaptea. Oh! Da domnule, mi-a rdspuns el cu un aer triumfdtor, si incä unul faimos!".

Turnu-Severin este capitala unui district. Se afld acolo un guvernator, un tribunal si se poate spune cä s-a ridicat in aceastä resedintd administrativd ceva care seamänd cu un hotel. Domnul Villacosat, voiosul meu tovards, md privea cu un aer

sceptic. Cu filosofia sa practicd el stia deja mai mult decât mine cu ghidurile mele de cdrâtorie.

Faimosul culcus, pe care indemânaticul nostru vizitiu ni-1 promitea atât de mândru era un parter situat dedesubtul unui vast etaj ce apartinea unui om care cumula mestesugul de brutar, cu cel de patiser, rotiseur si hangiu. La apropierea noastrà s-a ridicat de la o masä unde era asezat cu picioarele incrucisate, intre niste farfurii de metal pline de rämäsite de came care rdspandeau pând in stradä un miros 617

www.dacoromanica.ro

dezgustätor. Ne-a condus intr-o camera plind de rufdrie murdard si ne-a ardtat cu un

gest superb o estradd de lemn pe care se afla intinsä o rogojind de stuf. Era patul p. 280 nostru. Câteva clipe dupd aceea ne-a adus un urcior de vin // din care nu ne-am

urnezit deck buzele. Niciodatä un otet atat de amar nu a asezonat o salatá la barierele Parisului. Acestei bäuturi, pe care ne-am Obit s-o schimbam pe un urcior

de apä, i-a urmat o placintä necrescutd, uscatd in cenusä, apoi un fel de olla podrida, pe care am impärtit-o inchizând ochii. Nu stiu din ce era fAcutd aceastä tocand si nici nu doresc sd stiu. Eram infometati si gata sä acceptAm si zeama din Lacedemonia". Odatä sfärsitä cina, ne-am fäcut fiecare din hainele noastre perne si ne-am intins pe paturile noastre de campanie, fericiti cel putin cd erarn singuri, la adâpost

de ploaie si vânt, liberi sä ne odihnim atât de mult cât somnul bineackor va binevoi, dupd expresia anticd, sä rdspAndeascd pe pleoapele noastre sucul macilor säi. Din pdcate nu ne-am gândit la compania puricilor, care privati de societate de câteva zile s-au näpustit asupra noastrá cu o amabild ardoare. A doua zi ne-am sculat obositi, epuizati, iar ideea de a petrece o a doua noapte in acest addpost perfid era intr-adevär foarte neplâcutd. Ne-a rdmas o sperantd, un mijloc de salvare. Aveam si unul si altul o scrisoare de recomandare pentru domnul F. guvernatorul districtului, despre care se spune cd este un orn foarte ospitalier si p. 281 bogat. // Dar domnul F., obosit de functia sa de prefect se pregâtea sá plece pentru a reintra in acel dolce far niente al vigil de boier. Curtea locuintei sale era plind de bagaje, de träsuri si de vite, de tärani si de servitori. Opt cai erau deja inhämati la

unul din furgoanele sale, alti opt la caleasca sa si cupluri de boi la nu stiu câte cdrute, iar servitorii si pandurii alergau dintr-o parte in alta pentru a gräbi pregâtirile plecdrii. PArea migratia unui trib. Domnul F. se afla in salon, inconjurat de principalii functionari ai tinutului, care veneau sd-i fled o ultimä vizitd. A inceput sä râdä ascultând povestirea noastrd

despre instalarea la han, si ne-a spus, pentru a ne consola cd se intâmpla la fel in intreaga Tard Rornâneascd. Prietenii sdi inarmati cu niste tuburi de pipe, ce semänau cu niste enorme bâte, ne priveau prosteste ca pe niste animale curioase si un tânär ofiter, purtAnd o uniformä croitA dupd model rusesc, care nu-si dezlipea ochii din

oglinda studiindu-si pozitiile, care lui i se päreau gratioase, ne-a mäsurat din cap pând in picioare, apoi si-a reluat atitudinea de maestru de balet. Croiala hainelor noastre nu i-a fost pe plac. Un singur boier, miscat de situatia nosträ, ne-a invitat sä dejundm cu el intr-o casä unde, in calitatea sa de boier, putea sd i ofere ospitalitate. p 282 // Bineinteles cd noi ne plkeam separat partea, pentru cd generozitatea sa nu rnergea pânä la a dori sd ne gazduiascd gratis. Dar In incurcdtura In care ne &earn, ne-a fdcut totusi un serviciu deosebit. Am mers impreund in camera lui, si in câteva 28 Sparta anticä, cunoscutä pentru austentatea obiceiurilor si simplitatea gusturilor locuitorilor sal. 29 Probabil narghilele.

618

www.dacoromanica.ro

minute, gratie influemei titlului de boier, ne-au fost aduse pe o masd destul de curatd

peste, ouä i un sfert de berbec. Pandurul boierului, cu cizmele sale inalte, vesmantul brodat la toate cusaurile i centura incdrcatd de cutite, pistoale a gdsit platourile la bucdtdrie si le-a pus umil pe masa noastrd. Un astfel de servitor mi s-a pdrut superb. Ignoram särdcia ce se asamdea sub aceastd aparentd fastuoasd. Spre sfarsitul mesei, boierul iesind, am vazut pandurul aruncand o privire pofticioash spre cateva bucdti de paine ce au limas pe masd. I-am fdcut semn sä le ia. Le-a luat si le-a ascuns in centurd cu o grabd care indica o trebuintd reald. Miscat de mild la vederea acestui sdrman servitor, i-am dat o monedä. El s-a repezit la maina mea a dus-o la buze, a pus-o pe inimd si s-a aplecat pand la pdmant, multumindu-mi. 0 astfel de mdrturie de recunostiintd pentru un dar atat de mic ardta sardcia sa. Boierii au acesti servitori pe care îi aleg dintre tdranii lor, // îi hränesc din mild si nu le dau P. 283 nimic sau aproape nimic. Îi tin pentru a le purta pipa, pentru a le pdzi anticamera, pentru a le escorta trdsura. Îi inarmeazd cu vechi sdbii turcesti i pusti groase §i scurte. La prima vedere iti par o garcld cu adevdrat princiard, dar nu existä nici un pandur care nu ar schimba destinul sdu cu al unuia dintre valetii nostri de cdldrie.

Turnu-Severin, unde am fdcut atat de multe observatii triste, este un oras recent, a cdrei constructie a fost ordonatd de guvern in speranta cä locuitorii din Cerneti", situat la o distantd atat de mare de fluviu, s-ar fi asezat incet-incet in noul oras, i cä acesta ar fi devenit prin vecindtatea cu fluviul un punct comercial important. Dar oamenii din Cerneti nu au vrut sä abandoneze vechile lor bordeie din lemn, iar guvernul nu a avut atat de multi bani i atat de multd fortd pentru

a-si desdvarsi opera. $i Turnu, capitala unui departament si al unui district judiciar, nu este cleat un cdtun de aproximativ treizeci de cdsute imprdstiate pe campuri. Singurul lucru remarcabil care se gäseste este un turn antic pe jumdtate ddramat, care este plasat langd Dundre, capul ruinelor unui pod din care se mai vdd incd cativa stalpi atunci and apele scad. Arheologii nu au incetat sd facd asupra acestui pod numeroase dizerta0uni. Unii // i-1 atribuie lui Traian, altli din p. 284 contrd sustin eä a fost construit in timpul lui Constantin cel Mare31, pentru cä acest impdrat a intreprins expeditii impotriva gotilor si sarmatilor. Din fericire nu se afld nimic nici pe zidurile turnului, nici pe piloni care sd indice originea lor, §i astfel savantii pot discuta si disputa acest subject atat timp cat le va pldcea si vor strange o cantitate impresionantd de citate si vor publica tomuri groase. Dincolo de Turnu, pe drumul spre Craiova, nu am vdzut deck sdrdcie §i degradare. Aici vezi colonii de tigani, asezati in junil unui foc de mdrdcini, copii

de doisprezece, paisprezece ani, cu pdrul scurt i cret, cu pielea mdslinie, alergand prin sate dezbrdcati; acolo distingi familii de romani addpostiO in " Cerneti, azi sat, component al comunei suburbane Simion, municipiu Drobeta Turnu Severin. 31 Constantin cel Mare, imparat roman (307-337 d. Hr).

619

www.dacoromanica.ro

bordeie in care noi in Franta nu punem nici animalele. Un mare numär din aceste familii isi sapd locuinta pe pdmântul gol. Deasupra acestui bârlog fac un acoperis din stuf sau din tufe. Sunt cloud deschizdturi, una prin care intrd in acest addpost,

alta prin care iese fumul. Ploaia, zdpada pdtrunde prin toate pärtile. 0 furtund poate smulge fragilul acoperis, si o scânteie ajunge pentru a declansa focul. Am gash in una dintre aceste nenorocite locuinte o vdduvd cu patru copii. Era seard p. 285 // §i prdjea pe jar cateva bucdti de porumb pentru cind. Copiii chirciti in jurul vetrei o priveau cu ochii mari plini de incredere si strigau de bucurie, vdzand boabele de porumb care se prdjeau la foc, in timp ce mama lor nelinistia poate se intreba cum sd le asigure hrana pentru a doua zi. Cateva obiecte de menaj erau agdtate de tavan, o veche rogojind intinsd pe pdmânt servea de pat pentru toatd familia. in spatele primei rogojini am vdzut o alta adância mai adânc in pdmânt si am intrebat la ce foloseste. Ah! Domnule, mi-a spus biata femeie, am o caprä si doud oi. Iarna le pun in camerä si le culc impreund cu copii pentru a avea mai multd cdldurd". Reträgandu-md cu o emotie deosebitd in fata acestui spectacol, am dat acelei femei ativa creitari. Ea m-a privit cu un aer mirat, ezitând un moment sd-mi primeascd darul. Apoi, intelegand cd era un simplu gest de caritate, nu mi-a multumit ea insdsi, a fdcut semn copiilor sd se ridice si sd-mi

p. 286

multumeascd. in dragostea sa de mama nu s-a gândit cd ar putea avea vreun drept la milostenia mea. Nu se gândea decal la copii sal. Am fost adeseori in alte cdldtorii induiosat de existenta oamenilor nordului, dar niciodatd in muntii Norvegiei, in insulele din // Oceanul inghetat n-am vdzut o sdrdcie atât de profundd si resemnatd. Aceasta existd in toatd Tara Româneascd,

in orase ca si in sate, la Giurgiu, in apropierea locuintei negustorilor, la Bucuresti, la poarta mdretelor edificii locuite de boieri.

Tara Româneascd este totusi unul dintre tinuturile cele mai fertile ale Europei. lama este friguroasd si asprd in ciuda latitudinii meridionale a tdrii, dar

vara toate vdile si colinele sunt roditoare. Peste tot unde mâna omului atinge acest excelent sol, peste tot il acoperd de recolte. in luna august pdmântul este incdrcat de grâu, de tulpini de porumb, de arbori fructiferi, care se apleacd sub poverile lor bogate, de vii numeroase din care din pdcate nu stiu incd a prepara sucul savuros32. Cum se intâmpld cd in mijlocul atâtor bogdtii, poporul roman este atins de o asa de mare sdrdcie? Acest fapt dureros are cloud cauze radicale care nu au remedii suficiente: cauze politice si cauze sociale. [Urmeazd consideratii privitoare la regimul fanariot] p. 289

Cat despre popor el a rdmas in aceeasi situatie, serb mai mult sau mai putin, neposedând nimic sau aproape nimic, supus autoriatii absolute a unui stdpan care a facut sd apese asupra lui greutatea impozitelor, povara corvezilor, luându-i partea 32 Inexact. Vinurtle românqeti erau renumite In regiune.

620

www.dacoromanica.ro

cea mai bund din recoltä si tratându-1 cu Ufl profund dispret33. Filantropii se induioseazd // de soarta negrilor. Nu-si pot rezerva o parte din mila lor si pentru P. 290 destinul albilor, adicd pentru acest fel de sclavie in care sunt tinute Incä populatii intregi ale Europei? Din cauza situatiei sale servile si precare, tdranul român este indolent si

lenes. Ce îi pasd lui cá terenurile care îi sunt incredintate sunt bine sau nu cultivate? Nu pentru el sunt acele tulpini de porumb care se coc la soare, acelea de grâu care se unduiesc in vdi; nu pentru el sunt acele ramuri incdrcate de flori

si fructe, acei ciorchini de struguri plini de un suc generos, acele râuri care coboard din rnunti si care aduc in undele lor bucdti de aur. Nu, acestea toate sunt pentru boierul cdruia îi apartine pdmântul pe care sdrmanul tdran român nu este

decât vita de povard; este pentru evreul, cdruia boierul inglobat in datorii i-a vândut recolta pe urmdtorii doi sau trei ani, si care se foloseste cu asprime de drepturile date de creanta sa. Acum saizeci i apte de ani Volney34, plângând soarta poporului egiptean, a scris aceste reflectii, care pot fi valabile si pentru Tara Româneascd: Acolo unde cultivatorul // nu se bucurd de roadele eforturilor p. 291 sale, nu munceste decât din constrângere i agricultura este secdtiutd; acolo unde nu existd siguranta propriet4i, nu existd industrie, iar artele sunt inch' la inceput; acolo unde cunostintele nu duc la nimic, nu se face nimic pentru a le dobândi, si spiritele se afld in sdlbdticie".

Tdranii români nu formeazd un corp in stat si nu iau parte la ceea ce se intâmpld in jurul bor. Au fost sub administratia otomand, apoi cea a fanariotilor si acum sub cea a Rusiei. Ce-i intereseazd ce nume poartd stdpanul lor? Ei stiu cá sunt

acolo pentru a munci, pläti, suferi i acea. Mostenesc din tatd in fm o mutd resemnare care se preschimbd in apatie sustinutd de ignorantd. in majoritatea satelor românesti nu existá scoli; multi preoti ortodocsi insdrcinati cu instruirea morald si religiasd a poporului nu stiu nici mdcar sä citeascd. Ei invatd pe de rost rugdciuni. Dacd pot pldti suma pe care episcopul o cere la fiecare numire, aceasta le ajunge. Ei sunt instalati intr-o comunitate unde nu au alte avantaje decât beneficii incerte si 33 In Tara Româneascä täranul datorezd proprietarului säu a opta parte din timp. De0 nu este in intregime legat de pämânt, el nu este 'frisk' prea liber, pentru cä pe de o parte este bun de clacä pentru guvern i pe de alta serb fata de stäpin. Are dreptul de a lipsi si de a se muta, dar pe de alti parte, daci

absenta sa depäseste un an, tot ce are adicä, cask grädind, dependinte revin proprietarului, iar pe de akä parte nu-si poate schimba domiciliul dacd n-a depus la casieria satului suma capitatiei sale pentru toti anii care vor trece pfinä la urmätorul recensämänt, care are loc din sapte in sapte ani, gi trebuie si dea proprietarului toate redeventele pentru anul in curs. J.A.Vaillant, La Roumanie, t. III, pag. 68. Cartea domnului Vaillant (3 vol. In 8, Paris, 1844) este una dintre acele opere serioase pe care suntem bucuroqi sä o descoperim atunci când dorim sä cunoasem o tarä sträind. Autorul, care a locuit timp indelungat in Tara Româneascd si Moldova a fäcut un frumos tablou istoric, geografic, literar, un tablou complet al acestor cloud principate" ( n.a.). 3°

Constantin François de Chasse-Boeuf, conte de Volney (1757-1820), savant §i

scnitor francez.

621

www.dacoromanica.ro

duc o viatd lipsitä de orice consideratie. intr-o zi unul dintre ace§ti preoti mi-a ardtat p 292 biserica §i cimitirul. // Am intrebat un tdran clack pentru a-i rdspläti efortul acut nu trebuie sd-i ofer un dar. Uitati-vd, mi-a rdspuns acel orn ardtându-mi o maghernitä unde tiganii i§i savurau tuica, plätiti-i un pahar de vin, este cea mai mare pacere pe care i-o puteti face". Pe câmpuri femeile muncesc mai mult, bärbatii pdrând eh' vor sd arunce pe

umerii lor opresiunea pe care o suportá din partea boierilor, iar aceste fragile creaturi se supun la aceastd noud robie. in timp ce bkbatul rämâne intins la soare,

femeile se duc, vin, se agitä; rar le vezi o secundd inactive; chiar dacd se duc p. 293

dintr-un loc in altul ele i§i poartd furcile i fusele §i torc in mers. [...] Rusia râvnqte Tara Româneascd §i are dreptate. Pare cd aceastä lard' a fost fdcutd dupd placul ski. Aristocratie truf* §i popor mizerabil, lux extravagant al nobililor §i al principilor, servajul tdranilor, ignorantd peste tot, iatd ceea ce convine

p 294 /1

guvernului rus. Tara Româneascd ii apartine deja datoritä obiceiurilor

asemänkoare. Dacd Rusiei i se va ivi o circumstantä oportund se va instdpâni aici fárd violent& Cunoscând conditia sociald §i morald a acestui principat Rusia se va crede acasd.

Capitolul XV Ora§e valahe §i moldave. Bra%ul Sulina p. 295

Existä incd in Tara Româneascd terenuri intinse necultivate, care in Franta sau

p. 296

in Germania ar produce recolte bogate, dar care aici sunt stepe päräsite sau sunt sträbdtute de cirezile de vite. Populatia acestor teritorii este prea lene§d sau mai degrabd prea putin numeroasd pentru a cultiva solul roditor. intreaga populatie a principatului nu se ridicd deck la 1 200 000 locuitori, dar pdmântul poate hräni de sase ori mai multi. Este nedrept sd vezi un pdmânt atât de bun abandonat, in timp ce in alte pärti tkanii trudesc din greu sd obtinä o bucatd de teren cultivabil prin defri§dri. De ce oare acele nenorocite de familii germane, care cautd in America un refugiu imeldtor nu cautd sd se stabileascd in Ungaria, Tara Româneascd sau Moldova? [...] // Dupd ce am hoindrit mai multe zile prin câmpurile pustii, satele skace §i ora§ele triste ale Tdrii Române§ti, dupd ce ne-am resemnat cu bucatele särdcdcioase

ale hanurilor §i am infruntat musculitele §i alte gângdnii, care noaptea ne vizitau paturile cu multd insistentä §i familiarism, ne-am inapoiat pe vapor cu bucuria acelora care päräsesc ni§te tinuturi barbare §i ajung in civilizatie. Civilizatia se manifesta la bordul vaporului intr-un singur fel. Puntea era incárcatd de träsuri, cupeuri, bagaje, decoruri. Träsurile, fabricate de curând la Viena, erau duse la Bucure§ti pentru a bucura privirile frumoaselor doamne. in

capitala Tdrii Române§ti aceste träsuri erau la mare pret. Vapoarele nu mai pridideau cu astfel de transporturi. and aceste träsuri ajungeau la destinatie, boierii 622

www.dacoromanica.ro

care le-au comandat si care au plait foarte scump pentru ele, se gräbeau sä le arate

pe ulitele din Bucuresti. Le târau prin noroaie, nu le spdlau // si nu le reparau p. 297 niciodatd. [...]

in fata Rusciuk-ului se aflä Giurgiu, unul dintre orasele principale ale Tdrii Românesti. Vaporul a fäcut o oprire mai mare astfel am putut sä.-1 vizitdm. Din pdcate nu era nimic de vdzut. Este un sat mare in care toate casele, construite din lemn sau din piatrd, sunt rdspândite de o parte si de alta färd nici o pretentie de ordine. Ploua, iar ulitele päreau niste mlastini. Seara ne-am dus sd cdutdm un han, pe care bunii locuitori ai orasului ni 1-au indicat ca fiind cel mai bun. Ne-am culcat optsprezece, nici mai mult, nici mai putin, pe niste rogojini intr-o sald mare ale cdrei

geamuri, pe jumdtate sparte, usurau pdtrunderea roiurilor de tântari. A doua zi, stdpânul acestui agreabil loc ne-a emit fiecdruia un franc. A primit optsprezece franci pentru o noapte, o camera si optsprezece rogojini. [...] // Trei zile dupd plecarea noasträ de la Schela Cladova, am ajuns la Brdila, oras p. 305

situat la frontiera Tdrii Românesti, devastatd in 1460 de cdtre turci, cuceritä si recuceritd de rusi in 1711 si 1770, incendiatd de cdtre aceeasi in 1828 si rendscutd din toate aceste dezastre gratie comertului. Nu am vd.zut acolo decât case pipernicite de lemn, risipite intr-un spatiu larg. Ulitele sunt impânzite de cdrute grele trase de

boi incdrcate cu grâu, piei de vite, unturd topitä si alte produse. Magaziile din apropierea portului sunt pline de mdrfuri indigene sau strdine, iar portul este foarte animat. Aceasta pentru cd acolo se scurg principalele produse ale Tdrii Românesti si pe acolo pdtrund märfurile din Franta, Italia, Levant. Brdila nu are decât 12 000 locuitori, dar din an in an se dezvoltd mai mult. Vapoarele, care trec pe aici o data pe sdptdmând, o ajutd sd-si accelereze schimburile comerciale. La trei leghe de Brdila se aflä Galati, unicul port al Moldovei, dar unul foarte important. Galati are doud pdrti: de-a lungul fluviului, unde se gäsesc case vechi, // p. 306 prost construite, magazii, prävälii; mai sus, pe o colind nisipoasd se OA orasul nou construit cu gust si elegantd. De acolo panorama este superbd; privirea zboard spre

valea largd a Dundrii, peste câmpiile verzi ce o mdrginesc, spre portul plin de vapoare grecesti, turcesti, italiene. La stânga se kid lacul Braes, la dreapta Prutul, care ne aminteste de una dintre zilele memorabile ale lui Petru cel Mare". in zare se vdd crestele albastre ale Balcanilor. [...] Galati, care are o leghe lungime, seamänd mai degrabd cu un câmp vast decat cu un oras comercial. Ulitele sale nu au nume, iar casele nu au numere. Pentru un strain este imposibil sd &eased o adresd dacd nu are un ghid36. Delusoare de nisip se ridicd ici-colo intre cartierele orasului, mizerii, cadavre de animale infecteazd

locurile publice, roiuri de corbi le dau târcoale, le ciugulesc si le imprästie rämäsitele. Existä la Galati o carantind asprd. La ce serveste insä carantina, dacd nu " Petru cel Mare, imp:drat al Rusiei (1689-1725). 36

Cicerone.

623

www.dacoromanica.ro

p. 307 se incepe chiar din centrul orasului sd se ia // mdsuri igienice de primd necesitate,

pentru curätirea pietelor, a cheiurilor, pentru indepdrtarea gunoaielor, pavarea ulitelor. Pe acestea in zilele secetoase vântul ridicd vârtejuri de nisip i cea mai mica ploaie le transformd in mlastini.

Domnitorul Moldovei aratä fata de prosperitatea orasului Galati un mare interes i pe band dreptate, pentru cä acesta este una dintre cele mai frumoase

bijuterii ale principatului. Din nefericire cea mai mare parte a timpului domnitorul este absorbit de propriile speculatii comerciale i îi rämâne prea putin timp pentru imbundatirea materiald a oraselor si a satelor. Bogatii comercianti din Galati, cu nepdsarea caracteristicd oamenilor acestor tinuturi, nu cautd sä remedieze relele de

care suferd orasul zilnic. Apoi, ceea ce este si mai supdator, in ciuda faptul cä trdiesc impreund in acelasi oras, exist& o separare evidentd intre diferitele nationalitäti i religii. Nu am vdzut sd se constituie aici asociatii utile de intreprinzdtori, de functionari, de negustori, care, in Franta prin intermediul unei contributii voluntare infaptuiesc câteodatd lucruri excelente. Dragostea fata de oras si interesul comun nu reusesc sd uneascd in jurul aceleiasi idei pe intreprinzdtorul p. 308 turc, grec, evreu, moldovean. Fiecare // lucreazd in propriul interes, cu un sentiment de neincredere mai degrabd decât de simpatie, fata de vecinul sdu. Se pare cd fiecare s-a stabilit in aceste locuri ale Imperiului turc numai provizoriu i neavând decât o singurd grijä: sä &eased un addpost impotriva persecutiilor i sá Led avere. Trebuie totusi sä semnalez existenta la Galati a unei opere de asociere care m-

a surprins in mod pläcut. Este vorba despre un cazino bine organizat, unde se primesc publicatii din sudul Frantei si de la Paris. Armatorii din Galati au nevoie sä cunoascd ceea ce se intâmpld in tara noasträ, pentru Cä au cu Franta un important comert. Expediazd spre Marsilia incdraturi de grâne si importd de acolo cu succes un numär considerabil de coloniale. Un negustor remarcabil pentru inteligenta sa, domnul Mendl, mi-a spus cá la ultimul sat voiaj in Marsilia a cumpdrat o sutd de

tone de zahdr

i

chiar inainte de a-1 primi 1-a revândut in Moldova cu un

beneficiu de 30 %. Anul trecut 1 500 de nave de comert au intrat in portul Galati, cinci sute in cel de

la Bráila. Aceste cloud orase fac o redutabild concurentd Odessei si de aici i obstacolele // pe care aceastd putere le face la gurile

p. 309 nemultumirea Rusiei Dundrii. [...]

Dundrea se varsd in mare prin patru brate principale: Chilia, Sulina, Sfäntu Gheorghe i Dunavdt, care se varsd in lacul Razelm si de acolo in Mare prin patru brate secundare. Gurile Dundrii formeazd o deltd, intretdiatd de o multime de insule, pe o suparafatd de saizeci de mile pdtrate. Rusia, prin tratatul de la Adrianopole, a acaparat doud treimi din aceastä intindere de apd i teren. A luat insulele Cetal, Letea37, care sunt foarte bune pentru pdsunat si insula Sf. Gheorghe, care datoria mlastinilor nu prezintd 37 Leti, insuld in judetul Tulcea cuprinsä intre bratele Sulina, Chilia i Marea Neagh'.

624

www.dacoromanica.ro

interes pentru agriculturk dar are o pozitie strategicd. Turcia nu a pdstrat decât insula Portita; la nord de ea se formeazd granita dintre cele cloud imperii. Cea mai importantd achizitie a Rusiei, luatd prin tratatul de la Adrianopole,

este gura Sulina, singura accesibilä vapoarelor de o anumitä dimensiune, unica poartä actuald a Dundrii, // cheia Mdrii Negre. Ajunge sd inchizi acest pasaj pentru p. 310 a opri toatd navigatia pe fluviu §i Rusia, cu un mare egoism lucreazd incet, incet pentru a-1 inchide.

in epoca in care aceastä trecere apartinea turcilor, adâncimea era de 15 picioare, acum nu mai sunt decât noud. In aceea§i epocd fundul canalului era nisipos

§i m4cdtor. Dacd o navd se innisipa, ea putea totu§i cu ajutorul câtorva ambarcatiuni, sd se repund in mi§care. Acum fundul este dur, dacd o navd il atinge este in pericol sd-§i spargd chila. Dui:4 aceste conventii, Rusia nu trebuia sd aibd la Sulina decât un far §i o carantind. Farul are proportii grandioase. Lumineazd foarte bine, dar Rusia a fäcut in a§a fel Mc& sd-§i scoatd cheltuielile. A impus flearei nave de comert un tribut de zece franci. Ea a incercat sd impund aceastá contributie §i vapoarelor austriece. Dar aceste vapoare au fost considerate de cätre austrieci nave de rdzboi §i au refuzat sä pläteascd. Rusia, cu abilitate diplomaticd a cedat asupra acestui punct, pentru a-

i pune in schimb pe altii la platd. Carantina sa a fost stabilitä pe malul sting al bratului Sulina. Pe malul drept // al acestui brat s-a fondat o colonie de negustori, p 311 de muncitori, care au construit de-a lungul fluviului, locuinte, magazine, ateliere. Existä acolo o bisericd greceasck o mica' navd de rdzboi, un comandant, ofiteri, hanuri, cafenele. Sulina nu este o simpla carantink este o a§ezare regulatk bine construitd, care in câtiva ani va fi un adevdrat ora§.

Am ajuns acolo cu vaporul Ferdinand", singurul vapor al companiei austriece care poate naviga pe canalul Sulina. [...] in momentul in care am intrat in rada Sulina, vântul era contrar i am fost obligati sd aruncdm ancora. Mai mult de o sutd de nave comerciale erau acolo din aceea0 cauzd. Cea mai mare parte dintre ele nu puteau sd intre in Marea Neagrd, pentru cd manevra era dificild §i atingeau mai mult de noud picioare in apd. Erau obligate sd inchirieze alte vase pe care le incdrcau cu o parte din mara Acestea le urmau 'And in cealaltd // parte a bratului, p. 312 de unde returnau incdrcdturile care le fuseserd incredintate. Era o lucrare grea §i

periculoasd §i de multe ori se ajungea acolo incât navele surprinse de un vânt

impetuos erau obligate sd piece in larg §i sd abandoneze maa. Taxele de transbordare reprezintd principalul venit al coloniei ruse din Sulina. in perioadele neprielnice navigatiei, deoarece se afla un numär mare de nave oprite in ma, aceste venituri erau foarte ridicate. Am vdzut un cdpitan din Galati care se ducea spre

Triste §i care pentru aceastd simpld transbordare a trebuit sd sacrifice intreg beneficiul pe care il a§tepta de la expeditia sa. Mai mult, pericolele la care transporturile partiale expuneau navele cre§teau considerabil drepturile de asigurare. Era exact ceea ce urmärea Rusia. Ea vrea sd paralizeze miKarea 625

www.dacoromanica.ro

comerciald din Brdila §i Galati, sd forteze Moldova §i Tara Româneascd sd se indrepte spre Odesa. Deja §i-a atins partial scopul. in acest an negustorii din Galati, obositi de atâtea obstacole, infrico§ati de cheltuieli §i. pericole, au schimbat cursul comertului lor i am observat a in port au sosit cu 300 de nave mai putine decât in anii trecuti. [...] Am vizitat in lung i in lat intreaga colonie din Sulina. Acolo sunt case foarte p. 314 frumoase din lemn, foarte bine aliniate. Nu am vdzut niciunde in Tara Româneascd un or4e1 atät de pldcut. Pând in prezent are incd un aspect pa§nic §i foarte blajin, dar nu md indoiesc cd dintr-un motiv sau altul Rusia va stabili fortificatii §i baterii. [...]

Pentru a scdpa de obstacolele puse de Rusia existd cloud proiecte. Primul

p. 315

consta in a curdta canalul Sfântul Gheorghe, de a-i reda adâncimea, cel de-al doilea p. 316 de a relua drumul pe care vapoarele Nil fdceau in 1840. Acestea se opreau atunci la

Cernavocld, expediau pe ruta terestrd pasagerii §i mdrfurile pând la Constanta. Pentru a indeplini acest proiect mai u§or trebuie construit fie un canal, fie o linie feratd de la Cernavodd la Constanta §i astfel se vor câ§tiga doud zile, dar nu se va mai trece prin Galati §i Brdila, ceea ce ar insemna o pierdere considerabild.

626

www.dacoromanica.ro

XAVIER HOMMAIRE DE HELL (1812-1848)

Francezul Ignace Xavier Morand Hommaire de Hell, cunoscut inginer, geograf i cfildtor, sa ndscut la Altkirch, Haut-Rhin, la 24 November 1812. A abolvit cursurile de ingineri de la Ecole des mines din Saint-Etienne, iar in 1833 s-a cdsdtorit cu Jeanne Louise Adelaide Herriot, care îl va acompania in unele din cdlätoriile sale. in octombrie 1835 a pdräsit Franta impreund cu sotia, stabilindu-se pentru un timp la Constantinopol. Aici avea sd-si lege numele de o serie de constructii de importantd pentru acea vreme, cum ar ft podul suspendat de la Constantinopol si faml de pe coasta Mdrii Negre, a cdror construcpe a supravegheat-o indeaproape. La cererea tarului Nicolae I a intreprins ample cercetdri etnografice, geografice, comerciale asupra sudului Rusiei, unde de altfel a si locuit dupd 1838. Drept recunoastere a importantei rezultatelor investigatiilor sale, tarul 1-a

decorat cu Crucea Sfântului Vladimir. in 1841 a pdräsit Rusia indreptându-se spre capitala Moldovei. Aici domnul Mihail Sturdza i-a oferit un contract pe doi ani, semnat la 10 septembrie, pentru a supraveghea cdile de comunicatie si exploatarea minelor. Din pdcate boala 1-a impiedicat

sä ducd la bun sfdrsit angajamentul luat i, in 1842, s-a intors in Franta, atins de frigurile periculoase ale Danubiului", cum avea sä scrie biograful ski De la Roquette in necrologut scris la

moartea cunoscutului cdldtor si geograf in 1848. In 1843 a devenit membru al Societätii de geografie i geologie, iar in 1845 a primit Legiunea de Onoare. in 1844, ajutat si de otie, îi definitiveazd o parte din manuscrise i publia prima lucrare stintificä: Les steppes de la Mer Caspienne, la Crimée et la Russie méridionale, apdrutd la Paris in 3 volume tritre 1844-1847. Primitd deosebit de elogios in lumea tiinificä, lucrarea i-a adus i insdrcinarea, din partea guvernului francez, de a face o cdldtorie pentru aprofundarea studiilor geografico-geologiee pe litoralul Mdrii Negre i Mani Caspice. La 20 februarie 1845, insotit de sotie si de tând.rul piptor Jules Laurens a plecat prin Italia si Sardinia spre Imperiul Otoman. De aici a trirnis xapparte detaliate despre navigapa i comerpal prin Marea Neagrd si Bosfor si a organizat consulatele franceze de la Varna si Samsun. Dacd in prima alätorie a vizitat coastele nordice i estice ale Mdrii Negre. de acestä data ldrgeste sfera cercetdrii cu aria vestica. Astfel, in august 1846, la bordul unui vas si insotit de marinari experimentati, porneste de la Terapia, prin Bosfor, ajunge pe MareaNeagri

la Constanta, de aid pe uscat cu arabaua pând la Cernavodd, prin asa-zisul canal al Jul Traian", adicd pe valea rdului Carasu i apoi pe Dundre pand. la Galati, iar de aici la Iasi. Dupd o scurtd sedere in capitala Moldovei, la sfdrsitul lunii octombrie se intorce la Constantinopol, unde petrece farm. in iulie 1847 pleacd spre Heracleia, Trebizonda, valea Eufratului, ajungând h PerSia. lama dinire min 1847-1848 1-a gdsit la Teheran, unde, gray bolnav, incerca sa-oi tefacä puterii i sd continue

aldtoria. Din pdcate, in plind glorie, 5i-a gäsit sfärsitul la Ispahan, Îi octotobne 18A1. la pererea Ministerului Instructiunii Publice, Academia de inscriptii i beletristtcd percgteaza manuscrisele, liii Hell, intocmind un raport despre cuprinsul si informatiile furnizate. Pe baza acestuia, in 1854,

Ministerul Instructiunii Publice incepea publicarea notelor referitoare la alátoria din anii 1846-18-48, actiune ce avea sd se incheie in 1860, când toate cele patru volume ale lucrärii Voyage en 7tur4uie et en Persie, exécuté par ordre du guvernement français pendant les années 1846, 1847 et 1848. Ouvrage accompagné des cartes, etc. et d'un album de 100 planches par J. Laurens, Paris, 1854, 1855, 1856, 1860, au fost tipdrite.

627

www.dacoromanica.ro

Calätoria din vara anului 1846 i-a prilejuit lui Xavier Hommaire de Hell completarea studiilor geologice i geografice asupra coastei vestice a Märii Negre. Echipajul era alcätuit din Hommaire de Hell, pictorul Jules Laurens, cdpitanul i proprietarul bárcii, Ianko i trei mateloti: Stavri, un marinar bâtrin, pescar cu experiena, Stamachi, un constructor de coräbii i Yani, un alt marinar. Lor li se adauga

Joseph, o figurä pitoreascä, un aventurier, cules de pe sträzile animate ale Parisului. La prima oprire, chiar la iesire din Bosfor, a adunat esantioane si a fäcut primele schite ale terenului. A doua noapte au petrecut-o la Chilia, dormmd, ca i în pnma, sub cerul liber. Atmosfera este una asemänätoare vestului sälbatic american, cu veghe, prin rotatie, de cäte cloud ore la foc. intr-unul din satele de pe litoralul Märii Negre intreaga expediÚe este nevoid sk rämänä 15 zile din cauza vântunlor putemice. InformaÚile oferite de Hommaire de Hell se referä In special la Dobrogea i la Iasi i pnvesc locurile si populatia. Despre Xavier Hommaire de Hell au scris: Rares Marin, Xavier Hommaire de Hell, un cadtor francez in Dobrogea in 1846, In Analele Dobrogei", XV, 1934, p. 54-67; Adrian Silvan Ionescu, Moda romemeascd 1790-1850. hire Stambul .yi Paris, Bucuresti, 2002, p. 116-117

XAVIER HOMMAIRE DE HELL CAlitorie in Turcia i in Persia, fficuti din ordinul guvernului francez in anii 1846, 1847 qi 1848 [...r

Capitolul VII I...]

Mangalia, copilul frumos cu ochii alba§tri; Constanta

(amintirea lui Ovidiu), detalii topografice, sate Ware; Valul lui Traian, malurile Dunärii; .Cernavodk; ospitalitate româneasci, scene; Mficin, animatie pe fluviu; carantina de la Galati Anotimpul fiind prea urat pentru a continua drumul pe mare, rdnduit dupd socoteala vdslasilor greci plecardm din Varna la 6 octombrie (1846), cu cai si o araba (sorte de carriole) sub conducerea unui cavas al guvernului si a unui bdtrdn p. 167 /1 arabagiu, i unul i altul ieniceri sadea. Drumul urcd spre nord printre coline Thi4e,; .al cdror versant meridional este acoperit de vii bogate i pe un platou; un drum de 5 ore ne aduse intr-un sat turcesc pitulat in fundul unei väi melancolice. incântatoare grupuri de tinere fete costum putin riguros, inveseleau marginile unei fIntani. Sosirea noastrd le-a stdrnit asa de viu cufiozitatea, Inc& uitard un moment rezerva lor obisnuitd si nu au recurs la voal decat dupd ce avurdm vremea sd le admirdm mutrisoarele lor brune i drägdlase. p. 166

Achmet, cavasul, trebuia, dupd cum era obiceiul, sä meargd inainte de sosirea noastrd in fiecare loc, pentru a reclama primirea la care ne dädeau drept tescherelele al firmatele de drum. Grape acestui avantaj, cdldtoream mai repede, dar in realitate ' .1

1,

I.

Traducerea s-a flcut dupä Voyage en Turquie et en Perse, exécuté par ordre du guvernement frqnçais pendant les années 1846, 1847 i 1848, vol. I, Paris, 1854, p. 166 4i urm., coroboraa cu textul lüi Marin Rams, Xavier Hommaire de Hell, Un ccrlcitor francez in Dobro.gea anului 1846, In Analele Dobrogei", an XV, 1934, Certain'', p. 58-66:

628

www.dacoromanica.ro

cheltuielile erau acelea§i ca §i pentru calatorii obi§nuiti. Nu ma dadeam niciodatä in

laturi de a plati cele mai mici sume catre tarani cat §i gazduirea primitä de la proprietari, era §i mai costisitoare din cauza bac§i§ului dat servitorilor. [in continuare autorul vorbe§te despre Balcic §i Cavarna] Mangalia, unde sosim dupd // §apte ore de mers, prezinta un aspect dintre cele p. 173

mai dezolante. Tot pamantul este acoperit de daramaturi. Odinioard se puteau P. 174 numdra mai mult de 500 de case; insä razboiul din 1828 nu a fost mai putin nenorocit ca atator locuri amintite. Exista 'fried urmele scufundate In al:a ale unui dig, dincoace de care apele au aproape 4 brat& adancime. Se observa, de asemenea, resturi importante de ziduri vechi, ie§ind afard in rapa argiloasa unde este

a*ezat ora§ul, ceea ce arata ca marea a invadat toed aceasta parte a litoralului. Tarmul este presarat de trunchiuri de coloane canelate, de piedestale, de materiale de tot felul de calcar tertiar §i de rnarmord §i mereu de tumuli. [...]

Iatä unul din punctele cele mai interesante din drumul nostru: Constanta, p. 175 vechiul Tomis3, locul de exil al lui Ovidius4, se crede, care ar fi scris aici Tristele sale; insä, alaturi de aceasta importantä amintire, Constanta, se recomanda prin importanta istoriei sale, doveditä de numeroasa cantitate de resturi antice, tot a§a de bogate i de diferite, care fac din aceastä localitate un adevarat muzeu in plin aer.

Cincizeci de cocioabe rdspandite imprejurul a una sau cloud mori de \lilt, iata orawl actual! Capul nu se tidied mai mult cu 25 m deasupra nivelului marii, indreptanduli varful catre est, cu cloud brate intinse care sud §i nord. Vapoarele austriece voira, la inceput, sä faca din acest punct, principala lor statiune a Dui-tarn la Marea Neagra i, desigur, ideea nu era rea, Oki portul ar putea sä ail:4 o mare importantd. insa sä revenim de la Tomisul istoric la prezent, in fata documentelor din marmura, granit, etc., care meritä cu atat mai multd atentiune din partea rarilor vizitatori, cdci sunt pe pragul de a fi complet parasite. Totul dovede§te importanta pe care o dadeau grecii §i mai cu seama romanii acestei colonii situatä in drumul barbarilor, care venird din

Asia pentru a ameninta Occidentul. De asemenea, se pare cd aici au fost din indepartate vremuri fortificatii importante. Ruii // au venit de cinci ori sa p. 176 desavar§easca ceea ce timpul §i invaziile läsaserd in picioare. Una din chestiunile cele mai importante [...] este aceea a§a zisului Val al lui Traian (sau mai bine a liniilor). A trebuit sa ma ingrijesc sa gasesc urmele lucrdrilor

prin care romanii au vrut sd inchidd hoardelor asiatice intregul istm, care separd Dunarea de mare, intre Cernavodd §i Constanta, i sä garanteze, intr-un cuvant, deltei accesului care era hotärator pentru invazia lor in 2 Un bras =1,62 m. 3 Torni.

4 Publius Ovidius Naso (43 I H-c. 17 d.H.), poet latm exilat de imparatul Augustus la Toms unde a si murit.

629

www.dacoromanica.ro

Europa. Aceste miraculoase lucrdri incep chiar din vârful locului pe care era wzat Tomis. De pe cele doud margini ale peninsulei pleacd cloud largi anturi, depdrtate intre ele cam de 800 de m pentru a se indrepta spre vest, la Dundre. Cel de sud este apdrat de un zid gros, ale cdrui materiale calcaroase zac rdspândite §i important, are o lungime de 1-0,50 m. Este dificil de a determina grosimea acestui zid, baza lui find astfel acoperitä de vegetatie, incât nu se poate vedea corect, §antill care-1 apärä putea sä aibd de la 6 la 8 m adâncime. Linia care pleacd din partea de nord este mai putin importantd, constând dintr-un §ant dublu, separat de o ridicäturd de 27 pa§i

lärgime. Ici §i colo apar fragmente antice, in cea mai mare parte ornamentate, p. 177 dovedind a arta contribuia la infrumusetarea acestor constructli // militare. La oarecare distantä de Constanta, cele cloud linii ale §antu.rilor, care tindeau sd se apropie, se depärteazd, ldsând o a treia linie sd se desprindd din cea de sud, pentru a se indrepta in directia sud-vest. Din 20 in 20 de minute se observä urmele taberelor intärite cu metereze §i imaginatia te poartä viu in epoca marilor evenimente, care anuntaserd cdderea imperiului roman. Aici au stat diferite armate, insângerând pdmântul in lupte grozave, Oki totul a fost folosit zadarnic pentru a opri mersul barbarilor impin0 de valul destinului uman. insd de ce putere materialä dispunea ilia Roma, nävälind din toate pärtile! La Burlac5, la jumátatea drumului pând la Dundre, unde incep báltile i mlWinile ale cdror ape stätätoare se pierd printre trestii, valuri diferite de apdrare se unesc pentru

a nu forma decât unul singur, pe când pe coline se inaltä urmele circulare ale taberelor intirite cu metereze. cinci ore de mers, dupd ce am päräsit Constanta, ajunserdm la cel mai mizerabil sat pe care 1-am intâlnit. Mii de purici, numero0 câini lätrând plângdtor, o särdcie §i o lipsd completd de alimente, ne cam intristard timp de câteva ore de repaos, pe care a trebuit sä-1 facem. Cei câtiva fátari, care locuiesc in aceste locuri p. 178 a§a de nepläcute, sunt un rest al // faimoasei hoarde din Bugeac, care urcd la hanii din Crimeea. Ei ocupd aici cam 50 de sate, a aror populatie poate fi numdratä la 2 000 de familii. Tipul mongol este i aici mai deformat prin incruc4area cu rasa turca ca §i la nogaii de la Marea de Azov. in plus, gäsqti la acqti sdrmani oameni ospitalitatea cea mai mi§cdtoare6. De-a lungul Valului lui Traian guvernul austriac voia odinioard sd stabileascd un canal de unire intre Dundre §i Marea Neagrd. Acest proiect este putin realizabil, cu toate cd pare sd fie indeplinit in parte de naturd, adicd prin aceastá inläntiiire a lacurilor care comunicd intre ele §i cu care regiunea este presdratd. Platoul, care se intinde de la Constanta spre extremitatea superioard a väii, prezintä o mare lungime (de la 8-10 000 m) i o mare indltime (30 de m cel putin), pentru a-1 tdia, mai ales cd ai §ansa de a te intâlni cu stânca la o mica' adâncime. insd un drum de fier ar 5 Bourlak, neidentificat. 6 touchante.

630

www.dacoromanica.ro

conveni perfect localitdtii i prin acest mijloc posesiunea rusd a gurilor Dundrii ar fi aproape anulatd7, Brill la i Galati indreptanduli spre ConstanO mare parte din exportul bor.

Malurile Dundrii, vdzute de pe indltimi, pe care le cobori spre Cernavodä, prezintd un admirabil spectacol. Aceastä imagine cahnd i maiestuoasd caracterizeazd toate marile cursuri de apd ale tinuturilor septentrionale. // in timpul p. 179 noptii, adevdrate efecte de aurord boreald produse prin incendiul pdpur4urilor, frecvent reinnoit in aceste tinuturi joase, ca sd le curete. Cernavodd 5, un sat sdrac, abia de 15-20 de case, nu ne oferd nici o batch' pentru a ne indrepta spre Galati. Pe malurile opuse ale Dunärii se ridicd, in mijlocul sälciilor, bardcile ruse§ti

ale posturilor de supraveghere moldo-valahe; un pastor cu un aspect sälbatic, adevdratpaysan du Danube insufletea singur, cu caprele sale, aceste localitAti triste. PLO la Mdcin9 drumul, plictisitor §i trist trece prin stepe, unde câteva tufiwri de märdcini i mdcqi formeazd unica fiord a Orii. insä in vecindtatea Mäcinului incep sd se zdreascd animale §i câmpuri cu porurnb, dar pe scurt, este un loc trist, unde abia am gäsit, o colibd urâtd i câteva alimente pentru a petrece noaptea.

in acela§i timp, a doua zi dimineata, furdm primiti intr-o casd moldavd'° awzatd pe panta unei colMe, ce cobora pand la Dundre, de unde domina tot bazinul; la stânga, cdtre est, se destd§oard câmpia peninsulard a Bulgariei (?)" tdiatd intr-o formd foarte accidentatd. Stdpâna casei ne prepard ea ins4i o excelentä supd §i ni§te imense präcinte, in care se gäse§te // prazul, usturoiul §i brânza. in timpul mesei, un p. 180 preot intrd furios intr-o casä vecind §i ie§i indatd târând de pdr o femeie frumoasä

(era sotia sa), pe care o surprinsese vorbind cu un tândr Oran. Strigkele acestei särmane femei, aerul sperios al täranului, care Omânea in aparentd impasibil inaintea brutalitätii bärbatului, fäcea aceastä scend de moravuri foarte dramaticd. Trebui sd intervin personal, pentru a pune capät potopului de repropri §i lovituri care amenintau sd dureze infmit. Femeia fu condusd de o vecind §i sotul se duse sd inghitd cu curaj câteva pahare de plied pentru a se consola.

Sate le moldave'2 sunt destul de numeroase in aceastá parte a fluviului §i populatia oferd un amestec de rase de un aspect foarte pitoresc. Se vdd aici evrei, cazaci, ru§i i moldoveni" atra§i de dezvoltarea comerciald pe care pare s-o ia Meicinul. Mite le sunt inveselite de nurneroase magazine §i de marinari greci, care 7 Ascensiunea Rusiei la gurile Dunärii a înregistrat un succes evident In 1812 când, prin Tratatul de la Bucuresti, a anexat Basarabia. In 1826, pnn Conventia de la Akkerman obtinea bratul Sulina, iar câtiva ani mai arziu, prin Tratatul de la Adrianopol, reusea si-si impuni controlul si asupra bratului Sfäntu Gheorghe cu toate ostroavele formate In delta, practic asupra întregii delte a Durant 8

9

Chernadoda. Matschina.

1° Confuzie, in realitate româneasck " Eroare. Desigur este vorba de Dobrogea. 12 Persistä In eroare; corect: românesti. 13 Corect: români.

631

www.dacoromanica.ro

umplu aerul cu cântecele bor. Suprafata fluviului, care se arge§te progresiv coborând spre Braila §i Galati, prezina o mare animatie. Peste tot bdrci, vase 0

p. 181

imense plute asemenea acelora de pe Rhin. Pe armul moldo-valah se ridicd faleze Make de un fel foarte pitoresc. La 17 octombrie intrardm in sfar§it in carantina // de la Galati, care nu ne oferi, drept confort, deck un vas de lut 0 cloud rogojini.

Carantina de la Galati este renumia in tot Levantul pentru rigoarea sa extremd, ale cdrei neptdceri le evitai ocupându-md cu examinarea amdnuntia 0 cu clasificarea a mai mult de 300 mostre geologice.

Capitolul VIII [...] Reaua-credintä a negustorilor din Galati; detalii despre acest subiect. [...] Consulatul Frantei. Bosco la Galati. Cfilugárita Talbot. Doamna Bogdan. Cfiruta moldoveneasci. Sosirea la kqi, descriere pitoreasci [.. 1 Dacd casele din lemn, aspectul magazinelor §i al locuitorilor amintesc, la

p. 183

Galati, de vecinkatea Orientului, stilul nurneroaselor biserici din cdranidd care inlocuiesc moscheele, amestecul unei respingkoare populatii evreie§ti cu bd§tina§ii §i in sar§it ceirute pentru transport §i dro.ycal5 ord§eneascd sunt elemente noi care prevestesc incd de pe acurn Rusia. Oficiul sanitar plin de câini la Constantinopol, // este aici in seama corbilor, care se näpustesc in stoluri in mijlocul ulitelor cele mai populate. p. 184

Cheiul Durarii, obiectul atitor studii de peste un deceniu, a rdmas pAnd in zilele acestea in acela§i stadiu de pdrAsire. S-a inlocuit doar vechea imprejmuire a cheiului din anii patruzeci, cu un zid de cdrdmidd sustinut de scânduri. in acest zid se gdsesc gduri acute intr-adins, prin care curg cerealele culese de cealala parte de

marinari, §i care sunt trimise direct la nave cu ajutorul scripetilor. Astuparea gropilor vine sd ldrgeascd drurnul, in a§a fel incât ingdduie, chiar §i pe timpul verii,

incdrcarea direca. Este imposibil a se inntip reaua-credina care domne§te in comertul din Galati. Aproape cd se vinde mdsuri false, färd ca opinia publicd sd fie revoltaa de aceastA mare indrdzneald. Cauza unei asemenea coruptii constä in principal in absenta moraliatii la strAini 0 in protecpa pe care o gdsesc la consulii lor care, cu ajutorul vechilor capitulatii, asigurd nepedepsirea jafurilor §i delictelor dintre cele mai odioase. and un proprietar i§i trimite spre vânzare grâul la Galati, are grijd sd U. cântdreascd §i sd i§i pecetluiascd sacii, a§a cum orice orn trebuie sd facd dupd rânduiald. Precautie de§artd...Cumpardtorul cântdre§te simplu 14 carosa.

15 drochky.

632

www.dacoromanica.ro

cu mdsuri false si isi bazeazd toatd invoiala pe rezultatul actiunii sale. Ce devine atunci tdranul la intoarcerea sa in sat? Existä primejdia de a-si // vedea ridicate cdruta16 si boii (singura lui bogdtie) de cdtre proprietarul sdu, care se despdgubeste astfel de escrocheria a cdrui victimd a fost bietul iobag. Se crede cd in acest mod eficace, negustorii fac avere repede. De asemenea, nu arareori se vede a unul dintre ei realizeazd, la sfársitul a cinci ani de comert, treizeci sau patruzeci de mii de ducati. Un negustor austriac a omorât, de curând, un servitor al casei bdtându-1 cu sdlbdticie". Po litia a asat mai intâi irnpresia cd s-ar ocupa de aceastd afacere; dar câteva zile mai târziu, negustorul a fost chemat de consulul natiunii sale, care il imbarcd la bordul unui bastiment de comert si II trimise sd se plimbe in Arhipeleag. Astdzi se intoarce la Galati, Mil a se teme cât de putin de lume. Alt exemplu. Un grec (protejat rus) ia in arena un teren pentru care nu pldteste renta trei ani. Fireste cä proprietarul sfarseste prin a pune sechestru pe produsele , acOonând astfel dupd dreptul sal de proprietar. Dar, la o simpld observatie a consulului rus, guvernul moldovenesc ii va ordona sd ridice imediat sechestrul si sd astepte dupä bunul plac al datornicului sdu. Toate acestea sunt demne de mild.. intre timp ar trebui sd se inteleagd clar cd politicii strdinilor, pe cât de pdgubos pe atât este de ridicol sd se tind la aceste capitulatii de odinioard dintre Poartd si principate, care distrug puterea

celor din urmd. se incdpdtâneazd // sd nu recunoased tribunalele

p. 185

p. 186

in materie criminald si de aici o iritare excesivd in tail, care poate izbucni, din moment in moment intr-o revola generald impotriva negustorilor.

Dupd ce am fost instalat la un hotel din Moldova, ingrijit de o nepoatd a Galilor, am mers sd-i fac o vizitd consulului nostru, gdzduit intr-o veritabild cocioabd dintre cele mai umilitoare pentru natiune, pe când cei ai altor natiuni trdiesc in mici palate. Cum sd sperdm la o crestere, mdcar la mentinerea influentei noastre, deoarece aici, ca peste tot, suntem zdrobiti de rivalii nostri... N-avem deloc geran0 sau agenti acolo unde Anglia, Rusia, Austria, Sardinia, Belgia au chiar consuli; dl. Duclos nu dispune la Galati decât de cinci mii de franci, din care sase sute sunt pentru cancelarul sau. Nu are nici talmaci, nici pazd si nu poate nici chiar sd intretinä o trdsurd, lucru de prima

necesitate in tard. un compatriot are un datornic printre boieri, este imposibil de obtinut ceva; consulul este constrâns intr-o lipsd de activitate absolutd,

sub pretextul cd nu ar sti sd intre in contact, cuviincios, cu un om suspus. Anul trecut, un francez in trecere prin Galati, având ideea, in asteptarea vaporului cu abur, sd meargd sd vâneze la tdrmul Dundrii a fost oprit si condus la inchisoare, pentru simplul motiv cd a purtat arme dupd apusul soarelui. Fdrd ajutorul // unei sume destul de mare care a fost depusd la plecare, influenta consulului a fost si de aceastd data, ca de fiecare datd, absolut nun... Consulii au avut, in tot acest timp, privilegiul de a trimite gratis curieml lor la Iasi cu posta moldoveneascd. De curând, arenda acestei poste a trecut la un boier, care a refuzat sd continue sd transporte gratis corespondenta consulard. Imediat

Rusia, Austria si Anglia au obtinut, prin reclamatii energice, ca lucrurile sd fie mentinute in vechiul mod, pe când consulul nostru, mai filosof deat pare, pldteste linistit cheltuielile curierului sau. Franta trimite azi putine articole, de modd si de noutdti, desi ea ar putea lupta cu folos impotriva Austriei si Angliei. Produsele sale sunt foarte autate,

dar îi lipsesc mijloacele de transport. Nu poate conta pe vapoarele cu aburi ale Mediteranei, care nu transportA decât putind marfa. Transportul se face deci pe uscat si cu vase cu pânze si de aici rezultd o intOrziere nepldcutd pentru obiectele de modd si de lux. Expedierile pe uscat trec prin Viena, unde guvernul le piedici mai multe. Astfel, un balot care a fost deschis si adesea deteriorat, rdmâne mai mult de un an pe drum.

Galati a fost vizitat, in timpul sederii noastre, de câteva personaje destul de p. 188 celebre prin rangurile lor diverse. 11 avem // mai intAi pe prestigiosul Bosco, care a

distrat mult cinele gazdei noastre; apoi o anumitd doamnd Talbot, ultima din Stuart, ca atâtea altele si, mai mult, austriaa canonia. Aceastd bdtrând mia, atât de amabild pe cât de vioaie si excentria, s-a dus vitejeste in Siria, singurd ca intotdeauna. Am citi apoi in ziare, cu un sentiment de suferintd adevdratd, a a fost asasinatd in timpul unei aldtorii la Marea Moartd. 0 avem, de asemenea, pe doamna Bogdan, al arei nume se gdseste arnestecat in mai multe evenimente istorice, intre care congresul de la Viena, unde ea s-a remarcat prin strdlucirea rangului si a frumusetii. in 1841, in vremea sederii noastre la Iasi'', saloanele sale adunau ina toatd floarea societdtii moldovenesti. Farmecul

ei era in conversatia diversd, in marea obisnuintd cu lumea, si mai ales intr-o bonomie amabild, pentru care tinerele femei ii erau recunosatoare. Mdrturisim pldcerea reciproa pe care am avut-o sd ne intâlnim pe neasteptate pe malurile Dundrii, dupd ce nu ne-am vdzut timp de mai multi ani. Ea a mers sd-si sfArseasa viata romantioasd la mandstire. Atunci and a aflat a sotia mea a fost la Terapia, a fost pe punctul de a amâna proiectele de pensionare, pentru a-i face o vizitd. Dar sdndtatea ei cerea odihnd totald si am ldsat-o la Galati pe nainile a doi sau trei p. 189 medici. Trebuie insd sd o amintesc si pe contesa Dash, care, // expulzatd deja o data din Moldova, a fost recunoscutd la carantind, de unde printr-o scrisoare domnul a trimis-o la granitd sub escorta a doisprezece soldati. 18 in 1841 Hommaire de Hell a venit In Moldova, unde domnul Mihail Sturdza i-a oferit un contract pe doi ani pentru a supraveghea chile de comunicatie §1 exploatarea mmelor.

634

www.dacoromanica.ro

Plecardm pe 25 octombrie la Ia§i, in cdruta po§tei, un fel de roabd din rächitä plind cu o legdturd de an §i purtatd cu o rapiditate de speriat de numeroase atelaje de cai. Rotile, mai degrabd pentagonale deal rotunde, nu sunt, cea mai mare parte a timpului, mentinute in osia lor decât de rapiditatea alergärii si foarte adesea se

intAmpld sd rdmând in drum. [...] Nefericitul cdrátor trebuie sä facd, in lipsa obi§nuintei, cele mai grele eforturi de a-si echilibrul, pentru a nu fi anmcat in once moment pe drum. Folosirea reci'9 ruse m-a cdlit destul de

bine impotriva acestui mod de deplasare, dar insotitorul meu de caldtorie, dl. Laurens, care incerca pentru prima datd, a trudit pentru a-si tine echilibrul §i s-

a considerat pe bund dreptate cel mai nefericit om. se inlocuiesc cu cai intâlniti in deplind libertate §i foarte sprinteni. Cât despre vizitii, sunt de o indemânare de admirat §i de o simplitate pitoreascd. [...] Drumul nu ne oferd §i alte lucruri, decât nesfär§itele câmpii cu varzd care, semänând cu nuimciligam (terci de porumb fiert), alcdtuiesc singura hrand // a p. 190 täranilor moldoveni. Câteva colibe, prin gardul cdrora incearcd in zadar sd pdtrundd grupuri de mistreti tineri care poartd la grumaz un triunghi de lemn, câteva corturi negre ale tiganilor §i peste tot verze, iatd singurele lucruri care atrag privirile noastre in timpul celor cincizeci §i cinci de ore cât a durat aldtoria. Privelistea layilor este admirabild, cu înälimile Sokolei, cu un soare in asfintit

ce îi varsä razele purpurii peste crestele muntilor Carpati. Catedrala §i palatul domnesc, care sunt in realitate doar zidärii din ipsos, dau de la aceastd distantä, un efect deosebit de ciudat. European de fapt, dar oriental prin constructli, obiceiuri §i populatie, layll

oferd §i astäzi, observatorului avid de pitoresc §i de culoare localá, o mare asemánare cu ora§ele Asiei Mici. Amestecul de obiceiuri europene §i asiatice, ce se

regäse§te pând in salonul unei doamne moldave; rolul important al consulilor; varietatea raselor; magazinele evreie§ti, armene§ti si tAtdre§ti care garnisesc sträzile inguste §i murdare ale vechiului ora§; cartierele insalubre, moscheele, bisericile in stil bizantin, mizere cocioabe aldturi de palate elegante, tot ceea ce caracterizeazd

ora§ele Levantului se gäse§te adunat la Iasi §i dä acestei capitale o binemeritatA

originalitate de care localnicii sunt mai mult umiliti // cleat multumiti. De P. 191 asemenea, se gräbesc sä ridice prin ldrgirea ulitelor, prin inlocuirea cu pietre a pavajului primitiv de lemn, prin ddrâmarea cocioabelor evreiesti §i tigäne§ti pentru construirea de mici cdsute in stil german, cu aspect destul de monoton, prin inmultirea magazinelor europene, §i in sfar§it prin stabilirea unui mod de iluminat care ia cartierelor retrase tot misterul ce imaginat. Nemultumiti de aceste schimbdri, care vor sfar§i prin a pune Ia§ii pe aceea§i treaptd 19 Péréclatnoi:

" Mamaliga. 21 Exagerare.

635

www.dacoromanica.ro

cu un ora§ de provincie de importantd secundard, boierii moldoveni au abandonat complet minunatele lor costume pentru hainele negre, care cer §i o revolutie totald in obiceiurile §i gusturile kr. Nu trebuie sd incheiem cd, prin aceastd mica critica, ii dezaprob pe moldoveni pentru cd intrd sincer pe calea progresului. Pe de altd parte, asta ar fi neobi§nuit din partea mea, cd am contribuit eu insurni la mi§carea generald prin studiile mele prin munca de explorare asupra Siretului §i Prutului §i prin numeroase scrieri privind resursele industriale ale Moldovei. -

Capitolul IX p 192

p. 205

[...] Evrei moldoveni. Despre moravuri. Domn. Plecarea Iafii s-au schimbat rnult in ultimii ani §i aspectul kr a devenit din ce in ce mai german. Totodatd are §i un mare numdr de supu§i francezi a cdror administrare depinde numai de autoritatea consulului. [...] Populatia Ia§ilor este foarte amestecatd. Evreii, izgonitin din Po Ionia, s-au rdspândit ca un adevdrat torent in Moldova, unde trdiesc in conditii mizerabile. La fel ca in ora§ele Rusiei meridionale, am gdsit §i la evreii din Ia§i acel fel degradant,

acea mizerie josnicd, acea umilintd slugarnicd, ce seamänd naturii bor. De o

p. 206

murddrie proverbiald §i ingrdmdditi in cocioabele lor infecte, ace§ti nefericiti par cd ar fi coborât de pe ultima treaptd a speciei umane. Urmând intocmai cuvintele23 Scripturi: Crayteli si vii inmulfili24, numdrul lor a crescut foarte repede, astfel cd guvernul moldovean a inceput sd fie serios ingrijorat. Aproape cd tuturor micilor negustori, vânzdtorilor ambulanti, afaceri§tilor §i cdmdtarilor25, concurenta le reduce câ§tigul la atât de putin, Meat nu se §tie cum pot sd intretind numeroasele lor familii. Când un strdin vine la Ia§i, un nor gros din ace§ti corbi negri std la u§d de dimineatd 'And seara ard // a pdrdsi locul. Nepdsdtori la dispret, injurii, cu

nerdbdarea celui care jinduie dupd o para (mica monedd de argint), ei sfar§esc intotdeauna prin a gdsi latura slabd a locului §i a pune stdpânire in a§a fel

incât prezenta kr devine necesard. 0 rochie neagrd din stambd, ce luce§te de murddrie, izmene din pânzd, inaltdminte uzatd, barba ascutia §i §uvite de Or lipite pe tâmple, emanând un miros dezgusator, iatd costumatia acestor nefericiti al cdror aspect inspird dezgust ca §i pentru tigani. Cât prive§te femeile, prin trdsdturile 22 chassés.

la lettre. 24 Croissez et multiplier. 25 préteur sur gages. 23 el

636

www.dacoromanica.ro

pldcute §i gratia orientald, ele sunt in contrast cu sotii lor, incât nu se poate crede intr-o identitate a rasei. Moldovenii, ca toate popoarele tinere in civilizatie26, sunt atra§i mai mult de

forma decât de fond. Religia, morala, artele, industria sunt incd socotite superficiale. Deplin supu§i practicilor din afard ale religiei grece§ti, ei nu inteleg nici esenta nici principiile morale. De altfel, lipsa de statornicie a gusturilor ii face sd nu se apropie de partea serioasá a lucrurilor. Avizi de pldceri §i de risipd, ei se lasd antrena0 de moravuri ware, care sunt respinse in alte OE Boierimea se compune din mai multe clase, care alcdtuiesc intreaga putere

sociald. in ciuda gustului // moldovenilor pentru reuniuni numeroase, ierarhia p 207 rangurilor este riguros respectatd de ei incât nu pot alatui ceea ce se cheamd in general o societate. Un singur salon, cel al domnului, dá un amestesc trecdtor, mai degrabd tolerat decât acceptat de marea boierime. Respectul pentru clasele superioare se traduce aici prin forme servile, despre care strdinii sunt uimiti. Astfel, marile servicii aduse tdrii, inaltele distinctii acordate de un guvern strain, nu scutesc un boier din clasa de mijloc de formele de etichetd foarte umilitoare pe care trebuie sd le arate in relatiile cu boierii de rang superior, afard de revanp asupra boierilor din a treia clasd i a§a mai departe. in amintitul salon, in care nu sunt primiti oameni remarcabili, care nu au altd

vind decât cd apartin unei clase inferioare, se vdd adesea aventurieri germani, francezi, italieni, care sunt primiti pentru cd au deprinderea de a juca cdrti §i a pdldvrägi in mod agreabil. Astfel nu conteazd pentru nici o parte câti escroci sunt in principate. Pasiunea jocului este tot atât de prezentd27 ca i in Rusia i averi din cele mai importante sunt mai mult sau mai putin pierdute. La acestd pasiune ruindtoare se adaugd cele ale echipajelor, mobilelor, livrelelor i toate fanteziile // luxului §i se intelege cd cea mai mare parte a marilor familii sunt intr-o p 208 stare de decadentd cu adevdrat deplorabild. 0 altd cauzd care a contribuit la fel la ruina moldovenilor procesele interminabile de o parte i de alta. se nasc §i mor cu un proces; se leagd de o mo§tenire ca un lucru de nelipsit vietii sociale. De câtiva ani politica joacd un rol serios in societatea moldavd. Protectoratul exercitat simultan de Rusia §i Turcia a produs, firete, o luptd de principii, de opinii, de simpatii §i antipatii, al cdror rezultat nu putea cleat sd fie fatal intereselor tuturor. Partida rusd, in mare minoritate, este reprezentatA prin câtiva 1'1100 functionari §i boieri care viziteazd stdruitor pe consulul general al Rusiei; dar poporul este antirus §i nu poate uita ocupatia din 1828, care a fAcut destul rdu tArii. 26 les peuples jeunes dans la civildation. 27 y règne tout aussi impérieusement.

637

www.dacoromanica.ro

Nici o natiune nu oferd mai multe facilitäti pentru divort ca Moldova. Legile civile *i religioase admit o a*a-zisä bundvointâ, inck sd nu fi profitat este total ridicol. Astfel moldovenii folosind din plin , angajeazd o asátorie numai ca mijloc de ali satisface un capriciu, o fantezie trecatoare. In timpul *ederii noastre la Igi nu se poate vorbi (leek de un singur cuplu care a dat exemplul unei fidelitäti fenomenale in lard. Natura sentimentald a moldovenilor ii duce II in mod firesc spre poezie. Poate p. 209

in nici o parte marii no*tri poeti nu sunt cititi cu atâta pläcere ca pe malurile Prutului *i Dundrii. Numeroase reviste lunare, pline de poezii locale, dovedesc o mi*care culturald foarte pronuntatä; femeile, departe de a fl strdine, au un cult pentru poezie *i scriu ele insele intr-un mod foarte pläcut. I se repro*eazd domnului actual M*** S***28 o apropiere evidena spre ru*i *i, mai ales, o zgârcenie cu adevärat supärätoare pentru un ga de Malt personaj. Multi zic cä Moldova este o simpld provincie rusk cdci tarul se intereseazd de cheltuielile administratiei. Se poveste*te cd pe vremea vizitei sultanului la Rusciuck, unde cei doi dorrmi al Moldovei *i al Valahiei au mers sä-1 complimenteze, câtiva moldoveni de

rang inalt s-au dus in acelgi timp la indltimea Sa, puratorii unui protest energic impotriva purtdrii politice *i personale a domnului. Acesta din urmd, ce primise la rândul säu o scrisoare anonimä despre acea amenintare, a fost avertizat la timp de interventia dumanilor sdi *i nu a fäcut nimic decât de a pune sub ochii lui Abdul Medjid amintita scrisoare, luând astfel prirnul ofensiva impotriva a ceea ce el numea, o oribild calomnie. Aceastä tacticd i-a reu*it atât de bine 'Mc& doi dintre boieri p. 210 au II dispärut rafd ca familiile lor sä mai *tie vreodatd nimic de soarta lot. Întoarcerea la Galati; inainte de a sosi ne-am petrecut noaptea intr-un mic sat, situat foarte aproape de Dundre.

Capitolul X

Comertul la Galati. Bara Sulina [...] Ferdinand r29[...] p. 211

Exportul prin Galati *i Braila a cunoscut, in 1845, o cre*tere importantä *i pare a se dezvolta in continuare. Totu*i, principatele nu pot multumi comenzile sosite din Franta *i Anglia; grânele, pe de-o parte, au un pret foarte ridicat 7 28 Mihail Sturdza dornn al Moldovei, aprilie 1834-iunie 1849. 29 Ferdinando Primo, vas cu aburi al companiei austriece de navigatie cu piroscafe pe Dunäre

Erste Kaiserlich-Königliche Donau-Darnpfschiffahrts", care circula pe ruta Galati-Sulina-VarnaConstantinopol. Drumul era parcurs in 2 zile §i jumätate, atät la ducere cât §i la intoarcere.

638

www.dacoromanica.ro

fr $i 30 c, indicate la Galati 'And la Marsilia. Aceastd scumpire este cauzatd, in mare parte, de stadiul canalului Sulina, unde timp de trei luni adâncimea apei nu este de 7 picioare engleze, ceea ce inchide in intregime trecerea navelor de tonaj obi$nuit. Aceastd innisipare, atât de ddundtoare comeroilui nu a dispdrut decât in luna iulie, vremea când fluviul se afld la nivelul sdu obi$nuit. Am fdcut drumul la Constantinopol la bordul vasului, numit Ferdinand I" care ne-a oferit o treversare supdrdtoare $i foarte intârziatd de violenta vânturilor din octombrie, mult mai periculoase aici ca in alte pdrti.[...] Dupd o traversare de unsprezece ore am ajuns la Sulina (alt punct nu mai putin p 212 important pe harta diplomatiei europene), aflat la intrarea in Marea Neagrd. De-a

lungul celor doud maluri ale fluviului din ce in ce larg, aliniate ca intr-un port, stationeazd cca. 400 de vase cu cereale, ce a$teaptd un moment prielnic pentru a trece aceastd teribild bard", sursd a atâtor dificultdti $i discrimindri internationale. Dupd ce s-a consultat cu cârmaciul Sulina, cdpitanului nostru a recunoscut imposibilitatea de a intra in mare. Ape le de trecere nu aveau deck 11 picioare engleze adâncime, iar violenta vântului era astfel cd cd nava nu putea sd treacd cleat cu riscul atingerii fundului $i se putea rupe. [...] Sulina este compusd din 120 de case wzate pe malul drept al fluviului ard p. 214 cea mai micd regularitate. Locuitorii sdi, traficanti sau proprietari de mici bärci31 sd foloseascd foarte bine resursele pe care le oferd portul care addposte$te atâtea vapoare. Garnizoana numärd II 240 de soldati de marina, 40 de infanterie, 12 p. 215 angajati la far, 26 de cavaleri$ti cu un ofiter, 10 cazaci pentru politie, doud bärci $i o $alupd canonierd. Aspectul tinutului, ndpddit de ceata deasá a Dundrii $i a mdrii, este de o mare monotonie. Celelalte brate ale gurii Dundrii sunt parasite de mult timp si par cu totul impracticabile. in aceastd tristd localitate, din cauza timpului wit, Ferdinand I" a trebuit sd a$tepte 24 de ore. in sfar$it, un cârmaci grec $i-a oferit serviciile cdpitanului nostru, in schimbul unei sume de bani pentru a trece piroscaful. 0 jumdtate de ord i-a trebuit pentru aceastd maneved $i noi ne-am regdsit cu emotie pe Marea Neagrd, primul teatru al aventurii noastre de navigatie, a cdrui arnintire ne pare aproape un vis.

" Se vad biete vase rämase de luni intregi la Sulina, in acea asteptare atit de däunätoare comeriului" (n.a). 31 alleges.

639

www.dacoromanica.ro

ANTON WASNIEWSKI

(?-?)

Nu dispunem de prea multe informatii in legiturä cu Anton Wasniewski, polonez de origine si preot catolic. Ceea ce cunoastem este faptul ea' la 13 august 1846 a plecat din Lemberg spre Iasi, insotit

de doi nepoti ce studiau in acest oras si care erau originari din Moldova. aldtoria a durat sase sa-ptdmâni, drumetii strdbdtând in grabd orase si sate din Bucovina si Moldova: Cernduti, Suceava, Botosani, Iasi, Galati. De aici Wasniewski s-a imbarcat spre Constantinopol. /nsemndrile despre oamenii si locurile prin care a trecut au fost publicate la inceputul secolului XX, in traducerea partiald a lui I. M. Zatlokiewicz si au apdrut in mai multe numere din Semánátorul". Preotul polonez ne oferd

informatii despre populatia Iasi lor si mai cu seamd despre diversitatea ei etnicd, bisericile din Moldova, in special biserica din Botosani, consulate. Ceea ce I-a impresionat in mod deosebit a fost posta moldoveneascd, despre care scrie cd era renumitd pentru iuteala ei".

ANTON WASNIEWSKI Din cfilitoria prin Bucovina §i Moldova a pirintelui Anton Wasniewski.

Sase sAptfiniâni In räsirit - 18461 p. 774

[...] Dupd aceastd din urmá noapte a noastrd in Bucovina in hanul satului Pantiri (Pancyr"), am pornit cu noaptea in cap la granitd, unde, spre marea noastrd bucurie, ne si asteptau caii, trimisi anume pentru noi de la Iasi. Ni s-au vizat pasapoartele. Cu pasaportul vizat, alergai Mr% zdbavd la poarta granitei, ridicatd pe podul unui râusor neinsemnat si deschisd pentru cdldtori numai de la 8 pdnd la 12 inainte de amiazd si de la 3 pâtid la 6 seara. 0 multime de cdldtori astepta de o parte si de cealaltd a granitei clipa mult doria a deschiderii. in sarsit, veni ofiterul austriac, grdnicerul, si peste putine clipe am intrat in tara moldoveneascd. in treacdt adaug cd nu a§a de iute s-a facut acea trecere la intoarcere. Toate obiectele mele trebuiau sd fie dezinfectate cu gaz cloric. Dezinfectarea m-a oprit 1 Textul a fost reprodus dupd I. M. Zatlokiewicz, Din ccilcitoria prin Bucovina .yi Moldova a pcir Anton Wasniewski (,Fase sciptchmini in Rciscirit", 1846), in Sämändtorul", 1906, an V, nr. 39 (24 septembrie), p. 771-774; nr 44 (29 oct.), p. 864-868; nr. 48 (26 nov.), p. 954-958; nr. 50 (10 dec ) p. 993-997; nr. 51 (17 dec.), p. 1012-1016.

640

www.dacoromanica.ro

aproape o jumdtate de zi. AceastA dezinfectare se sdvârvea in cdsuta ce std lângd poarta granitei. Lucrurile ce trebuiau dezinfectate se puneau intr-o ladd mare cu o deschizdturd in fund, prin care intrau aburii. Suntem in Moldova. Dupd o zdbavä scurtd la granita moldoveneascd in oravelul curat Mihdileni, am pornit mai departe pe drumul mare vi mult umblat. Nu pot läuda indeajuns cdsutele curdtele ori foivoarele ridicate de-a lungul drumului, tot la 500 de stânjeni, pentru strdjerii sigurantei cdldtorilor. Aceasta e opera lui Vodd Sturdza', cdruia Moldova îi datoreazd multe imbundatiri mântuitoare. Domnul tdrii este principele Mihail Sturdza, pe care 1-au ales in 1834 boierii cu majoritatea voturilor ca gospodar pe viatd. Boierii au toate dregdtoriile mai 'Mahe, cele civile i cele militare, vi tot ei ocârmuiesc tara, impärtitä in treisprezece judete, sub conducerea domnului.// Populatia de acum a Moldovei -fold de intinderea tdrii -e foarte putind, cdci p. 864 de-abia atinge un milion. O alcdtuiesc in cea mai mare parte românii, dar sunt vi multi greci i unguri, sârbi i bulgari, tigani, dar mai ales evrei. Prin orave, i indeobvte la Iavi, se mai did vi multi nemti, francezi i alte natii, indeletnicindu-se, sub ocrotirea consulilor lor, cu felurite mevtevuguri i cu negotul. In anii din urmd, chiar i polonii emigranti cautd in numär mare aici addpostul. Devi e încä ava de micä populatia, devi industria e incd in leagdn, tara aceasta devine totuvi - sub conducerea printului Sturdza - din ce in ce mai bogatd, mai cu seamd din pricina negotului insemnat de vite i grâne cu Austria, Italia, Anglia vi Franta.

Religia domnitoare in Moldova e cea greacd ortodoxd. Mitropolitul - cu revedinta la Iai - impreund cu episcopii de Huvi vi Roman, implinesc - sub obläduirea patriarhului grecesc din Constantinopol - toate afacerile duhovnicevti ale moldovenilor. Clerul ortodox - mai ales cel de rând - std indeobvte foarte jos vi

se deosebevte de popor numai prin darul sdu preotesc. M-am intâlnit adesea in aldtoria prin Moldova cu popi desculti i rupti. Luându-vi oddjdii bisericevti, ei se unesc cu alaiul funebru pentru o mica pomand: o lumânare, o basma, pe care - ca vi in Bucovina -o poartd pand la cimitir, legatd de lumânare. Câteodatd mai capda

die o colivä sau cloud, câte unul sau doi colaci, ceva lämai, mere, smochine vi stafide. Se intâmpld cd-1 mai poftesc pe preot i la praznic, i atunci - bucuria lui nu-i proastd. Pe lângd religia domnitoare, toate celelalte religii au deplind libcrtate, i, din aceastä pricind, in vremea de fatd se afld in Moldova 48 064 de catolici, in cea mai mare parte unguri, avezati aici de mult i ocrotiti de curtea austriacd. Se afld 23 de

parohii, intinse fiecare pe câte zece, ba chiar vi mai multe zeci de mile. Din timpurile cele mai depdrtate, datoriile duhovnicevti le sdvârvesc la 80 de biserici

vi

2 Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849).

641

www.dacoromanica.ro

p. 865

ase paradise pdrintii franciscani §i câtiva preoti de mir, trimi§i din // Ungaria pentru ungurii §i secuii ce s-au a§ezat aici pe vremurile lui Sigismund3, regele Ungariei la anul 1420. Pe dân§ii ii ocârmuiesc patru vicari-decani, ace§tia, la rândul lor, supu§i vicarului §.1 vizitatorului apostolic, cu re§edinta la MO. Astdzi, vicar apostolic e Paul Sardi, episcop de Verona. Drumul ducea pe un §es necurmat printre sate imprd§tiate ici §i acolo. De cum

trecurdm târgwrul Bucecea4, drumul mare apucd la deal. De pe deal ne izbi priveli§tea minunatd a satului Cdlinqti6, cu o bisericutd frumoasá *i cu un palat tot ap de frumos, zidit in stil rdsdritean. Inca de departe puturdm deosebi o ceatd de oameni ce se mi§ca neincetat pe lângá ni§te corturi. Era o nuntd tigdneascd.

Ace§ti beduini ai Europei fAceau praznicul de cununie sub cerul liber, aträgand §i o parte insemnatd a locuitorilor celor multi ai satului. Greu iti poti inchipui priveli§tea ce ne-o infdti§eazd acea gloatd pestritd. De o parte sateau §atrele, ticdite i murdare, iar lângd dânsele ardeau focurile aprinse pe pdmânt. Tigäncile - negre ca fundill ceaunului - bând tutun din lulele, &eau felurite bundtdti pentru masa oaspetilor. Dancii6- goi pe jumdtate, smoliti de ar§ita soarelui - se zbenguiau veseli cu câinii. De cealaltä parte se invârteau intr-un cerc larg, in veminte colorate, voio0i fldedi §i fete, bdtând in sunetul muzicii lui zgomotoase, tigdne*ti, hora nationald - arcanaua - pe care o priveau mamele serioase, a§ezate la o parte. Buliba§a, in §alvari stacojii, cu fesul pe cap - care pdzea rânduiala §i bdtea tactul cu un buzdugan zdravdn - desdvâr§ea aceastd priveli§te ciudatd. Tiganii ce locuiesc in Moldova sunt impdrtiti in §atre - va sd zicd: comunitäti - compuse din câte cincizeci de familii. Fiecare §aträ are un buliba§d, care, fiind intdrit de stat, ia asuprd-§i toate afacerile neamului sdu tigänesc.

Asemenea ttani nomazi am intâlnit adesea in cdatoria mea prin Moldova. Tiganii ace§tia au ajuns aici la 1400, sub domnia lui Alexandru cel Bun7. Ar trebui sd te miri de acea mizerie mare i totodatd i mare veselie a tigani1or, de n-ai cunoa§te puterea deprinderii cu libertatea rdu inteleasd, care-i face pe dân§ii - ca §i pe arabi - nepdsdtori la toate celelalte trebuinte ale vietii. Totu§i trebuie sd mdrturisim cd multi boieri - urmând pilda donmului din scaun -au izbutit sd aFze

p. 866 // pe mo§iile lor mai multe familii de Ogani §i sd-i fwä buni plugari, dându-le oarecare libertate.

Curmând §irul dealurilor acoperite cu pdduri, am ajuns pe culmea cea mai 'Malta a dealului, de unde mi se infdti§a §esul, lung de mai multe mile, care in alti 3 Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei si impärat romano-german (1386-1437). 4 Oras in apropiere de Botosani. 5 Corn. ce apartme administrativ de orasul Bucecea, jud Botosam. 6 in sensul de copii". 7 Referire la cele 31 de sälase de tigani däruite de Alexandru cel Bun Mänästirn Bistrita, in 1428.

642

www.dacoromanica.ro

ani este manos si roditor, cu pämantul bun; in timpul calatoriei mele era uscat de arsita soarelui. in fundul sesului mijeau Botosanii cu turnurile inalte. Acest oras e departat sase mile de hotarul Bucovinei. Acolo am ramas peste noapte. Botosanii - unul dintre cele mai mari orase dupa Iasi - se impanzeste pe ses larg. El are 'Ana la 10 000 de locuitori, cea mai mare parte romani si armeni. Are cateva mii de case, mai mult de lemn, zidite frumos, in stil oriental. Dar am vazut adesea si cascioare sarace, care in loc de geamuri de sticla au la ferestre basici intinse, cu o franturd de sticld in mijloc.

Cea mai mare podoaba a orasului acestuia sunt rat% indoialä bisericile ortodoxe, durate in stil rasaritean, cu turnuri chipoase, acoperite de tinichea. Am numarat mai bine de zece turnuri. Vizitand cartierele orasului, simtii o mare bucurie, cand am zarit aici si o bisericuta catolica, zidita un an in urma pe o ridicaturd frumoasa. Era tocmai pe srarsite. Era rasplata muncii neobosite si a trudelor parintelui Dornseifer, preot din

Ordinul Sf. Francisc. Parintele Dornseifer, vrand sa indestuleze trebuintele duhovnicesti ale catolicilor de aici, acum trei ani porni cu Doamne-ajuta, in toiul

iernii grele, prin Galitia la Viena, spre a strange cele trebuitoare. Dumnezeu binecuvanta nazuintele lui zeloase. Capatä o suma insemnata de la arhiducele Ferdinand, guvernatoml de atunci al Galitiei, si de la mitropolitii Lembergului, tot asa cateva sute de florini de la cetätenii aceluiasi