Călători Străini Despre Ţările Române În Secolul Al XIX-lea. Serie Nouă. Volumul 3 (1831-1840)

CALATORI STRAIN! DESPRE

TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XIX-LEA Serie noua Vol. III

...

-.7-

....:::

I

takiVit ` .

3

'A

't ,.- .. t a

''

4

- .i-. tle I.i...7,-,....11 it . ,

. ,.

...

-4 !(

;1111

t{

'tc-L4.:

,

.1.

r\

.1=1. =111M

/

A

:!.....---:, a,

'!"),

..

,-7*.,

'

"..,.

'

a

. .r , *1 Viikt....i.r

al ..4,4,,.....

/ ,-.

1. ,

4, u-.1- . -T.'

_. .

...:T..41:1:f-

1;

EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro

e

°

111

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XIX-LEA Serie noua Vol. HI

www.dacoromanica.ro

FOREIGN TRAVELLERS ABOUT THE ROMANIAN COUNTRIES IN THE XIXTH CENTURY New series Vol. DI

CARTEA A APARUT CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII BSI CULTELOR, PRIN ADMINISTRATIA FONDULUI CULTURAL NATIONAL

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

Institutul de Istorie Nicolae Iorga"

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XIX-LEA Serie noua Volumul III (1831-1840) Coordonatorut tolectiei: (PAUL CERNOVODEANU I 'membru de onoare al Academiei Romane Coordonatorul volumului: DANIELA BUSA

Autori 'PAUL CERNOVODEANU , DANIELA BUVI, CRISTINA FENE$AN, GEORGETA FILITTI, ADRIANA GIEEORGHE, ADRIAN SILVAN IONESCU, MARIAN STROIA, LUCIATAFTA, RALUCA TOMI, ERBAN RADULESCU-ZONER

EDITURA ACADEMIE! ROMANE BUCURE$TI, 2006

www.dacoromanica.ro

Copyright © 2006. Editura Academiei Romane. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Selectia ilustratiilor $i reproduceri: ADRIAN-SILVAN IONESCU

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMANE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5, 050711, Bucuresti, Romania, Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romftniei Calatori straini despre 'Virile Romane in secolul al XIX-lea: Serie Noui / vol. ingrijit de: Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, $erban Radulescu-Zoner, Marian Stroia...; red. responsabil: Paul Cernovodeanu... Bucuresti: Editura Academiei Romane, 2004 vol. ISBN (10)973-27-1129-9 Vol- 3: (1831-1840) / Paul Cemovodeanu, Daniela Buqa (coord.) Raluca Tomi, ... - 2006. - ISBN (10)973-27-1478-6; ISBN (13) 978-973-27-1478-2

I. Busk Daniela (coord.) II. Cernovodeanu, Paul (red.) III. Tomi, Raluca 913(498)(0:82-992) 82-992=135.1 Referenti: CONSTANTIN BALAN I , FLORIN CONSTANTINIU

Redactor: ANA BORO$

Bun de tipar: 29.11.2006. Format: 16/70 X 100 Coli de tipar: 63 + 24 plane C.Z. pentru biblioteci mari: 91(498) (082) C.Z. pentru biblioteci mici:91.04(00:498) (082)

www.dacoromanica.ro

PREFAT A

Cunoscut indeob$te ca secol al rede$teptarii nationale, al afirmarii dorintei de

unitate $i independentei statale at libertatii individuale $i, in multe cazuri, at materializarii acestor idealuri, veacul at XIX-lea este deopotriva gi eel al modernizarii, at extinderii descoperirilor, at adancirii cunoasterii la nivel de arie geografica, teritoriu, etnie, obiceiuri, religie, culture, dar $i al calatoriilor, facilitate de dezvoltarea editor mijloacelor de transport. Intr-o epoca in care ideile gi

informatiile circulau cu o rapiditate lard precedent, la aceasta contribuind, in principal, interesul 1i dorinta oamenilor de a veni in contact nemijlocit cu realitati $i locuri noi, cat mai indepartate $i mai variate, importanta relatarilor de calatorie este deosebita. Ele constituie un izvor pretios, de care nu se poate face abstractie, ce nu poate fi minimalizat sau ignorat, care completeaza imbogate$te informatia, ii adauga noi valente, in unele cazuri aduce un plus de culoare 1i savoare, dar $i un izvor care pune in evidenta aspecte 1i nuance incomplet sau deloc desprinse din cercetarea surselor istorice traditionale. In pofida laturii inevitabil subjective $i fragmentare", compensate insa de spontaneitatea contactului direct $i a deta$arii"2, ele 1$i pastreaza in cea mai larga masura valoarea intacta de surse relevante"3 $i pentru cercetatorii ce au ca domeniu de investigatie veacul at XIX-lea, de$i in

acest caz documentatia este nu numai mutt mai vasta, dar $i mai diverse in comparatie cu cea de care dispun Peregrinii din centrul ti apusul Europei au venit in contact direct cu o lume, in multe cazuri in disonanta cu cea din care proveneau, care le-a trezit interesul, ' In Prefata la volumul U al prezentei colectii, regretatul Paul Cernovodeanu, initiatorul noii serii, preciza ca aceasta se referea gi la volumele ce vor urma pane la anul 1848. Avand in vedere importanta relatarilor privindu-i pe romani, diversitatea tor, ca si epoca de prefaceri din societate la care calatorii straini au fost martori, editorii au considerat oportun ca si acest volum sa fie precedat de cateva observatii privind contextul istoric, varietatea etnica, socials, profesionali a peregrinilor si de unele pasaje semnificative din opera acestora, care sa ilustreze aspecte ale vietii social-politice, edilitar-urbanistice, culturale etc.

2 Paul Cernovodeanu, Imaginea jcirilor romeme la cdldtorii strdini din secolele XIV-XVIII, in

Revista de istorie", t. 32, 1979, nr. 12, p. 2353. 3 Idem, Imaginea celuilalt apologia imagina societdai ronainesti in viziunea cdldtorilor strdini (sec. XVIII prima jumdtate a sec. XIX), in Orasul romanesc ci lumea rurald. Realitda locale si perceptii europene la sfiirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului a! XIX-lea, Editura Istros, Braila, 2004, p. 34.

www.dacoromanica.ro

5

curiozitatea, dar si dorinta de a-i intelege realitatile, fapt ce a sporit veridicitatea yi

exactitatea perceptiei for asupra imaginii celuilalt". Interesul strainilor fats de spatiul sud-est european a crescut pe masura acutizarii manifestarilor chestiunii orientale", a slabirii dominatiei otomane si intensificarii luptci pentru afirmarea fiintei nationale, pentru libertate a popoarelor din Balcani, a largirii si diversificarii relatiilor for cu restul continentului, dar 1i a rivalitatilor dintre puterile europene, ale caror interese in zona devenisera tot mai evidente si antagonice. Dc-a lungul intregului secol, orientarea spre apus a societatii romanesti, prin

adoptarea $i adaptarea modelului occidental, a fost nu numai stringenta, dar $i manifests. In primele doua decenii schimbarile s-au facut cu prudenta, au avut un caracter formal $i au vizat cu precadere aspecte ale vietii cotidiene, fara a aduce atingere celor de natura politica, socials, economics pentru a nu provoca nelinistea Portii. Orice reactie a acesteia fats de o atitudine, masura sau actiune ar fi pus in pericol gi ar fi amanat pasii emanciparii de sub tutela, fapt remarcat $i de delegatul $tiintific al Universitatii din Oxford, medicul William Mac Michael, care cu putin

timp inaintea revolutiei lui Tudor Vladimirescu consemna: Sub ochiul gelos al banuitorului guvern turc, imbracamintea nu este deloc o chestiune lipsita de insemnatate pi folosirea costumelor din Europa civilizata ar fi privita ca o inovatie tot atat de primejdioasa, ca $i adoptarea vederilor celor mai luminate asupra politicii

modeme". Revolutia lui Tudor Vladimirescu si instaurarea domniilor pamantene au adus schirnbari in viata politica a principatelor, prin punerea in valoare a boierimii mici si mijlocii. Destul de numeroasa 1i doritoare de afirmare, ea a inceput sa ceara insistent egalitate politica $i privilegii similare cu marea boierime, care isi vedea astfel periclitata pozitia de for unica. Disputa politica a imbracat forme diverse, fara a putea ascunde gravele disensiuni nascute din viziunea di ferita a modalitatilor de innoire a socictatii. Vechiul si anacronicul continuau sa existe, manifestandu-se in domnia autoritara, in modul de organizare al justitiei, administratiei locale, in statutul manastirilor inchinate, in servitutile care impovarau mare parte din masa de tarani. Schimbarile ce se prefigurau veneau deocamdata din sfera culturii, unde se inregistrau pasi timizi de afirmare, mai ales in privinta nationale", 1i

economiei, in special ramura ei comerciala care se mentine la standarde acceptabile"5. Pe plan extern Conventia de la Akkerman (1826) si razboiul ruso-turc (1828-1829) au coincis cu sporirea infiuentei $i puterii Rusiei in sud-estul Europei. Prin instituirea, mentinerea si intarirea controlului asupra principatelor dunarene, ea obtinea o pozitie privilegiata in zona, ceea ii alimenta not planuri de extindere. 4 William Mac Michael, Relatia caldtorrei prin Moldova si Tara Romcineascci, in Cdlcitori strain despre Write romiine in secolul al X1.1 -lea, serie noua, vol. 1 (1801-1821), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2004, p. 748. 5 Paul Cernovodeanu, Prefertd la Ccilcitori strdini..., vol. 11 (1822-1830), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005, p. 5.

6

www.dacoromanica.ro

Pentru principatele dunarene deceniul 1831-1840 a insemnat continuarea ocupatiei militare mse$ti, instituita in 1828, in timpul careia au fost elaborate $i aplicate Regulamentele Organice, $i instaurarea domniilor regulamentare. Gandite

ca modele de constitutie, ale caror prevederi administrative, organizatorice, economice, edilitare, urbanistice, culturale $i de invatamant aveau menirea de a moderniza statul, acestea contineau, in privinta vietii politice $i sociale, prevederi restrictive, anacronice $i perimate pentru epoca $i in dezacord cu caracterul declarat al artizanului lor, Rusia tarista. Controlul politic strans al acesteia avea sa constituie in realitate un impediment in finalizarea modemizarii. Prin intermediul Regulamentelor Organice, Rusia a incercat sa transforme o situatie temporary intr-una

definitive, a carei finalitate ar fi lost anexarea principatelor. Opozitia societatii romane$ti $i a puterilor europene, care nu erau dispuse sa permits extinderea influentei tariste in sud-estul continentului, a zadamicit planurile Petersburgului.

Cu toate acestea, progresul a fost real, vizibil $i a vizat, cu o intensitate diferita, toate domeniile. Separarea puterii executive de cea legislativa $i juridica, crearea militiilor pamantene", predecesoare ale armatei de tip nou, masurile in directia instituirii unui regim fiscal eficient $i modern, cu planificarea veniturilor $i cheltuielilor, debutul statisticii demografice, ilustrata prin primele recensaminte $i prin crearea registrelor de stare civila, in care preotii parohi aveau sarcina sa noteze

cu scrupulozitate evenimente din viata enorigului: botezul, casatoria, divortul, decesul, constituie exemple elocvente in directia europenizarii". Pe plan economic s-au inregistrat o cre$tere a productiei agricole, sporadice incercari de creare a unor

industrii, ramase, din pacate, in aceasta faze, dar, mai ales, o intensificare a schimbului de marfuri cu strainatatea, ponderea produselor agricole sporind notabil. Scapate de obligatia de a livra Portii cantitati importante de grane la preturi stabilite de beneficiar, principatele roman $i-au orientat livrarile de cereale spre apusul $i centrul Europei, ceea ce a implicat $i o dezvoltare a porturilor dunarene Galati $i Braila, al caror aflux de marfuri $i calatori a inregistrat o cre$tere fare precedent. Ca urmare a facilitatilor oferite de regimul de porto-franco, acestea au devenit in scurt timp principalele puncte de expeditie a cerealelor $i lemnului romanesc. Initiate timid in deceniile anterioare, modernizarea ora$elor incepea sa capete

consistenta printr-o serie de masuri ca: extinderea pavarii ulitelor, imbunatatirea iluminatului, prin regandirea amplasarii cartierelor de locuinte, find incurajata constructia in zonele mai inalte $i ferite de inundatii, dar $i prin aparitia, acolo unde a fost posibil, a unor organe locale cu responsabilitati organizatorice $i edilitarurbanistice.

In domeniul invatamantului $i culturii, pa$ii pe calca modernizarii au fost ireversibili $i i-au continuat $i adancit pe cei din deceniul anterior. In acest sens,

institutiile de invatamant au cunoscut o evidenta dezvoltare, s-au deschis $i redeschis $coli publice $i particulare atat in capitale cat $i in multe °raw, s-a diversificat programa $colara, au aparut primele manuale. Un progres notabil a www.dacoromanica.ro

7

inregistrat §i presa, a crescut numarul ziarelor §i revistelor, s-a diversificat continutul, a inceput sa se contureze interesul opiniei publice pentru acest domeniu.

in cultura au aparut societati §tiintifice §i culturale, iar teatrul a depa§it faza de experiment.

Prefacerile prin care trecea societatea romaneasca in deceniul patru al secolului al XIX-lea, nu Intotdeauna acceptate de cei vizati, ca i permanenta lupta dintre nou si vechi au stamit interesul occidentalilor i central- europenilor, al caror numar s-a aflat in cre§tere fata de deceniul anterior. Manati de simpla curiozitate, dar cel mai adesea cu misiuni bine stabilite, calatorii spre §i dinspre Orient au trecut

de multe on in graba teritoriul locuit de romani, altii au poposit aici cateva saptamani sau luni, iar unii chiar s-au stabilit temporar i au jucat un rol important

in societatea romaneasca. In general ei au sesizat corect realitatile politice, economice i sociale din Tara Romaneasca §i Moldova, consemnand atat inapoierea societatii romane§ti, datorata indelungatei opresiuni otomane, cat §i inceputul unui

proces de modemizare, considerat oportun §i deosebit de important, fara a omite limitele Regulamentelor Organice. Peregrinii din intervalul 1831-1840 s-au caracterizat printr-o mare diversitate sociala6, profesionale, etnica, religioasa8, prin gradul de cultura diferit, au fost mai 6 Mu lt mai putin numerosi fata de deceniile trecute, unii calatori proveneau din randurile aristocratiei, find diplomati, militari superiori sau simpli drumeti. Cel mai bine reprezentati au fost ultimii: Charles Lemercier de Longpre baron d'Haussez (1836), printul Anatoli Demidov (1837), Carl Theodor Maria Hubert Isidor Freiherr von Hallburg-Broich, cunoscut sub numele de Eremit von Gauting (1838), printul Hermann von Piickler-Muskau (1839), printul Henri de Bourbon, duce de Bordeaux, conte de Chambord (1839), pretendent la tronul Frantei, lady Frances Anne Vane, marchiza de Londonderry (1840). Dintre militari semnalam prezenta lui Helmuth von Moltke, viitor feldmaresal al Prusiei, de origine daneza (1835) si a lui Auguste Frederic Louis Viesse de Marmont, duce de Ragusa, maresal al Frantei (1834), iar dintre diplomati pe Adrien Louis Cochelet (1834), consul general al Frantei in principate, Karl Otto von Arnim (1836), atasat al legatiei Prusiei la Stokholm, Edouard Thouvenel (1839), viitor ministru de externe al Frantei, contele Noel Marie Victor du Parc de Locmaria, locotenent colonel de infanterie si apropiat al printul Henri de Bourbon, Sir Adolphus Slade (1838), o vreme amiral in serviciul Portii. 7 Majoritatea calatorilor straini care au traversat teritoriul locuit de romani au provenit din randurile burgheziei occidentale si central europene si au avut profesii dintre cele mai diverse. Unii erau medici ca: Stepan Dobronravov (1831), Franz Joseph Adolf Schneidawind (1832), F.S. Chrismar (1833), John Paget; altii geologi, naturalisti, farmacisti ca: D. Lovi (1834), Joseph von Darner (1835), Gustav Schiiller (1838), August Griesebach (1838); altii oameni politici, cadre didactice, publicisti si literati ca: Michael Quin (1834), Lorenzo Valerio (1835), Julia Pardoe (1836), James Bailie Fraser (1836), Saint Marc Girardin (1836), Stanislas Bellanger (1836), Auguste Labatut (1837), Raoul Perrin (1837), Mihaly Tancsics (1839); negustori: Jean Baptiste Morot (1839), Vincent Nolte (1840). Nu au lipsit nici preotii ortodocsi ca ieromonahul rus Partenie (1837), misionarii catolici si protestanti cum au fost Gego Elek (1836), reverenzii Benjamin Barker (1834) si Nathaniel Burton (1837), Andrew Bonard si Robert Mc Cheyne (1839). Acestora li s-au adaugat artistii plastici, cei mai cunoscuti find Miklos Barabas si Auguste Raffet si meseriasii cum era carutasul Ernst Dobel. 8 Printre cei 46 de calatori straini ale caror insemnari fac obiectul prezentului volum Intalnim catolici, protestanti, ortodocsi, musulmani. Acestia erau: francezi, englezi, prusieni, austrieci, rusi, unguri, secui, italieni, persani, americani. 8

www.dacoromanica.ro

numerosi decat in deceniile precedente9, au provenit din diferite parti ale continentului european, iar unii chiar din Asia si America de Nord19, ceea ce constituie Inca o dovada a interesului manifestat fats de acest spatiu. Marea for majoritate a calatorit incepand cu 1834 si a fost atrasa, cu precadere, de realitatile din Tara Romaneasca si Moldova, carora le-au dedicat cele mai multe pagini. In prezentarea noastra, am selectat acei drumeti care nu au facut obiectul Introducerii generale la volumul I si al Prefetei la volumul II al prezentei serii si care se remarca prin personalitatea for si prin informatiile oferite. Ca si in deceniile anterioare, cei mai numerosi calatori straini au apartinut marilor puteri, iar dintre ei francezii au reprezentat aproape o treime din total (14 din 46). Avantajati de experienta drumetiilor predecesorilor for si de cunostintele despre teritoriul romanesc dobandite cu aceste prilejuri, ca si de faptul ca limba franceza cunoscuse de catva timp o mare raspandire devenind limba saloanelor, a seratelor, balurilor, dar si cea uzitata de diplomati, acestia au Inceput sa soseasca odata cu sfarsitul ocupatiei rusesti si au fost interesati de cele mai diverse aspecte ale societatii. Unii au avut misiuni oficiale din partea guvernului francez, cazul baronului Charles Joseph Edmond de Bois-Le-Comte, care a facut o prezentare globala principatelor dunarene destul de obiectiva si bazata pe informatii credibile, culese in cele trei saptamani de sedere (apriliemai 1834)", sau al lui Adrien Louis Cochelet, consul in principate (1834-1836), altii au fost simpli peregrini de la care ne-au parvenit informatii asupra vietii economice, sociale, culturale, edilitare, dar si a starii de spirit a locuitorilor. Odata cu inaugurarea primei linii regulate de marfuri si pasageri pe Dunare de la Viena la Sulina in 1834, vizitatorii si-au diversificat ruta de calatorie si mijloacele de transport. In pofida dificultatilor de navigatie din zona Cataractelor si a Portilor de Fier, care implicau transbordarea pe uscat pentru acest

parcurs, au fost destui care au renuntat la calea pe uscat si au optat pentru cea fluviala, printre ei numarandu-se Saint Marc Girardin (1836), Auguste Labatut (1837), Edouard Thouvenel (1838), Jean Baptiste Morot (1839). Asa cum am mentionat, unul dintre francezii cu misiuni oficiale a fost Adrien Louis Cochelet. Numit consul general al Frantei la Bucuresti la 19 august 1834, el

a sosit la post la sfarsitul anului si a functionat aici pans in septembrie 1836. 9 In primele cloud decenii ale secolului al XIX-lea, 42 de cAlatori au lasat impresii despre romani, iar in deceniul 1821-1830 numarul acestora a fost de 30. Vezi impresiile for in Ccilcitori strelini despre larile romone in secolul al XIX-lea, serie noua, vol. I (1801-1822), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2004 si vol. II (1822-1830), Editura Academiei Romfine, Bucuresti, 2005. I° Dintre cAlatorii exotici" mentionlim pe cei trei printi persani: Riza Culi Marza, Negief Culi Marza gi Timour Marza, flu fostului pretendent la tronul Persiei, Husein Ali Marza, care au trecut prin principate in toamna anului 1836, insotiti de englezul James Bailie Fraser. Lor li se adaugii americanul Vincent Otto Nolte.

11 Nu vom insists asupra datelor 5i informatiilor importante, furnizate de Bois-Le-Comte, deoarece au fost evidentiate de coordonatorul gi initiatorul noii serii a prezentei colectii, regretatul Paul Cemovodeanu, in Introducerea generald, vol. I, p. 20-22.

www.dacoromanica.ro

9

Rezident in principate cativa ani, Cochelet a avut ragazul necesar pentru a cunoaste indeaproape societatea romaneasca sub toate aspectele. De la primul contact, s-a

aratat incantat ca putea vorbi la Bucuresti si Iasi limba saloanelor pariziene cu majoritatea interlocutorilor cercurilor mondene, care se exprimau intr-o franceza buns si vorbeau despre Franta ca si cum toti ar fi fost acolo. M-am simtit fericit sa flu reprezentantul tarii mele, in mijlocul unui popor unde puteam gasi nenumarate ocazii de a vorbi in limba natala despre atatea lucruri care fac sa-ti bats inima cand esti departe de patrie. In timpul celor trei ani cat am stat la Bucuresti am avut cele mai vii multumiri in aceasta privinta. Nu voi uita niciodata aceasta misiune care mi-a lasat amintiri dintre cele mai placute si prieteni adevarati"I2, nota Cochelet in jurnalul calatoriei intreprinsa in principate in 1834 si 1835. Consulul a fost incantat si de primirea aleasa de care s-a bucurat in calitate de reprezentant al unei mari puteri, ca si de intalnirea cu grupul de rezidenti francezi din principate, format in cea mai mare parte din tineri instruiti, care erau angajati ca profesori pentru copiii marilor boieri si din domnisoare foarte distinse, insarcinate, in aceleasi case, cu educatia tinerelor fete". El a trecut in revista magazinele frantuzesti din Bucuresti

precum si institutele franceze de educatie, interesandu-se in mod deosebit de cursurile liceului Sfantul Sava". In timpul misiunii sale Cochelet i-a cunoscut pe cei domni regulamentari, Alexandru Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si Mihail Sturdza in Moldova, a stabilit legaturi cu demnitari din Bucuresti si Iasi, a fost primit in locuintele acestora, a frecventat aceleasi cercuri mondene, ceea ce a dat un plus de coerenta si veridicitate Insemnarilor sale. Martor al primilor ani ai perioadei regulamentare, el conchidea ca statutul principatelor dupa 1834 a constituit un pas important pe calea progresului, in ciuda unor imperfectiuni: Principatele Tarii Romanesti si Moldovei traiesc acum sub un regim regulamentar. Demnitatea princiara este viagera. Au o

reprezentanta nationals, care supravegheaza actele acestor domni, care discuta proiectele inaintate de guvern si verifica bugetul. Se afla sub tutela curtii suzerane si a celei protectoare, dintre care mai cu seams una supravegheaza actele for si care

pot destitui pe domni cand administratia for ar fi arbitrary si venala [...] Tara Romaneasca si Moldova au deci in organizarea for politica actuala, in ciuda imperfectiilor ei, in spiritul national al claselor de sus si inteligenta poporului, o garantie a civilizatiei, a ordinei si prosperitatii, care se va rasfrange asupra intereselor materiale ale acestor doua principate si le va deschide prin agricultura si comert mari izvoare de bogatii"14. 121tineraire des Principautes de Valachie et de Moldavie. Extraits d'un journal de voyage fait

en 1834 et 1835 par M. Cochelet, ancien agent et consul general de France, en Valachie et en

Moldavie, pour servir a l'itineraire de ces deux principautes, in Bulletin de la Societe Geographique", t. XIX, 1835, p. 8. 13 lbidem, p. 7. 14 lbidem, p. 25-26.

10

www.dacoromanica.ro

lnteresat de promovarea comertului francez in principate si la Dunarea de Jos, Cochelet ne-a lasat pretioase informatii de natura economics, despre navigatia si miscarea demografica a porturilor Braila si Galati, cu putin timp inainte de a

primi statutul de porto-franco. In ambele cazuri, el constata afluxul navelor de marfuri si pasageri, sub diferite pavilioane cu exceptia celui francez si stadiul incipient in care se afla schimbul de marfuri cu Franta. Cu exceptia agentului nostru consular care este negustor, nici o alts casa franceza nu se gaseste Ia Galati, al carui comert este acaparat de greci. Acolo, poate mai mult decat la Braila, putem stabili legaturi de export sau import pe mare, mai avantajoase. De ce Marsilia sa nu

se implice, and pavilionul sard de la Genova este prezent in porturile principatelor?"15 se intreba retoric consulul francez.

Ca si alti calatori straini, Cochelet a observat si descris moravurile elitei politice, discrepanta dintre luxul inaltei societati si starea deplorabila a taranilor, statutul deosebit al robilor tigani, socant si pentru el, ca si pentru toti peregrinii occidentali, dar si deosebirile dintre stapanii de mosii din Tara Romaneasca, ce-si incredintau pamanturile spre administrare arendasilor, si cei din Moldova, care se ocupau personal de bunastarea proprietatilor lor: Boierii moldoveni se ocupa de

avantajele proprietatilor lor, unde si locuiesc, in timp ce cei din Muntenia le abandoneaza in mainile administratorilor care ii inseala"I6. Un alt francez din seria calatorildr care ne-au lasat informatii de o valoare

deosebita despre principatele dunarene este Edouard Antoine Thouvenel. Descendent at unei vechi familii nobiliare si unul dintre cei mai importanti diplomati ai Frantei secolului al XIX-lea, decorat cu Legiunea de Onoare in rang de

Mare Ofiter, detinator intre altele at portofoliului externelor (1860-1862) si reprezentant al tarii sale in mai multe capitale europene (Atena 1849-1850, Mtinchen 1850-1851, Constantinopol 1855-1860), Thouvenel a intreprins in 1838

o calatorie pe Dunare si Marea Neagra pana la Constantinopol, impresiile sale constituindu-se intr-un interesant material, intitulat La Hongrie et Ia Valachie (Souvenirs de voyage et notices historiques), aparut in forma unitary la Paris in 1840. La numai, 20 de ani viitorul diplomat isi dezvaluie calitati care 11 vor propulsa in cariera: spirit critic, pragmatic, fin psiholog. Observatiile sale patrunzatoare, dar lipsite de romantismul, culoarea si caldura celor ale lui de BellangerI7, se remarca

prin obiectivitate si spirit de analiza, constituind repere pentru viata politica de la sud de Carpati. In capitolul dedicat institutiilor nou introduse de Regulamentul Organic el prezinta menirea si atributiile celor politice, Para a analiza in ce masura 15 Ibidem, p. 18. 16 Ibidem, p. 19. 17 Stanislas Bellanger, Le (1) Keroutza, voyage en Moldo-Valachie, vol. II, Paris, 1846. Date le

si informatiile fumizate de Stanislas Bellanger au fost evidenfiate in Introducerea generald, vol. I, p. 20-22. Cilatorul francez a beneficiat de o amply monografie semnata de Georges Cioranesco,'La mission de Stanislas Bellanger dans 1 'Empire Ottoman, Thessaloniki, 1981.

www.dacoromanica.ro

11

schimbarile stipulate reprezentau un progres real fata de structurile anterioare $i lard

a comenta consecintele neaplicarii unor prevederi. Principiul reprezentativ a fost introdus pe larg in toate ramurile administratiei publice. $eful statului trebuie ales de o adunare compusd din cincizeci de boieri din prima class $i din $aptezeci din a doua class, din episcopi, din treizeci $i $ase de deputati de district $i doudzeci $i cinci de delegati ai ora$elor. Domnul Alecu Ghica a fost numit direct de Cate Rusia $i Poarta; dar articolul din tratatul din 1834, care autorizeazd aceasta derogare de la regula, it considers un caz particular, fad influenta asupra viitorului", nota succint Thouvenel. in continuare prezinta rolul bisericii, organizarea serviciului militar $i a carantinelor, descrie situatia mandstirilor inchinate, care detin impreund o cincime din terenurile cultivate"18 $i ale caror venituri sunt directionate in build masurd ate Muntele Athos.

Consulul francez constata cu interes progresul inregistrat de invatamantul public $i privat $i mai cu seams de faspandirea institutiilor de invatamant primar $i

de influenta culturii franceze, mult pretuita in acest spatiu, $i conchide a faspandirea limbii franceze dä conationalilor sdi o mare forts morala; ideile noastre prind viata in limba noastra; boierii citesc putin, dar numai carp frantuze$ti.

Toti bogatii iau pentru copiii for institutori francezi"I9. in schimb, se dovede$te limitat $i intolerant in consideratiile asupra arhitecturii religioase, pe care o critics nejustificat, ca $i in cele privitoare la clerul ortodox, pe care it socote$te lipsit de credinta, ignorant $i corupt.

Thouvenel consacra un capitol special robilor tigani, realitate specific romaneasca, pe care o critics plin de uimire $i de revolts (p. 230-249). Potrivit estimarilor sale, in Tara Romaneasca $i Moldova existau 250 000 de robi care II-Mau

in conditii mizere, lipsiti de minima subzistentd, tratati ca $i sclavii negri. Un alt capitol este cel inchinat resurselor materiale, care impreund cu cloud dintre anexe,

intitulate piese justificative, cea referitore la statistica populatiei din Tara Romaneasca (nr. 5) $i cea in care sunt descrise boggiile naturale $i este prezentat comertul celor cloud principate, cu oportunitatile pentru exportul francez (nr. 6), constituie o pledoarie lucida pentru atragerea investitorilor francezi. insemnarile de drumetie ale lui Thouvenel infatiwaza principalele aspecte ale societatii romane$ti din perioada regulamentard, etapa de debut in procesul de modemizare, oferind opiniei publice occidentale o imagine corectd $i concreta a realitatii. Ca latorii francezi care au strabatut Transilvania au consemat in relatarile for date despre geografia, natura solului, reteaua hidrografica, munti, ape minerale, dar $i despre drumuri, oraw, bogatii naturale, mineralogii find interesati de saline $i mine de aur, fier, carbune. Dintre ace$tia mentiondm pe Auguste Frederic Louise

Viesse de Marmont, duce de Ragusa, Charles Lemercier de Longpre, baron 18 Edouard Antoine Thouvenel, La Hongrie et la Valachie (Souvenirs de voyage et notices historiques), Paris, 1840, p. 219. 19 lbidem, p. 225.

12

www.dacoromanica.ro

d'Haussez, Noel Marie Victor du Parc, conte de Locmaria si printul Henri de Bourbon, conte de Chambord. Personalitate fascinanta, militar de geniu, maresal al Frantei, literat apreciat de contemporani, Auguste Frederic Louise Viesse de Marmont, duce de Ragusa, a fost si un impatimit cAlAtor, strabatand dupa 1830 Austria, Ungaria, Transilvania,

Bucovina, sudul Rusiei, teritorii din componenta Imperiului otoman (Siria, Palestina, Egipt). insemnarile referitoare la romani descriu calatoria din 1834 si se refers la dezvoltarea economics a regiunilor vizitate, la modul ingrijit in care era cultivat pamantul in Banat, in comparatie cu lipsa de interes a locuitorilor din zona Bistrita din nord-estul Transilvaniei, la exploatarea bogatiilor subsolului: fier in

zona Hunedoara, our in zona Zlatna, sare la Ocna Mures. Spirit de observatie ascutit, el surprinde in detaliu elementele arhitectonice originale ale oraselor prin care trece, ca si vestigiile istorice, pe care tine sa le consemneze. Astfel, la Arad remarca podul de peste Mures, la Timisoara fortareata cu cele zece bastioane, la Deva admird vechea cetate, iar la Hunedoara este uimit de frumusetea castelului Huniazilor, pe care il descrie cu emotie. Gazduit de elita Transilvaniei, datorita rangului sau, Marmont nu a putut si nici nu a fost interesat sa treaca dincolo de zidurile palatelor in care i se oferea ospitalitate. Desi nu a facut o analiza etnica si socials, el a remarcat numarul insemnat al romanilor, originea for latina, dar si lipsa drepturilor politice: Exists in Transilvania un numar mare de populatii diferite prin origine si limba; dar numai trei au drepturi recunoscute si servesc drept fundament al diviziunilor politice. Populatia este evaluata la 2 milioane de suflete. lata cum este impartita pe etnii: 250 000 de maghiari, un milion de romani, 5-600 000 de germani, 150 000 de secui si 120 000 de armeni... Statul nu recunoaste decat trei natiuni: ungurii, secuii si saxonii. Tara este impartita in 11 comitate, in fruntea carora sunt plasati ca in Ungaria comiti supremi; 7 scaune secuiesti, cu sal cu nume diferite, dar ale caror atributii sunt aceleasi ca ale comitilor superiori; noua scaune sasesti, ale caror conducatori sunt simpli administratori civili. Romanii care sunt impartiti in diviziuni diferite, se supun diviziunilor etniilor pe langa care locuiesc. Sunt cei mai vechi locuitori ai tarii, descendenti ai coloniilor romane stabilite de Traian. Ei se numesc ei insisi romani si limba for este plina de cuvinte latinesti, mai mult sau mai putin bine conservate, care marturiseste intr-o maniera certa originea lor''20. Pagini interesante sunt dedicate organizarii regimentului de granita de la Caransebes, unde autorul descrie modul in care era impartit pamantul intre membrii comunitAtii graniceresti, cum erau indeplinite obligatiile fata de stat, atributiile functionarilor civili si militari, instantele de judecata si legislatia deosebita ce se aplica in aceste regiuni. In timpul calatoriei, ducele de Marmont a avut prilejul sa 20 Auguste Frederic Louis Viesse de Marmont, Voyage du Marechal duc de Raguse en Hongrie, en Transilvanie, dans la Russie meridionale, en Crimee, et sur les bords de la Mer d'Azoff a Constantinople, dans quelques parties de l'Asie mineure, en Syrie, en Palestine et en Egypte, Paris, 1837, p. 137-138.

www.dacoromanica.ro

13

se intalneasca cu arhiducele Ferdinand, pre$edinte al guvernului Transilvaniei (1835-1837), sosit in calitate de comisar imperial pentru a deschide Dieta. Doi ani mai tarziu, in 1836, un alt aristocrat francez, Charles Lemercier de Longpre, baron d'Haussez, calatorea in Banat $i Transilvania $i, potrivit propriei marturisiri, ar fi dorit sa treaca $i in Tara Romaneasca, daca nu ar fi fost supus la mntoarcere neplacerilor cauzate de carantina. Impresiile acestei calatorii au fost

incluse Intr -o lucrare in cloud volume, aparuta la Bruxelles in 1837, Alpes et Danube, ou Voyage en Suisse, Styrie, Hongrie et Transylvanie. Observatiile pe care le-a facut sunt diverse, mai interesante find cele referitoare la diferitele etnii care locuiesc in Transilvania, carora le descrie portul traditional, obiceiurile, ocupatiile, incearca sa le schiteze un portret moral, care, in lipsa unei cunoasteri temeinice, nu este relevant. Autor al mai multor lucrari cu caracter economic, d'Haussez se arata

interesat de starea agriculturii $i a me$te$ugurilor transilvane $i banatene. Pe parcursul calatoriei baronul a fost martorul unei epidemii de holera, notele sale oferind celui care le parcurge imagini din interiorul unei comunitati confruntate cu un pericol iminent $i fatal $i permitandu-i sa observe reactiile $i modul in care un individ din secolul al XIX-lea abordeaza o criza majors. Aproape tot atat de numerosi ca $i francezii, calatorii englezi au Inceput sa soseasca, asemenea primilor, odata cu sfar$itul ocupatiei ruse$ti. Cei mai multi an

calatorit pe Dunare, in trecere spre Orient, unde aveau de indeplinit anumite misiuni. Unii au facut o simpla calatorie de documentare asupra bogatiilor sau pentru a vedea la fata locului cum pot fi incurajate comertul $i investitiile engleze in principate, altii au fost misionari. Mai putin dispusi sa observe $i sä analizeze transformarile din principate, calatorii englezi au acordat spatii largi zugravirii pitorescului $i exoticului, au cules informatii despre principalele °rase, in special porturi, find deosebit de exigenti $i critici in aprecierile asupra starii drumurilor, inconvenientelor mijloacelor $i rutelor de calatorie, igienei, moravurilor $i obiceiurilor locuitorilor, dovedind care* in informarea privind spatiul in care calatoreau $i lipsa de intelegere in cunoa$terea realitatilor acestuia. Marturiile lor, ca de altfel $i ale celorlalti peregrini, au fost influentate de mediul familial, educatie, statut social. Astfel, unii dintre peregrini au absolvit studii de arta, litere, teologie,

medicina la universitati cu traditie: Cambridge, Manchester, Edinburgh, altii pretigioase $coli militare (Royal Naval College din Portsmouth), dar au fost $i persoane despre care nu se cunosc date privind instructia. La fel de variate au fost $i profesiile calatorilor englezi: militari (Sir Adolphus Slade), inalti functionari ai Imperiului britanic (Charles B. Elliot), geologi (D. Lovi), oameni politici, avocati (Michael Quin), medici (Edmund Spencer), publici$ti $i literati (James Bailie Fraser, John Paget), clerici (Benjamin Barker, Nathaniel Burton, Andrew Bonnard $i Robert Mc Cheyne) $i turisti" (Julia Pardoe, Frances Anne Vane, marchiza de Londonderry). 14

www.dacoromanica.ro

0 marturie interesanta ne-a parvenit de la Charles B. Elliot, functionar guvernamental si orientalist recunoscut, care a Intreprins in 1835 o calatorie de documentare in Banat si Tara Romaneasca, apoi pe Prut in Moldova, pana la Leova (in Basarabia). Cu acest prilej a venit in contact cu autoritatile romane si consulii englezi din Bucuresti si Galati, de la care a obtinut date despre tara, statut politic,

locuri si locuitori. Elliot a pornit la drum familiarizat cu realitatile din spatiul romanesc, despre care a luat cunostinta din relatarile de calatorie ale englezilor care 1-au precedat, unul dintre acestia find cu certitudine colectionarul de antichitati si mineralogul Edward D. Clarke (1802)21, ale carui consideratii se regasesc de astfel

la Elliot. Cunoscator al istoriei romanilor, el sesizeaza corect faptul ca statutul politic al celor doua principate, dependente de Poarta, constituia principala cauza a

inapoierii lor, iar schimbarile petrecute sub ocupatia rusa in directia limitarii dependentei aveau in realitate un substrat politic: Inainte, domnitorul era numit si depus dupa bunul plac al Portii, obtinandu-si situatia si pastrand-o prin aur. Cel care oferea mai mult obtinea locul vacant si it tinea unul, doi sau mai multi ani, pana cand cineva avea destula influents pentru a obtine o porunca privind inlaturarea din scaun. Scopul unui principe, astfel, atat de nesigur pe locul sau, era acela de a pune mana pe cat mai multi bani in cel mai scurt timp cu putinta, lucru pe care-1 facea prin stoarceri lipsite de rusine sau cumpatare. In ultimii ani, Tara Romaneasca si Moldova au fost eliberate din starea lor de abjecta dependents fats de Poarta, nu insa pentru a castiga libertatea, ci pentru a cadea in mainile Rusiei. Prin tratatul de la Bucuresti, semnat in 1812, taml dobandea dreptul de a se amesteca in afacerile religioase ale poporului si in cazurile de ultragiu aduse de slujbasii turci la adresa

supusilor lor crestini din principate. Prin tratatul de la Adrianopole din 1829, aceasta putere, dupa cum bine se stie, a crescut atat de mult, incat provinciile in chestiune au trecut de fapt la autocratul din nord, deli au ramas in continuare supuse in mod nominal sultanului. Acestuia din urma Inca i se mai plateste un mic tribut anual, iar domnii sunt numiti de el, deli nu ca mai Inainte, cum doresc; este nevoit sa aleaga unul dintr-un numar de candidati care ii sunt recomandati de boieri. °data investiti cu autoritatea princiara, domnitorii nu mai sunt amovibili in timpul vietii, cu conditia de a-si plati tributul care, Inainte de 1829 era fixat la 2 000 000 piastri pentru Tara Romaneasca si 1 000 000 pentru Moldova. Siguranta lor este garantata de Rusia, care, pentru a-si asigura mai bine stapanirea asupra lor, a silit Turcia sa accepte stabilirea unui cordon de carantina, Intins de-a lungul Dunarii de

la Euxin la Ungaria, avand menirea de a stavili once comunicatie libera intre posesiunile Portii si aceste provincii care-i apartin numai cu numele. Tot asa cum recomandarea Rusiei poate da oricarui individ tronul principatului, ordinele ei pot sa-1 nimiceasca Intr -o clips; nici un lucru, oricat de obisnuit ar fi dar care ar putea fi neplacut tarului, nu poate sa se faca fara aprobarea Rusiei. 0 curioasa dovada a 21 Vezi textul lui Edward Daniel Clark in Cella-rod strdini despre larile romeine in secolul a! XIX-lea, serie noun, vol. I, p. 53-82.

www.dacoromanica.ro

15

acestui lucru a putut fi vazuta la Bucure$ti, cu putin timp inainte. Printului, care

racuse ceva care nu placuse tarului, consulul rus i-a comunicat de indata nemultumirea stapanului sau. Ghica a trimis o scrisoare in care i$i arata parerea de rau pentru faptul ca, fara a voi, suparase pe imparat. Aceasta insa nu era de ajuns. Consulul a insistat ca printul sa se dezvinovateasca in persoana; astfel domnul Tarii Romane$ti a fost vazut cerand iertare la up unui functionar rus!"22.

Ca $i alti voiajori care au strabatut teritoriul locuit de romani, Elliot a constatat mizeria $i primitivismul claselor de jos, coruptia generalizata, dar, ca majoritatea englezilor, nu a putut descifra cauzele acestora in profunzime $i s-a limitat O. releve aspectele negative de suprafata: Sistemul de tiranie incepe de la domnitor $i se intinde pans la boieri; Intreaga populatie poate fi impartita in doua clase, tirani $i robi. De$i majoritatea poporului se afla de fapt in robie, singurii care sunt socotiti astfel dupa lege sunt tiganii $i cei ce se trag din ei. In Ungaria, un mare numar din ace$tia se afla raspanditi printre tarani, dar Tara Romaneasca $i Moldova constituie cartierul for general, unde alcatuiesc o class numeroasa; insemnati prin numarul lor, tiganii sunt insa dispretuiti, ba chiar socotiti numai ni$te vite de povard. Se crede ca. ar fi vreo 150 000 in cele doua principate"23. in unele cazuri insa, Elliot a atribuit unor exceptii sau intamplari un caracter general, avansand astfel judecati gre$ite: Imoralitatea cea mai dezgustatoare cuprinde toate clasele din principate; deseori mamele i$i ineaca noii nascuti in Dunare. «Cand ii vad ca se poarta astfel

cu proprii for copii!» mi-a spus o doamna (din Anglia) care locuia acolo - «vei intelege prea bine ea nu ma pot simti sigura cu ei atunci cand nu sunt langa mine». Aceste pilde, imitate cu sarguinta, pot fi gasite in paturile cele mai de sus"24.

Un alt englez asupra caruia merits sa staruim este scotianul James Bailie Fraser, calator $i literat, autor de romane istorice, care in toamna anului 1836 insotea trei printi persani pans la Constantinopol. Neobiruitii vizitatori au sosit in Bucure$ti la 1/12 octombrie 1836, venind din Transilvania, iar $ederea for aici a fost prelungita la o lung, din pricina $tirilor ingrijoratoare primite de la Constantinopol privind izbucnirea unei epidemii de ciuma. Fraser ne-a lasat o descriere deosebit de

critics a Bucurestilor la Inceputul prefacerilor urbanistice, cand cele cateva infa'ptuiri pe calea modemizarii nu puteau Inca modifica impresia de inapoiere $i murdarie. Situat intr-o perfecta izolare pe o campie intinsa $i nemarginita [...] nu

exists paduri, nici macar copaci; nu case de Ora sau gradini, cu una sau cloud exceptii: totul-totul este o campie neteda, neinteresanta, atat de nivelata Ca ai gandi ca o minge rostogolita ar merge pans la capatul lumii fail a intampina cel mai mic obstacol", ora$ul ofera o priveli$te trista $i monotona"25. Locuintele erau mici $i 22 Charles B. Elliot, Travels in the Three Great Empires of Austria, Russia and Turkey, vol. I, London, 1838, p. 157-158. n Ibidem, p. 160. 24 Ibidem, p. 162.

25 James Bailie Fraser, Narrative of the residence of the Persian Princes in London, in 1835 and 1836. With an account of their journey from Persia, and subsequent adventures, vol. II, London, 1838,179-180.

16

www.dacoromanica.ro

mari, medii sau cu mari pretentii, colibe $i palate, raspandite peste o suprafata joasa de-a lungul cursului unui rau; acest rau este un curs de apa mic si noroios, rostogolindu-se intre malurile sale mizere prin mijlocul ora5ului. Aceasta multime de locuinte prost combinate se intersecteaza atat de mult cu copaci $i gradini, incat

pe timpul verii nu poti vedea decat o mica parte din cladiri. Aceasta este cu siguranta cea mai build parte pentru ca este cea varuita si mansardata. Varuitul este folosit in mod liber in Bucure5ti $i este pe atat de vesel 5i ornamental pe cat este de curat gi sanatos; 5i priveli5tea ora5ului de pe Mitropoliei, unde exists o cale de trecere facuta de ru5i sau din alte puncte ale malului care inconjoara in parte

$i doming crawl, este intr-adevar placuta 5i atragatoare. Dar toate gandurile de placere, curatenie sau sanatate cedeaza cand intri pe ulitele inguste, cotite si murdare. Poate fi spus ca acestea sunt putin mai bune decat vasele sau canalele datorita mizeriei si scarbei. Numai in ace5ti trei-patru ani, cateva dintre ele au fost pavate cu piatra, acest articol find extrem de rar in imprejurimile Bucure5tiului si chiar si acum marea for majoritate continua sa fie podite cum s-ar spune cu grinzi sau placaje de lemn din care au obtinut ceea ce la ei inca pastreza numele de pod. Dar multe dintre ele, 5i printre acestea marile drumuri de la intrare, nu au nici piatra nici lemn; de aceea lama, dupa un dezghet sau ploi torentiale, noroiul este atat de adanc si gropile atat de numeroase 5i profunde ca nici carele si nici carutele nu pot trece sau, daca incearca sa o faca, raman imediat intepenite in mla5tina. Nimic, cred

eu, din ceea ce inseamna un ora5 nu poate expune o priveli5te mai deprimanta, lipsita de speranta si demna de mild decat Bucure5tii dupa o cadere de zapada, cand

topirea a inaintat; este un ora5 plutind intr-un ocean de noroi nevi". Pe vreme umeda, de altfel, fiecare palat 5i casa particulara este inconjurat de propria sa mica mare de noroi; pentru ca Intr-adevar putine sunt cazurile unde a fost adus pietri5 sau pavaj pentru a ajuta la mentinerea curateniei $i confortului"26. Cauza acestei stari, arata pe buns dreptate Fraser, era nu numai originea oarecum recenta, cel putin ca si capitals" $i lacomia domnilor fanarioti, dar mai ales faptul ea scrawl a fost

victima unei lungi serii de necazuri care, frecvent, aproape ea 1-au distrus Si 1-au facut mai degraba subiectul ingrijorarii cu privire la ceea ce a mai ramas 5i la cat de repede au toe refacerile, decat at faptului ca lucrurile sunt atat de ramase in urine.

Un exemplu in acest lens it constituie, potrivit calatorului scotian, perioada revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu and Valahia a fost scena unor lupte constante. Invazia turd Si razbunarea turcilor au inecat Bucure5tii in singe. 0 persoana a pomenit ca o intamplare, faptul ca a vazut trei sute de capete, ale unor valahi nu dintre cei mai de rand, spalate o singura data la o fantana care mi-a fost aratata; si aceste atrocitatati nu au incetat pans la razboiul rus din 1828, cand Valahia a fost invadata de trupe ruse5ti, care au ocupat teritoriul 5i au fost evacuate numai cu cateva luni in urma"27. 26 Ibidem, p. 177-178. 27 Ibidem, p. 180-181.

www.dacoromanica.ro

17

$i reverendul irlandez Benjamin Barker, agent al Societatii Bib lice la Smirna,

ne prezinta imaginea Bucurqtilor in transformare. Sosit in principate in prima misiune a societatii, ale carei actiuni aveau un caracter dublu, de misionarism, pentru ca se adresau non-cre§tinilor in speranta convertirii lor, $i de iluminism, pentru ca puneau un accent deosebit pe iluminarea §i educarea populatiei prin intermediul studiului Bibliei, el ne ofera o imagine a capitalei muntene aproape identica cu cea zugravita de publicistul James Bailie Fraser, evidentiind persistenta contrastului dintre nou §i vechi. Dar spre deosebire de concetateanul sau, Barker se dovedete mai putin critic, mai intelegator, punand accentul pe eforturile de innoire, nu pe aspectele negative: Ora§ul Bucure§ti, acum capitala Tarii Romane§ti, are un aspect impozant Si ocupA un teren destul de vast, din cauza ca cea mai mare parte a caselor au imprejunil for curti §i gradini mari. In plus, multele case frumoase, ulitele largi, numeroasele biserici §i alte cladiri cu multi copaci presarati printre ele fac ca totul sa aiba un aspect placut, dar o inspectie amanuntita descopera ochiului multe

lucruri dezgustatoare care sunt un mare handicap pentru aspectul general. De exemplu, o multime de cocioabe mizerabile

de carciumi abjecte alaturi de cladiri frumoase §i pravalii bogate §i bine aprovizionate, splendide vile nezugravite in mijlocul unor curti murdare cu acareturi ponosite §i multe ulite pavate cu barn de $i

lemn pline de praf gi mizerie. De abia in ultimul timp au inceput sa pietruiasca ulitele §i unele dintre cele mai importante s-au imbunatatit considerabil prin aceasta

schimbare. Ton*, multe nu sunt pietruite deloc, a§a incat in sezonul ploios sunt aproape de nefolosit. Casele sunt construite in principal din caramizi tencuite la exterior §i spoite cu var. Acoperiprile mai bune sunt din table de cositor §i folii metalice, Ogle, scanduri sau ipci de lemn, care sunt wzate una peste alta aparent cu multa grija, dar in realitate nu e chiar a§a, §i care au o infati§are foarte ciudata $i pot lua foc foarte u*or. Sunt multe biserici, peste tot in oral, cu turle $i clopotnite joase. Sunt construite solid din piatra, dar extrem de Intunecoase $i nu numai ca sunt

pline de picturi de proasta calitate, dar peretii for sunt acoperiti cu fresce prost realizate"28. Nu vom insista asupra altor informatii cuprinse in relatarile de calatorie ale lui Barker, ele fiind deja semnalate in volumul anterior29. Ultimul dintre numero§ii calatori englezi pe care am considerat oportun sa-1

selectam este Sir Adolphus Slade, militar de profesie, vice-amiral al marinei britanice $i §eful administrativ al marinei otomane pe perioada cat a fost in serviciul Poqii, sub numele de Mushaver Pasha. Slade ne-a retinut atentia printr-o interesanta opinie, dublata de o analiza lucida, privind necesitatea construirii unui canal prin Dobrogea, in partea ei mai ingusta, care sa lege Dunarea de Marea Neagra §i al carui

stop era nu numai scurtarea parcursului spre mare, dar mai ales o alternative la 28 E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Rumanian Principalities, in Slavonic and East European Review", XLII, 99, June 1964, p. 390. 29 Textul a fost analizat in Prefata la vol. II, Cdldtori strciini despre ldrile romcine in secolul al XIX-lea, p. 12.

18

www.dacoromanica.ro

controlul impus de Rusia asupra bratului Sulina30. 0 parte a canalului, considera Slade, ar putea fi chiar ceea ce a mai ramas dintr-o veche constructie de pe vremea imparatului Traian: Pe 12 mile, canalul exists §i nu e nevoie decat sa fie adancit, pentru a servi tuturor scopurilor; insa inspre mare sta dificultatea, §i aceasta este de

natura sa ii contrazica pe toti cei care, dui in eroare de existenta canalului, i§i inchipuie ca Dunarea i§i continua odinioara cursul sau estic spre mare dinspre cotul pe care it fomieaza la Rassova. Din capatul celalalt al canalului, pamantul se ridica treptat §i neintrerupt, pe o distanta de 18 mile, cu o inaltime de 163 de picioare; la care ar trebui adaugate 22 de picioare pentru diferenta de nivel dintre fluviu §i mare.

Baronul Finke, un inginer militar prusian de mare valoare, in serviciul Portii, a cercetat terenul §i m-a informat Ca in opinia sa, ar fi atat dificil, cat §i costisitor sa se constituie canalul de la Cemavoda spre Marea Neagra. Lucrul este sigur; totu§i, constructia este evident realizabila. Singura intrebare este: ar fi rezultatele proportionate cu munca §i costurile? Distanta dintre Ungaria §i Constantinopole ar fi astfel scurtata cu 200 de mile §i trecerea prin Sulina (acum parte a Rusiei) ar fi

evitata. Acestea ar fi obiectivele ce pot fi atinse, in ceea ce prive§te interesul Austriei. insa in ceea ce prive§te primul interes mentionat, putem spune ea negotul Austriei cu porturile de la Marea Neagra, oricat s-ar dezvolta, nu este de natura sa dea vreo importanta celor 200 de mile de navigatie fluviala in plus sau in minus; principalul ei comert in prezent este cu Tara Romaneasca §i Moldova. In ceea ce

prive§te al doilea interes, raul politic de a avea gurile Dundrii sub dominatie ruseasca le prive§te in primul rand pe principate, pentru al caror comert Sulina va fi mereu ie§irea preferabila chiar §i fata de canal, daca ar fi realizat. Tratand aceasta

problems, scoatem din discutie Turcia: problema Dunarii, ridicata din cauza uzurparii de catre Rusia a singurei guri navigabile, este una de interes pentru Austria, principate §i Rusia: ii da Rusiei puterea de a exercita un control direct asupra Tarii Romane§ti §i Moldovei §i de a afecta in mica masura Austria §i alte natii ce fac comert cu Tara Romaneasca §i Moldova. Daca, astfel, este aproape cert Ca un canal per se nu ar influenta relatiile Brailei §i Galatiului cu Sulina, obiectivul propus, de eliberare a comertului statelor riverane de trecerea pe sub tunurile ruse§ti de la Sulina, nu va fi obtinut. insa exists o alts consideratie legata de acest subiect, care nu cred ca a fost observata. Aceasta este interventia care se poate efectua direct

asupra cursului Dundrii propriu-zise, prin taierea unui canal navigabil de la Cemavoda la Constanta, ceea ar insemna nimic mai putin decat formarea unei not gun a fluviului; in care caz totul ar fi realizat in favoarea Austriei §i impotriva 30 Alaturi de Slade si alp calatori ai deceniului patru, au mai sustinut construirea canalului: Bois la Comte (1833), Saint Marc Girardin (1836), A. Griesebach (1839), Felix Colson (1839). Pentru discutiile din epoca asupra acestui proiect, vezi Paul Cernovodeanu, Romeinii # primele proiecte de

construire a canalului DundreMarea Neagrd (1838-1856), in Revista de istorie", 29 (1976), nr. 2, p. 189-209 si Stela Maries, Unveroffentlichte Dolaimente in Deutschen Archiven fiber das Projekt des

DonauSchwarzen-MeersKanalbaus (1855-1856), in Revue roumaine d'histoire", XXVI (1987), nr. 3, p. 229-243.

www.dacoromanica.ro

19

Rusiei, in detrimentul, totusi, al Tarii Romanesti in parte si al Moldovei in toto "31. Din pacate, proiectul era mult prea ambitios si prea costisitor pentru acele vremuri si nu a primit aprobarea Din expunerea noastra nu putem omite pleiada calatorilor de limba germana,

dintre care merits a fl mentionati: Franz Joseph Adolph Schneidawind (1832), F. S. Chrismar, originar din Bavaria (1833), austriacul Adolf Schmidl (1835), prusianul Helmuth von Moltke (1835), viitor feldmaresal Karl Otto von Arnim (1836), turistul original" Carl Theodor Maria Hubert Isidor Freiherr von Hallburg-

Broich (Eremitul din Gauting"-1837), Gustav Schuller (1838) si botanistul prusian August Griesebach (1839)32. Daca peregrinii francezi au lasat impresia ca inteleg dificultatile prin care tree romanii, au semnalat cu entuziasm once incercare de progres si de cele mai multe on au gasit o latura pozitiva chiar daca ea nu exista, iar observatiile for au fost nuantate si usor dojenitoare ca pentru o sora mai mica, cei englezi, mai reci si mai distanti, au fost in marea for majoritate critici $i severi cu tot ce intalneau, cei germani, in schimb, au fost mai analitici, arareori rauvoitori (Eremitul din Gauting) gi in general favorabili romanilor.

Unul dintre germanii care au strabatut teritoriile locuite de romani a fost medicul bavarez F. S. Chrismar, a carui relatare nu este lipsita de interes. Plecat de la Mijnchen la 1 aprilie 1833 pentru o calatorie la Constantinopol, Chrismar a ales calea pe uscat trecand prin Banat, Transilvania si Tara Romaneasca. Observatiile sale privesc populatia romans: infatisarea, portul $i originea ei romans si orasele prin care a trecut, semnele modernizarii si influenta occidentals. Pentru calatorul german orasele din Banat $i Transilvania sunt cele mai dezvoltate si civilizate, popasuri foarte placute $i prietenoase, cazul Timisoarei $i al Sibiului; el nota cu placere ca la Timisoara nu lipsesc hanuri $i cafenele bune $i bine eanduite", cum era hanul La cei sapte principi electori", loc de popas cunoscut in epoca $i cautat

de multi drumeti, iar in cafenele se gaseau diferite gazete periodice si ziare din strainatate"33. La Brasov, oras vesel, animat, important centru comercial, frecventat de negustori, mai ales greci, locuitorii vorbeau maghiara, germana, greaca si mai cu seam& romana, limba care era chiar cea dominants intrucat este folosita de diferitii locuitori pentru ca sa se inteleaga intre ei indeobste. Limba aceasta nu este numai

placuta, in sine si pentru sine, ci este $i foarte usor de invatat, dar motivul de capetenie, datorita careia a ajuns la Brasov limba de circulatie generala, sta in aceea

ca romanii sunt foarte numerosi aici

$i

ca totodata ei sunt instrumentele vii,

31 Sir Aholphus Slade, Travels in Germany and Russia. Including a Steam Voyage by the Danube and the Euxine, from Vienna to Constantinople, vol. I, Londra, Longman, Orme, Brown, Green, and Longman, 1840, p. 192-194. 32 Relatiile de calatorie ale lui Franz Joseph Adolph Schneidawind gi Karl Otto von Arnim au fost analizate in Prefala la vol. II din Cdldtori streiini despre icirile romeine in secolul al XIX-lea, p.

7-8,14-15. 33 F. S. Chrismar, Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkel, Pesth, 1834, p. 53.

20

www.dacoromanica.ro

indispensabile prin mijlocirea carora se practica *i se intretine cu Turcia comertul cu ridicata"34.

In schimb capitala Valahiei, Bucure*ti, este descrisa ca un ora* plin de contraste: arhitecturale, de vestimentatie, morale, etnice, o icoana veridica a starii de acum a Tarii Romane*ti, pretutindeni lux *i risipa, alaturi de mizerie *i lipsa apasatoare". Inexistenta unui plan privind dezvoltarea ormului facea ca locuintele sä fie ridicate haotic, dupd bunul plac al proprietarilor, impra*tiate prin gradini *i maidane, ceea ce sporea dificultatea edililor in alinierea *i trasarea strazilor cu aspect civilizat: Orawl in sine, strazile sale *i arhitectura locuintelor ofera o priveli*te tot atat de ciudata ca *i agitatia multimii care se mica aici. Palate ce se ridica intro colibe saracioase murdare, manastiri inconjurate cu ziduri, biserici *i bazare care alcatuiesc o podoaba minunata a Bucure*tilor sunt risipite fara plan *i fara regula in toate colturile, iar nenumaratele cladiri mari Si spatioase zac in ruina *i de daramaturi,

ca urmare a cutremurelor puternice de care este adeseori incercat orawl acesta"35. imbracamintea luxoasa gi echipajele pariziene sau vieneze contrastau cu zdrentele si cotigele trase de bivoli, la fel unele deprinderi gi imitatii europene cu persistenta ritualurilor *i obiceiurilor orientale: Bucure*ti ofera un amestec foarte ciudat de moravuri orientale si occidentale, care pe vremea *ederii noastre acolo a mai ca*tigat in varietate multicolora prin prezenta ru*ilor. Contrastul cel mai ciudat it alcatuie*te portul oriental al boierilor cu imbracamintea sotiilor lor, care urmeaza intotdeauna cea mai noua mods pariziana, *i cu echipajele elegante de la Viena pe care le intalne*ti pe toate strazile Si care au ajuns o cerinta de capetenie al acelui lux funest ce predomina aici la Bucure*ti, mult mai mult decat in orice capitala din Germania. Nici o sotie a vreunui boier ceva mai instant nu ar consimti sa mearga pe jos. Toti se plimba cu trasura de-a lungul promenadelor publice, adica pe acele strazi din ora* unde luxul se arata de preferinta; de aceea se gasesc in toate pietele foarte multe birje, care fac aici cele mai bune afaceri. Varietatea vemintelor ba*tina*ilor, ca Si cea a negustorilor straini, multimea de me*te*ugari germani, de bucatari si restauratori francezi, de speculanti *i de aventurieri de toate neamurile; uniformele ru*ilor, cazacii cei murdari cu chipiuri respingatoare, langa arnauti in vegninte somptuoase si multicolore, un arsenal de arme la brau *i ale caror trasaturi barbate*ti expresive par *i mai

izbitoare prin incolacirea deosebit de indrazneata a turbanului tor; cetele de familii tigane*ti, negri-maslinii, din fata palatelor boierilor bogati, toate acestea

ofera strainului nou-venit o priveli*te deosebit de uimitoare"36. In tot acest amalgam pestrit de oameni si veminte, prezenta trupelor nise*ti se facea simtita la tot pasul, fapt remarcat de altfel *i de Chrismar, caruia intreaga tara ii aparea 34 35 36

Ibidem, p. 76-77. Ibidem, p. 108. lbidem, p. 106-107.

www.dacoromanica.ro

21

ca fiind la dispozitia administratorului numit de Petersburg: Cantece nationale ruse, dansuri ruse, banchete ruse si aventuri de dragoste ruse umpleau pe atunci orasul si constituiau singurul subiect de conversatie generala. Domnii rusi stiau sa se impund prin banii lor; zi si noapte isi duceau cu ei ceata de muzicanti pe strazi si acolo unde se aratau ofiterii rusi era o viata de sarbatoare. Numai ei erau stapani la Bucuresti; un guvernator rus primea Inchinarea boierilor, vechiul scaun domnesc al voievozilor era vacant si orasul si tara erau lasate in voia bunului plac al strainilor"37.

Seria calatorilor germani care au tranzitat principatele continua cu Helmuth Karl Bernard baron von Moltke, la data voiajului capitan in armata prusiana, care peste cateva decenii, in calitate de sef al marelui stat major al

armatei Prusiei, avea sa alcatuiasca planurile de campanie in razboiului franco-german din 1870-1871, contribuind la caderea Parisului si infrangerea Frantei. In octombrie 1835, tanarul von Moltke, Insotit de baronul von Berg, era in drum spre Constantinopol, unde impreuna cu alti instructori militari europeni

urma sa contribuie, la invitatia sultanului Abdul Medjid, la intruirea

si

modernizarea armatei otomane dupa model european. Adnotarile sale asupra tarii noastre sunt in general destul de severe, dar nu lipsite de aprecieri lucide si de un oarecare simt al realitatii, fiind facute de pe o pozitie conservator-moderata.

In acest seas, considers ea un regim princiar ereditar si autoritar ar constitui o garantie pentru prosperitatea Tarii Romanesti. Referindu-se la situatia ei politica, remarca pe buns dreptate ca dupa o indelungata robie", ale carei urme erau inca prezente si care a constituit o reala stavild in calea progresului, tam se ridicase

de cativa ani cu conditia unei Indoite dependence, dar are dreptul sa-si organizeze libera administratia interna"38 la care Intreaga Europa este atenta. In

schimb, Moltke atribuie in exclusivitate administratiei ruse din timpul generalului Kiselev meritul schimbarilor din societatea romaneasca, fara a lua in calcul ca reformele preconizate ar fi limas fard urmari in lipsa unei dorinte din interior.

Marturiile lui Moltke prezinta interes pentru situatia de ansamblu a Tarii Romanesti, cu limitele inerente in acest caz, cauzate de scurtul contact direct cu realitatile locale.

Tot in 1835 calatoreste si farmacistul si botanistul slovac Joseph von Dorner, pasionat cercetator al stiintelor naturii. Vizitand Banatul cu intentia de a

cunoaste cat mai bine fauna si flora locului, el largeste aria insemnarilor cu descrieri de vestigii ale civilizatiei romane, de sate si orase, cu portrete ale locuitorilor acestora. 0 atentie deosebita a fost acordata stabilimentelor balneare de la Bailie Herculane, despre care ne ofera detalii privind modul de administrare, 37lbidem, p.

III.

38 Vezi Observdrile lui Moltke asupra Tarii Romanesti din anu11835,

vol. XLIX (1915), p. 924.

22

www.dacoromanica.ro

in Convorbiri Literare"

casele de oaspeti, celelalte cladiri din localitate, pravaliile, viata cotidiana a celor veniti la tratament.

Excursul nostru nu ar fi complet fara calatorii ru$i, al caror numar este foarte redus nu numai fats de deceniul anterior, cand razboiul §i primii ani ai ocupatiei au atras multi militari §i medici, dar $i in comparatie cu al celor proveniti din centrul §i apusul Europei. Marea for majoritate a facut obiectul volumului 11 al colectiei de fats, in prezentul volum find inclus, din aceasta categorie, numai medicul Stepan Fiodorovici Dobronravov, prezent in principate Inca din 1829 impreuna cu administratia rusa. Apropiat al generalului conte P.D. Kiselev, Dobronravov a facut parte din Inaltul comitet al precurmcirii molimei ,yi

carantinelor, creat in 1829 la Bucure$ti de autoritatile ruse de ocupatie, in vederea combaterii epidemiei de ciuma $i a ocupat functia de medic $ef al tuturor spitalelor provizorii militare din principate i din 'Drawl Silistra. insemnarile sale

sunt interesante prin datele oferite privind starea sanitara a principatelor, repertoriul principalelor boli §i patologia for (p. 68-83). Notiunile expuse de Dobronravov nu depa$esc, evident, nivelul $tiintei medicale din epoca, iar in multe cazuri explicatiile fumizate pentru aparitia §i evolutia bolilor sunt fanteziste.

In intervalul 1837-1847, Moldova a fost strabatuta de calugarul rus Partenie de trei ori. insemnarile sale privesc viata monahala in principalele manastiri din Moldova, descrieri de datini $i obiceiuri legate de principalele momente ale vietii umane (na$terea §i moartea). Interesante sunt $i marturiile sale referitoare la activitatea de reinnoire spirituals intreprinsa de cunoscutul reformator al vietii religioase Paisie Velicikovski (in special la maniastirile Neamtului §i Poiana Marului), ca $i episodul insolit al vizitci la mandstirea Neamt a mitropolitului moldovean Veniamin Costache, in septembrie 1838. In completarea relatarilor de calatorie, la fel de pretioase pentru ilustrarea

vietii locuitorilor $i a monumentelor religioase $i de arta sunt albumele cu gravuri §i comentarii ale autorilor, fie ei pictori, gravori, desenatori. Dintre ace$tia s-au remarcat prin numarul de lucrari §i valoarea for renumitul gravor i pictor Miklos Barabas, secui de origine, §i francezul Auguste Raffet. Primul a locuit in Bucure$ti timp de un an $i jumatate (noiembrie 1831vara 1833), unde

a facut numeroase portrete, unul dintre cele mai reu$ite fiind al generalului Kiselev, autorul find deosebit de apreciat de acesta §i ajungand rasfatatul intregii societati. Cel de-al doilea 1-a insotit pe printul rus Anatoli Demidov, in 1837, intr-o expeditie $tiintifica de proportii insemnate pentru acea vreme, la care au participat peste 20 de speciali$ti din diverse domenii, al carei scop era $i investigarea resurselor solului §i subsolului sudului Rusiei39. El este autorul unui 39 Imre altele, materializarea calatoriei conduse de aristocratul rus a constat in elaborarea unui interesant jurnal de calitorie, Esquisse d'un voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, a carui prima editie a aparut la Paris in anul 1838.

www.dacoromanica.ro

23

album cu ilustratii insotite de comentarii, deosebit de pretios, privind viata bucurqteana i monumentele cele mai pitore§ti. Desenele sale infdtiseaza chipuri diverse, mai ales din clasa de jos: tarani, surugii, sacagii, preoti de tars, lautari, iar schitele, mai tarziu litografiate, monumente de arta religioasa. In incheierea excursului nostru, ne exprimam convingerea ca volumul de fats surprinde prin intermediul acestor izvoare narative externe, atat de specifice prin caracterul for diversitatea prefacerilor din societatea romaneasca din deceniul 1831-1840, completeaza Si diversified informatia oferita de sursele documentare traditionale. Daniela Bigd

24

www.dacoromanica.ro

STEPAN FIODOROVICI DOBRONRAVOV (- 1785 - ?)

Medicul rus Stepan Fiodorovici Dobronravov poate fi inclus, cu amendamentele de rigoare, in randul acelor personalitati care, traversindu-ne tara sau rezidand aici o anume perioada, diferita ca intindere, au Iasat informatii utile despre starea principatelor romfine la un moment istoric dat. Date le de care dispunem, referitoare la acesta, ne indrituiesc sit credem, cel mai probabil, ca data nasterii trebuie aproximata in jurul anului 1785. Am propus aceasta evaluare prezumata ;Mind cont de durata studiilor universitare ale acestuia, precum si determinati de faptul ca principala sursa de informare pe care am folosit -o' nu indica, din pacate, anii nasterii si decesului personajului istoric amintit. El a absolvit, in 1809, Academia medico-chirurgicala din St. Petersburg cu medalia de argint. In 1812 este detasat la Divizia de dragoni din Moscova, iar in 1814 devenea medic-sef al corpului de cavalerie detasat in acest oras. In 1821 a obtinut functia de medic de stat-major, iar un an mai tarziu la 22 iulie 1821 obtinea si titlul de doctor In medicina al aceleiasi prestigioase unitati de invatamant superior din capitala Imperiului. In timpul riizboiului ruso-turc din 1828-1829 a fost trimis in cadrul armatei ruse din Bulgaria, unde a contribuit la infiintarea celor noua carantine de dun* precum si la organizarea spitalului militar provizoriu de la Silistra, pe care I-a si condus personal. Dupa razboiul ruso-turc si incheierea pacii de la Adrianopol, a ramas impreuna cu administratia rusa in Principatele romfine, find unul din apropiatii generalului conte P. D. Kiselev. Ii putem deduce functia ocupata chiar din subtitlul carte, cea de medic-sef al tuturor spitalelor provizorii (cele militare evident) din cele doubt principate si din orasul Silistra. Potrivit lui P. Gh. Samarian, Dobronravov a facut parte din inaltul comitet a1 precurmdrii molimei si carantinelor, creat in 1829 la Bucuresti de autoritatile ruse de ocupatie in vederea combaterii epidemiei de ciume, iar din 1840 a activat ca sef al Serviciului sanitar al armatei ruse din Caucaz. Principala contributie a lui Dobronravov o constituie micromonografia (85 p.), aparuta in 1835

la Moscova si elaborata probabil in anii anteriori, intitulata: Medico-topograficeskoe opisanie cneajestv Moldavii i Valahii sastavlennoe bivsin glavnim Doctorom vseh voennovrenenih Gospitalei v

Kneajestvah Moldavii i Valahii i Kreposti Silistrii e prisovokupleniem statisticeskoi tabliti G. Buharesta 1831-go goda S. Dobronravovilm (Descrierea medico-topografica a principatelor Moldova

si Tara Romfineasca, alcatuita de S. Dobronravov, fost medic-sef al tuturor spitalelor militare provizorii din principatele Moldovei si Tara Romtmesti si fortareata Silistra, cu adaugirea unui tabel statistic asupra orasului Bucuresti in 1831)3.

I Cf. Ruskij biografuceski slovar (Dictionarul biografic rus), vol. IV, DavidovDiadikovski, Petersburg, 1905, p. 477-478. 2 Pompei Gh. Samarian, Medicina si farmacia in trecutul roma'nesc, vol. II, Bucuresti, 1938, p. 519.

3 In afara acesteia, Dobronravov a mai scris Iucrari cu tematica exclusiv medicala, din care amintim: Dissertatio methodum medemdi ratione ac experientia blenorrhocam siphilitisam, D. M. Petersb[urg], 1822; Nastavlenie o lecenii holeri (Instructiuni pentru tratarea holerei), Bucuresti, 1830; Issledovanie ciuma (Cercetarea ciumei), M. 1839, Kratkoe rassvi.denie o eumi (Scurte consideratii despre ciuma), Moscova, 1837.

www.dacoromanica.ro

25

Asa cum aprecia competentul cercetator at istoriei medicinei romanesti, dr. Gh. Bratescu, avem de-a face cu cea mai cuprinzatoare tiparitura monografica asupra stArii generale sanitare a Principatelor, redactata de un

Mai trebuie mentionat faptul ca, deli Tr. Ionescu-Niscov, considera ca lucrarea a fost elaborate pentru informarea imparatului Nicolae I, dedicatia aflata pe pagina de garde a volumului este facuta generalului A. 0. Benkendorf, sub a carui comanda s-a aflat autorul in timpul razboiului si care, ulterior, a devenit comandantul-sef at jandarmeriei tariste. Cartea lui Dobronravov prezinta granitele, asezarea si impartirea administrative a celor doua principate, descrie cele doua capitale, Iasi si Bucuresti gi infatiseaza atributiile organelor de conducere ale judetelor, plasilor gi plaiurilor. De asemenea, este prezentata gi reteaua hidrografica a Moldovei $i Tani Romanesti, prilej de a evidentia preocuparea autorului pentru calitatea apei"

raurilor Si fluviilor, at caror continut in saruri minerale i1 considera responsabil de multe din maladiile caracteristice acestor tinuturi. De o descriere sumara beneficiaza muntii si solul Principatelor, industria gi agricultura; in schimb, flora moldovalaha beneficiaza de un spatiu mai larg. Ultimele capitole ale cartii exprima regretul autorului pentru nivelul scazut al instructiei si

culturii populatiei, precum gi o critics voalata la adresa racilelor

si inegalitatilor sociale, de care este flicuta responsabila boierimea autohtona. In conceptia calatorului, schimbarea situatiei mentionate nu poate fi asteptata inainte de alipirea Principatelor la un stat oarecare, intins si luminat", care evident nu poate fi altul deck Rusia. fn felul acesta autorul se face exponentul subtil, dar cat se poate de vizibil, at telurilor expansioniste ale tarismului in sud-estul Europei, in

perioada mentionata.

Mai trebuie, desigur, subliniat repertoriul principalelor boli din spatiul moldo-muntean, patologia acestora acoperind spatiul p. 68-83. Notiunile expuse de Dobronravov nu depasesc evident nivelul stiintei medicale din epoca, iar in multe cazuri explicatiile furnizate de el pentru aparitia si producerea bolilor sunt destul de fanteziste. Adaugam, de asemenea, ca datele furnizate in tabelul statistic anexat la sca'rsitul lucrarii sunt in esenta for corecte, cifrele respective coincizand cu cele furnizate de catagrafii si alte izvoare documentare din perioada respectiva. in ansamblu, lucrarea lui Stepan Fiodorovici Dobronravov despre spatiul romanesc este un izvor util de informare asupra institutiilor si modului de trai at societatii romanesti din deceniul patru al secolului XIX, desi pe alocuri are un caracter destul de eterogen. Despre el au scris: Pompei Gh. Samarian, Medicina $i farmacia in trecutul romanesc, vol. II, Bucuresti , 1938, p. 519; dr. G. Bratescu, 0 topografie medicaid a Principatelor publicatci la Moscova in 1835, in vol. Istoria medicinei. Studii si cercetdri, Bucuresti, Editura Medicala, 1957, p. 361-368; Tr. Ionescu-Niscov, Aspecte sociale din Tdrile Romane in insemndrile unor cdldtori $i publicatii ruse$ti de la inceputul secolului a! XIX-lea, in volumul Relatii romdno-ruse in trecut. Studii $i conferinte, Bucuresti, 1957, p. 97; Gh. Barbu, Ocrotirea scindteitii in Principatele Romane in timpul rdzboiului ruso-turc din 1828-1825 $i in perioada regulamentard a administratiei ruse

1831-1834, in volumul Din istoria relatillor medicale romano-ruse fi romano-sovietice, Bucuresti, 1963, p. 84-85; 88-91; 108; 141-142. 4 Dr. G. Bratescu, 0 topografie medicaid a Principatelor publicatd la Moscova in 1835, in vol. Istoria medicinei. Studii $i cercelciri, Bucuresti, Editura Medicala, 1957, p. 361.

26

www.dacoromanica.ro

STEPAN FIODOROVICI DOBRONRAVOV

Descrierea Moldovei §i TAM Romanqti in anul 1831, cu adaugirea tabelului statistic at o Bucure§ti5 Granite le principatelor P.9

Principatele valah §i moldav au o pozitie geografica intre 43° §i 46° grade latitudine nordica §i intre 40° §i 49° longitudine estica; se invecineaza in partea Nord-Estica cu Basarabia, aflata sub stapanire rusk de care sunt despartite prin raul Prut. In Sud, raul Dunarea le desparte de Serbia Si Bulgaria, iar in partea vestica cu Ungaria, Transilvania §i Bucovina.

Descrierea fizica Lantul muntilor Carpati, cu numeroasele sale ramuri §i povarni§uri // care se includ in componenta principatelor, le margine§te pe acestea spre apus, iar pa§unile §i campurile cu grane, sub forma unor campii nemarginite, alcatuiesc pe de alts parte, structura fizica a Moldovei §i Tarii Romane§ti.

p.10

finpartirea a Principatelor Principatul valah se imparte in doua parti: in Valahia Mare §i Valahia Mica . Prima cuprinde treisprezece districte, iar cea de-a doua cinci districte, care se numesc judete. Moldova, in ceea ce prive§te chipul conducerii §i in toate a§ezamintele sale se aseamana cu Valahia. Similar acesteia din urma §i ea este impartita in judete, care sunt in numar de §aisprezece. Judetele principatului Valahia sunt:

In Valahia Mare : 1) Slam-Ramnic. 1§i trage numele sau de la raul Ramnic, care ii strabate

aproape intreg teritoriul. Districtul acesta se gase§te in partea nord-estica a principatului, reprezentand // granita cu judetele moldovene§ti Putina (?) Si Galati, §i se invecineaza cu districtul Braila §i judetul Buzau in Tara Romaneasca; in cea de-a patra latura a sa, cea nordica, se gasesc muntii Carpati.

Principalul ora§ al acestui judet este Fomni sau, mai corect spus, partea munteana a districtului; de altfel intregul ora§ este compus din doua parti, fiecare 5 Pentru actuala versiune s-a folosit editia din 1835 Medico-topograjiceskse opisanie cneajestv

Moldavii i Valahii sastavlennoe bivsin glavnim Doktorom vseh voennovrenenih Gospitalei v Kneajestvah Moldavii i Valahii i Krepsti Silistrii, S. Dobronravovam, Moskva, 1835, aflatit in fondurile Bibliotecii Academiei Romiine; pentru partea privitoare la maladii s-a utilizat versiunea realizata de dr. Gh. Bratescu, in vol. Istoria medicinei. Studii si cercetdri, Bucuresti, 1957, p. 362-368.

www.dacoromanica.ro

27

p.11

apartinand cate principat §i se delimiteaza intre ele printr-un mic canal, izvorat din raul Milcov. Ora§ul acestare§edinta a guvernamantului

localeste asemanator partii ce tine de Moldova, in ceea ce prive§te comertul, cat §i populatia. La o distanta de 35 de verste6 la sud de Foc§ani se afla targu§orul Ramnic amintit in cronicile ruse§ti prin victoria repurtata aici, pe malurile raului Ramnic, de mereu marele Suvorov7. Tot aici §i-a sfar§it viata fiul eroului de la Ramnic, care sa treaca raul, pe vremea inundatiilor, s-a inecat in el. In manastirea p.12

sfanta de la Ramnic §i II acum se arata locul sub care se arata rama§itele paminte§ti ale generalului rus. 2) Judetul Buzau se gase§te intre districtele Slam-Ramnic, Sacuieni, o parte

a districtelor Braila §i lalomita §i granita Transilvaniei. Principalul ora§ al este considerat a fi targu§orul Buzau, dispus pe partea dreapta a raului

cu acela§i nume. Aici i§i au sediul ispravnicii §i membrii importanti ai guvernamantului local. 3) Judetul Sacuieni isi are pozitia intre districtele: Buzau, lalomita, Prahova §i

granita Transilvaniei. Targu§orul Bucov8 este principalul ora§ al acestui

, in care au re§edinta ispravnicii.

4) Judetul Prahova se margine§te cu Sacuieni, lalomita, o parte a judetelor Ilfov §i Dambovita §i granita Transilvaniei. Este dispus de-a lungul raului Prahova, i§i are izvorul in muntii Carpati; principalul ora§ este targu§orul Ploiesti. 5) Judetul Dambovita, al carui principal ora§ este Targoviste, care

a fost odinioara capitala domnitorului §i a intregii Valahii. El se gase§te intre p.13

districtele: Prahova II, Muscel, Vla§ca, Ilfov §i muntii Carpati. Denumirea ii vine de

la riul Dambovita, care izvora§te din munti. La o distanta de 20 de verste de targu§orul Targoviste, in acest judet, in localitatea Sticlaria, se gase§te o fabric& de

sticla, in care se produc produse obi§nuite din sticla, trimise spre vanzare in targurile de la Bucure§ti. 6) Judetul Muscel se afla pe aceea§i creasta a Carpatilor unde este §i granita Transilvaniei §i se gase§te intre judetele Dambovita, Vla§ca §i Arge§. Localitatea Campulung, frumoasa prin a§ezarea sa, este sediul ispravnicilor §i principalul ora§ al districtului. 6 O versa era egala cu 1,071 km.

Alexandr Vasilevici Suvorov (1731-1800), general $i feldmaresal rus. In text, referirea este fAcutA la episodul luptei de la Ramnic (11/23 septembrie 1789) unde fortele ruse sub comanda sa, impreunA cu trupele austriece ale printului Coburg, au administrat o severs infrangere trupelor turcesti. 8 Bukev, comuna suburbanA a municipiului Ploiesti.

28

www.dacoromanica.ro

7) Judetul Argel se intinde in sus de la raul Olt pana la inaltimile Carpatilor, granita cu Transilvania si judetele: Olt, Valcea, Muscel Si Teleorman. Localitatea cea mai importanta este Pitelti. 8) Judetul Ia Lomita §i-a capatat denumirea de la raul Ialomita, care trece prin el. Granitele sale sunt pe de o parte fluviul Dunarea si judetul Braila, iar in apropiere se invecineaza cu // judetele: Buzau, Sacuieni, Ilfov Si Prahova. Resedinta ispravnicilor este targusorul Urziceni. 9) Judetul Ilfov este dispus intre raul Dunarea si districtele: Vlasca, lalomita, Dambovita si Prahova. Principalul oral al acestui tinut este Bucuresticapitala Principatului Valahiei. a fost construit la sfarsitul secolului al X1V-lea9 de unul din voievozii sai. In el se gasesc toti membrii inaltului guvern valah si boierii mai

P 14

importanti. 0 mare parte a locuitorilor sai o constituie negustorimea valaha si strains avlind legaturi comerciale cu alte natiuni. Largimea, multimea si frumusetea multor cladiri se apropie de gustul celei mai bune arhitecturi europene; de aceea, Bucurestii sunt la nivel cu orase insemnate ale Europei civilizate. Fiind

asezat intro campie minunata, strabatuta in centrul sau de raul Dambovita, infatiseaza un tablou incantator.

Cu toate acestea strazile sale sunt inguste, in mare masura sunt podite cu bar= de lemn sub care se afla canale adanci; // [...] insa in ultima vreme prin straduintele neobosite ale presedintelui al divanurilor, generalul

P.15

aghiotant Kiselev I°, capitala aceasta s-a ameliorat in diferite domenii: multe ulite au fost pavate cu piatra, in altele ridicate poduri de lemn, iar in canalele care strabat tot orasul a fost posibila introducerea curateniei si ordinii. Cu exceptia unei scoli grecesti si a uneia in limba romans, aici nu se gasesc asezaminte superioare de

instructiune publics folositoare. Pentru cei saraci exists doar un spital, construit prin grija unor oameni milo$i. Cel mai bun spital, se numeste Filantropia

si se afla in apropierea orasului; el a fost intemeiat de doctorul in medicina consilierul de curte si cavalerul Constantin Caracas". Din momentul infiintarii sale si /Ana la anul trecut , el i-a fost principalul epitrop //. Dupa moartea sa au disparut din ordinea, curatenia $i privegherea atenta a bolnavilor, care facusera faima acestui Ideas din Valahia, gi care ii adusesera multumirile celor suferinzi. Actualmente, el adaposteste un numar mic de bolnavi. 9 Pentru prima oars, numele de Bucuresti apare in actul din 20 septembrie 1459, prin care Vlad Tepes intareste proprietatea unor boieri. La 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sä fie resedintA domneasca. 1° Pavel Dimitrievici Kiselev, general si diplomat rus, guvernator si presedintele plenipotentiar at Divanurilor Moldovei si Tdrii Romanesti (iulie 1829-1834). Constantin(ache) Caracas (1773-1829), important promotor at sistemului sanitar romiinesc in epoca moderns a romanilor. Fondator al spitalului bucurestean Filantropia. Pentru date mai ample a se vedea P. P. Samarian, 0 veche monografie sanitard a Munteniei. Topografia Tdrii Romcinayti a lui Constantin Caracas, Bucuresti, Cugetarea, 1937. 11

www.dacoromanica.ro

29

p.16

10) Judetul 'Vlasca este marginit de raul Dunarea si are ca vecini judetele: Ilfov, Teleorman, Muscel si Dambovita. In el, deli este destul spatiu, nu se afla nici un oras, si atunci ispravnicii local.' stau fie in satul Gfiesti, fie in satul Mihailesti12.

11) Judetul Teleorman se intinde intre raul Teleorman la sud pana la Dunare, iar pe de o parte se invecineaza cu judetele Vlasca si Arges, iar pe de alta cu Oft si Muscel. Targusorul Rusi-de-Vede este principalul oral al judet.

12) Judetul Olt are ca limite raul Olt, in jos Dunarea, se margineste cu

p.17

judetul Romanati, iar pe partea opusa cu Teleorman si Arges. Ispravnicii se gasesc in orasul Slatina. 13) Judetul Braila sau Raiaua 13. Judetul Braila se gaseste intre districtele: Slam-Ramnic, Buzau, Ialomita si riul Dunarea. La granita partii sale rasaritene se

afla principatul Moldovei, de care it desparte raul Siret. Principalul oras al districtului este Braila, odinioara important, bogat si frumos, acum avand cetatea pe de-a-ntregul distrusa. Judetele din Oltenia

p.18

14) Judetul Romanati se afla pe partea dreapta a raului Olt, mergand in sus de la gura acestuia, se invecineaza cu judetele Dolj si Valcea. Pe teritoriul judet se gasesc diferite medalii vechi, monede si alte raritati romane. De asemenea resturile unor constructii si cetati ale puternicilor romani. Principalul oral al judetului, Caracal // a fost construit de imparatul roman Antonius Caracalla. De aceea i s-a dat denumirea de Romanati. 15) Judetul Dolj se gaseste intre raul Dunarea si judetele Mehedinti, Gorj, Valcea si Romanati. Craiova este principalul oral al judetului si al intregii Oltenii; in el se gasesc ispravnici si acum si membrii Divanului.

16) Judetul Valcea are aceeasi granita cu Transilvania, avand ca vecini judetele: Arges, Romanati, Gorj si Dolj. Ispravnicii se gasesc in orasul Ramie de Olt, aflat pe raul Olt.

17) Judetul Gorj primeste acest nume de la raul Jiu sau Jili se afla intre judetele: Valcea, Dolj si Mehedinti si se intinde pand la granita transilvana. Principala localitate in judet este Targu-Jiu. 18) Judetul Mehedinti se gaseste pe de o parte invecinat cu stapanirile Austriei si cu eau] Dunarea, iar pe de alta se margineste cu judetele Dolj si God. Ispravnicia se gaseste in targul Cerneti. // 12 Mihailesci, sat si comuna, jud. Ilfov.

13 Raia, in turce§te inseamna populatia, care se afla dispusa ling cetate, pe partea stanga a Dunarii" (ma).

30

www.dacoromanica.ro

Judetele Moldovei

Moldova, asemanator Tarii Romanesti, se compune din 16 asa-numite

P.19

tinuturi sau judete. Districtele acestea, spre deosebire de districtele Tarii Romanesti,

isi trag numele in cea mai mare parte de la raurile care le traverseaza, sau de la marile orase ale fiecareia. Ele sunt urmatoarele:

1) Judetul Herta se margineste cu districtele: Dorohoi, Botosani, cu pamantul Bucovinei si cu regiunea Basarabiei, de care le desparte raul Prut. Ca oral de resedinta al acestui tinut este targusorul Herta.

2) Judetul Dorohoi se &este intre Bucovina, regiunea Basarabiei si districtele Botosani si Herta. Principalul oras si resedinta administratiei locale este Dorohoi, construit pe malul raului Jitia. 3) Judetul Botosani se afla intre judetele Dorohoi, Harlau, Suceava si Herta. Principalul oral al acestuia este targul Botosani. //

p.20

4) Judetul Harlau este intre districtele Botosani, Iasi, Dorohoi, Roman si Suceava. Resedinta ispravnicilor si principalul oral al districtului este Heirlei sau

Harlau. 5) Judetul Suceava se afla intre districtele Botosani, Harlau, Roman, Neamt si pamantul Bucovinei. Ispravnicii isi au resedinta in Suceava. 6) Judetul Iasi se invecineaza, in partea sa de nord cu judetul Dorohoi, la rasarit cu raul Prut, la sud cu judetele Falciu, Vaslui si Roman, la vest cu districtul Harlau. Orasul Iasi, principala localitate a acestui judet, este si capitala si centrul al Moldovei.

7) Judetul Roman se gaseste intre judetele: Harlau, Iasi, Vaslui, Barlad, Tecuci, Putna, Bacau, Piatra si Suceava. Principalul oral al acestui judet este Roman, aflat pe raul Moldova. 8) Judetul Neamt se margineste la partea sa nord-estica cu judetul Suceava, la sud cu judetul Piatra, la apus cu Transilvania. Orasul de resedinta este Neamt. //

9) Judetul Piatra se afla intre judetele Neamt, Roman, Bacau si granita Transilvaniei. Orasul de resedinta este Piatra. 10) Judetul Vaslui se afla intre Falciu, Iasi, Barlad si Roman. Orasul sau de resedinta este Vaslui. 11) Judetul Falciu se afla intre districtele: Iasi, Barlad, Vaslui si regiunea Basarabiei. Principalul oral al acestui district este FalciuI4 insa localitatea sa mult

mai importanta este Husi, situat pe o campie intinsa si sanatoasa, in care sunt amplasati cam case mii de locuitori adulti. 12) Judetul Barlad, se afla intre districtele: Vaslui, Falciu, Galati si Tecuci. Principalul sau oral este Barladul.

13) Judetul Tecuci se gaseste intre districtele: Piatra, Barlad si Putna. Principala localitate a sa, in care isi au resedinta si ispravnicii este Tecuci. 14 Fold, sat si comuna, jud. Vaslui.

www.dacoromanica.ro

31

p.21

14) Judetul Putna se afla intre districtele: Bacau, Tecuci, frontiera Tarii Romane§ti, unde se invecineaza cu judetul Slam-Ramnic §i Transilvania. Localitatea de re§edinta este ora§ul Focqani. /I p.22

15) Judetul Back' se invecineaza cu Piatra §i Putna §i, intinzandu-se spre muntii Carpati, ajunge spre Transilvania. Orgul de re§edinta al ispravnicilor este Back!. 16) Judetul Galati se invecineaza cu districtele: Bar lad §i Falciu in Moldova §i cu Braila §i Slam-Ramnic in Tara Romaneasca; ultima sa limits este raul Prut care it desparte de Basarabia. Principalul ora§ al acestui district este Galati, dispus pe malul stang al Dunarii. El este cunoscut prin al sau in care are loc o suficient de importanta cumparare §i vanzare de marthri turce§ti §i moldovene§ti.

Ocarmuirea judeteana Toate judetele, atat in Tara Romaneasca §i Oltenia, cat §i in Moldova se afla

sub administratia ocarmuirii locale, in fruntea careia stau in fiecare judet doi ispravnici, numiti de ate Divanurile principatelor dintre boierii locali. Puterea p.23

ispravnicului, impreund cu obligatiile lui, este aproape nelimitata in judet. // El este judecatorul absolut in , hotara§te in certuri, in litigii §i alte care se ivesc intre locuitori, pedepse§te cu amenzi bane§ti §i cu corporate, bags in inchisoare §i altele. Raspande§te drepturile sale §i asupra boierilor, conducanduse in aceste ale sale de con§tiinta proprie §i de intelepciunea sa. Singur Divanului trebuie sa-i dea raportul despre actiunea sa. In ajutorul ispravnicului este numit samesul sau vistiernicul, care se ocupa cu strangerea darilor, judecdtorul §i functionarii de cancelarii: condicarul, adica cel care duce jurnalul, logofeitul (secretar) §i cativa logofeti sau contopi§ti.

impartirea judetelor

p.24

Fiecare judet de la §es este impartit in pla§i, iar cele gezate in muntii Carpati in plaiuri. $i unele §i altele sunt compuse dintr-un numar mai mare sau mai mic de sate, impartite in grupe sau liude, care se compun din mai multe familii. //

Zapcii Pla§ile se afla sub ocarmuirea functionarilor locali deosebiti, care se numesc zapcii i care sunt numiti de catre ispravnicul judetului. Scopul activitatii for consta in pastrarea ordinii §i supunerii necesare intre locuitori, supravegherea bunastarii satelor §i strangerea obligatiilor bane§ti fata de stat. 32

www.dacoromanica.ro

Vatafli

In plaiuri ocarmuiesc vdtafii, numiti de catre Divan §i numai in unele privinte sunt supui poruncii ispravnicului judetului. Ace§tia strang vama de pe marfurile care sunt importate in Principate prin muntii Carpati §i exportate in strainatate. supravegheaza bunastarea localitatilor incredintate lor, straduinduse si nimiceasea bandele de talhari, care se aduna des in paduri; string, la fel ca §i

zapcii, obligatiile bane§ti fats de stat ale satenilor §i judeca in toate pricinile de cearta §i nemultumiri care se intampla intre locuitori. Waurile

Muntii Carpati reprezinta un izvor nesecat de rezerve [...], // caruia ii datoreaza obar§ia toate raurile §i paraiele care uda, intr-un numar mare, Tara Romaneasca §i Moldova. Cele mai insemnate dintre ele sunt: Dunarea, Argewl,

p.25

Buzaul, Teleormanul, Dambovita, lalomita, Oltul, Jiul, Prutul, Siretul §i Moldova.

Muffle Tarii Romanqti Dunarea, fluviu mare, navigabil, marginind partea cea mai mare a Tarii toata partea ei de sud de la judetul Mehedinti pans la granita de sudest a Principatului, cu Moldova, furnizeaza locuitorilor insemnate avantaje. Prin ea se efectueaza schimbul §i vanzarea marfurilor cu Turcia, datorita ei oamenii din patura suspusa iii satisfac dorinta stralucirii for exterioare primind podoabe din Austria, iar negustorimea desfasoara un comert cele mai favorabile §i cu cheltuieli mult mai mici decat traficul pe uscat. [In continuare se dau citeva date cunoscute despre raurile Arge, Teleorman, Dambovita, lalomita, Buzau, Olt §i Jiu]. Romane§ti

Raurile Moldovei

Prutul izvor4te din Galitia

§i

strabatand toata partea nord-estica a Principatului

Moldovei, la granita ei cu Basarabia, se varsa in Dunare in apropierea localitatii Reni15, la marginea judetului Galati. Localitatea Sculeni, gezata pe acest rau, la o distanta de 20 de verste de orgul la§i este de frontiers intre Moldova §i Rusia. Prutul este cunoscut in istoria Imperiului rus prin sfar§itul nefericit al luptei duse cu Poarta

in 1711 de catre imparatul Petru I pe malul acestuia. monarhul, 15 Autorul greseste. Reni se afla pe malul stdng al Prutului (orasul apartine azi Republicii Ucraina) si nu avea cum sä faca parte atunci din structura teritoriala a judetului Galati.

www.dacoromanica.ro

33

p.26-27

p.28

p.29

prins la ananghie cu oastea sa // de catre musulmani a fost nevoit sa semneze un tratat de pace foarte nefavorabil RusieiI6. Nici unul dintre aceste rauri, cu exceptia Dunarii, nu este navigabil, cu toate Ca in conditiile unei minime preocupari din partea guvemului, fiecare dintre acestea poate deveni navigabil, deschizand in felul acesta caile cele mai scurte §i mai favorabile pentru comunicatiile dintre judete. Astazi, raurile mai importante amintite aici, sunt ingradite pe tot cursul for de morile de apa, care nu aduc nici un folos locuitorilor, stagneaza $i, prin difuzarea si evaporarea putreziciunii, infesteaza aerul. // In afard de raurile amintite mai sus, in Tara Romaneasca 4i Moldova se gasesc

altele, intr-un numar mare, care datorita adancimii for mici nu merits o atentie deosebita. Astfel sunt: R'amnicelul, Milcovul, Prahova, Cricovul, Argqul, Blahnita, S4ta, Motrul, Tismana, Jilortul in Tara Romaneasca; Moldova, Suceava, Bistrita, Barladul, Putna, Jijia §i altele in Moldova. Toate aceste rauri, in timpul verii seaca aproape complet, dar primavara §i dupa ploi indelungate, dintr-odata se umfla cu apa provenita din Carpati, ies din malurile for §i se revarsa pe teritorii intinse. Prin iure§ul for puternic, asemenea unui uragan intens, ele distrug tot ceea ce intalnesc in cale, iar dupa un timp oarecare reintra din nou in malurile lor. ai

insu§irile apelor

p.30

p.31

Deli, dupa unanima parere a locuitorilor autohtoni, apa acestor rauri este socotita ward §i intru totul potabila, pentru oamenii care nu sunt obi§nuiti , folosirea ei indelungata pentru baut // cauzeaza diferite boli ale stomacului ca: slabirea organelor de digestie, diaree, boli de stomac, colici §i altele, iar bolnavii simt indesirea acceselor. Originea de munte a acestor ape, scurgerea for pe pante abrupte, care au un sol variat, amestecul de substante straine (pamant, sare) care se dizolva in ele in timpul curgerii sunt cauzele fenomenelor maladive amintite mai sus. In general apa de aici este cam saratA, iar nisipul, argila gi alte substante care sunt atrase de repeziciunea scurgerii, o fac tulbure. Pe de alts parte, murdariile, gramezile de gunoi §i animale moarte, care sunt aruncate de obicei de catre populatie in apa, o fac cu totul necorespunzatoare pentru baut. Chiar dupa ce sta cateva zile lini§tita intr-un vas, nu se limpezqte, nu devine suficient de curata §i transparenta. Cu toate acestea, lipsa, simtita in multe localitati ale principatelor, a apei de izvor, ca i nepasarea locuitorilor de a se asigura cu apa de fantand, prin saparea fantanilor, care pot fi cu u§urinta oriunde, // ii obliga sa foloseasca aceasta

de riu, atat pentru pregatirea mancarii, cat §i pentru baut. Aproape tot Bucurqtiul se multumqte cu apa de acest fel din raul Dambovita, pe 16 S. F. Dobronravov se refers Ia cunoscuta campanie de la Prut, din vara anului 1711, Incheiatft cu incercuirea lui Petru I si a armatei sale de catre otomani Ia Stanilesti si cupacea de Ia Prut" (22 iulie 1711), Intr-adevar foarte nefavorabila Rusiei.

34

www.dacoromanica.ro

caruia sunt construite abatoare, grajduri pentru cai, vopsitorii 1i ateliere de sapunuri. Procedeele cunoscute de curatire a apei murdare $i nesanatoase sunt folosite aici numai de reprezentantii paturii suprapuse, iar poporul de rand, necunoscand aceste

sau poate din cauza insuficientei mijloacelor pentru curatire, bea aceasta apa murdara, maloasa $i infects. Dintre procedeele propuse pentru curatirea apei, cel care este folosit cel mai frecvent in Principate este urmatorul: vasul de curatire a apei este o piatra de esenta nisipoasa care este gaurita la mijloc in forma unui car intors care are in partea de jos o gaura mica. Apa se varsa in aceasta trecand prin gaura de jos picatura . Pe aceasta piatra se aduna toate corpurile straine, iar rezultata este de obicei destul de curata gi transparenta.

Nu ar fi deloc rau daca acest procedeu ar fi raspandit $i generalizat in principate, cu atat mai mutt cu cat pietrele amintite pot fi executate II in toate

p.32

judetele, situate pe lantul Carpatilor.

Izvoarele minerale Izvoare sau ape minerale, care prin componenta for pot fi socotite printre mijloacete medicate, se gasesc in multe judete ale Principatelor, dintre care sunt cercetate, conform dispozitiitor Comandamentului rus de aici : in localitatile Boboci17, Finte$ti, Sibiciu de Sus, in Pause$ti18, Breaza, OcnitaI9, Pucioasa, la Buda langa Campulung, la manastirea Cozia, la Calimane$ti, Olanesti, la manastirea Govora, la Sacele, la Baia de Arama in satul Glogova20. Compozitia acestor ape $i folosirea for medicaid in chip adecvat nu sunt studiate in detaliu de medicii care le-au vizitat, atat din cauza lipsei de timp, dar mai ales din pricina lipsei mijloacelor necesare pentru analiza.

Floravov, medicul statului major $i farmacistul $iller, trimisi conform dispozitiitor comandamentului pentru cautarea acestor izvoare $i descompunerea in partite ei componente, au intocmit o descriere detaliata a tor, anexand la raport analiza deosebirilor de compozitie a acestor ape, actiunea for diferita sub aspect terapeutic asupra organismului omenesc.

Muntii Ramificatiile muntilor Carpati, care pornesc din Galitia gi Transilvania, se intind pe toata partea apuseana a principatelor $i scazand treptat in inaltime se pierd 17 Sat, comuna Cochirleasca, jud. Buzau. 18 Sat si comuna, jud. \fakes. 19 Sat 4i comuna, jud. Dambovita. 20 Neidentificat.

www.dacoromanica.ro

35

p.33

in interiorul lor. inaltimile cele mai man sunt in locurile de margine cu Transilvania [...] Muntii acestia ocupd o parte destul de insemnata a pamantului , faramitat de o multime de rauri si paraiase care i§i au izvorul aici. Dar, cu toate conditiile p.34

defavorabile de viata, din pricina insuficientei drumurilor de trecere §i a altor conditii esentiale pentru traiul omenesc, ei sunt locuiti // atat pe culmi, cat si la poalele lor.

Solul

Judetele, sau mai exact spus plaiurile judetelor asezate in partile abrupte ale muntilor Carpati, au in subsolul lor fie ghetari care nu se topesc niciodata sau stanci vechi de piatra, acoperite in timp cu un strat de pamant nisipos, argilos sau calcaros.

Acesta din urma este mai favorabil cresterii maracinisului si copacilor salbatici, care cer mai putina umiditate. Pe culmile ale acestor munti se tidied, asemenea unor nori negri si desi, paduri de stejari seculari, de fagi si alti copaci

p.35

asemanatori lor. Pe de alts parte, izvoarele care isi au aici obar§ia, trecand intr-un numar foarte mare in directii diferite §i avand o mare diversitate din cauza deselor ploi de munte, // creeaza, in urma revarsarii lor, terenuri mocirloase si mla§tinoase, cu totul

impracticabile. Poieni si locuri potrivite pentru cultura cerealelor sunt numai pe alocuri. fn schimb, celelalte judete, si chiar majoritatea plasilor si tinuturilor de munte au un de cernoziom curat, si numai pe alocuri amestecat cu nisip si argils.

Printre altele nu sunt mai putin favorabile cresterii animalelor si altor plante. pietros si calcaros rar se intalneste. Raurile si paraiele, care strabat in toate partile aceste campii, inundandu-le prin revarsarea lor, fac acest sol si mai fertil. Un graunte semanat in el ar aduce o insutita, iar o brazda ar rasplati intrutotul munca plugarului.

Ocupatiile

Natura, si-a revarsat darurile cu larghete in principate si, judecand in p.36

ansamblu, s-ar putea presupune ca locuitorii, // avand in abundenta tot ceea ce le trebuie pentru viata de familie, se folosesc de avantajele care sunt nascocite de lux. Campurile de aratura, in unele locuri fanatele, in altele padurile dese, lantul intreg al muntilor Carpati, fluviul navigabil Dunarea si vecinatatea cu state luminate ale Europei, Rusia si Austria, be dau posibilitatea sä dobandeasca, prin relatii comerciale avantaje nenumarate si sa-si dezvolte ocupatiile pana la gradul perfectiunii sub toate aspectele ei. Pe campiile bogate s-ar putea produce cereale de toate felurile si creste animale domestice in numar mareiata izvoarele bel§ugului industriei.

36

www.dacoromanica.ro

Padurile, cu lenm de constructie, sunt pline cu animale de specii diferite; blanurile acestora ar putea furniza un comert rentabil cu locuitorii de dincolo de Dunare. Ape le Dunarii, pe care pot naviga vase comerciale, i-ar lega pe moldoveni si munteni cu imperiile vecine, unde s-ar putea expedia toate produsele locale. Cu toate acestea, industria existents in principate pans in zilele noastre este foarte unilaterala si prin ei neinsemnata // face ca locuitorii satelor sa se multumeasca cu procurarea numai a acelor produse strict necesare traiului.

p37

Cultura cerealelor

Agricultura [...], ajungand la alte natiuni europene la un malt grad de perfectiune, in principate, asemenea altor domenii de ocupatie, nu s-a bucurat de o atentie speciala din partea guvernului. In zonele muntoase, unde nici solul nu poate asigura umiditatea necesara oricarei plante , dispunerea terenului ridica piedici in fata agriculturii, caci natura insasi se impotriveste culturii cerealelor. In

schimb, campiile intinse aflate in interiorul principatelor ar putea, atat sa aprovizioneze populatia cu alimente, cat si sa aduca man avantaje, prin exportul cerealelor in alte locuri mai putin fertile. Aceste campuri insa, find locuite de inactivi si nepasatori, arareori gem sub sapa grea care sa le sfarame solul, rar rasuna aici vocea vesela a plugarului care sa -$i Incerce norocul // prin cultivarea campului. Adesea, in timpul muncii pe ogorul sau, t6xanul i i opreste boii $i, privind in urma se intreaba daca a arat mai mult decat ar trebui pentru intretinerea familiei sale

p38

$i pentru plata impozitelor, si in asemenea cazuri, de multe on ascultand sfatul leneviei, ramane pentru citeva luni din an Para hrana.

Dintre plantele cerealiere se cultiva aici mai ales graul, orzul, meiul si porumbul. Graul se poate gasi numai pe mosiile oamenilor din patura suprapusa si a arendasilor, gi acolo in cantitati neInsemnate, suficiente doar pentru folosul casei. Poporul simplu aproape ca nu se ocupa cu cultivarea acestei plante. Graul de aici este foarte curat si este mare. Painea care se prepara din gran este alba si gustoasa. Oamenii din clasa inferioara o folosesc numai in cazuri de sarbatori deosebite; in viata de zi cu zi intotdeauna este inlocuita de porumbului.

De asemenea, orzul nu este cultivat pe larg, el se foloseste pentru furajul cailor in loc de ovaz. Cel mai frecvent // folosite aici sunt porumbul $i meiul singurele care apard pe locuitorii satelor de foametea iminenta. Deoarece cultivarea for solicits putin timp, ea satisface cerintele satenilor in cursul Intregului an. Din porumbul transformat in malai se gateste casa groasa care se numeste mamaliga si se foloseste in loc de paine. La aceasta se adauga uneori unt, lapte sau branza. Meiul se foloseste in acelasi mod. La acesti locuitori nu se cultiva secara, hrisca si ovazul,

www.dacoromanica.ro

37

p39

deoarece nu se utilizeaza la consum. In schimb, in multe locuri se intalnesc inul si canepa. Plante le de grading se limiteaza la lubenita21, dovleac si castraveti. Cresc din abundenta bobul, mazarea, lintea, morcovul, varza, ceapa gi usturoiul. Principatele Moldova si Tara Romaneasca descrise sunt nu mai putin PAO

bogate §i in pajisti. Locurile situate in Tara Romaneasca pe malul Dunarii si in Moldova pe malul Prutului se prezinta ca niste covoare, in desene vesnic verzi

Este aici atat de mult fan, incat pe langa folosirea lui de catre oamenii din principate, cat $i de Cate vecinicare pasc turmele for aici pentru un pret convenabil.

Printre altele acest fan nu este ntat de hranitor pentru animale cum este cel din judetele de munte, caci aflandu-se pe terenuri de ses gi cu umezeala el se compune din..ierburi grase 5i cu laptele cainelui, de la care animalele se ingrasa repede.

Plantele In Principate cresc plante diferite, in abunclenta foarte mare.

[Urmeaza enumerarea anumitor clase de -plante: Monandria, Diandria, Triandria, Tetrandria, Pentandria, Hexandria, Heptandria, Octandria, Enreandria, Decandria, Dodecandria, Isocandria, Polyandria, _Didynamnia, Tetradinamia, Moradelphia, Dindelphia, Polydelphia, Syngeresia, Gynandria; Monocceia, Diocceia, Cryptogamia.

Se da atat numele rusesc, cat si cel latin dar si caracteristicile celor 23 de

p.41-54

specii de plante mentiunate mai sus].

ridurile p.55

Padurile se afla in principate la granita dinspre Bucovina $i Transilvania si pretutindeni spre apus, in muntii Carpati //. Aceste locuri sunt acoperite de paduri de nestrabatut, compuse din copaci care sunt de o varsta cu muntii. Aici, pe langa alte specii, cresc: stejari de munte, fagi puternici, salcii ramuroase, teiul aromat, plopi frumosi, mestecenii deli, ulmi pletosi, anini inalti, plopi de munte 5i altele. In general vorbind, copacii care cresc pe coastele muntilor, 5i pe pantele for in cea mai mare parte, sunt inalti, oblici, cu crengi putine 5i mult mai corespunzatoare pentru diverse utilizari decat cei care cresc pe culmile muntilor. Acestia din urma, deli sunt grosi, nu sunt oblici, au multe crengi gi scorburi, iar induntru acestea sunt goale. Aceasta este diferenta de calitate a copacilor si insasi degradarea for depinde, fara indoiala, de diferenta dintre solurile in care cresc. Pe coastele muntilor solul are mai mult sau mai putina umiditate, dar pe culmi solul este tare $i cu putina umezeala . Cand copacul a crescut inalt nu-i poate asigura hrana necesard. Din aceasta cauza, puterea de crestere nu actioneaza ca Inainte, in masura egala asupra tuturor proceselor a copacului, ci isi indreapta actiunea // mai cu seama intr-o parte oarecare a lui. Intrucat, dupa legile generale ale vietii plantelor, actiunea de crestere este indreptata spre exterioara si, in conformitate cu acestea, natura, pastrand forma exterioara a copacului, produce golul interior si slabirea vietii inauntrul copacului. Partea de rasarit si de sud a principatelor nu are deloc paduri, in afara de alunis, diferite tufe salbatice, ca si de o serie de pomi fructiferi plantati de maini harnice. De altfel, nu duc lipsa prea mare de materiale de constructie si combustibil, procurand lemn pentru constructii si lemne de foc din locuri unde acestea sunt din abundenta.

p.56

Pomii fructiferi Dintre pomii fructiferi cresc marul, parul, visinul, ciresul, caisul si, din

cea mai mare abundenta, prunul. Livezile cu asemenea pomi nu sunt mart, dar pretutindeni se vede ca nu sunt Ingrijite. De aici se poate conchide ca numai care a plantat pomii a avut grija de ei. De la aceste constatari fac exceptie gradinile cu pruni, caci [...] in unele locuri // cultivarea acestora constituie ocupatia principals a locuitorilor. In judetele muntoase ale principatelor, unde solul si asezarea terenului constituie piedici de netrecut pentru cultura cerealelor, locuitorii satelor se ocupa cu transplantarea trunchilor de pruni care cresc salbatic si ingrijesc gradini Intinse din acest porn . La prima vedere o asemenea ocupatie poate parea neinsemnata, in principate poate fi socotita printre cele mai importante ramuri ale ocupatiilor de aici. Din cauza insuficientei si a nefolosirii secarii, atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca, se prepara din prune (dupa cum in Rusia din cereale se obtine vodca

p.57

si spirt), o bautura alcoolica numita rachiu, cu o intrebuintare generala pentru consum.

Lemnul de nue, tot atat de scump in comert si foarte frumos sub forma de mobilier, de abia s-ar putea gasi in alte parti, in cantitati mai mart decat cele din principate. Dar acest pamant este cel mai favorizat de natura, in ceea ce priveste p.58

cultivarea vilei de vie. II

Toate judetele, cu exceptia catorva din Moldova si a numai trei din Tara Romaneasca (Ialomita, Mehedinti si Gorj) obtin cea mai mare parte din venitul for de pe urma cultivarii ei . De altfel, dupa cum se vede, locuitorii lass ingrijirea acesteia mai mult pe seama naturii. Astfel, in timpul iernii trecute, care a fost aici mai aspra decat obisnuit, multi deoarece nu si-au ingropat tulpinile, au pierdut vii din soiul cel mai scump.

www.dacoromanica.ro

39

Vinul se produce in cantitati marl si, pe langa consumul intern generalizat, o importanta parte a productiei este dusa in Rusia. Vinurile de aici, in parte datorita lipsei beciurilor bune, precum §i datorita calitatii strugurilor, sunt acre §i se

degradeaza repede. De altfel, daca vor fi depuse staruinte corespunzatoare in ce privqte cultivarea tulpinilor vitei de vie, iar prepararea vinului se va face din struguri

copti, calitatea acestuia se va imbunatati simtitor. Vmurile din Tara p.59

Romineasca sunt mai bune decat cele din Moldova, dar cel de Odobe§ti (din Moldova) le intrece pe toate celelalte. Valoarea acestuia este recunoscuta si in Rusia //.

Bogatii le minerale Intinderea $i inaltimea muntilor Carpati, ca §i alcatuirea for initials conduc involuntar la concluzia unor bogatii enorme in strafimdurile acestora. La aprecieri asemanatoare ajunge $i mineralogul amator, pe baza datelor care sunt vrednice de atentia lui. Dar insuficienta in invatamantului in genere §i in stiintei mineritului in special, pe de o parte, iar pe de alta cupiditatea tiraniei turce§ti care inghite totul sunt, se pare, principalele cauze pentru care nici locuitorii acestor locuri $i nici guvernul insa0 nu se straduiesc ca prin cercetarea

muntilor Carpati sa inmulteasca ramurile de ocupatie. Guvernul valaho-rusesc, recunoscand toata valoarea cercetarii atente a acestor munti, a delegat deja un (Alter care cerceteaza acest domeniu. Pans acum s-au descoperit, dintre minereuri: aur, sare de bucatarie, sulf, mercur §i in cantitati mai mici, cupru Si chihlimbar.

Aurul p.60

Pana in prezent nimeni nu a descoperit aur in subsolul muntilor. // Cu toate acestea, extragerea acestui minereu, mai ales primavara din raurile care isi au izvorul in Carpati, dovedqte Para indoiala ca minereurile in aur trebuie ca se gasesc nu pe pantele muntilor, ci in strafundurile acestora, de unde in anotimpul mentionat sunt duse, in torente de nisip, de curentul repede al apei. Dintre raurile care contin cantitati insemnate de nisip aurifer, mai cunoscute sunt: Dambovita (care curge prin Bucure§ti), [alomita Urziceni, Buzau (prin targul Buzau), Arge§ul (la Pite§ti), Oltul la hotarul dintre Valahia Mica 22 §i Valahia Mare23, ca si Ramnicul de Olt Si Carcinovul.

Extragerea nisipului de aur in principate de tigani, care se numesc aurari. Ei sunt eliberati de toate obligatiile fiscale cu conditia exercitarii a acestei ocupatii. Uneltele de extragere a aurului, ca §i insasi modul de executare a acestei operatii sunt urmatoarele: o sc'andura cu o lungime de doi 22 Malaia Valahia. 23 Bolssaia Valahia.

40 www.dacoromanica.ro

arsini; la un capat este inzestrata cu un ascuti$ de fier, de la mijloc gi pana la capatul celalalt de care se fixeaza un maner //, ea are gauri awzate de-a curmeziwl. Tiganii amintiti, intrand in rau, aseaza aceasta unealta cu gaurile in sus, plasand-o impotriva

p.61

curentului apei, iar partea ascutita o lass pana la fundul . Cu aceasta fac diferite miscari in unna carora nisipul $i alte bucatele cazute pe aceasta unealta se opresc in gaurile lui. Facand in felul acesta cativa pa$i Impotriva curentului apei, aurarii ridica unealta facand cu ea miscari inainte $i

inapoi prin care, bucatelele mai ware aflatoare in gaud sunt duse de curentul repede al apei, iar cele mai grele, continand aur, raman in gauri. Cantitatea nisipului de aur extras nu se poate aprecia cu exactitate.

Sarea de bucatarie Sarea de bucatarie se gase$te in toate judetele Moldovei si Tarii Romanesti in

cantitati suficiente, dar cel mai mult este prezenta in judetele Buzau, Secuieni, Prahova, in apropiere de targul Campina $i in Valcea. Aici se gasesc gropi mai man de sare sau ocne. Aceasta sare, ca $i cristalul, este deosebit de curata // $i se extrage in cantitati uria$e. Cu toate Ca ea a fost folosita , din vremuri mai echi, atat in Valahia Mare, in Valahia Mica $i in Principatul Moldovei, cat $i in tarile vecine, rezervele de sare sunt nesecate. Dand in arenda exploatarea zacaminte unor particulari, guvernul local obtine venituri importante.

p.62

La extragerea sarii sunt folositi, pe land criminalii trimi$i aici de Divan pentru executa pedeapsa locuitorii satelor Invecinate, pentru care sunt scutiti de dad precum $i de toate celelalte obligatii. In apropierea ocnelor de sare, in multe locuri se gase$te pacura sau dohot de pamant.

Chihlimbarul se extrage in toate judetele de munte, in bucati de culoare neagra sau galbena. In cantitati mai mad sulful se gase$te in judetele Muscel, Dambovita $i Arge$. Cuprul s-a descoperit Inca de mult in Valahia, in localitatea Cerneti24, in care se afla rama$itele unei foste topitorii de cupru //.

Pe versantii muntilor Carpati, compu$i in cea mai mare parte din nisip si argila, amestecate cu pamant silicos, pot fi observate cuartul gi granitul; din acesta din urma locuitorii fauresc pietre de moara.

Cre§terea animalelor Cre$terea animalelor cornute, a cailor, a oilor, a porcilor $i a altor animale domestice constituie una din ocupatiile principale, ale locuitorilor din principate. Mai intai contribuie aerul curat, fertilitatea deosebita a solului, prezenta abundenta a ierburilor suculente $i hranitoare, iarna scurta de aici. Pentru Ingrijirea acestor 24 Czernetz, sat competent al comunei Simian, municipiul Turnu Severin.

www.dacoromanica.ro

41

p.63

animale este necesara doar o minima preocupare a locuitorilor. In al doilea rand cre§terea animalelor constituie o necesitate vitals pentru locuitorii satelor. Vitele

cornute sunt necesare pentru aratul pamantului, iar oile pentru imbracaminte. Carnea se folose§te pentru mancare, iar din laptele for prepara branza, cunoscuta aici sub numele de cwaval. Cu produs locuitorii satelor p.64

fac un comert insemnat in ora§ele §i targurile apropiate. In judetele de munte //, unde datorita conditiilor locale nu sunt deloc drumuri de legatura §i folosirea carutei este imposibila, locuitorii satelor igi rezolva problema cu caii de samar, care card u§or greutatile pe care le poarta pe cele mai mari stanci §i coboara de pe ele fara cararile alunecoase, §erpuite §i periculoase la fiecare pas. Oi le de aici sunt destul de man §i grase; ele se hranesc cu ierburi aromate, iar carnea for este grass §i gustoasa. Cele mai bune of gi in numarul cel mai mare pot fi intalnite in principate in judetele aflate in preajma muntilor Carpati, cu deosebire

in judetul Mehedinti. Aerul curat §i racoros, mai ales noaptea, care apara aceste campuri de seceta, face ca oile de aici sa aiba permanent la dispozitie un nutret sanatos Si proaspat. Lana de oaie, aproape pretutindeni alba, este deosebit de subtire §i potrivita pentru fabricarea stofelor bune. Cu toate acestea, din cauza lipsei de fabrici proprii

in principate, lana, in cea mai mare parte a ei, este exportata pe un pret foarte p.65

convenabil in Austria. Aici ea este prelucrata de atelierele unor fabricanti priceputi $i transformata // in articole diferite, care permit acestei tari sa practice un comert avantajos cu Moldova $i Tara Romaneasca. Capra neagra gi alba traie§te in numar mare, dar oamenii bogati tin gi capre ro§ii. Acestea din urma sunt crescute exclusiv pentru laptele care este foarte necesar bolnavilor suferinzi de boli de piept §i considerat de locuitori ca mijloc specific impotriva tuberculozei. Boii se gasesc in numar mare; sunt masivi §i viguro§i. Bivolii sunt rani aici §i sunt tinuti doar de catre oamenii bogati. Caii sunt mici de statura §i urati. Din cauza lipsei furajului, pe care locuitorii nu-1 pregatesc niciodata pentru iarna, ei sunt foarte slabi. Herghelii bune de cai nu se gasesc in nici un tinut. Caii de munte sunt mai buni decat ceilalti.

Apicultura

P.66

.67-68

Apicultura este, de asemenea, o indeletnicire importanta a locuitorilor; se numara printre principalele ramuri de ocupatie. Campiile intinse cu plante // placut mirositoare §i pomii infloriti, de diferite soiuri, constituie pentru albine o sursa abundenta pentru producerea mierii. [Sunt descrise principalele vanturi care bat in principate]

42

www.dacoromanica.ro

Bolile

Bolile intalnite aici seamana in mare parte intre ele, evoluand repede si prezentand deosebiri numai datorita constitutiei bolnavului, anotimpului si inrauririi unor imprejurari intamplatoare. Bolile specifice anumitor anotimpuri sunt:

primavara predomind febrele intermitente zilnice si terte (febres intermittentes quotidianae et tertiae); vara, febrele remitente gastrice si mai ales biliare (febres remittentes gastricae, biliosae); toamna diareea simpla si cea cu sange (diarrheae et disenteriae); iarna, in general bolile inflamatorii si in spcial cele datorate racelii, febrele inflamatorii, cu afectarea diferitelor organe interne sau fara aceasta (synocha cum vel sine adfectionae varionim internonen organum, et catharrhi). De remarcat ca aproape toti rusii capata aici ocluzie intestinala (obstructiones viscerum).

Febrele intermitente in ce priveste timpul aparitiei lor, febrele intermitente // trebuie enumerate printre bolile endemice, proprii climei de aici sau locului ce le produc. Faptul ca ele bantuie pretutindeni, mai cu seams in vaile judetelor de munte, cat si aparitia for primavara, odata cu zvantarea apelor ce se scurg in marl cantitati de pe inaltimile muntilor catre aceste locuri joase, constituie o dovada evidenta a celor aratate mai sus. Vaporii de deasupra baltilor, sub actiunea caldurii soarelui ies din aceste locuri sub forma unor miasme foarte fine, pe care vantul nu le imprastie, deoarece vaile sunt inchise, iar datorita racorii serii aerul se ingroasa in chip daunator asupra corpului omenesc, producand frigurile //. Opinia aceasta este confirmata de faptul ca febrele intermitente se reduc incetul cu incetul la venirea verii, odatA cu uscarea treptata a locurilor mlastinoase, iar catre sfarsitul acestui anotimp chiar dispar cu totul. Urmarile acestor friguri sunt adesea foarte rele: slabirea treptata a puterilor si febra cea mai istovitoare ( febres hectica), casexia, sfarseala sau ocluzia intestinala, care atrage dupa sine hidropizia, incurabila in cele mai multe cazuri//.

Febrele remitente Febrele remitente bantuie in acelasi timp cu febrele intermitente, mai cu seams la inceputul verii, cand se pornesc zilele de arsita. Cauzele care le produc sunt aceleasi ca la febrele intermitente, adica vaporii fini ce se ridica din balti si locurile joase acoperite cu ape in timpul primaverii, alimentatia fainoasa, care si asa se digera cu mare greutate de stomacul slabit de caldura excesiva, posturile dese si indelungate tinute de locuitori, dupa care urmeaza o necumpatata folosire a camii, iar in locurile de pe langa ape folosirea excesiva a pestelui; aceasta febra remitenta se transforms adesea intr-una inrudita cu febra gastrica, forma care se vindeca greu, chiar aplicand tratamentul cel mai corect //.

www.dacoromanica.ro

43

p.69

p.70

p.71

Diareea

p.72

Diareea mortals, simpla sau cu sange, bantuie aici cel mai adesea la sfarsitul verii si Inceputul toamnei. Folosirea excesiva in alimentatie a diferitelor soiuri de fructe coapte sau Inca necoapte, care cresc din belsug aici, serile umede urmand dupa zile de zapuseala, vanturile reci insotite de ploi, lipsa apei curate si sanatoase sunt cauzele principale care produc aceasta boala. Bo lile inflamatorii

Bolile inflamatorii, ca febra inflamatorie cu afectarea locals a plamanilor, ficatului sau altor organe, reumatismul acut, catarurile etc. bantuie aici, ca peste tot, iama 1i cu deosebire in locurile muntoase. Vantul rece 1i uscat de la nord-est, aducand din belsug oxigen, care si asa se gaseste in mare cantitate in aceste locuri, produce boala. Afard de aceasta, adapostirea dezavantajoasa a populatiei in bordeie sau case

p.73

prea mici, care mentin in permanenta umezeala, predispune la raceli. Din cauza aceasta, reumatismele Invechite, catarurile cronice se intalnesc in fiecare sat $i la once vreme //. Febra epidemics

In afara de bolile sus-pomenite, specifice anumitor anotimpuri, in partea dinspre campie a principatelor, pe malurile Dunarii 1i Oltului, se intalnesc uneori epidemii de febre nervoase infectioase. Aceste rauri, revarsandu-se primavara, lass in urma for multe limanuri 1i balti, a caror apa, neavand nici o scurgere, stagneaza

si se altereaza in timpul verii, plantele aflate aici putrezesc, iar pestii mot Din asemenea balti, sub actiunea, razelor arzatoare ale soarelui, se degaja o mare cantitate de hidrogen sulfurat (gas hydrosulphureum) care, ca miasma, combinandu-se cu aerul, Il infecteaza.

Ceturile ce se ridica din rauri $i lacuri contribuie in mare masura la raspandirea acestei miasme. Locuitorii acelor tinuturi, respirand aerul putrid, contracteaza boala epidemics denumita febra nervoso-putrida, insotita de mici pete. Expunerea evolutiei acestei boli confirms cu claritate opinia privitoare la originea p.74

sa //: bolnavul atins de aceasta febra se plange de dureri de cap si in oase; ziva urmatoare Incepe sa aiureze $i sa tremure din toate madularele, ca si cum ar fi ametit

de o bautura spirtoasa, bolnavul se leagana, are ochii sclipitori, iesiti din orbite; limba ii este intepenita, pronuntand cu incetineala cuvinte nedeslusite; a treia zi bolnavul este atat de slabit incat, indata ce se tidied, cade la loc pe pat; in a opta zi apar petele25; in ziva a 12-a sau a 13-a, bolnavul moare. Hidrogenul sulfurat, asa zs

44

Petechiae.

www.dacoromanica.ro

cum reiese din evolutia bolii, actionand asupra sistemului central provoaca [...] intepenirea membrelor, pierderea graiului, absenta cunostintei si, fiindca sub influenta sensibilitatii generale se savarsesc toate procesele vitale, se intelege de la sine ca, datorita dereglarii primei, se tulbura ultimele: din aceasta cauza, digestia slabeste, iar de aici decurge o modificare cantitativa si calitativa a elaborarii sucului nutritiv, o viciere a formarii sangelui, a asimilarii si a cresterii //. Slabirea actiunii sistemului nervos asupra aparatului circulator, impiedicand irigarea corespunzatoare a acestuia si, prin urmare, producerea de suficienta caldura vitals in sange26, face ca acesta sa devina putrid, alterandu-i compozitia chimica normala, din care cauza se si produc petele.

p.75

Aceasta boala este molipsitoare, caci dace se imbolnavea un membru al familiei, atunci curand si ceilalti aveau aceeasi soarta. Alimentatia saracacioasa si nesanatoasa, folosirea apei murdare si alterate, lipsa de curatenie, indolenta si mai cu seams umezeala locuintelor, marind receptivitatea fats de boala, contribuie la raspindirea ei //.

Ciuma

p.76

Vecinatatea Valahiei cu Turcia, unde bantuie adesea epidemii de ciuma, cat si dependenta principatelor fats de aceasta ultima tars, le expune adesea calamitatilor provocate de acest flagel al omenirii. Astfel, ciuma care a bantuit in principate in anii precedenti, 1828 si 1829, a pricinuit o pustiire crude, cum de mult nu se mai

pomenise. Toate judetele au simtit din plin aceasta crude calamitate. Orase le Bucuresti, Iasi, Focsani, Galati, Braila si cateva altele, impreuna cu satele apropiate, in ciuda tuturor precautiilor carantinale, folosite in mod activ de guvemul rus, au suferit pierderi de neinlocuit. Numai locuitorii de la munte nu au avut de suportat

dezastrele produse de cruzimea bolii. Inceputul intinderii molimei in principate, pana la venirea aici a rusilor cu prilejul ultimei campanii impotriva Portii Otomane, nu poate fi stabilit cu precizie, din lipsa unor date demne de incredere; de aitminteri, nu incape indoiala ca, de cand se pomeneste, aceasta boala a bantuit in fiecare an, cu furie mai mica sau mai mare, astfel ca uneori aproape se stingea complet, ca apoi sa se iveasca iar; inevitabilele legaturi cu turcii, in conditiile unor neindestulatoare precautii, au fost totdeauna suficiente pentru importarea molimei //, iar inexistenta

carantinelor a ingaduit raspandirea ei in interiorul principatelor. Actualmente, severele masuri de politie medicaid intreprinse de guvemul rus, si anume: infiintarea pichetelor carantinale pe Dunare, revizia generala a locuitorilor si examinarea for medicaid separate, publicarea masurilor preventive, etc., cu toate ca

scanteile ascunse ale bolii si azi se mai arata ici-colo, ne mangaie cu speranta 26 Chiar pe arsita cea mai putemica, cum se intalneste aici in mai si iunie, bolnavii se plingeau cá le este foarte frig; ieseau apoi infofoliti din case si se culcau in bataia soarelui, invelinduse cu haine groase; faceau focul in colibe si se incalzeau la el, ceea ce dovedeste insuficienta caldurii vitale" (n.a.).

www.dacoromanica.ro

45

p.77

lini$titoare ca, in scurta vreme ciuma va disparea cu desavar$ire din Principate $i, poate, pentru totdeauna. Gu§a

p.78

Printre bolile obisnuite in Moldova $i Valahia, figureaza $i gu$a. Familii $i chiar sate intregi sufera de gu$a: unii au o gu$a de o neobipuita marime $i greutate, astfel ca bolnavul o poarta pe umar. Aceasta boala, cu sediul in partea anterioara a gatului se gase$te in glanda tiroida (Glandula thyroidea)§i, II in afara de desfigurare $i incomodare, nu pricinuie$te locuitorilor nici un fel de crize deosebite de board. Cauzele aparitiei gqii, atat aici, cat $i in toate regiunile muntoase ale Europei cu

deosebire in Valle muntilor aparate de actiunea luminii solare, sunt pans astazi obscure, de$i pentru a o explica multe au fost ipotezele propuse. Dintre asemenea opinii, cea mai aproape de adevar pare sa fie folosirea de catre locuitorii de la munte p.79

a apei provenite din zapezi pentru baut $i mancare. // Apa aceasta este curata $i limpede, dar nesanatoasa caci, lipsind pe muntii inalti caldura corespunzatoare, apa nu are carbon, ci confine o cantitate crescuta de oxigen; de aceea, apa aceasta, odata ingerata $i intrata in sistemul circulator, datorita excesului de oxigen, favorizeaza acidifierea $i ingro$area sangelui $i modified din punct de vedere calitativ starea sa normala. Particulele animale elaborate de acest sange $i destinate asimilarii de catre

corpul nostru, la trecerea prin vasele absorbante, datorita ingro$arii for $i insuficientei carbonului (care reprezinta conditia unica a punerii in miware a vaselor absorbante) stagneaza $i formeaza in oricare parte a corpului tumori cistice (tumores cystici), care la locuitorii muntilor se produc la gat $i se numesc gu$a. //

Hernia p.80

Hernia inghinala, atat de des intalnita in principate, i$i datore$te aparitia mersului calare. Cauzele ce produc aceasta boala sunt raul obicei, introdus de cei din paturile inalte, probabil datorita primejdiei din partea banditilor turci, ca in timpul calatoriilor sa se inconjoare de calareti, cat $i patima generals a locuitorilor pentru mersul calare, la care se adauga $i daunatorul obicei al femeilor de aici de a$i alapta copiii pana la doi ani $i chiar mai tirziu. Natura, acordand anumite forte organismului, cere pentru sustinerea for $i impulsuri corespunzatoare; dar poate oare laptele matern sa satisfaca acest deziderat la un copil de doi $i jumatate? Din pricina aceasta, copilul are fibrele musculare slabite $i astfel hernia inghinala apare cu qurinta. Scorbutul Nici scorbutul nu este cunoscut in principate, observandu-se de preferinta printre locuitorii de pe malul apelor din regiunile de campie. Folosirea la baut a apei

46

www.dacoromanica.ro

din limanuri $i balti, care vara stagneaza $i se impute, folosirea in alimentatie a pe$tilor din aceste ape provoaca scorbutul, infectandu-se cu el locuitorii ignoranti de peste tot.

Scrofulele

Boa la scrofilloasa, de asemenea nu constituie un fenomen rar, de$i in principate nu se observa cauze predispozante speciale; probabil ca boala este produsa de obipuintall vatamatoare, dar generala, a femeilor, nu numai de la ora$e, ci §i de la sate, de a-$i vopsi fata incepand din copilarie.

p.81

Bolile venerice Bolile lume$ti intalnite sunt in cea mai mare parte invechite, prezentandu-se sub forma durerilor in oase, a ulcerelor cutanate maligne, a spuzelii etc.; ulcerele venerice primitive se intalnesc rar. Celelalte boli care apar aici sunt produse de muncile specifice poporului de jos, tulburari organice $i boli de stomac, datorate nerespectarii regularitatii cuvenite a dietei. Vindecarea suferintelor simple, locuitorii de aici o lass, in mare masura, pe

seama fortelor naturii; in cazurile de imbolnaviri grave, ei recurg bucuros la asistenta medicaid. Ei au notiuni despre valoarea terapeutica a catorva plante, ca

de pilda, mu$etelul, floarea de soc, scortiwara, chinina, cunosc actiunea camforului $i folosul lipitorilor; dar folosul altoirii cu vaccinul animal nu este cunoscut tuturor. // Tratamentul hidrofobiei Nu este lipsit de interes sa se aminteasca aici despre o metoda de vindecare a hidrofobiei in principate, avand in esenta o mare asemanare cu metoda propusa de doctorul Marochetti27. Vracii din satele de aici, procedand la fel ca Marochetti, impung ba$icutele de sub limbs, aparute in aceasta regiune in cursul hidrofobiei, datorita afluxului de materie patogena; totu$i ei nu le considers drept un fenomen propriu, fiecarui om, iar vindecarea bolii o bazeaza pe o abundenta lasare de sange, in care scop fac sa curga din vena sublinguala 'And la citeva funturi de sange; la terminarea acestei operatii, bolnavii sunt considerati, gata tamaduiti, a$a ca nu li se mai prescrie nimic. In multe sate au putut fi gasiti oameni vindecati in acest mod, care toti sunt palizi $i se plang de slabiciune $i ameteli, probabil datorita marii lasari de sange. // " Mihail Petrovici Marochetti, (1783-1860), medic at scolii teatrale din St. Petersburg, cunoscut in cazul de &fit prin lucrarea sa Observations sur l'hydrophobie, aparuta la Petersburg in 1829.

www.dacoromanica.ro

47

p.82

Obiceiurile p.83

p.84

Moravurile locuitorilor sunt destul de bune. Religia, mai bine zis ritualurile religioase, se respects cu strictete. Respectul si iubirea pentru parinti si batrani sunt nesilite si, se pare, innascute. Luxul care li se atribuie nu se vede mai deloc. insusi boierii iubesc, nu luxul, parada: a te etala cu o haina scumpa, ati imbraca sotia cu o rochie bogata si a te preumbla Intr -o trasura frumoasa este o inclinatie inseparabila a lor. Nu arareori se intalnesc boiernasi mai saraci decat taranii si duce lipsa de multe in casa. Le place viata in trandavie si inactivitate si saracia, care se observa oriunde in principate, de aici provine. Printre trasaturile lor, cele care ii caracterizeaza sunt cupiditatea // si cruzimea fats de cei supusi, dar mai ales fats de tiganii saraci care, constituind proprietatea boierilor, poarta catusele cele mai grele ale sclaviei. Femeile sunt usuratice si vanitoase; credinta casnica este respectata mai ales de catre barbati, iar, femeile, avand pazitori atat de vigilenti, considers de prisos sasi pastreze nevinovatia.

Instructiunea $tiinta se afla pans in prezent in principate intr-un stadiu incipient. In afara de citeva scoli in orasele Bucuresti si Iasi, pentru instruirea tineretului in limba materna si scoli de limba franceza si greaca, nu mai sunt nici un fel de alte institutii de invatamant. In targurile si satele Principatelor, instruirea copiilor,

chiar si a celor de boieri, se limiteaza la cunoasterea dogmelor elementare ale credintei, cu toate ca vecinatatea cu Rusia si Austria ofera, in fiecare minut, posibilitatea de a avea oameni cu o inzestrare stralucita $i pentru a introduce scoli, p.85

care sa nu se limiteze numai la cunostinte de limba .// De altfel, in ultimul timp, boierii de rangul intai, comunicand mai des cu europenii culti si simtind avantajele unei educatii bune, iii trimit azi copiii lor pentru invatatura la universitati straine. Opere si carti nu exists nici in limba valaha gi nici in cea moldoveana28. Cauza acestui fapt ar putea-o constitui limba neslefuita gi lipsa gramaticii proprii ca instrument indispensabil pentru perfectionarea ei. Pe langa aceasta, jugul apasator al turcilor, care le-au scufundat in incultura $i obligatia de a le copia in toate creeaza, actualmente, destule greutati pentru renasterea stiintei [...] 28 in fapt e vorba de aceeasi limba, adica romana, iar atitudinea autorului reflects ignoranta sa in materie.

48

www.dacoromanica.ro

I Tabelul statistic al orasului Bucuresti intocmit in decembrie 1831 Denumirea Numarul de Sectoarelor strazi VApseaua" in fiecare

Clasa boierilor cu familii si cu slugi

Boieri

Galben (I) Verde (II) Rosu (III)

59

Sotii Baieli Fete Slugi de boieri 189 169 144 312 179 157 194 301 132 121 134 271 115 99 103 140 82 88 77 82

615

697

175 164 115 102

21 13 11

Albastru (IV) 15

Negru (V) 18 Total general pentru toate sectoarele 78

Servi-

toare

309 278 264

Copiii Tigani for

Tiganci Baieti

Fete

Total

321

127 114

142 102

2269 2067

254

215

127

103

1899 1399

49

377

721

671

599

8355

143

20 36 32

307 272 52 205

90

19

51

286 305 230 87

181

887

1229

634 652 1106 1084

74

ll Clasa de mijloc cu familii si cu slugi

Vapseaua' Barbati I

2049

II III IV V Total

2101 1867

Femei

Baieti

2465 2390 1324 3016 2527 11.732

2677 2111 10.801

Fete

1481

1796 1422

429 676

856 2037

886 2006

2831

1785

1832

8046

7944

1887

Servitoare

Slugi

Copiii for 60

258 335 854 345 368 2160

956 602 5594

Total

8940 8412 8695

7

77 59

11098

24 227.

9259 46.404

Preotimea cu familii $i cu slugi

Vap-

Calu-

seaua"

gAri

Preoti

Sotii

Baieti

Fete

Slugi

Servitoare

Baietii

Fetele

for

for

Total

I

37

54

63

60

55

21

9

1

1

300

20

58

61

60

58

18

14

-

-

289

40

38

41

42

38

33

28

3

2

265

33

54

69

55

64

30

18

-

-

323

Negru

7

52

67

61

65

10

11

-

-

273

Total

137

256

301

278

280

112

80

4

3

1450

Galben II Verde III Rosu IV Albastru V

www.dacoromanica.ro

49

III Vapseaua Numar

Galben Verde Rosu Albastru Negru Total

Numar ateliere de fr\nghie

Cai

Boi

Vaci

Oi

Porci

de fabrici -

5

753

189

11

23

1

739

526 400

134

42

-

274 308 24 310

4 69 4

661

5

-

2

1

761

673

2

843

281

100

9

3697

1885

90 79 492

294 688 1037

139

1055

NOTA: In intreg °rapt Bucure5ti se numara pand la 30 806 de suflete de gen masculin gi 27 998 de gen feminin, iar in total 58 791 de oameni locuitori

permanenti ai Bucure§tilor care formeaza 13 065 familii. In afard de ace§tia numarul locuitorilor vremelnici poate ajunge de la 10 la 12 mii, impreuna cu care populatia ora§ului ajunge la 70 000 de suflete. Sunt §i 1 795 de straini: dintre ace§tia 1 226 sunt austrieci, 80 francezi, 158 prusieni, 236 ru§i §i 94 englezi. In Bucure§ti se numara 10 074 de case, 26 de manastiri, 95 de biserici de religie greaca, 7 de religii diferite: unaarmeand, 2 catolice, unaluterand, una reformats gi o sinagoga evreiasca. Sunt 100 de fabrici dintre care: 3 de lumandri, 8 abatoare, una de ciorapi, 10 de batiste, una de baticuri imprimate, 3 de palarii, una de panza, 64 de piele, 5 la care se impletesc,fire de matase §i de lank 2 fabrici de sapun, 9 de franghii, 2 de bere Si 2 tipografii. In 1831 au murit de holed in sectorul galben 580 de oameni, in cel verde 522, in cel ro§u 161, in cel albastru 418 §i in cel negru 489, in total 2 170 de oameni29.

29 Datele privind pierderile umane inregistrate in timpul epidemiei de holera din 1830-1831 sunt in general corecte si coincid 8i cu cele indicate de alte surse ale timpului. Mai pe larg asupra acestui aspect vezi, Gh. Bratescu, Paul Cernovodeanu, Biciul holerei pe pcimcint romemesc, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2002, p. 64-66.

50

www.dacoromanica.ro

MIKLOS BARABAS (1810-1898)

Miklos Barabas s-a nascut la 22 februarie 1810, in satul Marcos (Markosfalva) din tinutul Trei Scaune, intr-o familie de secui. Taal sau era proprietarul unor mici mosii. Cand avea vase luni parintii s-au despartit, mama impreuna cu fiul stabilindu-se in satul vecin (Dalnic), la bunicii matemi. De mic, MiklOs Barabas a dovedit interes pentru invatatura. La varsta de trei ani a inceput scoala primary in sat, iar la vase ani stia sa decline vi sa conjuge latineste. A urmat liceul reformat din Aiud, unde a avut profesori cu studii la universitati protestante din strainatate. Acesti ani au fost marcati de lipsuri materiale maxi. La treisprezece ani, ()data cu decesul tatalui, adolescentul Miklos Barabas a fost nevoit sit se intretinA singur.

Inca de la varsta de sapte ani, cand incepusesi deseneze, obisnuia sail petreaca vacanteIe in familiile colegilor instariti, invitat de parintii acestora. In schimbul gazduirii vi a unor mici sume de bani, el racea modele pentru brodat, monograme pentru lenjerie, portrete in creion vi tus. Mestesugul a fost deprins de la un profesor vi apoi de la un zugrav francez, stabilit la Aiud. La varsta de cincisprezece ani, is zilnic lectii de desen vi colorit cu Franz Neuhauser, profesor de desen din Sibiu, in schimbul a zece florini (masa pe lung it costa douazeci de florini). Suma nu era de neglijat, mai ales pentru un elev care trebuia sA se intretina singur. Potrivit propriilor marturisiri, lectiile nu au avut un folos prea mare, asta vi datorita metodei de lucru a profesorului care se rezuma sa-i dea sa copieze litografli in tus. Ceea ce I -a incantat insa pe Barabas a fost posibilitatea de a avea acces la pinacoteca Muzeului Brukenthal. Aici, pentru cateva ore, admira tabolurile marilor pictori, se familiariza cu curentele in pictura, cu diferitele maniere de a picta. La 16 ani, in vacanta de yard, a decorat cu trei compozitii proprii sala de biliard a vicecomitelui Kiss. Pe timpul scolii a fAcut portrete miniaturale in tildes, la mods printre oamenii cu stare ai vremii. Nedorind sa devina preot sau slujbas la adrninistratia comitatului, Barabas a parasit liceul reformat din Aiud la inceputul anului 1828 vi s-a mutat pentru vase luni la Sibiu. Orasul continua sa exercite asupra

lui o mare atractie datorita vietii vii, posibilitatilor de castig variate vi nu in ultimul rand Muzeului Brukenthal vi operelor adapostite de acesta. Aici 1-a cunoscut pe ungurul Gabriel Barra, care lucra in litografia lui Bielz. De la acesta a invatat sa deseneze pe piatra cu tibisir. Tot Barra 1-a prezentat unei bogate vi influente familii maghiare, care i-a comandat mai multe portrete litografiate, plAtite cu cate 10 florini fiecare. A reusit sa castige destul de bine (o sums insemnata 250 florini), fapt ce i-a permis sa mearga sa -vi viziteze mama pe care nu o mai vazuse de cinci ani.

In toamna anului 1828 a plecat la Cluj, atras de viata literary a orasului. Aici I-a cunoscut pe italianul Gentiluomo, profesor de dans vi totodata pictor, de la care a invatat sa lucreze in ulei. Cei 500 de florini economisiti din tablourile vandute, Ca vi perspectiva unei burse, I-au incireptatit sa planuiasca o calatorie la Viena, pentru a se inscrie la Scoala de Belle-Arte. Ajuns in capitala imperials in caruta unui negustor armean, a fost neplacut surprins de faptul ca initial profesorul Gselhofer, directorul $colii de Belle Arte, i-a pus Ia indoialA talentul, supunandu-I la. probe. Admis Ia cursuri, avea sa se face repede remarcat, facand progrese uimitoare. Talentul vi seriozitatea I-au impus ca pe un tanar de valoare. In scurt timp a ajuns sub indrumarea profesorului Enders. Cum bursa promise nu mai sosea, iar de alte fonduri nu dispunea, in iulie 1830 a fost nevoit sa paraseasca Viena. S-a intors in Transilvania, la Aiud, in caruta aceluiasi negustor armean. Impresionat de situatia materials a tatarului, negustorul i-a dat 200 de florini, cu care Barabas si-a cumparat culori, pensule vi alte lucruri necesare picturii. A ramas la Aiud pans in primavara anului urmator, castigandu-vi existenta din lectii de desen vi pictura date membrilor familiilor bogate din oras.

www.dacoromanica.ro

51

La inceputul lunii mai 1831 a plecat Ia Sibiu unde a devenit un foarte cautat portretist. Printre cei care i-au comandat portrete au fost gi boieri din Tara Romaneasca, veniti la Sibiu in vilegiatura. Acestia au fost 5i cei care 1-au indemnat sa vinft la Bucuresti, unde putea gasi foarte multi amatori de portrete, printre ofiterii rusi cu avere. Fara a sta pe ganduri Barabas s-a decis sa dea curs invitatiei, mai ales ca stia romaneste din copilarie, iar timpul vacantelor petrecute in diferite parti ale Transilvaniei, cunoscuse 5i diferite persoane de dincolo de munti. Unul dintre acestia era spiterul Raimondi, care avea farmacie Ia Bucuresti. La 8 noiembrie 1831 porneste spre Bucuresti, in caruta librarului Thierry din Sibiu, care anual facea acest drum pentru a aproviziona cu carti not librariile din capitala principatului. La Bucuresti a ramas un an si jumatate, adica pans in vara anului 1833, lasandu-ne peste 120 de portrete, dupA care s-a intors la Cluj. Intrucat sederea sa la Bucuresti face obiectul unui jumal 5i poate fi consultat in cele ce urmeaza, despre perioada petrecutA aici ne marginim sa oferim numai cateva repere. Insemnarile lui Barabas ofera un tablou al societatii romanesti de la inceputul anilor '30 ai secolui al XIX -lea, cu obiceiuri, mod de viata, reactii feta de influentele din Apus. Deosebit de interesanta 51

savuroasa in acelasi timp este prezentarea felului in care se Ikea trecerea de la portul oriental la cel occidental, autorul insistand asupra unor persoane sau situatii. De asemenea, gasim informatii despre sistemul sanitar din principat, prezentate prin intermediul medicilor Breton 5i Wennert, primul grec, al doilea neamt. Ultimul conducea spitalul Sfantul Pantelimon. Desi, sub diferite aspecte, influents otomana era prezenta in societate, Barabas constata placut surprins el legile si traditiile romanesti continuau sa se pastreze. Deosebit de pretios este catastiful de lucru, in care pictorul avea obiceiul sa-i noteze pe toti cei cArora le-a facut portrete ca $i sumele pe care le-a incasat'. In vara anului 1833, cu 700 de poli imperiali in punga, Barabas a parasit Bucurestii, intorcandu-se in Transilvania. In 1834 s-a inscris la Academia de Belle-Arte din Venetia, unde 1-a cunoscut pe celebrul acurelist englez William Leighton Leitch, cu care viziteazA Bologna, Florenta, Roma, Neapole, Genova, Milano, Trieste. Perioada de peste un an petrecuta

in Italia s-a dovedit hotaratoare pentru perfectionarea stilului portretistic, astfel ca la scurt timp de la stabilirea la Pesta, in toamna anului 1835, s-a impus drept cel mai renumit portretist din Ungaria. Sumele castigate in timpul iemii i-au perrnis sa calatoreasca Ia Paris 5i Londra, dar 5i in Transilvania, mai ales la Sibiu. Din primavara anului 1838 pand in primavara anului urmator a locuit Ia Cluj, pentru ca apoi sit se

stabileasca definitiv la Pesta. Legat prin amintirile din copilArie si adolescents, el avea sa revina in Transilvania on de Cate on i s-a ivit prilejul. A murit la 12 februarie 1898, la varsta de 88 de ani, onorat de Academia Ungara de Stilt*, at carui membru devenise, ca o recunoastere a contributiei sale la dezvoltarea picturii si in special a portretisticii.

Memoriile sale au fost publicate postum de Ladislau Kovacs de Kezdi, Barabas Miklos emlikiratai, Budapesta, 1902. 1111929, paginile despre roman au fost traduse de profesorul Andrei Veress, Pictorul Barabas .i romcinii, in Analele Academiei Romane", seria III, Memoriile Sectiei literare, t. IV.

Veress si-a insotit traducerea de o biografie a pictorului (p. 357-372), de unele comentarii din ziarele germane despre tabloul Romani mergand la bald" (p. 385) si de cateva pagini din catastiful de lucru (p. 388-390)2. Despre Miklos Barabas au scris: Isaia Tolan, Un pictor scicui despre Bucure.tii de acum o sue de ani, in Ecoul", Arad, an IX, nr. 625, 1934; George Potra, Bucutestii vdzuti de cdldtorii strciini (secolele XVIXIX), Editura Academiei, Bucuresti, 1992, p. 143-146; Adrian Silvan Ionescu, A Bukaresti elegancia, in vol. Miklos Barabas 1810-1898, Charta Kiado, Sepsiszentgyorgy, 2001, p. 27-47 (articolul a fost publicat

si in Revista istoricr, serie noua, t. XIV, 2003, nr. 1-2, p. 239-248); Idem, Un artist martor al transformcirii societeitii ronenesti la inceput de secol XIX, in volumul Portrete in istoria artei romcinesti, Editura Dorul", Norresundby, Danemark, 2001, p. 19-22; Idem, Miklos Barabcis martor al modernizdrii inaltei societciti romanesti la inceputul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, Materiale de Istorie si Muzeografie", t. XVII, 2003, p. 245-269. I Catastiful a fost tiparit in Magyar Kepzomiiveszek Lexikona, vol. 1, Budapesta, 1915, p. 93-94. 2 Traducerea si biografia au facut obiectul sedintei Academiei Romine din 20 septembrie 1929.

52

www.dacoromanica.ro

MIICLOS BARABAS

Viata bucuresteana intre anii 1831-18333 (Traducere dupil memoriile pictorului Barabas)

p.373

Spre Bucuresti - Idiluri din carciumile romfinesti - Hanul Manuc Familia Raimondi Atelier de pictura improvizat - Declamatia ungara a episcopului roman - Aga Iancu Filipescu - La guvernatorul Kiselev Bal in reduta" - Exercitiile armatei Rationale romfine - Fracul §i cilindrul lui Obedeanu Cantacuzino cu boierii sai imbracati frantuzeste - Bal fara garderoba - Maseaua lui Bucureanu Masa boierilor - Precautiunea igienica a doftorului grec Breton Banchet la spitalul Sf. Pantelimon - Limba greceasca a saloanelor romanesti Capitanul Bialoskurski Foaia de zestre a femeilor, dupa traditia veche romaneasca Stand si lucrand la Sibiu din primavara anului 1831, am facut cunostinta cu cativa boieri de la Bucuresti, iar peste vara cu spiterul Raimondi si familia sa, care locuia, de asemenea, la Bucuresti. Raimondi era italian, insa sotia sa sasoaica din Brasov. Acestia si mai cu seams boierii m-au tot indemnat sa merg la Bucuresti,

unde voi putea castiga bine cu arta mea. Boierii in special ma indemnau, fagaduindu-mi ca ma vor infatisa cunoscutilor lor, asa ca m-am si gatit sa merg iarna la Bucuresti, deoarece vara boierii umblau pe la bai. Astfel ma hotarisem sa-mi incerc norocul la Bucuresti. Dar stiind ca acolo voi avea a face si cu ofiteri nisi, cari nu stiu romaneste (limba pe care eu o invatasem bine in timpul vacantelor mele scolare petrecute in liceul de la Aiud) am inceput sa invat cu mare sarguinta frantuzeste. Profesorul meu se chema Trautman si deoarece el cunostea si limba italiana, am invatat totdeodata si italieneste de la el, asa incat vorbeam inca de la Sibiu ambele limbi curent. Librarii de aici, Thierry si Fillenbaum, avand o sucursala la Bucuresti, pe la sfarsitul lunii octomvrie 1831 le -am cerut sfat, cum as putea II calatori la Bucuresti. Fillenbaum mi-a propus ca, deoarece el la inceputul lunii viitoare are sa duca cateva lazi de carti la Bucuresti, can sunt grele, dar nu ocupa mult loc, imi va putea face loc bunicel de sezut in caruta, daca as merge cu el, iar drept plata sa-i fac sotiei lui Thierry o acuarela usoara. Primind propunerea, am plecat in ziva de 8 noiembrie. in caruta am avut doi tovarasi. Unul un biet dascal, care ducea o viata plina de nevoi intr-o familie, unde nu avea decat o lefsoara de 100 fiorini pe an. Astfel voind a-§i incerca norocul la Bucuresti, m-a rugat sä-1 duc cu mine, inscriindu-1 ca 3Textul a fost preluat dupa Andrei Veress, Pictorul Barabits romanii, in Analele Academiei Romitne", seria III, Memoriile Sectiunii Literare, t. IV (1929), p. 373-384. Paginatia aka pe margine corespunde traducerii lui Veress.

www.dacoromanica.ro

53

p.374

randas in pasaportul meu. Nu-mi venea greu sa-i indeplinesc dorinta si trecut ca randas in pasaport.

gi

astfel 1-am

Ce Walt era un croitor de dame cam de vreo 22-24 ani, mai tanar decat dascalul. Croitorul platise librarului Thierry ceva, dascalul nimica, dar ca randas m-a servit cum se cuvine. La Bucuresti insa, dupa cateva zile, s-a bagat la un ofiter ca sluga si fiindu-mi recunoscator venea des la mine, fudulindu-se ca-i merge bine, caci lucre mult nu are $i tot face economie de cate 7-8 galbeni pe luna deoarece la stapanul sau ofiterii rusi joaca la carti si primeste mult bacsis de la ei. Plecand din Sibiu, pans la amiaza abia am ajuns la Turnu-Rosu, dupd amiaza insa am zarit intaiul sat romanesc, unde se afla si vama romaneasca gi regiunea aceasta am si desenat-o cu muntii de pe malurile Oltului. La vama am zabovit multa vreme, asa ca numai spre sears am pornit inainte ca sa ajungem la intaia carciuma pentru Inoptat. Carciuma aceasta nu avea decat cloud odai, una mica si una mai

mare, cu trei paturi

si

putine rufe de pat, asa ca eu imi facusem culcusul cu

primenelile mele de pat. Abia stinsesem lumanarea, fara sa fi adormit Inca, cand am auzit o zdranganeala de vioara, amestecata din and in and cu niste glasuri ragusite

de cantec. Deodata au inceput sa-mi bats la usa, care find deschisa de catre

p.375

carciumareasa, cu lumanarea in mans, au intrat doi barbati, unul pitic de abia patru picioare, imbracat turceste, iar celalalt un popa roman in anteriu, slabut 8i inalt de case picioare, urmati de doi tigani, asa Ca se prezentau ca imblaciul cu hadaragul vara la treierat. Unul dintre tigani avea o vioara, celdlalt un ciur de piele de forma unei tamburine, din care scotea cu degetul umezit cu scuipat niste glasuri de rum, rum" asemanatoare aproape unui bas.// Musafirii acestia de noapte, nechemati, poruncind yin s-au pus sa bea, iar piticul (care era un bacan) la cantecul lautarilor a inceput sa joace valzer impreuna cu popa, pe care-1 invatasera in Ardeal $i in contumatia" de la Tumu-Rosu, unde trebuiau sa zaboveasca zece zile inainte de a putea intra in tars. La aceasta, croitorul neamt sari din pat si tragandu-si in graba cismele a inceput si el sa joace asa cum se afla in camasa si izmene, intai cu bacanul si apoi cu popa. Acestia, fireste, 1-au

Imbiat cu vin, pans n-a mai putut sa bea. Asa petrecura pans aproape de miazanoapte. Bacanul a venit si la patul meu sa-mi dea yin, dar eu ma prefacusem

ca dorm; atunci popa 1-a tras de haine zicand: Lass sa &acme. Adormise

$i

dascalul asa ca not doi n-am luat parte la petrecere. Dimineata insa croitorului i se Meuse rau de vinul prost, asa ca toata ziva s-a svarcolit in pat, dar not radeam de el, zicand sa sufere pentru cinstea Ca jucase jocul natiei sale. Petrecand ziva intreaga intre munti, seara am ajuns la o carciuma, care avea

o odaie de musafiri mai mare, cand insa am intrat in ea si am vazut ca oamenii zaceau pe dusumele unul langa altul, a trebuit sa ma retrag de mirosul de usturoi amestecat cu al tuicii. Ce era sa fac, avand o bland destul de bunk m-am culcat sub 4 Carantina.

54

www.dacoromanica.ro

caruta la aer si cu toate ca incepuse sa ninga nu m-a suparat, caci nu era vent si am dormit bine. Trecand peste munti, am ajuns fall nici o greutate la Bucuresti, unde am tras la hanul Manuc, care insa era asa de prost ca n-am cutezat sa iau odaie. Astfel am plecat fare ragaz sa caut pe d-1 Raimondi, pe care fund spiter5, 1-am gasit repede. Familia Raimondi m-a primit cu mare placere si plangandu-ma de mizeria vazuta la han m-au imbiat sa dorm si sa stau la masa acolo. Astfel intaia noapte am petrecuto la ei. Aveau un randas cazac, a carui nevasta fiind romance, cu ajutorul ei am gasit in case o a patra incapere cu doua odai mari, dintre care una cu trei ferestre pe ulita, in catul intai, avea o lungime si largime de cate aproape patru stanjeni. Ferestrele

find insa proaste m-am gandit ce sa ma fac cu ele, dar invitand la mine si pe tovarasii mei de drum, am cumparat o caruta de lemne, cu care am facut foc, iar dupa ce mi-am procurat o tistea de hartie si clei, toata ziulica am lipit ferestrele cu

tovarasii mei, incuind si zavorurile for de afara. In felul acesta am inchis cinci ferestre, lasand numai una din mijloc si acoperind geamurile celorlalte // cu hartie de impachetat, am ajuns sa am un atelier de picture minunat. I n partea dinspre apus a odaii, aflandu-se dupd moda turceasca o ridicatura de vreo cloud palme, jos cu niste sertare mari, le-am intrebuintat pentru haine, iar ridicatura acoperind-o cu o p'anza de bumbac ieftina, cu niste flori, in capul ei mi-am facut patul. Apoi capatand de la sotia gazdei o masa cu trei scaune si un sfesnic de alama mi-am gatit curand locuinta. In odaia vecina aflandu-se asemenea o podeala turceasca de divan, am lasat-o pentru randasul meu roman, pe care 1-am luat. De mancat mancam la familia Raimondi, unde pentru cafeaua de dimineata, pram si cina dadeam lectie de desen fetei mai mici, Cecilia, pe cand fata mai mare, Giuseppina, se ocupa de muzica si canta foarte frumos la pian.

intreaga familie Raimondi era foarte cults, caci domnisoarele, ba chiar si mama for vorbeau romaneste si greceste, care era limba de salon a aristocratiei romane. Vorbeau insa bine si frantuzeste, italieneste si chiar ungureste binisor, care limba o invatasera de la slujnicele si doicile for unguroaice. Acestea veneau din secuime la Bucuresti, unde erau bine platite, caci erau mai de treaba decat slujnicile tiganesti si romanesti, asa Ca multi boieri si multe cocoane vorbeau mai mult on mai putin ungureste. S-a intamplat °data, dupd cateva luni, ca familia Raimondi sa alba in vizita un episcop roman, cu care, convorbirea curgand romfineste, una din domnisoare a spus ca in loc de ungureste ar dori sa stie mai bine englezeste, deoarece acea limba este mai frumoasa. Eu care auzisem destula conversatie engleza am protestat zicand ca aceasta nu este adevarat, caci de ar sustine domnisoara ca literatura engleza o 5 rosif Raimondi s-a stabilit in Bucuresti in 1800 unde a fost spiter fora diploma, numai cu certificat de practick De la domnul farii Romanesti Alexandru Moruzzi (1793-1796 si 1799-1801) a obtinut permisiunea de a deschide spiteria La speranta". Cf. Victor Gomoiu, Repertor de medic!, farmadyti, veterinari, Braila, 1938, p. 153.

www.dacoromanica.ro

55

p.376

p.377

intereseaza mai bine, n-as zice nimica, insa tagaduiesc ca limba engleza sa fie mai frumoasa deca't limba ungara! Cat am fost de uimit, cand si episcopul roman a luat partea mea, aduca'nd vorbe de lauds pentru frumusetile limbii ungare si spre dovada celor spuse a declamat deodata oda poetului Csokonai6 Nadejdii"7, cu un accent atat de curat, incat nu s-ar fi putut cere mai bine nici dela un poet ungur. In sanul familiei Raimondi am petrecut multe seri placute si ei i se datoreste faptul ca am putut sta un an si jumatate la Bucuresti, care era un // ora de mare plictiseala. in senor de recunostinta, am zugravit intreaga familie de sarbatorile Craciunului si anume pe d-1 si d-na Raimondi in miniature, Incadrat in aur, pentru domnisoare, iar pe aceste doua in ulei pe panza, pana la genunchi. La Bucuresti intaiul meu lucru a fost sa vizitez pe boierii cunoscuti din Sibiu, care imi fagaduisera ajutorul lor. insa m-am inselat mult in ei, ca orice om care se reazama pe fagaduieli. De altfel m-au primit bucuros si mi-au dat dulceata, dar nici unul dintre ei nu m-a recomandat nimanui, asa ca a trecut frumos luna noiembrie, fare sa fi avut ceva de lucru. Mai Ca eram gata sa plec indarat in Ardeal, chiar in

timp de iama, inainte de a-mi manca banii, cand intr-o sears veni la familia Raimondi, Aga Iancu Filipescu, un boier foarte energic si de treaba, despre care generalul Kiselev8 a spus ca el este singurul boier, care este bun la savarsirea vreunui lucru mai de seams. Una din domnisoare 1-a Intrebat, cum de m-ar putea prezenta generalului Kiselev, care, ca adjutant al tarului, era guvematorul suprem al Moldovei si Tarii Romanesti Inca din anul 1829, cand rusii ocupasera Principatele roman. Kiselev era un om destept si invatat, care isi facuse studiile la Paris, avea o purtare foarte fins si era un diplomat excelent, iubitor de arte si stiinte, devenind apoi ambasador la Paris. D-1 Filipescu s-a aratat foarte prietenos a ma prezenta si adresandumi-se zise:

-

Maine dimineata cu un sfert de ceas Inainte de noua, sa vii in sala de

asteptare a guvematorului, cu vreo miniature si desen de creta, iar eu sosind la noua, to voi prezenta.

A doua zi am fost acolo la ora fixate si abia se facura noua ceasuri, cand a sosit §i trasura lui Filipescu, care suind scara, slugile au deschis ambele u§i, primindu-1 cum se cuvine. Apoi indata ce m-a zarit, m-a luat de mans si ducanduma cu sine in sala de asteptare a guvernatorului, m-a prezentat §i m-a recomandat ca pe un distins pictor. Generalul m-a primit foarte prietenos §i aratandu-i cateva miniaturi §i desenuri, le-a privit cam un sfert de ceas, intrebandu-mä de unde sunt §i unde am invatat. Dupe aceasta, §tiind din experienta ca nu se cade sa zabove§ti 6 Mihai Csokonay Vitez (1773-1805) renumit poet liric maghiar. 7 Arameny - speranici in textul lui George Potra. 8 Pavel Dimitrievici Kiselev (1788-1872) general 5i diplomat rus, presedinte plenipotentiar al divanurilor Tarii Romiinesti gi Moldovei in perioada 12 noiembrie 1829aprilie 1834.

56

www.dacoromanica.ro

mult la boieri, m-am recomandat bunavointei Excelentei Sale si am plecat cu mare plecac lune.

N-am asteptat mult de la aceasta prezentare, dar stiam sa apreciez faptul ca un barbat atat de mare a luat cunostinta de persoana mea, cum ca sunt pe lume; m-am inselat insa daca credeam ca el ma va uita // jute, caci aceasta prezentare pe

p.378

neasteptate mi-a fost de mare folos si chiar folos banesc.

Apropiindu-se ziva de Sf. Niculae, care era onomastica tarului, generalul Kiselev a dat o serata splendid& in sala Marii redute. Sotia generalului find la Paris, patroana balului a fost printesa Bagration. Distribuirea invitatiilor find incredintata

lui Filipescu, am primit si eu una, ca sa pot vedea buna societate bucuresteana reunita la un loc. Fireste si interesul meu cerea sa iau parte la serata. Sala mare era ticsita, cu un ceas inainte de sosirea generalului, de domnii si doamnele aristocratiei, cum si de fel de fel de ofiteri rusi, cei mai mici av'and gradul de major.

Eu ma plimbam de colo 'Ana colo in aceasta multime de oameni, cand deodata se auzi: Vine generalul !" La aceasta, multimea s-a aranjat in doua siruri ca generalul sa aiba drum slobod pana la tribuna pe care sedea patroana balului.

M-a impresionat mult timiditatea si respectul cu care publicul deschise drum generalului, ca pe urma sa se gramadeasca intr-un semicerc mare in fata tribunei. Eu am fost tarat de multime tocmai in randul intaiu, unde, privind societatea, am observat ca generalul explica ceva printesei Bagration si fixandu-ma imi face semn.

Eu nu cutezam sa inteleg acest semn, gandindu-ma ca un om atat de puternic, desigur, va fi uitat de mine in cele cloud saptamani trecute. M-am uitat deci imprejur de nu sta oare eel putin vreun general rus in dosul meu, insa cand ma intorsei imi paru ca guvematorul mie imi face semn si cu capul zicand: 4ie ti-am facut semn».

La aceasta, m-am grabit a merge in fata lui, trecand peste marele semicerc de oameni, cu gandul, Ca daca semnul nu era pentru mine, mi-o va spune. intrebandu-1 ce porunceste Excelenta Sa, m-a asigurat ca mie mi-a facut semn si, aratand mare interes pentru mine, m-a intrebat, daca am mult de lucru si daca am facut cunostinta cu multi boieri. Am raspuns ca, deoarece aci nu e mare viata publics, =rose putini boieri si astfel am putin de lucru. Atunci guvernatorul, adresandu-se printesei Bagration, o intreba daca nu doreste ca fiica sa sa fie zugravita de mine, caci tocmai era mireasa. As don mult sa fie zugravita, raspunse printesa, de s-ar afla aci vreun artist . potrivit. La acest raspuns, Kiselev ma prezenta printesei, zicand ca mi-a vazut mai multe lucrari si raspinide pentru faptul ca va fi multumita de portretul ce-1 va avea

de la mine, reprezentand-o pe fica sa. Acum continua printesa // convorbirea, interesandu-se de mine si de neamul din care fac parte si dandu-mi adresa, ma invita pe a doua zi pentru a fixa ziva si ora, cand fiica sa va putea poza pentru ca sa-i fac portretul. A trecut un sfert de ceas cat am stat de vorba cu aceasta doamna placuta

www.dacoromanica.ro

57

p.379

si eleganta si in acest rastimp toata lumea se uita la mine, care stateam singur langa guvernator si printesa, murmurand: «Cine e acela care a stat de vorba asa de mult cu generalul si cu care a vorbit si printesa atata?» Dar raspunsul tuturor a fost: «Nu

stiu!» Deoarece insa invitatiile au fost impartite de catre Filipescu, lumea i s-a adresat lui, care apoi dadu informatiile trebuincioase, cum ca sunt un distins pictor si multe altele. Eu pe atunci eram tanar de douazeci si unu de ani si se intelege de la sine, imbracat elegant, caci atat la Cluj cat si la Sibiu eram acasa in cercurile cele mai inalte si invatasem de mult, cum trebuie sa flu imbracat si cum sa to porti in astfel

de societate. Publicul seratei, la inceput, credea chiar ca poate sunt vreun atasat tank, dar cand m-am retras in multimea din fata tribunei, lumea m-a inconjurat, dorind sa ma cunoasca, asa Ca de abia am putut nota in carnet numele si adresele acelora can m-au invitat. Asa s-a intamplat sa fac cunostinta intr-o singura sears cu intreaga aristocratie romans si cu multi ailed nisi.

Prima mea vizita a fost fireste la printesa Bagration, unde am si facut portretul fetei sale. Pe urma am umblat din casa in casa, unde eram chemat pentru a face cate un portret, ceea ce m-a facut curand cunoscut. Interesant este ca multi din lumea buns dorind sa aiba portretul generalului Kiselev, 1-am rugat prin Filipescu sa-mi pozeze, ceea ce mi-a si fagaduit. Cand mi-

a pozat intaia oars, m-a intrebat incotro sa priveasca, zicand: «Acum comanzi dumneata!»9. La aceasta, am observatia ca dorinta mea nu este porunca ci numai o cerere in interesul portretului, care fiind gata, i-a placut asa de mult, incat

am trimis desenul la Viena litografului Kriehuber spre reproducere. Multi insa

p.380

doreau sa aiba ate o copie originala in creta, asa ca desenul acesta singur mi-a adus un venit de 150 de galbeni. Aceasta epoca era foarte ciudata la Bucuresti, unde lumea voind a se lingusi pe langa muscali, a inceput sa se lase de obiceiurile turcesti, imitand si luand pe cele europene. Hainele turcesti erau purtate de boierime $i de slugile ei, arnauti, pe cand taranii si-au pastrat portul stramosesc, tot asa ca si cea mai mare parte a femeilor, insa cucoanele din inalta aristocratie purtau mai toate rochii dupa moda franceza. Tinerimea// fireste isi schimba mai usor portul decat oamenii mai in varsta, care

obisnuiti cu hainele turcesti, se lasau numai cu incetul de ele, luand in locul turbanului o sapca asemanatoare sepcii ofiterilor rusi, in loc de nadragii largi turcesti, pantaloni si in locul papucilor galbeni cizme negre.

Obedeanu, un prieten al meu, care ajunsese sa poarte pantaloni, cizme si sapca in urma indemnului prietenilor sai, voind sa se modernizeze cu totul si-a comandat un frac din stofa cea mai fins, iar cilindru i-am comandat eu din Sibiu, de la renumitul Bayer. lmbracandu-se apoi de proba cu jobenul pe cap, s-a simtit atat

de strain in costumul acesta modern in fata oglinzii, incat a trantit cilindrul la 9Maintenant c'est vous, qui commandez!

58

www.dacoromanica.ro

pamant §i nu s-a putut indupleca sa-1 poarte, a§a Ca 1-a daruit tot unui prieten mai putin conservator. Trecerea aceasta de la portul vechi la cel nou, european, a fost mult inlesnita prin uniforma militara, prin care lumea s-a obipuit cu noile forme ale vemintelor, caci, dupd ocupatiune, primul lucru al ru§ilor a fost Infiintarea unei armate romane

cu uniforma europeana, asemanatoare celei ruse. Exercitiile militare zilnice, la inceput erau foarte hazlii, cand to uitai cum explica cate un ofiter muscal cate unui pluton de 12 soldati cum trebuie sa mearga, cu observatia ca la comanda «Mar§!» piciorul stang sa fie ridicat pentru plecare. Lucrul ar mai fi mers, daca nu poruncea ca piciorul stang sa stea ridicat la toti pana ce vine sa-1 inspecteze la fiecare om, daca-1 tine cum trebuie, caci vai, pana ce ofiterul zelos ispravi sa aranjeze la toti piciorul, unul dintre soldati stand Intr -un picior ca ga§tele, cazu de oboseala §i tranti pe toti camarazii sai jos din linie, dupa care accident soldatii cazuti primira cate o palms de la ofiterul Infuriat.

Tot modei europene i-a cazut jertfa §i barba frumoasa, neagra, a lui Cantacuzino, cu care eram in relati bune. Acest boier avea un cap de o rata frumusete §i ma durea sufletul, cand a trebuit sa-§i raza barba, care nu se potrivea deloc cu costumul sau francez. Apartinand §i el Inaltei aristocratii romane, se cerea sa imite moda europeana §i, deoarece casa sa era frecventata §i de generalii ruO, a aranjat-o cu mobile moderne, caci portul european nu prea se potrivea cu divanele turce§ti late, pe care oamenii se a§ternau rara papuci. Vizitandu-1 odata dupa aceasta metamorfoza, de abia mi-am putut retine rasul intrand in odaia lui, unde am vazut vreo zece boieri fumand din n4te ciubucuri lungi, insa §ezand fiecare turcqte langa

cate un scaun pe jos, dar cu jobenul pe II cap §i cu aripele fracului tavalite pe du§umelele odaii! Cantacuzino insu§i §edea pe canapea, insa celorlalti boieri le venea mai bine sa stea pe pamant cu picioarele incrucipte dupa moda veche §i fiindca pe atunci nici turbanul nu se lua de pe cap, uitasera sit -1i is jobenul. Aceasta scena era a§a de ridicola, incat ar fi meritat sa o desenez. Bucure§tenii sunt obi§nuiti a invinui pentru once lucru prost pe neamtul, a§a ca daca din intamplare vreun roman in haine europene s-a lovit de vreun alt roman on 1-a suparat cu ceva, primea raspunsul: neamtule betiv! Acest titlu deriva desigur din motivul ca vinul find foarte ieftin, adica doi creitari ocaua, me$tqugarii nemti abuzand de el umblau beti prin oral, unde de altfel §i alte lucruri erau ieftine, a§a de pilda, iarna un iepure Intreg card piele doi creitari, iar pentru piele evreul dadea mai mult. Mai tarziu insa, la intrarea muscalilor in tara s-a scumpit si traiul.

Despre viata bucure§teana, de altfel, se mai pot povesti multe lucruri interesante. Intr -o sears ma dusesem la bal cu familia Raimondi, predand blanurile

noastre randawlui meu, deoarece pe vremea aceasta la Bucure§ti nu erau Inca garderobe pe langa salile de bal, dar se afla cate o sala mai mare, unde arnautul on cazacul fiecarui musafir de bal primea in pastrare hainele groase ale stapanului sau, a§teptand pana cand iewa. Sarmanii oameni ateptau aci ore Intregi nemancati §i

www.dacoromanica.ro

59

P.381

p.382

fara vreo bautura, pans ce le venea stapanul $i nu era lucru placut de a-ti gasi sluga in invalmasala de dupa petrecere. lesind gi not de la bal, n-am putut afla nicaieri pe servitorul meu, a$a ca a trebuit sa mergem acasa in gerul noptii, in frac, pans la spiteria Raimondi, care era cam la vreo trei sute de pasi. Intrand acolo, am aflat pe servitorul meu dormind adanc cu laborantul farmaciei $i cand 1-am trezit din somn poruncindu-i sa aprinda lampa $i sa mergem acasa, ajuns acolo, el a depus lampa in iatac $i pana ce eu mi-am scos blana, el pesemne de fried ca-1 voi pedepsi, a fiigit Para sa-1 mai vad vreodata. A doua zi mi-am luat un alt servitor, care se fudulea ca a slujit la case man boieresti, seara insa, avand musafiri, vazand ca lumanarea se va stinge curand, 1-am trimis sa-mi aduca un font de lumanare (fireste de seu, caci altele nu erau Inca) si intorcandu-se cu el, taie iute o lumanare din legatura // $i

aprinz'and-o la mucul celei vechi, pacatosul asvarli seul topit care ramasese in sfesnic, pe dusumeaua odaii. Vazand cu ce fel de om am de a face, 1-am dat afara, platindu-i ziva cat m-a «servit» cu dibacia lui si simtul mare de curatenie dovedit!

Dupa cina mergand la familia Raimondi, mi-au recomandat un fecior de la Campulung si luandu-1 am nimerit bine cu dansul, caci baiatul acesta pierzanduli parintii de holera, a fost crescut de sotia unui medic vienez $i era a$a de abil ca o sufragioaica, ghicindu-mi pa'na si gandurile. in casa in care locuiam, jos se afla un brutar, care vazand ca randasul meu nu are mult de lucru m-a rugat sa las sa-1 ajute.

Astfel invata bine mestesugul de brutar a$a Ca aveam prin el intotdeauna paine calda, dar adesea i1 duceam $i pe la familia Raimondi, unde facea o placinta mai buns ca bucatareasa lor. loan acesta mi-a fost recomandat de familia Bucureanu, pe

care o cunoscusem la familia Raimondi. Unul dintre Meth acestei familii Bucureanu era un tanar teapan, cum n-am mai vazut altul, caci avand un dinte gaunos a chemat barbierul sa-1 scoata si apoi umpland gaura dintelui cu cositorul topit avut dintr-o lingura, $i-a potrivit dintele astfel plombat la locul sau, curatit bine cu apa, $i el s-a prins a$a de bine, ca dupa spusa lui, nu 1-a mai durut niciodata!

La Bucuresti am fost de mai multe on invitat de boieri la masa, insa dupa prima masa nu m-am mai dus scuzandu-ma cu cate ceva, caci se gatea cu usturoi, ceea ce nu puteam suferi. Pe masa nu se afla nici yin, nici apa $i, nici pahare, insa in coltul sufrageriei statea un amaut cu o sticla de yin si un pahar in maini $i cine dorea sa bea, ii facea semn, dupa care servitorul mergand in fata lui, ii dadea paharul umplut. Daca insa ramanea ceva in pahar, nu se asvarlea nicaeri, ci paharul umplut plin se dadea musafirului care urma, a$a ca toti obisnuiau sa bea din acelasi pahar. Tot a$a se lua $i dulceata, deoarece se intrebuinta numai o singura lingurita si un singur pahar, a$a ca cine lua intai primea lingurita curata, cel care insa venea dupa el, trebuia sa linga si dulceata ramasa dela musafirul vecin, daca din intamplare n-a putut sorbi tot serbetul de trandafir, pe langa care mult se obisnuia $i dulceata de lamaie. Acest fel curios de a se servi dulceturi imi era atat de dezgustator, incat nu luam nicaieri dulceata zicand ca nu-mi face bine $i sunt oprit de doctori.

60

www.dacoromanica.ro

In familia Raimondi am %cut cuno§tinta cu un medic batran cu numele de Breton"), care altfel era grec, dar, studiase la Paris, vorbind // grece§te, frantuze§te i romane§te. Sotia sa, find o unguroaica, din Bra§ov se ocupa cu picture §i astfel am fost deseori in casa tor, unde doctorul avea o odaie specials pentru curatenie, in care nu se afla decat un scaun de lemn, pe care venind la pram de la vizitele sale in ora§, iii lepada hainele §i intrand in pielea goala in a doua odaie, se priminea zilnic in mane curate §i alte haine, iar hainele schimbate sluga sa be purta in curte pe o masa puse la soare, dupa aceea veneau batute §i curatite. Acest medic umbla prin familiile cele mai distinse §i primea sate un galben de vizita. In hotarul Bucure§tilor se afla spitalul Sfantul Pantelimon, care pe vremuri era o manastire, al carui director era un doctor neamt, Wehnert"'. In ziva onomastics a Sfantului fi ind obicei a se tine aci o sarbatoare cu un pram mare, dat in cinstea boierilor de catre primarul ora§ului, am fost §i eu invitat prin medicul german, ca sa vad cele ce se petrec in ziva aceea. La pranzul aranjat de birta§ul Andronache, dupa moda franceza, cu chelneri imbracati in uniforms, au luat parte numai barbati. Masa era plina de mezeluri §i cofeturi, cari o §i impodobeau frumos, iar intre meseni am numarat §apte episcopi romani §i un §ir intreg de often ru§i, generali §i alti often de stat-major, precum §i numero§i boieri. Dar nici nu sfar§isem sa mancam supa §i domnii s-au napustit asupra prajiturilor, cari s-au

P.383

ispravit in pripa inainte de friptura. Vazand ce se intampla, i-am spus §optind doctorului Wehnert sa salvam cel putin §i pentru not ceva din ele, pe care apoi learn consumat dupa fripturi. Doctoral Wehnert avea §1 in ora§ multe case, unde umbla ca medic qi invitand odata, la o serata a sa, cateva cucoane, acestea auzind familia Raimondi vorbind nemte§te, ne§tiind ea acele «nemtoaice» §tiau tot a§a de bine grece§te ca §i ele, au inceput sali bats joc de dansele in limba greceasca, care era limba de «bonton» a

societatii bune. Domni§oarele Raimondi se prefaceau ca nu inteleg ba'rfelele cucoanelor romane, dar cand musafirii s-au pus la masa, au inceput §i ele sa vorbeasca grece§te tratand chestiuni de literature greaca, dupa care lucru cucoanele au ramas incremenite, nea§teptandu-se la o astfel de «dulce» razbunare din partea domni§oarelor, pe cari inainte de masa be luasera in ras! Ma imprietenisem la Bucuresti §i cu un ofiter rus, un om foarte bine educat §i, cu toate ca era mutt mai in varsta dee& mine, am stat cu el in stranse legaturi, primind bucuros sfaturile sale. Acest ofiter // cu numele de Bialoskurski era polonez de origins §i i§i facuse studiile intr-o §coala militara din Viena, de unde intrase in I° Breton (Vretos sau Vreton) Serafim a studiat la Paris unde a obtinut titlul de doctor in 1815. La Bucuresti a fost medic la spitalul Coltea A fost distins cu inelul de brilliant" pentru implicarea sa in combaterea holerei din 1830. Cf. Victor Gomoiu, op cit., p. 392-393. II Christian Wehnert a studiat la Berlin, unde a obtinut diploma de medic in 1809. La Bucuresti a functionat la Spitalul Pantelimon, din 1813, intai ca medic secundar, iar apoi ca medic principal si director al spitalului. A fost 0 medicul chirurg al consulatului Prusiei. Cf. ibidem, p. 464.

www.dacoromanica.ro

61

p.384

armata austriaca ca ofiter, insa, avand un duel cu colonelul sau, a trecut in Rusia. Aci la Bucuresti avea rang de capitan de stat-major, desena frumos si era amator al artelor; am petrecut multe seri placute impreuna, la ceai, amandoi impreuna, mai cu seams ca-mi trimitea trasura, si iama sania, ca sa ma ia. Dar e foarte interesant, ca parasind Bucurestii, doua zile dupa mine a plecat si el chemat la Petersburg si despartindu-ne cu lacrimi, n-am crezut sa ne mai vedem vreodata, precum ne-am intalnit apoi, pe neasteptate. Din cele petrecute la Bucuresti mai trebuie sa pomenesc si faptul ca pe la inceputul anului at doilea al petrecerii mete de acolo, m-am certat cu gazda casei, care maritandu-si fetita ei de treisprezece ani, fagaduise locuinta ginerului si astfel a vrut sa ma dea afara, cu toate ca avusem invoiala in scris cu ea, zicand ea salasul meu find zestre de mireasa trebuie sa ies, sa-1 parasesc. Femeia mi-a facut multe neplaceri, dar la unna s-a mai linistit, marturisindu-mi chiar ca s-a obisnuit si cu ginerele si ea find vaduva, ii prinde bine chiria ce o ia de la mine. Vorbind de zestre e interesant de stiut ca, cu tot regimul turcesc, judecata mergea dupa legile romanesti si daca din intamplare barbatul unei femei amaneta

sculele de our ale sotiei sale si aceea era in stare sa dovedeasca unde sunt ele zalogite, creditorul era tinut sa i le dea inapoi femeii fara nici un ban, ramanand sasi cause banii la barbat. Avutul sotiei se trecea in foaia de zestre in bani pans la cea

din urma pereche de ciorapi si chiar la un proces de divort pornit de femeie impotriva barbatului, acesta era dator sa-i restituie zestrea pans la un ban. Un boier

vrand sa se razvrateasca contra acestei legi, intrebat find de parintii miresei ce zestre doreste, a raspuns ca nu doreste si nici nu primeste zestre, dar trimitand croitorul sau la mireasa i-a facut toate rochiile ca sa o duca in ele in casa lui, ca daca ar vrea sotia sä-1 lase prin divort sa o poata el dezbraca trimitand-o acasa, Para nici o galceava de zestre. Am parasit Bueurestii in luna iulie 1833 cu gandul sa ma intorc toamna din nou, dupa ce afara de trai, facusem acolo o economie de 700 poll imperiali austriaci,

dar abia am ajuns la Cluj, cand mi-a venit stirea ca muscalii au golit Tara Romaneasca si astfel am limas acasa.

62

www.dacoromanica.ro

FRANZ JOSEPH ADOLPH SCHNEIDAWIND (1799-1857)

Franz Joseph Adolph Schneidawind s-a nascut la Bamberg, la 25 august 1799, 5i a murit la Marienbad (Marianske Leine), la 26 iulie 1857. Purtand, dupa obiceiul vremii, acelasi nume ca si tatal sau, statistician cunoscut, consilier al directiei landului Bavaria, el a urmat scoala medie la Bamberg, si, apoi, din 1818, cursurile Faculatii de Medicine si Filozofie de la Universitatea din Wiirzburg. Renuntand la cariera de medic, Schneidawind s-a dedicat studiilor de filosofie 5i, mai cu seams, celor de istorie. fn

1822 a dobandit titlul de doctor in filosofie, in urma sustinerii publice a tezei intitulate: Momente principals ale istoriei filosofiei, dupd care a adunat, in urma cercetarilor sate neintrerupte in arhivele $i bibliotecile din Germania 5i din strainatate, o multime impresionanta de informatii istorice, dintre cele mai insemnate. Numit la 5 august 1827 profesor de istorie la liceul regal din Aschaffenburg, unde a functionat cu succes pans in mai 1856, Schneidawind s-a straduit, cuprins de dorul orasului natal, sa obtina transferal la liceul din Bamberg. Nu si-a mai putut indeplini aceasta dorinta, murind la 26 iulie 1857 la Marienbad (Marianske Leine), unde a fncercat sa-si aline suferintele pricinuite de boala de inima. Dispunand de cunostinte remarcabile 5i cu totul neobisnuite, datoriti caracterului for multilateral, Franz Joseph Adolph Schneidawind s-a distins printr-o activitate publicistica bogata, chiar beletristica. El s-a ocupat, cu predilectie, de istoria Revolutiei franceze, despre care a publicat o serie de studii intocmite cu multa grija, primite favorabil de cititori. Cu ajutorul izvoarelor adunate, insuficient selectate, cercetate $i interpretate in mod critic, Schneidawind a prezentat cu o maiestrie incontestabila personalitatile lui Napoleon, Robespierre, Mirabeau etc. Dar cercetarea critics insuficienta a izvoarelor amintite nu trebuie sa fie considerate drept vina, ci numai limita autorului 5i a modului de cercetare a istoriei in epoca sa. 0 atentie deosebita a acordat-o Schneidawind prezentarii stiintifice, intemeiate pe documente $i acte oficiale, a faptelor de arme ale arhiducelui Carol de Austria, in lucrarea in patru volume, intitulata: Rdzboiul Austriei impotriva Frantei, a alialilor sdi si a Confederaiiei Rinului, din anul 1807. Ulterior, Schneidawind a revenit asupra acestui subiect intr-o carte de popularizare ilustrata: Rdzboiul de sapte ani din Germania, care s-a bucurat de un adevarat succes de libriirie. Trebuie mentionat cu acest prilej faptul ca Schneidawind s-a numarat printre primii autori care, in cursul luptei Impotriva stapanirii straine 5i a desteptarii constiintei nationale, au indrumat poporul german spre idealurile sale, deschizand drumul spre formarea istoriografiei nationale. Acelasi scop I-a avut, prin urmare, biografia principelui Wilhelm at Prusiei, care a oferit, sub forma unei carti de popularizare, imagines vie a razboaielor de eliberare. De altfel, Schneidawind s-a numarat printre putinii scriitori $i autori care s-au bucurat, Inca din timpul vietii, de recunoasterea depling si risplata meritelor literare. El a fost decorat cu inalte ordine, de catre un numar insemnat de suverani europeni: regele Bavariei, imparatul Austriei si tarul Rusiei, regii Prusiei, Greciei, marii duci de Hessa $i Baden, ducii de Saxa-Coburg si Braunschweig, fiind numit, totodata, membru de onoare at numeroaselor societati savante din Germania. La fel ca multi dintre contemporanii sai germani, Schneidawind a calatorit in Europa Central() 5i de Sud-Est, publicandu-si amintirile din Serbia, Moldova si Tara Romaneasca in colectia TaschenBibliothek der Ffichtigsten Reisendurrh Siebenbiirgen, Moldau, Wallachei, Bessarabien, Servien, Bosnien und Romanien. Mit Landkarten, Planen und anderen Abbildungen, alcatuita de Mehrer si editata de Joachim Heinrich Jack, bibliotecar regal din Bamberg, vol. 4, Nurnberg, 1832, p. 479-493

www.dacoromanica.ro

63

Schneidawind incepe relatarea calatoriei sale prin tank roman cu precizarea situarii geografice a Moldovei si Tani Romanesti, delimitarea hotarelor si a suprafetei lor globale, care a fost spatiu de desfasurare a numeroaselor razboaie ruso-turce: acest spatiu stranit este presarat cu cadavre rusesti si turcesti". Dupa parerea sa, tocmai aceasta caracteristica geopolitics a Tarilor Romane este cauza inapoierii lor, a lipsei oricarei vointe si initiative de deschidere si construire a cailor de comunicatie, de asanare a mlastinilor de la campie si de modificare, pe acesta cale, a climei nesanatoase. Imbunatatirea drumurilor a presupus investirea unor sume man de bani, de care domnii nu au dispus, iar autoritatile otomane nu ar fi intreprins astfel de lucrari de teama inlesnirii expansiunii Austriei in Wile romane. In aceste imprejurari, doar cativa tarani stabiliti in casele postei au asigurat, potrivit marturiei lui Schneidawind, slujba de curieri. Spre deosebire de ses, dealurile subcarpatice roditoare si Carpatii 1-au fascinat pe calatorul german prin peisajele lor romantice si prin splendoarea salbatica a muntilor, oferindu-i, in ciuda strabaterii deosebit de anevoioase a trecatorilor lor, privelisti frumoase asemanatoare cu cele din Alpi. Lui Schneidawind, clima tarilor romane i s-a pans a fi foarte schimbatoare datorita vantului care batea din directia nord-est chiar si in zilele toride de vara, cand se dezlantuiau furtuni si vijelii cumplite.

Aceasta clima cu caracter excesiv s-a asemanat, prin iemile aspre si fungi, cu cea din Rusia, datorita faptului ca inghetau toate raurile si peste Dunarea inghetata putea trece, vreme de case saptamani, artileria cea mai grea. In ceea ce priveste dezvoltarea economics, principatele au fost caracterizate drept tan agrare, in care pamantul a fost lucrat si cultivat, adesea, in acelasi mod cu cel din Europa. Dace orzul s-a folosit numai Ia hrana vitelor si a pasarilor, graul s-a cultivat in cantitati suficiente pentru consumul intern, iar porumbul a constituit hrana de capetenie a taranilor. Exploatarea si administrarea mosiilor s-a facut fie prin sistemul arendarii, fie prin cedarea unor parcele de pamant tar' anilor, care au dat proprietarului o parte a recoltei, in timp ce acesta din urma a asigurat avansurile banesti necesare si a platit impozitele. Despre populatia tarilor romane, Schneidawind pare sä fi retinut anumite aspecte care I-au frapat

mai mult: gusa sau hipotiroidia, boala raspandita foarte frecvent Ia locuitorii dealurilor subcarpatice, ponderea, statutul si deprinderile robilor tigani, dar mai ales indolenta, nestiinta si lenea, defecte atribuite, cu prea multi generozitate, unor categorii sociale largi. Acest calator ofera o explicatie fantezista pentru existents in Tarile Romane a unui numar mare de tigani, evaluat la 150 000 de suflete. Dupa parerea lui Schneidawind, ei ar fi patruns in masa din Germania" in aceste tinuturi, reprezentand pentru calatorul german cea mai nenorocita tad din sudul Europei". Mai mult, Schneidawind le consacra, spre deosebire de majoritatea populatiei tarilor romane, o atentie aproape exclusive, staruind nu numai asupra calitatilor, defectelor si talentului lor muzical innascut, ci si asupra statutului lor de robi si asupra muncilor casnice si viticole la care au fost supusi de cite boieri, stapanii lor. Despre orase si, in primul rand despre Bucuresti, calatorul ne impartaseste aprecieri critice, prilejuite mai cu seams de strazile stramte, murdare, podite cu lemn, lipsite de once aerisire, emanand miasme ucigatoare. Schneidawind nu se sfieste sa invinovateasca autoritatile si pe boieri, pentru indolenta si pentru pretextele invocate (sol prea slab), cu scopul de a refuza pavarea strazilor. Spre deosebire de capitala Tani Romanesti, Iasii i s-au infatisat ca un oras mai mic $i mai frumos, in care palatul domnesc inconjura, cu zidurile sale, o serie de curti si gradini locuite de slujitori domnesti. Totodata, Schneidawind

critics in mod aspru numarul mare de sarbatori bisericesti, considerate a fi pricina leneviei rationale" precum si incultura generalizata, ilustrata de faptul Ca nici boierul si nici preotul nu stiau sa citeasca. Aprecierile acestui calator cu privire la culture din principate cuprind destula rea-vointa, mai cu seams cand el pretinde ca in aceste tan nu ar fi existat un alfabet al limbii romane, nici o carte, nici macar Biblia". Aceeasi ignoranta si rea-vointa a lui Schneidawind stau la baza unor afirmatii inexacte si mai mult

decat tendentioase despre nestiinta atat de adancit" si despre faptul ca Constantin Mavrocordat ar fi alcatuit cel dintai un alfabet cu ajutorul unor litere slavone si grecesti, ar fi scris o gramatica si a poruncit

ca Sfanta Scriptura sa fie citita in biserici, in mod regular ". Admiratia sa pentru domnul Constantin Mavrocordat si pentru dezvoltarea culturii grecesti in principate I-a impiedicat pe Schneidawind sa inteleaga asa cum se cuvenea inflorirea acestei limbi, vorbite mai curat decat in Grecia, poate cu exceptia Ianinei". Schneidawind a inteles doar ca neogreaca a fost limba de culture a lumii rafinate", a celor ce nazuiau sa obtina vreo recompense din partea domnului" si care, prin legaturile lor cu grecii din Fanar,

64

www.dacoromanica.ro

au ferit-o de interferen(a §i influentele slavonei si romfinei, caracterizate in felul urrnator: brutalitatea limbii slavone si jargonul barbar al urma.silor dacilor". Limba romans este, in viziunea lui Schneidawind, un amestec de latina gi slavona" si este vorbita de un popor care-si at-Irma necontenit origins sa romans si pentru care latina constituie aproape limba materna". Dar in ciuda afirmatiilor nedrepte si rauvoitoare despre cultura romans, Schneidawind consacra, intocmai ca si contemporanii sai germani, toga atentia cantecelor populare romanesti. Urmand drumul deschis de renumitul sau inaintas Johann Gottfried Herder si de Vuk Stefanovie Karagie in literature sarba,

Schneidawind remarca vocatia poetics $i muzicala a limbii roman, datorita gingasiei si armoniei sale sonore. Ace lasi simt al poeziei si cantecului it caracterizeaza pe romanul de rand din Tara Romaneasca, Moldova si Bucovina, asa cum el vorbeste, pretutindeni, aceeasi limba romineasca, tot atat de duke ca limba italiana. Schneidawind insists, in mod indreptatit, asupra simtului muzical deosebit al romanului, care-si transpune in cantec sterile sale sufletesti. Cantecele mai raspandite in Moldova si Bucovina cu iuteala fulgerelui nu au fost compuse doar de ciobani $i tarani, ci si de boieroaice $i domnite, ca de pilda, cel de dragoste intitulat, Ziva, ceasu despdrfirii. Schneidawind mai mentioneaza, deopotriva, baladele despre Constantin Brancoveanu, cantecul eteristului aflat pe fuga, dar gi baladele $i melodiile compuse de tiganii lautari: Anghel, Gheorghe si Suceava, cunoscute in vremea aceea in intreaga Bucovina. Date biografice despre acest scriitor $i calator german se intalnesc in articolul publicat de Leitschuh in Allgemeine Deutsche Biographie ", vol. 32, Leipzig, 1891, p. 101-102. Pasajul din Imagini de cdleitorie din Serbia, Moldova si Tara Romeineascd, ce priveste trecerea lui Franz Joseph Adolph Schneidawind prin Tara Romaneasca si prin Moldova, nu a mai fost publicat pans acum in traducere romfineasca.'

F. J. A. SCHNEIDAWIND

Imagini de ealkorie din Serbia, Moldova §i Tara Romfineascal Prin Carpati, Moldova gi Tara Romaneasca se invecineaza cu provinciile austriece Galitia, Transilvania *i Banat; de Rusia ele suet despartite de Prut §i de Bulgaria, prin Dunare. Ele alcatuiesc partea cea mai insemnata a granitei de nord a Turciei2. Cele cloud principate se intind pe o lungime de 350 mile3 de la Nord la Sud §i pe o latime de 160 mile de la Rasarit la Apus; dar acest spatiu stramt este presarat cu cadavre ruse0 §i turce§64. Cea mai mare parte a acestui nut este aproape parasite; pamantul ml4tinos, aerul nesanatos. Locuitorii duc o viata mizerabila, trista. Convingerea ca tam for ar trebui sA fie teatrul principal de razboi // al tuturor razboaielor cu turcii paralizeaza Traducerea s-a &cut dupe textul german publicat de F.J.A. Schneidawind, Reisebilder aus

Serbien, der Moldau und Walachei, in cadrul colectiei Taschen-Bibliothek der wichtigsten und interessantesten Reisen durch Siebenbfirgen, Moldau, Wallachei, Bessarabien, Bulgarien, Servien, Bosnien und Romanien, Mit Landkarten, Planen, Portraits und anderen Abbildungen, verfasst von Mehrer und herausgegaben von Joachim Heinrich Jack, koniglicher Bibliothekar zu Bamberg, vol. 4, Nurnberg, 1832, ed. Heinrich Haubenstricker p. 479-493. 2 in realitate, Imperiul Otoman. 3 I Mira (Postmeile, Landmeile) masoara 7,585 km. 4 Aluzie la transformarea teritoriului Tari lor Romane in teatru de razboi, in timpul razboaielor ruso-turce.

www.dacoromanica.ro

65

p.479

p.480

fiecare stradanie de a actiona impotriva climei nesanatoase. Daca o armata rusa cruta larile romane, atunci un pa*a le pustie*te. Acest flagel dublu impovareaza, tott4i, mai ales, numai *esul, *i se intinde mai putin asupra teritoriilor care se invecineaza cu Carpatii. Vaile de acolo *i inaltimile muntilor alcatuiesc peisaje pitore*ti. Cele din unna nu sunt atat de inalte pentru a fi neroditoare si nici atat de joase pentru a nu atrage privirile calatorului asupra for gi ii ofera priveli*ti demne de admiratie. La picioarele for se intind, in *ir lung, peisaje romantice, Inflorind in toata exuberanta vegetatiei Sudului gi rodind grau *i toate produsele agriculturii din Nord: vai racoroase, numeroase rauri ai paraie, podgorii surazatoare, livezi Inflorite

alcatuiesc scena. Cu cat se apropie insa calatorul de vagauni *i de defilee, i se desNoara in fats tabloul Alpilors; aici, mugetul torentilor de munte; defilee, in care nu patrunde nici o raza de soare; sus, deasupra culmii de stanca, ale caror varfuri gi

cold cand verzi, cand atin*i de soare privesc pestrit, de dinapoi, in culorile

p.481

curcubeului prin valul aburos cu care le infa*oara cascadele inspumate. Calatorul este pretutindeni intampinat de splendoarea salbatica a celor mai frumoase peisaje elvetiene. Trecatoarea prin ace*ti munti nu are faima buns, din cauza primejdiilor pe care le ofera. Greu accesibila Inca din vara, ea este iarna complet impracticabila. Zapada se ingramade*te in interiorul ei; bucati de stanca dislocate de *uvoaiele de ploaie se rostogolesc in jos *i blocheaza cararea, care in alte locuri este intrerupta de vagauni, astfel ca drumul prin aceste trecatori este cu atat mai primejdios cu cat sunt mai abrupte povami*urile catre care duce. Nicaierea nu se face simtita mai mutt anarhia ca aici. Mari le cheltuieli pe care le-ar cere o imbunatatire a drumurilor ii impiedica pe domni sa deschida din nou caile de comunicatie intre principate *i Europa cults. Turcii se feresc, intr-adevar, pe langa aceasta, sa intreprinda asemenea lucrari, de teams sa nu inlesneasca astfel, o invazie a Austriei in teritoriul turcesc, astfel ca si aceasta 11 impiedica pe domn, a

carui autoritate Si viata depind mereu de puterea suveranului, de a face o

p.482

imbunatatire. De aceea, aceasta parte a principatelor este Si mai parasita decat *esul. Cativa tarani, care s-au stabilit in casele po*tei pentru a Indeplini slujba de curieri gi unii taietori de lemne saraci alcatuiesc intreaga populatie, in timp ce o carmuire mai libera ar putea popula aceste tinuturi la fel ca regiunile noastre din Alpi.// Gu*a este un fenomen foarte frecvent6 la ace*ti locuitori de munte. Cauza acesteia se afla in obiceiul de a bea zapada topita. La ei precumpane*te forta fizica, la fel cum la multi dintre locuitorii Alpilor precumpane*te taria morala. La campie, modul in care este lucrat gi cultivat pamantul se aseamana, eel mai adesea, cu eel

folosit in Europa. Boii sunt folositi la arat. Porumbul este hrana de capetenie a tAranilor. Graul cre*te in cantitati suficiente pentru consumul tarii. Orzul este folosit 5 De fapt, muntii Carpati. 6 Este vorba de hipotiroidie, board endemics in anumite regiuni ale tftrilor romilne.

66

www.dacoromanica.ro

doar pentru hrana vitelor si a orataniilor. Ambele soiuri de cereale sunt recoltate in

luna iulie. Mosierii sau boierii nu-si administreaza singuri mosiile; ei le dau in arenda aceluia care ofera cel mai mult sau, mai adesea, le predau taranilor, care le dau o parte a recoltei, in timp ce proprietarul asigura avansurile banesti necesare si plateste impozitele. Mari le mosii aduc un venit de 50 000-60 000 de piastri, dar

prin modul de mostenire se faramiteaza tot mai mult, astfel ca, dupa cateva generatii, cele mai multe mosii mari ale aristocratilor ar putea disparea incetul cu incetul.

Aici pare sa fie patria de acum a acelor triburi nomade, care brazdeaza intreaga Europa si a caror origine se pierde in negura veacurilor tiganii. Asa dupa cum evreii si-au ales drept loc predilect de sedere una din II cele mai sarace tari din Nord, vechiul regat al Poloniei, la fel pare ca tiganii, evreii paganismului fait patrie, fart refugiu, fart origine cunoscuta, fara a se bucura de stima oamenilor, dar avand trasaturile de neconfundat ale caracterului, moravurilor si obiceiurilor lor

p.483

si-au ales cea mai nenorocita tali din sudul Europei drept principalul lor loc de sedere. La o populatie de 1 500 000 de suflete (poate si numai 800 000-900 000) a

Moldovei si Tarii Romanesti, se inregistreaza 150 000 de tigani. Se pare ca, in secolul al XVI-lea, ei au patruns in masa din Germania, in aceste tari. Se bucura de o sanatate robusta, detests munca, supunerea fata de lege si o viata sedentara. Chiar si aici, unde nu este nimic de furat, ei nu se pot dezbara de pomirea lor irezistibila

pentru acest lucru. De asemenea, ei be ghicesc oamenilor, care sunt la fel de prapaditi ca ei, norocul. Nu apartin nici unui cult religios, daca nu sunt siliti la asa ceva de stapanii lor. Nu cunosc casatoria si drepturile si obligatiile cetatenesti. Tiganii din Moldova si Tara Romaneasca sunt robi, pe care ii cumperi si de care poti dispune ca de un obiect. Aproximativ 80 000 dintre ei sunt iobagii stapanirii si se bucura de o anumita libertate, cat timp stapanirea nu be poate da de lucru. Fiecare barbat peste varsta de 15 ani plateste capitatie.// Se lass folositi la muncile cele mai de jos. Hingherii si Wall sunt recrutati in mod deosebit din randurile lor. 0 mare parte dintre ei i§i duc viata in fata usilor carciumilor si ale boierilor, unde cants din instrumentele obisnuite in tara muzica lor proasta7. lobagii boierilor sunt obligati sa fact muncile casnice sau sa lucreze viile. Stapanii nu au dreptul sa-i condamne la moarte, dar pot sa-i bats de cate on vor. Clima principatelor, in Rasaritul &kora se afla Marea Neagra si Haemus8, in timp ce lantul Carpatilor formeaza hotarul lor inspre Apus, este foarte schimbatoare. Adesea vantul ce bate din Nord-Est chiar si in zilele de cuptor, ii sileste pe locuitori sa foloseasca hainele de bland. Nordul si Sudul se ciocnesc atat in aer cat si pe pamant. Vara izbucnesc furtuni si vijelii cumplite. lama este aspra si lungs; de la

inceputul lui decembrie si pant la sfarsitul lui februarie, totul este acoperit cu zapada si gheata, la fel ca in Rusia. Toate raurile ingheata; chiar si Dunarea, oricat 7 In text Kaenmusik. 8 Respectiv munpi Balcani.

www.dacoromanica.ro

67

p.484

p.485

de latA ar fi albia ei si oricat de repede cursul, este de obicei acoperita timp de 6 saptamani cu o gheata atat de groasa, incat peste aceasta poate trece chiar si artileria cea mai grea. Ai fi tentat sa crezi ca, in aceste // tinuturi apasate de robie, orasele ofera aceeasi priveliste trista ca $i poporul, ceea ce tau este insa cazul in toate privintele. Bucuresti9 este capitala Tarii Romanesti, numara poate ceva mai mult de 50 000 de locuitori si are 20 de manastiri, pe langa multe biserici. Acum 4 secole, acest oral era un sat, care i-a apartinut unei persoane particulare numite Bucur10. In anul 1688, Bucuresti a devenit resedinta guvernului, alegere care s-a justificat prin inlesnirea comunicatiilor cu Turcia.

Strazile Bucurestilor, asemenea celor din celelalte orase marl ale Tarii Romanesti, nu sunt pavate, ci sunt acoperite doar cu scanduri de stejar, find la fel de incomode pentru pietoni si pentru carute. In timpul verii, aceste strazi stramte, murdare si lipsite de once curent de aer, emana miasme ucigatoare $i dau nastere la epidemii. Localnicii afirma ea pamantul ar fi prea moale pentru ca strazile sa fie

pavate $i, totusi, ei au sub ochii for cele mai minunate drumuri militare ale romanilor. Boierimea este prea indolenta, iar domnii sunt prea tematori pentru a porunci indeplinirea unor astfel de lucrari.

p.486

lasiil 1, capitala Moldovei, sunt un oras mai mic, dar mai frumos decat Bucurestii. Un mare numar dintre casele de aici au fost construite de negustorii straini. Populatia lui se tidied la 40 000 de locuitori. // Palatul domnesc inconjoara cu zidurile sale lungi, asemenea seraiului, un sir de curti si gradini populate de o multime de slujitori. In ambele principate, nestiinta si lenea s-au instapanit ca la ele acasa. Nu poti cere ca taranul sa tie citi, atunci cand nici boierul $i nici preotul tau sunt in stare. Biserica are un numar foarte mare de zile de sarbatoare in timpul anului (se

spune Ca sunt 210, in afara Carnavalului12). Acestea sunt pentru popor zile de odihna. Dar functionarii publici si-au rezervat, totusi, partea leului din acest apanaj public al leneviei nationale. In afara zilelor consacrate sfintei trandavii, ei isi fac o vacanta de cateva saptamani cu ocazia Pastelui $i Inca' una mai lunga in vremea caniculei. Intr Intr-un cuvant, totul in aceasta tara se deda odihnei, cu exceptia strangatorilor de dari si a insectelor. Limba este un amestec de Latina $i slavona. Vreme de secole, aici nu s-a stiut de nici o carte, nici macar de Biblie13, ba chiar a lipsit si un alfabet al limbii. Este de mirare ca o nestiinta atat de adanca si-a putut afla un refugiu fie si in cel mai

-un

9 Bucharest. 10 Este vorba de legenda intemeierii orasului Bucuresti de catre ciobanul Bucur. 11 Jassy.

12 Carneval.

13 Afirmatie rauvoitoare la adresa culturii romine, ignorand actiunea de tiparire a Bibliei in limba romans, incheiad in anul 1688.

68

www.dacoromanica.ro

indepartat judet14 din Nord. Si mai putin de inteles este insa faptul Ca aceasta ignoranta domne§te chiar

i

pe drumul direct de la Viena // la Constantinopol, pe un

teritoriu care este obiectul permanent al discutiilor diplomatice dintre Rusia §i Poarta, la un popor la care latina constituie aproape limba materna si care cauta

p.487

necontenit saii afirme originea de la vechii romani. Constantin Mavrocordat, acest barbat extraordinar, caruia locuitorii principatelor ar fi trebuit sa-i ridice statui, dace

nu ar fi prea indolenti pentru a face altceva decat sa manance, sa doarma si sa moara, acest Mavrocordat a fost cel dintai care a incercat sa stabilizeze limba tarii. In anul 1775, el a scris o gramatical5, dupa ce mai 1nainte elaborase un alfabet cu ajutorul unor litere slavone si grece§ti. El a pus sa se imparts Biblii si a poruncit ca Sfanta Scripture sa fie citita in biserici, in mod regulat. Vointa sa puternica a Invins obstacole multiple si, dupd mai multi ani, a reuOt sa -i face pe mai multi boieri sa invete sa citeasca. Este surprinzator faptul ca, in aceasta tars a ne*tiintei, neogreaca este vorbita mai curat chiar decat in Grecia16, poate cu exceptia I aninei. In Tara Romaneasca,

aceasta este limba lumii rafinate; ea a fost acceptata de toti cei care nazuiau sa obtina vreo recompense din partea domnului. // Contactele locuitorilor cu grecii din Fanar au ferit aceasta limba de brutalitatea limbii slavone §i de jargonul barbar al

p.488

urma§ilor dacilor17. In Moldova, greaca este vorbita mai putin decat in Tara Romaneasca. Aici doming, in general, germana

i

franceza.

VIII. Cantecele populare romfine§ti

Studiul poeziei populare deschide o noua paging interesanta in istoria caracterului unui popor, deoarece ea este aceea care ne ingaduie sa cunoa§tem poporul dinspre latura ideals. Tot ea este ecoul sunetelor naturale, care insufletite de

sprijinul nobil al poeziei elevate, emana lin, in mod fericit, farmecul ei secret, manifestandu-se *i transfigurandu-se adesea. Vuk Stefanovici 18 a trezit prin cantecele sale populare sarbe0, atentia Europei culte. lnvoluntar, unele priviri s-au indreptat spre Nordul posomorat §i, in curand, s-a dobandit convingerea ca flacara sfanta a poeziei nu se stinge pe stancile acoperite de zapada *i sub cerul vepic acoperit de nori, ci ca rasufiarea ei atoateinsufletitoare strabate ca arita sfanta chiar §i inimile melancolice ale oamenilor din nord. // In strafundurile muntilor Carpati mai zac ingropate destule pietre pretioase, iar alte flori inmiresmate infloresc §i se 14 Canton.

15 Afirmatie inexacta, autorul it confunda pe domnul Constantin Mavrocordat, mod la Iasi la 4 decembrie 1769, cu domnul Alexandru Ipsi lanti (1774-1782), care a reorganizat 1nvatamantul din Tara Romfineasca. 16 Cunoasterea temeinica a limbii grecesti s-a datorat functionarii unor scoli indrumate de profesori renumiti si, mai cu seams, Academiei domnesti de la manastirea Sf. Sava. 17 Afirmatie rauvoitoare despre limba romans. 18 Este vorba de Vuk Karagit.

www.dacoromanica.ro

69

p.489

ofilesc neluate in seams pe campiile binecuvantate ale Bucovinei, asteptand cu dor clipa in care va iesi si pentru ele soarele, a carui lumina sa impodobeasca in culori stralucitoare piatra $i florile. Voua tuturora pe care v-am purtat, asemenea mie, cu inima simtitoare prin aceste tinuturi, aceasta schita sa va fie o amintire placuta, deoarece aceasta este doar

o schita, un strop dintr-un izvor limpede §i bogat. Dar chiar si un strop este binevenit, atunci cand 1'1 sorbi dintr-un astfel de izvor. Limba romans, aka cum este vorbita in intreaga Bucovina, este o fiica a celei

latine. Faptul Ca romanii se folosesc de alfabetul chirilic19 a dat nastere la unele

indoieli cu privire la aceasta inrudire, dar toate temeiurile de acest fel pot fi

p.490

combatute cu usurinta. Chiar $i faptul ca valahii se numesc din timpuri imemoriale romani20, iar limba for limba romaneasca21, precum $i asemanarea surprinzatoare dintre cele doua limbi, pare sa inlature once indoiala. Pe langa aceasta, este §tiut faptul Ca Moldova, careia ii apartinuse mai inainte Bucovina, si Tara Romaneasca // au fost colonii romane. Legaturile in care s-au aflat cu ungurii, ilirii22 (de la care au 'imprumutat scrierea pentru serviciul for divin), grecii si turcii au imbogatit cu multe expresii not limba lor, initial foarte saraca. Limba romans, remarcabila prin ginga§ie §i armonia sonora, pare sa fi fost facuta pentru cantec §i, in ceea ce priveste dulceata si duio§ia ei, poate fi pusa alaturi de limba italiana. Poporul simte aceasta

§i are mereu dorinta sa cante. De abia Ca apare un cantec nou, ea acesta se faspande§te cu iuteala fulgerului prin intreaga tars binecuvantata de Dumnezeu" (Bogdama, cum o numesc romanii) $i aceleasi melodii, care se revarsa de pe buzele rosii ale unei moldovence incantatoare in sunet de lauta, rasuna pline de dor, in acordurile melancolice de trambita, in colibele joase ale taranilor, pe varfurile golge ale stancilor si in steps, in lumina mats a craiului nou, care se ive§te sau se stinge in vuietul furtunilor din miazanoapte. Cele mai multe dintre aceste cantece

sunt rodul spiritului romantic-poetic al poporului de rand, mai cu seams al paznicilor hergheliilor §i turmelor. Sub cerul liber sunt compuse cantece inchinate iubirii, iar vederea unor privelisti maiestuoase ale naturii face sa scapere scanteia poeziei §i o intete§te pans cand se transforms in flacara. Atunci cand, la apropierea iernii, ciobanii // se intorc cu turmele in tarcurile de acasa, ei aduc cu sine, de obicei, p.491

o bogata comoard poetica. Multe dintre aceste cantece i§i datoreaza originea fanteziei inflacarate a unor boieroaice spirituale §i culte. Astfel cantecul Ziva, ceasu despdr(irii23 compus de o domnita, este unul dintre cele mai frumoase cantece de dragoste din toate limbile. Tema obi§nuita a poeziei romanilor o constituie tanguirea

de dragoste, dar §i evenimente importante, care privesc existenta sa poetica, it 19 Die slavischen Buchstaben. 20 Rumeni, adica romAni. 21 Lingua rumaneasca. 22 Illyrien. 23 Dzywa czasu disparceri.

70

www.dacoromanica.ro

insufletesc pe romanul dornic de cantec cu scanteia poeziei. Astfel, ne-au ramas unele cantece frumoase si insufletite din vremea rascoalei domnitorului valah Brancoveanu, iar cantecul delicat si hist al eteristului aflat pe fogs, Nu-i, nu-i, nddejde, nu-i24 poate fi socotit ca un pandant al celestului imn al lui Riga din Tessalia: Veniti, copii ai grecilor25. Melodiile deosebit de simple au un farmec aparte. Ele evolueaza in acorduri in minor, intr-un ritm solemn, pline de dor si de simtaminte. Tiganii26, acesti copii ai Indiei orientale, aceasta casts cea mai raspandita a hindusilor, ai caror urmasi bantuie pretutindeni, pe care ii poti intalni fie pe malurile Nilului ca vrajitori, fie pe Gange ca dansatori pe sarma si baiadere, fie in Egipt ca adoratori ai serpilor, se gAsesc si aici in numar mare. // Melodiile compuse de ei le

prezinta cu iscusinta neobisnuita si simtire. Numele unui Anghel, Gheorghe si

p.492

Suceava27 sunt cunoscute in intreaga Bucovina. Instrumentele de care se folosesc la

cantarea melodiilor sunt viori, naiul si un fel de lauta, pe care cants cu un arcus. Daca muzica si poezia sunt acordurile de capetenie ale sufletului, care izvorasc la unele natiuni, dar si la toate natiunile in forme atat de variate, sa acordam atentia cuvenita si acestor sunete ale naturii. Cu ajutorul for vom ajunge la izvorul din care tasnesc atat de imbelsugat. Acest cantec, pe cat de simplu si monoton pare, trebuie

intotdeauna socotit un imn sfant al naturii. Chiar dad melodiei lui Nurdeni ii lipseste focul si prospetimea Sudului, totusi dotal dupa acestea este exprimat cu atat mai emotionant. De cate on cand luna isi revarsa lumina mats asupra coamelor acoperite cu zapada ale Carpatilor, am ascultat cantecul unui drumet singuratic, care pasea pe campia pustie, prin linistea noptiil De cate ori, in umbra intunecata a unei paduri

intunecate de stejar sau la vatra ce raspandea caldura in pestera care adapostea o

familie de tigani nu m-am cufundat // in ganduri tulburi, datorita trilurilor fantomatice ale unei vechi balade! Povestirea cumplita a unui grec, in cafeneaua de la Botosani28, era insotita de acorduri de lauta 1ndepartate si melancolice.

24 Nui, nui nedes di nui. 25 Deute paides ton Ellenon. 26 Die Zinganne. 27 Suczawa. 28 Batuschan.

www.dacoromanica.ro

71

p.493

F. S. CHRISMAR

(??)

Nu avem stiri cu privire la viala si activitatea calatorului F. S. Chrismar. Se tie doar ca era german si medic.

In 1833 a facut o calatorie pomind de la Munchen spre Constantinopol si a trecut cu acest prilej prin Banat, Transilvania si Tara Romineasca. ParAsind Miinchenul la 1 aprilie 1833, Chrismar a strAbatut Austria si Ungaria, s-a oprit in drum Ia Timisoara, a vizitat Sibiu! si Brasovul. A trecut apoi in Tara RomfineascA, indreptandu-se prin valea Prahovei spre Bucuresti, iar dupa un popas de zece zile si-a urmat calatoria pane la Galati, unde

s-a imbarcat pe vasul Fecioara Hydra" pentru a ajunge, pe Dunare si Marea Neagra, Ia Constantinopol. Chrismar si-a descris calatoria in lucrarea Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkei, aparuta la Pests in 1834. Cuprinde amanunte despre populatia romans din Banat, Transilvania si Tara Romaneasca, autorul staruind asupra infatisarii, portului si originii romane a acesteia, vadita in limba, obiceiuri si jocuri, precum si asupra locurilor in care a poposit in timpul calatoriei sale.

Chrismar descrie orasele prin care a trecut. Timisoara, Sibiu, insemnat centru comercial, Brasov cu Biserica Neagra, Bucurestii, care-1 impresioneazA prin contrastul dintre luxul caselor boieresti si mizeria colibelor, dintre portul si moravurile orientale si noile obiceiuri si mode importate

din Occident, in sfarsit, portul Galati cu dughene ca de iarmaroc, cu casute de lemn si colibe sarficacioase.

Relatarea cuprinde si unele date privind administratia ruseasca, precum si influenla occidentals, care se vadeste mai mutt prin tendinta spre lux si desfrau a boierilor, pe and t.Aranii munceau din greu pentru imbunatatirea soartei tarii si ridicarea neamului. Relatarea calatoriei lui Chrismar in Tara RomaneascA, anume pane la Campina, a fost prezentatA de Nestor Ureche, Doi cdlcitori germani in Tara Romaneascci, publicata in Propilee literare", III, nr. 20-21 (1-15 ianuarie 1929), p. 1-17 si de Nicolae Iorga in istoria Romanilor prin cciatori (edilia a II-a), iar Gheorghe Cardas a analizat-o sub titlul: Un cdldtor german prin tdrile noastre la 1833, in Revista istorica", XVIII, 1932, p. 133-140.

F. S. CHRISMAR

Relatia calatoriei prin Banat, Transilvania si Tara Romfineascal 1833

p.49

[.] Abia dupd ce am calatorit ziva intreaga, am dat si de drumuri mai bune. Am ajuns intr-un tinut foarte vesel gi roditor, unde de indata ce paraseam aveam iarasi in fata noastra un alt sat vecin. Toate satele erau construite foarte Traducerea s-a fhcut dupl. F. S. Chrismar, Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkel, Pesth, 1834, p. 49 si urm.

72

www.dacoromanica.ro

regulat, un spatiu mic desparte intotdeauna o casa de alta si in fata fiecarei locuinte erau saditi cativa pomi roditori, care formau siruri regulate pe amandoua partile

drumului. Cu cat ne apropiam de Timisoara cu atat tinutul devenea mai placut. Dumbravi mici, care se preschimbau treptat in culmi line, intrerupeau uniformitatea campiei. Cele mai multe localitati prin care am trecut // erau locuite de sarbi, un popor slay care s-a intins in Banat, in Intreaga Slovenie2 Si intr-o mare parte din Croatia si Dalmatia. Ei se deosebesc esential de unguri ca moravuri si fel de trai. In general se intalnesc printre ei barbati cu trasaturi frumoase §i placute si cu o statura zvelfa. Ei sunt ostasi viteji $i si-au dovedit in multe imprejurari devotamentul fats de casa imparateasca austriace. In nici o provincie din statele imperiale nu se gasesc de altfel locuitori atat de

p.50

eterogeni ca in Banat. Dupa ce a fost eliberat complet de turci in anul 17184, sarbii, tiganii, bulgarii

$i

maghiarii $i multi germani, francezi, italieni $i evrei

s-au amestecat cu vechii locuitori, anume cu romanii; la Becicherec5 se asezase chiar o colonie de spanioli (din Biscaia). Guvematorul de atunci, generalul Mercy6, nu a neglijat nimic pentru a atrage colonisti in aceasta provincie despopulata, spre a dezvolta agricultura $i comertul si a aduce acest // tinut atat de favorizat de natura la cel mai inalt grad de civilizatie cu putinta. Fertilitatea solului este aici neobisnuit si natura acestei tan este atat de prielnica pentru cresterea vitelor incat in vremurile stravechi pamanturile7 for erau numite pascua Romanorum. [...]

p.51

Timisoara8 In dimineata celei de-a cincea zi a calatoriei noastre de la Pesta, am ajuns la

Timisoara, care mi s-a parut un popas foarte placut. De fapt nu mica mi-a fost mirarea, pricinuita de gingasia si de frumusetea stilului acestui oral. Intinderea sa nu este mare, totusi lucrarile de fortificatie sunt foarte insemnate si in starea cea mai perfecta. In afara orasului se gasesc drumuri de plimbare trasate cu mult gust, care se intind pans in suburbia Fabrick", care se afla cale de un sfert de ceas de cetate. 2 Slavonia 3 Inainte de recucerirea Banatului de la turd, austriecii constituisera un regiment iliric format

din sarbii din sudul Banatului si Ungariei, cu misiunea de apara granita de miazazi si a taia once Iegatura a ungurilor cu turcii. 4 In urma rizboiului impotriva turcilor din 1716-1718, Austria a castigat prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), Banatul timisan si Oltenia. 5 Becsekerek, Becicherecu Mic, sat, comund, jud. Timis, 6 Claudius Florimund Mercy, guvernator al Banatului (1681-1734). 7 Meierhofe. 8 Temeswdr.

73

www.dacoromanica.ro

p.52

p.53

Numele acestei suburbii vine de la Insemnatele ateliere §i fabrici pe care le-a ridicat aici generalul Mercy $i dintre care unele mai sunt Inca in lucru si acum.// Multimea de oficii Si administratii imperiale, precum §i militarimea, duceau la Timi§oara o viata intensa. Aici nu lipsesc hanuri $i cafenele bune $i bine randuite;

dintre acestea, hanul La cei §apte printi electori" era pe atunci cel mai cautat. In cafenele am gasit diferite gazete periodice §i ziare din strainatate; anunturile oficiale §i ordonantele sunt redactate mai mult in limba latina. Timi§oara are $i un teatru §i directia lui trebuie sa faca afaceri bune [.. Dar pe langa tablourile obi§nuite care Ili amintesc de Viena si de Germania civilizati, se observal° o trecere vadita spre firea orientala. Portul femeilor romane,

capul ascuns pans la barbie intr-o panza subtire §i alba, chipurile maslinii ale

tigancilor, razele mai calde ale soarelui §i o vegetatie luxurianta vestesc ca nu este departe de granita turceasca. Strainul va intra cu un interes si mai viu in tinutul acesta, amintindu-$i ca se afla intr-o parte a vechiului stat dac, si tocmai in acea parte numita de romani Dacia Riparian. Dacia Riparia, Banatul de astazi, a fost transformata in provincie romans dupa desfiintarea statului dac §i a fost patria Imparatilor Aurelian12 §i Galeriu13.

Romanii avusesera aici plantatii intinse $i ridicasera locuri intarite printre care Zambara, Timi§oara de astazi. Se mai gasesc Inca urmele fortificatiilor intinse, care strabat Cara in diferite directii §i care sunt numite de obicei valuri romane14, dar despre care se sustine, cu mai mult temei, ca ar fi fost ridicate de huni, care au luat mai tarziu Cara in stapanire. In Banat s-au gasit comori bogate de antichitati romane, printre care, mai ales, renumitele bai calde de la Mehadia, Inchinate lui Hercule, au livrat lucruri de pret.

[Urmeaza o scurta istorie a Timi§oarei de la Carol Robert pans la Maria

p.55-56

Teresa §1 Iosif al II-lea.] p.57

Carpatii

p.58

[...] Una din §oselele cele mai bune, una mai perfecta negasindu-se nici in Germania, duce de la Timi§oara pans la granita Transilvaniei. Ne-am continuat drumul intr-o trasura comoda, trasa de cai sprinteni.// 9 Zu den sieben Churfiiesten. io Zeigt sick. I I Inexact. Dacia Ripensis (de la lat. ripa = mal) cuprindea partea de apus a Daciei Aureliene

care se Intindea pe malul drept at Dunarii. 0 inscriptie din 283 mentioneaza ca Dacia Ripensis cu capitala Ratiaria (azi Arcor) gi Dacia Mediterranea cu capitala Serdica (Sofia). 12 Aurelian, Impiirat roman (270-275). Dupa unii autori s-a nAscut in Dacia Ripensis, dupa allii la Sirmium in Panonia. is Galeriu, impArat roman (305-311), originar din provinciile ilirice. 14 Romerschanzen.

74

www.dacoromanica.ro

Localitatile aflate pe aceasta §osea sunt, in cea mai mare parte, locuite numai de romani. Locuintele sardcacioase *i muddria, care aici se intinde peste mdsura, indica indeajuns starea acestui popor care se rdspandqte in foarte mare in Banat §i Transilvania. Barbatii sunt de altfel puternici i bine facuti, de cele mai multe on

au o infati§are pitoreascd. Nu poti tagddui portului for inst4irea simplicitatii. 0 camasa cu maneci scurte §i largi, care nu trece mult de coapse, §i cioareci lungi de Vanza sau dintr-un postav grosolan, amandoud stranse laolaltd cu un beau de piele, in care tin intotdeauna un cutit stra§nic, tot costumul. Pe cap poarta o

cdciuld de pasld grosoland sau de bland de miel ,i obi§nuiesc sa.-§i Inveleascd picioarele cu fel de obiecte de land15, care sunt stranse cu curele de piele. Femeile sunt imbricate tot atat de simplu dar sunt mai placute la vedere. Peste cama§a lungd, care ajunge pand la picioare, atarnd dinainte §i dinapoi cloud fote de land16, care sunt

de obicei de culoare rosie, albasted sau galbend. bete late de land" le slujesc de cingatoare. Uneori poarta §i un scurt pieptar lard maneci18. Gdteala de pe capul unei fete este alcatuitd // numai din cozile lungi, impletite, iar femeile se acopera cu o maramd albs, foarte subtire, pe care o trag pand sub barbie. Numai

p.59

la sdrbatori poarta cizmulite de piele rode sau galbend; altminteri merg cu picioarele goale.

Trecusem de Lugojul19 romanesc, care, de la un capat la altul este pur romanesc. De aici §oseaua carme§te la dreapta spre Caransebee° §i Mehadia, dar drumul nostru o lua la stanga spre granita Transilvaniei [...]. La vreo base mile de Lugoj §oseaua duce prin tinuturi placute, mereu variate, pdnd la poalele unui munte inalt. Intr-o casuta singurateed, izolatd trebuie sd-§i arate pa§aportul care este vizat aici. Cand ajunge pe culmea acestui munte, o piatra cu o inscriptie veche, stricata de vant §i de ploaie, ii arata granita Transilvaniei. $oseaua cea bund dispare dintr-o data; un // drum ingrozitor, pe jumatate desfundat, duce jos in interiorul tarii, ale cdrei vii primitoare i inaltimi se desfaward in fata privirilor calatorului. In Transilvania se gasesc tinuturi romantice, incantatoare. Natura nu este aici atat de impunatoare ca in Alpii Tirolului §i Elvetiei; lanturile Carpatilor, care strabat tara aceasta, ajung numai la o inaltime mijlocie §i sunt acoperite pand la cre§tet cu foioase §i cu conifere; numai de-a lungul granitei turcqti se infatiwazd un chip de

munti uriai de plata. Ruine acoperite de muFhi ale unor cetati stravechi, care privesc in jos de pe inaltimea unor stanci abrupte, amintesc la fiecare pas de vechea 15 In eine Gattung Wollenzeug. 16 Zwei stiicke Wollenzeug. 17 Ein breites wollenes Band. 18 Walach Corset ohne Ehrmeln. 19 Walach Lugosch. 20 Karansebes.

www.dacoromanica.ro

75

p.60

si

memorabila istorie a acestei tari. Coloane groase de fum, care se ridica din

mijlocul padurilor, in tinuturile mai ridicate, arata marile topitorii21 ce scot la iveala

p.61

comorile subterane cu care este inzestrata Transilvania din bel§ug. Dupa minele maghiare22 aici se afla cele mai bogate mine de aur §i de argint din Europa, iar in ce prive0e sarea, Transilvania este probabil cea mai bogata tars de pe pamant. Ocnele ei // inepuizabile §i pot, singure, aproviziona cu sare intreaga Europa timp de mai multe mii de ani [...123. Stramo0i no0ri germani [...] s-au a§ezat aici in numar mare §i au dat tarii numele ei german datorat celor dintai §apte locuri intarite sau cetati24 intemeiate de

ei, septem castra. A fost numita de unguri Transilvania, pentru ca era apzata dincolo de paduri mari25. Istoria inceputurilor ei o infati§eaza ca re§edinta a vechiului stat dac, dupa a carei desfiintare a fost denumita de romani Dacia M editerranea"26.

p.62

Cu un interes palpitant am pa0t pe solul acesta. Cand am ajuns jos, in vaile deschise prietenoase, drumul s-a facut iara0 mai bun [...1 Turme de of care behdiau acopereau dealurile din apropiere; bivoli // dintre care intalnisem mai multi in Banat, se aratau ici si colo pe camp; la fiecare pas ni se infat* vreun lucru vrednic de atentie.

Am petrecut prima noapte la Dobra27, un targ insemnat din comitatul Hunedoara 28, §i dimineata urmatoare am ajuns dis-de-dimineata la Deva28 bis

(Dacopolis), unde sus, pe stanci abrupte, se afla ruinele acestea, de unde to bucuri de o priveli0e minunata asupra unor vai care se intind in departare. Intr -una din ele, valea Mure§ului, se afla mine bogate de aur; in Imprejurimile Devei se gasesc §i bogate mine de arama. Foarte multi dintre locuitorii acestei localitati insemnate sunt bulgari.

In seara aceleia0 zile am ajuns la Seine', un ora§el vechi, locuit numai de sari, care face parte din numarul celor dintai apte cetati3° Intarite, Intemeiate de 21

22

Huttenwerte.

Nachst den ungarischen Bergwerken. Probabil se refers la minele de aur si argint, din

actuala Republica Slovack aflata la Pribram, Roudnij, B. Byst si B. Stiay. 23 Exagerare vadita a autorului. 24 Burgen. 25 Numele vechi al Transilvaniei este Ultrasilva, Ultrasilvana, de unde Transilvania. 26 Inexact. Dacia Mediterranea face aparte din Dacia Aureliank aflandu-se la sud de Dunare. 27 Dobra, sat, comunk jud. Hunedoara. 28 Hunader Gespannschafi. Comitatul Hunedoara este pomenit documentar cu incepere din 1276, Documente privind istoria Romaniei (in continuare: D.LR., veacul XIII, C. Transilvania, vol. 2, Bucuresti, Editura Academiei Romane, p. 74, 184. 28 bis Dacopolis. 29 Muhlenbach, oral, jud. Alba. 30 Sibiu, Rupea, Sighisoara, Orastie, Nocrich (Altina), Mercurea si Sebes.

76

www.dacoromanica.ro

germani in tara aceasta. Este surprinzator sa gase$ti aici, dintr-o data, iara$i vechea arhitectura germana, limba 5i moravurile germane.

Ace$ti ap-numiti sa$i au venit aici chiar in // veacurile al XII-lea $i al XIII-lea, dar nu toti sunt originari din Saxonia31. In vremea a$ezarii for in

p.63

Transilvania, once german era numit sas32 [.. §i aceasta denumire le-a ramas. Au primit chiar de la regele Geza al 11-lea33 o constitutie intemeiata pe o reala libertate $i egalitate, datorita careia au fost in stare sa se mentina, ca un popor care

nu s-a amestecat cu neamurile straine printre care , autonomia. Ei vorbesc intre ei un dialect foarte deosebit de limba germana de astazi $i care se nume$te limba saseasca [...]. Totu$i fiecare german vorbe$te $i limba germana literary pe care o invata din copilarie, odata cu graiul sau natal (dialectul pomenit mai sus).

La nord de Sebe$ ochiul (Id de o priveli$te incantatoare intr-o vale frumoasa 5i larga, care se intinde pans la Alba Iulia34 // [...]. [Autorul aminte$te de victoria lui Stefan Bathory asupra turcilor (1479) $i de moartea lui loan Zapolya (1540).] In dimineata zilei urmatoare am plecat devreme din acest ora$el, pentru ca sa ne urmam drumul spre Sibiu [...].

1364

Tiganii p.65

Intr -un sat mic din apropierea Sibiului am gasit adunata o familie numeroasa de tigani, dintre care unele chipuri expresive de barbati ne-au atras atentia. Se citea pe fruntea Tor, inconjurata de plete negre, lungi $i stralucitoare, o melancolie adanca; ochii for negri priveau posomorat pe sub genele intunecate $i in acest chip nu era nici o trasatura care sa nu tradeze tristete Si ganduri intunecate. Nici copiii Tor, nici femeile Tor, care erau Tanga ei // nu le puteau trezi vreun interes. Toata greutatea soartei triste a acestui popor surghiunit pare sa apese asupra firei for [...]. Chiar 5i romanul grosolan, plin de defecte fizice $i morale35 $i care sty pe treapta cea mai de jos printre natiunile din Europa, se uita cu dispret la tigani care, dupa parerea sa se afla mult mai prejos ca el. $i totu$i tiganul este plin de aptitudini

fire$ti, este un om care se pricepe la toate, care incearca ()rice care are 31 Colonisti germani, au venit din Flandra, de pe valea raului Mosela si din Luxemburg, find pomeniti in documente sub numele deflandrenses §i teutowici. 32 Sachse, in documentele latine saxones.

33 Geisa II, regele Ungariei (1141-1162). Intr -o bula papalA din anii 1192-1196 se mentioneazA colonisti flandrezi adusi de regele Geza; aceasta tire este cuprinsa $i in diploma din anul 1224, D.I.R., veacul XIXIII, C. Transilvania, vol. 1, p. 11-12,208-210. 34 Karlsbur, municipiu, jud. Alba. 35 Influentat de sasii cu care a venit in contact, autorul are o pArere gresitA cu privire la romani.

www.dacoromanica.ro

77

p.66

p.67

dispozitii si talent pentru toate. In minele din Transilvania lucreaza mai ales tiganii, care au o indemanare deosebita pentru aceasta . Tiganii sunt cei care au facut, in Ungaria si in Transilvania, primele arme de foc, ghiulele de tun si alte // munitii. Tiganii sunt si astazi cei mai buni

muzicanti din Ungaria si nu pot fi Intrecuti in executarea muzicii nationale maghiare. Ei sunt maestri nu numai in ce priveste agilitatea si manuirea instrumentelor, ci sunt si compozitori si poeti cu cea mai bogata fantezie, chiar daca nu scriu niciodata vreo nota si chiar daca nu cunosc macar vreuna; tiganii sunt cei care fac inele, cercei, lanturi de pus la gat si alte giuvaeruri din cositor si din foi de alama argintata pentru gateala romancelor. Ei sunt deosebit de indemanatici la lucrarile de fierarie. Ca ghicitori sunt cunoscuti in toata Europa

[...]. Sunt tot atat de inzestrati pentru arta de a lecui si vadesc prin toate aceste dispozitii si insusiri ceva din sangele vechilor egipteni, ai caror urmasi se dau bucuros. Dar in afara de toate aceste insusiri, tiganul nu are nici un fel de aplecare p.68

pentru plugarie. Numai putini s-au asezat in Banat si in Transilvania; // cei mai multi isi urmeaza chemarea irezistibila pentru viata nomads si hoinaresc cu

corturile for prin tars, cautand de preferinta drumuri neumblate si defileuri intunecoase in munti. Portul for seamana cu acela al romanilor, a caror limbs o si vorbesc, deli intre ei vorbesc cu grai deosebit, in care lingvistii invatati descopera o asemanare izbitoare cu dialectul unor triburi de pe malurile Indusului, astfel ca ar fi verosimil ca tiganii sa se inrudeasca, la origine, cu acei paria din India rasariteand cu care se aseamand si ca soarta [...]. /1 Sibiu36 p.69

p.70

In ziva a patra a calatoriei noastre de la Timisoara am ajuns, in sfarsit, in acea

vale frumoasa si roditoare in mijlocul careia este asezat foarte atragatoare, Sibiul cel prietenos. Lantul de munti se intindea in fata noastra aici formeaza un zid despartitor37 de neinfrant, prin care castelul trecatoarei Tumului Rosu doming singura legatura posibila cu Tara Romaneasca. Surul eel enorm, unul din muntii cei mai inalti din Transilvania, isi intinde spre cer // crestetul sau plesuv de stanca dintre 'Muffle intunecoase de brazi. El mai era Inca acoperit cu zapada, ca aproape toate varfurile muntilor vecini, pe cand campiile de la ses se intindeau de-a lungul acestui perete de munti, de o verdeata proaspata si de mii de flori de primavara, asemenea unui bogat covor tesut cu aur.

Sibiul, find resedinta generalului comandant at Transilvaniei, are o gamizoana insemnata. Multimea posturilor de garda raspandite prin oral arati in chip vadit existenta autoritatilor militare. 0 multime de pravalii, dintre care unele 36 liennannstadt. 37 Eine unbezwingliche Grenzmauer.

78

www.dacoromanica.ro

sunt aranjate cu gust, dovedesc un comen vioi, totusi negotul trebuie sa fi fost mult mai insemnat in vremurile de demult decat acum. Case le sunt in general frumoase si cladite confortabil, strazile sunt regulate si bine pavate. Piata principals ofera o priveliste deosebit de placuta; ti se pare ca te-ai stramutat intr-un vechi orasel din imperiul german; tot aici locuiesc toti patricienii de neam sas38 [...]. // [...] De altfel, sasii acestia sunt un popor muncitor, cinstit si primitor. Dar in general, mi-au placut mult mai mult locuitorii de la tars decat orasenii. Cand am sosit, ne-a fost greu sa gasim adapost, intrucat ne intrebau cu cea

p.71

mai mare suspiciune daca nu veneam de la carantina. Teama de ciuma pare sa

nelinisteasca foarte pe bunii sibieni. Stapanul hanului imparatul Romani lor"39 ne-a deschis in sfarsit cu bunavointa odaile sale. Firma parea sä ne fagaduiasca foarte mult si apoi hanul acesta era socotit ca primul din oral; totusi am constatat ca asteptarile noastre au fost inselate in chip rusinos. Odai le era proaste,

iar si mai prost. 0 sticla de Tokay, pe care gandeam sa o golim in sanatatea transilvanenilor, se prefacuse in otet, in pivnita acestui hangiu, $i nu era

de bait. Si celelalte vinuri ale sale // nu ne-au putut in nici un chip impinge la excese, numai bucataria hangitei era laudata, precum si arta

p.72

deosebita de a calcula a sotului ei, de care nu putin ne-am mirat.

Ploaia care a survenit ne-a impiedicat sa cunoastem mai indeaproape placerile Sibiului $i imprejurimile sale. Cum timpul nostru era prea scump ca sa-1 petrecem inchisi in odaia unui han prost, ne-am urmat chiar a doua zi calatoria mai departe. Comandantul general° ne-a vizat cu cea mai mare amabilitate pasapoartele

in Tara Romaneasca. Deoarece drumul direct prin trecatoarea Turnu-Rosu era insa greu de trecut, find stricat de apele de munte $i intrucat nu gasisem acolo tovarasii de calatorie dorit, am preferat sä ne indreptam spre Brasov41, ce intretine continuu relatiile cele mai vii cu Bucurestii si care trebuie sa fie socotit ca antrepozitul comertului spre Turcia.//

Brarvul Tot drumul de la Sibiu pans la Brasov am avut, tot timpul, pe dreapta noastra lantul inalt de munti de la granita Tarii Romanesti. Vremea rea care Linea mereu nea ingreunat foarte mult calatoria, deoarece aici drumurile nu se afia pretutindeni in cea mai buns stare. 38 Al le Nobili der siichsischen Nation. In realitate nu a existat o nobilime saseasca, ci numai un patriciat format din oraseni sari bogati. 39 Gasthof des romischen Kaisers.

4° Emmanuel conte Mensdorf-Pouilly, comandant general imperial al Transilvaniei (1833-1834). 41 Kronstadt.

www.dacoromanica.ro

79

p.73

Primul nostru popas de noapte a fost la Fagaras42, capitala circumscriptiei militare graniceresti" cu acelasi nume. Localitatea este foarte intinsa si are In mijlocul ei un castel vechi44.

In ziva a doua am trecut printr-o padure insemnata, intre Persani45 si Codlea46, care tocmai atunci avea un renume rau din pricina unei cete de talhari.

Ne-am intalnit si cu mai multe patrule militare care strabateau tinutul pentru p.74

siguranta calatorilor. // in dimineata zilei a treia, catre orele 10, am ajuns la Brasov, unde tocmai se Linea targul saptamanal. Multimea de tarani care venisera aici cu totii, animatia si imbulzeala erau neobisnuite. Cu greu ne-am putut deschide drum si trasura noastra Inainta incet pe sub poarta veche. Nu zaresti orasul deck cand te afli foarte aproape de zidurile lui. Un munte izolat47, cu un castel pe culme, se ascunde de privirile calatorului care vine din partea aceasta. Daca cotesti dupa coltul acestui munte, te afli ca printr-o lovitura de bagheta magica in mijlocul unui oral animat, bine populat. Pozitia sa este foarte

romantics. 0 jumatate de cerc de munti deosebit de inalti care se ridica, foarte aproape de zidurile orasului, alcatuieste planul din fund. Jumatatea sudica a acestor munti este abrupta si acoperita cu o padure deasa de fagi, iar partea dinspre apus,

deosebit de pitoreasca acoperita cu gradini vesele si cu chioscuri" ce p.75

folosesc ca resedinta de vara locuitorilor bogati din Brasov. intre inaltimile acestea §i castelul izolat de pe munte // se deasoara o priveliste incantatoare asupra unei campii bogate, presarata cu sate si padurici mici, al caror orizont este invaluit iarasi de dunga violets a acelui lant de munti care formeaza hotarul spre Moldova.

Brasovul insusi nu este mare, find Inchis de jur- Imprejur de ziduri, dar suburbiile se Intind in afara insemnata. Impunatoarea biserica catedrala49, cladita in intregime in stilul vechi gotic, doming multimea caselor si da intregului , impreuna cu turnuletul portii orasului, o infatisare arhaica. Istoria ne arata, ca intemeietori ai acestui oral, pe cavalerii ordinului german Cruciferi de Hospitali S. Mariae ", care au dat ajutor puternic 42 Fogaras, oraq, jud. Sibiu. 43 Militargrenzbezirkes. " Cetatuia, claditi in 1624, pe locul unui bastion de lemn (1524). In timpul domniei Mariei Tereza, a devenit sediul unei garnizoane imperiale, vezi Fr. Teutsch, Geschichte der Siebenbargen Sachsen fur das sachsiche Volk, vol. 2, Hermannstadt, 1925, p. 220. 45 Persaney, sat, comuna $inca, jud. Bra§ov. 46 Feketehalom, oral, jud. Bra§ov. 47 Tampa.

48 Este vorba de Warte.

49 Biserica Neagra, construita in cursul anilor 1385-1425, vezi Fr. Teutsch, op. cit., p. 220-221.

80

www.dacoromanica.ro

regelui Emeric50 al Ungariei, in anul 1199, impotriva fratelui acestuia, Andrei51 $i, ca rasplata a vitejiei lor, au capatat in dar o bucata de pamant, la hotarul de astazi al

Tarii Romane$ti, a$a numita Tara a Barsei52, unde au inceput in anul 1203 sa cladeasca Bra$ovul.

Aici, in coltul cel mai indepartat al Transilvaniei, chiar in coltul cel mai indepartat al civilizatiei europene ne-am simtit tot ca acasa viata ora$eneasca $i viata socials atat de placuta // incat ne-am hotarat cu draga inima sa mai zabovim cateva zile, a$teptand sa plece o caravans spre Bucure$ti, sa ne putem urma calatoria cu o mai mare siguranta. Timpul s-a scurs pentru not aici in chipul cel mai placut $i vremea frumoasa, de care ne-am bucurat din prima zi a calatoriei noastre, a inlesnit excursiile noastre in imprejurimile cele mai romantice . In fiecare sears intalneam pe promenada, a$ezata in afara porch ora$ului $i impodobita cu copaci tineri, lumea buns din Bra$ov, adunata aici. Vezi aici femei $i fete dichisite, uniforme ferche$e din garnizoana qi, alaturi de portul modest $i cuviincios al ora$enilor

p.76

sa§i, costume grece$ti $i turce$ti, de o varietate multicolora. Printre locuitorii ora$ului, negustorii greci ocupa un loc de frunte, de aceea se vorbe$te aici mult limba greaca. Alaturi de limbile maghiara $i saseasca, cea romaneasca este cea mai folosita la Bra$ov, ba chiar cea dominants, intrucat este folosita de diferitii locuitori pentru ca sa se inteleaga intre ei indeob$te. Limba aceasta nu este numai placuta, in

sine $i pentru sine, ci este $i foarte usor de invatat, dar motivul de capetenie, // datorita careia a ajuns la Bra$ov limba de circulatie generals, sta in aceea ca romanii sunt foarte numerosi aici $i ea totodata ei sunt instrumentele vii, indispensabile, prin mijlocirea carora se practica $i se intretine cu Turcia comertul cu ridicata. La Bra$ov am avut prilejul sa vedem unele jocuri $i serbari ale romanilor. In fiecare an, ei dau brasovenilor un spectacol ciudat dintr-un fel de exercitii militare, a

p.77

caror repetare cadea tocmai in timpul $ederii noastre acolo. Nu $tiu in ce cap al vreunui stramo$ al lor a rasarit vreodata ideea sa se ridice, impreund cu nobilii sai confrati impotriva ora$enilor din Bra$ov $i sa cuteze un atac puternic impotriva ora$ului. Ei au fost respin$i $i ca pedeapsa $i umilire sa repete in fiecare an, ca $i astazi urma$ii lor, manevra acelei incercari nenorocite. Ei au incheiat acest spectacol cu o petrecere $i cu jocuri, dintre care mai ales cele din

urma sunt foarte caracteristice. Unii pretind ca recunosc in jocurile acestea dansurile vechilor romani, dupd cum // se gasesc, mai ales in multe obiceiuri ale romanilor, dovezi neindoioase ale origini lor romane, ei in$isi obipuind sä se numeasca romani sau romdneyti53, adica romani. Ace$ti urma$i ai coloni$tilor 5° Emeric, rege at Ungariei (1196-1204), fiul lui Bela at III-lea. 51 Viitorul Andrei at II-lea (1205-1235). 52 in realitate, cavalerii teutoni au fost chemati de regele Andrei at II-lea, asezati in Tara Barsei in anul 1211 $i apoi alungati in 1225. 53 Romani oder Romagnesch.

www.dacoromanica.ro

81

p.78

romani din Dacia se numara printre cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, unde stramosii for s-au asezat in numar mare, mai ales in Silva Blacorum54, Fagarasul de astazi. Ne-am urmat mai departe calatoria cu o caravana a acestor romani. Cand neam luat limas bun de la Brasovul cel prietenos, ne-am luat adio si de la intreaga lume civilizata. 0 poteca salbatica prin muntii abrupti se deschidea in fata noastra si trebuia sa ne duck dupa o calatorie grea de zile Intregi, in tinutul acela unde locuitorii si carmuirea, moravurile si felul de viata stau in contrastul cel mai batator la ochi cu celelalte tan din Europa.// Pasul Timis55

p.79

Intr -o frumoasa dupa amiaza, cane orele doua, caravana noastra a pomit din Brasov. Vreo cincizeci de cai incarcati cu marfurile negustorilor, vreo doudzeci de romani si cativa negustori din Bucuresti formau convoiul la care ne-am alipit si noi. Inchiriasem trei cai, unul pentru bagajul nostru si doi pentru calatoria noastra [...].//

[...] Drumul nostru trecea printr-o vale ingusta, marginita pe amandoua

p.80

partile de mase inalte de stanci. Fiecare cotitura a vaii acestea ne arata privelisti noi, salbatic de romantice, ale naturii. Vom fi strabatut un drum de un ceas pana sa sosim la vama imparateasca. Aici vizarea hartiilor noastre a necesitat o scurta opire, dar in curand convoiul s-a pus iarasi in miscare, printre sinuozitatile Vali crestate de stanci

p.81

din ce in ce mai inalte si mai salbatice. Cate ora cinci am ajuns la posturile de graniceri cele mai departate, unde se afla carantina56. Aici se descarca toti caii si marfurile sunt incarcate de partea cealalta a liniei carantinei, pe alti cai care stau pregatiti acolo Intotdeauna in numar mare in acest scop, spre a duce la Bucuresti cele trimise si a le aduce de acolo iarasi pana aici. // In chipul acesta, traficul nu sufera niciodata o oprire din cauza dispozitiilor legii carantinei. liana ce caravana a fost gata sa-si urmeze calatoria, am vizitat instalatiile carantinei, ce se aflau aici intr-o stare vrednica de lauda. Printr-o curte mare, in care sunt asezate, la dreapta si la stanga, depozitele de marfuri, se ajunge la carantina pasagerilor, ce consta dintr-un sir de casute mici doar cu parter. Durata carantinei era stability atunci la patrusprezece zile, dar in alte vremuri tinea si numai cinci ; in altele, in schimb, iarasi treizeci pana la patruzeci de zile. Nu aveam voie sa ne apropiem decat pana la case pasi de persoanele aflate aici. De aici ne-a condus supraveghetorul, Indatoritorul nostru Cicerone, Inapoi Intr -o casuta mica unde se afla o carciuma [...]. 54 Confuzie intre Silva Blachorum et Bisserorum, mentionata in 1224, care se afla in partile Sibiului si terra Blachorum, care este Tara Fttgarasului. 55 Der Tomaser Pass. 56 Die Kontumaz Anstalt.

82

www.dacoromanica.ro

[Aici beau impreuna cu supraveghetorul un pahar in cinstea imparatului

p.82-83

Austriei, Francisc]57.

[...] In clipa aceasta ni s-a anuntat ea este gata de plecare caravana noastra. Ne-am pomit apdar indata la poarta carantinei ce ducea spre partea romaneasca. Indatoritorul supraveghetor ne-a repetat Inca odata toate instructiunile impotriva ciumii. La poarta au venit la noi comandantul trecatoarei §i directorul carantinei,

P.83

urandu-ne drum bun $i, dupa ce ne-am luat limas bun de la toti cei care ne inconjurau, am ie$it veseli pe poarta. Abia facusem zece pa$i dincolo de aceasta linie cand am vrut sa mA Intorc Inca °data, pentru ca sa dau bac$4 unuia din oameni.

Dar mi s-a dat a intelege ca aceasta nu mai era ingaduit, pentru ca ma apropiasem prea mutt de un roman care ne a$tepta acolo. A trebuit sa pun banii in mijlocul drumului, pe o piatra, II cineva a venit din partea cealalta, i-a stropit cu otet §i apoi i-a atins cu precautie cu mana. Noi pa$isem pe pamantul primejdios $i am fi fost sup* carantinei daca am fit vrut sa ne intoarcem inapoi. Prima poarta s-a inchis scartaind dupa noi. Am trecut printr-o a doua §i in

sfar$it printr-o a treia, cea mai departata

§i

P84

cea din urma poarta a carantinei

imparate$ti, unde am intalnit caravana noastra adunata. Ne-am urcat repede pe cai, am trecut in galop peste un parau mic de munte care se afla in fata noastra §i ne-am gasit in tinutul turcesc. p.85

Prima noapte in Tara Romineasea Soarele de sears lumina cu ultimele sale raze piscurile muntilor din jos, cand

caravana noastra se catara printr-un defileu ingust. Ne-am urcat tot mai sus $i curand am pierdut din vedere carantina austriaca. Prapastii infioratoare, paduri intunecoase $i stanci uria$e ne inconjurau din toate partile.

Iata-ne in Turcia !"58, mi-a strigat veselul meu tovara$ de drum, pe cand incerca sa vina mai aproape de mine II pentru ca sa infiripeze cu mine o convorbire mai intima. Dar calul lui incapatanat n-a vrut sa asculte de el [...]. Caii ace$tia59,

obipuiti sa poarte pe spate poveri grele care atarna de amandoua partite, nu obipuiesc niciodata sa meagra unul Tanga altul, intrucat unul 1-ar da la o parte pe celatalt. Intr -un $ir lung, ei merg unul dupa altul §i pa$esc astfel cu siguranta deasupra inaltimilor abrupte §i pe marginea prapastiilor adanci. Te poti incredinta fara grija instinctului acestor animate; intrebuintarea hamurilor §i fraului nu le-ar face aici decat rau [...] 87 Francisc H, ultimul Imparat romano-german (1792-1806) (1804-1835), sub numele de Francisc I.

i

primul imparat at Austriei

58 Nous voilci en Turquie. 89 Este vorba de caii romine§ti.

www.dacoromanica.ro

83

p.86

De abia ajunsesem la capatul defileului §i se aflau iara§i in fata noastra p.87

varfurile de munte acoperite cu zapada si cu ghiata, pe care // le mai aveam de trecut

[...].

p.88

La licarirea palida a stelelor ne-am urmat calatoria noastra papa noaptea

tArziu. Pe o campie mica, acoperita cu zapada o casuta singuratica, s-au oprit in sfar§it romanii no§tri. Dar aceasta nu era o cast de fermieri ci coliba nenorocita a unui roman60, unde dormeau laolalta batrani §i tineri impreuna cu porci maxi §i mici. Era greu de ales intre a intra aici sau a petrece noaptea mai degraba sub cerul liber, pe pamant61. [Cu toata frica de a se molipsi de ciuma, vantul taios §i gerul it silesc sa se adaposteasca in coliba.] [...] Un nor gros de fum umplea odaia stramta in care am intrat. Doua femei si un copil pe jumatate gol stateau in fata vetrei, de unde radiau lumina §i caldura.

Chiar langa vatra era locul de odihna al locuitorilor cu patru picioare ai acestei colibe care, la intrarea noastra, pare ca ar fi dat a intelege printr-un grohait repetat ca erau nemultumiti de a fi deranjati atat de tarziu. Dar locuitorii cu doua picioare pareau sa nu ne fi luat in seams §i astfel ne-am intins obositi cum eram, fard mofturi, ca sa ne odihnim, lavita cea tare de divan62 ,Si un geamantan drept

pema [...]. Cand ne-am trezit, soarele lumina groaznicul nostru adapost de noapte, anume atat cat ii ingaduia golurile ferestrelor mici, lipite cu ba§ica de animale. Toti p.89

locuitorii // acestei colibe se mai odihneau Inca, unul langa altul in grupuri familiare, cand ne-am sculat cautand sa scapam de zapu§eala apasatoare din aceasta odaie [...]. Cerul era senin §i insorit §i soarele lumina minunat crestele stancilor din apropiere, acoperite cu zapada, a caror stralucire orbea ochii //.

Calatorie prin muntii cei Inalti

p.90

[...] Am urmat cursul unui parau mic care vajaia §i i§i avea izvorul in aceste inaltimi aeriene §i putin cate putin, cu cat coboram mai jos, se prefacea p.91

intr-un rau de seama63. De douasprezece pans la cincisprezece on a trebuit sa trecem apa aceasta in diferite locuri // §i, in cele din urma, nu fart primejdia de a face o baie in valurile sale, fait de voia noastra. Totu§i peisajul, oferit de aceasta calatorie deosebit de interesanta, mereu nou §i care se tot schimba, ne facea sa uitam de toate neplacerile §i greutatile [...]. De o frumusete impunatoare sunt padurile de brazi §i de molizi, care acopera regiunile cele mai inalte din muntii ace§tia. Pareau sa intreaca aproape de doua on 60 Die eldende Hiitte eines Roman. 61 Auf blosser Erde. 62 Ottomane. 63

84

Prahova.

www.dacoromanica.ro

indltimea brazilor germani si se indltau uriasi cdtre cer sau zaceau culcati la pamant; caci // nu putine locuri am intalnit noi, unde multi din acesti copaci dezradacinati

p.92

alunecau la vale pe povarnisul unei inaltimi si era vddit ca fuseserd aruncati la pamant de o furtuna putemicd. In prima zi a calatoriei noastre nu am facut un drum prea insemnat, totusi la popasul nostru de sears ldsasem in spatele nostru culmile inalte acoperite cu zapadd. Romanii nostri au poposit iardsi langa o colibd asemandtoare cu cea de prima data, dar nu am intrat induntru, ci am pornit mai departe spre a dormi sub cerul liber. A doua zi am ajuns treptat in tinuturi mai prietenoase. Cu cat ajungeam mai jos, cu atat Valle deveneau mai prelungi si mai pldcute. Am trecut pe langd unele mandstiri ortodoxe64, asezate fermecatoare. Pe povarnisul unui munte am intalnit cazaci65 care pareau sd fie asezati aici in chip de vamesi, intrucat ei cereau si cdpdtau vamd de fiecare cal. Seara am ajuns la ultimele povarnisuri ale muntilor // si am vazut in fata noastra sesul. Am poposit pe o inaltime frumoasd, verde, care domina o priveliste minunata si indepartatd. In dimineata urmatoare ne-am trezit din somn, odata cu rdsdritul soarelui, sunetul tobei si al fluierului. Acest zgomot rdzboinic venea dintr-un sat mic de pe partea cealaltd a raului, unde statea in tabard infanteria rusk care se pregatea sa plece mai departe. Romanii nostri au fost si ei tulburati in odihna for si s-au pregatit sa pomeasca devreme iardsi la drum. intr-adevAr caravana noastra s-a pus in miscare °data cu soldatii rusi [...]. Aproape in acelasi timp cu rusii am ajuns la Campina66, unde curiozitatea impingea pe toti locuitorii sa priveascd marsul trupei de rdzboinici, care la intrarea in aceasta localitate isi uneau glasurile pentru a canta rasunatoare. La

Campina se afla un post de vamd roman, // unde a trebuit sa ne vizam hartiile. Ne-a uimit, intr-un chip deosebit, amenajarea acestui oficiu, unde am dat peste functionari cu turbane si cu costume turcesti, odihnindu-se nepasatori pe un divan moale, capitonat, fumandu-si pipa. Zgomotul trupelor care treceau nu a deranjat pe acesti onorabili din dulcea for nepdsare67. A tinut mult pand ce ni s-a dat drumul, si chiar pentru aceasta , ei nu s-au miscat din pozitia for comodd, ci si-au mazgalit viza cu o mans nepdsatoare pe pasapoartele noastre pe care be asezaserd in fata tor, pe genunchi. De altfel nu am gasit nimic atragdtor la Campina, ascii murddria mare de pe uliti era pentru noi o priveliste obisnuitd de la satele romanesti din Transilvania si Banat. " Einige griechische Kloster. Una din ele trebuie si fi fost manistirea Sinaia. 65 In 1833 Tara Romaneasca se afla sub administratia provizorie militara rusk in conformitate cu prevederile tratatului de pace de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829). 66 Kimpina, ora§, jud. Prahova. 67 Dolce far niente.

www.dacoromanica.ro

85

p.93

p.94

Portul localnicilor era tot acelasi, numai ca, ici d colo se arata un turban mic sff ingust, sau mai mult o simple legatura de cap, care pe langa copierea p.95

moravurilor turcesti, prevestea sff o nepasare si mai mare. In afara Campinei a trebuit // sa strabatem iarasi raul , pe care it trecusem de atatea on, sff acum calatoria noastra se desfasura pe o campie neteda.

Am gasit pretutindeni pamantul cel mai bun si cel mai roditor, dar care nu este folosit decat pe intinderi foarte mici si am vazut mai multe femei sff copii ce se indeletniceau cu munca campului, in timp ce lenesul flacau roman sta acasa. Totul era verde aici sff vegetatia vie, copacii plini de ion sff aerul plin de cantecele vesele al pasarilor. Ne-am lepadat mantalele, pe care nu le scosesem niciodata de pe umeri in munti, chiar si un pardesiu usor ni s-a parut aici prea incomod. in locul brazilor si fagilor am intalnit aici livezi mici de meri si de nuci, de peri, de ciresi si de alte soiuri de fructe. Tot tinutul parea o grading placuta, create de nature fare ajutorul mainii omului. Pretutindeni se arata belsugul sff armonia [...].

0 zi in Lipoveni68

p.97

Lipoveni a fost primul nostru popas de noapte la ses. Romanii nostri au hotarat sa ramana aici, in ziva urmatoare, pentru a da oarecare odihna cailor dupd mersul istovitor din munti. 0 zi intreaga intr-un sat romanesc ! [...]

p.98

p.99

Am vrut sa inchiriem alti cai, dar nici un locuitor din sat si, cu atat mai putin hangiul, nu s-a incumetat [...].// [.. Ne-a cuprins aproape disperarea cand am zarit imprejurimile. In fata carciumii era o piata mare deschisa,forum-ul Lipovenilor, presarata in lung si in lat de baltoace. La dreapta carciumei se afla o dugheana a unui bacan, cu cateva lavite si mese, unde barbatii care locuiau in acest salas obisnuiau sa-si face siesta sau se pregateau cu cateva pahanite de rachiu69 [...] pentru o noua odihna sff un nou somn usor. La stanga, la o mica departare, era cimitirul cu o biserica mica, unde stramosii nobililor lipoveni dormeau somnul de veci. Cealalta jumatate a pietei circulare era marginita de imprejurimea joasa a gradinilor in dosul carora se zareau cateva colibe saracacioase. Nu se ivea nimic pe aceasta scene pustie decat, ici si colo, cate o femeie batrana cu infatisare de vrajitoare sau cativa copii murdari sff zdrentarosi sau un caine flamand. Ne saturasem de privelistea aceasta si am vrut sa ne odihnim sff sa nu jignim obiceiurile tariff, cand au aparut deodata [...], // pe pragul carciumii doi inA care ne-au atras atentia. Unul, de o stature Malta sff putemica, bine proportionate sff cu o barbs lungs care ii dadea o infatisare de patriarh, era capetenia religioasa, pastorul tuturor sufletelor de romani din sat. Vesmintele sale constau dintr-o rasa lungs sff 68 Lipovan, sat disparut tang Baltita, corn. Manesti, jud. Prahova. 69 Liqueur.

86

www.dacoromanica.ro

neagra de stofa, stransa la mijloc de un brau lat. Tovarawl sau in ve$minte ro$ii turce$ti $i cu tichie pe cap era precum Mephistopheles langa Faust. Costumul sau ne permise sa recunoa$tem in el un arnaut [...]. [Ama'ndoi Iii petrec vremea la carciuma]. // [...] Arnautul nostru parea sa joace aici rolul unui mic tiran, dupa cate //

p.100-102 p.103

mi-a povestit in taina ca'rciumareasa. Supunea la contributie, cand pe un vecin cand

pe altul, §i cerea ceea ce i se parea necesar pentru satisfacerea momentana a dorintelor sale sau pentru intretinerea persoanei sale $i fiecare ii dadea bucuros pentru a preveni actele de violenta pe care le-ar fi avut neaparat, drept urmare, orice refuz [...]. p.104

Bucure$ti Cand am parasit Lipovenii ne-am despartit de convoiul cel mare impreuna cu

cativa dintre conducatorii caravanei $i ne-am grabit sa o luam Inainte. intrucat distanta de la Lipoveni pans la tinta dorita a calatoriei noastre era Inca foarte insemnata, ne-am lasat caii sa mearga intins.

Drumul era minunat $i am socotit ziva aceasta drept una dintre cele mai placute din intreaga mea calatorie [...]. Nu-ti poti inchipui ceva mai incantator decat acele dumbravi tinere din campiile din preajma Bucure$tilor, la vremea cand le strabateam §i cand totul era Inflorit [...].// [...] Soarele apunea, cand in sfar$it, iqind dintr-una din acele padurici, am

p.106

zarit pe un §es intins §i departat turlele Bucure$tilor. Prima impresie pe care ti-o lass

vederea acestui ora$ este ma'reata §i surprinzatoare. Departarea contribuia $i mai mult sa ne uimeasca asupra Intinderii sale, intrucat orizontul, cu totul indepartat, cu grupurile sale de copaci parea sa se confunde cu turnurile numeroase din Bucure$ti, astfel ca not nu vedeam nici Inceput nici sfar$it §i credeam Ca avem Inaintea noastra un ora$ nesfar$it de mare. Interiorul Bucure$ti ofera un amestec foarte ciudat de moravuri orientale $i occidentale, care pe vremea $ederii noastre acolo a mai ca$tigat in varietate multicolord" prin prezenta ru$ilor. Contrastul cel mai ciudat it alcatuie$te portul oriental al boierilor cu imbracamintea sotiilor lor, care urmeaza intotdeauna cea mai noua mods pariziana, §i cu echipajele elegante de la Viena, pe care le intalne$ti pe toate strazile $i care au ajuns o cerinta de capetenie al acelui lux funest

// ce predomina aici la Bucure$ti, mult mai mult decat in orice capitals din Germania. Nici o sotie a vreunui boier ceva mai instarit nu ar consimti sa mearga pe jos. Toti se plimba cu trasura de-a lungul promenadelor publice, adica pe acele strazi din ora$ unde luxul se arata de preferinta; de aceea se gasesc in toate pietele 7° An bunter Mannighfaltigkeit.

www.dacoromanica.ro

87

p.107

foarte multe birje, care fac aici cele mai bune afaceri. Varietatea vesmintelor bistinasilor, ca si cea a negustorilor straini, multimea de mestesugari germani, de bucatari si restauratori francezi, de speculanti si de aventurieri de toate neamurile; uniformele rusilor, cazacii cei murdari cu chipuri respingatoare, langa arnauti in vesminte somptuoase si multicolore, un arsenal de arme la brau si ale caror trasaturi barbatesti expresive par si mai izbitoare prin incolacirea deosebit de indrazneata a turbanului lor; cetele de familii tiganesti, negri-maslinii, din fata

palatelor boierilor bogati, toate acestea ofera strainului nou-venit o priveliste p.108

deosebit de uimitoare. Orasul in sine, strazile sale si // arhitectura locuintelor, ofera o priveliste tot atat de ciudata ca si agitatia multimei care se misca aid. Palate ce se ridica aici intre colibe saracioase murdare, mandstiri Inconjurate cu ziduri, biserici si bazare

care alcatuiesc o podoaba minunata a Bucurestilor, sunt risipite fara plan si fara regula in toate colturile, iar nenumaratele cladiri mari si spatioase zac in ruins si de daramaturi, ca urmare a cutremurelor puternice, de care este adeseori Incercat orasul acesta. Cele mai multe din strazile sunt podite cu dulapi largi, in loc de caldaram, devenind foarte greu pentru pietoni in timp de

ploaie. Numai strada principala, care se Intinde in linie dreapta prin mijlocul orasului, este pardosita in parte; dar pardoseala aceasta se gaseste intr-o stare atat de rea, incat este aproape Inca si mai greu sa Inaintezi decat pe drumul oscilant de

barne. Totul ofera o icoana veridica a starii de acum a Tarii Romanestgl, p.109

pretutindeni lux si risipa, alaturi de mizerie // si lipsa apasatoare; aici incantarea manierelor si moravurilor europene la unele lucruri izolate care sunt la vedere, dincolo nepasarea turceasca si staruinta indaratnica in obiceiuri vechi si pentru un fel de viata invechit; pretutindeni atata salbaticie si contraste atat de izbitoare, incat

abia poti prinde ocazia sa introduci, asa cum ar trebui, oarecare randuiala si armonie. Orasul acesta mare, bine populat, putea fi socotit, Inainte de ocuparea sa de

catre rusi, ca un focar al ciumei; pustiirile ei au fost Ingrozitoare Inca la sfarsitul anului 1829. Baltile care inconjoara Bucurestii, apa cea rea si Inca si mai mult,

murdaria dezgustatoare din interiorul orasului erau cauzele acestei . Prin curatirea acestui grajd al lui Augias, administratia rusa si-a castigat un mare merit. Inaintea fiecarei case, mai ales langa palatele boieresti, erau mormane de balegar si de gunoi adunate care se tot marisera, de doisprezece si de

cincisprezece ani, astfel ca a trebuit osteneala la indepartarea acestora pentru a ajunge pand la nivelul pamantului. Aceasta munca de Hercule a fost p.110

Indeplinita cu cazaci [...]. // [...] Ceea ce insa n-au facut bine rusii, este scumpetea cea mare pe care au pricinuit-o prin prezenta lor si care in timpul calatoriei noastre prin tara atinsese 71 Romanii isi numesc tam lor: Terra Romanesca (n. a.).

88

www.dacoromanica.ro

punctul cel mai inalt. Pentru o camaruta mica *i nenorocita, fara nici un confort, care nu avea nici macar o podea de lemn (probabil ea in anul precedent fusese ciuma) in odaia aceasta §i ca scosesera din pricina aceasta un ducat. Toate alimentele se scumpisera in aceea*i propoqie, astfel ca traiul la Paris era mai putin costisitor decat era pe atunci *ederea la Bucure*ti. Dar strainul are de facut mai putine cheltuieli pentru petrecerile publice, caci viata socials se mai afla Inca pe o treapta inferioara, Intr -o tara unde nu este nici un

gust mai rafinat care sa to impinga la alte petreceri, in afara de satisfacerea placerilor trupe*ti *i a unei vanitati meschine.

Muzele nu $i -au cladit aici nici un templu. Dimpotriva romanul,. ca *it razboinicul rus, aduce jertfe cu acela*i devotament, plin de ravna in templele lui Bachus *i Venus care // au acolo numero*i preoti *i preotese, astfel ca cultul acestora poate fi considerat drept cel care stapane*te cel mai mult la Bucure*ti.

PA 11

Cantece nationale ruse, dansuri ruse, banchete ruse *i aventuri de dragoste §i constituiau singurul subiect de conversatie generala. Domnii ru*i *tiau sa se impuna prin banii lor; zi §i noapte iii duceau cu ei ceata de muzicanti pe stra.'zi *i acolo unde se aratau ofiterii ru*i, era o viata de

ruse umpleau pe atunci orgul

sarbatoare. Numai ei erau stapani la Bucure*ti; un guvernator rus72 primea Inchinarea73 boierilor, vechiul scaun domnesc at voievozilor74 era vacant *i ora*ul *i tara erau lasate in voia bunului plac al strainilor [...]. [Urmeaza consideratii asupra trecutului, asupra lacomiei fanariotilor, precum §i asupra tributului platit Portii]. [...] Limba lor evoca, vechea patrie a neamului75 lor §i

p.112

istoria adevere*te dovezile originii lor. Amagiti prin salbaticia naturii fizice *i morale // a acestor romani, unii voiau sa-i tagaduiasca nobletea originii §i sa-i atribuie o sorginte slava [...].

p.113

[Autorul citeaza impotriva acestei teze parerea istoricului rus Karamzin]. [...] Bucure*ti, intemeiat de Radu Negru (Negru Voda)76, care s-a facut domn al tarii in jurul anului 1290, numara in timpul domniei lui Brancoveanu77 (in anul 1713) peste 50 000 de locuitori si avea palate domnesti, pravalii gi hanuri78 frumos cladite si manastiri de zid $i biserici. Alexandru Ipsilanti79 a contribuit mult 72 General Pavel Dimitrievici Kiselev (noiembrie 1829aprilie 1834). 73 Die Huldigungen. 74 Der Hospodare. Adici originea Latina. 76 Negro Vod, figura legendara. Autorul reproduce aici vechea traditie Inregistrati de cronica Cantacuzineasca. 77 Constantin Brancoveanu (28 oct. 1688-24 mart. 1714). 78 Kauf-und Wirthshauser (Han :S)

79 Alexandru Ipsilanti, domn al Tarii Romanevi (15 sept. 1774-4 ian. 1782).

www.dacoromanica.ro

89

p.114 p.115

la infrumusetarea Bucure§tilor, a cladit un mare palat domnesc8° gi sub domnia sa (1774-1782) s-au ridicat multe cladiri particulare aratoase. In prezent, orgul acesta numara aproape 100 000 de locuitori, fara a se tine seams de marea mortalitate pricinuita adeseori de ciuma.

p.116

Se vorbete ma de noul proiect de a alinia §i de a infrumuseta strazile, de cladiri noi, de o transformare a capitalei romane§ti. Dar vointa este puternica iar actiunea este slabs. Romanii au o putere de imaginatie vie, orientala, dorintele for ratacesc bucuros dincolo de marginile realitatii, dar mijloacele bane4ti sunt reduse II. Dragostea de lux $i trai bun epuizeaza fortele indivizilor $i Impiedica actiunile mai mari, mai insemnate, pentru binele general. Fii boierilor romani se duc bucuros in Germania, in Franta §i in Anglia, ca sa guste dulceata culturii europene §i pentru a invata sa o cunoasck totu0 , cei mai putini la numar, aduc un gust mai bun sau idei mai Clare asupra nevoilor adevarate ale tarii, iar §ederea for la Londra sau Paris nu folose§te de obicei decat spre a da o hrana mai bogata Inclinarii for pentru lux §i risipa.

p,117

Cu atat mai vrednica de lauds este, in aceste imprejurari, straduinta catorva boieri, al caror suflet este cu adevarat de binele neamului. Chiar daca numarul for este mic, zelul for va reu0 sa conduca treptat pe semenii lor, spre acel punct de unde trebuie sa pomeasca o actiune comuna care, in timp, sa se bucure de un rezultat favorabil. Deja s-au publicat in Bucure§ti cateva periodice in limba romans, s-a inflintat o tipografie pentru carti, precum Si diferite institutii superioare de invatamant §i poate ca nu este departe vremea cand Tara Romaneasca ne va trimite §i poeti §i // scriitori nationali [...].

p.118

Drum spre Braila

p,119

Dupa o edere de zece zile la Bucure§ti, curiozitatea a fost satisfacuta Indeajuns [...]. [...] Ne-am hotarat sa mergem la Galati, sa ne suim acolo intr-o corabie §i sa

ne urmarn astfel calatoria noastra pe Dunare in jos Si pe Marea Neagra la

p.120

Constantinopol [...]. Ne-am alipit §i de data aceasta de o caravans, care era 'Inca §i mai numeroasa ca aceea cu care venisem de la Bra§ov. Cea mai mare parte din companie era formats din negustori din Bucumti §i din Galati; aveam mai multe trasuri II, dar mai erau $i unii calare §i toti erau bine inarmati.

Seara, catre orele 5, am parasit Bucure§tii, astfel ca la primul popas de noapte, pe care 1-am facut intr-o carciuma singuratica, se mai vedea Inca ora§ul. 80 Curtea Nour, construitA pe Dealul Spirii (1775-1776), cunoscutA, dup.. incendiul din 14/25 dec. 1789, dar mai ales dupa cel din 2 dec. 1812 (intre timp restauratA: 1798-1799), sub numele de Curtea Arse. Ziduri, rAmase in picioare, au fost daramate, in parte, de cutremurul din 1838, vezi

N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureg, Bucuresti, Editura Academiei Romine 1961, p. 35-41.

90

www.dacoromanica.ro

Soarele abia asfintise cand am ajuns acolo si am ocupat cateva mese din fata acestei case, ca sa ne bucuram in aer liber de seara aceea incantatoare. Ne pregateam chiar sa luam o masa frugala, cand deodata, s-a facut o galagie mare in dosul casei. Au rasunat impuscaturi si apoi un strigat patrunzator a razbit pans la urechile noastre. Toti au sarit in picioare si s-au napustit spre locul de unde se auzea acest zgomot abia la o suta de pasi in dosul casei, am gasit pe argatii carciumarului luptandu-se cu cativa hoti care erau pe cale sa tarasca cu ei mai multe capete de vite. Cu ajutorul interventiei noastre au fost curand pusi pe fuga [...].// !n dimineata urmatoare am pornit devreme la drum. Calatoria noastra s-a

p.121

facut pe o campie neIntrerupta; sosele adevarate nu se gasesc nicaieri aci, ci se merge in crucis si in curmezis pe campiile mai roditoare care stau nefolosite si pustii, de mai multe zile de drum. Am petrecut noaptea a doua sub cerul

liber, caci nu se zarea, de jur Imprejur, nici un sat ba chiar nici o singura coliba. Vremea era frumoasa si blanda, luna a luminat toata noaptea si astfel aceasta situatie nu ne-a fost deloc neplacuta. Tnainte de a se crapa de ziva am fost treziti din somn de un zgomot ciudat. Se apropia tot mai mult si, in sfarsit, a trecut repede pe langa not [...]. Nu era decat o trasura romaneasca de posts, o caruta8I destul de mare pentru o persoana, cu patru roti joase care se invarteau, scartaind si duduind in jurul axei Tor. Un surugiu roman myna caii, calare pe unul din animale asa mergeau mai departe //. [...] Orice trasura rapids, orice curier specia182 din tarile noastre civilizate,

raman mult in urma. Totusi nu stiu ce curaj poate avea calatorul sa mearga in astfel de conditii, cu acest scartait ametitor, cu galopul salbatec al cailor, cu infocarea surugiului care nu se uita niciodata in spate si care se sinchiseste prea putin daca trasura atat de subreda se preface in bucati si daca ajunge el singur, numai cu caii, la statia urmatoare, cum s-a intamplat adeseori, sau daca rotile se aprind din pricina frecarii puternice si continue, iar calatorul se rostogoleste intr-un car de foc ca un al doilea Helios. In ziva a treia a calatoriei noastre am trecut pe langa o tabara ruseasca. Randuiala frumoasa in care erau asezate corturile si disciplina military stricta, care se vedea pretutindeni ne-a oferit, in aceste tinuturi izolate, o priveliste tot atat de noua pe cat era de placuta //. A trebuit iarasi sa petrecem noaptea sub cerul liber, caci aceasta provincie este atat de putin populata, incat in tot drumul nu am trecut decat pe langa trei sau patru sate saracacioase. In sfarsit, in ziva a patra, campia a inceput sa se schimbe treptat in dealuri line si in seara aceleiasi zile ne-am gasit in imediata apropiere a Brailei, Intrucat drumul nostru se indrepta spre Galati, am limas ceva mai la o parte de localitatea aceasta, atat de remarcabila in istoria ultimei campanii ruso-turce, dar 81 Ein Karren. 82 Extrapost

www.dacoromanica.ro

91

p.122

p.123

ne-am asezat chiar in apropiere cel de-al patrulea §i ultimul nostru popas de noapte, inainte de Galati [...].

Galati

p.124

intr-o dimineata frumoasa si insorita am trecut Siretul, un rau insemnat care desparte Tara Romaneasca de Moldova. Un pod de vase de douazeci de pontoane, de vreo 150 de pasi in lungime, leaga cele cloud maluri ale acestui eau nu departe de

locul unde se varsa in Dunare. Abia la cloud mile mai jos de Siret, Prutul

p.126

p.127

p.128

rostogoleste talazurile in Dunare si intre cele doua guri ale acestor rauri este asezat orasul si portul Galati, care nu si-ar fi putut don o asezare mai favorabild pentru comertul sau. Amandoua caile fluviale, a Siretului si a Prutului, care imbratiseaza Moldova, duc cu usurinta toate produsele tarii la Galati pana unde // yin, in susul Dunarii, vasele din Marea Neagra si pun in legatura comertul acestei piete cu marile targuri din Levant. Atinsesem inaltimea de unde se zareste pentru prima 'pars orasul si portul. Intinsele ape oglinda ale Dundrii, frumosul lant de munti de pe indepartatul mal bulgaresc83 si tot tinutul de aici pana la gura Prutului se desfasura in fata noastra [...]. Galati, care se afla chiar in fata noastra, era inconjurat de cazaci. indata ce acestia au bagat de seams prezenta noastra, unii au venit la noi ca sa ne faca cunoscut ca nu trebuie sa patrundem in oral deoarece izbucnise ciuma [...]. [In uma tratativelor cu cazacii, purtate de un italian, li se ingaduie intrarea in oral]. Aceasta s-a si petrecut de fapt, dar abia spre sears si cu conditia ca fiecare din noi sa plateasca cloud ruble [...].

[...] Cand am pasit pe strazile Galatiului am simtit ceva ciudat. Toate pravaliile, toate carciumile si toate cafenelele , fiecare usa era ferecata si once relatii oficiale erau suspendate. Un miros respingator de fum pe care-1 gasesti in cele mai multe localitati din Tara Romaneasca si din Moldova intensified mai mult sentimentul de neplacere. Intr -un colt am vazut un grup de oameni adunati, am auzit vorbindu-se limba germana si m-am apropiat. Erau negustori din Brasov care aveau insemnate depozite de marfa la Galati. Ei se plangeau cu insufletire de piedicile puse comertului de catre autoritati si dadeau ca sigur ea totul nu ar fi decat un zvon neintemeiat. Zile le urmatoare ne-au dovedit indeajuns ca oamenii acestia aveau dreptate. Nu a aparut nici un caz de ciuma, negustorii si-au deschis dughenele, carciumile si cafenelele au fost frecventate ca

mai inainte si autoritatile, care castigasera cateva ruble sunatoare prin aceasta artistica manevra a spaimei, s-au declarat multumite. 83 Afirmatia eronatd, deoarece malul drept al Dundrii, in acea zona nu era bulgdresc ci dobrogean, respectiv provincia romaneasca (Dobrogea) facand, pe atunci, parte integranta din Imperiul Otoman.

92

www.dacoromanica.ro

Este foarte posibil ca guvernatoru184 de atunci al Galatilor, a carei // infatisare

p.129

imi aducea intotdeauna aminte de Sancho Panza85, sa se fi temut cu adevarat de ciuma intrucat predecesorul sau, impreund cu intregul personal al cancelariei, cazuse jertfa acelei . Am aflat aceasta jalnica poveste din gura sotiei sale care

vorbea limba germana si limba franceza $i care a avut bunatatea sa faca pe interpreta simtamintelor mele pe langa cinstitul ei sot, intrucat acesta nu intelegea nici un cuvant ce nu era rusesc. Sederea noastra la Galati a tinut mai mult decat am fi dorit. Orasul acesta nu are nimic atragator $i, in afara de comertul activ, nu vezi totusi nicaieri vreo urma de buns stare, ba chiar in afara de locuinta guvernatorului $i de cateva magazii in port, nici macar o casa de piatra. Totul este cladit din lemn, pretutindeni colibe scunde, nearatoase, rar cu un cat. Se vede Ca totul este conceput numai pentru depozitarea vanzarea marfurilor. Iti poti face o imagine exacta a orasului, cand strabati randurile de dugheni ale unui iarmaroc, caci tot astfel se infatiseaza strazile din Galati. Ai chiar aici imaginea anticipata86 a unui oras turcesc, chiar daca nu vezi moschei $i minarete. Cafenelele din port redau adevaratul tablou al vietii turcevi,

caci aici se aduna toti turcii, care fac comer; la Galati. Acolo se opreau de preferinta. Stateam odata intr-una din aceste cafenele priveam ingandurat spre dealurile din Bulgaria87, care iii ridica coama for verde de partea cealalta a panzei largi de apa a Dunarii, cand s-a apropiat de mine un capitan de corabie turc $i ma batat pe umar [.. .]. [Fumeaza din ciubuc si beau cafea impreuna, fat-A sa scoata nici un cuvant].

p.130-131

p.132

Calatoria pe Dunare

Mai multe corabii erau gata sa ridice ancora in portul Galati, ca sa pomeasca cu primul vant prielnic spre Constantinopol. Ne-am dus pe bordul unde corabii grecesti de comer ;, caci nadajduiam sa infruntam mai bine calatoria pe Marea Neagra, cea perfida, cu grecii, care sunt cunoscuti aici drept cei mai buni navigatori [...]. [.. 1 Era o dimineata minunata cand am ridicat ancora $i ne-am luat limas

bun de la Galati. Corabia noastra a urmat incet curentul fluviului, care aci se largeste cea mai mare latime $i are o pants destul de perceptibila. La Reni, Dunarea face un cot si dintr-o data malul moldovenesc a disparut din

fata privirilor noastre. Inaintea noastra se desfasurau pe stanga numai campiile Der damalige Gouverneur. Probabil este vorba de ispravnic. Personaj din celebra lucrare Don Quijote a lui Miguel Cervantes, care reprezinta lume obisnuitA. vulgarl. 84

85

86 87

Vorgeschmack. Vezi nota 83.

www.dacoromanica.ro

93

p.133

mlastinoase ale Basarabiei $i pe dreapta tinuturile pitoresti ale Bulgariei88. 0 singuratate adanca domnea pe amandoua malurile, nici orase, nici sate nu se ridicau in aceste hotare primejdioase [...]. Numai corabii de paza rusesti pandeau corabiile de comert care treceau, gata sa scufunde once corabie care s-ar Impotrivi ordinelor ofiterului comandant. Nimic nu mai aminteste aici calatorului ca se afla Inca in Europa, p.134

in // continentul atat de vestit al civilizatiei, decat numele fluviului al carui curs it urmeaza. Dar chiar fluviul insusi nu-si mai pastreaza infatisarea sa mandra; curand el se imparte In mai multe brate [...] $i se pierde in cele din urma in mlastinile intinse gi surprinzatoare care se prelungesc Marea Neagra. La Isaccea89 am lasat ancora in prima zi a calatoriei noastre. Rusii stabilisers aici un pod de vase peste Dunare care parea ca strange fluviul intr-o albie ingusta, desi numara saptezeci $i cinci de pontoane. In ziva urmatoare, a trebuit sa aruncam ancora in fata podului toata ziva, caci rusii nu au voit sa-1 deschida. Totusi am

fost destul de norocosi sa intalnim aici o multime de corabii care asteptau Inca de

p.135

p.136

p.137

patrusprezece zile acelasi serviciu din partea rusilor. Poate ca la baza acestei intarzieri era o idee politics, caci corabiile se aflau in fata ruinelor cetatii Isaccea, daramata din temelie [...]. [...] Al doilea popas a fost Tulcea, tot o fosta cetate turceasca, dar din care n-a mai ramas piatra peste piatra. Aici am intalnit mai multe corabii care aveau pe bord emigranti bulgari. Familii intregi, ba chiar sate intregi, Iii parasisera pamantul natal, ca sa se aseze in Moldova si In Tara Romfineasca ca $i in pustiurile din sudul Rusiei. La Tulcea se sfarsesc inaltimile de pe malul bulgar90. Am urmat bratul principal at Dundrii, numit de corabieri bratul Sulina, Si in curand nu am mai avut, pe stanga ca ti pe dreapta, decat mlastini cat vezi cu ochii. Cursul Dundrii este peste tot mai putin sensibil; ea se indreapta in cotituri numeroase printre malurile acoperite cu trestii Inalte $i in unele locuri este atat de ingusta incat doua corbaii care se intalnesc abia se pot ocoli in siguranta. 0 multime de pescarusi, de rate salbatice, de gaste si pelicani animau aceste intinderi inaccesibile //. A trebuit sa petrecem doua zile Intre aceste nemasurate mlattlni, intrucat nu puteam strabate decat scurte etape, din cauza cursului Incet al Dunarii si a lipsei totale de vant prielnic [...]. In cea de-a sasea zi de la plecarea noastra din Galati am ajuns in sfarsit la Gura

Dunarii, la Sulina. Un far singuratic se inalta in varful malului acoperit cu stuf, iar Dunarea este aici atat de putin adanca, incat corabiile cu incarcatura grea nu pot intra decat cu primejdie in port //. Am aruncat ancora chiar la varsarea in asteptarea unui vant prielnic cu care sa putem ajunge in largul marii [...] 88 Eroare! Malul drept era al Dobrogei care, in acea vreme era integrate Imperiului Otoman. 89 Oras, jud. Tulcea. 90 Aceea0 eroare. Vezi nota 83.

94

www.dacoromanica.ro

CHARLES DE BOIS-LE-COMTE (1796-1863)

Numele baronului Charles Joseph Edmond de Bois-Le-Comte este frecvent invocat, in legatura cu istoria moderna a societatii romanesti din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Nascut Ia Paris, la 2 februarie 1796, el a intrat foarte devreme (1814) in serviciul diplomatic francez din perioada Restauratiei; a ocupat consecutiv functiile de secretar de ambasada si insarcinat cu afaceri Ia Viena, St. Petersburg, Madrid si Londra. In anul 1829, cariera sa diplomatica a continuat, fiind numit director general in Ministerul Afacerilor Straine, functie din care, in 1830, dupa revolutia din iulie ce a condus la caderea Bourbonilor, s-a retras prin demisie.

Cu toate acestea, noile autoritati ale Monarhiei din iulie au apreciat competenta si profesionalismul sau, drept care, in 1831 a fost rechemat in aparatul diplomatic francez. in 1833, noul ministru de exteme, contele de Rigny, I-a considerat drept persona cea mai potrivita pentru a efectua o misiune de informare in Orientul Mijlociu si Europa de Sud-Est, in conditiile degradarii treptate a situatiei interne si a pozitiei intemationale a Imperiului Otoman. Dupa un scurt periplu in Egipt si apoi in capitala otomana Constantinopole, diplomatul si omul politic francez si-a inceput voiajul in Principatele Romane: la inceputul primaverii lui 1834 el s-a aflat

la Iasi. Dupa o sedere de cateva saptamani in capitala moldava, el s-a indreptat catre Bucuresti, capitala Principatului muntean unde a sosit la 10 / 22 aprilie 1834. Pentru elaborarea informarii sale, el a purtat lungi discutii cu cateva din principalele personalitati politice si religioase ale momentului: marele vornic Gheorghe Filipescu, mitropolitul Grigore Dascalul, marele logofat (si viitor domn) Barbu $tirbei, generalul Nicolae Mavros, stolnicul Ianache Vicarescu. La 23 aprilie / 5 mai 1834 Bois-le-Comte a parasit Bucurestii si a revenit la Iasi, unde s-a bucurat, din nou, de o buns primire din partea autoritatilor locale. La 10 mai s-a reintors pe malurile Dambovitei unde a mai ramas circa opt zile, dupa care, Ia 18 / 30 mai 1834 si-a continuat misiunea de informare plecand ate Serbia. Voiajul informational al omului politic mentionat s-a incheiat la Atena, Ia sfarsitul verii anului 1834. In cursul activitatii sale guvernamentale, Charles de Bois-Le-Comte a mai indeplinit misiuni diplomatice similare in Spania si Olanda. Innobilat in 1845 (a primit titlul de conte) a fost primit in

Camera Pairilor, iar ultima sa insarcinare diplomatica a fost cea de ambasador al Frantei in Confederatia helveta, cu resedinta la Berna. Dupa revolutia de la 1848 s-a retras din activitatea publica, iar in ultimii ani ai vietii a conceput o valoroasa lucrare intitulata Histoire des traditions politiques de k France. A murit in 1863, la Paris. Lucrarea, intocmita de Bois-Le-Comte in 1834, asupra starii generale a Moldovei si Tarii Romfinesti, este precedata de un Preambul, in cursul careia autorul ne infatiseaza statutul politic al celor dotia tari romane in acel moment, ca si pozitia lor, cu deosebire in ochii puterilor vecine. Urmeaza apoi o prezentare distincta a fiecaruia din cele doua Principate, datele (destul de precise totusi) vizand geografia for fizica, elemente demografice generale si gradul de ocupare al populatiei, resursele naturale, starea industriei si organizarea administrativ-teritoriala. Un segment special al memoriului urmareste nivelul de dezvoltare culturala a societatii, starea invatamantului si instructiunii publice. Trebuie de asemenea amintit, ca, in afara memoriului propriu-zis, calatorul francez a inclus si o Anexa, care descria situatia si perspectivele comertului pe principala artery

www.dacoromanica.ro

95

navigabill a tarn (Dunkrea), precum 5i interesele tAri lor vecine. Aceasta se incheie cu o analizA a situatiei politice interne a acestora. Prezentarea globala, facuta de baronul Ch. de Bois-Le-Comte societAtii romanesti la 1834, este in ansamblul ei, destul de obiectivA gi bazata pe informatii credibile. Din cuprinsul materialului este vizibila si atitudinea critics la adresa Rusiei, vazutA ca un potential concurent economic al Frantei si un factor de franare a evolutiei politice modeme a celor doui tad. Concluzia este ca, chiar flit a fi

perfect, memoriul in cauza ramane o sursi serioasa, de prim rang, pentru analiza istoricA a starii generale a societatii romfinesti in deceniul 4 at secolului al XIX-Iea.

Mai trebuie mentionat ca, datorita seriozitatii informatiei si soliditatii datelor folosite, memoriul a fost utilizat ca un document de referinta de catre diplomatia franceza si staff-ul politic al lui Napoleon al III-lea, in perioada Unirii Principatelor (contele Walewski, ministru de externe in perioada mentionata, consulii Bedard si Tillos, s.a.m.d.). Despre el au scris: Petre V. Hanes, Formarea opiniei franceze asupra Romciniei in secolul XIX, Bucuresti, 1922, p. 174-175; Nicolae Iorga, Istoria romcinilor prin ccilatori, vol. III, Bucuresti, 1924, p. 168-169; Idem, Istoria Bucure.stilor, Bucuresti, 1939, p. 248-249; Dan A. LAzarescu, lmaginea poporului roman in constiinta europeand, vol. III, Oradea, 1995, p. 194-195; Nicolae Isar, Mdrturii si preocupari franceze privitoare la romani. Secolele XVIIIXIX, Bucuresti, 2005, p. 213-214.

CHARLES DE BOIS LE COMTE' p.328-334

Bucuresti, 10 mai 1834 Introducere istorica despre tarile romane in memoriul catre contele de Rigny,

cu urmatoarele paragrafe: Idee generald despre relatille politice ale puterilor strdine cu Principatele dundrene . Opozitia mntre influenta austriacd pi cea ruseascd in principate .

Primele relatii ale Frantei cu principatele. Influenta francezd in Tara Romiineascd si Moldova . 1 Traducerea s-a facut dupA memoriul lui Ch. Bois be Comte catre contele de Rigny, publicat in Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romanilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki, vol. XVIII, Corespondenta diplomaticd si rapoarte consulare franceze (1825-1846), publicate de Nerva Hodos, Bucuresti, 1913, p. 328 5i urm.

96

www.dacoromanica.ro

Predominarea exclusivci a influentei rusesti .

Plecarea, reintoarcerea si atitudinea celor doi agenti austrieci . Bucuresti, 11 mai 1834

Consideratii asupra valorii materiale a Tarii Romanesti, a populatiei, produselor si eomertului ei Timp de cinci ani cat au avut administratia Principatelor dunarene in mainile lor, ru$ii s-au ingrijit cu deosebire sa le evalueze bogatiile. Aceste cercetari erau de mare interes pentru ei. Erau preocupati sa $tie ce pot scoate dintr-o tars pe care, de pe acum, o considerau pe jumatate drept proprietatea lor, cu perspectiva de a be reveni intr-o zi in intregime. Aceasta ultima imprejurare ii facea, de asemenea, sa le studieze capacitatea economics, tinand-o insa ascunsa fats de celelalte puteri. La fel au pastrat cu grija pizmga documentele pe care le-au obtinut $i n-a fost singulars,

nici lipsita de semnificatie imprejurarea de a fi vazuti Ca elaboreaza planuri de aparare a Dardanelelor /!/ fare sa le comunice sultanului $i de a face cercetari

www.dacoromanica.ro

97

amanuntite in privinta bogatiilor interne ale muntilor din Tara Romaneasca $i Moldova, ascunzand locuitorilor acestora rezultatele cercetarilor lor. In timp ce au desavarsita grija sa inconjoare de mister aceste lucrari, agentii lor cauta sa deprecieze, in tot lmperiul turcesc, valoarea Principatelor. Daca pentru

proiectele lor de viitor aceasta intentie de desconsiderare e evidenta, in plus se mandresc si cu efectul ei imediat: acela de a fi abatut atentia Europei de la aceste provincii pe care le prezinta ca neinsemnate, lipsite de valoare si slab populate. Dar in aceasta privinta interesul lor e in chip manifest opus celui al Orli, caci oricat de supuse ar fi guvernele Tarii Romanesti si Moldovei fats de ei, ele si-au dat seama neintarziat cat de important era sä profite de trecerea mea pe aici, pentru a lamuri Europa asupra valorii acestor tari, incat mi-au procurat din belsug toate informatiile

disponibile. Rodul acestor informatii ca si eel al cercetarilor pe care domnii de Lagau $i Mimaut le-au facut la randul lor, $i pe care acesti domni au binevoit sa mi be comunice, ii supun astazi Excelentei Voastre. Caracterul oficial al unor astfel de

documente, ca si imperfectiunea celor culese pans acum in aceasta materie vor ingadui, sper, Excelentei Voastre, sa ma ierte ca le dau aici pe larg. Voi adauga chiar la depesele mele copia unor piese oficiale care mi-au fost remise, pentru a daca se va pune din nou problema impartirii2 lmperiului Otoman, guvernul regelui sa poata sustine, cu acte oficiale, opinia pe care va fi pus in situatia s-o emits, asupra valorii celor cloud Principate. II p.335

Intindere. Aspect fizic. Altitudinea solului Tara Romaneasca, potrivit releveelor facute de rusi, dupa ce a redobandit, prin Tratatul de la Adrianopol, raialele turcesti Braila', Giurgiu4 si Tumu8, 88 de insule de pe Dunare, cu o suprafata de 145 leghe postale franceze6 Si 43 de leghe

patrate calare7, ar avea astazi o intindere egala cu a Bavariei sau a Sardiniei; populatia atinge o jumatate din cea a celor cloud regate. Aceste relevee au dat rezultatele urmatoare: suprafata: 4 810 leghe (66 471

verste8), adica muntii 1 685 campiile, 3 033 apele 49; caz dupa alts impartire: holdele si livezile 3 250, viile 31, padurile 1 337, baltile 158, stancile $i terenurile nisipoase 10. Dupa aceleasi statistic, Tara Romaneasca s-ar ridica treptat de pe imensele

campii ale Dunarii, care in preajma fluviului n-au decat un nivel mediu de 2 du partage. 3 Brailof 4 Giurgevo. 5 Tourno.

6 Lieues de posies francaise (leghea pcwati francezA era egal'a cu 3,898 km). 7 lieus carrees de cheval. 8 verstes.

98

www.dacoromanica.ro

cincisprezece metri deasupra nivelului marii, pana, la 2 587 metri, inaltimea piscului muntelui Parang9, in Carpatil°. Bucure§tiil I ar fi la 77 m, Ploiqtii la 141 i Targov*eaI2, fosta capitals, la 262. Tara e strabatuta de 786 leghe frantuze§ti (524 leghe turce§ti) de drumuri de po§ta, servite de 3 022 cai, impartiti intre 121 statii de po§ta.

Populalia Ru§ii tineau cu atat mai mult sa evalueze populatia Principatelor dunarene, cu cat nici o statistics a populatiei nemaifacandu-se de la venirea domnilor fanarioti, bezna cea mai desavaqita domnea in acest domeniu. Opinia, acreditata in general in Turcia §i Europa, nu dadea pentru Tara Romaneasca mai mult de 800 de mii de

suflete. Domnul de Buteniev13 ma incredinta Ca, in luna septembrie, aceasta populatie nu trecea de 700 de mii. In 1816, internuntiul n-o evalua decit la 650 de mii . Recensamantul efectuat in luna septembrie 1831 a pricinuit o mare surpriza guvemului ruso-muntean. Inainte de a se fi cercetat macar jumatate din registrele trimise din provincie, numarul locuitorilor ce se credea a fi existent in intreaga Tara Romaneasca era cu mult dep4it. In uimirea pe care o incercau, autoritatile rusqti trimiteau functionarilor insarcinati cu aceasta munca note peste note, recomandandu-le secretul eel mai adanc, ascunzanduli adevaratele intentii sub pretextul ca, daca Poarta ar §ti ca provincia e atat de populata, ar pretinde un tribut mult mai mare.

Recensamantul general at Tarii Romfinelti Centralizarea'4 tuturor listelor de recensamant trimise din provincie a dovedit

existenta unei populatii de mai bine de doua milioane de locuitori; dar pentru a ajunge la acest numar, ru§ii evaluau la cinci pe componentii familiei; aceasta e de fapt proportia adoptata in general in Europa. Dar aici a fi inclinat s-o consider superioara realitatii §i cred Ca sunt mai aproape de adevar socotind noua membri la cloud familii, ceea ce ar reduce populatia la 1 850 000 de suflete. Oricum, ar fi, iata rezultatele oficiale: 9 Paringou. I° Krapacs. 11 Bucharest. 12 Tergovitz.

13 Ambasadorul Rusiei la Constantinopol. 14 le resume.

www.dacoromanica.ro

99

Familii

1. Cler Preoti Diaconi Dascali CAlugari Calugarite

6 871 2 710

Patentari17 Mazili18 scutiti de

corvezi Plugari Sateni platind capitatia Bulgari Tigani domnesti

1

098

5 490

3

415 780

17 075

3 900 /!/

9 073

45 225

3

26 465

258

17 290 364 870 65.635 25 895 22 265 Bajenari19 7 595 1 529 4. Clasa de jos care nu platesc nimic vistieriei 1 078 5 390 Tarani scutelnici2° Tarani scutiti de serviciul militar 3 436 Tigani boieresti 14 458 72 290 Slugi, gradinari, vizitii, bucatari 150 000 Supusi straini 3 729 18 645 Vaduve cu familiile lor 53 289 141 076 3

Total

13 550 14 600 2 648 1 200 66 305

2 920

2. Boieri Boieri NeamuriI5, urmasi de boieri $i privilegiati Postelnici16 emigrati 3. Contribuabili

p.336

Cinci indivizi de familie 34 355

2 772 974 13 127 5 179 4 453

1

1

548 775

390 817

2 032 422

Crestere anuala in ultimii trei ani

100 000 2 132 422

15 namours. 16 Postelniks, categorie fantezista; cifra, de asemenea, e suspectA. 17 patentes. 18 maziles. 19

20

100

gens sans domicile fixe. paysans exempt& par l'Etat.

www.dacoromanica.ro

Printre numeroasele subdiviziuni stabilite de evidentele stapanirii, am observat urtnatoarea impartire: Boieri de clasa I-a II-a

54 capi de familie 126 371 547

91

9f

111-a

,,

IV-a

1 098

Meserii practicate de tiganii2I statului Tamplari 1 517 capi de familie Zlatari (care aduna aur) 1 306 ,, Crescatori de catari 1 269 tf Fierari 918 ,, Lucratori manuali 352 72 Topitori de cositor 210 ,, Banditi $i hoti incorigibili 45 Vanzatori de pasari de prada 16 6. Total 5 633 Din ace0a, 255 sunt categorisiti ca saraci, iar 620 ca vagabonzi.

Populatia Bucurestilor la 1832 Recensamant special pentru orasul Bucuresti 1. Boieri cu familia .ci slugile lor. Boieri 615; sotii de boieri 697; fii de boieri 654; fiice de boieri 652; slugi 1 106; slujnice 1 084; copii de slugi 181; tigani 887; tiganci 1 229; fii de tigani 617; fiice de tigani 599; 8 355 2. Clasa mijlocie cu familia si slugile lor. Barbati 10 801; femei 11 732; flu 8 048; fiice 7 944; slugi 5 594; slujnice 21 166; copii de slugi 227 46 406 3. Preoti cu familia 4'i slugile lor. Calugari 137; preoti de mir 256; preotese 301;fii de preot 278; fiice de preot 280; slugi, 112; slujnice 80; flu de slugi 4; fiice de slugi 3 1 456 4. Evrei cu familia $i slugile lor. Evrei 563; evreice 587; fii 647; fiice 504; slugi 182; slujnice 95; copii de slugi 6 2 583 5. Supuyi strdini: austrieci 1 226; ru§i 236; prusieni 158; englezi 94; francezi 80 1 795 12 000 6. Locuitori care nu sunt domiciliati in Bucuregi 72 595

21 Czingares ou Bohemiens.

www.dacoromanica.ro

101

p.337

Luca Mali

Populatia Tarii Romane§ti taie§te in 22 de ora§e, 12 targuri, 3 562 de sate §i 89 de manastiri.

Caracterul, starea moralA Daca, dupa ce s-a stabilit capacitatea numerics a acestei populatii, se cauta intelegerea valorii sale morale, a resurselor ce s-ar gasi in caracterul §i in spiritul sau, trebuie admis ea fara a avea ceva tran§ant sau izbitor in viciile sau in virtutiile sale, ce apartine mai curand, ca §i ru§ii, raselor care imita decat celor care creeaza

§i inventeaza; rase mai putin folositoare omenirii, dar mai mladioase §i mai susceptibile sa profite de imbunatatirile introduse de alte popoare. Aflata Inca foarte jos pe scara socials, dar mai curand de plans decat de condamnat, natiunea romans iii datoreaza majoritatea viciilor regimului corupt la care a fost supusa, indelungatei opresiuni care a staruit asupra ei, nesigurantei existentei. De acolo yin vechile ei

vicii, a caror influenta razbate adesea, in ciuda imbunatatirilor recente; lenea, inclinarea spre betie, lipsa simtamintelor naturale §i a ideilor morale, coruptia moravurilor, obi§nuinta de a nu ceda decat in fata fortei brute22, falsitatea §i viclenia ordinary §i staruitoare. Ce alt caracter si -ar fi putut forma un popor care, de un secol, a trecut tot la zece ani, de la guvernarea principilor fanarioti la ocupatia military a ru§ilor? Clasele de mai sus mai ales, supuse in mod nemijlocit actiunii

directe a guvemului, au avut de pierdut sub raport moral. Era la ele o totala23 coruptie, un fel de depravare incremenita, care n-avea nici macar scuza pasiunilor, un amestec de orgoliu §i de josnicie, imprumutat din Fanar Si, inainte de toate, aceasta idee, comuna grecilor §i ru§ilor chiar, de a nu vedea in lacomia satisfacuta decat o dovada fericita de indemanare §i superioritate spirituala. Natiunea insa§i §i influenta pamantului §i a climei confirmau aceasta stare nenorocita. S-ar parea ca aici suflul vital24 e rar, ea in aer domne§te un principiu istovitor care, dupd expresia consulului englez Willkinson25, is fructelor savoarea, florilor mireasma, fiarelor

salbatice ferocitatea, oamenilor energia §i puterea. Aici rasele de animate sunt proaste, lemnul §i roadele pamantului pline de umezeala §i gata sa se strice. Dar chiar aceste influence daunatoare vor putea ceda actiunii oamenilor §i Ingrijirilor, prin care se va deseca progresiv pamantul argilos care retine pe suprafata lui, mla§tinile imense, ale caror rabufniri altereaza atmosfera, in campiile joase §i de necuprins. Mergand pe firul Dunarii §i ajungand in Oltenia §i urcand spre munte, toate vietuitoarele capata mai multa vigoare §i trasaturi mai pronuntate. n force materielle. 23 universelle. 24 gas vital.

25 Vezi relalia lui in vol. I (1802-1821) al acestei serii.

102

www.dacoromanica.ro

Schimbarile binefacatoare infaptuite in ultimii ani in regimul politic §i in conducerea tarii au produs deja asemenea imbunatatiri. // Cel dintai impuls a pomit

din sanul claselor superioare. Ele erau mult mai in masura sa recunoasca, mai susceptibile sa simta nenorocirea tarii; se vedeau silite sa paraseasca un fel de viata unde apatia §i neoranduiala adusesera dezordine in averile lor, ceea ce insemna ruina inevitabila, intrucat imprejurarile ii Impiedicau sa exploateze, s-ar putea zice sa jefuiasca statul. in ciuda a ceea ce sunt Inca, trebuie admis ca s-au realizat in randul lor adevarate progrese. Aceste imbunatatiri n-au fost mai putin insemnate la

popor. Progresele pe care le fac taranii sunt atat de rapide, imi spunea marele vonaic Filipescu, incat in fiecare an trebuia sa ne schimbam felul in care am vorbit cu ei in anul precedent i care se intampla sa nu se mai potriveasa cu starea morals

gi cu dezvoltarea ideilor lor. Alta data nu trebuia decat un bat ca sa-i mai; mai trebuie sa le dovedeti indreptatirea a ceea ce le ceri. Dar cand le-ai dovedit-o, poti obtine once. Pe masura ce amintirea asupririi de odinioara se departeaza de ei, caracterul li se deslur§te §i sentimentul care a aparut ea exists un drept pentru ei ii obi§nuie§te Incet -Incet cu ideea ca au datorii de indeplinif '.

Produse naturale Datele sumare pe care voi avea cinstea sa le supun Excelentei Voastre asupra

bogatiei pamantului Tarii Rom'ane§ti, ii vor arata a Si in momentul de fats disponibilitatile acestui Principat sunt considerabile; totu§i aceste bogatii trebuie judecate mai putin dupa ce reprezinta azi, cat dupa ce ar putea ajunge intr-o bung zi. Sub regimul trecut, Poarta formulanduli pretentiile dupa posibilitatea de a le satis face, once spor de bogatie era motiv de oprimare. Nu voi cita Excelentei Voastre decat un exemplu. Principele Caragea26 a gasit acum cativa ani pe mo§iile lui o mina de mercur atat de bogata, Meat multumindu-se doar sa stranga minereul care iera din pamant, realiza sume insemnate. Raspandindu-se vestea la Constantinopol, prietenii i-au scris indata sa inchicla mina fara intarziere, pentru ca.

Poarta auzind vorbindu-se de ea, avea sa puns in sarcina Tarii Romane0 aprovizionarea cu argint viu.

Aceasta fried de pretentiile Portii, la care se adauga starea inapoiata a industriei, a facut sa ramana neexploatate numeroasele §i bogatele zacaminte care se gasesc in Carpati. Grauntele de aur27 pe care be poarta raurile, semnaleaza acolo prezenta acestui metal. Nu e exploatat Inca decat Intr -un singur loc. Sunt angajati vreo 200 de muncitori care nu scot decat 1 500 de drahme28 de aur, cantitate abia indestulatoare pentru plata muncii acestora. Ru0 au mai descoperit in munti arama, 26 loan Gheorghe Caragea, domn al Tarii Romanesti (august 1812septembrie 1813).

27 les parcelles d'or. 28 drachmes. (1 drahma = 4,38 g).

www.dacoromanica.ro

103

p.338

plumb, huild, sulf, chihlimbar i salpetru. In Tara Romaneasca se gasqte pacura29, produs foarte rar i care, dupe cate §tiu, nu se gase§te decat in Saxa, Elvetia §i in Zante. Treizeci §i cinci de puturi deschise pentru extragerea pacurii dau in

fiecare an 160 000 de litri valorand 400 000 de franci §i aceasta exploatare lesnicioasa n-are nevoie decat de 102 muncitori. Dar singurul produs mineral a carui exploatare se face aici pe scud intinsa e sarea, Tara Romaneasca avand in partea de nord un imens zacamant care se intinde pe sub Carpati, de la granita cu Silezia pand la Prut. Exploatarea s-a ridicat, in 1832, la 45 000 000 de kilograme, un sfert din extractia Frantei; a fost nevoie de 1 200 de lucratori §i vanzarea ei a constituit o treime din venitul statului.

Muntii Tarii Romane0 sunt atat de bogati in minerale de tot felul, dar, de

p.339

asemenea, au §i foarte mult lemn de constructie. Padurile, care la not nu ocupa mai

mult de a §aptea parte a teritoriului, acopera aici o treime. 0 estimatie foarte incomplete *i numai partials facuta de rgi a // inregistrat pe un spatiu dat, un numar aproape egal de trunchiuri de brad i de stejar, bun pentru marina.

0 vorba din popor, care arata in acela§i timp bogatia §i nenorocirea Principatelor, le desemna alts data drept Peru al grecilor §i granarul Turciei. Poarta

a adoptat, in ceea ce le prive§te, denumirea aceasta chiar in actele oficiale. Intr-adevar, ea scotea in fiecare an o mare cantitate de grane, carora le fixa pretul ea

insa§i. Aceasta imprejurare, la care se adauga oprirea exportului, i-a facut pe locuitori sa cultive cat mai putin cu putinta. Porumbul ofera avantajul unei recolte mai bogate i al pastrarii mai indelungate, asigurand §i hrana taranilor, incat graul era produs numai atat cat era necesar pentru trimiterea la Constantinopol. Cu toata libertatea oferita acum comertului, cultivatorul, speriat i neincrezator, ca urmare a unei apasari atat de indelungate, nu indrazne§te sa creada ca graul e intr-adevar bunul lui i acest gand ii stanjene§te Inca munca. Totu§i trebuie sa atrag atentia Excelentei Voastre asupra unei realizari de seams, infaptuita in ultimii trei ani. Suprafata pamantului cultivat a sporit cu o cincime §i in timp ce recolta altor cereale a ramas aproape aceea$i, cea a graului s-a dublat, nu pentru ca exportul ar fi luat o amploare mai mare, dar clasele de jos ajungand la o oarecare bunastare, incep sa se ingrijeasca de o brand mai buns. Acest fenomen se constata din urmatorul tabel, care mi-a fost remis de catre domnul ministru de interne. Anul 1831 Grail Orz i ovaz.

Porumb Mei

Productie 481 000 481 000 6 740 000 592 000

Consum 320 000 340 000 5 919 000 457 000

Anul 1832 Productie Consum 846 000 540 000 526 000 220 000 6 880 000 6 880 000 4 400 000 4 112 000

29 goudron fossile.

104

www.dacoromanica.ro

Anul 1833

Productie Consum 938 000 689 000 422 000 205 000 4 960 000 4 570 000 3 200 000 2 056 000

Hectolitri

Numar de pogoane3° cultivate

8 297 000

7 027 000 12 652 000 111 672 000

8 520 000

622 850

643 866

565 000

-

-

7 529 000

Valoarea acestor diferite feluri de grane nu reprezinta decat 30-40 de milioane de franci, orzul §i ovazul trei franci, porumbul §i meiul doi franci hectolitrul. in anii mijlocii pamantul da de zece pand la douasprezece on samanta, cu o

treime mai mult decat in Franta §i aceasta productie se obtine aproape fard cheltuialk pamantul neavand nevoie de gunoire §i nici sa fie arat de mai multe ori. Apoi se estimeaza Ca la Braila producatorii au ca§tigat, in 1832 §i 1833, pana la 25% la vanzarea graului. Vinurile albe din Valahia, placute la gust, de§i putin acri§oare, constituie una

din bogatiile tarii; in 1833 recolta a fost de 768 000 de hectolitri, ceea ce nu reprezinta nici jumatate de hectolitru pe cap de locuitor, a doua parte din cantitatea obtinuta in Franta. Dar romanii completeaza aceasta lipsa facanduli tuica31 din prune, care aici e pentru taran ceea ce e in Rusia votca32 pentru popor. Sub regimul turcesc Principatele // dunarene erau renumite mai ales pentru ntunarul mare de vite. Razboiul din 1828 a inceput sa le mic§oreze numarul in mod simtitor. Doi ani la rand au trebuit sa fie date armatelor rusqti pentru hrana cate ase mii de capete de vita pe luna, fara a mai socoti ce s-a livrat pentru carauie, nu mai

putin ruinatoare. Se considera Ca acest razboi a costat tara cinci sute de mii de capete de vite. A urmat apoi marea epizootie din 1830.

Cu toate aceste pierderi, recensam'antul vitelor facut de ru§i la 1832 a constatat ea mai ramaneau Tarii Romane§ti un numar de cai, boi §i porci, raportat la populatie, aproape cu o doime mai ridicat decat la noi. Si pretul cailor nu atinge nici macar o cincime din ce e in Franta, iar al vitelor mari o treime. Cu 40 de franci poti cumpara de la tarani un cal obi§nuit. Tara Romaneasca a procurat in 1832 Austriei §i Prusiei cai dintr-o rasa mai putemick cu 105 franci capul. Dimpotriva ovinele sunt mai putin numeroase in Tara Romaneasca decat la noi, dar preturile sunt mult inferioare celor ale noastre. Oile sunt de rasa foarte buns cu land bogata §i frumoasa33. Un negustor care se ocupa cu acest comert Imi spunea Ca tunsoarea unei of nu da niciodata mai putin de 1 'A de land. In aceste parti ale Dunarii nu se mananca decat came de vacs; pe celalalt mal, ca §i in intreaga Turcie nu se consuma decat came de oaie. Un alt fapt asupra caruia 30 arpents. 31 eau de vie. 32 eau de vie de grains.

33 leur toison tres garnies.

www.dacoromanica.ro

105

p.340

mi s-a atras atentia e ea strapicia cu care intreaga populatie, din toate clasele, respecta posturile bisericii ortodoxe, lass disponibila pentru export o cantitate de came §i de vite proportional mai mare deck la noi. lata rezultatul situatiilor adresate in 1832 de administratia ruso-romans: cai $i annAsari iepe magari boi tauri berbeci tigAi34

105 533 798 310 948 51 542 281 017 93 332

berbeci de cal. a II-a oi tigai oi de cal. a II-a capre porci

104 840 924 274 360 096 213 337 345 428

vaci

p.341

96 882

202 405 cu 60 fr.

12 120 600 fr.

cu 25 fr. cu 70 fr. 643 507 cu 50 fr. cu 40 fr.

20 000 fr. 21 776 360 fr. 2 577 100 fr. 11 240 680 fr.

198 172 cu 5 fr.

7162710 fr.

1 284 370 cu 7 fr. cu 20 fr.

493 359 fr. 6 908 560 fr.

52 77

75

ft 19

f7

25

,,

it 75

ft

63 299 369 fr. 0 alts situatie oficiala stabile§te astfel venitul anual de la diferitele bunuri de vanzare provenite de la animate, gait de lapte, unt i brinza, consumate de locuitori. = 1 831 000 fr. Seu 2 441 000 kg. cu 0,75 cent. = 500 000 fr. de vacs 32 800 12 170 cu 20 fr. bun = 242 000 fr. de bou 1 055 000 fr. Piei 165.000 fr. 56 800 cu 2,88 fr. bun = de capra de oaie 40 000 cu 1,44 fr. bun = 57 600 fr. Pastrama de vacs 205 000 fr. Branza §i unt (doar exportul din 1833) 755 000 fr. limbi, basici §i coame 100.000 fr. cordovane 316 000 fr. lana, din tunderea anuala a oiler, 2 milioane kg cu 0,90 fr. kg. 1 800 000 6 062 000 Profitand de pretul sedzut al vitelor, o casa de negot din Tara Romaneasca

care s-ar indeletnici cu aceasta speculatie ar putea sa ne fumizeze la Toulon pastrama vanzand-o cu 30 sau 40 de centime livra. Ar fi poate de toles, domnule conte, de a atrage atentia ministrului marinei asupra acestei chestiuni. Abia in ulimii au inceput sa se planteze cativa duzi in Tara Romaneased §i sa creased viermi de matase; ineercarile au dat rezultate. Albinele dau de multa vreme o productie de seams. In 1833 recolta de miere a fost de 750 000 de kilograme, in valoare de 715 000 franci. 34 zigaies.

106

www.dacoromanica.ro

Numeroasele ape care scalds Tara Romaneasca adauga un mare bel*ug de pe*te. La Galati am fost martorul unei ciudatenii pe care o cred specified acestei tad. In fiecare an, pe Dunare e o mare trecere de scrumbii. Timp de cincisprezece zile tot fluviul forfote*te, de la guri of pana la ghedapurile de la Or*ova, fara sa intalne*ti pe*tele acesta in Marea Neagra sau mai sus la Or*ova. Se prinde o mare cantitate care se sareaza *i care apoi se vinde la Odesa *i in Turcia sub numele de scrumbii

de Dunare. Domnitorul Mihail Sturdza imi spunea ca a pus sa se faca cercetari asupra acestui fenomen si ca, in cele din urma, 1-au atribuit trecerii anuale in fluviu a unui pe*te mult mai mic *i mai putin delicat, care se gase*te in Marea Neagra *i care se imbunatate*te intr-atat pana cand dobande*te, ca sa spunem aka, o natura noua, dupa ce a trait catva timp in fluviu.

Produc(ia industriald Fertilitatea putin obipuita a solului Tarii Romane*ti 1i mezarea ei prielnica exportului rasplatind din plin 1i sigur munca, lass putina mans de lucru disponibila

pentru fabrici

1i

fac exploatarea agricola mai rentabila decat industria

manufacturiera. Cu toate acestea, Tara Romaneasca nu e cu totul lipsita de resurse

din acest punct de vedere. Exists o industrie casnica, producand in fiecare gospodarie cele necesare acesteia, gen de industrie mai putin rentabila, Para indoiala, dar care n-are neajunsul de a aduna populatia muncitoare in mase mari, permitandu-i sa -$i pastreze obiceiurile curate de la Cara *i procur'andu-i in acela*i timp o parte din profiturile industriei. Cercetarile (acute in 1833 de ru*i dau la iveala in Principat o industrie nu mai inaintata, dar, prin comparatie, mai intinsa decat a lor; aceste cercetari au consemnat existenta a 1 068 de fabrici Si 533 poverne. Rusia,

cu toate ca

dublat, dupa pacii numarul fabricilor, nu are in

momentul de fata decat 6 000. Statistica din 1831 indica in Tara Romaneasca urmatoarele fabrici: olarii fierarii tabacarii fabrici de sapun braie panura sau postav gros testemele lumanari de ceara. lumanari de seu palarii berarii poverne. Diverse fabrici nenumite in acesta statistics

www.dacoromanica.ro

57 134 131

70 69 21

22 19 21

4 3

553 513 1 617

107

Dintre toate aceste fabrici, numai tabdcariile lucreazd ceva produse de export.

p.342

Lipsa sau stadiul inapoiat al mai multor fabrici ale cdror produse sunt de prima necesitate $i, pe de altd parte, abundenta §i pretul scazut al marfurilor alimentare par sa determine in Tara Romaneasca un schimb de mdrfuri considerabil. Dar pand in anii din urma limitarea consumatiei aproape numai la clasele bogate

poporul de rand $i sarac ramanand strain de ea

$i ddrile pe care le pretindea

guvernul turcesc indbuwau orice fel de productie. Din aceste cloud imprejurari, a doua nu mai este, iar cea dintai se schimba de la o zi la alta. In tars domne$te o desavar$ita libertate de comert $i poporul dobande$te un Inceput de buns stare $i de oarecare dezvoltare intelectuald; Incet

incet el renunta la pielea de oaie cu care se imbed-ca. Taranii, odinioard abia acoperiti, folosesc astazi destul de mult tesaturile noastre de bumbac $i de land; incep salt inalte locuintele care erau sapate in pamant ca vizuinile animalelor. Aduse la suprafata pamantului, aceste locuinte primesc lumina soarelui $i influenta binefacatoare a aerului, incep sa fie mobilate §i utilate cu obiecte casnice. Sporirea comertului a constatat cu promptitudine aceasta schimbare fericita dar Intreaga sa dezvoltare nu se poate vedea decat atunci cand i se vor asigura baze solide, ceea ce nu pare sa se intample. Nici o vamd interns nu stanjene$te circulatia §i vanzarea marfurilor §i taxele vamale se limiteazd la suma modesty de 3%, stability de tratatele incheiate Intre tarile straine §i Poartd. Dar oamenii n-au Inca

Incredere, nimeni nu indrazne$te sa speculeze, ceea ce cere oarecare timp35. Proprietarii a$teapta solicitari Inainte de ali semana ogoarele; nu livreazd marfa decat pretinzand avansuri Insemnate care, °data date, e$ti in myna for avand drept singurd protectie tribunalele care sunt Inca afectate de viciul general al venalitdtii.

Mi$carea comerciala a Tarii Romane$ti poarta pecetea acestor felurite imprejurdri, care o influenteaza in sens divergent. Valoarea schimburilor s-a dublat dar Inca n-a atins nivelul celorlalte tan ale Europei.

Comertul Tarii Romane$ti, evaluat dupd facturile incheiate chiar la cumparare, lard sa cuprinda cheltuielile de transport sau beneficiile asupra marfurilor, a infatipt pe rand: in 1831 un import de 6 365 000 fr. in 1832 tf 9 800 000 fr. in 1833

95

12

un export de

440 000 fr.

9 210 000 fr.

550 000 fr. 15 480 000 fr. 11

Administratia finantelor a continuat sa adauge la aceste cifre 30% reprezentand cre$terea preturilor la locul de sosire, din cauza beneficiului negustorilor $i a cheltuielilor de transport, 3 000 000 franci ...... export de 4 000 000

ceea ce dupd cifrele date mai sus ar ridica comertul Tarn Romane$ti in 1833 la 15 440 000 franci 19 500 000< exportul>. " quelque avenir.

108

www.dacoromanica.ro

Cea mai mare parte a aprovizionarii Tarii Romanesti cu marfuri straine se face inca pe uscat. Cumparaturile se fac la Lipsca si sortimentele se completeaza trecand prin Viena. Pe piata Bucurestilor si a lasilor nu se gasesc decat marfuri germane, care nefiind concurate, sunt de calitate mediocra si foarte scumpe. // In 1833 importul Tarii Romanesti a fost repartizat Intre Dunare si calea de uscat, cea dintai primind marfuri coloniale, produse din Turcia si cateva marfuri englezesti sau frantuzesti trimise de negustorii din Constantinopol; a doua, marfuri cumparate la Lipsca si produse austriace. Marfa de Lipsca Marfa de Brasov in Transilvania (funii, postav ordinar) Idem, tier lucrat si nelucrat Idem din Turcia (stofe, aba36, etc.) Coloniale Bumbac brut si lucrat Blanarie Aram& bruta si prelucratd Diverse marfuri fabricate si comestibile din Turcia Piei prelucrate. Marfa' de Rusia

Pe uscat 4 500 000

Pe Dunare 30 000

495 000 896 000

2 000 220 000 890 000 735 000 287 500 250 000 182 000

1

2 000 45 000 50.000 100 000

40 000 93 000 96 000 7 327.000

Tranzit din Turcia in Germania (bumbac, tutun)

Total 4 530 000 1 1

497 000 116 000 890 000 737 000 332 500 300 000 252 000

232 000 100 000

272 000 193 000 2 00Q 98 000 2.930.500 10 257 500

2 200 000

2 200 000

12 457 000

Dupa aceste situatii, Tara Romaneasca ar fi primit din Austria si Europa Centrals marfa' de 7 240 000 de franci, iar, din Bulgaria, Constantinopol si Mediterana de 2 760 000 franci iar din Rusia numai de 220 000 franci. A trimis acestor tan marfa in valoare superioard celei primite.

Exportul in 1833 Boi si vaci in Austria si Turcia, 15 928 cu 80,50 fr. 1 282 000 franci 498 000 Animale Bivoli, 4 731 capete cu 105 fr. 326 000 Oi si berbeci, 60 705 capete cu 5,36 fr. 251 000 , Porci, 43 093 capete cu 22,05 fr. 3 062 000

gran diferite pe mare, pentru Rusia si Turcia

2 633 000

36 abas.

www.dacoromanica.ro

109

p.343

p.344

sare (de 1 088 000 fr. in Bulgaria; de 900 000 fr. pentru Serbia) 1 988 000 Seu pentru Mediteranei 1 557 000 Lana pentru Mediteranei 833 000 Branza *i unt, idem 754 000 Cai pentru Germania, 7 436 capete cu 98 fr. 728 000 " Piei de boi, of *i cai pentru Mediteranei 400 000 Cordovane 316 000 Vin pentru Rusia 141 000 Piei de iepure pentru Germania, 173 623 bucati cu 0,70 fr. 121 000 Pete sarat, 270 000 kg cu 0,45 fr 103 000 Articole diverse (Wei, 75.000 fr.; pastrama, 71.000 fr.; miere, 71 000; catari, 43 000 fr.; slanina, 34 000 franci; pacura, 28 000 fr.; tutun, 23 000 fr.; rachiu, 14 000 fr.; ceara, 13 000 fr.; magari, 3 000 fr.; // 480 000 fr. Scoarta de tei, fasole, in, seminte de in, lichioruri, oua, stupi, matase, linte, rogojini, scanduri, fructe uscate, iarba galbena37, nuci, par de capra *i de porc, funii, braie, hamuri, samanta de canepa, butoaie, panza de case, ate, ra*ina etc. de 408 000 fr. Total 13 524 000 Tranzit din Turcia in Germania *i din Germania in Turcia 2 200 000 Trebuie sa rog pe Excelenta Voastra sa observe, luand cuno*tinta de aceste tabele, Ca preturile vitelor sunt aici mai ridicate decat cele care au fost adoptate cand s-a evaluat bogatia totals a tarii, pentru ca, in general, nu se exports decat animalele cele mai de soi din fiecare fel. Tabelele din 1833 nu indica decat in termeni vagi destinatia fiecarei marfi;

cele din 1831 o stabilesc astfel: export spre Turcia, 8.489 000 fr.; spre Austria, 480 000 fr.; spre Rusia, 252 000 fr. Total 9 210 000 fr. In acela*i an Austria a livrat Tarii Romane*ti marfuri in valoare de 4 330 000 fr.; Turcia de 1 200 000 fr.; Rusia de 735 000 fr. Total: 6 365 000 fr. Mi*carea comerciala care incepe acum pe Dunare find legata de aranjamente generale *i privind in aceeasi masura ambele Principate, a$ cere Excelentei Voastre ingaduinta sa face obiectul unui raport deosebit.

Bucurevi, 12 mai 1834

Organizarea administrative a prii Rominesti. Tribunale, armatA, buget si sistem de impunere Dace unnare*ti istoria finantelor acestei tari, e*ti izbit de la prima vedere de comparatiile pe care le sugereaza. Productia *i populatia cresc *i se dezvolta cu repeziciune *i veniturile sunt mai scazute decat pe vremea principilor greci. Dace

intrebi aici pe un rus care este explicatia acestei diferente, iti raspunde: Dorind 37

110

graine d'Avignon, patachina.

www.dacoromanica.ro

sincer prosperitatea acestei tari, noi am scazut impozitele". Daca ii intrebi pe boieri, unii dau aceeasi explicatie, cei mai multi insa dau alta. Rusia, spun ei, a fixat impozitele la o cots sub necesitati §i apoi ne-a silit sa adoptam ca principiu alcatuitor ca nu le vom putea spori fara consimtamantul ei. Prin aceasta dispozitie ea are in mans dezvoltarea bunastarii noastre $i intreaga conducere a statului". Poate, domnule conte, sa fi fost un amestec at celor doua motivatii, in acela§i timp, in adoptarea sistemului financiar pe care administratia ruso-romans 1-a dat acestei tari.

De altfel, oricare ar fi fost intentia, in momentul de fata tam resimte

binefacerea datorata extraordinarei usurari a impozitelor; Inainte de insurectia greceasca, venitul obi§nuit reprezenta 11 000 000 de franci §i sarcina aceasta era simtitor sporita de obligatiile de tot felul fata de Poarta. Astazi toate sarcinile au disparut §i bugetul nu se urea decat la 6 100 000 de franci; e o taxa de trei franci pe cap de locuitor, in timp ce noi in Franta platim 30 de franci. II Regulamentul definitiv38, redactat sub supravegherea Rusiei, a inceput prin a hotari abolirea tuturor impozitelor existente, stabilind apoi noul sistem financiar. La baza acestui sistem sta impozitul personal sau capitatia. El produce jumatate din

veniturile publice. Monopolul sarii reprezinta un sfert si sfertul care ramane it Implinesc vamile §i domeniile statului.

Aici pamantul e scutit de impozit. Le-am repropt adesea boierilor incapatanarea cu care refuza once participare la sarcinile publice. Credeti-ne, mia spus intr-o zi d. Stirbei39, ca daca am fi fost cetatenii unui stat a carui existents ne-

ar fi dat oarecare garantii, am fi fost fericiti sa platim un asemenea avantaj, sacrificand cea mai mare parte a veniturilor noastre. Dar pentru cine am fi facut aceste sacrificii? Poate maine sa fim rusi si odata ce Rusia va gasi impozitul pus pe mo§iile noastre, ne-ar face sarcina tot mai grea, pans ne-ar zdrobi, cum a facut-o cu nobilii polonezi si basarabeni. Prin urmare am chibzuit bine atunci cand am pastrat ca un drept fundamental privilegiul de a nu plati nimic". Biru14° e stabilit la 30 de piastri (10,50 franci), afara de cheltuielile aditionale

pentru comune. Acesta cots a fost modificata pentru diferite clase de locuitori. Mazilii, coboratori din familii care nu mai sunt boiere§ti, care nu mai ocupa dregatorii, stint scutiti, dupa obiceiul tarii, dar platesc 45 de piastri in loc de 30. Tiganii zlatari platesc 50 . Ceilalti nu platesc decat birul. Un strain care se stabileste in tara este scutit de bir timp de cinci ani §i in anii urmatori nu plate§te decat jumatate. Satele sunt raspunzatoare pentru toti birnicii care le locuiesc. 38 Regulamentul Organic.

39 Barbu $tirbei (1799-1869), viitorul domn al Tarii Romanesti din 1847-1857, a fost secretarul comitetului de redactare a Regulamentului Organic.

" capitation generale.

www.dacoromanica.ro

111

p.345

Vamile raman sa Incaseze si mai departe 3%, cum s-a stabilit prin tratatele Incheiate de puterile straine cu Poarta, tratate care sunt Inca obligatorii pentru principate. and au fost arendate ocnele, nu se stia ce venit vor aduce. Pretul arendei este

cu 50% mai ridicat, ceea Ge va insemna o reducere considerabila a veniturilor statului. Domeniile s-au constituit mai ales din acele insule ale Dunarii pe

care tratatul de la Adrianopol le-a scos de sub stapanirea turceasca, alipindu-le principatelor. Populatia redusa care locuia aici, ale carei legahri cu turcii ar fi fost greu de supravegheat, a fost restrasa de pe majoritatea dintre ele si insulele au fost lasate pe seama turmelor care gasesc aici pasune din belsug. Bugetul pe 1832 1. Venituri Capitatia satelor si a plugarilor Capitatia clasei privilegiate a mazililor Capitatia tiganilor domnesti Impozite Dreptul de patents, plata de muncitorii pamanteni directe Contributii asupra averilor ecleziastice

franci 2 660 000

50 570 45 500 210 000 140 000 , 3 106 000 Arendarea ocnelor 1 592 500 Regia vamilor, 576 800 fr. dreptul de export al boilor 121 000 697 800 2 290 300

Dreptul de export al cerealelor41, seului etc. Impozite Taxele platite de pastorii ardeleni care-si aduc indirecte turmele pe pasunile Tarii Romanesti Domeniile statului

85 000 fr. 492 800 307 300 207 200 6 096 370

2. Cheltuieli Tributul care Poarta Lista civila Cheltuieli de administratie generals: Administratie si tribunale Posta si curieri Carantine 41

112

droit d'exploitation.

www.dacoromanica.ro

700 000 franci 420 000 1

400 000 383 250 70 000

1 853 250

Instructiune publics si asistenta socials: inchisori, 24 500; cloud seminarii, 52 500; scoli publice, 122 500; saraci si cersetori, 35 000; spitale, 52 000; copii gasiti, 35 000; biserici sarace, 3 500.... 325 500

Armed Pensii platite vaduvelor de boieri si catorva privilegiati datoria publics contractata pentru pavarea Bucurestilor

875 000 520 500 52 000 4 746 250

Excedentul incasarilor asupra cheltuielilor, menit unei case de rezerva" pentru cheltuieli neprevazute 1 349 750 6 096 000 .

Asa cum au fost calculate, cheltuielile sunt stabilite cu cea mai mare rigurozitate. Fondurile prevazute pentru buget sunt de pe acum neindestulatoare dar cu un spor de un milion de franci la impozite ministrii cred ca administratia ar putea continua, fare ca vreun serviciu sa sufere din lipsa de fonduri.

Bugetul municipalitatilor si al satelor Alaturi de bugetul statului exists cel al municipalitatilor si al satelor.

Bugetul oraselor se compune din darea pe tutun si // bauturi si din patru parale42 aditionale, incasate de la patentari si de la locuitorii oraselor. Sistemul domnului Stirbei ar fi de a trece asupra acestor bugete, la a caror alcatuire contribuie

toga lumea, fait' deosebire de rang, o parte din cheltuielile statului. Bugetul municipalitAtilor pe anii 1831, 1832 si 1833 se prezinta astfel: Venituri Cheltuieli Excedent al veniturilor 210 000 120 000 franci 330 000 Bucuresti 220 000 130 000 90 000 orase din judete 210 000 550 000 340 000 Satele prevad pe seama for trei piastri, adaugati la fiecare capitatie. Aceasta taxa aditionala constituise deja la sfarsitul lui 1833 un capital de 140 000 de franci. In plus, taranii mai trebuie sa dea, in fiecare an, o anumita cantitate de grau,

care li se restituie in nature sau li se plateste in bani la sfarsitul anului si care se adunA in magazii de rezerva43, calculate sä le asigure hrana timp de 53 de zile; de obicei taranii fac fats acestei sarcini din produsul unei anumite suprafete de pamant pe care o lucreaza in comun. In anii 1831, '32, '33 s-au varsat in magaziile de rezerva 640 000 de hectolitri de grau si 53 000 hectolitri de mei. E ceva mai mult decat ar trebui aproviziondrii Parisului pe sase luni. 42

paras.

43 greniers d'abondances.

www.dacoromanica.ro

113

p.347

Situatia administratiei civile

Am avut deja cinstea sa arat Excelentei Voastre bazele si spiritul administratiei romanesti. Imi va fi deajuns sa adaug ca ea ingtiseaza urmatorul tablou dupa functii: Un ministru al treburilor din launtru sau mare vornic Gheorghe Filipescu". Un ministru al dreptatii, marele logofat d. Alexandru Filipescu45 Un ministru al finantelor, marele vistier d. Nenciulescu". Un ministru al cultelor, marele logofat d. Barbu $tirbei. Un ministru de razboi, spatarul d. Constantin Ghica47. Un ministru al treburilor din afara, secretar de stat d. George Bibescu" (ad. Interim d. $tirbei, fratele sau). Controlul general al veniturilor si cheltuielilor, d. Filip Lens°.

Pentru administratia provincials Marele vornic Optsprezece ispravnici5° sau carmuitori de judete Parcalabul51 sau samesii52 la sate.

Pentru administratia bisericeasca Mitropolitul, asupra caruia patriarhul de la Constantinopol nu are decat o autoritate strict onorifica. " Gheorghe Filipescu (1765-1855), mare vornic $i mare ban in 1832. In 1834 a candidat Ia tronul Tarii Rominesti. in timpul domniei lui Alexandru Ghica a fost mare vornic. In 1843 a fost caimacam, alaturi de Teodor VAcarescu si Al. Cornescu si apoi ministru de interne in 1847 si 1849-1854. In 1829 locuia la Bucuresti pe podul Mihai Voda. Cf. I.C. Filitti, Catagrafie oficiald de toti boierii Tdrii Romanesti la 1829, Bucuresti, 1829, p. 4. 45 Alexandru Filipescu (1775-1856), supranumit Vulpe. Logofat at dreptatii, apoi ministru de externe; a participat la redactarea Regulamentului Organic. Sub domnia lui Gheorghe Bibescu, a carui candidature a sprijinit-o, a devenit mare ban. 46 Alexandru Nenciulescu, care in 1829 avea 60 de ani 5i locuia Ia Bucuresti in mahalaua cu brad, cf. I.C. Filitti, op.cit., p. 6. 47 Fratele domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. 48 Gheorghe Dimitrie Bibescu (1804-1873). lute 1824 si 1834 a fost logofat at dreptAtii, apoi

ministru de externe; demisionand, a plecat in straindtate (pans in 1841). A fost domn at Tarii Romanesti intre 1842 5i 1848. 49 Linchoux. In 1829 avea 52 de ani, era postelnic Si locuia la Bucuresti pe podul Mogosoaei la nr. 376. Cf. I.C. Filitti, op.cit., p. 6. so ispravniks. 51 percalabes. 52 percepteurs.

114

www.dacoromanica.ro

Episcopii de Ramnic53, Buzau54 $i Arges55 numiti de Adunare, ca si mitropolitul insusi, neavand insa nevoie de confirmarea patriarhului. // p.348

Pentru administratia judecatoreasca Divanul cel mare Doua curti de apel Un tribunal de prima instants in fiecare judet Un tribunal satesc sau judecatorie de pace, in fiecare sat In orasele principale tribunale comerciale

Tribunale civile Instructia tribunalelor satesti e specified acestei tari. In fiecare an taranii aleg trei

dintre ei in fata carom duc pricinile pentru impacare. Preotul prezideaza aceasta judecatorie de pace. Institutia este in acelasi timp liberals si parinteasca, dar moravurile

taranilor nu s-au dovedit destul de inaintate pentru a o intelege, asa cum a fost conceputa la inceput. Judecatoriilor satesti li s-a dat dreptul de a judeca pricini valorand

mai putin de 15 piastri; dar taranii, mirati sa se afle investiti cu un drept strain pans atunci mintii lor, au devenit niste mici despoti: loveau, arestau si condamnau la amenzi. In scurta vreme silniciile si tulburarile au pus stapanire pe sate. A trebuit sa se retraga judecatoriilor satesti dreptul de judecata, reducandu-le la simple instal* de impacare.

D. $tirbei a depus toata ravna si priceperea ca sa imprime un curs bun acestei parti din administratie. $i-a exprimat de mai multe on fata de mine adanca malmire pe care o incerca de fiecare data vazand naruindu-se stradaniile sale in fata lipsei de invatatura si mai mult decat atat, a totalei absente a moralitatii judecatorilor. Justitia continua sa fie, cu cateva schimbari, venala si dezordonata; cel putin ministrul a putut grabi rezolvarea unui numar mult mai mare de procese. In opt ani, din 1823 pans in 1831, tribunalele n-au judecat decat 13 670. In ultimii doi ani, au incheiat 21 451 din cele 69 095 ramase de la vechea administratie sau care aparusera dupa aceea. Judecatorii sunt numiti pe trei ani; dupa o experienta de zece ani, Adunarea va examina daca e cu putinta sa se declare inamovibilitatea lor.

Tribunalele criminale si de politie

In capitalele de judet s-au constituit tribunale corectionale si de justitie criminals.

hotatarea care face satele raspunzatoare pentru

0 masura inteleapta delictele comise pe teritoriul lor

a fost suficienta pentru a curata tam de talharii de

53 Rimnik.

54 Ruth). 55 Argis.

www.dacoromanica.ro

115

care era bantuita. Taranii, care pans atunci erau de partea lor, s-au ridicat cu totii §i din toate partile ca sa-i distrugd.

Organizarea militara Daca sumele modeste fixate ca venituri ale statului pot aproape acoperi cheltuielile, faptul acesta trebuie atribuit in primul rand, domnule conte, organizarii care a primit-o armata Tarii Romane§ti. Ea prezinta oarecare particularitati56 demne de a fi semnalate. ApArarea tArii e incredintata la trei categorii de soldati care formeaza:

4 660 de oameni 5 234

Militia sau armata dorobantii57 sau jandarmii satele militare Orland sub arme

99

1 000

Militia

4 660 de oameni, reuniti sub comanda unui spatar sau comandant-§ef,

p.349

constituie toata armata munteana. Ace§tia sunt repartizati in trei regimente. Printr-o

organizare imprumutata de la vechea legiune romans, fiecare regiment este in acela§i timp §i de infanterie §i de cavalerie. Fiecaruia ii sunt ata§ate doua escadroane de lancieri, de cate 180 de oameni §i un regiment muntean cuprinde astfel o mie de pedestra§i §i patru sunt de calareti. Oricat de recenta ar fi aceasta institutie, practica

i-a scos deja la iveala neajunsurile, fiecare colonel find legat mai mult de una din arrnele pe care le comanda, ii lipsesc astfel cuno§tintele de a conduce pe cealalta.

Aceasta mica armata find organizata de subofiterii ru§i, a adoptat de la ace§tia folosirea bataii. Un ofiter poate pune sa i se dea unui soldat /Ana la 50 de lovituri, fard sa fie nevoie de judecata. Tinerii ofiteri, cu ideile for frantuze§ti, sunt oarecum Incurcati cand vorbesc de acest obicei. Totu§i considers mentinerea lui ca

find Inca necesard; ba chiar, Impotriva regulamentului, 1-au extins pana la subofiteri.

Mica armata a Tarii Romane§ti, ca §i cea a Moldovei, n-are artilerie; cele cloud Principate n-au macar un tun. Ru§ii le-au luat pe toate care se gaseau la Braila, Giurgiu §i Turnu, Inainte de a restitui aceste locuri romanilor §i nu infra in planurile for sit lase sa se nasca in Principate un spirit §i o dezvoltare militara care ar putea dobandi oarecare importanta. 56 circonstances.

" dorobantz.

116

www.dacoromanica.ro

Jandarmii Dorobantii sau jandarmii, in numar de 5 234, se recruteaza din judete si sunt platiti din casa comunala. Sunt echipati pe cheltuiala for si fac serviciul din zece in zece zile, in trei schimburi. Pentru aceste zece zile de serviciu lunar, primesc cate zece piastri (3,50 fr.) si sunt scutiti de capitatie.

Sate le militare de la granita Apararea si paza frontierei Tarii Romanesti a fost organizata dupa un plan care are oarecare asemanare cu cel al granitelor militare austriece. Sate le cele mai apropiate de Dunare, cu un total de 13 020 de familii, au fost organizate militareste. Acolo toti barbatii fac serviciul militar de la varsta de 20 pans la 50 de ani. Nu pot fi inlocuiti decat in caz de boala si nu sunt scutiti deca't daca indeplinesc functii publice. Populatia e impartita in plutoane de cate 120 de oameni. Fiecare din aceste plutoane trebuie sa aiba pregatiti 4 soldati si doi vaslasi. firana acestor Base oameni, intretinerea barcilor si a baracilor" sunt in sarcina comunelor. Armele si munitia

sunt ale stapanirii si se incredinteaza satelor care raspund de ele. In timpul serviciului taranii n-au uniforms militara; fiecare isi pastreaza imbracamintea lui. Printre posturile formate astfel de sate din distanta in distanta, sunt intercalate 131 de avanposturi ale trupelor de linie, reprezentand un efectiv de 1 012 pedestrasi si calireti.

Ofiterii acestor trupe de linie ii supravegheaza pe tarani si contribuie la instructia for militara, cu un caporal si un soldat, care sunt atasati pe langa fiecare post si care raporteaza ofiterului daca s-a produs vreo dezordine sau vreo neglijenta in serviciu. Fiecare post tine astfel sub arme patru tarani, doi vaslasi, un caporal si un soldat de linie.// Pentru a compensa surplusul de sarcini determinat de acest serviciu, satele militare sunt scutite de recrutarea pentru militie, de intretinerea dorobantilor si de orice fel de corvezi.

Numarul satenilor care trebuie sa fie permanent sub arme e fixat la 474 pentru frontiera dunareana. Treisprezece vase inarmate, avand fiecare opt vaslasi, un ofiter si mai multi dorobanti, completeaza sistemul de supraveghere a liniei Dunarii, formand mica flota a Principatului al carei efectiv trebuie ridicat pans la optsprezece vase. Frontiera dinspre Austria si cea de-a lungul Moldovei sunt organizate dupa acelasi sistem si in asa fel incat sa n-aiba mai mult de un om la 20 de contribuabili. Prima, reunind 10 074 de familii, are in permanents 421 de tarani sub arme; pe a doua se afia 2 097 familii. 58 constructions.

www.dacoromanica.ro

117

p.350

Posturile raspund de contrabanda care se face si acopera cu banii for pierderile suferite. De-a lungul frontierei se gasesc astfel, domnule conte, 21 198 de familii, ai caror barbati presteaza toti serviciul militar pe care $i-1 insusesc si 11 deprind; o astfel de institutiune ar putea, fait indoiala, sa-si aiba rostul §i insemnatatea sa in momente hotaratoare. Organizarea militara a frontierei Tani Romanesti n-a avut pand acum decat rezultate bune. Taranii s-au obisnuit cu asemenea serviciu §i-1 fac fart impotrivire.

Spiritul gi instructiunea in armata A trebuit mai multa staruinta pentru inrolarea in serviciul trupelor de linie. Exclusi din armata otomana, carmuiti pans atunci de fanarioti, cei mai putini razboinici dintre toti domnii, taranii si-au pierdut once inclinare razboinica. Erau citati chiar pentru lipsa for de curaj si de mai multe on au fost vazuti sarbi strabatand tara si comitand nenumarate pradaciuni, fart ca vreun roman sa indrazneasca sa curme aceste dezordini.

Cand a fost vorba sa fie recrutati, s-au plans cu totii in gura mare; n-au rezistat pe fata §i n-au tras asupra cazacilor cum au facut moldovenii, dar s-au mutilat si au fugit in toate partile. Totusi, incetul cu incetul s-au obisnuit cu ideea de a servi in armata. S-au dumirit ca nimeni nu avea de gaud, asa cum crezusera ei, ca vor fi trimisi in Rusia §i, odata inrolati, au prins gust pentru felul acesta de vials. Mica for armata are o tinuta foarte corecta59, care n-are nimic din felul teapan, masinal al soldatului rus §i tine o linie de mijloc intre soldatii nostri §i polonezi. Nu stiu daca trebuie sa mai citez, ca semn al progresului in ceea ce priveste spiritul militar sau civilizatia, mai multe dueluri si sinucideri, evenimente cu totul necunoscute altadata printre romani. Natiunea in aceste cazuri s-a simtit mai mult magulita decat intristata.

Cu mai multe institutii de caracter militar, romanii si-ar regasi spiritul razboinic de care au dat dovada pe timpul lui Mihai Viteazu160, epoca eroica in istoria lor. Iti poti da seama dupa regimentele romanesti care sunt in slujba armatei austriece si care sunt citate ca find printre cele mai bune din armata. Vorbind de lipsa de spirit militar care s-a observat printre romani, trebuie exceptata Oltenia, ai carei locuitori serveau sub numele de panduri61, and in armata rust, cand in cea austriaca. In razboiul din 1828, generalul Geismar62 datorat succesele mai ales unui corp de 4 000 de panduri care ii deschidea drum pretutindeni, intreceau pe oamenii 59 tres militaire. 60 Prince Michel. 61 pandours.

118

www.dacoromanica.ro

generalului la manuitul pu§tii si din care au pierit jumatate, rara ca un singur om sa fi dat bir cu fugitii. Corpul acesta era impartit in 100 sau 120 de

oameni, sub capitani II de ai for care recuno§teau superioritatea sau ordinele capitanului Solomon63, care s-a remarcat prin mai multe aventuri tragice §i care dupa ce a primit o sabie de onoare de la rqi §i mai multe decoratii a obtinut comanda regimentului al treilea de militie. Sunt abia trei ani de cand nu era aici nici urma de forts militara organizata. in acest scurt interval mica armata munteand s-a organizat cu o repeziciune care

adesea a uimit Rusia, ridicandu-se cu mult peste nivelul instructiei din armata egipteana sau turca. In general, domnule conte, constat in progresarea civilizatiei §i a organizarii europene a acestei tan un caracter de durata si un fel de integrare in

obiceiurile locuitorilor, pe care tarile musulmane mai au mult pans sa be dobandeasca.

Situatia frontierelor Odinioara Tara Romaneasca §i Moldova erau aparate spre Rasarit de cetatile care strajuiau Nistrul; aceste cetati au trecut in mana ru§ilor. La sud Poarta a pus sa se ridice pe malul Dunarii cetatile Braila, Giurgiu §i

Turnu, menite sa-i serveasca in acela§i timp drept cap de pod §i a doua linie de aparare. Romanii sperau ca aceste fortarete sa-i apere impotriva incursiunilor turce§ti. Dar, inainte de a le restitui, Rusia a distrus fortificatiile, fie de teama ca nu vor fi in stare sa le apere, fie ca prefers sa lase tam intr-o stare de nelini§te care s-o faca sa simta §i mai mult nevoia de a fi protejata de ea. Yn urma cuceririi cetatilor de pe Nistru §i a daramarii celor de la Dunare, Principatele raman ca o campie deschisa, ca un camp de batalie, fiind la indemana celor trei natiuni care le inconjoara, urmand a fi stapanite de cea care se va grabi sa le ocupe prima. Bucureyti, 13 mai 1834

Starea intelectuala c morals a diferitelor categorii de locuitori §i organizarea regimului constitutional in Tara Romfineascii Progresele materiale pe care le-a facut Tara Romaneasca, si pe care am avut onoarea sa le imparta§esc Excelentei Voastre in depe§a mea trecuta, stint in mod esential legate de propaOrea intelectuala al carei examen va constitui subiectul depe§ei de fats. Voi alatura cateva amanunte despre instructie, starea morals, spiritul public, organizarea municipals §i regimul reprezentativ al acestui Principat. 62 Geismar Friederich Gaspar, baron von (1783-1848), ofiter in armata austriaca, apoi in cea ruse, participant la razboaiele contra lui Napoleon. In razboiul din 1828-1829, in calitate de general comandant, a ocupat Oltenia si i-a batut pe turci la Vidin.

63 Ion Solomon, capitan de panduri. Alaturi de capitanii Mihail Ciupagea si Nicolae Verbiceanu, in fruntea a 1 500 de panduri, i-a batut pe turci la Schela Cladovei, in razboiul din 1828/1829.

www.dacoromanica.ro

119

p.351

Instructia publics. Presa. Ziarele Educatia tineretului §i organizarea municipals imi par a fi cheza§iile principale, una a viitorului, alta a bunastarii actuate a locuitorilor; mi-am oprit atentia in primul rand asupra acestor doua objective.

Am cercetat cu multa atentie a§ezamintele de invatamant // existente la

p.352

Bucure§ti. Mare le logofat, d. $tirbei, magulit §i aproape surprins de importanta pe care o dadeam unui domeniu unde depusese multe stradanii, dar caruia de obicei calatorii ii dau putind atentie, s-a grabit sa ma intovara§easca in vizitele mele. Domnitorii greci au lasat invatamantul intr-o stare de totals abandonare; grija for s-a marginit la Infiintarea unui colegiu la Bucure§tim. Pe ace§ti principi, care urmau sa stea pe tron trei sau patru ani, ii interesa prea putin sa formeze supu§i pentru un viitor care le era strain. Prima grija a noii carmuiri s-a indreptat spre invataturile inalte. Avea nevoie

de rezultate neintarziate §i era speriata de sarcina cople§itoare §i de greutatile ridicate de introducerea invatamantului la tars. Abia cand eram eu acolo, Adunarea

a decretat ca in fiecare sat sa fie cate un dascal platit, care sa invete pe copii sa citeasca. Datorita acestei masuri, fiecare sat va avea o §coala. Pand acum nu erau deck vreo cateva §coli Intemeiate de particulari §i cele pe care le-a infiintat carmuirea de doi ani incoace, in fiecare din cele 18 capitale de judet. Programul de studii urmat in aceste §coli §i in marile colegii din Bucure§ti §i Craiova65 e stabilit printr-un plan, discutat §i adoptat de Adunare Si toate cursurile sunt gratuite; in momentul de fats 2 955 de tineri primesc invatatura pe cheltuiala statului. E o proportie la fel de ridicata ca aceea a tinerilor care fac studii superioare in Franta. Pentru fiecare elev, carmuirea investe§te anual in aceste a§ezaminte 28 de franci.

invatamantul primar cuprinde trei ani in care se invata cuno§tinte practice

odata cu unele

primele elemente de gramatica, aritmetica §i geografie. Aceste

§coli primare ale statului au pans acum 2 000 de copii; cele particulare sunt frecventate de aproape tot atatia. In §colile carmuirii, singura metoda care se aplica e cea a invatamantului mutual66. invatamantul superior in Tara Romaneasca se caracterizeaza prin aceea ca se

bazeaza in intregime pe limba franceza. Limba aceasta formeaza aici temelia invatamantului, precum e latina la noi. Ii sunt consacrati §ase ani pentru a o invata

§i a se perfectiona in ea; imprejurarea aceasta nu va scapa atentiei Excelentei Voastre §i va fi indestulatoare ca sa-i demonstreze ce loc detine Franta, de pe acum, §i va detine in §i mai mare masura, in cultura Tarii Romane§ti. Un asemenea rezultat

ii va contraria pe ru§i, din mai multe puncte de vedere; dar romana find o limba " Colegiul de la Sf. Sava. 65 coala centrals. " Metoda pedagogilor Bell (1753-1832) si Lancaster (1771-1838).

120

www.dacoromanica.ro

latind si ca atare cu totul diferita de a lor, trebuiau sa aleaga o a treia pentru a se face

intelesi si folosind ei insisi in mod curent limba noastra, aceeasi nevoie care 1-a obligat pe imparatul Alexandru67 sa se adreseze frantuzeste in dieta poloneza, i-a constrans Si aici sa sprijine studiul limbii franceze. Sunt 333 de tineri care fac studii umaniste in marele colegiu din Bucuresti si 150 in cel din Craiova.

Dupa ce au terminat aceste studii, 54 de tineri urmeaza deja studii complementare de drept alte cunostinte speciale, a caror durata e prevazuta la trei ani. Printre cursuri e unul de limba rusa; nu e urmat decat de 25 de scolari. In afara celor cloud man colegii ale statului, mai sunt doua sau trei pensionate tinute de particulari $i doua pensionate pentru educarea tinerelor fete. In acestea din urma limba franceza se foloseste atat de exclusiv incat se interzice, chiar in afara

clasei, a se vorbi oricare alts limba, chiar si romana. Se asteptau ca aceste pensionate, frecventate pana acum de optzeci de tinere fete, sa duca la aceeasi imbunatatire a moravurilor, cum au infaptuit-o in Italia institutele create de Napoleon la Milano, Venetia si Napoli. Din acest punct de vedere moravurile sunt aproape la nivelul la care se gaseau in Italia inainte de venirea francezilor; aici incepe sa se simta ca atata timp cat II lucrurile vor ram'ane in acest stadiu, sunt slabe sperante pentru a reda acestei tari o valoare oarecare si elemente de nationalitate. Organizarea cu totul frantuzeasca ce s-a dat acestor scoli s-a datorat in buns masura unor imprejurari deosebite. Un numar destul de mare de boieri si-au trimis

copiii sa fie crescuti la Paris. Treisprezece din acesti tineri, intorsi in tars de mai multi ani, au si ocupat posturi insemnate in administratia de stat $i cam tot atatia iii terming in momentul de fats studiile in Franta. Ideile, felul de a vedea si de a simti al acestor tineri influenteaza intreaga viata sociala. De asemenea mai multi tineri munteni $i moldoveni se afla in Germania; dar cum scopul principal este de a forma

oameni pentru administratie, discutia publica a treburilor noastre a fost mai favorabila progresului celor care s-au indreptat spre Franta68.

La aceste diferite metode folosite pentru formarea spiritului national, carmuirea a mai adaugat una care intr-o zi ar putea sa intreaca, prin activitatea sa, pe toate celelalte dar care, cu indolenta $i apucaturile de trandavie ale tarii nu poate avea decat o influents slaba69 aceea a presei periodice. A infiintat o foaie a statului

-

sau buletin oficial", dar nu s-a indemnat aproape nimeni sa ia cunostinta de publicarea ei incat, neinfatisandu-se cineva s-o administreze71, statul a trebuit s-o ia

cu totul in grija lui. Acesta distribuie cele 300 de exemplare diferitilor sai functionari. Alte doua foi care au inceput sa apara n-au avut mai multa cautare. 67 Alexandru I, tar al Rusiei Intre 1801-1825. 68 ... la discussion publique de nos affaires a ete plus favorable aux progres de ceux qui avaient ete diriges vers la France. 69 tres secondaire. "Buletin. GazetA oficiala ", care a aparut intre 15 decembrie 1832 si 4 ianuarie 1847.

71 personne ne s 'est presente pour la recevoir.

www.dacoromanica.ro

121

p.353

Curierul romanesc si Suplimentul lui literar72 n-au inca, primul 200 de abonati, iar al doilea 50. Asadar numai 550 de insi, la o populatie de doua milioane de suflete, citesc ziarele.

Starea intelectuala a tarii explica aceasta lipsa de interes73 fata de foile periodice. In principat nu sunt deck doua tipografii74, una, cea a Patriarhiei, nu imprima decat carti de cult, cealalta e in acelasi timp o marturie si o pricing a starii inapoiate a tarii, deoarece a obtinut un privilegiu exclusiv pentru 40 de ani; abia la

expirarea acestui monopol literar, care expire in 1836, se vor putea judeca progresele morale ale principatului. Numarul persoanelor care stiu sa citeasca este pans acum extrem de redus in Tara Romaneasca. In regimente, proportia nu e decat

de 120 de soldati la 1 400, unul din 12. Aceasta proportie e de unul din doi in regimentele noastre. Numarul persoanelor care stiu sa scrie si sa citeasca e si mai scazut in satele romanesti decat in regimente; adesea chiar preotul locului nu tie mai mult decat enoriasii lui si recite pe de rost slujba, pe care altminteri ar fi incapabil s-o citeasca.

Diferite clase de locuitori La o natiune aflata Inca in acest stadiu de culture, parerile $i ideile se exprima $i se raspandesc75 astfel decat in tam noastra si boierimea e singura class unde a patruns instructiunea si singura care a dat oameni in stare sa simta cu adevarat nevoia de a imbunatatii legile tarii76, sa se preocupe in mod serios sa indrume aceste ameliorari intr-un sistem de libertati $i spirit national.

Biserica romfineasca

Clerul, lipsit de seminarii si de once alt mijloc de instruire, plin de sine si

p.354

ignorant, netinand seama decat de propriile-i interese, in fata stradaniilor de a ridica caracterul national n-a simtit decat o teams; aceea de a nu fi despuiat de averile sale. A manifestat o sila totals fata de once inovatie, despartindu-se astfel de o miscare care-i cerea ajutorul si it reclama s-o conduce. Aceasta miscare a imprimat spiritului filosofic // o regenerare pe care influenta religiei 1-ar fi putut face pur si mai elevat in acelasi timp. 72Curierul romanesc" a apa'rut intre 8 aprilie 1929-19 aprilie 1848 si 29 noiembrie

3

decembrie 1859. 73 ce manque de vogue.

74 La Bucuresti functionau tipografiile Eliade, Walbaum, Carcaleck; August Ruof, C. Pencovici; Petru Efesinul avea o tiparnita pentru imprimarea muzicii liturgice. In 1837 aveau sa fie cumparate teascuri de la firma pariziana Didot, dovada a interesului romanilor pentru lecture. 75 se divisent. 76 la constitution.

122

www.dacoromanica.ro

Acum, in ultimul timp, un incident a dovedit in chip izbitor aceasta pozitie adoptata de cler. In Principate se folosesc literele slavone. Noua §coala franceza aratand, pe buns dreptate, ca nu e logic sa se scrie o limbs de origine latina cu astfel de caractere, ca aceasta practica doar stavile§te progresul invatamantului, a propus ca sa fie inlocuite cu litere latine. Mitropolitul a vazut in aceasta propunere un atac la adresa bisericii, declarand ca va anatemiza pe oricine o va mai repeta. E de mirare

sa vezi cu acest prilej ca un spirit luminat ca generalul Kiselev adopta aceasta opinie. Nu va mai ramane altceva de facut, i-a spus el boierului Vacarescu", cel care Meuse propunerea, decat sa mergeti la Roma §i sa ingenunchiati inaintea Papei, suveranul vostru"78. Dar generalul era tributarul unei idei politice §i urmarea doar sa pastreze o legatura in plus intre Rusia $i poporul roman, in timp ce mitropolitul79 exprima refuzul cu care clerul intampina once innoire.

Clerul a fost un obstacol la toate reformele noastre, spunea ministrul cultelor; din fericire, am reu§it sa-1 aducem intr-o situatie in care n-ar fi consimtit de bunavoie sa ajunga. I-am impus sacrificii dureroase, care insa pana la urma ii vor fi prielnice. I-am luat mo§iile, dar le-am facut preotilor un venit fix, pe care pana acum nu-I aveau, saracia situandu-i printre cei mai nevoi* tarani. Am votat fonduri

pentru infiintarea cate unui seminar in fiecare dioceza. Am intrebuintat pentru scopuri de interes oltesc prisosul veniturilor, care nu foloseau decat ca sa corupa clerul sau sa-§i atraga invidia . Am obligat fiecare manastire sa prezinte lista cheltuielilor care ii sunt necesare $i am hot:Aral ca prisosul sa se dea pentru educarea unor tineri, pentru ajutorarea bisericilor lipsite de avert $i a saracilor. Aceasta masura ne asigura cu atat mai multe posibilitati, cu cat socotelile pe care le-am facut cu multa grija arata Ca biserica detine aproape a cincea parte din pamantul cultivabil. Ceea ce e mai suparator e ca o foarte mare parte apartinand manastirilor inchinate Sfantului Mormant80 si ale caror venituri sunt incasate de greci, sunt administrate in numele patriarhului de Constantinopol §i folosite in afara

tarii. Cum Rusia, geloasa pe titlul de protectoare a religiei ortodoxe, i-a luat sub obladuirea ei, n-am cunoscut pana acum o stare de lucruri mai abuziva". Pans azi clerul nu s-a bucurat decat de putina influents in tart, din pricina ignorantei §i mai ales datorita halului in care a lasat moravurile gi religia. Nu se poate spune ca ar fi meritat mai mult. Nivelul moral al acestui popor, libertatea prea mare a moravurilor, ignorarea celor mai simple notiuni de religie cre§tina §i, printr-

un fenomen neobi§nuit, indiferenta religioasa in mijlocul barbariei, in sfar§it, experienta celor care lucreaza cu ravna §i cu buns credintA la regenerarea tarii for §i 77 Iancu Vacarescu (1792-1863), cel care a refuzat sa iscAleasca adoptarea Regulamentului Organic. 78

votre souverain.

79

eveque.

80 couvents dependant de la terre sainte.

www.dacoromanica.ro

123

care trebuie sa astepte o indreptare morals de la civilizatie si de la religie, sunt o acuza impotriva bisericii romane. Boiierii

Ideile feudale ale Europei orientale n-au contribuit la formarea boierimii in

Principate mai mult decat in Rusia. Nobletea e strict personals si tine de dregatorii si nu de persoane; ea reprezinta exercitarea unei functiuni si nu o distinctie ereditara, legata de o familie.

Ierarhia diferitelor dregatorii stabileste clasele nobiliare; cele mai Inalte p.355

demnitati confers titlul de boier.// 0 astfel de organizare ar parea, la prima vedere, ea n-a putut crea in tara decat o nobilime pe viata, lipsita de trainicie. Dar privind lucrurile mai de aproape, iti dai seama ca forta boierimii in Tara Romaneasca deriva tocmai din ceea ce parea a fi partea ei slabs. Silita, pentru a dainui, sa exercite functii publice, ea s-a mentinut tinand in mans puterea politica si franele administratiei. Functiile publice au ajuns apanajul ei exclusiv si cei care ocupau principalele functii in stat aveau grija sa fad sä fie admisi acolo, de timpuriu, copiii lor. Boieri si dregatori aceste doua cuvinte exprima aceeasi idee se aflau, ca

si clerul, in situatia de a face sacrificii pentru o reforms a carei necesitate era resimtita de toti. Interesul personal al boierimii8I era potrivnic reformei, iar poporul era prea injosit si prea saracit ca s-o ceara, poate chiar ca sa-i simta nevoia. Trebuia deci ca aceasta schimbare sa se efectueze cu ajutorul unei puteri straine si din acest punct de vedere administratia lui Kiselev a fost o adevarata binefacere pentru tara. Dar in continuare el a primit sprijinul intelept si cu adevarat patriotic a celor mai de seama reprezentanti ai boierimii. Doua lucruri trebuiau indreptate la boierime: principiul ca atare al institutiei si intinderea nelimitata a autoritatii sale asupra taranilor. Institutia, asa cum fusese stability, avea inconvenientul de a pretinde crearea unui mare numar de locuri si reclama o mobilitate extraordinary a functiilor pentru

a putea pasta in cinul boieresc pe toti cei care se credeau indreptatiti sa fie mentinuti. Aceste neajunsuri au fost socotite destul de grave ca sa necesite introducerea

unui nou principiu de noblete fara a stinge drepturile castigate si situatia deja existenta82; s-a stabilit o nobilime ereditara, conferita prin diploma si la care toti cetatenii sunt deopotriva admisi, indiferent de situatia sau functia for in stat.

Astfel, in timp ce in Franta ideile not §i tendinta actuala sunt de a ataca pretutindeni ereditatea, apropiindu-se de o aristocratie de birou oarecare, avand 81

82

124

corps de la noblesse. aux existences toutes formies.

www.dacoromanica.ro

asemanare cu cea pe care rom'anii o parasesc, ideile noi §i tendintele de moment stabilesc in Tara Romaneasca ereditatea la boierime ca un progres al libertatii §i organizarii sociale.

Taranii Chiar de la intemeierea Tarii Romane§ti, pe la mijlocul secolului al XIII-lea,

toti locuitorii erau la fel de liberali, cu drept de a stapani pamantul; Incet -Incet taranii si-au zalogit pamantul §i chiar libertatea celor bogati. Cazusera cu totul in dependenta83 cand, in 174684, domnitorul Mavrocordat i-a eliberat, fara a le preciza insa drepturile §i relatiile cu stapanii lor, in a§a fel incat i-a lasat pe ace0a din urma

in nesiguranta, ceea ce pentru domn era o cheza§ie a docilitatii lor. In aceasta situatie i-a gasit noua reforms. Aproape intreg pamantul se afla Inca in mainile boierilor. Administrarea lui o lasasera in mana vechililor85 greci, care traiau deopotriva pe cheltuiala boierilor §i a taranilor.

Dreptul de proprietate qi impartirea pamintului intre boieri §i taranii Principiul conducator al reformei a fost de a distruge nesiguranta §i arbitrariul

care compromiteau raporturile dintre boieri §i tarani. In stadiul in care se aflau lucrurile, masura aceasta ducea la o noua impartire a pamantului. Ni se propune o noua lege agrara §i noi n-o vrem", a strigat boierul Vacarescu, la citirea actului constitutional. Dar acest strigat al interesului particular a fost covar§it de inclinarea mai generoasa care stapanea majoritatea Adunarii // §i acest act important s-a infaptuit in Tara Romaneasca cu atata wrinta, incat tarile vecine nici n-au auzit de el.

Prin reforms boierul ramane detinatorul fondului, dar e obligat sa incredinteze taranilor sai o suprafata de pamant, determinate prin lege, suficienta spre a-i hrani pe ei §i familiile lor. In schimbul acestei concesiuni, taranii dau boierului o zecime din recolta de fan *i grau pe care o scot de pe pamantul cedat gi

mai presteaza boierului 18 zile de lucru pentru cultivarea pamantului ramas acestuia.

Conditia legala a taranului aici e deci aceea de fermier care, in loc sa dea proprietarului, ca in Franta, jumatate sau a treia parte din produsul pamantului, da a zecea parte din recolta si a douazecea parte din timp. Discutiile care au avut loc pe aceasta tema in Adunare au pus in lumina una din cele mai importante probleme de ordin social: situatia proprietatii in orient. Sau putut vedea limpede aici efectele rezultate din pozitia respective a proprietarilor 84

esclavage. 1736.

85

intendents.

83

www.dacoromanica.ro

125

p.356

Si cea a cultivatorilor, ca §i proportia relative a intinderii de pamant la numarul de brate folosite la cultivarea ei.

In tarile noastre din Occident, numarul mare de brate de lucru disponibil pentru agriculture face sä scads pretul muncii. In Orient pamantul e oferit la pret scazut, ca urmare a lipsei bratelor de munca. Astfel, dace dupe stabilirea intinderii de pamant pe care proprietarul trebuie

s-o dea unei familii de taran traitoare pe mo§ia sa, s-ar fi lasat acestei familii libertatea deplina de a se muta de pe o mo§ie pe alta, s-ar fi vazut curand o neintrerupta fluctuatie a populatiei §i o deplasare continua, fiecare proprietar avand interesul sa atraga taranii de pe mo§iile invecinate, oferindu-le reducerea dijmei §i a zilelor de lucru.

Ca sa preintampine acest neajuns, legea a supus dreptul de stramutare al taranilor de pe o proprietate pe alta unui control §i unor cheltuieli foarte mari; mai mult, a lasat proprietarului, ca dovada a pastfarii dreptului sau asupra pamantului, facultatea de a-i retrage taranului lotul de pamant, dandu-i altul in schimb. Aceasta facultate, a carei mentinere sau neluare in seams trebuie sa constate dreptul de proprietate in favoarea boierului sau a taranului, la not ar fi fost considerate ca insa§i baza ordinii sociale §i discutarea ei ar fi aprins toata tara. Aici, n-a fost inteleasa, taranii poate nici n-au begat -o in seams, pentru ea nu le trece prin minte ca boierul care are trei sferturi din pamant parloaga s-ar gandi vreodata sa le is inapoi pamantul cultivat de ei.

Dar, pentru ca mai tarziu dezvoltarea bunastarii materiale §i a instructiei taranilor vor face sa nasca la ei alte idei, s-a recunoscut §i s-a constituit o class de tarani proprietari; boierul §i taranii au fost chemati deopotriva sa face invoieli, prin mijlocirea carora taranii sa devina proprietari ai loturilor pe care le cultiva. Se trage nadejde Ca spiritul §i dreptul de proprietate se vor statornici astfel treptat §i fare tulburari in clasele de jos ale populatiei.

Introducerea principiului electiv in toate ramurile administratiei. Perceptorii satelor

p.357

Stadiul inapoiat al instructiei, care lass atatea sate fare nici un cunoscator de carte, a 'impiedicat introducerea la tara a unei administratii" organizate. Dar taranii i§i aleg singuri perceptorul87, care e insarcinat cu // strangerea birului, pe care it

varsa la vistierie. Astfel ei nu vin niciodata in contact cu slujba§ii carmuirii, binefacere de nepretuit in Orient, apucaturile pradalnice pe care le-a deprins administratia aici. 86 municipalite. 87 percalabe.

126

www.dacoromanica.ro

E o imprejurare demna de luat in seams care, alaturi de atatea altele, exprima spiritul timpului nostru, chiar In tarile unde influenta lui pare prea indepartata spre a se face simtita aceea de a vedea astfel stabilindu-se principiul electiv pana la ultimele trepte ale scarii sociale.

Administratia ora§elor Principiul electiv acordat satelor a fost statomicit pe scars mai larga in orw. Fiecare or are un sfat oraFnesc prin care se conduce, i§i fixeaza impozitele §i se

administreaza el insu§i, cu singura obligatie de a supune reprezentantului guvemului bugetul incasarilor. Locuitorii cre§tini, proprietari ai unui imobil de 700 de franci se intrunesc din

trei in trei ani in parohiile for sub supravegherea preotului §i numesc deputati alegatori insarcinati sa aleaga printre cetatenii cu un imobil de 2 800 de franci pe cei patru membri care formeaza corpul ora§enesc.

Adunarea nationals ordinary Adunarea nationals se compune din 43 de membri; mitropolitul pre§edinte, 3 episcopi, 20 de boieri din starea intaia §i 19 deputati judeteni. Ca sa fie ale4i ace§tia din umia trebuie sa fie boieri §i fii de boieri, incat reprezentanta nationals e luata numai dintre proprietari sau boieri; §i cum boierii sunt scutiti de dari, se intampla Ca o clasa de cetateni voteaza impozite §i alta clasa le plate§te. Oricat de curioasa poate sa ni se pars o asemenea oranduire, ru$ii sustin ca era greu a face altfel intr-o tars unde clasa mijlocie, formats in mare parte din evrei Si straini, n-are Inca greutate in stat, nici avere, nici sentiment national. De altfel ei mai amintesc ca, in vechea oranduire, Adunarea nationals se compunea exclusiv §i

nu prin alegere din toti boierii de starea intaia. De fapt nimeni nu le aduce vreo Invinuire in aceasta chestiune, dar li se imputa, intrucatva pe drept, amestecul ce §i 1-au rezervat in diferendele intre domn §i Adunare. Articolul 50 din Regulament stabile§te, in principiu, ca once act al Adunarii sau at domnului care ar contraveni privilegiilor tarii, tratatelor, hat4erifurilor date de sultan, drepturilor curtii suzerane88 sau ale curtii protectoare, va fi prin insu§i acest viciu nul §i neavenit.

Potrivit articolelor 53 §i 54, principele nu poate, in caz de tulburari interne, sa dizolve Adunarea §i sa convoace alta, fara sa fi obtinut in prealabil consimtamantul celor cloud curti, protectoare, sau cel putin, spune versiunea moldoveand, acela al

consulului Majestatii Sale imparatul Rusiei. In sfarit, Adunarea poate adresa doleantele tarii direct celor doua curti propunand mijloacele de remediere. Aceste trei articole care singure ar fi deajuns sa distruga toate chartele §i toate guvernele din lume, au fost trimise gata redactate de la St. Petersburg. 88 souveraine.

www.dacoromanica.ro

127

In ciuda viciilor pe care noul sistem le contine, progresele spiritului constitutional au fost rapide si eficiente in Tara Romaneasca. Cativa oameni distinsi, crescuti in Franta si obisnuiti cu ideile noastre au condus cu succes p.358

Adunarea, au lamurit-o asupra naturii si extinderii atributiilor sale si au initiat-o in tainele guvernarii reprezentative. Desi sedintele Adunarii nu sunt publice, guvernul II Tarii Romanesti mi-a facut cinstea sa-mi propuna sa asist la una din ele. Am acceptat acesta invitatie, dar card sa flu vazut. Am gasit deputatii asezati fats in fats, ca in parlamentul englez. Aproape trei sferturi erau Inca imbracati in costumul vechi oriental, pe care it mai poarta oamenii in varsta si deputatii din provincie. Tonul discutiei era acela al unei conversatii de salon; si obiceiul de a vorbi de la locul sau, stand asezat, ingaduia fiecaruia sa-si faca observatiile fara timiditate, evitand once declamatie si emfaza. In momentul

acela ministrul de finante prezenta, alaturi cu adevarul, darea de seams asupra cheltuielilor anuale; lectura i-a fost intrerupta de mai multe on si a trebuit sa recunoasca el insusi ca multe cheltuieli nu erau destul de bine motivate. Acest esec nu va avea pentru ministru consecintele grave pe care le-ar fi avut la noi. Pentru o

natiune condusa, cum a fost aceasta pans acum este deja mult sa fi dobandit obisnuinta unui astfel de frau. Trebuie sa fac dreptate generalului Kiselev si sa spun

ca in tot ce nu facea atingea prea direct raporturile tarii cu Rusia; el a Incurajat permanent libertatea discutiilor.

Adunarea general§ extraordinary Peste adunarea obisnuita e Marea Adunare generala extraordinary care nu se intruneste decat pentru numirea hospodarilor, dar de ea se poate face uz si in alte imprejurari.

In Tara Rom'neasca Adunarea generala e formats din 190 de membri, prezidata si de mitropolit. Acestia sunt: Cei trei episcopi 50 de boieri de starea intaia 73 de boieri de starea a doua 36 de deputati din judete 27 deputati ai breslelor orasenesti Instituirea acestei ultime categorii de deputati a introdus 'clasa mijlocie in sanul reprezentantei nationale.

Aspectul si spiritul capitalei Principiul electiv va forma, Para indoiala, intr-o zi, spiritul public in orase si la tars; deocamdata nu trebuie cautate primele semne ale acestei dezvoltari decat in randurile boierimii si mai ales in orasele Bucuresti si Craiova. Bucurestii, distrus de razboaie, de tulburari interne si de incendii se reface rapid; amestec de palate frumoase si de cocioabe saracacioase, cand cu infatisarea 128

www.dacoromanica.ro

unui sat mare, cand cu cea a unui ora* european, acest ora* are, in ansamblul sau, totu*i aparenta §i tinuta unei capitale. Luxul, care a ramas foarte dezvoltat, s-a

dezbracat de formele asiatice, apropiindu-se mai mutt de moravurile noastre; odinioara era hranit din marile bogatii pe care le dadeau boierilor exploatarea dregatoriilor. Acum, cand veniturile acestor dregatorii sunt strict limitate, boierii iii vad averile distruse de propria lor dezordine *i nepasare. Abia se afla unul care are un venit de 200 000 de franci (d. Brancoveanu89) *i un bancher strain bogat care poate rivaliza cu el. Ceila lti, dupa incetarea administratiei pradalnice, s-au trezit in mod curent redu*i la un venit intre 40 *i 50 de mii de franci; dar grija pe care sunt siliti s-o poarte afacerilor for merge mans in mans cu progresul bogatiei nationale §i-§i vor putea dubla veniturile in scurta vreme; s-a calculat ea in ace*ti ultimi ani pamantul §i-a dublat valoarea, unele mo*ii sporinduli venitul de trei mill Nu s-ar putea spune, domnule conte, ca in capitala Tarii Romane*ti exists un spirit public in adevaratul inteles al cuvantului. E un amestec de principii, de idei Si de moravuri contradictorii. E o imagine pestrita a unei epoci de tranzitie, spre a ajunge la o parere dominants, la idei imprumutate, la o regula generala de conduits

sau de limbaj; o nesiguranta universal& asupra drepturilor, obligatiilor §i indatoririlor, un amestec de idei frantuze*ti §i ruse*ti de independents *i de servilism, de liberalism *i de privilegii boiere*ti; chiar §i cateva idei turce*ti in toata

brutalitatea lor. Acestea sunt trasaturile principale care se disting in mentalitatea unei populatii care a fost aruncata, rand pe rand, timp de un secol, de la regimul fanariot la cel rusesc, de la ocupatia militara a ru*ilor la regimul fanariotilor. Spiritul

ora*ului e de altfel intru totul francez: de la limba, tinuta in societate, imbracamintea, moda §i pans la putinele carti pe care be au, pan& la ziarele pe care le primesc din strainatate.

Bucure#i, 14 mai 1834 Date specifice Moldovei Moldova, redusa acum la o intindere care abia atinge jumatate din teritoriul muntean, a intrecut multa vreme Tara Romaneasca in populatie, bogatie, putere *i glorie militara. Moldovenii s-au ridicat prin victoriile for in paguba Tarii Romane*ti §i vreme de o jumatate de secol Stefan cel Mare, invingator al celor mai razboinici suverani din Europa, sultanul turc Baiazid §i regele Ungariei Matei Corvin, a facut sa fie respectat numele de moldovean in tot Orientul. 89 Grigore Brancoveanu, mare ban, care a incetat din vials in 1832; dintre bancherii mai proeminenti amintim pe Stefan Meitani, Stefan Hagi Moscu, Constantin Negroponte, LazAr Calenderoglu.

www.dacoromanica.ro

129

p.359

Intindere teritoriala In epoca ei de cea mai mare inflorire, Moldova, despartind Imperiul turcesc de cel al tatarilor, se intindea pand la Bug si la Marea Neagra stapanind §i gurile Dunarii. Dar slabita deja in urma luptelor cu polonii §1 cu tatarii, ea a fost pe rand despuiata de teritorii la sud de Rusia, la nord de catre fosta ei protectoare Austria gi noua ei protectoare. Poarta find doar suzerana tarii, n-avea dreptul sa faca cesiuni, care au dat Austriei Bucovina si Rusiei Basarabia; dar ce puteau face moldovenii §i protestele lor, impotriva turcilor §i ru§ilor, intre suzeranii §i protectorii lor? In limitele ei actuate, Moldova mai are Inca o Intindere egala cu cea a noului stat grec, dep4ind populatia acestuia.

Populatia Catagrafia din 1831 stabilwe astfel populatia Moldovei: 1. Birnici inregistrati in rolele de recensamant: Familii Persoane 125 671 'Trani §i plugari Mazili coboratori din boieri §i ca atare 4 487 scutiti de corvezi chrisovoliti90, a doua class de mazili Si straini, scutiti de corvezi, neplatind decat jumatate de bir 3 785 rupta§i9I de la vistierie, scutiti de corvezi, prin intelegere cu vistieria 1 781 rupte92 scutite de corvezi prin intelegere cu comunele 7 384 zilieri rara domiciliu stabil; multi nu sunt casatoriti find calculati cate trei de familie.. 8 479 evrei tinand carciumi 1 203 152 790 2. Cei scutiti de bir, inregistrati in rolele de recensamant: Preoti 3 808 Diaconi 623 Dascali 3 570 Vechili ai boierilor 296 Scutiti 2 483 Scutiti pentru serviciul militar

p.360

9° chrysobolites. 91 rouptaches. 92 rouptes.

130

www.dacoromanica.ro

628 355 22 425

18 915

6 905

36 920

26 237 6 015 745 772 22 040 3 115 17 650 1 480 14 415

din cauza infirtnitatii 955 4 775 Scutiti din cauza infirmitatii 8 571 41 855 Vaduve cu familiile for (familiile for de patru persoane) 21 474 85 896 Slugi93 sau slujb* volnici94(un taran din 10 care lucreaza pentru boier) 17 577 67 LEI 55 533 258 891 3. Neinregistrati de catagrafie, find trecuti dupa date neoficiale95: alugari 3 500 Calugarite 1 500 Boieri de starea I-a 87 II-a 301 4 105 III-a 433 Func4ionari subalterni din administratie §i negustori cu patents 5 000 25 000 Slugi boiere*ti §i altii 50 000 Evrei 40 000 Tigani boiere§ti 10 000 50 000 domne0 5 000 25 000 Supu§i strain sub protectia consulilor... 5 000 25 000 Locuitorii ora§ului Ia§i 2=n 000 264 105 1 268 768 Sporul anual in ultimii trei ani 50, aQ 1 318 768 0 situatie intocmita din ordinul generalului Eningshausen96 §i in care s-a incercat sa se adune toate elementele populatiei celor cloud principate, area pentru Moldova 1 138 000 de locuitori si pentru Tara Romaneasca 1 976 800. Aceasta situatie imi // pare a se apropia mai mult de adevar in cazul moldovenilor. a fost fixat la cel mult 4 1/2 §i nu cred ca populatia Moldovei sa treaca in acest caz de 1 100 000 locuitori. Aceasta populatie e a§ezatA in 34 de orate sau targuri §i 1 921 de sate.

Diferite clase de locuitorii Din punct de vedere social, populatia moldoveanA, formats pe alte bate deck a noastra, prezinta de asemenea §i combinatii deosebite. 93 sloudgis.

.

" volno slougabaches. Eroare evidentA a autorului, deoarece este putin probabil cif tocmai boierimea, clerul gi negustorimea au fost omise dintr-o catagrafie facuta de stApanire! 96 $eful Statului Major se numea Delinghausen.

www.dacoromanica.ro

131

p.361

In frunte se afla boierii de starea I, mandri de bogatia si de vechimea originii for si pastrand Inca Intre ei si ceilalti boieri o distanta care e mult mai putin marcata la munteni. Boierii de starea a II-a si a III-a, care ar putea reprezenta la noi clasa mijlocie, tratati de sus de acestia, au devenit oarecum gelosi fats de ei si domnul ar putea profita astfel in jocul carmuirii constitutionale. Daca bogatia ii face pe marii boieri sä fie mai independenti si sa se opund domnului, boierii de starea a Il-a sunt

supusi autoritatii guvernului din princina existentei for precare si a averii for modeste. Regulamentul, schimband caracterul reprezentarii nationale, i-a introdus in Adunare, in numar aproape egal cu cel al marilor boieri. Marea boierime a primit o lovitura la fel de mare prin dispozitiile ultimului domnitor Sturdza97 care, fard alt motiv decat acela de a incasa bani pe hrisoave, a creat pans la 300 de boieri, ceea ce a dublat aproape corpul boieresc.

Ignoranta clerului, sentimentele religioase caldute in aceasta tara nu lass clerului decat o influents foarte slabs. Un calcul facut de ministerul de interne evalueaza veniturile manastiresti la 1 300 000 de franci. Dar cele mai multe au datorii din cauza proastei administrari si mosiile for Intinse starnesc mai de grabs pizma decat cresterea prestigiului si a activitatii acestora. Nu s-ar putea spune, domnule conte, ea poporul din Moldova, e dispus sa urmeze indeinnurile pe care vor sa i be dea boierimea sau clerul. In popor domneste

sentimental socotintei si al interesului personal, care ii face pe tarani putin influentabili si, cu cateva exceptii, nu-si vor urma boierii sau preotii decat dupa o

rece chibzuinta a telului spre care vor sa-i Indrepte si potrivit cu propriile for interese. Burghezia e cu atat mai neinsemnata98 in Moldova, cu cat e formed aproape

in exclusivitate din straini. Totusi iarna trecuta la Galati s-a iscat o disputa intre boieri si negustori si cei dintai, inferiori ca numar, au trebuit sa se retraga din cazinou.

Spiritul moldovenilor s-a dovedit totdeauna mai putin supus decat al

p.362

muntenilor. Adunarea a opus cea mai aprinsa rezistenta legii care reglementeaza drepturile respective ale proprietarilor si ale *minor ca si majoritatii reformelor introduse de rusi; si locuitorii satelor au respins cu indarjire introducerea militiei. In mai multe sate institutia a trebuit sa fie infiintata cu forta armata, lucru pentru care locuitorii au avut ciocniri cu rusii si pierderile n-au fost numai de partea lor. In rascoala din 1818 populatia din Iasi, dupa ce a respins armata, a ramas stapana pe oral timp de trei zile, dovedind un curaj calm si multa cumpatare. Nici un sistem dinainte gandit n-a imbarbatat poporul in astfel de imprejurari, ci numai nevoia de a se sustrage unor noi masuri care-1 loveau.// Ionita Sandu Sturdza (1822-1828). 98 plus nulle.

132

www.dacoromanica.ro

Religia ortodoxa99 in Moldova

In Tara Romaneasca, cu cateva exceptii, toti locuitorii apartin aceleiasi religii. Rusia gaseste in credinta mijlocul de a-si atria acest popor zvarlit intre slavii

din nord si cei din sud, ca pentru a Intrerupe parca marea linie de comunicatie formats de Marea Nordului la Adriatica intre toti membrii acestei familii uriase. Repulsia pe care ea o intretine printre romani pentru numele de latin, ca idee

de cult $i de religie, cumpaneste in ei sentimentul de atasare si de exaltare ce pastreaza numelui de roman ca amintire de obarsie si de nationalitate. Aceeasi legated- Intru credinta exists de asemenea intre moldoveni si rusi.

Dar numeroasele emigrari, din Transilvania $i Polonia, au introdus aici pans la

40 000 de catolici si o mie de protestanti. Catolicii sunt pusi sub jurisdictia Propagandei'°°, care are un prefect la Iasi. Religia find unul din principalele elemente de influentare a catolicilor, ar putea oferi oarecare ajutor Austriei, care Incet -Incet a devenit in principate protectoarea acestui cult, protectie pe care pana acum o exercitam not aici, ca in tot restul Imperiului turcesc. In Tara Romaneasca si Bulgaria numarul catolicilor e prea neinsemnat pentru a avea vreo influents politica.

Dupe o statistics pe care mi-a dat-o episcopul de Nicopol, care reuneste in dioceza lui Tara Romaneasca si Bulgaria, numarul catolicilor ar fi: In Moldova Basarabia Tara Romaneasca Bulgaria

40 000 820 6 200 7 000 Total

54 000

Evreii Deosebirile intre cele doua culte crestine nu exercita vreo influents marcanta asupra treburilor interne ale statului. Dar invazia progresiva a evreilor e considerate ca un flagel din cele mai de temut pentru tara. Au inceput sa se reverse asupra Moldovei mai ales la Inceputul secolului. Dar marea emigratie s-a declansat de zece ani incoace. Masura luata atunci de guvemul rusesc, de a-i supune pe evrei conscriptiei militare, i-a facut sa paraseasca in mare numar provinciile ruso-polone la fiecare noua recrutare. S-au refugiat in Moldova; " la religion grecque. 1m Congregatia De Propaganda Fide".

www.dacoromanica.ro

133

punandu-se sub protectia consulului austriac, prusian sau rus §i dobandind o pozitie superioara celorlalti locuitori ei navalesc asupra sectoarelor celor mai manoase ale bogdtiei publice. Prezenta lor se face simtita mai ales in comertul cu rachiu. Boierii, care au privilegiul exclusiv de a fabrica aceasta bautura §i de a o vinde pe moiile lor, le cedeaza acest privilegiu; ei vand taranului rachiu pe datorie, ii atata patima prin qurinta cu care §i-o poate satisface §i cand datoria i-a crescut intr-atata cä n-o mai poate plati cu mijloacele obipuite, nenorocitul se afla, el §i intreaga familie, recolta i casa, la cheremul lor. Daca acest abuz se mentine, taranul moldovean va fi redus la halul de abrutizare la care a ajuns taranul polonez. Am vrut sa vindecam

aceasta plaga, imi spunea generalul Mirkovici1°1, dar stradaniile ne-au fost zadarnice. Rasa aceasta evreiasca e atat de de insinuanta, incat chiar boierii ne-au

p.363

marturisit ca e prea tarziu §i ca nu se mai pot lipsi de ei". Nu §tim cum sa ne aparam de evrei, imi spunea pe de alts parte ministrul de interne. Napadesc peste tot, introducand pretutindeni monopolul lor in locul vanzarii // libere §i directe a marfinilor. Cel putin am dat ordin ca targul sa se tins sambata ca sa nu mai poata sa cumpere tot ce se aduce, sä scumpeasca §i apoi sa revanda hrana poporului pentru singurul lor profit". Tot comertul cu amanuntul a trecut deja in mana evreilor; cea mai mare parte a comertului cu ridicata se afla in mana grecilor, a armenilor §i a catorva firme europene.

Tiganii in afara de napasta acestei invazii evreie§ti, Moldova mai e bantuita de alt flagel, acela al prezentei dezordonate a tiganilor. Nicaieri in lume aceasta populatie

nomads nu e mai numeroasa ca in cele cloud Principate dunarene; in Moldova formeaza o cincime din numarul locuitorilor §i din cele 4-500 de mii de tigani cati sunt in lume, numai in Principate se gasesc papa la 170 000. in Tara Romaneasca §i Moldova, tiganii sunt impartiti in cloud categorii, cu obiceiuri §i moravuri deosebite: cei care locuiesc in ora§e §i in casele boierilor §i nomazii, care iarna traiesc in munti i primavara yin sa-§i a§eze sala§ele in vecinatatea ora§elor.

Cand a fost abolita Serbia taranilor1°2, la mijlocul secolului trecut, nu s-a considerat ca nivelul moral al tiganilor poate ingadui conditia de om liber, incat au ramas, in ambele Principate, proprietatea fie a statului, fie a boierilor. Cei care sunt proprietatea statului se bucura de o independents totals, cu singura conditie de a plati o dare fixa; tiganii boiere0 nu platesc nimic statului, find scutiti de impozite, ca §i mo§iile §i casa stapanilor lor. 101 Consulul rus la Iasi. 102 l'esclavage.

134

www.dacoromanica.ro

Tiganii au toate viciile pozitiei for umilite: de altfel fizicul i intelectul for nu sunt de loc grosolane §i par a tine mai curand de o rasa delicata §i distinsa. Sunt foarte inteligenti §i priceputi sa faca tot ce lenea i viata for dezordonata be Ingaduie.

In mijlocul tuturor viciilor for cel putin exceleaza prin spiritul de familie. Multi dintre ei s-au dovedit credincio§i stapanilor for in imprejurari grele. E ceva in firea noastra care nu ne lass sa pierdem nadejdea pentru o intreaga rasa de oameni, cum se intampla cu tiganii; m-am interesat aici daca s-a facut ceva pentru a le imbunatati caracterul §i conditia socials. Ce vreti sa facem? mi-a raspuns ministrul de interne.

indata ce le ingradqti apucaturile de vagabonzi, fug in tarile vecine. Austria i-a pierdut ap pe ai ei, emancipandu-i §i incercand sa le dea conditia taranilor liberi §i a cultivatorilor". In ciuda acestei aprecieri severe, am intalnit la Bucure0 cinci tineri tigani, crescuti in colegiul cel marem, care se descurcau acolo foarte bine. Un tigan agricultor se vinde aid cu 100 de franci; un tigan fierar, cu 70 de franci; unul care nu §tia sa faca nimic, cu 50 de franci §i o familie cu copii se plate§te de la 3 pans la 400 de franci. De§i sunt simplu obiect de va'nzare, ca vitele de povard, tiganii au orgoliul for §i nu vor sa slujeasca decat la boieri. Daca sunt vanduti unor oameni de conditie mai modesta, fug §i parasesc tara.

Bogatii naturale Moldova nu e cu nimic mai prejos deck Tara Romaneasca in ceea ce privqte bogatiile naturale, ba chiar o intrece in multe privinte. Solul e negru i argilos, potrivit pentru cultura tuturor soiurilor de grane // . Muntii contin aceleai bogatii ca i ai Tarii Romane§ti §i deopotriva iamb neexploatati. Dintre minerale nu se extrage decat sarea, a carei productie anuala este de cincisprezece milioane de kilograme.

0 descoperire facuta de curand a imbogatit Moldova cu un mineral necunoscut inch in restul lumii. E vorba de o ceara fosila care are insuOile principale ale celei de albine §i de care taranii din imprejurimile Bacaului, unde se afla aceste zacaminte, se folosesc de mai multa vreme pentru luminat. Descoperirea aceasta va putea constitui intr-o zi un nou produs pentru comertul Moldovei. De pe acum se observa acest ciudat fenomen sesizabil la ceard, ca apartinand pe rand

regnului animal, vegetal sau mineral, dupa cum o produc albinele, cerariul din Carolina sau e extrasa din minele din Moldova.

Moldova produce o cantitate de grau care intrece necesitatile proprii §i calitatea lui nu e cu nimic mai prejos decat a celui din Podolia pastrandu-se, dupa cum se dau asigurari, mai mult. Inspre varsarea Prutului, pamantul e mai rodnic decat cel din Tara Romaneasca, graul producand aici in mod obi§nuit doudsprezece pans la optsprezece boabe la o samanta. 1°3 Colegiul Sf. Sava.

www.dacoromanica.ro

135

p.364

Porumbul care este, ca si in Tara Romaneasca, hrana obisnuita a taranilor, da 60 si 65 de boabe. Meiul produce si mai mult, dar se foloseste mai putin, pentru ca in aceasta tara unde gunoiul nu e cunoscut, are nevoie la fiecare recolta de pan-ant parloaga. In comparatie cu Tara Romaneasca, in Moldova e mai multa populatie si mai putin pamant. Lipsa din ultimii ani a facut sa sporeasca considerabil cultura cartofilor. De unde nu se obtineau decat douasprezece pans la cincisprezece mii de hectolitri, in 1833 s-au obtinut de opt on mai mult.

Situatia pe care mi-a dat-o ministrul de interne infatiseaza productia de cereale1°4 pe anul 1833 si ofera indicii asupra a ceea ce tara produce intr-un an mediu. I-am atras atentia d. Alecu Ghica1°5 asupra faptului ca aceasta ultima evaluare era superioara cu o treime recoltei din 1831, cea mai bogata din ultimii patru ani. Mi-a raspuns ca acesti ultimi patru ani trebuiau si ei numarati printre anii neproductivi. Recolta in hectolitri grau si secara orz si ovaz porumb mei arpacas cartofi

1832

1831

650 000 300 000 1 500 000 60 000 10 000 7 000 2 522 000

1

400 000 230.000 520 000 8 000 9 000 8 000 175 000

1833 Evaluarea medie 504 000 1 000 000 220 000 800 000 1 300 000 1 700 000 15 000 150 000 45 000 100 000 105 000 250 000 2 189 400 4 070 000

Vinurile din Moldova, asemanatoare cu cele din Tara Romaneasca, sunt, calitativ, superioare. Asezarea Moldovei, intre Galitia, Polonia si Rusia, parea sa-i asigure aprovizionarea cu yin a acestor trei tari; dar acest avantaj pus la la indemana de natura i-a fost anulat de reglementarile vamale rusesti. Rusii au plantat multe vii

in Basarabia respingand printr-o vama ridicata vinurile moldovenesti. In 1833, p.365

productia de yin a fost de II 680 090 de hectolitri, superioara proportional celei din Tara Romaneasca si revenind la mai mutt de o jumatate de hectolitru pe cap de locuitor.

Moldova poate vinde la tin pret foarte scazut lemnul de stejar si de brad din muntii sai, iar Siretul it transports usor la Dunare. Dar e apos si putin rezistent, incat

aceste neajunsuri i-au convins pe agentii trimisi de marina noastra Ca aprovizionarea nu era convenabila. Principala bogatie a Moldovei consta din vite si aceasta imprejurare explica cum a putut fi complet distrusa de rusi in ultimul razboi cu Poarta si cum a reusit sa se refaca atat de repede. In aceasta privinta, moldovenii au avut pierderi enorme in 1828. Ei mai citeaza si acum, cu amaraciune, o vorba a carei usuratate contrasteaza 104 bie.

105 Alexandru Ghica, mare logorat, mai tArziu presedinte al societatii naturalistilor din Iasi.

136

www.dacoromanica.ro

cu numarul pierderilor: Ce v-a mai arms din cei 36 000 de boi pe care i-ati scos din Principate?" a Intrebat pe la mijlocul campaniei marele duce Mihail"' pe generalul Basenev, seful acestui serviciu. Nu mi-a mai ramas nici din ce sa fac un biftec" a raspuns generalul. Aprovizionarea a fost reinnoita in intregime $i din nou consumata cu aceeasi neglijenta si aceeasi nepasare. Cercetari atente, (acute in diferite puncte ale tarii, au dovedit ca fiecare

familie de tarani are in medie patru pana la cinci boi, doi pana la trei cai si paisprezece pana la cincisprezece oi. Dupa acest calcul si adaugand marile cirezi de boi $i hergheliile de cai ale negustorilor armeni $i caii din orase, totalul animalelor domestice aflatoare in tars e de 2 820 000 de capete, adica: boi si vaci 660 000 cai 360 000 oi 1 800 000

Aceasta bogatie ar fi, proportional, de doua on mai mare decat a Tarii Romanesti. Ar fi astfel de trei on mai mare decat a Frantei la cai si boi si superioara Inca la boi. Pasunile Intinse din cele doua Principate dunarene sunt propice pentru

Intretinerea si inmultirea vitelor. Fiecare statie de posts e asezata in mijlocul campului $i caii pasc pe pasunile din jur, de unde sunt luati cand e nevoie de ei. Nici

macar potcovitul nu costa, caci sunt inhamati cum i-a lasat Dumnezeu si manati doar cu o simpla sfoard. Ei strabat astfel distantele cu o repreziciune care nu e atinsa

nicaieri in Europa si care usureaza mult comunicatiile

si

Intregul mers al

administratiei.

Caii din Moldova sunt mai puternici si mai inalti decat cei din Tara Romaneasca. Prusienii au stabilit aici o statiune permanents pentru remonta cavaleriei lor. Calitatea superioara a lanii in Tara Romaneasca, ca §i cea a cailor §i a boilor din Moldova este puss pe seama deosebirii de pa§une. in Moldova sunt porci multi §i mari. Pasarile §i vanatul se gasesc din belwg; o mare cantitate de pe§te se pune la sare.

Numeroii tei din principat ofera hrana albinelor care produc o ceara foarte cantata in comert. Provincia numara pana la 300 000 de stupi; in 1833 productia de ceard $i de miere a fost de 522 000 kg.

Comertul

In vreme ce comertul Tarii Romanesti se extinde in ritm rapid, de pretutindeni creindu-se conditii favorabile dezvoltarii lui, cel al Moldovei a cunoscut un regres simtitor. Toate cercetarile noastre, ale d. Mimaut si // ale mele, ca §i bunavointa pe care mi-a aratat-o toata lumea de a-mi procura informatii asupra t06 Marele duce Mihail (1798-1848), al patrulea copil al tarului Pavel I.

www.dacoromanica.ro

137

p.366

Moldovei, n-au putut oferi o imagine completd si amanuntita a comertului acestui principat; un astfel de tablou n-a fost Inca. alcatuit. In lipsa lui, actualul ministru de interne si predecesorul lui au binevoit sd-mi procure date, dupa informatii pe care pozitia for a Ingaduit sa le obtina in aceasta privinta. Voi indica Excelentei Voastre rezultatele. Exportul Moldovei se imparte in: comert pe Dundre si pe uscat. Primul tinde

ss is o mare dezvoltare; dar comertul pe uscat e aproape distrus de cand vdmile rusesti i-au inchis frontierele, iar pierderile Basarabiei a lipsit-o de principalele marfuri de export.

Resturile comertului pe uscat sunt formate din exportul a patru articole principale: vite, sare, vin si cereale. 1. Vi te le. Cand stapaneau Basarabia moldovenii exportau 100 000 de boi pe an si tot atatea ovine, care in cea mai mare parte treceau in Turcia. Boii reprezentau o valoare de 7 200 000 de franci si oile de 600 000 de franci. Se mai trimit vite, dar putine, in Austria si Turcia. Aceasta ramurd de export a scos din tars in 1833: 12 258 de capete cu 70 fr. boi 850 060 fr. 4 211 vaci 168 400 13 of si capre 13 574 6 81 444 2 130 120 254 400 cai

40

21

116 000

land

pastrama 114 000 branzeturi 91 000 unt. 24 000 2. Sarea. Inainte de instituirea vdmii care a dus la incetarea comertului cu Rusia vanzarea sarii aducea un beneficiu de 500 000 de franci. Astazi exportul spre Turcia s-a redus la cca. 200 000 de franci. 3. Vinul. Vama de 1 franc la litru, fixata la Prut in 1812 a pus capat si acestui comert. Moldova vindea pand atunci Rusiei anual 1 500 000 de litri, cu un castig de 1 100 000 de franci.

Austria mai importii in jur de 120 000 de litri, la pretul de 30 de centime litrul.

4. Cerealele. Comertul principal se face la Galati. Dar cum in Transilvania si Bucovina la fiecare trei sau patru ani e lipsd de grau1°7, se trimit acolo porumb, diferite grane si legume in valoare de trei sau patru sute de mii de franci. Cand voi Infatisa Excelentei Voastre situatia generald a navigatiei pe Dundre voi avea cinstea sa dau precizari si asupra comertului maritim pe care Moldova 11 practica pe fluviul acesta si prin portul Galati. Acum mai ales pe aici se scurg in primul rand produsele principatului si acostarea vaselor europene care de cativa ani incep sd navigheze pe Dundre promite acestui comert o extindere destul de mare. 107 dinette.

138

www.dacoromanica.ro

Cerealele au figurat aici in 1832 pentru valoarea de un milion $i jumatate de franci *i vinurile pentru 200 000 de franci. Importul produselor manufacturate din Europa se face mai ales din Lipsca *i pe uscat. Importul principal pe mare consta din marfuri coloniale in valoare de 1 300 000 de franci *i din ulei *i masline in valoare de *ase pans la opt sute de mii de

franci. Dace se is consumul de produse coloniale ca indite al bunei start *i al gradului de civilizatie al unei natiuni, trebuie observat ca fiecare moldovean consuma cam tot atata zahar cat consuma un francez in 1815, o livra de cap de locuitor. Dar de atunci consumul Frantei a crescut de cinci on de*i n-a ajuns Inca, sub acest raport, nici la jumatate din eel al Angliei //.

In general, domnule conte, comertul Moldovei este inferior celui at Tarii Romane*ti. Si aceasta nu din cauza bogatiei relative a celor doua tari, ci ca urmare

a pozitiei de inferioritate in care se afla aceasta tars de cand Rusia i-a inchis frontierele. Mai ales din pricina acestei masuri comertul ei nu mai reprezinta decat un sfert din eel al Tarii Romane*ti. Starea de ingradire in care se afla, prinsa intre vamile ruse*ti Si cele austriece, spore*te mult dorinta resimtita aici pentru unirea definitive cu Tara Romaneasca. In 1833 rezultatele generale ale comertului moldovean ofereau urmatorul tablou:

Import in franci Export

Pe mare

Pe uscat

3 033 000

000 000 1 600 000 2 600 000

2 917 000 5 950 000

1

Total 4 033 000 4 517 000 8 550 000

Venituri i cheltuieli Veniturile pe care le scoate administratia in Moldova nu corespund nici cu bogatia tarii nici cu numarul locuitorilor. E acela*i sistem ca in Tara Romaneasca: ca baza capitatia taranilor *i a patentarilor, la care se adauga numai doua venituri indirecte, vamile *i ocnele. Pamantul, indiferent de calitatea posesorului, e liber de impozite. Numai mo*iile mandstire*ti fac exceptie de la aceasta regula generala, trebuind sa verse vistieriei un sfert din venituri. 0 cincime din locuitori, cu titlul de membri ai clerului, boieri, servitori ai acestora sau straini e scutita de capitatiel°8. Venitul public e atat de redus din cauza acestor scutiri, incat e peste putinta de a face sa mearga treburile *i se gandesc sa dubleze impozitele. Regrets ca rusii, cats vreme au fost aici, n-au luat o masura care acum ar fi prezentata ca o sarcina nea*teptata si ca o calcare a agaduielilor acute. Totu*i calculele mai multor boieri arata ca Moldova ar suporta lesne impozite de cinci on mai mari $i Inca n-ar plati deck a treia parte din ce se plate*te in Franta. 1°8 redevence personelle.

www.dacoromanica.ro

139

p.367

Venitul public in 1832

p.368

Capitatia taranilor si a plugarilor de 12 fr. 1 234 000 fr. Capitatia claselor scutite de o parte din dare si de corvezi... 175 000 fr. Capitatia tiganilor statului 96 000 Patenta negustorilor si a comisionarilor for 126 000 Impozite Pantenta mestesugarilor $i a ucenicilor for 83 000 directe Un sfert din veniturile manastiresti 150 000 Suma1°9 pe care trebuie s-o dea mitropolitul $i Cei doi episcopi 20 000 . 1 884 540 Arendarea ocnelor 283 000 Arendarea vamilor 150 000 Impozite Taxa de export de 5 piastri pentru un bou si de 576 000 indirecte o jumatate de piastru pentru o oaie 73 000 Pasapoarte, scrisori etc 70 000 Domenii Arendarea lacului Brates Tanga Galati 18 000 ., 2 479 240

Cheltuieli La Constantinopol Tributul sultanului fixat intretinerea unui agent pe langa Poartd... Lista civila a domnitorului Lefuri Ponta cu cai Cheltuieli Carantine administrative $coli $i seminarii Drumuri, pavaje, ape Mile, saraci, spitale, doctori Militia nationals sau jandarmeria

167 000 34 000

267 000 690 000 221 000 34 000 87 000

201 000

1

204 000

1

283 000 955 000

89 000 92 000

Excedentul incasarilor e destinat intretinerii unui fond de rezerva. Se poate spune, domnule conte, ca bugetul Moldovei a fost pans azi strict nominal. Banii au fost stransi intr-adevar dupa cum se arata, dar calculele au fost indeajuns de rau facute ca mai multe servicii sa sufere, intrebuintandu-se fondurile care le erau afectate in alte scopuri. Astfel, pe listele de cheltuieli nu apar sumele considerabile, reclamate de prezenta trupelor rusesti in Principate. Tributul, fixat la 109 retribution.

140

www.dacoromanica.ro

dezvoltandu-se o prima forma de administratie, in Moldova nimeni nu-§i imagineaza ca noul regim ar putea rezista si functiona. Regulamentul organic, care pare a fi intrat deja in obiceiul muntenilor, aici abia e experimentat §i Inca numai in formele lui exterioare. In privinta a numeroase dispozitii s-a Si spus chiar ca dupa o prima incercare, vechea stare de lucruri era mai buns §i in unele cazuri au revenit la ea. Lipsa de mijloace a blocat administratia. Chiar acestea nu par a fi fost tinute cu desavar§ita integritate; cu toate ca au fost afectati 70 000 de franci pentru $coli, aceste a§ezaminte abia au capatat un prim

inceput de ameliorare. Majoritatea capitalelor de tinut n-au nici macar §coli primare.

Dezordinea §i venalitatea justitiei cunt §i mai accentuate deck in Tara Romaneasca. Din §ase mii de pricini aparute in 1833, tribunalele n-au rezolvat decat 1 500 si Inca generalul Kiselev a amanat aceste 15 500 de procese, confirmandu-le doar cu rezerva apelului la viitorul hospodar. Publicarea unui cod in 1833 de catre marele logofat Constantin Sturdza a fost o binefacere pentru tara, dar el n-a putut

remedia raul caci acesta exista in Inse0 moravurile neamului §i in venalitatea judecatorilor. Boierii invoca chiar aceasta debandada ca sa motiveze refuzul de a plAti impozitul funciar I'. Cum vreti ca not sa ne supunem impozitului funciar, imi spunea principele Aleco Mavrocordat, cand proprietatea nu e asigurata?

Daca e nemultumit de mine, guvernul

*11

atata pe primul venit sa declare ca

gospodaria mea e a lui. Atunci iata conflictul iscat si intreaga mea existents depinde de carmuire. Chiar Para un exces asemanator, n-a refuzat oare prqedintele Kiselev sa confirme o sentinta care-mi dadea 600 000 de pia§tri, spunandu-mi el insu0 ca trebuia sa vad in aceasta respingere consecinta opozitiei mele?"

Aceste urmari defavorabile, datorate releivointe a fiecaruia sporesc Insa0 aceasta rea-vointa, care la randul ei gasqte aka o justificare §i o Incurajare. N-o sa gasiti in tot la§iul mai mult de trei persoane care sa doreasca in mod sincer pastrarea Regulamentului, imi spunea un boier, §i \Todd nu trebuie socotit printre ele". lar cand le-am cerut sa-mi arate acele Imbunatatiri, atat de vizibile §i de numeroase in Tara Romaneasca: Ce ne vorbiti de imbunatatiri, spuneau ei, rush n-au statornicit p.370

nimic aici §i nici nu vor sa fad ceva serios! N-au facut decat sa grabeasca // decaderea, distrugand rosturile cu care se obi§nuise toata lumea, ca sa introduca altele pe care le calca in clipa cand ni le dau, ca gi cum ne-ar area Ca nu trebuie sa luam lucrurile prea in serios". In ciuda acestui limbaj patima, boierii au trebuit sa admits, alaturi de mine, ca in afara catorva ingerinte capitale generalul Kiselev le-a lasat o libertate reala a discutiilor - dovada sesiunea care s-a incheiat gi pe care el a inchis -o, exprimandu§i regretul pentru ca au respins legile pe care li le prezentase, privind imbunatatirea creditului public. III Pour justifier l'immensite d'impots qu 'its ont conserves aux terres.

142

www.dacoromanica.ro

Cercetand starea actuala a opiniei in Moldova, nu to astepti ca presa sa joace aici cine stie ce rol; principatul nu are decat trei tipografii, doua aflate in mana clerului si alta a cirmuirii. Mai e la Iasi o gazeta, care n-are de altfel decat o suta de abonati si care nu s-a putut intemeia decit acceptand un cenzor, asa ca e redactata intr-un stil foarte magulitor pentru nisi exagerandu-le toate initiativele. E interesanta cel putin prin aceea ca infatisand aceste initiative absolut pe fata-, poti

mai lesne sä le sesizezi obarsia. Am vazut asa urmatoarea fraza intr-unul din ultimele numere (11 aprilie): De cealalta parte a Pirineilor treburile legitimistilor se afla in starea cea mai prospera. Fortele regale reapar intr-un numar absolut inspaimantator pentru uzurpatoare".

Spiritul societatii moldovene e cu totul potrivnic tendintei indicate de acest pasaj. Dona trasaturi principale mi-au parut, domnule conte, a caracteriza starea de

spirit la Iasi. Boierii nu pot ierta Regulamentului lovitura pe care a dat-o privilegiilor lor; si apoi temerile lor fata de nisi sunt mai maxi decat cele resimtite la Bucuresti. Explicatia e simple, imi spunea unul din ei; muntenii erau in contact

mai mult cu turcii si noi cu rusii". Cum vreti, imi spunea acelasi boier, sa se formeze spiritul public la noi, cand de doua secole natiunea e cumpanita intre doua

spaime, cele mai cumplite care au putut trece vreodata prin mintea oamenilor: streangul fatal al sultanului si Siberia tarilor. Ce-am zice, acum, de pilda, dace in toiul discutiilor, ar veni cazacii si ne-ar lua sa ne duce la minele din Siberia?" Nu ne putem lipi de un sistem pe care-1 privim ca trecator, mai spuneau boierii, si dace

numai o clips slabeste atentia Europei fata de noi, Rusia e gata oricand sa ne inghita". Multi s-au intrebat ce interes ar avea in aceasta. Nu stim ce gandeste cabinetul , dar aici nu-i un ofiter rus care sa nu spuna ca le trebuie provinciile acestea, atat de bogate si atat de manoase, ca sa hraneasca 100 000 de oameni, raid sa-i coste nimic, ca sa se odihneasca aici si sa-si is un nou si ultim avant contra Turciei. In plus, vedem cum curtea de la St. Petersburg indreapta impotriva noastra vicleniile folosite fata de polonezi si tatari. Intretine dezbinarile noastre interne, cum a facut-o si in cazul celor dintai; ca si celorlalti, ne-a dat un principe, caruia poate in curand ii va cere, ca lui Saim Gherai, sa abdice in fata lor. Dace aceste banuieli nu sunt intemeiate, be yeti ierta cel putin la un popor aflat intre Polonia si Crimeea si al carui teritoriu a fost deja invadat pe jumatate de ruse Spiritul care domneste in orasul Iasi it transforms intr-un cuib de intrigi ale opozitiei. Boierii I i petrec viata cu asemenea indeletniciri; in mijlocul acestor neplaceri au totusi un avantaj, acela de a aduce adesea discutia despre interesele tarii si de a tine, ca sa spunem asa, incordat patriotismul locuitorilor. In continuu circula in capitals o puzderie, multime de poezii, cantece, gravuri care amintesc de zilele stralucite ale Moldovei. In fine, aici e mai multa viata si mai mult avant decat la Bucuresti. Dar acest avant a deviat si poate ajunge distrugator, dace o mana putemica /1 nu-1 dirijeaza. Neoranduiala moravurilor a sporit aici si mai mult prin

www.dacoromanica.ro

143

p.371

$ederea ru$ilor si e dusa, daca se mai poate, $i mai departe decat la Bucure$ti. S-ar

zice ca acest popor nefericit a luat cate un viciu de la fiecare din popoarele care 1-au condus pe rand: de la ru$i $i de la greci lipsa de probitate in afacerile bane$ti, de la fanarioti amestecul de trufie $i josnicie $i de la turci indolenta $i lenea.

Polonezii le-au dat evreii

$i

divorturile. Acestea s-au imultit intr-atat incat

invalmawsc si dau o mobilitate extraordinary societatii. De altminteri aici, ca si la Bucure$ti, $tiu sa ascunda sub cuvinte frumoase ceea ce e mai josnic in purtari $i in simtaminte particulare. lasii, de$i impodobiti cu 40 de palate care in toate ora$ele Europei ar fi case foarte frumoase, n-au, ca Bucure$tii, aspectul unei mari capitale. Sunt mai mult de 40 000 de locuitori, dar cel putin un sfert din aceasta populatie e evreiasca. Tonul societatii e intrutotul frantuzesc, ca si la Bucure$ti. Obiceiurile si limba

noastra coboard pans la clasele de jos. Intretin cu mare cheltuiala un teatru frantuzesc si gazeta tarii (Albina romaneasca")112 e redactata in romans si franceza. Nicaieri in lume, dupa ce ai trecut frontiera Frantei $i a Belgiei, nu exists orav unde folosirea limbii noastre sa fie atat de raspandita ca la Iasi si Bucure$ti; n-a$ excepta nici chiar Petersburgul si Var$ovia. 15 mai 1834

Cornell i navigatie pe Dunare Cand constati bogatia $i varietatea regiunilor pe care le traverseaza Dunarea, cu un curs de 800 de leghe, to intrebi prin ce inlantuire de imprejurari s-a intamplat ca acest fluviu imens, care in schema generala a sistemului de irigatie a vechiului continent este singura cale deschisa pentru scurgerea produselor Europei centrale spre Marea Neagra $i Asia, sa n-aiba pans acum decat o navigatie neinsemnata si abia pomenita din vreme in vreme in istoria mi$carii comerciale a acestei mari?

Obstacole ridicate de natura si de sistemul social §i politic al popoarelor riverane Mai multe obstacole au dus la aceasta stare de lucruri: unele yin de la natura, altele depind de oameni.

Cursul Dunarii e foarte variabil, nisipurile pe care curge sunt mi$catoare, nelasand niciodata siguranta completa a navigatiei. Acest neajuns exists pe tot parcursul lui, dar in dreptul Banatului $i al Olteniei113, rocile care-1 impiedica opun navigatiei un obstacol $i mai primejdios. 112 Albin romilneasee, scoasi la Iasi de Gheorghe Asaki bite 1 iunie 1829 gi noiembrie 1858.

113 haute Valachie.

144

www.dacoromanica.ro

Croindu-$i faga$ intre muntii Serbiei $i Banatul rasaritean, Dunarea a acoperit fara sa le distruga mai multe lanturi de stanci, care se vad reaparand cand nivelul apei scade. Cinci canale principale sunt ingreunate de // acest obstacol. Doua, intre satul sarbesc Debra $i mica insula Proreci; celelalte trei, $i cele mai periculoase, intre Or$ova Nola" si Cladova. Aceste praguri, care fac din Dunare pentru Germania, Ungaria, Bosnia $i Serbia un fluviu fara guri, 1-au impartit pans acum in cloud linii de navigatie deosebite, fiecare cu operatiile si miscarea ei

deosebita. Trebuie sa vorbesc Excelentei Voastre in mod special despre partea inferioara a fluviului, dintre Orsova si Marea Neagra. In aceasta a doua parte, cursul Dunarii e incetinit". Coborata de la 1 000 la 500 de m de la izvoare pans la punctul de unde devine navigabila, find Inca la 240 m la Viena $i 140 m la Buda, nu mai e, daca tinem seama de cercetarile recente ale ofiterilor rusi, decat la 21 m cand atinge Tara Romaneasca la Orsova, neavand a$a de coborat in lungul drum care-i ramane de facut decat o elevatie mai mica decat cea la care se Oa Sena la Paris. La Braila fluviul n-are decat 3 m deasupra nivelului Marii N egre.

Oricat de inceata devine navigatia pe Dunare intre Or$ova si varsare, ea nu-i

lipsita de uncle greutati, malul turcesc e presarat de pietre $i de stanci ce Ingreuneaza circulatia vapoarelor care sunt expuse rafalelor de vant dinspre nord, foarte primejdioase pe acest fluviu. Malul romanesc n-are nici unul din aceste neajunsuri, iar cand Dunarea se imparte in cloud brace, de la Silistra si Calarasi la Braila, tot bratul romanesc e cel mai bun $i mai adanc. Acest avantaj ar atrage in mod firesc negotul si navigatia aici, dar teama de contaminare" ii face pe romani sa-i respinga pe turci. Nu le ingaduie nici macar sa se adaposteasca acolo pe vreme rea. Aceasta situatie a celor cloud maluri, unul infectat si celalalt temator sä nu devil* e un obstacol serios pentru comunicatii si navigatia pe fluviu.

Gurile Dunarii nu sunt adanci. Ca sa intre pe bratul Sulina, singurul navigabil, vasele trebuie sa-si descarce o parte din incarcatura.

Acestea sunt principalele obstacole pe care natura le-a ridicat in fata navigatiei pe Dunare. Ele sunt maxi, dar nu intr-atata incat sä nu poata fi Invinse $i

n-ar trebui sa opreasca navigatia pe fluviu, cum au facut-o; dar exists altele, determinate de starea socials $i politica a natiunilor riverane. Civilizatia care a parcurs, Impodobit si imbogatit pe rand diferite regiuni ale globului, nu s-a oprit Inca niciodata, in nici o epoca, pe malurile Dunarii $i pans mai deunazi prejudecatile reciproce ale ungurilor, nemcilor si turcilor, jignirile pasalelor, spiritul putin intreprinzator al guvernului austriac $i situatia speciala fata de Ungaria au fost obstacole mai reale decat cele puse de natura. 114 New Orsova. 115

a peu d'inclinaison. 116 Teama de itspiindire a ciumei Si holerei, boli endemice in Imperiul otoman. In acest sens romanii au infiincat, in 1834, un cordon sanitar de-a lungul Dunarii, dirijat de Comitetul Carantinelor.

www.dacoromanica.ro

145

p.372

Proiecte pentru indepartarea obstacolelor. Sosirea primului vapor cu aburi care s-a aratat la Dunarea de Jos Aceste obstacole slabisera, datorita avansarii civilizatiei, cand evenimentele din 1828 $i 1829, schimband soarta Principatelor dunarene, desprinzandu-le de Turcia $i legandu-le de Europa crestina, prin inflintarea unei carantine $i a unor institutii moderne, au atras atentia asupra navigatiei pe acest fluviu. In secolele XIII-XIV, singura epoch' in care e pomenita Dunarea in istoria comertului european, navigatia acestui fluviu se facea pe cloud directii care aveau ca punct de intalnire Galatii, unde se facea in acela$i timp atat transbordarea marfurilor destinate sa-$i continue drumul, unele in Marea Neagra, altele in susul fluviului, cat $i schimbul de produse ale Europei centrale pentru marfurile din Asia. Regensburg

in Occident pe Dunarea superioard $i Constantinopol in Orient, $i in spatele p.373

Constantinopolului Genova $i Venetia, II erau punctele de unde porneau expeditiile care alimentau acest comert; refacand acum aranjamente de acela$i fel se cauta a reda navigatiei pe Dunare nervul care-i lipse$te. La Viena $i Buda s-au facut felurite proiecte; primul consta din saparea unui canal care ar ocoli pragurile; altul din aruncarea in aer a stancilor ca sa lase trecerea libera pentru vapoare; al treilea $i singurul a carui executare a inceput, aranjeaza serviciul de navigatie cu aburi dupa obstacolele puse de natura, fara a incerca sa le distruga. Pasagerii $i marfurile vor trebui sa schimbe vaporul de trei ori: primul

vapor ii va duce de la Viena sau Petersburg la Pesta; at doilea de la Pesta la Moldoval17, unde incep cataractele; la inaltimea aceea calatorii vor trebui sa faca 20-30 de leghe pe uscat iar marfurile sa fie transportate cu ambarcatiuni ware; un al treilea vas cu aburi ii va primi la Orsova, ca sa-i conduca la Galati. Mai tarziu, la aceste trei vase va trebui adaugat un al patrulea care va face curse intre Galati $i Constantinopol. Un pasager va plati 200 de franci biletul de la Presburg la Galati $i numai cate 124 de franci daca is doua locuri. Transportul fierului va costa 25 de franci chintalul metric; pentru tesaturi 32 de franci; mobile $i calabalacm 46 de franci...

In timpul $ederii mete in Tara Romaneasca am vazut venind pe la mijlocul lui aprilie primul vas cu aburi "9, care a deschis navigatia cand a trecut pragurile. Nivelul Dunarii era la cota mijlocie. Drumul n-a fost lipsit de primejdii: pe tarmul austriac nimeni nu cuno$tea locurile de trecere, numai sarbii se hazardeaza sa faca

acest drum ca sa-$i aduca vasele incarcate cu sare, pe care o cumpara in Tara I" Moldova Noua. 118 articles d'encombrement.

119 Este vorba de nava Argos" a primei companii austriece de navigatie cu piroscafe pe Dunke (Erste Kaiserlich Konigliche Donau - Dampfschffahrts Gesellschaft), care din 1834 asigura legatura intre Europa Centrals $i porturile romanesti de la Dunarea fluviala si maritima.

146

www.dacoromanica.ro

Romaneasca §i comandantul vasului n-a putut gasi un pilot sarb decat dupa ce 1-a convins pe unul ca principele Mi142° era interesat in aceasta afacere.

Acum ca vasul a ajuns in josul Dunarii, nu prea §tie ce sa faca. Pentru marfuri cere preturi care sperie cumparatorii §i trebuie sa aleaga intre unul sau altul din malurile Dunarii ca sa-§i duca pasagerii, cel mai mic contact cu tarmul turcesc punandu-1 in carantina pe cel romanesc. A aratat deja ca nu poate face singur serviciul §i ca trebuie sa fie cate un vapor pentru fiecare din cele doua maluri. Aceste aranjamente intampina, chiar de la prima Incercare, marl dificultati §i ma indoiesc ea navigatia pe Dunare se va extinde, inainte de a fi fost atuncate in aer gherdapurile de la Porti le de Fier121 §i Or§ova.

Revigorarea qi starea actualli a comertului la Dunarea de Jos In vreme ce la Viena §i Buda se ocupau de aceste aranjamente, principatele Tarii Romane§ti §i al Moldovei, eliberate de piedicile care afectau comertul sub regimul turcesc, au stabilit prin Marea Neagra un comert care in trei ani a luat o dezvoltare ce merits de pe acum oarecare atentie. Comertul la Dunarea de Jos se marginea, sub regimul turcesc, aproape numai

la transportul marfurilor, a caror furnizare era impusa de Poarta celor cloud principate §i pe care vasele acesteia veneau sa le Incarce la Izmail, Galati §i Braila. Pacea de la Bucure§ti122 a scos din acest regim Basarabia; porturile Izmail §i Reni exportau gran, piei, seu, ceara, sarea din provincie §i Rusia a incercat sa dea

o mai mare extindere comertului lor, infiintand in 1828 la Izmail porto-franco pe 25 de ani. Dar aprovizionarea acestui port era prea slabs ca sa atraga

vapoarele europene §i navigatia pe Dunare continua sa lancezeasca, fara sä se dezvolte, cand libertatea comertului Moldova i-a dat un nou avant/ /.

redobandita in 1829 de Tara Romaneasca §i p.374

Exportul celor doua Principate e aproape acela§i: graul de toamnaI23 in Moldova §i graul de primavaraI24 in Tara Romaneasca constituind partea principals §i cele doua porturi, Galati §i Braila, par destinate a impart* soarta comertului de grane care, dupa capriciile climei125, cand aduce beneficii enorme, cand, in anul urmator, raman fara nici o cerere.

Graul de toamna se trimite la Constantinopol, in Grecia, la Corfu §i la Lisabona; graul amestecat cu secara se expediaza in Dalmatia §i la Triest, dar cele 120 Principe le Milq Obrenovici al Serbiei. 121 Poreth.

122 Pacea de la Bucure4ti din 1812, prin care s-a produs cesiunea Basarabiei Otte Rusia. 123 tiles durs. 124 hies tendres.

125 variations des saisons.

www.dacoromanica.ro

147

mai multe transporturi se fac pentru Constantinopol, unde sunt incarcate pe vapoare mai man care le duc in Mediterana. Cel mai mare cusur al granelor muntene $i moldovene e ca sunt prost pastrate

$i necuratite; dar in ultimii trei ani, de cand sunt platite mai bine, calitatea li se imbunatate$te pe zi ce trece. Pretul ieftin cu care se vand la Braila le va asigura totdeauna cumparatorii. Amanuntele pe care le-am dat Excelentei Voastre asupra productiei de grau

din Tara Romaneasca $i Moldova sunt suficiente pentru a argumenta toata dezvoltarea probabila a acestui comert. In 1833 s-a facut urmatorul export:

Grau cu 8 fr. hl. Orz 5 Porumb"3 Mei 2

Prin Galati Prin Braila Total 130 000 203 000 333 000 12 500 210 000 222 500 10 000 10 000 20 000 20 000 142 500 443 000 385 000

Valoare in franci 2 640 000 1 110 000 30 000 40 000 3 820 000

Exportul produselor pe care le dau animalele domestice a devenit, de asemenea, important pe pietele Galatilor $i a Brailei. Cea mai mare cantitate de seu

exportata pe aici ajunge in Anglia; acest articol ar concura cu succes seul de la Odesa, daca pretul n-ar fi fost sporit cu mult printr-o taxa specials de export, masura

despre care aici nimeni nu ezita sä spuna ca a fost ordonata de ru$i, in interesul comertului lor; ceara din Tara Romaneasca $i Moldova ar inlocui cu succes pe cea adusa de not din Podolia $ i Volania; calitatea e aceea$i $i pretul cerii romanesti e mai scazut. Nu se vinde decat cu trei franci kilogramul.

Cre$terea rapids de vite mari in Tara Romaneasca $i Moldova, dupa marile pierderi provocate de razboiul din 1828 $i 1829, spore$te zilnic valoarea exportului de seu, piei, pastrama, branza $i unt sarat. Ceara nu apare Inca in acest export, dar vanzarea mierii are de pe acum oarecare insemnatate. p.375

Lemnul de constructie, samanta de in $i de canepa, catranul, salpetrul ar putea cre$te considerabil valoarea exportului Tarii Romanesti $i al Moldovei pe Dunare.// In 1833, exportul acestor produse a fost:

Prin Braila Prin Galati cantitatea kg. pretul fr. valoarea in fr. valoarea in fr. valoarea totals Seu 2 032 000 Lana nespalata 1 108 710 Unt 500 000 Branza 700 000 Piei de bou $i vacs, buc... 13 400 148

0,78 0,75 0,95 0,55 18,55

1

557 000 833 000 446 000 300 000 250 000

www.dacoromanica.ro

1

116 000

24 000 91 000

557 000 949 000 470 000 391 000

nelucrate de bivol.. de oaie, capra de miel de cal Marochin

(cordovan)

126 126

Pastrama Slanina Mate, buc. Miere ......

830 89 000 3 200 215

26,60

64 500 90 000 50 000 36 094 144 000

4,90 , 0,35 0,70 2,10 0.65

1,05

2,10 5,25

22 000 93 050 6 740 1

373.000

128

316 000 71 000 35 000 75 000 71 000

-

14 000 -

93 000

316 000 185 000 35 000 75 000 164 000 4 584 000

Marea cantitate de sare aflata in Principate sporeste valoarea vitelor, ca si pe cea a pestelui, prin Inlesnirea pe care o da pentru saraturi. Aici se obtine usor came sarata la treizeci sau patruzeci de centime livra. Exportul de sare a fost urmatorul: Braila Galati Total 270 000, cu 8,40 fr 2 300 000 2 300 000 In 1832 chintale metrice 270 000, cu 7 fr 1 880 000 In 1833 ,, prin Galati 135 000 2 023 000 If f9

Exportul de lemn de constructie al Moldovei prin Galati a fost de 500 000 franci in 1832 Si de o valoare egala in 1833. Galatii se afla mai jos de gura Siretului

si sunt mai bine asezati din acest punct de vedere decat Braila. La Galati se formeaza plute mari din acest lemn si, expediate la Constantinopol, sunt remorcate de alte vase. S-au trimis multe in Egipt, dar in ultima vreme sultanul le-a interzis trecerea intr-acolo.

Aceste articole principale: cerealele, seul, pieile, lana, sarea si lemnul de constructie pot fi considerate ca marfurile obisnuite ale comertului din acele doua porturi. Vapoarele care yin aici mai cumpara yin, seminte de in, legume, nuci, miere, soda, catran, tutun, dar in cantitate mica. Suma totals a exportului s-a ridicat in 1833 la 2 802 000 franci prin Galati $i la cea de opt milioane de franci prin Braila si celelalte porturi muntene.

La Galati importul e aproape egal cu exportul; la Braila importul e neinsemnat; vechile obiceiuri pastreaza Inca pentru Lipsca prioritatea aprovizionarii cu produse manufacturate europene a celor cloud Principate. Dezvoltarea comertului celor cloud porturi va schimba aceasta stare // de lucruri sau cel putin va determina

scaderea preturilor marfurilor europene care, din lipsa de concurenta, sunt foarte scumpe pe piata Bucurestilor si a lasilor. 0 casa franceza stability la Braila, d. Argentis, a primit si a vandut deja cu mari beneficii mai multe marfiiri de acest fel. Facilitatile vamale de la Braila inlatura obstacolul provocat de ciuma, al trecerii prin 126 cordouan.

www.dacoromanica.ro

149

p.376

Constantinopol; marfurile care yin din porturile europene sunt imediat ingaduite la

vanzare127, purtand sigiliul autoritatilor. in starea actuala de lucruri, cele doua porturi nu primesc decat marfurile coloniale pentru aprovizionarea Principatelor $i cateva produse din Turcia $i Rusia. Excelenta Voastra va judeca dupd urmatoarea situatie a importului in 1833: Galati

Porturile muntene

Produse coloniale, rom, zahar, cafea, mirodenii Baca& 28, panzeturi, obiecte fabricate Bumbac tors si netors Fier, arama, cositor, metale lucrate $i brute Ulei de masline Fructe si vinuri Stofe turcesti, pasmanterie Blanuri Tutun, orez, hartie, sapun Obiecte de tranzit prin porturile muntene

1 196 000 233 000 136 000 105 000 673 000 291 000 182 000

967 000 286 000 482 000

890 000 250 000

245 000 2 200 000

3 061 000

5 175 000

Aceasta situatie a comertului prin Galati si Braila nu pare Inca insemnata, considerate in sine; dar in ochii celor care au in vedere progresele rapide pe care cele doua porturi le fac de trei ani Incoace, si mai ales Braila, ea va dobandi mai multfi importanta.

Orasele Galati $i Braila sunt amandoud porturi libere129, avantaj care are valoare mai mica intr-o tars in care taxele vamale se marginesc la 3%, uneori find reduse in realitate la 1% sau 2%. Se afla numai la trei ore de drum unul de altul si afacerile se Incheie astfel incat casele de comert isi in in acelasi timp contoare $i

intr-unul $i in celalalt. Galatii sunt mai dezvoltati decat Braila, dar progresele Brailei sunt mai rapide. Cand turcii au trebuit sa cedeze aceasta ultima fortareata Tarii Romanesti, Intreaga populatie a emigrat; abia ramasesera 6 000 de locuitori. Azi orasul numara 60.000, inzecindu-si astfel populatia in cinci ani. Dupe recensamantul din 1833, populatia Galatilor nu se cifreaza la mai putin de 3 600 de familii sau 18 000 de locuitori. Majoritatea sunt bulgari si greci; moldovenii sunt in minoritate. 0 administratie mai liberals, mai generoasa in comportamentul si in vederile

sale a facut, cu avantajul de a fi debuseul unei tan mai mari, sa dea Brailei o dezvoltare mai mare. Guvematorul, domnul Slatineanul", pe care muntenii, printro aluzie care arata cat de mari le sunt sperantele, 1-au numit Richelieu al Bailer, 127 a la fibre pratique. 128 bois de teinture. 129 Braila $i Galati au devenit porturi libere in 1836 $i respectiv 1837. 13° Iancu Slatineanu, boier muntean, ocarmuitor at Brailei (1830-1837).

150

www.dacoromanica.ro

1mi spunea: In anii 1829 si 1830 nici un vapor european nu s-a hazardat Inca sa vina pans aici. Doi ani mai tarziu am primit // Intr-un singur an pans la 480. Dar in

1833 aceasta Inaintare a fost oprita de o imprejurare care ne-a aratat toata delicatetea acestor materii $i care pentru not va fi o lectie folositoare. Mare le vornic

a propus Adunarii limitarea exportului de grau pentru acel an. Propunerea a fost respinsa,dar lovitura era data. S-a scris la Constantinopol ca nu va fi grau Ia Braila $i mai multe sute de vapoare, care se pregateau sa vina sa cumpere, au facut cale Intoarsa. Anul acesta am avut grija sa Inlaturam orice nesiguranta; am desfiintat chiar obiceiul permiselor de export si speram ca vom primi cel putin 600 de vase la Braila".

Vapoare sosite la: 1831 1832

Galati

Braila

185 186

111

Total 296 672 620 73 060 7 740

486 1833 vapoare 236 384 tonaj 28 060 45 600 echipaj 3 140 4 600 Fara Indoiala aceste rezultate sunt inferioare ca numar $i tonaj al vaselor, si

mai ales, in ceea ce priveste valoarea 1ncarcaturii fats de navigatia Odesei; totusi diferenta nu mai e asa de mare, de vreme ce Odesa n-a primit decat 629 de vase in 1832.

Vase le de 250 si chiar de 300 de tone pot urca pana la Braila tot anul. Acest punct e considerat ca inceputul domeniului maritim al fluviului. Nav Jul

pentru Marsilia de la Braila sau Galati este cam de 5 franci $i jumatate pentru Incarcatura de grau si pentru Genova de 4 franci hectolitrul. La Constatinopol, preturile de asigurare sunt aceleasi pentru Braila ca si pentru Odesa. Din 236 de vapoare sosite la Galati in 1833, 60 erau ionice, 30 grecesti, 42 rusesti, 36 austriece, 30 turcesti si 18 sarde.

La aceasta miscare portuara trebuie adaugate, la Braila, vasele care aduc produsele Dunarii Incepand de la cataractele Orsovei. Numarul acostarilor acestor

vase se ridica in 1833 la nu mai putin de 109. Tot acest inceput de comert moldovean este Intr -un stadiu atat de infantil, pentru ca romanii n-au vase sail transporte marfurile la Braila. Sunt siliti sa le imprumute pe ale turcilor; Intai

trebuie sa cumpere de la pass permisiunea de a le folosi, apoi sa plateasca proprietarilor vaselor 25 si 30 de franci, ca sa transporte 1 200 kg de grau de la Zimnicea sau de la Giurgiu la Braila. Malul turcesc n-are mai mult de 200 de barci sau vase de 30, 50, 80 de tone din care 70 la Sistov, 40 la Rusciuk $i 30 la Vidin. Muntenii si moldovenii au inceput anul trecut sa construiasca cateva ambarcatiuni.

In afara porturilor principale, Galati $i Braila, mai multe alte puncte ale malului romanesc sunt teatrul unor schimbari destul de rapide; urcand fluviul de Ia Galati acestea sunt:

www.dacoromanica.ro

151

p.377

Piva PetriiI31, in fata Harsovei, si Caleira0132 in fata Silistrei, unde turcii yin

cu bani sa cumpere miere, bob, samanta de in; Oltenita, in fata Turtucaii.

p.378

Giurgiu133, in fata Rusciukului, si Zimnicea134 in fata Sistovului, pe unde trec in tranzit spre Germania, Ungaria $i Polonia marfuri turcesti de la Varna la Ianina, mai ales bumbac si tutun.// Bechetul, in fata Rahovei, primeste si trimite in Austria land, piei de bou si piei de iepure din Turcia. Calafat, in fata Vidinului135, primeste marfuri din Bulgaria $i Rumelia136 $i chiar si de la Scutari si Raguza, pentru Germania: sapun, untdelemn, matase, cafea, bumbac, piei rosii. Cernetl 37, in fata Cladovei, pe unde se face comertul direct si de tranzit cu Serbia. Izvoarele, simply trecere pentru calatori. Guvemul muntean a organizat in toate porturile acestea carantine formand 11 puncte pazite de 1 122 infanteristi si 344 de calareti. Moldova n-are decat carantina

de la Galati. in 1833 a primit pans la 4 000 de calatori; cea de la Giurgiu a primit 2 108 si cea de la Braila 1 900. Excelenta Voastra isi va da mai bine seama de activitatea acestor pasageri amintindu-si ca lazaretul din Marsilia n-a primit in 1832 decat 3 982 de calatori. Situatiile intocmite de guvernele Tarii Romanesti si Moldovei stabilesc astfel valoarea importului facut in 1833, prin fiecare din aceste puncte ale liniei Dunarii in amonte:

Tranzit qi comert direct Galati Braila si Vadeni138 Piva Petrii Ca larasi

Comertul direct al porturilor muntene

133

Piopetrik. Calaratch. Giurgewo.

134

Zimnitza.

135

Widdin.

131

132

Oltenita Giurgiu Zimnicea Turnu Bechet

136 Rome lie. 137 138

152

Tzernetz. Vadini.

www.dacoromanica.ro

2 917 000 fr.

677 000 7 900 37 400 5 900 908 250 394 000 457 000 109 000

2 914 240 fr.

Calafat

162 000

Cemeti si Varciorova 139

143 000

Izvoarele Tranzit prin porturile muntene

11

290

2 200 000 fr. 8 031 240 fr.

Total

Extinderea pe care ar putea-o lua comertul la Dunarea de Jos. Proiecte. Sperante. Opinii diferite Asadar, in momentul de fats comertul la Dunarea de Jos nu este, domnule conte, decat la inceputul dezvoltarii pe care o iau Principatele, de cand $i -au castigat libertatea de a cumpara si a vinde. Rapiditatea acestei miscari, crick de slabs $i de

nesigura ar fi, permite mari sperante pentru viitor

§i

multor rusi le-a trezit temeri

pentru concurenta pe care ar putea-o intalni Odesa aici. Ei constata ca baza comertului la Odesa si in principate se intemeiaza pe aceleasi marfuri; de pe acum graul §i produsele animale sunt mai ieftine la Braila decat la Odesa; ca, desi calitatea graului din Tara Romaneasca e inferioara cu 15% fats de cel rusesc, pretul e cu 20% mai avantajos; ca Braila livreaza pe plata Marsiliei cu 18 ruble graul pe care Odesa nu-1 poate da decat cu 22 de ruble si ca mai ales in aceste timpuri, toata lumea cauta marg. ieftina; ca Podolia si Volania, secatuite in urma unei indelungi cultivari a solului, nu vor putea sustine concurenta unor pamanturi Inca nedestelenite; ca, de pe

acum, recolta medie a graului in Moldova e egala cu cea din Volania Si Ca transporturile pe Dunare strabat Tara Romaneasca in toata lungimea ei. Asupra acestei probleme am consultat pe domnul consul al regelui la Odesa. Mi-a raspuns ii Ca, in Noua Rusie, aceste temeri nu erau deloc impartasite. Cerand parerea mai multor negustori, a primit un raspuns pe care-1 voi transcrie textual: Principatele, restituite sultanului, carmuite de domni greci , nu vor fi decat $i mai rau administrate. Prin urmare n-avem a ne teme de concurenta lor. Vom aduce

ce marfuri vom dori, fara teama Ca preturile noastre vor avea de suferit. Ideea rivalitatii ar fi o himera, produsele lor nu se compara cu ale noastre; sunt marginite

ca §i nevoile lor; prea putine vase vor urca pe Dunare, fiindu-le mai usor sa se aprovizioneze la Odesa. In rezumat, principatele vor fi prea fericite daca li se va ingadui sa-si aduca produsele aici, ca sa le desfaca". Excelenta Voastra va gasi poate in aceasta parere, a carei partialitate domnul Vasse o subliniaza pe drept cuvant, un sentiment de orgoliu ranit, pentru ca s-au

putut gandi sa puna, o clips, chiar in viitor, Braila $i Galatii, pe aceeasi linie cu Odesa. Se vede de asemenea, ca situatia politica a Principatelor a atras pans acum putin atentia acestor negustori, dar s-ar parea ca guvernul for e mai putin increzator

decat ei in aceasta privinta. La sfarsitul anului 1833, guvernul rus a trimis un functionar ca sa cerceteze cu grija situatia $i disponibilitatile de comert pe pietele 139 Vertzorova.

www.dacoromanica.ro

153

p.379

Galatilor si ale Brailei. Acest functionar a pus unuia din negustorii de seams 33 de

chestiuni scrise, care mi-au fost comunicate §i care se refers nu atat la ceea ce Principatele ar putea primi de la Odesa sau ar putea vinde acolo, cat la marfurile care ar putea face concurenta. S-a adaugat un proiect, pentru stabilirea la Galati a unui antrepozit pentru marfuri ruse§ti. Misiunea aceasta a starnit nelini§te. Consulul austriac Si cel sard de la Galati imi spuneau, de asemenea, ca sunt convin§i ca Rusia va opri comertul acolo, daca va vedea Ca is o dezvoltare serioasa. Aceegi parere am

intalnit-o la mai multi negustori europeni stabiliti in aceste orate §i ea facea ca operatiile for sa fie mai putin indraznete. Daca comertul pe Dunare trebuie sa se margineasca exclusiv la cele cloud Principate, nu cred, domnule conte, sa prilejuiasca o adevarata rivalitate cu Odesa.

Dar daca intr-o zi se va putea elibera de piedicile care-1 in pe loc, atunci bra indoiala ca valea Dunarii, mai larga, mai bogata, mai variata ca produse decat cea a Nistrului, va impune atragerea principalului comert de grane, adaugand din belwg

pe acela de produse animale §i lemn de constructie. Dar pentru aceasta vor fi necesare schimbari mari §i ar trebui ca, mai intai, Poarta sa renunte la prohibirea'4° granelor si sa se deschida drumul prin cataractele Dunarii. Bulgaria nu e mai putin bogata in grane decat Tara Romaneasca §i Moldova.

Calitatea granelor e superioara in paplacurile Vidin Si Rusciuk §i bulgarii se deosebesc de restul locuitorilor Turciei, prin grija pe care o acorda." agriculturii. Dar

aceasta bogatie e stearpa pentru comert; Poarta interzice once export de grau. In fiecare an vine un aga din partea sa, care cumpara surplusul recoltelor §i-1 transports in satul MacinI41, in fata Brailei, unde e incarcat pentru Constantinopol. Daca s-ar reda libertatea comertului, cantitatile de grau care s-ar putea strange in aceste doua locuri, aflate fata in fatA, ar ajunge §i celui mai intins export. Ramurile acestui comert ar cunoWe apoi o pu totul alts dezvoltare daca, aka

cum pare a fi o preocupare serioasa, ar arunca in aer stancile din Dunare. Atunci graul din Banat §i toate marfurile Ungariei, care la fiecare recolta e covaqita de produse, §i pentru care nu poate gasi debu§eu, ar cobori pe Dunare. Consulul austriac la Galati imi spunea ea a observat ca graul de Timi§oara ar fi la Galati cu 10% mai ieftin decit cel din Moldova, deja mai ieftin decat cel de la

Odesa. Daca Ungaria pune mana pe acest debu§eu, imi spunea domnul p.380

Atanasovici, o veti vedea in cativa ani luand o dezvoltare extraordinara. Pentru ea va fi o era noua, pe care sper s-o vad deschizandu-se in curand // numai sa nu intre in cap bunilor no§tri vienezi ca vor fi obligati sa plateasca mai scump marfurile pe care be iau acum din Ungaria la ni§te preturi de nimic". Adaugati, i-am spus eu razand, ca §i la Viena aveti capete care vor socoti ca daca Ungaria se imbogate§te, 140 Autorul se 1nsala. Exporturile romithesti de cereale au devenit libere dupil Tratatul de la Adrianopol din 1829. Atunci a incetat monopolul turcesc asupra produselor naturale ale Orli. 141 Matzin.

154

www.dacoromanica.ro

n-o vor mai putea guvema". Le-ar putea trece prin cap asa ceva, a raspuns domnul Atanasovici". Serbia nu poate furniza grail, dar ar putea livra din belsug marile sale cirezi de porci; padurile ei si ale Bosniei si-ar trimite stejarii splendizi care au trainicie si rezistenta ce lipseste celor din principate. Croatia i-ar adauga pe ai ei, pe care altfel e obligati sa-i transporte pe cai, cu cheltuieli enorme, pans la Triest. Produsele industriei germane ar gasi aici un nou debuseu si ar veni la gurile fluviului sa lupte cu produsele englezesti, in limp ce marfurile franceze ar putea ajunge in acelasi Limp pe amandoua dile. Unirea Rinului cu Dunarea, pentru care exists preocupari in momentul de fata, ar completa deschiderea acestei mari cai de

comunicatie, pe care negustorii austrieci intentioneaza s-o prelungeasca pans la Trebizonda, unde ar ajunge o linie de vase cu abur ducand in Armenia si Persia produsele fabricilor din Bosnia si Germania. Aici se asteapta cu placere ca drumul, astAzi atat de lung $i costisitor, intre Viena si Constantinopol sa se schimbe. Vase le cu aburi vor face acest serviciu cu atat mai usor cu cat s-a gasit acelasi fel de carbune142 in regiunea Dunarii de Sus, a

celei mijlocii si la Dunarea de Jos, langa Oldenburg, langa Ogova si in Tara Romaneasca. Capitanul vaporului cu aburi mi-a spus ca a facut 8 zile de la Viena la

Orsova, trei zile de la Orsova la Galati, opt ore de la Galati la Sulina la varsarea

Dunarii si socotea Ca va ajunge cu usurinta in doua zile de la Sulina la Constantinopol. Vaporul s-a intors in 15 ore de la Sulina la Galati, drum care cere 12 zile atunci cand din pricina vantului putemic potrivnic trebuie tras la edec. In diferitele locuri pe care le-am vizitat pe rand in valea Dunarii, Bucuresti,

Braila, Galati si Iasi, am intalnit agenti austrieci foarte preocupati de aceste perspective; dar in ciuda sperantei magulitoare cu care se leganau, nu-si puteau ascunde nelinistea pe care o incercau de a vedea gurile Dunarii in mina rusilor si ca urmare, tot acest comert la discretia lor. Tratatul de la Adrianopol li le-a dat for $i deja au inceput sa incaseze la Sulina doi pans la trei talerim (10-15 franci) pentru vasele care ies din Dunare si taxeaza intre 800 si 1 000 de piastri (240 pans la 260 de franci) plutele care coboara pe fluviu. Senedul de confirmare si explicare a tratatelor de la Belgrad si Passarovitz, emis de Poarta la 24 februarie 1784, stabileste in chip absolut formal prin articolul VI ca toate vasele austriece pot naviga libere de pe fluviu pe mare si de pe mare pe fluviu, Ara' a pldti vreo taxi de trecerel44. Taxa puss de rusi e o violare manifests a acestei stipulatii; principalele puteri ar fi interesate sa mentina libertatea Gtuilor Dunarii, sau cel putin sa inlocuiasca vechile stipulatii prin anumite aranjamente care sa ofere oarecare garantii pentru viitor. Nu pentru ca taxele stabilite la Sulina ar fi 142 charbon de tent. 143 Talaris. 144 (s.ns.).

www.dacoromanica.ro

155

p.381

pentru not o sarcina prea grea, de vreme ce navigatia noastra pe Dunare e aproape inexistenta, dar in starea in care a ajuns Turcia, mi s-ar parea important sä prevaleze principiul dupa care privilegiile pe care tratatele le garanteaza celorlalte natiuni nu pot 11 toate $i fara deosebire desfiintate, prin simplul fapt al unei cuceriri straine. Mi se pare, domnule conte, ca. Anglia ar trebui sa fie foarte interesata sa sustina o atare reclamatie. Ea i$i da seama foarte bine de importanta II acestor chestiuni $i de pe acum are pe Dunare o navigatie anuala de 300 de vase ioniene. Austria ar fi Inca $i mai interesata s-o sustina, dar ea va considera fara doar si poate ca trebuie sa continue a sacrifica acest interes, ca atatea altele pe care le paraseste, de teama de a nu leza o bunavointa, a carei mentinere o considera in momentul de fata de o deosebita importanta. in timpul calatoriei mele la Galati $i Iasi am discutat aceasta problems cu domnii consuli austrieci din aceste doua ora$e; i-am Indemnat sa faca reclamatii, pe care atat demnitatea Austriei Imi pare ca le cere, cat $i interesul ei comercial. Rusia, le-am spus eu, nu face decat o Incercare sa se sustraga unui principiu care o stanjene$te. Daca reclamati din prima clipa, va spune ca nu e adevarat sau va mustra pe vamesul din Sulina si e exact ce va trebuie. Daca veti reclama mai tarziu, va va raspunde Ca se folose$te de un drept al ei introdus fara nici o reclamatie". Domnii Atanasovici $i Wallemburg ca si domnul Timoni la Bucuresti au admis ca e

o violare de drept, dar toti trei deopotriva se tem sa nu contrarieze Rusia cu reclamatiile lor. De fapt, imi spunea domnul Wallemburg, taxele puse la Sulina sunt foarte mici". Nu e vorba aici de nivelul acestor taxe, am spus eu, ci de a nu renunta la un principiu; pentru ca odata calcat acest principiu, este cu neputinta sa $tii pans unde vor merge consecintele acestei incalcari. Admit de exemplu, ca o taxa de zece franci nu va opri navigatia pe Dunare; nici una de 20 de franci. Dar puterii

careia azi i s-a recunoscut dreptul de a impune zece franci, va putea impune o mie $i atunci navigatia nu va mai fi posibila". Rusia, a replicat domnul de Wallemburg, nu va merge, desigur, pans acolo. Caci in fond $tie ca n-are dreptul sa Incaseze nici o para pentru intrarea sau iesirea vaselor noastre, deoarece ea nu e decat succesoarea Portii in stapanirea Gurilor Dunarii si tratatele noastre cu Poarta ne asigura pe acest fluviu navigatia libera $i scutita de taxe. De altfel, n-a recunoscut ea insa$i libertatea $i in acelasi timp Inchide caile prin care ajungi la mare?" Prin asemenea argumente, Austria cauta sa se lini$teasca pe ea insa$i $i sa scape de obligatia de a face reclamatii, temandu-se sa nu compromita sistemul $i politica ei generala. Aceasta ezitare a Austriei nu e prea Incurajatoare pentru comert si negustorii

din Pesta au cautat un mijloc mai eficace de a elibera Gurile Dunarii $i de a-Si deschide, in acelasi timp, o cale mai sigura $i mai scurta spre Constantinopol. Negustorii ace$tia au venit cu ideea de a face un canal care sa mearga de la Dunare la Marea Neagra, despartindu-se de fluviu acolo unde Incepe marele ocol spre nord si unde se crede ca odionioara era una din guri. Desigur acest canal ar fi unul din 156

www.dacoromanica.ro

cele mai folositoare ce pot fi executate in lume si executarea lui n-ar fi prea costisitoare. Urmand de aproape valul lui Traian de la Cemavoda, mai sus de Harsova145, pans la Constanta146, merga'nd pe langa lacul Carasu si vechea albie a fluviului, n-ar avea decat 12 leghe lungime si ar scuti un ocol de mai bine de o suta

de leghe. Dar avantajul insusi de a lua Rusiei Gurile fluviului e considerat in momentul acesta ca o piedica de netrecut la Constantinopol, chiar in cazul cand putina siguranta pe care o ofera guvernul turc ar ingadui unei companii oarecare sa se increada in el, spre a intreprinde pe teritoriul sau o asemenea lucrare.

Bucurevi, 16 mai 1834 p.382

Rezumat al principalelor date statistice procurate de guvernele Tarii Romane0i §i Moldovei asupra celor doua principate dunarene Am onoarea sa prezint Excelentei Voastre, adunat intr-un singur tablou, rezumatul"7, principalelor date statistice, pe care cele doua guveme, al Tarii Romanesti si al Moldovei, au binevoit sa mi le comunice asupra starii actuale a populatiei, a productiei, a veniturilor de toate categoriile din principatele dunarene.

Ca lea pe care au luat-o, in aceasta tars ideile de viitor si de nationalitate ma determine, de asemenea, sa adaug acestui tablou cateva date aproximative asupra numarului intregului neam romanesci" sau valah, in diferite tan in care e raspandit.

Amanunte statistice Tariff Romfinelti 0 Moldovei Tara Romaneasca Moldova Cele doua principate reunite Suprafata in leghe patrate franceze 2 671 4 810 7 481 leghe patrate de gradul 28 I/2149 Populatia in 1834 1 950 000 1 100 000 3 050 000 locuitori 1 935 000 1 010 000 2 945 000 Cultul ortodox II 42 200 40 000 6 200 If catolic 55 000 5 000 50 000 mozaic Orase 34 22 70 orase Targuri 14 5 486 sate 1 924 Sate 3 562 110 000 locuitori Populatia celor doua capitale... 70 000 40 000 91

148 Rassora.

I" Custendje. 147 le resultat. 148 Roumon.

149 28 )/: au degre. Leghea de gradul 28 echivala cu 3,964 km.

www.dacoromanica.ro

157

Boieri Clerici Calugari Calugarite'5°.... Tigani Anima le domestice existente in 1831 Cai Boi gi vaci

1 098 12 491

821 7.961

2 648

3 500 1 500 75 000

1.200 95 000

1 919 20 452 6 148 2 700 170 000

202 415 360 000 643 507 660 000 1 432 000 1 500 000 Oi 213 000 Capre Porci 345 000 Productia de land in 1833, kg... 2 000 000 2 100 000 Productia de miere in 1833, kg... 750 000 551 000

Productia vegetald Recolta de grau in 1832, hectolitri 938 000 422 000 Orz si ovaz Porumb Mei Arpacas Cartofi

4 960 000 2 200 000

8 510 000 p.383

Exportul diferitelor cereale in 1833 Cantitatea de griu in magaziile de rezerva,in ianuarie 1834 Mei Productia de yin in 1833... Productia minerald Proudctia de sare extrasa in 1833, kg Fabricate, in 1831 Comertul in 1833 Import Export Navigatia in 1833 Vapoare sosite la Galati si Braila... Echipajul acestor vase Tonaj

Barei si vase intrate in Braila

450 000 640 000 53 000 768 740

1

3

capete

9/ 95

kg

504 000 1 442 000 800 000 1 222 000 700 000 6 660 000 150.000 2 350 000 100 000 100 000 250 000 250 000 504 000 12 064 000

hl.

200 000

hl.

630 000

650 000 640 000 53 000 1 398 830

91

>9

If

95 99

,,

45 000 000 15 000 000 60 000 000 1 068

kg.

12 440 000 15 480 000

4 033 000 4 517 000

fr.

384

236

3 140 45 000

16 473 000 19 998 000

620 bastimente

4 600 7 740 oameni 28 060 73 060 tone

1 091

15° Religieux.

158

562 415 1 303 507 2 932 000 213 000 345 000 4 100 000 1 301 000

www.dacoromanica.ro

Bugetul pe 1833 Venituri in franci 6 096 000 2 480 000 Cheltuieli 4 746 000 1 951 000 (Cu toate aceste situatii cheltuielile au depasit veniturile)

876 000 fr. 6 701 000

8

Puterea militars 11 000 Armata, militie, jandarmi 3 000 14 000 de oameni Starea intelectuald Elevi in §colile superioare ale guvemului .. 525 200 725 elevi 2 3 Tipamite 5 tipamite 2 Ziare 1 3 ziare Abonati la ziare 550 100 650 abonati Puterea numeric 'd a natiunii romane .eau valahe in diferite tdri Tara Romaneasca 1 840 000 Moldova 1 000 000 Rusia, Basarabia 300 000 Austria, Bucovina 200 Transilvania 800 1 700 000 Ungaria 700 Turcia, Grecia §i Bulgaria 400 000 Total 5 240 000

Bucuresti, 17 mai 1834

Cliteva amAnunte politice. Situatia celor doui principate Diferite informatii, pe care in mod succesiv am avut cinstea sa le infatisez Excelentei Voastre in timpul sederii mele in Principatele dunarene, i-au expus cateva din ideile rusilor privitoare la aceste tari ca §i II mai multe masuri de ordin administrativ luate de ei aici. In acesta depesa voi cauta sa explic esenta sistemului urmat §i sa precizez care stint in clipa de fata sentimentele fata de ei §i ideile muntenilor §i moldovenilor in ceea ce priveste viitorul patriei lor.

Sistemul §i comportamentul administratiei ruselti in cele doua principate in timpul ocupatiei militare din 1828-1834 Conventia de la Akerman §i Tratatul de la Adrianopol au deschis o era noua

pentru principate si au dat tin inteles nou relatiilor intretinute de Rusia cu Tara Romaneasca §i Moldova. Odinioara, Curtea de la St. Petersburg privea Principatele din doua puncte de vedere: in timp de pace ele erau pentru ea un mijloc de influents $i de interventie in statele sultanului; la vreme de razboi ele deveneau hambarul care-i hianea armatele.

www.dacoromanica.ro

159

p.384

Tot asa le-a vazut si in 1828, cand $i -a trimis armatele dincoace de Prut. Actionand sub supravegherea pizmasa a Europei $i trebuind sa Impiedice prin cumpatare ca aceasta supraveghere sa nu se schimbe in ostilitate declarata, atitudinea ei fat6 de principate a fost la Inceput plina de prevenire. Le-a dat ca guvernator pe contele Pah len, om corect $i moderat. Curand violenta ruseasca15' gi forta intamplarii 1-au luat cu ele ii generalul Jeltuhin a venit cu misiune unica de a scoate din aceste provincii tot ce erau capabile sa fumizeze in oameni, bani, cai, alimente de tot felul. Caracterul acestui general a fost pe masura misiunii care in scurta vreme a redus cele cloud provincii la ultimul grad de mizerie $i de istovire, dar care a asigurat armatei rusesti mijloacele pentru a se mentine dincolo de Dunare. Succesele din 1829 punand Principatele sub autoritatea'52 directs a curtii imperiale, a fost trimis aici generalul Kiselev, cu titlul de presedinte plenipotentiar pentru a organiza $i a administra tam.

Din toate persoanele pe care tarul Nicolae le putea alege nici una nu se potrivea atat de bine acestui scop ca generalul Kiselev. Obiceiurile, ideile, gusturile sale sunt mai curand cele ale unui administrator decat ale unui general; in acelasi

timp felul lui semet de a fi, placerea de a comanda, staruinta si neobosita sa activitate 1-au facut potrivit ca nimeni altul sa depaseasca piedicile pe care le putea intalni in aceasta tars.

Inclinarea pasionata pentru administratie a generalului Kiselev 1-a legat foarte mult de munca sa. S-a simtit dator s-o indeplineasca cu sinceritate. $i-a pus renumele in joc 1i romanii it privesc ca pe binefacatorul patriei lor. In aceasta 11 deosebesc chiar de cabinetul sau si spun ca dusmanii sal de la St. Petersburg it acuza

de a fi depasit instructiunile Curtii sale in binele pe care li 1-a facut si de a se fi gandit, in decursul misiunii sale, mai mult la interesele principatelor decat la cele

ale Rusiei. In Moldova, presedintele plenipotentiar e judecat cu mai multa

p.385

severitate; in tot ce a facut nu vad decat o parade zadarnica si i se reproseaza de a fi distrus totul fail a fi avut forta sau vointa de a pune ceva concret in loc, de a fi sporit atat viciile administratiei cat si coruptia locuitorilor si neoranduiala moravurilor si gandurilor lor. Oricare ar fi parerile in aceasta privinta, domnule conte, stabilirea regimului reprezentativ $i introducerea principiului electiv in Tara Romaneasca si Moldova, in Imprejurarile actuale $i sub sub autoritatea ruseasca, va fi totdeauna considerate ca un fapt absolut remarcabil. Institutiile dobandite de principate inalta conditia politica a locuitorilor lor deasupra celei pe care o au Inca supusii tarului Nicolae. Este repetarea, la o alts extremitate a Imperiului, a situatiei in care tarul Alexandru a pus II Polonia Si Rusia dand polonezilor o constitutie $i libertati pe care le-a refuzat rusilor. Dar tarul Alexandru voia astfel sa pregateasca introducerea acestor institutii chiar in Rusia si nu se poate atribui aceasta intentie si tarului Nicolae. E 151 la fougue russe.

152 la gouvernement.

160

www.dacoromanica.ro

consecinta situatiei false in care se afla Rusia in Europa: on incotro isi depaseste frontierele, guvernul sau trebuie sau sa intemeieze, in tank cucerite, institutii care ajung a fi pentru proprii ei supusi obiect de invidie sau sa distruga acolo o stare de lucruri mai liberals si mai conforms cu dorintele nationale si sa introduce regimul rusesc.

principatele dunarcne si-au pastrat in organizarea politica cateva dispozitii

ale autoritatilor centrale din vremea hospodarilor; denuntand Europei felul administratiei turcesti, Rusia s-a angajat s-o inlocuiasca cu ceva mai bun. 0 imprejurare anterioard, strains de spiritul si de ideile care stapanesc in momentul de fats cabinetul de la St. Petersburg, a determinat felul institutiilor care au fost date celor doua provincii. Tarul Alexandru, intr-un amestec de idei filantropice si de ambitie, ceruse in mai multe randuri si cu mare staruinta boierilor sa-i comunice reformele necesare a fi introduse in conducerea patriei lor. Mai multe scrisori adresate in acest seas de domnul Nesselrode boierilor bine cugetcitori (a§a era adresa de pe plic) fusesera trimise in 1829 numerosilor munteni adunati in Transilvania. Acestia au insarcinat un francez, pe domnul Coulin, sa redacteze raspunsul la aceste scrisori. Domnul Coulin, a carui influents modesta si munca neobosita au contribuit

din rasputeri /Ana azi la intemeierea si dezvoltarea noilor institutii romanesti, a redactat de comun acord cu cativa boieri un memoriu, in care cerea redarea catre principate a cetatilor turcesti de pe malul stAng s, restatornicirea dreptului de a-1 alege pe domn, prelungirea domniei hospodarilor pe durata viatii lor, cercetarea impozitelor de catre o adunare permanents. Cand memoriul lui Coulin a ajuns la tarul Alexandru, acesta era la Verona si gandurile i se schimbasera: planul de reforms conceput in conformitate cu scrisorile intocmite in numele sau pentru a-1 provoca, i-a parut ca produsul ideilor politice pe

care be combatea in Italia. Pe boierii bine cugetcitori care se adresasera lui Nesselrode i-a tratat de revolutionari si de planul lor nu s-a mai vorbit. Memoriul muntean a fost totusi dus la St. Petersburg si cand, cinci ani mai tarziu, a trebuit sa se reglementeze soarta Principatelor, tarul Nicolae, mai preocupat atunci de planurile lui politice decat de aspiratiile popoarelor, a adoptat puncteles principale si le-a inserat pe rand, intai in conventia de la Akerman si pe urma in Tratatul de la Adrianopol.

Principiile puse in aceste tratate au servit drept baza, atunci cand Rusia a trebuit sa dea celor doua provincii un sistem de conducere. Conformandu-se conventiei de la Akerman, ea a convocat la Bucuresti, in iulie 1829, sub presedintia domnului Minciaki, un comitet de reforms, compus din

doua sectii, una munteana si alta moldoveana. A insarcinat cele doua sectii sa pregateasca separat imbunatatirile organice a caror nature a indicat-o pe rand ca si principalele dispozitii intr-o serie de instructiuni adresate consulului ei.

www.dacoromanica.ro

161

Lucrarea fiecarei sectii, trimisa la St. Petersburg, a fost examinata, modificata, completata si in cele din urma intrunita intr-un singur text de catre ministrii taristi, asistati de doi membri ai comitetului, dintre care unul era hospodarul actual al Moldovei, Mihail Sturdza.

Astfel refacuta, lucrarea a fost infatisata pentru a fi adoptata de cele doua Adunari, a Tarii Romanesti si a Moldovei, formate dupa vechile legiuri ale tarii din p.386

boieri //, episcopi si reprezentanti ai manastirilor153. Note le venite de la St. Petersburg si opiniile generalului Kiselev au luminat, au condus, au inlesnit si uneori au impiedicat deliberarile Adunarilor, rezervand totdeauna Rusiei largi posibilitati de interventie. Odata regulamentul de reforms adoptat, el a fost pus in aplicare fara a se mai astepta ratificarea sultanului si cloud noi Adunari au fost numite, una pentru Tara

Romaneasca, alta pentru Moldova, dupa modul convenit in regulament. Aceste

Adundri s-au ocupat indata de adoptarea diferitelor masuri care slujeau de completare a regulamentului si care vor fi inserate alaturi de el intr-un cod general. In ciuda atotputernicei ru§ilor, regulamentul si anexele lui n-au trecut fara

opozitie. Generalul Kiselev a trebuit sa-1 exileze in Rusia pe mitropolitul Tarii Romanesti.

Boierul Vacarescu a protestat cu violenta in Adunare impotriva acestei masuri. Am protestat, mi-a spus el, si am reamintit ca dintotdeauna noi am avut dreptul sa ne facem legile singuri. Am declarat ca daca compatriotii mei sunt de parerea mea, nu le vom accepta de la nimeni, nici din mana cea mai prietena si cea

mai putin de banuit, nici din mana lui Dumnezeu; ea trebuie sa votam sub presedintia mitropolitului $i ca inseamna sa ne siluiasca vointa exilandu-1 pe prelat in clipa cand experienta lui ne era mai mult decat necesara". Trei deputati munteni au refuzat categoric sali dea adeziunea la Regulament. Opozitia a fost si mai activa si in special mai generalizata printre moldoveni.

Numirea hospodarilor in aceasta privinta regulamentul de reforms nu facea decat sa reaminteasca dispozitiile tratatelor de la Akerman $i Adrianopol, care confirmasera vechiul drept at principatelor de a-si alege singure domnitorii. Cu o grija deosebita regulamentul stabilise formalitatile de urmat pentru aceasta alegere, dand cele mai ample garantii de independents votului, silindu-i chiar pe alegatori sa presteze juramant ca nu vor asculta de nici o influenta strains. Dar cand toate aceste garantii au fost completate §i statornicite, ele s-au amanat pentru viitor. Rusia a anuntat ca, pentru aceasta prima oars, principii vor fi desemnati de cele doud puteri protectoare si in ceea ce

o privea, in mod special, strains de once partinire, lasa alegerea pe seama 153

162

deputes des couvents. Afirmatie eronata.

www.dacoromanica.ro

sultanului. Principatele s-au simtit jignite de acest act de autoritate si de aceasta generozitate derizorie, care anula dintr-un condei garantiile elaborate cu atata grija in favoarea lor. Toate privirile s-au indreptat spre alegerile ce urmau a fi facute; evident ca ele se aflau in mana m§ilor. Daca scopul principal al Rusiei in alegerea domnitorilor ar fi fost de a sprijini si a dezvolta reformele bineracatoare introduse de ea, existau doi candidati care prin caracterul cinstit cat si prin talentele for se aflau deasupra tuturor; si amandoi, cu totul straini de a-i face o opozitie jignitoare, faceau parte din cabinetul statornicit de

ea, domnul $tirbei pentru Tara Romaneasca si domnul Aleco Ghica pentru Moldova. Dar, inainte de toate, Rusia pretindea un devotament mai direct pentru cauza ei si garantii care sa asigure pastrarea influentei si asupra persoanelor desemnate.

A crezut ca gaseste aceste calitati la domnii Alexandra Ghica si Mihail Sturdza. Cel dintai e o persoana onorabila, are chiar un fel de inclinatii romantice, dar mintea ii e inceata si putin dezvoltata; educatia i-a fost neglijata si cunostintele ii sunt foarte reduse. In fine, si asta e trasatura principals a firii lui, e cu atat mai susceptibil de a fi influentat cu cat e putin cultivat si doreste // binele in mod sincer. Astfel, abia numit, a consimtit sa primeasca un aghiotant si un secretar trimisi de generalul Kiselev. E de presupus Ca principele Mihail Sturdza va ramane mai independent fata de cei ce-linconjoara; spiritul sau mai fin, mai mladios, mai activ e mai patrunzator si plin de tact. Ofera cel putin imaginea sigurantei si a unui devotament mai putin orb si interesul care acum il face sä fie rus154, se poate schimba dupa imprejurari. Dar Rusia priveste ca un zalog de credinta bogatele sale proprietati din Basarabia, care fac din el, cum imi spunea domnul Stemposki, consulul rus la Iasi, un semicetatean rus. Odata lista redusa la cei care ofereau Rusiei garantiile cele mai sigure, nu sar putea spune, domnule conte, Ca alegerea a fost rea. Cei doi domni, trecuti de 40 de ani, apartin amandoi noii generatii si spiritului modern. Pentru cei insarcinati sa aplice o reforms redactata sub asemenea auspicii, aceasta conditie este esentiala. Unul din pretendenti, care avea cele mai multe sanse si care impartea cu fostul dome popularitatea si nadejdile natiunii, marele vomic Gheorghe Filipescu, era de acord cu mine in aceasta privinta. Eram trei batrani care am candidat, mi-a spus el. Rusii ne-au Inlaturat pe toti trei si bine au facut. Ideile si stank carora le apartinem not se duc pe zi ce trece. Noua generatie trebuie sa mearga cu conducatorii ei. Avem oameni distinsi ca sa mearga in fruntea ei: $tirbei, Bibescu si altii. Sarcina noastra este sa ne uitam, sa dam sfaturi potrivite, sa ridicam obiectiile necesare la acele gesturi carora le-ar lipsi prevederea sau corectitudinea. indata ce va veni domnitorul, imi dau demisia dar voi ramane in Adunare; nu sunt cu totul lipsit de forts. Am de partea mea bunavointa 154 son inter& qui le fait russe.

www.dacoromanica.ro

163

p.387

mintile sunt mai coapte, pare a-si fi incredintat interesele unei opozitii mai ponderate $i intru totul parlamentare. Moldovenii, mai patimasi, mai staruitori, mai dispusi a face sa precumpaneasca interesele particulare asupra celor generale, mai putin preocupati sa se ridice la inaltimea unor combinatii politice, ar fi dispusi sa

recurga la mijloace mai violente. Fate de reaua-vointa pe care principele Mihai Sturdza o va intalni din toate partile, putin sprijinit de Rusia, este greu de crezut ca va reusi sa conduce tara si este semnificativ ca ministrul care trece drept cel mai devotat rusilor, domnul Costaki Sturdza, $i -a dat demisia si a trecut in randurile opozitiei.

Principe le Ghica nu si-a putut, la randul lui, ascunde stupoarea, cand generalul Kiselev i-a recomandat in functii persoane, pe care el insusi le indepartase ca firi certarete $i greu de condus.

Rusii vad astfel pregatindu-se noua opozitie si nu se arata defel speriati. N-aveau nicicum nevoie, imi spunea un functionar superior din aceasta tara, sa introduce in lege156 precizari avand drept tints pastrarea libertatii for de actiune asupra tarii. Dezbinarea boierilor le va asigura totdeauna mai multe mijloace de influents decat doresc". Fara sa se explice la fel de limpede, domnul Minciaki judeca lucrurile cu cea mai desavarsita liniste. De fapt, imi spunea el, nu putem raspunde de ceea ce vor face hospodarii, dar mult rau nu vor putea face, deoarece cand vom socoti necesar, ne vom intelege cu Poarta $i ne vom pune altii in loc". Principii sunt adeseori nerecunoscatori $i popoarele totdeauna", imi spunea generalul Loevenstern, dar not nu intemeiem sistemul pe recunostinta unora sau a

altora, caci ar insemna sa cladesti o case pe nisip". Exprimand atat de liber asemenea opinii, agentii rusi, oameni practici $i de actiune, i§i Inchipuie ca-si vor

statomici mai temeinic infiuenta for decat magulindu-i pe hospodari cu vorbe mangaietoare.

Stabilirea until drum militar, ca Inlocuitor al ocupatiei militare a tarn Spre a sustine mai lesne aceasta politica de forts, rusii au gasit nimerit sa-si lase trupele in tara Inca cativa ani dupe numirea hospodarilor. E ceea ce au avut in principal in vedere, la discutia cu Ahmet pasa. Dup. obiceiul lor, au invaluit tot acest aranjament sub pretexte care be pastreaza avantajul unei parelnice generozitati, cu care au totdeauna grija sa-si impodobeasca purtarea. Ca sa-1 crute pe // sultan,

i-au lasat opt ani ca sa-§i plateasca datoria. Dar cum Silistra trebuie sa ramana ocupata pana ce plata se va fi efectuat si cum nu pot rama'ne fare legatura cu acest loc, au stabilit un drum militar ca sa ajunga acolo. Acest drum, care intra in Moldova prin Falciu, traverseaza Principatele si e facut in asa fel incat de armata poate Inainta pana la citeva leghe de capitala Tarii Romanesti. Ca urmare a acestui aranjament ocupatia continua sub numele de drum militar. 156 charte.

www.dacoromanica.ro

165

p.389

Cand cu razboiul din Polonia, rusii au fost siliti sa-si retraga din principate aproape toate trupele. Marsul lui Ibrahim pasa asupra Constantinopolului i-a facut sa readuca acolo 22 000 de oameni. Nu mai au decat cca. 12 000 si chiar in clipa de fats evacuarea are loc prin toate punctele. Noul aranjament facut de ei cu Poarta si cu principatele prevede 7 500 de oameni. Ceva mai mult de jurnatate se vor afla in gamizoana la Silistra. Aceste trupe sunt comandate de generalul Eningshausen, care-si are restul diviziei in Basarabia. Aranjamentul facut cu principatele, in urma amankii plecarii corpului rusesc nu mai e asa de impovarator. Soldatul este gazduit si hranit de locuitor, contra unei

mici despagubiri si preturile furajelor pentru nisi sunt atat de scazute, ca un antreprenor nu le-a acceptat decat dandu-i-se in compensatie dreptul de exploatare asupra cerealelor ce ies din Tara Romaneasca. Mai raman gazduirea, livrarile de tot

felul si darurile de facut generalilor si ofiterilor rusi, cheltuieli care, dupa antecedente, sunt privite ca find considerabile. Potrivit Tratatului de la Adrianopol, plata tributului nu trebuia sa inceapa decat atunci cand principatele aveau sa fie eliberate, prin evacuarea completa, de toate sarcinile ocupatiei militare; Rusia n-a ezitat pentru un avantaj considerabil, sa faca sultanului un sacrificiu care n-o costa nimic, consimtind ca plata tributului sa inceapa de ziva numirii hospodarilor. In felul acesta Rusia isi prelungeste ocupatia, Poarta isi primeste tributul si principatele platesc pentru toate.

S-a convenit cu guvernul muntean ramanerea cartierului general rus la Focsani. Dar abia numit, maiorul aghiotant Eningshausen a facut sa-i fie oferita de

orasul Bucuresti, o casa foarte frumoasa care a fost amenajata cu mari man cheltuieli. Rusii au admis impreund cu noi, imi spunea unul din ministrii munteni, inconvenientele rezultate din ramanerea autoritatilor for militare la Bucuresti, iar hospodarul si Adunarea sa functioneze sub privirile unui general al tarului Nicolae. Au fost de acord cu toate, au inteles sentimentele noastre, ne-au priceput urea si iata ca generalul Eningshausen se instaleaza aici, in mijlocul orasului, ca si cum n-ar fi fost vorba de nimic! Si desi nu e in Tara Romaneasca decat comandantul unui corp

de trupe din care numai o mica parte rezideaza in tars, tine curte la Bucuresti, supravegheaza, inspecteaza, dojeneste si comanda, cum facea si generalul Kiselev, investit in mod oficial cu puteri din partea tarului si cu conducerea Principatelor".

Calatoria domnilor la Constantinopol Lumea s-a simtit cu atat mai serios afectata de aceasta lipsa de consideratie cu cat a vazut inca o dovada a comportamentului ce urma sa adopte Rusia -rata de

tali. S-a mai adaugat o imprejurare care i-a jignit mult pe oameni. Fusesera preveniti ca. intentia Portii era de a-i aduce pe domni la Constantinopol, spre a le conferi acolo investitura noii for demnitati; ei au cerut cu insistenta Rusiei ca tam sa fie scutita de aceasta formalitate costisitoare. Au explicat ca asemenea pretentie 166

www.dacoromanica.ro

era contrary spiritului Tratatului de la Adrianopol, ca poate se II justifica drept masura politica, dar in fond nu se vedea decat un gest de lacomie din partea agentilor Portii, care toti vor cere noilor hospodari atatea daruri, incat din cauza acestor cheltuieli principatele aveau sä se indatoreze chiar inaintea instalarii noilor for domni. Principe le Sturdza, expunand generalului Kiselev aceste consideratii, 1-

a implorat sa intervina, pentru a-i scuti de asemenea sacrificii impovaratoare. Generalul rus, ale carui ultime momente de sedere in principate au fost marcate de trufie $i de ciuda, care au umbrit oarecum impresia generals favorabila pe care a lasat-o aici administratia sa, a respins cu brutalitate aceasta cerere: Credeti adica,

a raspuns el noului hospodar, ca v-am pus aici ca sa domniti in numele vostru personal?" Trebuie sa recunoastem, domnule conte, ea era lucru delicat pentru rusi, din

mai multe puncte de vedere, sa se impotriveasca la calatoria hospodarilor la Constantinopol, dar poate ca le-ar fi putut obtine unele garantii contra jecmanelii la

care vor fi supusi in aceasta capitals. Spiritul de opozitie care domneste la Iasi judeca cu mai multa asprime aceasta imprejurare. Se sustine ea dace aceasta calatorie trebuie sa fie lucrative pentru Poarta, ea este °data in plus pentru Rusia; consimtamantul pe care $i 1-a dat, sporirea tributului principatelor, porunca de a incepe imediat plata lui reprezinta pretul cu care i-a platit lui Ahmet pasa districtele asiatice, a caror cedare a obtinut-o. Chiar la Bucuresti, unde spiritele suet mai potolite, li se reproseaza amamic rusilor de a fi sacrificat Ora, indata ce s-a ivit ocazia de a-i face un serviciu real. E aceeasi purtare pe care au avut-o si fats de principele Milos, imi spunea domnul Filipescu, si care s-a decis sa nu mai face nimic prin ei la Constantinopol. De atunci dobandeste de la Poarta once vrea".

Rezumat al situatiei politice a celor doua principate Rezumand si coroborand unele cu altele diferitele observatii cuprinse in aceasta corespondents se va putea ajunge astfel a se defini situatia respective a Portii, a Rusiei si a principatelor.

Situatia &fa de Poarta Otomana Poarta a pierdut in aceasta tars orice autoritate; nu poate interveni aici decat cu Rusia $i este evident a o interventie colectiva a celor doua state, de forte atat de inegale, nu va fi decat o vorba ca sa ascunda directia imprimata continuu de cel mai tare. Tot* nu e in caracterul Portii sa renunte la speranta redobandirii acestei tari,

unde a lasat amintirea unei terori aproape generale $i sentimente de atasament la cativa boieri. Se tern Inca de a vedea bandele ei periculoase aruncandu-

se peste Dunare si reinnoind raidurile sangeroase. Dupe primirea care i s-a facut cand a trecut prin tars, Ahmet pasa parea Ca mai tine Inca streangull" fatal in mans.

www.dacoromanica.ro

167

p.390

Se pare ca acest fel de a taia capetele a lasat in amintirea for o impresie foarte putemica, imi spunea generalul Loevenstern. Am fost cu Ahmet pasa la fostul hospodar Ghica si, desi in calitate de comandant al orasului ma bucur de oarecare autoritate, chiar fata de Ahmet pasa batranul Ghica a uitat sa ma pofteasca sa iau loc si i-a dat pipa nu numai lui Ahmet pasa, ci si secretarului lui inainte sa mi-o dea mie.

Furios, Ahmet pap a zmuls pipa secretarului sau si mi-a dat-o pe a lui. Sunt

p.391

obiceiuri invechite, imi spunea el si nu ne plac deloc. In general felul de a vorbi si tinuta lui Ahmet pap la trecerea prin Iasi si Bucuresti au fost aplaudate. Erau uimiti ca nu ieseau din gura lui // cuvinte de dispret si porunci. Iata-ma in mijlocul compatriotilor mei, a spus el ajungand la Iasi, respir mai Tiber ". Era o mare distanta intre acest cuvant de compatriot in gura unui turc si purtarea paplelor de odinioara. Nu pot aplauda indeajuns progresele trupelor romanesti, a spus el altadata, vad ea vor ajunge cele mai bune trupe ale sultanului". In general, trimisul turc a desfasurat aici toate aparentele civilizatiei europene, ca si cum ar fi inteles ea progresele civilizatiei in aceasta tars erau un obstacol de netrecut pentru a mai recadea vreodata sub dominatia unei puteri care va ramane musulmana, in esenta ca si in religia ei. Chemarea domnilor la Constantinopol, menita sa aminteasca acestor tari legaturile care le tineau de sultan, a risipit impresia favorabila lasata de Ahmet pasa, avand un efect deopotriva de daunator atit pentru principate cat si pentru Rusia. Se vede aici un nou gest hraparet si se simte tot mai acut necesitatea unei protectii straine impotriva puterii, care pare hotarata sa nu-si inceteze pradaciunile decat in fata unei forte in stare sa le reprime. I s-au adresat si lui Ahmet pap si a fost si el implorat sä evite tarii acest sacrificiu. A faspuns ea era peste puterile lui si ca nu putea da nici o speranta. Stia prea bine ea putuse ceda nepedepsit doua provincii tarului Nicolae, dar Ca slujbasii '58 din Constantinopol nu 1-ar fi iertat niciodata daca-i lipsea de plocoanele pe care sperau sa le zmulga de la hospodari. In feluritele cercetari pe care le-am facut cu privire la starea de spirit a acestei tari, am urmarit cu atentie daca exists vreo legatura cu Mehmet Ali. Influenta lui Mehmet Ali se intinde pans la Dunare, dar nu depaseste acest fluviu si limitele tarilor musulmane; deja e o arie insemnata de actiune care se intinde de la muntii Abisiniei pans la Dunare, din Caucaz pans la Adriatica.

Situatia fata de Rusia In starea actuala, rusii dispun de fapt de aceste tali ca si cum le-ar apartine; ca intentioneaza mai apoi sa le alipeasca imperiului lor, e o frica pe care multe persoane o resimt, dar care cel putin pentru moment nu-mi pare indeajuns de justificata. Ar fi greu sa puns mana pe doua principate fara sa dea un echivalent 157 cordon.

158 ridjala.

168

www.dacoromanica.ro

celorlalte puteri §i in primul rand Austriei. Azi se bucura de ele fait a trebui sa dea

cuiva vreo compensatie si au, dupe expresia for obi§nuita, toate avantajele suveranitatii fart povara acesteia". Este ceea ce le spuneam in general boierilor, ca sa le dau aceea incredere de care au nevoie pentru a dezvolta germenii ameliorarilor saditi in principate. Imi raspund ca socotesc corecta judecata mea asupra intentiilor cabinetului de la St. Petersburg, dar ca atractia Rusiei spre sud este atat de puternica, violenta-, ca parerile de rau, ai caror martori au fost ei insi§i, de fiecare data cand armata rush' a trebuit sa paraseasca aceasta tars, au fost atat de adanci, incat sunt

convin§i ca pasiunea popular& va antrena cabinetul, a§a cum 1-a determinat pe imparatul Alexandru la razboiul cu Napoleon159. Un fapt face sa planeze incertitudinea asupra acestei importante chestiuni §i aceasta mi-a parut a fi pricina nelini§tii din tara. Pe vremea cand Rusia disputa principatele dominatiei otomane §i influentei austriece Si cand arata altor supu§i ai sultanului atitudinea pe care o avea fats de ele, ca o marturie de ceea ce ii a*tepta din partea ei, pe atunci Rusia era interesata sa face bine. Mai cred azi oare ru§ii Ca acest interes a ramas neschimbat? Asta e intrebarea care §i-o pun aici cu o mare ingrijorare.

Limbajul agentilor rugi indreptate§te spaima resimtita in tara. // insu§i generalul Kiselev nu se dadea in laturi sa declare in fata boierilor ca dezvoltarea Tarii Romanqti va dauna prosperitatii Rusiei. Luati, de pilda, mo§iile mele care se afla in Podolia, le spunea el; dace productia voastra de cereale continua sa se imbunatateasca §i sa se extinda, tot graul meu ramane in hambare". Indiferent ce raport veti face despre aceasta tara, Imi spunea generalul Loevenstem, cel putin nu spuneti ca n-am fost genero§i. Prosperitatea Brailei inseamna ruina Odesei, §i, cu toate acestea, ne istovim de oboscala §i de grija ca sa facem sa prospere Braila §i sa dezvoltam aici o activitate160 care o va distruge pe a noastra. De fapt nu inteleg nimic din ce facem aici §i nu-mi pot explica de ce am adoptat asemenea sistem".

Cand ii complimentezi pe

ru$i

pentru progresele acestei tari, pentru

dezvoltarea intelectuala sesizabila aici, nevoia de a invata

$i

de a cerceta, formarea

treptata a spiritului public, asupra progreselor in luminarea taranilor, rapida adoptare a moravurilor, a manierelor §i a limbii noastre, e peste putinta sa nu bagi de seams stanjeneala cu care primesc aceste felicitari. Dace impulsul dat rezista, e

de crezut ca romanii, sub influenta regimului constitutional, formandu-se §i obi lauindu-se incet-incet sa -$i dezbata ei in§i§i problemele, bucurandu-se de aceasta libertate a cuvantului Si a conduitei intelectuale, a caror lipsa se face atat de

des simtita la St. Petersburg, in scurta vreme vor lua un avant intelectual mai pronuntat decat al ru§ilor. $i in epoca la care am ajuns, e putin convenabil ca, in 159 E multa retorica in spusele autorului aici. Regimul autocrat al Rusiei ingaduia prea putin pasiunilor populare sa se manifeste, fie si in ceea ce priveste planurile expansioniste in Europa. 160 production.

www.dacoromanica.ro

169

relatiile dintre cloud natiuni, superioritatea morals sa fie de o parte si puterea161 de alta. Dace ma uit la atitudinea Rusiei fats de noi, imi spunea un boier, socot ca e interesant sa inlesneasca aici dezvoltarea productiei si bunastarea materials, spre a asigura armatelor sale hrana din belsug; un interes egal o face apoi sa impiedice dezvoltarea noastra materials, progresele noastre, spre a nu intra in concurenta cu comertul ei, ca §i propasirea noastra administrative si constitutionals ca sa nu

ofere provinciilor sale invecinate exemple care ar turbura mintea propriilor ei supusi si i-ar face sa se simta prost in situatia in care se afla acum".

Opinia publics, alta data atat de favorabila rusilor, imi spunea un moldovean, s-a intors acum cu totul contra lor. Pe vremea cand ne aflam in spatele fortaretelor Dundrii, ne maguleau si ne ocroteau, cum fac acum cu bulgarii carora le-au platit tot in ultimul razboi, in vreme ce la noi apucau si jefuiau nestingheriti. Acum sustin ca nu trebuie sä se mai osteneasca sä ne menajeze. Cu aceasta purtare au starnit o asemenea nemultumire, ca intreaga tara s-ar fi ridicat impotriva lor, dace in 1831 Polonia ar fi avut ceva mai multe sanse de reusita, sau dace Poarta ar fi ajutat-o, cum o dorea generalul Guilleminot162. inghitind si distrugand pe rand

nationalitatile care-i inconjoara, rusii au creat in jurul lor un brau de ura si de resentimente care i-ar putea inabusi, dace ar apare noi momente de criza pentru ei;

dar nu se gandesc decal sa se intinda in continuare, aratandu-se porniti contra tuturor popoarelor care-i inconjoard".

Temeri si dorinte care mi-au Post expuse de locuitori, privitor la viitorul arii lor

Cand \rad lucrurile din acest unghi de vedere si isi amintesc de politica urmata de cabinetul de la St. Petersburg in Polonia , Suedia, Turcia, si in Georgia, p.393

romanii incearca un sentiment de groaza, gandindu-se // in ce masura intreaga propasire sesizabila la ei este in mana rusilor. Aceasta idee raspandeste la Bucuresti, ca si la Iasi, o senzatie generalA de nesiguranta si lipsA de incredere in viitor, find in acest moment trasatura cea mai izbitoare in fizionomia celor cloud orase, mai cu seams la Iasi. Incercand ss scape de aceasta stare, toti locuitorii Tarii Romanesti si Moldovei simt nevoia totodata de a se elibera de o protectie, careia numeroase persoane recunosc ca-i datoreaza mult, dar de care toti se tem pentru viitor. Asa, cand ajungeau sa-mi vorbeasca cu mai multa incredere, regaseam totdeauna in adancul gandirii lor dorinta de a se lepAda deopotriva de protector si de suzeran, rascumparand printr-un sacrificiu banesc independenta fats de Poarta. Am duce acest sacrificiu oricat de departe ar trebui, 161 commandment. 162 Vezi relatarea lui in vol. I at seriei de fats.

170

www.dacoromanica.ro

spuneau ei, chiar §i pand la 50 de milioane de pia$tri de fiecare principat $i chiar mai mult daca sultanul, degajandu-se de legaturile de vasalitate, ne-ar degaja ipso facto de toate legaturile cu care Rusia ne-a invaluit atat de puternic". Din corespondenta domnilor Lagau §i Mimaut, Excelenta Voastra a vazut ca,

in evenimentele din urma, multi dintre cei mai de seams boieri din la$i $i din Bucure$ti i-au intrebat daca ar putea spera ca Franta $i Anglia sa se arate dispuse a sprijini aceasta propunere pe care erau gata s-o faca Portii. Ace$ti boieri sustineau

ca printr-un concurs fericit de imprejurari, Franta era interesata sa sustina toate nationalifatile, ceea ce i-ar atrage simpatii pentru dobandirea unei imense forte in Europa. Mai spuneau ca indeosebi pentru acest proiect, Poarta insa$i trebuia sa se considere avantajata. Caci, spuneau ei, teama ca ea sa nu Linda intr-o zi sa reca$tige

vechea putere asupra noastra, ne va indrepta permanent catre curtea de la St. Petersburg. In vreme ce, °data despartiti definitiv de Constantinopol, temerile noastre se vor indrepta, in mod exclusiv, numai spre vecinatatea amenintatoare a Rusiei, nemaiavand in sultan decat un protector $i un sprijin. Atunci Turcia nu va

mai fi pentru noi decat un stat unit cu noi prin participarea la sperantele $i la primejdiile noastre. $i daca la independenta pe care ne-o va acorda, va putea adauga binefacerea neutralitAtii, atunci i§i va crea ea insa$i o bariera impotriva ru$ilor $i, macar in aceasta privinta, Europa va avea garantii contra unei invazii a lor. Unele

evenimente survenite atunci i-au impiedicat pe domnii consuli ai regelui sa Incurajeze materializarea acestei idei §i pe boieri sa -i dea urmarei 63. De cererea de rascumparare a independentei se leaga, domnule conte, un alt proiect. Cele cloud principate, unite prin comunitatea de origine, de limbs, de istorie

$i de situatie politica actuala, aspira sa se uneasca 64 intr-un singur stat. Ar dobandi, imi spunea un ministru moldovean, o economie considerabila in administratie, o fold §i mijloace mai mari, ceva mai multa proeminentA165 in Europa $i incredere in viitor. Putina slid care ar mai putea exista la cativa reprezentanti ai boierimii impotriva acestei masuri este combatuta serios de numeroasele casatorii incheiate intre societatile celor cloud capitale. Poporul n-are nici un fel de parere preconceputa contra muntenilor §i pe zi ce trece i1 obipuim tot mai mult sä se considere ca apartinand aceleia$1 familii, invatandu-1 sa substituie numelui de moldovean pe care $i-1 dä, cel de roman, care e apelativul generic pentru

tot neamul166 daco-roman. Cei de la Bucure$ti ar vrea ca orgul for sä devind 163

De aici pana la sfarsitul acestui raport (cu exceptia ultimului paragraf) textul a fost

reprodus, in Moniteur Universe!" din 18 septembrie 1856, cu foarte mici modificari, si anume: fraza in legatura cu aspiratiile lui Kiselef a fost Inlocuita cu ... adaugarea clauzei a insemnat o deceptie pentru oarecare ambitii personale". Extrasul din foaia franceza a fost reprodus de D.A. Sturdza in Acte fi documente, vol. IX, Bucuresti, 1901, p. 447-448. 164 a se fondre. 165 consistence.

www.dacoromanica.ro

171

capitala noului stat. Ne dam seama ca lasii sunt prea aproape de rusi, ca sa se bucure de acest avantaj. Dar, la inceput, domnul avea resedinta, alternativ, intr-una sau intr-

alta din capitate; gait de cazul cand s-ar stabili la Focsani care, taiat de linia de frontiers, este impartit intre cele cloud principate. Vom relua atunci vechiul nume de p.394

Dacia care II nu este necunoscut in Europa si care ar fi potrivit ca sä starneasca simpatii in favoarea noastra, inconjurandu-ne cu farmecul marilor amintiri istorice, comune intregii noastre natiuni". Rusii nu numai ca n-au ignorat ideea unirii celor doua principate intr-un mare ducat al Daciei, dar acum foarte de curand au incurajat-o intruc'atva. 0 instructiune

transmisa de domnul Minciaki comitetului de reforms si care se ocupa cu dispozitiile si principiile generale de introdus in regulament, reamintea staruitor avantajele si urmarile salutare care vor rezulta pentru cele cloud principate, grija de a strange tot mai mult legaturile care le unesc, in asa fel incat, in masura posibilului

sa nu formeze decat o natiune. Unul din comisari, domnul Catargi, luand act de

aceasta recomandare, a propus unirea celor doua principate sub o singura conducere. Aceasta propunere, adoptata de intregul comitet, incuviintata de generalul Kiselev si de domnul Minciaki, a fost trimisa la St. Petersburg. S-a intors cu invitatia de a-i da curs si comisia s-a apucat s-o redacteze ca s-o propuna Curtii imperiale si Adundrii; atunci domnul Catargi a cerut ca, spre a evita geloziile, sa se insereze, dupa cum se procedase in Grecia, ca principele chemat sa conduca noul

stat sa nu apartina nici uneia din cele trei mari puteri inconjuratoare. Domnul Catargi atribuie acestei propuneri initiate aditionale parasirea in care a fost lasat de atunci proiectul de unire. N-a mai fost vorba de el; fie ca Rusia a crezut ca remarca, dupa maniera in care a fost primit, o intentie ostila, fie ca adaugarea clauzei insela nadejdile ambitioase pe care generalii rusi le atribuiau lui Kiselev, care spuneau ca vad in el firea, apucaturile si semnele norocului lui BernadotteI67. Crearea unui mare ducat al Daciei, care ar reuni cele doua principate, mi s-a parut a fi aici, domnule conte, expresia dorintei unanime a acestei tari. La Iasi am intrat in legatura cu toti cei care luau intr-un fel oarecare parte la treburile tarii; top, fara sa-i provoc, dupd primele fraze schimbate, insistau asupra acestei dorinte si toti erau de acord sa spuna ca Moldova nu poate trai imbucatatita si inchisa intre vamile rusesti si cele austriece. La Bucuresti am intalnit aceeasi dorinta in adancul inimilor; dar aici se exprimau cu mai multa retinere; faptul se datoreaza firii deosebite, ca si imprejurarii ca muntenii, care au toate elementele necesare pentru a exista ca un corp national, resimt cu mai putina acuitate nevoia unirii. 0 socoteala particulara ii face in plus sa se teams ea boierii moldoveni, comparativ mai numerosi decat ei, sa nu se navaleasca in slujbe, ceea ce aici e un considerent de prim ordin. 166

race. 167 Bernadotte maresal francez, apoi rege al Suediei, si Norvegiei sub numele de Carol at XIV-lea (1818-1844).

172

www.dacoromanica.ro

De ideea unirii celor doua provincii se leaga cea a incredintarii conducerii unui principe strain. E tot o dorinta generals, respinsa doar de cei care-si simt interesele private compromise prin realizarea ei. $i chiar printre acestia se afla multi care se ridica deasupra acestui considerent. Tatal meu a fost hospodar, imi spunea beizadeaua Ghica, unchiul meu e acum, si totusi nu e sacrificiu pe care nu 1-as face pentru a oferi tarii mele singurele doua elemente de existenta care-i pot ingadui sä nadajduiasca la oarecare stabilitate: unirea celor cloud principate si principe strain".

Am acceptat cu lacrimi de recunostinta once principe strain, oricare ar fi el, imi spunea marele vomit Filipescu, numai sa nu fie turc, grec sau evreu". // In sfarsit, dorinta de.a vedea fie Dacia, fie principatele in starea for actuala, scoase de sub protectia exclusive si trufasa a unei singure curti si puse, asemenea Greciei, sub cea a marilor puteri europene, acest deziderat, transmis domnului Lagau Inca din 1827, mi-a fost de asemenea exprimat in mai multe randuri, atat la Iasi cat si la Bucuresti si realizarea lui era considerate ca trebuind sa completeze opera de regenerare si de independents a tarii. infatisand astfel Excelentei Voastre dorinta exprimata de opinia publica din Moldova si Tara Romaneasca, am senzatia, domnule conte, ca nu fac precizari asupra felului in care s-ar putea aprecia mijloacele si timpul realizarii. Poate chiar Excelenta Voastra va gasi cu cale ca acum este vorba mai curand pentru guveme de a corobora si a sustine pretutindeni ordinea de lucruri statomicita, decat sa se ocupe

de proiecte care au neajunsul de a tine spiritele in asteptare si tulburare. Dar, in mijlocul sanselor de viitor, si atunci cand Europa va trebui poate sa se pronunte de la o zi la alta, asupra sortii ramasitelor imperiului sultanilor, nu e pesemne nelalocul lui de a cerceta care ar putea fi dorinta popoarelor cuprinse in aceste ramdsite si ce

aranjamente ar putea cel mai bine satisface nevoile for si totodata raspunde intereselor Frantei.

Bucuregi, 18 mai 1834

Raport asupra principalelor personaje din Bucureqti si Iaqi. Amanunte asupra primirii mele, asupra §ederii §i convorbirilor168 mele in cele doua capitale Abandonarea politica in care Austria a lasat aceasta tars si placerea169 cu care

a lasat-o la discretia absolute a curtii de la St. Petersburg, i-a facut pe romani sa pretuiasca si mai mult interesul aratat de celelalte puteri europene. Insa Rusia, care ar fi vrut sa nu le ramana acestora alta scapare si alt mod posibil de existenta decat de a se supune cu totul vointei ei, a combatut chiar acest interes, prezentand Franta 168 langage. 169 affection.

www.dacoromanica.ro

173

p.395

ca sfa§iata de neintelegerile interne, iar guvernul Majestatii Sale absorbit intru totul de incurcaturi administrative. Yn aceasta situatie s-a anuntat ca un agent politic al guvemului francez, dupa ce a Indeplinit pe langa Mehmet Ali o misiune a carei importanta a fost apreciata, a primit ordin de a merge §i in principatele romane dunarene. Aceasta §tire a produs

o senzatie placuta §i destul de vie pentru o natiune care se considera parasita de lumea intreaga. Rqii au fost foarte contrariati. La Bucure§ti am intalnit expresia celor doua sentimente.

p.396

A doua zi dupa sosire am facut primele vizite comandantului rus §i consulilor straini. Abia intors acasa, am primit vizita celor doi §efi principali ai guvemului, marele vomic Gheorghe Filipescu §i marele lollgofat Barbu $tirbei, care veneau sa§i exprime emotia cu care primeau in imprejurarile date aceasta dovada de interes din partea Majestatii Sale. Boierii mai cu seams §i functionarii guvemului au venit sa ma viziteze in aceea§i zi. A doua zi consulul Rusiei a dat un dineu pentru mine; generalul Loevenstern, domnii Gheorghe Filipescu §i Barbu $tirbei au facut la fel.

Pe generalul Loevenstern 11 cunoscusem la Petersburg, comandant al Bucure§tilor acum; m-a primit ca pe o veche cunoOnta. La la§i am fost de asemenea bine primit de generalul Mirkovici. Relatiile mele au fost mai putin prietene§ti, fara sa fie totu§i lipsite de convenienta, cu generalul Eningshausen, care comanda armata de ocupatie §i care e mai putin om de lume §i nu are obi§nuinta afacerilor. La Bucure§ti, ca §i la la§i, n-am putut fi decat incantat de agentii ru§i din

cele doua principate. Pentru ca ideea de a indeplini o misiune fara a-i marturisi scopul e Impotriva firii mele §i cum eram convins ca Franta e destul de putemica spre a nu fi necesar sa-§i ascunda demersul, am informat eu insumi autoritatile ruse§ti ca guvernul meu, dorind sa-§i formeze o parere proprie asupra Orientului, Majestatea Sa a binevoit sa-mi incredinteze misiunea de a face o recunoWere politica a intregului imperiu turcesc. Indiferent care vor fi fost sentimentele lor adevarate fats de o astfel de cercetare, Impinsa pand in provinciile care sunt Inca sub

ascultarea lor, domnul consul general §i generalii ru§i au avut atata minte sa Inteleaga ca modul in care va fi judecata de Europa comportarea curtii lor in principate, depindea in parte de raportul pe care aveam sa-1 trimit Excelentei Voastre, Inc& au ramas tot timpul, in relatiile cu mine, de o perfecta Indatorire personals. De altfel mi s-a parut foarte natural, domnule conte, sa incerce sa puns piedici misiunii mele, pe care o priveau ca potrivnica intereselor guvemului lor, §i cu atat mai mult i-am iertat generalului Eningshausen mustrarile (acute boierilor care-mi procurau informatii, cu cat amenintarile lui nu i-au Impiedicat sa manifeste o bunavointa care, i-am facut sa inteleaga, este mai folositoare Tarii Romane§ti decat Frantei. Caracterul onorabil §i cinstit al celor doi consuli de la Bucure§ti §i Iasi, domnii Minciaki si Timkovski, este evidentiat prin contrast cu purtarea egoista §i venala a mai multora din inainta§ii lor §i a unui numar mare de militari, mai putin 174

www.dacoromanica.ro

preocupati de reputatia for decat grabiti sa profite ca sa se imbogateasca, in timpul sederii intr-o tad care le-a fost datA pe mans; de altfel este un repro§ pe care aici nimeni nu-1 face generalului Kiselev. Din partea mea, domnule conte, am simtit nevoia sa evit tot ce ar fi putut trada intentia unei lupte cu Rusia $i de a-i atata pe boieri contra ei. Prezenta mea la Bucuresti spunea destul asupra interesului pe care il avem fats de aceasta tad. in timpul celor cincisprezece zile pe care le-am petrecut la Bucure§ti, a venit numirea hospodarilor. Stirea aceasta, facand sa Inceteze in acelasi timp temerile §i sperantele, a dat frau liber sentimentelor de simpatie pentru not Si aflarea aproape in acela§i timp a ordinului Excelentei Voastre, prin care ma desemna sa inlocuiesc in calitate de ministru plenipotentiar pe domnul amiral Roussin la Constantinopol, a sporit simtitor impresia favorabila care a produs-o venirea mea.

$ederea la Bucure§ti Printre persoanele cu care imprejurarile m-au pus in legatura la Bucuresti, am

remarcat unele care imi pareau a fi in situatia de a juca un rol principal sub carmuirea care va Incepe. In fruntea tuturor erau cei doi frati Bibescu, despre care am avut de mai multe on // prilejul a vorbi Excelentei Voastre in aceste depese, unul ministrul cultelor,

celalalt al afacerilor externe; amandoi Inca foarte tineri, dupa ce $i -au terminat studiile la Paris, s-au Intors cu amintiri $i idei care-i leaga de Franta, dar recunosc

sincer tot binele pe care generalul Kiselev I-a facut in aceasta tad., ei find principalele instrumente si neapartinand in realitate decat tarii lor. PArerea generals

este ca superioritatea de netagaduit, conferita de influenta dominants sub administratia ruseasca, le va fi asigurata §i sub noul regim. Primul dintre cei doi

frati, domnul Stirbei, a luat numele unui particular bogat, care 1-a adoptatm. Numelor domnilor Stirbei si Bibescu li se adauga cel al unui francez care, intr-o pozitie mai putin proeminenta, i-a secondat $i i-a sustinut in toata conducerea administratiei; domnul Coulin, om de bine si capabil, a carui munca si idei se regasesc in toare directiile §i in toate fazele noii organizari a principatelor.

Dupd domnii Bibescu, relatiile cele mai frecvente le-am avut cu marele vornic George Filipescu, cu printul Grigore Ghica, fost hospodar de la 1822 'Ana la intrarea rusilor in 1828, cu pre§edintele divanului judecatoresc, lancu Vacarescu, cu

N. Mavros, seful serviciului de carantina; sunt persoane care se anunta a retine atentia publics pe noua scena ce se inaugureaza. Domnul Gheorghe Filipescu, seful marii familii cu acest nume, are ca pozitie socials prima casa din Bucuresti. Excelenta Voastra a vazut ca el se aratA dispus sa se retraga din guvern ca sa joace un rol de supraveghere $i de opozitie. Socoate ca rusii i-au dat sperante pe care numirea principelui Ghica le-a in§elat. 170 Este vorba despre marele vornic Barbu $tirbei.

www.dacoromanica.ro

175

p.397

Domnul Filipescu mai pastreaza, ca si fostul hospodar Grigore Ghica, costumul oriental. Amandoi inaintati in varsta, se bucura de anumita simpatie in popor, cu care se mandresc. Acesta simpatie it magule§te cu ata't mai mult pe fostul domn, cu cat a dobandit7o prin amintirile lasate de administratia lui, Intr -o vreme in care exemplul pe care 1-au dat aproape toti fanariotii, carora el le-a urmat, permitea multe abuzuri de putere. In ultima instants alegerea sultanului cazuse asupra lui, dar Rusia, temandu-se de caracterul sau indaratnic, 1-a refuzat categoric. Domnul Vacarescu s-a distins prin opozitia serioasa facuta ru§ilor, chiar in sanul Adunarii. Aceasta i-a pricinuit, timp de Base luni, un fel de detentiune sau de

supraveghere, in urma careia generalul Kiselev a avut buna inspiratie sa-i incredinteze un post de seams, care nu-i mai Ingaduie sa dea opozitiei sale acela§i caracter violent §i aceea§i publicitate. Poet §i magistrat in acela§i timp, domnul Vacarescu e cunoscut mai degraba pentru spiritul original §i caracterul independent decat pentru maturitatea judecatii sale. Domnul Mavros, grec prin na§tere, e aici unul din agentii cei mai activi, cei mai fini si cei mai devotati ai rusilor; nu pregeta sa se amestece peste tot, sub titlul modest de guvernator al carantinelor.

Ceilalti greci rama§i in tars, domnii Sulu, fratele ministrului grec de la Petersburg, domnul Manu, domnul Arghiropol, domnul Sesanopol, care impreund

cu domnul Constantin Be lu reprezinta aproape tot ce a mai ramas din partida austriaca /sic!/, exercita aici putina influents personals. Domnul Villara, fostul ministru de finante, dimpotriva, este citat ca un om care merits sä fie cunoscut pentru capacitatea lui, dar care nu iese nicaieri de cand a fost destituit pentru malversatiuni. Principalii §efi militari, spatarul Ghica, fratele domnului, colonelul Filipescu §i altii stau retra§i exclusiv in serviciul lor. In schimb se a§teapta multa tulburare §i

intrigi din partea unui ofiter francez, domnul de Grammont, trecut in 1817 in p.398

serviciul ru§ilor, casatorit in Tara Romaneasca gi desemnat // de generalul Kiselev ca aghiotant al noului domn; vrand sa-si organizeze mica sa curte militare§te, aceasta trebuie sa-1 faca, se zice, §ambelan171. Mitropolitul Grigore, pre§edintele Adunarii, e un batran respectabil, marginit, cu un caracter moderat §i care sta retras dupa exilul pe care 1-au provocat protestele

sale contra Regulamentului de reforms. Intr-o vizita pe care mi-a facut-o cu episcopul de Arges, am fost uimit sa-i and pe capii unei biserici in care religia nu consta decat din practici exterioare, ridicandu-se Impotriva numarului mare de sarbAtori: A Inmulti sarbatorile, spunea mitropolitul, inseamna a inmulti zilele de

betie". intr-adevar, a adaugat episcopul de Arges, nu sarbatorile moralizeaza poporul ci munca". Cei doi prelati erau de acord de altfel sa condamne sinodul de la Corint pentru despartirea de scaunul patriarhal al Constantinopolului. I7

176

son maitre de palais.

www.dacoromanica.ro

Printre persoanele pe care le-am vazut la Bucuresti, nu trebuie sa-1 uit pe agentul principelui, Milos. Domnul Oprean este un roman de al doilea rang, dar foarte distins si energic, intuind cu un rar spirit de patrundere fondul si Inlantuirea afacerilor. Avea alte idei decat ale boierilor asupra organizarii interne a tarii; era violent contra privilegiilor care scuteau boierimea de impozite, dar in ce priveste interesele politice, opiniile sale erau absolut aceleasi cu ale lor. Nu-i pot vorbi de

ran pe rusi, imi spunea el, au ajutat Serbia si Tara Romaneasca in diferite imprejurari, dar daca Franta §i Anglia n-ar fi ridicat din cand in cand perdeaua ca sa vada ce se petrece dupa ea, s-ar fi aflat intr-o buns zi ca am fost cu totii mancati de ei. Rumoarea provocata aici de vizita dumneavoastra asigura acestei tan Inca vreo

cativa ani de viata, ru§ii find preocupati de ideea ca privirile Europei sunt Indreptate catre acest loc; dar viata pe care o ducem aici abia merits sa fie traits; ca ni se schimba domnii la 3 ani, la 7 sau la 20 de ani, acestia continua sä fie oamenii172 Rusiei. Viata va Incepe pentru not abia in ziva cand cele doua principate vor fi unite

§i carmuite de un principe dintr-o familie domnitoare; aceasta e dorinta tuturor oamenilor si claselor $i sa nu spuneti ca n-avem destul patriotism ca sa meritam Implinirea ei, caci daca astazi ar trebui ca s-o obtinem, sa-mi sacrific unicul flu, a§ trage un glonte in acest fu unic".

Din relatiile mele cu diferite persoane, firea domnului $tirbei, marea sa influenta si netagaduita sa superioritate asupra tuturor celorlalti membri ai guvemului m-au determinat sa vorbesc cu el mai deschis; este ceea ce am si facut, in conversatii care, calme si repetate, cu acea arta pe care o stapaneste, au definit pozitia si natura actiunii mele in tara §i m-au dispensat de once aka explicatie cu boierii.

Domnul $tirbei m-a rugat sa-i spun cum vedeam situatia acestei tari §i atitudinea pe care ar putea-o adopta fats de Rusia. Atata vreme cat in Europa se mentine pacea generals $i starea actuala de lucruri, i-am spus eu, o nevoie mai puternica decat vointa oamenilor imi pare ca lass aceasta tara sub influenta totals a Rusiei. Nu v-as sfatui sa va ridicati Impotriva ei, aceasta lupta ar opri dezvoltarea care se realizeaza la dumneavoastra. Mi se pare ca grija dumneavoastra trebuie sa se margineascd in anii urmatori la reducerea influentei ruse§ti §i la a o Impiedica sa devina abuziva. Veti reusi cautand sa Va faceti tot mai cunoscuti Europei, atragandui asupra celor ce se petrec la dumneavoastra. Tot ce va face sa se vorbeasca

de dumneavoastra va intra, din acest punct de vedere, in politica dumneavoastra adevarata. Scrieti in jurnalele noastre sau macar in publicatiile noastre literare. Daca vreti, aduceti acolo vorba de ideea atat de raspandita aici de a face din principate un

mare ducat al Daciei sau o confederatie. Incercati sa ne familiarizati cu numele voastre, cu realizarile voastre, cu magnifecile // peisaje din Carpati, cu istoria, caracteristicile obiceiurilor si existentei voastre. Continuati sa-i trimiteti pe copiii I" les prefets.

www.dacoromanica.ro

177

p.399

vo$tri sa invete la noi, sa folositi o limbs care va cuprinde tot mai mult in mi$carea intelectuala a epocii; Europa sä se obi$nuiasca cu ideea ca exists o natiune romans, sa fie cunoscuta importanta acestei natiuni, sa se dovedeasca simpatia pe care o provoaca stradaniile ei de a se elibera de trista mo$tenire de ignoranta $i de coruptie pe care i-a lasat-o atat de indelungata opresiune. Sa se cunoasca primele voastre succese In guvernarea constitutionals; sa se vada ca, gratie facilitatilor pe care le

dati comertului, relatiile voastre cu alte popoare se inmultesc; ca imbunatatirea moravurilor publice $i particulare lass sa se inteleaga Ca sunteti in stare $i de altceva

decat sa va marginiti la bucuria placerilor din Bucure$ti. Fauriti astfel in mintile oamenilor aceasta forts de opinie, aceasta existenta morals, care la natiuni trebuie sa preceada existenta politica $i fara a va framanta prea mult pentru un viitor de care

nu va este dat sa dispuneti voi in$iva, va veti putea a$tepta norocul cu mai multa lini$te $i incredere.

Aceste sfaturi se potriveau prea bine firii domnului $tirbei $i oamenilor cu idei judicioase, ca sa nu fie primite cu incantare. Li s-a inteles folosul, dar patimile vor ingadui sa fie urmate? $ederea la Ta§i

Daca la Bucure$ti incercam deja temeri in aceasta privinta, starea in care am

aflat Ia$ii nu mi-a lasat nici o indoiala. In capitala Moldovei n-am gasit decat elementele unei opozitii violente, patimge, dispusa sa critice totul de dragul criticii, fara tinta politica, fara sperante de indreptare. Am socotit, domnule conte, ca trebuie

sa caut mai curand sa-i potolesc deck sa hranesc aceasta fierbere. La ce bun, learn spus eu, tot zgomotul pe care-1 faceti? Ti veti impiedica pe principele Sturdza sä lucreze, sunt convins, dar ce ca$tigati de aici? Tara va fi $i mai nenorocita, averile

dumneavoastra particulare vor fi afectate; fiti fericiti daca ru$ii nu yin sa va demonstreze $i sa arate Europei ca nu sunteti in stare a va conduceti singuri. La asta vreti sa ajungeti? Nu cred, dar intr-acolo mergeti. $i dupa furia cu care faceti opozitie, nu m-ar mira sa vä aduca sa semnati o adresa, prin care le veti cere sa va scape de propriul vostru guvern ". Referindu-ma impadurita, apoi la Codlea694, peste muntele Cod lea, care ofera o frumoasa priveli§te asupra Tarii Barsei §i asupra scaunului Haromozek. Targul acesta populat, foarte bine construit, care era odinioara mult mai mare, are 3 210 1, in cea mai mare parte s* evanghelici, care fac multi panza tesuta din in Si bumbac gi vand in fiecare an mai multe mii de coti.

Biserica evanghelica este inconjurata cu ziduri §i cu §anturi. In piata este un antrepozit de marfuri. in apropiere sunt ruinele vechiului castel Schwarzburg. Prin satul sasesc Ghimbav695 //, cu o veche biserica intarita, se ajunge la Bra§ov, mult timp ascuns de dealuri, numit de locuitori Kruhnen, precum gi Kriinne; in limba maghiara, Brasso, (Corona), capitala Tarii Barsei696, cea mai bogata §i cea mai populata din intreaga Transilvanie §i totodata cea mai insemnata piata comerciala. Hanuri: Corona"697 in Nonnengasse, Lowische" in piata de pqte. Bra§ovul este

alcatuit din orapl dinauntru §i din suburbiile: Orawl vechi698, Blumina699 §i suburbia de sus sau Scheim, laolalta 3 400 de case, douasprezece biserici, 36 000 de locuitori. Aici se afla un gimnaziu luteran cu biblioteca, o §coala primary catolica, mai multe scoli populare §i coli de fete701, un institut militar, un

spital Sfanta Ecaterina, un spital evanghelic. Ora§ul dinauntru este construit in forma unui patrulater neregulat inconjurat de ziduri §i turnuri, numara 615 case, patru biserici §i este locuit numai de sa*i. Are cinci porti: poarta Ecaterinei702 sau a

$cheilor, poarta Reissmarkt, poarta Schwarzgasse, Purtengasse, §i Klostergasse, §ase strazi principale foarte drepte §i regulate, o piata mare cu doua fantani publice,

§i una doua case cu caturi. Cladiri minunate sunt: biserica parohiala evanghelica cladita in intregime din piatra cioplita 1335-14247°3 in stil 691 Goldbrunnen. 692 Zeidnerwald. 693 Fersany, sat, comuna Sinca, jud. Brasov. 694 Feketehalom (Zeiden, Sachwarzburg), oral, jud. Brasov.

695 Weidenbach (vdenbak), sat, comuna suburbans municipiul Brasov. 696 Burzenlandes. 691 Die Krone. 698 Altstad.

699 Blumenau (Bolonnya). 700 Bulgarei (Bolgeirsek). 701 Trivial and Mcidchenschulen.. 702 Katharinenthor. 703 Greseala de tipar. in realitate 1425, vezi K. Reissenberger, op. cit., p. 105; de asemenea G. D. Teutsch, op. cit., vol. 1, p. 202.

www.dacoromanica.ro

299

p.349

p.350

curat medievar04, in piatA. Are 112 pa*i in lungime, 59 in latime, se sprijina pe 22 coloane $i are un turn inalt de 23°; biserica parohiala catolica, sfintii Petru §i Pavel, cladita in 1766-1782, manastirea franciscana $i biserica in Johannisgasse cu o cripta mare §i o manufacture de panzeturi. Primaria in piata cu un turn frumos7°5 cladirea gimnaziului; casa de vanzare orawneasca cladita in 1546 de o vaduva bogate06, este o cladire mare, care cuprinde la // primul etaj toate felurile de marfuri

(acute de me§tqugari, iar jos depozite de marfuri ale unei duzini de neamuri diferite, in sfarit o pivnita de o suta de pa0 in lungime. Afars stau de jur imprejur zarafi pentru a preschimba monedele turce0 §i austriece. Casa Abraham cu teatru, Lowische" cu sali man de dans. intre ora§ §i suburbii este o piata libera, plans de 100° in latime; o plimbare placuta, mai ales langa Belvedere. Suburbia Schei spre miazazi, locuita de romani, cu 1 500 de case, se afla in parte pe munti intre livezi Si gradini ornamentale, are o biserica mare a romanilor neuniti care a fost reconstruitA de imparateasa Rusiei, Elisabeta, in 1751707, o biserica evanghelica, un institut pedagogic militar §i numeroase mori, printre care §i pive gi instalatii de $elfuit708. Blumana se afla inspre rasarit, este locuita mai mult de secui,

are ulite stramte §i neregulate, doua biserici evanghelice, un spital. Ora§ul vechi, inspre miazanoapte, are o strada principals de trei sferturi de ceas in lungime, de 60

de pa0 in latime §i constituie Brassovia" propriu-zisa. Biserica straveche evanghelica este construita in forma de cruce. La Brasov este cea mai veche tipografie din tara, infiintata chiar de elevul lui Melancthon, Honter709 tipare§te 704 Cea mai mare din Transilvania si cunoscutA sub numele de Biserica Neap", datoritA zidurilor innegrite de mai multe incendii, mai ales de cel din 1689. Restaurarea dupa acest incendiu a durat 30 de ani. 7°5 Ridicati initial in secolul XIII si deteriorate, mai ales de incendiul din 1689, a fost refacutA ulterior, lucrtirile incheindu-se in 1770. 7°6 Apolonia, vaduva primarului Lukas Hirscher. Conceputa in stilul halelor comerciale din apusul Europei, cladirea a fost ridicatA in 1545 si apoi restaurata si acoperita cu tigla in 1759.

"7 Afirmatie in mare masura eronata, intalnitA cu unele nuante la K. Reissenberger si cu inadvertente la Fr. Teutsch. Acesta din urma sustinand ca tarina Ana Ivanovna (1730-1740) ar fi reconstruit monumentul mai sus mentionat. Biserica Sfantul Nicolae din Schei, ridicatA in cursul secolului al XVI-lea (pe locul uneia din lemn, atestata documentar in 1399), cu sprijinul unor domni ai Tern Romanesti, a fost restauratA in cursul anilor 1733-1755, cand au fost adaugate si cele doui paradise. In perioada respective si in contextul sciziunii bisericii romanesti din Transilvania, dupa hotararea sinodului

de la Alba-Iulia, privind unirea" cu Roma (27 martie 1697), scheienii au primit un sprijin banesc (1743-1744), vesminte (1748) si carp de cult (1748) din partea Elisabetei Petrovna, impArateasa a Rusiei (1741-1761). Cu acel prilej s-a refacut tumul bisericii Sfantul Nicolae si s-a instalat ceasul: vezi Corina Nicolescu, Biserica Sfantul Nicolae din Schell Brasovului, Bucuresti, Editura Meridiane, 1967, p. 25. 708 Schleifmiihlen.

709 Johannes Honter(us), umanist sas (1488-23 ianuarie 1549), propovaduitor al reformer lui Luther in Transilvania, din 1544 paroh al bisericii evanghelice din Brasov. Cu privire la viata si activitatea

sa, vezi K. K. Klein, Der Humanist und Reformator Johannes Honterus, Untersuchungen zur siebenbiirghischen Geistes und Reformations geschichte von ..., HermannstadtMfinchen, 1935. 10 Cu scopul rAspandirii Iutheranismului. Autorul n-a sesizat insa ca principalul centru de culture romineascA din Brasov a fost scoala si tipografia de pe Ifinga biserica Sfantul Nicolae din Schei.

300

www.dacoromanica.ro

carti romanesti710. Avantul industrial este remarcabil, in suburbia romaneasca sunt

vreo 600 de lucratori de gaitane, care predau, aproximativ 200 000 de gaitane de Lana de oaie pe an; acestea sunt duse de negustori greci in Turcia, sunt vreo 50 de mesteri sticlari711, care fac peste 30 000 de sticle csuttem", multi postavari, care produc vreo 40 000 de bucati , mai multe tesatorii, o fabrics de hartie, doi albitori de panze. Comertul a decazut mult. Totusi se mai fac Inca afaceri Insemnate, exporta'ndu-se in Turcia vite, yin, cereale si sare. Exists o companie privilegiata de negustori greci si cifra de afaceri este evaluata la 5-7 milioane II. Vecinatati. Asezarea orasului este foarte pitoreasca, intr-o vale ingusta; in fata celor doua capete ale sale sunt doi munti, Dealul Cetatuia712, Dealul Morilor713, astfel ca nu se poate patrunde in oras decat prin doua pasuri Inguste. Aceasta pozitie ciudata,

muntii Inalti care it inconjoara, ofera multe privelisti pline de interes. La nordul orasului sta muntele Ramurilor714 de 43 m inaltime, cu doua turnuri de paza715, la nord-est Sfantul Martin sau dealul Cetatuiei, cu o cetate mica de 4 bastioane, cu ziduri $i sant, o cazarma mica si un put cu galeata adanc. A fost cladita in 1553716. Si pe muntele Cetatii sau muntele Cape lei de 213 m inaltime, asezat inspre rasarit si numit si Zinne717 care este acoperit pans la un sfert din inaltime cu paduri de fag, se afla o cetate puternica care acum este ruinatam. Varful pe care este construita capela sfantului Leonard719 ofera o priveliste minunata asupra Brasovului, aproape a Intregii Tani a Barsei, a scaunului Haromszek. Ceva mai jos, in partea de sus, este mica pesters Nonnenloch" cu o crapatura in stanca ce merge departe in interior. In apropeierea ei este un deal frumos, unde grecii si romanii mananca mielul pascal in miercurea Pastelui, dupa vechea dating, cu muzica si joc. Acelasi lucru se petrece si la Pietrele lui Solomon. Aceasta este o stanca in asa numitul defileu720, la intrarea

vaii Brasovului. Aceasta stanca cuprinde pestera lui Solomon unde, potrivit legendei, regele maghiar Solomon721, batut de bulgari, s-a ascuns catva timp. Orasul are sapte sate care tin de el, locuite de 13 000 de unguri reformati si de romani neuniti. Printre acestea, Zarnesti722, este minunat, locuit mai mult de Flaschendrechsler. Schlossberg. 713 Mahlenberg. 714 Raupenberg. 715 Turnul Alb (1494) si Turnul Negru (secolul XV), innegrit de incendiul din 1559. 716 Datare gresita. A fost construita in 1624, pe locul unui bastion de lemn (1524). In timpul domniei Mariei Tereza, cetatuia" a devenit sediul unei garnizoane imperiale. 711

712

717 Azi, Tampa. 718 Fosta cetate Brasovia.

Din care a rimas doar temelia. Grunde. 721 Solomon, rege al Ungariei (1063-1074). 722 Zernest, oral, jud. Brasov.

719 720

www.dacoromanica.ro

301

p.351

p.352

carutasi 723, numiti Prawaner724, care merg cu 8-12 cai inhamati la o caruta chiar pans la Viena. La un ceas si jumatate inspre sud-vest se afla targul sasesc Rasnov, cu 4 011 locuitori, cu ruina Eulenburg725 pe o stanca inalta si abrupta // si cu un put de 80-90 m adancime. Pe muntele Rasnov este pesterea Ferenzen sau Frielschenloch, de o adancime, inspaimantatoare, din care se aude vuietul unui parau subteran. Si aici se mai gaseste pe o inaltime de 4 000 m un lac mic, numit ochi de mare. Partea de la miazazi, care tine de Tara Romaneasca, se vede foarte distinct de la Dunare.

Excursii de la Brasov Spre Arpatac 726

Prin Halchiu727, un sat frumos sasesc unde se tes multe panzeturi 400 de case, o biserica intarita $i cu cea mai frumoasa casa parohiala din Transilvania, se ajunge la Feldioara728, pe culmea unui munte, pe Olt,

cale de trei ceasuri si jumatate. Acest targ sasesc de 498 cu case are o strada principals larga $i un castel mic, in ruine, intr-o pozitie minunata. Localitatea sufera din lipsa de apa.

Dincolo de rau se afla, la un ceas si un sfert, Valcelele729 $i mai departe Arpatac, sat de 143 cu case, cu o biserica de rit oriental care tine de comitatul Alba

de Sus. Aici izvoraste un minunat izvor de apa minerals, dintr-o vale frumoasa inconjurata de munti, dar in care torentul Arpatac, ce isi schimba mereu cursul, pricinuieste multe stricaciuni. 0 masura de apa cuprinde 70 de grame de calcar, 6

p.353

grame de sare alcalina, ceva fier $i multe bule de aer. In apropiere se gasesc multe pietrificari. La doua ceasuri de Feldioara, spre apus, se afla // satul Crizbav73° cu ruinele Cetatii Eroilor731, pe o stanca enorma. Se vede de acolo intreaga Tara a Barsei. Aceasta, ca $i toate celelalte cetati, a fost cladita de cavalerii teutoni732 pe care regele Andrei II i-a chemat in tara733. Fuhrleuten. Chervaner 725 Cetatea bufnitelor cladita An secolul al XIV-lea. 723

724

726 Arapataka.

Hiilteveny (Heldsdorj), sat, comuna, jud. Brasov. 725 FOldvar (Marienburg), sat, comuna, jud. Brasov. 729 ElOpatak, sat, comuna cu resedinta in satul Araci, jud. Covasna. 730 Krizba, sat, comuna Halciu, jud. Brasov. 731 Heldenburg. 732 Marianer-Rittern. 727

733 Regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), i-a chemat in 1211 pe cavalerii teutoni si i-a asezat in Tara Barsei, acordandu-le privilegii economice, politice si bisericesti. Printre acestea figura si dreptul de a ridica cetati si orase de lemn. Teutonii depasira limitele teritoriale ce li se acordasera, construind cetati de piatra, si, incalcand intelegerea din 1221, au fost alungati cu armele in 1225 de regele Ungariei.

302

www.dacoromanica.ro

De la Feldioara se mai poste ajunge, in noua ceasuri, pe un drum placut prin valea Vorghias, la pestera Almas [...].

In linutul> Ciuc734 Prin Harman735, pe paraul Garcin736, al carui izvor se afla in apropiatul Honigberg, astfel numit din pricina apiculturii, se ajunge pste Olt in scaunul Haromszek la Dobarlaul de Jos737, in targul Ileni738 si la localitatea principals Sfantul Gheorghe739, pe raul Olt, la safe ceasuri de Brasov. Aici isi are cartierul regimentul de husari secui. Aici o scoala norrnala germana, la un ceas si jumatate de aici in regiunea Sugas740, doua izvoare sulfuroase $i un izvor de apa minerals. De aici se merge prin Olteni741, Malnas742, in comitatul Ober Weissenburg prin valea Salanului743 tot pe raul Olt in sus in scaunul Ciuc, la Tusnad, ruinele cetatii Solyomic8744. La jumatatea drumului dintre Satan si Tusnad, la dreapta drumului, se afla lacul Sfanta Ma. Acesta are un perimetru de un ceas si o adancime de 300 m. Pe malul dinspre miazazi se afla capela Sfanta Ana. Apa este foarte limpede, dar nu sunt pesti deloc, ci numai sopirle de apa [...]. Urmeaza apoi Verebis745, Cetatuia746, dincolo Sansimion747 cu un izvor de apa minerals, Santimbru748, se ajunge in statia de post:a care duce la ultima statue de posts Sanmartin749 si prin SagOd75° spre Sereda Ciucului751, la 12 ceasuri de Gheorghieni752. 734

Csik.

735 Honigberg (Hermany), sat, comuna, jud. Brasov. 736 Honigbache. 737 Doboly = Doba'rldu. Vale, veche denumire a satului Vales Dobarlanlui, comuna Dobarlau, jud. Covasna. 738 Illyefalva, sat, comuna Mandra, jud. Brasov. 739 Sepsi Sz. Gyorgy, oral, jud. Covasna. 740 Aici se afla scum baile Sanyas, jud. Covasna. 741 Oltszenie, sat, comuna Bodoc, jud. Covasna. 742 Malna,s, sat, comuna Bodoc, jud. Covasna. 70 Oveg-Csiir. 744 Solyomkti, probabil Turnul Mb. 745 Verebes, sat, comuna Sansimion, jud. Harghita. 746 Csatoszeg, sat, comuna, jud. Harghita. 747 Sz. Simon, sat, comuna, jud. Harghita. 740 Sz. Imre, sat, comuna Sancraieni, jud. Harghita. 749 Sz. Marton (Martoufalva), sat, comuna, jud. Harghita. 750 Segiid. 731 Csik-Szereda. 752 GyOrgya, oral, jud. Harghita.

www.dacoromanica.ro

303

p.354

Excursie pe Puciosu753 Se apuca pe drumul care duce in targul sasesc Prejmer754 care numara 4 000 de locuitori, are strazi man §i largi §i o biserica evanghelica, inconjurata cu ziduri dupa vechiul obicei, plina de bolte mici, care slujesc drept camari de alimente. Se

practica albinaritul, cultivarea graului, tutunului §i inului. Se trece apoi Raul Negru755 §i se infra in scaunul Haromszek prin Chich4756, Ozun757 spre Santionlunca758, din al carui cimitir to bucuri de o privel4te minunata; prin tinuturi felurite §i de doua on peste Raul Negru, prin Reci759, Bila76o §i

Chinariu76I, un sat mic cu judecatorie de pace. Din castelul care se afla pe un deal mic, §i Inca mai mult, din gradina acestuia, se vede cea mai frumoasa priveli§te asupra celei mai intinse parti din Tara Secuilor si scaunului Haromszek. Drumul merge tot pe Raul Negru, in sus, prin Latfalau762, Hatuica763, Sancatolna764, Ruseni765, spre Targul Secuiesc766, la 12 ore de Brasov. Acest targ este sediul si comandamentul celui de al doilea regiment de graniceri secui. 4 848 de locuitori. Este o localitate animata, dar construita neregulat, cu o biserica reformats deosebit de frumoasa, un institut de educare767 pentru o suta de baieti de secui, o §coala superioara768. Comandamentu1769 este o cladire frumoasa. Locuitorii produc mult ci§men770, rachiu de secara si se indeletnicesc cu ingra§area porcilor.

De aici o vale laturalnica duce inspre apus catre Turia771 de Jos §i de Sus de cloud ceasuri §i de acolo se ajunge, in 4 ceasuri, intr-o vale impadurita, 753 Bfidos.

754 Tartlau (Preismar), sat, comuna , jud. Brasov. 755 Fekete-Fluss. 756 KOkiis, sat, comuna, jud. Covasna 757 Uzon, sat, comuna, jud. Covasna. 755 Sepsi Sz. Ivan, sat, comuna Ozun, jud. Covasna. 759 Reti, sat, comuna, jud. Covasna. 760 Rita, sat, comuna Reel, jud. Covasna. 761 Vcirhegy, sat, jud. Covasna. 762 Leczfalva, sat, jud. Covasna. 763 Hatolyka, sat, comuna Catalina, jud. Covasna. 764 Sz. Kcitolna, azi Catalina, sat, comuna, jud. Covasna. 763 Oroszfalu, fosta localitate contopita cu orawl Targu Secuiesc, jud. Covasna. 766 Kezdi-Vasarhely (Neumarkt), oral, jud. Covasna. 767 Erziehungshause. 768 Haupschule. 769 Oberst-Guartier. 770 Zischmen.

771 Torj a, azi Turia, sat, comuna, jud. Covasna.

304

www.dacoromanica.ro

ingusta §i atragatoare, udata de paraul Ciomad772, la poalele Muntelui Puturos. Acest munte ciudat, izolat 4i foarte stancos are vreo 1 200 773 in inaltime

§i formeaza pe latura dinspre apus, o coama lata, indreptata in jos, acoperita cu iarba, numita Campul Sarat774. Aici mai sunt §i// izvoare de pacura din care se strange pacura. La vreo suta de pa§i mai departe in sus, spre rasarit, se afla cele patru grote sulfuroase vestite, dintre care cea mai mare a fost astupata aproape complet de cutremurul din 1802. Ea poarta numele de Pe§tera omoratoare775, de

p.355

cand a cazut inauntru un secui §i s-a asfixiat . Ea se afla cel mai aproape de varf. Grota mijlocie este o crapatura intortocheata, care merge vreo 20 de pa§i spre interiorul unei stanci din §ist de alaun alb-ro§iatic, avand la intrare o latime de trei pa0, iar la capat de abia un pas ai caror pereti sunt acoperiti pe de-a intregul de o crusts de pucioasa. Din cand in cand se ridica aburi de pucioasa.

Inauntru nu poti sa rasufli, iar o caldura ward patrunde curand tot trupul. Grota este folosita ca baie de aburi de pucioasa. In jurul muntelui, in vale, sunt vreo 30 de izvoare sulfuroase reci, dintre care cel mai minunat se afla in partea de miazanoapte. De la Campul &drat, o poteca duce prin padure in jos. Aici se formeaza mai multe izvoare, care se aduna in scobitura naturals a unei stanci avand doi coti adancime §i 1Y2 in sectiune, servind drept baie de pucioasa publics. Apa este galbuie, nu este

potabila §i este foarte eficace impotriva abceselor §i exemelor, find foarte des folosita . 0 prapastie desparte muntele Puciosul de un munte asemanator, Ciomad776. se ridica pans la 300 impreuna cu celalalt lant de munti §i are, de asemenea un izvor mineral pe latura lui

sudica, iar de aici se ridica varful perpendicular, ca o cupola de vreo 3 000 in inaltime care poarta ruinele cetatii gotilor, Cetatea Cio§mandului777.

Poarta este in partea de nord-est; de aici duce o galerie ingusta printr-o a doua poarta, in interior. Ruinele au vreo 200 de pa§i in circumferinta §i se caracterizeaza prin ziduri neobipuit de groase, dar care se darama foarte tare. In partea cea mai inalta se afla insa un turn patrat, foarte bine pastrat, de 6 m in lungime, 4 in latime si 8 in inaltime, de pe creasta caruia este // o priveli§te minunata. La rasarit se afla Haromszek cu numeroasele sale sate raspandite, din mijlocul carora se tidied in sus turnurile Chezdi-O§orheiului. Spre miazazi se vede Tara Barsei, pans la muntii Bucegi778 gi muntii Zame§tiului779, la miazanoapte Tupadul §i un colt din scaunul Ciuc. 772Biilvcinyos-Bache. 773

774 775 776

in realitate are 1 053 m. Soos meth. Moder loch (Gyilkoslyok). Balvanyas.

777 Balanyosvar. 778

779

Buceser. Die Szernester- Gebirge.

www.dacoromanica.ro

305

p.356

De la Latfalau sau de la Chinari se mai poate vizita si ciudata mlastina Balta Dracului780. Se afla Tanga satul Covasna78I, trei ceasuri Inspre rasarit. in

apropiere, langa biserica, este o mlastina de cativa stanjeni ca Intindere, din care

tasneste clocotind o apa tulbure, cenusie. Produce atata acid carbonic Inc& pasarelele care zboara pe deasupra sunt ucise. In apropiere mai sunt Inca trei izvoare feruginoase, care folosesc mai mult pentru bai decat pentru baut.

Trecatori Inspre Tara Romaneasca a) Prin R'isnov [...], Tohanul Nou782, se ajunge in patru ceasuri la castelul intarit Bran783, care a dat numele pasului Bran. duce peste muntele Rautu784 (?) prin Valea Muierii785, care a ajuns atat de vestita in 1788 razboiului impotriva turcilor, in Tara Romaneasca, peste muntele Oradiu786, prin satele Rucar787, Dragoslavele788 s A., in sapte ceasuri spre Campulung789 muntenesc si mai departe, in 12-14 ceasuri, spre Pitesti. b) Un drum foarte anevoios duce pe malul gang al raului Timis790 prin Timisul de Jos791, Intr -o vale lunga si ingusta, impadurita, in lazaretul de la Timisul

de Sus792, la 4 ceasuri de Brasov. De aici pasul Timis duce in 15 ceasuri la Campina793, prin muntele de la granita Predea1794, in valea romaneasca a raului Prahova795, dincolo de manastirea Sinaia796. c) Trecatoarea Santul Vechi797 era odinioara lata si foarte umblata; a fost insa barata numai un drum pentru calareti care este inchis cu desav'arsire in

timpul epidemiilor de ciuma. Hellen morast (Pokol-Sar). Koraszna, oral, jud. Covasna. 782 Uj Tohany, caste! si localitate components a orasului Zarnesti, jud. Brasov. 783 Torzburg,.comuna Bran, jud. Brasov. 784 Routzeberg.

788 781

795 Valje Mujeri. 786 Oraclin.

787 Rukur, sat, comuna, jud. Arges. 788 Dragoslaveni, sat, comuna, jud. Arges. 789 Kimpolong, oral, jud. Arges. 790 TOsch Fluss. 791 Unter TdmOsch, azi localitate components a orasului Predeal, jud. Brasov. 792 Ober Tomosch., azi localitate components a orasului Predeal, jud. Brasov. 793 Kimpina, oral, jud. Prahova. 794

Das grenzgebirge Predial.

795 Praova. 796 Sinai. 797

306

De Pass Altschanz.

www.dacoromanica.ro

d) Prin Tarlungeni798, Zizin799, se ajunge in Base ceasuri la pasul Buzaum,

p.357

peste culmea muntelui Burdus801 prin valea Stramb, peste muntii Ciucas802 duce in sapte ceasuri la Valeni803. Mai la vale de trecatoare se vad, pe povamisul unui munte de 30° In Ina ltime de 40 in lungime, multe izvoare mici, care curgeau la vale si pietrificau.

Ca Moth de la Brasov la 108°4 Brasov Targu Secuiesc Bretcu805

Pasul Oituz8°6 Roman Iasi

Ceasuri

Drumuri

12 5

3

2 20 16

4

55

De la Brasov pane la Targu-Secuiesc vezi itinerariul dinainte [...]. De aici se ajunge prin satele Tinoasa Mare si Mica807 Lemnia808 (?) la Bretcu, sediul celui de-al doilea regiment secuiesc, la intrarea in pasul Oituz. Se face un ceas bun pe

culmea muntelui Ungurasim9 (?) si apoi cobori pe un drum stancos in valea Oituzului strabatuta de raul cu acelasi nume, care se trece de mai multe on pe un scurt parcurs. Drumul urmeaza acum printr-o vale ingusta si stancoasa pans la pasul insusi, unde un perete Inchide intreaga vale. Acesta merge in sus pita la un castel asezat in munti, astazi in mine. Aici este lazaretul si postul de graniceri. In apropiere se gaseste II pacura si o cariera de piatra buns din localitatile asezate Grozestisio, Bade', Roman si Targul Frumos. Romanul pe drumul Inspre Tartano, corect Tatrany, sat, comuni, jud. Brasov. Zajson, sat, comuna Tarlungeni, jud. Brasov. 800 Bozaer Pas. 798

799

sot Szasz Birtz. 802 Kircily Tato. 803 Valeny, azi Valenii de Munte, oral, jud. Prahova. so4 Jassy. tios Bereczd, sat, comunA, jud. Covasna.

Ojtoz-Pass. sot K and N. Nytytod,sate destlintate, inglobate in satul Lunga, orasul Tirgu-Secuiesc, jud. 806

Covasna. goo Almas, comuna, jud. Covasna. so9 Magyaros. sio Grosest, veche denumire a satului Oituz, comuna Oituz, jud. BacAu. 811 Bakor.

www.dacoromanica.ro

307

p.358

este cel mai insemnat. Este un ora§ mic §i frumos la varsarea Moldovei in Siret812, intr-una din regiunile cele mai populate Si mai incantatoare din Moldova. Aici iii are re§edinta un episcop ortodox [...].

Calatorie de la Sibiu spre Bucuresti813 Drumuri de po§ta Sibiu

Po

Boita814

2

Caineni815 Pripoare816

2

Salatrucu817 Curtea de Arge§818 Mane§ti819 Pite§ti820 Caline§ti821

1 1/2

1 1/2

2 1 1

1 1/2

Gae0822

1%

Flore§ti823

1 1/2

Bolintin824

1

Bucure§ti

3

19 'A

De la Sibiu se merge prin Selimbar, unde principele Andrei Bathory825 a fost infrant in 1599 de domnul Tarii Romanqti, Mihai826, Ve$tem827, Talmaciu, targ 812

Serreth.

813 Bukarest. 814 Boitza, sat, comuna Talmaciu, jud. Sibiu. 815 Kinien, comuna, jud. Valcea. 816 Pripora, sat, comuna, jud. Valcea. 817 Zalatrub, sat, comuna, jud. Arges. 818 Kurte Argils, oral, jud. Arges. 819 Monest, sat desiiintat, inglobat In satul Zarnesti, comuna Malureni, jud. Arges. 820 Piteszti. 821 Kalinreszti, sat, comuna, jud. Arges. 822 Gofest, oral, jud. Dambovita. 823 Florest, sat, comuna FlorestiStoenesti, jud. Dambovita. 824 Bolentin, sat, comuna, jud. Ilfov. 825 Principe al Transilvaniei (30 martie-31 octombrie 1599). 826 Mihai Viteazul, domn at Tarii Romanesti (septembrie 1593-9 august 1601), al Moldovei

(Inainte de 27 maiseptembrie 1600), capitan general si consilier loctiitor al imparatului pentru Transilvania (1 noiembrie 1599septembrie 1600) apoi impreuna cu generalul G. Basta (1601-9 august 1601). 827

308

Veszteny, sat component at comunei suburbane Selimbar, municipiul Sibiu.

www.dacoromanica.ro

frumos pe raul Sadului cu ruinele Landskron, cladit in 1453 si are acum in fata sa

muntii impunatori de la granita. La Talmaciu se gaseste matostat, marmura frumoasa, numeroase fosile si intr-o pesters, Mondmilch. Suindu-te pe crestetul unei stanci se vede acum romantica vale a Oltului, care formeaza trecatoarea 'CumRosu. Boita este un sat mare pe // malul drept al raului Olt, unde se afla al treizecilea

p.359

oficiu vamal. Indata in afara satului, se afla Turnul Rosu, care doming vestita trecatoare Turnu-Rosu, cea mai practicabila si cea mai frecventata din Tara Romaneasca. Turnul este o veche casa de straja pe o inaltime si este Intadevar zugravita in rosu. Interiorul este folosit ca magazie. Alaturi este locuinta colonelului, comandant al circumscriptiei si un post militar; in jurul cladirii este plantat un parc frumos cu o priveliste minunata asupra vaii. Totul este inconjurat de un Sant intarit, spre care duce o scars acoperita de 65 de trepte. La abia o suta de pasi mai departe, regiunea isi schimba dintr-o data aspectul. De amandoud partile vaii, se inalta stanci agatate deasupra serpentinelor, raul Olt strabate cu putere, spumegand prin defileu, abia lasand loc soselei. Carol VI828 a pus sa se construiasca aceasta sosea in 1717, cu o cheltuiala de 60 000 de florini, care de atunci se numeste soseaua Carolina, pe un parcurs de 11 ceasuri, pana la granita. Inceputul ei

este Insemnat de o inscriptie Via Carolina in Dacia aperta 1717. Nu departe de aceasta inscriptie se mai vad inca ruinele soselei lui Traian si, mai departe, ruinele asa-numitului turn al lui Traian, pe raul Olt. Se ajunge acum la lazaretul principal, un satulet mic si prietenos, asezat intr-o vagauna mohorata in munti. Acesta se afla la o departare de o jumatate de ceas de prelazaretul asezat spre exterior, unde sunt tinuti calatorii si adusi aici sub escorts. Lazaretul principal are un director, chirurgi si un inspector vamal. El cuprinde pe langa cladirile administratiei, patru sau cinci

cladiri ale lazaretului sau cladiri pentru izolare, o scella, un vorbitor si un han incapator [..]. Cam la un ceas dincolo de granita actuala, pe care o formeaza micul parau Raul Vadului829, unde ultimul post militar austriac // ocupa o casa mica de piatra, se terming soseaua carolina langa castelul Arxavia (Strassburg), construit tot de Carol VI. Prima localitate romaneasca este satul de posts Caineni, dincolo de Olt, peste care se trece cu un pod umblator. Aici se face, de obicei, plata contra chitanta a tuturor cheltuielilor calatoriei si anume 30 de creitari de fiecare posts, impreund cu bacsisul. Cel mai adesea se capata patru cai si o trasura walk deschisa. eful

de posta se numeste aici kapudan, functionarul sau pisarul sau logofatu183°, surugiul, ceaus83I, vizitiul, rotas832. Cu strigate infioratoare, surugiul roman isi mans caii [...]. Drumul este foarte rau; adeseori, sus, deasupra Oltului 828 imparat romano-german (1711-1740). 829 Reului-Vadului. 830 Logothet. 831

832

Tschausch. Rotaro.

www.dacoromanica.ro

309

p.360

repede §i intocmai ca §i podurile, nu are parmalac. Numeroase cruci de lemn vopsite, adeseori impodobite cu inscriptii, stau pretutindeni , nu singuratice, ci adunate laolalta. Oricat de rai sunt caii, trasurile $i hamurile, totusi merg in goana pe drumuri neumblate pans la cea mai apropiata carciuma, unde argatii se pun la o portie zdravana de bautura proasta. Localitatile sunt sarace, bantuite de cersetorii cei mai indiscreti. Intre Pripoare §i Salatruc, se trece printr-o padure infioratoare, inchisa de jur imprejur de munti. Aici

drumul este aproape pardosit cu barne de stejar, pe jumatate

p.361

putrezite, rau asezate, pe care se merge in goana mare pe cat de repede pot caii $i cat pot suporta trasura $i calatorii. In sfar$it, inspre Curtea de Arge$ regiunea devine mai deschisa $i chiar foarte atragatoare. Orasul este a$ezat pe raul cu acelqi nume, intre dealuri incantatoare. Aici se vede prima manastire romaneasca, a carui arhitectura exotica da o impresie foarte romantics. de aici este foarte mare $i bogata $i are cea mai frumoasa broderie din tart, cu minunate coloane de marmura §i cu o // ornamentatie variata. Aici i§i are resedinta un episcop ortodox833 $i in afara de mai sunt insa $ase biserici. sunt ruinele vechiului castel domnesc834. Casa de posta este la o departare de vreo suta de pa$i de $osea. Aici se trece printr-un vad al Argewlui. Drumul care este acum ceva mai bun, se nume$te $oseaua Pitestilor §i duce, fart alte imprejurari neasteptate, printr-o vale lunga, foarte roditoare, pans la Pite$ti. Acest orasel plin de viata da, de pe acum, o icoana deplina a moravurilor §i felului de a fi al romanilor. Strazile sunt pardosite cu grinzi, iar strazile acoperite ale mamularilor infati$eaza de pe acum un bazar. Se vad vile ale boierilor

dupa gustul pe jumatate oriental, impodobite cu clopotei, moriste

§i felinare. Echipaje splendide, dar lipsite de gust, cu boieri in portul bogat romanesc, merg cu

zgomot prin strazile saracacioase. Aici se afla o manastire $i opt biserici. mereu printr-o regiune de ses, roditoare, ajungi pe malul sting al Argewlui prin Caline$ti, Gae$ti, Cojocaru835, Flore$tii de Sus, Flore$ti836. 833 Manastirea Curtea de Arge§ (biserica episcopali), reclaclitA de Neagoe Basarab care a spart" vechea cladire a mitropoliei. Sfintita cu mare fast in 1517, zugravitA (1526) de Radu de la

Afumati, ginerele domnului, jefuitA de ostile ungare in 1610-1611, a fost reparati de domnitorul Matei Basarab. A mai fost reparati, in 1672, de $erban Cantacuzino si, in mai multe randuri, in prima parte

a secolului al XIX-lea, dupa avariile cauzate de cutremurele din 1802 si 1838. Schmidl se refers la stadiul in care se afla mAnastirea dupa reparatiile din 1804. Distrust de un incendiu in 1867, a fost restauratA de arhitect Lecomte de Nofly, de-a lungul anilor 1875-1886; conform N. Stoicescu, Bibllografia localitdtilor si monumentelor feudale din Rornilnia, I, Tara Romiineascd (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), vol. I, Craiova, 1970, p. 243. 834 Ruinele apartin curtii domnestr cladita, probabil, tot de Neagoe Basarab, in 1512-1514 (in zona celei vechi, datind din secolul XIV): conform P. Chihaia, Data construirii de case domnesti de lane biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, in Glasul bisericii", 1967, nr. 9-10, p. 967-1000. 835 KOSUkare, sat, comunk jud. Dambovita. 836 Florestinik. Probabil Florestii de Jos. Sat desfiinlat, inglobat in comuna Floresti-Stoenesti,

310

www.dacoromanica.ro

Bucure§t1

AceastA capitals a Tarii Romane§ti se afla pe raul Dambovita837. Hoteluri: Hotel d'Europe". Bucure§ti are un perimetru de vreo patru ceasuri, este impartit in 64 de cartiere i numara vreo 50 000 de locuitori (odinioara in 20 000 de case 70 000). Orgul nu are atatea case proaste aka cum se spune de obicei, dar este construit intr-un chip foarte neregulat 4i este plin de cladiri vechi, in ruing, langa palate stralucite, care au easarit pretutindeni dupa marele foc din 1812. Arhitectura este insa cu totul lipsita de gust §i un amestec confuz de stil oriental §i european. Strazile sunt i aici pardosite numai cu dulapi §i tot atat de murdare pe cat de impracticabile, inconveniente care au fost inlaturate, in cea mai mare masura, pe timpul ocupatiei ruse§ti. Fantanile lipsesc, de aceea apa II raului amestecata cu mal, trebuie filtrate, pentru ca sa slujeasca la baut. 0 multime de sacale cu doua roti, Inhamate cu un cal, duc pretutindeni apa de baut. Bucure§ti trebuie sa numere peste doua sute (!) de biserici, dintre care una

catolica, una evanghelica din 1760838 §i 30 de biserici grece§ti, o manastire franciscana839. Printre biserici, multe sunt frumoase, mai ales cele vechi. Manastirile sunt spatioase §i seamana adeseori cu ni§te castele infante. Minunata este mandstirea Coltea840, la a carei intrare se gase§te un turn inalt, distrus insa pe jumatate de un cutremur841, pe care suedezii 1-ar fi construit acum o suta cincizeci de ani842. In afara ora§ului se afla mitropolia843 cu moa§tele Sfantului Dumitru intr-o racla de argint; alaturi de ea este rqedinta mitropolitului, o cladire

veche, saracacioasa. Biserica se ea pe o inaltime de pe care se vede intregul Bucuresti. Biserica -catolica cu un cimitir mic este cea mai frumoasa dintre toate. 837 Dumbowitza.

838 Datare gresid. Constructia la care se refera autorul a fost ridicatii dupi 4 iulie 1777, in locul celei vechi, cu hrisov de la domnie, din 1 noiembrie 1753, conform N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti, Editura Academiei Romine 1960, p. 222.

839 Bfiratia. Autorul se refera la constructia din 1833, biserica fiind in repetate rfinduri reconstruid datoriti unor avarii provocate de diverse cauze, vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 174. g" Galzakloster. 841 Etajul superior al turnului a clizut in timpul cutremurului din 1802. Reparat dupa aceea, Scandu-i-se doui etaje de lemn, a servit ca foisor de foc panel in anul 1888, mind a fost demolat. 842 Zidit in 1714-1715. Exists o traditie orals privind participarea la constructia turnului a unor fosti soldati suedezi din armata regelui Carol XII, care a trecut prin zone dupi infrangerea suferid in dzboiul dus contra tarului Rusiei, Petru cel Mare. 843 Ctitorie a domnului Constantin $erban (1654-1658), constructia a fost terminate in timpul unnasului acestuia, Mihail Radu (1658-1659). In perioada la care se refed A. Schmidl se efectuau lucdri de restaurare (1834-1839).

www.dacoromanica.ro

311

p.362

In mijlocul orasului se afla vechea curte domneasca, acum o ruins intinsa pe care s-au cladit ni$te cocioabe saracacioase844. In interior este o biserica frumoasa care se darapana, mai inainte de a fi fost terminata845. Noua curte domneasca este o cladire saracacioasa avand o biserica veche846. Mai sunt cateva cladiri minunate, ca aceea a agentiei austriece, a consulatului rus $i a unor biserici. Bucure$tii au multe birji frumoase de inchiriat, ai caror vizitii, cei mai multi sunt ru$i (muscali), membri ai unei secte religioase expulzata. Bazarul este o ulita cu baraci de lemn acoperite cu sindrild, care nu prezinta vreun interes deosebit. Dughenele cofetarilor sunt insa aratoase. Exists un liceu grecesc847 9i o societate $tiintifica. Comertul cu produsele din tars $i cu mirodenii orientate este insemnat.. Aici s-a Incheiat, la 28 mai 1812 pacea dintre Rusia $i Turcia.

Bucure$tii au numeroase plimbari, dintre care cele mai frecventate sunt urmatoarele: Herastrau848 este de fapt o paji$te mare pe o peninsula, formats de rau. Pe drumul care merge intr-acolo, lumea eleganta se p.363

plimba cu trasurile duminica dupa-amiaza, ca // in Praterul de la Viena. Peisajul mai este inviorat de un chio$c sau pavilion al domnului, pe jumatate darapanat849, cateva vile mici gi un loc pe malul caruia este o cafenea $i, pe o insula mica, o manastire

pitoreasca. Mai sunt de asemenea destul de mult vizitate castelul de yard Colentina85°, cu o biserica noua

frumoasa85I, Fantana lui Mavrogheni852, o vita aratoasa a domnului Mavrogheni853 $i Ci$meaua854 [...j. 844 Curtea Veche", atestata documentar in a doua jumAtate a secolului al XV-lea (pe locul unei cetAti din veacul precedent), reziditA in timpul domniilor lui Mircea Ciobanul (1545 -1554, 1557- 1559), dAramatA $i recladitA, dupa 1640, de Matei Basarab, a cunoscut o deosebita inflorire in vremea domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), cand a fost manta, $i a fost construit $i un foisor de piatra. A suferit ulterior succesiv avarii datorate unui incendiu (1718), a cutremurului din 1738 $i mai ales in unna rAzboiului ruso-turc din anii 1768-1774 incat devenise o ruins, nemaifiind resedintA domneascA din 1775. 845Afirmatie fantezista, autorul referindu-se la biserica Buns Vestire" din Curtea veche", ctitorie a lui Mircea Ciobanul, mentionati prima oars in documente la 13 mai 1563 $i care suferise putine avarii in urma cutremurului din 1802, de vreme ce in 1810 se slujea. 8" Autorul se referA probabil la resedinta domneasca, dupa 1825, de la Mihai Voda. In perioada aparitiei cartii lui A. Schmidl, domnea in Tara Romaneasca Alexandru Ghica (1 aprilie 1834-7 octombrie 1842) cu resedinta in fosta casa Romanit de pe Podul Mogosoaiei. 847 0 dovada ca autorul nu cunostea in realitate orasul Bucuresti, °data ce invatAmantul in limba greaca incetase dupa 1821. 848 Cherasto. 849 Ridicat prin 1780, in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (15 septembrie 1774-4 ianuarie 1782), a fost avariat de cutremurul din 1802. In 1805 nu fusese Inca reparat, domnul poruncind atunci sA se fad lucrarea pentru a nu se strica cu totul zidirea domneasca". In 1853 mai exists incl. Nu se stie cand a fost daramat. 850 Die Luftschlosser Golentina. Palatul Ghica-Tei, zidit in anul 1822, pe locul unei alte case boieresti, de cant domnul rani Romanesti, Grigore IV Ghica (30 iunie 1822-29 aprilie 1828). 851

Biserica Teiul Doamnei", ziditA de Grigore Dimitrie Ghica $i de fiul situ in 1833, drept

paraclis al palatului alaturat. 852 Fontain de Maurojeni. Construita in 1787, pe vremea domniei lui Nicolae Mavrogheni, $i unde se colecta apa adusa la Bucuresti. 853 Nicolae Mavrogheni, domn al Tani Romanesti (26 martie 1786-8 iunei 1790). Casa a fost ridicata intre anii 1785-1787 impreuna cu amintita cismea si cu un chiosc. 854

Tsesme. Confuzie, fantana" $i cismeaua" find acelasi lucru, doar dace autorul nu se

referil, fa'ra a o cunoaste de fapt, la biserica alaturata, construita in aceeasi perioada $i cunoscuta sub numele de manastirea Cismeaua".

312

www.dacoromanica.ro

[...] De la Bucuresti se ajunge in 10 ceasuri in marele oral Giurgiu855

p.364

(Dgurdino" numit de turci Jerldikii856, orasul de pamant) al carui teritoriu are in perimetru mai multe zile. Aici se trece Dunarea care are un ceas, in latime [...1.

Cil Mode de la Pesta spre Mehadia si Orsova Drumul de posti Poste

Pesta Timisoara Lugoj

Ceasuri

20 '/4 4

53 '/2

Sacu857

1 'A

Caransebes858 Slatina859 Teregova86°

1 1/4

4 4

1/4

3

1

Corneam Mehadia Orsova veche

1 '/4

2 1/2

1

3

1

3

1 3/4

4

323/4

p.367

77

drumul merge mereu de-a lungul Timisului in sus. Pe dig se merge prin satele camerale Gavojdia862, Jena863, Sacu, Cavaran864, Prisaca865, spre

Caransebes. han la Pomul verde866. Acest targ de 451 de c cu 2 837

1 germani, roman si sarbi, este resedinta unui episcop ortodox, a comandamentului regimentului vlaho-iliric si a comisariatului de razboi. // o

scoala superioara de fete, doua cazarmi. Localitatea este un antrepozit principal

pentru marfurile turcesti, care tree in Transilvania; sunt si multe vii. Din 855

Giurdscov (Dgurdgino).

856

Gerkoy.

Szakul, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 858 Karansebes, oras, jud. Caras-Severin. 852

859

Szalina. Veche denumire a satului Slatina-Nera, comuna Sasca Montana, jud. Caras-

Severin. 860 Comuna, jud. Caras-Severin.

Kornia, sat si comuna, jud. Caras-Severin. 862 Gavosdia, sat, comuna, jud. Timis. 863 Zsena, sat, comuna Gavojdia, jud. Timis. 864 Karavan. Veche denumire a satului Constantin Daicoviciu, comuna Constantin Daicoviciu, jud. Caras-Severin. 865 Priszaka, probabil Pestere, sat, comuna Constantin Daicoviciu, jud. Caras-Severin. 866 Ziim griinen Baum. 861

www.dacoromanica.ro

313

p.368

imprejurimi se fumizeaza multi uluci mari si renumiti. Intr -o regiune placuta, Balta Sarata867, izvoraste un izvor de apa minerals buns. Targul a fost min antichitate> colonie romans, dupa cum rezulta din multimea de pietre romane gasite aici si, dupa aceea, puternic intarita.

De pe muntele ce se afla in spatele Caransebesului Muntele mare868, se poate vedea cel mai bine Banatul; de asemenea, de aici se poate urca cel

mai bine pe Tarcu869, Godeanum si Moraru87I, care ar intrece in inaltime chiar Crivan872. De pe ultimii doi munti se poate recunoaste bine crestat Retezat873 din Transilvania. Chiar in afara targului curge Sebesul, care aici se uneste cu Timisul si se trece pe un pod umblator lat. In valea sa se zareste turnul

lui Ovidiu,la poalele inaltului Mica874. Legenda aseaza aici exilul poetului875.

Calatoresti acum in regiunea granitei militare si esti placut surprins de

p.369

soselele minunate cu copaci plantati pe amandoua pantile, iar peisajul este din ce in ce mai interesant, cu cat to afunzi in munti. Dincolo de Sebes se ajunge prin colonia germana Schwabendorfchen", Buchin876 la poalele falnicului Sarcau877, Carpa878, Petrosnita879, Bucosnita880, peste inaltimea Campu Puternic (?)881, la Slatina882. Numai casa de post& carciuma si casa corpului de garda se afla pe sosea. Localitatea insasi se afla la o jumatate de ors spre dreapta. In casa corpului de garda pietre romane. Romanii din Slatina sunt catolici, ceea ce este cazul numai la Bu1z883, in comitatul Crasna884. In aceasta localitate se afla pe o stand, la dreapta soselei, o capela care a fost cladita de arhiducii Carol si Francisc (ulterior imparat si sot al Mariei Tereza), ca multumire pentru salvarea for razboiului cu turcii. // 867 868

Balda serrata. Mange le Mare.

870

Sarko. Godian.

87)

Muraru.

869

Krivan. 873 Retyczat. 874 Mika. 872

875 Inexact.

Buldn, sat si comuna, jud. Caras-Severin. Sarko. 878 Korpa. Veche denumire a satului Valea Timisului, comuna Buchiu, jud. Caras-Severin. 879 Petroschnicza, sat, comuna Bucosnita, jud. Caras-Severin. 880 Bukoschnicza, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 881 Kumputerni. 882 Veche denumire a satului comuna SlatinaTimis, jud. Caras-Severin. 883 Bulls, sat, comuna , jud. Bihor. 884 Krassoer-Comitat. 876 877

314

www.dacoromanica.ro

Fiind in tabard langa Timis, s-au ratacit in timpul unei vanatori si au fost opriti de un capitan de talhari care i-a dus inapoi pe drumuri ocolite, ca sa nu cads in mainile turcilor. In 1 77 1, Maria Tereza a pus sä se infrumuseteze capela si i-a daruit odajdii lucrate chiar de mana ei. La iesirea din satul urmator Sadova885, se intra in trecatoarea (aici numita cheie) Slatina, un defileu stramt, romantic, prin care Timisul isi croieste, cu putere, un drum. In mijlocul trecatorii se afla casa unui post de garda. Tinutul se largeste iarasi intrucatva in statia militara Armenis886; curand insa, dupa trecerea raului, incepe cel de-al doilea pas, cheile Teregovei, la sfarsitul carora se afla Teregova. La sosea este numai casa de posts si carciuma, car localitatea se afla la dreapta. Se paraseste acum raul si drumul duce, in cotituri line, pe muntele Domasne887, de pe

al carui varf, incununat cu o cruce, ai o priveliste frumoasa asupra regiunii. in josul vaii se ajunge prin Domasnea888 bine cladite, prin campul de lupta unde au invins turcii in 1 738 tabara imperials, patrunzand pana la cortul marelui duce de Toscana889, dar au fost respinsi pans la Cornea890 si Cuptoare891. Se urea acum muntele Plugova892, unde s-a construit un drum nou, minunat, trece de partea cealalta a torentului Bela893 si se ajunge in sfarsit la ruinele intariturilor de odinioard, ale asa-numitei biserici maghiare894 si pe langa ruinele castelului Barcan. Mehadia895

Barcan896, la targul renumit de cloud mii de ani pentru baile lui Hercule. Localitatea897 numara o biserica -catolica898, o biserica 885

Slatina

Szadova, azi doul. sate, Sadova Veche

Si

Sadova Nouk ambele apartinand de comuna

Timis. 886 Armonisch, sat si comuna, jud. Caras-Severin. 887 Domaschniaer-Berg.

Domasna, sat si comuna, jud. Caras-Severin. Francisc(1708-1765), duce de Lorena, mare duce de Toscana, sotul imparatesei Maria Tereza, viitor imparat romano-german sub numele de Francisc (Franz) I (1745-1765). 89° Kornia, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 891 Sat si comuna, jud. Caras-Severin. 892 Plugovarer-Berg. 893 Bella-Reka. 894 Der sogennanten ungarischen Kirche. Biserica calving construita la mijlocul secolului al XVII-lea, ruinata in timpul razboaielor din veacul urrnator si cunoscuta, ca ruing+ sub numele de biserica sparta ". 895 Dr. I. G. Schwarzott, Die Hercules-Bader, 8, Wien, 1831". (n.a.) 896 Barkan. Vechea cetate a Mehadiei, a carei constructie a inceput in secolul al XIII-lea. intarita de Pippo Spano, Iancu de Hunedoara si Pavel Chinezul, in secolul al XV-lea, de Petru Petrovic in 1554 si de Eugeniu de Savoia in 1717, cand s-au construit cloud forturi noi, a fost ruinatA in cursul azboaielor turco-austriece din in secolul al XVIII-lea, vezi T. Trapcea, Despre unele cell* medievale din Banat in Studii de istorie a Banatului, Timisoara, 1969, p. 51-55. 897 Mehadia, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 898 Construita in 1273, recladitA in 1758, a scapat de incendiul din 1788 care a distrus intreaga localitate, conform N. Iorga, Observatii si probleme banatene, Bucuresti, 1924, p. 84-85. 888

889

www.dacoromanica.ro

315

P.370

oriental899, 301 de c II 1 634 1 germani si romani, este o capeteniem, are un oficiu superior al sarii, vamam, un lazaret, cazarrna, doua scoli, cloud carciumi. In apropiere se mai vad Inca urmele soselei romane $i s-au facut numeroase sapaturi. Mehadia insa si-a dat numai numele bailor, care se gasesc cam

la un ceas si jumatate mai departe, Intr -o vale laturalnica. Indata la marginea targului se trece raul Bela si se merge printr-o vale placuta $i roditoare inca trei sferturi de ceas, pans la varsarea raului in Cerna902. Pe malul stang trece noua sosea prin Peceneva903, printr-o vale incantatoare, spre localitatea balneara, dupa ce se mai trece inca o data acest rau, pe un pod lung de 15 pasi. Localitatea 904 balneara consta dintr-un sir de 25 de c, care formeaza o strada sau o plata de 300 de pasi in lungime, 40-50 in latime. Mijlocul

este Impodobit de o fantana tasnitoare, care primeste printr-o conducts o apa foarte build de baut, in afara localitatii se mai afla biserica ortodoxa. Baile Herculane au cu totul 22 de izvoare, dintre care insa numai noua sunt folosite. In afara de izvorul numit al lui Hercule, toate sunt de natura hepatica si se deosebesc numai prin debitul de apa si prin gradul de caldura. Au un miros de oua clocite care se poate observa in tot tinutul $i un gust de sare amard. Analiza la o suta de toli cubici de apa si la : Mile

Hidrogen sulfurat

Azot

Aicid carbonic

Clorhidrat de natriu

Clorura de calciu

Calciu sulfurat cu urine de paimant silicios

Hercule Carol Ludovic Carolina imparatului Ferdinand Baia de ochi Francisc

Iosif

0

1,10

2,52 5,15 7,48 10,10 5,16 8,62 5,10 7,08

1,06

1,10 1,12 1,15 1,08 1,12 1,12 1,12

3,68 1,14

39,48

17,10

33,31

1,24

54,57 91,43 96,36 97,21 103,10 78,18 93,14

14,56 22,75 44,15 50,23 51,46 57,37 36,09 48,11

1,46

2,10 1,56 1,87 1,33

1,38

2,15 2,06 3,04 4,57 5,05 5,08 5,02 4,05 5

899 Biserica, cu hramul Scantul Nicolae", dateaza din secolul at XVII-lea, distrusli in 1788 de

razboitil austro-turc apoi recladita (1804-1805), &ran-lad de apa Cemei si din nou rencuta in 1805-1808, vezi Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, studiu gi editie de Damaschin Mioc, Bucumti, 1969. 90° Hauptmannstation. 901 Dreissigstamt. 9°2 Cserna.

9°3 Pecseneska. Azi PeciniFa, localitate components a oraplui Haile Herculane, jud. CarasSeverin. 9°4 Haile Herculane, ors', jud. CarwSeverin.

316

www.dacoromanica.ro

1zvoarele au o putere tamaduitoare neobisnuita in bolile cronice, anume la eczemele pielii, scrofule, tuberculozam, dar mai ales la guts, in cele mai multe forme ale sale, reumatism, paralizie, isterie, lingoare906 s.a. Ele sunt cu totul contraindicate pentru cel sanatos si in bolile acute. Numarul celor care viziteaza baile s-a urcat in 1830 la 1 729 de persoane, dintre care 300 de turisti, pe care i-au atras imprejurimile minunate. Toate stabilimentele sunt splendide si statiunea balneara este construita atat de elegant si confortabil, incat cu greu te-ai putea astepta la numai cinci ceasuri de granita turceasca. Sezonul de bai se tine de la jumatatea lui iunie pans in septembrie $i temperatura variaza in acest rastimp de la 18 pans la 20° R. Presiunea barometrica de la 28,2 pans la 28,7. Clima este atat de calda incat smochinul creste salbatic, serile de vara sunt atat de calde incat insisi bolnavii pot sta in aer Tiber pans la 9-10 . intrucat calatoria cu vaporul cu aburi s-a organizat acum perfect pans la Orsova, Mehadia va dobandi necontestat o dezvoltare $i mai mare, caci de la Orsova duce pans acolo o sosea foarte buns, in 4 ceasuri . indata, la intrarea in localitatea balneara se afla langa podul de fier baia

p.371

carolina, cea mai eleganta din toate, cu o baie comuna si cloud bai separate. Baia are doua izvoare, care tasnesc din stanci calcaroase care dau 1801/2 picioare cubice907 de apa la de + 22° R. Mai departe urmeaza Baia Ludovic,

cea mai mare dintre toate, cu o baie pentru ofiteri si 12 bai separate. Are doua izvoare care tasnesc foarte aproape de Cerna, + 37° R, 960 picioare cubice de apa. In afara localitatii, pe Cerna in sus se afla baia lui Carol, cu cloud bai comune908 si cu o fantand cu apa de baut. Acest izvor este cel mai slab dintre cele hepatice, + 34° R, 23 picioare cubice. La o suta de pasi mai departe se afla baia lui Hercule, la poalele unei stanci calcaroase enorme. o baie comuna o baie deosebita. $ ipotul, de grosimea unui om, se pravale din stanca intr-o pesters numita grota cu aburi"909 // care poate cuprinde 12 insi. Apa este captata aici, parte Intr -un canal masiv si dusa la bai, parte se

pravale mai adanc, printr-o crapatura in stanca, $i iese la iveala abia la poalele muntelui. Temperatura variaza intre 18-39° R, ca $i compozitia minerals, dupa cum apele de la suprafata se unesc in timpul averselor puternice. In afard de izvorul de la Reikones in Islanda, este cel mai bogat izvor curativ, din Europa, caci are debitul pe ors de 5 045 picioare cubice" = 2 815 1/2 masuri vieneze Li.

La miazazi de localitatea balneara, pe Cerna in sus, la o suta de pasi mai departe, se afla baia imparateasca cu o baie comuna Si 3 bai separate. Izvorul 9°5 Lungenschleimsucht. Corect Lungenschwindsucht.

' Mercuriae-Siechtum. 907 Kubikfuss.

908 ZweiVollbadern. 909 Schwitzloch.

www.dacoromanica.ro

317

p.372

tasneste din stanci calcaroase si din sist la 44° R si 89 picioare cubice, aprovizioneaza si baia Carolina. Langa aceasta baie mai ies la lumina Inca alte doua izvoare, intr-o pesters spatioasa, dar care de cele mai multe on este inundata de Cema. Foarte aproape, chiar in raul insusi, se afla o stanca, care se vede cand nivelul apei este scazut. Din aceasta mai tasneste printr-o gaura, cu o putere neobisnuita, un izvor de 51° R cu diametrul de aproape

1 Fuss". Dupd toate probabilitatile aici este matca izvorului principal hepatic ale

p.373

carui ramuri secundare sunt celelalte, care cu cat sunt mai indepartate cu atat mai greu ies la iveala. In fata se afla baia Ferdinand, cu o baie comuna si cu o baie . Izvorul tasneste dintr-o gaura adanca in stanca la 43° R 90 picioare cubice si are o pants de 6 m pans la baie, astfel ca s-au instalat aici si doua dusuri. La 4 m de izvor in jos este asa numita grota cu aburi", o pesters in stanca in care ies la iveala doua izvoare mici, hepatice de 43°, 330, 32o R. Peretii sunt incrustati cu mase grele de selenit cristalizat si cu carbonat de calciu910, printre crapaturile ei picura multi pucioasa vascoasa. Temperatura din grota este de 22° //. Nu mai este folosita. La un sfert de ceas de piata baii, chiar alaturi de mal, se afla baia de ochi, pe o stanca de sist marnos911, din care tasnesc patru izvoare, dintre care cel din mijloc, de 42° si 40 picioare cubice, este folositor si anume ca baie de aburi pentru ochi cat

si pentru baut. De aici o poteca duce peste rau, pe al carui mal sting se mai gasesc Inca doua bai: Baia lui Francisc912 are doua bai populare ale carei cazi stau direct pe izvor, de aceea sunt cele mai puternice. Are 32° 93 picioare cubice. Mai departe in sus, inspre piata se mai afla baia Iosif, cu o baie populara ceva mai in fund intr-un pale de copaci. Are 39° R; ea da 5 picioare cubice"

de apa. Toate baile sunt in cladiri solide, curate, prevazute cu acoperisuri in cupola, in care s-au asezat ferestrele. Mile extra" sunt imbricate in marmura, celelalte in lemn. Cabinele se pot incalzi si sunt prevazute cu toate cele de trebuinta. Taxa de baie se tidied de la 2 creitari in baia populara, pans la 12 creitari pentru o baie de lux. Cele mai comode sunt baile Ludovic si Baia Carolina, pentru ca ele sunt legate prin galerii acoperite cu cladirile de locuit. De cazarea vizitatorilor bailor s-a Ingrijit administratia, cel mai bine, in vremea din urma. In 1824 s-a ridicat cladirea noud, frumoasa, cu doua caturi, a carei

fatada este cu trei balcoane. Cuprinde o capela catolica, 71 camere, dot& sali si sapte bucatarii. Aici locuieste ofiterul inspector. Cu aceasta cladire se invecineaza asa numita casa camerala913, cu 44 de camere si casa ostirii9I4 cu 14 camere. 910 Kohlensauren Kalkes. 911 Mergelschieferfelsen. 912 Franzensbad.

913 Cameraltract.

914 MilitartraCt

318

www.dacoromanica.ro

Aceasta este destinata ofiterilor. 0 galerie acoperita duce din toate aceste cladiri la baia Ludovic. Pentru lumea obivnuitA este o ava numita baraca915 mare, cu 7 camere comune. In afara de aceasta mai exists un restaurant916 cu cafenea vi sala de dans,

cladirea administratiei cu farmacia, un corp de garda principal. In sfarvit, mai cuprinde vi locuintele // pentru oaspetii Baii Herculane precum vi casa arendavului bailor, pentru cei mai putin instariti. La baia Herculane este o casa pentru saraci,

p.374

intretinuta prin contributii cantabile. Preturile locuintelor se tidied in cladirile statului de la 12 creitari pans la un florin vi 20 creitari pe zi pentru o camera cu lenjerie de pat. Tariful restaurantului se ridica, pentru cloud pans la vase feluri de mancare, de la 10 pans la 30 de creitari. Arendavul bailor mai tine vi trasuri acoperite, cu care se poate merge pans la baile mai indepartate; mai sunt vi fotolii purtate9I7 pe care le transports plaievii. Aici precum vi in localitatile dimprejur se gasesc Si calauze §i cai de povara pentru excursii mai indepartate. Baile Herculane par sa fi fost cunoscute de romani dupa cucerirea Daciei de catre Traian vi au capatat curand mare faima. In regiune I,si avea revedinta legiunea a V-a sau Macedonica. Uitate in timpul navalirii popoarelor migratoare, abia dupa 1 500 de ani, locotenentul mareval de camp conte Hamilton a ridicat iaravi cateva

cladiri, in timpul lui Carol VI, gi anume in cea mai mare parte din materiale de piatra veche romans, care in timpul ultimului razboi cu turcii au fost iaravi distruse. In sfa'rvit, in 1801, administratia a ajuns pe mana comandamentului general al Banatului vi baile au capatat acum un nou avant, mai ales din 1817, cand

le-a vizitat imparatul Francisc. Peste tot mai dai Inca de temelii romane; la baia Herculana s-a pastrat destul de bine o conducta de apa vi se mai vede Inca pe peretele de stalled din dosul ei o mica statuie sculptata a lui Hercule. 18 pietre romane descoperite aici se gasesc in parte la Viena, la scara bibliotecii curtii imperiale, parte sunt zidite chiar in localitatea balneara, Para sa mai amintim multe alte fragmente. Se fac neincetate dezgropari de monede, de statui mici v.a. Vizitatorii bailor Herculane se bucura de plimbari atat de incantatoare, incat nu pot fi Intrecute, in aceasta , de nicio alts . Piata bailor este

chiar// centrul vietii sociale, iar dupa aceasta urmeaza aleile de-a lungul Cernei. Raul este Inchis pe intregul perimetru al bailor prin stavilare, diguri de piatra vi maluri pietruite, unde sunt zidite un vir de pietre romane. Valea insavi este numai o

vagauna stramta de 100-200 pavi in latime, de un ceas in lungime, dar plina de plimbari atragatoare. Strainul este nelinivtit la inceput de numerovii scorpioni, care

sunt inofensivi. Sunt insa Si numerovi verpi, vi printre ei, otravitoarea vipers amonydes. Punctele cele mai apropiate sunt: Parul, Baia lui Hercule vi nu departe de aceasta Pevtera Hotilor. Urcand 150 de trepte se ajunge la intrarea acesteia, aflata intr-o stanca calcaroasa. Cuprinde mai multe incaperi, dintre care cea mai mare are 915 Barrake. 916 Traiteurgebaude. 91

Tragsesset

www.dacoromanica.ro

319

p.375

53 de pasi in lungime, 12 pasi in latime si 40 in inaltime. Mai multe au lumina de zi. A folosit odinioard ca loc de sedere, de aceea si Baia Herculana a capatat numele Baia Hoti lor. Pe inaltimea stancii hotilor este o crapatura mare, deschisa, prin care se ridica aburi calzi, probabil de la izvorul lui Hercule, asezat dedesubtul . mai departe de-a lungul Cernei, se ajunge pe drumuri foarte bune la o cascada, la plantatia contelui Lazarschen; un ceas mai

departe, se ajunge dincolo de un munte la alte cloud izvoare hepatice de 43° R, care sunt folosite des de catre romani. Excursii mai lungi duc la posturile cordonului" dintre care ultimul, Bobod, unde Cerna formeaza o cascada frumoasa, se gaseste la o departare de 4 ceasuri. 0 bolts de verdeata, numita aleea suspinelor918, duce in susul raului pe valea Seseminului919 si la santul Turcilor92°, unde este cea mai frumoasa priveliste asupra vaii. De partea cealalta se afla ferma, parcul lui TOko1i921 si interesanta tabara in aer liber922. Este o plata deschisa langa

casa arendasului, unde populatia rurala isi aseaza carutele, iar feluritele neamuri alcatuiesc grupuri pitoresti. De pe virful muntelui Domogled923, pentru al carui

urcus este nevoie de patru ceasuri, se deschide o priveliste, ce merits toata p.376

oboseala>, // asupra vaii localitatii balneare, asupra Cornea924, A1mas925,

asupra Tani Romanesti, asupra Dunarii la Orsova si a muntilor din Serbia si din Transilvania. In targul Mehadia este, de asemenea, o cascada frumoasa [...]. Pentru inapoierea la Mehadia trebuie aleasa incantatoarea vale a Almasului. Dupa un sfert de ceas de la iesirea din targ, o sosea noua, foarte buns pe care se afla un fel de static de posts, duce in stanga spre romanticul defileu Globul Craiovei926.

In afara defileului, tinutul se deschide iarasi si, prin lablanita927, se ajunge in localitatea Petnic928 unde se afla o companie. Se inconjoara apoi muntele Borloveanu929 pe care mergea odinioara drumul si se ajunge la Prigor930, unde incepe valea nespus de incantAtoare a Almasului, care tine pe o lungime de patru

ceasuri. Pe raul Nera931, in jos, se ajunge prin Dalboset932, peste dealul 918

919

Seufzeralee. Sessemin-Thale, intre Mehadia si Mile Herculane.

92° TiirIcenschanze. 921

Die T5kolischen Anlagen.

922 Freiloger. 923 Domogett.

Cornia, sat si comuna, jud. Caras-Severin. Almas, neidentificat. 926 Globerschiissel. 927 Jabloncza, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 928 Pettnik, sat, comuna, jud. Cara§-SeVerin. 929 Borlorvener-Berg. 930 Prigor, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 931 Neraflusse, afluentul Dunrtrii. 932 Dalboschiitz, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 924 925

320

www.dacoromanica.ro

Stanzilova933, pe care-1 sui cel mai bine, serpuind, prin Fantana Babii934, Monti935, Izvorul Brodului936, Poienile Fratilor (?)9' spre Sasca938 si Biserica A1ba939 [...]. De la Mehadia la Orsova se merge pe Cerna in jos si se zareste, la un sfert de

ceas mai jos de varsarea raului Bela, un an larg de 6-8 m si adanc de 4-6 m care este de buns seams inceputul vestitei conducte romane de ape, ce ramane mereu pe dreapta, pans la Dunare. Cale de doua ceasuri mai departe, Tanga satuletul Topletm, este locul cel mai minunat, caci aici unsprezece arcuri gratioase, bine pastrate de 5 6 m in inaltime, sustin apeductul peste torentul Jalcresticzam. Trecand Inca de alte

doua locuri se ajunge in tinutul romantic al cheilor Seracovei942 si defileul Coramnic943, la Ghereta 944 find o perspective minunata. Regiunea se deschide din ce in ce mai mult, bogata in culturi de porumb si in diferite plantatii. La Tufari945 se ajunge in // fermecatoarea campie a Dunarii. Calatoria este

din ce in ce mai plina de interes. Mai intai se desprinde muntele A1ion946, Jupalnicul947, pe dreapta si muntii sarbesti; dintr-o data apare fortul Elisabeta948, lazaretul, si acum, si cetatea insulara turceasca Noua Orsova [...].

Cillatorie de la Sibiu spre Mehadia Sibiu Deva Hateg Caransebes Mehadia

Ceasuri Drumuri

Poste 7

6 10 4 'A

23 2 2 11 'A

1

2 1

50 'A

Stanczilowa = dealul Sesty Stanzilova. Fontina Bcibi, neidentificat. 935 Monti = Muntele ? 936 lsvora Brokului, neidentificat. 937 Pojeriele Fertilor. Poate actualul sat Poienile Boinei, comuna Sohotul Nou, jud. Caras-

933

934

Severin. 938

Szaska. Veche denumire a satului Sasca Romans, comuna Sasca Montana, jud. Caras-

Severin. 939

Weisskirchen.

Topletz, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 941 Sjaslcresticza. Neidentificat. 942 Serakovaer-Schlassel. 943 Koromnik. 944 Wachthaus. 943 Tofir,,sat desfiintat, inglobat in orasul Orsova. 946 Muntele Alion (326 m) la rasarit de Cerna. 940

947

Schupanelc.

948

Fortul Elisabeta, construit in 1736 de austrieci, in (*Etta insulei Ada Kale, pe tarmul drept al

Dunarii.

www.dacoromanica.ro

321

p.377

[...] se ajunge prin Pestisu de Jos, Inca mai de-a dreptul, fara a atinge Deva, chiar de la Orastie949 prin Simeria950, Bacia951, in frumoasa vale Hunedoara952, care este inchisa de Retezatu1953, acoperit de zapada.

Targul Hunedoara se afla la confluenta Cernei si Zlastului 954. Aici se face viticulture bunk este si un atelier pentru prelucrarea fierului955, o fabrics in regula de coase, care face in timp de razboi si sabii. La capatul sudic al localitatii se inalta falnic, pe o stance masiva de marmura, vechiul castel al Huniazilor956, cea

mai venerabila antichitate din tars, care a fost renovate intrutotul in 1817, din p.378

indemnul majestatii sale, imparateasa957. Muntele este Inconjurat de un zid circular si, printr-un be destul de incapator II pentru un sat intreg, se ajunge la santul prin care este indiguit Zlastul. Castelul formeaza un patrulater cu laturile neegale; poate

Intemeiat chiar de huni, este in parte o cladire mareata, construita de Joan de Hunedoara958; acum este o proprietate a coroanei. Zidul este de 87 in inaltime, crenelurile cu 29° mai inalte decat raului. Curtea este o stance ingusta si inclinata. Fantana faimoasa 30° in adancime. Din incaperile spatioase sunt privelisti frumoase inspre Pestisu 959 si Barcea96° pans inspre varfurile Zarandului, portrete; capela cu tabloul lui Capistrano96I, minunata mareata sale octogonala sprijinitA de coloane rosii de marmura962, apartamentul barbatilor si al femeilor963, tumul copiilor de casa964 este zugravit pe 949 Szasz Varos, oral, jud. Hunedoara. 95° Piski, oras, jud. Hunedoara. 951 Bcicsi, sat, comuni, jud. Hunedoara. 952 Vajda-Hunyader-Thal. 955 Retyezcir.

954 Zalasd, afluentul Cernei. 955 Eisenhammer

956 Castelul din Hunedoara, ridicat in secolul XIII, pe locul unei intarituri romane, a fost transformat din fortlireata in palat, de arhitecti francezi adusi din Boemia. A fost reparat de Matei Corvin in 1486 si de Gabriel Bethlen (1619-1624). 952 Maria Ludovica, sotia imparatului Francisc al II-lea. 958 loan de Hunedoara, comite al secuilor si comite de Timis, loctiitor si capitan general al

regatului, Ungariei (1445), ban de Severin 1i capitan de Belgrad (1446), guvernator al Ungariei (1446-1453). Cu privire la castel, vezi nota 1018. 959 Pestes, sat apartinand azi municipiului Deva. 96° Barcsa, sat inglobat azi municipiului Deva. 961 loan de Capistrano (1386-1456) calugar franciscan, reformator al acestui ordin, cunoscut sub numele de Observant, a predicat cruciada contra turcilor la dietele din Frankfurt (1454) si Wiener Neustadt (1455) unindu-se in 1455 cu armata condusfi de loan de Hunedoara. A luat parte la Malia de la Belgrad (1456). 962 Sala cavalerilor" purtand data 1452. 963 Das Herren-und Frauenhaus. 964 Mi:innchenthurm.

322

www.dacoromanica.ro

din afara. Temnita. Bastionul buzduganului965, rotund cu zidurile sale enorme. Partea de apus a castelului a fost cladita in 1448 de loan de Hunedoara, partea de nord si de rasarit cladita de Matias966, Gabriel Bethlen967 restul.

$i vi1a968 de odinioara are o sala frumoasa, sprijinita de cinci coloane de

marmura; astazi un depozit de fierarie. In invecinata, Racastia969, este un para'u care pietrifica.

Drumul merge acum prin tinuturile urmatoare, prin Silvasul de Jos979 in roditoarea si incantatoarea vale a Hategului97I, numita raiul Transilvaniei, care nu este intrecuta in frumusete decat de Muresului de sus. Te afli acum chiar la granita militard, in circumscriptia primului regiment romanesc. Targul Hateg este asezat pe Sebes; este locuit numai de romani. In localitatea vecina Farkadin972, intr-o cladire frumoasa se tin adunarile comitatului Hunedoara. Valea romantica devine mai departe plina de interes si ca un teritoriu de antichitati clasice. In localitatea urmatoare, Gradistea973, se afla ruinele unei arene

romane, ale unui apeduct, ale unui templu, ale unei bai s.a. si ziduri intinse pe dealurile inconjuratoare. In anul 1823 s-au dezgropat doua mozaicuri mari cu inscriptii grecestill; si neincetat se gasesc monede si antichitati. Se presupune ca in tinutul acesta s-ar fi aflat vechea capitals a Daciei Sarmisegetuza (Ulpia Traiand). $i in satuletul Densus974, la doua ceasuri inspre apus de Hateg, sunt mine romane si biserica romaneasca este un fost templu roman de 24 m in lungime, 14 m in latime, si 16 m in inaltime. in spatele Gradistei incepe romantica trecatoare a Portilor de Fier, dincolo de care se ajunge in valea Bistrei975, in jos prin Bucova976, Bautari977, in granitei militare maghiare spre Vama Marga978 si mai departe, fara nimic deosebit, Die runde Keulenbastei (Buzogang bcistya). 966 Matias I Corvin, fiul Iui loan de Hunedoara, rege al Ungariei (1458-1490). 967 Gabriel Beth len, principe at Transilvaniei (1613-1629). 968 Landhaus. 969 Rcikosd, localitate components a Hunedoarei, jud. Hunedoara. 97° Szilvris, sat apartinand azi orasului Hateg, jud. Hunedoara. 971 Hatszeger-Thal. 972 Neidentificat. " Varlely (Gradistie, Lagerort), Gradiste de Munte, sat, comuna Orastioara, jud. Hunedoara. 974 Demsus, veche denumire a satului Densus, comuna Densus, jud. Hunedoara. 975 Bisztra-Thale. 976 Bukova, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 977 Bauczar, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 978 Maut Marga, sat, comuna Marga, jud. Caras-Severin. 965

www.dacoromanica.ro

323

p.379

prin Voislova979, Valea Mare"), Zavoiu981, Cire§a982, Ohaba Bistra983, Glimboca984, Obreja985, Jaz986 spre Caransebe§ [...].

Ca Mode de la Timisoara spre Biserica Alba Timi§oara Poste Jebe1987 ....... ... 1 1/2

p.380

Ceasuri 4

Drumuri 1

Deta988

1 1/2

3 1/2

1

Moravita989 Varsag99°

1

3

1

1

4

1

De la Timi§oara se merge prin $ag991, peste un brat al Timi§ului §i, dupa un ceas §i jumatate, peste bratul principal spre II Jebelm Voiteg992, Deta spre Denta993. Acest targ cameral de 3 664 de 1 se afla pe canalul Barzava994 care in 1768 9 ceasuri in lungime. Acesta a fost sapat pang la Timi§, pentru ca sa asaneze mla§tinile formate de raul Barzava. Aici se afla cele mai insemnate orezarii din Ungaria. Cele cinci bunuri camerale regale: Gataia995, Deta, Denta, Omor996 §i Uj Pecs997 au 1.750 de uigari = 2 800 000 stanjeni998 patrati cultivati, care produc 10 000 Metzen999. Dar cea mai infloritoare este plantatia domnului de Arrizi care

produce 2 000 de chintalelm. Mai departe se ajunge prin Moravita de-a lungul Vaiszlova, sat, comuna ZAvoi, jud. Cara-Severin. Valiamare, sat, comuna FArliug, jud. Cara- Severin. 981 Savoj, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 982 Csereschu, localitate componentA a oraplui Otelul Rosu, jud. Carg-Severin. 983 Ohalla Bisztra, gresit in loc de Ohababisztra, sat desflintat. 984 Glimboka, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 985 Obrescha, sat, comma, jud. Caras-Severin. 9" Jaasz, sat, comuna Obreja, jud. Caras-Severin. 987 Zsebel, sat, comuna, jud. Timis. 988 Detta, oral, jud. Timis. 989 Morawitza, sat, comuna, jud. Timis. "° Verschitz,.V firsac in Serbia. 991 Saagh, sat, comuna, jud. 992 Voitek, sat, comuna, jud. Timis. 993 Denta, sat, comuna, jud. Timis. 994 Berzava-Canale. 995 Gattaj, sat, comuna, jud. Timis. 996 Omor, veche denumire a satului Rovinita Mare, comuna Denta, jud. Timis. 997 Localitate in Ungaria. 998 K1. = Klafter. 999 Metze. Unitate de masuri de 30 litri. 10" Zentner. 979 980

324

www.dacoromanica.ro

malului de rasarit at marei mlaitini Alibunar la Vamt. [Urmeaza descrierea acestui ora$ $i a drumului prin Serbia pans la Biserica Alba]. p.383

Calatorie de la Timipara in minele din Banat Timiwara Moravita

Po$te 4

Ceasuri

Kudrics10 °1

1

Ciacova Mare 1°°2

1

4 4

Oravitalm

1

3 1/2

Sasca1004

1 1/2

4 1/2

Oravita

1 1/2

4 1/2

1

4

1

3

Seca$enil°°5 Dogneceal °°6 12

10 1/2

38

[Descrie itinerariul prin Serbia pans la Ciaccova]. Urmeaza Oravita romaneasca si Oravita germana. Acest targ cameral de 579 de c, 3 700 de 1 este re$edinta directiei minelor regale din Banat $i at comisariatului

minier al districtului //. Aici sunt ateliere pentru prelucrarea aurului, argintului, cuprului si fier in mica$ist, un insemnat atelier pentru prelucrarea aramei si topitorii.

In muntii Banatului sunt exploatate in cea mai mare parte de persoane particulare, carora le apartin $i metalurgi$tii din Oravita. Numai minele de arama de la Miloval °°7 si atelierele industriale pentru prelucrarea fierului de la Boc$a1008, Re$ita10°9 gi Rusca Montana1010 sunt ale erariului. Cu totul se socotesc ca la 5 000

de mineri, mai ales roman, si randamentul se ridica la 6-7 000 de centneri de arama, 2-3.000 centneri de litarga, 500 de centneri de zinc. Cale de o jumatate de ceas, la Cic lova germana1°11, este un atelier al erariului pentru prelucrarea aramei, 1001 Kudrics, localitate in Serbia. 1002 Gross Kakova, sat, jud. Caras-Severin. 1003 Oravicza, oral, jud. Caras-Severin. 1004 Szaszka, veche denumire a satului Sasca Montana, jud. Cara. -Severin. 1005 Sgekas, sat, comuna Ticvaniu Mare, jud. Caras-Severin. I006 Dognacska, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 10°7 Die Milavaer Kupfergruben. 1008 Bokscin, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 10" Resicza. 1010 Russ berg, sat, comuna, jud. Caras-Severin.

1011 Deutsch Csiklova, probabil actuala localitate Ciclova Montana, componentit a orasului Oravita, jud. Caras-Severin.

www.dacoromanica.ro

325

p.384

care produce piaci pentru monetaria de la Alba-lulia §i o fabric& de ustensile de aramd.

Trebuie sa te intorci inapoi la Oravita romans si ajungi intr-un tinut muntos variat, prin Slatina1012, peste Nera spre Sasca germand, foarte aproape pe malul celdlalt al . Acest targ cameral are 2 030 de 1, vice-comisariat minier 1°13, mine de plumb §i de aramd care contin argint in mic*st, cele mai multe find acum parasite. Aici se mai afla §i apd de vari°14 §i mine de Fier. Pozitia este foarte romantics. Nota 1. De la Sasca, un drum nou, foarte bun duce la Mehadia; la 15 1/4 ceasuri spre nord se afla Sasca roman& cu mine de anima. Drumul duce in serpentinele cele mai line pe muntele Stanczliva1°15 unde se afla un pichet §i o carciumd, mergand apoi in jos prin minunata vale a Almawlui, strabatutd de Nera [...].

Nota 2. De la Sasca o potecd anevoioasd duce in cinci ceasuri spre Moldova Noud o 6, catre care merge §i un drum foarte bun, in 15 ceasuri prin p.385

Moldova Vechel°17. $i in Moldova Veche se afla // un vice-comisariat minierim §i mine bogate de argint, aramd §i plumb cat Si mai multe topitorii. Arama ro§ie de aici are un continut de 90 . De aici un nou drum minunat duce peste muntele Alibek spre Dolnia Lupkova1°19, pe Dundre si tot de-a lungul fluviului printr-o vale mare*, in jos prin Berzasca1°20, Svinita I °2 I , Tisovita 1022, Plavi§evita, Dubova I °23, Ogradena1°24 §i 4elnital°25, spre Or§ova Veche, 28 de ceasuri [...].

De la Sasca trebuie sä te intorci inapoi la Oravita de unde se ajunge prin Rachitova1°26 la Secd§eni §i lard' a mai trece pe langa vreo altd localitate, in tinutul muntos la Dognecea1°27. Acest targ cameral numard 2 015 1 , are un vice-comisariat minier §i foarte bogate mine de amnia in micgist, dar dau §i plumb §i zinc. Se extrage, de asemenea, our §i argint. o topitorie o uzina metalurgica de prelucrare a zincului1°28. In sfdr§it, aici se afla gi o carierd nespus de bogata in marmurd alba, cu granulatie foarte find. 1012

Szlatina, veche denumire a satului Slatina Nera, comuna Sasca Montana, jud. Cara§-

Severin. 1013

1014

Berggerichts-Substitution. Cementwasser.

1015 Stanczliva-Berg.

Neu-Moldawa, ora, jud. Cara§-Severin. Alt- Moldawa, localitate componenta a orawlui Moldova Noul. lois Berggerichts substitution. 1019 Dolnia Lupkova, azi Dolnia, sat, comuna Cornereva, jud. Cara ., -Severin. 1020 Bergsyasyka, sat, comuna, jud. Cam-Severin. 1°21 Svinicza, sat, comuna, jud. Mehedinti. 1022 Tissovicya, sat, comuna Plavi§evita, jud. Mehedinti. 1023 Dubova, sat, comuna Plavi§evita, jud. Mehedinti. 1024 Ogradina, sat desfiintat Inglobat in comuna Ie$elnila, jud. Mehedinti. 1°25 Jeschenitza. 1°26 Rakittova, sat apartinand oraplui Oravita, jud. Cara.,-Severin. 1027 Dogncicska, sat, comuna, jud. Cara., -Severin. 1016

1°17

1°28

326

Zinkhiitte.

www.dacoromanica.ro

La trei ceasuri de aici, inspre rasarit, se afla targul cameral Resita germana cu

un vice-comisariat minier, ateliere pentru prelucrarea fierului, o topitorie si o turnatorie, cinci uzine metalurgice si o uzina de laminat tabla. De aici se ajunge in valea Berzavei in jos prin Calnic 1°29 in patru ceasuri la

Boca germana, unde se afla, de asemenea, un oficiu regal pentru administratia minelor, cinci uzine metalurgice pentru prelucrarea fierului, un cuptor inalt [...]. De la Boca se poate merge fie prin Ezerisl°3°, Brebu1°31 Valea Bouluil°32 spre Caransebes vase ceasuri, [...] sau inapoi prin Valea Bocsa1033, Fizesi°34, Semlacul mare si mic1035 pe drumul de posts spre Timisoara [...]

Calatorie pe Dunare de la Pressburgl°36 la Galati1°37

p.40I

[...] Mai jos de Palanca, muntii Banatului inainteaza spre mal, si aleatuiesc impreuna cu muntii Serbiei acea vale ingusta, care intrece cu mult prin aspectele ei

p.427

foarte romantice toate tinuturile Dunarii de sus. Mase impunatoare de stanci, abrupte, cu forme ciudate, care sunt proprii muntilor calcarosi, ofera o serie de tablouri din cele mai pitoresti, care pierd numai din cauza Ca sunt prea asemanatoare intre ele. La o jumatate de ceas mai jos de Palanca se varsa Nera in fluviu [...]. Dupd un ceas se ajunge la satul Moldova Veche, cu o ruins asezata mai jos de targul

Moldova Noua [...]. Aici incepe acea distant& in care navigatia pe fluviu este ingreunata atat de mult prin tot felul de piedici, incat vapoarele cu aburi [...] le evita mai ales pentru a nu fi intarziate la lazaret, lass pe calatori sa mearga pe uscat

intre statiile Orsova si Moldova, ceea ce se face acum fara nici o greutate prin soseaua practicata de curand la Clisurel°38. [...]. Langa Moldova incepe marea insula cu acelasi nume, care tine tot de granita. Chiar mai jos de aceasta se inalta din mijlocul fluviului un putemic bloc de stanci, Babacai1°39. Dunarea, care pars acum cursese linivtita vi ling ca o oglinda, incepe aici sa-si izbeasca cu putere valurile si este curand stransa intre malurile stancoase 1029 Kelnik, azi in components municipiului Resita.

"Ezeres, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 1031 Prebul, sat, comuna, jud. Caras-Severin. 1°32 Valliabul, veche denumire a satului Paltinis, jud. Caras-Severin. 1033 Vall. Boksan.

1°34 Fizess, sat, comuna Berzovia, jud. Caras-Severin. 1°35 Gross-und Klein Scham, sate, comuna Gataia, jud. Caras-Severin. 1036 Azi Bratislava, in R. Slovaca. 1°37 Galacz. 1°38 Klissura.

1°39 Babakali. De la denumirea turci Babakay, adica stanca Babei, la intrarea defileului Portilor de Fier.

www.dacoromanica.ro

327

p.428

Tivadicza, in Ungaria, $i Jazi°4° in Serbia, pe o Intindere 650 m, de care se sparg navalnic taluzurile. De obicei bantuie totodata aici $i un vant putemic.

Defileul este dominat in partea aceasta de cetatuia Babacai, din care mai sunt Inca in fiinta unele mine $i de partea cealalta de castelul sarb de munte Golubaici1041, ale

carui noua tumuri se mai inalta Inca asupra unui satulet nenorocit. Amandoua ruinele, care se tidied pe uriase stanci deasupra fluviului tumultos, alcatuiesc un tablou minunat de salbaticiune romantics. Mai jos de Golubaici se afla defaimata

pestera a mustelor din care primavara ies groaznicele roiuri de munte columbace1°42. Ca niste non grosi de fum se indreapta spre Serbia si in Banat

p.429

atacand turmele. Toate partile care nu sunt acoperite cu par, ochii, nasul si urechile nenorocitelor animale sunt atacate indata de nenumarati tantari si rareori un animal atat de martirizat traieste mai multe ceasuri. Focuri man de paie si spalarea locurilor celor mai descoperite cu o flertura de pelin1°43 sunt singurele mijloace putin satisfacatoare. Sfantul Gheorghe ar fi ucis in aceasta pe balaurul din al carui hoit ar fi luat fiinta aceste insecte. Fluviul s-a mai linistit acum, vreo 850 m in latime, dar este foarte repede. Mai jos de casa de paza Alibei II se iveste insa primul lant de stanci ascutite, care se Intinde pe sub apa Intre muntii Tessniput1°44, Aliborasgye1045

§i Stanca1°46. De aici vasele maxi nu mai pot merge in siguranta in jos, cand apei este scazut [...]. Intr-un ceas esti chiar la Berzasca cu turnuri de paza, caci in fats, in Serbia, se afla ruinele unei cetati. In 1833 a putut ajunge pans aici vasul cu aburi Die Donau, favorizat de nivelul ridicat al apei. La o

jumatate de ceas mai departe, langa casa de paza Welika Kozla se intinde in fluviu al doilea prag de stand si prevesteste o putemica izbire . Bastinasii cunosc insa cu precizie locul pe unde o poate trece, si it strabat Para de nici o greutate. Dar dupd 500 m se ajunge la primejdiosul vartej Jerdap I °47 (in turceste: Kirdop Tatalia) numit si Siriniac de la paraul cu acelasi nume

care se varsa aici in Dunare. Fluviul se izbeste de stancile abrupte din sarbesc si formeaza cu o repeziciune ingrozitoare vartejurilm. Chiar $i pentru vasele de acolo, locul acesta este plin de primejdie. Ingustat pans la 280 de stanjeni, fluviul se indreapta acum impotriva stancilor duble Bivoli, care se inalta din albiea 1°40

Joczs.

1041 Golubacs.

1°42 Golubacser Miicken. 1°43 Wermuthskraut. 1°44 Tessniput, neidentificat. 1045 Aliborasgye, neidentificat. 1046 Sztenka.

1°47 Jardof 1°48

328

Und drehtsich mit fruchtbarer Schnelligkeit in Kreise.

www.dacoromanica.ro

, dar care sunt primejdioase numai cand nivelul apei este ridicat. La 1760 m mai jos se afla stanca Izlaz si la 300 m in josul stanca Tachtalia1049,

prima inalta de 40 m, a doua de 300 m (?), amandoua impreuna numite

§i

Gardafl°5°. Dunarea are 380 in latime langa cea dintai 560 m langa cea de a doua $i taluzurile se sparg de ele cu un vuiet ingrozitor. Intreaga albie este aici plina de stand, care chiar la nivelul cel mai ridicat al apei sunt acoperite numai cu 5 m lasa un loc de trecere in latime de 12 m numai pe partea sarbeasca. Spargerea valurilor de Tachtalia este cea mai suparatoare, intrucat nu lasa decat un loc de trecere si mai ingust. Calatoria in sens contrar este bineinteles foarte grea. Corabiile turcesti cu sare, dintre care cele mai maxi incarca 4 000 de ocale (ocaua = 2 Y4 pf.), sunt trase de 120-130 de oameni si de 10-20 boi, pe care-i mai ajuta o vela puternica. Tot asa este $i stanca Brani, cu un vartej asemanator. Dupa aceste privelisti ingrozitoare, fluviul se imparte in doua brate dintre care cel mai mare cuprinde o cataracts cu totul de netrecut; de aceea corabiile trebuie sa faca tot ce le sta in putinta ca sa scape de curent ti sa patrunda in bratul drept, mai mic. despartire este pricinuita de insula Porecza, care tine de Serbia si este numita astfel dupa targul Porecz asezat pe malul drept al Dunarii intr-o pozitie pitoreasca. Fluviul curge aici incet si se indreapta, dupa o mare cotitura sudica, iarasi spre nord-est. Pe malul stang se afla satul Svinita. Acum urmeaza, langa satul Plavisevita, stanca marina Incy", care este insa acoperita indeajuns cand nivelul apei este ridicat, apoi Calnicul se tidied in mijlocul albiei fluviului si mai jos, foarte aproape, Cazanul1°51 cu care se lupta talazurile Dunarii cu o furie ingrozitoare. stramteaza la 87 m si formeaza un nou vartej. Adancimea este socotita aici de 28 m si inaltul Sterbecz se ridica la 364 m; stancile sale abrupte accentueaza mai tare imaginea acestei stramtori. La o jumatate de ceas, mai jos pe malul stang, se afla vestita pesters a lui

p.430

Veterani1052, numita la inceput Biscabara" sau Piscabora", care si-a capatat numele de la generalul Veterani, care comanda in Transilvania in anul 1692. Ea se afla la 50 m de Dunare, legate prin bolte. Se mai gasesc Inca in regiune monede romane. Hadrian a pus sa se distruga aceasta opera minunata pentru a impiedica trecerea gotilor.

Malul sting se preface din ce in ce mai mult in campie, dar malul sarbesc ramane muntos, fluviul Insu§i este de aici inainte deplin lini§tit §i sigur, numai p.435

bancurile de nisip, /1 care apar din nou chiar sub podul lui Traian, cer mai mult atentie [...].

[Urmeaza satele Verbita, Techea, insula Camenita, Gura Timocului, Florentinul §i Vidinul, pe malul opus se afla targul Calafati°67 pe o inaltime, iar apoi Lom Palanca 1068, Rahova1069]. in sfarsit se ajunge la varsarea raului Olt (Alutas)

Tanga satul Gradinaril°7° care se afla pe o insula. In fata, ceva mai jos, se afla Nicopolelm [...]. In fata acestuia, intr-o regiune atragatoare, este p.436

romaneasca Tumul1°72. Dupa 3 ceasuri e§ti la Si§tov in Bulgaria [...]. Pe malul opus, roman, se afla targul Zimnicea1073 §i satul Tute§til°74 unde se prind moruni. in sfarsit se ajunge la Rusciuc1075 §i Giurgiul°76. Dupa ce Dunarea prime§te mai departe Dambovita1°77, curge [...] pe langa Ora§ul de Floci1078 in Tara Romaneasca, prime§te aici raul Ialomita1°79 §i acum urmeaza ora§ul Silistra (in turce§te Dristra)1°80. Este a§ezata la poalele unui munte,

la gura raului Dristra, inconjurata numai de §es. Nu este prea mare, face insa un I°66 Briichen-Castellen. 1067 Kallafat, oral, jud. Dolj. 1068 Lomgrad (Lom-Palanka), in Bulgaria. 1069 Oreahovo, localitate in Bulgaria. Him Gredinar, sat desfiintat, inglobat in comuna Giuvardgti, jud. Olt. 1071 Nikopolis, localitate in Bulgaria. 1072 Turnul (Turnod, Turn), azi Turnu-Magurele, municipiu, jud. Teleorman. 1073 Simnitza, oral, jud. Teleorman. 1074 Tuzeschty.

1075 Ruscsuk, azi Russe, oral in Bulgaria. 1076 Giurdsow.

1077 Dombrovicza. Inexact. Dambovita se varsa in Arges. 1078 Flocz.

1°79 Jaunissa. 1080 Localitate, azi in Bulgaria.

332

www.dacoromanica.ro

comert Insemnat, are 20 000 locuitori, o cetatuie puternica §i este capitala unui sangiac al carui pa§a locuie§te insa de obicei la Babadag1°81. Aici este re§edinta unui arhiepiscop ortodox. Ca cele mai multe ora§e turce§ti, Silistra este prost construita,

murdara §i plebea este aici mai intoleranta fats de straini. Bazarul este format din doua §iruri de dugheni de lemn. Hanull°82 este un patrat mare, care cuprinde cateva

cafenele, dugheni §i odai proaste pentru calatori. In apropiere se mai vad Inca ruinele zidurilor grece§ti, care au fost ridicate impotriva invaziilor barbarilor, precum §i rama§itele §anturilor impotriva rebelului Pasvan Ogle)" din Vidin. Pe acela§i mal se afla micul ora§ Turtucaial°84 §i mai departe urmeaza Har§ova1°85, cu 4 000 de 1 §i o cetatuie. Dunarea este aici foarte lata §i mult mai impetuoasa. In sfar§it urmeaza Braila (in turce§te Ibrail) pe malul stang. Acest mare ora§ comercial, inconjurat de un Sant, are 25 000 de locuitori un port mare foarte

vizitat, care prime§te vapoare ce ies la mare §i iau de aici grAne pentru Constantinopol. La Braila se varsa in Dunare Zanavanal°86 §i de partea cealalta, langa manastirea Romani Vasasi 1°87, raul Ribna //.

p.437

Fluviul este aici foarte larg, formeaza multe insule §i face o cotitura insemnata spre miazanoapte. Dupa ce a primit rail Arge§1088, parase§te Tara Romaneasca §i intra in Principatul Moldovei. Dupa un ceas se zare§te tinta calatoriei: Galati, mai jos de varsarea Siretului 1°89, pe malul stang. Acest ora§ de seams, deschis, foarte prost construit, este una din cele mai vestite piete comerciale de pe Dunare. La capatul ora§ului se afla portul mare, unde se afla tot mai multe veliere cu trei catarge §i §antierele navale. Cea mai mare parte din locuitori in de biserica ortodoxa §i au aici §apte biserici §i trei mandstiri. Principalele articole de comert sunt: lemnaria moldoveneasca, sarea, mierea, ceara, untul, silitra §i cereale, pentru carora exists magazii man. In apropiere se afla lacul Brate§1090, bogat in pe§te, lAnga satul cu acela§i nume,nu departe de Dunare. 1081 Babaday, azi eras, jud. Tulcea. 1082 Der Han (Gasthoj). 1083 Pasman Og lu. Osman Pazvantoglu, pasA de Vidin (1794-1807). 1°84 Turtukay, azi Tutrakan in Bulgaria. 1°88 Hirsova, oras, jud. Constanta. 1086 Neidentificat. 1087 Neidentificat.

1088 Arges-Fluss. In realitate Argequl se varsa in Dunare la Oltenita. Autorul confunda aici Siretul cu Argesul. 1089 Szereth.

1090 Karamon.

www.dacoromanica.ro

333

De la Galati se socotesc 50 de ceasuri 'Ana la Marea Neagra Si aceasta distanta se parcurge in cloud

trei zile. Dincolo de satele Drimago1°91, Kersoval°92

§i Giurgiule§tim se ajunge la o insuld, mai jos de care se afla granita dintre Moldova §i Basarabia. Primul ora§el rus este Tomaroval°94 (pe romane§te Reni)1°95

cu o cetatuie. Nu departe se varsa Prutul in Dunare, langa satul Troesmisl°96. Dunarea formeaza tot mai multe insule §i se indreapta catre Delta sa, care incepe mai jos de Ismail1°97.

p.438

Se mai discuta Inca, daca Dunarea are 7, 6 sau 5 guri. [Urmeaza numirile celor 6 gun aratate de Pliniu]. Si turcii considers ca sunt §apte: Sulina, Kedrille, Salona, Kuciuc, Portessa §i Korte-Bogasi; la care se mai adauga §i gura II Kilia noua. Dunarea se varsa, de altfel, cu atata putere in Marea Neagra, incat apele sale raman neamestecate pand la o distanta de 40 000 de p*, fiind recunoscute dupa gustul for dulce. Gurile cele mai Insemnate sunt cea de la nord i cea de la sud. Nu departe de aceea se afla ora§ul basarabean

intarit Chilia noua (in turce§te Jeni kilia) cu un port §i cu o citadels pe o stand inalta. 6 000 de locuitori. Ora§ul este cladit pe o intindere mare, cuprinde mai multe moschei, biserici ortodoxe §i armene§ti §i este o piata comerciala foarte bine a§ezata. La gura sudica se afla targul Sulina, de aceea gura se nume§te Su line Bogasi.

1091 Drimagi, neidentificat. 1°92 Kersova, neidentificat.

1093 Gargulet, sat pe malul sting al Prutului, in prezent in R. Ucraina. 1094 Timarova, azi in R. Ucraina. 1°95 Moldauisch. 1096 Tresmis.

1097 Localitate actualmente in Ucraina.

334

www.dacoromanica.ro

LORENZO VALERIO (1810-1865)

Alaturi de Giovenale Vegezzi Ruscalla 5i Marco Antonio Canini, Lorenzo Valerio se num:Ara

printre personalitAtile italiene ale caror destine au fost influentate de contactul direct cu spatiul romfinesc, fascinate de existents Si rezistenta miracolului romfinesc inconjurat de slavi si maghiari.

Torinez prin origine, Lorenzo Valerio este un reprezentant de seams al generatiei sale, ce gandea 5i actiona pentru independenta si unitatea Italiei intr-o Europa a nationalitAtilor suverane.

Se impune contemporanilor prin calitati deosebite de om de afaceri (director al unei manufacturi de mAtase), de politician (deputat at stingii in Parlamentul subalpin in 1848-1849, comisar al regelui 5i prefect de Como, numit senator in 1862). Este considerat unul dintre intemeietorii

presei moderne italiene, initiator, colaborator al unor publicatii celebre in epoca: Il Subalpino", Letture popolari", La Concordia ", I1 Diritto", Il Progresso". Informatiile primului volum at corespondentei lui Valerio, Lorenzo Valerio. Carteggio 1 (1825-1841), aparut la Torino in 1991, sub ingrijirea lui Luigi Firpo si Adriano Viarengo, ii inscriu numele pe lista calatorilor strain in Tarile Romfine, din prima jumatate a secolului at XIX-lea. Nevoit sa paraseasca Torino, din cauza dificultitilor financiare, devine angajatul unchiului sAu

Carlo Camilla, un prosper comerciant vienez. Pentru tankul de 24 de ani, crescut in atmosfera conspirativA a societatilor secrete carbonare, simpatizant at Tinerei Italii", stribaterea continentului din Franta pan& la tArmul MArii Negre semnifica o adevaratA experientA initiatica. In cele patru epistole din 1835, unde evoca tangential voiajul in Ungaria si Polonia, se opreste

indeosebi asupra cAlatoriei in Banat, Transilvania, Bucovina, Basarabia, Moldova. Descrierile geografice se impletesc cu informatii despre istoria $i limba etniilor intalnite, despre pitorescul costumelor 5i obiceiurilor. Scrisoarea din 20 iunie 1835 din Timisoara, adresati sorei sale Marianna, o tanara pasionata de geografie, prezintA drumul de la Viena la Pressburg 5i de aici calatoria cu vaporul pe Dunare pans la Pesta. Strabate sudul Ungariei $i Banatul intr-un mod neobisnuit cuiblirit intr-un car de fan cu un valah drept vizitiu". Pentru a ajunge in Timisoara trece Tisa si Mures, care sunt dupe DunAre durile cele mai importante ale Ungariei", poposeste la Arad fortareata unde au fost detinuti patriotii italieni

arestati in 1831-1832". Este uimit de varietatea populatiilor intalnite: roman, maghiari, germani, sarbi, bulgari, care si-au pAstrat cu o tenacitate extraordinary limba, costumele religia". Ajuns la Timisoara orasul cu 14 000 de locuitori in majoritate germani", nu este impresionat de arhitectonicA ci de importanta strategicl si istorica, ca prim bastion al Ungariei". In iulie 1835 ii scria mamei sale din Cemauti capitala Bucovinei aflatA pe malurile Prutului". Scrisoarea, din 22 iulie 1835 din Iasi, confine o amplA relatare a cAlatoriei in Basarabia si Moldova. Primul contact cu Imperiul rus este traumatizant. Trece din Bucovina in Basarabia pe la Novoselita, unde se izbeste de brutalitatea si coruptia functionarilor vamali, strAbate tinuturi pustii, iar putinele localitati intalnite printre care si orasul BAlti ii par coplesite de saracie si de o dezolanta tristete. Numai imaginea romantic& a pAdurilor seculare in care noaptea in jurul focurilor stAteau cazacii cu bArbi lungi" indulceste tabloul

intunecat al acelor meleaguri aflate la marginea despoticei imparatii. Din ChisinAu, capitala Basarabiei, oral cu cel mult 35 000 de locuitori" se indreapta spre tarmurile MI6 Negre, anticul Pont Euxin, unde a fost exilat nenorocitul Ovidiu". Intr-un stil ce prevesteve gazetarul de mai tarziu, istoriseste sejurul sau in Iasi in primul an de domnie al lui Mihail Sturdza. in capitala Moldovei

www.dacoromanica.ro

335

surprinde originalul amestec dintre Orient si Occident, cunoaste ospitalitatea boierilor, flind socat de existenta robiei in plin secol al XIX-lea. Din Cluj, in 21 august 1835, Valerio scrie ultima sa epistola consacrata calatoriei in Europa RasariteanA. Aminteste etapele drumului de la Iasi la Cluj: Suceava, Campulung, Gherla, descriind frumusetea gi bogatia Bucovinei uncle pe culmea cea mai inalta a Carpatilor" a trait o experienta ineditA: dialogul in limba latina cu un caporal ce pazea frontiers. Ajuns in Cluj este placut impresionat de pozitia sa geograficit asezat pe frumoasele culmi ale rilului Somer. Intention sa ramanA doul luni, dar stirea mortii neasteptate a mamei sale it determine sa incheie definitiv capitolul calatoriilor europene.

p.78

LORENZO VALERIO Valerio catre sora sa Mariannat Timiparal, 20 iunie 1835 Ma vei Intreba poate, buna mea surioara §i tanara an s.a, in ce colt de lume

se gase§te aceasta Timi§oara? Desfawara harta, a§eaza-te langa Cesarino2, p.79

concentreaza-te asupra cuno§tiintelor geografice §i urmeaza-ma: to voi ghida ll [...] De la Pesta3, dace dore§ti sa urmezi pans la Timi§oara drumul strabatut de mine, iti trebuie mai mult curaj decat se cere de obicei unei doamne. M-ai fi insotit, stand cu mine ghemuita in fan, a§ezata ca un taran, intr-un car u§or cu un roman drept vizitiu

§i consulta'nd stelele, abandonata in campuri pustii 5i mla§tinoase, pe care poti merge opt-zece ore fait a vedea nici o urma de locuinta, singuratate intrerupta numai din timp in timp de sate alcatuite din iruri lungi de casute, construite toate in acela§i mod, §i, de-a lungul acestor sate, un pastor inconjurat de un imens numar

de oi, infa§urat intro manta ample mitoasa numita bundd, a carui privire melancolica §i salbatica iti spune Ca a petrecut intraga sa viata pe acele esuri nesfaqite, hranindu-se cu paine si slanina, din care are provizii serioase, fait aparare in fata intemperiilor §i fart cea mai mica prezenta umana. Satele intalnite in

aceste singuratati sunt populate fie in intregime de colonii romane§ti, fie de vandali4, de bulgari, de raiales, locuitori ai Serbiei, Iliriei, Croatiei, fie de maghiari 1

Traducerea s-a realizat dupe originalul italian editat in Lorenzo Valerio.Carteggio

(1825-1865), vol. 1 (1825-1841), ingrijit de Luigi Firpo, Guido Quazza, Franco Venturi, Torino, 1991,

p. 78-95. 1 Temeswar, capitala Banatului. 2 Fratele mai mic al lui Valerio in \first:A de 14 ani. 3 Partea noun a capitalei Ungariei. 4 Vechi trib germanic ce traia intre Oder $i Vistula; in epoca lui Valerio nu mai putea fi vorba de existenta vandalilor, dispAruti de mull. 5 Nume sub care otomanii denumeau supusii crestini.

336

www.dacoromanica.ro

$i de germani. Aceste natiuni, care $i-au pastrat cu o tenacitate extraordinary limba,

obiceiurile, portul, religia, pot deveni izvorul nescar$it al studiilor istorice, lingvistice, ale unui observator care se incumeta sa poposeasca aici timp indelungat; dar chiar si pentru cei aflati in trecere, panorama este surprinzatoare. In aceste tari

calatorul spune adio patului, adio mesei; infaprat in bunda face in cursul noptii observatii astronomice $i se multume$te cu o bucata de came aproape cruda, considerandu-se chiar norocos // daca aceasta nu este data cu paprica, o specie de piper %cut din ardei ro$ii, $i care dupa slanina e mancarea for preferata. In tot acest teritoriu, cu exceptia unui ora$ din Mica Cumanie6, etnie de origine asiatica, care a fost adusa de regele Belay in aceste tinuturi $i care se bucura de mari privilegii, de Czabos8 care este probabil cel mai mare sat din Europa deoarece numara 35 000

de locuitori de trecerea Tisei9 $i a Muresuluil° care sunt dupa Dunare cele mai man rauri ale Ungariei cu exceptia oraFlului Gyulai' $i a AraduluiI2 in ultimul se gase$te o fortareata importanta unde au fost detinuti patriotii italieni arestati in 1831-183213 nu este pans la Timi$oara nimic remarcabil. Chiar Timi$oara nu ar fi ceva deosebit, daca nu ar avea trecutul si pozitia sa strategics, de bastion al Ungariei aflat la granita Turciei cu Transilvania. Acest oras este capitala Banatului14, care nu este altul decat antica Dacie15, tars cucerita de TraianI6, care a adus coloni romani,

a caror limba si obiceiuri sunt mo$tenite de romani, descendentii lor. Limba acestora, latina corupta se nume$te romans. Acest tinut, dupa ce a fost pe rand in posesia gepizilorI7, gotilorI8 $i in sfar$it a turcilor, a fost cucerit de Eugeniu de Savoia19 $i a restituit Ungariei. Ora$ul, care de altfel este placut, nu numara mai mult de 14 000 locuitori in majoritate germani $i nu are nimic deosebit [...] 6 Regiunea Kis-Kunsag, fertila campie a Ungariei de Sud. 7 Se refers la Bela I, (1061-1063). 8 Probabil Bekescsaba. 9 Rau afluent al Dimarii. 1° Rau, afluent al Tisei. II Localitate in Ungaria. 12 Oras in Banat.

" Miscarile revolutionare din 1830-1831 din statele italiene, din centrul peninsulei. 14 Regiune in Sud-Vestul Romaniei. 15 Stat locuit de getodaci. 16 imparat roman intre (98-117). 17 Populatie germanica ce a coborat de la Marea Bahia spre Dacia. 18 Populatie germanica care ocupa in secolul IV d.Hr. nordul Dunarii. 19 Print, general si om de stat austriac (1663-1736).

www.dacoromanica.ro

337

p.80

Valerio catre mama sa

p.88

Cernciutim, 12 iulie 1835

Cernauti (Bucovina) pe malurile Prutului Draga mea mama,

Iata-ma la 600 de mile piemonteze21 distanta de Viena, la granita Rusiei cu

Turcia [...] Am trecut prin Moravia22, unde am vazut Brno23, Spilberg24 si Olomouc25, Silezia26, Polonia austriaca, numita Galitia27 si in sfarsit Bucovina28, in

a carei capitala ma gasesc acum. Maine voi trece frontiera Rusiei si voi intra in Basarabia29 [...] p.89

Valerio catre familia sa laV (Moldova), 22 iulie /3 iunie 1835

p.90

[...] ?ntr -o scrisoare catre buna noastra Manin3° am anexat un bilet pentru voi, scris din Cemauti, capitala Bucovinei, in care v-am spus ca dupa ce am trecut prin Moravia, Silezia $i Polonia austriaca, eram pregatit sa intro in Rusia, ceea ce am si

facut prin punctul de frontiera de la Novoselita31, care este primul oral din Basarabia. Daca ar trebui sa va povestesc dezgustul si dificultatile pe care am fost nevoit sa le suport pentru a trece granita in aceea [...] tiara, daca as putea O. va zugravesc lacomia acelor functionari, ar insemna sa va fac un tablou prea neplacut pentru mine cat $i pentru voi, asa incat renunt. Dupa ce am parcurs o buna bucata de teren, care nu prezinta unui ochi strain decat o dezolanta singuratate intrerupta din loc in loc de semnale, purtand culorile Rusiei, alb, negru si dungi rosii, care Cernovtsi, capitala Bucovinei, azi in Ucraina. 21 0 milii piemontezi = 2,466 km. n Regiune in Cehia. 23 Actual Briinn, oras in Moravia. 24 Fortareata in Brno, celebrA inchisoare austriaca. 23 Olmutz, oral in Cehia. 26 Regiune in Polonia, Germania, Cehia. 27 In Ucraina. 28 Regiune in nordul Romaniei si in Ucraina. 29 Regiune intre Prut si Nistru, azi Republica Moldova. 30 Este vorba de Maddalena Bongioanni. 31 Oral pe Prut in Ucraina. 20

338

www.dacoromanica.ro

serveau la numdrarea verstelor32, de adaposturi mizere acoperite cu paie, unde un functionar zdrentuit §i descult Iti cerea bac§i§ cateva copeici33, pentru ca aceste adaposturi erau statiile de po§fa unde trebuia sa schimbi caii; dupa ce am vazut unul sau cloud sate, un ora§ sarac numit Ba 1034, am traversat codrii seculari, in care noaptea vezi focuri din loc in loc, in jurul carora staleau cazaci cu barbi lungi ce

alcatuiau cu adevarat un spectacol pitoresc, am ajuns la Chi§inau35, capitala Basarabiei, sediul unui guvernator §i ora§ul cdruia Balbi36 ii atribuia 20 000 de locuitori, dar care in realitate numara cel putin 35 000. Aici am poposit cateva zile, am Mut vin grecesc §i ceai, m-am plimbat in dro§ca37, am dormit pe o lavita ( pentru ca de o lung nu mai §tiu ce este tin pat, o carte, o cafea, un jurnal) printre purici §i mizerie, am mancat // mancaniri ruse§ti gatite cu seu, iar de acolo, pardsindu-mi companionii la Chi§indu, am continuat calkoria pans la tarmul Marii Negre (anticul Pontus Euxinus unde nenorocitul Ovidiu38 a fost exilat), unde mi s-a intamplat o aventura pe care n-o voi uita, dar pe care timpul nu-mi permite sa v-o povestesc. M-am intors la Chi§inau, pe care 1-am lasat definitv Indreptandu-ma. spre Ia§i, capitala Moldovei, ce apartine Turciei a carei tributary este, de unde va scriu aceste randuri. in Chi§inau, tinut mai degraba friguros §i septentrional, te crezi la pol; aici in schimb e§ti In Orient din cauza distantei mici de Constantinopol §i a lungii stapaniri otomane, care a introdus obiceiuri orientale §i care impreun'a cu cele europene, alcatuiesc cel mai straniu §i ridicol amestec pe care 11 poti vedea. Vezi un

domn elegant, imbeacat frantuzWe, plimbandu-se intr-o trasura §i, de partea cealalla, cu picioarele Incrucipte, cu o figure severs, un turc, ce 10 fumeaza cu gravitate pipa Si marl boabele din rozariu. Intri Intr-o cash' §i e§ti intampinat de o frumoasa doamna, care te invite sä stai pe o canapea, care Inconjoara camera. Te serve§te cu dulceata §i Iti vorbe§te Intr-o franceza stAlcia despre Rossini39 §i

Malibran40, in Limp ce boierul, sotul doamnei (0 sa nu crezi ca este o gluma, deoarece mi s-a intarciplat mie §i colegului meu, ieri), dupa ce a 1ncheiat o afacere, pentru a-ti demonstra multumirea iti °fed in dar o pereche de robi tigani, barbat §i femeie de la care poti avea fii; marfa ce se afla aici la mare pret §i care se vinde la

greutate (In secolul al XIX-lea in Europa!) [...] // Acum voi pleca de aici grin 32 MASUra de lungime ruseasca, 1 versa= 1,067 km. 33 Monedi ruseasca, 1/100 dintr-o ruble. 34 Oral in Republica Moldova. 55 Capitala Republicii Moldova. 36 Adriano Balbi (1782-1848), geograf venetian. 37 Drdske, din germanil, inseamni trAsura de Oat& 38 Publius Ovidius Naso (43 1%Hr-17 d.Hr), poet latin. 39 Gioachino Rossini, compozitor italian (1792-1868). 4° Maria Felicia Garcia, celebra cantAreata. italiana (1808-1836).

www.dacoromanica.ro

339

p.91

Falticeni41 §i Boto§ani42, §i voi intra in Transilvania, a carei capitala se nume§te Cluj", unde voi poposi mai mult [...] p.93

Valerio cAtre famine Cluj, 21 august 1835

p.94

p.95

[...] Cum se observa din data scrisorii mele, am lasat acele tinuturi salbatice §i trecand prin Suceava44, Campulung", Beclean46 §i Gherla47, adica am strabatut o parte din Bucovina, de altfel foarte pitoreasca §i bogata in minereuri de our Si argint, trecand culmea cea mai inalta a muntilor Carpati, unde dupa un moment de odihna am avut cel mai neobi§nuit dialog in limba latina, cu un caporal din trupele puse sa pazeasca acele trecatori nesigure, trupe care au mai degraba aspectul unor briganzi (e un lucru extraordinar daca to gande§ti la ciudatenia locului §i la limba docta pe care o vorbea soldatul §i pe care eu II o stalceam, cum a trebuit sa fac cu preotii greci din Moldova). Am parcurs repede o parte a Transilvaniei §i am ajuns in capitala acestui principat, unde intentionez sa raman o luna sau poate doua. Daca

a§ fi venit direct din Italia in Cluj, poate ca ora§ul nu m-ar fi incantat in mod deosebit, dar venind din acele nefericite meleaguri mi-a facut o impresie foarte buns

[...] de fapt. Pe langa mezarea sa la picioarele frumoaselor coline de pe malurile Some§ului48, a curateniei apelor sale, a caracterului locuitorilor, este patria acelui Wesseleny" despre care cred ca v-am povestit, acesta, , are pentru mine o importanta deosebita din cauza afacerilor. [...].

41 Ora' in jud. Suceava. 42 Capitals jud. omonim. 43 Klausemborgo, capitala jud. omonim. " Susechtawa, capitala jud. omonim. 45 Kimpolung, localitate in jud. Suceava. 44 Beca,localitate in jud. Bistrita-Nrisaud. 47 Szamos Ujwar, localitate in jud. Cluj. 48 Itilu in Transilvania. " Miklos Wesseleny (1796-1850), baron.

340

www.dacoromanica.ro

JULIA PARDOE (1806-1862)

Scriitoare britanica, nascuta la Berkeley, Yorkshire, in 1806, cea de a doua fiicA a maiorului Thomas Pardoe. Talentul literar al Juliei Pardoe s-a manifestat de timpuriu, as publicandu-si primul volum de poezii la numai 13 ani. In urma unei cAlatorii, pe care a intreprins-o Ia inceputul anilor 1830, a publicat Traits and Traditions of Portugal, in 1833, carte care a adus-o in atentia publicului. Doi ani mai tarziu, Julia Pardoe si-a insotit tatAl la Constantinopol, in 1837 publicandu-si impresiile in lucrarea The City of the Sultan and Domestic Manners of the Turks, 2 vol., din care face parte $i fragmentul

redat in acest volum, lucrare care o recomanda ca pe o urmasa a Iui Lady Montague in privinta intelegerii realitAtilor otomane. Cartea s-a bucurat de succes, find republicata in 1838, 1845 si 1854. In 1842 s-a retras din Londra, locuind alaturi de parintii sai in apropiere de Gravesend si apoi Ia Northfleet, in Kent. In 1860 a devenit pensionary a statului, ca recunoastere a meritelor sale literare. A murit necasiltoriti in noiembrie 1862, la Londra. Alaturi de romane de succes in epoca, printre care Lord Morcar of Hereward, aparut in 1829, Julia Pardoe a scris o serie de lucrar' i cu caracter istoric, avand ca subiect predilect istoria Frantei. Alte publicatii: The River and the Desert, or Recollections of the Rhine and the Chartreuse, 2 vol., 1838, The Beauties of the Bosphorus, 1839, republicati in 1854 si 1874 sub titlul Picturesque Europe, The City of the Magyar, or Hungary and its Institutions, 3 vol., 1840, The Hungarian Castle, 3 vol., 1842, Pilgrimage in Paris, 1857, A Life-Struggle, 2 vol., 1859. A tradus din literatura franceza. In 1836 Julia Pardoe se intorcea de la Constantinopol la Londra, calAtorind pe Marea Neagra gi apoi pe Dunare. Memoriile sale de cAlatorie publicate in 1837 cuprind gi cateva pasaje referitoare la partea romaneasca a Dunitrii, atAt cat a putut vedea in trecere. Din cauza carantinei, care nu permitea debarcarea cAlAtorilor venind din Imperiul Otoman, Julia Pardoe nu a putut vizita asezarile romanesti de la Dunare, dar lad scurte impresii despre domnul Moldovei, Mihail Sturdza, care, aflat intamplator la Galati, i-a vizitat pe calatori pe vas, si despre sotia sa, doamna Smaragda, care trecuse pe Wing vasul Tor, in timpul unei traversAri a fluviului. Relatar. ile Juliei Pardoe surprind detalii interesante cu privire la ceremonialul Si costumele Curtii domnesti a Moldovei, oferind in plus o opinie personalA asupra infatisarii si personalitatii domnului Moldovei. Textul ei de calatorie a ramas necunoscut istoriografiei roman.

p.414

JULIA PARDOE' La ora 3 a zilei urmatoare am intrat pe bratul Giurgiu2, care nu are dee& 200

de stanjeni latime3 §i este greu accesibil pentru vase. Malurile acestei gun sunt joase, mfa§tinoase §i fra copaci, oferind o priveli§te cum nu se poate mai dezolanta; priveli§tea se schimba doar din mita in min., cand apar colibele primitive de pamant I Traducerea s-a realizat dupa originalul The City of the Sultan; and Domestic Maners of the Turks in 1836, London, 1837, vol. 2, p. 414-434. 2 Ghiurchevi. 3 1 stAnjen maritim= 1,83 metri.

www.dacoromanica.ro

341

din cordonul sanitar al cazacilor, ridicate de-a lungul coastei moldovene§ti pentru a intari carantina. Este greu de spus cat de amarati era infati§area acestor cocioabe cu acoperi§ de stuf; doar sulitele lungi ale garzilor, infipte in pamant in fata a§ezarilor p.415

§i silueta cate unui cazac calare, aparand §i disparand printre trestiile inalte //, roadele singuratice ale pamantului, erau aproape necesare pentru a ne convinge ca acestea puteau fi cu adevarat sala§ unor flinte umane. Pe langa aceste multe cocioabe, ne-a atras atentia o constructie aparte; era formats din patru part inalti infipti in pamant, sustinand la vreo opt picioare4 de la nivelul pamantului o mica platforms impletita din nuiele, cu un acoperi§ de paie la doua picioare deasupra. Am dedus ca fusesera construite ca locuri de dormit, in care nefericitii locuitori ai mla§tinilor moldovene§ti se refugiaza in fata norilor de tantari care infesteaza Dunarea, §i care, find de dimensiuni imense, fac o intepatura foarte

urata la vedere. Din fericire pentru victimele for umane, aceste insecte vorace zboara jos, neincredintandu-se niciodata curentilor de vent care, cand se napustesc, pot depa§i puterea aripilor lor; §i astfel, acest mijloc solitar de a scapa de virulenta for este adoptat de-a lungul fluviului. La ora zece noaptea, am ajuns la Tulcea5, unde am ramas doar o ora; apoi profitand de lumina lunii, ne-am continuat calatoria spre Galati, unde am ajuns la 5

p.416

dimineata §i am ancorat langa locul de carantina, un spatiu mic de ancorare in folosinta exclusive a companiei navale §i separat de drumul care duce in ora§ printr-un gard dublu de lemn, inalt pars la nivelul pieptului. // Aici au inceput supararile noastre pe uscat! Eram priviti ca un grup de purtatori de boala §i tratati ca atare. 0 parte din galiteni se adunasera de-a lungul gardului exterior pentru a-i privi pe cei infestati, al caror contact ii ingrozea; intre timp, ne bucuram de privilegiul de a ne plimba in susul §i in josul unei bulevard deschis, printre carbuni depozitati pe o parte, §i seu impachetat in piei pe cealalta.

Am fost vizitati la gard de consulii britanic6 §i austriac7 §i de un domn prusian, care la sosirea noastra la Constantinopol, era in serviciul Sultanului, §i care

acum 1-a schimbat pentru cel al Domnului Moldovei. Am facut cuno§tinta la Colegiul Militar §i a fost multa vreme in cautarea noastra prin Galati.

Parea perfect satisfacut cu noul sau aranjament §i a vorbit mult despre libertatea de care se bucura in aceasta noua a§ezare, libertate la care, din nefericire,

noua nu ni s-a permis sa luam parte. A§a stand lucrurile, ne-am luat adio de la prietenii no§tri din partea dispre ora a gardului; cand am aflat ca vasul Pannonia, care trebuia sa fi ajuns ca sa ne imbarce, nu avea sa fie la Galati decat tarziu in 4

I picior = 0,3 metri.

5 Tultzin.

6 Vice-consulul britanic Ia Galati, Charles Cunningham. 7 Vice-consulul austriac Ia Galati, Demeter Anastasipowitch.

342

www.dacoromanica.ro

noapte, ne-am decis sa trecem fluviul pe malul celalalt, la Silistra, ca sa ne mai alungam plictiseala.

Ni s-au adus paine §i yin // asa ca ne-am pregatit corespunzator pentru excursie; barca capitanului a fost coborata §i am avut onoarea de a fi plimbati de-a lungul Dunarii de cel mai aristocratic echipaj care a vaslit vreodata in apele sale tulburi, pentru ca totii marinarii de pe vas erau ocupati cu descarcatul §i incarcatul marfii. [...] Nu plecasem de mult spre satul nostru de destinatie, cand am auzit salva trasa la miezul zilei de catre Ferdinand", in onoarea inaltimii Sale Domnul Moldovei8, care se intampla sa fie atunci la Galati, §i caruia, pentru solicitudinea cu care ajuta cu tot ce ii stRea in putere afacerile locale ale companiei navale, i se acordau toate onorurile cuvenite $i chiar ceva mai mult. Asa ca trageau o salva de salut cu 21 de tunuri, care bubuiau de-a lungul salbaticiei prin care cutreieram $i faceau ecou deasupra apelor micului §uvoi care inconjura vasul, speriind pasarile care stateau in salciile fluviului §i risipind pe moment lini§tea adanca a nesfar§itei singuratati.[...] Singurii oameni pe care i-am vazut in catun erau ocupati sa incarce pepeni in carutele trase de boi, pe care urmau sa ii clued // in piata la Galati; am luat §i not cativa imediat. Am facut rapid un adapost dintr-un §al aruncat deasupra tulpinilor unor trestii inalte §i proptit intr-o grebla, $i am luat o masa cat se poate de primitive

p.417

p.418

p.4I9 P.420

§i de delicioasa, mezati pe iarba proaspata printre flori salbatice. In timp ce ne Intorceam agale spre fluviu, am cules cateva scoici aduse de ape §i am capturat o frumoasa broasca testoasa care statea pe iarba la soare, pe care am luat-o la bord; in cele din urma ne-am intors, oarecum obositi dupa hoinareala noastra in salbaticiile Silistrei.

Dupe cina, ne distram pe punte unnarind trecerea barcilor Impinse de localnici cu o padela de lemn, intocmai ca indienii, cand am observat vreo 6 barbati

repezindu-se in jos pe un mic dig de lemn imediat sub pupa lui Ferdinand, unde remarcaseram anterior cloud barci frumoase, vopsite in dungi man rosii §i albastre. Infatiprea grupului care sarea in cea mai mare dintre ele nu era cu nimic mai prejos decat cea a barcilor insele si ne-a trebuit ceva efort sa ne convingem ca erau intradevar vasla§ii Printului §i nu un grup de balerini tirolezi. Purtau palarii cu boruri largi, legate cu panglici ro§-albastre, atamandu-le pe umeri, §i decorate in frunte cu un mare M, lucrat // in aur. Cama§ile i pantalonii for erau de culoare alba, cu bretele si jartiere ro§ii §i albastre; costumele le erau completate de ni§te e§arfe man stacojii,

cu franjuri pe margine. Steagul moldovenesc era fixat la pupa barcii; un grup de servitori s-au imbulzit pe dig, urmati de doi aghiotanti §i de un domn gray, mai in

varsta, imbracat in costum oriental. In cele din urma, a aparut §i Printesa9, o persoand de varsta mijlocie, cu o infati§are comuna, insotita de trei doamne, imbricate dupa regula §i urmate de posomoratii aghiotanti. 8 Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849). 9 Smaranda Vogoride, cea de-a doua sotie a Iui Mihail Sturdza.

www.dacoromanica.ro

343

p.421

In timpul acestei procesiuni, tunurile lui Ferdinand" au fost pregatite din nou $i vasla$ii fantastic imbracati nu i$i cobora'sera vaslele de trei on in apa, iar inaltimea Sa Doamna era Inca sub pupa vasului, cand a $i fost trasa prima salva, cu o izbucnire $i bubuitura care i-au cam zdruncinat nervii. Si-a ridicat bratele cu repro$ spre capitan, care statea cu capul gol la carma, dar gestul a trecut neluat in seams.

Dore$te sa incetezi, capitane Everson", am remarcat, cand am vazut acestea.

Nu pot sa fac nimic, doamna;" , a raspuns comandantul lui Ferdinand"

p.422

Este sotia Printului, $i i$i va avea cele 13 salve de tun, chiar daca ii place sau nu." Si $i le-a avut" in conformitate, $i au fost trase in mod exemplar, in timp ce doua vase II ale Principatului i$i etalau splendorile colorate ca de petrecere, pe celalalt mal. Nu $tiu daca Inaltimea Sa a anticipat probabilitatea de a fi obligata sa miroasa pulberea" la intoarcere, ca $i la plecare; cert este insa ca nu a mai acostat langa Ferdinand" cand a revenit pe partea moldoveneasca a fluviului. In dimineata urmatoare, am fost anuntati a inaltimea Sa Domnul intentions sa ne onoreze vasul cu o vizita; $i ni s-a cerut, in mod personal, sa evitam sa venim

in contact cu el sau cu suita sa, ca nu cumva sa-i rasplatim politetea cu ciuma. Desigur ca am promis sa ne supunem; $i cum Pannonia" nu i$i Meuse Inca aparitia, eram incantati de orice prilej pentru a ne u$ura plictiseala detentiei. La ora 11, tobele

$i fluierele prapadite ale garnizoanei anuntau ca Printul se apropia. Garda de la intrarea in zona de carantina a fost retrasa; ofiterii acoperiti cu panglici, paiete $i broderii au trecut $i retrecut palisada; o multime de pierde-vara s-au aliniat pe drum.

p.423

Vas la$ii tirolezi erau din nou la post; vasele comerciale din port, care aduceau grane, 1$i spalau puntile $i i$i curatau culorile. Pe scurt, in portul Galati era senzatie", and II portile imprejmuirii au fost deschise $i in spatiul infectat a pa$it inaltimea Sa, un barbat mic, cu parul de culoarea nisipului, cu favoriti $i mustati uria$e, asortandu-se perfect cu enorma pereche de epoleti aurii pe care ii purta pe o redingote albastra. La dreapta sa statea dragomanul sau rus, acoperit cu o duzina de $ireturi, insigne $i medalii, care nu deschidea niciodata gura fare sa -$i clatine capul,

$i rostea Printul meu" cu o profunda adulatie; in stanga sa [a Domnului] se afla medicul, un tanar fin, cu maniere $i tinuta de gentleman. Imediat in spatele lui, se afla logofatul trebilor din launtru, tot numai blanuri $i matase captu$ita; intreaga procesiune era inchisa de zeci de aghiotanti, °flied ai Casei domne$ti $i ajutoare. Grupul a ramas o perioada considerabila in zona de carantina, Inainte sa vina la bord; cred ca inaltimea Sa incepuse sa regrete ca se oferise voluntar intr-o vizita atat de periculoasa; dar cum era prea tarziu sa mai dea inapoi, in cele din urma s-a aventurat sa -$i incredinteze temporar persoana vasului cuprins de ciuma. Avansand spre pupa vasului, unde se afla grupul nostru, $i-a exprimat in mod foarte gratios

regretul ea nu a putut sa se bucure, cum $i-ar fi dorit, de prezenta noastra in p.424

Principat, din cauza II prezentei nefericite a ciumei in tara pe care am parasit-o.

344 www.dacoromanica.ro

Dupa aceasta, a vorbit foarte solemn despre necesitatea supravegherii stricte a carantinei; a mai facut doua sau trei plecaciuni intr-un ciudat mod negratios. A refuzat sampania care fusese pregatita pentru el in marea cabins si si-a pregatit iesirea cu infinit mai multa rapiditate decat intrarea, oprindu-se in imprejmuire doar pentru a-si ridica palaria, cand a fost trasa prima salva de salut in onoarea vizitei sale. and inaltimea Sa a plecat si ultima scena a acestei comedii moldovenesti a fost jucata, nu ne-a mai limas nimic altceva de facut decat sa ne plimbam pe punte si sa contemplam cel mai malos dintre toate fluviile de pe Pamant. Spre deosebire de pasa Vamei, Domnul nu s-a interesat de lipsurile si dorintele noastre si nu ne-a oferit din laptele si mierea locale, care ne-ar fi putut spori confortul la bordul vasului, desi capitanul i-a trimis un cos de struguri magnifici, care, dupa ce au fost supusi mai multor clatiri, au fost declarati necontaminati si acceptati in consecinta. Pannonia" a ancorat langa not abia a doua zi la ora 5 dupa-amiaza, si pentru a avea de incarcat carbunele trebuincios, nu a putut naviga decat dupa 48 de ore de la sosire. Transferul pasagerilor // nu s-a facut decat tarziu a doua zi; si cand ne-am dat seama de confortul redus al cabinelor de pe Pannonia", nu ne-am mai grabit sa ne mutam. [Comentarii apreciative la adresa gradului de confort de la bordul vasului Ferdinand", cu care Pardoe calatorise de la Constantinopol]

p.425

CAPITOLUL XXX La 11 si jumatate dimineata paraseam Harsova, unde au fost Imbarcati mai multi pasageri de punte, spre supararea si disconfortul nostru. Cele cateva sate razlete pe, langa care am trecut de la plecarea noastra din Galati, aratau deplorabil. Harsova insasi era in mine, dupa ce fusese asediata si cucerita de catre rusi dupa 50 de zile de rezistenta indarjital°. Este asezata intr-o stramtoare flancata de cloud stanci, mai jos de care stau ruinele unei fortarete turcesti, din care au mai limas doar cateva ziduri daramate si un contrafort solitar. Aceasta fortareata a fost, din nefericire, dominata de inaltimea de pe cealalta parte, unde rusii au ridicat fortificatii, la adapostul carora au tinut sub foc neintrerupt orasul si fortul si in cele din urma le-au distrus pe amandoua. Nenumarate ghiulele sunt Inca incrustate // in malul raului si de-a lungul coastei; si, dupa cum ii stiu pe turci, nu am nici o indoiala Ca ar fi imposibil de convins sa se atinga de ele, chiar si in interesul navigatiei. Oriunde oprea vasul, multimi de tarani se adunau pe marginea apei si se uitau lung la el, cu mirare §i admiratie; si, pentru ca aceasta era doar a 20-a sa calatorie, curiozitatea si uimirea for nu era Inca in scadere. De la Harsova, peisajul a inceput I° Este vorba despre asediul din iunieiulie 1828, din timpul razboiului ruso-turc din 1828-1829.

www.dacoromanica.ro

345

p.427

p.428

sa se imbunatateasca pe partea bulged. Palcuri de copaci erau de abia en* de nuantele toamnei; §i, din loc in loc, intrevederea unor locuri mai Mahe, in departare, bucura ochiul.[...]

p.434

20 de minute mai tarziu am ajuns la Portile de Fier'', care nu se intind insa pe toata latimea fluviului, pentru ca este suficient nisip fara pietre pe malul sarbesc cat // sa formeze un canal indeajuns de larg pentru a permite trecerea fa'ra dificultati a vaselor de marime medie.

il Porte de Fer.

346

www.dacoromanica.ro

CHARLES B. ELLIOT

(??)

Charles B. Elliot s-a nascut la Clapham in West Riding (Comitat Yorkshire), in familia lui Charles B. Elliot, functionar al Serviciului Civil din Bengal 5i orientalist de seams. Elliot studiazi, dupa cite se pare, la Trinity College din Cambridge literele si teologia, obtinind gradul de Master of Arts. Ca 5i total sat', Charles B. Elliot se angajeaza in Serviciul Bengalului, unde igi insuseste o serie de cunostinte asupra popoarelor orientale. Dupa ce demisioneazi din motive de sanatate, se intoarce in Anglia, unde obtine locul de vicar la Godalming (Surrey). Dupi o calAtorie in Scandinavia, tipareste Letters from the North of Europe gi devine membru in Royal Society. In 1835-1837 face o lung calatorie prin Europa Centrals, pe DunAre, in Crimeea, Balcan, Asia Mica si Palestina, publicand in' 1838 Travels in the Three Great Empires of Austria, Russia and Turkey (London, 2 volume). Pleaca pentru a-si ingriji sanatatea Ia Paris, unde se mai afla Inca in martie 1839. Calatoria lui Elliot pe Dunare, Ia marginile Banatului 5i Tarii Rominesti, apoi pe Prut in Moldova, pini la Leova, in trecere spre Rusia, i-a oferit prilejul de a intra in contact cu autoritatile

roman gi cu reprezentantii consulari englezi din Bucuresti si Galati, care i-au procurat multe informatii asupra tariff si poporului nostru. 0 alts serie de stiri a preluat-o din diferiti calitori englezi premergatori, mai cu seams din Edmund D. Clarke. Totusi observatiile directe precumpanesc 5i Elliot, desi nu simpatizeaza pe romini, totusi recunoaste CA stares de inapoiere a tarilor nostre se datora asupririi turcesti, pe care Rusia tarista a incercat sa o stivileasca, dar nu in mod dezinteresat.

Charles B. Elliot are talent literar gi reuseste si descrie cu simt artistic peisajele variate intilnite in cursul calatoriei pe Duraire, precum si mAretul spectacol oferit de acest fluviu la Cazane. Descrie cu meticulozitate bAile de la Mehadia, preocupindu-lantichitAtile. Se intereseaza de asemenea de clasele sociale oprimate in mod mai fugitiv gi descrie cu realism, dar fare calduri si intelegere, mizeria tAranilor asupriti Si a robilor tigani. Charles B. Elliot este revoltat de primitivismul vietii lor,

-

dar nu patrunde sufficient de adinc cauzele acestei sari de lucruri, limitindu-se sti constate doar aspectele de suprafati, negative. Pentru descrierea vie si pitoreasca a peripetiilor din timpul calatoriei sale, precum si pentru unele pasagii de critics socials, textul lui Elliot prezinti destul interes, deosebindu-se intr-o anumita privintA de alte descrieri contemporane de calatorie, citeodata prea seci. Calatoria lui Elliot In Cara noastra este mentionata in treacit doar de Ioana R. Rosetti, Sur les recits de quelques voyageurs anglais en Transylvanie (1603-1867), in Revue historique du sud-est europeen", XI (1934), nr. 10-12, p. 357.

CHARLES B. ELLIOT CrtlAtoria pe Dunare, de la Viena la Marea Neagra in toamna lui 18351 [...] Trecand de varsarea Tisei, am intrat in Banat, ultima provincie a Ungariei care se intinde pe malul sting al Dundrii pans in Tara Romaneasca. Guvernatorii ei erau numiti la inceput ban", ceea ce insemna regent; de aceea, §i tara carmuita de

ei se nume§te Banat sau regenta. Toata partea de sud a acestei provincii (ca §i I Traducerea s-a facut dupti textul englez publicat de C. B. Elliot, Travels in the Three Great Empires of Austria, Russia and Turkey, vol. 1, London, 1838, p. 92 si urm.

www.dacoromanica.ro

347

p.92

p.93

marginile Sloveniei dinspre stapanirea turcilor) este impartita in districte militare, colonizate cu soldati gi gezate sub // legea martiala. Once barbat este soldat prin na§tere, obligat fund de a sluji un anume timp pentru ali invata datoriile militare, iar apoi de a fi gata oricand sa-§i paraseasca plugul sau razboiul de tesut pentru a lua sabia on puFa. Astfel, o militie amenintatoare este tinuta cu o cheltuiala foarte mica In w fel> ca fiecare casa de la frontiera regatului sa devina un post de veghe §i o baricada. Aceste regimente sunt numite granicere0 (grenzer" de la Grenze" frontiera)2. Capita la Banatului este Timi§oara, gezata la 40-50 mile de malurile Dunarii.

Pamantul este mans, pomii fructiferi mai ales, find foarte multi; viermele de

p.95

p.104

p.105

matase, de asemenea, se raspande§te repede. Regiunea este Insa joasa §i neteda, inconjurata din toate partile, cu exceptia celei rasaritene, de rauri. Datorita acestui lucru, aerul este umed iar oamenii sufera de friguri de balta. Locuitorii sunt iliri de origine scitica (!), roman, tigani §i germani [...] Toate persoanele care sosesc in statele de sub stapanirea austriaca din Turcia // sau Tara Romaneasca sunt silite sa se supuna unei carantine de 10 zile, chiar i atunci cand nu exists nici o epidemie; cand bantuie o epidemie, Insa, perioada de carantina dureaza 20 de zile. Aceasta masura este necesara, la granita turceasca, deoarece in Turcia nu se face nimic pentru prevenirea epidemiilor. In raport cu Tara Romaneasca Insa, aceasta masura poate fi privita ca una pur politica. De cand spiritul liberalismului predomind In acest principat gi in cel vecin al Moldovei, guvemamantul austriac nu dore§te raporturi cu supuOi acestor state mai mult decat este necesar; de aceea, cunoscuta insalubritate a climatului este luata drept pretext pentru a stabili o carantina. [...] . Singura cladire mai de doamne-ajuta din oral este vama noua, Inca neterminata, in fata careia erau ancorate mai multe vase Incarcate cu olarie de rand §i sare, venite din Moldova. Pans de curand, Tara Romaneasca care are sare cum nu se poate mai multa, a acoperit nevoile pietii; in ultima vreme insa, ocarmuirea principatului a Inceput sä foloseasca ocnele numai pentru nevoile sale, uitand totu§i, ca ar fi putut cumpara de la moldoveni, la care sarea este foarte ieftina; urmarea a fost ca moldovenii au vandut mai ieftin §i au pus mana pe toata piata, debarasandu-se de stocul for de sare, de§i sarea munteneasca este mai la indemana. // Datura Stramonium", maracine obi§nuit, cre§te ca buruienile, acoperind, mai jos pe Dunare, tot tarmul; formeaza o adevarata jungla Intre Braila §i Galati. Pentru insu§irile sale narcotice este folosit ca medicament, find administrat uneori lepro§ilor3. [...] 2 Asupra regimului regimentelor graniceresti instaurat in Banat de catre imperiali, a se vedea A. Dolga, Condittile inflintdrii regimentelor grdnicereg in Banat in Studii de istorie a Banatului", Timisoara, IV (1976), p. 45-46 si Liviu Groza, Grdnicerii bcindieni, Bucuresti, 1983. 3 Afirmatie neconfirmata de alte izvoare de epoca.

348

www.dacoromanica.ro

Dunarea se indreapta spre nord-est si se imparte in doua, inconjurand insula

p.I13

Ostrovo4 lunga de aproape 12 mile; dupa care o cotitura care lass sa se vada o priveliste incantatoare, ne dezvaluie privirilor orasul Palanca in Banat. Regiunea este foarte frumoasa, pe amandoui malurile find coline joase acoperite cu frunzis sau campuri arate de-a lungul tarmului; plantatii de vita de vie si porumb dovedesc

fertilitatea solului. Stancile sunt din gresie. Stoluri marl de rate salbatice ne-au zburat deasupra capetelor, emigrand spre locurile de iernat, iar cativa vulturi, primii pe care i-am vazut, ne-au aratat ca am ajuns in tarile in care acest soi regal de pasari este ceva obisnuit. Doua ore mai tarziu ajungeam la Moldova5, unde ni s-a spus ca bancurile gi stancile nu ingaduie vasului sa mearga mai departe si ca o barca mica,

comandata de un marinar britanic, va fi gata sa ne duca abia la ora 4, dimineata urmatoare. Aici Incep pericolele navigatiei pe Dunare, urmatoarele 60 de mile find greu de strabatut, oprind stabilirea unei linii de vapoare intre Constantinopol si Viena /J.

p.114

Deoarece Moldova nu se mandreste cu vreun han, calatorii au fost siliti sa doarma la bordul vasului. Ne-am plimbat totusi, printre case, find izbiti de totala lipsa a zugravelii; nici o singura usa, fereastra, oblon sau poarta nu este vopsita. Taranii sunt prea saraci pentru impodobi casele care au numai un cat si sunt acoperite cu lemn taiat in bucati la fel de mici ca niste olane. Un sir dublu de duzi, care se Intinde de-a lungul satului, arata Ca este cel

mai indragit mestesug. Locuitorii sunt dintr-un neam simplu Si nestricat Inca de nimic, stiind atat de putine despre lucrurile din civilizatia Europei occidentale incat capitanul nostru, care locuia in mijlocul lor, a facut observatia amuzanta ca ne aflam in Barbaria'', in vreme ce altcineva // ne-a spus ca suntem acum la capatul lumii ".

p.115

Un satean, care ne-a vandut ceva lapte, s-a aratat hotarat sa-si imparts cu not o bucata de mamaliga si, punand cu sila in mainile noastre ramasitele bucatelor sale frugale a adaugat cu o adevarata generozitate: mai am cateva prune; trebuie sa le luati si pe acelea ". La departare de un sfert de ceas sunt cateva mine de unde se scot 30 000 funzi de axama anual, dand de lucru multora din sarmanii locuitori ai satelor din Imprejurimi [...],

Inainte de a lasa in stanga noastra Santelena6, am trecut pe langa insula Moldova'', de aproape 4 mile lungime si care avea, dupa cate mi s-a spus, cel mai rodnic pamant din toata regiunea. In spatele ei, o stanca neagra de forma conics, numita Baba Gaia, iese din rau ca o sentinels, gata sa-si apere drepturile $i sa

p.116

ameninte pe calatori [...]

Am mai amintit ca toata aceasta coasts, de la Zemun la granita cu Tara Romaneasca, este sub legea martiala, find impanata cu posturi de veghe, ridicate 4 La sud de satul Divici, corn. Pojejena, jud. Caras-Severin. 5 Azi Moldova Noun, oras, jud. Caras-Severin. 6 St. Helena, azi Sfanta Elena, sat, corn. Pescari, jud. Caras-Severin. 7 Orlovicz.

www.dacoromanica.ro

349

p.117

p.118

din mild in mild. In fiecare din acestea sunt a§ezate cloud sentinele care, pe rand, pazesc hotarul cu Serbia §i stavilesc cdlcarea // legilor de carantina. Ei apartin coloniilor mai sus mentionate §i slujesc timp de 6 luni la rand, dar numai o data in

viata, dupa aceea find liberi cu totul §i revenind la datorie doar in cazuri exceptionale. Ei nu pot fi trimi§i de pe pamanturile for decat in timp de rdzboi. Doi din ace§ti oameni i§i ziceau romani, spunandu-se ca nu sunt unguri de§i faceau parte din trupele austriece; s-au incapdtanat chiar sä sutind ca locul in care se aflau atunci

era Tara Romaneasca §i nu Ungaria. Aici faceau lard indoiald o gre§eald caci Banatul este o provincie a Ungariei, de§i districtul in care ne gaseam este numit districtul roman-iliric, probabil datorita faptului ca a fost populat la origine de oameni veniti din principatul vecin al Tani Romane§ti §i ai caror scoboratori adoptaserd limba ilirica8. Locuintele acestor oameni sarmani sunt (acute, ca §i casele norvegiene, din trunchiuri de copaci, grosolan fasonate, a§ezate unul peste altul, apoi aplecate spre interior; fumul iese numai prin u§d §i o putt din acoperi§.

Coliba este de abia cladita sub o ie§itura a stancii, find astfel aparata de vantul atat de puternic care bate in acest loc muntos. Ca §i ceilalti tarani, ace§ti p.119

p. I 20

oameni purtau incaltdri care nu erau // altceva decat obiele infa§urate peste glezne §i talpi cu fagii Inguste de piele, tdiate in paralel. Intreaga for provizie de alimente consta in cativa funzi de came intr-un burduf cu blana pe dinafard [...] Aproape de amiazd am ajuns la Berzeasca9, un sat la 15 mile de Moldova. Aici regiunea este mai paduroasd, castanii, care fac farmecul priveli§tilor engleze§ti, lipsesc, dar fagii, frasinii §i ulmii cu putini tei §i stejari, acoperd colinele 'Ana in varf. Nucii sdlbatici de asemenea, i§i adauga bogatul for frunzi§ verde padurii, la rddacinile careia mii de copii ai Florei i§i imprd§tie semintele §i mireasma lor. In

unele locuri muntii par sa se despartd, stand ca ni§te coloane pentru a pazi venerabilul Istru in calea sa spre marele Euxin. In alte parti, formeaza // un §ir neintrerupt, variind in inaltime §i culoare; aici, grei §i butucano§i, se tidied abrupt din apd, dincolo (de§i aceasta se vede mai rar) panta for este ling §i blank Intr -un loc stanca std goald §i izolatd, inspaimantatoare prin mdrimea §i goliciunea sa,

intr-altul se dä pared inapoi, bogat inve§mantata cu verde* de cele mai felurite nuance, in care plantele agdtatoare amesteca pete roseate strdlucitoare. De-a lungul malului bandtean se construie§te in prezent un drum, care va

asigura o comunicare mai u§oars decat cea care este astazi, intre Moldova §i Or§ova. Acum insd, numai o potecd rudimentary strabate stancile prin care va trece o mare parte a drumului pldnuit. Cand va fi terminat, calatorii vor putea sa se bucure de frumoasa priveli§te, fara a se mai teme de pericolele navigatiei. Lucrarile au fost multa vreme suspendate din cauza lipsei de fonduri; pand la urrna s-a lucrat numai la o mica portiune, chiar Tanga Or§ova unde, totu§i, costul s-a ridicat la 14 000 £; 8 Consideratii naive, ignorand realul proces istoric si autohtonia romanilor banateni. 9 Berzasta, sat si comuna, jud. Caras-Severin.

350

www.dacoromanica.ro

Inca 60 000 mai trebuie sa fie gasite pentru a fi executat §i restul lucrarii. Guvemul destineaza o parte a veniturilor obtinute din salina ameliorarii cursului Dunarii si consolidarii malurilor, dar suma este neinsemnata Este indoielnic, de altfel, // ca vreun plan care are ca tel u§urarea comunicatiilor lucru ce ar putea duce la un schimb mai viu at gandirii §i cuno§tintelor ar putea fi incurajat de Austria. Langa Berzeasca se afla un §irag de stanci joase, formand o bariera lungs, asemanatoare unui uria§ spate de crocodil care sta in mijlocul raului. Aceste stanci se intindeau inainte mult mai departe, dar in partea banateana au fost aruncate in aer

p.I21

§i s-a sapat un canal de 6 picioare adancime. In spatele barierei, o stanca mare, numita Bivolii 1° se ridica din apa la o inaltime de mai multe picioare. La o mica distanta, malul drept prezinta un aspect ciudat. Partea cea mai joasa este ascunsa de copaci, in mijloc se vede o prispa groasa §i perfect orizontala, de marmura ro0e, pe care se sprijina alta, paralela, de calcar. Deasupra, este un amestec de straturi care par sa fi fost azvarlite in toate directiile, in pozitii care nu pot fi descrise un adevarat joc al naturii. Efectul este cat se poate de frumos Si nu se poate ca acela care vede priveli§tea sa nu o admire. De la Berzeasca la Svinital 1, pe o distanta de 15 mile, fluviul iii urmeaza

drumul spre sud. Intre aceste doua puncte navigatia prezinta cele mai multe pericole, cu exceptia Portilor de Fier dincolo de Or§ova //. Pe o jumatate de mila, trei bariere de stanci, la o oarecare departare una de alta, taie Dunarea, fiecare din ele oprind trecerea vaselor, cu exceptia unei singure deschizaturi inguste, care lass loc numai pentru un vas mic. In acela§i timp, inclinarea albiei este considerabila 11 picioare la Y2 mils. De aceea, iuteala curentului este sporita, iar pilotul trebuie sa-§i conduca vasul printre stanci cu multa indemanare [...] Prima dintre barierele amintite II se numete Izlaz iar ultima Greaban12. Ele pot fi vazute bine atunci cand apa scade; cum insa not le-am trecut atunci cand apa era mare, numai unul sau doi colti izolati se iveau in mijlocul valurilor inspumate ale brizantilor. Un vas nu poate sa treaca aceste intarituri de stand in nici un anotimp13; exists insa proiectul de a se taia un canal intr-o parte a albiei, de vreo 20-30 yarzi latime §i 1 200 lungime, cladind un zid in mijlocul apei si adancind in acela§i timp canalul. Sunt temeri totusi ca marile sloiuri de ghiata care plutesc pe Dunare ar putea distruge acest baraj. Pentru a face o incercare, o parte a zidului planuit a fost ridicat cu doi ani in urma,

p.122

p.123

dar a ie§it la iveala ca era prea jos, gheata plutind deasupra lui, astfel incat experienta trebuia repetata. [...] In timpul intregii calatorii de la Moldova la Or§ova14, raul pare sa fie numai

o inlantuire de lacuri. Fiecare cotitura ne infatip cate un loc de marime §i forma Bevoli. Sviniza, corn., jud. Mehedinti. 12 Graban. Icl

II

13 Vasul Argo", totusi, a trecut o data prin acest loc cand fluviul era umflat; Pannonia", de asemenea, a mu.* aceeasi ispmva de and au fost scrise aceste insemnAri" (n.a.) 14 Oras pe Dunare, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

351

p.125

deosebite. Cel de la Greaban poate sa aiba cam 7 mile lungime, aproape o mita latime15 gi 6 picioare adancime, avand la fund sailed qi nisip. La marginea din

p.127

stanga sunt 3 tunuri, numite Tricola, slujind azi numai la incantarea ochiului iubitor de pitoresc. [...] Odata ajui* la Plavi§evita16 prima noastra dorinta a fost de a gasi unde sa tragem. Nu era nici un han, dar dl. Vasarhelyi, supraveghetor general al drumului,

despre a carui constructie am amintit mai inainte, ne-a primit cu cea mai mare bunavointa posibila in casa sa, singura mai de doamne-ajuta din tot satul; acesta ne-a oferit trei paturi pentru doamne pentru domni avand numai fan §i paturi p.128

p.129

dandu-ne de mancare atat seara cat si dimineata. [...] La Cazan17, la departare de o mild de Plavi§evita, am debarcat pentru a vedea drumul nou care duce la Orwva. 0 mare parte a drumului a fost taiata in munte; stanci mart se aplecau in afara, amenintand parca pe calatorul Para grija. In alte locuri insa, se afla destul loc pentru a face drum fara a mai sapa in straturile de piatra. Un parapet din marmura neteda gasita acolo a fost ridicat la margine; 600 de oameni lucreaza la drum, dar pentru a-1 termina // in cativa ani, ar trebui sä fie angajati mai multi. Cum ne plimbam pe tarm, am intalnit nite fete in port romanesc. Acestea purtau o fota larga 1i un brau de lana colorat felurit, lat de 9 degete §i cu §nururi din acela§i material ce le at'ama pans la genunchi, formand ni§te ciucuri lungi de 1 picior §i jumatate; erau insa desculte. Mergand putin mai departe, ne-am catarat pe ni§te trepte abrupte, ajungand la cunoscuta pe§tera numita Pe§tera lui Veterani18, unde 300 de austrieci conduqi de generalul Veterani19 s-au aparat in timpul ultimului razboi cu turcii20 timp de 3 luni,

capituland in cele din urma. Intrarea se face printr-o crapatura ingusta, greu de strabatut §i care nici macar nu poate fi vazuta bine. Pqtera este luminata printr-o mica spartufa in stanca de deasupra, cununa inaccesibila a unei ridicaturi de piatra piramidala de 700 picioare inaltime. inauntiu se afla o pulberarie 1i un izvor. [...] IS Dunarea are aici largimea cea mai mare: 5 083 picioare. Partea cea mai ingustA este dincolo de Dubova unde sunt numai 370 de picioare latime" (n.a.). 16 Sat si corn., jud. Mehedinli. 17 Casarn, topic in apropiere de Plavisevita. 18 Vedranische Holle.

19 Vedran, Federigo Veterani (1650-1695), comandant general imperial al Transilvaniei, in rAzboiul antiotoman inceput la 1683, ucis in batalia de la Lugoj in 1695. Vezi vol. VII al seriei vechi a colectiei de fats, Bucuresti, 1980, p. 464-478. 20 Confuzie intre evenimentele din 1692, and a actionat Veterani, §i cele din 1787, cand aceasta pesterA a fost folositil de posturile austriece avand in pazA linia Dundrii.

352

www.dacoromanica.ro

Cinci mile mai departe, adica zece de la punctul nostru de plecare, o

p.130

bisericuta cu o clopotnita ro§ie // indica satul Ogradena21, de unde nu mai sunt decat 6 mile pink la Or§ova [...] Or§ova este a§ezata intr-o pozitie frumoasa la capatul de sud-est al Ungariei, la granita cu Tara Romaneasca §i Serbia [...] Este surprinzator ca intr-un loc atat de insemnat nu se afla decat un satuc a carui stapanire nu aduce mare cinste celui care o are. Aceasta, pare-se, datorita faptului ca intreaga frontiers este o colonie military, de aceea // nici un loc nu are nevoie de o forts military prea puternica. In sat nu este nimic vrednic de vazut cu exceptia unei cladiri mari, deschise, Para ziduri, al carei acoperi§ este sprijinit pe ni§te stalpi. In mijloc se afla un spatiu larg §i ingust, incercuit de un tare de lemn §i destinat schimburilor cu sarbii, care tree apa 3 zile pe saptarnand, pentru a face negot inauntrul acestei Ingradituri, sub ochii inspectorilor sanitari. Marfurile care, dupa cum se crede, nu sunt de natura a comunica o contagiune pot fi cumparate de oricine in schimbul oricarui lucru; banii primiti de banateni insa, trebuie sa fie trecuti prin otet. Deoarece vasul nu urma sa piece din Schela Cladovei22 decat peste 4 zile §i cum nu era acolo nici un han, ne-am hotarat sa a§teptam la Or§ova unde puteam sa

p.131

p.132

ne a§ezam mai bine decat am fi crezut, judecand dupa marimea satului. Cauza pentru care nu trebuie sa ne grabim in calatoria de la Moldova la Cladova a ie§it curand la iveala; barcile cu bagaje §i pasagerii de clasa a II-a, in loc de a ajunge la Or§ova Intr-o zi, sau, cum am facut noi, intr-o zi §i jumatate, nu au ajuns decat a 3a zi. A 4-a zi a fost destinata evaluarii lucrurilor la vama de frontiers §i pentru alte

asemenea Indeletniciri. Abia in // a cincea zi, la ora stability la Inceput pentru

P.133

plecarea vaporului din Cladova, am plecat cu totii din Or§ova pentru a ne imbarca. Barcile ar fi putut sa piece chiar din a 4-a zi caci, datorita vitezei curentului, intr-un

timp foarte scurt ar fi ajuns la Cladova, dar matelotii, intovara§iti de slujba§i sanitari, sunt obligati sa se intoarca inainte de apusul soarelui, altfel ar fi supu§i carantinei, iar cauza care le grabe§te coborarea apei le impiedica trecerea inapoi. Astfel incat, numai data pleaca devreme pot sa se intoarca inainte de caderea noptii; de aceea nici o bared nu parase§te Or§ova decat dimineata. Una din zilele noastre de ragaz am destinat-o unei excursii la Mehadia, un ora§ situat la 20 mile de nord de Or§ova, vestit prin apele sale minerale. De§i ploaia curgea §uvoi §i singurul vehicul care ne era la indemana era o caruta fard arcuri,

facuta din scanduri batute Mid pricepere in cuie, unii dintre noi s-au hotarat sa pomeasca. Am ridicat rogojina deasupra §i ne-am a§ezat pe doua maldare de paie. Patru caluti, nu mai mari ca ni§te ponei, erau manati de doi tarani zdrentaro§i care jucau rolurile de vizitiu §i surugiu. Fete le for negre ca ale unor tigani, erau acoperite

de palarii ca acelea ale carbunarilor no§tri, in vreme ce hainele // acestor fiinte ciudate nu erau decat ni§te sumane carpite §i rasca'rpite §i iar rupte §i iar catpite, a§a 21 Sat desfiintat, inglobat la satul §i com. Ie§elnita, jud. Mehedinti. 22 Azi localitate components a municipiului Drobeta-Tumu Severin, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

353

p.134

incat se pare ca din costumul original nu ramasese mai nimic. Cu acesti insotitori am plecat spre Mehadia. Drumul serpuia prin vii, avand de-o parte $i de alta coline invesmantate intr-o bogata verdeatd, de cloud on mai frumoasa datoritd culorilor toamnei. Aldturi curge raul Cerna23, un torent vijelios de munte ale cdrui ape, marite

de ploi, se invartejeau in spume deasupra stancilor care le irnpiedicau mersul navalnic. In stanga am lasat ruinele unui apeduct din care famaseserd in picioare 6 arcade inalte. De cealalta parte am vazut niste tarani care se strdduiau sa ridice o

punte provizorie din trunchiuri de copaci pentru a inlocui una luatd de ape. Privelistea era de ambele part romantics in cel mai inalt grad $i desi pldcerea excursiei era mult micsorata de vremea rea si lipsa de confort a vehiculului, am fost totusi rdsplatiti pentru osteneala noastra. Apropiindu-ne de Mehadia, drumul nostru a mers de-a lungul malului raului cu acelasi nume, la fel de sdlbatic ca si Cerna in care is't varsa apele tulburi. Ajunsi in oral ne-am interesat dach au auzit ceva despre niste mine, dar degeaba. , Oamenii vorbesc limba ilia iar germana noastra nu o intelegeau. Unul din ei, totusi, ne-a indreptat spre o veche fortareatd, situata la 2 mile in afara orasului. Am

strabatut aceasta distantd, care ne-a parut indoitd sub ploaia care ameninta sa ne topeasca acoperdmantul fragil; negasind nimic am fost siliti sa ne intoarcem. Reintrand in oral am observat ramdsitele unui fort ddramat $i o ziddrie masiva si solids ridicata in started pe o magura, dar n-am mai fost in stare sa ne continuum cercetarile.

In hanul unde am luat masa, cloud afise, tiparite intr-un fel deosebit, erau lipite pe pereti. Pe unul din ele scria: Gott erhalte unsern guten Ferdinand adica Tine-1, Doamne, pe vrednicul nostru Ferdinand24. Celdlalt continea rugamintea cuviincioasd, adresata tuturor, de a fi atat de buni incat sa plateascd pe loc. Literele erau capitate, fiecare find formats din chipul colorat al unui om reprezentat intr-o anumitd atitudine §i cu ceva in mind. La o oarecare distantd literele erau perfect lizibile iar figurile nu se mai vedeau; vazute de aproape, insd, literele se pierdeau $i p.136

numai chipurile se vedeau //. Felul de a prinde usile in balamale in interiorul Banatului este foarte curios. Bara de sus este indreptata mult inapoi si este acoperita cu scandurile de lemn tare, astfel incat, atunci cand usa este prinsa de barna, al carei capat trece prin bard, poarta incepe sa se legene si se miscd in jurul barnei care o sustine. Unii dintre tarani poarta haine de piele si mantale captusite cu land; aici am observat, pentru prima oars de la granitd, braul pe care-1 poarta indeobste asiaticii. Un ciorap de paturd groasd este trecut uneori peste glezne si ldsat sa atame in cute largi, peste piciorul care este incdltat cu o cizma rosie facutd din iuft mirositor. Cu capul intors spre cask calutii nostri au luat-o la goand cu iuteala pe care ne-o doream $i mai repede decat am fost vreodata dui de caii greci din Germania,

am ajuns repede la cotitura care duce la bdi iar vizitiilor le-am poruncit sa o is 23 Czerna.

24 Ferdinand I, imparat at Austriei (1835-1848).

354

www.dacoromanica.ro

intr-acolo; nimic insa nu i-a putut hotari sa o face. Au spus ca era prea tarziu, caii erau obositi iar pand la apusul soarelui abia mai aveam timp sa ajungem la han. Aveau §i ei dreptate in felul Tor; de altfel am vazut ca nu ne-au mintit caci s-a intunecat cu mult Inainte de a ajunge inapoi//. pn apropierea bailor care sunt acum o statiune la mods, se afla un mic sat cu 20 de case unde se poate locui §i un han cu 100-200 camere de dormit, intretinut pe cheltuiala imparatului. Numele dat locului este Baile Herculane25, dupa o traditie potrivit careia Hercules s-ar fl imbaiat intr-o caverns intunecoasa de aici, unde se poate patrunde numai printr-o deschizatura nu destul de mare pentru a permite unui

p.137

om sa poata intra fara a se apleca. Izvorul natural care alimenteaza baile este impregnat cu hidrogen sulfurat, iar apa a carui temperature este de 45° R (133° F) este buns pentru vindecarea bolilor de piele §i a ipohondriei (!). Locul in sine nu are nimic intr-adevar remarcabil, dar frumusetea peisajului din apropiere nu trebuie sa fie uitata de calator; noi, cel putin, ne-am bucurat de ea atat cat ne-a ingaduit-o vremea n efavorab i la. [...]

Datorita unor functionari unguri ai serviciului sanatatii am scapat de neplacerile unei carantine care exists la hotarele Turciei si Tara Romaneasca,

p.143

dura'nd ca §i la hotarul austro-roman 10 zile in mod obi§nuit §i 20, atunci cand se

declare o epidemie. Trecand de satele sarbe§ti, Sibb si Kladosicza am ajuns la Schela Cladovei unde am fost dezamagiti in asteptarile noastre, vasul neflind acolo. Am pus lucrurile pe mal iar matelotii au fost nevoiti sa se intoarca in aceea§i zi la Orsova [...] Acum era timpul sa ne cautam case. Dar, cu cat cercetam mai mult lucrurile,

cu atat mai mult ne convingeam de imposibilitatea de a gasi un loc de dormit la Schela Cladovei. Aceasta statie principals de vase, cum este numita, nu este decat un sat de 30-40 de colibe de nuiele, unele cu tencuiala de Tut, altele lasate fara ea, aerul intra'nd Tiber. Putine din ele sunt acoperite cu papura, cele mai multe avand deasupra un strat de pamant, material din care aici se fac toate hornurile; cele mai multe case nu sunt decat un acoperi§ // cu o u§a, restul locuintei find sub pamant. Aceste locuinte nenorocite n-au decat o singura incapere, fare ferestre, luminata §i aerisita prin use. Toate sunt ridicate pe o parloaga neingradita. Singurul pat ce se gasea in sat era o lavita inalta, pe care se puteau intinde trei paturi; acesta ni 1-au luat insa niste preoti armeni si un evreu. Pusi intr-o atare dilema, trebuia sa alegem intre a astepta 2-3 zile vasul, tinut in susul raului de vremea rea, dupa ate ne-am inchipuit, §i a ne duce la mai marii de la Cemeti26, un targ .situat cam 5 mile mai departe, cladit pe locul unei asezari romane numite Termes27. 25 Hercules bad, astAzi oral jud. Caras-Severin.

26 Sat component at corn. suburb. Simian, municipiului Drobeta -Turnu Severin, jud. Mehedinti. 27 Traditie fantezistA.

www.dacoromanica.ro

355

p.144

p.145

p.146

La staruinta consulului englez28 am fost insotiti intr-acolo. Totusi, deoarece a mai trecut o vreme pand sa ne putem pregati de plecare, am avut posibilitatea de a privi in jur //. Priveli*tea pe care ne-o oferea satul era cat se poate de distractive. Peste tot era forfotd. Pescarii aduceau mereu trofeele dobandite; intr-un colt, sub un

umbrar de frunze uscate (singurul adapost fat. de soare §i de ploaie in afara

p.147

colibelor prapddite pe care le-am infati§at mai inainte) puteai fi vazuti §i calatorii rug cask a§ezati pe o lavita ce servea §i de masa, ospdtandu-se cu bucati de ton §i sturion, fripte pe un gratar §i cu oua rascoapte la un foc de vreascuri; putin mai incolo o ceata de barcagii, stand pe vine, 4i treceau din mans in mans painea neagra §i vinul otetit, cu toea veselia sankoasd §i a poftei de mancare, nesimtindu-se catu§i de putin stingheriti de gloata cainilor §i a porcilor (ultimele dintre acest animale avand un fel de triunghi in jurul gatului) care ii priveau pofticios //, maraind §i grohdind. In altd parte, o fats pe jumatate despuiata imbdia o jumatate de duzind de copii goi, in ceva care semana cu o troaca de porci, dar care s-a dovedit /And la urma a fi o unealtd a familiei, bund pentru toate nevoile gospodare§ti §i de buckdrie; dincolo putea fi vazuta o femeie taind gatul unei orkanii in vreme ce, alkuri de ea,

un tigan bkran cu parul carunt iii azvarlea picioarele intr-o caricature de dans, tinand in mans o cervtoare care salta cu acee0 gratie. Murddria dezgustatoare, skacia §i degradarea in care traiesc oamenii din acest sat, cu greu ar putea fi mai man in altd parte. Vai, nu este insd decat unul din chipurile mizeriei valahe29. imbracdmintea celor care au pe ei totusi ceva mai mult deck ni§te zdrente, are in mare masurd un caracter oriental. Femeile poarta un Val alb prins in copci de argint, care le inf4oara gatul §i cade jos pe spate. De urechi le atamd cercei lungi, de care sunt aninate uneori scoici. 0 cam* grosoland, lucratd din bumbac albastru, le este innodatd in jurul gatului. Manecile lungi le sunt suflecate pand peste coate, iar doud ca'§ii de tesdturd dungatd §i coloratd le coboard in fata §i in spate, incepand de la vests, si lasand deschise pdrtile prin care se vede catnap cea largd §i albastra. p.148

// Oamenii poarta o caciula din piele cu blana pe dinafard, au camasa brodata §i deschisa la piept, un brau ro§u, bracinari albi, obiele infa§urate in jurul picioarelor, ciorapi de land. Altii sunt vazuti purtand caciula, itari §i o haina largd de panurd alba, repede murdaritd §i care, nefiind spalata niciodata, ajunge neinchipuit de unsuroasd. Unii din paturile superioare, mai ales functionarii publici marunti, poarta

o haind de stofd albastra §i fes. Boierimea romans a adoptat cu totul costumul european. In cele din urma au sosit §i caii, care trebuiau sa ne duce la Cemeti. Fiecare trasurd avea 8 cai, cu cate un surugiu la 4 cai. Vizitiul Linea un bici de 7 picioare cu 28 Robert Gilmour Colquhoun (1803-1870), consul general al Marii Britanii la Bucure§ti (17 nov. 1834-20 iul. 1859). 29 Yn dorinta accentuArii pitorescului, autorul exagereaza descrierea tabloului saraciei in care i-a gasit pe taranii romini, neracand, probabil, cuvenita deosebire intre ei §i tiganii robi sau nomazi, care traiau prin satele noastre, cufundati, intx-adevitr, intr-o stare de jalnica mizerie.

356

www.dacoromanica.ro

un maner care avea doar a 8-a parte din lungimea curelei. Animalele erau ni§te caluti salbatici cu hamuri §i fraie rudimentare din franghie. Vizitiii aratau la fel de salbatici, iar ve§mintele for de aba carpacita semanau cu ni§te haine de cer§etor. Un calaret, inarmat cu pistoale, baltag §i flints, intovara§ea fiecare trasura.

De indata ce am pornit, surugii au inceput sa hauleasca, tinand-o intr-un racnet pans ce am ajuns la destinalie. // Acest strigat nemaiauzit corespundea plesniturilor din limbs ale vizitiilor no§tri §i vorbariei plina de familiaritate a italienilor. Datorita zbieretelor insotitorilor no§tri, caii au alergat cat au putut mai bine; cu toate incercarile de a-§i urma drumul, unul din ei s-a prabu§it insa, fiind

p.I49

lasat in urma. Vizitiul ne-a spus ca ii era somn dar cred ca mai degraba era epuizat. Drumul nostru trecea peste un ima§ presdrat cu mure §i porumbe30, find cat se poate de rau §i trecand peste numeroase paraie astfel incat, de§i calutii au galopat cat au putut, am inaintat destul de greu, intunecandu-se inainte de a fi ajuns. Ispravnicul, §i un alt dregator care, alaturi de sotiile lor, ne-au primit cu un

calduros bun-venit §i-au impartit grupul nostru intre ei. Deoarece, cu exceptia ispravnicului, nimeni nu vorbea alta limbs in afara celei romane, singurul nostru mijloc de a comunica au ramas semnele. Casa gazdei noastre avea un singur cat, ridicat deasupra suprafetei terenului §i la care se ajungea urcand o seams de trepte inalte, fiecare find formats de un trunchi de copac taiat grosolan. Patru camere dacleau intr-un salon al carui mobilier nu cuprindea decat o sofa mare §i o masa. Una

din camere tinea locul unui birou pentru judecarea micilor contraventii, alta era o bucatarie, a treia nu am vazut-o iar a patra era dormitorul nostru. 0 sofa, lunga de vreo 10 picioare §i // lata de 4, umplea aproape toga Incaperea, cu exceptia locului

p.150

unde se afla soba. Cateva icoane atamau pe pereti; printre acestea erau doua infati§ari ale Fecioarei, una in care i se vedeau fata §i mainile iar alta unde putea fi vazuta in intregime, cu exceptia partilor care fusesera acoperite cu metal poleit, un stil foarte la mods printre credincio§ii bisericii ortodoxe. Nu se irosise vopseaua pentru u§i §i ferestre, locul marginit de rama u§ii find umplut cu hartie. indata dupa sosirea noastra, stapana casei ne-a adus o tava cu patru ce§cute rotunde de sticla, foarte frumoase, cu marginile Impodobite §i aurite. Doua din ele erau umplute cu dulciuri, iar celelalte cu apa. Acesta este obiceiul roman de a primi pe toti oaspetii atunci and ace§tia intra in casa; in timpul scurtei noastre §ederi la

Cerneti ni s-au dat acestea de 3 ori. Dulciurile sunt date pentru a face sa treaca gustul neplacut al apei, care este proasta peste tot in principat. Se aduc numeroase linguri, caci eticheta nu ingaduie sa fie folosita aceegi lingura de doua ori. Peste un ceas am fost chemati la masa de sears, unde ni s-au dat tot felul de fructe, o pasare fripta, ochiuri, lapte fiert, salata §i un fel de branza, toate fiindu-ne servite de catre stapanul casei §i un confrate al sau infra slujba mesei un mic rob tigan care statea mai deoparte. Inainte de a ne geza, gazda ne-a adus un ibric de metal cu // un capac 30 Fructe ale porumbarului, arbust salbatic din familia rozaceelor.

www.dacoromanica.ro

357

p.151

lung si ingust si un lighean de tabla cu o suprafata netedd, gauritd ca o strecuratoare,

avand deasupra un cerculet pe care se afla o bucata de sapun. Cum noi tocmai cerusem niste unt, iar lucrurile acestea semanau prea putin cu ceea ce folosim noi pentru a ne spdla, ne-am apucat sa tdiem sdpunul cu un cutit, crezand ca avem de-a

face cu unt. Deoarece n-ar fi fost frumos sa zambeasca la greseala unui strain, singurul lucru care a mai ramas de facut binevoitorului nostru prieten a fost acela de a ne uda bratele cu apa pregAtila pentru mainile noastre si de a iesi in grabs, in vreme ce noi am inceput sa ne plangem de ceea ce credeam ca este politetea romaneascd.

In timpul cinei, divanul a fost acoperit cu cearsafuri iar pernele au fost

p.152

infasate in muselind brodata cu snururi, innodate cu panglici roz. Dupa odihna din timpul noptii care ne-a mai inviorat, am iesit pentru a vedea cum arata orasul in care ne aflam. Cea mai mare parte a caselor sunt asemandtoare celor din Schela Cladovei, putine sunt ceva mai bune, printre ele aflandu-se si cele douA in care grupul nostru primise gazduire; acestea din urma sunt spoite cu var si au un acoperi§ foarte inalt, facut din §indrild. Portile au deasupra niste umbrare grotesti de lemn care, dupd cite se pare // au menirea de a le apara de ploaie. Acestea au capetele ascutite si sunt facute din scandurele netede si patrate. Ulita principald este largd si marginita de ambele parti de pravAlii. Fiecare din ele este alcAtuita dintr-o odaie deschisd, acoperitA cu o rogojind.

Dimensiunile cladirilor pline de noroi, platforma din fata lor, imbracamintea bdstinasilor si numdrul cainilor care alergau de capul lor pe ulite constituiau un ansamblu intr-adevar oriental.

La micul dejun un bdiat (de tigan) rob ne-a adus cafea si pesmeti tari; la amiazd am luat masa impreuna cu prietenii nostri in casa ispravnicului, Dimitrie

p.153

Chinezu, un om de vreo 50 de ani, care are o sotie placutA si 14 copii. Cele trei fete ale sale, pe care le-am vazut, sunt modeste si bine crescute. Tustrele erau imbricate in niste haine, cum te-ai putea astepta sa vezi la noi numai in familia unui ofiter cu jumatate de soldd, foarte sArac. Leafa tatalui lor, dupd cum ni s-a spus, este numai 60 de lire sterline pe an // principala retribuire a slujbei sale, care trebuie mai intai sa fie cumparatd si este limitata la 3 ani, depinzand de procentul extorcdrilor practicate. Ispravnicul ne-a primit cu multi politete, adresandu-ni-se

intr-o francezd stricata, apoi ne-a prezentat presedintelui tribunalului si altor autorifati, care fusesera atAt de amabile incat sa intAmpine pe straini.

Intreaga populatie este intr-o stare de abjecta dependenta de voia ispravnicului, putand fi bAtula pentru cea mai mica ofensA, reald sau imaginard.

In timp ce ne aflam in casa gazdei noastre, la usd s-a oprit un om cu o scrisoare; neindraznind sa o inmAneze, statea tremurAnd la distantd, tinAnd-o in matt; sotia ispravnicului, find intrebata de ce omul arata asemenea fried, a raspuns cu raceald ca ii era fried de a nu fi bdtut in cazul ca sotul ei s-ar fi aflat in birou, meritand o pedeapsd in cazul ca nu ar fi obtinut informatii corecte asupra miscarilor

358

www.dacoromanica.ro

ispravnicului. Mai multi slujitori ne-au trezit mila prin chipurile tor, ofilite de necazuri. Ni s-a spus Ca erau robi cu totii.

Cand ne-am a§ezat pentru a pranzi, gazdele, // care luasera parte activa la oranduirea mesei, ne-au urat pofta buna", pentru stimularea careia, ne-au pus in

p.154

fata pe§te sarat, caviar, adica icre de sturion §i castraveti murati. A urmat sups, apoi o mancare de vacs cu sos, pasari, miel cu mazAre, pe§te §i o salata de varza acra cu ulei §i otet, struguri gusto0 ai piersici; pere proaste gi nuci au incheiat masa; au fost apoi aduse cafele $i ciubuce iar ospitalierii no0ri prieteni, inclinandu-se cuviincios in fata fiecaruia din oaspetii tor, 0-au exprimat nadejdea ca ace0ia avusesera parte de o masa buns. Cand s-au stins lulelele, intreaga familie s-a retras pentru a-si face siesta, un obicei atat de raspandit, incat chiar lucratorii §i slujitorii se duc sa se culce in miezul zilei. Dupa ce s-au sculat, am fost in0iintati ea vaporul sosise la Schela Cladovei, a.,a ca am pornit -o cu surugii zbierand, urland $i tipand la caii for mai tare cleat era

nevoie, pentru a face cinstire ispravnicului, care ne-a intovara0t intr-o trasura cu trei calareti.

Ospitalitatea in tarile necivilizate costa foarte putin, toate lucrurile de mancare fiind ieftine; de pilda, la Cerneti, o pasAre poate fi cumparata pentru 2,5 centime, iar 6-7 oua //, gata coapte, pentru o centima. De indata, tusk ce un sistem de navigatie cu aburi va fi organizat pe Dunare, iar in Tara Romaneasca va incepe un aflux de straini, civilizatia se va dezvolta, iar ospitalitatea primitive va descre0e in chip necesar.

Cu toga aparenta unei saracii extreme, unii dintre taranii roman sunt cunoscuti ca oameni bogati; ace0ia sunt astfel pentru CA si-au ingropat banii un obicei fara indoiala impus de stoarcerile carora le-au fost supu0; cu totii au pus de-o parte cate ceva in felul acesta. tndeletnicirea for de catre capetenie este astazi agricultura, deli in trecut s-au ocupat mai mult cu pastoritul, dupe cum le arata ai numele, caci in ilirica Vlach" inseamna pastor de unde §i numele de Valahia"31. Ei socotesc timpul de la apusul soarelui, impartind fiecare zi solara in 24 de ore care

cresc §i scad mereu, prima din ele incepand la disparitia soarelui sub orizont, moment cand toti sunt obligati sa -$i schimbe ceasurile. Aceasta provincie, ca §i Moldova, a fost carmuita, pans in ultima vreme, de catre un principe ales dintre grecii fanarioti de la Constantinopol $i inve§mantat cu autoritate regaliana. Numele carmuitorului de azi este Alexandru Ghica32.

El este numit hospodar'', un cuva'nt corupt din rusescul gospodin" stapan; ca bei al Imperiului Otoman are denumirea de arhiprint". Guvemamantul austriac ii spune inaltime serenisima" iar supu0i sai it numesc Prea inalte". Fiii lui sunt numiti bei zadO"33 sau fii de print; nepotii n-au titlu, insa. 31 Afirmatii naive gi incorecte, reflectand lacunele de informare ale autorului. 32 Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Tai Romine0 (1 ap. 1834-7 oct. 1842). 33 Beyzadahs.

www.dacoromanica.ro

359

p.155

Inainte, domnitorul era numit si depus dupa bunul plac al Portii, obtinandu-si situatia si pastrand-o prin aur. Cel care oferea mai mult obtinea locul vacant si it Linea unul, doi sau mai multi ani, pana cand cineva avea destula influents pentru a obtine o porunca privind inlaturarea din scaun. Astfel, scopul unui principe, atat de nesigur pe locul sau, era acela de a pune mana pe cat mai multi bani in cel mai scurt timp cu putinta, lucru pe care-1 facea prin stoarceri lipsite de rusine sau cumpatare.

In ultimii ani, Tara Romaneasca si Moldova au fost eliberate din starea for de abjecta dependents fats de Poarta, nu insa pentru a castiga libertatea, ci pentru a cadea in mainile Rusiei. Prin tratatul de la Bucuresti, semnat in 1812, tarul p.157

dobandea dreptul de a se amesteca in afacerile religioase ale poporului si in cazurile de ultragiu /1 aduse de slujbasii turci la adresa supusilor for crestini din principate34. Prin tratatul de la Adrianopole din 1829, aceasta putere, dupa cum bine se stie, a crescut atat de mult, incat provinciile in chestiune au trecut de fapt la autocratul din nord, desi au ramas in continuare supuse in mod nominal sultanului35. Acestuia din urma Inca i se mai plateste un mic tribut anual, iar domnii sunt numiti de el, desi nu

ca mai inainte, cum doresc; este nevoit sa aleaga unul dintr-un numar de candidati care ii sunt recomandati de boieri. 0 data investiti cu autoritatea princiara, domnitorii nu mai sunt amovibili in timpul vietii, cu conditia de a-si plati tributul care, Inainte de 1829 era fixat la 2 000 000 piastri pentru Tara Romaneasca si 1 000 000 pentru Moldova. Siguranta for este garantata de Rusia care, pentru a-si asigura mai bine stapanirea asupra tor, a silit Turcia sa accepte stabilirea unui

cordon de carantina, intins de-a lungul Dundrii de la Euxin la Ungaria, avand menirea de a stavili once comunicatie libera intre posesiunile Portii si aceste provincii care-i apartin numai cu numele. Tot asa cum recomandarea Rusiei poate da oricarui individ tronul principatului, ordinele ei pot sa-1 nimiceasca intr-o clipa; nici un lucru, oricat de obisnuit ar fi, dar care ar putea fi neplacut tarului, nu poate sa se faca fard aprobarea Rusiei. 0 curioasa dovada a acestui lucru a putut fi vazuta

la Bucuresti, cu putin timp inainte. Printului care facuse ceva care nu placuse tarului36, consulul rus37 i-a comunicat de indata nemultumirea stapanului sau. Ghica

a trimis o scrisoare in care 'isi arata parerea de rau pentru faptul ca, fara a voi, suparase pe imparat. Aceasta insa nu era de ajuns. Consulul a insistat ca printul sa se dezvinovateasca in persoana; astfel domnul Tarii Romanesti a fost vazut cerand iertare la usa unui functionar rus! 34 Aceste prevederi erau mai vechi, datand din vremea tratatelor si intelegerilor anterioare

incheiaite de Rusia cu Poarta otomana in 1774, 1779, 1792 si 1802; in 1812 ere au fost doar reintarite. 35 Aluzie transparenta Ia instaurarea regimului regulamentar in principate, aflate in acest mod sub un adevarat condominiu otomano-tarist. 36 Nicolae I, tarul Rusiei (1825-1855). 37 Piotr Ivanovici Ruckmann, consul al Rusiei Ia Bucuresti (1835-1839).

360

www.dacoromanica.ro

Printre feluritele imprejurari care tind la strangerea legaturilor intre Rusia §i provinciile Tara Romaneasca §i Moldova este identitatea credintei lor, caci toti locuitorii Tarii Romane§ti in de biserica ortodoxa, nutrind cea mai inver§unata ura fats de tot ce este turcesc. De asemenea, ei tin de stilul vechi, in praznuirea de cuviinta a sfintelor sarbatori.

In legatura cu religia celor doua principate, trebuie amintit §i faptul, interesant, §i vrednic de a fi pomenit, ca Biblia era necunoscuta in limba locuitorilor

pans // in anul 1735, cand domnul Constantin Mavocordat a poruncit sa se

p.159

tipareasca Vechiul §i Noul Testament in limba tarii38. Ca o masura preliminara, insa, acesta a fost silit sa nascoceasca un alfabet compus din litere slave §i grece0, caci,

pans atunci, limba tarii nu fusese folosita niciodata in scrieri39 iar putinele documente publice care trebuiau incredintate hartiei erau scrise cu litere slavone, caractere prea putin apte pentru o limba careia ii erau aplicate fortat. Sistemul de tiranie incepe de la domnitor §i se intinde papa la boieri; intreaga populatie poate fi impartita in doua clase, tirani §i robi. De§i majoritatea poporului se afla de fapt in robie, singurii care sunt socotiti astfel dupa lege sunt tiganii i cei ce se trag din ei. In Ungaria, un mare numar din ace0a se afla raspanditi printre tarani dar Tara Romaneasca i Moldova constituie cartierul lor general unde

alcatuiesc o class numeroasa; insetnnati prin numarul lor, tiganii sunt insa dispretuiti, ba chiar socotiti numai ni§te vite de povara. Se crede ca ar fi vreo 150 000 in cele doua Principate // [...] Ei se casatoresc numai intre ei, perpetua'nd astfel trasaturile distinctive ale rasei atat la corp cat §i la minte. Deoarece toti tiganii trebuie sa plateasca stapanirii o dare anuala, in graunte de our in valoare de la 10

p.160

centime la 3£, ace0a au capatat indemanare in a gasi metalul pretios in raurile aurifere din principate §i in a-1 ceme de // nisip printr-una sau alta din metodele deja incati§ate41. Unii se indeletnicesc cu meseria de fierar, altii cu cea de caldarar, iar altii cu cea de dulgher; cu totii, insa, nutresc o aversiune, innascuta castei lor, fats de agriculture, de§i, dupa cate se zice, aici ei sunt mai putin lene§i §i cu o viata mai gezata decat in cea mai mare parte a celorlalte taxi. Un barbat sanatos costa 3£ iar

o femeie 2; ambele sexe sunt vandute §i cumparate de catre boieri Med nici o consideratie pentru legaturile lor de familie. Numai cu 8 zile inainte de a ajunge la Cemeti, un boier, a carui case era alaturi de cea in care am scris aceste lucruri, a despartit un rob care intretinea cu munca sa o sotie §i 3 copii, trimitandu-I intr-o a§ezare departata, in interiorul tarii, in vreme ce familia lui a fost vanduta altcuiva. Alt boier, care avea un tigan ce ca§tiga ceva ca fierar, i-a vandut sotia §i copiii 38 Eroare. Autorul ignore traducerea Bibliei in vremea lui $erban voda Cantacuzino de catre fratii carturari Radu si $erban Greceanu (1688). 49 Afirmatie fantezista. 4° Corect, chirilice. 41 In capitolul unde autorul se ocupa de Ungaria.

www.dacoromanica.ro

361

p.161

p.162

pentru a putea dispune de tot ce ca§tiga omul. Asemenea intamplari nu sunt rare; dimpotriva, sunt prea dese pentru a fi socotite drept lucruri neobi§nuite. Imoralitatea cea mai dezgustatoare cuprinde toate clasele din principate; deseori mamele i§i ineaca noii nascuti in Dunare42. Cand ii vad ca se poarta astfel // cu proprii for copii ! mi-a spus o doamna (din Anglia) care locuia acolo vei isitelege prea bine ca nu ma pot simti sigura cu ei. Aceste pilde, imitate cu sarguinik pot fi gasite in paturile cele mai de sus. Legamantului casatoriei nu i se da nici o insemnatate. Mi s-a spus ca sta. in puterea oricui, barbat sau femeie, de a obtine de la mitropolit divortul, motivandu-1 printr-un capriciu sau o alts preferinta. Astfel, se

intampla adesea ca un domn §i o doamna care au fost inainte casatoriti, intovara§induli partenerii la bal, sa-§i intalneasca 2-3 din fo§tii soti ai doamnei §i tot atatea foste sotii ale domnului; nici una dintre parti nu este mai putin stimat'a in societate in urma divorturilor frecvente [...] Se poate spune cu tarie ca intreaga cre§tinatate nu cuprinde o Cara mai lipsita de morals §i mai degradata decat Tara Romaneasca Si Moldova43.

La judecatorii, dreptatea este o vorba goala. Tribunalele sunt, ce-i drept, p. 163

numeroase // §i se pot face pans la 4 apeluri la o pricing, dar calea celui ce se plange de ceva trebuie sa fie a§ternuta cu metal pretios, iar judecatorul joaca a§a cum ii cants aurul. Atat de notorie este nedreptatea de la tribunalele turce§ti (!), incat toti consulii straini sunt autorizati cu puterea de a casa judecata asupra unui concetatean

de-al lor, putere recunoscuta in alte regate dar sanctionata prin tratate cu Poarta;

procesul trebuie sa se desfa§oare de fats find §i consulul care, daca nu este multumit de rezultat, poate sa trimita cazul la Constantinopol, unde hotararea judecatorului suprem trebuie sa fie aprobata de catre ambasadorul regelui a carui protectie este ceruta de impricinat. Un consul strain poate, de asemenea, sa unnareasca guvernamantul pentru o

datorie Eta de unul din supu§ii puterii pe care o reprezinta; el poate chiar sa

p.164

popreasca §i sa sechestreze orice proprietate publica in care asemenea indivizi au investit bani; s-a intamplat astfel, cu putin inainte, ca o cantitate de sare ce apartinea ocarmuirii Tarii Romane§ti sa fie sigilata de consulatul englez pans la plata unei sume imprumutate de la un supus britanic. Datoria care, astfel, ar fi putut ramane neplatita pans astazi, a fost lichidata pe loc. // Tam Romaneasca poate fi descrisa ca un plan inclinat, aplecat spre Dunare §i brazdat de numeroase rauri care curg toate in albii paralele ce intretaie astfel fluviul in unghiuri aproape drepte. Populatia nu trece de 1 milion. Parnantul este arid, in

genere, de§i se pare ca pe vremuri a fost de 2 on mai productiv, caci, Traian trimitand o colonie de 30 000 de oameni pentru a cultiva pamantul, romanii au obtinut de aici hrand pentru armata for in vremea razboiului cu scitii §i sarmatii. 42 Exagerari ale autorului care generalizeazA unele cazuri izolate. 43 Aprecieri exagerate si false, izvorate din prejudecatile de pastor puritan ale cAlatorului.

362

www.dacoromanica.ro

Ca urmare a acelei colonizari44 poporul §i-a luat numele de Roman", obiceiurile vadit imprumutate de la vechii for cuceritori §i limba, aproape in intregime latina. Ca membri ai bisericii ortodoxe, au luat bineinteles §i multe cuvinte de la greci; legaturile for cu Rusia i Orientul le-au adus cuvinte slave §i persane (!) iar schimburile cu Europa au introdus cuvinte italiene [..445. De§i ne-am grabit sa plecam de la Cerneti pentru a ajunge din urma vasul, n-am fost sub presiune dec.& in dupa-amiaza urmatoare la orele 4, deoarece romanii 1nsarcinati cu incarcarea vasului n-au dovedit nici pricepere §i nici indemanarea obi§nuita, scapand in apa o trasura noua trimisa de la Viena la Bucure§ti, act de neglijenta care ne-a intarziat plecarea cu 4 ore. La patru mile de Schela Cladovei, spre malul romanesc, se afla ruinele unui turn vechi care pe vremuri facea de temut cetatea Severinului, ridicad de Septimius Severus" §i 'Inca numita dupa acesta. Stapanirea clade§te acum un ora§ nou pe locul celui vechi cu o vama §i o carantina; acesta promite ca, in cativa ani, sa devina un loc de oarecare importanta §i sa fnlocuiasca Schela Cladovei ca statiune principals

p.168

a vaselor.

Putin mai departe, pe ambele parti ale raului, sunt rama§itele podului ridicat de Traian in timpul celei de-a doua expeditii a sa 'impotriva dacilor. Dunarea este aici de 2 400 picioare lungime, uneori pot fi vazute, Una fiecare mal, 4 arcade // dar nici una nu este vizibila din mijlocul raului. Din marimea celor care au mai ramas, se vede ea trebuie sa fi fost de-a currnezipl raului 22 de arcade. Dar, din lipsa oricaror urme de zidarie i din natura solului se poate deduce ea a fost inainte la mijloc o insula care a fost units cu cele doua maluri prin doul poduri mai mici; faptul ca ceva mai jos se afla inca o insulita, sprijina aceasta parere, putand oferi un mijloc pentru o comunica%ie intre cele doua maluri cu o cheltuiala mai mica decat ar fi fost nevoie pentru a construi un pod lung de o jumatate de mila47. [...] Malul romanesc al fluviului este chiar mai putin populat decat cel turcesc, deoarece multi din supu§ii principatului, dezgustati de propriul for guvernamant,

emigreaza in fiecare an in Bulgaria, cautand ceva mai bun sub carmuirea mahomedana. 18 mile mai jos [...] se afla ora§ul valah Calafat, langa care ru§ii au facut o tabara in ultimul razboi48 §i au pierdut in lupta aproape 10 000 de oameni. [...] " Inundation. 45 Afirmatii istorico-lingvstice confuze ale autorului, din care reies totusi anumite cunostinte privind latinitatea originii si limbii poporului roman.

" imparat roman (193-211). Ruinele apartin probabil fostului castru roman de aparare din aproprierea Drobetei.

47 Vezi aminunte la D. Tudor, Podurile romane de la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1971, p. 142-148. 48 Rizbolul ruso-turc din 1828-1829.

www.dacoromanica.ro

363

p.169

p.172

p174

p.177

Intre acest loc 49 $i Vidin, in partea opusa satului turcesc Ortzar, dupd cum ne-a informat capitanul, dl. Quin50, primul englez care a incercat o calatorie pe Dundre, a fost silit, in august 1834, sa paraseasca vaporul care a stat quat pe un banc de nisip cloud zile. [Autorul $i tovara$ii sdi au fost astfel primii care au reu$it sa calatoreasca 'Ana la Galati in Moldova, la 12 ore de Marea Neagra]. Ba$tina$ii spun ca numai o data la 40 de ani, raul scade atat cum 1-a gasit dl. Quin, adica la numai 3 picioare de apa [...] La Giurgiu, ru$ii au pierdut multi oameni in 1829. Biruinta insa a ramas de partea lor; fdcand fortificatiile una cu pamantul, ei au lasat $antul $i cateva movile pentru a arata unde au stat. Orawl este darapanat rau $i este alcatuit, ca $i cea mai mare parte a orawlor din Tara Romaneasca $i Bulgaria, mai ales din colibe. in Piata mare este un turn inalt $i patrat, unde se afla un clopot numit gre$it ceas, care suns la anumite ore. Cu exceptia acestei cladiri, piata nu se deosebe$te prea mult de o

curte mare, inconjurata de colibe, ca in Irlanda. Giurgiu duce un comert considerabil cu unele °raw austriece $i o mare parte a negotului bucure$tean, al carui port este, se face prin el [...]. Compatriotii no$tri au plecat la Bucure$ti, care este la o zi departare de Giurgiu. [Autorul ramane la Giurgiu]. Bucure$tii, capitala Tariff Romane$ti $i re$edinta domnitorului, au o populatie

p.178

p.183 p.188

de aproape 100 000 de suflete. Oamenii se impart in doua clase, bogati $i saraci. Bogatii dau dovada de lenevie $i inclinare spre $coald. Saracii sunt intr-o stare de mizerie abjecta $i degradare I. exports mai ales land, unt, miere, seu, ceara, cherestea, sare $i alimente sarate, pentru pietele de la Constantinopol $i Odesa; de asemenea, in Germania se exports porci, vite, cai $i piei, de unde, in schimb romanii aduc multe din cele de trebuinta $i aproape toate obiectele de lux, cu exceptia blanurilor, panzeturilor $i ceaiului pe care le aduc din Rusia. [...] Nu departe de Giurgiu se afla locul unei vechi tabere genoveze de unde soldatii acelei republici inspaimantau pe vremuri pe bulgari52. [...] Putin inainte de a scalda temelia stancilor pe care se afla ruinele Har$ovei53, Dunarea face o curbs mare curgand spre apus, exact impotriva cursului sau de pand atunci. In acest loc vartejuri $i contracurenti impiedica trecerea vaselor, care nu sunt actionate de aburi. Ni$te maguri de calcar cu forme grote$ti se inalta semet pe malul " Localitate pe Dunke, pe malul bulgaresc. 50 Este vorba de Michael J. Quin care a scris cartea A steam voyage down the Danube. With sketches of Hungary, Wallachia, Servia & Turkey, apkuta in doui volume la Londra, in 1835. 51

Aceleasi aprecieri simpliste de divizare absoluta a societkii in douA clase perfect

antagonice, fArA nici un punct de apropiere. 52 Eroare. in realitate erau ruinele cetAtii lui Mircea cel Baffin din ostrovul Smarda, vezi Paul

Cemovodeanu, Cetatea Giurgiului. Studiu istorico-militar, in Studii gi materiale de muzeografie istorie military ", nr. 2-3 (1969-1970), p. 78-83 Si p. 106, n. 97. 53 Heir,sovo, oral, jud. Constanta.

364

www.dacoromanica.ro

§i

bulgaresc, iar Cetatea Flarsova54 se vede pe una din ele. De aici la Galati, raul serpuieste printre insule joase acoperite cu trestie si tufisuri, rareori putand fi vazuti

copaci, Cu exceptia marelui sat Gropeni55, unde un porn singuratic depaseste colibele, monument al propriei sale izolari. Pe o distant& de 69 de mile se afla nu mai putin de 42 insule mari. La mici distante de-a lungul tarmului, ostasi romani voiosi, cocotati ca niste maimute in niste foisoare din par I i arata chipurile murdare56 mai in unison cu intinderea pustie decal pelicanii care plutesc deasupra acestui ocean de insule §i i§i umplu pungile inainte de a pleca in Egipt ca in fiecare an. Am ancorat pentru noapte pe partea opusa gurilor raului lalomita, ceata densa a diminetii oprindu-ne de a face mai mult de 90 de mile pe zi. Din aceeasi pricina am fost impiedicati de a pleca inainte de orele 8 dimineata. Dupa ce, timp de cateva ceasuri, am strabatut o regiune intru totul asemanatoare celei descrise, am ajuns la Braila, un fort57 care si-a castigat faima in timpul luptelor sangeroase, in care rusii au pierdut 30 000 de oameni, iar turcii intreaga for garnizoana. Atunci cand rusii erau pe punctul de a da foc unor explozibile, musulmanii le-au luat-o inainte, cu o contramina, aruncand in aer 12 000 de inamici; datorita unei mine proprii, care a

explodat inainte de vreme, rusii au pierdut // 8 000, iar in timpul asediului $i in ultimele lupte inca 10 000 de oameni, printre care $i 3 generali, in amintirea carora a fost ridicat un monument intre locul unde se afla fortul, astazi in intregime distrus $i micul sat Apa-Dulce58.

0 oprire de o ora ne-a dat ragazul sa facem o plimbare prin imprejurimi §i sa cercetam orasul care se tidiea din cenusa celui vechi. Un ban, infiintat in vremea din urina de un neamt59, este singurul adapost pentru calatori in toata Tara Romaneasca, poate cu exceptia capitalei, Bucuresti: cateva casute albe, confortabile, cu ferestre,

tocmai sunt terminate; altele abia se tidied; locuintele saracimii, primele case acoperite cu tigla vazute de not de la un timp incoace, pot chiar sa nazuiasca la cinstea de a se numi vile. Pe ulita mare, doll arcuri de lemn, ridicate pentru o parada in cinstea recentei vizite a contelui Vorontov60, guvernatorul general al Rusiei de Jos, sunt o dovada a 54 Pentru care vezi V. Bratulescu, Cetatea Mirsova, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", XXXIII (1940), p. 3 -24. 55 Gropen, sat si com., jud. Braila. 56 Afirmatii rautacioase si gratuite. 57 De fapt cetatea ridicata de turci dupe 1540 si distrusa in timpul razboiului ruso-turc la 1828, vezi M. Popescu, Raiaua si cetatea Bra-ilei, in Analele Brailer, I (1929), nr. 2-3, p. 6-19 si nr. 4-6, p. 37-40; idem, Ddramarea naafi! Brdila, ibidem, VI (1934), nr. 1, p. 21-28. 58 Arba Dulcsa, sat disparut, inglobat astazi orasului Braila. ss Probabil hanul lui Nita Brandaburgu (desigur Johann din Brandenburg) amintit inca din 1833, vezi N. lorga, Cei dintdi ani in noua Braila romdnescd (1832-1866), Bucuresti, 1929, p. 35. 60 Mihail Simionovici Vorontov (1782-1856) feldmaresal, participant la campaniile impotriva lui Napoleon si la razboaiele ruso-turce, ajuns guvernator al Noii Rusii (1823-1844) si Caucazului (1844-1856).

www.dacoromanica.ro

365

p.189

influentei nordice in Tara Romaneasca. Mai multi negustori englezi 5i cativa greci se aflau pe malul apei. Primul vas britanic care a mers in ultima vreme pe Dunare p.190

a adus un vice-consul la Braila61; de atunci incoace II au mai sosit 11 vase din Anglia. Exporturile anuale pot fi socotite la vreo 80 000 capete de vita $i 250 000 piei de oaie, trimise in Ungaria 5i Germania, 500 de incarcaturi de cargou cu grau, orz 5i ovaz, fiecare de 200 tone, 1 000 tone de seu, 40 000 funzi de lana 5i 1 000 funzi de cantarida pentru diferite tari; pe langa acestea, doage pentru Anglia $i yin pentru Rusia. Un cal se vinde aici cu 3 lire aproape, iar preturile celorlalte articole pastreaza acelea5i proportii. 8 cai pentru o distanta de 12 mile costa 22 pia5tri sau ceva mai putin de 7 centime. Socotelile se fac aici in monede turce5ti, parale $i

pia5tri, 40 de parale la un piastru care este cam de vreo 3,5 lire, de5i la

p.191

Constantinopol $i Smima este ceva mai mult de 2,5 lire. In timpul celor 6 zile pe care le-am petrecut intre Schela Cladovei 5i Braila, n-am primit la bord nici un pasager. In acest loc, ispravnicul $i sotia sa, intovara5iti de alti slujitori cu nevestele lor, s-au imbarcat pentru a face o mica excursie pana la Galati, singurul lucru care are sa ofere o variatie vietii for monotone. Ispravnicul vorbe5te frantuze5te, ca 5i sotia sa, o femeie foarte inteligenta II care in anul trecut a calatorit in Anglia in tovara5ia unei singure slujitoare.

Dupa o ora 5i 20 de minute am ajuns, navigand pe raul Siret62 care este hotarul intre Moldova in ultimul din aceste principate, debarcand in cel mai mare ora5 comercial al tarii, Galati, o localitate insemnata, de5i atat de putin cunoscuta, incat numai un singur calator englez ne-a precedat, dupa cum ni s-a spus ca-5i

amintesc localnicii, poate facandu-se insa o gre5eala. Aici se terming linia de vapoare de pe Dunare; se poate nadajdui, insa, ca in anul viitor, legatura intre Viena 5i Constantinopol va fi completata63.

Distanta pe apa la Presberg

p.195

[]

p.196

-

de la Bazia564 malul stang la Moldova malul stang 4,5 ore [...] de la Moldova la Santelena65 malul stang 2,5 ore Liubcova66 malul stang 7,5 ore

Berzasca

malul stang

5 ore

61 Hutchinson, vice-consul britanic la Braila (24 nov. 1835-7 dec. 1836). 62 Sereth.

63 Acesta legatura a fost incheiata acum datorita Infiintarii unei curse suplimentare intre Galati si Constantinopol. (n.a.) 64 Basias, sat, corn. Socol, jud. Caras-Severin. 65 Probabil Moldova Noua. 66 Lupkova, sat, corn. Berzasca, jud. Caras-Severin.

366

www.dacoromanica.ro

Svinita67 malul sting 15 ore Milanovaz68 malul drept 2 ore Kolumberia69 malul drept 6 ore

Plavi§evita malul sting 4 ore Dobova7° malul sting 5 ore Ogradena malul sting 5 ore Lunca Muierii71 malul sting 3/4 ore Ie§elnita72 malul sting 2,5 ore Or§ova malul sting 2,6 ore (Statii de carantinA: in dreptul localitatii bulgare Oreava, la gura Oltului, in dreptul S4tovului, la Giurgiu). Rasova73 malul drept Cochirleni74 malul drept 20 minute Seimenii Mari75 malul drept 1 h 5' Har§ova malul drept 2,5 ore Raul Ialomita malul sang 45'

p.197

Berte§ti76 malul sting 50' Gropeni malul sting 1 h 45' Braila malul sting 1 h 55' Granita intre raul Prut malul sang 1 ora Moldova §i Basarabia Tarmul rusesc. Reni Tomarino malul sting 45' Gurile Dunarii malul drept 6 ore 10 minute De la Moldova la Schela Cladovei 1 zi De la Schela Cladovei la Giurgiu 27 zile De la Giurgiu la Galati 2 zile

[...] 0 scrisoare de recomandare ne-a asigurat ospitalitatea viceconsulului de la Galati77 care, impreuna cu sotia sa, ne-a primit cu bunavointa in casa sa §i nu a incetat de a se stradui sa ne fie pe plac pads la plecarea noastra spre frontiera rusa. 67 Swiniiza, localitate pe malul sarbesc at Dunarii. 68 Localitate pe malul sArbesc at Dunarii. 69 Idem.

70 Sat, corn. Plavisevita, jud. Mehedinti. 71 Frauenwiese, sat disparut, jud. Mehedinti. 72 Jieschenitza, sat $i corn., jud. Mehedinti. 73 Rassova, sat $i corn., jud. Constanta. 74 Gokirlen, sat, corn. Rosova, jud. Constanta. 73 Neu Simanesh, veche denumire a satului $i corn. Seimeni, jud. Constanta. 76 Bertus, sat $i corn., jud. BrAila. 77 Marc Gessi, viceconsul britanic la Galati (9 februarie 1835 ante 19 septembrie 1836).

www.dacoromanica.ro

367

p.200

p.203

p.204

Era un mare noroc pentru mine ca ma aflam sub un acoperis si ca aveam un pat, dupa 6 nopti petrecute pe scandurile negeluite ale vasului. Acest confort ca si bunavointa gazdelor mele le-am pretuit Inca si mai mult and am auzit Ca tovarasii mei strabateau tot crawl, pentru a gasi un colt in care sa-si poata petrece noaptea, find nevoiti, pans la urma, sa se multumeasca cu locuri cat se poate de deosebite de cel de care am avut noi parte. Sotia viceconsulului ne-a tinut tovarasie la masa de dimineata, distrandu-ne cu anecdote despre slujitorii sai. Unul din acestia este un arnaut frumos, mandru, capricios si violent in ura si dragoste. Uneori isi paraseste stapanul de care este foarte legat, insa numai pentru cateva ceasuri. Cand este Intrebat, la intoarcere, de ce s-a purtat astfel, se uita in pamant, nu raspunde, nu arata nici parere de rau, nici suparare si face acelasi lucru cand ii este lene sau este jignit. Este cinstit insa si asta nu este putin. Are un costum frumos. De un fes rosu // atarna un ciucure larg si negru peste parul sau ondulat si balk o camasa deschisa in fats, este cuprinsa de o vests cafenie, de asemenea deschisa; dedesubt, se afla un brau de piele rosu, lat de vreo 10 degete, in care sunt varate o pereche de pistoale de argint; avea si un iatagan pans cand lipsa sa de stapanire a facut necesara confiscarea acestei teribile arme. De la brau in jos are o fusta de panza alba larga, a carei latime este un motiv de mandrie pentru cel care o poarta, find Intre 30 si 50 de yarzi (!); jambiere lungi negre si incaltari ii completeaza costumul. Servitorii moldoveni sunt lenesi, prosti si imorali in ultimul hal78. Trebuie sa li se dea aceeasi porunca in fiecare zi. Chiar daca masa este puss de unul care a facut luni de zile acest lucru, stapana casei trebuie sa stea langa el si sA-i spuna: Acum pune lingurile, acum solnitele, acum paharele, acum cutitele" si asa mai departe, pentru fiecare tacam; cand este mustrat, tace privind in p'Etnant, dar nu arata vreo hotarare de a face mai bine in viitor. Ei nu se pot Impotrivi aplecarii catre furtisag. 0 doamna // care std acolo mi-a spus ca se intampla deseori ca batista, pe care o lass pentru o clipa cand vorbeste cu un servitor, sa dispara de indata ce Intoarce capul; vinovatul mai intai neaga, dar cand lucrul furat este gasit asupra sa nu arata ca i-ar

fi rusine. La masa, se vorbea in cinci limbi, deli eram cu totii 4 insi. Intre noi vorbeam englezeste, iar doamnei ii vorbeam frantuzeste, in timp ce gazda se adresa

unuia din noi in franceza si celuilalt in italiana, iar sotia sa in greaca. Amandoi dadeau porunci slugilor in romaneste. Galatii au un comert considerabil si pot fi priviti ca portul ambelor principate deli Braila, in ultima vreme, a atras o parte a comertului Tarii Romanesti. Langa chei sunt de obicei ancorate vase din Anglia, insulele lonice si alte tari europene. Principalele produse care se exports sunt: seu, fasole, cereale, doage, ceara, land, vite, piei si vii spre Odesa. Cele ce se aduc mai mult sunt fierul, uleiul, bumbacul, 78 Alte afirmatii gratuite si rAuvoitoare ale autorului.

368

www.dacoromanica.ro

zandrul §i cafeaua. Articolele alitnentare sint foarte ieftine, o gasca frumoasa costa. 7 d., o oaie grass 3 centi, iar un ou o para. // Case le sunt, aproape toate facute i acoperite cu lemn nevopsit. Cea mai mare

p.205

parte au numai un cat, cu fatada la strada, dupa cum este obiceiul in Tara RomAneasca §i Rasarit; bunurile expuse spre vanzare sunt a§ezate pe jos. In partea de sus a ora§ului sunt cateva case mai bune, locuite de consuli i 2-3 negustori mai

bogati; sunt acoperite cu tigla §i varuite i au ferestre cu geamuri §i cu etaj. Mobilierul din camere consta intr-o sofa, atezata de-a lungul unei laturi, o masa, o oglinda §i 3-4 scaune, in timp ce soba din perete raspunde in 2-3 camere. Ulitele

sunt podite cu trunchiuri de copaci gezate de-a curmeziwl, formAnd ceea ce, familiar, se nume$te un drum noduros". Populatia poate fi de vreo 5 000 de locuitori dintre care 1 000 sunt supu§i britanici din insulele lonice, mai ales oameni fugiti pentru a nu da socoteala de o datorie sau vreo crima, on care au fost lasati aici de vase pe care au lucrat pentru ali plati drumul. Pe langa ace§tia, poate fi vazut un mare numar de evrei §i armeni, dar cea mai mare parte a ba§tina§ilor sunt de origine greaca79.

Sosirea unui vas este o adevarata sarbatoare pentru locuitori. Cu aceste ocazii, vasele devin un loc de intalnire pentru barfeli, distractiile obi§nuite reducandu-se aici la a vedea i a fi vazut, a vorbi §i a se vorbi despre tine //. Moldova i§i trage numele de la eau' Moldau. Pe vremuri a fost ocupata de catre popoarele venetice [...] [Urmeaza un citat din Adam Neale8° unde se afirma ea moldovenii se trag din venedi, locuitori ai mla§tinilor]. La nord se afla // i priveli0 frumoase, dar partea de sud a tarii este plata §i neinteresanta. Diri ce am putut auzi despre situatia politica a tarii, se pare ca aceasta este atAt

p.206 p.207

de asemanatoare cu cea a Tarii Romane§ti, incit abia daca merits o mentiune separata. Pe vremuri supusa tiraniei Turciei, Moldova, in acela§i timp cu tara sora, a fost virtual eliberata de jugul otoman pentru a fi aplecata sub altul, nu mai putin umilitor; domnul ei81, de$i ba§tina§, este o created i o unealta a Rusiei. Populatia al carei numar se urca la jumatate de milion este rara §i raspandita pe cuprinsul provinciei, care datorita fertilitatii solului ar putea hrani un numar de 4-5 on mai mare. In ora§e, locuitorii sunt la fel de putini, in Iasi, capitala, abia are ceva mai

mult de 12 000 de suflete. Prima informatie obtinuta la Galati, referitoare la carantina de la frontiera cu Rusia este descurajatoare. Perioada prescrisa de proba pentru calatorii care soseau la Reni, ora§ul vecin, in loc de a fi de 4 zile, dupa cum ni se spusese, s-a dovedit a fi de 14 // [...] Am auzit ea la Leova82, la o departare de 18 ore de Galati, calatorii puteau intra in Rusia dupa o detentiune de numai 4 zile. 79 EvidentA exagerare, autorul ignorand cu foarte mare usurintA ponderea populatiei majoritare rominesti. 80 Pentru care vezi volumul I al seriei de fats. Afirmatia este fantezistA. 81 Mihail Sturza, domn al Moldovei (aprilie 1834iunie 1849). 82 Azi Leovo, resedinta raionului Leovo, in Republica Moldova.

www.dacoromanica.ro

369

p.208

Inainte de a pleca, a trebuit ca pasapoartele noastre sa fie semnate de consulul

rus83, care arata ca nu am calatorit decat prin Tara Romaneasca si Moldova, provincii in care, spre deosebire de celelalte parti ale Turciei, epidemia nu se

p.209

raspandise. Aceste formalitati, impreuna cu schimbarea banilor si cumpararea de provizii pentru calatorie prin niste locuri unde nu se gasea nimic, ne-au luat toata facut aparitia abia la 4 dupa amiaza. Deoarece pana dimineata; trasura noastra la Leova nu era drum, nu puteam calatori cu cai de posts, iar cel mai bun vehicol pe care ni I-a putut procura consulul era atat de rahitic incat ne-am temut ca nu va putea sa ne duce pana la capatul calatoriei. La acesta au fost inhamati 5 caluti cu mai putine hamuri decat am vazut vreodata, alcatuite numai din franghii rupte $i Innodate de cateva ori. Rotasul pe care a urcat vizitiul nostru avea haturi; celalalt numai hamuri; din ei, 3 cai din frunte aveau haturi cu zabale si erau legati impreuna. De al treilea nu erau prinse decat hamurile din jurul pieptului, el ar fi manat numai de strigatele vizitiului, de a carui nebagare de want' profita adesea catand spre un loc cu iarba sau un izvor, in timp ce tovarasii sai, urmandu-si cursa, it lasau in spatele trasurii, find tarat de hamuri pana cand vizitiul cobora pentru a-1 pedepsi pentru inclinarile sale ratacitoare. Vizitiul era un moldovean care nu vorbea decat // limba salbaticiunilor sale. Camara lui scurta si grosolana, cu maneci lungi, era legata peste o pereche de pantaloni Inca $i mai grosolani, cu un brau lat de stofa verde, impodobit cu doua fasii de piele tintuite in cuie man de alama. Pe deasupra purta o manta din piele de oaie cu lana in afara. Caciula era din acelasi material si la fel intocmita; mai avea si ciubote mari.

Numai infatisarea acestui echipaj ar fi fost de ajuns pentru a ne face sa renuntam la calatoria noastra; dar n-aveam alternative; fie Ca mergeam mai departe, fie ca ne Intorceam, adica fie ca mergeam spre Giurgiu, fie Ca mergeam spre Odesa on Constantinopol, aceasta trasura era eel mai bun lucru pe care ni-1 putea pune la dispozitie orasul; am fost de aceea nevoiti sa pomim cu ea.

p.210

Bagajul nostru a fost repede asezat in vehicol, lucrurile mai usoare au fost asezate in spate in cloud valize mari care slujeau de scaune; in fats nu am putut obtine nici un interpret care sa vorbeasca romana, rasa sau o alts limba in care sa ne intelegem; astfel, la toate greutatile s-a adaugat imposibilitatea de a comunica cu vizitiul nostru sau cu oamenii din regiune. In cele din urma, ne-am luat ramas bun de la prietenii nostri din Galati, datorita carom ne-am putut procura ceva bere englezeasca, paine bunk pasari fripte, unt si cateva sticle de ape minerals. La 5 dupa amiaza am pomit. // Soarele a apus repede, iar drumul nostru se astemea peste un islaz neted fara nimic care sa aduca variatie in monotonia lui. Drumul, tinand seama de faptul ca nu era decat un fagas moldovenesc de carute, era destul de bun, deli din and in cand eram smuciti tare la trecerea peste un an sau peste o groapa, iar puntile subrede peste rauri si mocirle 83 In realitate, la Galati functiona un viceconsul rus.

370

www.dacoromanica.ro

facute din bucati de lemn aruncate la intamplare una peste alta, se clatinau sub greutatea noastra.

La ora 10 aproape, urletele unor caini ca niste lupi ne-au aratat ca eram in satul Frumuita84. Ne-am indreptat spre rqedinta boierului §i 1-am rugat

sa ne dea adapost. Din fericire vorbea nemte§te §i aratanduli in chip politicos parerea de rau ca propria sa casa este plina, a trimis un om care sa ne arate cea mai build gazda din sat. In cateva minute am ajuns la u§a unei colibe; la intrarea noastra s-au trezit un mo §i nevasta-sa, 3-4 femei tinere §i o fats, intinse pe ni§te lavite de

pe care s-au ridicat iute cand au auzit porunca boierului. Mirosul inabu§itor §i scandurile tan ne indemnau atat de putin la somn incat, daca am fi fost in iulie §i nu in septembrie, am fi preferat sa ramanem // in trasura; aerul noptii, insa, in aceste tari, mai ales toamna, este cat se poate de rau pentru sanatate. Astfel, ca, in vreme ce unul din not pazea bagajele, intr-un loc unde am fi putut fi jefuiti fart nici o putinta de a ne apara, ceilalti s-au azvarlit pe lavite a§a imbracati de drum cum erau. Sforaieli fioroase au adus o schimbare in ceasurile mohorate ale noptii, dar am fi putut totu§i dormi daca domni§oara familiei, cu mult inainte de a se crapa de ziva, trezita de activitatea sporita a turmelor liliputane

p.211

carora pletele sale le ofereau adapost, n-ar fi tipat §i inceput sa le urmareasca cu unghiile sale pline de sete de razbunare. Frica noastra Linea pasul cu vigoarea eforturilor sale, iar teama care ne-a cuprins a fost un antidot pentru somn.

Putin inainte de ora 5 dimineata am plecat din nou la drum, fara a mina. La 3-4 ceasuri de drum nimeream mereu peste o adunatura de colibe nenorocite, cladite din lut, impletite din nuiele §i acoperite cu stuf, impra§tiate neregulat peste baragan, fara gradini sau ingraditura. Unul din aceste sate se cheama Brane§ti85,

altul Rogojeni86 §i al treilea Vadeni87. La Brane0 am fost izbiti de numarul neobi§nuit de mare al fantanilor; din 20 in 20 de yarzi se afla un // par lung, care se balansa pe un trunchi de copac, cu o galeata la un capat §i o bucatA de lut la celalalt, lucru foarte comun atat in India cat §i aproape in toate tarile Europei, cu exceptia Angliei.

In vecinatatea satului Rogojeni, am intalnit o §atra de tigani ale caror trupuri negricioase abia de erau acoperite de imbracaminte; unul din cei mai tineri, dar nu

un copil, era absolut gol; un barbat era §i el in aceea§i stare iar femeile nu erau cuviincios imbricate. Acest popor nenorocit pare a sta in aceste principate la un nivel inferior chiar Si tovara§ilor for de robie. In alta parte ei in§i§i se separa de ceilalti; aici sclavia ii desparte de restul omenirii. Drumul nostru mergea de-a lungul malului drept al Prutului [...] multe dintre campiile de aceasta parte a Prutului sunt cultivate cu vita de vie, vinul moldovenesc, " Formosica, sat si corn. jud. Galati. 85 Brennerst, sat, corn. VIAdesti, jud. Galati. 86 Popogene, sat, corn. Suceveni, jud. Galati. 87 Wodeni, sat, com. Cavadinesti, jud. Galati.

www.dacoromanica.ro

371

p.212

P.213

p.215

mai ales cel numit de Odobesti88 este II vestit. Am trecut de cateva plantatii de tutun; sparanghelul salbatic i§i imprastia semintele sub rotile noastre, in vreme ce alergam

peste campia care se intinde la granita Rusiei cu posesiunile nominale ale Turciei. Baraganul acesta misuna de ciori si soimi; ne-am minunat de numarul nemaivazut de mare al cotofenelor. La amiaza ne-am oprit la Vadeni89, un sat compus din cateva colibe din nuiele tencuite cu lut $i acoperite cu pale, dar care, spre deosebire de vecinii sai, este blagoslovit cu o biserica, la fel de simplu alcatuita. Oamenii de aici nu poarta nici incaltari, nici ciorapi §i se imbraca cu cele mai jegoase zdrente. Fete le din toate clasele i§i impletesc parul in cloud cozi care le atama pans la calcaie; §i, deoarece acest obicei este numai la femeile necasatorite, nu este lipsit de probabilitate ca moldovenii sa-§i fi tras acest obicei de la daci [...] Reluandu-ne calatoria, curand am ajuns la un loc numit Murgeni9° iar la apusul soarelui, micul targ al Falciului9I a inceput sa se vada, deosebindu-se de satele din jur numai prin numarul mai mare de colibe §i superioritatea bisericii sale

care era in stuc si impodobita cu 2 turnuri avand §i o clopotnita la o oarecare distanta de sfanta cladire, o despartire la fel de obi§nuita in principate ca si in Scandinavia §i multe locuri din Italia. Aici am vazut pentru prima oars lanturi atamand de crucile de pe turnuri, in timp ce crucile insele sunt duble, ca $i cele din

Rusia. Adoptarea stilului arhitecturii nordice §i a ornamentelor ei ne arata apropierea de imperiul tarilor; deoarece cladirile par recente, se poate usor trage concluzia a au fost ridicate dupa ce cursul evenimentelor politice au dat Moldova de fapt in mainile ru§ilor92.

De la Falciu, drumul nostru mergea paralel cu albia Prutului §i lantul de p.216

coline joase ale Basarabiei [...] Caii moldoveni sunt foarte puternici, deli prost hraniti; rareori au ovaz sau alte graunte hranitoare de mancare. Chiar $i in timpul lungii noastre calatorii, deli cei care ne duceau mancau numai o data pe zi, singura hrand care le era data consta doar din paie mucegaite. Era trecut de noua seam cand am ajuns la colibele de pe malul Prutului, in locul cinstit cu inaltul nume de Poarta a Leovei93.

[Urmeaza o lungs descriere a celor petrecute in timpul carantinei pe cele cloud maluri si trecerea peste Prut].

88 Odobesta, oral, jud. Vrancea. 89 Vadeni, sat, corn. Murgeni, jud. Vaslui. " Orgee, corn., jud. Vaslui. 91 Faltsi, sat, corn., jud. Vaslui. 92 Afirmatie exagerata. 93 Porte de Liovo.

372

www.dacoromanica.ro

HELMUTH VON MOLTKE (1800-1891)

Helmuth Karl Bernard baron von Moltke s-a nascut in Parchim (MeckemburgSchwerin) la 26 octombrie 1800, ca flu al unui general danez. Urmand cursurile scolii militare de Land-Cadetten" din Copenhaga, el intra Ia varsta de 18 ani in randurile armatei daneze, pe care o pAraseste in 1822 trecand in serviciul Prusiei. Cunostintele sale temeinice in domeniul artei militare, in special in strategie si wend, 1-au promovat in randurile ofiterilor de stat major ai armatei prusiene, in anul 1832. Tandrul capitan Moltke, a fost chemat apoi de sultanul Mahmud al II-lea in Turcia (1835) spre a colabora la refacerea si modernizarea armatei otomane. fn calitate de instructor militar al turcilor, Moltke a luat parte la campaniile din 1838 si 1839, indreptate impotriva kurzilor si sirienilor. fn general, sfaturile talentatului strateg prusian nu au fost urinate de comandantii ostirilor otomane, ca atare turcii au inregistrat infrangeri, in special in Siria. Esecul misiunei I-a silit pe Moltke sa se inapoieze in Prusia in 1840, unde a fost numit aghiotant al principelui Friedrich (viitorul imparat Friedrich al III-lea). Intre anii 1848-1855 el a servit ca sef de stat major general al corpului 4 de armata, apoi al intregii armate prusiene, in 1859 devenind general locotenent. A luat parte la pregatirea, cu multi minutiozitate, a campaniilor impotriva Danemarcei (1864) si Austriei (1866). Datoritti planurilor sale, armata austriaca a suferit dezastrele de la Sadowa (3 iulie 1866) si Olmutz. Tot Moltke a fost insarcinat si cu alcatuirea planurilor de campanie impotriva Frantei, pentru care a facut numeroase studii si schite pe teren, incepand cu anul 1867. Rezultatele actiunilor sale, coordonate cu ale intregului corp de stat major prusian, au dus la succesele fulgeratoare obtinute in cursul razboiului franco-german din 1870-1871, Ia caderea Parisului si infrangerea Frantei. Pentru contributia sa a fost facut conte, la 28 octombrie 1870, in palatul de la Versailles, ocupat de statul major al imparatului Wilhelm I. Cateva luni mai tirziu, Ia 16 iunie 1871, a fost inaltat la rangul de general-feldmaresal. Von Moltke a murit la Berlin Ia 24 aprilie 1891. Helmuth von Moltke a lasat o serie de lucrAri militare, jurnalul calAtoriei sale in Orient precum si o vasty corespondents. Dintre acestea notAm: Briefe uber Zustande and Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835-1839, Berlin, 1841 (a cunoscut 7 editii, ultima din 1911); Der Russisch Turkische Feldzug in der europaischen Turkei 1828/29, 1845 (in cloud editii); Geschichte des Deutsch - Franzosischen Krieges, 1891 (in cloud editii); Briefe aus Russland, 1877 (in patru editii) etc. Operele sale au fost editate in 8 volume de cAtre G. Hirschfeld, sub titlul Gesammelte Schrifien and Denkwurdigkeiten, vol.

IVIII, Berlin, 1892-1893. Cu prilejul deplasarii la Constantinopol, la sfirsitul anului 1835, Moltke a trecut si prin Tara RomaneascA, pe care a strAbAtut-o de la Orsova (unde venise cu vaporul pe Dunare), Oat la Giurgiu.

El a lasat doug relatari asupra acestei caltitorii; una in scrisorile sale, iar cealalta in jurnalul de calatorie, ele completandu-se reciproc; in scrisori predominA anumite aprecieri si judecati de valoare, pe and in jurnal principalul loc it ocupl elementul narativ. Impresiile din scrierile lui Moltke asupra thrii noastre sunt in general destul de severe, dar nu lipsite de aprecieri lucide si de un oarecare simt al realitatii. Gasind justificari situatiei de prefaceri prin care trecea Tara RomAneasca in aceasta perioada, el constata racilele adanci ale nedreptului regim social si ale administratiei, care franasera de secole

www.dacoromanica.ro

373

progresul de care s-ar fi putut bucura tara. TAranul roman, istovit gi saracit de exploatare este compAtimit, dar nu interes. I se atribuie trasaturi de caracter si sentimente care ii sunt strain, datorita unei judecati prea grAbite. In general, criticile lui Moltke sunt adresate de pe o pozitie conservatormoderatA, socotind cA binele tArii 1-ar putea aduce un regim princiar ereditar gi autoritar. Exagereaza meritele perioadei de administratie provizorie rush de sub generalul Kiselev, ale carei succese sunt prezentate partial si doar ca rezultate ale actiunilor initiate de straini; factorul intern este astfel complet ignorat, lucru cu desavar§ire fals. Marturiile lui Moltke prezinta interes pentru situatia de ansamblu a Tarii Romfine0, cu toate limitele inerente in acest caz, datorate de scurta perioada de trecere prin Tara Romaneasca. Ca Vitoria lui Moltke in Tara Romfineasca a fost publicata in scrisorile sale din Turcia (Briefe

uber Zustande und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835 bis 1839 si in Gesammelte Schriften und Denkwurdigkeiten, vol. VIII 5i in jumalul lui de cAlatorie (Tagebuch der Reise nach Konstantinopel, vol. I. In tara noastra scrisorile lui Moltke au mai fost odatrt traduse sub titlul Observdrile lui Moltke

asupra Tdrii Romanesti din anul 1835, in Convorbiri Literare" vol. XLIX (1915), p. 923-927 5i comentate de M. Atanasiu, Helmuth von Moltke (Scrisori din anii 1835-1839), in Buletinul Societatii regale romine de geografie", vol. XXV (1914), p. 250-254. Jurnalul de calatorie a fost prezentat de C. I. Karadja, Craiova si Muntenia in 1835, dupd ziarul de drum al contelui Moltke, in Arhivele"

Olteniei, VIII (1929), nr. 45-46 (septembriedecembrie), p. 528-530 gi Fr. Pall, Cu prilejul unei comemordri. Moltke ,fi romeinii, in Convorbiri Literare ", LXXV (1942), p. 588-597. Asupra calatoriei lui Moltke mai exists indicatii gi in Hurmuzaki, vol. X, p. 474, nr. DLXXXI, in N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Bucure§ti, 1939, p. 249-250.

HELMUTH VON MOLTKE Scrisori asupra starilor §i intiimplarilor din Turcia' 1. Vizita &cu' pari din Orsova Nona CAlatorie de-a lungul Tarn Rominesti - Bucureqd BucureVi, 25 octombrie 1835 P. I

La sud de Or§ova Veche §i in imediata ei apropiere, se inalta din mijlocul valurilor Dundrii, o insula pe care se afla o cetate turceasca. Austriecii, care au ridicat-o, au numit-o Or§ova Noud; turcii au ocupat cetatuia §i cu toate ca granitele for s-au retras din Carpati pans in Balcani, un pa§a i§i mai are §i astazi re§edinta la Ada-Kale2, fortareata insulei. Aici se ridica, asemanator unui avanpost impins Tina departe in tarile creOne, un ultim minaret, din inaltimea caruia este inaltata slava profetului, §i turcii izgoniti din propriile for teritorii, Serbia §i Tara Romaneasca, gasesc adapost in aceasta insula. I

Traducerea s-a facut dupa textul german, publicat de Helmuth von Moltke sub titlul Briefe

und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835 bis 1839 in Gesammelte Schriften und Denkwurdigkeiten des General-Feldmarschalls Grafen Helmuth von Moltke, 6. Auflage, 8. Bd., Berlin, 1893, p. $.u., find comparata cu aceea facutA in Convorbiri Literare" (Observdrile lui 1

Moltke asupra TIM Romcinesti din anul 1835, vol. XLIX (1915), p. 923-927. 2 Ada-Kalessi.

374

www.dacoromanica.ro

[Moltke impreuna cu tovarawl sau de drum, locotenentul-baron von Bergh3 sunt primiti foarte ospitalier de catre comandantul fortaretii, Osman pap]. [...] Palatul sau este o baraca de scanduri, alaturata unui bastion ie*it in afara. Cu tot frigul simtitor, stateam intr-o incapere pe jumatate deschisa, fara

P2

ferestre. Ne pusesem fracul, fara sa fie nevoie, *i in timp ce noi tremuram, Excelenta Sa, invelita in cloud trei blanuri, una mai mare *i mai groasa ca cealalta, parea foarte in largul ei. In ora* ne-a surprins murdaria ulitelor stramte. Vemintele barbatilor erau ro§ii, galbene, albastre, in culorile cele mai tipatoare, dar foarte zdrentuite. Femeile pa*eau sfios cu fata acoperita de valuri, ca ni*te stafii. Toate casele aratau un inceput

de paragina, iar la cetate, cred ca n-a mai fost reparata macar vreo tigla, de la cucerirea ei. La 31 octombrie ne-am continuat calatoria de-a lungul Tarii Romaneqti. Dace

nu pot sa judec decat in mod defavorabil aceasta tars, trebuie sa marturisesc adevarul // ca nu am vazut decat partea cumplit de pustiita in ultimul razboi. Poate regiunile dinspre nord se afla intr-o stare mai fericita. Mai mult, am trecut prin aceste pustiuri pe o ploaie, care a durat mai multe zile in *ir *i a fost o fericire pentru mine sa fac cel putin aceasta calatorie intr-o tovara*ie placuta. La Or*ova ne procurasem o trasura4 deoarece carutele romane*ti nu sunt mai inalte de cloud picioare §i patru degete, ca ni*te carucioare de copii *i atat de inguste *i mici, incat de abia putea incapea vreun om inauntru, chiar fara putinul bagaj pe care -1 aveam cu noi. Trasura nu are nici o piesa din tier: butucul , osia, totul este din lemn. Ai cauta de asemenea degeaba vreo bucata de metal la hamuri. Pe drum, raurile erau ap de umflate incat apa patrunsese pans *i in trasura noastra, find bucuro*i ca nu suntem a*ezati mai jos cu vreo cloud picioare. Dar calea*ca noastra trecea in Tara Romaneasca drept o trasura uria$5 ; se inhamasera opt cai $i, in locurile mai grele de trecut, s-au mai pus *i bivoli. Peste tot, unde ne ingaduia drumul, inaintam in galop mare, in strigatele putemice ale surugiilor6, care incalecasera cai mici raid *a §i aproape ca atingeau pamantul cu picioarele lor.

Strigatele for vesteau de departe statia de po*ta *i cand intram in ograda neimprejmuita, gaseam caii gata pregatiti. Ploua fara incetare *i palaria imi era ap de muiata, incat am aruncat-o din trasura. La Craiova7, am fost nevoiti sa ne ducem blanurile la un brutar, ca sa le usuce ; ni le-a inapoiat pe jumatate arse, ca un fel de pesmete8. In sate nu am gasit 3 Locotenent secund in primul regiment de garda al infanteriei prusiene, decedat la 1860 in gradul de colonel si sef al Statului Major al corpului de garda. 4 Leiterwagen. 5 Eine Voiture monstre. 6 Der Postillone. 7 Crajowa. 8 lie eine Art Backwerk

375

www.dacoromanica.ro

P.3

nici un adapost, nici hrana, nici bautura. Chiar §i statiile de posts sunt ni§te p.4

adevarate cocioabe sau mai bine zis niste gropi sapate in pamant, cu un acoper4 // de nuiele. Mizeria depa§e*te tot ceea ce imi putusem inchipui pans atunci. A fost pentru not o surpriza placuta sa gasim un han la Bucure§ti , caci nu mai vazusem nici unul de la Or§ova. Prin consulul nostru9 am fost prezentati domnitorului Alexandru Ghical° si introdu§i in mai multe familii boieresti. Domnitorul ne-a poftit la cina si a comandat un exercitiu militarl I al o§tirii care n-a mai avut loc din cauza unui viscol puternic. Cu toate ca ne aflam aproape pe acela§i meridian cu Genova, unde anul trecut avusesem pe vremea aceasta cea mai frumoasa vara, aici iarna §i-a intins peste tot mantia ei de ghiata. Am cutreierat ora§ul, cazarmile, saloanele gi faceam pregatirile de plecare la Constantinopol. La Bucurqti se vad cele mai pacatoase cocioabe, pe langa palatele in stilul

cel mai modern §i biserici cu arhitectura bizantina; cea mai amarnica saracie domnete alaturi de luxul eel mai extravagant; Asia §i Europa par sa se intalneasca in acest ora§.

2. Starea Tarn Romanesti. Urmele unei indelungate robii. Consulate. Slaba autoritate a oefirmuirii in tail [...] Tara Romaneasca nu a intrat decat de cinci ani12 . Ea nu s-a ridicat decat cu conditia unei Indoite dependente13, dar are // dreptul sa-§i organizeze libera administratia interna. Europa a§teapta deci cu un interes binevoitor semnele imbunatatirii starii ei, care s-a realizat intr-un timp scurt, dar dupa man framantari. Fizionomia acestei tari poarta urmele cele mai grozave ale unei indelungate

robii. Orgele sunt Inca si acum pe jumatate in mina, pline de daramaturi, fara intarituri, tars porti, caci once intentie de aparare era, pand acum, privita ca o crima.

Rezistenta aratandu-se atat de des zadamica §i raufacatoare, romanul nu-§i mai gasea alt mijloc de scapare decat in fuga. De Indata ce auzea Ca o ceata de turci se pregatea sa treaca Dunarea, toti cei care aveau ceva de pierdut se refugiau in padurile Ungariei sau ale Transilvaniei. Boierii se aflau intotdeauna 9 Baronul Constantin Sakellario, bancher de origine greaca, consul at Prusiei la Bucure0 (1 aprilie 1834-7 octombrie 1842), fratele bancherului Gheorghe Sakellario. I° Domn al Tarii Romane§ti (1 aprilie 1834-7 octombrie 1842). " Ein Exerziren. 12 Aluzie la incheierea tratatului de la Adrianopol (14 septembrie 1829) intre twi Ai turci, care a deschis o noun perioada in organizarea politica §i administrativa a tarilor romine. 13 Suzeranitatea Turciei di protectoratul Rusiei.

376 www.dacoromanica.ro

primii $i, intr-un rastimp de patruzeci de ani, populatia romaneasca14 a fugit de sapte on la rand. Sate le acestei tari sunt ascunse in vai, caci cei care ramaneau pe loc iii cautau scaparea in saracia, mizeria si intunericul lor. Ce priveliste iti ofera chiar $i astazi acele sate fare gradini, Para pomi, fare biserici si, s-ar putea spune, fara case, caci sunt mai toate ingropate in pamant si acoperite doar cu nuiele. intarituri, mori, acareturi, alei, plantatii, poduri sau cladiri mai aratoase nu se zaresc zile intregi pe drum. Campia este in intregime lipsita de arbori, cu toate ca o treime dintr-insa este

acoperita cu stejaris. Este firesc ca nimeni sa nu se fi gandit la plantatii Si frumoasele paduri, daruite de nature, au fost pustiite in asa hal, incat e greu sa intelegi cum de au putut ajunge la asemenea pradaciuni, rautatea, rea vointa, nepasarea si pornirile omenesti, and se manifests intr-o forma vatamatoare. Va fi de asemenea greu // sa transformi aceste man intinderi in paduri $i in camp de agriculture. Doar o cincime din terenul arabil este muncit; Cara se aseamana unui pustiu

imens, dar un pustiu care bineinteles nu asteapta decat maini harnice pentru a rasplati imbelsugat truda lot Numai putini boieri iii lucreaza ei insisi pamantul; cei mai multi dintre ei iii au casele in orase unde se afla, de asemenea, $i bisericile, care lipsesc la tarals. Boierii au decazut de cand cu ultimele prefaceri. Aceasta nobilime a pierdut mult prin schimbarile din urma; ea s-a ruinat nu din pricing ca apasarea sub care gemea taranul s-ar fi micsorat, dimpotriva pretul pamantului s-a ridicat intr-un mod

extraordinar. Dar traiau altadata din venitul dregatoriilor, pe care be vindeau sau be exploatau ei insasi si acum aceste dregatorii sunt ocupate de functionari cu lefuri fixe. Este o binefacere chiar, ca dregatoria cea mai inalta a tarii, domnia, sa nu mai fie vanduta ! Timp de 70 de ani, Tam Romaneasca a avut 40 de domni; astazi functia de domnitor este pe viata, dar n-a fost niciodata ereditara Si poate in acest fapt trebuie vazuta una din cauzele de seams ale incetei dezvoltari a acestei tari.

Bunul plac al boierilor proprietari de pamant este limitat; aici exists tribunale, unde supusul poate sa -$i apere dreptul. Corvezile find micsorate, a castigat timp si putere de munca ; dar puterea de munca, timpul si libertatea sunt nevoi ce nu prezinta vreo valoare pentru dansul si pe care nu le foloseste16. El prefers sa ramaie in starea in care si-a petrecut copilaria $i tineretea si care i-a devenit draga. Din tats in flu se transmite obiceiul de a nu munci niciodata mai mult pamant decat ii trebuie strict pentru a trai ; ceea 14 in special reprezentantii claselor dominante. 15 Afirmatie neadevitratA. 16 Aprecieri evident gresite si exagerate.

www.dacoromanica.ro

377

P.6

ce ar depasi aceasta masura, ar deveni prada stapanilor sau dusmanilor sai. Deprins

sa se multumeasca cu putin, romanul nu cunoaste deloc cele o mie de nevoi ale p.7

celorlalte natiuni ; el se sperie mai putin de lipsuri decat de munca, indura mai usor mizeria barbariei decat // constrangerea civilizatiei. Romanii sunt oameni chipesi si inalti de statura; limba for este fiica latinei si se aseamana mult si astazi cu limba italiana. Dar jugul turcesc a distrus de multa vreme energia acestui popor. armelor i-a devenit strains, se supune

tuturor cerintelor stapanului. Orice om bine imbracat face impresie asupra romanului ; acesta 11 crede pe deplin indreptatit sa-i porunceasca si sa-i pretinda servicii. Niciodata nu se va vedea un roman multumind , chiar daca un dar i-ar intrece toate asteptarile; dar tot asa de tacut,

primeste si maltratarile. El socoteste ca nu e cuminte sa-si arate bucuria si e zadarnic sa-si tradeze durerea. In schimb it gasesti intotdeauna vesel, cand ii este dat, intr-un bordei mizerabil, sa-si usuce la foc zdrentele ude de ploaie, sa-si coaca un cocean de porumb si ceea ce e mai mult , sa-si fumeze luleaua. In rest nu gasesti in aceste locuinte nici paine, nici merinde, nici oale sau caldari si nici un fel de obiect casnic. Romanul isi poarta cutitul, luleaua si punga cu tutun la brau; cand pleaca de acasa nu lass in urma lui nimic ce-ar fi bun de pastrat. Asadar nu se poate astepta prea mult de la aceasta generatie. Atatia din compatriotii nostri emigreaza spre a-si fauri in continente straine o stare mai bund si atat de putini incearca sa se adape la izvoarele acestei tari bogate, unde fiecare munca ar fi din belsug fasplatita, daca proprietatea ar fi aparata. Putina incurajare cu care sunt primiti strainii, provine probabil din situatia specials a consulatelor, care face din straini o povara pentru carmuire. Acei care sau pus sub protectia unui consul nu mai sunt supusi legilor tarii. Carmuirea nu-i poate nici impune direct la dari, nici sa-i judece sau sa-i pedepseasca chiar pentru delicte politienesti; ea trebuie sa se adreseze consulilor17.

Consulatul aus//triac trece drept a avea 5 000 de suditi la Bucuresti' 8.

p.8

Gerinanii sunt pusi adeseori sub protectia engleza, francezii sub protectia germand si chiar supusi romani gasesc mijlocul de a se sustrage pe aceasta cale autoritatii propriei for ocarmuiri. Rusia a renuntat la acest abuz, dar ea negresit exercita o influents indirecta, putemica, in intreaga tars. 17 Regimul regulamentar a incercat sa limiteze privilegiile abuzive ale consulilor si supusilor straini; astfel au fost desflintate ispravnicatele strainilor precum si departamentul strainelor pricini, suditii straini urmand a fi judecati pentru pricinile for cu localnicii, de tribunalele obisnuite ale tarii.

Strainii nu aveau voie sa posede proprietati imobiliare in Principate, iar dad doreau sa se indeletniceasca cu vreun comert sau mestesug, urmau a se supuna acelorasi indatoriri ca si supusii

tarii. Amanunte la I. C. Filial, Principatele Romline de la 1828 la 1834. Ocupatia ruseascd si Regulamentul Organic, Bucuresti, 1934, p. 192-201. 18 Cifra exagerata, avand in vedere Catagrafia orasului Bucuresti, care la 1831 indica 1795

suditi straini laolalta. Vezi N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 1939, p. 250-251, tabel recapitulativ at catagrafiei din 1831.

378

www.dacoromanica.ro

Este probabil ca Tara Romaneasca poseda mari bogatii in metale pretioase $i in alte . Fluviile card atata nisip de aur, incat tiganii se slujesc de acesta spre a-si plati darile catre ocarmuire; in mai multe locuri mercurul tasneste din

pamant si sarea, care acopera in cantitate pamantul, alcatuieste unul din veniturile de capetenie ale ocirmuirii. Dar niciodata nu s-a Injghebat ceva, care sa se asemene unei exploatari de mine. S-a Incercat explicatia acestei lipse de initiative, prin urmarile unor tratate secrete, dar adevaratul motiv consta, fare indoiala, in marele capitaluri pe care le reclama forjarea minelor ce nu aduc numai decat profituri. Un domnitor ereditar nu s-ar teme deloc spre a risca investitii ce ar raporta venituri atat de bogate. Dar Alexandru Ghica este oare in masura sa le face? S-a asigurat un serviciu de posts care strabate tam in directiile mai Insemnate §i pe vreme frumoasa functioneaza.' intr-un mod cat se poate de rapid, dar foarte stanjenitor pentru calator. Cum Insa nu s-a facut nici cea mai mica incercare de a ridica poduri sau a construi sosele, este aproape cu neputinta, dupe ploi in sir, sa poti razbate dintr-un loc intr-altul pe acest pamant alunecos Imbibat . Fluviile

care izvorasc din Carpati Iii umfla atunci albiile for largi in campie si Intrerup aproape mice comunicatie. Nu exista drumuri in aceasta tea, Dunarea nu face decat

sa -i margineasca granitele si // raurile, care se afla din belsug, nu sunt navigabile si nici nu pot sa devie. Dunarea nu este deci pentru Tara Romaneasca decat o linie de aparare Impotriva ciumei turcesti. Dar statiile de carantina se afla intr-un asa hal, Incat once calator ar face mai bine sa be ocoleasca. Ele inspira, de altfel, atat de putina Incredere incat Austria i i mentinea baracile de carantina de-a lungul granitelor Tarii Romanesti.

Esti surprins sa gasesti, in acest pustiu, un oras ca Bucuresti, cu aproape 100 000 de locuitori. La Bucuresti sunt palate, societati §i vizite, teatre, modiste, ziare si trasuri de lux; dar cum ai pus piciorul afara , recazi in barbarie. A fost intemeiata o Societate de naturalisti19 si o ferma model, dar nici macar cultura cartofilor n-a fost Inca introdusa in Tara Romaneasca. In oras vezi Curtea , dar in tars nu observi conducerea. Imbunatatirile aduse pans acum Tarii Romanesti, taranii eliberati, darile for micsorate, impozitele limitate §i fixe, posta stabilita, liniile de aparare trasate Impotriva ciumei, strazile orasului pavate, 6 000 de ostasi recrutati si organizati, aproape totul se datoreaza ocupatiei rusesti din timpul generalului Kiselev20. Este drept insa sa se recunoasca ca generalul rus avea puterea de a face multe lucruri pe care domnitorul roman nu le poate Incerca; 19 Confuzie cu Moldova unde fusese intemeiata la Iasi, in 1834, din initiativa doctorilor Zotta

Si Cihac, o Societate de Medicine 5i Istorie Naturals ". La Bucure5ti nu exista deck un Muzeu national de istorie naturals qi antichitati", creatie a lui Nicolae Mavros, Mihalache Ghica, Vladimir Blaremberg 5. a.

20 Aprecieri exagerate ce nu in seama de importanta factorului intern, de evolutia societatii romane5ti, Ara de care reformele preconizate in perioada administratiei provizorii militare ruse ar fi ramas fire urmari.

www.dacoromanica.ro

379

P.9

pe de alts parte timpul scurs este prea scurt, pentru ca situatia unei tari, asa de indelung si de crud incercata, sa se imbunatateasca intr-un mod satisfacator. [Comparatie a situatiei din Tara Romaneasca cu aceea din Serbia].

3. &Mali romane§tiGiurgiu21Rusciuc22, etc Constantinopol 29 noiembrie 1835 p.11

Dupa o sedere de o saptamand in Bucuresti, ne-am continuat drumul cu sania. Ceea ce poarta acest nume atat de laudabil este insa o impletitura de salcie, inhamata la patru cai, asa de ingusta si de scurta incat picioarele ne atarnau

peste margine in afard si in cursa atat de rapids abia puteai sa stai locului, ghemuindu-te cu cea mai mare greutate. Nici nu ajunsesem Inca la prima posts, cand surugiul nostru a si cazut $i chiar eu am fost de doua on trantit din sanie. Dar vizitiul acestui vehicul-jucarie nici nu se sinchisea; el gonea mai departe cu caii sai marunti si numai cu foarte mare cazna putu sa fie facut atent prin strigate putemice, ca pierduse partea cea mai de seams a incarcaturii sale. p.12

Raurile se revarsasera pe drumuri $i -ti poti inchipui ce placere era sa treci cu o sanie inalta de un picior prin baltoace adanci de trei picioare 1/. Cel mai mare neajuns pentru calatorul european in aceasta tea', it constituie insa lipsa totals de hoteluri. Cand sosesti seara, flamand, ud si pe jumatate inghetat,

intr-un oras, nu gasesti vreo odaie incalzita, un pat sau de mancare, nici chiar la un pret ridicat. A trebuit sa am la mine o scrisoare din partea domnitorului, spre a fi gazduiti la Giurgiu intr-o casa particulars. Acest oral poarta Inca urmele vizibile ale pustiirilor din ultimul razboi. Dinspre uscat, fortareata23 este daramata; spre Dunare mai multe transee s-au pastrat cu redutele lot Datorita asezarii sale pe un fluviu navigabil, orasul se va ridica repede; chiar de pe acum se inalta, pe langa biserici cu cupolele for bizantine, mai multe edificii din piatra cu o infatisare impunatoare. A doua zi am trecut fluviul, care aici este foarte lat si formeaza mai multe insule; vantul ne ajuta sa ajungem pans la Rusciuc si acolo am debarcat; ne aflam in Turcia. [...]

1835. Jurnalul calatoriei prin Tara Romilneasca24 p.118

[. ..] Pe malul stang, peretii ai muntilor cad perpendicular in fluviu25. Aici se \fad urmele exploziilor pe soseaua 21 Gjurgewo. 22 Rustschuk, azi Russe, orag In Bulgaria. 23 Este vorba de fortAreata turceascA de pe malul Dunarii, ridicad in sec. XVIII in fata ostrovului

in care se afla vechea cedtuie a Giurgiului, inAltad de Mircea cel Bain, azi in compled ruins. 24 Traducerea s-a facut dupa jurnalul Iui Moltke Tagebuch der Reise nach Konstantinopel publicat

in Gesammelte Schriften and Denkwurdigkeiten des General-Feldmarschalls Grafen Helmuth von Moltke, 1, Bd., Berlin, 1892, p. 118-129. 25 Dundrea.

380

www.dacoromanica.ro

construita de contele Szechenyi26, pentru a face legatura intre Oltenia27 §i Banat §i

a inlesni trecerea vaselor cu aburi in susul fluviului. Soseaua are o latime de 18 picioare §i in mai multe locuri este taiata in stalled pentru rest taluzu128 are nevoie sa mai fie inaltat. 0 stanca inalta de 30 de picioare, care se ridica in mijlocul valtorii apelor, p.119

este nespus de frumoasa H.

Se merge mai departe pe fluviul stramtat, adanc §i salbatic, printre peretii inalti §i prapastio§i de stanci cu formatii ciudate de pe§teri §i cu munti impaduriti. Pe partea banateana se afla posturi de paza29 din zid pentru cinci oameni §i astfel a§ezate ca unul sa poata vedea pe celalalt. S-au ales In acest scop> locuri unde valcelele duc in jos spre rau, celelalte locuri find greu accesibile.

Ne-am oprit la trei mile mai jos. Este o priveli§te ciudata sa vezi aici, pe Dunarea batrana, intre stanci negre §i inaltimi Impadurite, un vapor cu restaurant, calatori cu albume de desen §i cu pappoarte, functionari vamali §i functionari ai carantinei. Langa not se mai afla cateva vase, iar pe mal i§i Meuse tabard, sub o panza la focul unui bivuac, o ceata de corabieri maghiari, care petreceau in sunetele unei titere mici [...]. Am intalnit o ambarcatiune sarbeasca3° trasa de doi sarbi. Sarbii au trebuit sa dea drumul odgonului §i sa face un ocol mare in jurul nostru, caci nu suntem Inca intrati laolalta cu ceilalti31. De la Moldova32 pans la Cladova33, unde se intrerupe calatoria cu vaporul, Dunarea trece printre muntii de la granita banateana §i romaneasca la miazanoapte §i muntii care se afla la miazazi, sub diferite numiri locale, dintre care masivul cel mai Insemnat este a§a-numitul munte al haiducilor sau muntele talharilor34. Este un fapt uimitor sa vezi cum fluviul acesta, dupa ce-§i prime§te apele din jumatate din Bavaria, din Tirol, din Austria, din Moravia, din Ungaria §i din Transilvania, dupa ce chiar rauri ca Drava, Tisa, Sava §i Morava i§i duc valurile spre el, este gatuit intr-o trecatoare de stand ai carei pereti drepti se afla la o departare de abia o bataie 26

Istvan Szechenyi (1791-1860) cunoscut om politic si scriitor maghiar, a pus bazele

navigatiei vaselor cu aburi pe Dunare, intre anii 1830-1840, ocupandu-se de reglementarea cursului acestui fluviu precum si de constructia unei sosele de legatura intre Banat si Oltenia; vezi relatarea din vol. I, seria noua, al prezentei colectii, p. 951-953. 27

Wallachei.

Das Planum. 29 Wachthauser, numite mai jos Csardaken. " Einen serbischen Fahzeuge. 31 Aceasta Insemna ca nu fusesera tinuti in Turcia Inca bantuita de ciuma, la carantina cea 28

severe (n. a.) Azi Moldova Veche, localitate components a orasului Moldova Noua, jud. Caras-Severin. Gladova, localitate pe malul sarbesc, azi in Serbia. 34 Haiduczi = oder Raubergebirge. 32 33

www.dacoromanica.ro

381

p.120

de carabina. Dar de aici II vine $i neobisnuita adancime a albiei fluviului; stancile care o ingusteaza se cufunda tot atat de mult sub suprafata vartejuri a apei, pe cat se ridica deasupra ei. Pe acest parcurs al Dunarii, muntii sunt mase de piatra calcaroasa. De aici si peretii drepti, formarea de pesteri $i crapaturile fantastice, care dau tinutului un caracter deosebit de atragator. Farmecul este intarit de nespusa for varietate. Numai foarte arareori vezi o ambarcatiune pe aceasta portiune anevoioasa a fluviului; asezari omenesti sunt putine si, in afara de cerdacurile35 unde Austria face de straja pentru Europa, vezi din loc in loc numai localitati mici, saracacioase, iar §oseaua, care merge de-a lungul fluviului, nu este Inca practicabila in prezent i este folosia treptat, pe partea Banatului, doar de pietoni. De jur-imprejur, varfurile muntilor sunt acoperite cu foioase si numai foarte rar gasesti un camp mic cu porumb. Viile frumoase, care atatea mile insotesc fluviul, au disparut, iar aspectul sau trebuie sa fi ramas intr-adevar si astazi Intru totul acelasi cu cel pe care 1-au privit uimite legiunile romane $i asa cum it descrie cu groaza Mecena36. Neschimbate, se mai inaltau Inca aceleasi mase de

stanci in care si-a sapat numele Traian37 si ecoul repeta de mii de ani vuietul valurilor deasupra acelorasi stanci. $i astazi inaltimile mai sunt acoperite cu paduri dese iar locuintele vechilor daci trebuie sa fi fost foarte putin deosebite de colibele saracacioase, din crengi si

lut, ale stranepotilor lor. Dar acela care vrea sä vada Dunarea romanilor, acela p.121

sa se grabeasca caci cultura care slefuieste toga lumea38 incepe $i II aici sa intre in actiune. De pe acum a patruns vaporul Francisc 1"39 in aceasta lume izolata pans la

Moldova'', ba chiar Argo", fara de incarcatura, si and nivelul apei era ridicat a Invins grozaviile de la Portile de Fier plutind la vale $i a mers nestanjenit pans la Marea Nea grot. Trebuie sa recunoastem ca transbordarea marfurilor de pe un vapor intr-altul, dar mai ales intreruperea de la Moldova pans la Cladova, intre care se face legatura numai prin barci cu vasle, mai constituie Inca incoveniente esentiale. Totusi 35 Csardaken, numite gi Wachthauser der Militargrenze, in explicatia schicei postului Drencova (Drincova) desenata de Moltke (cf. P. 122/11) erau posturi de paza graniceresti pe linia confiniilor militare ale Imperiului Habsburgic. 36 Caius Mecena, cavaler roman, decedat In anul 8.1. Chr., unul din negociatorii pacii de la Brindisium. 37 Aluzie la inscriptia lui Traian din anul 101 e. n. 38 alle Welt beleckt. 39 Numit astfel in cinstea Imparatului Austriei, Francisc 1 (1792-1835). 4° Vezi nota 32. Guvernatorul imperial von Mercy a ridicat aici o cetatuie care a fost rasa dupa pacea de la Beigrad. 41 Euxin.

382

www.dacoromanica.ro

se nadajduie§te in realizarea unei legaturi directe, in parte construirea de canale §i stavilare. Pentru primului plan sosise de la Londra, odata cu noi, un clopot scufundator, iar pentru cel de-al doilea punct continua Inca tratative cu guvemul turc, intrucat canalele trebuiesc amenajate pe malul sarb. Dar Poarta nu se intereseaza in mod deosebit de o legatura mai lesnicioasa cu Marea Neagra §i prefers sa fie crutata, pe cat cu putinta, de asemenea progrese §i aici se afla greutati mult mai man decat acelea pe care le opun stancile. Amandoua ar

putea fi inlaturate dar numai cu praf de pwa. In acest rastimp hamicul conte Szecheny inainteaza voinice§te cu §oseaua sa.

Se mai recunosc Inca, in multe locuri, sfortarile facute de romani pentru a deschide aici o legatura intre §osele. Le lipsea numai putemicul agent al prafului de pu§ca §i se pare ca au recurs la portiuni lungi de poduri, paralele

cu fluviul. Se zaresc pe peretii drepti de stanca, la vreo zece picioare deasupra nivelului apei. Gauri patrate de opt picioare, sapate in stanca, in care puteau sa se fi a§ezat bamele . Imparatul Tiberiu42 trebuie sa fi trasat aceste drumuri ca sa le foloseasca pentru pietoni43, de la Moldova pand la Ogradena44, pe malul stang, de la Golubac45 pans la Poljetin46 pe malul drept. // In acest din urma loc, la stanca Tachtalia47, trebuie sa fi trecut armata lui Traian cu luntrele. 26 octombrie. Drupa ce am facut cateva schite ale popasului nostru de noapte48, ne-am suit intr-o eleganta barca deschisa cu pane care avea la pupa banci" pentru opt calatori,

sub un acoperamant de panza. Se mai aflau in barca, in afara de noi, cei trei mohicani, negustorul din Bucure§ti, un pastor francez care se ducea la Cherson gi clericul romano-. Din cauza puternicului vant de rasarit, cei opt vasla§i ai nWri, de§i sprijiniti de curentul viu al fluviului, n-au putut inainta decat foarte Incet §i din greu. In mai multe locuri valurile se roteau tare, in ciuda directia curentilor partiali 4 = suprafata ling intre cei doi curenti rt

1:1

Zert:01.

?) glut ter 51.10aelpriirective,

2) 5broltr isurc4fAluitt ins Zinitc tic.; artOasmniP.

31

Sbroier t rtIjf4titI IOU clone !t4 titwutlauld .

.

/`4;

rt

Aceasta situatie , care mi-a fost adusa la cunostinta, ca find important prin informatiile pe care le cuprinde, despre Impartirea intre suprafetele agitate si cele linistite ale curentului, mai intai prin aluziile pilotului, apoi de catre capitanul de pe Galathea, dl. Dobroslovich, care cunostea bine locul, trebuie sa slujeasca numai la stabilirea clara a punctelor stiintifice, fare sa fie lasate deoparte neregularitatile , care determine adancimea variabila a apei sau asezarea peretelui de stance. Trei par sa fie curentii cei mai importanti: 1) Curentul in canale (y), care nu intalneste nicaieri un obstacol $i, de aceea, cand creste nivelul apei este folosit de navigatie. De asemenea, au cea mai mare viteza, din cauza diferentei de nivel semnificative intre partea de sus si cea de jos a cataractei. Canalul are intre cei doi curenti o latime Si o lungime de circa 50 de inch4. Distanta dintre cei doi curenti este de cateva sute de picioare5.

4 5

1 inch sau tol 0,025 m. 1 picior 0,33 m.

www.dacoromanica.ro

763

p.20

2) Curentul din straturile superioare ale fluviului, care lovesc in peretele de stanch, prin care se ridica la suprafata curentul de adancime §i care, in timpul in care

apa este mare, se repede in peretele de stanch* In mici cascade sau ca adevarate vartejuri.

3) Curentul din straturile de adancime ale fluviului, care imbratiraza peretele de stance gi care dupe aceea curge oblic pans cand inchide cercul in s , in care apa clocotitoare din adancime da natere curentului de adancime .

Munca pilotului depinde de ordinea care domne§te peste acest haos . Mai intai, se cauta punctul de intrare pe unul din canale, pentru a se inscrie pe curentul ascendent; imediat ce nava plute§te este lasata in voia curentului, pans cand se ajunge din nou la apa lini§tita. Dar aici it a§teapta pe navigator cel

mai mare pericol, pe care un necunoscator nici nu it vede §i numai printr-o experienta asidua carmaciul It poate ghici. Apoi de ambele parti se afla apa lini§tita, dar sa nu credeti Ca este u§or, pentru ca dace s-ar afla la numai 20 de pa. 5i intr-o p.21

parte, vasul ar putea sa se loveasca de stancile de sub apa. In cele din urma, se ajunge in canal navigand prin curentul de adancime, astfel pilotul I§i lash mainile in poala atat de furtunos §i de periculos i s-a parut tot ceea ce tocmai 1-a inconjurat. Pilotul nostru is lucrurile foarte in serios, aka cum cere propria experienta. Nu se and des comenzi rostite cu voce tare; vaslele $i carma sunt manevrate cu multa putere. Inainte se roaga pentru ajutorul Fecioarei, dupe aceea ii multume§te. Sarbi pe jumatate dezbracati , care abia dace iii vorbeau unii altora. Tulburarea care ii cuprinde are poate doar un singur scop, sA ne face sa ne platim scump salvarea , atins mai ales dupe o demonstratie impresionanta. Carantina, care ne desparte de cash, acum ca o mare intinsa, nu ne-a intarziat

calatoria. AcWia stapanesc o recunoWere deosebita a calatorilor, caci aici regulamentul implica tocmai dificultatile potrivite . Sarbii §i roma'nii nu ii primesc pe turci, austriecii la fel, dar nici pe cei din principate . Acum le este greu pilotilor, care trebuie sa duce mai departe calatorii, cum sa ii imparts, ca sa evite intoarcerea for de la vama. Caci pentru calatoria de la Galati calatorii a§teapta un anumit vapor la granita sarbo-turca. Sarbii insa nu au voie sa se atinga de acest vas cu aburi, pentru ca vine din Turcia, in schimb ungurii nu pot pune piciorul pe malul sarbesc6. De aceea, la biroul vamal Alt-Or§ova se a§teapta vasele sarbqti §i acosteaza la Portile de Fier, la Gladosnitza pe pamant sarbesc, chiar pe granita turca. Se poate merge pe jos pana acolo, rupandu-te prin aceasta de cre§tinatate §i se poate urca pe Galathea" interzisa . Cu aceasta am plecat in dimineata zilei de 10 aprilie §i am ajuns la amiaza la Vidin, primul ora§ turcesc in care am pus piciorul". 6 Practic autorul considers ca formalitAtile de la granita erau personalizate" dupe nationalitatea calatorului.

764

www.dacoromanica.ro

.

[Continua calatoria exclusiv pe malul bulgaresc pentru a evita dificultatile semnalate deja la vama $i in carantina]. [...] Inainte ca sa se iveasca zorile deasupra acestui ora$ , am plecat mai departe $i am ajuns la amiaza zilei de 12 la Braila, unde vasul cu aburi Ferdinand I", care urma sa ne duca in Marea Neagra, trebuia sa ne wepte. In apropiere de Cemavoda, Dunarea face o cotitura spectaculoasa spre nord, prin care cursul sau se lunge$te cu cel putin 30 de mile geografice7. Aici este punctul de

p.24

Inceput al $oselei, deja in constructie, spre Constanta8, la malul Marii Negre. Aceasta este, de asemenea, $i linia proiectatului Canal, care ar putea sa fie cu wrinta trasat intre pantele Balcanilor $i pana in sudul Babadagului, chiar la nivelul marii. Babadagul in regiunea Dobrogei, pe care Dunarea il incercuie$te cu ultimul sau cot, este un lant muntos specific. El Inchide campia romans la est, ca $i Balcanii in sudul. Este un lant Inchis deosebit de interesant: forme muntoase $i un

pamant Intunecat la culoare ii intampina pe orice european in cautare de necunoscut. Apoi, de$i intinderea pustie $i conturul ascutit al profilului unor faleze amintesc de Mediterana, iti sar in ochi imensitatea $i intinderea plata a peisajului. Si nu este numai transparenta aerului care face ca piscurile Indepartate sa pars atat de aproape. De asemenea, impresia se trage $i de la monotonia intinderii: nici o vale, nici o linie ondulata, nici o stanch', nici macar o mica padure nu abat privirea de la micile movile valurite $i ochiul zabove$te de aici incolo pe piscurile, care Inchipuie felurite forme. Domnul von Prokesch9, cel care a descris plin de spirit $i cea mai mare corectitudine natura Orientului, observa ca. Asia se distinge de Europa prin munti mai Inalti, in culori tan $i apoi mai estompate, prin vai mai Inguste $i mai putin abrupte. 0 asemenea impresie ofera toate caracteristicile peisajelor muntoase din Arabia, Siria, $i partea asiatica a Levantului. Eu insumi am constatat adevarui

celor spuse in calatoria mea in Bithinia, in timpul popasului in munti. Domnul Conally, in a carui companie am avut norocul sa fac aceasta calatorie, a observat ca

asemenea forme muntoase to intampina adesea $i in Persia. Ele dubleaza ar$ita cumplita a soarelui Orientului. Cand ajungi la Braila, apropierea marii este vestita de imaginea neobisnuita a unui mare numar de vase. Comertul este in continua Inflorire, dar nu mai mult decat in Galati, unde se oprescl° toate articolele comercializate din Moldova, in timp ce Tara Romaneasca, in afara prin Braila, duce $i pe drumul terestru, de la Bucure$ti la Varna, produsele rezultate din agricultura $i cre$terea vitelor spre provinciile pustiite ale Rumeliei. 7 1 mils = 1,6 km. 8 Kostendsche in text. 9 Autor al lucrarii Denkwiirdigkeiten aus dem Orient. I° Stapelplatz, ceea ce implica stravechiul drept de etapa medieval".

www.dacoromanica.ro

765

p25

p.26

Pentru ca Ferdinand", retinut de o putemica furtuna in Marea Neagra, a ajuns abia a doua zi la amiaza, am folosit timpul trecand de carantina instituita la intrarea in oral, ca sa fac o excursie intr-una din insulele bulgaresti aflate vis-à-vis. Aceasta este mlastinoasa, pe de-a-ntregul plata si scaldata de apa. Numai pe mal se afla tufisuri rare. Nenumarate pasari de apa, rate, gaste si berze traiesc . In fundal se intinde ca pictat lantul de munti albastri, deasupra campiei nesfa'rsite. 0 insula asemanatoare am vizitat gi l'a'nga Galati. Contactul cu populatia bulgara 1-am avut intr-un sat murdar dincolo de once inchipuire. cat de diferita este aici impresia care ti-o dau natiile amestecate. Bulgarul cu trasaturile sale slave, cu infatisare umila, imbracat saracacios, murdar ca persoana dar si in casa, in schimb cu o purtare servila $i prietenoasa; turcul, asezat pe puntea barcii cu vesminte largi, retinut $i ostil, nemiscat intr-o atitudine pretioasa, care ne vorbeste despre idealul frumusetii masculine, dar, din cauza lipsei desavarsite a caracterului, nu ar putea lasa sa se observe decat forma ; in cele din urma franconii 11 care ne-au intampinat atat de binevoitori ca pe niste vechi prieteni gi ne-au convins de superioritatea celor de acasa. La 15 aprilie am parasit Galatii inaintea zorilor 1i ne-am trezit la Tulcea, unde incepe Delta Dunarii. 0 canoniera ruseasca ne-a intampinat; posturile de paza se aflau de-a lungul malurilor, ca pe o granita militara. Intrarea pe bratul Sulina este foarte ingusta. Un vas scufundat de curand bara pe jumatate; Inca un vas scufundat in acel loc ar fi inchis de tot gura a Dunarii. Foarte multe vase, grecesti, rusesti, genoveze, ne-au intampinat. Pentru Ca acestea in desele coturi ale fluviului ingust in mod obisnuit pierdeau vantul12 erau trase de oameni uzi leoarca de sudoare. In departare se vede Ismail, urmatorul ora din Basarabia. In rest doar un orizont nesfarsit. In sud este intrerupt doar de

muntii de la Babadag, 5 munti cu forme extraordinare, de aceea sunt numiti Peschdagh, sau cei Cei 5 munti"I3. Ei servesc navelor, pe mare, ca puncte de reper. In afara de aceasta numai canalul, cat vezi cu ochii; gi o insula la dreapta, singura ce tine de PeuceI4, iar in departare o padure de stejar. Pasari de apa, fara numar,

anunta apropierea marii. Pescarusii inoata $i se agita deasupra luciului apei p.27

fluviului. Carduri de pelicani cu un penaj multicolor, gri, stropit cu negru, cu rosu trandafiriu, ce se deschide pans la alb, ne-au lasat sa le observam din apropiere, fara sa se teams de zgomotul rotii in miscare, care nu i-a speriat. In cele din unna, au aparut cladirile redutei rusesti pe malul drept al fluviului; deasupra coastei se vedea marea, cinci focuri de bun-venit au fost schimbate 1i la ora 130 iesim in Marea Neagra. Cerul era limpede si fara nici un nor, un va.'nt potrivit din nord, niciodata nu a facut Ferdinand" o calatorie mai scurta calm Istanbul15. II Probabil germani din Frankonia. 12 Den Wind verlieren.

u In limba turd. 14 Tulcea in antichitate. 15 Stambul.

766

www.dacoromanica.ro

CONTELE DE LOCMARIA (1792-?)

Conte le Noel Marie Victor du Parc de Locmaria s-a nascut in 1792, intr-o familie de nobili bretoni devotati Bourbonilor. Fidel imperiului, el a Camas totusi in armata in timpul Restauratiei and nobilimea intelegea sA reinvie l'ancien regime. A demisionat in 1830, cand o noua revolutie I-a inlaturat pe Carol at X-lea silindu-1 sä is calea exilului. Monarhia a reusit sA se mai mentina in forme not sub Louis Philippe d'Orleans. Retras la tail, cu numeroasa lui familie, fostul locotenent colonel de infanterie s-a consacrat literaturii, scriind diferite romane ce nu au supravietuit, precum qi evocari istorice. fn 1839 este chemat la Gorizia, aflata la acea vreme in stApanirea Austriei, pentru a se ocupa de in itierea militara a tandrului pretendent at legitimistilor, contele de Chambord, numit $i duce de Bordeaux ; acesta era fiul postum at ducelui de Berry, fusese crescut In exil $i

acum trebuia sAli inceapa educatia de print sub indrumarea ducelui de Levis. S-a considerat necesar sA-i fie atasat $i un ofiter, participant la ultimele riaboaie ale Imperiului. In aceastA calitate, contele de Locmaria I-a insotit prin statele habsburgice, prin Germania $i Italia, iar in cursul calatoriei i-a expus $i comentat campaniile purtate in acele locuri. Interesul pentru realitatea imediata pare mai putin viu. in cursul calatoriei prin Banat, contele de Locmaria $i tanarul sau elev au citit $i comentat L'esprit des lois a lui Montesquieu, lstoria Restauratiei i Campania din Rusia a generalului de Chambray, precum $i relatia ultimei calatorii a mareplului Marmont', singura lucrare avand oarecare legaturA cu locurile vizitate. Amintirile calatoriei din 1839 au fost publicate tocmai in 1846, dupa insemnari zilnice, cu unele completari ulterioare, sub titlul Souvenirs des voyages de Monseigneur le duc de Bordeaux en Italie, en Allemagne et dans les etats de I 'Autriche, Paris, 1846. Redactarea pare Insi sA fi fost inceputa prin 1844, autorul

pomenind de cinci ani in decursul carora aputut aduna amanunte $i amintiri in masura sa intereseze pe cititori" (p. 6). La redactare a folosit, dupa cum se poate constata, oarecum $i relatia lui Marmont, amintit mai sus, ca $i alte lucrari pentru ali imbogati, desigur, informatiile, altminteri extrem de sarace in

elemente cu adevarat valabile. insemnarile sale constau aproape exclusiv din notarea conViincioasa a tuturor onorurilor aratate de oficialitatea habsburgicA $i de aristocratia maghiard tanarului print. Date le statistice, oferite probabil de autoritati, privind de exemplu veniturile rezultate din exploatarea minelor de our sunt foarte succinte. Tot in treacat se pomene$te de jocul de calusari la care a asistat la Alba-Iulia. Lipsa de simt critic a autorului face necesara controlarea datelor relatiei sale. Conte le de Locmaria a mai publicat un studiu introductiv intitulat De l'etat militaire en France (1831), un roman, Les Guerillas (1834) $i lucrari de pseudo-istorie ca Histoire du regne de Louis XIV (1853), 2 vol., Marie Therese de Hongrie (1863) etc.

www.dacoromanica.ro

767

CONTELE DE LOCMARIA Calatorie in Banat si Transilvania2 p.67

[Regimentele granicerevti vi organizarea lor]. De la Panciova3 am plecat spre Timivoara. 0 furtuna putemica izbucnise in ajun asupra Semlinului. Am observat

efectele sale de-a lungul drumului nostru. Dupa ce am inaintat cu greutate toata ziva, am ajuns la miezul noptii la Deva. Nu eram avteptati. Abia la orele doua noaptea ne-a fost cu putintA sa luam o masa frugala. Nu sunt decat treizeci vi vase de leghe de la Sem lin la Timivoara. Ne-au trebuit treizeci vi vase de ore ca sa le strabatem vi totuvi nu ne opream decat ca sa vedem trupele. La doua leghe de Timivoara treci Timivul: o alts furtuna ne avtepta acolo.

Ploaia a incetat la intrarea noastra in Timivoara. [Primirea facuta de oficialitati. p.75

Magnatii unguri, costumul lor]. Acest orav frumos, altadata capitala intregului Banat, este avezat intre cloud brate ale Begai, care curge pe langa zidurile sale, ca vi canalul Bega. Un loc frumos de plimbare, plantat cu copaci semeti, se intinde intre fortificatii4 vi rau. Timivoara

impreuna cu constructiile aferente cuprinde o populatie de douazeci de mii de suflete; cartierele marginave5 strabatute de canal sunt bine cladite vi cu o viata negustoreasca foarte sustinuta; oravul are un aspect regulat vi este impodobit de

p.77

edificii frumoase, dar clima este viciata de emanatiile canalului vi ale baltilor. [Parada militara in cinstea contelui de Chambord]. Timivoara este o fortareata de rangul al treilea; poseda un arsenal bogat, cu un mare numar de arme vechi vi de trofee luate de la turci. [Seara la teatru se joaca Somnambula", in limba germana]. De la Timivoara trebuie sa mergem la Meth' Hegyers sa vizitam herghelia imperials. Se poate face acest drum intr-o zi, dar numai cu trasuri ware. Am sosit in aceiavi zi la herghelie. Am trecut Murevul la Aradul Nou6. Oravul, care este capitala comitatului, este foarte intins vi cu o viata comerciala foarte insemnata, devi populatia nu este prea numeroasa. [1 se vorbevte contelui de Chambord de colonivtii francezi stabiliti in regiune de Maria Tereza. Centrul lor se afla la Tribes Wetter. Schimba itinerariul pentru a-i putea vizita]. ' Voyage du Marechal duc de Raguse, en Hongrie, en Transylvanie, dans la Russie meridionale, en Crimee et sur les bonds de la Mer d'Azoff ..., Paris, 1837.

2 Traducerea s-a Scut din limba franceza dupa Souvenirs des voyages de Monseigneur le duc de Bordeaux en Italie, en Allemagne et dans les etats de l'Autriche, I, Paris, 1846, p. 67-153. 3 Panciova, localitate in Banatul sarbesc. 4

Glacis.

5

Les faubourgs.

6 Neu Arad, cartier al orgului Arad, pe malul sting al Murqului.

768

www.dacoromanica.ro

Herghelia este unica in Europa. Ocupa o suprafata de douazeci de mii de hectare; este inconjurata de garduri vii §i de §anturi. Acest teren vast este brazdat de alei de pomi roditori, care fac demarcatia intre diferitele sale diviziuni. Fiecare din ele cuprinde cate o ferma cu dependinte, fie pamant de cultura sau fanete, primele destinate pa§unatului, celelalte cositului. In centrul fiecarei diviziuni

se inalta grajduri imense cu poduri sau hangare intinse, pentru adapostirea //

p78

turmelor. Langa aceste cladiri au fost sapate ni§te bordeie7 pentru soldatii paznici. 0 grading de zarzavat §i o padurice frumoasa sunt in preajma cladirilor. In mijlocul

acestor diverse stabilimente se afla castelul cu dependintele sale, cu parcul, gradinile, fermele, manejul §i grajdurile sale, cu cazarmile pentru ofiteri §i pentru cei o mie o suta de soldati afectati serviciului hergheliei. Numarul cabalinelor

armasari, iepe §i manji

se urea la patru mii. Scopul ei este sa indestuleze

hergheliile particulare ca §i pe cele publice de mana a doua. In dimineata urmatoare s-au vizitat grajdurile §i manejul; manejul este mare §i bine construit; langa u§a de intrare se pastreaza scheletul armasarului Ennyus,

zamislitorul rasei normande de la Mezo Hegyes, precum §i cel al unui cal arab calarit de Napoleon. Toti armasarii de diferite rase au fost adu§i pe rand inaintea printului. [Urmeaza elogiul calitatilor tor]. // Se viziteaza ferma din stabilimentul central, gradinile, cladirea bailor, cafeneaua, sala de bal §i cea de concerte, iar din

p.79

stabilimentele secundare, am vazut pe rand toate hergheliile8 la pascut; sunt pazite de soldati calari inarmati cu bice lungi pentru a tine in frau firile mai independente9. Am vazut mai intai minjii cu mamele lor, apoi cetele celor de la un an la patru ani, impart-4i pe varste. Cand ne-am intors la castel, umblasem mai multe leghe Ara a fi ie§it din hotarele hergheliei. // A doua zi pornim inapoi spre Timi§oara. La podul de peste Mure§ trecerea cu p.80 bacul este gratuita pentru nobili. [La Triibes Wetter se viziteaza centrul coloni§tilor francezi. La Timi§oara printul este recunoscut §i salutat de populatie]. Banatul, pe care aveam sa-lparasim, patrunzand in Ungaria militara, este una din tarile cele mai productive ale monarhiei austriece; se cultiva porumbul §i orezul pe terenurile joase §i mla§tinoase. Daca se excepteaza pamanturile rezervate pentru pa§une, toate campurile sunt cultivate §i produc cereale, in, canepa §i, in unele locuri bine expuse, vie. Am vazut foarte putine fanete naturale; cultivatorii abuzeaza de rodnicia pamanturilor pentru a obtine cereale de pe cea mai mare intindere posibila de pamanturi arabile; ei i§i hranesc vitele pe ni§te pa5uni uscate de ar§ita verii; rezulta ca ingra§area este pierduta pentru cultura §i ca vitele rau hranite nu se pot dezvolta §i nu pot prinde putere. 7 Logements a demi-souterrains. 8 Tous les troupeaux. 9 Se aminteste de un fapt petrecut cu caliva ani in mina, cand caii au dat buzna peste imparat Si 1 -au trantit la parnint.

769

www.dacoromanica.ro

Aceasta provincie, alipita Ungariei in 1699, este astazi impartita in trei

p.85

p.86

comitate. Pacea de la Passarowitz10 a asigurat stapanirea Imparatului asupra ei; ea numara aproape sapte sute de mii de locuitori. [...] inainte de a ajunge la Caransebee, capitala districtului graniceresc roman, am trecut prin Lugoj 12, oral comercial din comitatul Cara§13. Se poate vedea o biserica destul de frumoasa §i un cartier bine cladit, dar principala sa piata seamana o bund parte din an cu o imensa cloaca. Nu ne-am oprit in acest oral decat putine clipe. La o leghe de Caransebes ne-a iesit inainte un pichet de panduri trimisi ca

escorts. Ace§ti calareti pe caii for scunzi, asemenea celor ai cazacilor, au // o infatisare ciudata. Poarta ni§te nadragi albi foarte stramti, opinciI4, caciuli de blana

de urs cu surguci rosu15, o manta scurta fluturand, mai multe pistoale, doua pumnale, o sabie, o pusca; nu 1 e mai lipse§te decat lancea pentru a ajunge un

p.87

adevarat arsenal viu. La Caransebes trupa era sub arme. Acest corp foarte bine tinut are, ca si celelalte, o §coala regimentara. In oras au fost construite cladiri militare frumoase §i deasupra uneia din ele un observator pentru directorul §coalei regimentare §i pentru elevi. Caransebe§ul face §i el parte din comitatul Cara §i este a§ezat ca §i Lugojul pe Timis, avand §i el o activitate comerciala considerabila. Este capitala districtului cel mai populat de la granita. [Colonelul Roth, seful regimentului din acest district, 11 insote§te pe print]. A doua zi am mers la Qr§ova16 unde am dat iar de Dunare. Acest fluviu frumos fusese tocmai martorul // unei jalnice intamplari. Vaporul cu aburi de la Constantinopol se opreste la Portile de Fier, unde obstacolele navigatiei obliga pe calatori sa debarce §i sa continue pe un drum frumos, construit de curand, un alt vapor care-i duce la Pesta. Patrusprezece in§i au vrut sa fie dusi la Drencova17 intr-o luntre trasa de boi. Putin inainte de locul de destinatie funia s-a rupt, luntrea s-a rastumat §i doar trei persoane au putut scapa de

moarte, dupd sfortari nespuse. De patru zile naufragiatii erau la lazaretul de la Or§ova.

Lazaretul este o cladire moderns foarte comoda. Calatorii yin acolo in mare

numar, de and foga aburului a apropiat Viena de Constantinopol. Apele de la Mehadia atrag aici si un mare numar de romani, obligati a trece prin lazaret pentru a putea fl primiti la bai. Acest oral este principalul antrepozit pentru marfurile ce

urca §i coboara pe Dunare: indeosebi produse animate §i vegetale trimise din I° Pacea de la Passarowitz a fost semnatA in 1718. II Caransebea, municipiu, jud. Caraq-Severin. 12 Lugoj, municipiu, jud. Tim* 13 Kashau.

14 Des sandales avec un cothurne. 15 A flammes ; pana§ din pene. 16 Or§ova, oraa, jud. Mehedinti. 17 Drencova, localitate in Banatul sarbesc.

770 www.dacoromanica.ro

principatul roman §i cel sarbesc, stofe §i obiecte de imbracaminte de la targul din Lipscal 8, sticlarie de Boemia §i fierarie din Stiria. [...]

Locuinta vecina era ocupata de consulul general englez19 din Bucure§ti §i sora sa20. Se duceau la baile de la Mehadia21. Ei cunoscusera pe contele de Chambord, Inca de copil, la Edinburg. // [Consulul it

p.88 p.89

indeamna sa mearga la Bucure§ti, oferindu-i folosinta casei §i a trasurii sale]. La trei leghe spre vest de ora§ se ascunde, sub maracini, intrarea unei pqteri scobite pe povami§ul unui munte abrupt pe sub care curge Dunarea. Ea este vestita

in istoria tarii. [E cavema lui Veterani"22. In ultimul razboi a fost folosita de maiorul Stein, care cu un batalion a pricinuit pierderi Insemnate flotilei turce§ti] //. Printul viziteaza acest loc, apoi merge la un mic port de imbarcare unde a§teptau

p.90

doua §alupe conduse de marinarii regimentului, ca sa-1 duce la Or§ova Noua. Descriere a Dunarii].

Or§ova Noua23 este o fortareata pe care turcii au pastrat-o §i dupe pacea

p.91

din 1739. Pap a pus sa fie salutat printul prin salve de tun §i a venit Inaintea lui insotit

de un imam, descendent al lui Mahomed §i imbracat in portul turcesc eel mai autentic. Terenul din jurul palatului pa§ei era inundat, a trebuit sa trecem pe bame groase24, nefixate, a caror instabilitate // stingherea echilibrul §i gravitatea solemna a cortegiului. [Descriere sumara a receptiei, caracterizarea pasei, fost colonel de artilerie]. Am strabatut orawl, dace poate fi vorba de ora, caci Or§ova Noua nu e

decat un biet targ. Moscheea a suferit o inovatie. S-au construit tribune pentru femei, excluse pans atunci de la rugaciunile publice. // [La plecare li se ofera un

p.92

p.93

concert de muzica turceasca]. Plecand de la pa§a am mers pe Dunare in sus pand la Portile de Fier, unde am dat de primul post roma'nesc. Ofiterul, care-1 comanda, s-a indreptat catre print §i 1-a rugat intr-o franceza foarte corecta sa treaca in revista trupa sa. In Tara Romaneasca toate persoanele cu educatie vorbesc limba noastra §i

p.94

se intereseaza de istoria noastra. // Acest post militar ne-a dat o idee foarte

p.95

favorabila despre trupele din principat. Soldatii roman, ca §i cei sarbi, i-au luat pe

ru§i de model: echipamentul, tinuta, instructia chiar, totul vadqte influenta §i protectoratul acestui putemic imperiu. [Momentul critic din 1828, razboiul, foametea si o epizootie care prapadise un milion de capete de vite" §i opera constructive a lui Kiselev]. Trebuie sa mergem 18 Leipzig, oral in Germania. 19 Robert Gilmore Colquhoun (1804-1870), consul general al Angliei la Bucuresti (1834-1859). 20 Mrs. Vaucher.

21 Mehadia, localitate, jud. Caras-Severin. 22 Este vorba de pestera Veterani MO Moldova Noua, jud. Cara.- Severin. 23 Este vorba de insula Ada-Kaleh. 24 Madriers

mouvants.

www.dacoromanica.ro

771

p.96

P.97

sa dormim la Mehadia II. in timp ce ni se pregateau caii de drum, colonelul Roth ne-a oferit privelistea unui dans romanesc. Vreo suta de tineri $i tinere au jucat mai intai in cerc, apoi perechi cu figuri25 foarte complicate, un dans a carui muzica si desfasurare aminteste de biniou §i de dansurile bretone. Femeile erau gatite cu destula grija, purtau pe cap flori sau naframe26 frumos asezate, aveau pieptare27 brodate cu felurite culori, bundinte scurte cu felurite maneci, rochii colorate28 sau

doar o camasa alba, acoperite pe jumatate in fats §i in spate de fote inguste, stravezii29 (!), multicolore si impodobite de fire lungi, atamand in jos. Jocul a tinut o jumatate de ora; a fost deajuns ca sa ne facem o idee despre dansul romanesc.

Seara pe la ora cinci am sosit la Mehadia, numita de romani, Baile lui p.98

Hercule. Acest oral frumos, situat la o extremitate a frontierei Austriei, intr-o vale ingusta, // intre munti salbateci nu are, ce e drept, decat o singura strada sau mai bine zis o singura plata in forma de paralelogram, dar aceasta piata este marginita de case frumoase si de hoteluri spatioase.

Administratia military nu a precupetit nimic pentru a atrage lumea la Mehadia: in scurt timp au fost construite o biserica frumoasa, un restaurant foarte

bun, locuinte comode $i acum s-au mai pus temeliile unui nou stil, pentru a raspunde la moda de care se bucura aceasta asezare. Toti locuitorii erau la ferestre cand a sosit printul.

A doua zi am vizitat diferitele stabilimente ale acestor bai, unde roieste populatia din tinuturile vecine. Oamenii de la tars au mare incredere in efectul p.99

p.100

apelor de la Mehadia. Ei dorm bucuros sub cerul liber pentru a nu pierde prilejul de a infra la baia publics. // Este indoielnic insa daca o baie urmata de un bivuac umed poate aduna altceva decat reumatism. L. .1 Ne-am oprit seara la Caransebes. [Printul vrea sa-1 viziteze pe colonelul Roth acasa la el. Aici ar fi fost exilat Ovidiu3° si si-ar fi compus Elogiile31. Colonelul Roth relateaza, dupa traditia locals, un incident din cursul razboiului cu turcii din anul 1788. Un soldat beat creaza panics $i determind fuga intregii armate austriece spre Lugoj, parasindu-si artileria. Turcii raman locului si a doua zi armata i§i

p.101

&este pozitiile din ajun]. Regimentul din Caransebes este recrutat din romani: barbati destul de

chipesill, buni pentru lupta, dar dusmani ai muncii. Ei nu locuiesc bucurosi in valea Avec des passes et des tours de main. Fichus. 27 Corsets. 28 Des robes de couleur. 29 Transparens. 3/3 Publius Ovidius Naso (43 a Chr.-17 d. Chr.), poet latin. Confuzie, poetul a fost exilat in 25 26

Tomi. 31

32

772

Este vorba de Tristele. Vezi asemilnArile cu descrierea facuta de Griselini (volumele precedente).

www.dacoromanica.ro

manoasa a Timisului, preferand muntele li viata pastorala. Se despagubesc de constrangerea care-i leaga de glie lasand tot greul muncii sa apese pe femeile for pe

care si le $i aleg, asa cum in alte locuri iti alegi un cal de plug, dupa puterea musculara 5i voinicia trupeasca32. Ca'nd un roman are chef sa se insoare, iii indreapta privirile asupra unei fete, infatisandu-i-se acesteia, se intoarce catre tatal ei Ii intreaba daca a vazut un cerb. Acesta raspunde da sau nu, dupa cum vrea sau nu sa-i dea fata [formula conventionala pentru a-1 feri pe pretendent de umilinta unui refuz]. // Daca cererea este bine primita, viitorul socru raspunde fara sovaire: Desigur ca am vazut cerbul si am tocmai ce-ti trebuie, baiete. Fata mea este buns *i zdravana, trupul ei e trainic ca soba, picioarele nesovaitoare ca stalpul portii, este mladioasa ca salcia raului. Ti-o dau cu draga inima". Dupa aceea se face nunta *i biata femeie este condamnata fara mild la munca grea a campului. [Colonelul Roth it petrece pe print pana la granita transilvana; pandurii sunt emotionati la despartire dupa ce 1-au insotit patru zile. Parerea printului despre oportunitatea organizarii unei trope de graniceri in Algeria]. La 27 mai paraseam Banatul 0i intram in Transilvania. Am gasit o vreme gi drumuri proaste. inaintam incet; dupa un drum urmat in buns parte pe jos in noroi, am ajuns la unsprezece noaptea in micul targ Dobra33. Hanul unde am descins adapostea mai multi carat*. A trebuit sA ne ciorovaim gi sa deposedam gainile de o

incapere // din care ne-au alungat la randul for la primul cantat al cocosilor. Dimineata, odihniti doar pe jumatate, dar scapati de noroi, am pornit spre Albalulia. -Am petrecut noaptea la Deva34, oras al vechilor daci. [Despre Muresul cel bogat in ape, trecerea sa la o leghe de Alba-lulia38. Acolo sunt gazduiti si ospatati in palatul episcopului catolic] //. Alba-lulia nu are decat o incinta prevazuta cu bastioane, dar pozitia sa este favorabila apararii. Este situata la extremitatea unei mici campii mai ridicate, care desparte muncii Fozebai de bazinul Muresului. Orasul nu este mare dar este bine cladit, doming o suburbie frumoasa, tot atat de populata ca *i el. // [Istoric. Catedrala. Contele de Chambord asista la sarbatoarea Corpus Christi] //. Toata populatia din imprejurimi venise in ma*: protestanti, ortodocsi, catolici erau adunati cu totii impreuna in vasta piata din Alba - Julia. [Vizitarea orasului].

Din inaltimea zidurilor incintei am vazut o scena foarte amuzanta36: vreo douazeci de calusari37 romani asteptau sa-i vada printul spre a incepe un joc ciudat,

fara asemanare cu nici un altul. imbracati cu pieptare38, avand pe cap cate o 33 34 35

36 37 38

Dobra, comuna, jud. Hunedoara. Deva, municipiu, jud. Hunedoara. Carlsbourg. Divertissante. Danseurs. Un justaucorps.

www.dacoromanica.ro

773

p.102

p.103-104

p.105

p.106

p.107

p.108 p.109

p.110

palariuta mica39, in mans toiege lungi, clopotei la picioare $i la palarii40, jucau toti insotind cu sunetul glasului vi al clopoteilor jocul foarte insufletit vi de fiecare data fiecare dantuitor, sprijinindu-se in toiag, sarea // sprinten la randul sau, fara vreo turburare a ritmului de joc sau vreo intrerupere a cantecului. Un asemenea exercitiu nu putea dura mult vi astfel s-a terminat, spre parerea noastra de eau. La 30 mai am parasit palatul primitor al episcopului de Alba-lulia, unde aveam sä ne intoarcem,

caci trebuia sa mergem prin acest orav pentru a ajunge la minele de pe valea

p.111

p.112-114

p.115 -117

p.118

Ampoiului, care faceau parte din itinerariul nostru. In clipa aceasta ne indreptam spre Sibiu. Sebevul Sasese I. [Oprire foarte scurta. Printul este intampinat de pastorul protestant. Vremea ploioasa a desfundat drumul, intarziind pe calatori]. Sibiul este sediul comandantului general; este un orav de douazeci de mii de suflete. Odinioara cetate, oravul mai este inconjurat de ziduri de caramida, dar care nu mai sunt reparate. Este situat intr-un ves frumos, scaldat de Cibin vi marginit la rasarit de muntii Fagarav; la miazazi muntii Surul vi Budislav I i inalta, peste lantul din care fac parte, maretele lor culmi inzapezite. Gradini multe vi plantatii frumoase incing oravul cu un brau de locuri de plimbare. // [Primirea. Seara, reprezentatie la opera. Se joaca Norma" in limba germana. Vizitarea oravului. Biblioteca ai muzeul Brukenthal. $coala de inot. Demonstratii de gimnastica acute de un numar de subofiteri vi soldati. Demonstratie de instructie militara. Se viziteaza orfelinatul, vcoala de fete]. Generalul Saint Quentin, care a facut aici pe cheltuiala sa un manej pentru ofiterii de infanterie, a mai creiat, pe un teren de douazeci de pogoane42, o gradina publics, foarte bine desenata, cu locuri de unde ochii Imbrativeaza privelivti frumoase gi cuprinde mai multe pavilioane, o ferma mica ai o laptarie. [Receptia de plecare; parada]. Am trecut iar prin Alba Julia in drum spre Zlatna43. Intentia printului era sa patrunda mai adanc in muntii Fozebai vi sa viziteze minele mai Insemnate de our vi argint ale Transilvaniei. [Pe valea Ampoiului se afla palatul

contesei Teleki. Sosirea la vase vi jumatate seara la Zlatna]. Multumita recomandatiei contelui Nadasdy, comisar al finantelor Transilvaniei vi a // administratorului din Zlatna, se obtin cai de calarie pentru a merge chiar In acea sears la Zlatna; este un oravel frumos de opt mii de suflete, populatia sa find formats din familiile administratorilor vi ale muncitorilor. Pozitia sa, in mijlocul muntilor salbatici, este foarte placuta. Vezi un mare numar de case frumoase, dar care de cele mai multe on nu sunt decat cu un singur cat. Casa44 directorului, unde 39 Un petit chapeau Tampion. 40 A leur tricorne.

Mullenbach, orn, jud. Alba. 42 Arpents.

43 Zlatna, localitate, jud. Alba. 44 L'hotel.

774

www.dacoromanica.ro

trebuia sa locuiasca printul, este vasta §i bine impartita. Ora§ul are oarecare insemnatate: este marea piata a locuitorilor de la munte, care alearga aici din toate partite pentru a supune pretuirii rodul muncii lor. Dacii Il numeau Aurapolis45 §i romanii Auraria. fn dupa-amiaza aceleia§i zile, cavalcada a pornit spre Abrud46. [Participa §i cinci ofiteri de la Alba-Iulia §i mai multi administratori]. Timp de doua ore am continuat sa mergem in susul Ampoiului. Valea este fermecatoare, amintind de Elvetia. La cateva leghe dupa Zlatna, drumul cote§te deodata spre stanga §i strabate un tinut // muntos pustiu dar foarte paduros. Se lucreaza acum la un drum de care, pentru a Inlesni legatura dintre Zlatna §i Abrud. Aceasta imbunatatire era necesara Inca de mult pentru bunastarea regiunii. La o departare de o leghe de Abrud, cobori intr-o vale frumoasa scaldata de un brat at Arie§ului, a carui unda bogata in our a dobandit din partea romanilor

p.119

numele de Auratus". Abia coborati in vale, am §i intalnit pe administratorii Si notabilii din Abrud, veniti calare in intampinarea printului. [Sunt vreo treizeci de persoane care it saluta cu discursuri in limba latina §i germana §i Il conduc spre locul de &duke]. La un sfert de leghe de ora§ am intalnit o §atra de tigani, compusa din vreo suta de indivizi autorizati de magistrati sa ramana trei luni aici. Ace§ti nenorociti sunt Ingrozitori la vedere: mizeria sistematica, moravurile for brutale sunt o ru§ine

a omenirii, umbla goi sau aproape goi, in zdrente. [Incercarea zadarnica a imparatului Iosif al II-lea de a-i civiliza]. // Abrudul este un ora§ frumu§el de vreo §apte mii de suflete, Auraria Maio?"

p.120

a romanilor, ale carui bogatii le-au exploatat timp de doua veacuri. Printul a strabatut tot ora§ul cu escadronul sau de onoare, in mijlocul unei man multimi. [Prime§te pe reprezentantii tuturor cultelor. Istoricul introducerii uniatiei in Transilvania sub Gabriel Bethlen48]. Bisericile diferitelor culte din Abrud se afla toate pe piata principala, formand

impreuna un amestec de edificii49, cu u§ile de intrare in afard, a§a ca s-ar putea spune ca bisericile i§i intorc spatele. Armonia dintre culte este desavar§ita. Parohul catolic a fost cel ce a prezentat pe slujitorii celorlalte culte printului §i 1-a salutat pe latine§te. [Portretul acestui cleric, vesel §i jovial, care are o mare ascendenta asupra populatiei datorita felului sau de a fi §i virtutilor sale]. Printul a intrat in atelierele chimice // unde se face separarea aurului, a vorbit cu lucratorii §i a urmarit cu atentie diversele operatii efectuate in fata sa. A doua zi in zori am pornit spre Ro§ia Montana50.

p.122 p.123

45 Confuzie, localitatea se numea Ampelum. 46 Abrud, localitate, jud. Alba. 47 Confuzie, Alburnus Maior era Rosia Montana de astazi. " Autorul it confunda cu loan Sigismund Zapolya. 49 Un pâté d'edifices. 5° Verespatak, localitate, jud. Alba.

www.dacoromanica.ro

p.121

775

Dupd trei ore de drum pe niste carari pe care numai caii de munte pot merge fara accidente, am descoperit orasul in fundul unei vai inguste. Se intinde pe o jumatate de leghe si ofera privelistea cea mai ciudata. Acest oral de munte inconjurat de mine de aur a vazut cum se cladesc averi insemnate. Fiecare din casele

sale este rodul muncii lucratorilor sai. Unele din ele sunt gezate pe poalele p.124

p.125

p.126

muntelui. Ici $i colo se Malta copaci, capele frumoase, grklini; acest tablou luminat // atunci de un soare frumos de primavara era insufletit de miscarea apelor cascadei, de sunetul cadentat al steampurilors I $i mai ales de activitatea unei populatii harnice. Inainte de a cobori in oras am mers sa vizitam vestitul munte Cetatea52, unul din izvoarele bogatiei romanilor. Mu lta vreme ei au scos de aici un chintal de aur pe saptamana. Am descalecat pentru a privi mai de aproape aceste locuri. Nimic mai impunator ca privelistea stancilor uriase scobite sau adanc sapate de mana unui popor maret. Peste tot la Cetatea, vezi urmele stradaniei trudnice si iscusite a lacomiei romane. Printul a dat pe platoul de la mijlocul muntelui de o deputatie compusa din locuitorii mai de seams ai tinutului, veniti calare sä-1 intampine. [Este salutat din nou pe latineste] //. Dupa ce am strabatut ruinele si galeriile mute de atatea veacuri, am vizitat o mina deschisa de curand. Guvemul concede particularilor o intindere oarecare de teren ca s-o exploateze pe propriul risc si se margineste sa perceapa o sesime din produsul net. Aceste concesionari au constituit izvorul unor speculatii fericite ca $i a unor sfortari indelungi si zadamice. Este obiceiul sa se dea un nume fiecarui loc concesionat. Un taran sarac obtinuse chiar in seara aceia o concesiune. [Ii cere voie printului sa -$i boteze lotul cu numele lui, Henri. Printul ii daruieste materialul de exploatare si avansurile trebuitoare pentru prima ei injghebare]. Am incalecat din nou pentru a trece prin . Steampurile de zdrobire a minereului se afla in unghi drept fats de // oras, pe povamisul vestic al muntilor, la piciorul carora curge micul brat al Ariesului. Toate aceste steampuri sunt actionate de o cadere de apa ce se revarsa dintr-un lac artificial de pe platoul inalt, dominat insa de patru munti care-1 indestuleaza cu apa provenind din izvoarele Tor. Dupa ce

am vazut cum se zdrobeste minereul, ne-am suit spre acest lac frumos, apoi am luat-o spre dreapta orasului ca sa mergem la Detunata, munte vulcanic celebru in

p. 127

regiune. Am ajuns la el strabat'and un platou destul de intins, care a ingaduit mersul in galop, dupd monotonia inaintarii la pas din ultimele doua zile. Padurea de brazi spre care alergam era plina de lume. [Printul este ovationat]. // Am zarit deodata in padure tot dichisul unei impunatoare bucatarii in aer Tiber. Purcei de lapte la frigare, tingiri imense, gratare incarcate de cotlete vrednice de eroii lui Homer53, ulcioare sau daca vreti amfore pline de vin de Ungaria. 51 Bocards. 52 Csetateje. 53 Homer, poet grec, probabil secolul VIII 1. Chr.

776

www.dacoromanica.ro

Platoul este cu totul remarcabil: peste tot gase*ti urme de eruptii vulcanice. Ceva mai jos de locul unde ne aflam s-a despicat muntele in urma unui cutremur. Terenul dimprejur este semanat de o multime de blocuri de bazalt cu volum insemnat, dovada a actiunii focului subteran. Cu o ora inainte de sosirea noastra fusesera doborati *i taiati copacii, care ne-au slujit de masa *i scaun. [La pram administratorii $i notabilii celor doua ()raw se a*eaza la masa printului, minerii Si taranii mai de o parte. Printul merge spre ei *i bea din plosca unui miner in sanatatea locuitorilor tarii. Aclamatii]. Un post de lucratori aprinde un

// foc mare, sus pe Detunata, muzica minerilor incepe *i se pomesc jocurile nationale. [Se indreapta apoi cu totii spre Detunata, descriere; pleaca spre Abrud pe valea Arie*ului]. in toate vaile acestea ii vezi pe locuitori 1/ indeletnicindu-se cu cautarea aurului; unii ridica mici zagazuri peste care se a*terne si se aduna nisipul; ei toama nisipul in ni*te talere cu bulk acoperite de o stofa de land, apoi spala stofa intr-un vas cu apa; aurul se lipe*te de fundul vasului. Altii ratacesc prin minele parasite

p.128

p.129

p.130

pentru a mai aduna cu greu cateva graunte de metal; it zdrobesc *i separa prin spalare tot ce nu este aur. Mai ales prima metoda este cea folosita de romani, a doua este proprie tiganilor; ea se potrive*te cu firea i cu obiceiurile for de nomazi. A doua zi eram inapoi la Zlatna. [Plecarea se mai amana o zi pentru a putea

asista la balul dat in cinstea printului]. // Am fost sa vedem ma*ina cu aburi,

p.131

topitoriile, forjele, ma*inile ce servesc la amalgamarea *i la separarea minereului, atelierele si administratia monetariei54. Acolo tin *edinte comisarii insarcinati sa cumpere aurul adunat de tarani, pentru care li se plate*te aproximativ cincizeci *i patru de franci §i *aizeci de centime uncia. S-a calculat ea ei predau in fiecare an statului aur in valoare de vreo vase milioane. Parasind balul ne-am suit in trasuri pentru a merge la Alba-lulia. Trupele din gamizoana it a*teptau pe print sub arme *i au executat diferite manevre //. [Printul

p.132

observa superioritatea militara franceza fats de austrieci. Urmeaza primirea la Aiud55 i vizitarea ora*ului: colegiul reformat, biblioteca *i colectia de medalii, a doua zi manejul].// Directorul colegiului din Aiud tine sa fie prezentat printului. El este un profesor invatat §i *eful opozitiei liberale din Transilvania. / Conte le losif Banffy it insote*te pe print la Ocna Mure*56, unde se afla cele mai bogate saline din Transilvania. Printul a fost primit de administratori // apoi a luat loc intr-o colivie de coborare $i tinand o lumanare in mans, am patruns in putul ingust57 care duce la saline. Ajun*i la vreo doug sute de picioare sub pamant, ne aflam la nivelul boltii

celei mai de sus, ca un lustru la punctul culminant at navei unui templu vast. 54 Bureau des monnaies. ss Aiud, localitate, jud. Alba. 56 Maros Ujvar, localitate, jud. Mum. 57 L'etroit passage.

www.dacoromanica.ro

777

p.I33-134

p.135

Deodata am zarit o populatie numeroasa luminata de focuri de bucurie §i de o multime de lampioane, astfel dispuse sä formeze litere Si cuvinte adresate printului.

p.136

Cand colivia a atins pamantul, patruzeci de muzicanti care stateau intr-o galerie inalta au executat simfonii (?) Ocnele sunt foarte aratoase: bolta primei galerii are o inaltime de peste o suta de picioare, iar peretii cu o distanta de 60 de picioare intre ei, sunt invarstati cu marmora cea mai frumoasa. Deschisa in 1792, aceasta galerie este in parte sapata chiar sub albia Mure§ului. Galeriile superioare au fost deschise mai in urma.// Dupa o plimbare de doua ore prin saline ne-am suit pe o scars, sau mai degraba o scaricica58, pentru a vizita ni§te magazii. [Contii Beth len §i Csaki, veniti de la Cluj dejuneaza cu printul care-i pofte§te in trasura sa].

Ocnele sunt situate pe malul stang al Mure§ului a carui apropiere este favorabila exploatarii produselor lor. Trecerea raului se face cu bacul in dreptul magaziilor

p.137

statului59 §i apoi dai iar de drumul cel mare la Vintul Mare60. Acest mic targ uitat al Transilvaniei are o insu§ire foarte ciudata: el se imparte in cloud, partea de sud are o legislatie proprie §i ce legislatie ! Legea agrara, visul absurd al unor utopi§ti ! La fiecare cinci ani bunurile sunt supuse unei not impartiri in vederea mentinerii unei

p.138

egalitati nebune§ti. [Ploaie torentiala la Turda unde trupa it a§teapta pe print sub arme. Turda este situata pe Aries. Nu ne-am oprit decat pentru a schimba caii].// Clujul61, odinioara Claudiopolis sau Clusivar, este un ora§ de douazeci de mii de suflete, situat intr-o vale frumoasa, scaldata de Some§. Este inconjurat de ziduri vechi de caramida §i de o promenade care-1 desparte de suburbii. Are un teatru

frumos, in care limba maghiara este singura admisa. [Seminar catolic, §coli de teologie ortodoxa §i protestanta]. Acest ora§ este re§edinta unei nobilimi numeroase §i bogate. Are mai multe strazi frumoase, bine croite, o piata mare de forma regulate §i gradini foarte frumoase. Am tras la un hotel tinut de un italian care este §i profesor p.139-144

p.145

de scrims. [Sunt invitati la masa de contele Rheday. Seara spectacol cu Somnambula". In ziva de 8 iunie viziteaza tipografia colegiului, asista la un asalt de scrims. Gazduit la Huedin62 in casa lui Banffy; trece apoi muntii de la hotarul Transilvaniei spre Ungaria de fapt Tara Criplui. Istoric al Transilvaniei, organizare political Instructia publics. // Sunt opt §coli man §i sase gimnazii. Culte. In Transilvania sunt cinci culte deosebite §i unsprezece natii distincte. Secuii, catolici in majoritate, viteji, hamici, plini de vigoare §i de indrazneala, sunt nascuti pentru razboaie §i pun la indemana Austriei regimente foarte aratoase. Ungurii sau maghiarii, calareti inainte de toate, zdraveni la trup i vioi la minte, sunt totu§i nestatornici gi wratici. Aceste popoare locuiesc indeosebi in regiunile din nordul Trans ilvaniei63. 58 Marchepied. 59 Du gouvernement. 60 Vintul Mare, localitate, jud. Alba. 61 Clausenbourg, municipiu, jud. Cluj. 62 Oras, jud. Cluj. 63 Afirmatie nefondatA.

778

www.dacoromanica.ro

Sasii sau germanii se disting dintre toate natiile // prin hamicia si instructia lor. Au populat comitatele Sibiului si al Albei" si au intemeiat orase insemnate. Sunt evanghelici. A patra natie si cea mai numeroasa este cea a romanilor. Acestia, de religie ortodoxa, se pretind descinsi din romani. Ei sprijina aceasta pretentie pe asemanarea dintre limba for si cea Latina. Este probabil ca romanii din vechime sunt coboratorii dacilor si ai getilor; cei ce s-au stabilit mai apoi sunt de rasa slava. Desi alcatuiesc majoritatea populatiei tarii, ei nu sunt ca primele trei natii vechi, posesori ai solului65, de aceia sunt lipsiti de dreptul de a lua parte la Dieta. Limba for este cea mai raspandita. Celelalte doua limbi vorbite sunt maghiara si germana. Restul natiilor sunt armenii, grecii, sarbii, rusnacii, bulgarii, evreii si tiganii. Fiecare natie isi pastreaza obiceiurile, moravurile, amintirile sale si tinde sa-si

p.146

mentina unitatea ferindu-se de orice amestec strain. Acest mozaic de natii se compune din cloud milioane de suflete. Transilvania plateste stapanirii impozite de patru milioane. Ea ar trebui sa plateasca sapte milioane // daca, la fel ca in Austria, ar fi impuse toate mosiile66.

p.147

Scaldata de mai multe rauri, dintre care unele poarta aur, ea poseda mari bogatii minerale; multi din muntii ei produc pietre pretioase67; altii marmora fnimoasa si alabastru, zinc, arama, fier, mercur, argint, aur. Mine le care-si varsa produsele la Zlatna aduc statului un venit de patru milioane. Romanii tndeosebi cresc numeroase turme de capre, de of si de boi. Caii din

Transilvania au o reputatie bine meritata. Agricultura

daca se excepteaza

pamanturile cultivate de germani, lass inca mult de dorit. Se cultiva vita-de-vie si se fac vinuri bune.

Munti care strajuiesc bazinul Transilvaniei sunt bine impaduriti. Valle scaldate de zeci de rauri, care toate izvorasc din munti, sunt bogate in pajisti frumoase si pasuni grase. Comertul ar cere niste drumuri mai bune pentru stabilirea

unor comunicatii usoare intre orase si antrepozitele de pe principalele rauri // Mures, Somes, Aries. Tustrele se varsa in Tisa si leaga deci comertul Transilvaniei

cu Dunarea si drumurile de fier, care vor lega acest fluviu de Elba si de Marea Adriatica.

Industria a facut unele progrese de douazeci de ani incoace; orasul Brasov,

ajuns antrepozitul marfurilor din Orient, poseda mai multe manufacturi. Marochinul, panzeturile, sticlaria si cristalurile se bucura de o reputatie meritata. acest principat este una din nestematele cele mai frumoase ale coroanei imperiale. Am ajuns la 10 iunie la Oradea mare68. 64 WIssembourg. 65 Afirmatie nefondata. 66 Toutes les. terres.

67 Afirmatii nu lipsite de fantezie. 68 Municipiu, jud. Bihor.

www.dacoromanica.ro

779

p.148

p.149

p.150-151

p.152

[Printul este intampinat de comandantul de escadron, contele Castelnau, francez in slujba Austriei. Este gazduit la palatul episcopului catolic]. Acest ora$ este capitala comitatului Bihor $i sediul unei arhiepiscopii. Se distinge prin ldrgimea strazilor $i mdrimea pietelor. Este mare $i destul de bine

cladit $i numdra doudsprezece mfi de locuitori. Palatul episcopal $i multe alte biserici sunt vrednice de un mare ora$. Cladit pe Cri$ul repede, in centrul unei regiuni bogate, el a fost adesea calcat69 de turci. [Despre lupta din 1660 data in preajma ora$ului. Primirea printului]. Cina a fost servia intr-o sale vasta si foarte inalta. Spre curte ea este dominate de cloud galerii inalte, orientate spre un vast salon. In timpul mesei doamnele s-au preumblat pe aceste galerii, de unde it puteau vedea pe print; locul for a fost apoi luat de popor", manat de aceea$i curiozitate. [A doua zi se viziteaza cazarmile, // $coala regimentard este cercetata in clase, la exercitiu i in gimnaziu]. Aceste $coli sunt, in general, bine randuite, instructia chiar este mai serioasd ca aceea a copiilor de trupa din regimentele noastre. Austria i9i formeaza astfel pe tacute o buns pepiniera de subofiteri. Institutia cadetilor, in

schimb, prezinta grave neajunsuri. Ea este accesibila unui prea mare numar de tineri, intrecand cu mult nevoile armatei. Sunt regimente care numara optzeci de cadeti. Acest belwg exagerat de elevi de ofiteri rape$te orice perspective de inaintare unor subofiteri, adesea mai instruiti decal, ei si constituie o cauza de dezordine $i incuratura. Ceti dintre ace$ti tineri nu vor ajunge decat cu barba sure la gradul de sublocotenent. Dace Austria nu is masuri, in curand va trebui sa instituie o pensie pentru cadetii ski, amenintati sa ajunge bunici inainte de a fi p.153

sublocotenenti. Oradea Mare nu numara mai mult de doud mii // de catolici [dar episcopul catolic da ajutoare si necatolicilor]. In timpul holerei a facut mari sacrificii. El reprezinta aici religia minoritatii, in conditii bane$ti greu de conciliat cu principiul

evanghelic Imparatia mea nu este pe lumea aceasta". Palatul somptuos, fastul impun cheltuieli pe care poporul, $i indeosebi poporul disident, cu greu le poate socoti necesare. De aici decurge acel spirit de opozitie $i acel obstacol la p.154

propaganda catolica, atat de putemica in Anglia // $i America, peste tot unde clerul s-a redus la conditia evanghelica a primilor pastori.

69 Visitee.

780 www.dacoromanica.ro

ANDREW A. SONAR (1810-1892)

ROBERT Mc CHEYNE (1813-1843)

Andrew A. Bonar s-a nascut la 29 mai 1810 Ia Edinburgh, in Scotia, find al saptelea flu al unei familii instirite. A urmat cursurile liceului din °instil natal $i tot aici pe cele ale universitatii, pe care a absolvit-o in 1835, devenind pastor. Peste patru decenii, aceea$i universitate avea sa -i acorde titlul de doctor in teologie. Ca o recunoastere a activitatii sale pastorale $i publicistice, Congresul Bisericii scotiene 1-a desemnat, in 1878, moderator (superintendent) al acesteia. Decesul sau s-a inregistrat la o varsti inaintata, in 1892. Robert Mc Cheyne, poet $i pictor talentat, s-a nascut tot la Edinburgh in 1813. Ca $i Bonar, el a studiat teologia $i la 22 de ani a devenit pastor, remarcandu-se ca un propovaduitor insufletit al Evangheliei. Activitatea sa pe Warn religios, felul de a se comporta cu enorigii I-au facut iubit $i respectat inkr-un timp foarte scurt. Fire bolnavicioasa (informatiile de care dispunem ne determina sa credem ca suferea de plamini), Mc Cheyne a murit tanar, in 1843, in timpul unei epidemii de tifos in Scotia. Moartea sa a provocat un adevarat doliu national. Ca un Omagiu pentru omul si prietenul pretuit, Bonar i-a publicat biografia, tradusa ulterior in mai multe limbi. In 1839 cei doi clerici au intreprins o cilatorie in Orient, ca misionari ai Comitetului pentru convertirea evreilor Ia crestinism, comitet creat de Congresul general al Bisericii scotiene, al carui secretar era Bonar. Au plecat din Londra in aprilie 1839, au traversat Canalul Manecii pe la DoverCalais, iar apoi prin Boulogne, Paris, Dijon $i Lyon au ajuns Ia Marsilia unde s-au imbarcat pe un vas

al liniilor franceze, cu care s-au indreptat spre Genova, Sicilia, pe care au inconjurat-o, Malta, Alexandria pani la Ierusalim. De aici, prin Beirut, Cipru $i Smirna au ajuns la Constantinopol. Dupi o scurti $edere in capitala Imperiului otoman, ei s-au imbarcat din nou, de data aceasta cu destinatia tarile romane. Ca Mona au facut-o pe Marea Neagra si apoi pe Dunare, in ale carei ape au intrat la 28 august 1839, primul oras intalnit find Sulina. Dupi un popas de o jumatate de ora la Tulcea, calitorii $i-au continuat drumul spre Galati, unde au ajuns a doua zi. Aici aveau sa fie tinuti in carantina o saptimani, timp in care au fost vizitati de vice-consulul englez la Galati, Charles Robert Cunningham, astfel ca abia pe 5 septembrie au putut intra in oras. Yn seara aceleia$i zile au plecat spre Bucure$ti, unde au sosit pe 7 septembrie, trecand prin Braila, Slobozia si Obile$ti. La 13 septembrie au parisit Bucure$tii, indreptandu-se spre Iasi prin Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Bar lad, Vaslui. La 17 septembrie intrau in capitala Moldovei $i aveau sa ramina aici pans Ia 20 septembrie, cand s-au indreptat spre Cemiuti. La 22 septembrie au trecut granita in Bucovina, au stet cateva zile in carantina austriaca de la Bosancea, pentru ca la 28 septembrie sa ajunga la Cerniuti dui:4 ce au trecut prin Botosani, Suceava si Siret. In drumul for spre Scotia, clericii englezi aveau sa strabati in continuare Zalesky, Tarnopol, Brodi, Lemberg, Cracovia, Breslau, Glogau, Posen, Frankfurt, Berlin, Hamburg, unde s-au imbarcat pentru Londra, sosind aici la inceputul lunii noiembrie 1839.

Rezultatul acestei calatorii s-a concretizat in lucrarea intitulata Narrative of a mission of inquiry to the Jews from the Church of Scotland in 1839, Edinburgh, William Whyte et Co., 1843. Lucrarea este ilustrati de desenele lui Mc Cheyne. Descrierea chlitoriei lui Bonar $i Mc Cheyne prin principatele romine, precedati de succinte informatii despre cei doi clerici, a constituit obiectul a doui conferinte, tinute la Academia Romani in 15 $i 22 iunie 1934 de Alexandru Lapedatu, publicate in

www.dacoromanica.ro

781

Analele Academiei Romfine"', care reproduc, Ia aceeasi marime, desenele din original ce privesc fie o caruta de posts, o cruce impodobita de pe tuna unei biserici, alta din piatra de pe marginea drumului, o priveliste a unui sat, fie un surugiu, un Oran roman sau diferite portrete de evrei. Preocupati de misiune, clericii au lasat pe planul secund in insemnarile lor, asa cum ei ins* recunosc, informatiile cu caracter geografic, istoric, politic, social, cultural 5i, cu iubire crestinesca si remarcabil zel apostolic"2, s-au concentrat asupra cercetarii situatiei evreilor, a conditiilor in care se gaseau gi traiau ei. Cu toate acestea, in lucrare, in capitolul despre tarile romane (Yallachia and Moldavia, p. 366-426) si la inceputul celui urmator despre Polonia austriaca (Austrian Poland, p. 427-434 se refers si Ia Bucovina), informatiile, constatarile si comentariile privind starea evreilor, inn -o perioada in care acestia incepusera sa se aseze masiv in spatiul locuit de roman, sunt nu numai serioase, ci si interesante, fiind completate cu altele, la fel de importante si relevante, referitoare la tars $i aspectul ei, la locuitori si obiceiuri, la orasele gi satele prim care a trecut, la clasele sociale si ocupatiile for etc. Descrierea calatoriei in tarile romane a fost impktita de Lapedatu in trei capitole: I - Aspectul naturii si civiliza(ia xarii, II Clasele sociale, cu indeleinicirile, obiceiurile, viala for si startle economice, culturale si politice, III - Situatia, sub toate raporturile, dar mai ales cel religios, a evreilor de la noi. Capitolele I si II fac obiectul cele primei conferinte, iar capitolul HI at celei de a doua conferinte. Despre cei doi misionari scotieni vezi 5i Mihai Razvan Ungureanu, Convertire ci integrare religioasci in Moldova la inceputul epoch moderne, Edit. Universitatii AI. I. Cuza, Iasi, 2004, p. 252-270. Dat fiind faptul ca lucrarea originala nu se afla in Cara 5i, ca atare, o consultare a ei in acest

moment nu este cu putingt, in cele ce urmeaza vom reproduce cea mai mare parte a celor doua conferinte ale lui Al. Lapedatu pentru a ilustra impresiile lasate de spatiul romfinesc si realitatile lui asupra celor doi misionari scotieni.

ANDREW A. BONAR ROBERT Mc CHEYNE Doi misionari scotieni in tarile romane scum o slid de ani3

[...] Ascuns intre salcami, copacul cel mai bine raspandit §i mai bine

p.178

prosperand pe aici - orawl are 10 000 de locuitori. Multe ulite pavate cu scanduri, dar multe Inca nepavate, pline de praf vara, de noroi iarna. Case mai ales din lemn, tencuite $i acoperite cu sta. Chiar Si unele biserici sunt de lemn. Carciumi in toate ulitele. Tn turnurile bisericilor §i hornurile caselor cuiburi de berze. Locuitorii nu le distrug, aceasta fiind pacat. Ele vin regulat de «16 aprilie».[...] '

Alexandru Lapedatu, Doi misionari scotieni in (arile romane acum o surd de ani, in Analele

Academiei Routine", Memoriile Sectiunii Istorice, seria III, t. XV, mem. 7, Bucuresti, 1934, p. 175-198; idem, Evreii in tiirile noastre acum o surd de ani - duper relatia a dol misionari scotieni, in loc. cit., mem. 8, Bucuresti, 1934, p. 197-218. Din propriile marturisiri, Alexandru Lapedatu a luat cunostinta de existenta misionarilor scotieni de la publicista Sanda I. Mateiu, care de altfel i-a si tradus capitolele privitoare Ia romani 5i i-a oferit date biografice despre cei doi clerici. 2 Idem, Doi misionari..., p. 176. 3 Vezi Alexandru Lapedatu, Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Istorice, seria III, mem. 7, Bucuresti, 1934, p. 175-198.

782

www.dacoromanica.ro

Drumul la Braila fu facut cu brisca consului englez din Galati4. Calatoria tinu trei ore pe campii necultivate si pustii. Cateva colibe patriarhale, amintind peisagii din Cara noastra. La una o femeie batea unt. La altele mame dace" sedeau de vorba

P.179

in usa, uitandu-se curios la strain. Oamenii par muncitori si linistiti. Nemumarate cirezi de boi cenusii. Caini ciobanesti, frumosi. Siretul fu trecut pe un pod plutitor, tras cu funia de pe celalalt mal. Aici la frontiera intre Moldova si Valahia, ofiterul de vama a vrut, ca de obicei, sa-i stoarca ceva bani. Interventia consulului puse insa capat intentiunii. Sosira la Braila pe inserate si fura gazduiti, confortabil, la vice consulul englez Lloyds [...]. Modul obisnuit de calatorie aici, zic ei, e cu caruta un vehicul rudimentar, de lemn, cu roti mici. Hamurile cailor sunt de franghie si sfoara mereu rupte si inodate. 1si tocmira trei asemenea carute cu cate patru cai. Dar dl. Cunningham nu-i lasa sa plece cu ele, ci le oferi brasoveanca sa o trasura fare arcuri, dar acoperita si in care aveau loc patru persoane.

Pans sosi aceasta trasura de la Galati, calatorii vizitau orasul curat, bine aerisit, cu strazi6 largi, unele chiar pavate. Multe case de caramida, dar mai toate cu un singur cat. Plantatii de salcam, ba chiar si de maslini7 bine crescuti.[...] Crucile bisericilor, stralucind in bataia soarelui impresioneaza. // $i aici cuiburi de berze in clopotnite si hornuri. Ba si berze domesticite prin curtile caselor. Dunarea, adanca

p.180

si umflata, trece pe langa oral. Comertul cu grille se dezvolta mereu si face ca targul sa creased in importanta. populatie prospers, de 6 000 suflete. Plecara din Braila pe la 9 seara. Erau de facut 120 de mile. Brasoveanca8 le fu de mare folos. Se inhamara la ea toti cei 12 cai tocmiti pentru carute. Caii acestia mici goneau nebuneste, in strigatele salbatice si pocniturile din bici ale surugiilor. La sfarsitul primei etape fura desteptati de oameni ce le cereau plata («da menzil, domnule!») sipodorosna legitimatia de calatorie. Scena se repeta la toate etapele urmatoare. Acestea erau instalate in niste casute mici, cu 2-3

incaperi, nemobilate. Caii de schimb, intotdeuna la pascut, erau adusi cu mare zabava. Intarzierile le provocau si surugii, care se opreau in loc, sa dea fuga la vreun bordei sa-si aprinda pipele. [...]

Pe Beircigan. Tn zori de zi, misionarii nostri se pomenira in mijlocul unei intinse campii necultivate cu colibe primitive, din loc in loc. Drumul continua mereu inainte, pe steps nesfarsita intindere sesa, fara nici o ridicatura, Ears nici un porn. Numai pasuni imense, cu nenumarate turme de boi, bivoli, cai si oi. Singurele obiecte, afara de colibe, ce se mai intalneau erau crucile de piatra, de pe marginea drumurilor si movilele ce se profilau la orizont, ridicaturi artificiale de pamant, foarte probabil ca posturi de observatie si alarms. Pamantul e moale si fertil, Para nici o piatra. [...] 4 Charles Robert Cunningham, viceconsul al Marii Britanii la Galati (1837-1860), apoi consul. 5 St. Vincent Lloyd, viceconsul englez al BrAilei. 6 Este vorba de ulite, denumire pe care o vom folosi pe tot parcursul textului reprodus.

7 Fals, clime din Wile romine nu permite cresterea mislinului in conditii naturale. Cel mai probabil calatorii au facut o confunzie. Denumire sub care apare in text trasura acoperita, fara arcuri, puss la dispozitie de viceconsulul Cunningham, in care puteau cAlatori patru persoane.

www.dacoromanica.ro

783

p.181

p.182

[Sositi in dimineata zilei de 7 septembrie la Bucuresti, calatorii an incercat, fare succes, sa gaseasca loc la Hanul rusesc" si la Casina di Martini". Un evreu i-a condus la Hanul lui Manuc".] Dimineata cand se desteptara si privird afara, vazura Ca se gasesc intr-o cladire foarte vasta ce acoperea aproape un hectar de loc. In parter erau grajdurile pentru cai si remizele pentru vehicole. La etajul Intai: calatorii in trecere, iar la etajul al doilea: cei ce stateau mai mult de Base luni in oras. Etajul acesta avea de

jur-Imprejur o galerie pe care sedeau grupuri-grupuri de calatori, de diferite neamuri: nisi, unguri, greci, etc. [...] 0 amestecatura de limbi straine si barbare, ce be umplea urechile si le tulbura pacea duminicii. Trebuira sa caute o locuinta mai linistita, la un han mai curat Hanul Simeon, tinut de un grec. Aici veni sa-i salute consulul britanic Colquhoun9

-

p.183

pe care, la randul lor, calatorii ii vizitara a doua zi. De la dansul aflara ca

Bucurestii au 120 000 locuitori, nu mai putin de 366 de biserici ortodoxe, 1 catolica, //1 luterana, 1 calving si nici o moschee, mahomedanii neavand dreptul de a poseda bunuri in tarile romane.

De pe acoperisul casei , avura o splendida vedere asupra orasului. E cladit pe o campie mlastinoasa. Cativa ani in urma era pavat cu scanduri aruncate peste ulitele pline de apd si noroi, care exalau miesme datatoare de friguri si malarie. Rusii insa be distrusesera, canalizand ulitele I°. Bisericile sunt mai frumoase pe dinafara decat pe dinauntru. Numdrul clopotnitelor foarte

mare. Cele mai multe imbricate si acoperite cu table poleita care, la lumina soarelui, orbeste vederea. Este o noua mods la clopotnite. Inainte ele erau de zid. Dar cutremurele dese si violente le-au distrus mai pe toate. Ca sa nu mai fie expuse daramarii, se constntira in loc clopotnite usoare, de lemn si tinichea. Casele sunt

izolate prin admirabile gradini, plantate cu vita-de-vie si cu tot felul de pomi roditori. Fiind de lemn, incendiile sunt frecvente si periculoase. De aceea se face o paza foarte riguroasa dintr-un turn care doming orasul si in care stau, zi si noapte, paznici, Insarcinati a da alarma indata ce zaresc vreun inceput de incendiu. [...] [La 11 septembrie Bonar si Cheyne au participat, alaturi de printul Milan" al Serbiei, fiul acestuia, de consulii puterilor europene acreditati la Bucuresti si foarte 9 Robert Gilmour Colquhoun, consul al Marii Britanii la Bucure§ti (1834-1859). I° Exagerare. In realitate este vorba despra siparea de §anturi de o parte §i alta a ulitei pentru scugerea apei in cazul ploilor abundente sau a topirii brute a zipezii.

II Milan Obrenovio = Milo§ Obrenovici (1780-1860) unul din conducAtorii mi§cirii de eliberare a sirbilor; ales principe al Serbiei la 1827, abdici §i revine intre 1850-1860. Cu putin inainte, printul Milan Obrenovie fusese silit si renunte la scaunul principatului, primise cu multi bunivointi" permisiunea, din partea domnitorului Alexandru Ghica, de a se stabili In Tara Romaneasca, mai precis la Here§ti (Ilfov), unde principele sirb detinea o mo§ie intinsa. Vezi I.1. Nistor, Relatille principilor Caragheorghe si Milos Obrenovici in Tara Romcineascd, in Analele Academiei Romine", Memoriile

Sectiunii Istorice, seria III, t. XXVII, 1945, Bucuresti, p. 25-32; Charles §i Barbara Jelavich, Formarea statelor nationale balcanice 1804-1910, Editura Dacia", Cluj-Napoca, 2001, p. 76-92.

784

www.dacoromanica.ro

multa lume, la un Te-Deum, la Mitropolie pentru ziva de na§tere a domnului, acesta

nefiind de fati Atmosfera era de sarbatoarel Preotii cu odajdii foarte frumoase, mitropolitul, purtand o splendida mitra, cu o cruce in diamante in varf. Omamentele ii erau tepene de broderii // in aur. Prelat demn de respectat. A lasat libera circulatia Sf. Scripturi. Slujba, ca §i azi, cu cor. Asemenea ceremonialul sarufarii sfintei cruci §i luarii anafurii de catre cei

p.184

prezenti. [...] [La 13 septembrie clericii englezi au plecat spre 1 a§i. In drumul for au trecut sau au poposit, dupa caz, prin diferite sate §i targuril Era ceva foarte placut in acest fel de a calatori. Cei doi surugii cu pieptarele for valahe, cu manecile largi ale camd§ii, cu cismele for inalte, cu caciulile mici de

bland §i cu pletele in \rant, plesnind mereu din bicele for lungi, facand sa rasune padurile de strigatele for erau foarte pitore§ti. Aerul era // delicios Si parca zburau pe langd noi. Cand incaleca, fiecare surugiu, sarind in §a, striga: Hii! $i toti caii pornesc dintr-o data. Tipatul lor, ca de vulpe, e foarte ciudat. Incepe foarte incet, apoi se tot intare§te, pans devine un strigat prelung ce se pierde. inainte de a sfar§i unul, incepe celalalt §i a§a mai departe. Ei pleznesc necontenit din bici and pomesc on se apropie de vreo po§ta sau de vreun ora§.

P.185

[In drumul for spre Iasi au trecut prin Buzau, Ramnicu Sarat, Foc§ani, Tecuci, Bfirlad, Tatomire§ti, Vaslui].

Intrara in ora§, inainte de apusul soarelui, pe ulite lungi, pline de meseria§i, cu case mai saracacioase ca la Bucure§ti. De la consulul britanic12 capatara multe informatii de ordin general: cheltuielile de trai la la§i sunt cam ca §i

p.187

la cele de la Bucure§ti. Trasurile sunt indispensabile, pentru drumurile rele. Asemenea servitorii. Alimentele sunt insa foarte // ieftine. Ora§ul a progresat mult.

Ulitele nu mai sunt pavate ca mai inainte, cu scanduri. Are vreo 70 de biserici. Clima mai sanatoasa ca la Bucure§ti. Exists insa o febra moldovenesca, la un anumit sezon. Divortul mai putin faspandit ca inainte. Teama de Dumnezeu nu exists. [...] Domnul i§i are re§edinta la la$i. E amabil cu strainii. A permis desfacerea (faspandirea) Bibliei in Cara sa. Mitropolitul insa, bigot, nu o permise.

Orgul e deosebit de curat. 20 000 de locuitori §i 11 biserici. E foarte intins, cu gradini intre case, care-i dau un aspect vesel. [...]

La 27 septembrie, dimineata, parasira carantina §i pieced, cu o bri§ca acoperita, la Suceava, ora§ placut cu opt tumuri stralucitoare §i o cetate in ruins. Populatie considerabila de ortodoc§i, catolici §i armeni. Pozitia minunata, pe malul malt al unui rau13. Casele varuite, curate §i acoperite cu §indrila. Jumatate din ora§ e locuit de armeni. Plecand din Suceava, drumul duce printre garduri de nuiele cu stre§ini la fel.

Drumul era pavat §i bine intretinut. Casele mai confortabile ca in Moldova. 12 Samuel Gardner, consul al Marii Britanii la Iagi (1836-1859). 13 Raul Suceava.

www.dacoromanica.ro

785

p.189

Aspectul tarii mai civilizat. Multi arbori fructiferi prin gradini. Biserici rustice, seman'and cu cele din Scotia. Un pod de lemn imbracat si acoperit cu scanduri. Vama lui o lua un evreu. Acestia sunt de altfel pretutindeni si in toate amestecati. [Urmeaza informatii despre cele doua principate, despre boieri, cler, tarani, tigani].

Tara interesanta, dar foarte inapoiata in civilizatie. Guvemul asupreste pe

p.191

locuitori cu dari, iar fiecare proprietar de pamant are dreptul sa ceara taranilor 80 de zile de lucru si 10% din venitul lor. Munca este totusi bine platita: un lucrator capata

pans la 16 piastri pe zi, iar cu 1 piastru cumpara 1 kg de came. Tara ar fi foarte roditoare, dace ar fi lucrata bine. I se zice Peru-ul grecilor. Multe din intinsele ei campii stau insa nelucrate. Se taie pe an 400 000 vite pentru seu, iar 250 000 sunt exportate la Constantinopol. Limbile clasei culte sunt greaca modems $i franceza. Dialectul autohton este insa limba valaha si se intrebuinteaza de poporul de jos. Religia Moldovei ca si a Valahiei este cea ortodoxa.

Valahia Tara frumoasa. Dace ar fi cultivate, ar putea nutri 12 milioane de locuitori, nu 2 milioane cat are acum. Imensele campii peste care am trecut, lucrate, ar aduce venituri marl. Dar nu sunt brate care sa poarte plugul. Popula ;ia nu este incurajata si viciile locuitorilor mentin natalitatea scazuta. Aproape % din pamantul acestei

tars, ca si in Moldova, este proprietatea manastirilor. Multe manastiri apartin

p.192

locurilor sfmte, de la Athos si de la Sinai. Aceste mosii sunt arendate de la autohtoni cu preturi rezonabile.// [...] Boierii, nobilii Moldovei, nu sunt oameni educati. Ei isi petrec mai tot timpul in distractii usoare baluri si carti de joc. Boierii, nobilii Valahiei, locuiesc toti in Capita la. Ei isi viziteaza rar domeniile. Uneori, se spune, nu le-au vazut niciodata.

Sunt lasate in mana arendasilor, care cauta sa se imbogateasca, cat mai mult. Domnitorul Valahiei, Alexandru Dim Ghica, se zice ca ar fi sub influenta Rusiei. El nu egaleaza in talent pe domnul Moldovei . Este o camera , aleasa de cetatenii cu rang si avere, care ajuta la guvernare. Functionarii nu sunt insa oameni de caracter. Tribunalele sunt grozav de corupte. Cea mai sigura cale sa ai castig de cauza in tam aceasta este sa mergi la judecator cu o punga cu bani. Sunt totusi anumiti valahi cinstiti care -$i pun toata inima pentru progresul tarii lor.

0 plaga la clasa boiereasca, sursa de crime si simptom de coruptie, este frecventa divortului, care se capata usor, nefiind socotit ca o rusine. Parti le se recasatoresc indata cu altii. [...] Preotii din Moldova sunt atat de decazuti, ca cel putin o jumatate de duzina din ei se gasesc, la once ors din zi, prin carciumi, band in public. Desi sunt preoti, se ocupa adeseori de afaceri si sunt potrivnici Bibliei. Preotii ortodocsi din Valahia

786

www.dacoromanica.ro

nu sunt atat de vitio§i ca in alte parti. Clerul inferior // are voie sa se casatoreasca. Cel superior, nu. De aceea infre ace§tia doming imoralitatea.

P.193

Taraniii

Poporul pare foarte muncitor. Nu sta, ca in rasarit, lenevind, cu pipa in gura, toga ziva. Femeia is parte la munca ob§teasca. Ea toarce chiar $i umbland de colo 'Ana colo. Imbracamintea nu are nimic deosebit, afara de legatura de pe cap, de obicei un mic sal, innodat sub barbie, de multe on alb, semanand cu salul femeilor genoveze. Soldatii asupresc poporul. [...] Taranii de la campie sunt o rasa slugarnica. Portul for este asemenea celui al moldovenilor. Poarta cojoace si caciuli de oaie, pe care, pe vremea ploioasa, le intorc pe dos. Cand to intalnesc, isi scot caciulile de pe cap. In aceasta tara nu se comit multe crime de violenta, dar nimic nu intrece imoralitatea incuibata in viata particulars. Adevaratul

taran roman se gaseste in muntii Carpati. E om netemator si independent. Isi ingroapa banii in pamant si umbla cu pas mandru. E lucru obisnuit aici sa se gasesca

comori pe campuri, ascunse in pamant, din vremuri de invazie. incaltamintea taranilor e facuta din piele netabacita de capra si legata de picior cu curele, tot de piele. 0 ramasita a sandalei romane [...]

Tiganii Nume care, dupa unii, ar deriva de la Zoam, vechia capitals a Egiptului, deli altii it atribuie faimosului cuceritor tatar. Se gasesc in Moldova in numar de 18 000,

iar in Valahia in numar de 80 000. Mai toti sunt robi, cumparati $i vanduti dupa pofta. Unul s-a vandut de curand pentru 200 piastri. Pretul obisnuit e insa de 500. Cinci lire e pretul curent pentru barbati. Tigancile sunt vandute mai ieftin. De altfel vanzarea se face prin tocmeala. Aparenta for este mai mult asemanatoare tiganilor din alte tari, find top negri, cu ochi frumo§i, tot negri, si cu parul lung, negru. Au o limbs speciala a lor. Desi 'nu par a avea un sistem de religie, sunt foarte superstitiosi si cred in zile norocoase $i in zile nefaste. Sunt cei mai buni meseriasi din tara. Fierarii si zidarii sunt indeosebi recrutati dintre ei. Femeile sunt// socotite drept cele mai bune bucatarese. Mai toate familiile bogate au cate o bucatareasa tiganca. lubesc muzica vocals si instrumentals si sunt excelenti cantareti. 0 anumita categorie sunt tiganii turci, care si-au rascumparat libertatea de la guvem. Sunt putini insa si top din Turcia. In Galati sunt 12 asemenea familii. Barbatii fac negot de cai, iar femeile for confectioneaza saci si alte obiecte. lama

traiesc in oral, in bordeie sub pamant. Vara isi intind corturile in aer liber, parasinduli locuintele de iama. 787

www.dacoromanica.ro

p.194

Evreii in tarile romfine acum o suta de ani

dupa relatia a doi misionari

scotieni14 [...] Evreii de aici uziteaza imbracamintea poloneza, cu palarie mare

p.199

nemteasca sau caciula de blana rusesca. Ei poarta barbs si perciuni si sunt, mai toti, mecanici si camatari acesti din urma asezati la mese midi, in stTada, ca zarafii de

odinioara. Vorbesc limba germane si cunosc pe cea romans. Putini stiu ebraica. Fiecare isi are meseria lui. Nu duc lipsA de ocupatie. DupA rabin, ar fi 500 evrei in

Galati, dupa viceconsulul britanic cam 2 000. [...] Urasc pe crestini pentru ca ii persecute. Asa, aci, in Galati, cu un an mai inainte, 12 evrei furs aruncati in inchisoare

si condamnati la plata a 5 000 galbeni, pentru ca caricaturizasera pe preotii ortodocsi intr-o piesa de teatru.

Braila Un tanar ceasornicar evreu, venit din Odessa, ca sa scape de recrutare in Rusia si pe care misionarii it vizitasera mai intai, le spuse Ca in Braila sunt 30 de familii evreiesti, care aveau o sinagoga foarte mica si ca 8 familii din Viena isi clAdesc o sinagoga noua pentru ele. Caci, deli putini, nu sunt uniti. Nu au rabini. Fiecare cauta sa. fie mai mare si sa face ceea ce i se pare mai drept. [...] Evreii din Valahia se socotesc mai bine tratati ca aceia din Moldova, unde, de curand, s-a incercat a li se impune o noua dare. Totusi si in Valahia sufera. Sunt

batjocoriti chiar si de carutasii si hamalii din port. Ca sa li se dea voie sa se stabileasca in tars, fiecare evreu trebuie sa prezinte un certificat ca isi poate agonisi existenta prin vreo meserie.

Bucuresti Numarul evrilor din Bucuresti este evaluat dupa unii la 7 000, de consulul britanic la 2 800, de altii la 5 000 cifra cea mai aproape de adevar. Sunt 7 sinagogi, apartinand evreilor polonezi, mai toti meseriasi: croitori, cismari, tamplari, bijutieri,

etc. Cei ce apartin aceleiasi meserii au o singura sinagoga. Este si o frumoasa sinagoga spaniolk frecventata de clasa mai bogata si influents a lor. Majoritatea sunt insa asa de corupti, ca, in urn*, cu trei ani, and un rabin Incerca sä combats

p.201

viciile lor, ei nu-si deters odihna pana ce nu-1 expulzard, ridicand impotriva sa chiar pe sotia si copiii lui. [...] Evreii din Bucuresti nu depind de fratii lor pentru grija traiului, fiind angajati, ca meseriasi, de oameni de toate credinIele religioase. Nimeni nu-i intreaba ce sunt, 14 Cf. Alexandru Lapedatu, op. cit.,Analele Academiei Romine", Memoriile Sectiunii Istorice, seria III, t. XV, mem. 8, Bucuresti, 1934, p. 197 18.

788

www.dacoromanica.ro

numai lucratori buni sa fie. Aceasta constituie un mare ajutor pentru // misionari,

p.202

care, in alte tan trebuie sa se ingrijeasca de traiul convertitilor. Dupa parerea consulului, un misionar la Bucuresti ar avea trebuinta de un salariu de 250 de lire pe an. 0 casa cu patru camere, cu chirie, ar costa 25-30 de lire. Trebuie sa aiba multi servitori si sa tins o trasura cu doi cai, din cauza starii proaste a drumurilor. Alimentele sunt ieftine. Un miel costa 2 silingi, o oaie 4 1/2 tilingi, o «oca» de came 1 piastru. Lemnele sunt insa foarte scumpe 50 de lire pe an, pentru o familie numeroasa. Drumul din Anglia pans la Bucuresti 30 de lire. Ce priveste actiunea de convertire, consulul e de parere ca o astfel de incercare printre ortodoc§i ar fi fatala

oricarei misiuni. Ea trebuie sa se limiteze strict la evrei, fall sa se atinga de autohtoni. [...] Sunt vreo 60 de familii de evrei

toti polonezi, condusi de un rabin intretinut

p.204

de comunitate. Au patru profesori platiti din taxele parintilor pentru educatia copiilor lor. Totusi acestia Invata foarte putin: Cei mai multi evrei sunt meseriasi mai ales croitori si pantofari. Foarte devotati. Nici unul nu voi sa le dea caii pe a doua zi, find Sabat. Au doua sinagoge si un bethanidra§ casa publica pentru studii. [...] Sunt 130 de familii de evrei din Rusia, Austria si Germania. Traiesc linistiti. Fara sa sufere vreo persecutie. [...].

p.205

Ia li

[Calatorii spun ca au vizitat 12 sinagogi, dar numarul este mult mai mare.] In ora§ sunt vreo 200 de sinagoge, din care vreo 30 mai man. Numai intr-o singura ulita sunt 20. [...] Le fu imposibil sa constate cu siguranta numarul evreilor. Consulul britanic aprecia populatia orasului la 50 000, iar pe evrei la jumatate, poate vreo 20 000. Evreii insisi socotesc vreo 5 500 familii. Cea mai mare cifra data

p.207

de evrei fu 10 000 de familii, iar cea mai mica 3 500 familii, adica 15 000 de suflete.//

Sunt priviti ca o comunitate. lmpozitele nu se percep de la dansii individual, ci de la conducatorii comunitatii, care sunt lasati sa le repartizeze si incaseze cum socot mai bine si mai drept. Fiecare familie, in mediu, plateste un ducat15. Taxele, evreii le pun nu pe alimentele saracilor, ci pe articolele de lux, ca sa cada mai ales

pe cei bogati. Ei nu se socotesc prigoniti de guvem. Dar poporul de jos ii batjocoreste mai rau ca pe tigani.

Toti vorbesc un jargon corupt din nemteste. Practica toate mestesugurile, afara de acel al fierariei. Sunt croitori, cizmari, famplari, ceasornicari. Putin lenesi.

Au vreo 20 de convertiti la biserica ortodoxa. Trei din ei cu situatie, dar foarte ignoranti. [...] Is Cca 10 gilingi.

www.dacoromanica.ro

789

p.208

Sunt mai multe scoli evreiesti, dar nici una buns. Familiile de seams refuza sa-si trimita copiii la aceste scoli ca sa invete Talmudul. Ele on isi trimit copiii in

alte parti on se folosesc de profesori particulari. Disciplina se tine adesea cu pedepse foarte aspre, cu bataia chiar. [...] p.2 I3

Sunt 4-5 mii de evrei, cu aparenta mult mai curata si cu un trai mult mai confortabil decat au vazut la cei din Iasi si Bucuresti. Case le for varuite si curate, // cu verande la intrare. Consulul spune ca au 16 sinagogi. [...]

p.2 I 4

Suceava Evreii de aici sunt bogati si respectabili. Se ocupa mai cu seams cu comertul de cereale. Sunt vreo 200 de familii. Copiii merg la o scoala in care invata nemteste si latineste. [...]

Siret Aici gasird pe evrei in hainele for cele bune si cu caciulile de sarbatoare. Un grup dansa intr-o carciuma. De la un tanar ce se oferi calauza, aflara ca sunt 300 de familii, au trei sinagogi si cloud case de studii. [...]

Cernauti Sunt vreo 3 000 de evrei aici. Au 8 sinagogi, din care 3 mari, sub acelasi acoperis, pe care le si vizitara. [...]

790

www.dacoromanica.ro

HERMAN PUCKLER- MUSKAU (1785-1871)

Hermann Plickler-Muskau, descendentul unei vechi familii nobiliare saxone care, potrivit legendei, ar fi mentionata si in Ceintecul Nibelungilor, s-a nascut la 30 octombrie 1785 in Moskau. Dupa absolvirea cursurilor primare in localitatea natalA si a celor secundare la Halle si Dessau, Hermann Plickler-Muskau isi incepea, la varsta de 16 ani, studiile de drept la Lipsca. Marcat de divortul pArintilor, tanArul a traversat o profunda criza sufleteasca, afundandu-se in datorii, chefuri interminabile si scandaluri. Intre 1802-1804 it gasim inrolat in regimentul de gardA din Dresda, pe

care de altfel 1-a parAsit. Timp de 6 ani a calAtorit prin Europa, trecand prin Austria, Bavaria, Wiirtemberg, Elvetia, Franta meridionali, Italia, Weimar, Berlin. OdatA cu moartea tatAlui, in 1881, a devenit stApan deplin al proprietAtii Moskau. Campania lui Napoleon in Rusia it readuce in randurile armatei, dar nu de partea impAratului

Frantei, ci alaturi de tarul Rusiei, fund pe punctul de a fi executat de trupele franceze. DupA ce indeplineste functia de aghiotant al ducelui Bernhard de Weimar si de comandant militar al orasului Bruges se retrage din armata ruse cu gradul de colonel. SchimbArile produse in politica si diplomatia europeana, generate de rizboaiele napoleoniene si statuate de Congresul de la Viena, au adus modificari si in ceea ce priveste statutul civic al lui Hermann Pilckler-Muskau, Lositia saxona, din care facea parte si Muskau, devenind provincie a Prusiei. ImproprietArirea taranilor si desfiintarea privilegiilor nobilimii aveau sA reduce simtitor averea lui Hermann Piickler-Muskau. Ca o recompensA pentru pagubele suferite in 1822 a primit titlul de print.

Entuziasmat de vestitele parcuri englezesti, pe care le admirase cu prilejul cAlatoriei din 1815 in Anglia, printul decide sa transforme o mare parte din mosia Muskau si douA sate intr-un imens parc de 900 ha, irigat de apele raului Neisse, intreaga amenajare necesitand cheltuieli foarte mari, care au dus la cresterea datoriilor la jumatate de milion de taleri, sums deosebit de ridicatA pentru acea vreme. Pentru a-si spori veniturile a infiintat chiar o statiune balneara, a intensificat exploatarea unei mine de

alaun, a sporit productia de produse din lemn. Toate acestea nu au reusit sa aduci modificAri importante in starea materiali. Intre 1826-1829, cu prilejul celei de a doua calatorii in Anglia, intreprinsa cu scopul de a-si gAsi o alt6 sotie, dupift divortul de prima, care sa contribuie cu zestrea sa la echilibrarea financiara, Hermann Piickler-Muskau avea sa-si descopere talentul de scriitor, ceea c( putea insemna o sursA nesperata de venituri. In 1830 publics Briefe eines Verstorbenen. Ein fragmentarisches Tagebuch aus

England-Wales, Irland und Frankreich, geschrieben in den Jahren 1828 und 1829, aparuta la Mfulchen in 4 volume si cunoscutA apoi sub denumirea de Scrisorile unui repauzat. Cartea a fost bine primita de contemporani ilustri, printre care Goethe, Heine, Varnhagen von Ense. In 1831 este numit general, dar spre marea sa dezamAgire, in retragere. Inceputul anilor '30 readuce in actualitate problema financial% cu si mai multi acuitate. Dupa cateva popasuri prin cele mai frumoase orase ale Frantei meridionale, Hermann PiicklerMuskau s-a imbarcat la Toulon, la 11 ianuarie 1835, cu destinatia Africa. Calatoria, ce a durat aproape case ani, a avut un traseu sinuos, prin Algeria si Tunis, apoi Grecia, Creta, Egipt, Liberia, Nubia, Siria si Palestina, continuand prin Damasc, Cipru, Rhodos, Smirna, Brusa si Constantinopol, unde avea sa

se transforme dintr-un pelerin salbatic intr-un curtezan monden. Din capitala otomana, neobositul

www.dacoromanica.ro

791

calator s-a indreptat spre Varna, Sulina, iar de aici pe Dunare Ia Viena. Impresiile acestei drumetii fac

obiectul a 18 volume, ce insumeaza peste 5 000 de pagini, dar se opresc Ia cele privind Constantinopolul. Pe lingA completarea veniturilor din publicarea insemnarilor, cAlatoria a prilejuit printului prusian si alte experiente interesante, printre care angrenarea in comertul cu cai pur singe, foarte profitabil. In 1846 a ficut o noui calitorie in Europa occidentals, prin teritoriile germane, Italia, Elvetia 5i Franta, pentru ca in 1851 sa se deplaseze din nou la Londra. Moare la 4 februarie 1871 la Muskau. !titre 1873-1876 Ludmila Assing Grimelli, nepoata prietenului sau Vemhangen von Ense si

executoarea testamentary a printului, a publicat in 9 volume corespondenta ramasi sub titlul: Briefwechsel and Tagebucher des Fiirsten Hermann v. Piickler-Muskau, Hamburg-Berlin. Ultimul volum cuprinde si jumalul tinut de Hermann Piickler-Muskau in lunile mai, iunie, iulie 5i august 1839, care priveste sederea in capitala otomani, drumul rani la Sulina si calatoria pe Dunare, desfasurata intro 27 august-25 septembrie 1839. Printul a fost insotit pane la Galati de cei doi misionari scotieni, Andrew Bonar 5i Robert Mc Cheyne, ale caror insemniri despre spatiul rominesc pot fi consultate in volumul de fats. insemnarile printului prusian privind localitatile prin care a trecut sunt lacunare, majoritatea privind parcursul fluviului 5i vestigiile trecutului intilnite pe maluri. Contactul scurt (citeva zile) cu porturile intalnite explica 5i concluzia sa pripita, potrivit cireia orasele din Muntenia au ceva din tumura ruseasci". De Hermann Ptickler-Muskau s-a ocupat Eugen I. PAunel in studiul Ccildtoria pe Dundre a printului prusian Hermann Pfickler-Muskau, acum o sutd de ani, publicat in volumul omagial Ion I. Nistor, Glasul Bucovinei, Cernauti, 1937, care de altfel ne °tett si interesante date biografice.

HERMAN PUCKLER- MUSKAU

p.644

Calatoria pe Dunare a printului prusian Herman Pfickler-Muskau, acum o suta de anil 1839.

[Pleaca in 25 august, cu vaporul Ferdinando primo" din Constantinopol, marea e agiatd, vanturile sunt puternice. in 27 e la Varna.] 27 august. Spre sears ajunseseram la Sulina2 la bugasul3 Dunarii, 9i intrardm, trecand pe langd cloud cordbii naufragiate nu de mult, in rdul colorat cenusiu. Sulina e un sat inflintat si locuit de rusi, cu acoperisuri din sindrile si paie, ridicandu-se Ia malul canalului dundrean care aici e Inca foarte ingust, rard margini. Ma ram'anea peisajul firs variatie pand la Tulcea4 $i Macins unde sosirdm noaptea pe la zece. Aici Dunarea se prezinta ca un lac, coline se Malta la malul de miazdzi, la picioarele Dupa Eugen I. PAunel, Calcitoria pe Duncire a printului prusian Herman Piickler-Muskau, acum o sutd de ani, in volumul omagial inchinat lui Ion I. Nistor, aparut Ia Cernauti, Glasul Bucovinei, 1937, p. 628-652. 2 Selina. 3 Bogas, cuvint turcesc: gatlej, stramtoare. In harta contemporanA anexata la cartea Eduard Touvenel, La Hongrie et la Valachie, Paris 1840, toate gurile Dunarii sunt insemnate cu Bogasi". Vezi si Kara Bugaz la Marea Caspica. 4 Puldscha. 5 Gresit Matschies (MAcesul).

792

www.dacoromanica.ro

lor sclipesc multe lumini, pe cand, pe firmament, in atmosfera incarcata de ceata

deasa, discul lunei parea sa fie de patru on mai mare ca de obicei. Tantari nenumarati umpleau vaporul si ne necajeau in mod nesuferit pans in dimineata zilei lui 29, care rasari deasupra Galatilor6. Aici ne parasira impreuna cu tantarii si trei nebuni de misionari scotieni7. Ei furs totusi oameni destul de cuminti gi modesti ii, precum ni se paru, binevoitori gi sinceri, cu toate ca credeau in testamentul vechi gi nou ca in cuvantul nemijlocit al lui Dumnezeu // si cu toate ca-si faceau despre Dumnezeu o imagine din cele mai barbare, ca ar fi creat toate numai pentru sine, spre satisfactia sa personala, mai ales pe pacatosi, ca sa-si arate, la pedepsirea lor, gloria si puterea si ca toti oamenii ar fi fost osanditi, afara de acei pe care Dumnezeu 9i -i alege din vointa sa libera, spre vesnica mantuire, $i care ar fi supusi unui fel de renastere, precum gi alte absurditati de felul acesta. Acesti misionari se ostenira mult

sa ma converteasca la opinia lor, discutam cu multa animatie, am fost nevoit sa cinstesc buna-credinta gi binevoitoarea ravna a lor, cu toate ca nu le-am putut admira aria ratiunii. Edificiul carantinei din Galati pare a fi convenabil. Orasul ca $i toate cele din Muntenia au ceva din tumura ruseasca. [Urmeaza impresiile ce-i face consulul austriac din Galati, H. Huber]. Zile le din 29 $i 30 trebuia sa be petrec la Braila, fiindca nu ne sosi vaporul Galatea". Facuram o excursie spre Macin, situat la piciorul unui contrafort al Balcanului8, prin insulele plane, acoperite cu trestii gi pline de batlani, pelicani Si alte pasari. Caldura fusese apasatoare, serile foarte reci, aerul umed gi nesanatos. Frigurile sunt aici foarte frecvente. Mi s-a facut pe tot trupul aceeasi exema ca la Nil. Gasesc de altfel Ca Dunarea aduce deseori cu acest 111.19. Braila seamana Galati lor ca o picatura de apa celeilalte. in orice seara dupd ce se intuneca, vedeam cum santinela de pe mal facea un sfert de ceas exercitii cu pusca ca si cand ar fi ziva

mare. Intr-o noapte adormise caraula, dimineata fu batuta. Soldatii imbracati in alb peste tot. Nu aveau o tinuta rea, erau oameni tineri si bine facuti. [In 30 seara, sosirea vaporului Galatea"]. Am plecat in 31 dimineata. Tara ramane monotony gi lipsita de interes. Citesc Don Juan al lui Byron si achizitionez un cameleon, destinat doctorului Meieri° din Bucuresti, rechizitionat insa de mine cu autoritate". In ziva de 1 septembrie ajunseram la Harsoval I. Pe malul bulgaresc apar, din cand in cand, cateva coline gi stanci, cel muntean ramane un ses nemarginit de 6 Gallay.

7 Alexandru Lapedatu a inchinat acestor misionari doui memorii amanuntite: Doi misionari scotient in girlie romdne acum o sutd de ani qi Evreii in tdrile noastre acum o sutd de ani, in Academia Romani, Memoriile Sectiunii istorice, Seria III, Tom. XV (1934), p. 174-195 qi p. 197-218. Identificare gresita. in realitate este vorba despre Muntii Dobrogei. 9 Se face referire la Nil. I° Probabil medicul Ignatz Mayer (1800-1870), chemat in Muntenia, la 1834, de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. I Hersora.

www.dacoromanica.ro

793

p.645

P.646

trestii $i salcii. Multele posturi de // carantina nu tolereaza o apropiere dinspre malul

opus turcesc (mai mult o masura politica decat sanitara), locuiesc in bordeie de paie, cu InfatiOri de palnie, la fel ca cele ale locuitorilor lui Senaar12. Alaturi de fiecare bordei se ridica o prajina cu paie §i smoala, pentru a putea fi aprinsa ca semnal. 2 septembrie. Ca sa luam carbuni ne opriram la Silistra, o fortareata putin importanta care e dominata de mai multe ridicaturi, nu coboraram insa din cauza ciumei ce bantuia pe acolo. Pe malul muntean toate recoltele de ran zaceau Inca langa apa, a§ezate acolo de armata ruseasca, in cursul asediului13. Nimeni nu cuteaza sa se foloseasca de ele, cu toate ca devenisera aproape una cu farina. Aspectul t4rii ramane cam totdeauna la fel. Ses nemarginit pe partea munteana, coline, sumbre, plquve pe cea bulgard. Apa Dunarii nu era deloc adanca, trebuia sa

pazim sa nu ne impiedicam de bancurile de nisip. Toata calatoria aceasta progreseaza foarte inset, este monotona §i plictisitoare. Daca se va realiza planul de a construi o linie ferata de la Ra*ova14 la Balcic15, aproape de Varna, unde exists un port bun, calatoria s-ar reduce cu opt zile §i s-ar mai nate §i avantajul mare pentru Austria §i pentru libertatea navigatiei pe Dunare, in genere, de a ramane departe de teritoriul rusesc, care tara stapanWe acum, de la ultimul razboi, toate gurile raului.

Para la Silistra, Dunarea formeaza un arhipelag continuu, impartindu-se in o multime de brate, de la locul acela insa ea apare ca un fluviu maiestuos, Intrerupt numai de insule mici. In 3, 4, 5, 6, 7 . Un vant opus vehement nu ne permite sa facem decat de-abia 8-10 ore pe zi si eram nevoiti sa ne oprim mai des. [Puck ler se imbolna've§te de holera §i nu poate vedea din aceasta cauza Rusciucul §i Vidinuli 6 unde, sub alte imprejurari, ar fi vrut sa-1 viziteze pe Hussein-

Pa§a nimicitorul ienicerilon. In 7 seara m-am urcat pentru prima data iar pe punte, pentru a inspecta, in trecerea vaporului, ruinele podului lui Traian. Deasupra unor dealuri p.647

verzi i paduroase se inaltau, pe partea munteand, varfurile albastrui ale Carpatilor. In fata noastra, peisajul era Insemnat // prin turnul bisericii de la Cerneti 17 §i prin casele elegante, vopsite alb ca zapada, ale noului lazaret, care a fost construit drept

alaturi de ruinele fortului intarit de imparatul Sever. La stanga se Intindeau satele bine $i plin zidite ale Serbiei, si ele nu mai putin verzi. Aspectul e de doua on mai placut, dupa monotonia prelungita a drumului strabatut pana acum. Dar un vant nefavorabil sufla cu putere neslabita §i undele lutos-cenu0 ale Dunarii se ridicau 12 Senaar, tara dintre Nilul alb si Nilul albastru. 13 Se referil la razboiul ruso-turc din 1828-1829. 14 Bassova. 15 Balerik. 16 Middin. 17 Tschermetz.

794

www.dacoromanica.ro

exact ca $i cele ale Mani Negre. De la podul lui Traian, care avea o lungime de 2 000 de picioare, se mai observa cei doi stalpi proptitori, iar cand apa e scazuta se arata si cateva fundamente ale celorlalti. Toate, fortareata $i podul, par a fi fost durate numai din caramizi. Nu poti sa faci aceasta cale lunga dunareana, Para sä se iveasca gi gandul la cat de multe comori oferite de natura raman si aici nefolosite ca $i in cele mai multe taxi,

prin care calatoresc Inca de acum cinci ani. Muntenia, Moldova Si Serbia,

provincii de o suprafata atat de mare $i de un sol atat de bogat, platesc Portii numai un tribut neinsemnat de 120 000 galbeni $i, cu toate acestea, guvernele for de-abia sunt in stare sa acopere cheltuielile curente.

in 8 . De la Gura Vaii, Dunarea devine mai stramta si prezinta pans la Orsova Noua maluri Inalte, impadurite cu fagi si tei. Multe din aceste dealuri seamana cu piramide verzi, construite regulat spre toate partile, iar primavara parfumul florilor de tei to ameteste aproape. Asa numitele Porti de Fier nu sunt decat un sir de stanci foarte putin importante. Cand apa e mai mare, pot sa treaca peste ele chiar vapoare, daca dispun de mai mult decat 60 de cai

putere, pentru a putea fi puse in miscare impotriva cursului apei, caci, la Incercarea cu un vapor de felul acesta, s-a vazut ca puterea contracurentului era egala si ca vaporul statea deci nemiscat deasupra portilor. Acum, calatoria se face intr-o luntre simpla dunk-end, care e foarte neindemanatica si incomoda. E trasa de boi. Se opreste adesea pentru a schimba franghiile, astfel ca o portiune de doua ceasuri tine 8-9 ceasuri. Pe alocuri se observa ramasitele zidurilor vechi ramase, precum si acelea ale unui canal, care Inconjura odinioara Portile de Fier. S-a planuit de a-1 reconstrui, devizul era de 500 000 florini. Cred insa ea scopul ar fi fost ajuns mai usor, daca cateva stanci ar fi fost aruncate in aer. Deasupra m-a surprins un turn II interesant medieval infatisare originala. Era zidit cu mult mestesug din caramizi, aratand console Intinse de gresie sub acoperis, ale caror interspatii erau lasate transparente. Orsova Noud ofera un aspect simpatic; m-a impresionat putin, cand m-am vazut ajuns dupa atat timp iar la marginea civilizatiei. Maiorul regimentului graniceresc ma primi la mal, cu multa politete,

toate bagajele societatii de navigatie furs incarcate apoi pe care, iar not le urmaram pe jos, insotiti de doi soldati, pans la stabilimentul de carantina de la Jupalnic, cale de jumatate de ceas de la Orsova, intr-o vale adanca gi jilava. E localitatea cea mai insalubra din aceasta parte $i reprezinta deci o satira mai mult asupra stabilimentelor noastre nebune de carantina. Ni se afinna ca aici intra de regula oameni sanatosi, dar ies foarte adesea bolnavi, cad peste vara bantuie epidemii de friguri. Cand sosiram, gasiram atat pe director cat $i pe doctor in asternut, suferind de sus-mentionatele friguri. De altfel, adapostul e de laudat, e curat $i spatios si hrana e suportabila, insa necrezut de scumpa. Ace lasi lucru se poate spune si despre toata navigatia pe Dunare. www.dacoromanica.ro

795

p.648

[Apoi enumera persoanele care 1-au vizitat, printre care generalul Hesse 11 care

mergea la Constantinopol ca trimis extraordinar, contele Zichyl°, cumnatul

p.649

cancelarului Metternich, general Michalovici20, comandantul cetatii Timi§oara §i vechiul prieten Tavernier21, din Bucure§ti. i§i bate joc de institutia carantinei §i de breasla medicilor]. In 19 , am urcat, folosindu-ma de libertatea mea, apropiatul munte Alion22, de unde ai peste padurea vasta o priveli§te frumoasa asupra Dunarii cu Porti le de Fier, cetatea turceasca de pe ostrovul Ada-Kaleh, la Or§ova Noua, §i asupra turnului Elisabetei23 din fats, // precum §i asupra diferitelor pichete ale muntenilor gezate de-a lungul frontierei, pe diferite dealuri.

In 20 am plecat la Mehadia. 0 sosea splendida, peisajul e pitoresc. Drumul duce prin neincetate defileuri, de-a lungul Cernei. In 21 am vizitat baile, care miros ca §i cele de la Baden24, ele sunt extrem de variate. Nimic nu e elegant, dar toate potrivit aranjate. Promenade le de-a lungul muntilor §i rauletului repede Cerna, de padure, prin codri de fagi, fara sfa'r§it, care acopera toata tam, sunt incantatoare. In 22 am calarit pana la varful lui Domogled25, muntele cel mai Inalt al regiunii (aceasta Incercare nu s-a facut pana atunci) §i m-am lasat jos, drept Inainte, printr-o padure arse §i revarsata peste poteca matelor §i cea a ga§telor (un drum stra§nic de rau). Picioarele mele slabite Inca de la holera nu ma mai slujeau $i

prevedeam momentul and voi ramane culcat in drum. Opt zile in urma inca, picioarele-mi erau ca trase pe roatA. rnfierbantarea §i surmenajul nu mi-au stricat insa, Slava Domnului, numai Mahbuba26 a prins din nenorocire frigurile de la carantina §1 a zacut in pat, tot timpul §ederii mele la Mehadia. la Heinrich baron Hess, generalul austriac, (1788-1870), seful statului major at maresalului Radetzky la 1848/49, apoi al imparatului Franz Josef la 1859. A fost trimis in misiune specials sa felicite pe sultanul Abdul Medjid care se urcase pe tron la 1839. 19 Printul Clement Metternich, cancelarul austriac era casatorit cu Melania Constesa Zichy. Fund pe atunci in vialA Base frati ai printesei, nu putem preciza cu care anume s-a intalnit Packler. 20 Mihalovici, Mihai baron Mihalievich, general austriac, (1770-1845), de la 1837-1845 comandantul diviziei dislocate la Timisoara. 21 Alcibiade de Tavernier, nepot al cunoscutului cAlAtor francez Jean Baptiste Tavernier (1605-1689), care a trecut in secolul al XVII-lea si prin tfirile romane, ar fi indeplinit, dupe Vaillant, functia de protomedic in Muntenia si ar fi organizat lupta impotriva epidemiei de ciumA. 22 Muntele Alion, king Orsova. 23 in 1736, pe malul sarbesc generalul Hamilton construieste, vis -a -vis de insula, Fortul Elisabeta", compus din doul bastioane despArtite si dintr-un turn de paza. in onoarea imparatesei, intAriturile acestea s-au numit FortAreata Elisabeta". 24 Mile de pucioasa, la Baden, Fang Viena. 25 Domoklett; munte langa BAile Herculane, de 1 200 m.

26 Sclava abisiniana cumparata de Packler, iubita a lui, adusa in Europa si instalata la un pension din Viena unde a fost prezentata drept o printesa neagra".

796

www.dacoromanica.ro

In 23 ma intorc la carantina, unde ramasesera lucrurile mele $i am mai dormit o noapte acolo [...] 24 Cu trasura la Drencova, 9 mile de-a lungul Dundrii. Unul din cele mai frumoase peisaje in gen salbatic. Dunarea rapitoare, impletita cu stanci, &it'd cu munti verticali, inalti de 2 000 de picioare, cu defileuri si coroane minunat impAdurite.

0 sosea splendida, moderns, a contelui Szecheny27, dincolo cea veche a lui Traian28. Intr -un sat, pe drum, am pranzit, unt excelent, fructe, branza si ceapa. 0 hangita bund si batrana o unse pe Mahbuba impotriva frigurilor cu otet, usturoi si sare, ce-i facea foarte bine. Am fost alungat de viespii din gradina, unde vroiam sa mananc si trebuia sa inchid $i in casa toate usile si ferestrele pentru a ma salva de ele. Dupd mult necaz au disparut. Poporul pretinde ca // 'intr-o pesters apropiatA, Sfantul George ar fi lasat balaurul omorat si de la cadavrul monstrului s-ar trage mustele. Noaptea pe drumuri rele, fara bariere, ultimele ore ale calatoriei erau riscante. Tarziu de abia am ajuns la Drencova si la vapor.

27 *oseaua a fost construita la initiative contelui Istvan Szechenyi prin inginerul Paul

'

Vasarhely, la 1836-1840. Aflata pe malul sarbesc.

www.dacoromanica.ro

797

p.650

JEAN BAPTISTE MOROT

(1797?)

Nliscut in timpul Directoratului 9 decembrie 1797 in oraselul Maconcourt in sanul unei familii numeroase avea trei frati $i o soya Jean Baptiste Morot' va avea o biografie agitata. La numai 7 ani paraseste casa parinteasca pentru a locui cu unul dintre unchii sai, Francois Morot, in orasul Pouilly sur Loire, iar la 15 ani plead' spre Paris pentru a-si fauri o cariera. A ramas impresionat de infrangerea lui Napoleon I in batalia de la Leipzig $i de eforturile imparatului de a organiza apararea capitalei, fapt evidentiat din felul cum evoca figura impunatoare a lui Bonaparte. in ciuda varstei fragede a fost mobilizat in compania de tiraliori, cunoscand panica $i dezolarea Parisului ocupat de catre trupele rusesti. In timpul Restauratiei, Morot s-a ocupat cu comertul, iar in 1839 se hotareste sa piece intr-o calatorie spre Ierusalim. Negustor Mean, fa'ra eruditie, nu am pretentia sa realizez o opera literara, ci numai un simplu jurnal de calatorie, scris zilnic in timpul drumurilor mete lungi, enumerand faptele si impresiile care mi-au captivat imaginatia". Prin aceasta marturisire de bun simt I i incepe Morot relatarea calatoriei sale spre Ierusalim. Va strabate sudul Italiei, Grecia, insulele din Mediterana, Egipt, Iocurile sfinte", Constantinopolul, va naviga pe Dunare pana la Orsova, apoi calatoreste in Ungaria, Austria, Germania. Scurta peregrinare pe meleagurile romanesti, intreprinsa in august septembrie 1839, ii permite sa descrie orasele porturi dunarene. Admira peisajul insolit al Deltei de pe bratul Sulina, este dezolat in fata aspectului saracacios al oraselor Izmail si Reni unde prezenta soldatilor rusi ii aminteste secventa ocuparii Parisului din 1814. Singurul port care ii stameste interesul este Galati, unde remarca o intense activitate comerciala. Dupe o trecere rapida prin Harsova, unde vede casele saracacioase din pamant, acoperite cu stuf, prin Braila, unde sufera din cauza frigurilor $i a tantarilor, prin Giurgiu, ajunge la Orsova. Aici povestirea capata culoare prin descrierea zilelor de carantina. Cele

12 zile petrecute in carantina sunt evocate in amanuntime: controlul sanitar, cazarea, asistenta medicala relateaza despre existenta vindecatoarelor" si a leacurilor eficiente ale acestora programul zilnic desfasurat dupa un orar strict. Aici ii cunoaste si pe consulul englez din Belgrad, colonelul Hodge. Dupe ce paraseste carantina viziteaza izvoarele minerale din Mehadia, trece prin zona regimentelor de granite din Banat $i ajunge la Drencova.

Scrierea lui Morot nu impresioneaza prin informatii deosebite despre spatiul romanesc, strabatut intr-o perioada scurta de timp, la bordul unui vapor de-a lungul Dunarii. Este importanta deoarece surprinde cateva aspecte in special episodul carantinei din Orsova prin prisma unui simplu calator. Despre Jean Baptiste Morot au scris: Zaharia Macovei, Un cdliitor de acum o surd de ani, in

Revista istorica", XXV, 1939, nr. 7-9, p. 224-229; Nicolae Iorga, Inca' un aildtor in tdrile noastre, J. B. Moroi, in Revista Istorica", XXVIII, 1942, nr. 1-2, p. 18-21.

1 Amanuntele biografice sunt luate din lntroducerea lucarii sale Journal de voyage de Paris a Jerusalem, 1839 et 1840, Paris, 1869, p. 1-14.

798

www.dacoromanica.ro

JEAN BAPTISTE MOROT Jurnal de cAlatorie de la Paris la Ierusalim 1839 si 18402

24 august Ore le cloud dimineata. Vantul se intensified §i agita franghiile velaturii; datoram acest lucru apropierii Dunarii, ale carei ape galbui coloreaza chiar

P.342

din acest loc pe o suprafata intinsa pe cele ale Marii Negre, cu care se tern a se amesteca. Ore le unsprezece. Noi patrundem pe acest fluviu printr-o gura zisa Suni sau Sulina3. Navigatia, foarte diferita, se face de-a lungul unor imense lacuri presarate

cu insule mici, mla§tinoase care sunt in§iruite pe diversele brate ale fluviului. Tarmurile acestor insule sunt incarcate de lebede, batlani, cormorani, pelicani, gd§te, rate, cocori §i alte pasari acvatice. Ne // priveau trecerea cu multa incredere.

p.343

Po§tele ruse§ti sunt a§ezate din loc in loc in insulele dependente de Basarabia4 (Rusia meridionala). Cocotate in casute ridicate pe stalpi, ele doming nivelul apelor. Santinelele acestei paze vigilente striga din sfert in sfert de ore, in timpul noptii, consemnul, care repetat din aproape in aproape, poate transmite ve§tile in timp scurt la distante indepartate. 25 august In zori Izmail5, ora§ §i fortdrega ruseasca. Vom stationa pans la orele zece. Tinutul are un aspect trist §i sumbru; se vad campii imense ce se pierd in indepartari nedefinite, este de§ertul, mai putin soarele §i culoarea nisipului. 26 august Miezul noptii, Reni6. Acest ora§ apartine Rusiei; a§teptam sa se lumineze; din cate se pare, vom vedea alergand un mare numar de soldati de-a lungul tarmului. Uniforma for nu s-a schimbat din 1814 §i 18157, ii regasesc a§a cum erau atunci, cu lunga §i ampla for manta gri §i pantalonul larg de aceea§i culoare. // Fluviul patrunde in pamant intr-o maniera infrico§atoare, ii putem judeca incalcarile §i devastarile in cimitirul din Reni, ale carui pamanturi distruse de piciorul s-au prabu§it in ape §i au lasat descoperite sicriele.

-

Locuitorii au o infati§are mizera, se aseamana cu amfibiile; ii vedem navigdnd in barcute asemanatoare pirogilor8, pe care le conduc cu mici vasle de 2 Traducerea s-a facut dupA Journal de voyage de Paris a Jerusalem 1839 et 1840, Paris, 1869 p. 342-370. 3 Sulina, brat al Durfarii aflat intre Chilia si Sfa'ntu Gheorghe. 4 Este vroba de teritoriul din nordul Deltei Dundrii, care apartine astAzi Republicii Ucraina. 5 Ismail, oral in R. Ucraina. 6 Reni, oral in R. Ucraina. 7 I i aminteste de soldatii rusi care au ocupat Parisul in acei ani. 8 Piroga, ambarcatiune lunga si ingustA scobitA intr-un copac, folosita locuitorii insulelor din Pacific.

www.dacoromanica.ro

799

P.344

lemn, to crezi in unele tinuturi ale Oceaniei9. Ei fug §i dispar la apropierea noastra §i se ascund in hati§ul de trestii, de teama de a nu fi rasturnati de vartejul vaporului nostru. Ore le 11, Galati (Moldova). Numeroase nave se Imbulzesc in port; ele vin sa caute grau, care se face aici un comert considerabil. Ora§ul este plin de carute

venite din toate partile pentru a aduce cereale. Ei cu un aer calm §i

p.345

echilibrat, accelereaza ritmul in apropiere de ora§; este vorba despre cel dintai dintre caruta§i, care ajunge primul in port pentru a descarca. urmat de momente // de dezordine §i de confuzie u§or de inteles. imprejurimile Galatiului, atat cat mi-a fost permis sa judec in cele cateva ore de sejur, mi-au parut fertile; ele pot fi mai bine cultivate, daca ar fi stimulat interesul personal al locuitorilor, ei vor avea un profit mai bun. Va veni o zi, fara indoiala,

cand aceste popoare eliberate de toate servitutile se vor bucura in libertate de roadele muncii lor. Dumnezeu a facut omul liber §i nu sclay. Opt ore seara, Braila (Tara Romaneasca) unde petrecem noaptea. 27 august Culcati la bord; am fost devorati de mii §i mii de tantari. Cativa

pasageri n-au avut nimic mai bun de facut pentru a scapa de aceste insecte microscopice, cleat sa se arunce cu totul in apa §i de mai multe on. Nu este singurul incovenient specific acestor tinuturi; un rau mai primejdios §i care bantuie cateodata cu cruzime, in special ca urmare a caldurilor: frigurile, zise ale Dunarii, datorate

insulelor mla§tinoase de care acest fluviu este strabatut in lungul sau traseu. p.346

p.347

Populatiile riverane resimt aceasta vecinatate nesanatoasa, pentru a se vad multe // figuri palide §i livide. Ve§mintele pot contribui de asemenea pentru a produce acest efect; cea mai mare parte a barbatilor nu poarta decat un pantalon larg de stofa §i o

cam* acoperita de o piele de oaie [...] 28 august Amiaza, Hamval°. Casele sale saracacioase sunt construite in pamant §i acoperite de stuf. Unul dintre locuitori urea la bordul navei noastre pentru Rusciuki I. ingra§at prematur, Inca tanar, el poarta destul de rau costumul ora§enesc; el nu are ciorapi §i-§i poarta pantofii fara jena [...]

30 august

Sase ore dimineata.Trecem prin fata Giurgiului, fortareata

romans' 2.

9 Oceania, totalitatea insulelor din Centrul Si Sud-Vestul Oceanului Pacific. I° Harsova, localitate jud.Constanta. II Rusciuk, actual Ruse, oral in Bulgaria. 12 Giurgiu, fosta raia, revenise Tarii Romanesti in urma Oa de la Adrianopole.

800

www.dacoromanica.ro

Capitolul al XV-lea Or lova, Mehadia, Drencova Orsova13, una din dependintele Banatului de Timisoara14, apartine Austriei. S-a asezat acolo un lazaret unde trebuia sa facem carantina inainte de a trece mai departe. Autoritatea15 a fost prezenta la debarcarea noastra; pe masura ce paraseam vaporul, eram plasati sub supravegherea soldatilor cu armele in maini; fiecare si-a recunoscut bagajul si 1-a incarcat in carutele trase de boi; acei dintre noi care erau obositi se puteau urca in aceste carute. Cat despre ceilalti, le urmau // pe jos pana la lazaret, o jumatate de ora departare de oral. Sositi la carantina am fost cazati cate doi, patru sau case dupd largimea locuintelor disponibile. Lazaretul asezat la extremitatea unei campii frumoase, consecinta a muntilor inalti, marginita. de Banatul Tarii Romanesti de care nu este. separata decat de raul Cerna16, ocupa un spatiu rectangular inconjurat de ziduri inalte, in care s-au construit casute simetrice precedate de o curte ingusta; ele sunt separate unele de altele de ziduri destul de inalte, far& alts comunicatie intre ele decat intrarea ce dadea spre drumul de inspectie. La fiecare tisk solid construita si intotdeauna inchisa exists un ghiseu unde puteai sa ceri 1i sa primesti din afara ceea ce aveai nevoie. Tovarasul meu de drum $i cu mine, am fost inchi$i, intr-una din aceast case;

p.359

p.360

ea avea doua-trei camere; era stanjenitor sa locuiesti doi in fiecare din ele. Mobilierul era redus la un pat ingust, o saltea i o masa mica. //

Imediat ce am fost instalati vedem ca apare la ghiseul nostru raiaua17 $i

p.361

femeia sa, cu care noi calatorisem; au venit sa ne intrebe daca pot sa impart& cu noi

modesta noastra locuinta. Am acceptat cu mare placere. Starea de sanatate a fiecaruia a fost constatata; odata terminat inventarul corpului nostru au trecut la bagaje, pentru a recunoaste iesind din lazaret ca nu sustraseram nimic precautiilor sanitare [...] Sosita ora mesei ni s-a permis sa mancam impreuna. in lipsa unei camere intinse (eram mai multi de douazeci), au pus o masa intr-una dintre curti, cea mai spatioasa. Pranzul a fost foarte vesel, in ciuda diversitatii limbilor, pentru ca toti

eram de nationalitati diferite; numai apetitul nu era strain nimanui. Cele trebuincioase ne soseau de afard; fiecare era liber sa comande ce dorea pe cheltuiala sa. Gardienii sanitari ne supravegheau 1i ne // serveau in acelasi timp; aveau grija sa nu lase sa iasa din casa obiectele in care am mancat inainte sa le spele. 13 Orsova, or jud. Mehedinti. 14 Banatul de Timisoara racea parte din1779 din Ungaria. 15 Reprezentantul statului. 16 Cerna, afluent al Dunarii. 17 Locuitor al Imperiului Otoman.

www.dacoromanica.ro

801

p.362

Opt ceasuri seara. Ne-am despartit pentru a ne retrage fiecare in camera sa. In timpul noptii nu am incetat sa auzim din sfert in sfert de ora strigatele santinelelor insarcinate cu paza noastra.

5 septembrie. Ni s-a comunicat consemnul. De la orele case dimineata ne

p.363

putem reuni. La amiaza ne intoarcem fiecare la noi pentru a sta inchisi pans la orele trei dupa-amiaza. Libertatea ne era redata papa la orele opt seara. Plimbarea nu era prea recreative; ea se marginea la drumul de inspectie al lazaretului si nu trebuia sa depaseasca o jumatate de ora pe zi. Plimbandu-ne spre seara am putut vedea prin ghiseele ramase deschise unele persoane care se gaseau in carantina inaintea noastra. Aveau cea mai mizerabila infatisare; asezate in praf, ei cautau insectele, care ii devorau. // 8 septembrie Colonelul Hodges, consulul englez din Belgrad, prezent la

apele minerale din Mehadia, la 20 de verste" de aici (aproape 5 leghe), afland

p.364

despre neintelegerile noastre cu intendenta sanitara, a trecut sa ne vada. Departe de a impartasi susceptibilitatile culinare ale gazdelor noastre s-a amuzat; Inainte de a pleca §i-a oferit cu amabilitate serviciile. 9 septembrie Raiaua ne-a trezit de dimineata; sotia sa era in pragul unei febre violente incat am anuntat administratia, care a trimis imediat una dintre /1 acele vindecatoare a caror folosire este Inca frecventa in aceste tinuturi. Aceasta

femeie-medic, dupa ce a examinat bolnava cu atentie, i-a prescris cateva p.365

medicamente care, marturisesc au insanatosit-o in scurt Limp [...] 15 septembrie Carantina noastra care era de doudsprezece zile expire

astazi [...] p.367

MehadiaI9, situate intr-o incantatoare vale a muntilor Carpati, nu are decat un

singur drum delimitat in fiecare parte de case $i de locuinte minunate. Ea este bogata in ape minerale de o varietate remarcabila; am numarat pans la 17 ale caror propietati sunt diferite; toate au sursa in oral. Se intampla rar ca un bolnav, care vine aici, sa nu simta o oarecare ameliorare. Multi militari sunt adusi pentru reumatisme. Am vazut ca acesti nefericiti atat de paralizati incat abia se puteau mica, adeseori erau vindecati. 16 septembrie Am strabatut astazi Imprejurimile Mehadiei $i am ajuns la Cornia2° (douasprezece verste), trei leghe de aici. Solul ofera vai fertile si frumoase

este accidentat si foarte pitoresc. Muntii au un aspect frumos; sunt gramezi presarate de stanci abrupte, a caror culme este incoronata de pini §i zade ale caror varfuri se pierd in non [...] Am plecat la opt ore dimineata. Un preot grec, pe care I-am intalnit in afara orasului, ne-a intrebat dace poate calatori cu noi; mergea si el la Drencova21. Eram 18 Versa, unitate de masura pentru lungime egalA cu 1,067 Km. 19 Mehadia, comuna jud. Carg-Severin. 20 Probabil Coronini, comunA jud.Caraq-Severin. 21 Drencova, localitate jud.Carg-Severin.

802

www.dacoromanica.ro

fericiti sa-i facem pe plac §i i-am dat un loc // land noi, de care a parut foarte satisfacut; pentru ca fara ajutorul nostru, ne-a spus el, trebuia sa faca drumul

p.368

pe jos.

Suntem culcati toti trei pe doua legaturi de paie gezate de-a lungul capritei, vizitiul a construit un scaun la mijlocul unei funii legate de fiecare loitra. Acest vizitiu, care este maghiar, este de o rard cutezanta gi gone§te nebune§te [...] 0 parte

a drumului pe care it strabatem este taiat in rocs; se spune ca a fost taiat de Traian22 [. ..]

Amiaza. Ne-am oprit pentru mai multe ore intr-un sat neinsemnat, pentru a ne lua masa. Copii saraci acoperiti de zdrente, yin sa ne roage insistent §i sa ne ceara // pomana; cativa, plapanzi §i bolnavi iii cheama mamele pentru a-i sustine §i a-i proteja [...] Banatul de Timi§oara are un regim militar23, toti locuitorii sunt soldati. Acest regim destul de vechi a fost imaginat de Austria pentru a proteja §i a apara granitele impotriva incursiunilor turce*ti $i a suplini astfel o armata permanents, intotdeauna atat de costisitoare. Este adevarat ca starea acestui popor e trista. Nu este despagubit decat cu pamantul care i-a fost incredintat [...] La orele apte, Drencova. Numaram apte case [...]

22 Marcus Ulpius Traianus, imparat roman 98-117. A calatorit probabil in regiunea regimentelor de grani1A inflintate in secolul at XVIII -Iea.

www.dacoromanica.ro

803

p.369 p.370

SIR ADOLPHUS SLADE (1804-1877)

Viceamiral, amiral in serviciul Portii si autor, flu! maiorului Sir John Slade s-a nascut in 1804

in Somerset. A studiat la Royal Naval College din Portsmouth, a servit in America de Sud si in Mediterana. In 1827 a participat Ia batalia de la Navarino, find apoi promovat locotenent. In 1828 a calatorit in Frania, Italia si insulele grecesti, ajungand la Constantinopol in mai 1829. De aici a plecat intr-o croaziera pe Marea Neagra, alaturi de flota otomana, iar dupa pacea de la Adrianopol a vizitat cateva porturi rusesti. De la Varna, s-a intors pe uscat la Adrianopol, si in urmatorii doi ani a calatorit prin Imperiul Otoman, pe ambele parti ale Bosforului. Ca urmare a tuturor acestor calatorii, in 1833 a publicat Records of Travels in Turkey, Greece, etc, and of a cruise in the Black Sea, with the Captain Pasha in the Years 1829-1831,2 volume. Intre 1834 si 1837 a fost locotenent adjutant pe nava Caledonia, sub comanda lui Sir Josias Rowley, indeplinind mai multe misiuni in Grecia, la Constantinopole si la Sevastopol, ocazie cu care a redactat un raport important despre apararea portului si despre imbunatatirea situatiei flotei ruse. In 1837 a publicat Turkey, Greece, and Malta, in doll& volume. In anii urmatori a calatorit din nou pe continent, iar in 1840 a publicat Travels in Germany and Russia, Including a Steam Voyage by the Danube and Euxine, from Vienna to Constantinopole in 1838-1839, din care au fost redate si pasajele din acest volum. In 1841 a fost promovat la rangul de comandor si dupa studii de specializare la Royal Naval College, in 1846-1847, a comandat nava The Recruit" pe coastele Spaniei si in Azore. in 1849 a fost din nou promovat, si la scurt timp dupa aceea, in asteptarea unui razboi rusoturc, a fost trimis de marina britanica si ajute la pregatirea flotei otomane. Ulterior, permitandu-i-se sit isi pastreze rangul in flota britanica, a intrat in serviciul Portii, sub numele de Mushaver Pasha. Timp de 17 ani, a fost seful administrativ al marinei otomane, perioada in care s-a desfasurat si Rfizboiul

Crimeei, in care nu pare sa fi fost implicat activ. Cu toate acestea, in 1867 a publicat o relatare a acestuia vazuta din punctul sau personal de vedere: Turkey and the Crimean War. A fost decorat pentru serviciile sale atat de catre sultan, cat si de cant regina.

S-a retras apoi din serviciul otoman, locuind apoi in principal in Anglia. In 1873 a devenit vice-amiral al marinei britanice. A murit la Londra, in octombrie 1877. Nu a fost clisatorit

Alaturi de scrierile sale cu caracter memorialistic, a publicat A Few Words on Naval Construction and Promotion (1846) si Maritime States and Military Navy (1872). Extrasele traduse si incluse in prezentul volum apartin lucrarii aparute in 1840, Travels in

Germany and Russia, Including a Steam Voyage by the Danube and Euxine, from Vienna to Constantinopole in 1838-1839. Adolphus Slade calatoreste pe Dunare Ia doar cativa ani dupa Michael

Quin, a carui relatare de calatorie o cunoaste si o citeaza. Descrie Orsova, unde grupul sat' face o oprire, prilej cu care viziteaza si baile Mehadia. Reluandu-si calatoria pe Dunare, descrie cataractele de la Portile de Fier si ruinele podului de la Drobeta. Opreste apoi Ia Giurgiu, Cernavodi, Galati si Braila.

804

www.dacoromanica.ro

SIR ADOLPHUS SLADE Capitolul VII'

Populatia Orsovei numara aproape 1 000 de suflete, in principal romani2. Barbatii acestei rase au o infatisare barbara, murdara, insa femeile sunt altfel: am remarcat cateva fete frumoase pe strazi, cu figuri expresive si forme elegante, drepte si suple, desi podoabele tor, mari si ordinare, nu le favorizau. Doamnele romane vorbesc de cele din orase sunt remarcabile atat prin infatisarea for frumoasa, cat si prin moravurile relaxate, din pricina usurintei cu care se poate divorta. Nu este ceva neobisnuit sa vezi o tanara doamna cu sotul ei intr-un salon din Bucuresti, in timp ce pot fi prezenti unul sau mai multi domni care au fost in aceeasi relatie cu ea in trecut. // Aceasta relaxare a moravurilor poate fi conceputa, in consecinta: spiritul romanelor lui George Sand practic exists in Tara Romaneasca. Ti-ai putea imagina ca talentata autoare, pentru ca. George Sand este doar nom de guerre pentru Madame Dudevant, si-a dobandit ideile sale co-sexuale la Bucuresti. Senatul muntean nu ar putea face un mai mare serviciu tarii lui daca ar limita dreptul de a divorta. Divortul este un rau necesar si totala sa absents este daunatoare pentru societate, cum se intampla in tarile romano-catolice, insa abuzul privilegiului, asa cum este practicat

p.169

-

p.170

in Tara Romaneasca si Moldova, este revoltator pentru orice sentiment de moralitate, publics sau privata. Am avut ceva dificultati in cazarea grupului nostru la Orsova, insa am reusit

punand doua paturi in fiecare camera. Autoritatile fusesera incunostiintate de apropierea internuntiului, asa incat am avut tot ceea ce Keiser von Osterreich putea oferi mai bun. Dupa cina, am angajat o pereche de trasuri vechi germane, cu cate patru cai salbatici ca infatisare, pentru a merge la Mehadia, la aproximativ 13 mile

distantd. Aprigii nostri vizitii ne-au condus intr-un ritm infricosator, conform obiceiului, fara a se gandi vreo clips la vehicule sau la pasageri, decat atunci cand se intampla sa sara o roata sau daca se intampla ceva. // Din fericire, drumul este bun. Urmeaza cursul micului rau Cerna, dincolo de care se iveste lantul terminal al dealurilor carpatice. Plimbarea este frumoasa. Am ajuns prea tarziu ca sa ne facem mai mutt decat strict datoria de calatori, si anume sa vedem doar atat cat sa putem spune ea am vazut Thermae Herculis. Abia de era cineva la fata locului: hotelurile

erau inchise si chelnerii se raspandisera prin alte parti. Ne-am facut foarte greu intelesi de localnici, prietenii nostri germani find aproape la fel de nedumeriti de acel grai ca si noi, englezii. Pare ciudat sa vezi oameni straini de limba si obiceiurile propriei for tari3, totusi aceasta se intampla in fiecare parte a monarhiei austriece. I Traducerea s-a realizat dupa originalul Travels in Germany and Russia. Including a Steam Voyage by the Danube and the Euxine, from Vienna to Constantinople, Londra, Longman, Orme, Brown, Green, and Longman, 1890,2 vol. p. 169-200.

2 Wallachians. 3 Autorul este confruntat cu realiatile Imperiului multinational al Austriei, pe teritoriul caruia este uimit sa nu intalneasat doar austrieci germanofoni.

www.dacoromanica.ro

805

p.I71

Amurgul ne-a dezvaluit foarte frumos Mehadia: amplasarea sa este convenabild si incantatoare; cascade, stanci pitoresti $i codri anima si infrumuseteaza locul. Ma

indoiesc sa existe bai mai incantatoare in Germania: pe merit este statiunea preferata a maghiarilor, muntenilor si moldovenilor, si posedd resursele obisnuite

pentru sandtate si recreere. Guvernul are, de asemenea, un stabiliment pentru

p.172

soldatii invalizi. Dupe o vreme, am reusit sa intram la bdi. Ne-am cautat drumul la lumina tortelor, de-a lungul diferitelor pasaje subterane axe principalele izvoarele sulfuroase. // and ne-am aplecat capetele asupra primului bazin, mirosul aproape ne-a dobordt. frisk deloc descurajati, i-am urmat pe cei care purtau tortele de la un bazin la altul, pand cand am vazut cele opt sau zece bdi, renumite timp de 2 000 de ani pentru tratarea suferintelor scrofuloase $i pentru tonifierea organismului. Pe

coridoare, am vazut cateva inscriptii romane, pe tablete ldsate in piatra, pentru zeitatile Puterii si Frumusetii. Concentratia minerald si temperatura bailor variazd. Cea mai eficienta este denumitd dupd Hercules; izvorul sau este intr-o sainted, putin in susul VAIL

Urcand dinspre regiunea sulfuroasd, am gasit totul cufundat intr-o noapte foarte intunecatd, si pe vizitiii nostri beti. Aceasta neasteptata stare de lucruri ne-a stanjenit in mod deosebit, pentru ca ne angajasem sa ne reinbarcam la 8 dimineata si stiam ca vaporul Pannonia" astepta doar sosirea noastrd pentru a parasi Schela Cladovei. Cel mai sigur mod de a ajunge la Orsova la timp pentru imbarcare parea a fi sa asteptam cu rabdare pand la ziud, dormind pe scaune in loc de paturi. Despre aceasta, au fost cloud puncte de vedere. Doamnele din grupul nostru au avut obiectii

impotriva acestui mod de a petrece noaptea, $i au propus sa infruntam riscurile p.173

drumului, in timp ce noi, de celdlalt sex, am constientizat ca puteam sfarsi in Cerna, pe partea noastra stangd, sau rostogoli // pe panta dificild de pe dreapta,

pe care am observat-o and ne apropiam de Mehadia. Totusi, doamnele au avut

p. I 74

castig de cauza: dorinta for naturald de a servi ceaiul, de a-si face toaleta $i de a se intinde in paturi bune a invins temerile noastre privind siguranta for personals pe un drum de noapte de-a lungul malului unui rdu, cu vizitii nesiguri. $i s-a dovedit ca au avut dreptate. Am ajuns cu bine la hanul nostru modest la ora 11 noaptea, spre marea bucurie a locatarilor sai. Incepuserd sa iii facd griji pentru noi. [...] Pe linie cu Noua Orsova, Cema, granite intre Austria si Tara Romaneascd, se varsa // in Dunare. Un catun romanesc darapanat marcheaza locul, si constituie o marturie de necontestat a schimbarii de teritoriu.

Trecand de Noua Orsova, am intrat repede in cataractele cunoscute sub numele de Portile de Fier" (demir kapou) produse de o creasta de stanca de trei sferturi de mild largime si o mils si un sfert lungime, peste care fluviul navaleste mai degrabd decat curge, cu o cadere de nivel de 15 picioare intr-o mild. Trecerea este periculoasd din cauza iminentei scufunddri in caz ca stanca este atinsa; ins& se poate spune ca pericolul poate fi ocolit prin abilitatea cu care pilotii (care iii invatd meseria pe aceasta ruts) isi carmuiesc vasele prin trecerea serpentind. [...]

806

www.dacoromanica.ro

Pilotul principal era in barca noastra, $i aplauzele noastre multumitoare i-au rasplatit indemanarea cu care a navigat prin curentul Involburat gi amenintator. Nu am fost totu$i in largul nostru, pentru ca simteam ca simpla atingere a unei roci ne-

ar fi spulberat barca, $i era imposibil sa inoti $i doua minute intr-o apa a$a de agitati. [...] Aceasta trecere, vazuta la rece, este destul de problematica, dar in nici un caz

p.175

nu poate fi vorba de terorile descrise de domnul Quin4 $i de altii: ace$ti domni trebuie sa privit total prin prisma unei temeri exagerate. [...] Cand am ajuns in ape line, am privit in urma la barca ce ne cara bagajele [...]. A trecut $i ea cu bine prin poarta de fier", si o jumatate de ora mai tarziu am ajuns la Pannonia", acostata la Schela Cladovei, un catun prapadit in Serbia, ai carui locuitori 1$i gasesc de lucru, for 1i animalelor for de povara, carand marfuri intre statiile de vapor. // [...] La cloud mile $i jumatate mai jos de Schela Cladovei, am avut placerea sa vedem pe ambele maluri ale fluviului rama$itele podului lui Traian peste Dunares; 1i pe malul romanesc, §i pe cel sarbesc, Inca se mai vad fragmente de zidarie $i rama$itele a ceea ce ar putea fi turnuri. Se spune ca atunci cand sunt ape joase, se pot vedea si rama$ite de piloni strabatand fluviul; dar ma indoiesc de adevarul

p.176

acestor pove$ti. [...]

Dincolo de Schela Cladovei, malurile Dunarii sunt plate $i neinteresante; malul stang este animat, dar nu $i infrumusetat, de satele romane$ti darapanate, semn evident al degradarii nationale. [...]

p.180

Capitolul VIII Parasind tarmul turcesc cu o ord inainte de apus, am navigat de-a lungul fluviului spre un sat romanesc (langa Giurgiu), unde domnul Timoni, consululgeneral austriac in Tara Romaneasca6, 8.$tepta sa aiba o intalnire cu baronul Sturmer7. 0 trupa de cavalerie bine aranjata a fost aliniata pe plaid in onoarea baronului. Domnul Tarii Romane$ti, Alexandru Ghica8, $i-a trimis $i el aghiotantul,

colonelul Obadescu, sa it salute pe Excelenta Sa $i sa ii inmaneze o scrisoare autografa, in care

exprima regretul ca afacerile de stat it impiedicau sa vina sa 11

vada personal. Aceasta mica diversiune a fost agreabila $i a facut sa teach' mai repede seara, care pe un vapor este Intotdeauna plictisitoare in ciuda whist-ului $i a $ahului. 4 Vezi relatarea lui Michael Quin din prezentul volum.

5 Este vorba despre podul construit peste Dunire in anul 103-105 la Drobeta de cite arhitectul Apollodor din Damasc. 6 Kasimir von Timoni, consul general al Austriei in Tara Romineasca.

7 Baronul Bartolomeo von Sturmer (1787-1863), diplomat austriac, internuntiu la Constantinopol (1834 1850). Din 1842 conte. 8 Alexandru Dimitrie Ghica, domnul Tarii Romine0 (1834-1842).

www.dacoromanica.ro

807

p.190

p.191

p.192

[Calatoria continua apoi de-a lungul fluviului, trecand prin Silistra, de unde cursul fluviului se orienteaza catre Nord]. Cateva mile mai la Nord, intr-un catun numit Cemavoda, am vazut canalul care, impreuna cu un zid, forma linia de aparare construita de Traian, de la Dunare

la Marea Neagra. Unul dintre noi, uitandu-se pe harts la linia numita Zidul lui Traian §i nereu$ind sa citeasca numele, 1-a intrebat pe agentul Companiei de navigatie, un simplu raguzan, care era langa el. El a replicat: Acesta este// numele domnului care a facut acest canal"9. Raspunsul ne-a amuzat $i pentru ca amuzamentul sa continue, 1-am intrebat cine a fost acest signore. Era un faimos inginer pe care il chema Traian; pacat ca a murit Inainte sa termine canalul"1°. Canalul se intinde pe 18 mile de la mare, incluzand doua zone cu apa mla$finoasa meritand poate numele de lacuri I I. In 1836, Dunarea s-a ridicat neobi$nuit de mult, astfel incat vasul Pannonia a putut sa treaca de pe canal pe primul lac. Apa din canal $i din lacuri este fara indoiala un reziduu al revarsarilor Dunarii. Intrebarea mult vehiculata in ultimul timp Poate fi taiat un canal de la Cemavoda la Constanta', la Marea Neagra?" i9i are in parte raspunsul de la sine. Pe 12 mile, canalul exists $i nu e nevoie decat sa fie adancit, pentru a servi tuturor scopurilor; insa Inspre mare

sta dificultatea, $i aceasta este de natura sa ii contrazica pe toli cei care, du$i in eroare de existenta canalului, isi Inchipuie ca Dunarea i0i continua odinioara cursul sau estic spre mare dinspre cotul pe care it formeaza la Rassova. Din capatul celalalt al canalului, pamantul se ridica treptat $i neIntrerupt, pe o distanta de 18 mile, cu o p.193

inaltime de 163 de picioare; la // care ar trebui adaugate 22 de picioare pentru diferenta de nivel dintre fluviu $i mare. Baronul Finke, un inginer militar prusian de mare valoare, in serviciul Portii, a cercetat terenul 9i m-a informat ca in opinia sa, ar fi atat dificil, cat $i costisitor sa se constituie canalul de la Cernavoda spre Marea

Neagra. Lucrul este sigur; totqi, constructia este evident realizabila. Singura Intrebare este: ar fi rezultatele proportionate cu munca 9i costurile? Distanta dintre Ungaria 9i Constantinopole ar fi astfel scurtata cu 200 de mile, $i trecerea prin Sulina (acum parte a Rusiei) ar fi evitata..Acestea ar fi obiectivele ce pot fi atinse,

in ceea ce prive$te interesul Austriei. Insa in ceea ce prive$te primul interes mentionat, putem spune ca negotul Austriei cu porturile de la Marea Neagra, oricat

s-ar dezvolta, nu este de natura sa dea vreo importanta celor 200 de mile de navigatie fluviala in plus sau in minus; principalul ei comert in prezent este cu Tara Romaneasca $i Moldova. In ceea ce prive$te al doilea interes, raul politic de a avea

gurile Dunarii sub dominatie ruseasca le prive$te in primul rand pe principate, pentru al caror comert Sulina va fi mereu ie$irea preferabila chiar 9i fats de canal, p.194

daca ar fi realizat. Tratand aceasta problems, scoatem din discutie Turcia: // 9 Questo e it nome del signore che a facto questo canale. 1° Era un famoso ingegnere, che si chiamava Trajano; e pecato ch' e morto prima d'aver finito it canale. 11 Cele douA lacuri ": este vorba despre Balta Brailei §i Balta Ialomitei. 12 Kustendje.

808

www.dacoromanica.ro

problema Dunarii, ridicata din cauza uzurparii de catre Rusia a singurei gun navigabile, este una de interes pentru Austria, Principate §i Rusia: ii da Rusiei puterea de a exercita un control direct asupra Tarii Romane§ti §i Moldovei §i de a afecta in mica masura Austria §i alte natii ce fac comert cu Tam Romaneasca §i Moldova. Daca, astfel, este aproape cert ca un canal per se nu ar influenta relatiile Brailei §i Galatiului cu Sulina, obiectivul propus, de eliberare a comertului statelor riverane de trecerea pe sub tunurile ruse§ti de la Sulina, nu va fi obtinut. !ma exists o alts considerate legata de acest subiect, care nu cred ca a fost observata. Aceasta este interventia care se poate efectua direct asupra cursului Dundrii propriu-zise, prin taierea unui canal navigabil de la Cemavoda la Constanta, ceea ar insemna

nimic mai putin decat formarea unei not gun a fluviului; in care caz totul ar fi realizat in favoarea Austriei §i impotriva Rusiei, in detrimentul, totqi, al Tarii Romane§ti in parte §i al Moldovei in toto. // Este evident ca. Dunarea si -a croit drumul cu dificultate pe aici. Dupa ce a

p.195

curs repede peste 1 500 de mile inspre est §i ocazional inspre sud, a intalnit un blocaj chiar cand era aproape de tints. Oprita la Rassova in cursul sau direct catre Marea Neagra la doar 30 de mile distanta de terenul inalt din jurul Constantei,

s-a intors abrupt catre nord, croinduli drum prin pamanturile joase ale Tarii Romane§ti. Campia find qor inclinata, abia ajungand la o cadere de 3 inci la o mils, fluviul a curs alene, pared nedorind sa o is spre nord, dupd care ti -a reluat cursul sau obipuit spre est, ajungand la mare printr-o delta de 6 brate, dintre care unul, cel numit Sulina, navigabil pentru vase de 6 picioare adancime. Vazand aceasta inertie a fluviului refuzul sau de a o lua spre nord nu am putea oare anticipa (daca acest canal navigabil ar fi deschis de la Cemavoda la Constanta) ca volumul sau s-ar diminua dincolo de Cemavoda Si ca, urmand noua directie spre est,

Dunarea §i-ar croi principala gura de varsare la Constanta? Pozitia Brailei §i Galatiului ar fi atunci considerabil afectata: in porturile lor, locul fluviului larg, sursa permanents de prosperitate, ar fi luat de mlWini. Pozitia Sulinei ar fi atunci lipsita de valoare. // Seara am trecut de Har§ova, un oral mic §i decazut. 0 ceata ne-a obligat sa ne oprim o parte a noptii: (ceata) s-a ridicat spre ziva, ti am ajuns la Braila, port al Tarii Rom'ane§ti, la 8 dimineata, pe 14 octombrie. 0 garda de onoare a venit pe mal, §i o salva de salut a fost trasa in onoarea baronului Sturmer. 0 orchestra militara

buns a cantat cateva ore. Infanteria romaneasca este bine imbracata: moda este ruseasca, culoarea albastra. [...] Galati, ca §i Braila, este un ora§ in dezvoltare; populatia §i comertul ambelor ora§e cresc rapid. Indiferent de intentiile pe care le-ar putea avea Rusia pentru Tara Romaneasca §i Moldova, locuitorii for ii datoreaza recuno§tinta in primul rand pentru ca i-a eliberat de sub domnia fanariotilor, ti in al doilea rand ca le-a dat o constitutie atat de liberals, incat a constituit o mare surpriza'3. Timp de trei secole, 13 Este vorba despre Regulamentele Organice, 1831.

809

www.dacoromanica.ro

p.196

p.197

istoria provinciilor a fost o poveste trista de opresiune: fertilitatea for exuberanta, sfidand tirania, doar ea i-a salvat de la mina. [...] Veniturile Domnului provin dintr-o taxa de 31 3/4 piastrii (10 silingi) pentru fiecare camin. El are monopolul sarii si produsul vamilor. Are o lista civila: salariile angajatilor sunt fixe.

Productiile principatelor sunt variate si foarte abundente, in principal

porumb, land si fructe. Sunt paduri superbe pentru lemn de constructii. Vitele si caii sunt buni si in numar mare. Sudul Rusiei incepe sa simta competitia Moldovei si Tarii Romane§ti, si nu ma indoiesc ca in cativa ani Odesa si Taganrok isi vor pierde

in consecinta din insemnatate. Moldova se spune ca are mine. Cultiva cu succes vita-de-vie si exports yin bun. Rase le sale de cai sunt foarte apreciate. Turcii au o zicala, ca un cal moldovenesc si un baiat persan sunt cele mai perfecte creatii ale

p.198

naturii. Am parasit Galatiul in aceeasi dupa-amiaza. De aici 'Ana la varsare, fluviul este ingust. Am fost obligati sa ne reducem viteza si sa fim foarte atenti, din pricina vaselor care urcau, profitand de vant bun. La 11, intunericul ne-a obligat sa ancoram la Tulcea pentru a astepta lumina zilei. Tulcea este o localitate turceasca (pe vremuri fortificata), asezata in locul in care // Dunarea se imparte in 3 brate principale care

se varsa in mare. Este guvemata de un aga, care, de asemenea, inchiriaza insula Sfantul Gheorghe de la guvemul rusesc, platind pentru ea in lemn. Aga de pe timpul

de care vorbesc era controlat de Rusia; o lung mai tarziu (noiembrie 1838) el a

primit un cadou de la tar pentru bunavointa cu care a primit intotdeauna sa indeplineasca cererile autoritatilor rusesti". Principalul serviciu cerut de la el a fost prinderea si predarea dezertorilor §i fugarilor ru§i, care sunt numerosi la granita turceasca §i deseori devin banditi, adapostindu-se in mlastinile si padurile Deltei Dunarii.

La ziva am ridicat ancora, si la sapte am ajuns la punctul de separare al bratelor Sfantul Gheorghe si Sulina. Ultimul face un unghi abrupt la stanga, si canalul este atat de stramt, incat un vapor lung cu greu poate sa urce pe aici. [...] Poate ca ratiunile de stat doresc ca Sulina sa ramana o mlastina sterild, dar interesele comerciale tind sa o transforme intr-un loc afluent. Satul pe care 1-am vazut se va dezvolta intr-un oras important, daca cum nu este de neconceput Sulina devine centru pentru comertul pe Dunare. Multe vase chiar si acum prefers

sa descarce marfa la gura, si sa incarce alta acolo, din cauza obstacolelor de navigatie de pe canal si a ghetii iarna; in vremuri de criza in Europa vestica, cargourile cu porumb pot fi expediate de aici in timpul iernii, c'and este imposibil de ajuns la Galati, si aceasta ar fi un motiv suficient pentru stabilirea unui depozit

la Sulina. Vara, vasele ar putea sta in afara bancului de nisip, sa incarce si sa descarce cu usurinta si in siguranta. Se spune ca bancul, care se afla acum la o adancime de 10-12 picioare, creste, si rusii sunt acuzati de neglijarea mijloacelor evidente de impiedicare a acumularii de nisip, pentru a asigura prosperitatea Sulinei. Nu pot sa spun daca bancul creste sau nu; aceasta este fa'fa indoiala 810

www.dacoromanica.ro

tendinta, daca nu se va interveni asupra actiunii fire§ti a curgerii de apd; insa responsabilitatea pare sal fie facutd ad captandum, pentru simplul motiv ca, dacd

bancul ar fi de netrecut pentru vase cu incarcatura, valoarea Sulinei ar fi considerabil /1 diminuata. Ancorarea in exteriorul bancului nu este sigued in toate anotimpurile child bat vanturile de est, este periculos. Portul este dincoace de bane; de aceea, guvemul rusesc este interesat sa mentind nivelul scazut al nisipului.

p.199

Cu toate acestea, la jumatatea drumului pe bratul Sulina, cu 18 mile inainte de varsare, exists un mal care obligd vasele adanci sa descarce pentru a-§i reduce greutatea pe parcursul unei jumatati de mild. Pe malul basarabean, a fost ridicata o magazie pentru adapostirea incaraturilor pe durata tranzitului. Inte leg ca acest mal va cre§te daca nu vor fi fa'cute lucari de prevenire a acumularilor de nisip. Aici Rusia §i-ar putea folosi pozitia pentru a afecta navigatia pe canal, favorizand Sulina

in detrimentul Galatiului §i Brailei, obligand comerciantii din principate sa i§i amplaseze pravaliile la gura fluviului. Dna s-ar intampla a§a, prosperitatea la care ar putea ajunge Sulina este incalculabild. Rusia ar putea folosi la timpul potrivit acest argument pentru a-i face pe moldoveni §i munteni sa accepte o unire cu ea,

facand apel la interesele for directe. lmportanta Sulinei se leaga astfel de evenimente politice; va fi intotdeauna un loc important, av'and in vedere necesitatea

din ce in ce mai evidenta a unui port la gurile Dunarii, in conditiile cre§terii comertului pe Marea Neagra, // dar dezvoltarea sa complefd va depinde mult de existenta politica a principatelor.

811

www.dacoromanica.ro

p.200

EDOUARD ANTOINE THOUVENEL (1818-1866)

Unul dintre cei mai importanti diplomati ai Frantei secolului al XIX-lea s-a nascut Ia Verdun intro familie faimoasa in epoca. Teal sau, cavaler de Saint-Louis a devenit maresal al Frantei, iar unul dintre unchii sai era vestit prin lucrarile sale stiintifice, devenind medicul regelui Ludovic al XVIII-lea. La numai 20 de ani, Thouvenel intreprinde o calatorie pe Dunare pans la Marea Neagra, impresiile

sale alcatuind un interesant material, ce va fi publicat in 1840 si ii va aduce autorului o notorietate benefice. Va fi cooptat in Ministerul de Exteme, condus in aceea perioada de Francois Guizot. Dupe un scurt stagiu la Bruxelles, in 1845 este trimis in Grecia, wide va ramane cativa ani. Guvemul revolutionar

din 1848 it numeste insarcinat cu afaceri al Frantei la Atena, iar in timpul presedenliei lui Ludovic Napoleon, primeste, in 1849, titlul de ministru al Frantei in Grecia. In aceasta calitate iii va dovedi pentru prima data aptitudinile diplomatice. Atitudinea sa energica din 1850, car' id se opune stationarii escadrei britanice in portul Pireu, ii va aduce pe langa simpatia regelui Othon al Greciei si Legiunea de Onoare in rangul de comandor. In perioada 1850-1851 este ministru al Frantei la Munchen, unde este intampinat cordial de regele Bavariei, Maximilian 1, fratele regelui Othon. Intors la Paris este numit in fruntea directiei politice a Ministerului de Exteme. Timp de trei ani elaboreaza documentele diplomatice in problema locurilor inchinate", travaliu Incununat de succes si de primirea rangului de Mare Ofiter al Legiunii de Onoare. Ambasador al Frantei la Constantinopol intre 1855-1860, se remarca printr-o activitate deosebita

in conditiile noului statu-quo european stabilit in Congresul de pace de la Paris. Contrabalanseaza influenta britanica - obtinuta de ambasadorii Stratford Canning si Henry Bulwer , se constituie intr-un aparlitor constant al unirii principatelor, capata avantaje pentru catolicii din Imperiul Otoman, sprijina negocierile initiate de Ferdinand de Lesseps privind istmul de Suez.

In 1860-1862 i se incredinteaza portofoliul externelor, pozitie in care este confruntat cu urmatoarele probleme: anexarea Nisei si a Savoiei; tratatul de comert cu Anglia si Prusia; expeditia din Siria; expeditia lui Garibaldi asupra Romei din 1862; inceputul razboiului din Mexic, al Rkzboiului de Secesiune. Demisioneaza in 1862, datorita esuarii tratativelor privind chestiunea romans. 0 ultima insarcinare diplomatice este cea in care incearcii sa solutioneze conflictul dintre viceregele Egiptului si Compania istmului de Suez, in 1864. A indeplinit si alte functii in administratia imperiala pans la sfarsitul sau prematur (numai 48 de ani)'. Aparuta mai intai in Revue des deux mondes" $i apoi in lucrare de sine statatoare in anul 1840, lucrarea lui Thouvenel cuprinde voiajul intreprins de acesta pe linia Dunarii din Viena, Pesta, Buda, Semlin, Belgrad, Orsova, Varciorova, Cerneti, Craiova, Bucuresti, Braila, Galati, Reni, TLlcea, Sulina si mai apoi pans la Constantinopol. La numai 20 de ani viitorul diplomat i i dezvaluie calitati care il vor propulsa in cariera: spirit critic, pragmatic, fin psiholog. Observatiile sale sunt patninzatoare, lipsite insa de romantismul, culoarea si caldura celor relatate de Bellanger. Obiectivitatea si devotamentul fats de cresterea influentei franceze in oriental european vor constitui argumente solide pentru Guizot, care it va angaja imediat dupe aparitia cartii, Ia Ministerul de Exteme. Cinci capitole sunt dedicate Tarii Romanesti si cinci piese justificative. Dintre acestea din urma am selectat pentru volumul de fate numai doua: cea referitore la statistica populatiei si cea in care sunt Informatiile biografice sunt preluate din notitele lucrarii Le secret de l'Empereur, ed.II, Paris, 1889, p. 558-565.

812

www.dacoromanica.ro

descrise bogatiile naturale ale Tarii Romanesti

$i

Moldovei, in vederea atragerii comertului francez in

aceste zone.

Orase le Tarii Romanesti sunt descrise din punct de vedere arhitectonic si at importantei comerciale. Cemeti era o localitate careia ii prevedea un viitor prosper datorita noilor amenajari de-a lungul fluviului si a vecinatatii cu Serbia; Craiova era un oras cu un trecut bogat, case boieresti spatioase, oameni gospodari. Capita la Tarii Romanesti nu-1 impresioneazit prin cladirile sale asezate haotic, ulitele

neasfaltate si luxul afisat de elita politics. Critics pe nedrept arhitectura religioasa, find opac in fata originalitatii si farmecului culturii greco-bizantine. Remarcile sale la adresa ignorantei clerului ortodox si a lipsei sale de credinta dents o oarecare necunoa.stere 5i intoleranta, specifics practicantilor cultului

catolic ce au vizitat spatiul romfinesc in secolul at XIX -Iea. Se arata insa incantat de institutiile de invitamant in special de Colegiul Sf. Sava si de influenta culturii franceze, mutt pretuita in acest spatiu. Cu multa atentie descrie asezarea si dezvoltarea comerciala a Brailei si a Galatiului, orase porturi dunarene, ce au o deschidere deosebita dupa tratatul de la Adrianopole si dobandirea statutului de portofranco.

Un capitol aparte este dedicat institutiilor Tarii Romanesti nou-introduse prin Regulamentul organic: domnul ales de catre o Adunare obsteasca extraordinara, administratia, biserica descrie 5i situatia manastirilor inchinate instructia publics, serviciul militar si carantinele, relatia specials dintre tarani Si proprietari. Dacit in caracterizarea domnilor regulamentari perceptia sa a fost corectli Mihail

Sturdza, fund un politician mai fin si un administrator mai abil decat contemporanul sau din Tara Romaneasca, iar ultimul era un om plin de bune intentii, dar Para curajul de a le pune in practica" exagerarile sale privind abolirea definitive a clacii sunt evidente. Inchina pagini numeroase robilor tigani, realitate specific romaneasca, pe care o critics On de uimire si de revolts. Descrie in amanuntime bogafiile naturale ale Tani Romanesti si sesizeaza realist potentialul comercial al acestui spatiu, care oferea not posibilitati dupa Tratatul de la Adrianopole. Capitolul inchinat resurselor materiale impreuna cu anexa in care este prezentat comertul celor doua principate, se constituie intro pledoarie lucida pentru atragerea investitorilor francezi. Thouvenel, in relatia sa de calatorie, in special in capitolele referitoare la viata economics, ce au

la baza informatii culese din lucrarile viceconsulului englez, Charles Cunningham, ale lui Felix Colson sau statisticile rusesti, reuseste sa creioneze aspectele esentiale ale societatii romanesti din perioada regulamentara.

EDOUARD ANTOINE THOUVENEL Ungaria si Valahia (Amintiri de calatorie qi notite istorice)2

Capitolul I Portile de Fier. Cerneti. Po§ta valaha. Craiova. Sosirea la Bucurelti. Mare concert la teatru. Aspectul oraplui. Bisericile, spitalele Ci inchisorile Domnul Constantin Ghica, spataru13, adica comand4ntul armatei din Tara Romaneasca, a avut bunavointa sa-mi incredinteze cateva scrisori de recomandare. 2 Eduard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie (Souvenirs de Voyage et notices historigues), Paris, 1840, p. 159 s.u.

3 Costache Ghica (1797-1852) fratele domnitorului Al. D. Ghica, mare spatar, seful militiei pamantene.

www.dacoromanica.ro

813

p.159

Mai intai am folosit pe cea adresata comandantului saracaciosului sat

p.160

Varciorova4, pentru a-1 ruga sa-mi dea un mijloc de transport pana la Schela5. Acest ofiter nu a putut 'face decat sa ma puns sa aleg intre un cal salbatic $i o mica barca, aproape putreda. Cum eu tineam sa vad Porti le de Fier6, m-am decis pentru // bared, pe care a trebuit mai intai s-o faca sa plutesca. In sfarsit, am plecat impreuna cu un soldat, despre care mi s-a spus ca este cel mai bun vasla§ din compania sa; dupa o jumatate de ora de oboseala si efort, ne-am apropiat de cataracte. Dunarea, atunci in toata tulburarea apelor sale, avea valuri enorme; de asemenea, dintre toate stancile

care se intindeau fara intrerupere de la un mal la celalalt, una singura, cu o forma

deosebita, se vedea din spuma galbuie, si parea ca improasca asemenea unui monstru marin [...]

La Schela, mi-am facut rost cu usurinta de un car pentru a ma duce la

p.I 61

Cerneti7, unde am fost primit cu ospitalitatea cea mai sincera $i prieteneasca de catre M. Glagoveanu8, administratorul districtului. Cemeti a avut mult de suferit in timpul razboiului din 1828. Partizanii turci traversau in fiecare zi Dunarea si jefuiau

p.162

gelarile de-a lungul fluviului, $i pentru ca erau puternici, veneau pans in oral. Calmul domnea, in fine, in Cemeti, de case ani; dar cum vecinatatea fluviului, departe de a fi primejdioasa, a devenit astazi o dovada a prosperitatii, s-a luat decizia foarte inteleapta de a abandona vechiul amplasament, // care era umed si nesanatos, pentru a ridica un nou oras pe malul drept al Dunarii9. Guvernul a facut

concesiuni de teren, si impozitele moderate pe care le-a pus i-a incurajat pe antreprenori; primele locuri, cele care se invecinau Dunarii nu au fost vandute decat

cu doisprezece bani stanjenul. Lazaretul este terminat, casa comuna $i cateva locuinte particulare sunt in constructie, si, in putini ani, Cernetul modern va avea o importanta mai mare decat cel vechi. Va deveni, in sfarsit, comptoarul unde Serbia $i Tara Romaneasca, continuand sa mearga pe calea care li s-a deschis in fats, vor face shimburi comerciale. Un vechi turn apare ca o umbra a trecutului, nu departe de lucrarile generatiei prezente, si in mijlocul ruinelor de la Severin. Este o ruina a sistemului de fortificatii pe care romanii 1-au ridicat pe ambele maluri ale Dunarii. ?litre Drencova'° §i Schela, am remarcat din timp in timp, resturi de turnulete §i de p.163

bastioane, multe dintre ele restaurate // pentru a servi de adapost vedetelor din 4 Localitate ce se afla astazi In componenta municipiului Drobeta Turnu- Severin, jud. Mehedinti. 5 Schela Cladovei, localitate in componenta municipiului Drobeta Turnu- Severin. 6 Portile de Fier, denumirea sectorului din cursul inferior at Dunarii, cuprins intre Orsova si Drobeta Tumu-Severin. 7 Cemeti, sat component at comunei suburbane Simian, municipiu Drobeta Turnu- Severin. 8 Constantin Glagoveanu (1804-1872). 9 Cu noua sistematizare a fost InsArcinat arhitectul francez Xavier Vil lacrosse, vezi, I. C. Filitti, Domniile romane sub Regulamentul Organic (1834-1848), Bucuresti, 1915, p. 29. I° Drencova, sat. comuna Berzeasca, jud. Cara. -Severin.

814

www.dacoromanica.ro

cordonul sanitar. Turnul din Severin se ridica alaturi de vestigiile faimosului pod, a carui constructie Traian I I a incredintat-o lui Apollodor din DamascI2 [...] Vederea echipajului in care trebuia sa parcurg un drum de mai mult de saizeci de leghe m-a uimit. Un fel de gratii, fixate de bine de rau cu niste nuiele de rachita de un dric, ale carui piese pareau gata // sa se rupa, iata ce trasura; cat despre atelaj, era compus din patru cai mici de rasa, inhamati cu franghii lungi; aproape de cai

p.164 p.165

statea mandra o aratare ciudata, invesmantata intr-o izmana larga de flanela §i intr-o camasa fara maneci : era surugiul. Vazandu-ne, el si-a ridicat brusc caciula imblanita, si o coama de par ce nu stia ce inseamna pieptanul sau foarfecele, i-a acoperit umerii [...] De abia m-am instalat in caruta, ca surugiul a scos un alt tipat §i a pornit in goana mare. La doua mile in preajma Cernetiului, caruta s-a lovit atat de violent de o piatra incat oistea a fost rupta. Neobositul alergator s-a oprit, si in timp ce eu ma intrebam ce vom face, 1-am vazut descalecand, luand o secera pe care o purta atarnata in spate, taind cateva ramuri dintr-un tufi§ §i reparand pana cu aerul unui om obi§nuit cu astfel de lucruri. // [...] In ciuda accidentului nostru am facut patru leghe Intr -o ora si un sfert; surugiul a venit la mine cu un aer atat de multumit de el, incat, ca urmare a ceea ce mi-a spus, am crezut de cuviinta sa ma port ca un mare domn dandu-i un zwantig13. Bietul om 1-a primit cu o bucurie, pe care n-am intalnit-o la nici un vizitiu francez la vederea unui bacsis de 20 de franci. La case ore de Cemeti, tam a devenit // muntoasa; coline magnifice asezate

p.166

p.167

pitoresc, arbori de o inaltime impresionanta, ape limpezi, toate acestea in ciuda zdruncinaturilor carutei, mi-au facut aceasta portiune de drum foarte placuta [...] Solul Tarii Romanesti nu cere decat sa produca, dar nu se intalnesc decat la intervale lungi cateva lanuri de porumb §i de grau. Satele, foarte distantate unele de altele, nu sunt in cea mai mare parte deck niste ingramadiri de colibe. Am sosit, la terminarea slujbei, Intr -un loc mai populat $i mai putin saracacios decat altele, cel putin asa mi s-a parut. Toti taranii erau stransi in piata bisericii, pe care Para crucea de pe acoperi§ a§ fi confundat-o cu celelalte locuinte. Femeile Iii purtau ve§mintele vechi cu destula cochetarie; unele erau impodobite de cohere compuse din piastri §i

alte monede in§irate; aproape // toate aveau in par coroane de flori. Costumele barbatilor nu se deosebeau de cel al surugiului meu. Un grup de sateni dansau in acordurile putin melodioase ale unui cimpoi, dar multimea se Imbulzea in jurul a doi tigani care aveau un urs brun ce facea giumbuslucuri. Am intalnit de multe ori, in drumul meu, familii ale acestui popor sarac, numit la not boemieni, $i tigani in Tara Romaneasca, hoinarind cu tot avutul for Intr -un imens car tras de boi. Aceste familii formau fiecare, putem spune, o colonie completa; barbatii sunt rotari sau o Marcus Ulpius Traianus, ImpArat roman (98-117).

12 Apollodor din Damasc (60-125), arhitect al Forului lui Traian din Roma gi al podului de la Drobeta. 13 Monedi divizionara germana.

www.dacoromanica.ro

815

p.168

Meat* in zilele obisnuite, saltimbanci dumineca; femeile ghicesc in carti, vand filtre de dragoste si nu-1 lass in suferinta pe cel ce admira frumusetea for asiatica. Dupa ce am trecut Jiu114, pe un pod ce se clatina, am regasit campia pentru a p.169

nu o mai parasi. Jiul este unul dintre marile // rauri ale Tarii Romanesti; cateva lucrari 1-ar face usor navigabil pans la Dunire, si ar servi astfel drept debuseu frumoaselor campii pe care le strabate. Pe malurile sale $i in banatul Craiovei s-au petrecut scenele cele mai dramatice din razboiul trecut15; Cara este necultivata desi

solul este fertil. Canepa, inul $i alte plante cresc natural cu o abundenta extraordinara; dar locuitorii au fugit la munte, $i cei sase ani de pace nu i-a readus pe acest pamant, care intr-o zi va deveni pentru ei o bogata sursa de venit. Am sosit spre seara la Craioval6, unde primirea cordials a domnului maior Falcoianul 7 m-a facut sa uit toata oboseala zilei. A doua zi am vizitat crawl, care

ocupa at doilea loc din principat. Craiova a fost mult timp sediul unui banat p.170

independent, $i chiar dupa unirea sa cu Muntenia, ea si-a pastrat cateva privilegii. Aici// locuiesc boieri intelepti care nu alearga la Bucuresti pentru a-si risipi averile; bunastarea este generals; strada principals este ocupata de magazine, care nu sunt in realitate deck dughene bine construite; putem spune un mare bazar. Germania fiirnizeaza Craiovei cea mai mare parte a marfurilor, care consta, in cea mai mare

parte in articole de fier si mercerie. Romanii au pasiunea bauturii, iar birtasii constituie cel putin o cincime din negustorii stabiliti in acest oral. Case le particularilor, risipite fara nici o ordine, sunt man si inconjurate de gradini. Un fel

de pod construit din scanduri de stejar a carui intretinere este costisitoare, inlocuieste pe strazi pavajul obisnuit. Craiova are de putin timp o scoala centrals bine organizatal 8; cursurile sunt

p.171

impartite in patru clase: prima este destinata copiilor saracilor Si taranilor, care invata sa citeasca, sa scrie si sa calculeze. Persoanele care vor sa se indrepte spre comert // gasesc, in a doua class instructia necesara; celelalte doua sunt urmate de tinerii care vor sa faca studii mai serioase. L-am parasit pe domnul Falcoianu seara, sperand sa strabat noaptea o parte din drumul pustiu ce separa Craiova de Bucuresti; dar n-am ajuns la jumatatea primului popas si caruta mea, in care, e adevarat, ma smuceam ca un condamnat,

s-a desfacut in patru bucati. Surugiul, tira a se emotiona deloc, m-a lasat pe marginea unui sant, $i s-a intors sa gaseasca un nou echipaj. Deoarece sosisem la 01119 , n-am mai putut sa-1 traversam cu bacul; atunci am adormit resemnat pans a 14 Rau in Oltenia. 15 Rizboiul ruso-turc din 1828-1829. 16 Municipiu, capitala jud. Dolj. 17 Probabil Costache Falcoianu, maior, vezi Paul Cernovodeanu, Irina Gavrili, Arhondologiile Torii Romane.,sti de la 1837, Braila, 2002, p. 91. 18 Scoala infiintata in 1835, vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 226. 19 Rau in Oltenia.

816

www.dacoromanica.ro

doua zi. De la malurile Oltului para. la Bucuresti Cara este pustie; este o campie de treizeci de leghe, devastate de razboi si care a ramas necultivata, ca si cand, in opinia romanilor, ea trebuia sa redevina camp de lupta; padurile care o // acopereau au fost diate si arse, nu au limas decat cativa arbori pipemiciti; dar nici un sat, nici un teren cultivat; natura a recucerit totul; la distanta destul de mare, numai doua-trei bordeie ridica deasupra solului acoperisuri de hums. Yn aceste colibe subterane, vegeteaza fiinte in conditii atat de mizere, incat par a nu mai apartine umanitatii. Abrutizarea pe care o semnalam este din fericire rare; locuitorii de la campie s-au

p.172

retras in munti $i exists bunastare in vaile Carpatilor, in special Tanga Targoviste2° [...] Dace Bucurestiul este bine inzestrat cu hanuri pentru tarani si ceilalti oameni ai tarii, in schimb strainii nu pot gasi un hotel21. Un grec, un om foarte onorabil,

p.173

fondase de putin timp un café-casino, unde cloud camere sunt la dispozitia c'alatorilor. A doua zi, Inca resimtind supliciul carutei, am inceput vizitele. Prima a fost la consulul Frantei, domnul marchiz de Chateaugiron22, care m-a primit cu aceea politete gratioasa si prevenitoare pe care agentii nostrii diplomatici o poseda In cel mai inalt grad. Aveam sa-i transmit cateva scrisori si apoi am putut sa apreciez amabilitatea si ospitalitatea romanilor. Un francez este sarbatorit la Bucuresti ca un prieten, ca un compatriot, si deseori, in sfarsit, intr-un salon unde conversatia se face in limba noastra, unde se vorbeste despre noi, despre Paris, acest mare focar //

p.174

de lumina ce straluceste in Europa, ne intrebam dace Tara Romaneasca este separata de atatea tan unde obiceiurile si ideile franceze exercita o influenta minima [...] La orele sapte am fost condus la teatru. Cladirea nu este // decat o baraca de lemn, dar in interior s-a amenajat o sale destul de bine aranjata. Lumea era in tinuta de gala; femeile, imbricate dupa ultima mods, purtau bijuteriile din diamante cu

multi gratie; barbatii, cu mici exceptii, au adoptat imbracamintea occidentals. Ofiterii, in uniforms de parade, impodobita cu ciucuri si broderii, defilau in fata doamnelor, asemenea frumosilor nostrii, din garnizoanele militare. Parterul oferea cel mai inedit amestec de greci, armeni, bulgari. Printul Alecu Ghica23 s-a asezat in

loja sa, tapisata cu damasc rosu, iar cortina s-a ridicat. Paolo Cervati24, micul lombard dolofan, §i doamna Wis, o nemtoaica de aceeasi talie, au atacat cu o siguranta remarcabila cele mai dificile piese ale lui Donizetti25 si Bellini26; succesul 20 Oras, jud.Dambovita.

21 Am fost asigurat ca de un an in Bucuresti au fost deschise mai multe hoteluri" (n.a.); in 1842 existau patru hoteluri: du Theatre", du Casino", du Lion d'or", du Valachie". 22 Chateaugiron, consul general al Frantei la Bucuresti (1837-1839). 23 Domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru D. Ghica (1834-1842).

24 Paolo Cervatti, tenor din Milano, profesor la Conservatorul filarmonic si dramatic din Moldova infiintat in 1836, vezi I.C.Filitti, op. cit., p.626. 25 Gaetano Donizetti (1797-1848), compozitor italian. 26 Vincenzo Bellini (1802-1835), compozitor italian.

www.dacoromanica.ro

817

p.175

p.176

for a fost fulminant. In timpul pauzelor, meritele celor doi artisti au fost comentate; am remarcat ca majoritatea conversatiilor aveau loc in franceza. La unsprezece // fiecare s-a retras satisracut de seara petrecuta. Aspectul general al Bucurestiului este deosebit. Acest oras, care nu este prea vechi27, a fost construit haotic, si nimic nu este inai dificil decat sa-i desenezi planul cu exactitate; este un straniu amestec de baraci, tarabe de lemn, si de locuinte care nu ar sluti deloc frumoasele cartiere pariziene. Strazile deli largi sunt prost pavate 9i, in general, nu prea sunt; in anotimpul uscat, si un pic de vent provoaca vartejuri de praf care intuneca privirile trecatorilor, iar cinci minute de ploaie fac aceste strazi impracticabile. Exists la mica distanta de Bucuresti, mine abandonate de gudron fosil; dar in loc sa se gandeasca sa profite de aceasta bogatie pentru a face un pavaj in asfalt, le-au abandonat taranilor, care-si ung rotile carutelor. Trasurile

sunt deci in Bucuresti lucruri de stricta necesitate; se gaseste un numar mare de p.177

drosti pentru inchiriat, si toti boierii // au mai multe trasuri. Seara, in anotimpul cald,

strada principals a orasului, zisa Podul Mogosoaiei, este plind de echipaje. S-a stabilit din pacate, intre cei bogati o competitie ale carei efecte sunt funeste: luxul, care in anumite pa ti alimenteaza industria nationals, devine intotdeauna o cauza a ruinei in tarile tinere fare industrie; asa se intampla ca marile averi dispar in timp scurt. Veniturile boierilor se scurg in strainatate, si pamanturile for raman necultivate. Cativa nobili totusi s-au smuls din viata enetvanta si nechibzuita a

p.178

capitalei; rezultatele extraordinare pe care le-au obtinut din ziva in care si-au retras proprietatile din mainile intendentilor avizi si escroci, au inceput sa deschida ochii celorlalti. Exportul a inceput sa creased din 1832; recoltele Tarii Romanesti se scurg spre Dunare, si proprietarii se ocupd putin de aceste ferme imense // pe care in alte epoci nu le vizitau decat o data in viata.

Bucurestiul nu are monumente28. Este imposibil sa numesti astfel

p.179

numeroasele biserici pe care superstitia si remuscarile, mai mult decal credinta, le-au ridicat in ultimul secol. Statui informe, fresce, unde subiectele religioase si profane se amesteca in modul cel mai comic, total este o mostra a prostului gust29. Altarul este, dupe ritul grecesc, separat de restul bisericii de catre un voal, care nu se tidied decat in anumite momente al slujbei; vitralii de diverse culori dau in lumina zilei sclipiri schimbatoare si bizare. Aceste lucruri pot surprinde ochii si incanta imaginatia, dar nu au alt scop; nu se adreseaza sufletului. Dace o religie it tidied pe om deasupra nevoilor terestre, dace dogma sa, fare a fi cea catolica, ii reaminteste originea si scopul sau, ea trebuie respectata, si cea care foloseste alte mijloace decat rationamentul // si persuasiunea este vinovata. Din pacate religia ortodoxa, predicate de preotii romani, in loc de a fi un mijloc de civilizatie, nu a fost pans in prezent decat un obstacol in calea progresului social. Superstitiile cele mai 27 Este o exagerare; orawl este atestat din 1459. 28 Alta exagerare din partea autorului; existau in 1842 in jur de 130 de biserici. 29 Lipsa de intelegere a artei religioase de sorginte greco-bizantini.

818

www.dacoromanica.ro

ridicole sunt luate drept credinta, taina cea mai sfanta, cea a confesiunii este exploatata intr-o maniera nedemna. Clerul de jos, constituit din preoti casatoriti, impartasesc alaturi de multime pacate, pe care episcopii nu le demasca. Sa trecem acum la spitale si inchisori, aceste doua receptacole ale suferintei umane. Bucurestiul are numeroase case de caritate; care trebuiesc elogiate. Prima fondata in 1835, in urma testamentului lui Grigore Brancoveanu30, ofera azil pentru saizeci de bolnavi de ambele sexe31; a doua este un spital militar organizat de rusi32.

Acesta, supravegheat de medici germani, poate fi comparat cu altele de acelasi profil. // Inchisoarea33 poate fi mai bine intretinuta; totusi, trebuie sa facem o marturisire umila si trista, ea are o infatisare mai putin penibila decat ale noastre. Exists pentru aceasta institutie cateva sperante de ameliorare. Domnul Florescu34, inspectorul actual, se ocupd mutt de reforma sistemului penitenciar, si am vazut cu placere ca acest magistrat a meditat asupra lucrarilor domnilor de Tocqueville35 ai Beaumont36. Moartea a disparut din codul criminal. Pedeapsa cu moartea, aceea a taierii mainilor, tortura si confiscarea sunt abolite deoarece contravin vechilor legi Si moravuri ale tarii, asa este textul noului regulament. Sangele nu va mai curge in piata publics; este un mare pas. Dar exists in codul penal roman o pedeapsa ce trebuie inlaturata; aceea a condamnarii la ocna. Nenorocitii care sunt loviti,

p.180

incarcerati in mkuntaiele salinelor, spun adio pentru totdeauna luminei, si cateodata fry indoiala ajung sä regrete sabia calaului. [Urmeaza o serie de consideratii ale autorului despre gradul de civilizatie al tarii, in comparatie cu cel al Serbiei].

Capitolul III Examen sumar al regulamentului Tarn Romanesti. Domnul. Adunarea nationala. Situatia taranilor. Clerul. invatamantul public. Notii asupra literaturii romfine. Organizarea military

p.205

[...] Principiul reprezentativ a fost introdus pe larg in toate ramurile administratiei publice. eful statului trebuie ales de o adunare compusa din

p.207

cincizeci de boieri din prima class $i din saptezeci din a doua class, din episcopi,

din treizeci $i sase de deputati de district Si douazeci si cinci de delegati ai 30 Este vorba despre banul Grigore Briincoveanu. 31 Mezarnintele Brancovene§ti ridicate de Safta Brancoveanu intre 1835-1837. 32 Probabil primul spital din Bucuresti, Coltea, construit intre 1703-1707. 33 In 1842 functionau inchisorile de la Telega, Ocna Mare, Giurgiu, Snagov; case de corectie in Bucuresti, Craiova $i in capitalele judetelor. Pentru femei erau rezervate schiturile Ostrov gi Rate§ti, vezi I. C. Filitti, op. cit., n. 1, p. 30.

34 Probabil Manolache Florescu, vornic al temnitelor, Paul Cernovodeanu gi Irina Gavrili, op.cit., p. 95.

35 Charles Alexis Clore! de Tocqueville (1805-1859), publicist, istoric gi om politic francez. 36 Gustave August de Beaumont ( 1802-1866), publicist §i om politic francez.

www.dacoromanica.ro

819

p.212

oraselor". Domnul Alecu Ghica a fost numit direct de catre Rusia si Poarta; dar articolul din tratatul din 1834, care autorizeaza aceasta derogare de la regula, it considers un caz particular, fara influenta asupra viitorului. // [.. 1 Sala unde s-a reunit Adunarea nationals este mica; in fund se ridica

scaunul presedintelui; marii boieri iii iau locurile pe banci in dreapta sa, iar deputatii districtelor in stanga sa. Oratorii nu urca la o tribuna pentru a -ti expune

opiniile, intre ei se stabileste mai mult un fel de conversatie familiars decat o p.213

discutie solemna. Am asistat // la o discutie curioasa din cauza propunerilor facute de domnul Aristaki38, comisarul sultanului. El a cerut restituirea a 9 000 de piastri trirnisi unei doamne de catre capitan pap, o pensie lunara de 200 de piastri pentru un violonist ce-lincanta pe sultan gi, in fine, din partea printului Ghica, 14 0000 de piastri pentru cumpararea unui dar fiicei lui Mahmud39. I s-a raspuns din partea adundrii: 1. CA pap ar putea din veniturile sale personale sail recompenseze

vechile prietene; 2. CA daca lui Mahmud ii placeau violonistii trebuia sa-i si plateasca; 3. Daca domnul dorea sa fie generos, avea o lista- civila de 800 000 de piastri la dispozitia sa. Tara Romaneasca este impartita in 18 districte, in frunte cu un magistrat

numit de principe, care trebuie sa aleaga dintre doi candidati alesi de notabili.

Fiecare oral are un consiliu municipal prin care se conduce, impune si se p.214

p.215

administreaza singur // unica obligatie de a-si supune bugetul Cetatenii crestini, nobili sau oameni de rand, proprieteri ai unui imobil de 700 de franci, se aduna la fiecare trei ani in parohia for si numesc deputatii, insarcinati la randul for de a alege dintre cetatenii posesori ai unui imobil de 2 800 franci, patru membri, care formeaza consiliul municipal [...] Legea proclama deschis abolirea clacii4(); proprietatea pamantului este dreptul flecaruia, gi nobletea insasi este II accesibila ultimului cetatean, care se arata demn sa o merite41. Marii boieri sunt obligati sa fumizeze taranilor o cantitate de cereale ce variaza dupa trebuintele for si ale familiilor, in schimb acesti fermieri trebuie sa plateasca si sa munceasca 18 zile, pe care le pot rascumpara printr-o taxa fixata de adunarea nationals. Taranii sunt supusi unei capitatii anuale de 30 de piastri (10 franci si 50 centime); dar recrutarea, care in sistemul nostru actual nu apasa decat

asupra celor nevoiasi, fara cea mai mica despagubire, in Tara Romaneasca valoreaza ceva. Parintii ai caror copii sunt chemati sa efectueze serviciul militar sunt de drept exclusi de la plata capitatiei. 37 Este vorba de Adunarea Obsteasca Extraordinara. 38 Probabil Nicolae Aristarchi (1800-1866), capuchehaie Ia Constantinopol. 39 Mahmud II, sultan (1808-1839). 4° Exagerare. Claca va fi definitiv inlaturata in urma legii agrare din 14/ 26 august 1864. 41 De0 in perioada domniilor pamantene §i regulamentare au fost ridicati in ranguri not boieri,

afirmatia lui Thouvenel este exageratA. Pentru dispozipile Regulamentului organic privitoare Ia boierime, vezi Paul Cemovodeanu gi Irina Gavrill, op. cit., p. 5-6.

820.

www.dacoromanica.ro

Fiecare sat are arhive, primarie, perceptori alesi de contribuabili si un medic, care strabate 1ncontinuu districtul pentru a vaccina copii. S-a instituit, de asemenea, in mediul rural un fel de magistrature, care a trebuit sa fie suspendata pentru ca // populatia nu a fost atat de luminata pentru a-i intelege rostul cu demnitate. In scopul

p.216

de a diminua pe cat posibil taxele pentru procese vi de a evita deplasarile intotdeauna costisitoare si dificile, s-a decis ca taranii sa-si aleaga dintre ei un anumit numar de arbitri insarcinati sa rezolve toate problemele [...] Clerul ocupa in Tara Romaneasca un loc important; din nefericire, cum deja

p.217

am observat, coruptia si ignoranta domneste in randul membrilor sai: legile pe care le impun trebuie sa fie supuse unei revizii complete; dar aceasta reforms nu se va putea face cleat prin imbunatatirea moravurilor. S-au stabilit in noul regulament cloud dispozitii care, prea recente pentru a influenta starea actuala, poarta in ele

fructele viitorului. Prima dintre acestea, introdusa in 1836, consta in fondarea a patru seminarii; // cel din Bucuresti42, singurul terminat, a primit deja patruzeci de tineri. A doua consta in obliggia, impusa marilor proprietari, de a furniza preotilor un anumit numar de pogoane de pamant, care sa le asigure strictul necesar si sa se poata dedica credintei. Cei trei episcopi de Ramnic, Buzau si de Arges se afla in fruntea clerului roman. Titularii actuali nu se bucura de aceeasi consideratie in sanul

p.218

opiniei publice; dar cum adunarea nationals poate alege episcopii, ea poseda vi mijlocul de a pune capat intr-o zi coruptiei si intrigilor din scaunele episcopale [...] Manastirile din Tara Romaneasca sunt amintirea a ceea ce au fost, adica un

p.219

loc de trandavie si superstitii; au pierdut singurul avantaj pe care it aveau sub guvernarea turcilor, acela de a constitui un refugiu impotriva tiraniei. Treisprezece manastiri de calugari vi cinci case de retragere pentru femei, treisprezece manastiri

rumeliote, vase manastriri dependente de patriarhul de la lerusalim, si alte trei inchinate la Muntele Sinai43, detin impreuna o cincime din terenurile cultivate44.

Calugarii sunt agentii cei mai zelosi ai politicii rusesti; icoanele, relicvele, ornamentele bisericesti, darurile de toate felurile trimise de la Sankt-Petersburg si raspandite cu abilitate, le intretin sentimentele cele mai favorabile catre tar, pe care it privesc ca un conducator veritabil al ortodoxismului.

Magistratura este un alt sacerdotiu, care exercita asupra poporului atat de continua, atat de importanta, purtand amprenta administratiei fanariote. Legislatia civila propiu-zisa este o mina, pe care judecatorii si avocatii o exploateaza fara jena [...] // Instructia publics a facut progrese imense; este curios sa citesti expunerea de motive a noilor legi relative la aceasta parte a constitutiei, gandindu-te ca a fost 42 Pentru pregatirea clerului inalt se deschide la Mitropolie in 1835, un seminar central; cel de la episcopia Buzaului s-a deschis in 1836; cel de la Ramnic $i cel de la Arges in 1837. 43 Muntele Sinai, munte in peninsula Sinai afiatii la extremitatea nordica a Math Rosii. " In ciuda eforturilor depuse de domnii regulamentari, chestiunea manastirilor inchinate va fi rezolvala abia in timpul domniei lui Al. I. Cuza.

www.dacoromanica.ro

821

p.221

redactata in birourile cancelariei rusesti. [Urmeaza un citat din Regulamentul p.222

organic referitor la invata'mant]. Instructia frimara este foarte raspandita; dar, lasand la o parte ceea ce puteam sa aflu numai de la altii, prefer sa dau cateva detalii despre Colegiul de la Sfantul Sava°, din Bucuresti. Acest vast stabiliment condus de domnul Poenaru46, pe care

o lunga sedere in Franta 1-a prefacut in omul cel mai capabil de a-si indrepta preocuparile catre o astfel de administratie, este perfect intretinut. In jur de cinci sute de tineri primesc educatie la acest colegiu. Studiile sunt impartite in patru clase,

astfel incat fiecare elev, indiferent de origine sau de avere, pentru Ca orele sunt gratuite, poate capata cunostiintele necesare viitorului sau; p.223

§i

aceste patru clase sunt

impartite fiecare in mai multe sectiuni. Am vizitat aceste clase diferite cu mult interes. // Copii care au fost examinati in fata mea pe neanuntate, au parut sa raspunda cu inteligenta la cateva intrebari de geometrie §i aritmetica; in rest nu am putut judeca decat prin analogie. Patru alte scoli din Bucuresti, §i douazeci in districte, sunt deschise gratuit tuturor celor care doresc sa le urmeze. Instructia primara §i organizarea comunala vor schimba, trebuie sa speram, in douazeci de ani destinul Tarii Romanesti.

Programul umanioarelor, pe care 1-am transcris, asa cum era pentru anul 1838, merits atentia noastra: 1. clasa intai elemente de franceza, gramatica romans; 2. clasa a doua limba franceza, geometrie, desen; 3. clasa a treia compozitii in franceza; 4. clasa a patra istoria antics, limba greaca, franceza, desen; 5. clasa a cincea istoria moderns, franceza, greaca, latina; 6. clasa a sasea filozofia.

Acest program este curios; dovedeste incontestabil inflenta exercitata de

p.224

moravuri asupra politicii. Daca ceva, in // sfarsit, putea favoriza influenta rusa, era introducerea limbii slave in principate; ei bine!, nu numai ea aceasta limba nu este introdusa in nici un curs public, dar guvemul rus a fost nevoit sa adopte franceza ca limba de invatamant. Aceasta masura ne da o mare forts morals; ideile noastre prind viata in limba noastra; boierii citesc putin dar numai carti frantuzesti47. Toti bogatii iau pentru copii for institutori francezi [...] Ultima clasa a Colegiului Sfantul Sava este consacrata studiilor complementare; ea se imparte in cloud sectiuni: in prima se p.225

invata algebra si geometria transcendenta; in cea de-a doua // trigonometria 5i dreptul. Aceste cursuri sunt putin frecventate; boierii prefers sa-si trimita fii in universitati strain. Acesti tineri se reintorc in Bucuresti, asa cum spiritual li s-a reprosat, numai cu haine bine croite; dar astazi tanara generatie este demna, si, dintre cei treizeci de romani care au urmat cursuri universitare la Paris, putem cita 45 Colegiul de la Sf. Sava deschis in 1818 de catre Gheorghe Lazar. " Petrache Poenaru (1799-1875), director at Colegiului Sf. Sava. 41 S-a format in Orient o societate feminina, at carei scop este de a traduce in limba greaca romanele Iui Georges Sand" (n.a.).

822

www.dacoromanica.ro

mai multi care sunt utili patriei tor. Trebuie sa spun, de asemenea, ca mai multi boieri au deschis scoli pe proprietatile tor, si ca domnul Campineanu48, unul dintre cele mai nobile caractere ale Tarii Romanesti, a fondat o scoala, care condusa de un francez, poate servi drept model si altora de acelasi fe149. Pentru a termina aceasta descriere a personalitatilor si institutiilor din Tara Romaneasca, am sa adaug // cateva cuvinte despre organizarea military. Tratatele au fixat la 5 000 numaru.1 de soldati pe care trebuie sa-1 aiba Tara Romaneasca; oricare

p.226

ar fi fost motivele acestei dispozitii, nu putem deck sa o aplaudam [...] Trupele romane se compun dintr-o brigada de infanterie si un regiment de cavalerie. Durata serviciului militar este de case ani, in timpul cdrora familia este scutita de impozite. Serviciul militar poate fi folosit ca mijloc de luminare a maselor; dar pana in prezent raportul dintre soldatii care stiu sa citeasca si cei care nu stiu, nu este decat unul la patruzeci. 0 institutie care este afiliata armatei este cea a carantinelor; trebuie sa vedem in ea mai putin o precautie sanitary dee& un scop politic. Rusii au dorit sa separe principatele cat mai complet de Turcia; carantina // de pe Prut odata inaltata, ea este atat de diminuata, incat putem privi suprimarea sa ca oprita, Moldova se va gasi intr-un fel incorporate imperiului rus. Cordonul roman este compus din 227 de posturi, alcatuit fiecare din doi soldati si sase tarani; ultimii sunt recrutati pe rand din populatia riverana, care Isi indeplineste astfel obiceiul serviciului militar. [Consideratiile autorului despre ocupatia ruse ].

p.227

Capitolul IV Tiganii sau boemienii din Tara Romfineasca Servitutea, acest viciu al societatilor vechi, pe care societatea moderns nu 1-a extirpat pe de-a-ntregul din sanul sau, face Inca victime in Tara Romaneasca. Exists in Europa un popor, sau mai bine spus o hoards care, mai mult decat evreii,

p.230

pare destinata sa ofere ochilor umanitatii un trist si viu exemplu al furiei divine; cine

in Franta nu cunoaste boemienii? Sclavia a asezat in principatele danubiene un // numar considerabil din acesti copii ai unei rase, care se regaseste raspandita in Andaluzia5° si in Scotia, in Italia si in Suedia, in Franta si in Germania, peste tot fiind un subiect de teams pentru cei multi si de meditatie pentru istorici. 48 loan Campineanu (1798-1863), boier muntean lider al opozitiei in Adunarea obsteasca a Tarii Romanesti, conducator al unei societAti secrete. 49 Literatura este cea mai inalta expresie a civilizaliei morale a unui popor. Astfel pentru a iesi

putin din cadrul acestui capitol, pot insera aici o note despre miscarea intelectuala din cele doul principate. Preocuparile politice, cenzura si absents unui public avizat au incetinit dezvoltarea literelor in Tam RomAneasca. Totusi, in ultimii ani, mai multi tineri au inceput sa profite de resursele poetice ale limbii romane, si operele lui Victor Hugo si Lamartine au fost traduse. Domnul Vicarescu, pe de

alts parte a facut o imitatie remarcabilA a psalmilor lui David; fabulele politice ale domnului Alexandrescu sunt spirituale si picante. Amintirea timpurilor trecute si-a &it, de asemenea, interpreti, iar oda domnului Eliade, Ruine la Torgovi.ge, a devenit populara. Domnul Kogalniceanu a scris in franceza o istorie a Moldovei" (n.a.). 5° Regiune din sudul Spaniei.

www.dacoromanica.ro

823

p.231

In momentul in care atatea voci se ridica in favoarea cauzei negrilor, nimeni

nu se gande§te sa opreasca plaga, care cre§te rara obstacole intr-o tars, care se gase§te la cateva zile departare de Franta [...] Cate persoane §tiu ca exists in

p.241

p.242

Moldova §i Tara Romaneasca 250 000 de boemieni51, care nu numai ca sunt sclavi, dar sunt lipsiti de minima subzistenta pe care, in coloniile noastre, stapanul interesat in cre§terea bogatiilor sale o acorda instrumentelor sale de lucru? [...] Am ajuns sa examinam starea tiganilor din Tara Romaneasca si Moldova; in nici o parte ea nu este mai mizerabila. Sclavia, cu tot ce are mai umilitor $i ca forts demoralizatoare // apasa asupra a 250 000 de indivizi.

In cele doua principate, tiganii se impart in doua man diviziuni, robii particularilor §i robii statului; ne ocupam mai intai de ultimii. Aceasta clasa cuprinde mai multe categorii distincte, dintre care prima este cea a aurarilor sau a

cautatorilor de aur in rauri. Cateva rauri din Tara Romaneasca, §i in special Dambovita52, Oltu153 Si Arge§u154, aduc fragmente de aur, pe care tiganii aurari sunt singurii ce le pot aduna. Dar acestui privilegiu, mult mai putin avantajos astazi decat altadata, i se adauga o sarcina care nu se mic§oreaza. Printesa, sau in lipsa, cea mai

apropiata ruda a domnului, is ca dar o parte din c4tigul fiecarui aurar [...] Apoi p.243

p.244

sunt ursarii, al caror nume indica profesia. Ursarii sunt // imblanzitorii ur§ilor; ei se aduna pentru a urmari aceste animale, pe care le hranesc atunci cand le prind tinere, sau pe care le pun in imposibilitatea de a se hrani. Ur§ii din Carpati sunt de altfel mai mici §i de o natura mai putin feroce decat cei din Nord; stapanii ii dreseaza cu wrinta §i merg din sat in sat pentru a obtine cateva parale din curiozitatea taranilor. Acestei triste meserii, ursarii ii adauga cuno§tiinte veterinare, pe care superstitia taranilor le atribuie unei ante magice; ei pot sali duca astfel existenta deplorabila, §i sa plateasca guvernului o rents de la douazeci la treizeci de pia§tri. Dintre toti tiganii cei care se indeparteaza cel mai mult de viata salbateca sunt lingurarii; ei me§teresc, cu o indemanare remarcabila, tacamurile §i vasele din lemn,

singura vesela cunoscuta de taranul roman [...] Aceasta dubla ocupatie cere o oarecare stabilitate in locuirea // celor care o practica; astfel cea mai mare parte a lingurarilor au bordeie, murdare este adevarat, dezordonate, dar care constituie totu§i un progres. Clasa cea mai de jos a triburilor o constituie laie§ii sau oamenii fara avere §i vagabonzi. Este greu sa-ti imaginezi din ce categorii este formats aceasta clasa; tot ceea ce mizeria are mai inspaimantator se reune§te cu tot ceea ce coruptia are mai

abject. Laie§ii hoinaresc fara incetare, impartiti in bande mai mult sau mai putin insemnate, unde numarul femeilor este aproape egal cu cel al barbatilor, dar unde 51 Catagrafia din 1837 amintea 8 288 de tigani ai statului, 23 589, tigani manastiresti, 33 746 tigani boieresti. 52 Rau in Muntenia. 53 Rau in Oltenia. 54 ita II in Muntenia.

824

www.dacoromanica.ro

organizarea familiala nici macar nu este cunoscuta. Din loc in loc pe vastele campii ale Tarii Romanesti, veti zari douazeci sau treizeci de car* formand un careu, si cateva corturi la mijloc: este o asezare de boemieni. Apropiati-va. Si spectacolul cel mai ciudat $i mai trist va va soca. Aici, la lumina unor carbuni aprinsi, oameni cu

tenul bran, cu privirile salbatice, veritabili ciclopi, fac sa geama fierul // sub

p.245

ciocanele lor; acolo un grup de copii de ambe sexe, goi, parasesc un pat de gunoaie

pentru a se aga.ta de picioarele voastre; mai departe, yeti vedea alergand tinere imbricate in zdrente hidoase. Ele danseaza $i se acompaniaza de tamburine; va atrag in dansurile for pans ce se prabusesc la pamant epuizate de oboseala; atunci cu mainile Intinse va cer cu o voce ragusita: O para, sta'pane, o para!". In fata unei astfel de abrutizari inima este impartita Intre dezgust Si mild. Fiecare tabard formeaza o colonie, care se aseaza pentru o perioada intr-un oras sau sat. Barbatii reconditioneaza carutele si fac cateva Lucian de lacatuserie; dar cu greutate string o sums mica pe care o cheltuiesc pe bauturi si pe tabac; pipa este compania inseparabila a tiganului. Femeile atat cat sunt tinere, adica atat cat nu au douazeci de ani, mizeaza pe viciu; odata ajunse mame, ele se // ofilesc $i nu au

p.246

alts sursa de venit decat magia; ele interpreteza visele, alunga spiritele rele din animale, dezvaluie viitorul amantilor nerabdatori. Colonia isi are seful sau, numit jude sau judecator; acest ciudat magistrat, recunoscut $i confirmat de guvern, isi datoreaza demnitatea voturilor tovarasilor lui. Odata desemnat, patru dintre barbatii

putemici Ii fac din umerii for o pavaza pentru a-1 prezenta supusilor. Suveranul poarta un bici in loc de sceptru, $i un costum stralucitor, compus dintr-o tunics rosie, dintr-o caciula de astrahan si din o pereche de cizme galbene, care ii asigura respectul curtezanilor sai in zdrente. In timpul iemii, care este foarte aspra in Tara Romaneasca, tiganii se ascund in pamant, unica deschizatura servind drept ga, fereastra si cos. Copiii sunt trimisi goi in satele vecine pentru a cersi; la intoarcere daca se plang de frig, mamele for be

repeta aceasta fraza care a devenit // proverbiala in Tam Romaneasca: lata

p.247

franghiile infriguratilon faceti -le cingatori si veti avea mid". In aceste interioare viata comuna este o cearta continua. Acolo nu exists mobile pentru a fi sfaramate sau sa-si dea in cap unul altuia. Ce fac atunci parintii? Apuca de maini primii copii care ii gasesc si se servesc de ei ca un fel de acme pentru a termina lupta; astfel intalnesti un numar mare de micuti pipemiciti si mutilati, victime triste ale luptelor parintesti. Tiganii nu au nici un principiu religios; ei incearca numai cea mai mare parte

din temerile superstitioase pe care be inspira. Cei care se boteaza nu-i putem considera ca facand parte din marea familie cresting; ei nu vad in botez decat un mijloc de a obtine un cadou de la cel care consimte sa be fie nas. lndividul deja botezat la Bucuresti inseala buna-credinta a unui locuitor din Craiova, si // incearca sa reinnoiasca cat mai des posibil ceremonia, care nu are in ochii sai alt scop decat acela de a castiga o haina veche sau cativa piastri.

www.dacoromanica.ro

825

p.248

[...] Sa trecem la cea de-a doua class a tiganilor, cea care este formats din robii particularilor: ea este impartita in doua : laie§ii, a caror degradare este p.249

cunoscuta §i cea a vatra§ilor sau a servitorilor [...] // Un tigan dad. este cultivator se vinde cu 100 de franci; fierarii §i muncitorii nu valoreaza decat 70 de franci; o familie intreaga este vanduta pentru 500 de franci. [Urmeaza consideratii despre eliberarea tiganilor §i consecintele acesteia].

Capitolul V p.253

Idee sumara despre resursele materiale ale Tarii Romane§ti. Ca Mode de la Bucure§ti la Braila. Importanta comerciala a acestui din urmil oraq. Comertul francez. Galati. Tulcea. Delta Dunarii. Ocuparea gurii Sulina de catre ruqi Ne-a ramas, pentru a completa schita rapids pe care am incercat s-o facem, sa dam o idee sumara despre resursele materiale ale Tarii Romane§ti.

Despre populatia acestei tari nu avem un recensamant precis. Inainte de ocupatie, se inregistrau 500 000 de suflete55; n4ii au efectuat un recensamant ale carui rezultate au fost atat de diferite de cele adevarate, incat au evitat sa le faca p.254

publice; putem totu§i sa presupunem ea // numarul locuitorilor se ridica la cel putin 2 milioane la o suprafata de 4 810 kilometri patrati56. Clima Tarii Romane§ti este dulce §i sanatoasa in vecinatatea Carpatilor; dar padurile care ocupa un sfert din teritoriu §i apele statatoare care scalds campiile intretin in anumite parti o umiditate primejdioasa. Solul este bogat, fertil §i bun pentru toate felurile de culturi care sunt §i la noi: porumbul, orzul Si alte cereale cresc minunat; graul card a fi de calitatea celui de la Odesa57, este totu§i bun; podgoriile foarte abundente dau vinuri ware,

cautate in Rusia, unde se imports la preturi considerabile; aceasta ramura a

p.255

comertului va avea o importanta mai mare, pentru ca procedeele de fabricatie au fost ameliorate. Fructele uscate i frunzele de tutun fac parte din produsele pentru export. // Tara Romaneasca are turme man de of care dau o mare cantitate de lana; rasa de cai, de§i mica este atat de bung, incat Austria o admite in crescatoriile de prasila; nenumaratele roiuri de albine fumizeaza o ceara excelenta; Oltul, Jiu158, Siretu159 §i Dunarea abunda in pe§te de toate felurile, incat saramura poate deveni avantajoasa. Regnul mineral se ridica la inaltimea celorlalte doua; dar lipsa capitalului §i a cuno§tintelor necesare, §i mai mult decat atat, teama de a trezi avaritia turcilor au 55 Cifra ni se pare mult diminuata. 56 "Vedeti piesele justificative nr. 5 Statistica Tarii Rorncineg" (n.a.). 57 Port la Marea Neagra, astazi in Republica Ucraina. 58 Rau in Oltenia. 59 Rau in Moldova.

826

www.dacoromanica.ro

intarziat pana in prezent exploatarea acestei resurse de bogatie. Ru§ii, in timpul ocupatiei, au realizat harta geologica a Carpatilor, avand grija sa nu raspandeasca descoperirile lor. Romanii irt$i$i, banuind abundenta §i varietatea bogatiilor pe care le

contin muntii for nu au nici o informatie exacta. Am reu§it sa-mi procur cateva informatii inedite // pe care le transcriu aici. Inginerii generalului Kiselev6° au

p.256

recunoscut existenta minelor de fier obi§nuit §i a celor de fier-pirita, de arama in special

la Crasna61, de argint viu la Pite$ti, de carbuni la Geseni62, de sulf, de chihlimbar galben la muntele Dealu Ro$u63, de smoala minerals, de our la Corbeni64, asfalt $i in fine salpetru la Pucioasa65, unde se gasesc de asemenea ape sulfuroase.

Produsele salinelor formeaza ele Insele o treime din veniturile statului, care depaSesc suma de cincisprezece milione pia$tri.

Abuzurile guvemului fanariot si extorsiunile turcilor au paralizat comertul romanilor; el a luat un oarecare avant in timpurile din urma. In 1832 cifra exportului

era de 32 640 291 pia$tri; a crescut in 1836 la 41 384 318 $i in anii urmatori, dezvoltarea a fost $i mai considerabila inca. In fiecare familie romans, femeia tese o pana groasa, din care face // apoi haine sotului i copiilor sai; dar nu se poate spune ea nu exists fabrici in Tam Romaneasca: obiectele de manufacture de valoare vin din strainatate. Importurile s-au ridicat, in 1832 la 27 733 000 pia$tri, $i la 32 001 275 in 1836;

p.257

o simpla comparare a acestor doua cifre indica o cre$tere destul de notabila a prosperitatii generale. Germania $i Turcia isi imparteau monopolul importurilor pana in timpul ocupatiei ruse$ti; din 1832, balanta comertului dintre Braila $i Constantinopol

a stabilit o diferenta in favoarea principatului. Germania $i-a conservat toate privilegiile; dar libertatea acordata portului Braila66, $i avantajele expedierii marfurilor pe mare vor face sa apara in acest punct o concurenta active. Dorim sa examinam orawl care este chemat sa alba un rol principal in comertul Tarii Romane$ti, $i in loc de a lua vaporul // din Giurgiu67, ne-am decis sa ajungem la Braila pe cale terestra. Dezgustati de po$ta romans, am inchiriat un furgon greoi care

ne-a dus la Braila in doua zile. Pe o raze de zece leghe in jurul Bucure$tiului, am intalnit cateva sate, atrase de vecinatatea capitalei; mi-au parut mai populate decat acelea pe care le-am traversat de la Cerneti la Craiova; unul dintre ele chiar ne-a uimit prin aerul sau de bunastare $i curatenie. Dar imediat am intrat intr-o imensa pustietate, care s-a prelungit pana la Braila. Pamantul acestui tinut pare sa fi regasit intr-un lung 60 Pavel Dmitrievici Kiselev (1788-1872), general §i diplomat rus, pre§edinte al divanurilor din Tara Romaneasca §i Moldova (1830-1833). 61 Crasna, comuna jud.Gorj. 62 Geseni, probabil comuna lezeni, jud. Prahova. 63 Dealul Row, in jud.Gorj. Corbeni, localitate jud.Buzau. 65 Pucioasa, localitate jud. Dambovita.

66 in 13 ianuarie 1836, Braila este declarata porto-franco, vezi C. C. Giurescu, Istoricul orasului Brciila din cele mai vechi timpuri pcind astcizi, Bucurwi, 1968, p. 152. 67 Giurgiu, fosta raia, revenit in Tara Romaneasca in urma Tratatului de la Adrianopol, astazi capitala jud. Giurgiu.

www.dacoromanica.ro

827

P.258

p.259

repaus o noua virginitate; nimic nu poate descrie forta vegetative a diferitelor plante de care este acoperit; preriile sunt smaltuite de o cantitate imensa de flori incantatoare, ca anemonele gi busuiocul row. Aceasta priveliste, care sfarseste prin a deveni monotone este plina de farmec la inceput. Ne este greu sa intelegem cum oamenii refuza sa profite 1/ de bogatiile pe care natura le etaleaza in fata for din belsug. In seara celei de-a doua zile am ajuns la Braila, si pentru prima oars am innoptat la un han. Ni s-a dat o camera stramta, unde paturile, mesele Ii scaunele erau arzate intr-un fel de dulap acoperit de o rogojina de stuf: a trebuit ca pe acest divan moale sa ne culcam, fare a ne gandi sa mancam, adica sa ne lasam prada unei legiuni devorante

de insecte. Dupe o noapte teribila, petrecuta in intregime regretand vaporul, ne-am prezentat la domnul Slatineanu68, caruia i-am fost recomandati. El nu a vrut sa ramanem nici un minut in plus in caravanserai, si ne-a oferit cu eleganta o ospitalitate pe care nu o vom putea uita niciodata. Domnul Slatineanu a avut bunavointa de a ne conduce el insusi in drumurile noastre prin oral si imprejurimi, si nimeni nu putea sa

o face mai bine ca el; pentru CA a contribuit, din partea sa, la punerea bazelor p.260

prosperitAtii viitoare a Beal lei IL Rusii in 1829, dupd un asediu lung si sangeros, au ocupat orasul; generalul Kiselev a ordonat daramarea zidurilor, 0i crezand locul bun

pentru un asezamant comercial, 1-a insarcinat pe domnul Slatineanu sa inceapa lucrarile necesare. Atunci trei sute de locuitori nenorociti stateau in ruinele cetatii;

p,261

astazi Braila este un oras de opt mfi de suflete69! S-au stabilit multi strain, 9i toti au calitatea de a fi comercianti en-gros qi en-detail. Numai turcii, in ciuda dreptului de suzeranitate, nu se pot aseza, dace nu au declarat la politie motivele 0i durata sejurului. Lor le este interzis comertul en-detail; le este refuzata practicarea cultului lor; in sfarsit, si aceasta este caracteristic, un musulman nu poate obtine inmormantarea in Tara Romaneasca. Planul Brai lei este terminat70; se discuta deja despre intinderea viitorului oral $i despre buna dispunere a gardurilor de lemn care indica 1/ strazile, si care din zi in zi, sunt inlocuite de constructii. Portul incepe sa fie frecventat. In 1831, de abia se putea gasi atat grau pentru a umple doua bastimente, iar in 1837, mai mult de trei sute de nave veneau sa-si caute incarcatura71. Taranii nu puteau uita jafurile suferite atat de mult

timp; vazand fructele muncii for trecand in maini straine, ei s-au hotarat sa nu extinda cultura mai mult de trebuintele familiei: $i -au regasit increderea 8i satele din

jur au intrat intr-o era de prosperitate. In afara de capitatie, locuitorii au consimtit 68 Paharnicul Iancu Slatineanu, ocarrnuitorul jud, Brailei intre 1830-1837. 69 0 statistics din 1838 indica 8 695 de locuitori, vezi C. C. Giurescu, op. cit., p. 158. 70 Era vorba de planul intocmit de capitanul baron R. de Borroczyn supus aprobarii domnqti in 14 ianuarie 1835. 71 In 1837 intra si ies din Braila 449 de vase; in 1838, 397; in 1839, 465; in 1840, 412 vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 223.

828

www.dacoromanica.ro

sa dea de familie, cite trei piastri destinati cumpararii de instrumente de munca, de armasari, $i destinati reparatiilor locale.

Aceste detalii ajung pentru a da o idee despre importanta comerciala a Brailei. Strainii nu ignore resursele noului oral. Austriecii, ale caror progrese in

materie industrials sunt mai rapide decat indiferenta noastre // o banuiesc, si englezii, acesti speculanti neobositi, Intretin cu Braila relatii foarte vii si fara indoiala avantajoase. Turcii, napoletanii gi grecii vin $i cauta gran $i produse de prima necesitate. La fiecare sapte nave, care din 1832 yin in porturile Braila $i Galati, cite sunt ale noastre? Unul in 1833, si sase in 1838. [Urmeaza consideratii despre slaba preocupare a Frantei fats de comertul cu Orientul]. Anglian, Rusia, Austria, Grecia $i Piemontul au agenti in Braila, iar cel al

p.262

p.265

Angliei este insarcinat sa se ocupe de afacerile franceze sub supravegherea consulului de la Bucuresti! Functiile foarte importante ale acestui consul // sunt mai degraba diplomatice; agentul nostru comercial trebuie sa stea in Braila; numai de

p.266

aici poate studia resursele Tarii Romanesti, informa porturile noastre din Mediterana despre variatii ale mercurialelor si indica camerelor de comert care dintre produsele noastre se pot vinde cu certitudine, ceea ce un viceconsul englez, pe cat de loial poate fi, nu va putea s-o face niciodata. [Despre utilitatea comertului cu principatele]. De la Braila puteam sa ne imbarcam pentru Constantinopol; dar in intentia de a vizita Galati, singurul port al Moldovei, am preferat sa luam pachebotul din acest ultim oras73. Drumul de la Braila la Galati se face in doua ore $i jumatate; traseul este foarte pitoresc. Padurile care acopereau colinele au fost devastate in timpul razboiului, dar cele plantate de curand cresc cu o vigoare remarcabila; campiile au Inceput sa fie brazdate de pluguri, taranii par mai putin saraci decat in alte locuri; comertul are o influents fericita asupra Imprejurimilor Brailei. Siretul formeaza linia de demarcatie intre doua principate. Am trecut acest rau, destul de important pe un pod plutitor care se intentioneaza a fi consolidat. // Moldova se arata a fi o tars muntoasa, si desi nord-estul Tarii Romanesti este destul de accidentat, tranzitia este brusca. Drumul destul de bine intretinut, traverseaza o vale fertile, marginita de arbori magnifici §i strabatuta de ape, care fac tinutul bun atat pentru exploatarea fabricilor cat si pentru agriculture. Am zarit Galati din departare. Acest oras se Imparte in cloud parti;

p.267

p.268

orasul nou ocupa o colina ridicata, de unde privirea doming asupra Dunarii $i a frumosilor munti ai Bulgariei; casele elegante Si construite din piatra dau acestui cartier un aer european; inundatiile frecvente ale Dunarii ii forteaza pe locuitorii

orasului vechi sa urmeze exemplul celor care s-au stabilit pe inaltimi [...] // Coboram de-a lungul fluviului pe ulite Intortocheate pline Inca de constructii vechi 72 Viceconsulul englez este atestat in 1835. 73 Este vorba de vaporul Ferdinand I", care faces legatura dintre Galati si Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

829

p.269

turcesti, unde negustorii si-au deschis provizoriu comptoarele lor. 0 populatie cosmopolite se inghesuie in bazarele si numeroasele cafenele din Galati [...] Din 1832, 400 de nave se opresc in fiecare an in Galati. Dunarea in acest fragment al cursului sau, nu se ridica deasupra marii decat cu trei metri si navele de 300 de tone p.270

pot naviga cu usurinta din aprilie pana in noiembrie. Lemnul, graul, uleiurile diverse de peste, ceara cea mai buns din Europa, in special cea verde si parfumata specifics Moldovei, acestea sunt principalele produse ale provinciei [...] Domnul actual, Mihail Sturdza74, cunoaste foarte bine resursele tarii si dace i se reproseaza (pe drept poate) inclinarea prea mare spre castig, trebuie sa marturisim ca, pe masura ce-si mareste averea, da agriculturii si comertului impulsuri favorabile intereselor generale. Alecu Ghica75, domnul Tarii Romanesti, este un om plin de

p.271

bune intentii, dar fara cutezanta de a be implini, mai // cinstit decat subordonatii sai, i incapabil sa reprime coruptia care il inconjoara; excesiv de prudent, nu actioneaza fara avizul cabinetului rus, $i, victima unei politici viclene, el si-a indepartat o parte din boierime76. Mihail Sturdza este un om politic mai fin decat domnul din Tara

Romaneasca. Rusia dupe ce a fondat Braila intr-un moment de iluzie sau de generozitate, a intrevazut viitorul acestui oral si s-a temut de eventualitatea unei competitii cu Kerson77 sau Odesa78; guvemul din Tara Romaneasca a continuat fare

p.272

p.275

energie activitatile comerciale si a lasat aceasta grija particularilor. Sturdza, mai putin nelinistit din cauza Rusiei, se intereseaza deschis de prosperitatea mereu crescanda a orasului Galati. I/ Beneficiile acestui oral, care in 1833 nu au depasit 85 000 de piastri, au atins in 1838 suma de 116 000 de piastri; portul sau este din ce in ce mai frecventat. Moldovenii remarca cu regret ca. pavilionul Frantei se arata foarte putin. La Galati ca si in Braila, nu avem viceconsul; aceasta stare de lucruri impiedica progresul comertului francez in principate [...] A doua zi, devreme, am parasit portul Galati. Balcanii au aparut la o oarecare distanta pe malul drept al fluviului; stepele din Basarabia au coborat pana la malul sting, care de la varsarea Siretului pana la cea a Prutului, pare aproape in intregime parasite. Mizerabilui oras Reni79 este situat la putina distanta de al doilea rau. Pe la amiaza am ajuns in fata orasului Tulcea80, unde neindemanarea capitanului nostru, a carui talie era mai degraba a unui stapan de hotel bine hranit decat a unui marinar cu experienta, a sfarsit prin a ne face sa esuam. Tulcea ridicata pe flancurile unei frumoase 74 Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849). Alexandru D. Ghica, domn al Tarii Romanesti (1834-1849). 76 Facand aceste consideratii asupra domnului Alecu Ghica m-am gcut organul unei opinii moderate pe care o cred juste si cumpatata. Vizita mea la Bucuresti nu a fost atat de lungs, pentru a indrazni cu toata siguranta sa reproduc gravele acuze pe care opozitia le adreseaza acestui print a carui situatie dificila merits toata indulgenta" (n.a.). T7 Kerson, astazi Herson, port la Marea Neagra. 78 Odesa, port la Marea Neagra in Ucraina. 79 Oras situat la granita dintre Romania si Ucraina. 80 Municipiu, capitals jud.Tulcea.

830

www.dacoromanica.ro

coline, seamana ca toate ora§ele turce§ti8I // cu un incantator decor teatral;

p.276

apropiindu-te, iluzia dispare. Fiecare din aceste case, care vazute de la distanta promit un sejur placut, este o cloaca plina de mizerie §i de o necuratenie nemaiintalnita. Totu§i Tulcea nu este lipsita de importanta; ea face un comert destul de considerabil cu pqte sarat, lemn, cereale, i va profita fare indoiala de trezirea industriei in aceste tinuturi, unde oamenii abrutizati de teams i lene par de mult timp sa caute a nimici binefacerile creatiei. De la Tulcea pans la varsare, Dunarea este trista §i monotone; cursul ei cind se ingusteaza, printre insulele a caror solitudine nu este tulburata decat de nenumarate carduri de pelicani, tend etaleaza o enorm'a intindere de ape. Un destul de mare numar

de nave se incruci§eaza cu pachebotul nostru; din loc in loc, carene equate §i greementuri ce plutesc amintesc ea Dunarea ca §i marea are furtunile §i pericolele ei. La ceasurile trei If eram la Sulina82. Dunarea se varsa in Marea Neagra prin §ase guri,

p.277

dintre care cele trei principate sunt: Chilia, Sulina §i la sud Sfantu Gheorghe. Genovezii, a caror putere a luat in Orient o extindere deosebitA, au fondat un comptoar la Chilia; aceasta gura a Dunarii este complet innamolita; aceea a Sfantului Gheorghe este accesibila numai barcilor pescare§ti; numai bralul Sulina, care de la Tratatul de la Adrianopol depinde de Imperiul rus, permite trecerea vaselor de trei sute de tone83. [Consideratii despre interesele Rusiei, Austriei §i Turciei in zona gurilor Dunarii]. p.355

Piesa justificative nr. 5. Statistica Tarii Romfinesti Domnul F. Colson", intr-o lucrare bogata in documente curioase, intitulata, De l'etat present et de l'avenir des principaute:s de Moldavie et de Valachie85, a indicat 2 402 027 cifra atinsa in 1839 de roman. Iata, de altfel, statistica celor cloud principate intocmita de rgi, in 1834:

Intinderea in km. pata-ati Populatia86

Ortodoqi

Tara Romaneasca 4 810 1 950 000 1 935 000 6 200 5 000 95 000

Moldova 1 1

2 671 100 000

010 000 40 000 50 000 75 000

Catolici Evrei Tigani (Cifrele referitoare la tigani sunt false; in Moldova §i in Tara Romaneasca sunt 257 000 (n.a.). 81 in acea epock Dobrogea apartinea Imperiului Otoman. 82 Ora§, jud.Tulcea.

B3 Afirmatie adevaratk vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 221.

84 Felix Colson, secretarul consulatului francez din Bucure§ti, mai apoi secretarul lui Ion Campineanu, autor al unor lucrari despre principate. 65 Aparuta la Paris in 1839. 86 In 1849 populatia Moldovei era de 1 462 105 locuitori, iar a Tarii Romfine0 2 500 000, vezi I. C. Filitti, op.cit.,p. 589.

www.dacoromanica.ro

831

p.256

Anima le" Capre Boi si vaci Oi p.357

202 315 643 507 1 432 000

1

360 000 660 000 500 000

Piesa justificative nr.6. Note asupra comertului celor doua principate, Tara Romaneasca $i Moldova (Pentru a intocmi aceasta note m-am servit de informatiile autentice $i de o excelenta brosura publicata de Charles Cunningham", vice consul al Majestatii Sale britanice la Galati. De ce sa nu o spun? Facand aceasta parte arida a lucrarii mele, nu am alt scop decat de a furniza negustorilor din Marsilia89, Nimes", Cette91,

p.358

Montpellier92 cateva documente utile $i de o exactitudine riguroasa. Comertul francez va castiga mari avantaje dintr-o legatura mai stransa cu Tara Romaneasca, si a§ fi fericit sä pot contribui cu slabele mele puteri, la acest rezultat). Raritatea capitalurilor nu le permite in general antreprenorilor din Braila $i Galati sa adune, in aceste cloud' orase, mail rezerve de cereale; dar putem incheia cu ei contracte prin care se angajeaza sa furnizeze, la un termen fix, o anumita cantitate

de marfuri; acest mod de a opera cere prudenta; in plus domnul Cunnigham marturiseste ca vanzatorii se disting in general prin buna-credinta [...] Exporturile din Br-dila. Graul Tarii Romanesti este de o calitate buna; se

disting doll specii: graul de munte, care se cultiva in districtele muntoase ale

p.359

Olteniei, $i graul de camp, inferior primului, care creste in campiile Brailei. De zece ani, progresul agriculturii a dus la ameliorarea calitatii granelor din Tara Romaneasca, care le egaleaza pe cele de la Odesa; sunt deja preferate celor de Taganrog93. II 400 de ocale de grau se vend, intr-un an obisnuit, cu 90 de piastri94.

Orzul se gaseste din plin in tara, se hranesc in special caii, find preferat ovazului; chiar dace nu este de o calitate superioara se exporta deseori la Tries t95 87 In 1839 in Tara Romiineasca din 456 240 de boi, pentru comert erau 44 245; 1 825 374 oi; 278 392 capre, vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 210-211. 88 Charles Cunningham, viceconsul englez la Galati. 89 Marsilia, oras francez port la Mediterana. "Nimes, ora§ din sudul Frantei. 91 Cette, oraq francez, port la Mediterana. 92 Montpellier, oral in sudul Frantei. 93 Tagarog, oral port la Mares Neagra din Ucraina. " In 1839, Tara Romaneasca exporta 68 726 kg. grill qi 37 295 kg. porumb, iar Moldova in acela§i an 178 458 kg grfiu ai porumb, vezi I. C. Filitti, op. cit., p. 217, 259.

95 Triest, atunci ora' ce apartinea Imperiului austriac, astilzi este port italian la Mares Adriatick

832

www.dacoromanica.ro

Faso lea alba se afla in cantitati mari; se consuma mult in Constantinopol, Livorno96 §i Genova97.

Doud milioane de kilograme de samantd de in98 au fost imbarcate la Braila,

in 1838, impreund cu o cantitate mai mica de canepd si de samantd de rapita salbaticd.

Orasul Constantinopol §i Grecia cumpard cea mai mare parte din pieile de vaci, boi §i bivoli. Pieile de oaie, de miel, de capra, de iepure Si de scroafe tree in Transilvania $i Austria; primele cloud dau blanuri destul de frumoase. Seul de bou este de cloud* feluri: cervis §i seul propiu-zis. Cervisul este grasimea provenitA din carcass, oase $i maduvd fierte impreund;

turcii folosesc aceasta grasime in mancarurile lor. Seul este grasimea interioara: acest produs se expediazd de regula chiar in pielea animalului, pentru eh deseori comenzile se fac pe nepregatite, este imposibil sa procuri cantitatea necesard. Seul de caprd este un produs excelent, preferabil celui de oaie, care de altfel se vinde la acelasi pret. Slanina de pore este putin cerutA; se pot procura insd mari cantitati, utilizate

la ungerea utilajelor de pe nave; pretul sau este de 15-20 % mai ieftin decat al seului.// Spre Rusia se indreapta de obicei pdrul de porc.

p.360

Mierea se &este din plin. Tara Romaneasca produce in jur de

400 000

kilograme de ceard pretuita la Triest.

Se exports putin in $i &lei* dar Cara poate satisface cereri mari din acest produs. Ora§ul Constantinopol I§i is potasa din Tara Romaneasca.

Semintele galbene d'Avignon

(Ramus infectorius)

nu sunt recoltate decat la

cerere.

Lana. Laneturile formeazd o ramurd foarte importantd a comertului principatelor; se recunosc trei specii: 1. tigaia; 2. stoga; 3. turcana. Districtul Brailei fumizeaza cea mai bund land tigaie. Diferenta de calitate intre laneturile de acest tip produce o variatie de 10-15%. Lana stoga vine din Turcia; lana turcana din Turcia si din principate. Spalarea laneturilor provoaca deseuri de 42-46 %. Pretul spalarii, inclusiv al sacilor si al franghiilor de stuf, a fost in 1838 pentru Lana tigaie, cand nu avea brusture, de 60 de piastri pentru 100 ocale99; pentru tigaie, 80 de piastri; pentru aceeasi greutate de stoga, de la 50 la 60 de piastri; de turcana de la 40-50 de piastri

cu sau fard brusture. // Pretul lanii in aceeasi epoch era, pe oca, pentru tigaia de 96 Livorno, oras italian. 97 Genova, oras port italian. 98 Probabil o exagerare, 1. C. Filitti mentioneaza pentru 1839, 295 451 ocale, op.cit., p. 217.

" 78 de ocale valoreaza 100 de kilograme in Franta. in Tara Romaneasca, 40 de parale fac un piastru, 32 de piastri fac un ducat imperial, si un ducat imperial reprezinta o valoare care variazA de la 11 franci 60 la 11 franci 90" (n.a.).

www.dacoromanica.ro

833

p.361

Braila, de 4 piastri si 12 parale; pentru cea de Galati, 3 piastri si 34 de parale; pentru

cea de Turcia, 3 piastri 32 de parale; pentru stoga de Turcia, 3 piastri 4 parale; pentru turcana de Turcia, 2 piastri 16 parale; pentru cea de Galati, 2 piastri 18 parale.

Tunderea oilor incepe in iunie, spalarea se face in iunie. Contractele de cumparare se incheie in lunile ianuarie, februarie. Dupe aprilie, preturile mai cresc.

Lemn de constructii. Magnifice paduri acopera tinuturile muntoase ale Moldovei; numai Constantinopole, pans de curand, a extras lemnul pentru tamplaria si catargele corabillor; dar putem spune ca nu au fost niciodata exploatate intr-o maniera regulata; ele contin deci bogatii imense, necunoscute Europei.

Pinii ating dimensiuni remarcabile; esenta de stejar si de nuc este foarte frumoasa. Inca de acum se pot procura de la Galati cantitati man de lemn; dar o expoatare masiva si regulata a padurilor moldave cere capitaluri, pe care localnicii nu le pot aduna; acest gen de speculatii poate fi tentant pentru straini. Sarea gems este unul dintre principalele produse ale celor cloud principate. p.362

Tara Romaneasca fumizeaza Turciei zece milioane de ocale de sare si cel putin alte doua milioane le exports altora; consumul local absoarbe patru milioane. // Sarea se vinde la locul de exploatare cu 10 piastri 100 de ocale; la Braila, aceeasi cantitate este platita cu 25 de piastri. Aceste inform* sumare sunt suficiente pentru a atrage

atentia asupra unui tinut, ale carui produse abundente, prin preturile for bune, prezinta avantaje pentru comertul nostru [...] Importuri. Tara Romaneasca, provincie exclusiv agricola este dependents de manufacturile straine; cele din Germania gasesc aici beneficii importante. 0 colonie

de negustori, aproape toti Para jend si fare credinta, cunoscuti la Bucuresti sub numele de lipscanim, aduc in fiecare an, venind de la Leipzig, incarcaturi de panzeturi, bumbacuri, matasuri si voaluri pe care le vend romanilor la preturi exagerate. Un vapor englez, incarcat cu produse manufacturiere, a aparut in 1838 la Galati; aceasta prima tentative a avut rezultate atat de fericite, Ca este de crezut ca va incuraja negustorii londonezi sa le face lipscanilor o concurenta periculoasa. Comertul francez ar trebui sa urmeze acest exemplu, si sa trimita, de asemenea, la Braila si Galati o nava de probe. Uneltele de fier si de otel provenite din Styri&°' sunt de o calitate detestabila, dar pretul for bun ii poate tenta pe tarani.

Ceramica noastra, care a facut progrese atat de remarcabile, ca si p.363

portelanurile noastre obisnuite ar putea fi vandute in Tara Romaneasca la acelasi pret ca faianta ordinara din Austria si Rusia, cu un beneficiu cinstit. // Toate mirodeniile noastre pot fi prezentate pe piata fare, dezavantaje. 100 Aduceau articole de toaleta, parfumerii, portelanuri, faianle, argintArii, mobile, oglinzi, trasuri, vezi I. C. Filitti, op. cit., p. 215. 101 Provincie in Austria.

834

www.dacoromanica.ro

Vinurile, ca toate obiectele de import, nu platesc la vama deck 3%. Vinurile care, din contra, provin din provinciile supuse Turciei §i insulele Samos' °2 §i

Tenedos 1°3 sunt supuse unor taxe despre care este inutil sa vorbim aici, numai pentru a demonstra industriei noastre vinicole avantajele pe care le va avea, daca va face comert cu principatele. Este bine de amintit aici ca Tara Romaneasca a intrat de zece ani intr-o noua etapa §i ca obstacolele care se gaseau pentru a descuraja comertul nostru nu mai exists. Braila §i Galati rivalizeaza, dna nu Inca cu Odesa, cel putin cu alte porturi de la Marea Neagra. Genovezii cunosc navigatia acestei maxi ale carei pericole not le exageram. 300 de vase sarde apar anual in porturile acestor principate. '

Legile protejeaza strainii, in Tara RomAneasca, ca in orice alts tars din Europa. Trebuie totqi sa existe in relatiile cu locuitorii acea prudenta recomandata in tot locul de o &dire sanatoasa.

1°2 Insula din arhipelagul grecesc. 103 Insula Bozcaada (Turcia).

www.dacoromanica.ro

835

JOHN PAGET (1808-1892)

Nascut in 1808 in Leicestershire, John Paget a studiat medicina la Manchester, Edinburgh, apoi in Franta $i Italia. In 1837 s-a casatorit in Italia cu baroneasa maghiara Polyxenia Wesselenyi, viduva baronului Ladislau Binffy. S-a stabilit apoi in Ungaria, unde s-a naturalizat $i a adoptat religia unitarians, implicandu-se in sustinerea invatamantului sau confesional. A preluat administrarea mosiilor sotiei, cu rezultate care i-au atras reputatia. A murit in 1892 si a fost inmormantat la Cluj. in urma primei calAtorii in Ungaria si Transilvania, a publicat Hungary and Transylvania, with remarks on their condition, social, political, and economical, in doui editii, 1839 si 1855, traduse $i in limba germana in 1842. A contribuit de asemenea la volumul editat de J.R. Beard, Unitarianism Exhibited, in 1846, cu un articol intitulat Unitarianism in Transylvania. Informatiile au fost luate din Dictionary of National Biography, vol. XV, p. 58. Biografia si opera lui John Paget au suscitat interesul istoricilor de-a lungul vremii. Nicolae Iorga 1-a semnalat in Istoria romcinilor prin cdldtori, Bucuresti, 1929, vol. IV, p. 163-165. Fragmente din Hungary and Transylvania ... au fost preluate si traduse de-a lungul timpului. Cu toate acestea, deli nu este o opera ineditA $i desi John Paget cu greu poste fi incadrat la categoria calatori", era imposibil sa nu it cuprindem in prezenta colectie, datorita calitatii $i notorietatii lucrarii sale. John Paget a facut o descriere detaliata si originala a celor intalnite in calatoria sa din anii 1837-1838 in Ungaria $i Transilvania, surprinzand diversitatea etnica, socials $i culturala a acesteia din urma. Acesta a fost gi punctul de plecare in selectarea materialelor ce urmau sa fie incluse in prezentul volum. Am ales cateva pagini in care John Paget a surprins instantanee din viata secuilor,

sasilor $i romanilor din Transilvania, oprindu-se mai putin asupra locurilor si persoanelor bine cunoscute si mai mult asupra unor aspecte de viata cotidiana mai putin familiare cititorului roman al secolului XXI.

JOHN PAGET Capitolul XI Secuii §i tinutul secuiesc

p.312

p.314 p.315

[John Paget calatore§te de la Cluj spre tinutul secuiesc. La inceput face un scurt istoric al secuilor, pe care ii considers o populatie dizlocata de maghiari in drumul for spre Pannonia]. Drumul m-a dus printr-una din cele mai curioase pali ale tarii: Campia Transilvaniei2. Acesta este un // district de marime apreciabild, cu sol bun, dar I Prezenta traducere s-a realizat dupa originalul Hungary and Transylvania, with remarks on their condition, social, political, and economical, London, John Muray, 1855, p. 312-385. 2 Mez

836

www.dacoromanica.ro

locuitori foarte saraci. Acestia sunt in general romani3, si par mai prost imbracati, cu locuinte mai proaste si mai necivilizati deck locuitorii oricarei alte parti a tarii. Aspectul districtului este la fel de ciudat ca si starea locuitorilor sai: este singurul

tinut deluros fara nici un loc pitoresc pe care 1-am vazut vreodata. [Descrie intinderile de pasuni arse de soare, fara copaci sau ape]. Intr -un tinut asa de neatragator, casele sunt foarte rare; Mezaseg pare un district uitat si de nature, si de om. Totusi, este posibil sa devina mai bine cunoscut in scurt timp. Pasunile sale extinse bleep sä dobandeasca valoare, acum ca s-a introdus cresterea oilor merinos,

iar carbunele, din care s-au gasit urme in mai multe locuri, va oferi probabil o recompense generoasa oricui it va extrage cu pricepere si prudenta. Am ajuns la Targu Muree, capitala tinutului secuiesc, pe la ora 12 a doua zi, si ne-am dus direct sa-1 cautam pe profesorul Dosa5, un prieten al baronului W.6,

Insotitorul nostru in aceasta calatorie, care s-a oferit cu amabilitate sa ne arate orasul. Desi nu e nimic impunator la strazile largi si casele mici care compun in mare parte Targu Mures, II acesta este o asezare destul de importanta, si multi din nobilii din Imprejurimi aleg sa Isi stabileasca aici resedinta pe timpul iemii. in plus, si catolicii si protestantii au Colegii aici. Cel protestant are 800, cel catolic 300 de studenti, iar aceste doua institutii dau un aer oarecum erudit societatii locale. Targu Mures este, de asemenea, sediul celui mai Inalt tribunal din Transilvania, Tab la Regale, si de aceea, este marele centru juridic al tarii. Aproape toti tinerii nobili

care intentioneaza sa se implice in treburile publice si toti avocatii la absolvirea studiilor de drept, considers necesar sa petreaca aici un an sau doi, studiind legile si asistand la lucrarile tribunalului, cu titlul de Juraten.

Mandria orasului este valoroasa biblioteca Teleki8, fondata de cancelarul Teleki si lasata mostenire familiei, cu conditia sa fie deschisa publicului. Confine

aproximativ 80 000 de volume, adapostite intr-o cladire foarte frumoasa si mentinute intr-o ordine excelenta. Biblioteca are atasata o camera de lecture deschisa tot timpul, unde sunt aduse carti oricui le cere. Are fonduri pentru intretinere, si familia Teleki Inca ii mai sporeste colectia, atat cat ii sta in puteri. Este

foarte bogata in editii alese ale clasicilor greci si latini. [Prezinta cateva dintre raritatile bibliogafice ale bibliotecii]. 3 Wallachians. 4 Maros Vasizrhely. 5 Dosa Elek (1803-1867), profesor de drept la Targu-Mures si Budapesta.

6 Este probabil vorba despre baronul Wesselenyi MiklOs (1796-1850), implicat in miscarea nationals maghiara de la mijlocul secolului XIX. 7 Tabla Regala, Curtea de Apel a Transilvaniei, cel mai important centru juridic al provinciei, a fost initiate la Targu Mures in 1754, si a fost institutia care acorda dreptul de Jibed practici tinerilor avocati.

8 Este vorba despre biblioteca fondata de contele Teleki Samuel de Sze( (1739-1822), cancelar al Transilvaniei din 1791. Edificiul baroc ce o adaposteste a fost construit intre 1799-1808.

www.dacoromanica.ro

837

p.316

p.317

Ni s-a aratat si clubul, care pare un stabiliment infloritor si bine condus. Numara 200 de membri. Cum multi studenti sunt prea saraci sa isi permita plata unui abonament, si cum profesorii vor sa le dea cator mai multi ocazia sa se familiarizeze cu rolul si conduita unei astfel de institutii, le pun la dispozitie 6 locuri gratuite lunar, si cei interesati profita de oferta prin rotatie.

Aratandu-ne vechea biserica gotica, amplasata in centrul fostei fortarete, profesorul Dosa ne-a spus ca aceasta fusese cat pe ce sa fie distrusa in timpul domniei Mariei Theresa9, pentru ca pe atunci, protestantilor nu li se permitea sa isi p.318

repare bisericile; si de abia cand losif al II-leal° a invinsll puterea bigotilor, au primit protestantii din Targu Mures acceptul de a pune un nou acoperis bisericii.

[Plecand din Targu Mures, continua drumul prin Sf. Gheorghe, Tamava p.319

Mica", Sovata, Ocna-Mures12, Odorheiul Secuiesc13, Targul Secuiesc14]. Secuii traiesc intr-o regiune muntoasa, si in consecinta sunt saraci; dar este usor de observat ca sunt mult mai muncitori decat oricare din transilvanenii pe care

ii vizitasem pand atunci. Din tot ce am aflat despre caracterul tor, par sa semene mult cu scotienii: aceeasi mandrie si saracie, aceeasi hamicie si acelasi spirit

p.320

intreprinzator, si dace nu sunt impiedicati, aceeasi atentie pentru propriul interes. Vorbesc un dialect maghiar diferit, insa foarte putin, fats de cel vorbit in alte parti ale tarii, cu exceptia ciudatei for intonatii cantate. Asemenea majoritatii locuitorilor de la munte, // nu se disting in mod special prin maniere alese si rafinate; chiar si cei mai instariti se remarca de obicei printr-un comportament mai grosolan decat in alte parti ale tarii. Aceasta stare de lucruri este Ina mai mutt decat compensate de un nivel mai ridicat de instructie si printr-o aderenta ferma la principiile for politice. Asemenea scotienilor, par sa fi avansat cu educatia pans la un nivel extraordinar, astfel incat sunt putine sate Para scoli proprii, si putini secui dintre cei mai umili, care sa nu stie sa scrie si sa citeasca. Apartin mai multor religii, si se spune Ca fiecare grup este puternic atasat propriei credinte. Proportia unitarienilorls este aici mai mare decat in restul tarii; sunt in jur de 100 de biserici in tinutul secuiesc. Cu exceptia evreilor si grecilorI6, toate cultele au drepturi egale [...]. 9 Maria Theresa de Habsburg, mare ducesi de Austria, Imparateasa romano-germane (1740 -1780). I° losif al II-lea de Habsburg, fiul Mariei Theresa, mare duce de Austria, Imparat romanogerman (1780-1790). Autorul face referire la edictul de tolerai0 at lui Iosif at II-lea, din 1781. " Kis-Kdkiillo.

12 Maros-Ujvcir.

13 Udvarhely. 14 Keszdi Vcisarhely.

15 Unitarianismul, una din cele trei religii recepte ale Transilvaniei, allturi de catolicism si protestantism, a aparut in secolul XVI printre polonezi si maghiarii transilvineni, in cadrul Reformei. 16 Prin greci", autorul se refers cel mai probabil la ortodocsi la modul general.

838

www.dacoromanica.ro

Inainte de inserare, ne-am continuat drumul prin Targul Secuiesc; §i de§i ni se spusese ea nu exists hanuri acolo, am gasit gazduire foarte buns in casa unui berar francez, care se casatorise cu o unguroaica §i se mutase aici definitiv. Era un om cumsecade; a parut incantat sa ne primeasca in casa lui §i ne-a promis o cina bund, care sa compenseze lipsa mancarii din ultimul timp. Bineinteles ca ne-a aratat intreaga sa gospodarie, de care era foarte mandru, §i avea tot dreptul sa fie, pentru ca beraria §i toate instalatiile ei, de§i la scars redusa, erau in stare excelenta. Se plangea din pacate de vecini, care incercau tot ce puteau sa ii faca rau, din cauza originii sale straine; §i sunt foarte dispus sa it cred, pentru ca maghiarii au teoria ca once ban ca§tigat in Ungaria de un strain este furat de la propriii ei fii.// Precut ridicat at hameiului era un alt motiv de nemultumire pentru francez. Trebuia sa II aduca tocmai din Boemia, §i nici atunci nu era de prea buns calitate. Totu§i cu toati bombaneala lui, banuiesc Ca amicul nostru reu§ea sa prospere.

p.338

P.339

Am avut timp O. vizitam §i §coala militara pentru educarea fiilor infanteri§tilor secui. Institutia a fost fondata de fostul imparat17 §i este finantata in parte printr-un grant regal, §i in parte de secui in§i§i. Guvemul define controlul

absolut asupra organizarii ei. Institutia inroleaza 100 de elevi de la 6 la 18 ani, hraniti, imbracati §i instruiti pe gratis. Cum ace§tia nu ocupa tot locul disponibil, mai sunt admi§i §i cativa elevi cu taxa, §i pentru o sums de vreo 16 §ilingi pe luna, ace§tia beneficiaza de acela§i tratament ca §i ceilalti. Cand absolva §coala, copiii

sunt inrolati in infanterie §i adesea se ridica pans la rangul de ofiter. Printre materiile predate, se numara scrisul, cititul, aritmetica, geografia, matematica, desenul militar §i limba germana, alaturi de toate instructiile §i exercitiile specifice educatiei militare. Am vazut exemple de scrieri §i desene ale elevilor Si trebuie sa marturisesc ca sunt foarte bune. Au o mica biblioteca, formats in special din carti amuzante pentru copii, care // se imprumuta elevilor, §i par bine alese pentru a le insufla placerea lecturii.

Este pacat ca §i aici, intr-o institutie atat de hula dupa cat se pare, exists motive de nemultumire §i neincredere fats de guvem. Secuii spun ca singurul scop at §colii este deznationalizarea copiilor lor, facandu-i sa i§i uite limba materna. Intradevar, toate orele se predau in germana, toate cartile sunt in germana, iar copiii sunt chiar obligati sa vorbeasca in germana intre ei. Limba nationals nu se aude intre zidurile §colii nationale. Se intelege ca bietii secui se simt foarte prost tratati de guvem. De§i i§i indeplinesc acum destul de ordonat serviciul graniceresc, se opun cu vehementa unora dintre schimbarile pe care le-a adus cu sine. Multi dintre ofiterii regimentelor granicere§ti sunt germani, §i evident nu au nici un drept la privilegiile nobilimii secuie§ti; cu toate acestea, in ultimele luni, guvemul a cerut pentru ei dreptul de a participa §i de a vota in adunarile comitale, ceea ce a atras resentimentele amare ale secuilor [...] '7 Francisc I, ultimul imparat romano-german (1792-1804), primul imparat al Austriei (1804-1835).

www.dacoromanica.ro

839

p.340

p.347

Ne-am luat ramas-bun de la tinutul secuiesc a doua zi, dar nu Inainte de a trece printr-o parte a sa numita Trei Scaunels, unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pama'nt. Intregul district este o campie unduindu-se lin, acoperita cu cele mai bogate recolte, presarata cu sate infloritoare, udata de §erpuitorul 0109 §i marginita

de doua parti de cele mai frumoase lanturi de munti imaginabile. Ne-am oprit trasura in repetate randuri pentru a ne intoarce privirile, sa mai admiram o data acest

frumos peisaj. $i ce comori de priveli§ti nedescoperite, ce miracole ale naturii contin ace§ti munti! [...] Remarcasem in general, de-a lungul tinutului secuiesc, o stare mai buns a

culturilor §i mai multe semne de hamicie decat in mai multe alte parti ale Transilvaniei, dar acestea erau mai evidente decat oriunde in Trei Scaune. Uneltele

erau rudimentare, sistemul de cultura extrem de imperfect, §i totu§i, aspectul p.348

general al regiunii arata cum Ifamicia Si indemanarea suplinesc // lipsa cuno§tintelor §i capitalului. Proprietatea este mai egal impartita aici decat in alte parti, i de aceea, oamenii sunt mai muncitori §i cred ea produc mai mult decat in alte parti unde, de§i

puterea for de munca poate sa fie mai bine Intrebuintata, proprietati vaste induc delasarea §i indiferenta in masa oamenilor.

Capitolul XI

p.349

Ingusta apa a Oltului separa cloud rase de oameni a§a de diferiti, cloud sisteme de guvernare a§a de opuse, §i pentru ani a§a de aprigi du§mani nationali, de parca munti i mari ar fi ridicat timp de secole o bariera naturals Intre ei. Am trecut un

p.350

simplu pod de lemn aruncat peste un biet raulet, i de la secui, am patruns pe pamanturile sailor. Nici aspectul exterior al lucrurilor n-ar fi putut fi mai diferit. De§i traversam aceea§i campie, de§i acei* munti verzi o margineau §i acelea§i rauri o traversau, // era o diferenta evidenta in aspectele care tineau de actiunea

p.351

omului. [Descrie stadiul foarte bun al recoltelor]. Era de asemenea uimitor, dupa ce to obi§nuise§i cu portul maghiar al secuilor, cu toata grosolania lui pitoreasca, sa ai in fata ochilor costumele severe, de mods veche, pe care Inca le vezi la cei mai primitivi locuitori ai Germaniei. Cum s-a facut Ca sa§ii, care au fost atat de indepartati de restul marii familii germane, au dezvoltat acelgi costum urat care sigur nu exista cand au emigrat ei ar fi un puzzle §i pentru cel mai erudit croitor cu preocupari filosofice, §i marturisesc Ca pe mine, unul, ma dep4eqte complet. Dar cea mai uimitoare mi s-a parut implicarea foarte activa a femeilor in activitatile care se desfawrau in fata noastra. Unele semanau porumbul, altele lucrau cu furca §i sapa, altele // tineau plugul [...]. Ig Hein 9m Szek. 19 A luta.

840

www.dacoromanica.ro

Una din legile fundamentale ale sailor este egalitatea tuturor membrilor

p.353

natiunii sase§ti. Nu au nobili sau tarani. Aceasta nu inseamna ca nu sunt multi sa§i care au primit scrisori de Innobilare §i se lauds cu statutul for acum. Dar, a§a cum

ti-ar spune once sas adevarat, aceasta este doar ca nobili maghiari, Si nu sa§i. Conducerea ora§elor for // le revine In Intregime lor; fiecare sat obi§nuia sa-§i aleaga propriile capetenii §i sa se administreze singur, fare interventia vreunei puteri mai Inalte. Insa in urma cu cativa ani, o schimbare radicals §i complet arbitrary s-a adus acestei institutii, care de§i la timpul respectiv a trecut aproape neobservata, Intre timp a ajuns sa provoace cele mai aprige nemultumiri. Intreaga aceasta transformare s-a operat fare aprobarea Dietei sau a natiunii sase§ti inse§i. Ca urmare, comunitatile

p.354

sase§ti §i-au pierdut liberul exercitiu al propriilor privilegii §i au fost puse in subordinea unei birocratii corupte, asupra careia au un control limitat, daca II au §i pe acela. Sa§ii sunt totu§i un popor Incet, neincrezator in vecini, §i mai preocupati de interesele economice decat de cele politice; §i de§i s-au plans mult, de abia dad sau aventurat vreodata sä i§i ceara restituirea drepturilor. Pans acum, sa§ii au fost cei mai loiali sustinatori ai Coroanei; §i fie in amintirea unor vechi rele, fie iritati de comportamentul arogant al maghiarilor, fie temandu-se sa nu-§i piarda propriile privilegii ajutandu-i pe altii, sa§ii s-au alaturat rar Partidului Liberal [...].

Bra§ovu12° ne era acum destinatia, §i 'Ana sa realizam ca ne apropiem, aproape ca intrasem in ora§, atat de bine este ascuns Intre muntii care marginesc aceasta campie // la Sud. 0 prima privire a fost suficienta sa ne dam seama Ca ne apropiam de ceva complet diferit de tot ce vazusem pana atunci. La periferia orgului erau vile aratoase, inconjurate de gradini bine intretinute, indicand clay orientarea regiunii catre negustorie, cu bunastarea §i gusturile pe care aceasta le aduce cu sine. Erau foarte diferite de casele saracacioase §i curtile neingrijite ale nobililor secui saraci. In fata portilor ormului, este o esplanade larg deschisa,

p.355 p.356

formand un loc de plimbare, piste pentru cai §i un chio§c turcesc. Portile in sine Inca

se mai pastreaza, masive §i aratand la fel de inspaimantatoare ca pe vremurile in care Bra§ovul era un ora§ fortificat, iar bravul sau magistrat Michael Weiss21 1 -a aparat atat de glorios impotriva necredinciosului Bathory Gabor, §i a tuturor fortelor pe care Transilvania le-a putut ridica impotriva ormului. [Urmeaza o descriere de ansamblu a geografiei ora§ului] Bra§ovul §i imprejurimile sale sunt de fapt singurele parti din Transilvania

unde orice produs manufacturat este destinat exportului, iar aici, aceasta se realizeaza la un nivel apreciabil. Pricipalele marfuri sunt tesaturile de land, cu o texture aspra, asemenea celor folosite la hainele taranilor, tesaturi de in, produse de 20 Kronstadt. 21 Este vorba despre un episod din 1612, cand sasii brasoveni, condusi de judele Michael Weiss

s-au rasculat impotriva principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory (1608-1613), parte a conflictului mai indelungat avand ca miza pastrarea autonomiei stisesti in fata puterii princiare.

www.dacoromanica.ro

841

p.357

p.358

bumbac, ciorapi, II piei, butelci de lemn cu o forma specials, foarte apreciate, si carute usoare pe roti de lemn. Cea mai mare parte a exporturilor merge in Tara Romaneaca §i Moldova. Brasovul este si centru de tranzit pentru comertul dintre Viena si Principate, controlat in special de companii privilegiate ale unor negutori greci. Se spune ca acest comert a decazut in ultimii ani; este posibil sa scads si mai mult, pe masurd ce Dundrea isi deschide caile de comunicatie. Populatia Brasovului se tidied la 36 000, de departe cel mai mare ora§ al Transilvaniei, si este compusd dintr-un amestec cat de variat se poate imagina.

Sobrul plugar sas este imbrancit de usuraticul si siretul grec; armeanul cu fata smeadd, quaker-ul Orientului, cu haina sa de bland si calpacul inalt, isi &este perechea intr-ale tocmelii in evreul cu aspect umil; iar boierul murdar din Iasi isi &este egalul in mandrie si noblete in nobilul tdran secui. Magnati maghiari si negustori turci, ciobani romani si tigani vagabonzi compun grupurile pestrite care

p.359

dau viata si culoare strazilor Brasovului. [Descrie Biserica Neagra] Iesind din biserica, am fost indrumati ate colegiul luteran, si cateva minute mai tarziu am vazut multi studenti si profesori iesind pe portile sale, in cele mai

neobisnuite costume inspirate vreodata de moda academics. Studentii poarta o haina neagra, taiata drept, lunga pana peste genunchi, si inchisa de la gat la mijloc p.360

// de un rand de gaitane de argint, de 2 inci lungime, atat de apropiate unul de altul,

incat pared formeazd o bandd de argint vechi. Deasupra, poarta o haina neagra prinsa cu un lant de argint cu aspect foarte vechi; in picioare, poarta niste cizme

lungi pand la genunchi, si pentru a incorona totul, poarta o pdlarie inalta,

p.361

monstruoasa. Cu singura diferenta ca haina for de deasupra era din matase in loc de panza, profesorii aveau aproape acelasi costum. Trecand pe langd noi, cu totii si-au ridicat paldria inalta pentru a-i saluta pe straini, si am limas cu capul gol timp de 5 minute intregi, pentru a rdspunde acestei avalanse de amabilitati neasteptate. [Descrie biserica romaneasca din $chei] Desi zidurile si portile s-au pastrat in mare parte asa cum si merits, pentru

ca multe turnuri sunt extraordinar de pitoresti

§antul a fost transformat cu

intelepciune intro promenadd publica, si Inca una foarte frumoasa. Apropierea Turciei si desele cdlatorii ale brasovenilor in aceasta tars, au dat orasului ceva din obiceiurle si manierele turcesti. Pipe le de chihlimbar, ciubucele lungi, tutunul parfumat, delicioasa dulceatd si diversele alte dulciuri ale cofetarilor turci, cafenelele in forma* de chioscuri, bazarul si alte lucruri specifice, amintesc caldtorului obiceiurile orientale. [Plecand din Brasov spre Rasnov22 si Crihalma23, se intalneste la o vanatoare cu domnul v. L., cu care discuta despre contrabanda din zona de granite cu Tara Romaneaca]. 22 Rosenau. 23 Konigsberg.

842

www.dacoromanica.ro

Ii vedeti pe batranul cu parul alb'', spuse, trece frecvent in Tara

p.363

inapoi cu ocazia partidelor de vanatoare, si uneori traverseaza Dunarea in Rumelia. Odata, a ajuns pans la Adrianopole. Oprirea obisnuita este Romaneasca

§i

totusi Campulung, cale de cam o zi de la granita: acolo, marfa este predata agentilor

for de vreo companie din Bucuresti,

§i

sunt tinute in siguranta pans ce

contrabandistul ajunge cu plata stabilita, le preia §i le duce comerciantului din Brasov. Intreaga tranzactie se deruleaza intr-un mod perfect profesionist, $i cativa zwanzigers sunt considerati o rasplata suficienta pentru riscul asumat. Numai de curand, un domn din imprejurimi 1-a trimis pe amicul nostru cu parul alb sa ii aduca// niste saluri de casmir de la Campulung. Batranul §i-a aruncat arma pe umar, §i-a umplut desaga cu »alai (paine de porumb)24 $i a plecat ca $i cum s-ar fi dus

p.364

doar la vanatoare. Pe cand se intorcea, ofiterii 1-au vazut; $i cum ii cunosteau indeletnicirile, desi nu reusisera niciodata sa it condamne, 1-au oprit §i controlat. A fost prea siret pentru ei. Pans sa ajunga la el, salurile erau ascunse sub o piated bine insemnata, si niste vanat de acoperire era tot ce i-au gasit in traista. Cu toate acestea, erau atat de siguri de vina lui, incat 1-au aruncat in inchisoare. Bineinteles, nu am putut permite ca taranul meu sa fie inchis far motiv, asa ea am cerut sa fie eliberat

daca nu se putea aduce nici o dovada impotriva sa. A fost eliberat, $i a doua zi, domnul si -a primit salurile. Si nu exists nici un pericol ca acesti oameni sa ii tradeze pe cei care i-au angajat? Am intrebat. Nici unul. Nu exists nici un caz nici o bataie nu le poate smulge secretul. In rest, pedeapsa este usoara, §i cu un prieten bun $i judecatorii nostri, un mic cadou aranjeaza lucrurile de obicei."

Vreti sa spuner, am intrebat, ca se poate face contraband& organizata peste acesti munti in ciuda granicerilor?"

Fie in ciuda, fie cu consimtamantul lor; in ambele cazuri, nu e nici o problema; sunt atat de saraci, incat pot fi cumparati cu cea mai mica mita." // Si pot fi obtinute astfel $i articole in cantitati marl?" O, da! Principala marra este sarea, desi produse frantuzesti, englezesti $i turcesti sunt, de asemenea, obisnuite. Daca un singur cal nu este suficient sa le care, atunci doi vor reusi, $i nu va fi nevoie decat de Rutin mai multa atentie." Deci", am adaugat, daca a§ vrea un covor turcesc la Cluj, fara sa platesc vama de 60%, a$ putea sa-1 obtin?" Ho, Juan!" spuse domnul v.L. catre contrabandist, acest domn ar vrea sa tie daca i-ai putea aduce un covor turcesc peste granita, de la Bucurestir Batranul a privit in sus pe sub sprancenele lui stufoase cu un zambet siret si a intrebat lini§tit: Pana cand doreste Domnia Sa sa it aiba?" Domnul v. L. parea foarte mandru de priceperea si curajul batranului sau

taran roman. Nu m-as descurca &fa el", spuse: este cel mai bun ajutor de 24 Este probabil vorba de manialiga, nu initial.

www.dacoromanica.ro

843

p.365

p.371

p.373

p.376

p.377

vanatoare $i cel mai bun cunoscator al muntelui din toata regiunea." Este un fel de intelegere naturals intre sportivi, contrabandi$ti $i banditi intr-adevar, acelea$i calitati ale mintii $i obiceiuri ale corpului par sä ii defineasca $i pe unii $i pe altii. $i sunt convins ca cei mai buni sportivi ai no$tri ar fi fost contrabandi$ti sau banditi in alte imprejurari." [Viziteaza carantina de la Bran $i aminte$te despre teritoriul apartinand de Transilvania, dar care se afla dincolo de carantina] Locuitorii acestui district, extra terminos, sunt ni$te creaturi stranii, originari din Tara Romaneasca, $i cat de apropiati se poate de starea de barbarie. Li se spune colibaceni25, de la colibe26, sau adaposturile in care traiesc, $i sunt in jurisdictia comandantului castelului Bran27. Traiesc mai ales din cre$terea animalelor, pentru care ace$ti munti $i vAi ofera resurse acceptabile; $i de$i ni s-a spus ca in ultimii ani situatia for s-a imbunatatit mutt $i ca au fost chiar grupati in sate, par a fi doar ceva mai putin salbatici deck ur$ii $i lupii, singurii for vecini. [Continua drumul dincolo de Bran, spre Campulung, prin munti]. Am intAlnit o turma frumoasa de oi, formata din cateva sute din soiul cu blana lunga $i coarnele rasucite din Transilvania, in drum spre iernat in Tara RomaneascA. Aceste oi apartineau unui taran bogat. Nu este ceva neobipuit aici sa trimiti oile sau vitele nu numai in Tara Romaneasca, dar chiar $i dincolo de Dunare, in Turcia, pentru pascut pe timpul iernii; atat de mare este diferenta de china- intre nordul $i sudul Carpatilor [...]. [...] Am ajuns la granita, care se afla chiar pe creasta acestui lant muntos, $i care este marcata doar de o cruce modest§ de lemn [...]. [Trece in Tara Romaneasca $i inainteaza pe drumul spre Campulung. La o ors distanta de granita, intalne$te un schit romanesc]. Era oare posibil ca o fiinta omeneasca sa i$i aleaga drept sala$ un loc atat de salbatic $i singuratic! a fost intrebarea tuturor and am intrezarit intrarea in grota $i micul $ir de cladiri albe care o inconjurau. Ghidul notru ne-a dat in curand un raspuns; pentru ca a ciocanit gat de tare la mica poartA, Inc& un cAlugar barb a

venit repede sä raspunda. Afland scopul vizitei noastre, ne-a urat bun-venit in romane$te28 $i a insistat // sa intram in calugarie" sau schit. in interior, sub bolta arcuita a pe$terii, am gasit o capela mica greceasca, $i alte cloud mici cladiri de lemn, cu chilii pentru 7 sau 8 calugari.

Acum erau doar 3 acasa, doi batrani, ale caror barbi albe le-am luat drept marturii ale virtutii lor, $i un neofit, un pu$ti de 16 ani, cu o infatipre pe jumAtate $ireata, pe jumatate prosteasca. Unul dintre ei era ocupat cu supravegherea unei oale Kalibaschen. 26 Kaliban. 27 Torzburg, in text Terzburg. 28 Walachian. 29 Callugerie. 25

844

www.dacoromanica.ro

care fierbea atarnata de trei bete, deasupra unui foc de lemne in aer liber, formand singura for bucatarie, in timp ce celalalt taia bucati niste ciuperci si alte specii de bureti si le atama la uscat. La inceput, am crezut ca toate aceste pregatiri erau pentru obtinerea lacului pentru cherestea; dar nu, acestea erau proviziile for pentru iama. Prietenul nostru ne-a asigurat chin afara de acesti bureti uscati, malai si putin lapte de capra, acesti oameni nu aveau sä mai puns in gura nimic in afara de apa, toata iama, si erau fericiti sa aiba suficiente provizii din acestea. Vara, ciobanii le mai aduc uneori hrana proaspata, iar ei insisi mai culeg fructe si radacini din muntii din apropiere; dar principalul sprijin // le vine din cersit, sub forma porumbului, pe care-1 primesc toamna. Tot ce ne-au putut oferi drept provizii au fost acesti bureti prajiti, niste slanina si sare. Buretii erau categoric buni, atatia cati au fost, desi cred ea am fi putut manca toata provizia Ida sa ne saturam. [Se intoarce la Bran si apoi pomeste spre Sibiu].

p.378

Pe drum, am trecut pe Tanga multe caravane de carute greu incarcate cu articole de lux de la Viena, indreptandu-se spre Brasov si imprejurimi. Produsele coloniale pareau sa reprezinte marea parte a marfurilor. Cele mai multe dintre carute

erau trase de cate 12 cai fiecare. Am fost foarte uimiti de numarul de biserici fortificate intalnite in aceste parti. Aproape fiecare biserica sateasca este inconjurata cu un zid cu puternice contraforturi si porti rabatabile, adesea intarite cu tumuri si alte mijloace de aparare. Istoria Transilvaniei explica foarte clar motivele acestor

precautii, iar aparitiile for dese ne-au readus in fata ochilor, foarte putemica,

imaginea vremurilor trecute. [Urmeaza o scurta expunere despre istoria Transilvaniei].

Am ajuns la Sibiu30 indeajuns de devreme pentru a merge de-a lungul frumoaselor sale promenade si a admira ordinea aproape olandeza in care sunt tinute toate. Orasul insusi, capitala tinutului sasesc, deli construit acceptabil si avand o piata aratoasa, are // un aspect prafuit si stagnant. Sibiu este cartierulgeneral al comandantului-sef al trupelor din Transilvania si al majoritatii personalului. Mai multe departamente ale guvemamantului, ale vamii, etc., sunt aici, dar cu tot acest ajutor, Sibiu nu mai este ce a fost candva. Comertul cu Tara Romaneasca aproape a disparut, si o data cu el, cele mai bune zile ale orasului. Dar ca sa revin la Sibiu si la biedere Sachsen. Se apune Ca sibienii sunt de origine flamanda31, si au bizara idee ca ciudatul for dialect in care comunica de obicei se aseamana bine cu engleza. Din cate am reusit sa inteleg din el, putea sa fi fost si ebraica. Cred ca sunt nu mai putin de 6 dialecte distincte printre sasi, probabil originare din diversele regiuni din Germania de unde au venit vorbitorii Tor. Cu totii stiu sa scrie germana asa cum se vorbeste astazi. Aici, ca pretutindeni, Biblia lui Luther a transformat limba dupa propria imagine, dar chiar si cand citesc din Bib lie, traduc in dialectul for propriu. Hermanstadt. 31 Populatia numita generic sari ", care a colonizat parti din Transilvania in secolele XIIXIII,

30

a provenit din mai multe zone germane, printre care si teritoriul de azi al Belgiei flamande si Luxemburgului.

www.dacoromanica.ro

845

p.384

p.385

HENRI DE BOURBON, DUCE DE BORDEAUX

CONTE DE CHAMBORD (1820-1883)

Henri de Bourbon sau Henri de France, duce de Bordeaux, flu al ducelui de Berry

vlastar at

regelui Carol al X-lea, apelat initial sub titulatura de contele d'Artois , a fost cunoscut Inca din tinerete drept contele de Chambord. Atat pe linie paterna cat si materna', contele de Chambord se tragea din cele mai ilustre dar si cele mai incercate de soartA case regale din Europa. El era nepot al regilor: Ludovic al XVI-lea decapitat in timpul Revolutiei franceze Ludovic al XVIII-lea care a restaurat" la 1814 dinastia $i regalitatea Bourbonilor, cu o scurtA intrerupere in timpul furtunoasei reveniri in cele 100 de zile" a fostului impArat Napoleon I Bonaparte si Carol al X-lea. La scarsitul secolului at XVIII-lea

inceputul secolului at XIX-lea nobilimea si Casa regale de Bourbon au fost greu incercate de evenimente. Astfel, ducele de Berry, tate( contelui de Chambord, a fost nevoit sa fuga din tare, impreuna cu parintii sai: contele d'Artois si Maria Tereza de Savoia, revenind in Franta odata cu Restauratia. in 1824, contele d'Artois a fost desemnat rege sub denumirea de Carol al X-lea (1824-1830) si incoronat in 1825 la Reims, cu intreg ceremonialul Vechiului Regim in traditionala catedrala a regilor francezi. Dupe caderea lui Napoleon I si revenirea monarhiei 5i a nobilimii legitime", Franca avea sa fie tulburatA de ciocnirile 5i rivalitatile politice intre regalistii legitimisti $i membrii burgheziei $i ai noii aristocratii rasarite in timpul Imperiului. Duce le de Berry a cazut victims acestor conflicte, find asasinat la 13 februarie 1820 intr-o loja a Operei din Paris de catre un antiregalist fanatic numit Louvel. Fiul sau Henri, duce de Bordeaux avea sa se nascA la putin timp dupa aceasta nefericitA intamplare. in

1821, and castelul si domeniul Chambord i-au fost oferite prin subscriptie publics, in onoarea 5i recunostinta tatalui sau, avea sa-i fie alaturat $i numele de Chambord. Copilaria $i educatia contelui de Chambord avea sA se desfasoare, asemenea altor membri ai familiei sale, sub semnul emigratiei si exilului, departe de gra:muffle natale'. Declarat succesor legitim in urma renuntarii la drepturile la tron de cite unchiul sau, ducele d'Angouleme, instructia contelui de Chambord a fost calauzita in directia modelArii unei personalitati apte sa-si aroge la maturitate autoritatea 5i obligatiile cuvenite unui cap incoronat, menit sa reprezinte in ochii natiunii imaginea regalitatii. PanA la majorat tutela a fost incredintata unchiului sau, ducele d'Angouleme, 5i sotiei acestuia, Marie Therese Charlotte, ilia a decapitatului rege Ludovic al XVIlea. Acestia aveau sa-i fie aproape si pe timpul cat mama sa, ducesa de Berry, a fost arestata, din cauza amestecului sau intr-un complot impotriva regelui Ludovic Filip de Orleans. Un rol important in formarea si educarea vlastarului regal au avut diferite personalitati politice si

culturale ale vremii, ramase fidele regalitatii, printre care se numara ducele Mathieu de

Montmorency-Laval, contele de Frayssinous Denis, episcop de Hermopolis, Francois Rene, viconte de Chateaubriand, renumit scriitor. incepand cu anul 1838, contele de Chambord avea sA intreprinda calAtorii prin tarile Europei Centre le si Rasaritene, prilej de a cunoaste oameni gi locuri noi.

I Dupe revolutia din 1830 5i abdicarea regelui Carol at X-lea, contele de Chambord impreuna cu familia au luat calea exilului.

846

www.dacoromanica.ro

Odata cu constituirea celui de al doilea Imperiu francez, sub Napoleon at III-lea Bonaparte, partizanii fostei monarhii au intarit legaturile cu contele de Chambord. Bizuindu-se pe sprijinul acestora, el a candidat, tars succes insa, la tronul Frantei, in trei randuri dupa prabusirea lui Napoleon al III-lea: in octombrie 1870, in mai si iulie 1871 $i in 1873. In august 1873, contele de Paris (Philippe d'Orleans), fiul varstnic al ducelui d'Orleans $i mostenitor at regelui Ludovic Filip, dupe tentativa esuata din 1871 de a candida la tronul Frantei in calitatea de reprezentant al ramurii de Orleans, s-a dus in Austria, la Frohsdorf, unde Iocuia contele de Chambord si i-a propus unirea celor dotia aripi ale Casei regale, in profitul celui din urma, pe care 1-a si recunoscut drept reprezentant al principiului monarhic in Franta". In toamna aceluiasi an, contele de Chambord a incercat o actiune pe cont propriu, spre a accede la tron. El a mers in secret la Versailles si i-a propus maresalului Mac-Mahon, duce de Magenta, cunoscut pentru simpatiile sale regaliste, sa apart alaturi in Parlament. intrucat maresalul a

refuzat rolul de intermediar, nemultumit find de pretentiile contelui de Chambord de a schimba drapelul Frantei cu cel al Casei de Bourbon, chestiunea candidaturii la tron a pretendentului regal avea

sa cada. La 20 noiembrie 1873 Parlamentul francez a votat confirmarea pe timp de sapte ani a atributiilor de Presedinte al Republicii maresalului Mac-Mahon. Conte le de Chambord a luat din nou calea exilului, stingandu-se din viati, fad urrnasi2, in 1883 la Frohsdorf in Austria. Dupa moartea sa,

contele de Paris, seful ramurei d'Orleans, casatorit intre timp cu Maria Isabella, fiica ducelui de Montpesier, 1-a desemnat pe fiul sau Philippe, duce d'Orleans drept mostenitor si reprezentant al Casei de Bourbon.

Despre calatorille intreprinse in centrul si in rasaritul Europei indeosebi in Imperiul Habsburgic, dintre care se remarca aceea din 1839 in Ungaria, Transilvania si Banat, contele de Chambord nu a considerat oportun se face insemnari in vreun jumal, astfel informatiile privind acest voiaj ne-au parvenit din mai multe surse. Una apartine contelui Noel Marie Victor du Parc de Locmaria, cel care 1-a insotit in timpul calatoriei din 1839. Acesta a descris $i comentat cele vazute sub forma unor unor insemnari zilnice, in lucrarea Souvenirs des voyages de Monseigneur le duc de Bordeaux en Italie, en Allemagne et dans les Etats d'Autriche, aparutii la Paris in 1846. Tot in acel an a vazut lumina tiparului si cartea lui Alfred Nettement, Henri de France ou Histoire des Bourbons de la branche acne pendant quinze ans d'exil (1830- 1845), in care pe !kg informatii privind tineretea contelui de Chambord, gasim si referiri la Matadi le prin Europa din perioada 1838-1844, mai precis pana la granita cu principatele romane. In 1919, Andre Alexandre publica articolul Le comte de Chambord en Transylvanie in revista Transilvania", nr. 19, p. 13-16.

Pomind de la lucrarea lui Alfred Nettement, Nicolae Iorga a reluat subiectul calatoriei descendentului Bourbonilor in studiul Vizita contelui de Chambord in tinuturile locuite de romiini in 1839, aparut in Revista Istorica", XXVI, 1940, p. 340-341.

In studiul Inca o .tire despre prezenla ducelui de Bordeaux la Orsova (1839) publicat in volumul Natiunea rondinci. ldealuri si realittiti istorice. Acad. Cornelia Bodea la 90 de ani, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2006, acad. Paul Cernovodeanu completeaza informatiile cunoscute cu amanunte interesante si relevante, menite a clarifica unele situatii ambigui, preluate dintr-un raport al

consulului englez la Bucuresti, Robert Colquhoun adresat la 31 mai 1839 secretarului de stat al Foreign-Office Henri Temple, lord Palmerston. Date le oferite dezmint unele informatii ale lui A. Nettement privind continuarea calatoriei contelui de Chambord in Tara Romaneasca. Referindu-se Ia intalnirea de la carantina Orsova, Colquhoun a afirmat ca Chambord astepta aici avizul autoritatilor austriece din Banat pentru a merge in Principatele dunarene, aviz care pane' la urma nu i-a fost data. 2 Din casatoria sa, in 1846, cu o printesa de Modena, nu au rezultat copii. 3 Cel care s-a opus a fost contele Arnsberg, guvernatorul general at Banatului, motivul real at impotrivirii find teama cabinetului de Ia Viena fate de prezenta unui pretendent regal al Frantei in teritoriile Imperiului Otoman. In vara anului 1839, din cauza veleitatilor de extindere in Siria, ale lui Mehmed Ali, pasa de Egipt, izbucnise o noun£ criza in Orient.

www.dacoromanica.ro

847

Date le biografice ale contelui de Chambord $i ale personajelor amintite care I-au insotit in voiajul prin Imperiul habsburgic sunt preluate din Grand Larousse Encyclopedique (en dix volumes) avec un supplement; Paris, Librairie Larousse, 1960-1968.

HENRI DE BOURBON, DUCE DE BORDEAUX CONTE DE CHAMBORD

Cilatorii de studii ale contelui de Chambord in Europa (inclusiv in tinuturile romfmeqti)s [La sfartitul anului 1838 contele de Marnes

p.136

duce d'Angouleme5 fiul

varstnic al regelui Carol X6 al Frantei, abdicat la sfar§itul lunii iulie 1830, a hotiirat de comun acord cu episcopul d'Hermopolis7, guvernator al nepotului sau de frate, Henri duce de Bordeaux, conte de Chambord8, urma declarat al Casei de Bourbon

la tomtit Frantei, ca acesta din urma, aflat sub tutela sa, sa piece intr-o serie de calatorii de studii in mai multe Sari din Europa pentru a le cunoa§te situatia §i oamenii distin§i" de acolo]. p.141

La sfar§itul anului 1838, contele de Chambord facu o calatorie in Lombardia §i vizi% succesiv Venetia, Brescia, Verona, Milan, insotit de ducele de Levis9 §i contele de Locmaria19. 4 Traducerea s-a fecut dupe textul din lucrarea lui Alfred Nettement, Henri de France ou Histoire des Bourbons de la branche ainee pendant quinze ans d'exil (1830-1845), Paris, 1846. 5 Angouleme, Louis Antoine de Bourbon, conte de Marnes, duce d'; (1775-1844), fiul cel mare al contelui d'Artois, emigrat la 1789 $i devenit dupe 1824, rege al Frantei sub numele de Carol al X-Iea; sotia lui a fost Marie-Therese Charlotte de Bourbon , fiice a lui Ludovic al XVI-lea, eliberate in 1795 dupe 3 ani de arest in Inchisoarea republicans Temple. 6 Reprezentant at ramurii varstnice a Casei de Bourbon , cunoscut initial sub numele de conte

d'Artois; (1757-1836); frate cu Ludovic al XVI-lea $i Ludovic al XVIII-lea, regi ai Frantei; s-a refugiat In timpul terorii republicane, stand in exil pane in anul 1814, cand s-a intors in tare in Jurgoanele" monarhiei restaurate. A domnit la randul sau ca rege Intre 1824-1830; a avut 2 fii: pe ducele d'Angouleme ultimul delfin" $i pe ducele de Berry; a abdicat in urma Revolutiei franceze din iulie 1830 $i a petrecut ultimii ani din viata in exit: mai intai In Anglia, apoi la Praga $i in Austria. 7 Frayssinous, Denis, conte de ; prelat $i om politic francez, atasat monarhiei de Bourbon ; a exercitat in timpul terorii republicane asa numitul minister ascuns". In timpul Restauratiei a devenit episcop de Hermopolis (1822); In vremea regelui Carol al X-lea a exercitat functia de ministru al Afacerilor ecleziastice $i al Instructiunii publice (1824-1828). Dupa abdicarea regelui Carol al X-lea a plecat la Roma, apoi s-a atasat casei contelui de Chambord, find Insarcinat intre 1833-1838 cu educatia $i formarea spirituals a acestuia. 8 Chambord, Henri de Bourbon, duce de Bordeaux, conte de (1820-1883), cunoscut $i apelat de regalisti drept Henric al V-lea sau Henri de France; numele de Chambord, I-a preluat de la cel al castelului $i domeniului Chambord, capodopere a arhitecturii franceze renascentiste, ce i-au fost donate in 1821 prin subscriptie nationals" 9 Levis, duce de ; probabil fiul ducelui Gaston de Levis (1764-1830), scriitor $i om politic francez. io Locmaria, Noel Marie Victor du Parc, conte de (1792 ?), nobil francez devotat ramurii varstnice a Bourbonilor; s-a preocupat, alaturi de alti legimitisti, de educatia contelui de Chambord; I-a insotit pe acesta in caletoriile de studii in Virile Europei, intre care $i Imperiul habsburgic.

-

848

www.dacoromanica.ro

I

In aceasta calatorie, ca §i in toate peregrinarile care urmara, el i§i facu o lege din a vizita pe oamenii distin§i din fiecare Cara §i locurile consacrate printr-o mare amintire. [...] In anul urmator (1839) contele de Chambord pleca la inceputul lunii mai, cu ducele de Levis, generalul Latour-Foissac I I, care comanda la regiment sub Imperiu §i contele de Locmaria, pentru a vizita Ungaria. La 9 mai, el era la Carlstadt" bis,

p.142

urmand apoi frontierele Slavoniei militare el asista la manevrele regimentelor granicere§ti cantonate pe Sava12, Uma13 §i Ku 1pa14. El se opri la PetrovaradinI5, ora§ istoric, langa ale carui ziduri printul EugeniuI6 cuceri, la 16 august // 1716 o victorie decisiva asupra marelui vizir Sari-Ahmet17. Conte le de Chambord, urmand itinerariul pe care §i-ltrasase anterior, traversa Sem lin, loc destul de important din cauza comertului sau cu turcii §i sosi la Belgrad, ora§ celebru prin numeroasele asedii pe care le-a sustinut. Aici Youssouf pa§aI8,

p.143

invingatorul de la Missolonghi19 ii facu onorurile citadelei. Printr-un singular concurs de circumstance §i ca urmare a acestei lungi succesiuni de razboaie, care in primii ani ai acestui secol, adusesera pe francezi in aproape toate provinciile lumii, aici fuse un soldat de la a16 -lea de husari, mult timp prizonier la /1 ru§i §i apoi in serviciul lui Youssouf pa§a, care aduse onoruri Printului. Transilvania,

Valahia fusesera parcurse succesiv: locurile istorice, stabilimentele interesante, nimic nu fusese uitat din aceasta excursie rapids. Daca printul vroia sa vada totul, el avea o mare aglomerare de populatii in jurul lui; numele marii familii units timp de atatea secole la numele Frantei §i-a *tat prestigiul in Europa; §i la aceasta predispozitie binevoitoare, veni curand sa se alature un sentiment personal pentru contele de Chambord. La un banchet care i s-a dat in Transilvania, dupa vizita sa la minele situate in vecinatatea lui Abur" Este vorba de Marie Victor Nicolas du Fay, conte de La Tour Maubourg, zis Foissac (1768-1850); fost general gi aghiotant al lui Kleber in Egipt, in timpul primului Imperiu napoleonian; a intrat apoi in serviciul monarhiei de Bourbon restaurate. Dupl 1830 i-a urmat pe Bourboni in exil §i in 1835 a fost guvemator" al ducelui de Bordeaux, conte de Chambord; a revenit in Franta in anul 1848. bis Numele german al localitatii Karlovac din Croatia. 12 Sava, rau in Serbia. 13 Uma, rau in Croatia. 14 Kulpa, rau in Croatia. 15 Petervaradin, cetate, ora, azi in Serbia. 16 Referire la Savoia, Eugeniu de (1663-1736), principe, feldmarepl qi generalissim al armatei imperiale in razboiul din Banat impotriva turcilor (1716-1718). 17 Autorul se referil probabil la Ali pap (Silandar, Damad, Sehid) mare vizir otoman, care a cazut

atunci in lupti la Belgrad (1839). 18 Youssouf pap, comandant militar. 19 Missolonghi = Messolongion sau Mesolonghi, vestita localitate din Grecia unde s-au dat cateva batalii pentru independents ale grecilor impotriva turcilor; dupa a doua batalie din 1823, in mai putin de un an avea sa moard aici poetul englez Byron, raliat grecilor.

www.dacoromanica.ro

849

p.144

Bonca (920 $i Sibiu21, seful deputatiei care mergea inaintea printului, facu in mijlocul aclamatiilor toastul urmator in Latina:

Pentru onoarea, pentru gloria ilustrului reprezentant al acestei antice rase care a dat ateitia regi Frantei ci un sfdnt Bisericei. Este bine de a-i intlimpina asY'el nefericirea Si exilur.

Dupd ce a vizitat toate locurile interesante din Croatia, Slavonia, Serbia, p.145

Transilvania si Ungaria, contele de Chambord se duse la Viena unde fu primit // cu

zel afectuos de calm familia imperiala. El vizita in solitudinea sa pe arhiducele Caro122, acest nobil adversar, care scria lui Napoleon frumoasa scrisoare, ce incepea

cu aceste cuvinte: Majestatea Voastra mi-a vestit sosirea sa cu lovituri de tun". Acest ilustru capitan se intretinu mutt timp cu el (contele) despre razboaiele Imperiului.

20 Localitate fantezisti din Transilvania; posibil a fi Abrud. Denumirea maghiara find AuruBanya sau Abu-Banya. 21 Hermanstadt.

22 Carol de Habsburg, zis arhiducele Carol; (Florenta 1771Viena 1847); al treilea flu al imparatului Leopold al II-lea; unul din cei mai buni generali austrieci, find Insarcinat dupd Austerlitz cu reorganizarea armatei imperiale; retras din activitate dupa batillia de la Wagram (in 1809) avea sa se preocupe de scrierea unor lucrari de strategie militara si de istorie.

850

www.dacoromanica.ro

TANCSICS MIHALY (1799-1884)

Tancsics Mihlay, una dintre male figuri ale revolutiei maghiare din 1848, s-a niscut la 29 aprilie 1799 in satul Acs-Teszer (comitatul Veszprem, in Ungaria transdanubiana). Parintii 1-au dat sa fnvete

meserie si era calla de lesator cand, la varsta de 19 ani, s-a inscris la Preperandia din Buda. Dupa absolvirea anilor de studii a functionat ca profesor in orasele Kecskemet (in Campia maghiara) si Nitra (azi in Slovacia). Toad viata a luptat cu condeiul pentru democratizarea patriei sale. in 1846 a fost inchis,

pentru delicte de press, la Buda, de unde a fost eliberat de popor, in ziva de 15 martie 1848, cand izbucnekte revolutia.

In acelasi an este trimis ca deputat in diets tarii. Sub regimul de teroare care a urmat dupa revolutie, deli a stat toad vremea ascuns, a continua[, prin scris, sa indemne tineretul Ia lupta pentru libertate. in 1857 a fost amnistiat, dar in 1860 tribunalul militar I-a condamnat, pentru vina de lezmajestate, la 15 ani de inchisoare. Peste 7 ani i s-a iertat restul de pedeapsi si a parasit inchisoarea pe jumatate orb.

Anii de batranete i-a trait in saracie cumplita. Moare in 1884, la Budapesta. Adeptii lui, organizati in Societatea Tancsics" i-au ridicat, in cimitirul unde a fost inmormantat, un monument funerar, in 1898. Tancsics a fost un scriitor fecund. A scris manuale scolare, lecturi pentru tineret, studii politice, dintre care merits sa fie semnalate (redand titlurile in romaneste): Opiniile unui detinut despre libertatea presei (Paris, 1844, ed. II, Londra, 1846, trad. germ. Pesta, 1848) $i Cuviintul poporului este cuvdntul lui Dumnezeu (Budapesta, 1848).

in perioada 2 aprilie-29 decembrie 1848 a redactat saptamanalul politic Murikasok Ujsaga" (Ziarul Muncitorilor) aparut la Budapesta.

Opera completa s-a tiparit sub titlul: Tancsics Mihaly miivei (Opera lui Mihaly Tancsics), Budapesta, 1873-1885, in 12 volume. Lucfarile cu caracter politic si social apar in vol. VIIIIX: Ce este socialismul s= ce este comunismul? Ce sunt republicanii rosii si ce vor?; vol. X: Regalisti si republicani; vol. XI: Vocea poporului. In relatarea de mai jos, autorul ne iniatiseaza Clujul din prima jumatate a secolului at XIX-lea, punand fats in fats aristocratia ingamfata, dar de un nivel cultural destul de redus, care ocupa locuintele din centrul orasului, $i populatia de muncitori de Ia periferie, care locuieste in pesteri scobite in coastele Cettituii.

TANCSICS MIHALY Calatorie in Mransilvanial [...] Cand calatorul, venind de la Budapesta, soseste la Cluj, la dreapta li la stanga vede cocioaba alaturea cu drumul, in sfarsit vede femei $i fete sau ca sa spun mai pe scurt: femei, care in fats $i in spate au catrinte de land impodobite, dupa care se poate sti ca sunt romance. Aceasta nu face cea mai placuta impresie calatorului, care de multe on a framantat in minte ciudateniile din patrie si se apropie cu inima calda sa imbratiseze pe compatriotii vecini. Deci nici in atat de slavitul §i vestitul Traducerea s-a facut dupa originalul maghiar, publicat in Hazai utzoh Erdelyben, Cluj, 1941, p. 92 si urm. I

www.dacoromanica.ro

851

p.92

Cluj nu sunt maghiari? A$a ofteaza la inceput, dar patmnzand mai inauntru, la pod,

da peste maghiari. Ceea ce este de speriat aici nu este orasul insu$i, ci satul cu numele Mana$tur, care se impreuna cu el. Numaidecat dincolo de pod, suntem in Cluj. $i aici, ca §i in alte orav, pe la mijloc trece drumul, de amandoua partite sunt casele. [...] Daca un calator merge pe jos in ora$, cand ajunge in piata, la capatul strazii dinauntru a Manasturului"2, s-o is la dreapta §i numaidecat da de vestita casei a picioarelor, unde $ezand in strada i§i scoate cizma care poate ca s-a rupt in timpul

calatoriei pe jos, $i aceasta

P.93

i

se carpe$te pe loc. $i pentru ca drumecul

nerecunoscator sa nu greseasca aceasta casa, socotesc ca e mai bine sa-i amintesc sa -$i indrepte pasii intr-acolo, unde vede o multime de tot felul de oameni, murdari, pociti $i slino$i, intrand §i iesind sau cascand gura pe afara. E adevarat ca priveli$tea e nitel respingatoare, dar n-are a face, caci a intrat in obisnuinta [...] La prima ochire, am gasit ca ceea ce este mai insemnat in Cluj este faptul ca pe strada, adica in piata, // este $i un institut de petecit cizmele, dar Para nici o fabrics sau atelier; ceva asemanator cu aceasta nu am vazut in alte orase. Plata nu este perfect patrata ci mai mult dreptunghiulard, caci doua laturi sunt mai lungi, doua mai scurte. Am stat un timp pe ganduri, ce sa descriu mai intai, dar facand cativa pasi am hotarat sa descriu fireste pavajul, caci pe acesta cutreiera omul piata. Despre acesta, adica despre pavaj, pe scurt doar atat: e mai rau decat cel din Buda. Biserica principals, adica biserica episcopala, nu este chiar in mijlocul ci aproape de casa picioarelor". E scandaloasa pozitia acestora, una langa alta. Biserica e inconjurata de cateva..cladiri, ateliere urate, bodegi, $etre cu tuica $i alte cocioabe fara nici o frumusete. Intr-adevar, este ceva de admirat! Am spus de mai multe on unora §i altora ca ar trebui daramate cocioabele

pocite din preajma bisericii, sa nu slutim piata de altfel frumoasa $i superba catedrala; dar totdeauna am primit raspunsul ca nu se poate, caci chiria pentru pravaliile din cladirile care inconjoara biserica serveste pentru intretinerea bisericii!" Atat de mult s-a inradacinat in oameni ideea ca aceste cocioabe §i $atra de aici nu pot fi daramate, ca aproape ma compatimeau de cite on aduceam vorba

despre asta $i le era mils ca pot fi atat de naiv incat nu intelegeam imposibilitatea ei // [...] p.94

Centrul orasului este inconjurat cu zid gros de piatra, care are mai multe porti: a Mana$turului, a Ulitei Fanului, a Turdei, a Ulitei din Mijloc, a Ulitei Unguresti $i a Podului. Fiind astfel ingraditi, suntem nevoiti sa petrecem un timp sau sa zabovim sau, pe ardeleneste: sa .yedem. Dar Imi va da multi bataie de cap unde sd ayez pe cititori, pans le in$ir lucrurile de seams din centrul orasului. 0 class poate ocupa loc in casind, daca este actionar sau oaspe in vreun chip oarecare. Alta 2 Exists gi o strada dinafara a Mana§turului".

852

www.dacoromanica.ro

class poate intra la Tivoli, pe care este usor sä-1 gaseasca in fata strazii Bisericii, mai precis: tocmai langa grajdul principelui. 0 a treia class poate §edea in vestita casa a picioarelor" pomenita mai inainte sau in apropierea ei. Cafenele nu sunt, micile

carciumi nu le cunosc, iar han este unul in centrul orasului, dar in acesta putini cititori pot sa intre. In privinta imobilelor din ora§ nu vom zabovi mult, caci lasand la o parte

liceul, colegiul reformat, sala de dans a orasului, resedinta gubemului si casele particulare ale familiei Horvath, 'huffy, Josika, // este compus numai din case

p.95

foarte mici, cu un singur etaj. Numele strazilor sunt alese foarte nenorocit, sau asa

a fost randuiala soartei; anume, ca strada pe care sunt cucemicii frati calugari, liceul, guberniul, casa comitatului, teatrul, colegiul reformat §i biserica for principals, locuintele profesorilor reformati, tipografia, sa se numeasca Farkas utca" [...] mi se pare nitel curios! In privinta partii vii din centrul orasului adica a locuitorilor [...] §i aici, ca §i alte ora§e, locuiesc doua feluri de oameni: adica aceia care nu sunt multumiti cu soarta for si aceia care sunt multumiti cu ea. Eu, ce-i drept, n-am cunoscut nici o fiinta creata de Dumnezeu care sa facd parte din acestia din urma, dar un cunoscut oarecare, care cunoa§te foarte bine pe

locuitori, adevereste Ca sunt intr-adevar cateva exemplare. Toata populatia din centrul orasului poate fi impartita in diferite clase [...] Una din clase este aceea care are bani, alts class este aceea care n-are bani; acestia din urma iara§i se pot imparti in urmatoarele subdiviziuni: a) cei care sunt ei in§isi pricina ca nu au bani; b) cei care nu sunt ei in§isi pricina ca nu au bani; c) dar sunt si de aceia care vor sa faca pe altii sa creada ca ei au bani [...] In privinta limbii, Clujul este locuit de cloud feluri de oameni: maghiari §i germani, caci numele strazilor este scris in doua limbi: ungureste §i nemte§te; caci ar fi greu de presupus ca §i inscriptia nemteasca sa fie tot pentru maghiari [...] Poate Ca ungurii sufera de boala de nevindecat sa le scrie toate in doua sau mai multe limbi. Am mai putCa aminti, ca exceptie, si pe aceia care nu-§i bat joc de armeni si -i considers oameni la fel cu ei, dar numarul acestora este de altfel mic. In privinta felului de trai se aseamana cu locuitorii celorlalte ora§e europene: cei care au o stare mai buns, sau o mai duc inca, fac vizite in carete pompoase, sau la plimbare aratanduli luxul, se culca tarziu, iau masa tarziu, cineaza tarziu §i numai tarziu bags seama ca nu au nimic sau' Ca sunt datori pand dupa urechi §i ca au mai putin decat nimica. // In zadar s-ar cauta vreun semn intim sau caracter specific maghiar in afara de limba: caci se iau dupa tot ce este la mods in ora§ele europene. Un sentiment mai ciudat §i mai putemic nu s-ar putea na§te usor intr-un om care vine de la Pesta, cu o simtire mai buns §i cu o inima mai calda, decat faptul ca aici aude doamnele vorbind numai ungureste §i la Inceput crede ca este vrajit. Dar acest sentiment frumos se schimba in durere, adica it doare sufletul ca trebuie sa se

bucure ca limba maghiara e la mods undeva! Dar Incep §i aici sa se www.dacoromanica.ro

853

p.96

bucure ca limba maghiara e la mods undeva! Dar incep si aici sa se frantuzeasca, sa se nemteasca [...] dar sarmanele au intarziat, caci incep acum, cand cei din Ungaria au trecut incetisor marea criza, incep sa se desmeticeasca; dar nu-i nimica, ungurii trebuie sa incerce toate felurile de maimutareala, deci ei trebuie sa o incerce si pe aceasta, oriunde ar locui si oricat de tarziu, caci nu vor sa se dezvolte prin ei insisi! Despre cultura for 1111 vorbesc, este greu de definit aceasta, mai curand ma

folosesc de o pilda din care cititorii pot sa traga concluzia. Cand joaca oarecari actori neindemanatici maghiari sau da un concert vreun violonist din tara, nu se duc la spectacol, daca insa vreun scamator strain isi arata acolo indemanarea, teatrul e plin burduf. Aceasta le arata destul de bine gustul. Imi aduc aminte ca odata si-a aratat mestesugul un scamator pe care eu I-am vazut odata la Pesta, in cartierul Terezia, acolo unde isi intind setrele saltimbancii de trei parale si atat de plin era p.97

teatrul Ca altii n-ar mai fi incaput. S-au stins lumanarile si a fost apoi comedia! Clujenii isi aduc bine aminte [...] Oh, cate as mai putea scrie despre locuitorii din centrul orasului, un volum intreg, ba chiar un volum mare, daca nu chiar cloud! Faptele omenesti sunt de cloud

feluri: bune si nebune si numai despre cele din urma as putea scrie, pentru care Societatea de Stiinte mi-ar putea da un premiu de doua sute de galbeni, dar nu scriu, pentru ca ar trebui sa spun adevarul si oamenii nu-1 iubesc si s-ar mai isca si alte

piedici. Acum sa iesim din cetate, pentru ca cititorilor sa nu li se urasca de atata sedere si plimbandu-ne sa ne aruncam privirea si in suburbie. Fiindca in ulita Manasturului de afara este grciclina popularci, mergem acolo mai intai, unde putem vedea mai multe feluri de lucruri. Indata ce paseste calatorul strain in gradina, la stanga este o casa mica, in care copiii orfani luati in ingrijirea Asociatiei Ferneilor tes paturi; aceasta se numeste Institut. Ceva mai inauntru la stanga, in gradina propriu-zisa, apare inaintea ochilor vizitatorului atent o coloana comemorativa care sfinteste locul unde imparateasa a trecut cand a umblat prin Ardeal3. Mai departe la capatul gradinii, adica pe malul Somesului, trei institutii vestesc progresul Clujului: Prima o scoala de inot, a doua o baie, a treia o piva de panura. Natura a croit frumos tinutul Clujului, dar harnicia si indeletnicirea omului n-a facut nimic sau foarte putin pentru a-1 infrumuseta, in afara de oarecare oranduire a micilor gjadini ale familiilor Josika, Schultz si Inca ale catorva, in intreg Clujul mi s-au parut mai romantice casutele barlog sapate in coasta Cetatuiei4, cand seara micile opaite palide privesc din ele peste Somes si de multe on m-am gandit

ca aceia care acolo sus zgandara opaitul din cand in cand, sunt mai fericiti in barlogurile for deck orasenii care locuiesc sub ei, fiindca, in simplitatea for fireasca 3 Este vorba de Carolina Augusta, ImparAteasa Austriei care, ImpreunA cu sotul, imparatul Francisc I (1792-1835), a vizitat Clujul in 1817. 4 Cetatuia se OA In partea de nord-vest a orasului, peste Somes.

854

www.dacoromanica.ro

$i multumiti, nu ravnesc lumina $i stralucirea desarta a acestora. Oh, cat m-am inselat! Am dorit sa vad mai de aproape barloagele, ceea ce, in afarsit, mi-a si fost dat [...] Voi scrie de un barlog: Este sapat in stalled atat de incapator, incat

oamenii scunzi nici nu trebuie sa se apiece pentru a intra inauntru, cand pasesc pragul; dar mai multi pasi nu poate face, caci pe de o parte este vatra sau mai bine zis cuptorul taiat in stanca, in care incape o oala de mai mult nici nu e nevoie pe celalalta parte este patul, adica banca de pima astfel scobita §i cioplita in cavitate, ca sa se poata culca pe ea; mai departe nu se poate merge, nu se poate pasi,

usa nu se deschide de tot, pentru ca dupa ea este un dulap sau lads, in care iii tin hrana. Lang cuptor mai este una, aceasta serveste ca masa. lata intreaga casa si toate mobilele. Dar de ce nu este fericit omul care s-a nascut §i traieste intr-o astfel de vizuina intreaba in sfarsit cititorul curios sau i-o fi cuprins §i pe ei mania ajungerii mai sus? Poate ca lumina infumurata i-o fi orbit, le-a rapit linistea

§i

pacea

sufleteasca?" Nu, nu din pricina aceasta sunt ei nenorociti, ci pentru ca nu poate incapea in mintea for pentru ce trebuie sa plateasca §i ei atat cat cei care, jos in vale, locuiesc in case mai incapatoare si mai frumoase si care au o gradinita, Care nu sunt

nevoiti pe vremea alunecoasa sa-si care pe deal lemnele de foc, care nu cad pe stanca asa de pared sboare creierii din teasta. Aceasta ii chinuieste, de aceasta nu sunt ei multumiti.

Coborand de pe deal, imi picura din cand in and cate-o lacrima mare din ochi.

www.dacoromanica.ro

855

VINCENT OTTO NOLTE (1779-1856)

Vincent Otto Nolte s-a nascut la Livorno pe 21 noiembrie 1779. Era fiul negustorului John Henry Nolte. A invatat la un pension particular din Germania, iar la 16 ani a intrat ca ucenic la firma din Livorno a unchiului sau; dar, neintelegerile cu acesta lipsa de apetenta pentru activitatea eomerciala 1-au facut pe

severul sau tats sa-1 cheme la Hamburg si sa-1 tint sub drastica supraveghere in propriul birou de contabilitate, unde tanarul Nolte a deprins subtilitalile negustoriei. In 1804, and afacerile pateme incepusera sa nu mai fie rentabile, intra in serviciul firmei Labouch6 si Troteau" din Nantes. De atunci incepe o perioada de aproape 50 de ani de constante calatorii prin lume. In 1805 trece oceanul pentru a media exportul de argint mexican. Curand $i-a luat cetatenia americana $i s-a stabilit, pentru scurt timp, la New Orleans, unde achizitiona marfa pe care o expedia ulterior in Anglia. In 1809 s-a intors in Europa pentru a cauta fondurile necesare deschiderii unei afaceri pe cont propriu in New Orleans. In 1812 a revenit in acest cosmopolit oral american pentru a-5i incepe negotul, dar chiar atunci a izbucnit razboiul dintre Anglia si State le Unite, iar blocada navala instituid i-a oprit transporturile. Totusi, a continuat sa van& bumbac, la Pensacola, partenerilor britanici. In 1814 se inroleazii in militie gi participa la batalia de la New Orleans, unde trupele americane, conduse de generalul Andrew Jackson, ii infran' g pe englezi. Nolte furnizase baloturile de bumbac ce an folosit camarazilor sai americani la construirea de parapete. In 1815 s-a reintors in Franta pentru a -ui reface legaturile comeciale neglijate in timpul campaniei. Are ocazia sa viziteze campul de lupta de la Waterloo. In 1820 s-a insurat cu Lisida Feve, cu care a avut cinci copii. S-a reintors la New Orleans si a continuat, cu succes, negotul cu bumbac pane la 1826, cand scaderea dramatica a pretului acestuia it

duce Ia faliment. Revine in Europa pentru

a-$i

rezolva problemele financiare. La Londra este

incarcerat mutt timp in inchisoarea datomicilor si este dat in judecata de creditorii neonorati. Procesul dureaza mull timp. Iii incheie toate afacerile din America $i, in 1829, parasete definitiv orasul New

Orleans pentru a se stabili la Paris. Aici ajunge fumizor al Garzii Nationale, careia ii vindea anne cumparate din Rusia. Un timp afacerea prospera, dar in 1834 are iar greutati financiare $i in 1837 ajunge, din nou, la inchisoarea datomicilor, uncle este tinut trei luni. In 1839 intentiona sit reinceapa o afacere in Statele Unite, dar este obligat sa paraseasca, in grabs, Cara pentru a scapa de urmarirea

creditorilor. Revenit in Europa intreprinde calatorii la Venetia apoi la Odesa, ca angajat at firmei Grant, Brothers & Co". Dotat cu talent literar si fluent in multe limbi de circulatie, a avut $i o activitate publicistica. Spirit combativ, a semnat pamflete si note critice la adresa concurentei sau a dusmanilor din New Orleans. Bun observator at starii financiare si comerciale din locurile vizitate sau din cele unde iii stabilise antrepozitele, a dat la lumina rapoarte si studii economice de valoare. Dar lucrarea cea mai importanta este volumul memorialistic publicat, cu trei ani inaintea mortii (survenita la Paris pe 19 august 1856), in 1853, Cincizeci de ani in ambele emisfere. Cateva pagini sunt dedicate calatoriei pe Dunare $i, apoi, cu carute de posts de la Galati Ia Iasi, in drumul spre Odesa, in 1840. Chiar dace succinte, informatiile furnizate de el sunt pertinente si, uneori, foarte amuzante. Vorbind despre vajnicii surugii care conduceau, cu mare viteza, caruta de posta un cos pe patru roti" ii considers, in mod gresit tali, deli din descrierea vehiculului, a cailor pipemiciti dar rezistenti si a comportamentului calaretului, surd la once rugaminte de a-si incetini cursa, este evident ca acestia erau romani neaosi.

Nolte s-a bucurat de ospitalitatea consulilor britanic

$i

rus, cel dintai oferindu-se sa-1

insoteasca pane la urmatoarea statie de posts, spre a se asigura ce va primi caii potriviti, iar cel de-al doilea, oferindu-i un dineu $i intretinandu-1 in chip cordial in conversatii intelectuale. Momentul cel mai penibil $i mai ridicol se desfasoara la carantina ruseasca de la Sculeni unde, obligat sa se dezbrace part la piele, calatorul depune juramant in fata unor ofiteri rusi de stature herculeana pe care,

856

www.dacoromanica.ro

totusi, in acea stare de umilitoare goliciune, are taria sa-i ironizeze aratandu-le spatele atunci and se apleaca a ridice crucifixul de pe dusumea.

Ajuns la Chisinau, Nolte este *ocat de rigiditatea administratiei militare ruse§ti

si

binecuvanteaza valorile democratiei americane, cu care se deprinsese in timpul indelungilor sale sederi in Lumea Noua. Traducerea de fate s-a facut dupa versiunea engleza a originalului in limba germank ce a vazut lumina tiparului in 1934, la New York, sub titlul The memoires of Vincent Nolte. Reminiscences in the Period of Authority Adverse or Fifty Years in Both Hemispheres §i a fost publicata de Adrian-Silvan lonescu, sub titlul Experienta carantinei dundrene in notele de voiaj a doi calatori americani: Vincent Otto Nolte si Valentine Mott, in Studii si materiale de istorie moderns ", t. XVII, 2004, p. 57-69. Dumitru Vitcu ii acorda lui Vincent Nolte cateva randuri in volumul sau Relatiile romdnoamericane timpurii. Converge*. Divergente (Editura Albatros, Bucuresti, 2000, p. 34). Pentru biografia autorului au fost folosite informatiile din studiul introductiv al volumului mai sus amintit si American National Biography editat de John A. Garraty si Mark C. Carnes (New York, 1999, vol. 16, p. 484-485).

VINCENT OTTO NOLTE CAlatmia mea la Marea Neagral Eram doar de cateva zile in Trieste cand domnii Grant m-au rugat sa merg la Odesa, la Marea NeagrA, in interesul for caci nici dl Hay, nici dl More, membri ai firmei, nu doreau sA se clued unul din motive familiale; celdlalt de teams ca va fi retinut prea mult. [Urmeaza cateva lamuriri legate de motivul acelei calatorii: trimiterea unor importante sume de bani drept avans pentru achizitionarea unor marl cantitati de cereale, insa transportul nu mai sosea si exista temerea cA fondurile ar putea fi

-

p.446

pierdute. Vincent Molte a plecat spre Viena dar, pe drum ii dispar actele si este obligat sa astepte primirea altora]. M-am bucurat de intarzierea de la Viena pe care nu o vazusem niciodata si care este un loc incantator pentru straini. Am luat un vas in josul Dunarii sa merg la Odesa prin Galati, Iasi, Basarabia si Rusia Meridionala. In aceeasi sears am ajuns la Presburg [Bratislava]. Nu am putut trece pe langd campul de lupta de la Wagram

pe care Napoleon a castigat o mireasa de la vechea case de Habsburg' fa'ra a-mi aminti acele zile de restriste. Dar rapida schimbare de peisaj m-a facut sa uit de Napoleon si de Wagram, mult inainte de a ajunge la Presburg. La Pesta am dat de targul anual. [...] [Urmeaza o scurta descriere a targului unde se adunasera 20 000 de strain si 15 000 de care pline cu marfuri]. La Pesta nu se vedeau urmele inundatiilor din 1838. A avut prilejul sa vadA pregatirile pentru inceperea lucrarilor la podul de otel, lung de 1 500 picioare, ce avea sa lege malurile fluviului intre Buda $i Pesta. Pe I Traducerea s-a facut dupa The memoires of Vincent Nolte. Reminiscences in the Period of Authority Adverse or Fifty Years in Both Hemispheres, New York, 1934, p. 446-451. 2 Autorul se refers la batalia de la Wagram din 6 iulie 1809 in care armatele franceze au infrant trupele austriece aflate sub conducerea arhiducelui Carol de Habsburg. in anul.urmator Napoleon I s-a insurat cu Maria-Louise, film imparatului Francisc I.

www.dacoromanica.ro

857

p.447

vasul pe care se imbarcase se afla §i un nobil rus, printul Galitin, insotit de secretarul ski, un literat francez, pe nume Wail lex, cu care Nolte se imprietene§te]. La Orsova Veche am stat o zi pentru descarcarea vaporului, ceea ce mi-a dat posibilitatea O. vdd Mile de la Mehadia. Acestea se afla pe malurile Cernei, la circa

cinci mile departare, iar drumul trece prin bogatele §i incantAtoarele paji§ti ale Dundrii, presdrate de ruinele unui vechi apeduct cu arcade inalte de 35 de picioare. Satul Mehadia se afla intr-una din cele mai adanci vdi ale Europei, unde arcadele apeductului lui Traian Inca se vdd. Te imbdiezi in ceea ce a mai ramas din templele romane ale lui Hercule i Esculap, iar aleile sunt pline de gust §i pitore§ti; iar acela care nu le viziteazd cand are ocazia, pierde o mare placere.

Dimineata, n4te ambarcatiuni cu fundul plat erau pregatite sd ne ducd la Orsova Noud 4i la Portile de Fier, printre ale cdror pereti stanco§i, clocotitoarea

Dunare, a cdrei latime s-a micprat la 200 de picioare, trebuie sdli scurgA nestdpanitul uvoi i unde este nevoie de multA grijd 4i pricepere din partea p.448

barcagiilor2. De cealaltd parte a portilor am aflat un alt vas care ne-a dus la Galati prin Vidin, Giurgiu, Silistra §i Braila, faimoasd pentru cerealele ei. // Aici am sperat

a gAsesc un mijloc de transport corespunzdtor pentru Iasi; dar caruta de posts ruseascd este doar un cc§ pe patru roti, in care cufdrul tau trebuie sd sluj easea de bancd. Opt cai cam de mdrimea cainilor din Newfoundland erau inhamati la aceasta. Vizitiul era tintuit undeva in fatd i dupd ce am plAtit anticipat i am luat chitantd pentru caldtoria de treizeci de leghe pa'riA la Iasi, am plecat pe aici incolo, la galop,

surugiul neprivind vreodatd in jut Cand caii sunt osteniti, imediat sunt prin0 4i inhAmati altii, de pe camp, iar galopul continua. Singura to racoritoare este un pahar cu apa cerut cu stdruintA la coliba vreunui evreu moldovean. Vai tie dacd nu vorbe0

rusqte, pentru el surugii nu vorbesc altceva. Un englez cand a facut a doua oars aceasta caldtorie, ca un substitut pentru rusd, a tras cu pistolul la urechea surugiului sdu cand a voit sd-1 opreascd. Printul Galitin, care 14i adusese propria calea§cd, a fost indatorat cu doudzeci §i patru de cai, 0 scrisoare de la dl Grant ma recomanda consulului britanic Cunningham, un fost functionar al dlor Grant. Cand a venit sd ma insoteased i s-a uitat la coul i la cei opt ponei ai mei a zis: ;,Dumnezeule, nu! Asta n-o si to tins. Trebuie sa iei mica mea trdsurd de cAlAtorie". Imediat a trimis dupA aceasta o trasura dragutd i comodd pentru cloud persoane §i si -a formulat intentia de a merge cu mine o poVit

-

3 Zona aceea era foarte periculoasA: in seara zilei de 14 iunie 1839, o nava urcand pe Dunare dinspre Orsova spre Drenkova se rastoarna in amonte de Siicnitza, in dreptul targului Serinia, la o jumatate de oil. de Drenkova. Din cei 25 de pasageri 5i membrii ai echipajului aflati la bord sunt salvati

doar 5: americanii Swords, Bennet, col. Ireland 5i cap. Joseph si cubanezul Betancourt. Printre cei inecati se numara consulul austriac la Salonic, de Stainiberg, secretarul $i cei doi servitori ai sai, scotianul Allen Roberts din Glasgow, doi americani: Mr. Chamberlayne din Philadelphia si It. Pirie din regimentul 9 Infanterie si doi germani neidentificati. Rapoarte consulare engleze, Robert Colquhoun catre Lordul Palmerstone, Orsova, 25 mai 1839 in Public Record Office, Foreign Office, Turkey, dos. 78/363, f. 57-61.

858

www.dacoromanica.ro

pentru a se asigura ca imi primesc caii de schimb. De ce? am spus, am o chitanta". Da, a rdspuns, totusi dacd un curier guvemamental ar aparea si ar vrea cai si nu este nici unul in grajd, i-ar lua linistit chiar pe ai tai. Aceastd treabd nu-i este, totusi, facutd unui consul britanic, multumitd Lordului Palmerston"3. Dupd trei leghe am fost ajuns din urma de Galitin, care m-a pus sa schimb locul cu secretarul sau care, find om tandr, a zis a poate suporta mai bine oboseala. Seara am ajuns la Iasi si pasapoartele ne-au fost vizate de consulul general rus4, care era fiul dramaturgului Kotzebues si avea o sotie dragutd din Mannheim. La Sculeni, la cloud leghe de Iasi, era o carantind unde se statea paisprezece zile; dar lumea era lased a facd doar zece zile din ea in locul mentionat. El ne-a spus ca locuinta sa ne era totdeauna deschisd. Ne-a dat un dineu in casele de la tarn si cloud' petreceri in casa lui din oral. L-am incantat cu buna cunoastere a pieselor tatalui sau; iar cand am plecat mi-a dat o schitd a monumentului de la Mannheim facutd de

sotia sa. Pe ea a scris Souvenir d'amitie" // . Am ajuns la Sculeni seara, pe o ploaie teribild si mi s-a spus ca poarta lazaretului este inchisa. I-am spus unuia dintre ofiteri, care vorbea frantuzeste, ca nu

putea fi nici o diferentd dacd eram primit atunci sau dimineata. S-a consultat cu ceilalti si apoi, ridicand din umeri, a spus ca nu poate indica regula. Nu era nici un han in vecindtate, pentru addpost asa ca mi-am luat riscul de a petrece noaptea in ploaie. Totusi, cand a ajuns printul Galitin, influenta lui a deschis usile pentru amandoi.

Am trecut in camera de control unde ni s-a poruncit, mai intai mie, sa ne dezbracam pand la camasa si pantaloni si sa mergem in odaia urmatoare. Aici am gAsit patru sau cinci uriasi ofiteri rusi si tot atatia angajati si mi s-a ordonat sa ma dezbrac complet si, intr-o stare de totals nuditate, sa jur ca timp de paisprezece zile nu ma apropiasem de nici un bArbat sau femeie pe care o suspectam de a avea ciuma! Acest juramant trebuia depus pe crucea Sfantului Andrei care se afla pe podea $i, infuriat, mi-am intors dosul la ofiteri and m-am aplecat sa o ridic. Dupd aceea mi-a fost data apd caldd, curatd, si o flanela, carnasi de panzd, izmene si o carnasd de noapte si mi s-a ardtat locul de cazare. Tandrul meu print, care vAzuse acest fel de juramant, a declarat solemn ca nu se va supune vreodatd; dar print sau 4 Henry John Temple, viconte Palmerston (1784-1865), om politic britanic. 5 Wilhelm de Kotzebue (1813-1887), diplomat rus. A fost consul general al Rusiei in Moldova.

Avansand pe scara ierarhica ajunge ministru plenipotentiar la Dresda 0, apoi, la Berna. A avut i o activitate literary demnA de amintit: in 1857 public, Ia Berlin, Riimanische Volkspoesie, antologie tradusa dupi culegerile lui Vasile Alecsandri; in 1862 scoate, Ia Leipzig, volumul de nuvele originale Bilder un Ihizzen aus der Moldau i, in acela0 an, romanul Laskar Piorescu, inspirat tot de moravurile moldovenilor, printre care trAise §i pe care ii observase 0-i cunoscuse cat se poate de bine. 6 August Kotzebue (1761-1819), dramaturg german. A intrat in serviciul Rusiei activand ca diplomat (1781-1817). Autor de drame §i de comedii de moravuri (Mizantropie si pocciintcl, 1789).

www.dacoromanica.ro

859

pA49

nu, a fost obligat sa o faca. Cand am intrat in propria camera am izbucnit Intr-un ras greu de stapanit. Asa ne-am petrecut cele patru zile de carantina. Am mers spre Chisinau in mica mea trasura, prin paduri si trecatori de munte.

Mersesem aproape sapte leghe fara a fi vizibil vreun semn de sosea: iar surugiul meu habar n-avea de drum sau de tinut. In sfarsit, in departare am vazut o coliba

p.450

golasa incununata de un monument si cu o coliba la baza lui. Am intrebat si am aflat ca aici si-a pierdut viata Potemkin6, favoritul Ecaterinei7, in drumul sau din Crimeea la Iasi. Printesa Branicka8 nepoata sa care it insotea, ridicase acest monument. [...] [Urmeaza un scurt pasaj in care memorialistul mediteaza asupra nimicniciei

omenesti, in fats monumentului comemorativ al unui om atat de mare ca printul Potemkin, pierdut in mijlocul pustietatii si arar vizitat de cineva]. Mi-am amintit de o calatorie peste Muntii Aleghani din 1811-1812 si, la fel ca atunci, si acum am facut, cu o mina de plumb pe o bucata de hartie, o harts a drumului indicat de paznicul monumentului, marcand rascrucile cu o cruce si cotiturile cu un semicerc, si asa am ajuns la Chisinau pe la opt seara. Aspectul pe

lumina al acestui loc mi-a dat o idee asupra guvernarii militare rusesti. Toti

p.451

functionarii municipali erau militari si, cu cat vedeam mai multi cu atat inima Imi tresalta pentru aerul de libertate al Americii, a carei civilizatie, deli lasata sa se dezvolte singurd, a depasit-o cu mult pe aceea ale carei temelii le-a pus Petru cel Mare. Doua zile mai tarziu am ajuns la Odesa si, prin nemasurati nori de praf, am zarit pentru prima data- Marea Neagra [...]. [In continuare sunt date amanunte despre indeplinirea misiunii comerciale pentru care facuse aceasta calatorie].

7

Grigori Aleksandrovici Potemkin (1739-1791), feldmaresal ruso-otoman, favorit al

imparAtesei Ecaterina cea Mare. 8 Ecaterina II (1729-1796), imparateasi a Rusiei (1762-1796). 9 Branitka.

860

www.dacoromanica.ro

FRANCES ANNE VANE

Marchiza de Londonderry (?-1865)

Lady Frances Anne, fiica lui Sir Vane-Tempest si a Anei contesa de Antrim, a fost cea de a doua sotie a lui Charles William Stewart Vane, marchiz de Londonderry, cu care s-a casAtorit la 3 aprilie 1819. impreund cu sotul ei, a intreprins in toamna anului 1840 o calatorie in Orient. Cei doi s-au imbarcat din 'Viena, la 14 octombrie 1840, la bordul steamer-ului Galatea", pe Dunare, cu destinatia Pesta, avand ca tovardsi de drum pe urmatorii calatori: un compatriot, Napier, apoi ca strain, un demnitar turc, Emir pap, ce-si facuse studiile si se inapoia in patrie, un (Alter din Wurttemberg, baronul Taubenheim, trimis in Siria spre a achizitiona cai pentru suveranul sau, un colonel austriac, un medic turc poliglot, mama contesei de Konigsmarck, sotia rezidentului prusian la Constantinopol, o modista francezi si o tiara din Viena, mergand la Galati, unde urma sii se casatoreasca cu viceconsulul austriac din acea localitate. Ajunsi in capitala Ungariei, calatorii sunt transbordati, la 18 octombrie, la bordul vasului cu aburi Zriny'', un steamer de 80 de cai putere, ce facea cursa pe Dunare pans la schela Cladova, unde urma o noun transbordare a pasagerilor la bordul vasului Pannonia", cu un tonaj de 36 cai putere. Navigand pe noua ambarcatiune, in conditii destul de mediocre, drumetii s-au oprit, la 26 octombrie, la Giurgiu. De acolo au mers mai departe trecand pe la Silistra si Braila si poposind la Galati in ziva de 28 octombrie. Sotii Londonderry au fost gazduiti In casa maiorului Skeletti, ce comanda regimentul incartiruit in oras, in asteptarea vasului Ferdinand", ce urma sd-i transporte la Constantinopol. imbarcarea a avut loc in ziva de 5 noiembrie, calatorii parcurgand Dundrea, pans la varsare, pe bratul Sulina si apoi navigand pe Marea Neagra pAna la Constantinopol, unde au ajuns dupd cateva zile. Cei doi turisti englezi s-au inapoiat la 5 februarie 1841 la Napoli, cdliitorind prin arhipelagul grecesc din Marea Egee si trecand si pe la Atena. Sotii Londonderry au tinut jurnale separate de drum, in care si-au impartasit impresiile asupra locurilor vizitate. Lady Frances Anne Si -a descris calatoria pe Dundre intr-o lucrare intitulatd Narrative of a visit to the Courts of Vienna, Constantinople, Athenes, Naples etc., aparuta la Londra in 1844. PreocupatA numai de persoana ei 5i domicil' de a cAlAtori in conditii cat mai confortabile si rapide,

marchiza de Londonderry a acordat prea putina atentie pitorescului locurilor pe care le-a strabatut, inchinand doar cateva randuri peisajului maret al Dundrii la Portile de Fier. Nu a manifestat decat dispret aristocratic pentru localitatile unde cuplul marchizal a fost nevoit sa debarce, descriindu-le in cateva cuvinte seci, pline de neintelegere $i chiar de rea-vointA.

Trufasa lady a avut aceeasi atitudine mandra Si dispretuitoare $i in prezentarea gi judecarea oamenilor cu care a venit In contact, chiar dacd unii dintre ei i s-au ardtat de un real fobs. Ca atare, relatarea marchizei de Londonderry prezinta un interes foarte relativ, limitat numai la cele cateva informatii privind conditiile in care se alatorea pe Dundre in anul 1840. Autoarea a decedat la Londra la 20 ianuarie 1865. Sumarele date biografice existente sunt preluate din The Compact Edition of the Dictionary of National Biography, vol. II, Oxford, 1975, p. 2003. Textul calatoriei marchizei de Londonderry n-a fdcut, pand acum, obiectul vreunui studiu aparte.

www.dacoromanica.ro

861

FRANCES ANNE VANE,

Marchiza de Londonderry Relatarea calatoriei pe Dunarel (1840 octombrie 22noiembrie 5) p.68

p69

La ora 12 am ajuns la Orsova3 care se afla pe tarmul romanese al Dunarii $i nu are nici o comunicatie cu malul opus, turcesc. // Am fost intampinati de agentul

companiei, care ne-a dus intr-o casa unde ni se rezervasera treipatru oddi mici pentru noi, pe cand ceilalti tovarasi ai nostri au tras la un han mizerabil. Aici se face carantina cand to intorci de la Constantinopol §i aici se afla, cam la o mils de oral, un lazaret mare. Pe o insula, in fata, este o cetate turceasca. M-am indreptat catre term $i am fost martora unei scene ciudate. Un spatiu restrans este inconjurat de o balustrade unde li se ingaduie turcilor sa debarce §i sa cumpere sau sa vanda, dar nu sunt lasati sa treaca pe ingraditura 1i chiar banii for sunt trecuti prin ape in scopul de a evita molipsirea de ciuma sau friguri. Aceasta scene avea un aspect straniu, totusi interesant din cauza noutatii sale. Timpul, in cele din urma, s-a imbunatatit §i s-a schimbat; ploaia a incetat, a iesit soarele si totul a inceput sa se Infatiseze mai stralucit [...].

Dupa ce am stat o saptamana la inchisoare, respirand vaporii si ceata

p.70

otravitoare a Dunarii, am fost incantati cand ne-am gasit intr-o coliba, pe uscat. Pentru prima data in viata mea m-am bucurat o sobs, mie care de obicei

nu-mi place, caci socot Ca intensa caldura pe care o raspandeste Intotdeauna produce dureri de cap. In dimineata urmatoare am parasit Orsova $i am facut o plimbare lunga pe term §i bineinteles am fost condusi pe soseaua care avea cele mai multe circuituri [...] Ceilalti tovarasi ai nostri aratandu-$i nemultumirea fata de gazduirea proasta de la han unde s-au putut gasi decat doua odai, una pentru toate doamnele $i

cealalta pentru domni, au fost dusi de catre colonelul austriac in casa agentului companiei §i acolo an fost bine gazduiti [...]

p.71

[Urmeaza portretul acestui agent trimis la Constantinopol pentru a-i instrui pe turci in arta militara]. Mizerabilul sat Orsova va creste probabil in importanta in anii viitori. Bai le de la Mehadia4 se afla in apropiere §i carantina, adaugandu-se faptului ca I Traducerea s-a facut dupe textul englez publicat in Narrative of a visit of the Courts of Vienna, Constantinople, Athens, Naples etc. by the Marchioness of Londonderry, London, Henry Colburn Publisher, 1844, p. 68 $i urm. 2 In ziva de joi 22 octombrie (stil nou) 1840. 3 Localitate, jud. Mehedinti. 4 Localitate, jud. Caras-Severin.

862

www.dacoromanica.ro

este o statie unde trebuie sa se faca popas, vor determina locuitorii sa cladeasca si sa se aseze aici; intr-adevar s-au $i inceput o multime de case. Totusi acum este destul de trist si nimic nu poate fi organizat mai prost decat toata aceasta

treaba. Sosind asa cum am racut joi la ora unu, am fi putut sa ne reimbarcam de indata sau sa continuum pe uscat, dar nu s-a putut din cauza aranjamentelor nesabuite si absurde care sileau pe vaslasii sau pe calauzele ce se duceau la schelele Cladova5, la cloud ceasuri departare, sa se inapoieze la Orsova inainte de apusul soarelui. Astfel se pierde o zi $i toata carantina, deli folositoare (daca este bine aplicata), este acum o farsa curata gi // o absurditate; se fac atatea comunicatii nernarturisite, incat ar fi o adevarata deceptie sa-ti inchipui ca in cazul unei epidemii reale ar exista vreo siguranta. Domnul Tomisch, agentul, o persoana foarte ceremonioasa, nu era acolo, dar o alts persoana astepta si a vazut pasagerii $i bagajele depuse in trei barci ca mai

p.72

inainte, cu aceasta deosebire ca erau mai mici, mai caraghioase $i mai barbare decat primele. Locul de sezut din mijlocul flecarei barci are sus un acoperis, dar este deschis din toate partile. Se folosesc patru vasle la un capat si doua la celalalt . Un salbatic straniu, imbracat pe jumatate, statea ghemuit la pupa

indrepta catargul. Un german batran, murdar, greoi $i importanta sedea la celalalt capat, cu o pipa enorma inconvoiata in dinti, si

potrivit vieneze. Acest personagiu avea pretentia sa ne calauzeasca si sa conduca totul; dar cum a declarat ca in acea zi, la 23 , era lung plina pe cats vreme alma-// nahul anunta lung noui la 25 , era vadit ca nestiinta lui era deopotriva cu importanta ce $i-o dadea el singur. Dupa ce am trecut de portul turcesc pe o insula mica numita Orsova Veche6, unde am zarit pentru prima oars steagul rosu cu semiluna, fluviul a ajuns intocmai ca oceanul turburat, un fel de caldare in clocote cu valuri mici, sparte, o

mare suparata, mica ce vajaia;

$i

aceasta era numita Poarta de Fier sau poarta

iadului7.

Fluviul parea zavorat de uscat datorita serpuielilor sale $i muntilor inalti si impaduriti care-1 inchideau din toate partile. Dar cu toata dragostea mea pentru lucrurile minunate (mai ales cand le povestesc eu insumi), mi-am dat seama ca realitatea nu aducea nici pe departe cu ceea ce anticipasem din lectura calatoriei

d-lui Slade

$i

arareori am lost mai alarmata ca acum, chiar

5 Schela Cladova, azi in componenta municipiului Drobeta-Turnu Severin. 6 Insula Ada-Kaleh. 7 In text un joc de cuvinte francez: La porte defer, or de 1 'Enfer. 8 Vezi Adolphus Slade, Travels in Germany and Russia. Including a Steam Voyage by the Danube and the Euxine from Vienna to Constantinople in 1838-1839, London, 1840, p. 159-161. Relatarea calatoriei lui in principate poate fi consultata in prezentul velum in versiunea in limba romans.

www.dacoromanica.ro

863

p.73

intr-o ambarcatie upara pe o mare dezlantuita. Siguranta atarna desigtur de carmuirea dibace, caci cea mai upara atingere de stanci ar rastuma barca §i atunci cel mai bun inotator nu ar putea avea nici o §ansa de scapare, atat este de puternic curentul printre aceste obstacole.

Am trecut de un sat romanesc, daca pot fi astfel numite cateva colibe p.74

mizerabile, caci nu am mai vazut niciodata o mizerie // atat de cumplita §i atata murdarie. Priveli§tea s-a schimbat §i malurile raului s-au prefacut in §es. s-au aratat o mare magazie de lemn §i o pescarie mare. In Dunare se prind moruni §i de asemenea de sturioni9 care sunt foarte pretuiti. Romanii vaneaza ur§ii,

mistretii §i lupii de care sunt pline padurile, dar sarbii nu incearca niciodata sa-i distruga. Dupa cloud ceasuri, a aparut min fata> privirilor schela Cladovei.

Pe tarmul mla§tinos era o §ura §i o coliba §i in imediata apropiere se afla Pannonia", o corabie cu aburi proasta §i mica de treizeci §i sase cai putere. Ea a salutat, s-a ridicat steagul §i am vrut sa ma imbarc direct din barci, dar, ca de obicei,

ace§ti oameni incapatanati au vrut sa ne conduca dupa placul for §i desigur ca aceasta a fost cel mai neplacut §i suparator . Apdar ei ne-au lasat pe not §i bagajul nostru pe tarm, pe o portiune de pamant neutru; cuferele lazile au fost apoi luate §i duse pe corabia cu aburi de catre un grup de barbari cu infatipre p.75

salbatica, alcatuit din romani, sarbi §i turci, §i capitanul, un italian, ma ducea pe bord cand din intamplare s-a // uitat in jur vazand pe ceilalti pasageri §i mai in urrna corabia cu bagaje cu trasurile, a exclamat: Ah, pentru Dumnezeu, e prea mult"10. Cum agentul de la Or§ova nu-1 informase despre ceea ce avea sa soseasca, el

p.76

incarcase mai dinainte patru trasuri pe bord; nu mai ramasese loc pentru altele §i nici una nu putea fi debarcata fait sa descarce toate marfurile care erau Ingramadite unele peste altele pans la jumatate din inaltimea ma§inii. In aceasta dilema el a ordonat sa se lege o bared mare in care a fost apzata caleapa noastra cat §i o trasurican , expediata din Anglia pentru Ahmed pap. In acest timp au sosit toti pasagerii §i printre ace§tia din urma, medicul turc care ducea o cutie cu ananas pentru sora sultanuluiI2, care . Spunea ca se ingrije§te de cutie ca de lumina ochilor. De asemenea a aparut Emir pap cu obi§nuitul sau sange rece13, gra sa para niciodata grabit sau nelini§tit. $i acum, cum a§ putea descrie vasul Pannonia"? In ce cuvinte a§ putea sa redau toata ororile sale? Era foarte mic, vechi §i prost // proiectat §i mai innegrit decat o corabie 9 Sterling, corect sterlet". I° Ah, per dio, e troppo! 11 tilburry.

12 Abdul Medgid I, sultan al Turciei (1839-1861). 13 Sang froid.

864

www.dacoromanica.ro

cu carbtuii. De ani de zile nu mai fusesera spalate puntile decat de ploaie §i scandurile inegale erau cufundate la colturi in murdarie §i gunoi. Cadea cenu$a in toate partite; gramezi de carbune, maldare de bagaje 4i piramide de marfa impanau toate colturile de pe punte, unde nu era nici macar o poteca pentru ca un caine sa poata trece. Acest vas mic prost fusese Limp de dougzeci de ani in debarcader §i de buns seama ca in tot acest limp §i-a adunat depozitul de murdarie. Exists, totu0, un prag al murdariei pe care nimic nu-I poate depa0 §i acesta, cred, ca a fost atins de Pannonia", deoarece n-am mai vazut vreodata un loc ca acesta 0 ma indoiesc ca vreun altul, harazit porcilor, sa fie mai rAu.

Raspunsul la toate plangerile

i

imputarile privind lipsa de confort a

navigatiei este ca aceasta intreprindere se afia, inca, la Inceputurile ei14. Dar, totgi, dupa Indurarea tuturor mizeriilor, igrasiei, murdariei, intarzierii, spatiului stramt §i proastei administratii, aceasta era o Incercare greu de suportat; §i rog sa se tins seama Ca descriind starea Pannoniei" nu m-am referit la partile ei inferioare ce mi s-a spus ca dep4esc in oroare tot restul. Acolo // se ingramadeau 40 de pasageri intr-un loc unde i 12 s-ar ti simtit prost. Evrei, turci §i cre0ini erau inghesuiti in cabine, mai bine zis vizuine, ca ni0e heringi Intr -un butoi. Lulelele, cu toate urmarile for neplacute, nu lipseau; plo§nite, purici §i daunatoril 5 mi§unau; pe scurt, ororile acestei ambarcatiuni desfid orifice descriere. Desigur, in mod firesc, se nasc greutati, dar multe din acestea pot fi evitate. Ar trebui folosite vase acoperite pentru trecerea Portilor de Fier, ar trebui sa se puns (pentru pasageri) o corabie de fier cu aburi, curata, de o suta de cai putere care sa dizloce putina apa, caci Dunarea este destul de adanca pentru ca sa permits unuia . Pasagerii ar trebui sa fie bine aranjati §i marfurile trimise prin diferite corabii. Aceste neajunsuri se datoreaza in primul rand proastei administratii

p.77

§i economiei prost Intelese. Cand am sosit pe bordul Pannoniei" am cerut sä flu condusa in cabina mea. Dar doamna nu e nici o cabina, dar Imi va face o placere sa v-o cedez pe a mea"16.

Am spus ca mi se Inchiriase una particulars §i ca o platisem acum trei saptamani la Viena i // ca prin urmare trebuie sa am una; dupa care am fost condusa Intr -o vizuina plina de lucruri murdare, dintre care cele mai murdare ale

capitanului. Era pe punte, deasupra roatei cu lopeti gi alaturi de marina §i se asemana mai mult cu o cutie de lemn sau cu un cotet de caini deck cu once alt lucru; singura deosebire pe care un dulau englez bine crescut ar fi gasit-o Intre aceasta §i locuinta lui consta ea era mutt mai murdara §i poate

ceva mai mare. 0 vizuina asemanatoare, apartinand inginerului, a fost cedata Lordului L i aici qteptam sa ne petrecem cinci zile. 14 in its infancy. 15 vermin.

16 hl limba francezA in text.

www.dacoromanica.ro

865

p.78

Cu toate acestea, suferintele noastre n-au fost totusi complete. Ziva frumoasa ne-a dat sperante ca timpul se va mentine favorabil pentru not si un soare stralucitor si un cer albastru ne va imbarbata sa suferim aceasta corvoada. N-am petrecut, insa,

p.79

mai mult de 12 ore in refugiul nostru, and a inceput potopul; ploaia s-a napustit torential si a udat totul; singura noastra consolare, cand ploua cu galeata in cabina mea nenorocita, era speranta ca ar putea ineca puricii; dar am fost lipsita chiar si de aceasta inlesnire de catre romanii cei murdari, care stergand , au adus , probabil, mai multi.// Am trecut de muntii Carpati, acoperiti cu zapada, si in ziva urmatoare, sambata 24 , am fost sustinuti in ceasurile plictisitoare cat am fost tarati prin ei de speranta de a sosi devreme la Rusciuc. Dar am fost condamnati sa fim dezamagiti. Am lasat ancora la apusul soarelui, din cauza fricii capitanului de bancurile de nisip si ne-am retras cu totii ca sa ne odihnim, asteptand cu infrigurare a doua zi. Am petrecut o noapte foarte proasta: ceata rece si deasa parea ca patrunde in

nenorocita mea locuinta si ma simteam ca si cum as fi respirat otrava si febra; nelinistea cerebrald se imbina cu suferintele trupesti. A doua zi de dimineata ne-am aflat, dupa cum a spus doctorul turc, asezati pe un prag de nisip".

Dupa trei sau patru ore petrecute in izbituri, lovituri, lasari si ridicari de ancora, eram eliberati pentru o clips, dar ne impotmoleam in cea

p.80

urmatoare. Ultima intepenire a fost mai rea decat prima si de abia in jur de ora unu am scapat si corabia s-a umit mai departe. Desigur, norocul nu ne-a suras in aceasta calatorie. Daca ne-am fi imbarcat pe precedenta sau // am fi asteptat unnatoarea cursa, am fi avut luna , un ajutor nepretuit in once imprejurare,

aici mai mult decat oriunde. Vasul nostru a navigat, de asemenea, de-a lungul malului romanesc, in timp ce celalalt mal, care este folosit in calatoriile alternative, ar fi fost mult mai interesant, iar in cazul nostru, mult mai lesnicios. Vremea proasta ne-a inmultit, totodata, suferintele. Am aflat din acel folositor manual al lui Murray", care potrivit cu experienta si observatiile mele este de obicei exact, ea doua sau trei zile ar trebui sa ajunga pentru calatoria pans la Galati, vara, si patru in iernii. Noi, vai! Am venit pe bordul Pannoniei" la 23 si nu am ajuns decat luni, 26, la Rusciuc, care se afla abia la jumatatea drumului. Trebuie sa ma corectez, cad corabia nu s-a oprit acolo, acest find pe partea bulgareasca, ci in fats, la Giurgiu, pe tarmul romanesc. 17 John Murray and son, A Handbook for travellers in Southern Germany, Albermale Street, Black & Armstron, Leipzig; Galignani Freres, Paris, 1840.

866

www.dacoromanica.ro

Aceasta localitate se afla la numai sapte ceasuri de Bueuresti, capitala tarii, care este carmuita de un domnI8, sau principe ereditarI9, numit de PoartA. lasi e capitala Moldovei. // Aceste tari au fost la inceput tributare fats de sultan, dar de la razboiu sent puse nominal sub protectia Rusiei, un termen cu talc, care inseamna ea in curand ii vor apartine20. In sfarsit am ajuns la Giurgiu si Inca si nenorocita noastra corabie cu aburi slobozit tunul cu tot atata pretuire ca si cand ar fi fost un vas cu saptezeci si patru de tunuri. Era destul de absurd sa vezi desfasurate steagurile Angliei si Turciei in aceasta asezare nenorocita si tot acest caraghioslac de culturi nationale.

p.81

Un loc mai posomorat decat Giurgiu, nu se poate inchipui; din cauza torentelor de ploaie Intregul teren se prefacuse intr-o baltoaca si cloud sure pentru marfuri erau singurele cladiri care se vedeau. Agentul companiei, domnul Stunde, era de fats si am gasit ca este un barbat foarte indatoritor destept. I-am dat scrisorile noastre, ne-am desvaluit planurile si i-am vorbit despre intentia de a trece Balcanii. Indata ne-a sfatuit la acest spunand ca nu era cu putinta pentru o doamna. El ne-a informat ea

nu erau nici drumuri, nici case, ci colibe mici unde tatal, mama, // copiii si

p.82

animalele" traiesc laolalta si unde nu putea dormi nici un calator; Ca nu se putea gasi nici came, nisi paine, nici altceva cleat oua, ea trebuia sa luam cu noi tot ceea ce ar putea alcatui o caravana si ca pierderea de vreme si cheltuiala erau incalculabile. In sfarsit ne-a spus ca un milord englez" facuse aceasta calatorie vara si ca pierduse

opt saptamani pe drum, deoarece caii erau niste animale mici si proaste, de marimea unui caine, care mureau pe drum". Am intrebat apoi daca ne-am putea duce pe uscat pans la Varna si sa fim luati acolo de corabia cu aburi in trecerea ei spre Constantinopol. El ne-a asigurat ea acest lucru este tot atat de greu, daca nu cu neputinta de a fi indeplinit la timp si am fost asadar siliti sa ne incredintam soarta Pannoniei". Agentul ne-a propus, foarte politicos, doua odai in casa lui, si am primit gazduirea lui, find prea fericiti sa fim la caldura si sa ne uscam cateva ceasuri. 0 trasura proasta, cu doi cai mici, salbatici si manata de o fi inta care arata ca un barbar, ne-a dus repede cale de trei mile pans in sat. Nu era nici un drum, nici (ogoare) cultivate, de toate partile am vazut numai // pustiu si mizerie. La sosire, ne-am luat in primire micile noastre oddi

si o bucatarie mica si cum ne adusesem de toate cu noi, ne-am pregatit cina si odihna de noapte. Nu pot sa spun ea eram comod ; paduchi de lemn si purici erau din belsug, fumul ne sufoca si caldura sobelor era dogoritoare. Totusi, 18 Tn

acea vreme Alexandru Ghica (1834-1842).

19 Inexact, domnii, find, dupa cum se oie, alesi pe vials, potrivit prevederilor Regulamentului Organic. 20 Insinuare infierand o situalie, in care Rusia turista avea o certA preponderenta pe plan politic in principate fats de Poarta otomana.

www.dacoromanica.ro

867

p.83

prin comparatie, era o voluptate sa flu scos din arestul si umezeala de pe Pannonia". Dimineata urmatoare am fost obligati sa ne sculam la 5 dimineata ti sa ne grabim cat mai repede sa ne intoarcem la bord, capitanul austriac declarand ca daca pasagerii nu sunt gata la ora 6, vasul pleaca fara ei. Aceasta nu ar fi avut darul de a ma grabi, caci stiam ea n-ar indrazni, chiar

p.84

daca ar fi avut puterea sa puna in aplicare amenintarile sale; dar mai intai nu voiam sa facem pe nimeni sa ne astepte; si in al doilea rand, not insine eram foarte doritori sa pornim si sa evitam orice intarziere. Baronul Taubenheim ne-a parasit ca sa plece mai departe, calare, cu cei trei tovarasi ai sai tineri si dintre cari unul // era medic si poet, altul

un naturalist si cel de al treilea un pictor, care facuse deja cateva schite indemanatece si peisaje. Ei au convins pe domnul Napier, un englez, care se ducea la Constantinopol, sa-i insoteasca si trebuiau sa se calauzeasca dupa imprejurari, daca vor trece Balcanii sau daca ne vor intalni la Varna, pe alta cale. Modista franceza a ramas si ea aici, pentru a se duce la Bucuresti cu modelele ei.

S-a mai lasat multa marfa; barca a doua a fost parasita, trasura noastra asezata pe bord, si astfel, find mai usori, am inaintat cu mare repeziciune.

Fluviul este aici de vreo trei mile in latime si, din cauza curentului

p.85

puternic, se cer doua ceasuri si jumatate pentru a-I trece. Am aflat ca doamna, care se ducea la Galati ca sa se marite cu consulul, isi lasase, din nenorocire, datorita unor greseli, cuferele si gateala de mireasa la Drencova21. Ea si fratele sau, un tanar cu aspect de husar, nu se puteau consola din pricina acestei nenorociri. Am trecut pe la Silistra, capitala Bulgariei22. Soarele a asfintit pe un cer de foc, dar totusi seara era // minunata.

La ora 10 sperantele noastre au fost din nou inselate deoarece ploaia a inceput sä cada iar, mai crancend decat oricand; a inundat toata coverta si a intrat in cabina mea. Dupa toate pronosticurile de vreme buns si calculele dupa lung, toate asigurarile capitanului Ca aerul fusese purificat", eram disperati cu desavarsire, deoarece apareau toate semnele unei furtuni. Fluviul era ca o mare deslantuita, vantul batea strasnic si drept in fata noastra. Dupa o noapte de suferinta, cand in sfarsit s-a luminat de zi

posomorata, in fata privirilor mele turburate; nu s-a mai vazut niciodata o 21 Localitate in judetul Caras-Severin. 22 Eroare evidenta. Orasul Silistra se afta in dreptul orasului romanesc Calarasi si nu a indeplinit niciodata functia de capitala a Bulgariei.

868

www.dacoromanica.ro

priveli$te mai trista. Bietul pa$a m-a rugat cu umilinta sa-i dau apa de colonie $i parfum ca sa -$i potoleasca durerea de cap. Era palid ca cenup $i i-am mai dat $i ni$te saruri aromatice pentru care mi-a fost foarte recunoscator. Batrana doamna invalids m-a rugat sa-i dau tabac de tras pe nas $i doctorii; $i dupa ce i-am ajutat potrivit dorintelor for felurite, am petrecut ziva cum am putut mai bine, citind $i plangandu-ma, pana ce am ajuns la Braila la ora 1 . Era Intuneric, dar am putut sa vedem ca // parea sa fie un loc mizerabil; $i ca toate aceste locuri de oprire, consta numai dintr-o $ura sau cloud, cladite pe mla$tinos. Am lasat aici o cantitate considerabila de marfuri $i dupa un alt ceas am ajuns la Galati unde nu sosise Inca vasul, cursa de Constantinopol. Consulul austriac23, un tartar foarte elegant, s-a urcat indata la bord ca sa -$i intampine mireasa. fluviului era atat de scazut, incat corabia nu s-a putut apropia de tarm, dar romanii au construit la repezeala un pod grosolan $i acum singura greutate parea sa fie numai gasirea unei locuinte. S-a spus ca aceasta era cu neputinta . Parcalabul24 orawlui a

p.86

trimis raspuns a se va gasi a doua zi o casa. Dar nerabdatori cum eram sa scapam de pe vasul in care fusesem inchi$i timp de $ase zile, aceasta parea prea lunga pentru a o a$tepta. Viceconsulul englez, domnul Cunningham25, ne-a oferit doua odai, dar cum erau ocupate de bolnavi, le-am refuzat. Hanul era numai cu numele, nefiind decat o coliba. Consulul austriac ne-a pus cu cea mai mare bunavointa casa la dispozitie; dar cunoscandu-i situatia nu am vrut sa-i primim propunerea de$i el a staruit, // spunand: Logodnica mea nu poate sa stea la mine pentru ca nu suntem casatoriti Inca". Singura persoana care ne-ar fi putut gazdui nu a vrut , anume

agentul companiei austriece, un batran ursuz, prost crescut, cu o expresie de vulpe. El avea o cash buns, dar s-a scuzat, pretextand Ca familia lui lipsea . Totu$i, vazand ordinul printului de Metternich26 s-a supus, dar nu de buns -voie $i a consimtit sa ne dea trei odai cu conditia sa ne aducem tot ce era de trebuinta $i ea nu-i vom cere nimic. 23 Christian Wilhelm Huber, consul at Austriei la Galati (8 aprilie 1839-16 ianuarie 1849).

24 The Governor, parcalabul judetului §i al orapilui, cu atributii de prefect. In 1840 era parcalab aga Vasile Ghica (m. 1882), ce demisioneazi in 1843. 25 Charles Cunningham, viceconsul al Marii Britanii la Galati (7 septembrie 1836-6 septembrie 1860) apoi consul (6 septembrie-15 decembrie 1860).

26 Clemens Wensel Meternich (1773-1859), om politic austriac, cancelar al Imperiului habsburgic (1821-1848).

www.dacoromanica.ro

869

p.87

in timpul cat se duceau aceste tratative, a sosit un mesaj foarte politicos de la maioru127 care comanda regimentul Incartiruit la Galati, care ne ruga sa venim acasa

la el. Prin urmare ne-am urcat intr-un vehicul primitiv $i am fost dui cu o mare repeziciune prin intuneric sus pe un deal si apoi jos intr-o vale, pe un teren inegal; $i dupa o scuturatura de douazeci de minute am sosit la destinatie $i am fost condusi

p.88

p.89

sus pe o scars de ate un tanar intr-o uniforms frumoasa. Aici am fost primiti si condusi in odaile noastre de catre o femeie foarte frumoasa si cu aer dis//tins, sotia maiorului28. Mi-a spus ca era italianca, dar ca mama ei era germana, ca avea rude in toate partite lumii, o sora la Viena; ca era de opt luni in gamizoand, dar Ca ea si sotul ei stateau la Iasi, capitala . Mi-a spus sa ma simt ca acasa la mine, asigurandu-ma ca era deprinsa sa primeasca straini, caci nefiind hanuri, ea intotdeauna le oferea ospitalitate. Apoi ea ne-a parasit, rugandu-ne sa cerem tot ce am dori. Curand dupa aceea a intrat o femeie moldoveanca $i a ars parfumuri. Portul ei era saracacios, dar national si ii sedea bine. 0 basma era legata in juml capului ca un turban, dar legat in fats; plete lungi ii cadeau pe umeri; si ea purta o cataveica29 sau jacbeta cu maneci despicate , captusite cu blang. Am vazut ca nu pot fl lasata singura cinci minute, caci aceasta femeie si un baiat roman au iesit afara numai ca sa se intoarca inapoi. Nu puteam sa inchid usa $i in cele din urma aceste invazii necontenite au ajuns foarte suparatoare; si mai ales in II dimineata urmatoare pe cand stateam in pat $i scriam, a intrat un copil de case ani30. Am asteptat sa vad ce voia mica fiinta, 27 Maiorul Petre Skeletti (1804-14 mai 1868), ulterior colonel. intr-o scrisoare adresata din Iasi la 25 oct./6 nov. 1840 lordului Palmerston, consulul britanic in Moldova, Samuel Gardner, ii facea cunoscut ca marchizul i marchiza de Londonderry au sosit la Galati la 28 ale ultimei i an pArAsit acest port cu destinatia Constantinopol la 5 ale prezentei luni [...] Scrisoarea d-lui Cunningham informandu-m6 de venirea marchizului de Londonderry i a familiei mi-a sosit prea tarziu spre a face vreo intampinare catre Guvern pentru primirea Inaltimii sale §i a familiei gi DI. Cunningham neflind in masura sä ofere vice-consulatul (ca re§edinta) Inaltimii sale din cauza de board intr-insul, comandantul militar din Galati, maiorul Skeletti, a primit pe inaltimea sa qi la rugamintea Inaltimii sale am avut onoarea sa cer audientg principelui domnitor in aceasta dimineata spre a-i inmana o scrisoare din partea Inaltimii sale, continand o recunoa§tere a atentiei ce i s-a acordat (in timpul qederii sale la Galati)", cf. Public Record Office, Foreign Office, Turkey, dos. 78/409, f. 138-138 v, original englez. 28 Eufrosina Skeletti (1816-11 mai 1885), nAscuta Stamatopol, cf. Mihail Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique des grandes families de Grece, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1982, p. 406. 29 catzyeka.

3° Este vorba de micul Gheorghe Skeletti (1834-1837), fiul maiorului, viitor compozitor, conform M. D. Sturdza, op. cit.

870

www.dacoromanica.ro

caci toate celelalte vizite fusesera sub cuvant de a scoate cate ceva din saltarele felurite . Dar cand in sfarit copilul s-a a§ezat jos §i a ramas cu ochii atintiti la mine, aceasta nu se mai putea indura §i am fost silita sä trimit o cerere stapanei casei, rugand-o sa porunceasca sa flu lasata singura. Am petrecut joi §i vineri, a§teptand sosirea cursei , care intarziase intr-un chip atat de neobipuit. Am vorbit despre calatoria pe uscat, dar am gasit putina incurajare ca sa o intreprindem,

pierderea de vreme §i greutatile, care g insoteau, facand aceasta aproape cu neputinta. S-a dat un bal in cinstea noastra, sub patronajul parcalabului de catre domnul Negroponte31, un negustor bogat. Lucrul eel mai ciudat era taraful de lautari care canta altemativ cu muzica militara. Era alcatuit din tigani32 §i luand in consideratie

instrumentele grote0 pe care le foloseau si ca nu invatasera niciodata o nota de muzica, am ramas minunata // auzindu-i cat de bine cantau o mazurca33 pe care am dansat-o cu mare foe. Sambata dimineata a aparut vagonul spre marea noastra bucurie. S-a dus la Braila pentru a rasa §i a lua marea §i s-a inapoiat duminica, 1 noiembrie §i ni s-a

p.90

cerut sa fim pe bord in acea noapte pentru ca sa pornim devreme in dimineata urmatoare. Greu se poate inchipui un loc mai mizerabil decat Galati. Nici o ulita nu e pavati, intregul loc este mocirlos, plin de §anturi §i locuitorii par sa fie cu totul primitivi. Orqul vechi e format numai din colibe de lut i de o campie mare sau tabard acoperita de carute mici incarcate cu grau si trase de boi. Dar comertul *i negotul se dezvolta i se tidied un orq nou pe o inaltime, unde consulii 4i au casele tor. Dar chiar si acesta este foarte saracacios si va trece foarte mult timp pans ce acest loc va putea capata o infati§are de