Cain K. Abilitatea de a citi.pdf

Kate Cain

ABILITATEA DEACITI:

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CAIN,KATE Abilitatea de a citi : dezvoltare şi dificultăţi / Kate Cain; trad. din lb. eng. de Thea Ionescu, Alexandra Sidor, Dermina Vase. - Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2012 ISBN 978-606-8244-62-4 1. Ionescu, Thea (trad.) II. Sidor, Alexalî.dra (trad.) III. Vasc, Dermina (trad.) 372.41

Ediţia în limba engleză Kate Cain Reading Development and Difficulties

ISBN 9781405151559 Copyright © 2010 Kate Cain All Rights reserved. Authorised translation from the English language edition published by Blackwell Publishing Limited. Responsibility for the accuracy of the translation rests solely with Editura ASCR and is not the responsibility of Blackwell Publishing Limited. No part of this book may be reproduced in any form without the written permission of the original copyright holder, Blackwell Publishing Limited.

Ediţia în limba română Kate Cain ABILITATEA DE A CITI. Dezvoltare şi

dificultăţi

Coperta I Carolina Banc Fotografia copertei I Voicu Bojan Paginaţie şi prepress I Kitty Bojan Lectura comparativă cu originalul [ Dumitru Dorian Editor I Diana Breaz

Copyright © 2012 Editura ASCR Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date, fără acordul prealabil în scris al Editurii ASCR, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.

Dr. Kate Cain este reader la Departamentul de Psihologie de la Universitatea Lancaster. Cercetările sale se centrează pe dezvoltarea comprehensiunii limbajului la copii, interesând-o în mod particular deficitele de la nivelul abilităţilor cognitive şi cele relaţionate cu limbajul care conduc la probleme de comprehensiune. Până acum, ea a publicat numeroase articole în reviste de specialitate referitoare la dezvoltarea limbajului şi a citirii, cum sunt Journal

of Educational Psychology, Journal of Experimental Child Psychology şi Journal of Speech, Language, and Hearing Research, a scris 15 capitole de carte şi a fost coordonator împreună cu Jane Oakhill al cărţii Children' 5 Comprehension Problems in Oral and Written Language: a Cognitive Perspective (Problemele de comprehensiune ale copiilor de la nivelul limbajului oral şi scris: o perspectivă cognitivă, 2007). Ea este, de asemenea, editor asociat la International Journal of Language and Communication Disorders şi la Journal of Research in Reading.

MANUALELE DE PSIHOLOGIE BPS

BPS Blackwell oferă o serie comprehensivă şi prestigioasă care cuprinde toate informaţiile necesare unui student pentru a urma o facultate de psihologie. Scrisă astfel încât să ia în considerare şi alte cercetări decât cele nord-americane, este prima serie care oferă o perspectivă cu adevărat internaţională. Având autorii cei mai cunoscuţi din fiecare domeniu, această serie oferă o gamă largă de titluri care merg de la nivelul introductiv către modulele opţionale din anii terminali, fiecare text conformându-se cu silabusurile corespunzătoare BPS. Nicio altă serie nu poartă ştampila de aprobare BPSl Fiecare carte este însoţită de un website, care oferă resurse adiţionale atât pentru instructori, cât şi pentru studenţi, având scopul de a încuraja gândirea critică şi oferind tot ceea ce e necesar pentru cursuri şi examene. Pentru alte titluri din această serie, vă rugăm să vizitaţi www.bpsblackwell.co.uk.

Părinţilor

mei, care m-au învăţat să citesc şi mi-au oferit plăcerea de a citi

Cuprins Prefată

Prefaţă la ediţia în limba română 1 - INTRODUCERE ÎN STUDIEREA CITITULUI Ce este abilitatea de a citi? Relaţia dintre limbajul scris şi cel vorbit Cum să studiem dezvoltarea cititului şi dificultăţile de citire Privire de ansamblu asupra cărţii

11 13

15 17

19

Recomandări

Rezumat - puncte cheie bibliografice

32 40 40 41

Definiţii

42

2 - CITIREA EFICIENTĂ A CUVINTELOR Citirea cuvintelor: evaluare şi surse de variaţie Modele ale recunoaşterii eficiente de cuvinte

45

47 60

Recomandări

Rezumat - puncte-cheie bibliografice

68 69

Definiţii

70

3 - COMPREHENSIUNEA EFICIENTĂ Ce uităm şi ce ne amintim? Coerenţa locală şi globală

Modele ale

reprezentării

textului

Rezumat - puncte-cheie Recomandări bibliografice Definiţii

4 - ÎNVĂŢAREA CITIRII CUVINTELOR Modalităţi de a citi cuvinte Abilităţi şi cunoştinţe care facilitează dezvoltarea citirii cuvintelor Fazele dezvoltării citirii cuvintelor

71

73 78 86 91 92 93 95 97

105 114

Ce factori contribuie la dezvoltarea Rezumat - puncte-cheie Recomandări bibliografice

abilităţii

de a citi?

Definiţii

5 - DEZVOLTAREA COMPREHENSIUNII TEXTELOR CITITE Relaţiile dintre citirea Olvintelor, comprehensiunea vorbirii şi comprehensiunea citirii Abilităţi şi Olnoştinţe care facilitează comprehensiunea textelor citite Dezvoltarea comprehensiunii cititului

Rezumat - puncte-cheie Recomandări bibliografice Definiţii

120 128 129 130 131 133 137 151 159 160 160

6 - DISLEXIA ONTOGENETICĂ 163 Dislexia ontogenetică: definiţii şi caracteristici 165 Teorii ale dislexiei 171 O analiză a subtipurilor: sunt toţi copiii dislexici la fel sau există tipuri diferite de dislexie? 181 Dislexia pe parcursul vieţii: precursori, compensare şi consecinţe 189

Rezumat - puncte-cheie bibliografice

194 195 195

Recomandări Definiţii

7 - DIFICULTĂŢI ALE COMPREHENSIUNII CITITULUI Ce este comprehensiunea ineficientă a citirii? Sursele eşeOllui în comprehensiunea discursului Cauzele eşecului în comprehesiunea discursului Consecinţele unei comprehensiuni ineficiente a discursului Rezumat - puncte-cheie Recomandări bibliografice Definiţii

8 - INSTRUIRE ŞI INTERVENŢIE Instruire şi intervenţii pentru citirea cuvintelor Instruire şi intervenţii pentru comprehensiunea citirii Sprijinirea şi instruirea 01 scopul dezvoltării citirii

227 229 238 246 249 250 251

Rezumat - puncte-cheie bibliografice

Recomandări Definiţii

9 - EVALUAREA ABILITĂŢII DE A CITI Aspecte ce ţin de evaluare Evaluarea citirii cuvintelor: Ce, când şi cum? Evaluarea comprehensiunii textelor citite: Ce, când

Rezumat - puncte-cheie Recomandări bibliografice Definiţii

şi

197 199 205 218 222 224 225 226

cum ?

253 255 259 266 276 276 277

10 - VIZIUNEA SIMPLĂ DESPRE CITIRE: UN CADRU GENERAL PENTRU STUDIEREA DEZVOLTĂRII ABILITĂTII DE A CITI SI A DIFICULTĂTILOR DE CITIRE . , . Viziunea simplă despre citire: o scurtă prezentare Viziunea simplă despre citire şi dezvoltarea abilităţii de a citi Viziunea simplă despre citire şi dificultăţile de citire Viziunea simplă despre citire: o evaluare Dezvoltarea citirii şi dificultăţile de citire: implicaţii Concluzii Recomandări Definiţii

Bibliografie Glosar Index

bibliografice

279 281 282 286 287 288 290 290 290 291 317 325

Prefată ,

Această

carte a luat naştere din frustrarea mea de a nu găsi un text introductiv cu informaţii recente care să servească drept carte de referinţă atunci când am început să predau un curs de nivel avansat despre abilitatea de a citi. Voiam un text care să cuprindă dezvoltarea atât a citirii de cuvinte, cât şi a comprehensiunii textelor citite, precum şi diferite tipuri de dificultăţi ale citirii, şi care să nu necesite prea multe cunoştinţe anterioare. Niciun text de pe piaţă nu se potrivea cerinţelor mele. Acestea fiind spuse, nu aş fi scris niciodată cartea pe care o căutam, fără încurajările lui Sarah Bird, înainte la Blackwell Publishing, şi ale lui Yvonne Griffiths, colega mea şi cercetător în domeniul cititului. Le mulţumesc amândurora pentru că m-au impulsionat. Le mulţumesc, de asemenea, mai multor membri din echipa de la Wiley, care m-au ajutat cu diferite aspecte ale producerii şi care au avut atâta răbdare: Andrew McAleer, Nicole Burnett, Elizabeth-Ann Johnston, Georgia King şi Annie Rose. Mulţi alţii m-au ajutat pe parcurs. Unii cu talent artistic au realizat ilustraţiile originale pentru această carte. Mulţumirile mele se îndreaptă către Dean Chesher, care a desenat ilustraţiile "Ce zi frumoasă!" şi "Ţestoasele" din capitolele 1 şi 3, şi către Avril Walton, care a realizat desenele utilizate în capitolul 4 şi desenul "Supa" pentru capitolul 9. Le mulţumesc şi lui Stephanie Guillaume, care a realizat figura pentru "Înregistrările vizuale ale limbajului vorbit" din capitolul 1, şi lui Sue Smith, de la Adult College, Lancaster, care a verificat ilustraţia BSL utilizată aici. Conţinutul, dar şi gândire a mea de-a lungul anilor, a fost inspirat de munca a numeroşi cercetători faimoşi din domeniu, iar în această carte am încercat să includ o serie de perspective din diferite laboratoare din lume. Îmi

12

Abilitatea de a citi

cer scuze pentru orice erori ale reprezentării sau interpretării mele privind munca acestora. Există mai multe persoane care au clarificat conţinutul şi care m-au încurajat pe parcurs. În special, aş vrea să îi mulţumesc lui Carsten Elbro pentru sfaturile sale şi îi sunt îndatorată lui Jane Oakhill pentru pătrunderea şi atenţia cu care a citit totul. Le sunt, de asemenea, recunoscătoare studenţilor şi asistenţilor de cercetare care au citit şi au formulat observaţii din perspectiva publicului ţintă; vreau să îi rnenţionez mai ales pe Stephanie Guillaume, Nicola Pooley, Macarena Silva şi Susannah Trotter, precum şi pe doi recenzori anonimi şi pe Martyn Barrett, coordonatorul seriei, care mi-a oferit sugestii utile pentru întreaga carte. Îmi cer scuze dacă am omis pe cineva. În final, dar nicidecum în ultimul rând, doi Placks merită menţiuni speciale: Iim, care mi-a cumpărat "Autorul, la rampă!" şi, făcând acest lucru, mi-a oferit cel mai minunat exemplu de dificultate a comprehensiunii; şi Chris, pentru că este constanta vieţii mele. Kate Cain, decembrie 2009

Prefată ,

După

la editia , în limba română

cum bine ştim cu toţii, abilitatea de a citi este crucială în societatea de astăzi. Era posibil să supravieţuieşti fără ea cu câteva secole înainte, însă în ţările industrializate din secolul XXI a nu şti să citeşti poate fi un handicap în calea dezvoltării personale. Din acest motiv, am ales să traducem o lucrare care detaliază cu succes modul în care se dezvoltă această abilitate, precum şi dificultăţile întâmpinate de anumite persoane pe traseul ei de dezvoltare. Cercetările realizate pe această temă cu subiecţi vorbitori de limba română sunt extrem de puţine. În consecinţă, am considerat a fi utilă traducerea unei cărţi care are la bază studii realizate de-a lungul câtorva decenii. Fireşte, limba română şi cea engleză sunt foarte diferite din anumite puncte de vedere. Cu toate că ambele au un sistem de scriere alfabetic, limba română are o ortografie transparentă (cum scriem, aşa pronunţăm în marea majoritate a cazurilor), în timp ce limba engleză are o ortografie opacă (relaţiile grafem-fonem nu sunt întotdeauna congruente - vezi capitolul 1 pentru detalii). Majoritatea studiilor sunt realizate cu subiecţi vorbitori de limba engleză, probabil şi datorită faptului că dislexia pare să fie mai frecventă în cazul lor datorită multitudinii de neregularităţi care apar între ortografie şi pronunţie. Totuşi, merită să menţionăm că dislexia pare să fie la fel de frecventă, respectiv să aibă aceleaşi baze cognitive şi neurologice şi în cazul limbilor cu ortografie transparentă (cum e italiana), doar că în cazul acestora tulburarea se poate masca mai bine datorită regularităţii dintre ortografie şi pronunţie (Paulesu şi colab., 2001). Pentru a uşura parcurgerea cărţii, am ales să lăsăm exemplele în limba engleză acolo unde e vorba despre fonologie, pronunţie sau cuvinte neregulate şi să traducem doar exemplele în care contează semantica. Exemplele pe care

J4-

Abilitatea de a citi

le-am menţinut în text în limba engleză sunt explicate prin note de subsol, iar acolo unde pronunţia este importantă, aceasta este trecută la note, transcrierea fonetică fiind preluată din dicţionarul on-line Merriam-Webster. În cazul în care un cuvânt dintr-un anumit exemplu are sensuri multiple, iar acestea nu sunt importante în contextul respectiv, am selectat pentru traducerea din subsolul paginii primul sens care apare în dicţionar. De asemenea, am tradus expresia ;; word reading" ad litteram ("citirea cuvintelor"), erjar dacă poate să sune redundant, întrucât se referă la acest aspect particular, şi nu la citire în general (respectiv lectură). Cu toate aceste observaţii în minte, sperăm că explicarea componentelor abilităţii de a citi, a dezvoltării lor, precum şi a dificultăţilor întâmpinate de unii cititori, împreună cu sugestiile de intervenţie atunci când acestea apar vor uşura munca celor care fie doresc să investigheze această abilitate, fie lucrează în contexte în care contribuie la dezvoltarea ei ori corectează dificultăţile de citire. În consecinţă, speranţa noastră este că această carte va fi pe de o parte un imbold pentru realizarea de studii referitoare la abilitatea de a citi în limba română, iar pe de altă parte un ghid util pentru practicieni. Traducătoarele

1 INTRODUCERE ÎN STUDIEREA CITITULUI Cuvinte cheie: limbaj scris şi vorbit • sistem de scriere alfabetic • sistem de scriere logografic • sistem de scriere silabic • design bazat pe echivalarea abilităţii de at pe antrenament citire cu vârsta • studiu longitudinalesţu".:". "'.

_

. ..... : ....... _

." .'.' {

design de cercetare;Încare performanţa unui grup'~e " copii, cum aJ"'~' acela alcîtitorilorineficienţi,este comparat cuceI aI unor copii (de regulă mai mici) care se află la acelaşi nivel al abilităţii( de citire).

cu 'vârsta design transversal

un design de cercetare în care este comparată performanţa diferitelor grupuri. dislexie ontogenetică = o condiţie în care dezvoltarea citirii cuvintelor şi a abilităţilor de ortografie prezintă disfuncţionalităţi.

fanem

frază

cea mai mică unitate a unui sunet vorbit, carepoat(! modifica sensulunui cuvânt:/kl estefonemul reprezentat de litera k încuyântul kiss, {m/este fonemui reprezentat de litera m în miss*,lfleste fonemul reprezentat de literelesh în cuvântul shop,iar/t/~,st~foriernuLreprezentat de t îr1:top~::' o unitate gramaticală formată din una sau mai multe propoziţii.

grafem

de

o literă sau ungrup litere care reprezintă un fonem, de -exemplu litera kîn cuvântulkissşi literelesh în cuvântul

,shf}p.

Capitolul 1 - Introducere în studierea cititului

43

inferenţă

procesul prin care se trece dincolo de informaţia explicită dintr-un text, pentru a realiza legături între diferitele părţi ale textului sau Între text şi cunoştinţele generale.

lexicon

depozitul sau dicţionarul mental de cuvinte~ Mai este numit şi lexicon ment~L

morfem

cea mai mică urJtate lingvistică care are înţeles într-un cuvânt. În un-read-able*** sunt trei morfeme.

,

non-cuvânt'

-

un şir de litere care nu formează un cuvânt. Este de regulă, nu întotdeaunarpronunţabil. Comparaţiblimket',care poatefi numit şi pseudo-cuvânt, cu sbkln, care nu t:ste

însă

pronunţabil în.~ba engleză.

omofone

cuvinte cu înţeles diferit, dar cu pronunţie similară, cum ar fi bark (lătrat al câinelui) şi bark (scoarţă de copac), ori buy (a cumpăra) şi bye (la revedere).

sistemul·de,s~i~ie~al~~i.~bi.' Ortogr~fi~ slÎp~rficiaIă'" (sau transparerytă)~s~eun sistelli de scri-:n:alfabetic, "în care, există~ ,relaţie~trân!5ă într~formeI(!.scrise şi pron.unţare; olt6grafiapr0fil.tld~(s(1uopa~ă).este,uns~t~1ll descriere.hlfabetic;.'înca~~llu,existăo relatie subştantiruă '

propoziţie

Întreţ()l'Ili~~e~~~,.şţPf().It~l1.t~E!:·,

". "~o :;,.,,~ un grup de cuvinte care conţine un subiect, de exemplu "prăjitura", şi un predicat, de exemplu "a fost foarte gustoasă", care trebuie să includă un verb.

recunoaşterea

abi1itatea',.de.âde~i~~.·iepr~~~Iltar~a,.ti~~i~vârit.scris'.9re

cuvintelor silabă

sistem de scriere alfabetic sistem de scriere logografic sistem de scriere silabic studii de antrenament şi de intervenţie

,

•

,

p~~te.a~.c,E!~,~~~,~,~n~~l~i~~~s,t:u:~c:t~:'_· . ".· ,,' "" ' o unitate a cuvântului care poate fi rostită fără întrerupere, alcătuită dintr-o vocală sau o vocală plus consoană (consoane). Kiss şi shop sunt exemple de cuvinte monosilabice; kissing şi shopping sunt exemple de cuvinte bisilabice. partea gramaticii care precizează ordinea.cll'vinteloI' şi a ',' ~xpr~s~I!.:~ţr~oli~~ă. _ ~,;,._."_"" un sistem de scriere care reprezintă fonemele unei limbi. _.

sintaxă

;:,,:••