Bratulescu Victor - Biserici din Maramures.pdf

B�L�TIN�L �eMI8I�Nll MON�eNTeLOn ISTOnle�· AHVL XXXN

.

FASe� 107-11). Proorocul Ieremia cu inscripţia pe filac­ teră : « Bucură-te izvorul vieţii >).

inp.org.ro

B IS E RICI DE LEMN D Il MARAMURE

Proorocul Ghedeon cu inscripţia pe filac� teră : « Bucură�te roua de pre lână )}. Proorocul David cu inscripţia pe :filac� teră : « Bucură�te ladă poleită cu Duh Sfânt )}. Prooro cul Isaia cu inscripţia pe :filac� teră : « Bucură�te Dumnezeescu cărbune )}. Pe plafonul pronasului sunt zugrăviţi : proorocul Daniil , mucenica Iuliana, sf. So� fia şi mucenica Varvara. (Fig. 20). O inscripţie zugrăvită pe grinda de Sud cuprinde : ,, 1J 'n « Au plătit această tindă de o au zugrăvit jupânesele satului )} "3 pisah (am scris eu) Radu Munteanu, zu� grav )} 2. Zugrăvelile din naos, împărţite în cinci registre, cuprind scene din Noul şi Vechiul Testament, alese după cum a socotit maj bine zugravul popular. Numai acelea care privesc vieaţa lui Iisus şi Facerea lumii prezintă oarecare continuitate. Între registre sunt zugrăvite benzi în semicerc, umplute cu flori. Lângă altar un ornament în spirală . Inscripţiile care însoţesc scenele sunt cu� Iese, ca şi la alte biserici de pe aici, din texte religioase 3. (Fig. 2 1 ). În registrul al doilea, din fig. 2 1 , nr. 1 6, inscripţia care însoţeşte scena are cuprinsul

1 ui Hristos cu ucenicii )}, la nr. 24 : « Hristos au spălat picioarele ucenicilor )} ; la nr. 2 5 : « Rugăciunea lui Hs. în grădină )} ; la nr. 26 : « Sărutarea Iudei cea vicleană )} (sic.). Pct'�I(l. d e. Nord 11I '� .t �

�'> .

o o 1.. o IIL �

,2

1

2

;:j

c

" (J Lk

c

a

2. PîldQ c c.lor

J � ClorQ

h

:!

t!

ze.ee.j' "ioCire

c / n"t

f

I � I'O � r&. na

� :)..

-

1: 11" �-

'" '(f \J

�

� �

(, E t aa e

.. l> ... �

c:.in,j f." t'o a,� 1",,", , c I s", .$/0 a.,

I

Fig. 18. - Biserica din Deseşti. Picturi în pronaos.

acesta : « Sfat făcând arhiereii să răst(i� gnească) preH(risto)s )}. Tot acolo la nr. 22 : « Bătut�au pre Hs. la stâlp )}, la nr. 23. « Cina 1

1 780. Conf. şi 1. Bârlea, o. c., p. 9 1. 3 Transcrierea în cuş a numelor de sfinţi a dat loc la unele greşeli care se îndreaptă precum urmează : nr. 2 5 , * Rugăciu­ nea din Grădina Ghetsemani reg. 1, nr. 4, Teodor Srratilat. Curios numele Muchie dela nr. 1 5 . î n reg. v, nr. 33 : ) . De cealaltă parte a colinei, Adam, Grădina cu câţiva pomi este despărţită ceva mai mare, întinde mâna Evei care de rest printr'un gard de ostrete, dincolo este adusă de Dumnezeu. Lângă el inscrip­ ' de care trei apostoli dorm. tia : « O dulcele omule meu >). Supt un copac, Î ngerul apare într'un colţ sus, iar în d e pe celalt mal al râului, de care aI? vor­ faţa Mântuitorului : o mână, crucea, pi­ bit, un copil cu braţele deschise. In apa roanele, clestele, sulita, biciul, anuntând râului peşti, în văzduh păsări, pe o altă ' suferinţele �e vor ve� i. (Fig. 3 7 ). colină, un animal înaripat, iar în restul Judecarea lui Iisus si Drumul crucii sunt grădinii animale de tot felul : cai, un li­ redate cu aceiaşi naivitate cunoscută în corn care se joacă cu un câine, un cerb, toată această zugrăveală. (Fig. 38 şi 39). Cartojan, Iconografia populară românească, Viţa de Taina transformării vinului în însuşi sân­ vie 1şiN.Mântttitorul. în Al-ţă �i technică f!,rafică, Caeţul Nr. 1, gele Domnului este redata. d e ş c en � in 1 937. p p . D- 1 6:

inp.org.ro

BI ERICI DE LEM

25

D IN MARAMUREŞ

4. « O dulcele fratele mieu ( vă ?) ! Păn­ un Lup, o cămilă, un elefant cu inscripţia un Leopard, un Leu, un truce (sic) ai scos din trupuL sufletul a mieu » . H CMIW , o oaie, mistreţ, un centaur cu un arc si o săgeată, (Fig. 42). cel care apare în zodiacul ' zugrăvit la bisericile noastre, cu inscripţia : 1-lenO"" f l l '"

5. O inscripţie care nu are loc deasupra

TOJI I I HT,IK.

Pentru a se despărţi de lumea cealaltă, grădina raiului este înconjurată cu ziduri marcate cu turnuri de cetate. ( Fig. 4 1 ). Izgonirea din raiu. Dumnezeu Tatăl plu­ tind în nori, înconj urat de heruvimi şi serafimi purtând inscripţia S.S.S. adică : Sfânt, Sfânt, Sfânt, binecuvântează cu am­ bele mâini. Î n dreapta A vel se roagă în genunchi. Deasupra capului său inscripţia :

« Şi (a) primit Domnul Dumnezeu ruga şi darurile lui AveL » .

In dos, Cain este nemulţumit că i s'au respins darurile. In stânga Dumnezeu Tatăl, Adam şi Eva plângând şi îngerul care îi ia de mână spre a-i scoate afară din rai, alături scena cu şarpele care dă Evei mărul oprit. Dedesuptul scenei în care Dumnezeu Tată] binecuvintează şi poartă în medalion pe Sf. Duh în chip de porumbel , ins­ cripţia : Savaoth ispolni nebo i zemlu : adecă :

« TatăL au făcut ceriul şi lumea » . Şi în cer îngeri şi herovimi (sic) şi samfimi (sic) şi alte podoabe în cer. Şi au făcut omu pre Adamu şi paseri şi peştii şi hiara (sic) si toată hrana a omului si în sese zile au �edit şi a şaptea zii au ' o sfii�ţit (sic) şi în ceriul s'au hodenit întru slavă în veci de veci amin » . Î n registrul d e jos : Adam ş i Eva î n apă până la brâu 1 plâng la uşile raiului, ală­ turi Adam sapă şi Eva toarce ; în scena a treia Cain ucide pe AveI.

Inscripţii : 1 . « Şi aii. scos îngerul pe Adam şi Eva afară » 2. 2 . « Au zis TatăL cătră Adam de aml'i mănâncă pita cu lucrul seu » (sic) (glava 3).

3 . Din pricina unui cuer de lemn in­ scripţia în care este vorba de uciderea lui Avel apare incompletă . . . « Si când au

mers şi au omorât Cain pe Avel » .

Cain stă cu ciomagul asupra lui Avel care e trântit jos şi care rosteşte cuvin­ tele puse în inscripţia de deasupra : 1 N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească 1 . 1 92 9 p_ 50. 2 Cu acel prilej Adam şi Eva au intrat în apă spre a se pocăi.

Fig. 32 .

Biserica din Budeşti (Susani). Arhanghelul Gavriil.

-

scenei la care se referă, se întinde mai departe şi cuprinde următoarele :

« Porunci « Să iasă «Că n'a « Ş i nu-i

Dumnezeu îngerului său Adam din miu său, ţinut cuvântul mieu » . răbdai în miu nici e u » .

Î ncercări de a reda în versuri inscripţii, vom mai întâlni la bisericile Maramuresului.

inp.org.ro

,

-

26

BULETI

UL COM ISIUI II MONUME TELOR ISTORICE

Sculptura în lemn este de două feluri : ţărănească şi de caracter bisericesc ; ţără� nească la cadrul uşii exterioare cu mar�

Fig. 33.

-

două medalioane în care sunt înscrise cruci sculptate. Zona superioară în care pre� domină ca element principal cercul, zona

Biserica din Budeşti (Susani). Sf. Treime. Fragment.

ginea O funie împletită, având un număr de cinci rosete pe frisa superioară : două sculptate linear, trei sculptate în formă de raze concentrice, iar restul uşilor sculp� tate linear, în două zone despărţite prin

inferioară în care linia în zig�zag şi deri� vatele sale geometrice, rombul, triunghiul ţin locul întâiu. (Fig. 43). Sculptura de al doilea fel, de caracter bisericesc, o reprezintă uşile împărăteşt i

inp.org.ro

BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ

cu ornamentul floral care încadrează cele patru figuri de evanghelişti în patru pa­ nouri, aşezate două câte două pe fiecare canat si ' două medalioane în partea supe­ rioară, înfăţişând Buna Vestire. Spaţiul mar­ ginal, de lângă aceste n1.edalioane, este în­ tregit printr'o floare şi frunze pe un lujer. (Fig. 44).

Fig. 34.

-

l\

. , G H H r\IHilll " S I I H (\1 ,1 pli I I J KIIC � I '\ CNKiHO� CKN� �I ..\.\,

C04/\ CKO�I 1'\ 11

Adică :

3,1

Inscripţia din dosul tâmplei arată data când s'a zugrăvit altarul. Satul se mai numia şi Vinţeşti, desigur după numele unui Vin� mai vechi decât acel care, în anul 1 404, transcrie donatiunea din 1 3 6 1 1. La 1 6 1 9 se înseamnă p� un manuscris Anghe­ liot, cumpărat de Matsuţa Gavriil din Budeşti cu fiul său Taiul pentru cazul când acesta ar fi să « iară să 2 nu va fi pentru . . . » . se facă preot . .

.

Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar.

Al doilea rând de uşi împărăteşti, care formează uşa de intrare din dreapta cu ornament floral zugrăvit, cuprinde figu­ rile celor patru evanghelişti şi datează din secolul al XVI I-lea, cum o arată figurile zugrăvite ale sfinţilor şi inscripţia care în­ soţeşte banda ornamentală dela mijlocul uşilor : I

27

CK,�f 'ITS LlJiH U rp-kxo pW x,IX h: H " .

Aceste uşi le-a cumpărat Mariş Vasile cu soţia sa şi cu fiii săi, pentru iertarea păca­ telor sale; r 628. (Fig. 45).

Între cărţi o biblie dela Blaj, din 1 795 j un ceaslov de Rădăuţi, 1 745. Pe ceaslovul acesta o Însemnare din 1 745 arată numele celor cari au contribuit la cumpărarea cărţii precum şi satele de unde sunt adică : « toţi d i n B u d eşti şi d i n Vin­ ţeşti )}. Numele de Vinţ se moşteneşte în satul Vinţeşti, precum reiese dintr'o Însemnare a lui Vinţu Vascu din 1 766, pe o Evanghelie tipărită În Bucureşti la 1 760 3. urnele zugravului ni-l arată inscripţia de pe iconostas. El este Alexandru Pon c haschii 4 .

Ctitorii sunt arătaţi de aceiaşi inscripţie : popa Ionaş cu a sa jupâneasă Jura Măricuţa Ioan Mihalyi, o. c., p. 129. 2 Inttebuinţarea lui s ă din latinescul si, cu înţelesul de

1

dacă. 3

4

1. Bârlea, o. c., p. 65, Ibid., p . 66.

inp.org.ro

28

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

şi feciorii lor Vasile şi Toader şi Qri­ gore şi fătuţe Ionă » precum şi alţii « Bud Toader şi Opriş Vârtic şi Bata Ştefan » .

Sandrin şi Georgiu, lui Ladislau fiul lui Ioan Românul din Maramureş prin actul din 7 Aprilie 1402 1 şi în actele din 1405 2, 1424 3 şi 1475, 4 când

/

Fig. 35. - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar

Indemnaţi de popa Ionaş, ei au stăruit pentru zidire « si s'au zidit » biserica în 1 760, când s'a ş i zugrăvit.

Satul este pomenit alături de altele care au intrat în stăpânirea fiil or voevodului Bale : De­ rnetriu şi Alexandru, fiilor magristratului Drag :

se introduc şi alti copărtaşi ai acestor moşii şi , ai altora. In actul din 1475 apar două nume : «

L u ca

şi Ioa n mLm iţi Pinte

1 1. Mihalyi, o. C., p. 1 2 3 . 2 Ibid . , p . 135. 3 Ibi d . , p . 263. • Tbid., p . 5 2 5 .

inp.org.ro

l).

81 ERICI DE LEMN O I

MARAMURE

Fig. 36. - Biserica din Budeşti (Susani). Tâmpla.

Fig._3 7 . - Biserica din Budeşti (Susani). Spălarea picio.rrdor şi rugăciunea din Ghetsimani.

inp.org.ro

29

30

BULETINUL COMISIU I I MONUME TELOR ISTORIC E

B ISERICA DIN SÂRBI (JOSANI) Înfătisarea bisericii din Sârbi este aceea a unei 'c lădiri formate dintr'un corp de prismă asupra căreia acoperişul faţadei prin� cipale, un triunghiu aproape echilateral,

Fig. 3 8.

-

Biserica din Budeşti (Susani). Judecarea lui Iisus.

cade ca o pălărie cu marginile mari şi puţin aduse pentru a svârli departe apele ploilor ce curg din belşug în regiune. Coama aco� perişului taie baza turlei, de forma unui

Fig. 39.

Coiful se sprijină 'pe nouă coloane scunde, legate între ele prin arcuri de lemn simple. Pronaosul este îngust, naosul dreptun� ghiular, iar altarul ca de obicei, de formă poligcnală. (PI. XXI) . Laturile acoperişului au forma unor drep�

-

tunghiuri în pantă repede, cu marginea de jos răsfrântă în afară. (Fig. 47). Partea dinspre altar este alcătuită din trei feţe tri unghiulare.

Biserica din Budeşti (Susa ni). Drumul crucii.

pătrat, printr'un unghiu ascuţit ca o pană, C U . ajutorul căreia se despică un trunchiu de lemn. (Fig. 46). Turla răsare în faţă, ieşind din acoperişul de şindrilă în forma unui corp unghiular împodobit în partea de sus printr'un rând de sindrilă atârnând în forma unor zimti si a'coperită de un coif ascutit de forn{a �nei piramide cu opt laturi car� se răsfrâng, dând forma unei pălării cu marginile lăsate.

Corpul clădirii este alcătuit din bârne groase încheiate la colţuri în forma obiş� nuită, în coadă de rândunică foarte des� chisă şi bogată. (Fig. 48). Un brâu în formă de funie împletită încinge biserica, de desuptul încheieturilor de grinzi de care am vorbit mai sus. Pictura. S'a păstrat foarte bine în altar şi la tâmplă. În altar sfinţii mari ierarhi, în registrul întâiu, sunt despărţiţi între ei

inp.org.ro

BISERICI DE LEM

31

MARAMURE Ş

OI

Primul registru al icoanelor împă­ prin coloane în jurul cărora se împleteşte răteşti cuprinde icoane din secolul al coarda de viţă cu frunze, motiv foarte răspândit în aceste locuri. De sub capi­ XIX-lea. Cel de al doilea prezintă ca scenă centrală telele coloanelor se desfac arcuri care trec pe deasupra capetelor sfinţilor legându-se pe Iisus Pantocrator, având de o parte de coloana alăturată. De o parte şi de şi alta pe Maica Domnului şi pe Sf. Ioan, alta a capitelelor două flori par două iar în colţurile de sus ale jeţului arhieresc, rosete. Deasupra lor pe o bandă inscripţii doi îngeri. Grupaţi câte doi, de o parte şi ca aceasta : « SfântuL NicoLae » , « SfântuL Ioan ZLataust » , « SfântuL Domnu L nostru Is. Hs. Din coasta lui Iisus răsare o coardă de vită încărcată de struguri, se ridi�ă pe deasupra braţelor crucii din spatele lui Iisus, pentruca să se îndoaie în cealaltă parte, unde Iisus stoarce struguri în potirul ţinut de un înger, îmbrăcat în costum maramureşean. Deasupra inscripţiei acestei scene, o alta are cuprinsul următor : « Acastă (sic) aLtariu pLateată (sic) doi boeră (sic) » . Deasupra acestora, î n medalion : Sf. evanghelist Ioan, Sf. apostoL Iacov, Sf. evanghelist Matei. Cei doi evanghelişti ţin în dreapta condeiul iar în stânga, în chip cu totul stângaciu, zugravul a încercat a reda o masă şi o carte deschisă. (Fig. 49). O altă ilustratie ne arată doi sfinti ale căror v'estminte au tăie­ tur� hainelor maramureşene : Sf. Fig. 40. Biserica din Budeşti (Susani). Iisus şi viţa de vie. Grigorie Bogoslov, Sf. Ioan ZLa­ taust. (Fig. 50). Deasupra o inscripţie din alta, spre Nord şi Sud, sunt zugrăviţi cel care fotografia nu poate da decât W1 doisprezece apostoli. Deasupra acestui registru urmează al trei­ fragment : « . . cu soţia Frasina (sic) pentru ertare păcatelor » . lea registru de medalioane. Scena centrală Deasupra medalioanelor descrise mai sus, înfăţişează pe Maica Domnului cu Iisus în îngenunchiaţi în nori, încinşi la mijloc medalion şi cu inscripţia din acatist : « Bu­ peste cămăşile lor scurte, doi îngeri cu cură-te Maica Lui Dumnezeu » . chipuri naive, purtând aripile desfăcute, au Banda pe care se află inscripţia de mai câte o trâmbiţă ce pare mai mult bucium sus cuprinde numele proorocilor, aflaţi în local. (Fig. 5 1 ). medalioanele de dedesupt, care dela Nord TâmpLa. Este de remarcat că obiceiul de la Sud sunt : Isaia şi Zaharia, IezechiL şi a grupa în jurul scenei centrale a fiecărei David, Iacov şi Moisei (sic) Aran ŞI frize, restul scenelor tâmplei, era foarte SoLomon, G hedeon şi DaniiL, Ieremia ŞI răspândit în părtile Maramuresului în se­ Avacum. colul al XVI II-Ie�, iar în secolul' al XIX-lea, Pe filacterele lor întâlnim câte-un verset acelaşi obiceiu îl întâlnim dincoace de din acatistul Maicii Domnului care începe munţi la biserici ca aceea a Schitului Crasna, cu : « Bucură-te 1. la Mânăstirea Zamfira, la Scăeni, la episco­ p I. a Buzăului etc. » .

-

»

I

Aceasta aminteşte pictura bisericii din Deseşti.

inp.org.ro

32

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORIC�

Fig. 4 1 .

-

Biserica din Budeşti (Susani). Facerea lu[nii.

Scena centrală, ca şi cele din registrul inferior se desparte de rest prin două coloane împodobite cu coarde de viţă cu frunze, spre deosebire de ornamentatia co� loanelor care închid scena centrală c � Iisus

Pantocrator, în care, pe lângă frunze, apare simbolic, strugurele. Ultimul registru cu� prinde scena Răstignirii Între doi tâlhari a" lui Iisus Hristos, Însotită de Coborîrea d � pe cruce şi de Pun �rea În mormânt.

inp.org.ro

B l ERICI DE LEM

În fund si în lături răsar siluetele turnu� rilor, ascuţ ite, după cum văzuse meşterul zugrav pe la cetăţile din Ardeal, reprezen� tând cetatea Ierusalimului. Si aici ca si ' în alte părti atitudinea per� so� agiilor este convenţio�laIă. Nimic din dramatismul momentului nu se ceteşte pe figurile celor din jurul tragediei lui Iisus. Ca elemente deosebitoare, faţă de sce� nele similare din alte părţi, găsim aici nu­ mele tâlharilor. Cel din dreapta, al cărui

Fig. 4 2 .

-

33

DIN MARAMUREŞ

Pe turnul din colţ « Toate p l i n i n d u�se cel » . (Fig. 5 2 ) . O pânză mare care înfăţişează patimile lui Iisus, prin factura zugrăvelilor şi ductul literelor inscripţiilor, arată provenienţa obiectului. Pare a fi dela M untele Athos, de pe"la începutul secolului al XVII I�lea. b alta arată pe Iisus într' un medalion, înconjurat de sfinţi, stând în scaun de j udecată şi împărţind dreptatea. Cumpăna dreptăţii îşi mişcă talerele în nescris împrej ur

Biserica din Budeşti (Susani). Primii oameni.

suflet îl ia un înger, se numeşte Q hespta 1 iar cel din stânga Dejma 2 . Sufletul îi va fi luat de diavolul negru care aşteaptă în stânga lui, deasupra crucii. Numele sutaşului Longhin este dat sub forma Logvină. Î n jurul mormântului sunt grupaţi : Iosif, Maria, Maica Domnului, Ioa n şi Nicodim, iar pe tronul ridicat, inscripţia : « iară în ia d cu sufl etul ca u n Dumnezeu ; în ra i cu Tată L şi pre sca u n era i H (ristoa }se cu TatăL şi cu D u h u l » .

J Tâlharul din stânga. 2 Tâlharul din dreapta (Dizmos). Vezi şi Ecat. Piscupescu,

Litemtura slavă din Principatele Române in sec. al XV.lea, Bucureşti, 1 93 9, p . 97.

registrul de jos, cu nelipsiţii diavoli şi îngeri. O scenă murală, un sfânt în slavă, izo� lat de orice mediu, înconjurat de aureola totala naivitate a zu� de raze dovedeste ' gravului. ( Fig. 5 3 ) . Icoa na care înfăţişează pe Iisus intrând în Ierusalim este tot asa de naivă ca si ' zu� grăvelile pereţilor. Asi�lUl are cap de miel, foarte asemănător cu al Sfântului Hristofor din bisericile noastre. Planul pe care merge este mai ridicat decât cel obişnuit pentru a arăta că înaintea lui Iisus s'au asternut ' covoare . Aduce mai mult cu un podeţ � ecât cu ceea ce a vrut zugravul să arate. In poarta cetăţii un număr de chipuri 3

Bulerinul Comisiunii MonumemeloT Istorice.

inp.org.ro

V.>

.ţ...

o::J­ C

� Z

r-

C r-

O O � (j)

inp.org.ro

2

a �

o z c

�Z

>-)1

trl r­

o �

u; o-f

�

O

(TI,

_ J

Fig. 4 3 .

-

Biserica din BLldeşti (SLlsa ni). Uşa exteriOlH"ă.

Fig. 44.

-

Bi�erica d i n BLldeşti (SLlsa n i ) . U ş i l e î m părăteşti.

BIsERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ

35

naive având pălării cu blană pe . margini, însă îmbrăcaţi în costume de tăietură maramureşeană, caşi acela în care este îmbrăcat Iisus de � altfel, stau să-I primească. Fondul deschis al icoanei este împodobit, după obiceiul local, cu mari frunze de stejar. Obiceiul acesta ca fondul să fie împodobit şi cu desene era foarte răspândit în secolul al XVI I-lea, în Rusia, de unde s'a importat şi la noi, în vremea lui Matei Basarab. ( Fig. 54). BISERICA D IN S Â RBI (SUSANI) A doua biserică din Sârbi are o înfătisare deosebită de cea descris ă �ai sus. Acoperişul cor­ pului principal e mai înalt şi este însoţit de o streaşină care se leagă de acoperişul mai scund al alta­ rului şi care pare a forma un acoperiş în etaje. (Pl. XX) . Turla de formă pătrată prezintă un balconaş scund, împodobit cu scândurele ale căror capete fieră­ struite aduc a dantelă. Coiful ascuţit se termină spre vârf cu o cruce de metal iar baza lui formează si îngustă ' ' o streasină care acoperă balcona şul descris mai sus. (Fig. 55). Privită din fată biserica apare mult mai svel tă : un poliedru mai larg în partea inferioară este acoperit de prima streaşină, iar al doilea poliedru, aşezat deasupra celui dintâiu, este acoperit cu o prismă triunghiulară, care cores­ punde acoperişului principal. Din vârful coamei care pare că o spintecă în partea de jos, răsare turla ascuţită. ( Fig. 56). Tâmpla bisericii e simplă ca împodobire. Spre deosebire de altele, în jurul scenelor centrale, în fiecare panou se întâlneşte un Fig. 45 . Biserica din Budeşti (Susan;). Uşile Împărăteşti. singur personagiu sau un singur subiect. Toate scenele sunt încadrate în coloane căpăţânei, meşterul a pus ochiul lui Dum­ silnple având capitele sculptate. Sub crucea nezeu. De o parte şi alta un ornament simplă şi ea, de deasupra tâmplei, în locul vegetal sculptat a jour în formă de lujer, -

inp.org.ro

BULETI lUL COM ISIUNIl MONUMENTELOR 1 TORICE

36

înlocueşte dragonii dela alte tâmple. (Fig. 5 7 ).

Fiecare icoană prezintă în partea supe� rioară un ornament sculptat în lemn apli� cat deasupra ramei . ( Fig. 58). Icoa nele. Trei sunt mai deosebite : icoa� na Maicii Domnului, icoana Arhanghe�

Maica Domnului stă într'un jet având pe Iisus în stânga. Copilul sfânt ' binecu� vântează. ( Fig. 59). Filacterele proorocilor cuprind, ca de obiceiu, inscripţii cu versete din Acatistul Maicii Domnului. Icoa na arha ngheL u l u i M i ha i prezintă chi� pul sfântului în atitudinea obiş� nuită, aceea fixată încă în veacul al V �lea : cu aripi, cu platoşă, ţinând sabia în dreapta, ca o veş� nică ameninţare pentru cei ce ar intra necurati în biserică. Î n j urul s ă u, adică de o parte şi de alta, opt scene care înfăţi ­ şează câteva din faptele sfântului : Scoaterea din raiu a primilor oameni, despărţirea de ei, lupta cu Iacob la râul Iaboc etc. (Fig. 60). Icoana Cuvioasei

Parasc hiva .

Pe fond deschis, împodobit cu ornamente de frunze se desenează chipul Sfintei Paraschiva purtând crucea în dreapta, în stânga o creangă de flori si având pe cap cunună dumnezei� scă. În dreapta si în stânga, asezate simetric, apar � âte trei sc �ne. Începând din stânga scenele : « S ' a u rugat î n biserică » . Sfânta se roagă în ge� nunchi într' o biserică a cărei redare naivă arată calitatea zugravului. A doua scenă arată milostenia sfintei : « Au dat vestmâ ntul la săraci i » (sic) . A treia înfăţişează plecarea sfintei în pustie : « S'au băgat î n p usti e » . Cununa muce� niciei o primeşte în pustie dela Fig. 46. Biserica din Sârbi (Jasaui). Vedere din spre altar. îngerul Domnului : « S ' a u arătat î ngerul î n p ustie » . Scena este în col, lului Mihail si icoana Sf. Paraschiva. Toate ţul din dreapta. Scena următoare cuprinde au ca subie �t central unul din cele trei moartea sfintei : « S' au pristăvitu Parasc hiva » . Ultima arată găsirea moaştelor sfintei : arătate mai sus, iar de o parte şi alta, scene din vieaţa sfântului respectiv. Icoana « S'au aflat trup ul n eputred u î n gTOapă » . Inscripţia d e j o s arată p e cumpărătorii Maicii Domnului este flancată de câte sase ' prooroci pe fiecare parte, având câteo fi lac� icoanei. ( Fig. 6 1 ) . « Această sfâ ntă icoană a u cumpărat Iosip, tură, după cum urmează : Proorocul Moisi , împăratul David, proo� Ionaş şi cu so ţa (sic) sa Paşca (sic) Porfira -

TOcul Iezec hil, pTOorocul Eremia, PTOOTOcul Da n i i l , în partea dreapt� a Maicii Domnu� lui ProoTOcul ATOn, împăratul Solomon, PTOO� TOcul Iacov, proorocul Q hedi (o n ) , prooTOcul Za haria, proorocul Avacum, în stânga.

şi Iosip Iacov şi cu soţul dumnealor Văsălia Măricuţa 1 760, x11 . f-:i:! . l u na Pevrari e 1 (sic). (Fig. 6 1 ) . 1 1 760. Cu dea�ebiri de lectură la L Bârlea, o. C., p. 1 6.

inp.org.ro

BISER ICI DE LEMN D TN MARAMUREŞ

37

Însemnările de pe cărţi şi icoane arată că biserica datează cam din a doua j umătate a secolului XVI I I �lea. O pânză din biserică arată pe Iisus în slavă, zugrăvit în medalion şi înconjurat de cetele îngerilor şi ale sfinţilor. O altă pânză arată un număr de scene din vie ata ' lui Iisus. Ambele sunt de provenienţă rusească. Prin actul din 6 Noemvrie 1 405, dat la Viesegrad, moşia Sârbi Îm ­ preună cu altele : Bărbeşti, Fereşti, Călineşti, Boloteşti, Vinceşti, Văleni intră în stăpânirea lui Vint, Dragoş, Sandor şi Bud din Coseu 1 . În stăpânirea părţilor d e moşie din Sârbi se introduce, prin actul din 23 Mai 1470 Sandrin Balyn 2.

Fig. 4 . - Biserica din Sârbi (Josani). Vedere din spre altar.

După O năvală· a lui Ştefan cel Mare în aceste părţi, nobilii din părţile locului cer regelui ungur, Vladislav, să li se restitue muntii ' a căror posesie fusese turburată 1.

BISERICA D IN FERE ŞTI

Fig. 47.

-

Ca şi cele de până aici, biserica din Fe� reşti reprezintă tipul de biserică maramu� reşană. Privită dinspre altar, ea ni se în� făţişează ca îmbrăcată de acoperiş. Acesta cade pe corpul bisericii aproape aidoma gubei miţoase pe care localnicii o poartă aruncată pe umeri. Capetele coamelor se termină cu câteun con . iar coarnele însile par dinţii unui ferestrău formaţi din ;âr� furi de lănci. Un alt element de împodo� bire îl alcătuesc cele trei şiruri de găurele date în scândurile balconasului scund de sub coiful turnului. (Fig. ( 2). Însemnările de pe cărţi arată legăturile cu 11oldova, de un Maramureşean cum� pără un catavasier « a n ume ( d i n ) Ieaş (pe) ba n i mol dovenesti doi lei » 2. Si aici ca si în alte părţi d � Maramureş �ărţile de r i � tual se aduc de peste tot locul românesc : dela Bucureşti, Iaşi, Blaj , etc.

Biserica din Sârbi (Josani). Vedere.

Prin actul din 22 Mai 1475 se pomeneşte un număr de nobili români Între cari Luca şi Ioan Pinte şi Lazăr din Budeşti, stăpâni ai moşiilor din Budeşti, Vinceşti şi Sârbi 3. 1 1 . Mihal y , o. 2 Ibid., p . 50 1 . 3 lbid., p . 5 2 5 .

C.,

p.

1 32.

BISERICA D IN CORNE ŞTI Se înfătisează sveltă dar cu o tudă scundă spre de �;ebire de celelalte. (PI. IX) . Corpul tudei, peste care balconul apare 1 Ibi(! . , p . 62 . 2 r. Bârlea, o. C . , p. 1 0 1 ,

inp.org.ro

38

BULETINUL COM ISIUNII MONUME TELOR ISTORICE

În registrul supe� rior, din fig. 64, apar, amestecate cu cele care în alte locuri sunt trecute în rândul celor din Iad, grupele : « Impăra ţii » , în cos� tume de tăietură ma� ramureşană şi purtând coroane. « Impărătesel e » , în haine bizantine, « Vlă� dicii » în v e s t i mn t e arhieresti, « Pre utii » , în haine preoţeşti, cu capetele descop} (sic). .

«

Aducu pe Dom n u L U Isus l a Pilat u >}. « A c i e e Jidovi ma i mare fac u l ege pe Hs. >} . Î n această

scenă Iisus legat de mâini stă în faţa a trei arhierei evrei cari sunt aşezaţi în jurul unei mese, după chipul celor trei personagii Fig. 66. Biserica din Comeşti. Adormirea Maicii Domnului, icoană. d in icoana Sfintei Treimi. Baterea lui Iisus la stâlp, după interpre� Urmează punerea pe cruce a lui Iisus, tarea zugravului se face cu mături după căruia doi ostaşi îi bat cuie în mâini şi cum arată şi în inscripţie : « După l ege (sic) lor bat u cu metore (sic) pe Hs. >} . picioare. Între aceste scene şi cele din registrul « Bate cue p e n palme pe . . . >} . Registrul al treilea cuprins numai frag� următor se întinde o bandă decorată cu mentar în figura noastră, înfăţişează : Ridi� un motiv vegetal în forma unui lujer şer� carea la cer a Sfântului Ilie, a cărui tră� puind, urmată de o zonă decorată în puncte. sură cu patru cai este mânată de un înger ; (Fig. 72). Judecata di n urmă. judecata sfântului Dimitrie ; Sf. Dimitrie De o parte apare cumpăna dreptăţii, binecuvântează din « temniţă >} pe Nestor care aşteaptă dincolo de gratii ; Lupta lui având două talere de forma unor căldări Nestor cu Lie. -

a

1 N. Cartojan, Că1·ţi. le populare î n literatura mmânească. 1. Epo c influenţei slavone, Bucureşti, 1 929, p. 1 27.

1 Ne mai având loc zugravul a Întrerupt inscripţia aici. 2

3

De sigur : omorît. T mpăratul Bulgarilor.

inp.org.ro

BisERICi DE LEMN DiN MARAMuRE:

in care sunt aşezate două chipuri omeneşti :

Dreptatea, în talerul mai greu şi N edrepta­ tea în cel uşor. Lângă această scenă este

zugrăvit Moise, urmat de Evrei, iar deasu­ pra o inscripţie din care se mai poate ceti : « sănatate (sic) . . . tare pe ntru to ţi p e 1 754 » . D e cealaltă parte însă, printre scenele cunoscute cu cetele, numite aci neamuri, şerpueşte o scară pe care scoboară, nu urcă, după cum se obişnueşte în alte părţi, cei cari trec prin diferitele vămi, în­ soţiţi de vreun înger (îngerul fiecăruia). Fiecare este întâmpinat de câte un diavol care îi înfăţişează o tăbliţă pe care sunt înşirate faptele rele. La capătul scării un diavol duce în spate un număr de suflete. În fata lui un balaur purtând cunună îl întampin ă . Un alt diavol, mai mare, care duce cu roaba sufl e tele păcătoşilor este întâmpinat de un înger cu sabia în mână având inscriptia : « Ingerul cri ndincios (sic) . . . c u dimo n (sic) la . . . » . Pentru a fi trecute prin vămi, sufletele sunt adunate de îngeri şi aduse la intrare, de unde, fiecare cu îngerul său păşeşte mai '

Fig. 68.

-

Fig. 6 7 .

-

Biserica din Corneşri. Icoana lui Iisus.

Călineşri. Vedere generală.

inp.org.ro

41

48

BULETINUL COMIS lUNII MO UMENTELOR ISTORICE

departe. « Înger a d u na pră vamea (sic) loru » . Îngerul fiecărui suflet răspunde dia­

volului de pocăirea celui încredinţat lui, după cum arată inscripţiile însoţitoare.

Fig. 69.

-

Îngerul răspunde pentru sufletul pus sub ocrotirea lui, prin. cuvin.tele scrise pe tă­ bliţă pe care o ţine atârnând : « A u făcut rugăci une (sic) acasa (sic)

Biserica din Călineşti (Josani). Vedere.

Vama I-a. Diavolul întâmpină sufletul cu vorbele scrise pe tăbliţa pe care o ri­ dică în sus : « Acela n u îm ( blă) la beserică î n toată D umi neca şi serbatoare » (sic. )

şi multe mătă n i i c u lăcrămi şi erta t Hs. » . Vama I I-a. Diavolul : « Acela n'au scul­ tat ii. de tata-s e u şi de muma sa » .

inp.org.ro

I3fSERlcI DE tEM

Îngerul :

«

Pe batri ni pări n ţi a ţâ n ut (sic) în casa sa pâ nă lă (sic) mortă » (sic). Vama I I I�a . Lipseşte acuzaţia diavolului,

inscripţia fiind ştearsă. Cunoaştem însă răspunsul ll1.gerului, care se păstrează : « S'au spoveduitu şi a u dat milostănie (sic) si , ertat Hs. » . Vama IV �a. Şi aici lipseşte acuzaţia. Răspunsul îngerului sună : « S'ău (sic) spoveduitu şi a u

Dt

49

MARAMlJR!

Di (sic) tote (sic) s ' a u meantuit (sic) pa cătel e (sic) pă ntru pocă i n ţa sa » . - «

Cetele numite neamuri, cum am văzut, sunt : - « N eamori (sic) căLugărilor » n iamări (sic) să hastrilor (sic) n iamori căl ugări ţelor » . ( Fig. 7 3 ).

făcutu sorocu să u » . Vama V �a . Lipseşte învinui�

rea şi răspunsul.

Vama VI�a. Se poate ceti fragmentar răspunsul. «

Au posti t u Vi n eri (le şi M i er� curi l e ) [şi l �a ertat] Is. Hs: » . Vama VII�a. Din cauza unei

grinzi de deasupra nu se poate ceti din acuzaţia diavolului decât cuvântul : « mare » . Răspunsul : « A u crezut î n şapte tai ne a (sic) bisericii ş � ertat Domnul Hs. » . Vama VIII�a. Acuzaţia pare

a se referi la unele intrigi care au dus la despărţirea femeiei de bărbatul său : - « (Femeie) de (bărbat) a u despărţit » . Răspunsul : « Inai nte morte s' a ispovedit şi s'a pocăit » . Vama IX�a. « A u giurat stri� m b u şi pi (sic) frate seu (sic) la . . . datu » . Răspunsul : « O sută de L it ur� ghie au i dimitu (sic) . Vama X�a. « Acela a u mun� Fig. 70. cat u (sic) pă voameni (sic) loru şi si ngele (sic) a u varsat » . Răspunsul : « A u postit î n şepte (sic) a n i şi m ult . . . » .

-

Biserica din Călineşti (Josani). Vedere din spre altar.

Icoa nele

Sfârşitul răspunsului este acoperit d e o 1 . Sf. Dimitri e. Reprezintat foarte tânăr, grindă adăugită. poartă în dreapta o suliţă de ostaş, iar Vama XI�a. Aceasta priveşte pe preoţii în stânga o cruce mică. O tunică scurtă cari s'au însurat a doua oară. îi acoperă bustul iar pe umeri o mantie - « Popa caril e s' ă u (sic) cu alta mu� aruncată se leagă în faţă printr'un ( ere) ). nod. În jurul aureolei decoraţia este frunza de Desvil1.ovăt irea : « A u l epadat pă (sic) di nsa (sic) ş i să (sic) pocăitzl » . stejar. Colţurile icoanei sunt marcate prin Vama XI I�a . Nu se poate ceti partea câteo dungă colorată dincolo de care, în acuzatoare din pricina unei grinzi. triunghiul ce se formează, este zugrăvită o Răspunsul îngerului spune : floare. (Fig. 74). 4

B u l erinul Comisiunii Mommlen,elOT Istorice.

inp.org.ro

50

BULETINUL eO M TSrUNII M ONUMFNTELOR ISTORICE

Fig. 7 1 .

-

Biserica din Călineşri. Picturi murale. Pari mile l u i Iisus.

Fig. 72.

-

Biserica din Călineşri. Cina şi Patimile lui Iisus.

inp.org.ro

BIsERICI

2 . Buna Vestire.

Gavriil

«

DE

LEMN DiN MARAMURE:

Interior. Arhanghelul Gavrelă » , Sf. Fecioară în primul

Fig. 7 3 .

-

51

za de stejar, iar sub măsuţă , draperiile ob işnuite la biserici. ( Fig. 7 5) .

Biserica din Călineşti . Judecata din urmă.

plan, de o parte şi alta a unei măsuţe pe care se află o carte deschisă. Sus în mijloc, înconjurat de raze, Sf. Duh, în chipul unui porumbel coboară dintre nori. Elementul decorativ este [run,

3. Pogor îrea Sf. D u h . Interior. În mijloc, pe un plan mai ridicat este ase, z ată Maica Domnului în poziţie de rugă, c iune. De o parte şi alta câte şase apostoli, deasupra Sf. Duh, în chip de porumbel, 4'

inp.org.ro

52

BULETINUL COM I S I U N I I MONUMENTElOR rSToRtcE - « Pa har cu s îngel e (sic) a l u i Hristos >) . Pe laturea din stânga, şi tot într'un pot:r, apare bustul lui Iisus cu mâinile întinse, purtând inscripţia : « Pa har cu trupul a (sic) l u i Hristos >). (Fig. 78). 6. I ntrarea lui Iisus î n Ierusa l im. Călare pe asin şi urmat de apostoli, Iisus este întâm­ pinat de Evrei cu ramuri verzi în mână. Înaintea asinului, un personagiu înge­ nunchiat asterne un covor. În jurul bustului şi deasup ; a capului lui Iisus, decoraţia, care ia forma unui penaj , o alcătueşte frunza de stejar stilizată. (Fig. 79). 7. Înăl ţarea l ui Iisus la ceruri. În rândul întâiu se află M aica Domnului înconju­ rată de Sfinţii Apostoli iar în al doilea rând, în planul superior Iisus în medalion, binecuvântând cu ambele mâini este flan­ cat de cei doi arhangheli : Mihail şi Gavriil. Dedesubt şi în laturile acestui plan apar norii. ( Fig. 80).

BISERICA D IN C ĂLINE ŞTI (SUSAN l) Fig. 74.

-

Biserica din Călineşti. Icoană. Sf. Dimitrie.

iar jos Dumnezeu Tatăl ţinând lumea. (Fig. 76). 4. Botezul Dom n u l u i . În mijloc Iisus ; în loc de munţi, două turnuri străjuesc apele Iordanului care vin în formă de suvoiu. Sub picioarele lui Iisus se află zap i sul lui Adam, de sub care ies capetele de serpi. În dreapta Ioan Botezătorul poart ă o cruce în mâna stângă, iar cu dreapta toarnă apă pe capul lui Iisus. În stânga lui Iisus un înger ţine un vestmânt alb. Inscripţia de sus arată Botezul, iar o altă pe laturea de jos a ramei arată numele unui Moldo va n care v a fi plătit-o : « Această i coa nă a . . . Mol dova n u . . . >) . (Fig. 7 7 ) 5 . Triptic. Partea d e mijloc înfăţişează SE. Treime încununând pe M aica Domnu­ lui. Dumnezeu Tatăl, de o parte, Iisus Hristos cu crucea de cealaltă iar în mijloc Maica Domnului. Deasupra Sf. Duh, în forma unui porumbel, pluteşte. Pe una din cele două laturi ale tripticului, Iisus este înfăţişat în ipostasa transformării vinului pentru împărtăşanie, scena fiind aceea a cresterii vitei de vie din coasta lui Iisus. Potirul î� care stoarce vinul poartă in­ scripţia :

Mesterul lemnar a 'căutat să introducă în pl;nul bisericii unele elemente deose­ bite de cele până acuma, ajungând a-i da

Fig. 7 5 .

inp.org.ro

-

Biserica din Călineşti. Icoană. Buna Vestire.

BISERICI DE LEM

53

DIN MARAMUREŞ

forma de treflă iar altarul reducându-l cu mult prea mult faţă de celelalte despărţi­ turi ale bisericii (Pl. XXX). Privită din laturea de Vest, silueta bi­ sericii suferă din pricina ieşiturilor al că­ ror acoperiş frânge brusc panta acoperi­ sului cu care ne-am obisnuit la cele de p ână acum. (Fig. 8 1 ). Mai proporţionată apare însă din la­ turea de Sud-Est, fiindcă aci ochiul poate observa liniile pantelor şi verticalele pe care se sprijinesc pentru a da un tot ar­ monic. În plan au intrat unele elemente de arhitectură rusească. (Fig. 82). Tâmpla. Este lucrată în lemn. Fiecare friză este alcătuită dintr'o combinatie de bârne cioplite şi încheiate aşa fel ' încât legătura dintre ele să corespundă totdeauna bazei sau capitelului unei coloane care des­ parte un panou de altul. Icoanele zugrăvite pe tâmplă sunt dintr' o epocă mai nouă decât cele din biserică. În totul tâmpla are cinci registre : pri­ nml cuprinde icoanele împărăteşti, al doi­ lea icoanele apostolilor grupaţi câte doi de Fig. 7 7 . Biserica din Călineşti. Icoană. Botezul Domnului. o parte şi alta a lui Iisus care tronează în ipostaza de arhiereu, flancat de câteun o parte şi alta a căreia sunt zugrăviţi, tot serafim. câte doi, proorocii. În registrul superior acestuia, în scena În registrul al patrulea Iisus apare în centrală, este aşezată Maica Domnului de scena centrală ţinându-şi crucea în timp ce din coastă îi curge sânge într'un potir. De o parte şi alta sunt cei patru evanghe­ listi, iar în coltul stâng, Arhanghelul Mihail. fu mod norm�l ar trebui ca în colţul drept al acestui registru să găsim pe Arhanghelul Gavriil. În locul acestuia apare însă scena în care Avel este ucis de fratele său Cain. În rândul al cincelea, deasupra unui arc gol se înalţă crucea răstignirii lui Iisus, având în cele două părţi două icoane obişnuite : Maica Domnului şi Sf. Ioan cel Jalnic. Ceeace trebue remarcat este numele proorocului Moisi care mai peste tot este dat ca Moisei, de unde si o mânăstire cu acest nume. De relevat iarăsi coloanele de formă şerpuitoare ale cel�li de al doilea registru, şi ornamentele florale ale coloanelor celui de al patrulea, în care motivul pri ncipal '

-

,

este garoafa , motiv pe care îl cred româ­ nesc d upă cum am a vut pri l ej u l a arăta şi a ltă dată. l (Fig. 83 - 84).

Fig. 76.

Biserica din Călineşti. Icoană. Pogorîrea Şfântului Duh .

-

1 Victor Brătulescu, Miniatwi si manHsclise d i n Museu! de Artă religioasă, Bucureşti, 1 93 9; p. 43.

inp.org.ro

54

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Icoa nele. Pretutindeni, unde spaţiul îi îngăduia, zugravul intrebuinţa ornamentul vegetal, foarte răspândit ca motiv în re� giune : frunza de stejar aşa de mult stili� zată încât în momentul când apare ca grup, pare un penaj . Este cazul icoanei Na şterii l ui Iisus care aduce foarte mult

Na şterea Sfâ ntului Ioa n Botezătorul. Este înfătisat În. două registre bine distincte. În ��gistrul inferior, două femei fac baie copilului într'un vas de forma unui cazan. În colţul din stânga, un turnuleţ de cetate cu o usă de intrare, cu ferestre mici si cu acoperiş conic. În registrul superior, S fânta

/

r

1· I

I

.:1

Fig. 78.

-

Biserica din Călineşti. Triptic.

cu icoana Intrării în biserică a Sfintei Fecioare. În primul plan apar personagiile urmă� toare : Sf. Fecioară cu pruncul Iisus, Iosif, ieslea cu animale şi cei trei magi j în al doilea plan doi păstori, dintre cari unul aduce un miel j în al treilea plan oile, iar sus, în ultimul plan, printre nori, îngerii, « ceata î ngereloru >) (sic) Staulul este o alcătuire după un model local. (Fig. 85). Coborîrea l ui Iisus la Iad. Este întocmită după normele cunoscute : Iisus în mijloc, înconjurat de razele strălucirii, sfărâmă por� ţile iadului din care scoate pe Adam şi Eva. De o parte şi de alta grupuri de cuvioşi, sfinţi şi împăraţi iar în fund munţi. Partea decorativă o alcătuiesc crucile. ( Fia. 86).

Elisabeta pe pat, sub baldachin, în faţa căreia trei femei îi aduc mâncare si ' bău� tură. În acelaşi plan, într'un turn, în des� chizătură, Sf. Za haria. Decoraţia panou-­ lui superior o formează frun zele de stejar stilizate. Fondul laturilor ca şi grilajul din faţa Sfântului Zaharia redă un interior. (Fig. 87). O inscripţie din colţul din dreapta, de jos, arată numele celor ce au cumpărat�o spre a fi pomeniţi. « Această i coană a u cumpărat�o . . . Pă� trii M i h u şi c u soaţa Palag hie ca să fie po� ma nă î n veci de veci amin >). A dormirea Maicii Domnului. « Ospenie presto Bogorodiţi >). Este tratată simplu, fără

amănunte ca în altele cu acest subiect. În mijlo-l O � O tn Z

Fig. 8S.

-

Biseric a din Căli neşti . Naşterea lui I isus.

Fig. 86.

-

Biserica d i n Călineşti. Coborîrea lui Iisus la iad.

0:1

� (fi

O

inp.org.ro

o tT1 r

s::

tT1

Z

Z s::

O

� � c

.(fJ

Fig. 87.

-

Bisedca d i n Ci.\ l i neşt i . Icoana Naşteri i Sfântului Ioan Botezătorul.

Fig. 88.

-

Biserica din Căiineşti . Adormirea Maicii Domn u l u i . Icoa nă.

VI \O

60

BULETINUL COMIS lUNII MONUMENTELOR ISTORICE

BISERICA D IN ONCE ŞTI Se distinge ca plan de cele descrise mai sus prin aceea că forma generală este a unui dreptunghiu despărţit prin pereţi de lemn, în compartimente deosebite : pri dvor larg, sprijinit pe stâlpi ce se leagă între ei prin arcuri simple de lemn ; pro naos de formă dreptunghiulară ; naos, de forma apro�

Turcii şi Tătarii. Dintr'un colţ un înger sună dintr' o trâmbiţă mare, chemarea la j udecată. Îngerii sboară prin văzduh purtând su� flete, ci uma călare pe un cal coseşte oa� meni şi�şi hrăneşte calul cu ei, în vreme ce un înger o împunge prin spate cu su� liţa; Flăcări şi şerpi ies din gura iadului . In iad se sbuciumă cei cari s'au omorît « pentru hotar u » , « popa » , ({ diaco n u ( Fig. » .

93). Icoana sfintilor Petru si Nicolae : unul

cu Cheia celăI � lt cu o carte : îi prezintă ca pe doi bătrâni ale căror figuri seamănă aşa de bine una cu alta. (Fig. 94). Tâmpla, ca şi icoanele, pare a fi dela începutul secolului al XIX�lea după cum rezultă şi dintr' o inscripţie care cuprinde şi numele lui Niculae Falincevici, probabil zugrav 1. B ISERICA D IN BÂRSANA

Fig. 89.

-

Biserica din Vad.

piată unui pătrat ; altar de aceiaşi formă dreptunghiulară, prea redus faţă de cele� lalte compartimente, în lungul axei bise� ricii . (Pl. XXII). Vederea din fată casele tărănesti ' ' aminteste i din împrejurimi, iar cea d n spate f� ce să se distingă bine altarul care pare o cutie adău� gită unei construcţii mai mari. (Fig. 90). Acoperişul inferior, întrerupt deasupra peretelui despărţitor dintre naos şi altar, întăreşte impresia de mai sus. (Fig. 9 1 ). Scena judecătii ', din urmă cu « săborurile » înfătisează într o friză : « Săborul . Patriar � ' ciLm: » (sic), « Săboru l tuturor sfin ţilor », « Să� (Fig. 92). boru pre u ţi loru Dedesubtul acestor sd boruri se asează ce� tele necredincioşilor Între cari s � disting » .

Pla n u l bisericii din Bârsana se apropie de acela al bisericii din Onceşti, cu deose� birea că forma altarului este poligonală în loc de a :6. dreptunghiulară iar împărţirea compartimentelor diferă de cea mai sus. Lipseşte de aci şi pridvorul deschis al celeilalte. (Pl. X I I). Forma este dreptunghiulară, acoperi şul de şindrilă prezintă două straşine, iar la altar nu se curmă ci se continuă, legându�se de strasina inferioară si ' formând un tot � pentru ceastă lature a bisericii. ( Fig. 95). Decora 'tia exterioară o alcătueste îmbi� narea, în formă de coadă de rân'dunică, a bârnelor care se întretaie. Turla, ca şi baLco naşul, este căptuşită cu scânduri. Coiful ascuţit se sprijină pe co� Ioane scurte, acoperind balconaşul. ( Fig. 96). Uşile împărăteşti . O pereche din aceste

uşi sunt pictate în şase panouri mărginite de benzi sculptate. Motivul principal al sculpturii este linia în zigzag pentru pi� lastrul care închide cele două canate şi linia şerpuită pentru cele două benzi aşe� zate de�a�curmezişul şi pentru laturile ex� terioare. În panoul de deasupra este pictată scena Bunei Vestiri, iar în cele patru inferioare, cei patru evanghelişti. (Fig. 97). 1

1 . Bârlea, o . C., p. 143.

inp.org.ro

61

BtSF.RICi O F. L EMN DIN MARAMURE Ş

o altă pereche d e uşi împărăteşti neîn­ rusească ; icoana Răstignirii este de factură trebuintate. este sculptată a jour Închi­ apuseană ; icoana Sf. Arhanghel Mihail, zând Îl� �ici medalioane chipurile amin­ tite mai sus. Meşterul a căutat să Îmbine aici mai multe motive şi anume: coarda de vită, strugurele şi frunza d e stejar, adăugând lângă fiecare strugure câte o floare deschisă. Frunzele de stejar sunt asa fel stilizate Încât, � arcuirea lor, formează si un fel de cununi p �ntru meda­ lioanele în care se Închid scenele amin­ tite. Cele inferioare se leagă de cele de dea­ supra prin câte un inel. Coardele care se ridică pe pilastru, por­ nind dela un strugure, se înnoadă printr' o floare mai sus de ju­ mătate si se termină prin do� ă frunze de stej ar care se arcuesc dând forma unui cap de cârjă arhierească, deasupra c ă r e i a se înalţă crucea. (Fig. 98).

După o însemnare de pe peretele din dosul s t r a n e i din dreapta, biserica a fost z u g r ă v i t ă în anul 1 806 1.

In marginea satului se constată urmel e unei cetă ti' 2. Icoa nel e . Sunt d e mai multe facturi : două icoane împără ­ Fig. 90. Biserica din Onceşti. Vedere din spre S ud E st . teşti populare, se d a.­ toresc unui mester ; alta Înfătisând pe Iisus Hris tos, tot po­ înfăţişat ca bust, Iisus tronând ; Sf. ar­ pul � ră, s� d atore ş te altu i meş ter, de şco ală hangheli Mihail şi Gavriil, de pe usile laterale ale altarului sunt de factura n� o­ 1 1. Bârlea, o. C., p. 2 7. grecească. J. Mihalyi, o. C., p. 4 2 . -

2

inp.org.ro

-

62

BULETINUL COMI IU

I( MO UMENTELOR ISTORICE

Iisus Hristos. în ipostasă de arhiereu, nită de două drepte. Părul cade în bucle, cu dreapta binecuvântează, cu stânga ţine pe umeri, cununa este zugrăvită ca bătută deschisă o carte cu inscripţia cunoscută, cu pietre de preţ, aureola simplă iar în jurul ei frunza de stejar. Motivul acesta stilizat şerpueşte şi pe laturile icoanei, atârnând în jos. De o parte şi alta a capului lui Iisus, doi îngeri cu câte o ramură în nl.ână, ţin în cealaltă câte un medalion cu inscripţiile : « Iisus )} « Hristos )} . (Fig. 99). Maica Dom n u l u i . Ţine în stânga pe Iisus, în dreapta o floare. Cununile bătute cu pietre de pret au forme obisnuite. Aureo� lele sunt si rn'ple. În colţuri'le de sus doi îngeri, unul de o parte, altul de alta susţin cununa Maicii Domnului. Spaţiile libere sunt împodobite cu frunza de stejar. (Fig. 100). Iisus Hristos.

În aceeaşi ipostază în care a apărut mai sus, cu figura prelungă şi barba ascuţită, Iisus poartă cartea des� chisă, având inscripţia în limba slavonă. Icoana aceasta este de factură rusească. Ornamentaţia este vegetală şi lujerul unei plante se desface în formă de buchete din două inimi, care în.locuiesc medalioanele cu monogramele : 1s. Hs. (Fig. 1 0 1 ). Răstignirea . Este de factură apuseană. Pe un fond simplu pe care zugravul a căutat a înfătisa nori grosi se profilează crucea pe Fig. 9 1 . Biserica din Onceşti. Vedere dinspre altar. care ;t � răstignit Î isus, purtând urma îm� redată în graiul zugravului popular şi deci punsătutii în partea dreaptă a pieptului, al locului : având de o parte pe Maica Domnului în « Veniţi (sic) blagosloviţii pări ntel u i m i e u vestmânt lung şi ţinând mâinile împreu� -

Fig.

92 .

-

Biserica d i n Onceşti. Picturi murale.

(sic) de moşteniţi î ntru împăreţia (sic) me nate ca pentru rugaCIUne. De partea cea� (sic) care gătate voao (sic) din î ncep utul laltă Sf. Ioan cel Jalnic întristat de moartea Învăţătorului său (Fig. 1 02). l umei )} . Arha nghelul M i ha i l . Tot de factură apu� Bustul este încadrat de un ornament a l jeţului, înfăţişat î n linie şerpuită, mărgi� seană, cu figură ovală, având plete pe umeri,

inp.org.ro

�ISERJCI ct:. LEMN

ţine În dreapta o sabie iar în stânga un glob rotund pe care stă scris : « S f â n t, Sfâ nt, Sfânt )}, cânta� rea î n g e r i l o r către Dumnezeu Tatăl. Bu� stul este îmbrăcat în tunică strânsă pe corp, împodo bită cu flori. Pe umeri p o a r t ă mantie. (Fig. 1 03). Iisus Hristos. Icoană împărătească de ace� easi factură apuseană. Stând pe jeţ încununat ca a r h i e r e u, Iisus poartă vestminte arhi� ereşti mărginite de un galon lat. Cu dreapta binecuvântează iar cu stânga ţine deschisă cartea pe care stă scrisă cunoscuta inscripţie :

Fig. 93.

« Ve niţi blagosloviţii pări ntel u i meu de mo şteniţi împără ţie (sic) me (sic) care este gătită voo (sic) mai n nai nte (sic) de î nte� meierea l umii )}. Se vede că zugravul a fo�

DI

-

MARAMUREŞ

Biserica din Onceşri. Judecata din urmă.

losit, pentru inscripţie, un text foarte nou. Cadrul icoanei este sculptat în rânduri de zimţi, partea de sus având forma unui arc în acoladă larg deschisă. (Fig. 1 04). Arhanghelul Gavrii L Poartă pe deasupra tunică scurtă, cu mâneca largă, este în� cins în felul călugărilor apuseni şi ţine în stânga o ramură înflorită, simbolul păcii, care aduce bine cu floarea reginei, foarte răspândită în părţile locului. (Fig. 1 05 ) . Arha ng h el u l M i haiL Poartă vestminte de ostaş. Tunica are mâneca scurtă, pe umeri o eşarfă ce se înnoadă sub mâna stângă, încălţăminte strânsă pe picior, cu sabia în dreapta împunge pe « L u ţifer )}, pe care îl calcă în picioare. Simbolizează biruinţa bi� nelui asupra răului. (Fig. 1 06). Tâmpla. Deasupra icoanelor împărăteşti de o parte şi alta a icoanei celei nefăcută de mâini omeneşti, icoanele prăznicare înfă� tisează scene din vieata lui Iisus cu o sin� g�ră excepţie ; în locu'l icoanei Schimbarea la faţă, apare icoana Adormirii Maicii Dom� nului. Deasupra acestui rând într'un pa� nou de forma unui triunghiu cu vârful tăiat tronează Iisus în mijlocul sfintilor ' « Dumineca tuturor sfinţilor

Fig. 94.

-

Biserica d;n Onceşti. Icoană. Sf. Pl'tru �i Sf. Nicolae.

)} .

Un rând de icoane înfătisează pe Iisus înconjurat de apostoli. h� 'colţurile care sunt formate de friza aceasta şi de cea

inp.org.ro

a, .ţ:....

lJj

C ...

� Z

c ..

O O � G

inp.org.ro

C � �

O

�

�. �. (Il

� ... O

Z

:;}.

«

au

c e r rut

Câ nd a u dat A dam zapisul Sata nei >).

Ultima scenă, foarte naivă, înfăţişează pe Adam cu un vas în faţa Evei care stă culcată, după naşterea celor doi fii : « Când

a născut Eva pre Ca i n şi pre A veL >).

Registrul inferior acestuia cuprinde un număr de scene din săptămâna patimilor :

1 . « Spălarea picioarelor » ; 2 . « C i na cea de tai nă >) ; 3 . « Câ n d s'a u rugat Hs. î n gră� d i nă >) ; 4. « A ici a u sărutat I u da pre Hs. şi l �a u pri ns >) ; 5. « Câ n d l �a u dus pre Hs. la A na î ntâ i şi l �a u bătut c u palma preste o bra z >).

Un fragment din colţul din dreapta înfă� tisează ducerea lui I isus la Caiafa sau la Pilat şi poartă inscripţia : « Apoi l �a u d us la . . . şi acolo . . . >) (Fig. 1 1 3 şi 1 1 3 a). Boltile cuprind un număr de scene între care distingem scena Înălţării Maicii Dom� Fig. 106.

- Biserica di n Bârsana.

Sf. Arhanghel Mihail .

În registrul inferior sunt zugrăvite scene

) din Vechiul Testament, începând cu opri�

rea corăbiei lui Noe pe muntele Ararat. Medalionul următor înfăţişează ieşirea oa� menilor din corabie ; celălalt, momentul,

Câ nd a u poruncit D um nezeu l u i Avram să iae pe fi. u�său să facă j ertvă >). În medalionul de alături : « Câ n d a u vrut A vram să fa că jertvă pă Isa c >). Cele «

trei scene următoare sunt ilustrate cu în� geri cari se prezintă la Avram, continuând cu îngerul care încurajează pe Iisus Navi şi sfârşind cu scene în care îngerul aduce focul pentru jertfa lui Ghedeon. Inscripţiile care însoţesc scena au cu� prinsul acesta : a) « Câ n d a u venit tri i (sic) î ngeri la Fig. 1 0 5 .

- Biserica din Bârsana.

Sf. Arhanghel Gavriil.

nu lui de o parte şi alta căreia, în câte un medalion, apar evangheliştii : Luca şi Marcu. Deasupra scenei acesteia este zugrăvit Iisus care binecuvîntează, flancat de doi arhangheli cari trâmbiţează. În spaţiul li�

Avram >). b) « Cân d a u stătut M i ha i l înai ntea l u i Isus a l u i Navi şi a u zis să�şi desl ege î ncă l � ţămi nte L e pi cioarelor >). c) « Câ n d apri nse îngeru jrăfa (sic) l u i G hedeo n >) (Fig. 1 1 4). Pict ura. Peretele de Nord continuă re�

istrele de mai sus cu scene din vieaţa lui

inp.org.ro

70

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 1 0 7 .

Fig. 108.

-

Biserica din Bârsana. Tâmpla.

-

Biserica din Bârsana. Tâmpla.

inp.org.ro

71

B ISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ

Iisus, între care, în registrul superior, se păsările cerului se adună în jur, spre a fi. disting următoarele : Îmbrăcarea lui Iisus adăpostite. « Câ nd a u bătut Noe toaca şi în haină mohorîtă si ducerea lui în fata s'au făcut . . . » (Fig. 1 1 6 şi 1 1 6 a). Din registrul al treilea se distinge bă� lui Pilat ; « Cân d a �L d us Hs. crucea � u au bătut la (tâl ha)rii la (Qo) lgot ha )} ; « Câ n d a u răsti� taia la stâlp a lui Iisus, « gnit (pe Hristos) în Qolgot ha )} ; « Câ nd (a) stâ lp » ; se păstrează bine scena aruncării fost Hs. răs ignit p e cru ce în Qolgot ha » ; arginţilor de către Iuda, ca şi spânzurarea acestuia, însoţită de inscripţia : « I uda a u « Cân d a u pogor ît ( ?) pă Hs. de pă (sic) •

cruce

.

.

aru ncat ba ni î napo i şi s'au d us d e s'au

» .

Din registrul inferior n'a mai rămas spâ nzurat » . Pocăinţa lui Petru este de ase� decât un singur medalion, din care se meni bine păstrată şi redată cu multă şi

Î Fig. 109.

-

Biserica din Bârsana. Picturi din naos.

distinge scena vindecării slăbănogului, în� sotită de inscriptia : « D umi neca slăbă no� ' gu l ui » (Fig. 1 1 5 ). Peretele despărţitor dintre naos şi pro� naos cuprinde un număr de cinci registre, ale căror picturi sunt în parte, binişor păstrate. Registrul de sus cuprinde un număr de personagii a căror grupare aduce cu prin� derea lui Iisus. Registrul al doilea este în legătură cu vieaţa primilor oameni şi începe cu jertfa lui Cain şi Abel, după care urmează uci� derea lui Abel şi blestemul lui Dumnezeu Tatăl asupra lui Cain. Din scena urmă� toare acesteia n'a mai rămas decât inscriptia « Lame h orbu » . În medalionul de alăt�ri apare fragmentar « Lame h » , iar î n. faţa lui « Sala » si « Dala m ueril e l u i Lameh » . In� scripţia ' de deasupra are acest cuprins : « Câ nd a u plâns Lam e h şi m u eril e » . Ultima scenă este în legătură cu potopul. Noe b ate toaca în jurul corăbiei, în timp ce

naivă sinceritate de zugrav. Inscripţia care o însoţeşte are acest cuprins : «

Şi iară ieşi . . . afară a u plâ ns cu amar

)} .

Coloana care desparte această scenă de cea următoare este împodobită cu cior� chini de struguri, care atârnă de coardele de vită. Din aceste coarde se desface o ramu;ă pe care un cocoş cântă, amintind lui Petru vorbele lui Iisus. Scena ducerii lui Iisus la Irod este lămurită de inscripţia : « Câ n d a u d us pă Hs. la Irod » . Aceasta este continuată de o alta, lămuritoare a scenei ultime, care nu se distinge bine : (rilie 1 346 d e Lu­ suflete, ce merg pe uri podeţ cu balustradă, spre bastionul unei cetăţi care simboli, dovic, la cererea lui Mic Românul, fiul lui Stanislau zează, de sigur, intrarea în raiu. 1 1 . Bârlea, o. p . 1 98. 2 Ibid., p. 1 99. În acest caz Sfântul arhanghel Mihail are 1 . Mihalvi, o. C., p. 6. rol de străjuitor la porţile raiului. (Fig. 1 3 7). • Ibid., p . 2 1 . •

4.

c.,

3

inp.org.ro

BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ

L a 1 408 Lac ş i Dragoş sunt întăriţi î n pose­ siunea moşiei lor ca unii ce sunt urmaşii lui Sta­ nislau Chinezul 1. La 1 4 1 1 , Sigismund întăreşte fiilor lui Ioan Voe­ vod şi fiilor lui Ioan din Dolha moşia Str âmtura împreună cu alte moşii pentru moartea lui Mihail în războiul contra Polo­ nilor 2 . Actul din 1 459, dat în Barda de Matei Corvinul, vorbeşte de unele neîn­ ţelegeri între moştenitorii moşiilor amintite 3. Prin actul dat la 2 Mai 1 46 2 în Buda, Matei Cor­ vin introduce în stăpânirea moşiei StrÎmtura şi altele p e mama sa Elisabeta, ceea ce arată legătura de rudenie şi cu nobilii români din Maramureş, ai acestui rege de sânge românesc 4. Fig. 1 28.

85

Între care şi Strîmtura, produce protestele moş­ nenilor locali 1. O plângere a lui Nicolae fiul lui Mihail din Dolha contra fiilor lui Ambrosiu cari deţin şi partea lui de moşie este menţionată în mandatul din 1 485 dat din Viena de Matei Corvin 2.

-

Biserica din Văleni. Jertfa lui Ghedeon.

B ISERICA D IN GLOD

Fig. 1 29. - Biserica din Văleni. Icoană împărăcească.

Introducerea lui Nicolau Dragfi din Beltec în moşiile menţionate în actul din 1 3 Martie 1 4 7 3 ,

1

Ibi d . , 2 l bid., 3 lbid., • I.bid.,

p. p. p. p.

151. 1 66. 425. 470.

Planul are forma obişnuită la bisericile de lemn din Maramureş (Pi. XXIX). Adausul pridvorului se pare că a fost făcut pentru a da simetrie a coperi şului a cărui pantă repede se frânge spre poale îndepărtân­ du-se de verticală şi Iărgind marginea de jos pentru a arunca departe apele ploilor, aşa cum se prezintă acoperişul bisericii lui Bogdan din Rădăuţi şi în general cele româ­ din Bucovina si ' din alte tinuturi : neşti cu climat aspru. ( Fig 1 39 şi 1 40). Pict ura. Meşterul zugrav a avut şcoală apuseană după cum se vede, mai ales, din icoanele prăznicare. În icoanele în care se arată un singur personagiu, pictorul este ceva mai stângaciu. Ramele icoanelor din tâmplă sunt împodobite cu sculpturi în lemn. Cele din jurul crucii cu coroane bogate, cu motive vegetale, par prea în­ cărcate faţă de celelalte. Crucea răstignirii este împodobită cu raze care sunt dispuse În cerc. (Fig. 1 4 1 ) . Două figuri d e evanghelişti : a lui Luca şi Marcu, sunt prezentate naiv, în cadre împodobite vegetal, pe fonduri de inte­ rior prea încărcate. Ambii evanghelişti şed pe scaun şi scriu evangheliile aşezate pe măsutele din fată. Simbolurile : boul si leul � unt aşezat � la picioarele fiecărui � . lbid., p. 5 1 7. 2 Ibid., . p. 565. 1

inp.org.ro

86

BULETINUL COM ISIUNrI MONUME TELOR ISTORICE

Fig. 1 30.

-

Biserica din Văleni. Icoana Maicii Domnului.

Fig. 13 1 .

-

Biserica din Văleni. $[. Trei Ierarhi,

Fig. 1 3 2 .

Fig.

inp.org.ro

-

Biserica din Văleni. Icoana Naşterii Domnului.

133.

-

Biserica din Văleni. Intrarea în biserică.

BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ

Între icoanele ambilor evanghelişti se lasă o bară verticală împodobită cu o creangă încărcată de frunze şi fructe. (Fig. 1 42 ) . Scena Răstignirii în care crucea c u Iisus este înconjurată de raze ce ies din cele patru colţuri din jurul capului lui Iisus, cuprinde personagiile însemnate şi de in­ scripţii : Maria MagdaL e na, SaLome ea iar,

BISER ICA D IN POENILE GLODULU I Pla nul e de formă dreptunghiulară, al­ tarul având forma unui patrulater spre deosebire de cele de până acum cu forma exagonală. Pridvorul deschis, sprijinit pe stâlpi a fost adăugit mai târziu. (Pl. XXXII). Acoperi şul, în două etaje distincte, este

Fig. 1 3 5 .

Fig. 1 34.

-

Biserica din Văleni . Uşile.

în două cadre laterale, Maica Dom n u l u i si Sfâ ntuL Ioa n ceI Ja L nic. Lângă Sfâ ntuL Ioa � ceI Jal nic se vede încă un personagiu, părând a fi. Longhin sutaşul. (Fig. 1 43 ) . Insemnarea din 1 700 p e o cazanie din 1 699 nu arată că biserica actuală ar fi. aceea de atunci, deşi n'ar fi. exclus. Alte însemnări pe cărţi tipărite, în tiparniţele de peste munti în Moldova si ' Muntenia arată nume de s ă teni şi preoţi darnici prin secolul al XVI I I-lea 1 .

1

1. Bâ.rlea, o. C., pp. 107-1 1 1 .

87

-

Biserica din Strâmrura. Vedere din spre Sud·Vest.

simplu şi se desface în câte două pante laterale : două în lungul bisericii, două în curmeziş, la cele două capete, ale celor două pante longitudinale. TurLa , de forma unei prisme cu baza un pătrat, se înalţă deasupra pronao­ sului, este împodobită cu un balconaş scund şi se termină cu un coif ascuţit în opt la­ turi. Streaşina coifului se sprij ină pe stâl­ pişorii scurţi ai balconaşului amintit. (Fig. 1 44 şi 1 4 5 ) . Pictura . Tâmpla înfăţişează o serie de icoane aşezate în registre, în jurul unui subiect central. Registrul de deasupra prăzni­ carelor cuprinde, în centru, icoana lui Iisus arhiereu, flancată de Câte trei icoane pe care sunt zugrăviţi câte doi apostoli. Re­ gistrul de deasupra acestuia prezintă, ca

inp.org.ro

88

B ULETINUL COMISIU

II MO UMENTELOR ISTORICE

icoană centrală, icoana Maicii Domnului în medalion, flancată de câte trei icoane (me� dalioane), având câte doi prooroci pe fi e � care medalion. Deasupra acestui registru, în spaţiul de forma unui semicerc, este zu� grăvită scena Răstignirii lui Iisus şi a celor

Crearea începe în colţul din stânga. Dum� nezeu, « Tată L )} face pe Adam. Ceva mai jos Adam doarme iar « Tată L )} creează pe Eva. În mijloc, încolăcit pe tulpina unui măr, sarpele întinde Evei, un măr, pe care îl ţin � în gură, de coadă. În mâna dreaptă Eva mai are un măr. Spre deose bire de alte scene similare, în scena de aici, Adam stă culcat, rezemat în cot, de partea cea� laltă a pomului. În grădina raiului umblă animale de tot felul : un cerb, u n-- ţap , u n berbec, u n mistreţ, o v ulpe, u n cal , u n ce nta ur, în văzduh zboară fel de fel de

păsări. În colţul din dreapta arhanghelul cu sabie de foc în dreapta, cu un biciu în stânga, alungă din rai pe Adam şi Eva cari, încinşi cu un brâu de frunze, coboară colina aruncând raiului « grădină dulce )}, o ultimă privire. ( Fig. 1 47 ) . J ude.cata d i n urmă. Este precedată de Pilda celor zece fecioare din care cinci, în registrul inferior au rămas afară iar cinci, cu luminile aprinse au pătruns în camera mirelui Hristos. Gura iadului este înfăţişată prin gura unui balaur din care curge un râu de flă� cări în care se sbat păcătoşii chinuiţi de diavoli. Din nările balaurului tâsnesc de ase� n1.eni flăcări. . Deasupra capului balaurului un diavol chinueşte cu un fier de călcat pe un pă� cătos j lângă el nu altul bate cu ciocanul un cui în partea din dos a unui « cismari u )}. Mai încolo un diavol ţine cu o mână de picioare cu alta de mâini pe un păcătos « suciu )}, pe care îl îndoaie de o verigă metalică prinsă de o bară verticală. În faţa acestuia un diavol chinueste un fierar « co� vaciu )}, umflându�l cu f� alele pe la spate. Dedesubtul acestor scene un diavol chi� nueşte pe aceea « care nu fa ce coPii )} pentru ca alături, un altul să vâre pe gât un copil aceleea « care omoară pruncii )}. Deasupra acestor scene de care se desparte printr' o dungă albă, alte scene, cu alţi păcătoşi. Unul încărcat cu discuri « toca c i u » j peste altul « care sparge hatu )} doi diavoli trec cu plugul j altuia, « care doarme pâ nă�i popa Ia rugă )}, îi cântă din vioară, pe marginea patului, un diavol, în vreme ce un altul stă alături. În registrul superior cetele celor de altă credintă si ' anume : « ceata Jidovilor )}, « ceata __

,

Fig. 136.

-

Biserica din Strâmtura. Icoana Sfânrului Arhanghel Mihail.

doi tâlhari. În mijloc crucea lui Iisus de� desubtul căreia stă « capul l u i A dam )}, în dreapta « M ironosiţeIe )} şi « Maica Domnu� l ui )}, iar în stânga « Sfâ ntul Ioa n ceI Jal nic » şi « Log h i n sutaşul )}. De o parte şi alta a vârfului crucii lui Iisus : soarele şi luna, iar în lături cei doi tâlhari ale căror fluere sunt strivite cu ciomagul de câteun Evreu. ( Fig. 1 46). Facerea l umii. Subiectul central este În� şelarea Evei iar grădina raiului este o co� lină maramureşeană plantată cu merii ne� Întrecuti ai acestui frumos tinut românesc, ,

,

.

Tun;:il ;r şi a T(itarilor )},

inp.org.ro

«

,

ceata Arapilor )}

BISERICI DE LEMN 0 1

şi în sfârşit şi cu mai dispreţuită « ceata Ti­ gan ilor ». ( Fig. 1 48). La vârful flăcării moartea cu coasa pe umeri iar prin flacără diavolii negri duc pe păcătoşi cu roabele spre gura deschisă a iadului « Tot feh u l de Păcătoşi aduc di.a­ vol i i Ia iad » . Deasupra flacării « morarul »

Fig. 1 3 7 .

-

MARAMUREŞ

89

de creanga unui copac şi despicată cu fie­ răstrăul de doi diavoli. În registrul superior trei chipuri de îm­ păraţi, din greşală cu aureolă j la unul se poate ceti « Filip » . Ceva mai î n urmă Moisi urmat pe peretele de Nord de cetele arătate mai sus. (Fig. 1 49).

Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului Arhanghel Mihail.

duce cu greu în spinare piatra de moară iar de gât poartă măsura strâmbă folosită la zeciuiala numită oim sau uium. În fata lui un « crâjmari u » îşi poartă de gât, oca � a mică. Dedesubtul flăcării veşnice, doi dia­ voli, întind unul de mâini, altul de picioare pe un păcătos « scump u lacom u » . În alt registru, mai jos o altă serie de păcătoşi : « minci nosul » , spânzurat de limbă j « fer­ mecătorul » pe umerii căruia căIăreste un diavol j care e (sic) « ma na vacilor » p oartă pe cap vasul de lapte pe care, şade un dia­ vol negru, iar din spate şi din faţă este împunsă de două vaci : una albă alta nea­ gră. « Curva » este spânzurată cu picioarele

Odinioară s�tul se numea simplu Poenile sau Poiana Şieu . lnsemnările de pe cărţile tipărite în Ardeal, în Moldova şi Ţara Românească, ni-au pă­ strat nume de pt'rsoane : preoţi şi mireni din se­ colul al X\ I I I -lea şi un psalm în versuri din psal­ tirea lui Dosoftei ceea ce arată marea circulatie a acestei psaltiri. Mai presus de toate, sunt în;em­ nările făcute la 1 794 pe un octoich de Râmnic dela 1 75 0 , de Teodor Roşca parohul bisericii. El arată că înainte de postul Crăciunului în anul 1 687, au intrat emţii în Maramureş, în 1 7 1 1 a fost ciumă, în 1 7 1 5 Tătarii, trecând prin Maramureş, au fost bătuţi la Borşa iar în 1 742 « a fost a doua ciumă » 1 . Din alte însemnări rezultă că biserica datea:ză cam. dela jumătatea secolului al XVI I I-Iea. 1

1. Bârlea,

inp.org.ro

o.

C., p. 1 5 2.

90

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

mână steagul biruinţei, vorbeşte cu Maria Magdalena i în fund templul din Ierusalim. Scena alăturată prezintă « Dumi n eca a

patra după Paşti , a SLăbănogul ui ce I -a u tămăduit DomnuL Hs. fi i nd bol na v de trei zăci şi opt de a n i » . Î n planul superior lacul

Fig. 1 3 8 .

-

Biserica din Strâmtura. Picturi murale.

Vitezda, pe ale cărui ţărmuri apare un « î nger » care turbura apele j în faţa înge­ rului un bolnav, în apă, alături slăbănogul vindecat de Iisus îşi duce patul pe umeri, în fund cetatea Ierusalimului cu foisoarele ' de ca.re vorbeşte Evanghelia. În dosul îngerului o pasăre de apă ce pare o barză, în planul inferior Iisus lămureşte pe uce­ nici asupra cazului acesta. În registrul superior ni se prezintă, în planul de sus, ruga lui Iisus în grădina Ghetsimani, înfăţişată ca o grădină obişnuită în Maramureş, închisă cu ostreţe, în care ucenicii dorm iar Iisus se roagă si primeste ' paharul dela îngerul trimis di � cer. În planul de jos Iisus primeşte sărutarea lui Iuda, în care timp, Petru taie cu sabia urechea lui « Mal lt » spre spaima solda­ tilor cari dau înapoi. , În scena alăturată Iisus, legat de mâini este dus la arhiereul Ana care stă pe jeţ

BISERICA D IN Ş IEU Aminteşte pe cele mai multe din Mara­ mureş ca plan. ALtaruL are forma unui poligon neregulat, naosuL forma unui patrat, pronaosuL forma unui dreptunghiu aşezat de-a curmezişul, la care se adaugă un prid­ vor deschis, mult mai redus şi de aceeaşi formă. (PI. XXV). Acoperi şul are două rânduri : unul prin­ cipal pentru corpul bisericii, celalt o strea­ şină pentru corpul principal şi pentru prid­ vor. Acoperişul altarului este deosebit de rest, este mai scund si formează o uni­ tate a parte. El se prelw'1geşte prin streaşina înconjurătoare (Fig. 1 50 şi 1 5 1 ). Pictura. E senină din punctul de vedere al concepţiei iar subiectele sunt redate de inscriptiile de deasupra fiecărei scene. ' În r egistrul întâiu al panoului de care ne ocupăm se înfăţişează « D umi neca a triia (sic) d upă Paşti a M ironosiţeLor. Câ n d

.-. -

a u venit demi neaţă Ia mormânt a u zis î n ­ gerul : C e că utaţi pe c e l v i u c u cei morţi » .

Î n planul întâiu femeile mironosiţe stau în faţa îngerului aşezat pe piatra de mor­ mânt i în planul superior Iisus, purtând în

inp.org.ro

Fig. 139.

-

Biserica din Glod. Vedere din faţă.

B ISERICT DE LEM

în vârful treptelor. În fund un număr de clădiri limitează cadrul, dând impresia unui interior. ( Fig. 1 5 2). În alte panouri, mai puţin reusite în reproducerile noastre, se p rezintă D umineca Orbul ui,

91

DIN MARAMUREŞ

Intr'un act din 1 385 dat în Sighet, a patra parte din moşia Şieu, din Vişeul�de-Sus, din cel de Jos şi Botiza ca şi satul lui Dan, sunt date surorilor :

D umi neca Vameşului, D umi� n eca Fi u l ui risipitor, etc. Icoane. O icoană de factură

bună, înfăţisând pe Iisus în mijloc, încadrat de apostoli, zugrăviţi pe marginile icoanei arată o lucrare îngrijită. Aureola în relief a lui Iisus marchează traditia ' secolului al XVI I�lea în acest domeniu. Cadrul des� părţitor al chipului lui Iisus este format din două coloane de forma funiei împletite din care, în dreptul umerilor, se deschide un arc în semicerc şi�i înconjură capul. ( Fig. 1 53).

Fig. 1 4 1 .

-

Biserica din Glod. Tâmpla.

Scara, Baba şi Margareta de către fraţii lor, nobilii

Şandru, Mihai l, Alexa şi icoară, fiii lui Ştefan şi nepoţii lui Iuga Voevod din Maramureş 1 . La 1 4 1 1 , împreună cu alte moşii, sunt date de Sigismund lui Stanislau, fraţilor -ăi : Ioan, George şi Bogdan şi verilor George şi Andrei, fiii lui Ioan Voevod, pentru moartea vărului lor Mihail, în războiul contra Polonilor 2. Actul e însoţit şi de mandatul de punere în posesie a celor de mai sus, datat din 22 Aprilie 1 4 1 1 , a doua zi după cel de mai sus 3. Pentru fixarea hotarelor se dă actul din 27 Iulie 1 4 1 1 4. A treia parte din moşie şi jumătate din moşia dela Şieu se atribue lui Petriman, fiul lui Petru, prin actul din 14 Martie 1 4 1 9 al Regelui Sigismund 5. lui Ioan Voivod, după hotarele din « Moşiile 1 353, erau : Strimtura, Rosa l ia, Şieu, Boti za, Petrova, Leord i na şi Poe nile de s u b M u nţi, pe care moşii Stanislau din Dolha şi fraţii săi au impetrat dona­ ţiunea nouă în anul 1 4 1 1 6 ». Donaţiunea făcută lui Petriman, la 1 4 1 9, se întă� reşte prin actul din 1 4 2 0 7 Şieu . Moşia şi moara sunt pomenite în actul din 22 Februarie 143 1 8. Un George de Şieu este amintit de actele din 1 44 2 , 1 450 9• La 1458 Petriman se

plânge lui Matei Corvin de intrarea altora în moşiile sale între altele ară ­ tând şi pe cea din Şieu 1 0 , care intră şi în posesia Fig. 1 40.

-

Biserica din Glod. Vedere.

Însemnările de pe cărţi nu arată decât numele celor cari le�au cumpărat şi bleste� mele puse pentru acei cari le�ar înstrăina 1.

1 r. Bârlea,

(1.

C., pp. 17

-

1 O.

I 1. Mihalvi, ' o. C., p. 2 Ibid. , p. 1 66. 3 Ibid . , p . 1 68. 4 Ibi. d . , p. 1 7 5 . 5 Ibid., p . 2 29. 6 Ibid., p . 234. , Ibid, p. 248. 8 Ibid . , p. 2 4 . 9 Ibi d . , p p . 3 2 1 , 34 1 1 Ibid., p . 4 1 7. .

inp.org.ro

5.

92

BULETINUL COM rSIU

I l MONUME TELOR ISTORICE

Eli sabetei, mama lui Matei Corvin 1. La introdu­ cerea lui Nicolau Dragfi din Beltec în moşiil e : Bârsana, Iza, Apşa de Jos, Rosalia, Strîmtura, Şie�l, Ruscova, Botiza Bedeu etc. , moşnenii protestează 2 . Acelaşi lucru s e petrece l a 1 480 la introducerea lui Bartolomeu Dragfi 3. La 1 487 sunt cita�i cei i nte­ resa�i pentru aceste moşii 4).

Fi.g 142. - Biserica din Glod. Sfinţii eV3nghelişti Luca şi Marcu.

B ISERICA D IN ROZAVLIA Cu hramul Sfinţii Arhangheli M ihail şi Garviil, are forma sveltă, proporţii armo­ nice, turlă înaltă şi linii frumoase. Prid­ vorul deschis se sprijină pe patru coloane legate între ele prin arcuri de lenm frumos profilate. Corpul pri ncipal este legat prin trei rânduri de bârne, cele de sub streaşină sunt profilate. A ltarul are forma unui poligon neregulat. (PI. V I I ). Acop eri şul corpului principal are forma unei prisme triunghiu­ Iare, uşor streşinită la poale. Streaşina, care ocroteşte pereţii, se opreşte la altar, dând ceea ce am spus mai sus, etajul prim al acoperişului celui mare şi formând cu acoperişul altarului un corp geometric alcătuit din două părţi laterale, spre Nord şi Sud şi trei spre Est corespunzând latu­ rilor planului. ( Fig. 1 5 4 ). Turla, cu baza un patrat, are un balco­ naş pe treisprezece coloane ; deasupra lui se înaltă un coif ascutit de forma unei ,

I

IbiJ., Ibid., 3 Ibid., • lbid., 2

,

p. 470. p. 5 1 7 . p. 5 4 . p. 588.

piramide octogonale. Baza coifului o for­ mează un trunchiu de piramidă în patru laturi, fiecare lature corespunzând la două laturi ale octogonului coifului. (Fig 1 5 5). Pentru lumină biserica are patru fe­ restre pe fiecare lature, trei la altar si câte două sub streaşina acoperişului na � sului. Pri d vorul este zugrăvit iar grinzile acestuia sunt împodobite cu duri. PronaosuL este despărţit de naos printr'un perete de bârne în care sunt lăsate locuri libere pentru a se putea vedea în interior. Naosul prezintă un cafas. Bol ţile au formă poliedrică cu trei laturi. Tâmpla este pictată. Uşi l e împărăteşti sunt sculptate a j our, având ca motiv principal viţa de vie cu frunze şi struguri. Pe uşile laterale ale al­ tarului sunt zugrăviţi sfinţii arhangheli Mi­ hail şi Gavriil ; cel dintâi, purtând sabie în mâna dreaptă, este zugrăvit pe uşa de Sud, cel de al doilea, cu o ramură în mâna stângă, este zugrăvit pe uşa laterală de Nord. Pictura . Cea din pridvor prezintă scene din vieaţa sfinţilor şi a lui Iisus. Inscripţia destul de ştearsă, de pe banda de deasupra uşii ce dă în pronaos, cuprinde diverse

Fig. 1 4 3 . - Biserica din Glod. Răsrignirea.

nume proprii, ca :

«

Pătrovai, Ştefa n, Ioan, Iacov, Pătruţ . . . pe ntru zugră vi t u şă­ tri 8 zloti în vălote( ? ) ) 1 . (Fig. 1 56). •

•

•

În pr� naos sunt arătate scene din iad cuprinzând 'nume de păcătoşi ca : « mora ­

riul

»,

« care fa ce să n u a i bă. cocon i

» .

Din flacăra focului vesnic se CWiOSC abia urmele. Cele patru â � turi sub forma unor capete înaripate, suflând din patru I

Cf. şi L Bârlea

inp.org.ro

.

o.

C., p . 160.

93

BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ

părţi sunt zugravI te pe peretele de Vest. (Fig. 1 5 7 ) . P e peretele d e Sud apare foarte răspân­ dita scenă, cu caracter simbolic în aceste locuri : « Câ nd a u trâ ntit sfâ ntul mucenic Nistor pă Lie voinicul » . În această scenă apar, pe planuri deosebite, două momente : primul în care Sf. Nestor primeşte bine­ cuvântarea Sf. Dimitrie din ternnită si al doilea, momentul în care se dă lupta intre « Lie Voini.cul » , îmbrăcat în uniformă un­ gurească si Nestor, cu mult mai mic decât Lie. Împ ăratul Maximian priveşte dela unul din balcoanele unui foişor lupta care se termină cu aruncarea în ţepi a lui Lie, din a cărui pricină pieriseră mulţi creştini în luptele ce fuseseră obligaţi să poarte cu acest puternic luptător păgân. ( Fig. 1 58). O serie de scene evanghelice se desfă­ şură pe pereţii naosului înfăţişând : pilde, scene din vieaţa lui Iisus, din Vechiul Testament, scene din vieţile sfinţilor, din vieaţa primilor oameni, pentru a se încheea cu scenele zugrăvite pe tâmplă, rezervată lui Iisus. ( Fig. 1 5 9 � 1 66). Contribuţia locuitorilor din sat, la zu­ grăvitul bisericii, se vede din inscripţia de

Fig. 1 4 5 .

Biserica din Poenile Glodului. Vedere din spre Sud· Est. -

pe iconostas şi de pe peretele naosului care menţionează că zugrăvul e din Drago­ miresti 1 . Pare că nu e unul si acelasi ' cu cel c �re, la 1 8 2 3 , zugrăveşte aitarul şi care este un oarecare Filip Sanţner 2. In actul Regelui Sigismund dat În Buda, la 30 Aprilie 1 390, moşia Rozavlia împreună cu Iza, Apşa-de-Jos, Rona-de-Sus, Bârsana, Ruscova şi Vişeu. face parte din posesiunile voivodului Bale şi Drag din Maramureş 3 . Pentru actele din 1 4 1 1 a se vedea mai sus notele pentru Şieu. Pentru alte acte, citate la paginile 2 34, 284, 470, 5 1 7 din opera lui Mihalyi a se cerceta tot la Şieu. Sotia lui Ioan din Dolha era fiica voevodului ' Ioan din Rosalia 4. Intr'un act din 1 42 7 fiii lor se înţeleg ca moşia aceasta (Rosalia) si! rămână lui Stanislau iar Bogdan şi h-aşcu să ia alte moşii 5. La 1 430 Stanislau este în proces cu cumnatul său Mihail Gherheş, SOţul Stanei6 Pentru aceeaşi moşie şi altele, Între urmaşii nobililor români de mai sus, a se vedea actul lui Matei Corvin din 2 1 Mai 1 4 5 9 7• Se pomeneşte aci de o cetate de le= 8. La 1 466 •

1 Biserica din Dragomireşti a fost adusă la expoziţia sa· tului, in Bucureşti. în 1 936. 2 T . Bârlea, o. c., p . 10. a 1. Mihalyi, o. C., p . 9 • Ibid., p. 2 2 7 . 5 l b i d . , p. 2 7 L G lbid., p. 2 79. , lbid., p. 4 2 5 . • lbid., p. 434. .

Fig. 1 44 . - Biserica din Poenile Glodului. Vedere din spre Sud .

inp.org.ro

94

BULETI

UL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

se face o înţelegere între cei din proces pentru împărţirea moşiilor 1 . Pentru aceeaşi moşie, un act dela Matei Corvin, din 1 4 7 2 2. Un alt proces începe între alţi moştenitori şi cei ai lui A mbrosiu de Dolha în 1 473 3• Tot aşa în 1 485 4. La 1 488 se

Fig. 1 46.

-

Ibid., lbid., 3 Ibi d . , 4 lbid., , lbid. , 2

p.

p. p. p. p.

477.

5 13.

5 19. 5 65 . 591.

BOTIZA

Pla n u l este asemănător cu acela al bise�

ricii din Şieu, având forma generală a

Biserica d i n Poenile Glodului. Tâm pla .

pomeneşte de partea de moşie a doa mnei Stasa văduva lui Mihail rda din Leordina 5. 1

B ISERICA D I

unui dreptunghiu la care se adăugă un ieşind de forma unui poligon neregulat, altaruL (PI. XXVI). Pridvorul deschis se sprijineşte pe stâlpi de lemn legaţi Între ei prin arcuri de lemn .

inp.org.ro

BISERICI DE LE M

Fig. 1 47.

-

OI

MARAMURE ,

Biserica dtn Poenile Glodului. Facerea lumii, raiul, şarpele, izgonirea din raiu.

Fig. 1 4 .-Biserica din Poenile Glodului. Judecata din urmă. Pilda celor zece fecioare.

inp.org.ro

95

96

BULETINUL COMISIU I l MONUME TELOR ISTORICE.

Acoperi şuL prezintă două părţi deose� bite : acoperişul corpului principal şi acela

Fig. 1 49.

-

TurLa, de forma unei prisme cu baza un

patrat, este ocrotită de un înveliş de scânduri

Biserica d in Poenile Glodllilli . Fragment din scena Iadllilli.

al altarului şi al pridvorului, legate între ele prin straşina care înconjură .biserica, formând oarecum un prim acoperiş de� asu pra ferestrelor.

aşezate vertical ca şi baL conaşuL scund, peste care se înaltă un coif ascutit de forma unei piramide o � togonale, reze �ate pe un trun� chiu de piramidă cu patru laturi. (Fig. 1 67) .

inp.org.ro

97

BiS ERICI DE LEMN D IN MARAMU R E Ş

Fig. 1 50.

-

Biserica din Şieu. Vedere din spre Nord·Vest.

Fig. 1 5 2 .

-

Fig. 1 5 1 .

-

Biserica din Şieu. Vedere din spre Sud·Est.

Biserica din Şieu. Vieata şi patimile lui Iisus. 7

Bulerinul Comisiul\ii Monllmencelor Istorice.

inp.org.ro

BULETIN U L COMIS l U N I I MO UMENTELOR i STORICE

98

În laturea de Sud a curţii este aşezată clopotniţa prevăzută cu un balconaş sprijinit pe stâlpi de lemn. Satul este aşezat, ca şi celelalte aşezări din Maramureş între coline dulci străjuite în zare de munţi împăduriţi. ( Fig. 1 68).

tite. Din dreptul umerilor lui Iisus se desface un arc în formă de semicerc, ornat cu motive lineare de forma semicercului. În cele două colturi sunt două flori în relief în formă de � ruce. Icoana arhanghe, lului Mihail reprezentat contra obiceiului, (fig. 1 69), în picioare, ca în pictura murală, iar nu bust, cum în de obste este înfătisat Arhanghelul, �că din sec�i ul al V,lea, este rău păstrată, din care pricină nici inscripţia nu se poate ceti cu uşurinţă. Moartea este zugrăvită pe dosul usii în forma unui schelet călare pe cal, ţinând pe umărul stâng o coasă iar în mâna drea, ptă un fel de sabie. Inscripţia ce însoţeşte chipul morţii este transcrisă dintr'un vechiu text al unei psaltiri tra, duse în aceste părţi româneşti, care va fi circulat veacuri de,a rândul pe aici.

« Lungă o pre ei şi agiunge pre ei şi nu m'oi (sic) î ntoace (sic) pre ei pă nă nu să or svirsi. Psal . . . . » . Î � faţă : « ta ia oi c u spătă (sic) me şi vă (sic) birui pre ei mină me (sic) » .

În colţul de sus, din dreapta, o altă inscripţie are acest cu' prins : « Fiţi gata ca (sic) n u şti ţi dzoa (sic) nice casul câ n d Domn u l vostru v a veni » . ( Fig. 1 70). Se mai adăugă o invocaţie din care se descifrează cuvintele morte si Fig. 1 5 3 . Biserica dio Şieu. Icoană împărătească. ' i ute, scrise în faţa calului. O serie de cărţi tipărite la Bucureşti, Pictura icoanelor reprezentată prin icoana lui Iisus şi a Sfântului arhanghel lviih ail, Iaşi, Blaj , Bălgrad, în secolul al XVI I I,lea, arată buna traditie a acestei arte din se, cuprind preţioase însemnări locale 1. colele al XVI I,I �a şi al XVI I I,lea. Iisus e urnele de Botiza însămnă Botez, Bobotează prezintat ca bust, cu chip tânăr barba ascu, Ca moşie este pomenită de actul din 1 385 alături ţită şi mică, mustăţile subţiri şi lăsate în de Şieu şi altele Tot aşa în actele din 1 4 1 1 şi jos, fata ovală, părul formând parcă o în alte acte In actul dat în Buda, la 2 1 Mai 1 4 5 9 . ' cunună rotundă. Vestmântul cutat, cu um, Matei Corvinul cere conventului din Selesz ca să bre prea pronuntate, cade în falduri or, cerceteze plănsoarea lui Mihail şi Ambrosiu din '· donate. În stânga Iisus ţine o carte deschi, J 1 . Bârlea, o. C . , pp. 45-48. să pe care scrie salvoneşte. 2 1. MihaIyi, p. 66. I bi d . , C., p. 85. V. mai sus, la Şieu. Cadrul icoanei este împodobit cu un or, • Jbid., pp. 1 66, 1 68, 1 7 5 . nament în relief, în forma funiei împle, ;; Ibid., p p . 2 24, 234. -

2.

3•

5.

3

inp.org.ro

o.

4

«

o.

C.,

Ei ERICI DE LEM

99

D IN MÂRAMURE$

Dolha, în contra lui Ioan din Dolha alias din Rus­ cova, care a ocupat părţile lor din Rosalia şi din Poieni ; şi în contra lui Petru din Vad, Georgiu din Vănceşti, Jurca din Călineşti, Georgiu Ficze din Giuleşti, Bud din Budeşti şi Ioan Micle din Şugatag pentru faptele lor potenţiale săvârşite în Strimtura şi în Botiza » 1 . I n actul dela 1 4 7 3 , dat la 13 Martie în Buda, alături de Şieu, Bârsana, Iza, Apşa-de-Jos, Rosalia etc. , este pomemta şi moşia Botiza 2. Tot aşa în actele din 1 480 3 şi 1 487 4.

BISERICA D IN CUHEA Foarte sveltă ca înfăţişare, biserica din Cuhea prezintă un plan simplu, dreptun� ghiular, cu obişnuitul adoas al unui exa� gon neregulat, care este altarul. (PI. V I I I) . Acoperişul este deosebit d e multe din cele descrise până acum, prin aceea că partea superioară se prezintă fără nicio le � gătură cu streaşina de deasupra ferestrelor care înconjură biserica. Are forma unei prizme triunghiul are cu pantele laterale mai dulci, cu laturea de Est legată de acoperişul altarului, iar cu cea de Vest în linie frântă, formată de planul perpendicular şi de poalele ce se deschid în forma unui unghiu larg, dând streaşina. ( Fig. 1 7 1 ).

Fig. 1 5 5 .

.

1 54. - Biserica din Rozavlia. Vedere.

Biserica din Rozavlia. Vedere.

Dedesubtul fiecăruia din aceste două aco� perişuri se arată profilurile grinzilor, în şapte colţuri. Ele se întretaie în formă de unghiuri drepte la capetele naosului şi pronaosului şi în unghiuri obtuse la altar. Un brâu de lemn, în forma funiei îm� pletite, încinge biserica pe sub profilele acoperişului inferior. (Fig. 1 72 ) . Turla, d e formă patrată, este mai înaltă decât altele, are un balcon mai larg, spri� j init pe treisprezece coloane, legate între ele prin arcuri profilate ca cele dela Borşa si , din alte părti. Balconul est� împodobit cu un fel de îmbrăcăminte de sindrilă măruntă ce for� mează o adevărată garnitură ornamentală. Coiful are forma unei piramide în opt laturi, ce se sprijină pe patru poale ce dau forma unui trunchiu de piramidă. U şa de stejar are clanţă şi balamale de fer lucrate la ciocan. Ca drul este dreptunghiular, având ca ornament, în relief, funia împletită, apoi o 1

Fig

-

lbid., 2 Ibi d . , 3 Ibid., • Ibid.,

inp.org.ro

p. p. p. p.

425. 5 1 7. 5 48. 588.

1 00

BULETINUL COM ISIU II MONUMENTELOR ISTORICE

bandă ornată cu linii tăiate în zig�zag. Chiar la încheierea cu usa sunt alte două linii mai subţiri, tot în ;elief, împodobite cu crestături. Prid v o r

naosului şi trei ale altarului, la fiecare lature câte una. Toate sunt aşezate sub brâul înconju� rător. Se mai adaugă alte şase ferestre laterale între streaşina de jos şi acoperişul principal. Pictura . Pe peretele de Vest al pronao� sului se găseşte zugrăvită scena Judecăţii

Af' o'7o'i ·s J u ,, · om te.

r09orol o j, [I.r\,llo/;", i" r4.rl�On, J.t '" luv;J

!, .

1

® z,

1VQ",1Vrf

(' r e. Or7tV1

i" droc,i!,5 :Jr�ac.v.�' Sirr:�r1. J/4.II",iw" ",Cind ''f!vlf11nz.ha1 ,Hs . c.u �, �r�1Lifl dfl VlZsf "

v,

S

J., c. , ' " ,- , /0 ", H' .. ,"k.o,. !;. r.'. "'. Nc",,1, J .' � r �, e ".,- l, r"'me" r 'r. [""", C r. 1 .. /�; ,v,:,1or CU L"I. J 1. ;. ;... C �cllZ '"/a.PI, II ,J. " ?q , af cq/,"/1", � C f/or; . 1 i'r. lI1c.1 " ""!' ", 0 · - -

Fig. 202. - Biserica din Ieud. Distribu\!a picmrilor de pe plafonul pronaosului.

Fig. 203.-Biserica din leud. Picmra din naos. Disrribu\ia scenelor pe laturea de Nord.

Dila î neep utu biserici i I 73 7 . I 724. « Pomelnieu etitorilor bătrâ ni, a n i dila zu� gră vitu biserici (sic) 1 775 » . « Vasilie, Măriie, Ştefan, Qrigorie, Va� siLe Palaghie, Tedu, Q hervasi e, Timo hi, T ia nu.

Dumitru, A nă , I l i na, Vasil i e , A nisie, Na� eiu, Qă vril , Parasea, Parasea , Nic hita , etc. Ra du zugra v 1) 1 . 1 Cu mici deosebiri de lectură l a 1 . Bârlea, o . C . , pp. 1 661 6 7 . Biserica este numiră a Bâlenilor spre deosebire de cea

din sus, a Nistoreştilor.

Fig. 204. - Biserica din Ieud. Sf. Dumitru, Sf. Nestor luptă cu Lie. Călătoria Sf. Filip.

inp.org.ro

BISER IC I DE LEMN DIN MARAMUREŞ

1 23

Pe un clopot inscripţie, cu litere cirilice : din 1 7 7 2 , o alta cu două feţe având pe o parte Ace. do. 10 (sie) cumperat (sic) Tutule chipul Maicii Domnului, pe alta pe Ioachim (sic) Vasilie cu usteninţa (sic) lui Vlad Lazar, şi Ana purtând ramuri în mâini ca aceia pe sama s. biseric d i n Selişte cei c iute di n ferecată, dela biserica Olari din Bucureşti. {<

dos r 804 » . Biserica d i n sus, n umită a N istorestilor Planul în parte asemănător '

1.

celor mai multe diferă numai în ce priveşte forma altarului care, aici, este patrată. Pridvoru l a fost lungit ca şi la cealaltă, de sigur în acelaşi scop. Pronaosul are forma unui drep­ tunghiu aşezat transversal. N aosul are tot forma drep­ tunghiulară, aşezat însă longitu­ dinal. (Pl. XIII) . Bol ţi l e cilindrice s e reazimă pe un sistem de colturi care se de­ părtează de cent�u spre laturi. Altarul este boltit cilind rie, lucru foarte rar la bisericile din Maramureş. Despărţitura dintre naos şi pro­ naos o face un perete de scân­ duri ale cărui ferestre sunt pre­ văzute cu ostreţe. Acoperişul de şindrilă este format din patru pante : două pante repezi, cea de Est şi cea de Vest, două mai dulci cea de Sud si' cea de Nord. Panta de Vest este închisă de acoperişul pridvorului lungit, aşa fel că nu se poate vedea pridvorul superior, care, spre deosebire de cel de jos, păstrează coloanele cu profilele şi arcurile de legătură dintre ele. Turla, de formă patrată, pre­ zintă un balcon scund şi un coif ascuţit, acoperit cu şindrilă. (Fig. 2 2 2 si ' 223). Pictura. În pronaos, începând dela usă, ' este zugrăvit Iad u l cu vi ermii neadormi ţi, pe peretele de Nord, Pilda celor zece fe­ cioare. În naos găsim Pescuirea m i n u nată . Uşa din pridvor, oarecând zugrăvită ca şi cea dela biserica cealaltă, lasă a se deosebi figura Sf. Ioan Botezătorul flancat de Iisus şi de Maica Domnului iar pe uşori se disting arhanghelii Mihail şi Gavriil. Uşile împărăteşti sunt sculptate în relief. Icoane. Sfânta Treime şi Maica Domnului, 1

Ibi d . , p. 1 67.

Ca moşie ambele Sehşti au făcut parte din mo­ şiile lui Bogdan, confiscate de Regele Ludovic şi

Fig. 205 .

-

Biserica din reud. Patimile lui Iisus.

dăruite prin actul din 2 Februarie 1 365 , Voevodului Bale şi fraţilor săi Drag, Dragomir şi Ştefan 1 . Se pomeneşte şi aici de o cetăţue 2 . Actul dat de Matei Corvin, la 4 Martie 1 486 în Buda , recunoaşte dreptul de proprietate asupra a trei părţi din moşia Siliştei l u i Ion Vlad şi fiilor să i N i co­ lae, Teodor şi Nic h ita , l u i Ion I uga şi .fii lor săi Petru , Toma şi Toa n precum şi l u i Blaş, Români d i n S el i şte 3 .

Pentru a patra parte din moşie, a l u i Nan, Matei Corvin dă actul din 4 Martie 1 486, în Buda, fiilor acestuia : Ion Chis şi Dumitru 4. J 1. Mihalyi, o. C., p. 56. 2 Ibid., p . 434. 3 I b i d . , p . 5 78. • Ibid . , p. 580.

inp.org.ro

1 24

BULETI UL COM IS IU U MO UME TELOR ISTORICE

Printr'un alt act din 3 Decemvrie 1 486, nobilii Ioan, fiul lui Vlad şi Ioan fiul lui Iuga din Selişte vând fraţilor Ioan, Ivaşcu, Nichita şi Georgiu Hathal două sesiuni din Selişte şi una din Moiseni, cu îndatorirea pentru cumpărători de a-i da lui Ion Vlad colaci, la Paşti şi la Crăciun iar la Sân-Nicoară

Fig. 206.

Fag. 207.

-

-

BISERICA D IN MOISEI Biserica de lemn dela Mănăstirea Moisei e de proporţii mici, are pridvor deschis, pe patru coloane legate între ele prin ar�

Biserica din Ieud. Picturi din naos. Patimile şi învierea lui Iisus.

Biserica din Ieud. Cain ucide pe Ave!. Dumnezeu blestemă pe Cain.

o masă bună 1 . Punerea în posesie, în urma acestei vânzări, se face prin actul dat la Buda tot de Matei Corvin, la 16 Martie 1 487 �.

curi de lemn ca si la cea din Borsa si dela alte ' biserici si ca la t � at� cele pe care le întâl �1 eşti la casele tărănesti din Maramures. Planul e ' cel � bisnuit (PI. XV). În locul profile i or dela capetele grinzilor transversale, mesterul a lucrat două profile şi le:a prins de pereţi în cuie de lemn. TurLa este scundă, cu baza pa� trată, fără balconaş, aşa că trecerea se face direct dela turlă la coiful care o acoperă ca o . căciulă şi care se sprij ină pe o îmbinare de grinzi. Uşile sunt simple cu cadre drepte. Uşa din interior este com� pusă dintr'un cadru dreptun� ghiular în care este Înscris un

1 I b i d . , p . 582. 2 Ibid. , p. 5 8 5 .

inp.org.ro

BISERICI DE LEMN D I N MARAMUREŞ

Fig. 208. - Biserica din reud. Picruri de pe bol�. Lameh ucide pe Cain.

Fig. 209. - Biserica din reud. Drumul Damascului, convertirea lui Sau!.

inp.org.ro

1 25

1 26

BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

romb, în jurul căruia se desvoltă un număr de alte romburi. (Fig. 224, 225). Naosul prezintă bolţi ciLi ndrice care iau naştere dela ieşitura ce merge de�a�lungul pereţilor în partea superioară a acestora. Bol� tile sunt închise la capătul de Est de tâm� p lă iar la Vest de peretele despărţitor dintre naos şi pronaos.

Fig. 2 10.

-

În pronaos, în laturea de Sud, se mai văd urmele scenei Răstignirii şi chipul ctitorului, iar lângă el, inscripţia : « Arhima n drit M i ha i ctitor mănăstiri. D. A. » . Deasupra este scrisă data 1 7 1 l . În naos, pe un uşor Arhanghelul Mi� hail ; deasupra uşii Maica Domnului tro� nând, în dreapta uşii un înger cu sabie de

Biserica din Ieud. Patimilie lui Iisus.

Altaru l e ceva mai desvoltat decât la alte biserici, însă păstrează forma exago� nală, obişnuită. Tâmpla. Icoanele împărăteşti, prăznica� rele, apostolii, proorocii şi crucea răstig­ mrll, cu icoana Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan cel Jalnic au fost rezugrăvite. Pe uşor ii intrărilor laterale şi ai uşilor îm­ părăteşti sunt zugrăviţi sfinţi. Pe uşorii intrării de Nord : Sf. Arhidiacon Ştefan şi Lavrentie. UşiLe împărăteşti sunt lucrate a jour, în. panouri patrate, în care se înscriu meda­ lioane înconjurate de raze. Pictura, aplicată pe pânză, ca şi în alte părţi, este rău întreţinută şi păstrează nu­ mai fragmente din scenele întregi de odi­ nioară.

foc alungă din raiu pe Adam şi Eva. Pe peretele de Sud lipseşte toată pictura, pe cel de Nord, în primul registru începând din spre Vest : « Părintele Zosima » , împăr­ tăşind pe Maria Eghipteanca, culcată pe patul morţii cu mâinile încrucişate. Cosma şi Damian - acesta din urmă lipseşte ­ apoi trei ostaşi tineri. Pe bolţi Iacov culcat, priveşte scara pe care urcă şi coboară în­ gerii. Scena este încadrată de evanghelişti ; cei doi de pe laturea de Sud nu se mai cunosc. (Fig. 226). Urmează Maica Dom. nului şi Iisus. Icoanele sunt din epocă. Zugravul a făcut parte de sigur din vreo şcoală locală. I nscripţi i : Pe o grindă din faţă e săpat numele Pa isie. Pe o bârnă din laturea de Sud, afară, sunt săpate un număr de

inp.org.ro

1 27

BISERICI DE LEMN DIN MARAMURE Ş

cuvinte din care se mai disting trei patru : « mona h Iosif . . . r 699 Molodoneţchi » . Ci� neva a cetit altfel în 1 9 1 1 : « Călugărul cu

Fig. 2 1 1 .

-

Biserica din Ieud. Patimile lui Iisus.

numele Iosif la anul Domnului 1 699, a

rădicat această nouă biserică

».

Pentru însemnările preţioase, pnvltoare la mănăstirea Moiseiului, a se vedea cartea păr. I. Bârlea 1.

J O . C., pp. 1 3 1 - 1 38.

Moşia, sub numele Moiseni, a făcut parte din posesiunile lui Bogdan, împreună cu altele 1 . L a 1 450, prin actul din 1 6 Iunie, dat în Pesta,

se arată introducerea în posesiunea moşiei Moisei a lui Mihai , fiul lui Ştefan Yoevod din Dolha, Mihail fiul lui Bogdan ; Ambrosiu, fiul lui Sta­ nislau ; Ioan fiul lui Georgiu Pârcălab 2 ; Mihail Orda şi Georgiu Peterman. Din muntele Bătrâna (munţii Moisenilor) izvorăşte Izvorul lui Dragoş. l V.

m.ai sus la Selişte.

, 1. Mihalyi,

inp.org.ro

o.

C.,

p. 357.

1 28

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 2 1 2.

-

Biserica din leud. Picturi de pe bol,i. Şarpele înşală pe Eva, izgonirea din rai.

Fig. 2 1 3.

-

Biserica din Ieud. Adam şi Eva afară din rai.

inp.org.ro

B ISER ICI DE LEMN DIN M AR.. A MUREŞ

Ioan Corvinul de Huniedoara, prin actul dat în Cluj la 29 Iunie 1 4 5 3 , « dărueşte chenesiatul din Moiseni lui Mihail şi ambilor Ioani, fiii lui Grad, lui ruga, Radul, Ivan Zay Mayy, fiii lui Vlad din Selisce şi lui Georgiu Grad, deoarece primise infor­ maţiune sigură că kenesiatul e al lor şi nu al lui Mihail din Dolha, cui l-a fost dăruit 1 » . La 1 465 « Ambrosiu de Dolha e din nou introdus în posesia moşiei Moiseni » ? Pentru Ion Iuga şi un alt Ion, Blaşiu şi Simon din Vişeu, Matei Corvin întăreşte prin actul, dat în Debreţin la 5 Februarie 1 468, actul tatălui său Ioan Corvin 3 . Posesia aceasta e turburată în 1467 de nobilii români Simon şi icalau Popa şi Ladvan din Ştefan din Vişeu, Vişeul-de-J os şi de 1vaşco ruga din Selişte, cari sunt citaţi înaintea regelui, după ce, prin actul din 23 Februarie 1468, dat în Sighet, s'a luat mărturi­ sirea altor nobili asupra dreptăţii lui Ambrosiu de Dolha 4. Pe baza mărturiilor din actul de mai sus, Matei Corvinul semnează actul din 1 2 Martie 1 468 pen­ tru repunerea în posesie a lui Ambrosiu de Dolha 5. La 2 5 Iunie 1 468 actul lui Matei Corvin priveşte jurământul pe care Ambrosiu de Dolha se înda­ torează a-l face pentru dreptatea cauzei sale 6. Pen­ tru vânzarea unei sesiuni din Moiseni, a se vedea actul privitor la Selişte, mai sus 7. Prin actul din 25 Ianuarie 1 489, « nobilul Steczko, fiul lui Nan din Vişeul-de-Sus dărueşte nobililor Ioan Vlaad şi Ion Iuga din Selisce jumătate din moşia Moiseni cu munţii Vălcănescu, Cher, Lu­ căceasa şi jumătatea muntelui Sciol » 8. Actul din 24 Iunie 1 59 3 , arată împărţirea moşiilor lui Pop Lazăr, Moisenii căzând în lotul lui Tămaş Pop şi al cumnatului său Mihai Dumitru 9.

BISERICA D IN BORŞA Străjuită de copaci seculari şi de bise­ rica cea nouă de zid care-i va aduce pieirea, fiindu-i aşezată în coastă, biserica din Borşa se ridică spre poalele lmei coline de unde se poate vedea până departe peste coli­ nele dulci ale frumosului Maramureş. (Fig. 227).

Biserica veche e de bârne si este aco­ perită cu şindrilă, având dou ă pridvoare suprapuse în laturea de Vest. Turla , cu baza un patrat, are un balconas scund, sprijinit pe treisprezece coloane, de� asupra căruia se înalţă un coif ascuţit de forma unei pirarn.ide subţiri cu marginile late. I lbid., p . 2 lbid., p . , lbid., p. 4 lbid. , p. ; lb;(!., p . G lbid., p . , lbid., p . 8 l bid., p . 9 lbid., p .

369.

47 1.

482. 483.

4 6.

491.

5 2. 594. 638.

Pereţii laterali se leagă de-a curmezisul printr' o serie de bârne care marchează ' în trei locuri, trei despărţituri, dând cele trei părţi ale bisericii : altar, naos şi pro naos. Sub fiecare acoperiş bârnele de legătură formează o serie de profile atât la altar cât şi la cele două pridvoare. (Fig. 2 28). Pridvorul de jos se sprijină pe patru co­ loane ca şi cel de sus. Coloanele se leagă între ele printr'un arc rotund. NA O S , l' (u�ieltZ eJl,. V(l si

i

5

1. M"il '�/ rta/q tn â ",, �/�I .2. fJvs

JI!1 ' '10/9 ofa J fI/ da. ,Jc;{-i.lM fJŢ e 1$1/5 ,. 4 IS I/.s �51e vo'nd'!';. SIsI.I/�q A n � (; Isus tn S/CJ IIC< , ,'1.::l/ ca D o m nl.l[r.i/ In1re Fig. 2 1 4 .

-

.sJlt7ji

Biserica din reud. Distribuţia picturilor de pe peretele de Vest al naosului.

Uşa de intrare e simplă. Uşorii sunt le­ gaţi prin pragul de sus format dintr'o bârnă scobită în arc. Pro naosul se desparte de naos printr'un perete de scânduri, intrarea fiind asezată ' în axul principal. N aosul este de formă dreptunghiul ară şi are un cafas mic. Pereţii laterali prezintă un intrând, continuă apoi vertical până sus, unde prezintă un alt intrând marcat de o grindă. De aici se nasc boltile cilindrice ale naosului, închise spre V�st prin pere­ tele din spre pronaos, iar spre altar prin tâmplă. (Pl. XIV). Altarul , cu bolţi mai scunde, în arc frânt, se desparte de naos printr' o tâmplă de lemn care mai păstrează vechile icoane îm­ părăteşti şi un rând de icoane prăznicare. Partea de deasupra acestora a fost refăcută. Un sfeşnic de lemn sculptat aminteşte altele de peste munti. Pi ctura . În prona� s, pe plafon, sunt zu­ grăviţi îngeri cu flori în mână, încadraţi cu serafi m i, aşezaţi în cele patru colţuri. Pe 9

BlIletirllll ComisiHnii Monumt'nrelor Isrorice.

inp.org.ro

.......

' � � '. . a..;.� . t ,. "''. � I

��"�'�l\4' \\\ ��'-�����" �'���"'

0

"'\

1

I ,

\

. ,

� . ,'

I' �'''';� .l!l_...!lO; �;_ j;

.

"""

r,

\< ,

�"�'�I':'\"�' VI. ·-

..

.,

!! �

.� , { -�

-' -0'" ,

..

'

i,

�•• r

.',

,

'

. ..

...

... ___ •

"

,

" . ' · "' i

!�i

. .

,

"

•

• ',.' , "''

,

",

....: :"� "LI"�";)'i.:;-" ;;;-c , . , .

�'''''..'.! .

"

,

_, . _ _

�� ,

"

,, '", ',:e. � ��� �..,; \'f CiJG ,.' � .& � )J i.J j'. ' . , ' �:'" �.; " 111,

,

"

-" '

,.' '

'

1

1ÎI\o' � �')':=. . _ ���._"I

. ,,

�

-:

" ,, . � �': , .:n It''"� " :' ' � l" '� " , '�� ,, � ,

.

" . ,

'.''.. '," ... . . ..;NI!!Iţ ,

..

o' ,

,:�;'��:' :;' , ':,;�t,,�$�;:c ,

.

J ' h \, " '. J ,' , l: , jIiJ,".. ,'ţi:" '1w lJ;" . � "-'!,-". : " ", . , ",�."1.t.- �.

•• • •

.' - � �

::"" 'JI: , ' " -' ",�. _ . . ..,...,.� . � ,;,y . ..

J'

!;;. r

,

..

... , f: , ,' \. ;:.:/1-,.,.

.

" ':. Pa1r, .. /'hvI 5,t, m ')ortL N, > c./i ,, � 1 2. [O GIl N � ciQI",c, 1/. I t � of a d., /a 'Ri"" , Jj sf. "" r9 "Qtj� So,o.,,;1 i, 5 Alc..ic. Mi lropo/iiu/ R.o§ isc �"c., � Pt:.1ra "1ifr0J'0lif ela. k,ic.w, j. C�ez", Vladimir

Ji/�v��rCl, 3

Inscr'.J>.1,· c..Jrccs/a c.s1fl.

3 Ioa� fI1jt'�l'o/d MOL CO V.' c..h iJ 'J Gri9.ortL B 0 9 os1ov, le ;pil C O l' .t/'l.l\ancl,nsch,fl., A/C/11'15Ie fi C�'l'If, 11 Cv�·" .)ovl M. T«.Qpttmr;"'" 4.0" ' ", SI 1 fi l.I,?an Milrq rol�ul 2. An.:!r.. ; �tLrvsalm .:.sc. �ii L � 'j c'?f'1 3 lacoh f,'�1t/Clrh H sf Sava. , 5 SI Simlo" 5rar- chl a., (; SI Trfl.lme, . H va��� /Z. li5i L U C A

Fig. 2 1 9. - Biserica din Ieud. Distribuţia picturii din altar.

Fig. 2 20. - Biserica din vale din Săliştea .de.Sus.

de Ladislau, întăreşte, sub forma de donaţie, pen­ tru Nan, icolae, Sandrin, Danciul şi Luca, fiii lui Hotco din Vişeu, moşia Borşa pe care o au de moştenire 3. Punerea în posesie se face prin actul din 1 2 Mai 1456 4• Alături de moşnenii altor moşii, protestează şi cei din Borşa contra actului dat în Buda la 1 3 icolau. Martie 1 4 7 3 , pentru intronucerea lui Dragfi de Beltec 5. La împărţirea din 1 593 între urmaşii lui Pop Lazăr, Borşa împreună cu altele intră în porţiunea care se împarte între Tămaş Pop şi cumnatul său Dumitru, soţul Mariei Pop 6.

BISERICA D IN RONA DE JOS Se aseamână cu cea dela Borşa în pri� vinţa suprapunerii celor două pridvoare. Aici însă pridvorul de j os este închis cu bârne lăsând, pentru lumină, de o parte şi de alta a intrării ca şi pe pereţii laterali, 1 1 . Mihalvi, ' 2

lbid., 3 lbid., , Ibi d . , Ibi d . , 6 Ibid., Ibid.,

p. p. p. p. p. p.

O.

86. 350. 382. 3 4. 5 1 7. 639,

1 33

C ' I p.. 5 6 .

Fig. 2 2 1 . - Biserica din " ale din Sălişrea.de.Sus.

inp.org.ro

1 34

Fig. 2 2 2 .

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

-

Biserica din deal, din Săliştea-de-Sus.

Fig. 2 2 4 .

Biserica mânăstirii Moisei. Vedere din spre Nord-Vest. -

� -�,�

;-� � I •

�

Fig. 2 2 3 .

-

Biserica din deal, din Săliştea -de-Sus. Vedere din spre altar.

inp.org.ro

.Fig . 2 2 5 .

Biserica mânăstirii Moisei, Vedere din spre Sud-Vest. -

BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ

1 35

P�a nul bisericii intră în grupa celor cu o scena m care un înger cu sabie de foc altarul în forma unui patrulater. (PI. alungă un diavol, în vreme ce un sfânt ar­ XXXIII). hiereu cu două potire în ambele mâini, Acoperi şul, în pante mai dulci, e alcătuit din două părţi ca şi la alte biserici. Panta din spre altar cade aproape perpendicu­ lar, unindu-se cu aco­ perişul altarului, for­ mat din trei pante. T urla are baza mai largă decât partea su­ perioară din care ră­ sar nouă stâlpi scurţi pe care se sprijină un coif în formă de pi­ ramidă în opt laturi. Acestea se continuă fo r m â n d streaşina, tot în opt laturi, spre Eg. 226. - Biserica mânăstirii Moisei. Scara lui Iacov. deosebire de cele mai multe din cele cercetate până aci, la care streaşina are patru ţin.e sus pe cel din. dreapta şi varsă pe cel _ din stânga. In dosul sfântului, un diavol laturi. ( Fig. 232). Pi ctura e rău păstrată. Abia de se distinge înaripat chinue pe un păcătos. Deasupra chipul lui Iisus.

Fig. 2 2 7 . - Biserica din Borşa. Vedere din spre Nord-Est.

Fi". 22 . - Biserica din Borşa. Vedere din spre Nord-Vest.

inp.org.ro

1 36

BULETINUL COM I lUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Fig.

2 29.

Fig.

-

Biserica din Borşa. Cina şi patimile lui Iisus.

230.

-

Biserica din Borşa. Pilda neghineJor,

inp.org.ro

BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ

Fig. 2 3 1 . - Biserica din Rona-de-Jos. Vedere din faţă.

1 37

Fig. 2 3 3 . - Biserica din Rona-de-Jos. Icoana Adormirii Maicii Domnului.

Fig. 232. - Biserica din Rona-de-Jos. Vedere din spre Sud -Est.

inp.org.ro

Fig. 234. - Biserica din Valea Porcului. Vedere din spre altar.

] 38

BULETlNUL COM IS IUN l l MONUM ENTELOR ISTORIC E

Icoa ne. Icoa na Nasterii Dom n ului, de factură populară, înfăţişează în primul plan pe Sf. Fecioară, Iosif, Pruncul Iisus şi

tate, având ca motiv o bandă în spirală printre ale cărei încolăciri sunt sculptaţi struguri şi frunze. Inscripţia slavă ce însoţeşte icoana aceasta are cuprinsul : « A dormirea prea sfi ntei stă� pâ nei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi p ur urea fecioarei Mari ei 1 792 » .

Deasupra, între capitele, o altă inscrip� tie cuprinde troparul Adormirei : « Întru

� a stere fecioaria . ai păzit, i ntru a dormire I u� ea nu o ai părăsit » etc. (Fig. 233).

Pe o icoană de tâmplă se menţionează numele zugravului Ioan d i n Dragomireşti şi anul 1 8 7 7 . Pe o bârnă o inscripţie să�

Fig. 2 3 5 . - Biserica din Valea Porcului. Vedere larerală.

Magii, în planul al doilea o construcţie de lemn, un fel de staul maramureşan, iar în planul de sus o serie de îngeri.

Fig. 2 3 7 .

-

Biserica c e a nouă d i n Valea Porcului. Vedere din spre Nord.

pată arată numele nobilului San1.uel şi anul 1 720, alături 1 6 5 5 1.

Fig. 236.

-

Biserica cea nouă din. Valea Porcului. Vedere din spre Sud·Vest.

Icoa na Adormirii Maicii Dom n u l u i , de factură occidentală, încadrată într'o ramă sculptată, este aşezată Între coloane sculp�

Moşia Rona-de- Jos a fost a nobililor d i n Să­ p:înţa, ai căror urmaşi an, Stan şi Petru au fost introduşi în anul 1 40 7 , dată dela care « stăpânesc acolo şi azi » 2. Prin actul dat în Vis egrad la 7 Aprilie 1 402 se introduc în posesia moşiilor şi munţilor : Zanaf, Drăgoeşti, Machiar, Cauci, Crasna, Zydo, Apşă� nescu , Pietroasa, Petricea, Formos, Budeşti, Rona� de-Jos, Ganiciu, Bărbeşti, Fereşti, Uglea, muntele Uglei, etc . , fiii voevodului Bale : Dumit.u şi Ale� xandru, fiii lui Drag : Sandrin şi Georgiu şi La� dislau, fiul lui Ioan Românul din Maramureş 3. Prin actul din 1 8 Decemvrie 1 4 1 5 se introduc în moşiile : Urmeză, Lipche, Harincea, Berezna, Drăgueşti, Neagova, Ganea, Apşa�de-Sus, Rona-de� Jos, Bărbeşti, Călineşti, Boloteşti , Nicolau, fiul lui Stanislau din Urmeză cu fiii săi Petru, Elie, Ioan Georgiu şi Stanislau, fiul lui Ştefan 4. 1 1. Bârlea, o. C., p . 1 5 7 . 2 1 . M ihalyi, o. C . , p. 45. 3 Ibid., p . 1 2 3 . 4 lbid., p . 2 0 1 .

inp.org.ro

BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ

In urma uciderii şi prădării lui Ioan, fiul lui icolau, an şi Ioan, nobili din Săpânţa şi ucigaşii celor de mai sus, ocupă moşia Rona-de-Jos 1. La 1 480 este introdus Bartolomeu Dragfi de Bel­ tec, în posesia moşiei Rona şi a altora, ridicând

1 39

BISERICA D IN VALEA PORCULU I S ' a ridicat în adăpostul unei coline îm­ pădurite, păstrând forma cunoscută a pla­ nului dreptunghiular cu adausul altarului exagonal, mai desvoltat. (PI. XXVIII).

Fig. 2 3 9 . - Biserica din Valea Porcului. Tripric.

Fig. - 238. Biserica din Valea Porcului. U ş i le împărăteşti.

proteste din partea celor interesaţi 2 . Bogăţia sării în aceste locuri este menţionată în vechile acte 3 : 1 2

3

Cf. actului din 14 19, p . 2 4 l . Ibi d . , p. 54 . Ibi d . , p. 6 19.

Fig. 240. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere din faţă.

inp.org.ro

1 40

BULETINUL COM ISIUNlI MONUM ENTELOR ISTORICE

Acoperi ş u l nu mai prezintă streaşina deo� sebită dela altele ci un si ngur acoperiş care îmbracă întreaga biserică şi se leagă de al altarului. şi aici, mai scund.

Fig. 2 4 1 .

-

opt arcuri, susţin coiful de forma unei piramide în patru laturi. (Fig. 234 şi 235). Biserica cea nouă, clădită în 1 924, păstrea� ză ceva din arhitectura si elementele de artă ale vechilor biseric i maramuresene. ' Sub influenţa noului ritm de vieaţă, mai grăbit şi mai puţin preocupat de armonia liniilor vechi, acoperişul capătă o pantă mai dulce, straşina e mai îngustă, grinzile pereţilor încheiate simplu, ferestrele mai largi iar turla de scânduri de abia ieşită de� asupra coamei acoperişului pare turtită de

Biserica din Apşa.de·Jos. Vedere din spre Nord·Vest.

Turla, îmbrăcată în rânduri solzite, pre�

zintă o zonă superioară lucrată a jour din scândurile peste care o altă îmbrăcăminte

Fig. 243. - Biserica din Apşa-de-Jos. Detaliu din spre altar.

r ,

Fig. 242. - Biserica din Apşa-de- Jos. Faţada.

a balconaşului pare susţinută de profilele grinzilor care se întretaie în cele patru colţuri. Nouă coloane de lemn, legate prin

coiful care nu�si are înăltimea la care, obişnuit era aşe ; at. ( Fig. 235 şi 236). Uşile împărăteşti ale vechei biserici sunt sculptate a jour. Pilastrul care închide cele două canate formează tulpina centrală dela baza căruia se desfac două lujere, bogat înfrunzite care şerpuiesc spre partea supe� rioară, se încovoaie la înălţimea de sus a canatelor, se apropie de pilastru unde se desfac în două, cum se desface, de altfel, ori de câte ori aceste lujere ating marginea canatelor sau pilastrul. În spaţiile din în� covoituri se închid opt medalioane zu� grăvite. ( Fig. 238).

inp.org.ro

BISERICI DE LEM

o icoană în triptic înfăţişând pe Maica

Domnului cu pruncul Iisus în mijloc şi pe Sfântul Ioachim şi Ana, părinţii săi, pe cele două canate. (Fig. 239). O inscripţie din 1 809, în tinda femeilor, arată numele preotesei şi preotului Pica Paladie precum şi a lui Botiş Grigore care au zugrăvit fruntarul. Biserica este de sigur din secolul al XVI I I�lea.

DIN MARAMUREŞ

141

BISERIC ILE D IN AP ŞA-DE�JOS Cea mai veche este aşezată într'o margine de sat, pe o colină, de pe care se poate

Moşia făcea parte din Vănceşti, împreună cu Năneşti, care la 1 360, este donată Românului Vanciu, fiul lui Stan al Lupului, de Regele Ludovic I-iu 1 . La 1 Iulie 1 4 1 4 , prin actul din Buda, dat d e Regele Sigismund, se introduce Ioan Hanc în moşiile : ăneşti, Vănceşti şi Valea Porcului 2 . Pentru a se

Fig. 2 4 5 .

-

Biserica din sar, din Apşa·de·Jos.

vedea până departe în zare. Ea este întoc� mită din bârne groase aşezate pe un soclu de piatră de râu. ( Fig. 240 şi 24 1 ).

Fig. 244.

-

Biserica din sat, din Apşa·de·Jos.

cur ma procesul început în zilele vicontelui Lau­ renţiu se dă actul din 27 Septemvrie 1474, în Sighet şi se hotărăşte ca nobilii Ioan, Petru Nemeş şi Dan din Vănceşti de o parte şi de alta Elia, Tivadar, Georgiu şi Mihail din Vănceşti să primească îm­ părţirea În patru a moşiilor ăneşti şi \ alea­ Porcului 3. Fig. 246. 1 I . Mihalyi, o. C., p. 4 L 2 lbid., p. 1 95 . , lbid., p. 5 2 2 .

-

Biserica din Apşa·de.Mijloc. Vedere larerală.

Tălpile groase se încheie în forma unui dreptunghiu.

inp.org.ro

1 42

BULETINUL COMtSIUNII MO UMENTELOR ISTORICE

Fig. 247. - Biserica din Apşa -de-Mijloc. Intrarea în curtea bisericii.

Peretii sunt alcătuiti ' diIl patru bârne în� tregi i�r a cincea d espicată în două, în lung, având grosimea cât jumătatea gro� simii tălpilor. Cinci grinzi aşezate de�acurmezişul susţin patru scânduri late, legate între ele şi for� mând un patrulater, pe care se sprijină doisprezece căpriori laterali şi opt ai fa� ţadei. (Fig. 242 şi 243). Planul este dreptunghiular, cu altarul un poligon. Grinzile care formează cele cinci laturi exterioare ale altarului formează pa� tru unghiuri fără profiluri sub streaşină, ca în alte părţi. (Pl. XVI). Acoperi şul este alcătuit din două părţi distincte : acoperi şul principal, de forma unei prisme triunghiulare aşezate peste cor� pul bisericii, cu poala uşor răsfrântă în afară cuprinde şi altarul, unde urmăreşte linia arhitecturală a laturilor acestuia. La� turea de Vest este un triunghiu mărginit de cele două laturi de Nord si Sud cu baza răsfrântă ceva mai pronu�l.ţat decât poalele laterale. Streaşina înconjură bise� rica, urmărin.d linia planului ; ea este mai lată decât poala acoperişului principal şi are panta mai dulce.

Ş i n drila este aşezată în formă de solzi pe turlă, pe laturea de Vest si la altar, acolo unde s'a înlocuit cea ve �he. Turla, cu baza un patrat, taie acoperişul înălţându�se spre cer. Un balconaş scund, mai larg decât turla şi îmbrăcat cu scân� durele, este prevăzut cu treisprezece stâl� pişori scurţi, care susţin coiful ascuţit, de forma unei piramide în opt laturi, cu baza aproape orizontală, învelit cu tablă. În cele patru colţuri ale bazei coifului principal apar alte patru coifuri mai scunde care încadrează coiful principal. Un asemenea coif mic de formă conică, se ridică la capătul coamei altarului. Acesta e îmbrăcat în sindrilă. Patru ferestre de fiecare lature � naosului şi trei la altar lasă lumina să pătrundă în biserică. Pronaosul podit se desparte prin bârne de restul bisericii, lăsând În axa principală o intrare iar în laturi două spaţii goale, cam de Iătimea unei bârne. Naosul � re un cafas redus. Bol 'tile ci� dela un intrând lateral l i ndrice iau nastere ' şi sunt închise spre Est şi Vest de tâmpla altarului şi de peretele despărţitor dintre naos şi pronaos.

� r

Fig. 248.-A.pşa -de-Mijloc. A doua intrare în curtea bisericii.

inp.org.ro

B ISERICI DE LEMN DiN MARAMUREŞ

Altarul în cinci laturi exterioare este închis de a sasea formată de tâmplă. Aceasta ' începe din marginea exterioară a uşilor împărăteşti, făcând unghiu drept cu pereţii laterali ai naosului. Icoanele împărăteşti, prăznicarele şi apo� stolii sunt din secolul al X IX�lea. Partea de sus este din 'vechia tâmplă. Uşile împărăteşti sunt sculptate a jour, având ca element decorativ principal viţa de vie cu frunze şi struguri. B iserica d i n s us. A doua biserică este ase� zată mai spre Nord şi ca şi cealaltă, pe vârful unei coline. Are un pridvor în faţă, sprijinit pe patru stâlpi de lemn. Pla nul are forma de cruce. Pronaosul, naosul şi altarul au forma dreptunghiulară, foarte aproape de forma p atratului. Pentru a fi mai încăpătoare, biserica a fost înădită cândva ca aceea dela Hărniceşti, din care pricină turla a rămas la jumătatea bisericii. (Pl. XVI I). Pe pereţii bisericii şi aici şi la cealaltă sunt agăţate cruci cu numele morţilor. Obiceiul acesta de a se pune cruci în amin� t

� -

BlIlerin,,1 Com isiunii MonumentdoT IstorIcI!.

._

-

- -- -

-

Planşa XX IX.

o OS' 1?

D

SE F

"

;.. Q) -O Q) ;o-

OS l,j

'c

.

r V'

J\

,

0

-i

� "CI

(

� "

OS6

d

"

�

-

Il:.

�

'"

I

Q;

...-;

rO '" '"

0

74 83 85 87 90 92 94 99 1 07 1 20 1 24 1 29 133 139 141 143 147 15 1 153

I L U ST R AŢ I I L O R

TAB E LA Fig.

1. 2. 3. 4. 6. 7. 8.

- Biserica din Giuleşri. Vedere d;n fată Vedere din sp�e altar Uşi de altar D istribuţia scenelor -

-

9. -

Sar.Sugatag. Vedere din spre Vest 10. - Biserica din Sat-Sugatag. Vedere din spre altar . . . . . . . 1 1 . - Biserica din Sat-Sugatag. Pictură din altar, distribuţia scenelor . . 1 2 . - Biserica din Hărniceşti. Latura de Nord 13. Latura de Sud » 14. Vedere laterală 15. Deseşti. Vedere 1 6. Picturi În pronaos . 1 7. Picturi în pronaos . 1 8. Picturi in pronaos . 19. Scene murale . . 20. Picturi 21. Zugrăveli În naos 22. Picturi pe bolti 23. Picturi în naos . 24. Zugrăveli În cafas 25. Budeşti Oosani). Vedere din spre a ltar 26. - Biserica din Budeşti (Josani). Vedere 27. Picturi . 2 .Cina cea de taină 2 9 . - Biserica din Budeşti (J osani). Picruri . 30. Susani. Vedere laterală 31. o) Vedere 32. Susani . Arhnnghelul Gavriil 3 3 . - Biserica din Budeşti Susa ni. Sf. Treime 34. (Suseni). Scene din a!rar 3 5 . - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar 36. - Biserica din Budeşti (Susani). Tâmpla 3 7 . - Biserica din Budeşti (Susani). Spălarea picioarelor şi rUj!ăciunea din Ghetsimani . 3 8 . - Biserica din Budeşti (Su�an i). Judecarea lui fims . . . . . . . 3 9. - Biserica din Budeşti (Sus ani). Drumul Crucii 40 . - Biserica din Budeşti (Susani). Iisus şi vita . . . . . . de vie . . . . . 4 1 . - Biserica din Budeşti (Susani). Facerea lumii 42. Primii oameni 43. Uşa exterioară 44. Uşile împărăteşti 4 5 . - Biserica din Budeşti (Susani). Uşile împă ­ rătesti 46. - Bise�ica din Sârbi (Josani). Vedere din spre altar 47. - Biserica din Sârbi (Josanj). Vedere

9 10

II II

12 12 12 13 13

14 14 15 15 16 16 16 17 17 17 18 18 19

19 20 21 22 Z2 22 23 24 25 26 27 28 29 29 30 30 31 32 33 34 34 35 36 37

Fjg. 48. - Biserica djn Sârbi (Jos·mi) . Vedere din spre altar 4 9 . - Biserica din Sâr bi (J osani). Scene din altar o) » » Sfinţii Grigore 50. Bogoslov şi Ioan Zlataust 5 \ . - Biserica din Sârbi (Josani). Picturi pe lemn Tâmpla 52. Icoana lui lisus 53. ,) Intrarea în Ie54. rusalinl . 5 5 . - Biserica din Sârbi (Susani). Veder", laterală Vedere din faţă 56. Tâmpla 57. Partea de jos 58. Icoana Maicii 59. Domnului 60. - Biserica din Sârbi (Susani). Sf. Arhanghel Mihail 6 1 . - Biserica din Sârbi (Susani). Cuvioasa Paraschiva 6 2 . - Biserica din Fereşti. Vedere spre altar Corneşti. Vedere 63. Zugrăveli 64. Picturi lllurale 65. Adormirea Maicii Dom 67. nu lui 67. - Biserica din Corneşti. Icoana lui li"sus 68. Călineşri (Josani). Vedere ge nerală 69. - Biserica din Călineşti (Jo�anj) .Vedere 70. - Biserica din Că l in.eş ti (J05ani). Vedere din spre altar . 7 1 . - Biserica din Călineşti (Josani). Picturi 11111 rale. Patimile lui Iisus 72. - Biserica din Călin('�ti (Josar.i). Cina şi Padmile lui lisus 7 3 . - Biserica din Calineşti (Josani). Judecam din urmă 74. - Biserica din Călineşti (Josani). !coan.ă. Si. Dimitrie 7 5 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoană. Buna Vestire 7 6 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoană. Po gOlirea Sfântului Duh 7 7 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoan'\. Borezul Domnului 7 8 . - Biserica din Călin eşti (Josani). Triptic 79. Intrarea în Ierusalim 80. (Josani). Icoana Inălţării 8 1 . - Biserica din Călineşri (Susani). Vedere din faţă 82. - Biserica din Călineşti (SlIfani ). Vedere din spre altar . 8 3 . - Biserica din Călineşti (Susani). Tâmpla 84. Tâmpla 85. Naşterea lui Iisus 86. - Biserica din Călineşti (Susani). Coborîrea lui Iisus la Iad

inp.org.ro

37 38 38 39 40 40 40 41 41 42 42 43 43 43 43 44 45 45 46 47 47 48 49 50 50 51 52 52 53 53 54 55 55 56 56 57 57 58 58

1 64 Fig.

BULETINUL COM ISIUN I I MONUMENTELOR ISTORICE

87. - Biserica din Călineşti (Susani). Icoana Na­ şterii Sfântului Ioan Botezătorul . . . 88. - Biserica din Călineşti (Susani). Adormirea Maicii Domnului 89. - Biserica din Vad. Vedere Onceşti. Vedere din spre Sud90. Est . . 9 1 . - Biserica din Onceşti. Vedere din spre altar Picturi mUIale 92. Judecata din urmă 93. Icoana Sf. Petru şi 94. Sf. Nicolae 9 5 . - Biserica din Bârsana. Vedere spre altar Vedere din spre Sud 96. Vest . 9 7 . - Biserica din Bârsana. Uşile Împărăteşti Uşile Î mpărăteşti 98. Icoana. 1isus Hristos 99. Icoana Maicii Dom 1 00 . nului . . . . . . 1 0 1 . - Biserica din Bârsana. Icoană Împărătească. Iisus Hristos- . . . . . . . . . . . . . 1 02 . - Bişerica din Bârsana. Icoan3 Răsţignirii 1 03 . Sf. Arhanghel M ihail 104. Icoană îtupărătească. Sf. Arhanghel Gavriil 1 05 . Sf. Arhanghel Mihail 1 06_ Tâmpla 107. Tâmpla 1 03 . Picturi din naos 109. Picturi di n naos 1 10. Picturi din naos 1 1 1. Picturi din naos 1 12. Picturi murale . 1 1 2a. Picturi pe bolţi 1 13. Picturi murale _ l Ua Picturi pe bol�i 1 1 4. Picturi murale . 1 1 4a. Pat:mile l ui Iisus 1 15. ) Vindecarea slăbăno1 1 5a. gului 1 1 6. - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile peretelui despărţitor . . . . . . 1 1 6a. - Biserica din Bârsana. Zugrăveli. Detalii . 1 1 7. - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile peretelui despărţitor din naos . . . . . . _ . . . 1 1 8 . - Bi-s=rica din Vălen i . Vedere din faţă . . . 1 1 9. Vedere din spre Sud -Vest Scene din Vieaţa lui Iisus 1 20 . 121. Picturi murale P � cturi. Daniil În groapa 1 22 . cu lei 1 2 3 . - Biserica din Vălep,i. Pilda Samarineanului milostiv . . . . . . . . . . . 1 24 . - Biserica din Văleni. Zugrăveli. Pilda bo[atului nemilostiv . . . . . . . . . . 1 2 5 . - Biserica din Văleni. Zugrăveli . Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul 1 26 . - Biserica din Văleni. Picturi murale. Scena raiului. Fragnlenr 1 2 7. - Biserica din Văleni. Iosif este vândut de fraţii săi 1 28. - Biserica din Văleni. Jertfa lui Ghedeon 1 2 9. Icoană înlpărătească 1 30 . Icoana Maicii Dom nuJui . . . . . . . . 1 3 1 . - Biserica din Văleni. Sfinţii Ierarhi . 1 32. Icoana Naşterii Dom . . . . . nclui 1 3 3 . - Biserica din Văleni. Intrarea în biserică » » 1 34 . Uşile 1 3 5 . - Biserica din Strâmtura. Vedere din spre Sud-Vest . ' . . . . . . 1 36 . - Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului Arhanghel Mihail . . . . . . 1 3 7 . - Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului Arhanghel Mihail . . . . . . 1 3 8 . - Biserica din Strâmtura. Picturi murale Glod. Vedere din faţă 1 3 9. -

59 59 60 61 62 62 63 63 64 64 65 65 66 66 67 67 68 68 69 69 70 70 71 72 73 74 74 75 75 76 76 76

,

-

77 78 78 79 80 80 81 81 82 82 83 83

.

_

�

»

91 91 92 92 93 93 94 95 95 96 97 97 97 98 99 99 1 00 1 00 1 00 101 101 101 101 101 101 102 102 1 02 1 02 1 03 1 04 1 05 105 1 05 1 06 107 107 1 08 1 08 1 09 109 1 1O 1 10 111

»

84 84 85 85 86 86

»

.

Fig. 1 40 . - Biserica din Glod. Vedere 141 . Tâmpla 142. Sfinţii evanghelişti Luca şi Marcu 1 43 . - Biserica din Glod. Răstignirea . 1 44 . - Biserica din Poenile Glodului. Vedere din spre Sud 1 4 5 . - Biserica din Pcienile-Glodului. Vedere din spre Sud-Est 1 4 6 . - Biserica dîn Pcienile-Glodului. Tâmpla . 1 4 7. - Biserica din Poienile-Glod ului. Facerea lumii, raiul, şarpele, izgonirea din raiu 1 48 . - Biserica din Poienile-Glodului. Judecata din urm.ă. Pilda celor zece fecioare 1 4 9. - Biserica din Poienile-Glodului. Fragment din scena iadului 1 5 0 . - Biserica din Şieu. Vedere din spre Nord­ Vest . 1 5 1 . - Biserica din Şieu. Vedere din spre Sud -Est » ,). 1 5 2 . Vieaţa şi patimile lui Iisus 1 '5 3 . - Biserica din Şieu. Icoana împărătească 1 54 . Rozavlea. Vedere 155. Vedere » l) 1 5 6. DistribUţia scenelor din pridvor 1 5 7 . - Biserica din Rozavlea. Distribuţia picturilor din pronaos ,) 1 5 8 . - Biserica din Rozavlea. Lupta Sfântului Nestor cu Lie 1 5 9. - Biserica din Rozavlea. Picturi din pronaos. Picturi din pronaos. 1 60. 161. Picturi din pronaos. 1 62 . Picturi din cafas 163. P,cturi din naos 1 64 . Picturi din naos 165. Picruri din naos 1 66. .) Tâmpla. Distribuţia picturilor 1 6 7. - Biserica din Botiza. Vedere din faţă Vedere 1 68. 1 69. Icoana Împărătească. Iisus Hristos 1 70 . - Biserica din Botiza. Moartea 171. Cuhea. Vedere din spre altar Vedere laterală 1 72 . Uşa din faţă 1 7 3. Judecata din urmă 1 74 . Iadul 175. ladul. Distribuţia sce1 76. nelor 1 7 7 . - Biserica d i n Cuhea. Judecata d i n urmă Pictura plafonului 1 78 . Picturi murale 1 79. Picturi murale 1 80 . 181. Picturi în cafas Picturi în naos 1 82 . Tarele Samson 1 83 . 1 84. Pictura bolţilor nao. sului 1 8 5 . - Biserica din Cuhea. Pictura peretelui de Nord 1 86. - Biserica din Cuhea. Pictura peretelui de Sud (naos) 1 8 7 . - Biserica din Cuhea. Lupta Sfântului Nestor cu Lie 1 88 . - Biserica din Cuhea. Di stribuţia picturilor din altar. I . 1 89. - Biserica din Cuhea. Distribuţia picturilor în altar. LI . 1 90. - Biserica din Cuhea. Uşile Împărăteşti . vale, din Ieud. Vedere 191. leud. Vederea laterală a bi. 1 92 . -

86 86 87 87 88 89 90 90

serLCll din vale 1 93 . - Biserica din Ieud. 1 94 . 1 95 . » 195. Hristofor

inp.org.ro

_

Vedere din spre altar Vedere Picturi din pronaos . Judecata din urmă. Sf.

1 12 1 12 1 12 1 13 1 13 1 13 1 14 1 15 1 15 1 16 117 1 18

1 18

1 65

TABELA ILUSTRAŢIILOR

Fig. 1 9 7 . - Biserica din leud. Judecata din urmă . ladul 1 98 . Distribuţia picturii pe 1 99. peretele de Sud al pronaosului . . . Biserica .din reud. ruda celor zece fecioare. 200. Isac, Avram şi Iacov în raiu 20 1 . Biserica din Ieud. Peretele de Nord. Distri­ bUţia picturilor 202. - Biserica din leud. Distribuţia picturilor pe plafonul pronaosului . 2 0 3 . - Biserica din leud. Picturi din naos_ Distri­ butia scenelor pe latura de Nord . . - . 204. - Biserica din Ieud. Sf. Dumitru, Sf. Nestor luptă cu Lie_ Călătoria Sf. Filip . . . . 2 0 5 _ - Biserica din leud. Patimile lui Iisus Pictură din naos. Pati206. mele şi Invierea lui Iisus _ 207. » » Cain ucide pe Ave!. Dumnezeu blestemă pe Cain . . . . . . 208. - Biserica din Ieud. Picturi de pe b olţi_ Lameh . . . . . . ucide pe Cain 209. - Biserica din leud. Drumul Damascului. Converrirea lui Saul . . . . . . . 2 1 0. - Biserica din Ieud. Patimile lui lisus . . . Patimile lui Iisus 2 1 1. Picturi d e p e bolţi. Şar2 12. . pele înşală pe Eva. Izgonirea din miu 2 1 3 . - Biserica din leud. Adam şi Eva afară din raiu 2 1 4 . - Biserica din Ieud. Distribuirea picturilor de pe peretele de Vest al naosului 2 1 5 . - Biserica din leud. Iuda primeşte preţul vânzării lui Iisus . . . . . . . . . . . 2 1 6 . - Biserica din Ieud. Iisus În fara arruereului Ana 2 1 7 - Biserica din leud. Tâmpla . Tâmpla . 2 1 8. 2 1 9. Distribuţia picturii din altar . . . . . 2 2 0 . - Biserica din vale din Săliştea-de-Sus. Vedere 2 2 1 . - Biserica din vale din Săliştea -de-Sus. Vedere 2 2 2 . - Biserica din deal din Să!iştea -de-Sus. Vedere 2 2 3 . - Biserica din deal din Săliştea-de-Sus. Vedere di.n spre altar . . . . . . . 2 2 4 . - Biserica Mânăstirii Moisei. Vedere din spre Nord-Vest . . . . . . . . . . . . . . . 2 2 5 . - Biserica Mânăstirii Moisei. Vedere din spre Sud-Vest . . . . . . . . . . . . 2 26. - Biserica Mânăstirii Moisei. Scara lui Iacov 227. Biserica din Borşa. Vedere _ . . . -

-

»

1 19 1 20 121 121

Fig. 2 28 . - Biserica Vest _ 229. - Biserica Iisus . 2 30 . - Biserica 231. 232. -

121

-

P

L

din .Borşa. Pilda neghinelor . » Rona-de-Jos. Vedere din faţă Vedere din spre

2 3 3 . - Biserica din Rona-de-los. Icoana Adormirii . . . . . . . . . Maicii Domnului 2 34 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere din spre

122

.

ahar .

122 1 22 123

Sud-Vest .

. . . . . . . . _ . din Valea -Porcului. Uşile împărăteşti . . . . . . . . . . . . . 239. Biserica din Valea-Potcului. Triptic 240. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere din faţă 24 1 . Vedere din spre No,d-Vest . . . . . . . . . 2 4 2 . - Biserica din Apşa-de.-Jos. Faţada 243. Detaliu din spre altar . . . . . . . . 244. - Biserica din sat din Apşa-de-Jos. Vedere 2 4 5 . - Biserica din sat din Apşa-de-Jos. Vedere 246. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere laterală 2 4 7 . - Biserica din Apş,,-de-Mijloc_ Intrarea în curtea bisericii 248. - Biserica din Apşa-de-Jos. Intrarea în curtea bisericii . . . . . . . . 249. - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Uşile împărăteşti . . . . . . . . . . 2 5 0 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui Rakoczy . . . . . . 2 5 1 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui Rakoczy . . . . . _ . . . 2 5 2 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Vedere din spre . Sud-Est . . . . . 2 5 3 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Vedere din spre Nord-Est . 254. Gospodărie din Fereşti . 2 5 5 . - Port femeesc din Călinesti 256. -

1 28 128 1 29 1 30

_

1 30 131 132 1 33 133 1 33 134

_

1 34

Planşa Sf. Arhanghel Mihail. Icoană dela m?năstirea Arnota. Sec . XVII -lea. Muzeul de Artă religioasă. Mar,; mlUreşul după o hartă din 1 889 de Gănczy Pal, E udapest. 1. - Biserica din Giuleşti. Sat-Şugatag. II. Hărniceşti. III. Desesti. IV. V. Budeşti. VI. - SeCţiuni la biserica Budeşti şi Rozavlea. VII. - Biserica din Rozavlea. VIII. Cubea. IX. Ieud 1. X- - Secţiuni la bis. Ieud din deal şi din vale. Xl. - Biserica din Ieud Il. Seliştea-de-Sus 1 . XII. Seliştea-de-Sus Il. XIII. Borşa. X lV. XV. - Mănăstirea Moisei.

.

.

.

.

.

.

'

2 5 7. 2 5 8 - Picturi murale 2 5 9. - O vedere a satului Apşa-de-Mijloc

134 135 135

A

.

-

134

. .

N

Ş

Planş�

E XVI. - Biserica din Apşa-de-Jos I. XVII. II. XVIII. Budeşti. XIX. ­ Corneşti. XX. ­ Sârbi l . XXl. Sârbi_ XXII. Onceşti. XXIII. Bârsana. XXIV. Văleni. XXV. ­ Şieu. XXVI. ­ Botiza. XXVII. Apş,,-de-Mijloc. XXVIII. Valea-PorculuirVq(t(J Il XXIX. ­ Glod. XXX. Călineşti 1 . XXXI. Călineşti I I . XXXII. Poienile-Glodului. XXXIII. Rona-de-Jos. XXXIV. Apşa-de-Mijloc. -­

inp.org.ro

138 139 139 1 39

»

-

125 126 1 27

1 37

1 38

Nord

1 25

137

. . . . . . . . . . . . . .

2 3 8 . - Biserica

1 24

1 36 136 137

137 138

2 3 7 . - Bis"rica din Valea-Porcului. Vedere din spre

124

1 35

. . . . . . . . . . . . . . .

2 3 5 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere laterală 2 3 6 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere din spre

»

_

Sud-Est

din Borşa. Vedere din spre Nord. . . . . . din Borşa. Cina şi patimile lui

140 1 40 1 40 141 141 141 142 142 1 43 1 44 1 45 1 46 1 46 1 47 1 47 1 48 149 149 1 50

Redacţia :

SEC RETA R IATUL COMISIU N I I MONUMENTELOR I STORICE Bucureşti , Strada General Berthelot Nr.

Secretar-D irector : V [C TOR BRĂ TULESCU

inp.org.ro

28