Bul-Feta, brânza de cauciuc

Bul-Feta, brânza de cauciuc Sinceritatea ne-ar fi pusă pe bună dreptate la îndoială, dacă am motiva acest material prin elaborarea unui manifest lansat, în premieră, împotriva prezenţei tot mai agresive şi periculoase a pseudo-brânzei bulgăreşti. Etichetată dezinvolt “specialitate bulgărească”, “brânză Feta” sau “telemea” de oaie, capră, bivoliţă şi alte mamifere, amestecul vegetarian albicios-sfărâmicios prezintă interes, deopotrivă pentru producători, comercianţi şi consumatori. Înşelăciunea e stimulată de omisiunea voluntară a informaţiilor despre produs şi de preţul atractiv: 6,5-9 lei/kg. Concurenţa neloială este săvârşită în tandem cu atentatul la sănătate, sub îngăduinţa personalului din unităţile procesatoare sau comerciale, mandatate şi pentru controlul calităţii produselor şi a siguranţei alimentare. Bine expus, bine digerat?

Cercetătorii din industria de profil concluzionează că majoritatea celor 70 de produse lactate bulgăreşti existente pe piaţa noastră au în compoziţie ulei de soia, de palmier sau de rapiţă. Cel mai adesea, pe etichetele aşezate pe cutiile îndesate cu falsuri alimentare sunt inscripţionate: brânză telemea, brânză Feta sau brânză bulgărească. Fără vreo legătură cu brânza Fetta, produs tradiţional grecesc, cu reţetă aparte şi preţ pe măsură, cea denumită pe piaţă “brânza de cauciuc” se sprijină, alături de grăsimile vegetale şi sare, pe corectorul de aciditate E 575 (glucono-delta-lactona). Chiar dacă eticheta şi documentele însoţitoare punctează grăsimile/uleiurile folosite în procesare, laboratoarele nu pot confirma întotdeauna natura botanică a grăsimii, pentru a o caracteriza nutriţional. Produsul are, însă, o densitate energetică ridicată, conferită de componenta lipidică abundentă. Tocmai pentru că se întâmplă să fie confundată cu brânza autentică, susţinem necesară promovarea insistentă a contraindicaţiei acestui fals alimentar. Pentru copii, obezi, gravide, dislipidemici sau suferizi de afecţiuni hepato-renale, cardiovasculare, cerebrovasculare şi status proinflamator, acest pseudo-aliment nu este indicat.

Fiind asemănătoare ca formă, culoare sau gust cu produsul original, unii procesatori români nu sau dat în lături de la “promovarea” unor brânzeturi fără urmă de lapte. Aceştia îi pun la colţ pe bulgari, inundând pieţele şi supermarketurile cu telemea indigenă cu 80% soia, după modelul Brânzov. Şi asta, pentru că etichetele nu spun întotdeauna ce au în spate, iar cumpărătorii (uneori, în necunoştinţă) acceptă mojicia comercială. Vreau să fur şi eu un pic

Surpriza care a determinat editarea ante-programată a prezentului comentariu este rezultatul sincerităţii unui aspirant la comerţul cu produse alimentare “bul-feta”. Se recomandă George Matei şi solicită, pe site-ul bizoo.ro, informaţii tehnice: “Cum se poate vinde brânză bulgărească într-o piaţă, fără certificat de producător? Fără să deţin animale, ce firmă sau acte sunt necesare?” (?!n.r.) Dar, acest George Matei e mic copil, pe lângă “profesionişti”. Astfel, în urmă cu mai bine de şase ani, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor se autosesiza privitor la produsul din lapte degresat şi grăsimi vegetale, ambalat şi distribuit prin reţeaua supermarketurilor Rewe Romania-XXL, de către o firmă procesatoare cu sediul în judeţul Braşov. Sub denumirea “brânză Feta”, parodia lacto-vegetariană deschidea atunci drumul brânzei fet-bulgăreşti sau bulfeteşti, produsă ulterior în mai toate zonele României. Să dăm câteva exemple chiar din această vară: La Focşani, se comercializa produsul Delikaten Lakten, sosit în magazine sub denumirea “brânză albă bulgărească”, dar fabricat în judeţul Vrancea, din grăsimi vegetale. Producţia

prolifică de rapiţă şi floarea-soarelui din 2011 va stimula probabil şi piaţa brânzeturilor din zonă. Bucureştiul expune o mare de sortimente din această categorie alimentară. Cerererea de lactate indigene şi ieftine a făcut ca paralelipipedul uleios să fie transformat, pentru consumatorii din capitală, în telemea de capră, oaie sau bivoliţă, fireşte, la un preţ apropiat de cel al uleiului rafinat. Dintre brânzeturile sosite aici de peste Dunăre, răsare telemeaua Deukates Lodgories, depistată anul acesta la vânzare. Produsul era vândut fără conţinut de lactate consacrate, conform Raportului de expertizare emis de Larex şi nu corespundea Regulamentului CE 1234/2007, privind rezervarea denumirii de “brânză”, produselor obţinute exclusiv din lapte. La Ploieşti, unde producătorii practică preţuri situate între 12 şi 25 de lei pe kilogramul de brânză autentică, opiniile cumpărătorilor sunt diferite, vizavi de prezenţa cauciucului alimentar carpato-bulgăresc. Oferit cu 9-12 lei kilogramul, produsul este cumpărat, deoarece “se poate mânca şi este mult mai ieftin”, motivează o parte dintre consumatori. Constanţa oferă, la rându-i, câte un fals, prezentat simandicos în pieţe agroalimentare, supermarketuri şi magazine de cartier. De exemplu, Delicatese Defne este unul dintre produsele lactate (sic!) cu 2,3-2,4% grăsime provenită din lapte, faţă de conţinutul lactat de grăsime înscris în documentele însoţitoare: 60%. Stimulaţi de succesul zerului de ulei botezat cu snobism, mai mulţi procesatori locali îl produc în reţete vegetale exclusiv(ist)e: Cu 0% grăsimi lactice!!! În judeţele Suceava, Arad, Bacău sau Dâmboviţa, industria “laptelui” vegetal vinde cu succes produsul Specialitate de vacă în saramură. Autoritatăţile au constatat şi devoalat omisiunea din denumire a conţinutului de grăsimi vegetale, pentru acest sortiment, prezentat în calupuri, pentru a induce imaginea bânzei telemea.

Corecţii dure, dar neasumate În prima jumătate a acestui an, ANPC a verificat peste 13 tone din această familie de “brânzeturi”, din care 82% nu se încadrau în prevederile legale. Au fost aplicate amenzi însumând peste 150.000 de lei, au fost oprite de la vânzare peste 4.000 de kilograme de produse,

dar pe rafturi sunt încă expuse produsele bulgăreşti gen Unt cu conţinut redus de grăsime 60% şi/sau brânza Delicatese Defne. Alături de acestea, alte margarine salinat-aromate, precum Specialitate cu lapte de vacă, Specialitate cu lapte de oaie, Specialitate pe bază de lapte de capră şi Specialitate pe bază de lapte de bivoliţă, sunt comercializate sub denumirile Telemea de vacă, Telemea de oaie, Telemea capră şi Telemea bivoliţă, iar, în Bucureşti, Produs de Mâncare (?!?) şi Delicatese Feria. Fără rezerve, ultimele au fost botezate Telemea Feta şi Telemea de vaci, în Bacău şi Vrancea iar, la Giurgiu, Brânza Feta Românească este, în fapt, “tradiţionala” Delicatese Feria. După cum se vede, din păcate, s-au înghesuit în putina vegetală aproape toate judeţele ţării. Interesantă, surprinzătoare şi dezgustătoare este atitudinea producătorilor bulgari, preluată stângaci şi de cei autohtoni. Procesatorii români arată invariabil spre ograda concurenţilor de la poalele munţilor Rila, dar am avut prilejul, la unul dintre evenimentele unde au fost lansate noi sortimente lactate, să cunoaştem un producător bulgar de brânzeturi. Autentic. Sosit cu caşcaval delicios, reprezentantul firmei Denito LTD, Georgi Iordanov, ne-a oferit propria impresie, pe care o credem a fi cea mai cinstită dintre toate, despre brânza bulgărească vegetală: “Sunt lacto-vegetarian, dar prefer să trec pe caşcaval, decât să mănânc aşa ceva. Cu toate că o produc şi o export!”