Caiet de Sarcini-pavaje

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

 

LUCRĂRI DE PAVAJE

Obiectiv: MODERNIZAREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII URBANE A ORAŞULUI SÂNNICOLAU MARE PRIN REALIZAREA DE DRUMURI ORĂŞENEŞTI ŞI TROTUARE, SISTEM DE GESTIONARE A APELOR PLUVIALE DE SUPRAFAŢĂ, MODERNIZARE PARCURI 

Beneficiar: Primaria Orasului Sannicolau Mare 

1.Generalitãţi  Prezentul caiet de sarcini se refera la executia, verificarea in timpul executiei si

receptia lucrarilor de pavaje. Pavajele se executa din elemente prefabricate din beton de forma dreptunghiulara/patrata, cu dimensiuni de 30x20cm, 20x10cm, respectiv 20x20cm, culoare :brun roscat, galben, rosu, maro, orange. Se va urmarii mentinerea modelului de montare si paleta cromatica pe care o are pavajul déjà existent pe trotuarele din oras. ~ Rezistenţa caracteristică la întindere prin despicare - min. 4,0 MPa. Caracteristici fizice ~ Absorbţia de apă - ≤ 6,0 % - clasa 2 (B). şi mecanice  ~ Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ - ≤ 1.0 kg/m2 - clasa 3 (D ). ~ Rezistenţa la abraziune - ≤ 18.000 mm3 / 5.000 mm2 clasa 4 (I).

Dupa destinatia lor, pavajele vor fi pietonale si carosabile. Cele pietonale, cu o grosime de 6 cm, se vor utiliza la realizarea trotuarelor, iar cele carosabile, cu grosimea de 8 cm se vor utiliza la realizarea acceselor (pietonale si auto) la proprietati. Pavajele vor fi realizate de producatori specializati in elemente prefabricate care sunt inscrisi in Registrul unic al produselor pentru constructii conform HG nr.622/2004. Colectarea apelor pluviale de pe accese se va face prin intermediul unei rigole prefabricate carosabile, iar evacuarea se va face in santurile de pamint existente. 2.Executia lucrarilor Pavajele se vor aseza pe o fundatie de balast sau balast stabilizat cu o panta de 5%.

Inainte de realizarea fundatiei se decoperteaza stratul vegetal. Grosimea fundatiei va fi de http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

1/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

20cm pe zona pietonala, respectiv 30cm pe zona de accese. Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si executate in momentul pregatirii INFRASTRUCTURII. Panta suprafetei de finisaj (nu mai mica de 1%) trebuie sa permita o corecta evacuare a apelor superficiale. Suprafetele de pavaje se incadreaza in borduri din beton. Acolo unde pavajele se monteaza linga soclul constructilor existente sau soclul de gard existen nu se monteaza borduri ci se executa un dop mastico-bituminos intre pavaj si soclu. La racordul cu un alt sistem rutier (imbracaminte bituminoasa sau beton) delimitarea se va face printr-o bordura montata la nivelul carosabilului. Bordurile vor fi asezate pe o fundatie de beton simplu C8/10. Pavajele se aseaza pe fundatie prin intermediul unui strat de nisip de 3-4cm dupa pilonare. Pavajele se vor aseza cu interspati de cca 3mm. In timpul pozarii pavajelor nu se va deranja stratul de poza. Stratul de poza trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de pana la 8mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate. Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate. Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va rasfrange asupra intregii aranjari a elementelor succesive. Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale. Pentru nici un motiv, pe timpul operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza. Santierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa treaca peste pavajul deja pozat. Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reactii intre pavele, avand drept consecinta ciobirea muchiilor. Principalele solicitări la care este supus pavajul, în special pe suprafeţele cu trafic intens, le reprezintă cele la alunecare prin rostogolire. Aceste sarcini dinamice acţionează asupra pavelelor individuale şi încearcă să le răstoarne. Pavelele se

opun acestei mişcări de rotire prin sprijinire reciprocă, prin intermediul rosturilor. Devierea şi repartizarea uniformă a sarcinilor care rulează poate fi hotărâtor influenţată de modul de aranjare al pavelelor. De aceea, se recomandă aşezarea pavelelor astfel încât rosturile longitudinale continue să fie în diagonală sau în unghi drept faţă de direcţia principală de circulaţie.  Dupa asezarea pavajelor si baterea lor se verifica suprafata, corectindu-se eventualele denivelari. Apoi se executa compactarea cu placa vibratoare. Umplerea rosturilor dintre dale se realizeaza cu nisip. Rosturile pavajului complet montat se vor umple prin măturare şi presare cu nisip uscat de granulaţie 0,6-1,3 mm. Se recomandă http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

2/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

folosirea unui nisip de concasaj, pentru că acesta este colţuros şi fixează pavelele mai bine decât nisipul de râu obişnuit, cu granulele rotunjite. Bătătorirea (vibrarea) suprafeţei de pavaj, bine curăţată de nisip şi complet uscată în prealabil, se realizează cel mai bine cu o placă vibratoare cu dispozitiv de glisare din PVC sau cu un rulou compactor acoperit de un material sintetic, pentru a proteja suprafaţa pavajului. După aceea, rosturile mai trebuie umplute complet încă o dată, iar apoi suprafaţa curăţată. Rosturile trebuie să fie

bine umplute, pentru a se evita apariţia dislocărilor şi deplasărilor pavelelor. În final, pătura de pavaj trebuie să fie perfect îmbinată şi încadrată, din toate părţile, de pietre de margine, borduri, palisade sau ziduri. Lucrãrile de pavare se vor executa cu respectarea urmãtoarele acte normative tehnice in vigoare: - STAS 6400-84, SR 174/1-2002, SR 6978-95, STAS 863-85, NE 012-1:2007/SR EN 206-1, SR EN 1338:2004, SR EN 1338:2004/AC:2006 3.STRAT DE FUNDAŢIE DIN BALAST  Art. 3.1. Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.  El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400. 

Art. 3.2. Pevederi generale Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează în unul sau mai multe straturi, în funcţie  de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm.  Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului

caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea «Beneficiarului», verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.  In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun. MATERIALE

Art. 3.3. Agregate naturale http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

3/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm.  Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu

trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.   în conformitate cu prevederile SR 664, pct. 2.3.4.2. balastul şi balastul optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.  Tabelul 1 CARACTERISTICI

CONDIŢII DE ADMISIBILITATE  Amestec Fundaţii

optim Sort Conţinut de fracţiuni Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un)min Eghivalent de nisip Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max

Completarea sistemului

rutiere 0-63

0-63

0-63

max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75

max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90

max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90

85-92 100 Conform figurii -

80-98 100

80-98 100

15

15

30 30

30 50

30 50

Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0 -8, 8-16, 16-25, 2563, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1. 

Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt date în tabelul 2. Tabelul 2. Domeniu de Limita granulozitate

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... mm. 0,02

0-63

superioară

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

0,2 0 4 3 10

1 12 22

4 28 38

8 35 50

25 60 75

63 100 100 4/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

  Agregatul (balastul sau balastul amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul punerii în operă se va face numai după ef ectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea inginerului..  Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel: într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; într-un registru (registru pentru încercări agregate) se vor evidenţia rezultatele  determinărilor efectuate de laboratorul propriu.  3.4. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.  3.5.   în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi  depozitarea acestuia se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor

aprovizionate din surse diferite. 3.6.   în cazul în care la verificarea calităţii balastului sau balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor  calitative prevăzute.  Art.3.7. Apa Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

5/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

4.CONTROLUL

CALITĂŢII

BALASTULUI

ÎNAINTE

DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDAŢIE Controlul calităţii se face de către antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Tabelul 3 Frecventa minimă  Metoda de determinare  La aprovizionare  La locul de punere în conform  operă  Examinarea datelor La fiecare lot apro-  -    înscrise în certificatul devizionat  calitate sau certificatul de garanţie  Acţiunea,

Determinarea O probă la fiecare granulometrică. lot aprovizionat, de Echivalentul de nisip 500t, pentru fiecare Neomogenitatea balastului  (dacă este cazul ptr. fiecare sort)  Utilitate 

Rezistenţe la cu maşina tip Angeles (LA) 

5.STABILIREA DIN BALAST

STAS 4606 STAS 730 

O probă de schimb STAS 4606  (şi sort)  înaintea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteo  uzura O probă la fiecare lot Los aprovizionat ptr. fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone 

CARACTERISTICILOR DE

STAS 730 

COMPACTARE

PENTRU STRATUL

Art.5.1. Caracteristicile optime de compactare  Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de  începerea lucrărilor de execuţie.  Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:   - du.max.P.M. - greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm   - wopt. P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

6/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

S.C “PHOENIX ENGINEERING S.R.L.” 

Proiect nr. 81/2009 

P-ţa Unirii nr.3, Timişoara, tel. 0356-807628

Art.5.2. Caracteristicile efective de compactare  5.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume :  - du.ef - greutatea volumică, în stare uscata efectivă, exprimată în g/cm  - w ef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc. Laexecuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 7.2  6.PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art. 6.1. Măsuri preliminare 

6.1.1 La execuţia stratului de fundaţie din bala st sau balast amestec optimal se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.  6.1.2 Inainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.  6.1.3   înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie Ia acestea, precum alte lucrări în acest scop proiect.platformă   6.1.4  în cazulşistraturilor deprevăzute fundaţie prevăzute pe în întreaga a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr -un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.  6.1.5 In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de laborator.

Art. 6.2. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal  6.2.1. înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublu lăţimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei atelierului de compactare şi a modul de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută un singur strat, reglarea utilajelor de răspândire, pentru  realizarea în proiect grosimii se poatedinexecuta întrproiect şi pentru o suprafaţare corectă. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

7/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

S.C “PHOENIX ENGINEERING S.R.L.” 

Proiect nr. 81/2009 

P-ţa Unirii nr.3, Timişoara, tel. 0356-807628

6.2.2 Compactarea de probă pe tronsoansonul experimental se va face în prezenţa inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.   în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, anteprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume :   grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;   - condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi   intensitatea de compactare a utilajului. intensitatea de compactare = Q/S Q - volumul balastului pus în operă în unitatea de timp(ore, zi, schimb), în m ; S - suprafaţa compactată în intervalul de timp da t, exprimată în m2.   în cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.  6.2.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor . Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa. 

Art. 6.3. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal   6.3.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul  amestec oprtimal într-unui sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.  Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor  prevăzute în proiect. 6.3.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umid itatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.  6.3.3 Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea

Q/S de compactare. 6.3.4 Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca  acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându se totodată şi măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.  6.3.5 Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.  interzisă aşternerea folosirea balastului îngheţat. 6.3.6 6.3.7 Este Este interzisă balastului pe patul  acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

8/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

S.C “PHOENIX ENGINEERING S.R.L.” 

Proiect nr. 81/2009 

P-ţa Unirii nr.3, Timişoara, tel. 0356-807628

Art. 6.4. Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal  6.4.1. In timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4.   Determinarea, procedeul Frecvenţe minime la Nr. de verificare sau Metode de verificare locul de punere în crt. caracteristicile care se conf. STAS operă  verifică 

1

 încercarea Protor modifică 

2

Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii 

zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m de bandă de circulaţie 

STAS 4606

3

Determinarea stratului compactat

minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 m de strat

- 

4

Verificarea intensităţii realizări dei compactare Q/S

5

Zilnic în minim 3 puncte Determinarea gradului de pentru suprafeţe < 200 compactare prin m2  şi min. 5 puncte determinarea greutăţii pentru suprafeţe > 2000 volumice în stare uscată  m2 de strat

6

Determinarea, procedeul de Frecvenţe minime la locul Metode deverificare verificare sau caracteristicile de punere în operă  conf. STAS care se verifică 

7

grosimii

-

Zilnic

1913/13-83

- 

STAS 1913/15 STAS 12288

  în câte dou ă puncte situate în profiluri , Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al transversale la distanţa Normativul CD. 31 de 10 m unul de altul stratului de fundaţie .  pentru fiecare bandă cu lăţimea de 7,5 m 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

9/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

S.C “PHOENIX ENGINEERING S.R.L.” 

Proiect nr. 81/2009 

P-ţa Unirii nr.3, Timişoara, tel. 0356-807628

Πn ceea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi defiectometrie a capacităţii portante a drumurilor  cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.  6.4.2. Laboratorul anteprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat: compoziţia granulometrică a balastului utilizat;  - caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor   modificat(umiditate optimă, densitate maximă uscată);  - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).  7.Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare  Art. 7.1. Elemente geometrice  7.1.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevăzută în proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector  de trotuar prezentat recepţiei.  Lăţimea  stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este  7.1.2. prevăzută în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm.   Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilurilor transversale ale proiectului. 7.1.3 Panta transversală a fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pe ntru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.  7.1.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.  Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

Art. 7.2. Condiţii de compactare  Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 :  * 98 %

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

10/11

 

5/13/2018

Ca iet de Sa rc ini-pavaje - slide pdf.c om

S.C “PHOENIX ENGINEERING S.R.L.” 

Proiect nr. 81/2009 

P-ţa Unirii nr.3, Timişoara, tel. 0356-807628

Art. 7.3. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie  Verificarea denivelărilor suprafeţei de fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: -  în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de ± 2,0 cm ; -  în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilurilor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de ± 1,0 cm.   în cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei. 

Întocmit  ing. Stanciu Mihail  

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a iet-de -sa rc ini-pavaje

11/11