Bram Stoker - Rubinul Cu Sapte Stele

 

 BRAM STOKER

Rubinul cu şapte stele I Un apel în noapte  Totul părea at  Totul atât ât de real, în încât cât cu greu p puteam uteam să-m -mii imag imagin inez ez că retrăiam ceva ceva ce m mii se m mai ai în întâm tâmpla plase se o dat dată. Şi, to totuş tuşi, i, fiecar fiecare e episod episod se se  consuma, nu ca un pas nou în logica lucrurilor, ci ca ceva mai dinainte stabilit. Aşa îşi râde de noi memoria, atât pentru cele bune cât şi pentru cele rele, pentru pentru plăceri şşii pentru pentru sufer suferin inţe, pentru pentru bucur bucuriiii şi pentru pentru necazur uri. i. Astfe stfel, l, via viaţa cca apătă un gus ustt du dulc lce e-am -amar, ar, ia iarr ccee eea a cce e a fo fost st od odat ată făcu cutt  devine etern. Ia Iarrăşi, şi, a ace ceea eaşi şi llun untr tre e uşo uşoar ară, îînc ncet etân ând d să mai săge gete teze ze apel apele e ccal alm me,  cu vâs vâsle lele le sscl clip ipind ind în lum lumin ină şi răspân spândi dind nd str strop opi, i, alun alunec ecân ând d la a ad dăpo post st de de  soar so arele ele nemi nemilo loss al llui ui iulie iulie,, în umb umbra ra răcoro coroas asă, pe ssub ub rămu muriş rişul ul a aple pleca catt al  sălc lcii iilo lorr. Eu stăteam în picio icioa are le leg gănat de barcă, iar iar ea, aşezată şi tăcută,  se ferea ferea ccu u înd îndemân emânare are de de cr crengile engile răzleţe şi de de ramurile ramurile cce e se dezdo dezdoiau iau elastice lastic e ca nişte arcu arcuri. ri. Vedeam Vedeam iarăşi, sub baldachinu baldachinull verde, tr transpa ansparent, rent,  apa căpătând nuanţe cafeniu-aurii; iar ţărmul acope acoperit rit de iarbă împr împrumut umuta a  lu lumi mini ni d de e ssma mara rald ld.. Ş Şii acum acum mă af aflam lam di din n nou nou în um umbr bra a răco coro roas asă, ccu u nenumărat ratele ele zgom zgomote ote al ale e naturi naturii, i, dinăuntrul untrul şi din din afara afara fru frunzi nzişul şului, ui, încetîncet-înce încett  presch pre schimb imbate ate într-u într-un n zum zumzet zet somno somnoros ros,, a cărui atmos atmosfer feră de mul mulţumire făcea cca a lum lumea ea înco înconjur njurătoare, toare, ccu u necazu necazurile rile ei ei ene enerva rvante nte,, dar şşii cu ma maii  neli ne lini nişt ştit itoa oare rele le ei bucu bucuri rii, i, să poat poată fi uşo uşor d dat ată uit uitării. rii. O a auz uzea eam m iia arăşi, în  acea ac ea bine binecu cuvâ vânt ntat ată iz izol olar are, e, pe tân tânăra fa fattă renu renun nţând ând lla a ccon onve ven nţiile iile unei unei  educa educ aţii formale formale şi rigide, rigide, vorbind vorbindu u-mi cu un un aer aer fir firesc esc şi vis visător despre singurătatea noii sale vieţi. Cu glas scăzut şi trist, mă făcea să simt că toţi  ceii ce alc ce alcătuia tuiau ug gos ospo pod dări ria a vas vastu tulu luii cămin în în ccar are ee ea a ttrrăia e era rau, u, fiec fiecar are e în  parte,, nişte însingura parte însinguraţi; şi acest lucru nu num numai ai din pricina felului felului distant şi supe su perio riorr de de a se comp compor orta ta a all tat tatălu luii său, ci chia chiarr şşii din din a aii ei îns însăşi; că  acolo,, pentru încrede acolo încredere re nu exist există nici un alt altar; ar; şi nici un sanct sanctuar uar pentru  înţelege elegere; re; că până şi chipul chipul părintelu rinteluii său se d doved ovedea ea la fel de îndep îndepărtat, pe cât de îndepărtată este astăzi de noi viaţa bătrânească de la ţară. O  dattă mai da mai m mult ult,, înţelepc elepciu iune nea am mea ea de bărbat rbat şi exp exper erie ien nţa a anil nilor or me meii se aşterneau acum la picioarele acestei fete. Era, pe cât se pare, datoria lor s-o facă, întruc întrucât m meu eu personal per sonal nu avea nic i unŞicuvânt cuvâ nt de spu spus, s, şi ci se doar doaînr obliga ţia deâta "Eul" se se supune unui imperativ absolut. abnici solut. clipele zburau mullţeau din nou la nesfâ mu nesfârşi rşit. t. Căci v via iaţa se co conto ntopeş peşte te cu cu mi miste sterele rele vis visulu uluii  şi se reîn reînnoi noieşt eşte e me mereu reu,, se schim schimb bă şi rămâne mâne totu totuşi şi ace aceeaş eaşii — ca şi ssufl ufle etu tull unui unui m muz uzici ician an îînt ntrr-o o fu fug gă. Astf Astfel, el, iar iarăşi şi iar iarăşi, a ami mint ntiri irile le m mii se p pier ierdeau în somn. Se pa pare re că ni nici ciod odat ată nu a exi exist stat at odih odihn nă perf perfec ecttă. Chi Chiar ar şi în Pa Para radi dis, s,  şarpe şar pele le îş îşii în înal alţă cap capul ul prin printre tre ram ramuri urile le înc încărcate rcate ale Ar Arbor borelui elui Cu Cunoa noaşte şterii. rii.  Li Lini nişte ştea a nop nopţii fără vi vise se c înt între reru rupt ptă de tu tune netu tull une uneii a ava valan lanşe şe;; de de clip clipoc ocitu itull  apelorr re apelo rev vărsate; rsate; de clinche clinchetul tul clopoţelului unui tram tramvai vai ccare are îşi anu anun nţă  trecerea trece rea printr-un printr-un o oraş raş ame american rican cufundat cufundat în somn; somn; de plescăitul unor vâsle, undeva undeva pe ma mare re ... Oric Oricare are din ele ele tulbură vraja E Edenul denului ui meu. Balda Baldachinul de verdea verdeaţă de deas deasupr upra a noas noastr tră, în înste stelat lat cu p punc uncte te nestem nestemate ate de  lu lum mină, păre rea a că se cutr cutrem emur ură de zgom zgomot otul ul co cont ntin inuu uu al vâ vâsl sle elor; lor; şi cl clop opo oţelu lull ner nervo voss par parccă nu ma maii vro vroia ia de delo locc să se oprea preasc scă ... ... Brus Br uscc por porţile som somnu nulu luii se des desffăcu curră larg larg şi auzu auzull meu meu tr trez ezit it pe perc rcep epu u  sursa surs a sunetului sunetului care mă deranja. deranja. Existen Existenţa în stare stare de vegh veghe e este dest destul ul  de pr prozaic aică — cin cine eva bătea şi şi ssu una la la o uşă pe st stradă. În locuinţa mea d din in Jermyn Street Street eram destul destul de obişnuit cu zarva 

 

zilnică; de obic zilnic obicei, ei, fi fie e că eram eram trea treazz sau sau do dorm rmeam eam,, trebu treburile rile,, de deşi şi  zgom zg omot otoa oase se,, a ale le ve veci cini nilo lorr mei mei nu mă priv privea eau. u. Îns Însă hărmălaia laia de acum acum era era  prea rea co cont ntin inu uă, p pre rea a in insist sisten enttă, p pre rea a im imperat erativ ivă ca să fie fie iign gno orată. O vo voin inţă  activă se ghice ghicea a în spatele ac acesto estorr sunet sunete e neîntre neîntrerupte rupte;; şi o încordare încordare sau  o nevoie nevoie în spate spatele le ace acestei stei vo voin inţi. N-am fos fostt niciod niciodat ată egoist egoist şi, lla a gân gândul dul  că cineva avea nevoie nevoie de ajuto ajutor, r, am sărit din pat pat ime imediat. diat. In Instinc stinctiv, tiv, m-am uitat uit at la ceas ceas.. Era exa exact ct ora ora ttrei rei;; se vedea vedea o uşo uşoar ară urmă de cenuş cenuşiu iu pe  marginea mar ginea storului storului de culoare culoare ve verde rde ccare are m men enţinea întune întunericul ricul în camer cameră.  Acum Ac um îmi îmi dăde deam am seam seama a că bătăil ile e şi suna sunatu tull a ave veau au loc loc chi chiar ar ia uş uşa a  noas no astr tră; şi era era de de ase asem men enea ea clar clar că nu se trez trezis ise e nim nimen enii ca care re să desc deschi hid dă.  M-am M-a m îînf nfăşurat şurat în halat halat,, mi mi-am pus papucii şi am coborât la uşa din hol. Când ând am desc deschi hiss-o o, am am văzu zutt un omul ule eţ cu o mână apăsată ferm ferm pe  buton but onul ul so soner neriei iei iar iar cu ceal cealalt altă lov lovind ind m mere ereu u cu inelu inelull de m meta etall în uşă. În  cl clip ipa a ccân ând d mă văzu în înce cettă şi zgom zgomot otul ul;; u una na di din n mâi mâini ni i sse e rrid idic ică au auto tom mat  pân pâ nă la bo boru rull pălări riei ei,, iiar ar ce ceal alal alttă scoa scoase se di din nb buz uzun unar ar o sscr cris isoa oare re.. În În ffa aţa  intr intrări riii ssta taţio iona na un cupeu a arrătos; cca aii ssu uflau greu, ca du după o cursă grăbită.  Un poli poliţist cu llant anter erna apr aprinsă în înccă, atârnată de centură, se opris ise e alături, ri,  atras de gălă gie. — Scuz Scuza aţi, do domnul mnule, e, îmi îmi p par are e rău că vă dera deranj njez ez,, d dar ar am or ordi dine ne prec preciise;; n se nu u tre trebu buia ia să pierd pierd ni nici ci un un mom momen entt şşii să bat bat şşii să su sun n pân până vine cineva. Pott să vă înt Po între reb, b, dom domnu nule le,, dac dacă do domn mnul ul M Mal alco colm lm Ros Rosss locu locuieş ieşte te aic aici? i? — Eu sunt Malcolm Ross. — Atunci scrisoar scrisoarea ea asta e pentru pentru dum dumneavo neavoastr astră, domnule, domnule, şi cupeu cupeull  tot pentr pentru u dumneav dumneavoa oastr stră, domnule domnule!! Mirat şi curios, am luat pe care mi-o întindea Caziavocat, avusesem desigur, cândscrisoarea şi când, ocazia să-m -mi i pun timpul timpulomul. la di dispo spozi ţia  vreunu vre unuii soli solicit citant ant;; însă niciod niciodat ată nu mi se se întâmp întâmplas lase e cev ceva a de felul felul ac acest esta. a.  Am intrat înapoi în hol, închizând uşa, dar nu de tot; apoi am aprins lumina. Plicul Plic ul purta purta a adre dresa sa scris scrisă de mân mână. Un sc scris ris necu necunos noscut cut,, de feme femeie. ie. Şi   începea  încep ea brusc, brusc, fără: "drag "dragă domnule" domnule" sau sau ce ceva va asem asemănător: "Aţi sp spus că aţi do dori să mă ajutaţi câ când aş avea nevoie; şşii cr cred că aţi  afirmat-o afirm at-o în mo mod d serios. Momen Momentul tul acesta a venit venit mai cur curând ând decâ decâtt mă aştept teptam am.. A Am m un un mar mare e nec necaz az şi nu ştiu ştiu în înco cotr tro o să mă îndr îndrep eptt şşii ccui ui să mă adres dr esez ez.. Mă tem tem că tat tatăl m meu eu a fo fost vi vict ctim ima au unu nuii aten atenta tat; t; dar, dar, sl slav avă Do Domn mnu ulu lui, i, e înc încă în vi via aţă, îîns nsă este este tota totall iinc ncon onşt ştie ient nt.. A Am m trim trimis is du dup pă medi medicc şşii am am  anun an unţat pol poliiţia; ia; da darr aici aici n-am -am p pe e nim nimen enii ccar are e să mă ajut ajute. e. Ve Veni niţi ime imedi diat at,,  dacă puteţi; şi vă rog să mă iertaţi. Cred ca mai târziu o să-mi dau seama de ce am am făcu cutt cer cerân ându du-vă aju ajuto toru rul; l; dar dar acu acum m nu nu mă po pott gând gândii la nim nimic ic a alt ltceva ce va.. V Ven eniiţi! Ven Veniiţi imed imediat iat!! MARGARET TRELAWNY" În sufletul meu, în timp ce citeam, se luptau durerea cu bucuria; dar gând gâ ndul ul ca care re mă stăpâ pâne nea ae era ra că ea avea avea neca necazu zuri ri şi că ap apel elas ase e lla a min mine e —  ia mine! mine! Aşadar Aşadar visul în ca care re o văzusem nu era cu cu toiul lipsit lipsit de tem temei. ei. Am  strigat str igat afa afarră la ser servit vitor: or: — Aşt Aştea eapt ptă! Vi Vin n înt întrr-o clip clipă! Ş Şii a am m zzbu bura ratt sus sus pe scări. ri. Câteva min minu ute au au fo fost de de a aju jun ns ca ca să mă spăl şi şi să mă îm îmb brac, ac, şi, şi, im ime edi diat at,, gone goneam am p pe e str străzi a atâ tâtt câ câtt pu pute tea a ca calu lull să fu fug gă. Er Era a zi de ttâr ârg g şi şi,, cân când d  am ajuns ajuns în Piccadilly, Piccadilly, locul era plin de de un nesfâr nesfârşit şit şu şuvoi voi de de căruţe venind venind  dinspr din spre e vest; vest; în rrest est îns însă şoseau şoseaua a era liliber beră şi am m mers ers rrepe epede. de. Îi cceru erusem sem  servitorul serv itorului ui să se ssuie uie în ccupeu upeu cu mine, mine, ca să-m -mii poat poată spu spune ne pe drum drum ce ce  s-a s-a îînt ntâm âmpl plat at.. S Sttătea tea sstâ tâng ngac acii cu cu pălăria pe genu genunc nchi, hi, în ttim imp p cce e-mi vorbea. — Domn Domnişo işoar ara a Tre Trelaw lawny ny,, d dom omnu nule le,, a trim trimis is u un no om m să ne spun spună să pr pre egăti tim m imed imediat iat o ttrrăsu surră; şi cân când d am fost fost gat gata aav ven enit it cchia hiarr dâ dâns nsa a şi mi-a

 

dat scriso scrisoarea area şi i-a i-a spus lui Morgan Morgan — v vizitiul izitiul — să zboa zboare. re. Mi-a zis să nu  pie ierrd nic nicii o clip lipă şi să bat îîn n uş uşă până ie iesse ccin ine eva. — Da, ştiu, ştiu, ştiu — mimi-ai ai spus! spus! Dar vreau să aflu de cce e a trim trimis is după  mine. Ce s-a întâmplat la voi? — Nu prea prea ştiu ştiu ex exact act,, domnule domnule;; doar doar că l-au -au găsit pe stăpân în camer ameră  la el în în nesim nesimţire, ire, cu cear cearcea ceaful ful p plin lin de sânge sânge şi şi cu o ran rană la ca cap. p. N-au putut să-l trezeasc trezească nicicum nicicum.. Chiar d domni omnişoara şoara Trelaw Trelawny, ny, ca l-a găsit. — Cum de a dat dat peste el el la o aseme asemenea nea oră? Cred ca ca era noaptea noaptea tâ târrziu. — Nu ştiu, ştiu, do domnu mnule, le, nu ccuno unosc sc amănun nunte. te. Şi cum nu mai putea să-mi relateze relateze nimic, nimic, am oprit oprit u un n moment moment trăsura, ca să-l la las să urce p pe e cap caprră; ap apoi, rămas ssin ing gur, am am îîn nceput să mă gândesc în fel fel şi chip la toat toată întâm întâmplarea plarea a asta. sta. Mai Mai erau m multe ulte lucr lucruri uri des despre pre  care aş fi putut să-l întreb întreb pe servilor servilor;; şi, câteva câteva min minute ute du dup pă plecarea plecarea lui,  mi-a părut rău că n-am profita profitatt de ocazie. ocazie. În Înssă, gând gândind ind ma maii bine, am fost  bucu bu curo ross că am rezis rezista tatt tten enta taţiei iei.. Soc Socot otea eam m că er era am mai ai dis discr cret et să aflu aflu to tott ce ce  vroiam vroia m desp despre re domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny chiar de de la ea însăşi, şi nu de la se servi rvito tori ri.. Am Am gon gonit it îîn n vit vitez eză pe Knig Knight htsb sbri ridg dge, e, făcâ când nd să vibr vibrez eze e zzdr drav avăn aeru aerull  di dimi mine neţii cu cu fru frumo moas asa a noa noast strră trăsu surră. Am Am oco ocolit lit Ke Kens nsin ingt gton on Palac Palace e Roa Road, d,  şi îndată ne-a -am ma afla flatt în faţa une uneii clădiri diri mari mari pe pe pa part rtea ea sstâ tâng ngă, mai mai a apr proa oape, dup după cât am am pu putut tut apre aprecia, cia, de de Nottin Notting g Hill decâ decâtt de cap capătul Ke Kensi nsingt ngton on  al bul bulev evar ardu dulu lui. i. Era Era o cas casă cu a ade dev văra ratt fr frum umoa oassă, nu nu numa maii ca dim dimen ensi siuni, darr şşii cca da aa arh rhit itec ectu turră. Ar Arăta mare mare ch chiar iar şi în lumi lumina na şt ştea ears rsă a d dim imine ineţii, ca care re  ti tind nde e să mi micşo cşore reze ze măsura sura lu lucr crur urilo ilor. r. ă în ăutoritate Domn işoar ara a sT Tre lawn wny y ămtotu întâ tâmp mpin în ho hol. l. Nu Nde ave vea avdel d ocssttae aeru rull călucru e     încurDo  încurcat catmnişo ă. P ărea ărela conduc cond uc totul l cu oina autor itate duea ade adev ăeloc rat ăpân; cu at atât ât mai mai dem demn n de de rrem emar arca catt cu cu ccât ât era era foa foart rte ea agi gitat tată şi p pali alid dă la faţă. În În  holu ho lull ccel el m mar are e se se a afl flau au mai mul mulţi serv servit ito ori ri,, bărb rba aţii stâ stând nd laol laolal alttă lâng lângă intrare, tra re, iar iar femeile femeile g grup rupate ate toat toate e în faţa celorla celorlalte lte uş uşi. i. Un o ofi fiţer de p poli oliţie  stăte tea ad de e vorb vorbă cu do domn mnişo işoar ara a Tre Trela lawn wny; y; lân lâng gă el se se m mai ai găseau seau do doii  bărb rba aţi în uni unifo form rmă şi un un civ civil. il. C Cân ând d ea îm îmii în înti tins nse e repe repede de mâna mâna i-am citit imedia ime diatt în privi privire re că se linişt liniştise ise şşii i-am surprins şi un oftat slab de uşurare. M-a salutat simplu. — Ştiam că o să veniţi! O strânge strângere re de mână poate poate spu spune ne m mult, ult, chiar atunci atunci când când nu intenţioneaz ne ază să sp spun ună nimic nimic de deos oseb ebit. it. M Mân âna a domn domnişo işoar arei ei Tre Trela lawn wny y se pie pierd rdu u puţin într-a mea. N Nu u pentru că ar fi ffo ost o mână mică; er era o m mân ână fin fină şi m mllădi dioa oassă, ccu u dege degete te d del elic icat ate, e, lun lungi gi — o mâ mân nă de deos oseb ebit it d de e ffru rumo moas asă; a ffos ostt  un abando abandon n de sin sine e involuntar involuntar.. Şi, chiar dacă în ace acell mom moment ent n-am putut să stăru ruii asu asupr pra a cau cauze zeii fi fior orul ului ui care care mă stăpâ pâne nea, a, mai ttâr ârzi ziu ua am m afl aflat at-o. Ea se întoa întoars rse e cătr tre eo ofi fiţerul erul de poli poliţie şi spu spuse se:: — Domnul Malcolm Ross. Poliţist istul salu luttă şi răspunse: — Îl cunosc pe domn domnul ul Malcolm Malcolm Ross, Ross, domnişoar domnişoară. Poate îşi va aduce aduce  aminte amint e ca am av avut ut cinst cinstea ea să lucrez ccu u dânsu dânsull în cazul Br Brixton ixton C Coining oining.. Nu băgase gasem md de e sea seam mă la pr prim ima av ved eder ere e ccin ine ee era ra,, toa toattă aten atenţia mea  fiind acap acaparat arată de domnişoara domnişoara Trelawny. Trelawny. — Da, sigur, domnule Dolan, îmi amintesc foarte bine, am spus în timp ce îi strângeam mâna. Am put utut ut să obse bserv că lu luccrul rul ac acest esta păru s-o linişte linişteasc ască pe domnişo domnişoa ara Trel Trelawn awny. y. În atitudi atitudinea nea ei ei exista exista o urmă vagă de ttulb ulbura urare, re, ccare are îmi îmi  atrase atr ase aten atenţia. Mi-am dat seama seama îîn n mod mod ins instinc tinctiv tiv că ea a arr fi fo fost st m mai ai puţin   încurcat  încur cată dacă ar fi p putut utut să stea de de vo vorb rbă singu singurră cu mine. mine. Aşa Aşa că i-am spus comisarului: — Poate Poate ar fi mai mai bine bine ca dom domnişo nişoara ara Trel Trelaw awny ny să ste stea a puţin de  vorb vor bă, câ câtev teva am minu inute te doa doar, r, ccu um mine ine.. Dumn Dumneav eavoas oastr tră aţi af aflat lat pro probab babilil de la 

 

dânsa to dânsa tott ce ştie. ştie. Aş p pute utea a înţele elege ge ma maii uşo uşorr cum stau stau llucr ucruri urile le dacă i-aş pune pu ne şi eu eu ccât âtev eva a într întreb ebări. Pe u urm rmă vom vom disc discut uta a prob proble lema ma îm împr preu eun nă,  dacă se poate. — Aş fi îînc ncânt ântat at să vă pot pot ffii oric oricum um de fo folo los, s, d dom omnu nule le,, răsp spun unse se el el cu  vioiciune. Urmând Urm ând-o -o pe dom domnişo nişoara ara Trel Trelawn awny, y, m-am m-am înd îndrep reptat tat către o încăpere pere  eleg elegan anttă în care are se se pătrun trunde dea ad din in ho holl şi ca care re dăde dea a îîns nspr pre e gr grădina dina di din n sspa patele casei. casei. Du Dup pă ce am intrat intrat,, şi eu am închis uşa, ea ea zise: — Am Am să vă mu mullţumes umescc m mai ai târz târziu iu pent pentru ru am amab abili ilita tate tea ad de e a-mi fi venit  în ajutor; ajutor; dar dar ca s-o pute puteţi face mai mai bine bine,, treb trebuie uie să cuno cunoaşte aşteţi fapte faptele. le. — Vorb Vorbiiţi, o îînd ndem emna naii eu eu.. Sp Spun une eţi-m -mii to tot cce e şşti tiţi şşii n nu u ssccăpaţi nic nicii un un  amănunt nunt,, ori oricâ câtt de de n neî eîns nsem emna natt a arr put putea ea să vă pa parră în ac aces estt mom momen ent. t. Ea cont continu inuă im imed ediat iat:: — Am fost fost ttrez rezit ită de un un sunet sunet;; nu şt ştiu iu ce-a fo fost st.. Ştiu Ştiu nu numa maii că l-am auzit auz it îîn n so somn mn;; ap apoi oi deo deodat dată m-am deşt deştept eptat, at, ccu u in inima ima bătân tându du-mi tare,  îngrijorat  îngrijo rată, dar atentă la orice orice eventual eventual zg zgomo omott venit din ca camera mera talei. Camera me ra m mea ea e alătur turii de a sa, sa, şi şi-l pot auzi deseori mişcându-se, înainte de a mă lua lua somn somnul ul.. El lu lucr crea eazză pân până noap noapte tea a târ târziu ziu,, uneo uneori ri ch chiar iar fo foar arte te ttâr ârziu ziu;;  aşa aş a că at atun unci ci cân când d mă trez trezes escc no noapt aptea ea,, cu cum m mi mi se întâm întâmpl plă un uneo eori, ri, sa sau u în  zoriiii zilei, zor zilei, îl mai mai aud aud încă lucrân lucrând. d. Am înc încerc ercat at o dată să-l dojene jenesc sc că stă  aşa aş a târz târziu iu,, că nu-i fac face e bin bine; e; dar dar n n-a -am mm mai ai îndr îndrăznit znit nic nicio ioda dattă să repe repett acest ce st luc lucru ru.. Şt Ştiiţi câ câtt poat poate e fi de rrig igid id şşii de rece rece — vă pute puteţi cel cel puţin a ami mint ntii  ce v-am povestjt despre el; iar când este politicos, în asemenea asemenea situaţie e  cumplit. cump lit. Îl suport suport mult m mai ai bine când când e supărat; dar dar când e po potolit tolit şi domol, ţurc ă iapte ăd ă m-am şi cştiu oliu ium le gusă riisp laun! să!sNoap setea vaadttre intţăii m as-am cuţiţsculat i, credîncet că mşi simt —strecurat ei bi bine,  nu şt cum spun No recu cut spre uşă, pentru că mă temeam cu adevărat să nu-l deran deranjez jez.. Nu se simţea  nici un fel de m mişcare işcare şi şi nu se auzea auzea nici nici un fel fel de geam geamăt, nimic nimic;; dar  percepeam totuşi un zgomot ciudat, ca de ceva care se târa, şi un sunet slab slab de resp respir ira aţie îîn năbu buşit şită. Ah! Ah! a ffos ostt în îngr groz ozito itor, r, să st stau au acol acolo o în înt întun uner eric ic  şi în în llin inişt iştea ea acee aceea, a, şi să mă tem tem — de ce an anum ume, e, nu şti ştiu u nic nicii eu! eu! P Pân ână la  urmă mi-a -am m llua uatt in inim ima a în în din dinţi, şi, şi, ap apăsând sând cl clan anţă cât cât am am put putut ut ma maii u uşo şor, r,  am desch deschis is uşa doar puţin. Înăuntru era comp complet let întuneric întuneric;; am putut putut distinge doar conturul conturul ferest ferestrelor relor.. Dar zgomotul zgomotul rrespir espira aţiei în beznă, devenit devenit  din ce în ce mai mai clar, er era a înfiorător. În timp timp ce ascultam, ascultam, zg zgomo omotul tul continua; dar nu se auzea nimic altceva. Atunci am împins brusc uşa. Mi-era frică s-o desc deschi hid d înc încet et;; mi mi sse e păre rea a că în spat spatel ele ee eii st stătea tea o ffii iin nţă   îngrozitoar  îngro zitoare, e, gata gata să sară asup asupra ra m mea! ea! Am Am aprins aprins lumina lumina şi am in intrat trat în  cameră. M-am uitat mai întâi la pat. Cearşafurile erau toate mototolite, aşa că am înţeles eles că tata tata stătuse tuse în în p pat at.. Da Darr îîn n mij mijlo locu cull aces acestu tuia ia se se v ved edea ea o  pattă mare pa mare rroş oşie ie în întu tune neca cattă, care care se se în înti tind ndea ea către tre o m mar argin gine, e, şi şi ca care re m-a făcut să-mi îngheţe inima. Şi, cum priveam priveam la ea ea,, am auzit iar zg zgomo omott de  resp respir ira aţie v ve eni nind nd di din n ccel elăla lalt lt cap capăt al cam camerei erei şşii m mii-am îndreptat ochii  într-acolo  într-a colo.. Tata zăcea întins întins p pe e partea partea d dreapt reaptă cu bra braţul sub el, ca şi şi cum  corpul său fără viaţă ar fi fost îngrămădit acolo. Dâra de sânge străbătea  came ca mera ra p pân ână la pat pat,, iar în jur jurul ul cor corpu pulu luii se făcu cuse se o bal balttă ca care re ara arata ta tter erib ibil il  de roşie roşie şi şi de lucioa lucioassă când când m-am aplecat să-l examinez pe tata. Locul unde zăcea se se afla exact în faţa seifului seifului mare. mare. E Era ra în pijam pijama. a. Mâ Mâneca neca  sting tingă îi fu fuse sese se rup upttă, des desco coper perind ind braţul înt întins ins înspre înspre sei seif. f. Ar Arăta — oh! oh!   îngrozitor,  îngro zitor, pătat tot tot cu sânge sânge şi cu carnea carnea ruptă sau tăiată în juru jurull unui lanţ  brăţară de a au ur de de la în înccheie iettură. N Nic icii n nu u şşttiam iam că el p po oartă aşa cce eva, şi am am  fost peste măsură de surprinsă. Se opri un moment; şi, deoarece doream s-o mai liniştesc puţin, abătâ tând nduu-ii pe pent ntru ru o cl clip ipă gâ gând ndur urile ile în alt altă part parte, e, i-am spus: — O, O, a ast sta an nu u tre treb bui uie e să vă surpr urprin ind dă. Put Pute em v ve ede dea a bărbaţi fo foarte arte nepotrivi iviţi pentru aşa ceva purtând ând brăţară. Odată, am văzut un jud judecăto torr 

 

condam cond amnâ nând nd un o om m la mo moar arte te,, şi lăsând sând să i se va vad dă, când când a ridic ridicat at mân mâna, a,  o brăţară de aur la încheietură. Ea nu nu păru să acor acorde de pre prea am mar are e aten atenţie nic nicii ide ideii, ii, n nic icii ce celo lorr sp spus use; e; pa pauza, totuşi, totuşi, a mai calm calmat-o at-o puţin, şi a continuat continuat apoi cu glasu glasull mai liniştit: — N-am N-am mai mai în întâ târz rziat iat ni nici ci o clip clipă şi am am ccer erut ut ajut ajutor or,, căci mă teme temeam am  ca atât atâta a sâ sânge nge pierdu pierdutt să nu-i provoace moartea. Am sunat, apoi am ieşit afarră şi am stri afa strigat gat după ajutor ajutor cât cât am put putut ut de tar tare. e. În cel m mai ai sc scurt urt ttimp imp  posibilil — deşi posib deşi mie mi s-a s-a părut incred incredibil ibil de lung — câţiva d dintre intre servitori servitori  au ve venit în fug fugă; ap apoi şşii ce ceil ila alţi, până ce îîn ncăperea a părut că se um umple de  ochi curioşi, curioşi, păr desp despletit letit şi len lenjerie jerie de noapte noapte de to toate ate felu felurile. rile. L-am ridicatt pe tata pe o sofa; şi menaje ridica menajera, ra, doa doamna mna Gr Grant, ant, ccare are părea să-şi fi păstrat fifirea mai mai bine decât decât ce ceilal ilalţi, a în încep ceput ut să caute caute locul locul de de unde unde se  scurgea scur gea sân sângele. gele. Devenise Devenise fo foarte arte repede repede clar că acest acesta a provenea provenea de la  braţul dez dezgol golit. it. Era acolo o rană adâncă — nu o tăietură simplă ca de cuţit,  ci un un fe fell de cr cres esttătu turră sau sau ssfâ fâşie şiere re a cărn rnii ii — la la în înch cheie eietu tura ra m mâin âinii, ii, ccar are e  cr cred ed că at atin inse sese se şşii ve vena na.. Doam Doamna na G Gra rant nt a le lega gatt tăietu ietura ra ccu uob bat atist istă pe  care are a răsuc sucit-o strâns cu ajutorul unui coup-papier de argint. Şi scurgerea sâng sâ ngel elui ui păru să se opre opreas asccă im imed ediat iat.. Într Între e timp timp eu îmi îmi re reve veni nise sem m — sau sau  cel pu puţin atât atât ccât ât ccre redeam eu; şi am trimis trimis un om după doctor doctor şi un altul altul  după poliţie ie.. Când aceş ceştia tia au plec plecat at am am avut avut senza senzaţia că, ex excep ceptân tând d  servito ser vitorii, rii, am rămas mas ssing ingu ură în toată cas asa, a, şi că nu m mai ai şt ştia iam mn nim imic ic de desp spre re  ta tata ta sau sau desp despre re alt altce ceva va;; şşii am am simţit nevo nevoia ia irezi irezist stibi ibillă să am lân lâng gă mine mine  pe ci cine neva va car are e să mă aj ajut ute. e. Atu tunc ncii m-am gân gândit dit lla a dum dumnea neavoa voastr stră şi la  amab am abila ila p pro romi misiu siune ne pe pe care care mi-a mi-aţi făcut cut-o în barcă, sub sălcii; şi, fără sa  ma mai aş aştep tept, a ceru cerut t grăjda jdaru rului să pregătească iute o trăsură, am scris  bi bile leiţelul elu l şi şit,v viam im l-am trimis.  Tăcu. Nu dorea doream m să spun chiar atunci atunci cum mă simţeam. M-am uitat doar do ar la ea ea;; ccre red d că a în înţeles eles,, p pen entr tru u că priv privir irea ea i-a rămas aţintită în ochii  meii tim me timp p de o ssecu ecund ndă, ap apoi oi s-a lăsat sat în jo jos. s. Obr Obraji ajiii i s-au îmbujorat. Cu un efort efo rt vizibi vizibill îşi re relu luă pov povest estire irea: a: — Doctorul Doctorul a sosit n necrez ecrezut ut de repede. repede. Servitor Servitorul ul îl găsise to tocmai cmai  când câ nd int intra ra în ccas asă, şi a venit venit aici aici în fug fugă. A făcu cutt un garo garou u ca ca lu lume mea a pe pent ntru ru  braţul tatei tatei şi ap apoi oi a pleca plecatt să-şi ad aduc ucă ins instr trum umen ente tele. le. Cr Cred ed că va ve veni ni  imedia ime diatt înapo înapoi. i. A apărut tot atâ atâtt de iute iute şi un poli poliţist, ist, care care a anu anun nţat  comisariat com isariatul; ul; şi, în scu scurt rt timp, timp, a fo fost st aici şi ofiţerul. A Atunci tunci aţi ven venit it  dum du mne neav avoa oast strră. Urm Ur mă un mo mome ment nt mai mai lun lung g de de tăcere cere;; atun atunci ci îndr îndrăznii znii să-i iau mâna pen pe ntr tru u o clip lipă. Fără să mai spu pune nem m nic icii o vorb vorbă, am de desc schi hiss uşa uşa şi şi n ne e-am alătura turatt comi comisa saru rulu lui, i, în hol. hol. E Ell se înd îndre rept ptă grăbit însp înspre re noi noi,, zi zicâ când nd:: — Am examinat examinat perso personal nal totu totull şi am anunţat şi Scotland Scotland Yard-ul. Vedeţi, domn domnule ule R Ros oss, s, mi s-a păru rutt că e ceva ceva st stra rani niu u în cazu cazull ăst sta, a, înc încât ât  m-am m-a m gând gândit it că am face face bi bine ne să cerem cerem de la Dep Depart artame amentu ntull de Inv Invest estiga igaţii  pe cel cel mai mai price pricepu puii om om al al lor. lor. A Aşa şa că am expe expedi diat at o not notă cerâ cerând nd să ni-l trimită imedia imediatt pe pe sserg ergent entul ul D Daw aw.. Vă mai mai am amint intiiţi de el, dom domnule nule,, cazul cazul de la  Hoxto Ho xton, n, cu ot otrrăvire virea a ame americ ricanu anului? lui? — A, da, am spus eu, mi-l amintesc bine; şi în cazul acela, ca şi în alte cazu ca zuri, ri, pe pent ntru ru că de nenu nenum măra rate te ori ori m mii-au fost de folos şi priceperea şi isteţimea imea llui ui.. Ar Are eom min inte te ccare are luc lucre reaz ază cum cum n-am -am m mai ai văzu zutt de pr prec ecis. is. M-am bucurat să-l am ca adversar ori de câte ori, în calitatea mea de avocat, am fo fost st co conv nvin inss d de en nev evin inov ovăţia cclie lient ntul ului ui pe pe ccar are e îîll apăram. ram. — Este Este o în înalt altă pre preţui uire re,, domn domnule ule!! răsp spun unse se com comis isar arul ul în încâ cânt ntat at.. Mă  bucu bu curr că apro aproba baţi ale alege gere rea am mea ea şi că am făcu cutt bin bine e cche hemâ mând ndu u-l. II-am am rep replica licatt fără ezit ezita are: re: — Nici Nici nu se pute putea am mai ai bine bine.. Nu mă îndoie îndoiesc sc d de e fel fel că, av având ându u-vă pe  dumn du mnea eavo voas astr tră do doi, i, o să limpe limpezim zim fapte faptele le şşii o să de desc scop oper erim im şi şi ce sse e af afllă   în spatele spatele lor.

 

Am urcat urcat în camera camera lui Trelawn Trelawny, y, unde am am găsit tot totul ul exact aşa cum  fusese descris de fiica sa. Atunci a sunat sunat clopoţelul de la intrare şi, un minut mai târziu, a fost  in intr trod odus us în ccam amer era au un n bărbat rbat.. Un Un tân tânăr ccu u tr trăsătu turi ri vul vultu ture reşt şti, i, och ochii cenu cenuşii pătru run nzăto tori ri şi o frun frunte te ne nete ted dă, în înal alttă, de gând gândit ito or. Ţine inea în mână o trusă  neagr nea gră pe ca care re o de desch schise ise imedi imediat. at. Domn Domnişo işoara ara Trel Trelawn awny y făcu pr preze ezent ntările: — Doctorul Winchester, domnul Ross, comisarul Dolan. Ne--am în Ne înccli lin nat cu cu toţii ii,, iiar ar el, fără să mai p pia iarrdă tim imp p, sse e apu apucă de lucru. Aştep Aşteptam tam şi-l urm urmăream atenţi cum bandaja bandaja rana. rana. În ttimp imp cce e luc lucra, ra, sse e   întorcea  întor cea din din cân când d în ccând ând către co comisar misar ca să-i de dea a am mănunte îîn n lle egătură  cu rana, rana, iiar ar ac acest esta a îşi no nota ta obser observa vaţiile în ccarn arne eţel. — Vede Vedeţi? Sunt Sunt mai mai multe multe tăietur ieturii sau zgârieturi zgârieturi parale paralele, le, p pornin ornind d din  partea parte a stângă a încheie încheieturii turii mâinii mâinii şi pe alocuri alocuri punând punând chiar chiar în prime primejdie jdie  ar arte tera ra rad radia iallă. Ac Aces este te mic micii răni ni,, aici, aici, adân adânci ci şşii cres cresta tate te,, pa parr a fi făcu cute te cu cu  un inst instru rume ment nt b bon ont. t. D Dinc incoa oace ce însă se p par are e că a fo fost st ffol olos osit it un un tăiş foar foarte te  ascu as cuţit; carn carnea ea în jur jurul ul tăie ietu turii rii pare pare sfâş sfâşiat iată, cca a şi cu cum m s-ar fi tras de ea. Apoi, Apo i, către domn domnişo işoara ara Trel Trelawn awny: y: — Nu Nu cr cred ede eţi că pute putem m scoa scoate te brăţara? ara? Nu este este chia chiarr ab abso solu luttă ne nevo voie ie,,  că şi aş aşa a alu alune neccă în jo joss şi şi n nu u sstr trân ânge ge mân âna; a; da darr cca a să nu-l stânjenească  mai târziu pe bolnav. Biat Biata a ffa ată roşi roşi cân când răspu puns nse e cu cu g gla lass sc scăzut: ut: — Nu ştiu. Locuiesc cu tata de foarte curând; cunosc foarte puţin despre pr e via viaţa şi şi p pre reoc ocup upări rile le lui, lui, ca ca să-m -mii po pott d da av vre reo o părere rere.. Docto Doctorul, dup cemo şşti pri privi vi. aten atent, spuse spus amabilitat am — Ie Iertrul, aţi-m ă. ăN-am -a tiut ut. D Dar ar t, ori ric cumencu u tre treb babilitate: ui uie e să ve:ă ne neccăjiţi. Pe Pent ntru ru  moment mom ent nu e nevoie nevoie s-o scoatem scoatem.. Dacă ar fi cazul, cazul, aş fac face e-o eu pe pe răsp spun underea der ea mea; mea; iiar ar dac dacă va fi nevo nevoie ie mai mai târziu târziu,, put putem em foart foarte e uşor uşor să folosim folosim o  pilă. Tatăl dumneavoastră a avut fără îndoială motivele lui s-o poarte. Uitaţi-vă, aici, ataşată de ea, se găseşte o cheiţă ...  Tăcu şi se se aple apleccă mai mult, mult, luâ luând nd lum lumânare ânarea a pe ccare are eu o ţineam în  mână şi ap apro ropi piin ind d-o până ce lu lum mina ei căzu dire irect pe brăţară. Apoi, cerându-mi dumi să ţin lum lumâna ânare rea a în ace aceeaş eaşii p pozi oziţie, scoase scoase din buz buzuna unarr o lupă şi şi-o potr po triv ivi. i. Dup După un exa exame men n foar foarte te ate atent nt se se ri ridic dică şi-i dădu lupa lupa llui ui D Dol olan an,, sp spu unând: — Ar fi fi bi bine ne să te ui uiţi şi dum dumne neat ata. a. A Ace ceast asta a nu-i o brăţară obişnuită.  Aurul Au rul este este fas fason onat at p pe e le leg gături turi de oţel foart foarte e dur; dur; uit uită-te aici,unde s-a ros. E cla larr că nu po poat ate e fi de desf sfăcu cuttă uş uşo or şşii că o să fie fie nev evo oie de ceva ceva mai mult  decât de o simplă pilă. Comisarul Com isarul îşi îndoi îndoi corpul corpul masiv masiv,, dar, neputân neputând d să se apropie apropie destul, destul,   îngenunch  îngen unche e lângă sofa la fel ca ca şi doctor doctorul. ul. Examin Examină cu ate aten nţie brăţara, răsucind suc ind-o -o uşor uşor,, în aş aşa a fel încâ încâtt să nu-i scape nimic neobservat. Apoi se ridică şi-mi întinse lupa. — După ce-o exa exam min ina aţi şi dum dumne neav avoa oast strră, zise zise e el, l, da daţi-o şi domnişoarei rei să se uite, uite, da daccă do dore reşte şte.. Şi în înce cepu pu ap apoi oi să no note teze ze îîn n ccar arne net. t. Am schim schimbat bat pu puţin or ordinea dinea propus propusă de comisar comisar,, dân dând d lu lupa pa m mai ai întâ întâii  domnişoarei Trelawny: — N-a N-aţi vre vrea a să priv priviiţi d dum umne neav avo oastr astră mai înt întâi? âi? Ea se dădu înapo înapoi, i, ridicâ ridicând nd uşor mâna mâna în semn semn de refu refuz, z, spun spunând: ând: — O, nu! Tat Tata am mi-ar i-ar fi a arrătat-o singur singur,, probab probabil, il, dacă ar fi vr vrut ut ca e eu u  s-o văd. N-aş -aş v vre rea a s-o s-o fac fac fără vo voia ia lu lui. i. Apoi ad adăugă, temându-se, fără îndoială, să nu ne fi jijignit cumva: — Bin Bineî eîn nţeles eles că e nec neces esar ar ca du dumn mne eavoa avoast strră s-o vede vedeţi. T Treb rebuie uie să  exa xam mina inaţi şi să ţin ine eţi seam seama a de tot; tot; şi.. şi.... vă sun sunt cu ad ade evărat rat recu cuno nosc scăto toa are... Îşi întoa întoarse rse faţa; am p putu ututt observ observa a că plânge plângea a încet. încet. V Vede edeam am cl clar ar 

 

cum, cu tot necazul şi îngrijorarea, ea suferea de faptul c ă-şi cunoştea atât de puţin ta tattăl; şi că ac aces estt lluc ucru ru treb trebui uia a să fie fie mărtur rturis isit it în as asem emen enea ea cl clip ipe e  faţă de atâţia străini. Iar întâmplarea că erau toţi n nu umai bărbaţi nu-i micşora cu nimic jena, deşi asta îi aducea o oarecare uşurare. Încercând să-i în înţeleg eleg sens sensib ibil ilit itat atea ea,, n nu u put putea eam m să nu mă gâ gând ndes escc că ar fi ttre rebu buit it să  fie bucu bucuroa roassă că nici nici o privi privire re de femeie femeie —ma —maii iscod iscodito itoare are d decâ ecâtt al ale e  bărbaţilor ilor — nu nu se se fi fixa xa asup asupra ra ei îîn n ac acele ele clipe. clipe. Când am terminat examenul, care confirma ceea ce spusese şi doctorul, ru l, ace acest sta a îşi îşi re relu luă locu locull lâng lângă sofa sofa şşii-şi conti continu nuă îngriji îngrijirile rile.. Com Comisa isarul rul D Do olan mi mi se se a ad dresă în şo şoa aptă: — Cred Cred că am avut avut n nor oroc oc cu cu doc doctor torul! ul! Am da datt d din in cap cap şi şi tto ocmai cmai mă pr preg egăteam team să-i laud priceperea, când se auzi o bătaie în uşă. II Instru Ins truccţiuni iuni ciudat ciudate e Dolan Dola n se se îîn ndrep drepttă li lini nişt ştit it către tre u uşşă; pri print ntrr-u -un n fel fel de înţeleg eleger ere e tac tacit ită,  luas luase e ini iniţia iattiva iva o ope pera raţiu iuni nilo lorr îîn n cas casă. C Cei eila lallţi aşt aşte ept ptau au.. E Ell ccrrăpă puţin uş uşa a şi şi  apoi ap oi,, ccu u un un g ges estt d de e rrea eallă sati satisf sfac acţie, ie, o des desch chis ise e la larg rg;; un un tân tânăr îşi îşi făcu  intrarea. intrar ea. Un bărbat bin bine e ras, înalt înalt şi zvelt, zvelt, cu un obraz obraz ener energic, gic, lumi luminos, nos,  ochi vii, vii, car are e păreau reau să cupri uprind ndă totu totull din dintr tr-o singu ingurră pr priv ivir ire e. C Cum um intr intră,  comi co misa saru rull îi înti întins nse e mân mâna, a, şşii amân amândo doii îş îşii strâ strâns nser eră mâin mâinile ile cu căldur ldură. — Am venit, venit, domnule, domnule, de înd îndat ată ce am primit primit me mesajul. sajul. S Sunt unt fer fericit icit să  mă b— ucur ucur înc încă de în înccorede revei dere rea a dum dumn necu av avo ovioiciune astr astră. comisarul. N-am uitat şi Întotdeauna avea, zise nicio iod dată n-a -am m să ui uitt zil zilel ele e de de-atunci din Bow Street! Apoi Ap oi,, fără ni nici ci o int intro rodu duce cere re,, îînc ncep epu u să rela relate teze ze to tott ce ce a afl flas ase e pân până în  ultimul ultim ul moment. moment. Daw puse câtev câteva a înt întreb rebări — fo foarte arte puţine — atunci atunci când când  le socot socotii necesar necesare e pentru pentru a înţeleg elege e situ situa aţia şi re rela laţiile d dint intre re perso persoane ane;;  dar, ca de obicei, Dolan, care îşi cunoştea bine meseria, prevenea orice  întrebare  între bare şşi-i i-i dădea m mereu ereu toate explica explicaţiile necesare necesare.. Daw arunca arunca din  când în când câte o privire în jur; când la vreunul din noi; când prin cam ca meră, sau sau în an anu umit ite e co colţur urii ale ale ei ei;; ccâ ând la bărba battul rănit nit ccar are e zăcea cea  inconştient pe sofa. Cum sfârşi sfârşi co comisar misarul, ul, Daw se întoarse întoarse către mi mine ne şi spu spuse: se: — Vă amin aminti tiţi, poate poate,, de m mine ine,, domn domnule ule?? Am Am lucr lucrat at împ împre reun ună în caz cazul ul  Hoxton. — Îmi amintesc amintesc foarte foarte bine bine,, răspunsei spunsei cu întinz întinzându ându-i mâna. Comisarul vorbi din nou: — Cre Cred d că ai îîn nţel ele es, serge ergent nt Da Daw w, că ai să pr pre eiei iei p pe e de-a-ntregul acest caz. — Sub conducerea conducerea dumne dumneavoas avoastr tră, sper, dom domnule, nule, îl întrerups întrerupse e acesta. Cellăla Ce lalt lt dădu din din cap cap şi şi zzâm âmb bi: — Eu cred cred că un asem asemene enea a ca cazz va ave avea a nevo nevoie ie de toa toattă jud judeca ecata ta şi de  tot tim timpul pul unui unui o om. m. E Eu u am a altce ltceva va de făcut, cut, dar pro problem blema a mă int intere eresea seazză  foarte foa rte mult mult şi, şi, dacă po pott da în vreun vreun fe fell o mân mână de aj ajuto utor, r, aş fi fi foa foarte rte b bucu ucuros s-o fac. — E în ordi ordine, ne, dom domnul nule, e, răspunse spunse celălalt, lalt, acc accept eptând ând misiu misiune nea a cu un  gest uşor de salut; salut; şi imediat imediat înce începu pu ce cercet rcetările. Maii în Ma întâ tâii sse e îînd ndre rept ptă către tre d doc octo torr şşi, i, dup după ce îi llu uă nu num mele ele şşii adre adresa sa,, îlîl  rugă să scr scrie ie un rapor raportt de car care e av avea ea n nevo evoie ie şi pe pe ca care re ar ar fi u urm rmat at să-l prezinte zin te şefilo şefilorr săi, da daccă ar fi fi fost fost cazul cazul.. Docto Doctorul rul Winc Winches hester ter i-l promise, înclinându-se uşor. Apoi sergentul se apropie de mine şi-mi spuse sotto voce: — Îmi Îmi plac place e privi privirea rea doc docto torulu rului. i. C Cred red că o să put putem em cola colabor bora a bine bine cu cu 

 

dânsul. Întorc Înt orcând ându-s u-se e către dom domnişo nişoara ara Trelaw Trelawny, ny, o într întreb ebă: — Vă rog să-m -mii sspu pune neţi ttot ot ce şti ştiţi d des espr pre e tat tatăl d dum umne neav avoa oast strră; m mo od  de viaţă, ac activi tivitat tate e — de fapt, fapt, d desp espre re tot ce îl in inte teres reseaz ează în mo mod d speci special al  sau sa u îl pr preo eocu cup pă. Eram gata să-l întrerup, ca să-i spun ceea ce ea declarase mai înainte, că nu ştia ştia nim nimic desp despre re vi via aţa şi şi o obi bice ceiu iuri rile le tat tatălui lui său, da darr ea mă op opri ri ridi ridicând câ nd mâna âna şşii răspun spunse se si sing ngur ură: — Cunosc, vai, prea prea puţin, sau ma maii nimic. Comisarul Comisarul Dolan şi dom domnul nul  Ross Ro ss şti ştiu u dej deja a ttot ot ce aş pu pute tea ae eu u să vă spun spun.. — Bine, Bine, dom domni nişo şoar ară, treb trebuie uie să ne mul mulţumim umim ccu u ce ceea ea cce e pu pute tem m avea avea,,  răspun spunse se amab amabil il poli poliţis istu tul. l. O să în înce cep p cu cu ccât âtev eva a am amănu nunt nte. e. Sp Spun unea eaţi că  nn-a aţi fo fost st aic aici în în înccăpere pere câ când nd s-a auzit zgomotul? — Când am auzit auzit su sunetu netull acela ciud ciudat at eram la mine în ccamer ameră. Atunc Atuncii  m-am trezit şi cred că acest acesta a a fost începu începutul tul a tot tot ceea cce e s-a întâmplat dup du pă acee aceea. a. A Am m ieşit ieşit imed imedia iatt din din ccam amer eră. La tata tata u uşa şa e era ra înc închi hissă; avea aveam m î naintea naint ea ochilor ochilor întregul întregul p palier alier şi p partea artea de de sus a scării. Nime Nimeni ni n-ar fi putut ieşi pe uşă fără ca eu să-l obse bserv rv,, dacă as astta c cee eea a ce vre vreţi să şt ştiiţi. — Exact Exact asta asta,, do domn mnişoa işoarră. Dacă fiec fiecare are din ccei ei care care şştiu tiu cât câte e ceva ceva  mi-ar răspunde spunde la fel, fel, am at atinge inge curând curând miezul miezul probleme problemei. i. Se îndr îndrep epttă apoi apoi spre spre pa pat, t, îl priv privii cu cu ate aten nţie şi înt între reb bă: — Patul a fost atins? — Pe câte ştiu eu, eu, nu, răspunse spunse domnişoar domnişoara a Trelawny. Trelawny. Dar o pot întreba pe pe doam doamna na G Gra rant nt,, mena menaje jera, ra, adăugă ea apo apoi, i, apăsâ sând nd pe pe bu buto tonu null sone soneriei. Mena Menaje jera ra ve veni ni la uşă. — Intr Intră, zise zise dom domni nişo şoar ara a Trel Trelaw awny ny.. Do Domn mnii ii vo vorr să şt ştie, ie, do doam amn nă Gr Gran ant, t,  dacă pat patul ul a fos fostt at atins ins de ccinev ineva. a. — Eu nu nu l-a l-am m atins atins,, domn domnişo işoar ară. — În acest caz, spuse spuse domnişoar domnişoara a Trelawny, Trelawny, înto întorcând rcându-se u-se către sergentul Daw, altcineva n-a avut cine să-l ating atingă. Şi eu eu şi d doam oamna na Gran Grantt am  fost aici tot timpul şi nu cred ca vreunul dintre servitorii care au venit când am dat eu alarma alarma să se fi fi apro apropiat piat de pat. pat. Ve Vede deţi, tata tata zăcea aic aicii exact exact lângă seif ifu ul ce cel m ma are şi şi tto oţi er erau în îng grămădiţi în în jju urul lu lui. LLe e-am -am ccer erut ut să pl plec ece e  imediat de acolo. Daw,, cu un g Daw ges est, t, ne inv invita ita să trecem trecem în part partea ea cceala ealalt ltă a ca came merei rei şşii apoi, po i, cu o lup lupă, exam examin ină pa patu tul, l, avân având d grij grijă să aşez aşeze e ex exac actt în ac acee eeaş aşii po poziţie  ori ricce ccut ută de derranja anjattă a ruf rufărie iei. i. După ace aceea ea,, to tot ccu u lup lupa, a, ce cerc rcet etă uşa de llân ângă patul masiv masiv din lemn lemn de sequoia, sequoia, minun minunat at sculptat, sculptat, insistând insistând m mai ai mult,  centimetru centim etru cu ce centime ntimetru, tru, a asupr supra a por porţiunilor pătate de ssânge ânge de pe pe latura latura  patu pa tulu lui; i; stâ stând nd în gen genun unch chii şi fer ferin indu du-s -se e cu gr grij ijă să atin ating gă pete petele le d de ep pe e po podea,, el ce dea cerce rcettă urmele urmele îînsâ nsânge ngerat rate e de pe pe lo locul cul unde unde,, lângă sei seiful ful mare mare,, zăcuse cu se corp corpul. ul. Exami Examin nă totul totul p pe e o rază de câţiva me metri tri împrej împrejur; ur; dar dar,, dup după  câtt se câ se părea, rea, nu găsi nimic nimic spec special ial care care să-i reţină atenţia. Apoi examină şi  faţa seifu seifului, lui, în jurul jurul broaşte broaşteii şi de-a lungul marginilor de sus şi de jos ale uşii duble, duble, insist insistând ând ma maii mult asu asupra pra îmbin îmbinării dintre dintre canat canaturi. uri. La ur urm mă se duse use la fere fereas asttră; ac aceasta asta era era zăvorâ vorâttă. — Obloanele Obloanele er erau au înch închise? ise? o întrebă el ca di din n întâm întâmplare plare p pe e  domnişoar dom nişoara a Trelawny, Trelawny, ca şi cum ss-ar -ar fi aşte aşteptat ptat la un răspun spunss afirmativ, afirmativ,  care de altfel îi şi fu dat. În tot acest acest timp d docto octorul rul Winch Winchester ester sse e ocup ocupa a de pacientul pacientul său, bandajându-i dajân du-i ra rana na de la înc încheietu heietura ra mâinii, mâinii, făcând un exame examen n atent al ccapu apului, al gâtul gâtului ui şi al al inim inimii. ii. De mai mai multe multe o ori ri adulm adulmec ecă gur gura a omulu omuluii întins întins fără  simţire. ire. Şi, or orii de câte câte ori ori făcea ast asta, a, sse e uita uita ins instin tincti ctiv v în jur jur,, de parc parcă ar ffii  căutat ce ceva. Atunci am auzit glasul profund şi puternic al detectivului:

 

— Pe cât înţeleg eleg eu eu,, s-a urm urmărit aici aici aduc aducer erea ea ch chei eiii spre spre bro broas asccă. Se  pare că mecanism mecanismul ul are un secret secret p pe e care care nu p pot ot să-l ghic ghices esc, c, cu cu ttoa oate te că,  până a intra intra în poliţie, am lucrat lucrat un an la "Cifru". "Cifru". Br Broasc oasca a aceasta aceasta are o  comb co mbina inaţie de de şşapt apte e lit litere ere;; d dar ar cre cred d că mai mai exist există şi u un n ssist istem em de încuie încuiere re  a com combi bina naţiei iei în înssăşi şi.. Est Este e cev ceva a de de tip tipul ul Chat Chatw woo ood; d; am să mă du ducc la la e eii să  af aflu lu ce s-o s-o p put utea ea în leg legătu turră cu as asta ta.. Apoi, ca şi şi cum pentru pentru moment moment şi-ar şi-ar fi terminat terminat tre treaba, aba, se ad adres resă doctorului: — Doct Doctor ore, e, ave aveţi să-mi mai spune spuneţi acum acum ceva ceva ccare are să co conco ncorde rde cu  raportul du dumneavoastră? Da Dacă exist istă vreo bănuial ială, p po ot să aşt şte ept, d da ar ccu u  cât ştiu mai repede ceva clar, cu atât mai bine. Doctor Doc torul ul Winches Winchester ter răspu spunse nse imedia imediat: t: — Sunt de părere că n-avem de ce să aşteptăm. S Siigur că am să fac un  rapo raport rt ccom omple plet. t. Dar Dar pâ pân nă at atun unci ci am am să vă sp spun un to tott ce ce şt ştiu iu — ceea ceea ce ce n nu u e  la urma urma urme urmeii prea mult mult — şi tot ceea cce e cred, iarăşi nu dest destul ul de clar. Nu Nu  exis ex isttă nici nici o ra ran nă la ca cap p ca care re să expl explic ice e star starea ea de inco inconş nşti tien enţă în ca care re pe perrsist istă pa paccient ientul ul.. A Aşa şa că treb rebui uie e să pr pre esupu supun n ffie ie că a ffo ost dr dro ogat, at, fie fie că se  găse seşte şte su sub b hipn hipnoz oză. Du Dup pă câ câte te am am obs obser ervat vat,, nu a fost fost d dro roga gatt — ce cell puţin  nu e un narcotic pe care să-l cunos cunoscc eu. În îînc ncăperea perea aceas aceasta ta ex exist istă  desigu des igurr un miro miross obişnu obişnuit, it, de de vechi, vechi, care care ne ne îm împied piedic ică să discer discernem nem  parfu pa rfumu muri ri m mai ai d del elic icat ate. e. Cre Cred d că aţi sim simţit ccu u to toţii în ae aerr m mire iresm smel ele e  egiptene: egipt ene: bitum, bitum, nard, răşini aromate, aromate, miro mirodenii denii şi aşa mai departe. departe. Es Este te  fo foar arte te pos posib ibil il ca pe pe un unde deva va,, pe a aic ici, i, în acea aceast stă ca came merră, să exist existe, e, pri print ntre re  at atât âtea ea cur curio iozit zităţi ascu ascuns nse, e, cu cu parf parfum umur urii mai mai tari, tari, şi v vre reo o su subs bsta tan nţă sa sau uu un n  ţur lic ich hcient idntul caulresă săfiplua attăvr peun rod ceog efec efectul pefificare sim im.înNu este es tel somn exclu exclus s ui. ca   pa pacie louat vreu nudr drog şi stul ă se rănitîl si sing ngur ttim impu pul so mnul ului. Darr nu văd ve Da vero rosi simi mill un ast astfe fell de ccaz az:: şi circ circum umst stan anţele ele,, ch chia iarr fără  cerc ce rcet etările rile făcute cute de mine mine,, p pot ot oric oricân ând dd dov oved edii că o ata atare re ip ipot otez eză este este  inc incorec rectă. P Pân ână una al alta ta,, îîns nsă, ori orice ce e p po osib sibil; il; şşi, i, pâ pân nă la pro roba ba co cont ntra rarră,  trebuie s-o avem în vedere şi pe aceasta. Aici interveni sergentul Daw: — S-a S-arr put pute ea să fie fie şi şi aşa aşa;; dar dar da daccă es estte aşa aşa,, e ne neccesar esar să găsim  obie ob iect ctul ul cu cu care care a fost fost rănită mâ mâna na.. Tr Treb ebuie uie să exist existe e pe un unde deva va ur urme me de  sânge. — Exact! zise doctorul, potrivindu-şi ochelarii, ca şi cum s-ar fi pregătit tit de de o argu argum men enta taţie ie.. ÎÎns nsă dac dacă pr pres esup upun unem em că pa paci cien entu tull s-a folosit de un drog neştiut neştiut de noi, unul unul care nu-şi nu-şi face efe efectul ctul ime imediat, diat, şi fiind fiindccă deoc deocam amdată nu ştim cum acţionează — da dacă toată ipoteza n no oastră este   într-adev  într-a devăr corect corectă — trebuie trebuie să fim preg pregătiţi pent pentru ru or orice. ice. În acest moment interveni şi domnişoara Trelawny: — În ceea ce priveşte priveşte acţiunea un unui ui drog, aşa ar sta sta lucrurile; lucrurile; dar, în  ceea ce priveşte a doua parte a ipotezei, rana şi-a putut-o provoca singur, şi asta după ce drog drogul ul şi şi-a -a făcu cutt efect efectul ul.. — Exa Exact ct,, spu spuse serră în într tr-un glas şi detectivul şi doctorul. Ea cco ontinu inuă: — Şi deoarece, deoarece, doctore, doctore, aprecier aprecierea ea dum dumitale itale nu epuize epuizeaz ază toate toate  posibilităţile, ile, tr treb ebui uie e să reţin inem em că ori rice ce altă va vari rian anttă a ac ace est stei ei ide idei p po oate ate  fi cor corect ectă. Soco Socote tesc sc,, de deci, ci, că prim primel ele e noas noastr tre e cerc cercet etări, pe pe ba baza za a ace cest stei ei  presupune pres upuneri, ri, trebu trebuiesc iesc îndr îndreptat eptate e către arma cu care care a fost provocat provocată  rănire irea mâinii nii tat tatălu luii meu meu.. — Poale Poale să fi pus pus arma arma în seif, seif, înain înainte te de a-şi pierde pierde de ttot ot cunoş cunoştin tinţa,  spusei spus ei eu, dând dând în mod pripit pripit glas unui unui gând gând pe jumătate co contura nturat. t. — Aşa ceva ceva nu nu-i -i posib posibil, il, zise zise repede repede d doct octoru orul. l. Sau cel cel puţin cr cred ed că e  greu gre u de de pres presupu upus, s, a ad dăugă el apoi apoi pru pruden dent, t, încl înclinâ inându ndu-se uşor spre mine. Vede Ve deţi, mâna mâna stân stâng gă e plin plină de sâng sânge; e; dar dar nu ex exist istă nic nicii o as asem emen enea ea ur urm mă  pe seif.

 

— Aşa e! făcui eu, şi urmă o lungă pauză. Primull care între Primu întrerupse rupse tăcerea fu do doctoru ctorul. l. — Ne trebuie trebuie o soră aici, cât m mai ai repede repede posi posibil; bil; cunosc cunosc una foarte foarte potrivit ivită. Mă duc ime imedia iatt s-o aduc, dacă o să se poată. Vă rog ca, până la înapoie po iere rea a me mea, cin inev eva a să rămână perm perman anen entt lâ lângă bolnav lnav.. S-ar -ar p pu utea tea să fie fie  nevoie să-l muta mutaţi m mai ai târz târziu iu în al alttă în înccăpere pere;; d dar ar de deo ocamd camdat ată e m mai ai bi bine ne  să st stea ea a aici ici.. Do Domn mnişo işoar ară Tr Trel elaw awny ny,, po pott co cont nta a pe du dumn mnea eavo voas astr tră şi p pe e  doam do amna na Gran Grantt să rămân âne eţi aic aicii — nu nu num numai ai în ca cam meră, ccii apr apro oape ape d de e pa pacient cie nt şi aten atente te la e ell — până vin în înapo apoi? i? Ea se încl înclin ină în se semn mn af afir irm mativ ativ şi luă lo locc llân âng gă sofa sofa.. D Doc octo toru rull îiîi dădu  câte câ teva va indi indica caţii de felu felull cum cum să pr proc oced edez eze e îîn n ccaz az că tat tatăl e eii s-ar trezi  înainte  înaint e de îînapoie napoierea rea ssa. a. Următor torul ul care care treb trebuia uia să plece plece fu com comisar isarul ul Do Dolan lan,, ca care re se aprop apropie ie  de Daw şi-i spuse: — Ar Ar ttre rebu buii acum acum să mă în înto torc rc la co com misar isaria iatt — d doa oarr d dac acă, b bin ineî eîn nţeles eles,,  nu d do oreşti să mai rămân p pu uţin. Celălalt îi răspunse: — Johnny Johnny Wrigh Wrightt mai mai e în sec secţia dum dumnea neavoa voastr stră? — Est ste. e. Vrei rei să ţi-l trimit? Sergen Ser gentul tul răspunse spunse afir afirma mativ tiv.. — Atunci ţi-l trimit trimit imed imediat iat ce ar aranjez anjez ttreaba reaba.. Va rămâne cu dum dumneata neata  atât cât vei dori. Am să-i spun spun că va prim primii instru instruccţiuni iuni numa numaii de la d dum umneata. Serg Se rgen entu tull îîll îîns nso oţi pân până la uşă cu cu cuvi vint ntel ele: e: ţum ţă Mul ume sc, d do oat. m. nP ul ule etru ;u aţmin i ffo ost în înto tot dea aun una are în înţsele el gălabor to torrorffa a acum - m  menii— meni i ccu uMul car care e aeţisc lucr lu, crat Pen entr m ine e est e ste etde o pl ăce cere ă ecolab co ăm de iar iar..oA Acu pl plec ec la la Sc Scot otlan land d Yard Yard să ra rapo port rtez ez şşef eful ului ui.. Dup După ac acee eea a mă du ducc la Cha Chatw twoo ood; d;  mă înap înapoi oiez ez câ câtt pot pot de re repe pede de.. C Cre red, d, dom domnişo nişoar ară, că mă po pott ins insta tala la a aic icii  pentru o zi, două, d da acă o să fi fie e ne nevoie voie?? V-ar fi de oarecare folos şi poate v-aţi ssim imţi şi şi m mai ai li lini nişt ştit ită ştii ştiind ndu u-mă ai aici ci apro aproap ape, e, pân până vom vom de desc scur urca ca mi missterul. — V-aş V-aş fi fo foart arte e recun recunosc oscătoa toare. re. El o privi câteva câteva clipe cu atenţie, înainte de de a vorbi din nou. nou. — Pân Până nu plec, plec, îmi îmi perm permite iteţi să ar arun uncc o priv privire ire la m mas asa a şi îîn n bi biro roul ul  tatălui lui dum umne neav avo oast astră? S-ar -ar p put utea ea găsi ceva ceva ca care re să cons constit titui uie eu un n  eventu eve ntual al indiciu indiciu — sa sau u o urmă în orice orice caz. caz. Răspunsu spunsull ei fu atât atât de neec neechiv hivoc, oc, că aproap aproape e îl sur surpri prinse nse.. ţi în ăduinţaîntâm ţi or —ast Avăeîngrozitoare Av îngzitoare me mea plare cce ea m ma ai sde dăep linăoperi să fa o ricîntâmpl e vă p ea aj juta, a   în aceast ace îngro întâmplare — descoper desc iţci ece se întâm ploăatcu tat tata, sau ce l-ar putea pândi în viitor. Daw începu în îndată să examineze măsuţa de de to toaletă şi d du upă aceea  masa ma sa d de e scris scris d din in înc încăpere. pere. Într Într-unu -unull din din ser serta tare re găsi un un p plic lic sigila sigilat; t; îîll luă şi  i-l aduse domnişoarei Trelawny. — O scris scrisoa oare re — a adre dresat sată mie — şi cu cu sc scris risul ul tatei! tatei! exc exclam lamă ea d dup upă  ce o de desc schi hise se ne nerrăbdătoar toare e. Îi observam observam chipul p pe e când citea; dar imediat, imediat, văzând zându u-l pe pe D Da aw că o  fixe ixează cu o occhi pătru run nzători, că îi urmăreşt şte e ne nemiş işccat tto oate sscchimb imbările de  expresie, mi-am mi-am aţintit atunci privirea asupra lui. Când do domnişoara mnişoara Tre Trelaw lawny termi termin nă de cit citit it toat toată scriso scrisoare area, a, în m mine ine se se for forma mase se deja deja o convin convinger gere e  pe care care am păstra stratt-o totu totuşi şi îînc nchi hissă în in inim imă. P Pri rint ntre re bănuie nuieli lile le ttre rezi zite te în  mint mi ntea ea dete detect ctivu ivulu luii era era una una,, poa poate te mai mai d deg egra rab bă pote poten nţială de decâ câtt def defin init ită,  care o pr privea ivea pe do domnişo mnişoara ara T Trelaw relawny ny îns însăşi.  Timp de câteva câteva m minute inute ea rămase cu scrisoar scrisoarea ea în mână, cu ochii ochii în   jos, pe pe gân gânduri. duri. Apo Apoii o mai mai citi o dată cu aten atenţie; de d data ata ac aceasta easta schim schimb bările de fizionomie fizionomie erau erau mai mai intense, intense, şi şi cred că le-am put putut ut urmări m mai ai u uşor şor..  După ce term termin ină a d do oua oa oară de ci citi titt mai mai făcu o pa pau uză. A Apo poi, i, deşi cu oar oare e-

 

care ezitare care ezitare,, i-o întin întinse se detec detectiv tivulu ului. i. Acest Acesta a o citi ccu u nerăbda bdare, re, dar dar fără  să-ş -şii ssch chim imbe be expr expres esia ia feţei ei;; o mai mai cciti iti în înccă o dat dată, a apo poii i-o înapoie  înclinându-s  înclinâ ndu-se e uşo uşor. r. Ea făcu iar o mică pauză, după care îmi îmi înmâ înmân nă  scrisoarea. Făcân ând d ast asta, a, ri ridi diccă o sin singu gurră clip clipă ochi hiii rug rugăto tori ri sp spre re mine ine; u un n  val de sânge îi color coloră brusc obrajii obrajii palizi şi fruntea. fruntea. Am luat scrisoarea cu sentimente amestecate, dar, de fapt, eram bucuros cur os.. Ea nu sse e arătase tase del deloc oc tu tulbu lburat rată dân dând d scr scriso isoare area a dete detectiv ctivulu uluii — n-ar fi treb trebui uitt să fie fie n nic icii ffa aţă de al altc tcin inev eva. a. Dar Dar fa faţa d de e min mine e .... .. N-am -am îîn ndrăznit znit să  merg mai mai departe departe cu gân gândul; dul; ci am continuat continuat să citesc, citesc, conştient conştient fiind că  privirile privir ile fetei şi ale dete detectivulu ctivuluii erau aţintite asupra asupra me mea. a. "Dragul meu copil, Dore Do resc sc ca tu să cons consid ider erii acea aceast stă sc scris risoa oare re cca ap pe e o dir direc ectiv tivă — ab abso solută şi ob obliga ligator torie, ie, care care nu nu admite admite nici nici o a abat batere ere,, — în ca cazz că ceva ceva grav grav şi  neaşte nea ştepta ptatt pent pentru ru tin tine e sau sau pentru pentru alţii ar fi să mi se întâm întâmple ple.. Dac Dacă am să  fiu în mod mod brusc şi m misterio isterioss dobo doborât rât — de boal boală, acciden accidentt sau at atac ac — tu  treb trebui uie e să ur urm mez ezii fără reze rezerv rve e aces aceste te in inst stru ruccţiuni iuni.. Dac Dacă atun atunci ci când când vei vei fi fi   încunoştiin  încun oştiinţată de situa situaţia mea, mea, eu nu nu mă voi găsi în aceast această came camerră, tu  tr treb ebui uie, e, d de e în înda dattă ce afli afli d des espr pre e star starea ea m mea ea,, să mă ad aduc ucii repe repede de a aic ici. i. C Chi hiar ar   în cazul cazul când aş fi mort mort co corpul rpul m meu eu tre trebuie buie să fie adus adus aici. Din ac acel el  mome mo ment nt,, fi fie e că sunt sunt con conşt ştien ientt şi în în sta stare re să mă oc ocup up sin singu gurr de pers persoa oana na  mea ea,, fie fie că va treb trebui ui să fi fiu u înm înmo ormân rmânta tat, t, nu treb trebui uie e să rămân nici niciod odat ată  sing singur ur — n nic icii pen pentr tru u o clip clipă măcar. car. Cel Cel pu puţin do dou uă pers perso oane ane ttre rebu buie ie să st stea ea  de seara până la răsărit itu ul so soarelui îîn n aceast astă cameră. A Arr fifi b bin ine ed da acă ar  ă medic veni ve ni tomele aici aici ele din din perm tim timp p anente îîn n ttim imp şşii o înt sor sorâmpl ed ical ală pric pr eput ută care ca re saă-ono note teze ze to toat ate e  simp simptom permanent ep sau întâmpl ătoare cce eicep ar impr impresion esiona mai mult. Avocaţii mei, Marvin & Jewkes, din Lincoln's Lincoln's Inn 27B, au primit toate toate  instru ins truccţiuni iunile le pe pen ntru cazul cazul că eu aş m muri, uri, iar d domn omnul ul Marvin Marvin are perso personal nal  obli ob liga gaţia să ad aduc ucă la în înde depl plin inir ire e dori dorin nţele ele mele. ele. Te-aş -aş ssffătui, tui, d dra raga ga mea mea  fiică, ştiind că n-ai -ai p pe en nim imen enii lla a car care e să ap apel elez ezi, i, să găse seşt ştii un un p pri riet eten en,,  bărb rbat at sau sau fe feme meie, ie, în car care e să ai îînc ncre rede dere re,, şi ccar are, e, ffie ie să st stea ea aic aicii un unde de sse e  poat po ate e co comu muni nica ca m mai ai uşo uşorr cu el, fie să vină noap noapte tea a să ajut ajute e la ve vegh ghe, e, sau sau  să fie uşor uşor de chemat chemat;; da darr ori oricine ar fi el sau ea, mai e nevoie şi de o altă  pers pe rso oană, cca a îns înso oţit ito or sau sau suprav praveg eghe heto tor, r, d de e sex sex opu opus. s. Să înţele elegi gi că  acesta ace sta este este m miezu iezull adev adevărat al al dorinţei mele ele, cca a do două inte inteli lige gen nţe, de  bărb rbat at şi de fe fem mei eie e, să ste stea d de e ve vegh ghe e şi şi să sluj slujea easc scă sco scopul ului ui meu. Înc Încă o  dattă, d da dra raga ga mea Marg Margar aret et,, iins nsis istt a asu supr pra a nec neces esit ităţii ca tu să fii fii a ate tent ntă şi să  ările,  judeciln  judec i bine urm oricât ricât deas ciudat ciud -a rea amace apl cest stelucr lu cru. u. uit Da Dac  îmbo  îmboln ăvesc, sau sunt sunto rănit,de asta ta nat -o ţsiăs-ar fi fie er opăîntâ înre tâm plar are o obi bişn şnui tăcăşim   ă  dore do resc sc să te pre revi vin, n, pent pentrru ca ca v vig igil ilen enţa ta ta să fie fie ttre reaz ază. În cam camer era am mea ea — mă refer refer la ccur urio iozit zităţile de a aici ici — ni nimi micc nu tr treb ebuie uie  să fie mişcat mişcat din loc sau înd îndep epărta rtat, t, cu cu nici nici un un pre preţ. Am mo motive tive spe special ciale e şi  scop sc opur urii bine bine d def efin inite ite ca ca toat toate e să rămână aşa cum cum sunt sunt;; al altf tfel, el, o oric rice e de depl pla asare a lucrurilor mi-ar strica planurile. Dacă ai ne nevoi voie e de b bani ani ssau au d de e orice orice fel fel de sf sfat, at, d dl. l. Ma Marvi rvin n îţi va   îndeplini  îndep lini ce cererea rerea;; pentru pentru acest acest lucru lucru a primit primit din parte partea a mea instr instruc ucţiuni. ABEL TRELAWNY"

Am ma maii citi cititt o dat dată scris scrisoa oare rea, a, în înain ainte te de a vorb vorbi, i, căci mă teme temeam am să  nu mă trădez dez.. Aleger Alegerea ea unui unui priet prieten en putea putea însem însemna na un p prile rilejj imp import ortant ant  pentru pen tru m mine ine.. Nut Nutris risem em d deja eja sper speran anţe când când mă rug rugase ase s-o ajut în primele clipe dureroa dureroase se ale neca necazului zului său; dar dragost dragostea ea îşi are propriile propriile ei îndoie îndoielili  şi eu mă te teme meam am.. G Gân ându duril rile e păreau reau că mi se învâ învârt rtes escc cu cu iu iuţea eala la fu fulg lger erul ului ui  şi un întreg întreg proces proces de raţionam ionament ent m mii se materializ materializă în ca cap p în câteva câteva secund cu nde. e. Nu treb trebui uia a să în îndr drăznes znescc să mă ofer ofer ssin ingu gurr dre drept pt pr prie iete tenu null pe ca care re  ii-ll pro propu pune nea a părin inte tele le său ca ca s-o ajute la veghe; şi totuşi privirea pe care

 

mi-o aruncase îmi spunea un lucru pe care nu trebuia să-l ignor... Oare nu trimisese trimis ese ea du dup pă mine, mine, atunci ccând ând a avut avut nevoie nevoie de ajuto ajutorr — eu, un  străin, în afara unei singure singure întâlniri întâlniri la dans dans şi a unei unei scurte d dup upă-amieze petrec pet recute ute împ împreu reun nă pe râu? râu? N-ar -ar ffii fo fost st um umili ilito torr ss-o -o las să mă so solic licite ite ea a  doua oară? S-o umilesc! umilesc! N Nu! u! Cu orice p pre reţ trebu trebuia ia s-o scutesc de asemenea lu lucr cru. u. N Nu u es este te umi umilit litor or să refu refuzi. zi. A Aşa şa că, în ttim imp p ce-i înapoiam scrisoarea, i-am spus: — Ştiu că o să mă iertaţi, domnişoară Trelawny, dacă îndrăznesc prea  mult lt,, în însă, dac dacă sun unte teţi de de a accord să vă aj ajut ut,, ssttând ând d de ev ve egh ghe e cu cu d du umnea neavoas vo astr tră, aş fi în încâ cânt ntat at s-o fac; şi, deşi prilejul ivit este unul trist, aş fi mult prea fericit să-m -mii acor acorda daţi ace aceas asttă fa favo voar are. e. În ci ciud uda ae efo fort rtul ului ui vi vizi zibi bill de de a se stăpâ pâni ni,, e ea a sse e făcu ro roşi şie e la la ffa aţă şi p pe e  gât.. Chiar gât Chiar şi oc ochii hii îi părură plini plini de lacrim lacrimi, i, în pute puternic rnic ccont ontras rastt cu obraj obrajiiii  pali pa lizi zi,, ccân ând d ro roşe şea aţa d dis isp păru ru.. ÎÎm mi răspun spunse se cu voce voce st stin inssă: — Vă sunt sunt foa foart rte e re recu cuno nosc scătoare toare pe pent ntru ru a aju juto tor. r. Apoi Ap oi,, ea ea şi cum cum s-a s-arr ffii g gân ândi ditt mai mai bin bine, e, adăugă: — Dar nu mă lăsaţi să fiu egoistă în necazul meu! Ştiu că aveţi numero roas ase e obli obliga gaţii care care vă reţin şi, deşi deşi aş pre preţui mult mult ajut ajutor orul ul dumn dumnea eavo voas astr tră,  chiar chi ar foart foarte e mult, mult, n-ar n-ar fi cin cinstit stit să abu abuzez zez de de tim timpul pul d dum umnea neavoa voastr stră. — Cât Cât desp despre re as asta ta,, răspun spunse seii ccu u înd îndat ată, tim timpu pull meu meu vă apar aparţine. ine. Pe Pen ntru azi aş p pute utea a să ara aranje njezz uşor uşor luc lucrur rurile, ile, ca să vin după-amiază şi să stau  până mâine dim imiineaţă. D Du upă ac ace eea, d da acă îm împ pre reju jurrările ile o vor cere, re, mi mi-aş putea pute a organ organiza iza în aşa fel fel trebur treburile ile încât să am şi mai mult mult timp la dispo dispozi ziţie. Era Er a foar fo te emo emoţio iona nallă.Detectivul Put Putea eam m săîmi vădspuse: cum cum i se um umpl plu uo och chii ii de de llac acri rim mi,  şi atunci îşiarte întoarse capul. — Îmi Îmi pa pare re bin bine e că veţi fi a aic ici, i, dom domnu nule le Ros Ross. s. Am Am să st stau au şi eu, eu, d dac acă  domnişoar dom nişoara a Trelawn Trelawny y îmi permite, permite, şi dacă mi-o permit şi cei de la Scotland  Yard.. Scri  Yard Scrisoare soarea a acea aceasta sta pare pare să pună lucrurile lucrurile într într-o nouă lumină; d de eşi  mist mi ster erul ul rămâ mâne ne mai mai mar mare e ca o oric ricân ând. d. D Dac acă pu pute teţi aştep aştepta ta a aic icii o oră-două,  mă voi duce duce la com comisar isariat, iat, şi şi apoi apoi la constr construct uctoru orull de seifu seifuri. ri. Du Dup pă ace aceea ea  mă înapoie iezz; ia iarr dumneavoastră puteţi ap apoi să plec lecaţi lin liniş işttit, it, că rămân e eu u  aici. Dup Du pă ce iieş eşi, i, a amâ mând ndoi oi,, domn domnişo işoar ara a Tre Trelaw lawny ny şi cu cu min mine, e, răma mase serrăm  tăcuţi. P Pâ ână la u urrmă ea rriidică ochii şi şi mă privi o clipă; în momentul a accela  n-aşş fi sc n-a schim himbat bat llocu ocull meu nici nici cu al unui unui re rege. ge. Cât Câtăva vr vrem eme e ea îşi făcu de  lucru luc ru în jur jurul ul patu patului lui iimpr mprovi ovizat zat al ta tattălui său. Apo Apoi, i, rugân rugându du-mă să nu-l scapDu scap o cli cplip din di nva o och chi pân pâ neărev vine ne înap apoi oi,eun , ie ieşi re repe pede afar afna arăGran . ant, Dup ăpă câ câte teva min miinut ute rvi even eniîn i îm împr preu nşi ă cu doam dode amna Gr t, do dou uă fete fete şi  doi bărbaţi care aduceau aduceau cu cu ei rrama ama şi accesorii accesoriile le unui unui pat uşor de fier. fier. Îl  aşezară şi-l mont montar ară. Cân Când d tr treab eaba a fu g gata ata şi servit servitori oriii se ret retras raser eră, ea mi mi  se adresă. — E bin bine e să fim preg pregătiţi când când vi vine ne doc docto toru rul. l. Va Va v vre rea a de desi sigu gurr să-l aşezăm pe tata tata îîn n pa pat; t; şi un un pat adev adevărat e mai mai bun pen pentru tru e ell dec decât ât so sofau faua. a. Apoi Ap oi tr tras ase e un un sca scaun un lâ lâng ngă sofa sofa şi se se aşe aşezză să-ş -şii veg veghe heze ze tat tatăl. M-am M-a m pl plimb imbat at pr prin in ca came merră, privin privind d cu aten atenţie totul. totul. Şi, Şi, înt întrr-adevăr se  af aflau lau în îînc ncăpere pere d des estu tule le lluc ucru ruri ri ccar are e să trez trezea easc scă curio curiozit zitat atea ea u unu nuii om —  chiar chi ar dac dacă împ împrej rejur urările nu ar fi fi fo fost st atât atât de sstra tranii. nii. Tot locul, locul, cu cu ex excep cepţia  artico art icolelo lelorr de mobil mobilă necesa necesare re înz înzest estrrării cu cum m se cuvi cuvine ne a un unui ui do dorm rmito itor, r,  era plin cu splendide şi ciudate lucruri, în mare parte egiptene. Şi, deoare deo arece ce încăperea perea era era enorm enormă, exis exista ta loc loc pentru pentru plas plasare area a une uneii mar marii  cantităţi de asemene menea a obiecte, obiecte, chiar chiar dacă, aşa cum cum şi era d de e fapt, acest acestea ea  ar fi avut volum mare. În timp ce tot tot cercetam camera, se auzi un zgomot zgomot de roţi pe pietrişul  de afar afară. A Apo poii so sone neri ria a de la int intra rare re şi, şi, lla a câte câteva va se secu cund nde, e, dup după o bătaie taie  prel pr elim imin inar ară în uşă şi răspun spunsu sull "In "Intr tra! a!", ", apăru do doct ctor orul ul Wi Winc nche hest ster er înso însoţit 

 

de o tân tânără îmbr îmbrăcat cată în ccos ostu tum mul îînc nchi hiss lla a ccul ulo oare are a all ssur uror orilo ilorr med medic ical ale. e. — Am fost norocos! norocos! zise e ell intr intrând. ând. Am Am găsit-o repe repede de şi e lib liber eră.  Domnişoar Domn işoară Trelaw Trelawny, ny, dânsa dânsa e sora Kennedy! Kennedy! III De veghe Am fost fost izbit de felul felul cum cele cele două tinere femei femei se u uitau itau una lla a alta.  Cred red că de mul ulttă vr vrem eme e sun suntt obi obişn şnui uitt să cânt cântăre resc sc în minte intea am mea ea pe pers rso onalitatea unor martori şi să-m -mii ffo orm rmez ez o părere rere urmărind indu-le felul de comportare tare şi rref efle lexe xele le.. A Ace ceas asttă ob obiş işnu nuin inţă se manif anifes esttă şi în via viaţa m mea ea pa part rtic icul ula ară, tot tot aşa ca şi în inc incinta inta unui tribunal. tribunal. ÎÎn n clip clipa a aceea aceea a vieţii me mele le to tott ce o  intere int eresa sa pe dom domnişo nişoara ara Trel Trelawn awny y mă intere interesa sa şi p pe e mine; mine; şi dac dacă ea a fost fost  impres imp resion ionat ată de nou noua a ve venit nită, la fel fel şi eu am înce început put în m mod od refl reflex ex s-o studi diez ez.. Co Comp mpar arân ându du-le -le pe amâ amând ndou ouă mi se se părea rea că afl aflam am no noii lucru lucruri ri d des espr pre e  domnişoar dom nişoara a Trelawny. Trelawny. Cele do dou uă feme femeii prezent prezentau au evident evident un mare  cont co ntra rast st înt între re ele ele.. D Dom omni nişo şoar ara a Tr Trel elaw awny ny era era frum frumoa oassă; b bru run nă, cu trăsături turi  pure.. Avea ochi minuna pure minunaţi; mari, mari, larg deschişi deschişi şi negri, negri, b blânzi lânzi şi catifela catifelaţi,  adânci adâ nci şi ttaini ainici. ci. Să te ui uiţi în ei era era ca ca şi cum ai ffii pr privit ivit în o oglin glinda da neag neagrră a  doctor doc torului ului Dee Dee,, fo folos losit ită la ritu riturile rile sale vrăjitoreşt jitoreşti... i... La p picni icnicc l-am auzit pe un dom domn n bătr trân ân,, un mare mare călă tor tor pr prin in Orie Orient nt,, desc descrii riind nd a ast stfe fell efect efectul ul pe  care îl produce produceau au ochii ei: ei: "Ca şi cum ai privi privi în noapte noapte pr prin in uşa des deschis chisă la  marile ma rile lămpi mpi înde îndep părta rtate te ale ale une uneii mosch moschei" ei".. Spr Sprânc âncene enele le av aveau eau cev ceva a  person per sonal. Frum rumos os a arcu rcuite şi b bog ate, ele păla reau rea u de a finegru podoa doaba desen oc ochi hilo lorr al. săiF sspl plen en dizi şi ite adânci. adânc i.ogate Avea Ave a, p ărul fel fel npo egru, , ba darde finsenat caat   ă a  măta tase sea. a. În gene genera rall părul negru negru rrepr eprezi ezint ntă car caract acteri eristic stica a fo forrţei fizice fizice şi  pare a fi expresia tuturor atributelor unei naturi puternice; dar în cazul de faţă nici nici nu pute putea a ffii vo vorba rba de de aşa aşa ceva ceva.. Mărtur rturis isea ea di dist stin inccţie şi de dessăvârş vârşit ită  educa edu caţie; şi, deşi deşi nu putea putea fi vor vorba ba de slăbici biciune une,, da daccă exi exista sta un sem semn nd de e  fo forrţă, atu atunc ncii ace aceas asta ta nu era era u una na fizic fizică ci una una spi spirit ritua uallă. În Într trea eaga ga armo armonie nie a  fiinţei sa sale părea desăvârşită. Ţinută, corp, păr, ochi; gura plină şi mobilă,  al ale e cărei rei b buz uze e ro roşii şii şşii din dinţi alb albii păre reau au să lum luminez ineze e par parte tea ad de e jo jos a feţei —  după cum ochi ochiii o luminau luminau pe pe cea de de sus; sus; cur curbur bura a genero generoas asă a maxila maxilarulu ruluii  de la bărbie până la urech che; e; deg deget etele ele lu lung ngii şi fin fine, e, m mân âna a ccare are părea rea că se  mişc mi şcă de lla a înch încheie eietu turră, ca şşii cum cum ar fi a avu vutt co conş nştii tiin nţă propri pro prie. e. Toate Toate aceste aceste pe perfe rfeccţiuni iuni contrib contribuia uiau u la alcătui tuirea rea unei unei  ţi dom ţie person pers onal alit ită doedy, min inat ato are, arhimb, e, pri prin nse gra gra ie,, ging gi ngăm şi şie, e, fru fsu rum us use eţe deasu far farme mec. Sora Kenn Kennedy, înosc schimb, situa situa mai mult ult sub bmde decât cât dşieasupra prac.îîn nălţ imii medi mediii a unei unei fem femei. ei. Era Era pute puterni rniccă şi îndes îndesat ată, cu m mem embre bre pline pline şi mâ mâini ini  marii şi dibace. C mar Colorit oloritul ul ei aducea aducea în general general cu al unei unei frunze d de e toamn toamnă.  Părul rul blo blond nd îînc nchi hiss er era a de dess şi lung lung,, iar ochii ochii căpr prui ui-au -aurii rii st strrăluce luceau au pe pe o ffa aţă  ar arssă de ssoa oare re şşii pi pist stru ruiat iată. Ob Obra rajii jii îîm mbujo bujora raţi îţi su suge gera rau u în ge gene nera rall te tenu null  brunet. brun et. Buzele Buzele roşii şi dinţii albi nu schimbau schimbau coloritu coloritull întregului întregului cadru, ci îl  sublini sub liniau. au. Avea Avea nasu nasull cârn cârn — nu exis exista ta pic pic de îndo îndoial ială în ac aceas easttă priv privin inţă;  dar,, ca multe dar multe astf astfel el de n nasu asuri, ri, şi acest acesta a dem demons onstra tra o natu naturră gen genero eroas asă,  neo ne obo bosi sittă şi pl plin ină de bunătate tate.. F Fru runt nte ea sa sa alb albă şi înal înalttă, pe pe ccar are ep pis isttru ruii ii o  evita ev itase serră, ascu ascund ndea ea mult multă pute putere re d de eg gân ândir dire e şşii raţiune iune.. Doctorul Docto rul Wincheste Winchester, r, în drum drumul ul lor de la spital, spital, îi făcuse ccunosc unoscute ute  toate am amănuntele necesare; iia ar ea, fără multă vorbă, îş îşi lu luă pacien ientul în în  prim pr imir ire e şi şi se se a apu puccă de lu lucr cru. u. Dup După ce ex exam amin ină pa patu tull ccel el n nou ou şi scu scutu turră pe perrnele, nel e, v vorb orbii cu doc doctor torul, ul, care care îi dădu in instr struc ucţiuni; iuni; apoi, apoi, toţi patru, patru, uni unin ndu-ne fo forrţele, ele, îl rid ridic icar arăm pe bo bolna lnav v de pe pe so sofa fa.. După-m -mas asă devrem devreme, e, la sosire sosirea a lui lui Daw, Daw, am ple plecat cat aca acassă în Jermy Jermyn n  Streett şi mi-am Stree mi-am luat câtev câteva a sch schimbur imburi, i, cărţi şi ziare, ziare, de ccare are ssocot ocoteam eam că  aş fi avut nevoie câteva zile. Apoi am plecat s ă-m -mii îndepline îndeplinesc sc obl obliga igaţiile 

 

de serviciu. Curtea Cur tea a a avut vut o şedin şedinţă târ târzie zie în ziua ziua a acee ceea, a, cu term termina inarea rea u unui nui pro proces importan important. t. Băteau orele orele şase când am intrat intrat pe poarta poarta din Ke Kensing nsington ton  Palac Pa lace e Roa Road. d. Am fost fost in inst stala alatt îînt ntr-o r-o încăpere pere sp spa aţioas ioasă, a allătu turi ri de came camera ra  bolnavului. În noaptea aceea aceea n-am fost chiar bine organizaţi pentru veghe, veghe, deoarece rec e orele orele de la înce început putul ul serii serii n-au n-au fos fostt împărţite în m mod od eg egal. al. Sora Sora  Kenned Ken nedy, y, ccare are stătus tuse e de veg veghe he ttoat oată ziua, ziua, se se o odihn dihnea, ea, fiin fiindc dcă  ar aran anja jase serrăm să re revi vin nă în jur jurul ul ore oreii do dou uăspre spreze zece ce.. Doct Doctor orul ul Win Winch ches este ter, r,  care lua masa cu noi, răma mase se în în ca came merră pân până la o ora ra ccine inei; i; şi rev reven enii im imed ediat iat  dup du pă acee aceea. a. În tim timpu pull cine cineii rămaser aseră în cam cameră do doam amna na Gran Grantt îm împr preu eun nă  cu sergentul Daw, care dorea să-şi comp complet leteze eze nişte nişte cer cercet cetări mai mai  amănunţite pe care care le începu începuse se asu asupra pra tut tuturo urorr obie obiecte ctelor lor din încăpere pere şi  de alături. turi. La La o orele rele nouă eu şi şi cu do domni mnişoa şoara ra Tre Trelaw lawny ny ne ne-am dus să-l schimb schim băm pe doctor. doctor. Ea Ea se od odihnise ihnise ccâteva âteva ore ore după-amiază, ca să fie  preg pr egătită pe pent ntru ru tura tura de noap noapte te.. Îm Îmii spu spuse că ho hottărâs âse e ca, ca, în no noap apte tea a  aceea cel puţin, să rămână trează la post. N-am încercat s-o contrazic, deoa de oare rece ce şt ştia iam m că ho hottărâ râre rea a ei n-av -avea să se sc schi him mbe be.. În În cons conse ecin cinţă m-am deci de ciss şi şi e eu u să rămân cu e ea a — numai umai dacă, bin bine eînţeles, les, n-aş fi observat că  nu doreşte doreşte acest acest lucru. lucru. Pentru Pentru momen momentt însă nu mi mi-am -am d dez ezv văluit luit iint nten enţiile iile..  Am intrat intrat am amândo ândoii în vârful p picioare icioarelor, lor, atâ atâtt de uşor, uşor, că docto doctorul, rul, care  stătea ap aplec lecat at deasu deasupra pra patu patului, lui, n nu u ne-a auzi auzitt şşii n nii ss-a -a părut rut că tres tresar are e  când, ridicându-ş ridicându-şii brusc privirea, privirea, ne-a ne-a văzut uit uitân ându du-ne -ne la el. el. Simţeam că   întregul  între gul m mister ister al al aces acestei tei înt întâmpl âmplări îl ţinea cu cu nervii înco încorda rdaţi, ceea ceea ce ce,, de  ărut puţin nerv altfel, fel, pet earins cu cns u fie fiecar care e ăd din in nepu oi.uMi s-a ntervos pentru pen truşiccăum se   lalt ăsase sa sese ast aspetrec tfe fellrecea ssu urp rpri şi în înd dat în înccnoi. ep săs-a vor vorpbe beas asccă fo foar art e gr gros ăbi bit, t, ca ar fi vrut să-şi a asscundă încurcătura: — Am aju ajuns ns înt într-a r-ade dev văr la lim limit ita a posib posibili ilittăţilo ilorr mele mele de de a d des esco cope peri ri o  cauz auză cât cât de de ccât ât lo log gică a a ace cest stei ei stări de tra trans nsă. Am Am făcu cutt din din no nou u o cerc ercetare tare fo foar arte te min inu uţio ioas asă, d dup upă toat toate e cât câte e ccun unos osc, c, şi su sunt nt mu mullţum umit it că nu exi xist stă nici nici o ra ran nă pe crei creier er,, ad adic ică ni nici ci una una exte extern rnă. Toat Toate eo org rgan anel ele ev vit ital ale ep par ar  neat ne atin inse se.. II-am am dat, dat, d dup upă cum cum ştiu, ştiu, de repe repeta tate te o ori ri să mănâ nânc nce e şi ace acest st lu lucr cru u ii-a -a făcu cutt îîn n mod mod vi vizib zibil il bine bine.. Resp Respira iraţia îi est este ep put uter erni niccă şi regu regulat lată, ia iarr  pulsull e mai pulsu mai rar rar,, dar dar m mai ai puternic puternic decât azi-dim azi-diminea ineaţă. Nu p pot ot g ghici hici nici nici o  urmă de dro drog cu cuno nosc scu ut, şi stare tarea a ace aceas asta ta de inco inconş nşti tien enţă nu seamănă deloc cu nici unul din cazurile de somn hipnotic pe care le-am întâlnit la Spitalul Charcot din Paris. Cât despre rana asta..., trecu uşor cu degetele pes-

te m aja jat tă ;adar şez şerzaotăase pemenea pănea turăpresup . Nusupune şt ştiu iu ceresăe cabs redurd . Pa o rean voc vocat atâănadebaun unnddarac da rac; da aseme pre unere absurd ăr. eNu   ă proimposibil să fi fo fost fă cută de v vrreo sălbăticiune, în însă numai cu cu cco ondiţia să-şi fi pilit ghearele. ghearele. Şi a aşa şa ceva socotesc socotesc eu că iar e impos imposibil. ibil. Apr Apropo, opo, ţineţi  cumva cumv a pe aici vre vreun un anim animal al de casă mai deo deosebit, sebit, sau sau ceva mai mai apart aparte, e, o  pisică sălbatică sau alt altcev ceva a ieş ieşit it di din n comu comun? n? Domnişoara Domn işoara Tre Trelawn lawny y zâmbi trist, trist, şi-mi frânse frânse inim inima. a. Apoi răspun spunse: se: — O, nu! Tata Tata n nu u vrea vrea animale animale în cas casă, cu ex excep cepţia celor celor m moar oarte te şi  mumificate. Spus Sp uses ese e ac acea east sta a ccu uou urm rmă de amărăci ciun une e — sau sau de neca necaz; z; n-am putut să-mi dau seama seama care care din din dou două. — Chiar şi bietul bietul meu m mot otănel nu a fost fost decât cu cu greu ac accept ceptat at în casă şi, deşi deşi e cel cel m mai ai scump scump şi mai educat educat pisic pisic din lume, lume, îl ţin nu numai mai în mod  cond co ndiiţiona ionat; t; iar iar aic aicii în camer ameră n-are -are vo voie ie să intr intre. e. Pe când vorbe vorbea, a, se auz auzii un râcâit slab slab la uşă. Chipu Chipull domniş domnişoarei oarei Tr Tre ela law wny se se lum lumin ină bru rusc sc.. S Se e rid ridic ică de deo oda dattă şi se înd îndre rept ptă spre pre uş uşă exc xcla lamând: — El este este!! Silvio Silvio.. Se rridic idică în dou două picioa picioare re şi zgâ zgârie rie uşa cân când d vrea vrea să  intre.

 

Deschise uşa vorbind pisicii ca şi cum ar fi vorbit cu un copil: — Vre Vrea a băia iatu tull lla a mămic ica a lui lui?? Hai, Hai, vi vino no;; num numai ai că el treb trebui uie e să st stea ea  lângă ea! Ridic Rid ică pi pisic sica a şi v ven enii cu e ea a în bra braţe. Era Era îînt ntrr-ade -adev văr un anim animal al ssple plen ndid. Un cinc cincila ila pe pers rsan an cenu cenuşiu şiu cu păr lu lung ng,, mătăsos; sos; un un ani anima mall ccu u ad adev evărat de ras rasă, mân mândr dru, u, în în ciud ciuda a gin ging găşiei şiei lui; lui; ave avea a labe labe mari mari ccar are e sse e des desffăcură şi  mai mult mult când at atinser inseră podeaua. podeaua. Pe cân când d fata îl mângâia mângâia,, mot motanul anul se  zvârcoli brusc ca un ţipar şi-i a alu lun necă din braţe.   Trav Traver erssă ca came mera ra şi se opri opri în înain ainte tea a unei unei măsuţe jo joas ase e pe care care se găsea mumia mumia u unui nui animal animal şşii încep începu u să miaune miaune şi să-şi arat arate e co collţii. Do Domn mniişoara Trel Trelaw awny ny aler alerg gă repe repede de dup după el şi-l lu luă în br bra aţe, în tim timp cce e el el sse e zzb bătea şi sse e răsucea să scape; dar fără să muşte sau să zgârie, pentru că, ev evident,  o iub iubea pe frum frumo oas asa a llui ui stăpâ pân nă. ÎÎn ncet cetă să se mai agi gitte d de e îînd ndat ată ce sse e  află în braţele ele ei; ei; în şoap şoapttă ea îlîl ccer erta ta:: — Sil Silvi vio o, răul ule! e! N-ai respectat cuvântul pe care mama şi l-a dat pentru tine. Acuma Acuma sspune pune do domnilo mnilorr noapt noapte e bună, şi vino în odaie odaie la mam mama! a! În timp timp ce-i v vorbe orbea a îmi în întinse tinse laba m molanu olanului lui ca să i-o strâng. I-am dat mâna mâ na şşii nu m-a m-am m putut putut opr oprii să nu-i adm admir ir mărim rimea şşii frum frumus use eţea. ea. — Ei Ei b biine, zzis ise ei eu eu, lla aba lu lui sse eamănă cu o mică mănuşă de box pl plină  de gheare. Ea zâmbi: — Aş Aşa aa arr tre trebu bui. i. N N-a -aţi văzut zut că Si Silvi lvio o are are şa şapt pte e deg deget ete? e? Ui Uite te!! Îi răsfiră laba; şi, şi, în înttr-adevăr, er erau au exact exact şapte gheare, gheare, fiecare fiecare  ascunsă într-o perniţă fină şi delicată. Când i-am atins uşor piciorul, ăto gh ghea eare rele leffuri iieşi eşir înum a afa far răttorc şi una uea na— din dinîmi eile, curieto totu tulâna. l întâm înt.âmpl pl tor, r,v,— m mot otan ul  n nu u  mai ma i era urios osrăacum ac şi orcea îmele, zgâ zgârie m mâna Ins Instin tincti ctiv, mă tr ăanul sei  înapoii exclamând:  înapo exclamând: — Oo..., are nişte gheare ca nişte lame! Doctorul Winchester se apropiase şi, aplecat, se uita la ghearele pisic isicii ii;; au auzind zinduu-m mă, exc excla lam mă iu iutte şi şi tăio ioss: — Ah! I-am putut reţine şuieratul şuieratul rapid rapid al al respira respiraţiei. În timp timp ce mângâiam mângâiam  pi pisi sica ca,, linişt liniştit ită acum acum,, do doct ctor orul ul se duse duse lla am mas asă, ru rups pse e o buca bucattă de ssug ugat ativ ivă  de pe pe map mapă şi veni veni înapo înapoi. i. În Întin tinse se hârti hârtia a pe p palm almă şi, ccu u un ssim implu plu ""Scu Scuzaţi!" adre adresa satt dom domniş nişoa oare reii T Tre relaw lawny ny,, a aşe şezză laba laba p pisi isici ciii pe pe e ea a şi şi o apăsă cu  ceala lalt ltă mână. Motanulu lui, i, mândru, păru să nu-i pla placcă ac acea east stă fam familia iliarritat itate e  şi încercă să-şi retrag retragă piciorul. piciorul. Ast Asta a şi dorea dorea doctorul, doctorul, deoare deoarece, ce, în m mişca işca-

rea pisica apăsase cu g gheare hearele le pe hârt hârtie ie şi trasase trasase astfe astfell mai multe multe urme.sa, pisica Apoii domnişo Apo domnişoara ara Trel Trelaw awny ny plec plecă cu m mola olanul nul şşii reveni reveni d dup upă câteva câteva mi minute; intrând, spuse: — E un lucru foarte curios cu mumia asta! Când Silvio a intrat prima oarră ai oa aici ci în ca cam meră — era era piso pisoia iaşş cân când d l-am adus să-l vadă tata — a făcut  exac ex actt ace acela laşi şi luc lucru ru.. A sări ritt pe pe m mas asă şi a înc încer erca catt să muş uşte te şi să zgâr zgârie ie mumia. Asta Asta l-a sup supărat foa foarte rte mult mult pe tata şi a provo provocat cat decretul decretul de  ostracizar ostr acizare e a sărman rmanului ului Silvio Silvio.. Numai cuvântul cuvântul lui de onoare, onoare, dat dat prin  intermediul me meu, i-a îngăduit să mai rămână în casă. În timp ce fata fata fuse fusese se plecat plecată, doct doctorul orul scosese scosese bandajul bandajul de pe pe   încheietura  înche ietura mâini mâiniii bolnavului. bolnavului. Rana era era acu acum m clar clară, deo deoarece arece fiecar fiecare e  zgârie iettură apărea di distinct su sub for formă de urme ro roşi şiii făcute cu cu sălbătic icie ie.... Doctorul Doct orul îndoi îndoi sugativ sugativa a de-a curm curmezişul ezişul zgâ zgârietu rieturilor rilor făcute de gh gheare earele le  pisic isicii ii şşii o ap apro ropi pie e de de ran rană. Făcân ând d as astă, ne ne pri privi vi triu trium mfăto torr şşii ne ne făcu sem semn n  să ne apropiem.  Tăieturile ieturile de pe pe hârtie hârtie corespu corespundea ndeau u cu rănile de pe m mân ână! Nu m mai ai  era nevoie nevoie de nici nici o explicaţie când ne spuse spuse:: — Ar fi fost fost ma maii bine bine dacă jupân jupân Silvio Silvio n nu u şi-ar -ar fi călcat lcat ccuv uvân ântu tul! l!

 

Am rămas cu tto oţii tăcuţi cât câtva timp imp. De Deo odată do dom mnişo nişoar ara a Tr Trelaw elawny ny  exclamă: — Dar Silvio nici n-a fost aici azi-noapte! — Sun Sunte teţi sig sigu ură? O puteţi d do ove ved di, dac dacă va fi ne nevo voie ie?? Ea şov şovăi în înai aint nte ed de e a răsp spun unde de:: — Sun Suntt sig sigur ură de asta asta;; d dar ar mă tem tem că va fi gre reu u s-o dovedesc. Silvio doar do arme me într într-u -un n ccoş oşule uleţ la mine mine în ca came merră. Ş Ştiu tiu pr prec ecis is că l-am dus la culcare azi-n azi-noa oapte pte;; îmi ami aminte ntesc sc bi bine ne că l-am aco acoper perit it cu pătur turica ica lui şşii l-am înfăşurat în ea. A Azzi d diimineaţă l-am sco scoss ch chiar iar e eu u din coş. coş. Sigur Sigur că nu l-am văzut zut pe pe ai aici ci;; cu toat toate e că asta asta nu nu ar spun spune e prea prea m mult ult,, pent pentru ru că eram eram pr prea ea   îngrijorat  îngrijo rată de bie bietul tul tat tata a şi pre prea a ocupat ocupată cu el ca ca să obser observ v şi prezen prezenţa lui  Silvio. Doct Do ctor orul ul clătină di din n cap cap,, sspu punâ nând nd cu oa oare reca care re tr trist iste eţe: — Oric Oricum um,, nu mai mai ar are e nic nicii un rost rost să încer încerccăm să do dove vedim dim ceva ceva ac acum um..  Oric Or ice e pis pisic ică di din n lum lume e s-ar -ar fi spălat de u urm rmele ele de sân sânge ge — da daccă ar ffii exis exista tatt  — de pe labe, în a suta suta par parte te din tim timpul pul care s-a s-a scur scurss până acum acum.. Rămaserăm din nou tăcuţi şi şi tăcerea fu fu iar iar în între reru rup ptă de domniş işo oara   Trelawny:  Trela wny: — Dar Dar ac acum um,, ccân ând d mă gâ gând ndes escc m mai ai bine bine,, n nu u ccre red d că pute putea a să fie săracul Silvi Silvio o cel cel care care l-a rănit pe pe ta tata. ta. Uşa Uşa me mea a era înch închis isă cân când d am auz auzit it pr priimul sunet; şi cea a tatei la fel, când m-am uitat la ea. Când am intrat, rana fu fusses ese e făcută; aşa aşa că asta asta treb trebui uie e să se ffii în întâm tâmpl plat at îna înainte inte ca S Sil ilvi vio o să fi  putut utut pătru rund nde e în ca cam meră. Raţionam ionamentul entul era valabil, valabil, mai ales ales pentru pentru mine, ca av avocat ocat,, căci era era o  ă care ţ ă plăce ă-l păro rob reio ara ffibsol i ssa atisf tivit sfăde cu cuttcrim ori orice ce ju juri riu. u.ate Aempent ssim im deo eose bitttanu sişoar v dbpeca Silv Silvio abs olvit crim ă— poat po pe ntru ruit coăd er era asebi mo mota null cere domn dore mnişo arei ei   Trelawny,  Trela wny, care îl iubea. iubea. Fericit Fericită pisică! Stăpâna lui Silv Silvio io fu e evident vident  mulţumită auzindu-mă dec ecla larâ rând nd:: — Verdict "nevinovat"! Dup Du pă o sscu curt rtă pa pauz uză doct doctor orul ul Winc Winche hest ster er sp spus use e: — Scuzele mele mele jupânului jupânului Silvio Silvio cu ocazia ocazia asta; asta; dar sun suntt încă intrigat intrigat  şi nu ştiu de ce ce e aşa de pornit pornit împotriva împotriva ace acestei stei mum mumii. ii. Se comport comportă la fel  şi fa faţă de alte alte mum mumii ii d din in ca cassă? Cre Cred d că mai mai ssun untt aici aici de dest stul ul de de m mul ulte te.. A Am m  văzut tre treii în hol, hol, ccând ând am veni venit. t. — Sun Suntt mult multe, e, răspun spunse se ea ea.. U Uneo neori ri n nici ici nu şt ştiu iu dac dacă mă afl aflu u îînt ntrr-o casă sau la British British Museum Museum.. Dar Silvio n nu u are probleme probleme cu cu nici una din ele, doar cu aceast aceasta. a. Pre Presupu supun n tocmai tocmai fiindcă aparţine u unui nui animal animal şi nu unui 

bărb rbat at sa u te une unei feme mei. — sau Poa Poate căi fe apar apa rţi.ine une uneii pisi pisici! ci! zise zise doct doctoru orul, l, ridicâ ridicându ndu-se şi traversând sân d ca came mera ra ca ca să se uite uite m mai ai de aproa aproape pe la m mum umie. ie. D Da, a, co contin ntinu uă ei, e este ste  mumia mu mia unei unei pi pisic sici; i; şi chiar chiar una foarte foarte fru frumo moas asă. Da Daccă n-ar fi fost favorita numărul un unu u al vre vreun unui ui înalt înalt person personaj, aj, n-ar fi beneficiat de atâta cinste. Uitaţi-vă! Un ssicriu icriu pic pictat, tat, şi ochi ochi de o obsidian bsidian — exac exactt ca o mumie mumie o ome meneasccă. Este un lucr neas lucru u extraordinar extraordinar cum cum se pot recunoaş recunoaşte te neam cu neam. neam.  Acea Ac east sta a es este te o pi pisic sică moar moarttă — as asta ta e tot; tot; a ttrrăit p pro roba babi bill ac acum um patr patru u-cinci mii de ani ani — şşii o al alttă pis pisică di dint ntrr-o a alt ltă rasă, ce ceea cce e îîn nseamnă pract actic o  al alttă lum lume, es este te gata gata să al aler erge ge către tre e ea, a, exac exactt ca ca şşii ccum um ceal cealal alttă ar fi v vie ie..  Aş vr vrea ea să fa facc un un mic mic expe experi rime ment nt cu pisi pisica ca as asta ta,, d dac acă nu vă de dera ranj njea eazză,  domn do mnişo işoar ară Tr Trel elaw awny ny.. Ea ezit zită înai înain nte de a răspu spunde: nde: — Vă ro rog, g, fa face ceţi tot tot ccee eea a cce e ccre rede deţi că e nec neces esar ar sa sau up pot otriv rivit it;; d dar ar sp sper er  să nu fie fie ccev eva a car care e să-l rănească sau să-l ne neccăjeas jeasccă pe bi biet etul ul meu Si Silv lvio io.. — O, Sil ilv vio n-o să păţeas asccă nimic imic:: eu îl compătim ime esc pe celălalt lalt.. — Ce vreţi să spuneţi? — Atacul are să-l dea dea jupân jupân Silvio; Silvio; de suf suferi eritt are are să suf sufere ere celălalt. lalt. — Să sufe sufere re?? În g glas lasul ul ei ei se g ghi hice cea a o ur urm mă de d dur urer ere. e.

 

Doctorul avu un zâmbet larg: — O, O, în în p pri rivi vin nţa ast asta a fi fiţi llin iniş işttită.. .... ccel elălalt lalt n-o să su sufe fere re aşa cum înţelegem leg em noi, noi, ci ci doar doar ca str struct uctur ură şi ccom ompo pozi ziţie. — Exp Expli liccaţi-vă, pent pentru ru D Dum umne neze zeu! u! — Drag Dragă domni domnişoa şoarră Trelaw Trelawny, ny, e sim simplu plu:: antago antagonis nistul tul va va fi o mum mumie ie  de pi pisic sică la fel fel cu cu a ace ceas asta ta.. Ş Şti tiu u că exis existtă o mul mulţime ime îîn nM Mus useu eum m St Stre reet et.. Am Am  să obţin una şi am s-o pun pun aici în în locul locul celeilalte celeilalte — nu cred că o schimbar schimbare e  temporară ar îîn ncălca in instrucţiunile tta atălui du dumneavoastră. O să aflăm atunci, tunc i, pentru început început,, dacă Silvio are ce ceva va împotriva împotriva tutu tuturor ror mum mumiilor iilor de  pisică sau numai numai împotriva împotriva aceste acesteia, ia, în m mod od special. special. — Ştiu Ştiu e eu? u? zi zise se ca ca n neh ehot otărâ râttă. In Inst stru ruccţiuni iunile le tat tatălui lui me meu up par ar cl clar are, e, f ără compromis. is. A Ap poi, după o pau pauzză, co contin inu uă: Da Dar ssiigur că, în în îîm mpreju rejurrările ile  date, dat e, orice orice ar putea putea ffii de folos folos p pent entru ru e ell tre trebuie buie făcut. cut. Cre Cred d că nu poat poate e însemna sem na p prea rea mult mult o mumie mumie de pisic pisică. Doctorul Docto rul Wincheste Winchesterr nu spu spuse se nimic nimic.. Stătea nemişcat, nemişcat, cu u un n aer atâ atâtt  de grav grav încâ încâtt atit atitudi udinea nea lui mă infl influen uenţa şi pe mine mine;; şi ace aceast astă pre preoc ocupa upare re  a sa mă ajuta să văd li lim mpede, să înţele leg g mai mu mult decât p pâ ână în acel m mo oment me nt ciu ciud dăţenia cazulu cazuluii în care care eram eram atât atât d de ea adân dâncc ame ameste stecat cat.. O dată ce  gând gâ ndul ul ac aces esta ta puse puse stăpâ pâni nire re pe min ine, e, el nu mă mai părăsi si.. Înt Întrr-adevăr,  crescu, înflori şi se reproduse în o mie de feluri diferite, Camera aceasta cu tot ce era era în ea deveni deveni un ogo ogorr fertil pentru pentru ide ideii stranii stranii.. Aici se găseau at atât ât  de multe relicve relicve vechi, încât te simţeai prins şi azvârlit azvârlit înapoi spre lum lumii şi  timpuri ciudate. Erau Erau aici atâtea mumii sau obiecte aparţinând lor, în jurul  cărora păreau să plu luttească la ne nesfârşit şit a arromele pătrunzătoar are e de de bit bitu um,  ă   mir mirod şşii ai răui şin şini — "na rd. S şiigur mire m iresme de dar e balsa ba Circa ircazia" pute utodenii eaienii să m ţii ttre recc"nard utul utul. Sig ur, , esme ra do doar pulsamu ţinmuri ă lum lurimde inăC în înc înzia" căpere pe—re,c, şinu   acea ac east sta a înv învălu luit ită cu atât atâta ag gri rijjă, îînc ncât ât ni niccăieri ieri nu st strrăluce lucea a nim nimic. ic. N Nim imic ic di din n  acea lu lumină dir ire ectă ce sse e ma manife ifestă sin singură ca o fo forr ţţă ă sau o entitat itate e şşii  care contribu contribuie ie la aprop apropierea ierea dintre dintre oameni. oameni. Încăpere perea a era mare şi foarte foarte   înaltă, pro propor porţional cu cu dimensiu dimensiunile nile pe care le avea. avea. În sspa paţiul ace acesta sta va vast st  era loc pentru o multitudine de lucruri rar întâlnite într-un dormitor. Prin collţurile co urile îînde ndep părta rtate te ale încăperii perii plut pluteau eau umbre umbre cu forme forme ne nefire fireşti. şti. Nu de  puţine ine ori ori am crez crezut ut că prez prezen enţa ccop ople leşi şito toar are e a vie vieţii di disp spărute rute şi a  trecut tre cutulu uluii a pus pus atât atât de mult mult ssttăpânire pânire p pe e mine, mine, îîncâ ncâtt mă sur surpri prinde ndeam am  priv pr ivind ind cu team teamă în ju jur, r, de parc parcă simţeam eam ex exist isten enţa une uneii sstr tran anii ii  pers pe rson onal alit ităţi sau sau in influ fluen enţe. Şi ch chiar iar prez prezen enţa rea reallă a do doct ctor orulu uluii Win Winch ches este terr  şi a domnişoare domnişoareii Trelawny Trelawny nu reuşea reuşea totuşi, totuşi, în unele unele mom momente, ente, să mă 

saat atis meărăli lini nişt fost fost o d de eosub sebi sebit tă uş uşur urar are e pen pKennedy. enttru mine inNu e ccân ând aisfa păfac ructă îşi n csaăm o ştea noeasc uăscpăe.rA sonalitate, forma sorei m ăd    îndoiam  îndoi am de deloc loc că aceas aceasttă tânără fem femeie practică, sig sigu ură de sine ine şi  capabi cap abillă, aduce aducea a cu cu e ea a un un elem element ent de ssigu iguran ranţă împ împotr otriva iva înch închipu ipuiril irilor or  mele me le ne nebu bune neşti şti.. A Ave vea a un un dar dar a all b bun unul ului ui simţ ca care re părea rea să învi înving ngă to totu tull în în   jurul său, ca u un n fel d de e fluid. fluid. Până în clipa acee aceea a îmi îmi făcus cusem em ttot ot ffelu elull de  gând gâ ndur urii în pri privi vin nţa bo bolna lnavu vulu lui; i; în aşa aşa fel fel încât încât,, pân până la u urm rmă, to tott ce-l  înconjura,  înco njura, inclus inclusiv iv eu, eram implica implicaţi în ac aceste este închipu închipuiri, iri, prinşi prinşi în mreje mrejele le  lor, satura saturaţi, sau... Dar Dar acum, acum, cu venirea venirea ei, bolnavu navull revenea revenea la co condi ndiţia lui  de pacient; pacient; cam camera era era o camer cameră de bolnav bolnav şi umbrele umbrele îşi pier pierdeau deau  teribilele lor însuşiri. Singurul lucru pe care nu-l puteam elimina în  întregime  între gime era acel acel ciud ciudat at miros miros eg egiptean iptean.. Poţi să pui o mumie mumie într-o raclă  de sticlă, s-o sigilezi sigilezi erm ermetic etic atâ atâtt de bin bine e încât nici un pic pic de ae aerr să nu  pătrun trund dă pân până la ea, ea, d dar ar oric oricum um miro mirosu sull ei ei sse ev va a răsp spân ândi di în jur. jur. Aţi p put utea ea  gândi ândi că patr patru u sa sau cin cincci mii mii de ani ani po pott să şt ştea earg rgă de defi fin nitiv itiv cali calittăţile ile  olfac lfacttive ive ale ale ori riccărui rui lluc ucru ru;; ex expe peri rie enţa în însă ne înva învaţă că ac ace est ste e mir mires esm me  rămân ân,, şşii că şi tain taina a lo lor rămân âne e asc ascu unsă pe pent ntru ru no noi. i. Azi e ex xis isttă to tott a attâte âtea  mist mi ster ere e cât cât ex exis ista tau u şi atu atunc ncii când când îmb îmbălsămăto torii rii int intro rodu duce ceau au un un corp corp în  baia de carbonat de sodiu ...

 

M-am rid M-am ridica icatt brusc. brusc. Mă pie pierdu rdusem sem într într-un vis fascinant. Mirosul egiptean părea să-mi zdruncin zdruncine e nervii, nervii, mintea mintea şi voin voinţa. În mom moment entul ul ac acela ela am am avut avut o iidee dee,, un fe fell de inspi inspira raţie. D Dac acă eu a am m  fost influen influenţat astfel astfel d de e un un miros, miros, n nu u se putea ca bo bolnavu lnavul, l, car care e îşi ttrrăise   jumătate sau sau m mai ai mu mult lt din via viaţă într-o asem asemen enea ea atm atmos osfe ferră, să nu fie fie   încet,, încet,  încet încet, dar ssigur, igur, stăpânit de acel acel cev ceva a care să-l pătrundă în aşa  măsură încât să pună stăpânire pe el o putere nouă, născută din cantitate,  sau din forţă sau.. .... Mă pierde pierdeam am iar iar în reve reverii. rii. Nu, Nu, asta asta nu nu er era a bin bine. e. Tr Trebu ebuia ia să fiu a aten tentt şi  să rămân treaz. Fără să-mi de declar intenţiile, căci mă temeam să nu măresc  necazurile neca zurile şi nelinişte neliniştea a domn domnişoare işoareii Trelawny, Trelawny, am coborâ coborâtt scările şi am ieşit af afar ară. A Am m găsi sitt rep reped ede e o farm farmac acie ie şi şi am ve veni nitt în înap apoi oi ccu uom masc ască de  gaze. gaz e. Era Era o ora ra zece zece;; do docto ctorul rul pleca pleca acas acasă. Sora Sora îlîl în înso soţi pân până la u uşa şa ccame amerei, rei,  să primească instrucţiu iun ni. Domnişo işoara T Trrelaw lawny ssttătea tăcută lân lângă pat.  Sergentul Serge ntul Daw, Daw, care intrase intrase la plecarea plecarea doctorulu doctorului, i, se găsea cev ceva a mai  departe de ea. Dup Du pă ce ssor ora aK Ken enne nedy dy se alătur tură grup grupul ului ui nos nostr tru, u, am am ssta tabi bilit lit ca ea să  rămână până la orele două, când avea s-o schimbe domnişoara Trelawny. Astfel ca, în conformitate conformitate cu dispozi dispoziţiile domnului Tre Trelawny, lawny, în permanenţă  avea av eau u să ex exist iste e în came camerră un bărbat rbat şi şi o ffem emeie eie;; şi ffiec iecar are e di din n noi noi urma urma  să-şi întâlneas întâlneasccă schim schimbul, bul, aşa aşa încât, încât, suprapu suprapunând nându u-se un timp, se puteau info inform rma au unu null p pe e ccel elăla lalt lt dac dacă s-a întâmplat sau nu ceva. M-am întins pe o sofa so fa lla a mine mine în ccam amer eră, aran aranjân jând d cu cu un unul ul d din in ser servit vitor orii să mă sc scoa oale le ccu u  puţin înaint înainte e de dou douăspreze sprezece. ce. F Foa oarte rte re reped pede e am ador adormit mit.. trebuit secunde săl-mi adun rile şiCând să-mim-au dau trezit, seama seam ami-au de propria-m prop ria-micâteva i identita identitate te şi deca locu locul unde măgânduaflam.  Somnul, Som nul, deşi deşi scurt, îmi îmi făcuse totuşi totuşi bine bine,, şi puteam acum p privi rivi lucrurile lucrurile  din jur înt într-o r-o lum lumin ină ma maii re realis alisttă dec decât ât fuse fusesem sem în star stare e s-o fac în timpul seri se rii. i. MM-am am spălat pe faţă şi, răcorit corit,, a am m int intra ratt în în ccam amer era ab bol olna navu vulu lui. i. Am  păşit şit ffo oart rte e uşo uşor. r. Sora Sora şe şede dea a llân âng gă pat pat ccal alm mă şi aten atenttă; d det ete ect ctiv ivul ul stătea tea  tolănit în înttr-u -un n ffot otol oliu iu d de e par parte tea a cea cealal lalttă a cam camer erei, ei, în um umbr bră. Nu Nu făcu nic nicii o  mişcar miş care e cât traver traversai sai e eu u cam camera era,, până mă aprop apropiai iai de de el; şşii atu atunci nci îîmi mi  şopti încet: — E în ordine; nu dormeam. Nu era era n nev evoi oie e ss-o -o spun spună — nu nu e nicio nicioda dattă ne nevo voie ie,, doar doar da daccă nu es este te  adev ad evăra rat. t. Când Când i-am spus că schim imb bul său s-a înch încheia eiatt şi că se p poa oate te rretr etra age pân până la ora ora şase şase,, câ când nd avea aveam m să-l ttre reze zesc sc eu, păru mul mulţum umit it şi pl ple ecă repede. Ajun întoarse, e, veni veni îna înapoi poi lâng lângă mine, mine, şşii-mi spuse în şped oape.tăA : junss la uşă, se întoars — Dorm Dorm uşor uşor şi vo voii avea avea pisto pistoalel alele e lâng lângă min mine. e. A Acum cum,, dacă ies a afar fară  din mirosul ăsta de mumii, n-o să-mi mai simt capul atât de greu. Deci şi el el fuse fusese se cuprins cuprins de aceeaşi aceeaşi moleşe moleşeal ală ca şi m mine! ine! O înt între reb bai pe sor soră da daccă av ave ea ne nevoie voie de ceva eva şşii băga gaii d de e sse eamă că  ţinea în poală o sticluţă cu oţet. Fără îndoială că şi ea avusese aceeaşi  sen enzzaţie. ie. Îm Îmi sspu puse se că nu-i trebuia trebuia n nimic, imic, d dar ar dac dacă îi va trebui trebui cceva, eva, îmi îmi va  cere ce re im imed ediat iat.. Nu vr vroi oiam am să ob obse serv rve e că avea aveam m lla am mine ine o m masc ască de gaze gaze,,  aşa că m-am înd îndrep reptat tat către ffoto otoliul liul a aflat flat în umb umbrră, în spat spatele ele ei, m mii-am pus uşor uşor m masc asca a şi m-am m-am făcut ccom omod. od. Un timp, timp, care care mi s-a părut nesfârşit nesfârşit de lung, lung, am st stat at şi m-am gândit, m-am m-a m gândi gândit.. t.... Amest Amestec ec de iima magin ginii ciudat ciudate, e, aş aşa a cu cum m ar ffii tre trebui buitt să mă aştept să fie, după experienţa trăită în ziua şi-n noapt noaptea ea ccare are trecus trecuser eră. Şi iar iar  m-am pome pomenit nit reflectând reflectând la mirosu mirosull egiptean; egiptean; şi-m şi-mii aduc am aminte inte că am  simţit o iim mensă satis atisfa faccţie să fi fiu u sc scut utit it acu acum de de exp exper erie ien nţa p pe e car care e o trăisem.. Ma sem Masc sca a îşi făcea dat datori oria. a. Poate Poa te că şi acest acest gând gând a co contr ntribu ibuit it la odihn odihna a minţii me mele, le, ce ceea ea ce e este ste  corolarul coro larul odihnei odihnei trupului, trupului, pentr pentru u că, deşi nu-mi adu aducc amin aminte te să fi a ado dormi rmitt 

 

şi să mă fi trez trezit, it, am am avut avut o viziu viziune ne — am vis visat at u un n vi vis, s, dar dar mi mi-l amintesc cu greu. Stăteam team li lini nişt ştit it în ca came merră, aşez aşezat at în fo foto toli liu. u. Ţinea ineam m pe faţă mas asca ca şi  ştiu că resp respiram iram uşor. uşor. Sor Sora a şedea în fotoliu fotoliu cu spatele spatele la mine. mine. Er Era a foart foarte e  calm cal mă. Bol Bolnav navul ul zăcea n nem emişca işcat, t, ca m mort ort.. Întreg Întregul ul ansam ansamblu blu a aduc ducea ea mai mai  curâ cu rând nd a sce scen nă pi pict ctat ată decâ decâtt a reali realita tate te;; totu totull era era lin linişt iştit it şi tăcu cut; t; iar iar lin liniş işte tea a şi tăcere cerea a erau erau n neîn eîntr trer erup upte te.. De a afa farră, din din de dep părtar rtare, e, p put utea eam m au auzi zi zzgo gomotele mot ele or oraşulu aşului; i; din când în câ când nd un un hu huruit ruit de roţi, str strig igătul vr vreun eunui ui che chef  f liu,, ecou liu ecoull înd îndep epărtat rtat a all unor unor flu fluier ierătu turi ri şi puf pufăitul itul tr tren enur urilo ilor. r. Lum Lumina ina e era ra  fo foar arte te,, ffoa oart rte e scăzut zută; ref refle lexe xele le ei, sub sub aba abaju juru rull ver verzu zuii al al lămp mpii, ii, păreau reau în   întuneric  întun eric m mai ai deg degrab rabă nişte cculori ulori şterse şterse decât lumină. Fran Franjurii jurii de mătase  verde ver de ai lămp mpiiii abi abia a de împru împrumu mutau tau cculo uloare area a unu unuii smaral smarald d văzut sub sub ra raze zele lunii. lunii. Înc Încăperea, perea, din cauza cauza înt întune unericu ricului, lui, era plină de umbre umbre.. Sim Simţeam  cum, în mintea mea, în care gândurile se învârtejeau, toate lucrurile reale se tran transfo sform rmau au în umb umbre re — um umbre bre în în mi mişca şcare, re, pent pentru ru că depăşeau şeau co contu nturul neclar al ferestrelor ferestrelor înalte. Umbre Umbre care aveau simţire. Am crezut crezut chiar  că aud un ssunet, unet, u un n sunet sunet slab, ca ca mieunatul mieunatul unei unei pisici — foşne foşnetul tul une uneii  drape dra perii, rii, şi u un n clin clinche chett sec, sec, ca at ating ingere erea a uşoar uşoară din dintre tre dou două metale metale.. Parcă  er eram am în în tran transsă. La ssfâr fârşit şit am sim simţit ca ca într într-u -un n coşm coşmar ar că, de ffap apt, t, d dor ormeam şi că, od odat ată intra intratt în lum lumea ea ssom omnu nulu lui, i, într întrea eaga ga m mea ea v voi oin nţa se p pier ierdu duse. Brus Br usc, c, to toat ate e simţuri rile le mi se se trezi rezirră. În ure recchi îm îmii răsună un ţipăt. În Încăpere perea a se um umpl plu ud din intr tr-o dat dată de o lu lumi min nă pute putern rnic ică. S Se ea auz uzii zgo zgomo motu tull unor foc focuri uri de de pisto pistoll — unul, unul, dou două; şi un nor nor de de fu fum m alb în ca came merră. Câ Când nd ochii hii mei tre rezi ziţi îşi îşi recăpătar tară contro ntrolu lul, l, cre red d că aş fi pu puttut ţip ipa a de gro groază,  pentru ceea ce vedeam înaintea mea. IV Cel de-al doilea atentat Spectacolull pe care Spectacolu care îl aveam în faţă reprezenta reprezenta oroarea oroarea u unui nui v vis is în vis,  la care se se mai adăuga şi certitudi certitudinea nea rea realului. lului. Camera Camera e era ra tot aşa ccum um o  văzu zuse sem m ulti ultim ma oa oarră, cu ex exce cep pţia fapt faptul ului ui că umbr umbrel ele e di disp spăruse ruserră, go goni nite te  de strălucire lucirea a orbi orbitoa toare re a o mu mullţime de lum lumini, ini, şi că toa toate te obiect obiectele ele din  casă erau acum bine contu conturate rate şi perfe perfect ct re reale. ale. Lâng Lâ ngă patu patull gol gol şede şedea a so sora ra Ke Kenn nned edy, y, aşa cum cum o văzu zuse sem m ulti ultima ma oa oarră,  drea reaptă, în înţepe epeni nittă în foto fotoli liu. u. Îşi Îşi p pu use sese se o pe pernă la sp spa ate, te, cca a să st ste ea  comod; îi era ca al, unei fiinţe at aflate Era, din din dar toate toatgâtul e punctele punct ele rigid, de v vedere edere, tran transform sformat ă întrîn -o stare stanăde decatalepsie. piatră. Pe   obrazu obr azull ei, nici nici u un n fel de de expre expresie sie — nici nici team teamă. nici groa groazză; nim nimic ic la ccare are  te te-a -aii fi p put utut ut aşt aştep epta ta de la la o p per erso soan ană aflat aflată într într-o asemenea stare. Ochii ei deschişi desc hişi nu trădau nic nicii uimire, uimire, nici interes. interes. Era pur pur şi sim simplu plu o exist existen enţă  neg ne gat ativ ivă, caldă, respi espirrând ând, calm calmă; dar dar ab abso solu lutt inco incon nşt ştie ien ntă faţă de lum lumea  din jur. Ruf ăria de pat pat era deran deranjat jată, ca şi cum bolnavul bolnavul fus fusese ese tras tras de ssub ub  ea, fără ca ac ace easta asta să fi fost fost dată la o p par arte te.. U Un n cco olţ al cea earrşa şafu fulu luii d de e  deasup dea supra ra atârn atârna a pe podea podea;; alături turi de el căzuse zuse unul unul din banda bandajele jele ccu u car care e  doctor doc torul ul pansas pansase e mâna mâna rănită. Un altul altul şi un altu altull se înşirau înşirau m mai ai de depar parte, te,  pe jos, jos, tra trasâ sând nd un fel fel de ur urm mă pân până la loc locul ul u und nde e zăcea cea bol bolna navu vul. l. E Era ra  aproap apr oape e ace acelaşi laşi loc loc unde unde fusese fusese găsit cu o noa noapte pte m mai ai înaint înainte, e, lâng lângă sei seiful ful  cel mare. mare. Şi, la fel, braţul stâng îl ave avea a întins înspre înspre seif. Dar o nou nouă  atrocitate avusese loc; era o încercare de a reteza mâna bolnavului în  unul din apro propier piere ea br brăţări riii pe pe ccar are e se se afl afla a ch cheiţa. Un Un ccu uţit mare are kukri —  unul acel ac elea ea în fo form rmă de fr frun unzză, pe pe car care eG Gur urhas-ii şi alte triburi din regiunile deluroase ale Indiei le folosesc în asemenea scopuri — fusese luat de la locul loc ul său de p pe e pe peret rete e şi se înce încerca rcase se folos losire irea a lui. lui. Er Era a evi eviden dentt că lovitu lovitura ra  fusese fus ese o oprit prită tocmai tocmai în clipa clipa când când por pornea, deoarece numai vârful armei şi

 

nu tăişul ei ei ati atinse nsese se carn carnea. ea. Dar Dar par partea din afară a braţului era tăiată până  la os şi sâ sâng ngel ele e ccon onti tinu nua a să cu curg rgă. Afar Af ară de asta asta,, v vec eche hea a rran ană de la mână fu fuse sese se iar iar ccre rest stat ată îngr îngro ozito zitorr  sau sa u rup rupttă; iar iar din dintr tr-o tăiet ietur ură se sc scur urge gea a ssân ânge gele le la fieca fiecare re pu puls lsa aţie a arte arterelo relor. r. Domn Domniş işoa oara ra Tr Trel elaw awny ny se lăsa sase se în genu genunc nchi hi lâng lângă tat tatăl său, cu cămaşa ma şa e eii de noap noapte te,, al alb bă, păta tattă de sân sânge gele le p pe e ca care re îîng ngen enun unch chias iase. e. În În  mijlo mi jlocu cull încăperi perii, i, serg sergen entu tull Da Daw, w, în în pa pant ntalo aloni, ni, în căma maşşă şi ci cior orap api, i, îş îşii   încărca, u uluit luit şi ccu u gesturi gesturi m mecanic ecanice, e, rev revolver olverul. ul. Av Avea ea oc ochii hii roşii roşii şi obosi obosiţi;  părea numai pe pe jumătate trezit trezit din somn, somn, şi nici p pe e atât nu nu era cconştie onştient nt  de ceea ceea cce e se petrecea petrecea în jurul său. Mai Mai mul mulţi ser servitori, vitori, purtând purtând cu ei tot  felul lul d de e lămpi, se în îng grămădiseră în cadr adrul uş uşii. ii. Când Cân d mă rid ridica icaii din fotol fotoliu iu şi făcui un un pas pas înaint înainte, e, do domn mnişoa işoara ra Trela Trelaw wny îşi îşi aţinti inti pr privi ivire rea a însp înspre re min mine. e. Văzând zându u-mă, ţipă şi sări speriată în picioare, ar arătându-mă cu dege degetu tul. l. N-am -am să uit nic icio iod dată cum arăta, cu îmbrăcăminte intea a alb albă mânji ânjittă toat toată de sân ânge gele le ca care re,, cân când d sse e rrid idic icas ase e de de jo jos, i  se prelin prelingea gea p pe e picioa picioarele rele g goal oale. e. Eu ccred red că adormi adormisem sem doar; doar; că, oric oricare are a arr  fi fost fost ele ele fo forrţele ccare are acţionase ionaserră asupra asupra dom domnul nului ui Trela Trelawn wny y şi sore soreii  Kennedy — şi mai puţin asupra sergentului Daw —, de mine nu se  at atin inse sese serră. Masca mi se dovedise de oarecare folos, deşi nu ajutase la evitar evi tarea ea traged tragediei iei al cărei îngroz îngrozito itorr ta tablo blou u îl ave aveam am în fa faţă. A Acum cum po pott să   înţeleg — am înţeles cchiar hiar şi atunci atunci — spaima, spaima, adăugată la ceea ceea ce se   întâmplase  întâm plase înainte, înainte, pe care trebu trebuie ie s-o fi provocat provocat înfăţişarea mea. Aveam Aveam   încă pe faţă masc masca a ce-mi acopere acoperea a gur gura a şi na nasul; sul; părul mi mi se ciu ciufulise fulise îîn n  timpu tim pull som somnu nulu lui. i. Apărâ rând nd de deod odat ată, p pri rint ntre re oa oame menii nii ac acei eia a îîns nsp păimân imânta taţi,  ănat în asem deg deghiza hizat t eşi şillum ne nepiep piept trebu enea hal, sre igur căaord , în amalga amalgamul st stra rani niu ud de umini ini,, ttre buie ie săsemenea fi fos fost t o ar ătare tasigur ex extr trao rdin inar ară şi mul acela   înspăimân imânttătoar toare. e. Bine că mi-am dat sseam eama a de asta asta ta ttimp imp,, ca să evi evitt o  altă cat ata ast stro roffă; pe pent ntru ru că pe ju jum mătate ate ameţitul itul de dete tecctiv, tiv, acţio ion nând ând  mecan me canic, ic, îşi îşi reî reînc ncărcase rcase arma arma şşii şi-o în îndr drep epta tase se spre spre mi mine ne,, gat gata a să tr trag agă,  dacă nu mi-aş fi dat dat masc masca a jos şi n n-aş -aş fi strigat strigat la el el să stea pe pe loc. Chiar Chiar  făcâ când nd as asta ta,, e ell a accţio iona nase se tot tot mec mecan anic ic;; och ochii ii săi înr înro oşiţi şşii p pe e jum jumătate tate  ador ad ormi miţi nu nu ttrrăda dau un nic icii îîn n cli clipa pa acee aceea a că acţione ioneaz ază în mod conş conşti tien ent. t. Da Darr  pericolul a fost evitat. Destinderea, destul de curios, se produse foarte uşo şorr. Do Doamna Gran rant, văzând că tânăra fa fată era numai în cămaşă de  noapte, alergase să-i aduc aducă un halat, halat, pe pe care care ea şşii-l aru arunc ncă pe umer umeri. i.  Acea Ac east stă simpl simplă mi mişc şcare are ne ttre rezi zi p pe e toţi la rea realit litat ate. e. C Cu uu un n ofta oftat, t, tto oţi înc încep epu urăm să ne ocup ocupăm d de e cel cel mai pr pre esa sant nt lu lucr cru u pe care are îl avea aveam m de făcut: cut: 

acela aea opri hem oragia la urat bra rădc nitului. nitulu i. În momentul în era ca care a părutde ide deea achemoragia ţiu iunii nii, , m-am -amdeb buc ucur at,ţ,ulfiin fiindc ă fapt faptul ul mom că rana raentul na sâng sânger are   a  dovedea că domnul T Trrelawn awny er era în încă în v viiaţă. Nu uitase uitasem m lecţia din n noa oapte ptea a tre trecut cută. O mare mare par parte te din din cei de ffa aţă  şt ştiam iam acum acum ce av avea eam md de e făcut cut în asem asemen enea ea ca cazz de de u urg rgen enţă; şi, şi, in câteva secund sec unde, e, mâin mâinii pricepu pricepute te alcătui tuirră un garo garou. u. Un serv servito itorr fu trimi trimiss ime imediat diat  după docto torr; al alţi câ câţiva se se re retras ase eră să se îm îmbrace. L-am aşezat pe domnul  Trelawny  Trela wny p pe e so sofaua faua pe pe care care stătuse cu o zzii mai înaint înainte e şi, d dup upă ce am făcut  tot ce se putea pentru pentru el, ne-am îndre îndreptat ptat atenţia către ssora ora Kennedy. Kennedy. În  to toat ată hara haraba babu bura ra ac acee eea a ea nu se cclin linti tise se delo deloc; c; ssttătea tea to tott nemi nemişc şcat ată,  drea dr eapt ptă şi ţea eap pănă, resp respir irân ând d uşo uşor şi natu natura ral, l, cu un zâm zâmbe bett pl plac acid id pe faţă.  Cum era era cla clarr că nu av avea ea rost rost să în înce cerc rcăm ccu u cca a nim nimic ic pâ pân nă la ve veni nire rea a  doctorului, doct orului, am am început început să ne gândim gândim la întreaga întreaga stare stare de fap fapt. t. Doamna Doam na Gr Grant ant o lu luase ase cu dânsa dânsa între timp timp pe ssttăpâna ssa a şi-i schimbase ba se îm îmbr brăcămint mintea ea;; a acu cum m că reve reveni nise se în ha hala latt şi pa papu puci ci,, d dup upă ce-şi spălase las e sânge sângele le de p pe e mâ mâini. ini. E Era ra ceva ceva m mai ai ca calm lmă, deş deşii tremu tremura ra şi e era ra al alb bă la  faţă. Câ Când nd văzu în înch chei eiet etur ura a mâi âini niii tat tatălu luii său — eu ţinea ineam m garo garoul ul — îşi îşi ro roti ti  privirea privir ea în juru jurull camerei, camerei, întâr întârziind ziind din când când în când când asupra asupra fiecăruia din  noi, no i, da darr părân rând înc încă ne neli lini nişt ştit ită. Ave Aveam am imp impresi resia a că nu şt ştia ia cu cce e să înceapă 

 

şi în cine ine să se mai în înccreadă, aşa că i-am vorbit, ca s-o liniştesc: — N-am nimic, am aţipit numai. numai. Glas Gl asul ul ei ei se îîne neccă at atun unci ci cân când d îm îmii răspun spunse se înc încet et:: — Aţipit! ipit! Du Dum mne neav avoa oast strră! Ş Şii ttat ata a îîn n prim primej ejdie die!! Cre Crede deam am că st sta aţi d de e  veghe. Am sim simţit ghimpele ghimpele meritat meritat al reproşului; reproşului; dar eu v vroiam roiam cu ad adev evărat  s-o ajut ajut,, aşa aşa că am răspuns puns:: — Aţipit ipit numa numai. i. E dest destul ul de rău, ştiu ştiu.. D Dar ar ex exis isttă ce ceva va mai rău d dec ecât ât un  "num "n umai" ai",, în pr prea eajm jma an noa oast strră, a aici ici.. D Dac acă n-aş -aş ffii fos fostt pre prev văzăto tor, r, aş fi fo fost st şi  eu în sta starea rea în care care se află acum acum sora. sora. Şi-a Şia înto întors rs rep reped ede eo och chii ii cătr tre e ssilu iluet eta a str stran anie ie cce e stătea tea nemi nemişc şcat ată, ca o  st stat atui uie e pict pictat ată; şi apoi apoi trăsături turile le feţei i sse e îndu îndulc lcir iră. C Cu u am amab abil ilit itat atea ea-i obişnuită spuse: — Ie Iertaţi-mă, n-am vru vrutt să fiu nepolit nepolitico icoas asă, d dar ar sun suntt atât atât de neferi nefericit cită şi de sper speriat iată că nu ma maii ştiu ştiu ce sp spun un.. O, O, est este e îng îngro rozit zitor or!! M Mii-e teamă în  fiecare fiecar e clipă de alt alte e ne necazur cazuri, i, spaime spaime şi orori. orori. Asta mi-a îndure îndurerat rat sufletul, sufletul, şi din toat toată inima i-am spus: — Nu mă blama blamaţi! Nu o merit! merit! Am fos fostt de veghe veghe şi şi am ado adorm rmit. it. To Tott ce  pott sspu po pune ne e că n-am vru vrutt şi că am încerc încercat at să evi evitt as asta; ta; dar a fo fost st pes peste te  puterile mele, mai înainte de a-mi da seama. Oricum, faptul este consumat cons umat;; şi nu se m mai ai poate poate reveni. reveni. P Poate oate că într-o zi zi o vom vom înţele elege ge ccu u  toţii; ii; dar dar acum, h hai aid deţi să în înccercăm să ne lămurim asu asupra a ceea cce e s-a petrec pet recut. ut. Spune Spuneţi-m -mi, i, de de ce ce vă mai adu aduce ceţi amin aminte te?? Efortu Efo rtull de a-şi a-şi re ream aminti inti păru s-o stimu stimulez leze; e; de deven venii mai calm calmă şi spu spuse: se: ţia îng ad ador ormit mit şi şi nent m-am trezit tremejdie zit jdie. brusc brusc cu cu ssenza sen za îngroz itoare are că t, tat tata a a  este — este într-o întAm r-o m mare are şi şi imi iminen tă prime pri . Am ărit d din in pa pat t rozito şi am ale alerga rgat, aşa aş cum eram, eram, la el în cam camer eră. Era înt întuneric uneric,, ca smo smoala ala aproape, aproape, da dar, r, când a am m  deschis u uşa şa,, s-a făcut lu lum mină suficie icien ntă ca să văd ru rufăria de pat a tta atei  zăcând când pe pe po pode dea a lân lâng gă seif seif în înto tocm cmai ai cca a în noa noapt ptea ea ace aceea ea cum cumpl plit ită. At Atun unci ci  cred cre d că pentr pentru u mome moment nt am înne înnebun bunit. it. Se opri opri scutu scuturat rată de fi fiori ori.. Ochii Ochii m mii se în îndre drepta ptarră spr spre e se serge rgentu ntull Daw, Daw,  care ca re înc încă se m mai ai jjuc uca a fără rost rost ccu u revo revolve lveru rul. l. Ate Atent nt lla a ga garo rou, u, am am îînt ntre reba batt  calm: — Ia zi, sergent Daw, asupra cui ai tras? Sub imp imperi eriul ul une uneii di disci sciplin pline e intr intrate ate în ref reflex, lex, pol poliiţistul istul păru că îşi rrevi evine.. P ne Priv rivind ind în jur jur lla a ser servit vitor orii ii care care ma maii rămăsese seserră în încăpere pere,, vor vorbi bi cu ac acel el  aer de imp import ortan anţă care, care, ssoco ocotes tescc eu eu,, e este ste atit atitudi udinea nea ob obişnu işnuit ită a u unui nui slu slujijiţăde ăinnule, tor al—leNu gii fcre de tromnu i: le, că le put carede ţi,sd dom putem em perm permite ite du dumn mnea ealo lorr să plec plece? e? O  să pute putem m at atun unci ci să di disc scut utăm mai mai bin bine e prob proble lema ma.. Am dat din cap afir afirma mativ tiv;; sserv ervito itorii rii înţeleser eleseră aluz aluzia ia şşii se ret retras raser eră,  deşi de şi ccam am fără voie voie,, ultim ultimul ul ttrrăgând gând u uşa şa în ur urma ma ssa. a. A Atu tunc ncii dete detect ctivu ivull co cont ntiinuă: — Cre Cred d că ar fi mai bin bine e să vă de desc scri riu u sse enza nzaţiile iile me mele le,, d dom omnu nule le,, în loc loc  să vă po pove vest ste esc ce am am făcut. ut. Adi Adiccă, a attât cât îm îmii a ad duc am amin inte te.. În at atit itud udin inea ea lu luii se se ssim imţea un ae aerr d de ed def efer eren enţă umili umilittă şi o oare oareca care re jenă, probab abil il fi fiin ind dcă realiz iza a situ ituaţia neplăcută în care se găsea. — M-am M-am culcat culcat pe jum jumătate tate de dezbr zbrăcat — aşa cum sun suntt acum acum — cu re revolverul volve rul sub pern pernă. E ultimu ultimull lucru de care care îmi aduc aduc amint aminte. e. Nu ştiu ccât ât  timp am dorm dormit. it. Stins Stinsesem esem b becul ecul şi era ccomp omplet let întuneric. întuneric. Mi ss-a a părut că  aud un ţipăt; dar nu pot fi sigu sigur, r, fiindc fiindcă ave aveam am capul capul buim buimac, ac, ca atu atunci nci  când eşti eşti prea curâ curând nd chem chemat at după ore întregi întregi de serviciu serviciu prelu prelungit. ngit. Dar  de astă dată nu acesta acesta era cazul. cazul. Oricu Oricum, m, pri primu mull me meu ug gând ând s-a îndreptat cătr tre ep pis isto tol. l. L-am luat şi am ieşit pe palier. palier. Atunci Atunci am auzit un fel de de ţipăt,  sau mai mai deg degrab rabă un sstri trig găt de ajut ajutor, or, şi şi am aler alergat gat a aici ici în oda odaie. ie. O Odaia daia era   în întuneric întuneric,, pent pentru ru că lampa lampa sore soreii Kennedy Kennedy sse e stinsese stinsese,, şi singura singura lumină 

 

era cea cea de pe palie palier, r, venind venind prin uşa uşa deschis deschisă. Domnişoar Domnişoara a Trelawny Trelawny  stătea tea în ge genu nunc nchi hi lâ lâng ngă tat tatăl ei şi ţip ipa a. Am cr cre ezu zutt că văd ce ceva va miş işccând ând   între mine şi fereastr fereastră; aşa că, fără să mă mai gândes gândesc, c, pe jumătate  năuc ucit, it, pe jum jumăta tate te ador adormi mit, t, am tr tras as,, M-am -am depl deplas asat at înc încă puţin la dr drea eapt pta a   între ferestre ferestre şi am tras tras din din nou nou.. Atunci Atunci aţi venit dumneavo dumneavoastr astră din  fo foto toliu liull cel cel ma mare re cu cu masc masca a asta asta pe pe faţă. Şi cum cum era eram m at atât ât d de e năucit ucit şi pe pe   jumătate adorm adormit it — vă rog, domn domnule, ule, să ţineţi seama seama de acest lucru —  v-am v-am llua uatt dr drep eptt ac acel el ccine ineva va car care e se mişc mişca, a, m mai ai a ale less că vă afla aflaţi ex exac actt în  dire direccţia în ca care re trăse sese sem m. Ş Şii era era să mai trag trag o dat dată, ccân ând d ttoc ocm mai aţi ssco coss  masca. Aicii l-am într Aic întreba ebatt — acum int intero erogam gam şşii mă simţeam pe te teren renul ul meu: meu: — Spui că m-ai luat drept drept ceva ceva sau cinev cineva a asup asupra ra căruia ai ttras. ras. C Ce e  anume? Omu Om ul sse e ssccărp rpin ină în cap, ap, dar nu răspun spunse se.. — Hai, Hai, zise ziseii eu, ce ce anume anume,, cum arăta? Răspunsul v ve eni cu cu o voce ssccăzută: — Nu ştiu ştiu,, domnu domnule. le. A Am m ccrez rezut ut că e ceva; ceva; dar ce şi cum arăta, hab habar ar  nn-am am.. A Acu cum m mă gând gânde esc că totu totull s-a întâm întâmpla platt aş aşa ap pent entru ru că m-am culcat mereu mere u cu gân gândul dul la pistol pistol şi pentru pentru că, atunc atuncii când am intrat intrat aic aici, i, eram ameţit şi a ado dorm rmit it p pe e ju jum mătate tate — cee ceea a ce sspe per, r, d dom omnu nule le,, că e un luc lucru ru de de  care o să ţin ine eţi seam ama a. Se ag agăţa de ac acea east stă form formul ulă de ju just stif ific icar are, e, ca şi ccum um ar fi ffo ost u ult ltim ima a  lui lui sp sper eran anţă. N Nu u vro vroia iam m să-l contrar contrariez, iez, dimpo dimpotriv trivă, îl vr vroiam oiam de pa partea rtea  noas no astr tră. În afa afarră de ast asta a şi eu, eu, în ceea ceea ce ce mă pr prive ivea, a, a ave veam am pa part rtea ea mea mea d de e  vină;— aşEa foarte căarte i-am răspu spuns ns ent! cât cât am pu putut tutdumitale d de emitale ama amabil: bil: fo bine, sergent! serg Reac ţia du a fo fost st co corect rectă; deşi, bineînţele eles, s, în con condi diţiil iile e de de ssem emiso isomn mnol olen enţă în ccare are te găseai, seai, şi p pro roba babil bil su supu puss  aceleiaşi acelei aşi influen influenţe — nu ştim ce a fost fost — care m-a adormit şi pe mine şi care a provocat provocat şi transa transa cataleptic cataleptică a sorei Kennedy, Kennedy, nu se pu putea tea aşte aştepta pta  nim nimen enii să poţi jude judeca ca situ situa aţia ia.. Acu Acum m îns însă, cât cât su sunt nt înc încă to toat ate ep pro roas aspe pete te,, aş  vre rea a să văd exact act un unde stăteai teai şi unde nde eram ram cu cu.. O să put putem fi în măsu surră  să st stab abili ilim m tra traiec iecto tori ria a gl gloa oan nţelo elor. r. Perspe Per specti ctiva va acţiunii iunii şi a exercit exercitării propr propriei iei sale sale me meser seriiii avu darul darul să-l mobil mo bilize izeze ze imed imediat iat;; păru un un alt alt om om ccân ând d se se ap apuc ucă de ttre reab abă. Am ru ruga gatt-o pe doam doamna na Gran Grantt să ţină ca ga garo roul, ul, iar eu m-am dus să stau stau pe loc locul ul unde unde  păzis zise ep pol oliiţistu istull şi să prive privesc sc îîn n dire direccţia îîn n car care, e, pe întun întuner eric, ic, trăse sese se.. Am Am  pututt observa putu observa prec precizia izia cu car care e îşi fixase în minte minte locul locul unde stătuse, îşi  ă ridica scosese scos ese pistolul pist şii och ochise. Fotoliul Fot din ca care mar ridicasem eusse a afla fla   ări  ac acel elaş aşi i loc loc. . Atu Aolul tunc nci ii-a -am mise. ceru cerut t oliul să ţin inte teas asc cre ă do doar cu msem âna âna ca ă po pot t urm uîn rm traiec tra iector toria ia împ împuşc uşcăturii. turii. Exact Exa ct în sspat patele ele fo fotol toliulu iuluii meu şi şi puţin mai mai înapoi înapoi se găsea o v vitr itrin ină   înaltă, cu în încrust crusta aţii de b bronz ronz.. Geamul Geamul uşii a aceste cesteia ia era sfărâmat. râmat. Am întrebat: — Asta e direc direcţia primu primului lui foc, sau al celui de al doilea? doilea? Răspun spunsu sull veni veni pro promp mpt: t: — Al doilea; primul a fost acolo! Se înto întoars arse e pu puţin spre spre stâ stânga nga,, m mai ai m mult ult către per perete etele le u unde nde se găsea  seifu se iful, l, şi arătă cu dege degetu tul. l. Am ur urm mărit di dire reccţia mâin mâinii ii sa sale le şi am aju ajuns ns la  măsuţa jjo oasă pe care care se găsea, sea, pri rint ntre re al alte te cur urio iozi zittăţi, mum umia ia pi pisi siccii ca care re  provocase prov ocase fu furia ria lui Silvio. Silvio. Am luat luat o lumânare lumânare şi am găsit uşor u urma rma glon glonţului. lui. Sfărâma âmase o m mic ică vaz vază de sticl ticlă şi o fr fructi uctier eră cu pic icio ior, r, din ba baza zalt lt negru, foarte foarte frum frumos os încrustat încrustată cu hiero hieroglife, glife, liniile gravate gravate fiind fiind umplu umplute te cu  un fel fel de ciment ciment verde verde pal, pal, şi ttotu otull şlef şlefuit uit eg egal al pe între întreaga aga supr suprafa afaţă.  Glon Gl onţul, ul, tur turti titt d de e pere perete te,, zăcea cea pe pe mas masă. Apoi m-am m-am îndreptat îndreptat înspre înspre vitrin vitrina a spartă, care era evid evident ent locul locul destinatt u na uno norr cu curio riozit zităţi de valo valoar are; e; sse e aflau aflau înăuntr untru u câţiva iva sc scar arab abei ei m mar arii di din n 

 

aur, agat, agat, jasp verde verde,, ametist, lapis-lazu lapis-lazuli, li, opal, granit şi porţelan verd verde e-albastru. Din fericire, fericire, nici unul din ace aceste ste obiecte nu fusese atins. Glon Glonţul  pătru trunse nsese se pr prin in pe peret retele ele din din spate spate a all vitrine vitrinei; i; dar, dar, în af afar ară de geam geamul ul spart spart,,  alte pagube nu existau. Am remarcat aranjamentul straniu al acestor obiecte pe pe po poliliţa vitr vitrinei. inei. Toţi scarabeii, scarabeii, inelele, inelele, amuletele amuletele şi celelalte celelalte era erau u  dispuse într-un oval neregulat, în jurul unei miniaturi splendid sculptate, reprezentând un zeu cu cap de şoim, încoronat cu un disc şi pene. Nu m-am m-a m oprit oprit mai mai mult asupr asupra a acesto acestorr pies piese, e, fiindc fiindcă ate aten nţia me mea a era  concentra conc entrattă asup asupra ra uno unorr probleme probleme m mai ai presa presante; nte; m-am -am hotărât totuşi să le  examinez exam inez mai bine atunci atunci când când aveam să dispun dispun de timp suficient. suficient. Era clar clar  că o parte din straniul miros egiptean venea de la aceste vechi obiecte; pri rin n fer fere eastr astra a sp spart artă a vit vitrrin ine ei răzbătea tea u un n am ames este tecc d de e mir miro ode deni nii, i, răşi şin nă şi  bitum, mai puternic puternic aproape decât cel pe care îl simţisem venind d de e la alte  obie ob iect cte e aflat aflate e în cam camer eră.  Totull durase  Totu durase num numai ai câteva câteva m minute inute.. Am fost fost ssurpri urprins ns ccând ând am obse observat rvat dunga zorilor zorilor strecurându-se prin spaţiul dintre stor şi rama ferest ferestrei. rei. După  ce m-am înapoiat la sofa şi am luat garoul din mâinile doamnei Grant, aceast ace asta a se duse duse să ridice ridice storu storurile rile.. Este greu greu de închipuit închipuit cev ceva a mai ne nepl plăcut decât decât aspectul aspectul ac acelei elei   încăperi în lumin lumina a palidă, cen cenuşie uşie a dimineţii. Cum ferest ferestrele rele dădeau   înspre  înspr e nord, nord, lumina lumina venea venea de afară mohorât mohorâtă şi rece rece,, cu o apăsătoare toare  tent tentă gr gri, i, fără ni nim mic din din rum rumen enea eala la ccal ald dă a zori zorilo lor, r, ccar are e ap apar are e în înto totd tdea eaun una a  pe cer în înspre răsărit it.. Lu Lumin ina a ele elecctri riccă, de deşi puternică, părea ssllabă; ia iar  toate umbrele umbrele se conturau conturau inten intens. s. Nim Nimic ic din prosp prospe eţimea dimine dimineţii. O  ă aspr ă rece ă. O ăzu ţire at atmo şi şei galb n nes espu pus diiar e ttri rist st braz celu zut t nîn înţăn nes esim imuie ir pemosf sofa sosfer faereraas înfi înpr fio or,ărec tor tored de ga lbe ens, de ar fa ţa so soObr rei re i azul căul păce tase talui sei oc n nua uan verz ve rzui ee ,    împrumuta  împru mutattă de la aba aba jurul lămpii de alături. Numa Numaii chipul chipul domnişoar domnişoarei ei   Trelawny  Trela wny a arrăta alb alb;; o paloar loare e care care îmi îmi strâ strâng ngea ea inim inima. a. Părea rea că nim nimic ic p pe e  lume n-avea să-i mai mai poat poată reda reda culo culoare area av vie ieţii şi a fe feric ricirii. irii. A fost fost o uşur uşurar are ep pen entr tru u noi noi toţi câ când nd int intrră în ccam amer eră do doct ctor orul ul Win Winchester,, gâfâin ter gâfâind d din cauza cauza alerg alergătur turii. ii. Ne puse puse doar doar o singur singură înt întreb rebare are — Îmi Îmi po poate ate spune spune careva careva cum a ffost ost făcută ran rana a asta asta?? Văzând zând clătinat tinatul ul din din ccap ap al tu tutu turo rorr ccelo elorr d din in jjur ur,, nu nu m mai ai înt între reb bă nimic, ci înce începu pu să se ocup ocupe e de de bol bolna navi vi.. P Pen entr tru u o clip clipă se uit uită la so sora ra ca care re stătea tea  rigid rig idă; dar dar ime imedia diat, t, foa foarte rte încrun încruntat tat,, se aplec aplecă asu asupra pra rănit nitul ului. ui. Nu sc scoa oase se  nic icii o vorb vorbă pâ pân nă nu le leg gă arte artere rele le şi nu band bandaj ajă complet let tto oate ate rănile, cerâ ce rând nd doar doar,, sc scurt, urt, să i sse ed dea ea câte câte ceva ceva sau sau să se fac facă ce ceva va.. D Dup upă ce ră-

nile nile domn do ului ui Trel elaw awny ny fu furră în îngr griji ijite te cu toat toată aten atenţia, ia, e ell sse ea adr dres esă fetei fetei:: —mnul Ce-i cuTr sora Kennedy? Ea răsp spun unse se imed imediat iat:: — Ch Chia iarr că nu şti ştiu. A Am m găsit-o când când am int intrat rat în în cam camer eră, la orele orele două  şi jum jumăta tate te,, st stân ând d exa exact ct a aşa şa ccum um se afl află şi a acu cum. m. N-am mişcat-o din loc şi nici nu i-am i-am sch schimbat imbat po pozi ziţia. De atun atunci ci nu s-a mai trezit. Nu s-a tulburat nici când a tras sergentul Daw. — Focur Focurii de pisto pistol? l? Aţi desco descoper perit it cum cumva va ccauz auza a ac acest estei ei noi noi a atro trocit cităţi?  Toţi tăceau, aşa că am răspuns spuns eu: — N-am N-am desc descop oper erit it n nim imic ic.. Mă găseam seam aic aicii de ve vegh ghe e împr împreu eun nă cu so sora ra..  Seara Sea ra de devre vreme me am simţit cu  cum mm miro irosul sul de mumi mumie e mă cam ame ameţea. Atunc Atuncii  am ieşit şi m-am înapoiat cu masca asta. Când am venit mi-am pus-o pe faţă; dar asta nu m-a ferit ferit de so somn. mn. În clipa clipa în care care m-a m-am m tre trezit zit am văzut   încăperea plină de lum lume, e, adică dom domnişoar nişoara a Trelawn Trelawny, y, ser sergentu gentull Daw şi şi servitori vit orii. i. Sora Sora stătea în fotoliu fotoliu a aşa şa cu cum m o lăsas sasem em.. Sergen Sergentul tul Daw, Daw, ttrez rezit it pe   jumătate, dar înc încă ameţit de a aceeaş ceeaşii mire mireasm asmă sau fl fluid uid care care ne tulbu tulburase rase  şi pe noi, noi, şi-a şi-a înch închipu ipuit it că ved vede e ce ceva va mişcâ mişcând nd în camer cameră prin prin întune întuneric ric şi şi a  tras ras de de d do ouă ori ri.. C Cân ând d am am sări ritt d din in fot fotoli liu, u, cu fa faţa a aco cop per erit ită de mas asccă, m-a luatt pe mine lua mine d drep reptt cauza cauza în între tregul gului ui bucluc bucluc.. Fire Fireşte şte,, era gata gata să tra trag gă iar, 

 

când am când am reu reuşit şit să mă fac recu recuno nosc scut ut la la timp timp.. Do Domn mnul ul T Tre relaw lawny ny zăcea cea jos jos  lâ lâng ngă seif, seif, a aşa şa ccum um ffus uses ese e găsit şi în noa noapt ptea ea ttre recu cuttă: sâng sânger era a pute putern rnic ic d de e  la o nou nouă ra ran nă la îînc nche heie ietu tura ra mâi mâini nii. i. L-am rid ridica icatt toţi pe so sofa fa şi i-am strâns braţul cu un g garo arou. u. A Asta sta est este e ex exact act şi ab abso solut lut ttot ot cce e şti ştim m ccu u toţii până în  acest ace st mom moment ent.. Nu ne-am ne-am a atin tinss nici nici de cuţitul itul pe care care îlîl ved vede eţi jos lâng lângă pata de sânge. sânge. Priviţi, zisei ridicând arma, arma, are vârful înro înroşit şit de sânge uscat. Doctor Doc torul ul Winch Winchest ester er răma mase se tăcut ccâte âteva va m minut inute e înaint înainte e de a vorb vorbi. i. — Prin urmare urmare,, întâm întâmpl plările din noaptea noaptea ast asta a sunt la fel de  misterioas mist erioase e ca ca ce cele le di din n no noaptea aptea trecut trecută? — Exac Exact! t! răspun spunse seii eu eu.. El tăcu şşii se înt întoa oars rse e către tre do domn mnişo işoar ara a Trel Trelaw awny ny.. — E ma maii b bin ine e s-o s-o duce ducem m pe pe sor sora aK Ken enne nedy dy în altă ca came merră. C Cre red d că nu  aveţi nim nimic împo împotr triv ivă? — Nu, nimic nimic!! Te rog, rog, doamn doamnă Grant, Grant, ocup ocupă-te dumneata de camera soreii Kennedy sore Kennedy şi iia a şi doi doi oameni oameni s-o ducă acolo acolo.. Doamna Doam na Gr Grant ant ieş ieşii imediat şi reveni reveni după câteva câteva minu minute. te. — Camera e gala; şi au venit şi oamenii. Condu Co nduşi şi de e ea, a, in intra trarră doi doi ser servito vitori ri şi, săltând ltând co corpu rpull rigid rigid al ssor orei ei Ken Kennedy ned y sub ssupr uprave aveghe gherea rea d doc octor torulu ului, i, o scoase scoaserră din înc încăpere. pere. Domn Domniişoara  Trelawny  Trela wny rămase cu mine mine în odaia bolnavului, bolnavului, iar do doamna amna Grant se du duse se cu  doctorul în camera sorei. Rămaşi singuri, singuri, do domnişo mnişoara ara Tre Trelawny lawny sse e apropie apropie de mine mine şi, luându-mi mâinile într-ale sale, îmi spuse: — Spe Sperr că aţi uita uitatt cuv cuvint intele ele mele. mele. N-am vru vrut; t; a am m ffost ost tul tulbur burat ată. ţinut i-a i-am reăspun sp s, adar dar i-am inudoamn t mâinil mâ inile şiu iam le-am -afm săruta rutat. t. E Exi xist stă  multeNuffelu multe eluri rimd de a suns, ăruta rut mâin mâinile ilere unei unei do amne. e.e E Eu ăcut-o în semn de omagiu oma giu şi respect; respect; şi ea a ac accepta ceptatt gestu gestull ca atare atare,, cu atitu atitudinea dinea de demn mnă şi  elegan ele ganttă care care îi caract caracteri eriza za compo comporta rtame mentu ntull în toate toate îm împre prejur jurările. rile. M-am apropiat de sofa şi m-am uitat la bolnavul aflat în nesimţire. În ultimele minute nut e se mij mijise ise b bine ine de zziu iuă, şi lu lumin mina a de deven venise ise ma maii clar clară. Ui Uitân tându du-mă la  chipull nemişc chipu nemişcat, at, împie împietrit trit şi rece, rece, alb ca o statuie statuie de marmur marmură în lumin lumina a  aceea ace ea tulb tulbure ure încă, nu puteam puteam să-m -mii alu alung ng un gând gând:: ace acela la că o ttai ain nă de  nepătru truns ns era era cauza cauza a tot ce ce se în întâm tâmpla plase se în ultim ultimele ele d dou ouăzec zecii şi şase şase de  or ore. e. Sp Sprâ rânc ncen enel ele e ace acele lea a stufo stufoas ase e ttrrăda dau u voin voinţă; frun frunte tea a îîna nalt ltă şi lar larg gă  ascundea o fo forrţă de gâ gândir ire ed de esăvâr ârşi şittă, p pe e care bărbia puternică şi  maxilarul maxi larul masiv masiv afirma afirmau u că o pot transform transforma a în realitat realitate. e. Cum îl prive priveam am şi  mă minunam, începe începea a să se furişeze furişeze di din n nou în mine ac aceeaşi eeaşi stare stare de  ă,nm rătăaproap ci cire re a e. g gâ âAm ndur nduril ilo or car cat are, e, noap no apte a ttre cuttpân aver erttşit. iza iza A căfost so som mp nu nul l era eura pe ap roape. rezistat rezist şi în mm-am am ţtea inut tare trecu are pâ ă ălaav sfâr sfârşit. pentr entru    mine mai uşor s-o fac atunci când domnişoara Trelawny s-a apropiat, şi-a spri sp rijin jinit it cap capul ul d de e umăru rull meu meu şi şi a în înce cepu putt să plân plâng gă uşor uşor.. În cli clipa pa a ace ceea ea s-a tr trez ezit it în în m mine ine co conş nştii tiin nţa bărbat rbatul ului ui;; şi pe bun bună dr drep epta tate te.. N-avea nici un rost să înce încerc rc să sp spun un ceva ceva:: ccuv uvin inte tele le nu nu put putea eau u tălmăci gâ gând ndul ul.. Dar Dar am amân ândo doii  am înţeles; eles; e ea an nu u s-a îndep îndepărta rtatt atun atunci ci când când i-am cupr cuprins ins umerii umerii cu br bra aţul,  aşa cum f ăcea ceam m de mult mult cu cu micu micuţa mea mea su surio rioar ară, cân când, d, cu nec necazu azurile rile ccii de  copil, venea la fratele mai mare ca s-o mângâie. Acest simplu gest de prot pr otec ecţie m-a făcut să fiu fiu mai ho hotărât în ceea cce e-mi doream, şi mi-a limpe lim pezit zit m min inte tea a le lene nevit vită de vis vis şi şi de gân gându duri ri răvăşite. şite. Cu Cu ac acel elaş aşii inst instin inct ct,,  de şi mai vajnic vajnic protecto protector, r, i-am dat în înssă drumul drumul atunc atuncii când am au auzit zit afară  paşii doctorului. Aces Ac esta ta iint ntrră şi se se uit uită cu ate aten nţie lla a paci pacien entt în înai aint nte e de a vo vorb rbi. i.  Sprâncenele Sprân cenele sale e erau rau încrun încruntate tate,, iar buzele o linie subţire, aspr aspră. Zise Zise  imediat: — Exist Există ce ceva va comu comun n în într tre e som somnu null tat tatălui lui du dumn mnea eavo voas astr tră şi ccel el al al sorei Kennedy. Oricare ar fi fost puterea care le-a determinat, în ambele cazuri s-a proced procedat at la fe fel. l. În ccazul azul sorei sorei stare starea a de ccom omă e mai puţin pronun pronun-

 

ţată. Şi nu po pott să spun spun decâ decâtt că este este m mai ai uşo uşorr de pr proc oced edat at ccu ue ea a decâ decâtt cu cu  celălalt pacie pacient, nt, deoar deoarece ece în ssitu itua aţia ei nu avem avem mâini mâinile le leg legate ate.. Am  aşezat-o aşeza t-o într într-un -un cur curent ent de aer aer curat curat;; şi deja dă ceva se semne mne,, deşi foarte foarte  slabe, sla be, de o star stare e natu natural rală de inconşt inconştien ienţă. Rigid Rigidita itatea tea me memb mbrelo relorr a mai  slăbit, bit, ia iarr pie pielea pare pare mai mai sensi sensibil bilă —sau —sau aş zzice ice,, poate poate,, ma maii puţin se sensi nsibil bilă 

— ia durere. — Atunci Atunci cum se face, face, am înt întrebat rebat,, că dom domnul nul Trelawny Trelawny se m mai ai află   încă în aceast această stare stare,, cu toate toate că, pe câte câte ştim ştim,, cor corpul pul său nu a manife manifestat stat  nici un moment semne de rigiditate? — Nu Nu vă pot răspu pund nde e. A Accea east stă probl roblem emă poate ate ffii re rezo zolv lvat ată în câ câte tev va  ore, sau poate poate nec necesita esita câteva câteva zile. Dar v va a fi o lecţie folosito folositoare are în  diag diagno nozză pent pentru ru no noii tto oţi; şşii po poat ate e cchi hiar ar pe pent ntru ru mulţi a allţii d dup upă noi, noi, cin cine e  ştie! ad adăugă el ccu u în înflăcărarea na naivă a unui en entuziast. Pe măsu surră ce d dim imin inea eaţa ttre rece cea, a, doc docto toru rull circ circul ula a iu iute te dint dintrr-o cameră în  cealaltă, veghind veghind grijuliu grijuliu asupra asupra ambilor ambilor pacien pacienţi. Îi ceru ceru doam doamnei nei Grant Grant să  rămân mână cu so sora, ra, ia iarr domnişo domnişoara ara Trel Trelaw awny ny sau sau eu, eu, în genera generall amâ amândo ndoi, i, am  stat cu cu rănitul. A Am m reuşit chiar să ne spălăm şi să ne îmbrăcăm; d do octorul şi şi  doamna doam na Grant au rămas cu domnul domnul Tre Trelawn lawny y în timp ce noi am luat gusta gustarea de dimineaţă. Sergen Ser gentul tul Daw plec plecă să rapor raportez teze e la Scotlan Scotland dY Yard ard asu asupra pra evo evolu luţiei situa tuaţiei iei din din ttim impu pull no nop pţii ii;; şi apo apoi la ssec ecţia loc local ală, cca a să aran aranje jeze ze veni venire rea a cca amaradului mar adului său Wright, Wright, conform conform înţelegerii elegerii av avute ute ccu u com comisarul isarul Dolan. Dolan. Cân Când d  veni ve ni înap înapoi oi,, am fost fost ccon onvin vinss că fu fuse sese se săpu punit nit pe pent ntru ru că a tr tras as ccu u pi pist stol olul ul   în camera camera unui unui bolnav; bolnav; ssau au poate poate pentru pentru că a tras tras oric oricum, um, fără mot motiv iv seriţia făcută de el m-a în os. O Ob bse rvaom edin inţatle, căînnu gr greş eşea m: a ce spu — Un bun va bun valor loreaz ează ceva, cevîncr a,cred do domnu mnule, cciud iuda a aeam ceea cee spun n alţii.  Vedeţi, mi-au permis să-m -mii păstre strezz re revo volve lveru rul. l. Ziua Ziua acee aceea a a ffo ost o zi lun lung gă şi nel nelin iniş işti tittă. La căde dere rea a nop nopţii, ii, so sora ra Ke Ken nnedy îşi revenise atât de mult încât rigiditatea mâinilor şi picioarelor îi dispăruse total. Respira la fel de liniştit şi de regulat; dar expresia de fixitate de pe obraz brazul ul sa sau, u, deşi deşi e era ra o e exp xpre resi sie ed de est stul ul de calm calmă, căpătă as aspe pect ctul ul  vag al unei unei stări de som somn n cu pleoa pleoapele pele închise. închise. Doctoru Doctorull Winche Winchester ster  adusese, către seară, încă două sore; una dintre ele urma să rămână cu  sora so ra K Ken enne nedy dy,, ia iarr ceal cealalt altă să împa împart rtă ve vegh ghea ea cu cu domn domnişo işoar ara a Trel Trelaw awny ny,,  care are ins insis ista tase se să rămână şi ea. Ca să fie fie odi odih hni nittă pe pent ntru ru no noap apte te,, d do orm rmis ise e  câteva ore în timpul după-amie -amiezii. zii. Am ţinut cu toţii un un consili consiliu u şi şi a am m  ar aran anja jatt a ast stfe fell sch schim imbu buri rile le:: d doa oam mna Gran Grantt a ave vea a să rămâ mân nă lâng lângă boln bolnav av 

pânăwny. la doSora uăsp spre reze zece ce, cân d urm uria masăsăstea fie ssch imba bat tă Margar deargaretei d dom omniş nişoa oara  Trela  Trelawny. cea nou no,ucând ă trebuia trebu în închim cam camera era M etei şi şira să    vizi vizite teze ze bolna bolnavu vull la fieca fiecare re sfer sfertt de oră. Do Docto ctoru rull rămâne mânea ap pân ână la  douăspr spreze ezece, ce, când când avea aveam m să-l schimb eu. Unul sau altul din detectivi treb trebui uiau au să rămână toat toată noap noapte tea a dest destul ul de ap apro roap ape e de came camera ra  boln bo lnav avul ului ui,, ca să aud audă dacă e strig trigat at şi să-l vizit viziteze eze pe rănit, din cân când d în  când, cân d, pent pentru ru a se încred încredin inţa că totul totul e în ordi ordine. În felul acesta persoanele de veghe veghe aveau să fie supra supravegh vegheate eate şi ele, iar repetare repetarea a unor eve evenimen nimente te  ca cele cele din n noa oapte ptea a pre preced cedent entă, când a amâ mândo ndoii oamenii oamenii d de e pază fus fusese eserră   învinşi,  învin şi, avea să fie evit evitat ată. La ap apus usul ul so soar arel elui, ui, si sim mţirăm cu cu to toţii că ne cupr cuprin inde de un st stra rani niu u şşii îngrijo gr ijorrăto torr sent sentim imen entt de n neli elini nişte şte;; şi fieca fiecare re,, în felu felull său, sse e preg pregăti p pen entr tru u  veghe. Doctorul Winchester se gândise şi el evident la masca mea, deoarece îmi spuse ca se duce să-şi proc procure ure şi şi el una. una. În Întrtr-ade adev văr,  apreciase apre ciase atât atât de m mult ult ace aceast astă idee, încât încât am cconvin onvinss-o şi pe domnişoara  Trelawny  Trela wny să folose seas asccă un una, a, când când av avea ea să-i vin vină rân rândul dul de priveg privegher here. e. Şi astfel începu noaptea.

 

V Alte Alt e inst instruc rucţiun iunii ciudate ciudate Când am venit din din camera camera mea, mea, la ora unspre unsprezece zece şi jumătate, am găsit to tottul în reg egu ulă în odaia daia boln bolnav avu ulu lui. i. Sora cea no nou uă, îngr îngrij ijit ită, d drrăguţă şi  atentă, ssttătea îîn ntr-un fotoliu fotoliu lâng lângă pat, acolo acolo unde unde şezuse şezuse cu o noapt noapte e mai   înainte  înaint e sor sora a Kennedy. Kennedy. Ceva mai încolo, încolo, între între pat pat şi sseif, eif, se afla do doctoru ctorull Wincheste Winc hester, r, atent şi a alert, lert, da darr arătând bi bizar zar şi apro aproape ape co comic mic cu masca masca pe  gurră şi p gu pe en nas as.. Cum Cum stăteam team în uş uşă priv privin ind d la el, el, a am ma auz uzit it un un su sune nett uşor uşor;;   întorcându  întor cându-m -mă, l-am zărit pe dete detectiv ctivul ul cel cel nou, nou, car care e dădu din din ccap, ap, cu de degetull pe buze, getu buze, şi se se retrase retrase îîn n tăcere. Din acel acel moment moment nici unui unui din toţi cei  care vegheau n-a mai fost cuprins de somn. Mi-am Mi-a m aş aşeza ezatt un scaun scaun afar afară. De Deoc ocamd amdat ată nu vede vedeam am d de e ce aş m mai ai fi  risc riscat at să ca cad d iar su sub b inf influe luen nţa ciud ciudat ată din din n noa oapt ptea ea pr prec eced eden enttă. S Sig igur ur că  gândurile gând urile îm îmii zburau în jurul înt întâmpl âmplărilor din zziua iua şi noaptea noaptea ca care re trecuseră, şi m-am trezit trezit ajungând ajungând la concluzii concluzii curioase curioase,, bănuieli, pr presup esupuner uneri; i; dar  nu mm-am am pi pier erdu dut, t, ccum um mai mai făcuse cusem, m, în în gând gândur urii fără de ssfâ fârş rşit it.. Se Sent ntim imentul clipei de faţă m-a înso însoţit tot tot ttim impu pul, l, şşii mă simţeam eam e exa xact ct ca o ssen entin tine elă de  gard gar dă. Gândir Gândirea ea nu nu este este un proces proces llent ent;; şi, ccând ând e inte intens nsă, timpul timpul ttre rece repe repede de;; m mii s-a păru rutt într într-ad -adev evăr foar foarte te scu scurt rt tim timpu pull până în cclip lipa a când când u uşa şa   întredesch  între deschis isă fu împ împins insă larg şşii doctorul doctorul W Winche inchester ster ieşi din camer cameră,  scoţându-şi -şi m mas ascca. Fel elul ul cum şi-o şi-o în înd depărta rta de de pe pe fa faţă de dem monst nstra fo forrţă şi  iuţeal eală. În Înto toar arse se mas mascca şi o adul adulm mecă aten atentt p pe ep par arte tea ae ext xter erio ioar ară. — Ple Plecc acu acum m, zzis ise ee el. l. O să vi vin n de de d dim imin ine eaţă de devr vrem eme; e; do doar ar da daccă, bin bine e înţeles, n-am să fiu chem chemat at m mai ai curân curând. d. Dar Dar se se pa pare re că to totul tul merg merge e bine bine  pân pâ nă în pr prez ezen ent. t. Urm Ur măto toru rull care care îşi îşi făcu apa apari riţia fu serg sergen entu tull Daw, Daw, ca care re intr intră înce încett în  cameră şi ocupă locul părăsit de doctor. Eu Eu mai rămăsei afară, dar în fiecare min minut ut mă ui uita tam m înăuntr untru. u. Era Era mai mai mul multt un ge gest st ffor orm mal dec decât ât uti util, l, căci   încăperea era atât atât de întunecat întunecată încât privind privind dinspre dinspre coridor, coridor, chiar aşa  slab luminat cum era, cu greu aş fi distins mare lucru. Puţin înai înaint nte e de do dou uăsp spre reze zece ce,, îşi îşi părăsi ccam amer era a şi do dom mnişo nişoar ara a Tre Trelawny. Şi, Şi, până să intre la la tta atăl său, sse e du duse în în înc încăperea oc ocupată de sso ora  Kenn Ke nned edy. y. Du Dup pă câ câte teva va min inut ute e ieş ieşii a avâ vând nd,, d dup upă părere rerea a mea mea,, o mi min nă ceva ceva  maii ra ma radi dioa oassă. Ţin inea ea în mână masc masca a dar, dar, în înain ainte te de a şi-o pune pune,, mă într întreb ebă  dacă se îînt ntâm âmpl pla ase cev eva a îîn n ttim impu pull cât cât stătus use e să se odi dih hne neas asccă. Am Am răspuns pu ns în şşoa oapt ptă — n nim imen enii nu vorb vorbea ea ta tare re în în ttoa oattă ca casa sa — că to totu tull er era ab bin ine e  ăcui ăma şi în orrdine. ordi Atun Atunci îşiple puse puse ma sca, , fntul şi şaw, i cu, care la re fel felîînc şi hise a amâ mândo intrar intr arel, în ca came mer ă. ne. Ul Ultim timul ul care cciare plec că masca fu sser erge gent ul D Daw ca nchis e ndoi uşa uşai dup du pă aşa şa   cum fusese stabilit. Câtăva vrem vreme e am stat stat llini iniştit ştit.. Ini Inima ma îm îmii bătea nor norma mal. l. Locul Locul e era ra în întu tunecat nec at şi sinis sinistru tru.. Singur Singura a lumin lumină, slabă şi ea ea,, ven venea ea d din in pa parte rtea a de sus sus a  lămpii mpii car care e ar arunc unca a un cerc cerc alb alb pe tavanu tavanull înal înalt, t, şi d din in st strrăluci lucirea rea d de e sm sma arald ral d a franjur franjurilo ilorr abaj abajuru urului lui.. Parcă însăşi lumina lumina accen accentua tua inten intensit sitate atea a umbrelor bre lor.. Aceste Acestea a începea începeau u acu acum, m, ca ca şi în no noapt aptea ea pr prece eceden denttă, să cap capete ete o  sensibilitate a lor. N-aveam N-aveam nici o senzaţie de somn; somn; şi, de fiecare da dattă  când câ nd mă st stre recu cura ram m tip tiptil til să văd ce ce fa face ce bo boln lnav avul, ul, ca cam m din din zec zece e în ze zece ce  minute min ute,, ob obser servam vam că do domni mnişoa şoara ra Tr Trela elawn wny y era era extrem extrem de aten atenttă. La  fiecare fiec are sfe sfert rt d de e or oră, unul unul sau sau altul altul dintre dintre pol poliiţişti işti se uita uita în cam camer eră pri prin n uşa uşa   întredesch  între deschis isă. De fie fiecare care dat dată cu şi domn domnişoara işoara Trela Trelawny wny spuneam spuneam prin prin  mas asccă: "e "e în în or ordi dine", şi uşa se închidea iar. Pe măsu surră ce ti timp mpul ul trec trecea ea,, llin iniş işte tea a şi şi înt întun uner eric icul ul păre reau au să de devi vin nă  mai ad adân ânci ci.. Cer Cercu cull de de llum umin ină din din tav tavan an se mai găsea sea la locu locull său, da darr a arrăta  mai puţin aprins aprins ca la început. început. Margin Marginile ile verzi verzi ale abajur abajurului ului ssem emănau mai mai  curând curâ nd acum cu o piatr piatră de nefrit nefrit decât cu cu una de sm smarald. arald. Z Zgomo gomotele tele  nop no pţii de de af afar ară şi lum lumin ina a stele stelelo lorr ce răsp spun unde deau au ur urme me pa palid lide e de-a lungul

 

mar argi gini nilo lorr ffer eres estr trei ei făceau ceau ca vălu lull de de îînt ntun uner eric ic să par pară şi mai sol solem emn n şi şi  maii mis ma mister terios ios.. Am auzit auzit p pend endulu ulull din corido coridorr bătân tând d sfe sfertu rturile rile de de oră până  la d do ouă; şi şi ap apoi o senzaţie ciu iud dată m-a cup uprrins. ins. Am p pu utu tutt să văd, după  agitaţia domnişoare domnişoareii Trelawny Trelawny care se uita uita în jur, că-şi ea avea aceeaşi senza sen zaţie. Detec Detectiv tivul ul nou-venit tocmai tocmai arun aruncase case o privir privire e înăuntru; untru; amândo amândoii  maii ave ma aveam am de sstat tat,, sing singuri uri cu cu bolnav bolnavul ul inc incon onştie ştient, nt, înc încă un sf sfert ert de de oră. Inima începu să-m -mii b bat ată nebu nebune neşt şte e. O sse enz nza aţie de fric frică pus use e st stăpâni pânire re  pe mine mine.. Nu pe pent ntru ru m mine ine.. Fric Frica am mea ea era era imp imper erso sona nallă. Mi se părea rea că în îîn ncăpere pătrunsese o altă persoană şi că aproape ape d de e mi mine e ex xista o  in inte telig ligen enţă pute putern rnic ică. C Cev eva a se se frec frecă de pi picio cioru rull meu meu.. A Am m înti întins ns repe repede de  mâna mân a şi am atins atins blana zb zburlit urlită a lui Silvio. Silvio. Cu un mârâit mârâit foa foarte rte slab slab,, venit  parcă de depa part rte, e, el se răsu suci ci şi mă zgâr zgârie ie.. Am Am sim simţit sâ sâng ngel ele ep pe e mân mână.  M-am sculat uşor şi m-am apropiat de pat. Domnişoara Trelawny se ridicase şi ea şi se uita în spatele ei, ca şi cum ceva s-ar fi aflat acolo. Avea pri rivi vire rea a rătăci cittă, iiar ar pie iept ptul ul îi urc urca şi-i cobor cobora, a, ca şi şi cum s-a s-arr fi zbătut d dup upă  aer. ae r. Când Când am atin atinss-o ou uşo şor, r, n nu u păru să mă si simt mtă: îş îşii înti întins nse e mâi mâini nile le îîna nain inte te  ca şi cum cum a arr fi vrut vrut să se aper apere e de ceva ceva.. Nu era era nic nicii o cli clip pă de pier pierdut dut.. Am prin prinss-o în br bra aţe şi şi am am sărit rit îns înspr pre e  uşă, pe ca care re am iz izbi bitt-o de perete şi am ieşit în coridor strigând: — Ajutor! Ajutor! Ceii doi Ce doi d det etec ectiv tivi, i, doa doamn mna aG Gra rant nt şi ssor ora a ccea ea no nou uă apăru rurră înt întrr-o clipă.  Imed Im ediat iat în u urm rma a lo lorr se se iivir viră mai mai m mul ulţi serv servito itori, ri, bărba rbaţi şi feme femei. i. Doa Doamn mna a  Grant Gra nt fu imedi imediat at lâng lângă mine; mine; i-o pusei pusei pe domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny în braţe şi  mă repe repezii zii îîna napo poii în ccam amer eră ca să apri aprind nd cât cât mai mai re repe pede de lum lumin ina. a. S Ser erge gent ntul ul  Daw Da w şi şi so sora ra mă ur urm mau. au. Intrasem tocmai la timp. Aproape de seiful cei mare, acolo unde îl g ăsise sisem m îîn nu ulti ltime mele le dou două nop nopţi, ssttătea tea înti întins ns do domn mnul ul T Tre relaw lawny ny,, ccu u bra braţul  st stân âng gg gol ol,, d dar ar în înccă ba band ndaj ajat at,, îînt ntin inss în în a afa farră. Al Alătu turi ri de el se găsea sea cu cuţitul itul  egip eg ipte tean an în fo form rmă de frunz frunză; ace aceia ia care care se afla afla p pri rint ntre re cu curi rioz ozit ităţile de pe  raftull din vitrina raftu vitrina spartă. Vârfu Vârfull îi era înfipt în parche parchet, t, pe locul locul unde fus fusese ese  scoasă carpeta pătată de sânge. Îns Însă nicăieri ieri nu nu era era nim nimic ic d der eran anja jatt din din lloc oc;; şi nic nicii vr vreo eo ur urm mă de pe perrsoane străine, ine, ssau au de cev ceva an neo eobişn bişnuit uit.. ÎÎmp mpreu reun nă cu poli poliţistul istul cer cercet cetai ai în  amănunt nunt îînc ncăpere perea, a, în ti timp mp ce sor sora a şi doi doi oa oame meni ni îlîl aş aşez ezau au pe pe rănit înap înapoi oi   în pat: pat: dar n-am putut putut descoperi descoperi nici un semn, semn, nici o urmă. Foarte Foarte cu curând, rând,  dom do mnişo nişoar ara a Tre Trela law wny re rein intr tră în ccam amer eră. Era Era pa pali lid dă, da darr lin liniş işti tittă. V Ven enin ind d  lâng lân gă mine, mine, îm îmii spu spuse se cu cu gla glass sl slab: ab: ă! de pat ca s ă  — sil-am mţitmai că le leşi şin. n. atunci Nu ştiu ştiucând d de e ce; ce; dar dar e era ram m sspe peri riat at AltAm şocsim avut m-am sprijinit cu mâna mă aple lecc şi şi să mă uit atent lla a tat tatăl ei, ei, şi ea ea a strig iga at: — Eşt Eştii rănit nit.. Uite, Uite, uite uite!! Ai sâng sânge e pe mâ mân nă. E sânge sânge şi pe cearşaf cearşaf.. În prada emo emoţiei, uitasem cu totul de zgârietu zgârietura ra lui Silvio. Cân Când d m-am uitat la ea, mi-am amintit, dar, înainte de a putea spune vreun cuvânt, domnişoara Trelawny îmi apucase mâna şi mi-o ridicase în sus. În clipa când cân d văzu urme urmele le p para aralele lele ale zgâriet zgârieturi urilor lor strig strigă din no nou: u: — Ace Aceea eaşi şi ra ran nă ca la tata tata!! Apoi Apoi îm îmii lăsă în jos jos m mân âna a ccu ug gri rijjă, d dar ar repede, şi n nii se adres adresă, m mie ie şi ser sergen gentul tului ui Daw Daw:: Veni Veniţi la mine mine în cam camer eră. Si Silvio lvio  e acolo acolo în în co coşule şuleţul lu lui. i. Am urmat-o urmat-o şi i-am găsit pe Silvio stând stând în coş, coş, treaz. treaz. Se linge lingea a pe labe. Detectivul spuse: — E clar clar că c aic aici; i; dar dar de ce ce se linge linge pe labe labe?? Margaret Marga ret — domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny — scoase scoase un oftat oftat când se aplecă şi  luă un una ad din in labe labele le mota motanu nulu luii în mână; d dar ar se pa pare re că pisi pisicii cii nu-i pl plăcu gestu tul, l, că sc scoa oase se u un nh hâr ârâit âit.. În acel acel mom momen entt in intr tră în ccam amer eră do doam amna na G Gra rant nt..  Când ne văzu că ne ui uităm ia pisică, n ne e spuse: — Sora Sora zic zice e că Silvio Silvio a dorm dormit it pe patul patul so sorei rei K Kenn ennedy edy toat toată vre vreme mea, a, 

 

din din mom momen entu tull câ când nd aţi in intr trat at dum dumne neav avoa oast strră în ccam amer eră pân până acum acum un minut.. A iintr nut ntrat at aco acolo lo im imedi ediat at ce ce vv-a aţi du duss du dumn mneav eavoas oastr tră în o odai daia a stăpânulu pânului. i.  Sora Sor a spune spune că sora sora Kenne Kennedy dy geme geme şi şi bolbo bolboros roseşt eşte e în somn, somn, de de pa parc rcă ar  visa visa urât urât.. C Cre red d că tr treb ebui uie e să tr trim imite item m dup după doct doctor orul ul Winc Winche hest ster er.. — Da, te te ro rog! g! zise zise d dom omnişo nişoara ara Trelaw Trelawny; ny; şşii intrar intrarăm înapo înapoii în ca came merră. Câtva Cât va timp timp d dom omnişo nişoara ara Trelaw Trelawny ny rămase mase încrun încruntat tată, ccu u priv privire irea a aţint intiită asup asupra ra tatălu luii său. Apoi, poi, în înto torc rcâ ând ndu u-se înspre mine, ca şi cum ar fi luat o hottărâ ho râre re,, îm îmii zzise ise:: — Nu crezi crezi că tata ar trebui trebui consultat consultat şi de altcineva? altcineva? Am, bineînţeles,  toată încrederea încrederea în do doctor ctorul ul Winchester; Winchester; pare pare un om extraor extraordinar dinar de price priceput.. Dar est put este e tânăr; şi ne ne trebu trebuie ie un o om m care care să se fi dedi dedicat cat timp timp m mai ai   îndelungat  îndelu ngat acestei acestei ramuri ramuri a şştiin tiinţei. O a astfel stfel de persoa persoan nă ar putea putea av avea ea  mai multe ulte cuno cunoşt ştin inţe şşii m mai ai mul ulttă expe experi rien enţă; şşii ace acest ste e cun cuno oşt ştin inţe şi şi  experienţă ne-ar -ar p put ute ea a aju juta ta să fa face cem m mai mult ultă lum lumină în ca cazu zull  sărman rmanul ului ui m meu eu tat tată. Aşa Aşa ccum um ssta tau u lucr lucrur urile ile,, s-ar părea că doctorul  Wincheste Winc hesterr e cu totu totull în întuneric. întuneric. O! nu ştiu ştiu ce să fac. E îng îngrozito rozitor! r! Aici Ai ci îîşi şi pie pierd rdu u puţin ffire irea a şi înc încep epu u să pl plân âng gă, ia iarr ccu u în înce cerc rcai ai s-o liniştesc. Doctor Doc torul ul Winch Winchest ester er ssosi osi îînda ndattă. Pri Primu mull său gân gând d fu la pac pacient ient;; dar, dar,  când văzu că nu mai păţise ni nimic, se se duse s-o vad vadă pe ssora ora Kenned Kennedy. y. Când Când  o zări, în pr priv ivire ire i sse ea apr prin inse se o lum lumin ină de sper speran anţă. LLuâ uând nd un pr pros osop op,, îi udă  un co collţ în apă rece rece,, şi şi o şter şterse se pe faţă. O Obr braz azul ul i sse e ccol olor oră şi feme femeia ia se miş mişcă uşo uşor. r. Do Docto ctorul rul se se adres adresă cel celeila eilalte lte suro surori ri — sora sora Doris Doris îîii zicea zicea el: — E fo foar arte te bi bine ne.. ÎÎn n cei cei mul ultt o oră se va trez trezi. i. O să fie fie ame ameţită şi  absent abs entă un timp timp,, sau poate poate v va a face face o cr criz iză de is ister terie. ie. În În ace acest st ccaz az ştii ştii ce  trebu rebuie ie să fa facci. — Da, Da, domn domnule ule!! răsp spun unse se calm calmă sora sora Do Doris ris.. Ne-am înapoiat înapoiat în camera camera dom domnului nului Trelawn Trelawny. y. De îndat îndată ce am int intrat, rat,  doam do amna na Gra rant nt şi sor sora ie ieşi şirră, ast astfe fell că în camer ameră rămase aserăm num numai ai no noii tre treii  — doctorul doctorul Winc Wincheste hester, r, dom domnişoar nişoara a Trelawny Trelawny şi eu. După ce se înch închise ise uşa, doc doctor torul ul mă înt întreb rebă ce sse e în întâm tâmpla plase. se. ÎiÎi poves povestii tii ttot ot,, dân dându du-i exact toate detaliile de care mi-am putut aduce aminte. În timp ce-i relatam, ceea cee a ce nici nici nu dură mult, mult, îm îmii punea punea tot tot felul felul de între întreb bări privit privitoar oare e la ccei ei  prez pr ezen enţi şi la ordi ordine nea a în care care ei in intr tras aser eră în ca came merră. M-a mai întrebat şi alte lucrur luc ruri, i, da darr lipsite lipsite de im impor portan tanţă; aceast aceasta a a fo fost st to tott ce m mii-a reţinut inut aten atenţia, ia,  sau ceea ceea ce mi-a mi-a răma mass în minte minte.. Când Când convo convorbi rbirea rea lu luă sfâ sfârşit rşit,, el de decla clarră   într-un  într-u n mod mod foart foarte e hot hotărât: — Domn Do mnişo işoar ară Tr Trel elaw awny ny,, ccre red d că ar fi b bin ine e să fac facem em un co cons nsult ult as asup upra ra  acestui caz. Ea răspunse îndată, puţin surprinsă: — Îm Îmi p par are eb bin ine e că aţi spu spuss-o. Sunt cu totul de acord. Pe cine propuneţi? — Dum Dumne neav avoa oast strră av ave eţi pe pe ccin inev eva? a? în într treb ebă el. el. O p per erso soan ană ca care re îl ccu unoaş no aşte te pe tat tatăl dum dumne neav avo oastr astră? L-a cons consult ultat at vreo vreodat dată cineva? cineva? — Nu, Nu, d din in ccât âte e ştiu ştiu ccu. u. Dar Dar sp sper er să alege alegeţi dumn dumnea eavo voas astr tră pe ccin inev eva a  câtt mai câ mai bun bun.. Sc Scum umpu pull meu meu tat tată treb trebui uie e să aib aibă to tott aj ajut utor orul ul p po osibi sibil; l; şi şi vă vo voii  rămâne mâne pro profun fund d în îndat datora orattă pentru pentru ale aleger gerea ea pe pe care care o v ve eţi face. face. C Care are est este e  cel mai mai capabil capabil om di din n Londra Londra — sau din altă parte — într-un asemenea caz? — Sun Suntt de destul stul de mulţi; dar se afl află răsp spân ândi diţi pri prin n tto oată lum lumea. Oricum, un expert în neurologie se naşte, nu se face; deşi trebuie foarte mult mu ltă munc muncă pe pent ntru ru des desăvâ vârş rşire irea a şi şi sspe pecia cializ lizar area ea lui lui înt întrr-o astfel de tr trea eab bă. E Ell n nu ua are re pa patr trie. ie. Cel Cel mai mai îndr îndrăzne zneţ cerc cercet etăto torr din din zilel zilele en noa oast stre re es este te  Chiuni, Chiu ni, un japo japonez; nez; nu numai mai că el este mai mai mult un e exper xperiment imentalist alist în  chirurgie chiru rgie dec decât ât un practician. practician. Mai ex exist istă apoi Zam Zammerfe merfest st din Upsala Upsala şi  Fenelon de la Universitatea din Paris, apoi Morfessi de la Neapole.

 

Exceptând bineînţeles pe ai noştri: Morrison de la Aberdeen Aberdeen şi Richardson  din Birmingham. Dar în fruntea tuturor acestora l-aş situa pe Frere de la King'ss Colle King' College. ge. Dintre Dintre toţi cei pe ca care re i-am num numit, it, e ell îmb îmbin ină cel m mai ai bi bine ne  teoria cu practica. N-are nici un fel de pasiuni — lucru observat în toate  împrejur  împre jurările, iar experien experienţa sa e este ste im imens ensă. Păcat, pe pentru ntru n noi oi toţi care îl  admi ad mirrăm, că un si sist stem em nerv nervos os at atât ât de solid solid şi o mână atât de expertă va  trebu rebuii odat dată să plătea tească trib tribut ut an anil ilo or. În ceea eea ce mă pr priv ive eşt şte, e, l-aş prefera pe Fere oricui altcuiva. — Atun Atunci ci,, zise zise dom domniş nişoa oara ra T Tre rela lawn wny y hot hotărâtă, să-l ch chem emăm pe pe doc docto torul Frere — e doctor, nu? — s ă-l ch chem emăm, po poat ate e îîll găsim ac acum um de di dimi mine nea aţă. Doctor Doc torul ul păru e elibe liberat rat de de o gr greut eutate ate ccare are îîll apăsas sase e şi vorbi vorbi ccu u mai mai  mult ultă lini linişt şte e şi ccor ordi dial alit itat ate e decâ decâtt arătase tase p pân ână atun atunci ci.. — Este Sir James James Frere. Frere. Mă voi duce duce person personal al să-l caut, cât de repede posibil, şi am să-l rog rog să vi vin nă im imed edia iatt ai aicci. Apoi, Apo i, întorc întorcând ându-s u-se e către mine mine:: — Să-m -mii perm permit ite eţi să vă ban anda daje jezz mâna. âna. — E o nimi nimica ca ttoa oattă, zis zisei ei e eu. u. — Oricum Oricum,, tre trebui buie e îngri îngrijit jită. O zgâr zgârietu ieturră de lla a orice orice anim animal al p poat oate e  deve de ven ni p prrim ime ejdio jdioas asă; iim mport porta ant e să fii fii îîn n sig sigur uran anţă. Am acceptat; iar el începu s ă-m -mii bandaje bandajeze ze m mâna âna.. Cu o lu lup pă ex exami amin nă  zgârie zgâ rietur turile ile para paralele lele şi le ccom ompar pară cu bu bucat cata a de ssuga ugativ tivă pe ccare are sse e afl aflau au  urmele ghearelor lui Silvio şi pe care o scosese din carnetul de buzunar. Puse la loc hârtia şi spuse simplu: — Păcat cat că Si Silvi lvio o int intrră şi ies iese ep pe e fur furiş, iş, to tocm cmai ai atu atunc ncii când când nu treb trebui uie. e. Dimineaţa trecea încet. La orele zece sora Kennedy Kennedy îşi revenise atât  de mult lt,, că putea să stea rriidicat icată şi să vorbeasc ască intelig ligib ibil il.. D Dar ar înc încă mai   încurca  încur ca ideile; ideile; şi n nu-şi u-şi putea putea am aminti inti nim nimic ic din cele cele întâmpla întâmplate te în ttimpul impul nop no pţii după ce sse e aşe aşeza zase se lâ lâng ngă patul atul boln lnav avu ului. lui. De Deo oca cam mda dattă nu părea rea  nici nici că şt ştie ie,, nic nicii că se sinc sinchi hise seşt şte e de toat toată întâ întâm mpl plar area ea.. Era aproape aproape unsprezece unsprezece când doctorul Wincheste Winchesterr se înapoie însoţit  de Sir James James Frere. Frere. Am av avut ut o strânger strângere e de inimă, când, d de e pe palier, palier, l-am văzut jos îîn n ho hol; l; ştiam ştiam că domni domnişoa şoara ra Tr Trela elawn wny y trebui trebuia a să pov povest esteas easccă  acum, d diin no nou, al altui st străin despre ta tatăl său, a cărui v via iaţă nu o cunoşt şte ea,  lu lucr cru u car care e o făcea cea să sufe sufere re atât atât.. Sir James James F Fre rere re era era u un n bărbat rbat car care e atr atrăgea gea at aten enţia şi şi im impu pune nea a  respec res pect. t. Ştia Ştia precis precis ce vro vroia, ia, aşa că nu prea prea dădea credit credit pre preten tenţiilor iilor şi şi  p ounz r uznor percu persoane soane mai avizate. avizate Erau desp ajuns scânteia scân teia din săăireprăiltr trun ăto tori, ri, cuta ta hot hom tăai râ râttpu ă ţaingur gurii ii şşii mişc m.işcar area ea sprâ rânc ncen enelo elor r ssal ale e  ochii  st stuf ufoa oase se,, ca ca totu totull să se su supu pun nă imed imedia iatt voin voinţei sal sale. e. C Cân ând daa ap păru rutt în  mijlocul mijlo cul no nostru stru şi i-am fost prezentat, prezentat, am avut imed imediat iat se senza nzaţia că orice  urmă de miste misterr se destra destram mă. E Eram ram plin de sper speran anţe îîn n mom moment entul ul în în ccare are  l-am l-a m văzut in intrâ trând nd împre împreun ună cu docto doctorul rul Winch Winchest ester er în came camera ra bolna bolnavul vului. ui. Au rămas aco acolo mul ultt tim timp; o dat dată au trim trimis is după sor soră, cea cea no nouă, so sora  Doris, dar ca n-a stat mult. Apoi au intrat în camera sorei Kennedy, cerând şi celeilalte sore, care o supraveghea, s ă-i lase singuri. Mai târziu, doctorul Winche Win cheste sterr mi-a mi-a spu spuss că sora sora Ke Kenne nnedy, dy, d deşi eşi ig ignor nora a ultimele ultimele în întâm tâmpl plări,  răspunse spunsese se într întreb ebărilo rilorr doctoru doctorului lui Frere Frere privind privind co comp mport ortare area a pacie pacientu ntului lui  pân pâ nă la sos sosir irea ea sa în într tr-un -un mo mod d pe dep deplin lin ssat atisf isfăcăto tor. r. Apo Apoii au int intra ratt în b biirou, unde unde au rămas de destul stul de mult mult şi de unde unde vocile lor lor se auze auzeau au discutând acum acum foa foarte rte apr aprins ins şi atât d de e contradict contradictoriu, oriu, înc încât ât încep începusem usem să mă  simt neliniştit. neliniştit. Cât Cât desp despre re domnişoar domnişoara a Trelawny, Trelawny, ea e era ra cât pe ac acii să leşine  de atâta atâta încorda încordare re pân până ca cei cei do doii să-şi -şi ffac acă apar apariiţia. ia. B Bia iatta ffat ată, tre trecu cuse se  prin clipe a atât tât de de gr grele ele în încât cât rreziste ezisten nţa ei nervo nervoas asă cedase cedase aproape aproape cu  totul. În sfârş sfârşit, it, cei cei do doii ieşir ieşiră; mai mai înt întâi âi Sir Sir Jame James, s, cu cu fig figura ura sa g grav ravă şi 

 

inexpresivă, ca de sfinx. Doc inexpresiv Doctorul torul Winchest Winchester er îl urma îndeapro îndeaproape; ape; avea avea obraz br azul ul pal palid id,, da darr o p palo aloar are e care care tr trăda m mai ai d deg egra rab bă ener enerva vare re.. Îm Îmii făce cea a impres pr esia ia că nu cu cu mu mult lt îna înain inte te de de as asta ta fus fuses ese e ro roşu şu la faţă. Si Sirr Ja Jame mess o ru rug gă  pe domn domnişoara işoara Trela Trelawny wny să intre în birou birou şi şi-m -mii ssu uge gerră şi mie să vin. vin. Cum  intrar int rarăm, Sir Sir JJam ames es sse e în înto toars arse e spre spre mine mine şi m mii se adr adres esă: — Am reţinu inutt de la doc doctor torul ul Winc Winches hester ter că sun sunte teţi un pri priete eten n al domnişo nişoar arei ei Tre Trelaw lawny ny şi şi că deţineţi multe multe in info form rma aţii a asu supr pra a aces acestu tuii caz. caz. C Cre red d  că nu stri striccă să cola colabo bora raţi ccu u noi. noi. Vă ştiu ştiu deja deja ca pe un di dist stin inss avoc avocat at,, do dom mnule nu le R Ros oss, s, d deş eşii nu am avut avut pl plăce cere rea a să vă cuno cunosc sc per perso sona nal. l. D Deo eoar arec ece e doc doctorul tor ul Winch Winchest ester er îm îmii spu spune ne că exist există câteva câteva lucr lucruri uri sstra tranii nii le legat gate e de ac acest est  caz, ca z, car care e se pa pare re că îl int intrig rigă — ca şi şi pe alţii — şi şi de ca care re,, zice zice d dân ânsu sul, l,  dum du mne neav avoa oast strră păreţi a fi foar foarte te in inte tere resa sat, t, gâ gând ndes escc că s-ar putea foarte bine să vă fie cuno cunosc scut ute e ttoa oate te amănunt nuntele ele pr prob oblem lemei. ei. În ce ceea ea ce mă  priveşte, prive şte, eu nu pu pun n pre prea a ma mare re preţ pe mistere mistere — cu ex excep cepţia celor celor  ned ne dez ezle leg gat ate e în înccă de ştii ştiin nţă; şi şi cum cum s-ar părea să exis istte a aic icii o tentativă de  asas as asin inai ai sa sau u de fu furt rt,, ttot ot ce po pott să vă spun spun es este te că, d dac acă as asas asin inii ii s-ar pune pe trea treab bă, a arr ttre rebui să ia ceva ceva lec lecţii elem element entare are de a anat natom omie ie în înaint ainte e de  urm ur măto toar area ea înce încerrca care re,, căci par par a fi gro groza zav v de de ign ignor oran anţi. Da Daccă sc scop opul ul lo lorr a  fost jaful, jaful, atunci atunci par a fi lucrat lucrat tare ineficien ineficient. t. Însă asta n nu u e treaba treaba mea. Luă o pri rizză bun bună de tutu utun şi, şi, în înto torc rcân ându du-s -se e către tre do domn mnişo işoar ara a Tre Trela lawn wny, y, co cont ntin inu uă: — Şi acum, acum, pacientu pacientul. l. Lăsând sând la o parte parte mo motivu tivull sufe suferin rinţelo elorr sale sale,, tot  ce putem putem sp spune une în acest acest momen momentt e că el pare a fi într-o pute putern rnic ică st star are e cca ata talep leptic tică. Deoc Deocam amda dattă nu put putem em ffac ace e nimi nimic, c, d dec ecât ât să-i menajăm fo forrţele. le.   Tratamen  Trata mentul tul propus propus de doctor doctorul ul Wincheste Winchesterr est este e exac exactt acela pe care care l-aş fi propus prop us şi eu; şi şi sunt sunt încredin încredinţat că, în ccazul azul când ar av avea ea lo locc vre vreo o sc schim himbare are, dân dânsu sull v va a fi în măsură să-i facă faţă în mod satisfăcător. Cazul este  in inte tere resa sant nt — foart foarte e inte intere resa sant nt;; şi dac dacă ar fi fi să se iive veasc ască ce ceva va nou nou sau sau anorma nor mal, l, aş fi fi buc bucuro uross să vin în în or orice ice m mom oment ent.. Exis Existtă un llucr ucru u asu asupra pra căruia dore do resc sc să vă atra atrag g ate aten nţia ia;; şşii mă ad adrrese esez d dir irec ectt dum dumn nea eavo voas asttră, do domnişoar şo ară Trel Trelaw awny ny,, de deoa oare rece ce vă revi revine ne ttoa oattă răspun spunde dere rea. a. Do Doct cto oru rull Winc Winche hessterr îm te îmi ssp pun une e că nu av ave eţi llib iber erttate ate de de ac acţiu iune ne şi că su sunt nte eţi le lega gattă de anum anumiite inst instruc rucţiun iunii date date d de e ttat atăl dumne dumneavo avoast astrră, pentr pentru u cazul cazul cân când d tocma tocmaii as asttfe fell d de e sit itu uaţii ar fi să se iv ive easc ască. Vă sfătui uies escc insi insisstent tent ca pac pacie ient ntu ul să fie fie  muta mu tatt în altă ca came merră, sa sau, u, dac dacă nu, nu, toat toate e ac aces este te mum mumii ii şi alte alte a ase seme mene nea a  lu lucr crur urii să fie scoa scoase se de aici aici.. Căci îiîi e de de ajun ajunss unu unuii om, om, pe pent ntru ru cca a să fie pus pus   într-o situaţie ano anormal rmală, să păstreze în juru jurull său o îng îngrrămădeală de as astfel tfel  ţi de de orori oro să respir res e înenea atmos atmosfer fera a cr creat eat de ele. ele . Av Ave e deja ja dov ovada ada de poat poate e ri acşi ţiona unpire asem asemenea parfum otrăăvitor. Sora aceasta aceas ta d — Kenn Kennedy edyccum  um  parccă aţi spus, par spus, doctor doctore e — nu nu a ieşit ieşit în înccă din sta starea rea ei de de ccata atalep lepsie sie;; iar iar  dumnea dum neavoa voastr stră, domnule domnule Ros Ross, s, mi s-a spus, spus, aţi si sim mţit o oare arecum cum aceleaş aceleaşii  efecte. efect e. Eu ştiu un lucru lucru — aici sprânc sprâncenele enele sale sale coborâr coborâră mai mu mult lt decât  de obice biceii şi şi g gu ura i sse e înăspri spri — că, d dac acă răspund punder ere ea mi mi-ar -ar ap apar arţine ine mi mie, e,  aş in insist ista cca ap pa acie ien ntul să părăsească ac ace est me mediu; iu; sa sau aş rre enunţa să mă  ocup oc up de caz caz.. Doctor Doctorul ul Winch Winchest ester er şt ştie ie că eu accep acceptt să ma maii fiu consu consultat ltat  numai d da acă ace ceas asttă co cond ndiiţie va fi ad adus usă la înde îndepl plin inir ire. e. Şi am cr cred edin inţa că  dumn du mnea eavo voas astr tră, aşa aşa cu cum m ar ar fac face e ori orice ce fii fiiccă iubi iubito toar are, e, veţi a ave vea a grij grijă de  sănătatea şi de de echilib libru rull mi mint ntal al a all tat tatălu luii dumn dumnea eavo voast astrră, şi nu nu de u un n  capr ca pric iciu iu al său. Chia Chiarr d dac acă totu totull porn porneş eşte te de la o sspa paim imă an ante teri rioa oarră, ssau au  alte mistere de roman senzaţional. A venit ziua, sunt bucu bucuros ros s-o spun, când şi British Museum şi St. Thomas's Hospital şi-au schimbat vechile şi obişn ob işnuit uitele ele lor lor p pre reoc ocup upări ri.. Bun Bună zi ziua ua,, domn domnişo işoar ară Tr Trel elaw awny ny.. Sp Sper er din din to toat ată  inima să-i pot pot ve vede dea a pe tat tatăl dumn dumnea eavo voas astr tră fo foar arte te curâ curând nd re reffăcut. cut. Ţine ineţi  minte inte că, d dac acă veţi rres espe pect cta a ccon ondi diţii iile le el elem emen enta tare re pe care care le-am scris aici, vă sta stau u la dispoz dispoziiţie zi zi şi noapt noapte. e. Vă salu salut, t, dom domnul nule e Ross Ross.. Sper, Sper, do docto ctore re  Winc Wi nche hest ster er,, să am curân rând d veşti veşti de de la d dum umnea neavo voast astrră.

 

După ce plecă, noi rămaserăm tăcuţi, până ce zgomotul roţilor trăsurii  sale se pierdu pierdu în depărtare. rtare. Primul care care vorbi fu doctorul doctorul Win Winchest chester: er: — Cr Cred că trebuie să vă spun că, d du upă părerea me mea, v vo orbind doar ca ca  medic me dic,, el are are pe perfe rfect ctă dre drepta ptate. te. M Mii-a ven venit it îîns nsă să sar sar la la e ell at atun unci ci câ când nd,, ca ca  să se ocupe ocupe de caz, a pus as aseme emenea nea condi condiţii; dar are drepta dreptate te în cceea eea cce e  priv pr iveşt eşte e trat tratam amen entu tul. l. El nu înţelege elege că exis existtă ce ceva va st stra rani niu u îîn n ttoa oattă înt întâm âmplarea pla rea asta; asta; şi şi nu vede vede nici nici modul modul care care ne lleag eagă pe tto oţi de inst instruc rucţiunile iunile  domnul dom nului ui Trela Trelawn wny. y. Sigu Sigurr că... Fu întrerupt de domnişoara Trelawny: — Do Docto tore re,, iint nten enţio iona naţi şi şi dum dumne nea avo voas astr tră să renu renun nţaţi la la a ace cest st ca caz? z?  Sau Sa uv vre reţi să cont contin inua uaţi, în ciud ciuda a con condi diţii iilo lorr ce ce mi mi s-au pus? — Să renu renun nţ? Mai puţin ca ori ricâ când nd!! Nic Nicio iod dată n-am -am să renunţ, domnişoar şo ară Tr Trel elaw awny ny,, a atâ tâta ta ti timp mp cât cât şi şi n noi oi şi bol bolna navu vull m mai ai ssun unte tem m îînc ncă în via viaţă! Ea nu răspun spunse se nimic, nimic, ci doar doar îi întinse întinse mâna, mâna, pe care e ell i-o strânse cu căldură. — Şi acum, zise ea, ea, dacă Sir Jam James es Frere Frere este reprez reprezentan entantul tul cult cultului ului  specialiştilor, nu mai avem nevoie de el. Ca s-o spunem de la bun început, nu par pare e să şti ştie e mai mai mult mult decât decât dumnea dumneavoa voastr stră des despre pre co condi ndiţia în în ccare are se  află tata; tata; şi, dac dacă ar fi ffost ost intere interesat sat de ea ea numai numai a ssuta uta parte parte din din cât cât sunteţi dum umne neav avo oast astră, n-ar fi fost fost p poate oate atât d de e for formalis malist. t. Sigu Sigurr că sunt extrem trem de îngr îngrij ijor orat ată de star starea ea sărman rmanul ului ui me meu u tat tată; şşii dac dacă aş ve vede dea a ccum um  să respec respectt condi condiţiile puse puse de Sir James James F Frer rere, e, aş aş fac face e-o. Am să-l rog pe dom do mnul Marvi arvin n să vină azi să-mi dea un sfat sfat în priv privin inţa limit limitei ei p pân ână la car care e  pott să mă supu po supun n do dori rin nţel elor or expri xprim mate ate d de e tata tata.. D Dac acă el cr cred ede e că su sunt nt libe liberră  să acţione ionez, z, p pe e răspun spunde dere rea am mea ea,, îîn n ori orice ce fel, fel, n-am să şovăi s-o fac. După aceea doctorul doctorul Wi Winches nchester ter se re retrase trase.. Domnişoara Domn işoara Tre Trelawn lawny y se aşeză şi scrise o scrisoar scrisoare e avocatului avocatului Marv Marvin, in,   în care care îl info informa rma a asupr supra a situa situaţiei şi-l invita să vină să aducă orice documente ment e care ar put putea ea arunca arunca o oarecare oarecare lumină asupr asupra a problemei. problemei. Trim Trimise ise  scri sc riso soar are ea ccu u o trăsu surră car are e să-l ad aduc ucă şi pe avoc avocat at;; a am m rămas fo foar arte te  nerăbdăto tori ri în aşt aştep epta tare rea a lu lui. i. Drumul Drum ul nu e lung de de la Kens Kensingto ington n Palace Garden Gardenss până la Linco Lincoln's ln's  Inn Inn Fiel Fields ds;; dar dar nou nouă ni s-a părut nesf nesfârş ârşit, it, aştep aşteptân tând d pe alt altul ul să-l pa parcurgă.   Totul,  Totu l, până la urmă, este este sup supus us Tim Timpului; pului; în mai mai puţin de o oră, domnul Marvin era în mijlocul nostru. Îşi dădu se seam ama a de de ner nerăbdar bdarea ea domn domnişo işoare areii Tr Trel elaw awny ny şi, dup după ce afl află  esen es enţia ialu lull des despr pre e bo boal ala a tat tatălu luii ci, ci, i se se adr adre esă: — avoa Câoast ndstr dră o.riţi, pot să vă dau amănunte în legătură cu dorinţa tatălui  dum du mne neav — Oric Oricân ând, d, zzise ise ea ea,, ne neîn înţel eleg egân ând d în m mod od evid eviden entt ce v vro roia ia el el să sp spun ună.  De ce nu chiar acum? El se uit uită la min ine, e, ca la un cole coleg g de de b bre reas asllă, şşii ezi ezittă: — Nu suntem singuri. — Domnul Domnul Ros Rosss se află aici aici în acel acelaşi aşi sco scop, p, răspunse spunse ea. Dân Dânsul sul cunoaşt no aşte e acu acum m atâ atâte tea, a, îînc ncât ât soco socott că e bine bine să cuno cunoas asccă şi m mai ai mult mult.. Avoc Av ocatu atull răma mase se puţin desc descum ump pănit nit,, luc lucru ru pe care care ce ceii ce-l cunoşteau din tribunal tribunal cu greu greu l-ar fi cre crezut. zut. Răspun spunse se totuşi totuşi cu o oare oarecare care ez ezitare: itare: — Dar Dar,, dragă domnişo şoa ară — d do orinţa tatălui lui du dumneavoastră! — îîn nţeegerea ege rea din dintre tre tată şi copil copil ... ... Aicii ea îl între Aic întrerup rupse; se; obra obrajii jii i se înroşi înroşirră puţin când când sp spuse use:: — Cr Credeţi ch chiar că are asta vreo legătură cu împrejurările de faţă,  domnule domn ule Marv Marvin? in? Tata nu nu mi-a spus spus niciod niciodat ată nimic de despre spre tre treburile burile lui; lui; iar  desp de spre re do dori rin nţa lui lui af aflu lu ab abia ia ac acum um,, îîn n ace aceas asttă tris tristtă si situ tua aţie ex extr trem emă,  printr pri ntr-un -un dom domn n care care îmi îmi este este străin şi d de e care care nu auzise auzisem m niciod niciodat ată, până  să găsesc scriso isoarea tatălui meu, destinată să-m -mii fie fie arătată numai în într-o situa sit uaţie limit limită. Do Domn mnul ul Ro Ross ss este este un prieten prieten rec recent ent,, da darr ar are e to toat ată înc încred rede e-

 

rea mea, şşii aş aş vrea să rămână de faţţă ă. N Nu umai d da acă, b biineînţeles, ta tata n-ar interz rzic ice e ac acest llu ucru, ad adăugă ea. Vă rog, do domnule Marv arvin, să mă scuzaţi  daccă pa da parr nepo nepolit litic icoa oassă, da darr de câtv câtva a ti timp mp ssun untt atât atât d de e tr trac acas asat ată şi de de îngr îngrii jorată, că abia mă pot stăpâni. Îşi acop acoperi eri,, pent pentru ru ccâte âteva va clipe, clipe, ffa aţa ccu um mâin âinile; ile; noi am amând ândoi oi bărbaţii  ne uit uitar arăm u unu null la alt altul, ul, aşte aştept ptân ând d şi înc încer ercâ când nd să părem rem calm calmi. i. E Ea a co cont ntiinuă şi mai hotărâtă, reuşind să se stăpânească: — Vă rog! vă rog să nu credeţi că nu vă sunt recunoscătoare pentru  amabilitate ama bilitatea a de a fi v venit enit atât de repede repede.. Vă mulţumes umescc foa foarte rte mult; şi mă   încred  încre d pe deplin deplin în în judecata judecata dumn dumneavo eavoastr astră.Dacă, totu totuşi,con şi,considera sideraţi că  este es te mai bin bine e să rămânem ânem sing singur uri. i... M-am ridicat ridicat,, dar dom domnul nul Marvin Marvin făcu un gest gest de protest. protest. Se vedea vedea  că-i plăcuse at atitudin itudinea ea fetei; şi vo vorbi, rbi, zâm zâmbind, bind, pe un un ton am amabil: abil: — Ba Ba nu! nu! Nu de delo loc! c! Ta Tattăl d dum umne neav avoa oast strră n-a impus nici un fel de restri riccţii; ii; şi, şi, pe răspu pund nde ere rea a me mea, dom domnul poat poate e să rămână. D De e ffap aptt, a arr ffii  chiar chi ar mai mai bine bine.. Du Dup pă cât câte e mi mi-aţi sp spus us dum dumnea neavoa voastr stră despr despre eb boa oala la d dom omnu nului Trelawny Trelawny şi de despre spre celelalte celelalte înt întâmpl âmplări — surve survenite nite pe neaştept neaşteptate ate —  va fi bin bine e cca, a, în ccaz az că s-ar -ar pe petr trec ece e ce ceva va gra grav, v, să aran aranjjăm d de e la înc încep eput ut cca a  to totu tull să se desf desfăşo şoar are e con confo form rm in inst stru ruccţiu iunil nilor or ob oblig ligat ator orii ii da date te de tat tatăl  dumne umneav avo oastr astră. Pen Penttru că, vă rog rog să cred crede eţi, ac aces este te inst instru ruccţiun iuni sun suntt  obligatorii — chiar foarte. Ele sunt ferme,iar eu am împuternicirea, ca avocat avo cat,, să acţionez ionez conf conform orm legii, legii, fiind fiind auto autoriz rizat at să-i aduc la îndeplinire toate toa te do dorin rinţele e expr xpriimate în scris. Vă rog să fiţi pe deplin încredinţată că el  şi-a şia afir afirma matt cu cu tărie voin voinţa prin prin ttot ot ce ce es este te men menţio iona natt în ac acea east stă sc scris risoa oare re  pe care care v-a v-a adr adres esat at-o -o.. C Cât ât va fi fi îîn n via viaţă, va va ttre reb bui să rămână aic aici, în  camera cam era ssa a şi nim nimic ic din ce-i ce-i apar aparţine nu ttreb rebuie uie să fie m muta utatt din lo loc; c;  indiferent indife rent de ce ce s-ar întâmpla întâmpla.. A lăsat chiar un inve inventar ntar al obiecte obiectelor lor care  nu trebuiesc deplasate. Dom Do mnişo işoara ara Tr Tre ela law wny rămas ase e tăcută; arăta oare arecu cum m de depr prim imat ată; a aşa şa  că eu eu,, ccre rezâ zând nd că am înţeles eles cauz cauza a im imedia ediattă, a am m într întreb ebat at:: — Putem vedea lista? Obra Ob razu zull domn domnişo işoar arei ei Tre Trelaw lawny ny se se lumi lumin nă de deod odat ată, da darr se întu întune neccă iar  când avocat avocatul ul răspun spunse se prompt prompt — evide evident nt se aşte aşteptase ptase la în întreb trebare: are: — Nu, do doar ar îîn n cazu cazull când când ssun untt for forţat să iau iau măsu suri ri urg urgen ente te îîn n co confo nforrmitate mitat e cu împuternicir împuternicirea ea ce mi s-a dat. dat. Am aceast această împuternic împuternicire ire la mine.  Veţi recunoaşte, domnule domnule Ross — spunea aceasta aceasta cu un fel de convingere  profes pro fesion ional ală, pe care a am m recuno recunoscu scutt-o în în felul felul său de a lu lucra cra,, câ când nd îm îmii înmân mâ doc docume umentu l —, cât cât de detfel fe ferm a fost fos re redac dactat tatănici şi câ cât de ăcla clar r şi exprima mat tnăau autor torul ul ei ei ntul do dorin rin ţele ele, , as astfe l rm înc încât ât să tnu exi existe ste o tfisur fisur . Sunt Su nt-acchiar hiar  propri pro priile ile sale sale cu cuvint vinte, e, excep exceptân tând d unele unele expre expresii sii jurid juridice; ice; şi vă asig asigur ur că rareorii am văzut un docum reor document ent mai rig riguros uros redacta redactat. t. Nici chiar chiar eu nu am împute pu tern rnic icir irea ea să fa facc o cât cât de de mic mică in inte terp rpre reta tare re a a ace cest sto or ins instr truc ucţiuni iuni,, fără să  comit co mit o flagra flagrant ntă încălcare lcare a înc încred rederi eriii acorda acordate. te. Şi aşa aşa ce ceva, va, nu m mai ai tre trebu buie să v-o spun, este imposibil. Adăugase, ugase, eviden evident, t, aces aceste te ultime ultime cuvinte ccu u scop scopul ul de a evita evita orice apel la părerile sale perso personale. nale. Şi, întrucât întrucât nu-i pl plăcu cuse se nici nici llui ui sseve everita ritatea tea  cuvint intelo lorr sa sale, a ad dăugă: — Spe Sperr to totuş uşi, i, dom domni nişo şoar ară Tr Trel elaw awn ny, că înţele elegeţi că dore doresc sc — o doresc resc în în mod mod cins cinsti titt şi fără echiv echivoc oc — să fac to tott ce pot pot,, în lim limite itele le îîmp mput uter erni nici ciri riii mel mele, e, ca să vă scap scap de neca necaz. z. Dar Dar tat tatăl d dum umne neav avo oastr astră, în în ttoa oattă  acea ac east stă afa aface cere re,, a urm urmărit un sco scop p al său pers person onal, al, pe care care mie mie n nu um mii l-a destăinu nuit it.. Atâ Atâtt cât cât am putu pututt să văd, nu ex exis isttă în inst instru ruccţiuni iunile le sa sale le un  singur sin gur cuv cuvânt ânt pe ccare are el să nu-l fi gândit adânc. Indiferent care i-au fost id ideil eile, e, ele au fost fost iide deii de o via viaţă; el le-a studiat în toate fazele posibile şi a fo fosst pregătit să şi le ape apere pe depli lin n. Mă tem că v-am întristat cumva şi-mi pare pa re,, cre crede deţi-mă, tare rău; pentru că văd că mai aveţi multe — prea multe 

 

de suportat. Însă nu am altă alternativă. Da Dacă vreţi să mă consultaţi d diin  când cân d în când când despre despre o orice rice,, pro promit mit să vin aici aici imedi imediat, at, la la ori orice ce o orră din zi zi sau  din noapte. noapte. Aici Aici e adresa m mea ea de acas acasă. Zicând a aceste cestea, a, scrise ceva într într-un carneţel. Iar d dedes edesubt ubt av ave eţi adresa adresa clubu clubului lui meu, meu, unde unde în general general su sunt nt de  găsit în fi fie ecare seară. Desprinse foaia din carnet şi i-o întinse. Ea îi mulţumi. Ne str strânse ânse mâna la am amând ândoi oi şi sse e re retra trase. se. Cum fu în închi chissă uşa în urma urma llui, ui, ccioc iocăni doam doamna Grant Grant şi intră. Pe faţa ei se citea citea a atâta tâta durere, durere, încât încât domn domnişoara işoara Trela Trelaw wny sări în pic icio ioar are e, alb albă ca varul arul,, şşii îînt ntre reb bă: — Ce e, e, doam doamn nă Gran Grant? t? Ce s-a întâmplat? Alt necaz? — MiMi-e e greu greu să vă spun spun,, do domni nişo şoar ară, că se serv rvit ito orii, rii, în afar afară de doi, au  anun an unţat că pl plea eaccă ast astăzi zi.. Au Au disc discut utat at între între ei; ei; m majo ajord rdom omul ul a vo vorb rbit it în numele mel e llor. or. Spune Spune ca sun suntt gata gata să ren renun unţe la lea leafa fa la zi zi şi chi chiar ar să supor suporte te  oblig bliga aţiile iile lega legale le pe pent ntru ru că ple leac acă fără preav reaviz iz;; da darr că, o orric icum um,, tre trebu buie ie să  plece azi. — Şi care c motivul? — Nici Nici unul, unul, domn domnişo işoar ară. Ei Ei zice ziceau au că le par pare e rău, dar dar alt altce ceva va de spus spus  nu spun. spun. A Am m întreb întrebat-o at-o p pe e Jane, Jane, jup jupâne âneasa asa,, do domni mnişoa şoarră, care care vrea vrea să rămână. Z Zic ice e — mi-a spus spus co conf nfide iden nţial — că în mint mintea ea lo lorr p pro roas asttă cr cred ed că  locu lo cuin inţa e bâ bânt ntui uittă de staf stafii ii!! Ar fi treb trebuit uit să râdem râdem,, da darr n-am făcut-o -o.. Nu Nu p put ute eam să mă uit în ochii hii  domnişoar dom nişoarei ei Trelawn Trelawny y şi să râd. Suferin Suferinţa şi groaza groaza care care se citeau pe ch chipul ipul  său nu nu era erau u nici nicide decu cum m pro provo voca cate te de de o sspa paim imă aju ajuns nsă la par parox oxism ism;; ci e era rau u  doar do ar co confir nfirma marea rea u unei nei idei idei mai mai de mult mult înrădăcinate cinate în mint mintea ea sa. sa. Cât d des espre mine mine,, ave aveam am impr impresi esia a că şi în mint mintea ea mea mea ce ceva va prind prindea ea form formă. Dar ffor orma nu era era clară şi mai exi exista sta un alt gând, gând, mai mai ascuns ascuns şi mai pro profund, fund, ccare are  stăte tea a în sp spat atel ele e celu celuila ilalt, lt, dar dar ccar are e nici nici el înc încă nu pr prins inses ese e form formă. VI Suspiciuni Pr Prim ima a ccar are e îîşi şi căpătă stăpâni pânire rea a de de sin sine e ffu u dom domni nişo şoar ara a Tre Trela law wny ny.. C Cu u  un aer mândru şi demn ca spuse: — Foart Foarte e bine, bine, d doam oamn nă Grant, Grant, lasă-i să plece. Plăteşte-i la zi şi o lună   în plus. plus. Au fost p pân ână azi slujitori slujitori buni, buni, iar iar motivul motivul plec plecării lor nu es este te unul unul  obiş ob işnu nuit it.. Nu Nu treb trebui uie e să ne aşte aştept ptăm la pr prea ea mult ultă cr cred edin inţă di din np par arte tea a ccui uiva va  pe care care îlîl stăpâ pâne neşt şte e fr fric ica. a. Cei Cei car care e rămâ mân n vo vorr avea avea pe v viit iitor or leafa leafa du dubl blă;  ădignarea; şi, şi, tte eDoam ro rog, g, ac ace şt ia stăîşi vi vin nînăăla min ine ecu în înd datin ce îţi ea; tri trim msentime it ntimentele vo vorb rbăntele . Doamna naeştia Gran Grant buşea cde u greu indignar se ei de  mena me naje jerră se simţeau eau o oare arecu cum m leza lezate te faţă de un trat tratam amen entt a atâ tâtt d de eg gen ener eros os  aplica apl icatt uno unorr sserv ervito itori ri care care com complo plotas taser eră să ple plece: ce: — Nu Nu m mer erit ită asta asta,, d do omni nişo şoar ară; a auz uzi, i, să plece lece du dup pă ce au fo fost st trat trata aţi  aşa cum cum au fost. În viaţa mea n-am -am văzut zut ser servi vito tori ri atât atât de bi bine ne plătiţi, sa sau u  stăpâni pâni at atât ât de buni buni şi de drăguţi ca ca dum dumne neav avoa oast strră. Au Au tr trăit ca la pa pala lat. t. Şi  acum, acu m, când când av avem em necaz necazuri uri,, să plece? plece? Aşa Aşa ceva.. ceva.... e dezg dezgust ustător, tor, asta asta e! Domn Do mnişo işoar ara a Tr Trel elaw awny ny fu fu foar foarte te dr drăguţă cu e ea a şi îi llin inişt iştii demn demnit itat atea ea  rănită, aş aşa că femeia părăsi îîn ncăperea ceva mai p pu uţin rre evoltată împotriva  nerecuno nere cunosc scătorilor. torilor. La înapoier înapoiere, e, starea starea ei de spirit era cu totul totul alta când   îşi întreb întrebă stăpâna dacă îi perm permitea itea să angajeze angajeze alt perso personal nal sau, sau, o oricum ricum,,  să încerce s-o facă. — Pe Pentr ntru că, şşti tiţi, dom domni nişo şoar ară, ccân ând d spa spaim ima a a pătru truns odată prin printtre  servito ser vitori, ri, e ch chiar iar impos imposibil ibil ss-o -o mai mai dai a afar fară. Ser Servit vitori oriii se angaje angajeaz ază, dar ttot ot  aşa aş a de repe repede de şşii pl plea eaccă. N-are rost să-i reţii. Pur şi simp simplu lu ei n nu u ma maii stau stau;;  sau, cch hia iarr dac dacă rămân lu luna de de pr preaviz aviz,, îţi fa fac o v via iaţă de-ţi vine vine în ffie ieca care re  ceas să regreţi că i-ai păstrat. strat. Fem Femeile eile sunt sunt d destu estull de rele, nişte  neru ne ruşin şinat ate; e; dar dar şi bărba rbaţii. ii..., .., ăştia ştia-s şi mai şi!

 

În glasul domnişoarei Trelawny nu se ghicea nici îngrijorare, nici indignare na re câ când nd răsp spun unse se:: — Cre Cred, d, doam doamn nă Gran Grant, t, că ar treb trebui ui să ne desc descur urccăm mai mai cu curâ rând nd cu  cei pe pe care care îi avem avem.. Cât este este tat tata a bolna bolnav v n-o să mai mai ave avem m lu lume me în casă,  aşa că vor avea avea doar doar ttrei rei p pers ersoan oane e de se servi rvit. t. Da Daccă, totuşi, totuşi, ccei ei car care e dor doresc esc  să rămână nu ssu unt d de estui, atunci o să găsesc at atâ ţia cât v vo or fi fi n ne ecesari, ca  să le de dea a o mână de aj aju utor tor lla a luc lucru ru.. Nu Nu cred cred că va fi gre reu u să găsim câte câteva va  fete; poate poate cât câteva eva pe ca care re le cunoşti cunoşti dumneata. dumneata. Şi nu u uita ita că cele pe car care e  le angajezi angajezi şi care sunt sunt po potrivite trivite şi vor vor să stea, vor vor primi de azi azi înaint înainte e  leafa lea fa pe car care e o prime primesc sc şi ccele ele care care a au u răma mas. s. Şi sigu sigur, r, doamn doamnă Gra Grant, nt, e de  la sine sine înţeles eles că, de deşi şi n nu u te con consid sider er în în nici nici u un n caz caz ca făcâ când nd par parte te d din in  rândull servitorilor rându servitorilor,, regula ssalariulu alariuluii dublu se referă şi la dumneata. dumneata. Când Cân d termi termin nă îi întins întinse e frumo frumoasa asa-i mână, pe care are ceala alaltă o luă, o duse la buz buze e şi o săru ruttă impr impres esio iona nattă, cu liber liberta tate tea a pe ca care re o fe feme meie ie mai mai îîn n  vârstă şi-o ia faţă de una una tân tânără. Nu put ute eam de deccât să adm dmir ir ge gene nero rozi zita tate tea a  cu care îşi îşi trata se servitor rvitorii. ii. Îmi revine revine în minte minte remarca remarca mu murmur rmurat ată de  doam do amna na Gra rant nt în tim timp cce e părăsea sea îîn ncăpe pere rea: a: — NuNu-ii de de m mir irar are e că e un un pal palat at de re rege ge,, cân când d ssttăpâ pâna na e o pr prin inţesă! "O prinţesă!" Aşa era. Ideea părea că mă satis atisfa facce; şi-mi readucea în mint mi nte e clip clipa a ace aceea ea minu minuna nattă când când am zări ritt-o la balul din Belgrave Square. O re regi gin nă! Îna Înalt ltă, ssub ubţir ire, e, ferm fermec ecătoar toare, e, cu trup trupul ul leg legăna natt şşii u und ndui uito tor, r, ca  tulpina tulpin a unui cr crin, in, sau cca a o floare de lotus. lotus. Purta Purta o ro rochie chie uşo uşoar ară, dintr-un mater ma terial ial negru negru,, discret discret,, cu ape ape aur aurii.. ii.... Ca podoa podoab bă avea avea în păr o biju bijuter terie ie  egip eg ipte tean ană, u un nd dis iscc m mic icu uţ din din cri crist stal, al, aşeza aşezatt înt între re do dou uă arip aripio ioar are e tăiate iate îîn n  la lapi piss-la lazu zuli li.. LLa a înc înche heie ietu tura ra mâi âini niii pur purta ta o brăţară cu o lucr lucrătu turră ve vech che, e,  având form forma a a două aripi întinse, întinse, cizelate cizelate în au aur, r, cu pen penele ele din pietre pietre  scum sc umpe pe în ma maii mult multe e culo culori ri.. C Cu u ttoa oattă at atit itud udine inea ae eii ccon onde desc scen ende dent ntă faţă de  mine când când i-am fo fost st prez prezentat entat,, în clipa ace aceea ea mă teme temeam am de ea. De-abia mai târziu, la picnicul de la râu, când mi-am dat seama de firea ei duioas ă  şi bl blân ând dă, ffric rica am mea ea s-a schimbat în altceva. Rămase ase ccât âtva va ttim imp p să-şi -şi fa faccă une unele n no ote şi îns însemnări. ri. A Apo poi, i, lăsâ sân ndu-le deopar deo parte, te, trim trimise ise dup după servit servitori ori.. M-am -am g gân ândi ditt că era era mai mai b bin ine e să st ste ea ssin ingurră de vorb gu vorbă cu ei, ei, aşa aşa că am ie ieşi şit. t. Când Când am ve veni nitt îna înapo poi, i, am văzu zutt urm urme e  de lacrimi în ochii ei. Următoa toarea rea etap etapă în care care am juc jucat at şi eu eu un rol rol fu şi ma maii stâ stânje njenito nitoare are  şi infini infinitt mai mai durero dureroas asă. Târ Târziu ziu dup după-ami -amiaz ază, sser erge gent ntul ul Daw Daw intr intră în bir birou oull  unde un de mă af afla lam m. Dup După ce în înch chis ise e ccu ug gri rijjă uşa, uşa, pr priv ivin ind d în în jjur ur ca să se încr încre edinţeze eram m lsing singuri ,treb veni ve ni aproape deeimine. msine. — Ce Cceă est eera ste? e? l-am amuri, în într ebat at..apro Vădape că vr vrei ă-mi spui ceva între patru ochi. — Exac Exact, t, dom domnu nule le!! Pot Pot să vă vorb vorbes escc ab abso solu lutt con confid fiden enţial? ial? — Sigur Sigur că da. ÎÎn n tot tot ce se ref refer eră la b binel inele e şi spre spre folo folosul sul d dom omniş nişoar oarei ei   Trelawny  Trela wny — şi fireşte fireşte al domn domnului ului Trelaw Trelawny ny — poţi vorbi vorbi cinst cinstit it şi pe faţă.  Cred Cr ed că şi cu cu şi dum dumnea neata ta v vrem rem să-i ajut ajutăm din ttoat oate e put puteri erile le noast noastre. re. El ezi ezittă înain înainte te de de a vorb vorbi: i: — Dumn Dumnea eavo voas astr tră şti ştiţi desi desigu gurr că eu a am m o înd îndat ator orire ire de îînd ndep eplin linit; it; şi  cred că mă cunoaşteţi destul ca să fiţi convins că am să mi-o îndeplinesc. Eu su sunt nt un poli poliţis istt — u un n det detec ecti tiv; v; şi e de dato datori ria am mea ea să aflu aflu,, fără team teamă  sau părtinire rtinire faţă de nimeni, nimeni, faptele faptele car care e cons constitu tituie ie un un ccaz. az. Şi v vrea reau, u, m mai ai  al ales es,, să vo vorb rbes escc ssin ingu gurr cu cu dum dumne neav avoa oast strră, ccu u to toată încr încred eder erea ea,, d dac acă se  poate, fără nici ici o obli lig gaţie unul faţa de celălalt lalt — decât a mea faţă de  Scotland Yard. — Sig Sigur ur că da da!! ssig igur ur că da da!! a am m răspun spunss eu eu în în m mod od mecan ecanic ic,, sim simţind, ind,  nu ştiu ştiu de cce, e, cu cum m mi mi se strâng strânge e in inima ima.. Poţi fi fo foart arte e de desch schis is faţă de m mine ine..   Te asigur asigur de to toat ată discre discreţia. — Mu Mulţumesc, domnule le.. Conside ider că ceea ce am să vă spun veţi păstra pent pentru ru d dum umnea neavoa voastr stră — nu v va a afla nim nimeni eni.. Nici măcar d dom omnişo nişoara ara 

 

 Trelawny, şi nici chiar  Trelawny, chiar domnul domnul Trela Trelawny, wny, când se va face b bine. ine. — Bin Bineî eîn nţeles eles,, d dac acă as asta ta este ste con condi diţia, ia, răsp spun unse seii eu eu p pu uţin ca cam m rig rigid id.. Omul surprinse schimbarea din tonul şi din atitudinea mea, şi continuă sub formă de scuză: — Ie Iertaţi-mă, dom domnu nule, le, însă ab abor ordâ dând nd cu du dumn mnea eavo voas astr tră ac aces estt sub subiiect, ec t, eu eu îm îmii dep depăşesc şesc oar oarec ecum um înd îndat ator orir irile ile.. Pe dum dumne neav avoa oast strră vă cu cuno nosc sc to totu tuşi şi de mult. mult. Şi sim simtt că mă pot pot îînc ncre rede de în dumn dumnea eavo voas astr tră. Nu Nu-i vorba de cuvânt cuv ântul ul d dum umnea neavoa voastr stră, domn domnule ule,, asta asta e în reg regul ulă, ci de discre discreţia d dum umneavoastră. Mă în încclina inai. — Con Conti tinu nuă! zzis isei ei.. Iar el începu imediat. — Mă ocup ocup de cazu cazull ăsta, sta, domn domnule ule,, şi a înce începu putt să mi se învâ învârt rtă capul; dar dar nu pot vedea vedea nici o soluţie logică în el. ÎÎn n mo momen mentul tul când când au avut  loc cele cele dou două tentat tentative ive,, apa aparen rentt n-a intrai intrai nime nimeni ni în cas casă; şi, de desig sigur, ur, ni nimeni me ni n n-a -a iieş eşit. it. Ce vă iz izbe beşte şte în ttoa oattă trea treaba ba asta asta?? — Că ac acel el cine cineva va — sau sau ceva ceva — se se găsea sea chi chiar ar în ca cassă, răsp spun unse seii eu, eu,  zâmbind fără să vreau. — Exact asta cred şi eu, zise el vizibil uşurat. Foarte bine. Şi cine poate fi acel cineva? — Am spus "cinev "cineva a sau ceva", ceva", răspunsei spunsei eu. eu. — Hai să zicem ""cineva cineva", ", domnule domnule Ross. Ross. Pisica Pisica aia, oric oricât ât poat poate e ea să  zgâr zg ârie ie sau sau să mu muşt şte, e, n-a putut să-i dea dea jo joss din din pa patt p pe e bătrân trân şi nici nici să încerce să-i scoată de pe mână brăţara cu cheiţă. Lucruri de-astea merg foarte foar te bin bine e în cărţi, unde unde detectivu detectivull amator, amator, care care le ştie d de em mai ai înain înainte te pe  to toat ate, e, le le ar aran anje jeaz ază în aşa aşa ffel el înc încât ât să se potr potrive iveas asccă cu tteo eori ria. a. Dar Dar lla a  Scotland Scot land Yard, Yard, unde unde oamenii oamenii nu ssunt unt chiar chiar toţi nişte idioţi, noi soc socotim, otim, în  gene ge nera ral, l, că ac acol olo o und unde e sse e com comite ite o ccrim rimă, sau sau are are loc loc o tten enta tati tiv vă, n nu u  obiectele, ci oamenii stau la originea lor. — Atunci Atunci să zic zicem em "o "oam amenii enii", ", serge sergent. nt. — Noi vorbim de "cineva", domnule. — Bin Bine e, să fi fie e cineva. — Nu v-a v-a surpr surprins ins,, domnul domnule, e, că de fi fieca ecare re da dattă, în fie fiecar care e din cele cele trei trei  cazuri, când a avut loc sau s-a încercat un atac, a existat mereu aceeaşi pers pe rsoa oan nă ca care re a fost fost prim prima a de faţă, şi pri prima ma ca care re a da datt al alar arma ma?? — Să mă gând gândes escc. Cre Cred d că la prim primul ul atac atac alar alarma ma a d dat at-o domnişoara  Trelawny.  Trela wny. La al doilea am fo fost st de faţă eu, deşi deşi dormeam dormeam,, şi, de asem asemeni, eni,  sora re Kee Kennedy nnedy. Cândata. m-am deştep tat, camer eră erau mrelawny ai multe persoan print printre ele le şi dumne d. umneata. Amdeşteptat, reţinut căînşicam do domnişo mnişoara ara Trelaw Tmai ny aper fostsoane; cu e; o-  cazia caz ia asta asta aco acolo, lo, înaint înaintea ea dumit dumitale. ale. LLa a ultima ultima în încer cercar care e eu mă găsea seam m în  camerră, când d came domn omnişoara işoara Trelaw Trelawny ny a leşin leşinat. at. Am scos-o afar afară şi am reve revenit. La înapoiere am intrat primul, iar dumneata veneai imediat în spatele meu. Sergen Ser gentul tul Daw reflec reflecttă un mome moment nt înaint înainte e de a răspu spunde nde:: — Dânsa Dânsa a ffost ost pre prezen zenttă, sau pri prima, ma, în ca came merră, în to toate ate o ocaz caziile iile;; da darr  vătămări corp corpo orale rale au avut avut lo locc n num umai ai în înttâia âia şşii a do dou ua oar oară. Aluz Al uzia ia era era una una singu singurră, as asup upra ra căreia reia e eu, u, ca av avoc ocat at,, nu mă pu pute team am   înşela.. M-am gând  înşela gândit it că cel m mai ai bun lucru de făcut e era ra să ies îna înaintea intea ei la   jumătatea drumului. drumului. A Am m ştiut ştiut înto întotdeau tdeauna na că cel ma maii bun ssistem istem de a întâ tâmp mpin ina aoa alu luzi zie e este este să o o obli bligi gi să se tra trans nsfo form rme e în de decl clar ara aţie. — Vre Vreii să spui, pui, în înttreba rebaii e eu, u, că de fi fiec ecar are e dată cân când a fo fost st vătămat cineva, nev a, fa faptu ptull că domnişo domnişoara ara Trel Trelawn awny y a fost fost prima prima ccare are să des desco coper pere e asta asta  dove do vede deşt şte e că ea ar fi ccom omis is sau sau că ar fi ffos ostt într într-un fel oarecare ames am este teca cattă în tten enta tati tiv vă, ca şşii în des desco cope perir rirea ea e ei? i? — Nu risc risc să fiu at atât ât de cate catego goric ric;; d dar ar bănu nuiel ielile ile me mele le mă co cond nduc uc aici.. aici.. Sergentul Daw era un om de curaj, care nu se da înapoi de la nici o

 

conclu ncluzi zie e lo log gică în leg legătură cu fap faptele tele.. Câtva tim imp p rămaserăm amândoi tăcuţi. Temeri înc începuseră să mi se  strâng str ângă în sufle suflet. t. N Nu u îndoi îndoieli eli în privin privinţa domn domnişoa işoarei rei Trel Trelaw awny ny sau sau a acţiunilo un ilorr sale sale;; ccii team teama a că asem asemen enea ea acţiu iuni ni a arr p put utea ea fi rău înţeles elese. e. Und Undev eva a  exis ex ista ta,, în în m mo od ccla lar, r, un mis iste ter; r; şi dac dacă nu av avea ea să se găseas seasccă nici nici o  solu sol uţie, bănuiala nuiala ar fi căzut pe cineva cineva.. În aseme asemenea nea caz cazuri uri pre presup supune unerile rile  majorităţii ad adoptă obligatoriu lilinia de de minimă rezistenţă; şi şi da dacă s-ar fi putut doved dovedii că moartea moartea do domnulu mnuluii Trelawny Trelawny ar fi fost fost de folo foloss cuiva, în ccaz az  că asta s-ar fi întâmplat, întâmplat, atu atunci nci oricui oricui i-ar fi venit greu în faţa faptelo faptelorr să-şi pro robe beze ze ne nev vino inovăţia ia.. M-am văzut fără voie pus în situaţia de a admite că o  at atit itud udin ine e def defer eren enttă este este ce cea a mai mai po potriv trivit ită pent pentru ru un apărăto tor, r, cât cât înc încă  planull unei planu unei puneri puneri sub urmărire n nu u a fost fost aplicat. aplicat. N-ar fi fost cazul ca eu, în aces ac estt m mom omen ent, t, să mă apuc apuc să com comba batt n niş işte te teor teorii ii pe pe ccar are e lle e-ar putea emite un detectiv. Puteam s-o ajut mai bine pe domnişoara Trelawny ascultând şi  înţelegân gând. d. C Când ând avea avea să vină timpul timpul pent pentru ru ccom ombat batere erea a şi sp spulb ulbera erarea rea  te teor oriil iilor or,, av avea eam m de desi sigu gurr să folo folose sesc sc toa toattă ardo ardoar area ea m mea ea d de e lupt luptăto torr şi  toate toa te ar arme mele le afl aflate ate la la îndem îndemân ână. — Sig Sigu ur că ai să-ţi ffac acii dat dato ori ria, a, ştiu ştiu,, zis zise ei eu, eu, şi fără team teamă. Ce Ce ccal ale e iin nten te nţio ion nezi ezi să folo folose seşt şti? i? — Pân Până acum acum nu ştiu, ştiu, domn domnule ule.. Ved Vede eţi, la or ora a act actua uallă n-am nici măcar o bănuială. Dacă oricine mi-ar spune că această tânără şi gingaşă lady  este es te a ame mest stec ecat ată în încu încurc rcătura tura a ast sta, a, a aşş zice zice că e ne nebu bun; n; dar dar sun suntt obli obliga gatt  să urm urmăresc resc pro propr priil iile e mele mele ccon onclu cluzii zii.. Şt Ştiu iu bine bine că au exis exista tatt ca cazu zuri ri cân când d  persoa per soane ne m mai ai pre presus sus d de e oric orice e bănuial nuială au fost fost do doved vedite ite vinov vinovate ate,, în vre vreme me  ce o curte întreag întreagă — cu excep excepţia pro procuro curorului rului care care ccunoşt unoştea ea faptele faptele şi a   judecăto toru rulu luii cca are era în înv văţat să aşte aştept pte e — s-ar fi pron pronun unţat pentr pentru u  nevinovăţie. Pentru nimic în lume n-aş -aş n ne edre dreptăţi o as astf tfel el de doam doamn nă; mai mai  ales les ccân ând d văd că ar are e de de ssup upo ortat rtat o at atât de cr crud udă povar vară. Ş Şii pu puteţi fi sigur igur  că n-aş spune spune nic nicii un cuvânt cuvânt care care să determine determine p pe e cineva cineva să-i aducă o  asemenea asem enea învinuire. învinuire. De aceea aceea vă vorbesc vorbesc în mod confiden confidenţial, ca de la  bărbat la bărba bat. t. D Dum umne neav avoa oast strră sunt sunte eţi un expe expert rt îîn n găsi sire rea a dove dovezil zilor or;;  este est e profes profesiun iunea ea dumne dumneavo avoast astrră. Dovezi Dovezile le mele mele se lilimit miteaz ează doa doarr la  bănuieli, cceea eea ce num numim im noi do dovezi vezi — şi care, la u urma rma ur urmelo melor, r, nu sunt sunt  decât o evidenţă ex parte. Dum Dumnea neavoa voastr stră o cun cunoaş oaşte teţi p pe ed dom omnişo nişoara ara   Trelawny  Trela wny m mai ai bine decât mine; şi, deşi eu stau stau aic aicii de ve veghe ghe în camera camera boln bo lnav avul ului ui şşii mă po pott m miş işca ca oriu oriund nde e vre vreau au prin prin cas casă, şi înăun untr tru u şi şi af afar ară, n nu u  am acel acelea eaşi şi p po osi sibi bili littăţi ca ca dum dumnea neavoa voastr stră de a o cu cunoa noaşte şte;; pe ea, ea, sau  ă of viaţreper a ei, re resurs sursele ei;rsau orice orice altc car care e -mi i poat po atva ofer i un punc nctt  de rep er sau asu asupra pra acţele iunilor iunilo sale. Da Dacaltceva ă aşeva în înce cerc rca a ssă ă-m aflu aflu ce ceva deeri la ea ea,,pu i-aş trez trezii înda îndattă bănuie nuieli lile le.. Şi atun atunci ci,, d dac acă ar fi v vin inov ovat ată, a aşş p pie ierd rde e ori orice ce  possib po ibil ilit itat ate ed de e a obţin ine e o prob robă ese sen nţia iallă; fii fiind ndccă ar găsi uşo şorr un un mijlo ijlocc d de e  aa-mi mi sp spul ulbe bera ra do dova vada da.. ÎÎns nsă, dac dacă e n nev eviino nova vattă, ccum um şi sp sper er să fie, fie, ar fi o  crud rudă gre reşe şeal ală din part parte ea m mea ea s-o acuz. Din punctul meu de vedere am  întorss problem  întor problema a pe ttoate oate feţele, mai mai înain înainte te să discu discutt cu dumne dumneavoas avoastr tră; şi  dacă mi-am per permi miss pr prea ea m mult ultă libe liberta rtate, te, domnu domnule, le, a aşş fi cu a adev devărat  mâhnit. — Nic Nicii vo vorbă, Daw Daw,, răspun spunse seii eu eu cu căldu ldură, pe pent ntrru că cin cinst ste ea, cu cura ra jul şi chib chibzu zuin inţa aces acestu tuii om om impu impune neau au resp respec ect. t. Mă bucu bucurr că mi-ai vorbit atât de des desch chis. is. Amâ Amând ndoi oi dor dorim im să afl aflăm ad adev evăru rul; l; şi ssun untt atât atâtea ea lu lucr crur urii stran stranii ii   în întâmpla întâmplarea rea a asta sta — atât atât de de str stranii, anii, că depăşesc orice orice realitat realitate e — înc încât ât a  nazu na zuri ri spr spre e ade adev văr est este eu uni nica ca şan şanssă de a lim limpe pezi zi ccev eva a în ultim ultimă instanţă —  indiferent care sunt vederile noastre sau care e în final obiectivul de atins. Serrgen Se gentu tull păru mulţumit umit ccâ ând co cont ntin inu uă: — De De a acceea eea m mii-am am zis că, dac dacă şi dum dumne nea avo voas asttră cre rede deţi că ar mai fi  cinev ineva a ca care să gân ânde deas asccă la fel, fel, aţi put pute ea să st strâ rân ngeţi înc încet et,, încet, probe; sau, în orice orice caz caz,, să ajunge ajungeţi la o convin convingere gere p pro ro sa sau u co contra. ntra. Ş Şii atunci atunci o să 

 

tragem şi noi tragem noi une unele le conclu concluzii; zii; o oricu ricum, m, o să epu epuiz izăm astfe astfell to toate ate şanse şansele le  posi po sibi bile le de a ne ne ver verifi ifica ca,, sau sau de a sus susţin ine e o bănu nuial ială. D Dup upă acee aceea av va a ttre rebu buii  să... Exact în aceeaş aceeaşii clipă se deschise deschise uşa şi do domnişo mnişoara ara Trelawn Trelawny y intră  brusc bru sc în în came camerră. Când Când ne ne văzu se retras retrase e imedi imediat, at, zicând zicând:: — O, O, ie iert rta aţi-mă! Nu Nu ştia ştiam m că sunteţi aic aici, i, şi că aveţi d de e discutat. at. În tim timp p cce e cu mă ri ridic dicam am,, ea er era a gat gata a să plec plece. e. — Vă ro rog g să in intr tra aţi, zi zise seii cu cu;; serg sergen entu tull Da Daw w şi ccu u mine mine dis discu cuta tam m doa doarr  cazul. Pe când când ea şov şovăia ia,, a ap păru do doam amna na Gran Grant, t, an anun unţând, ând, de cum cum int intrră în  cameră: — A venit venit do docto ctorul rul W Winc inches hester ter,, domn domnişoa işoarră, şi între întreab abă de du dumn mnea eavoastră. M-am Mam supu supuss pr priv ivir irii ii dom domni nişo şoar arei ei Tre Trela lawn wny y şi am am părăsi sitt împr împreu eun nă încăperea. După ce do docto ctorul rul îş îşii sfâr sfârşi şi ex exam amenu enull medic medical, al, ne ne spu spuse se că aparen aparentt nu  exist ista n nic icii o schimb imbare re.. Şi Şi ad adăugă că, tto otuşi şi,, d da acă se p pu utea, vroia să rămână în casă la noapte apte.. D Do omni nişo şoar ara a Tre Trela law wny sse e ar arătă bu buccuro uroasă, şşii tri trim mis ise e  vorb vo rbă do doam amne neii Gr Gran antt să-i preg pregăteas teasccă o ccam amer eră. Mai Mai târz târziu iu,, în în ttim impu pull zil zilei ei,,  când câ nd se se în întâ tâmp mpllă să rămân mân si sing ngur ur ccu u doct doctor orul ul e ell îm îmii sp spus use e pe ne neaşt aştep epta tate te:: — Am ar aran anjat jat să stau stau ai aici ci la la noa noapt pte e pe pent ntru ru că vr vrea eau u să av avem em o d disc iscu uţie. Şi, Şi, cum cum dor dores escc cca a ea să aibă lo locc într între e patr patru uo och chi, i, m-am gândit că  modul care are o să dea cel m ma ai pu puţin de bănuit este să fum fumăm îm împ preună o  ţigară, seara târziu, atunci când domnişoara Trelawny va fi de veghe lângă  tatăl său. Am păstra stratt dec decii ara aranj njam amen entu tull făcut, cut, ca, ca, ori ori Marga argare ret, t, or orii eu eu să rămânem to toat ată noapte noaptea a de veg veghe, he, urmând urmând ca la p prim rimele ele ore ale dim dimine ineţii să fim   împreun  împre ună în camera camera bo bolnavu lnavului. lui. Eram Eram îngrijora îngrijorat, t, fiind fiindccă ştiam, din dis discu cuţia  avut av ută cu de dete tect ctiv ivul ul,, că aces acesta ta in inte ten nţio iona na să vegh veghez eze e şşii el îîn n ssec ecre ret, t, şi şi că  avea ave a să fie to tott timpul timpul fo foart arte e atent. atent. Ziua Ziu a tre trecu cu fără evenim eveniment ente. e. Do Domni mnişoa şoara ra Tr Trela elawn wny y dormi dormi în în tim timpul pul d du upă-am -amiez iezii; ii; apoi apoi se duse duse s-o sch schimb imbe e pe ssor oră. Doam Doamna na Grant Grant răma mase se cu ea,  sergentul serg entul Daw Daw fiind d de e gardă în corid coridor. or. Doctorul Doctorul Winches Winchester ter şi cu mine mine  ne-a ne -am m luat luat cafe cafeau aua a în bibl biblio iote teccă. Dup După ce ne apri aprins nser erăm ţigările rile,, e ell m mii sse e  adre dresă înc încet et:: — Ac Acum, um, că am rămas sin ingu guri ri,, aş aş vre vrea a să stăm îîn n mo mod cco onfid nfiden enţial ial d de e  vorb vo rbă. Sun Sunte tem ma amâ mând ndoi oi le lega gaţi d de ea ace celaş laşii sec secre ret; t; deoc deocam amda dattă ce cell puţin,  nu? — Sig Sigur ur că da da!! răsp spun unse sei, i, ccu u ini inim ma str strân ânssă, gân gândi dind ndu u-mă la conv nver erssaţia avut avută în a acee ceeaşi aşi dimine diminea aţa cu cu sserg ergent entul ul D Daw aw şi lla a ttem emeril erile e răscolito scolitoare are  şi chinu chinuito itoare are pe pe ca care re le sim simţeam în su sufle flet. t. E Ell con contin tinu uă: — Cazul Cazul acest acesta a est este e suficie suficient nt cca a să pună la încer încercar care e echili echilibru brull mintal mintal  al tutu tuturor ror câţi sunte suntem m am amest esteca ecaţi în el. el. Cu Cu câ câtt mă gân gândes descc mai mai mult mult lla a asta, cu cu atât atât îmi îmi pare că devin mai nebun nebun;; şi a ambele mbele forţe, fiecare fiecare d din in ce în  ce mai pu pute tern rnic ică, p par ar să trag tragă tot tot m mai ai tare tare în di dire reccţii op opus use. e. — Care Care a amb mbele ele forţe? El se se u uit ită cu a ate ten nţie lla a min mine, e, mai mai înain înainte te de de a răsp spun unde de.. Oc Ochi hiii do doct cto orului Winchester Winchester er erau, au, în astfel astfel de momente, momente, în stare să le deco deconcerte ncerteze. ze. Aşa  s-ar fi întâmp întâmplat lat şi cu mine, mine, dacă aş fi avut u un n rol personal personal în aceast această   întâmplare,  întâm plare, altul decât cel al in intere teresului sului m meu eu pentru pentru domnişoara domnişoara Trelaw Trelawny. ny. Dar cum cum lucru lucrurile rile n nu u stătea teau u aşa, m mii-am -am păst stra ratt cal calmu mul. l. ÎÎn na ace ceas asttă pr prob oblemă eu nu eram eram d decâ ecâtt un av avoc ocat; at; în într tr-un fel, un amicus curiae, iar în altul, avea av eam md do oar un rol rol d de ea ap părător. tor. Şi ap apo oi, gând gândul ul că în minte intea aa ace cest stui ui bărb rbat at  in inte teli lige gent nt se născus scuse e ide ideea ea exis existe ten nţei un uno or fo forţe, do dou uă la nu num măr, la fel fel d de e  puternice, pute rnice, şi opu opuse, se, con constituia stituia pentru pentru mine mine ceva care înl înlătura or orice ice îngrijorare rare leg legal ală de eve event ntua ualit litat atea ea unu unuii nou nou at atac ac,, Când Când îînc ncep epu u să vorb vorbea easc scă, pe 

 

faţa do docto ctorulu ruluii pl plute utea a un zâmbet zâmbet de nepătru truns; ns; acesta acesta făcu ttotu otuşi şi loc loc un unui ui  aerr gr ae grav av cân când d el co cont ntinu inuă: — Două forţe: Realul Realul şi Im Imagina aginarul! rul! Primul Primul cu cuprind prinde e to totul: tul: atacu atacuri, ri, ten tentative tat ive de jaf jaf şi cr crim imă, amn amnezi ezii, i, catale catalepsie psie pro provoc vocat ată, ace aceast asta a condu conducân cându-n du -ne e fie la ssug uges esti tie e şi hip hipno notis tism m crim crimin inal, al, fie fie la o fo form rmă si simp mpllă de o otr trăvire, vire,  necl ne clas asif ific icat ată în înccă de toxi toxico colo logi gia a no noast astră. ÎÎn n ce cellălalt lalt,, sse e afl află în acţiune iune nişt nişte e  influe inf luen nţe de care care nu sse e vo vorbe rbeşte şte nic nicăieri, ieri, în nic nicii o carte carte,, cel cel puţin, ccuno unoscu scută de mine mine — în afara afara pagin paginilor ilor de de roman. roman. N-am -am simţit în via viaţa mea mea,, p pân ână  acum,, cât de p acum puter uternic nic c adev adevărul cuvintelo cuvintelorr lui Hamlet: Hamlet: "Existtă în ce "Exis cerr şi pe pământ mânt ma maii mult multe e luc lucru ruri ri Deccât vis De visează toat toată filo filoso sofi fia a noas noasttră." Hai să luăm m Hai mai ai în întâ tâii ""Re Real alul ul". ". Avem vem a aic icii u un n bărbat rbat,, la la e ell a aca cassă, în în m mij ijlocul loc ul alor alor săi; o mu multit ltitudi udine ne de serv servito itori ri de difer diferite ite ccate atego gorii, rii, în toat toată casa, care exclud posibilitatea unui atentat organizat din partea personalului. Omul Om ul est este e bog bogat, at, cult, cult, inte intelige ligent. nt. Dup După fizion fizionom omie, ie, nu exis existtă nici o îîndo ndoial ială  că e un bărbat rbat cu o v vo oinţţă ă de fie fier şi şi un un sco scop pre preccis în viaţă, F Fii iicca llu ui — singurul copil, il, înţele leg g, o fată tânără, frumoasă şi intelig ligentă — ocupă camera  alătur urat ată cele celeii a tat tatălu lui. i. Apare parent nt,, nu ex exis isttă nici nici un motiv tiv să te aşte aştep pţi la la  vreun vre un atac atac ssau au p pert erturb urbări de de nici nici un un fel; fel; şi nici nici po posib sibilit ilităţi re reale ale pen pentru tru oricine ine di din na afa farră să le com omit ită. Ş Şii tto otuş uşi, i, în pli lin nă noapt apte s-a comis un atac bruta tall şi fără mi millă. De Desc scop oper erire irea a lui lui a a avu vutt lo locc repe repede de;; a a avu vutt lo locc cu repe repezic ziciu iunea cu care, care, în aseme asemene nea a caz cazuri uri,, în gener general, al, se se co const nstat ată că fap faptul tul n nu u c un  lucru luc ru întâ întâmp mpllător tor,, ci unul unul inten intenţionat, ionat, preme premedit ditat. at. E clar clar că atacat atacator orul ul sau sau  atacatorii atac atorii au fost deranja deranjaţi înainte înainte de a-şi termi termina na to toat ată tre treaba aba,, ind indifer iferent ent  de scopu scopull pe car care e l-au u urm rmărit rit.. Şi totuşi, totuşi, n nu u exi exist stă nic nicii o posibil posibilitat itate e pen pentru tru  ei să fu fug gă din din cas casă; u urm rme, e, ni nici ci una una;; n nic icii u un n obi obiec ectt der deran anja jat; t; nici nici o u uşşă sau sau  fere fereas astr tră de desc schi hissă; nic nicii un zgom zgomot ot.. A Abs bso olu lutt nim nimic ic ccar are e să ne spun spună ci cine ne a  putut comit comite e atacul, atacul, sau chia chiarr că un atac a fost fost comis; comis; numai numai victima şi  lu lucr crur uril ile e din din jur, jur, fără ni nici ci o le leg gătu turră cu fa fapt pta. a. În no noap apte tea au urm rmăto toar are e are are lloc oc  o înce încerc rcar are e asem asemănătoar toare, e, d deş eşii casa casa est este e pl plin ină de o oam amen enii tr treji eji;; şi d deş eşii stau stau  de vegh veghe e în ca came merră şi în în juru jurull ei un un det detec ectiv tiv,, o ssor oră calif calific icat ată, un pr priet ieten en  bun şi chiar fiica victimei. Sora cade în stare de catalepsie, iar prietenul de veghe, vegh e, deşi p proteja rotejatt de o masc mască de gaz gaze, e, cade şi el într-un somn adânc. Chiar şi detectiv detectivul ul este este cuprins cuprins de un un fel de ame ameţeală, înc încât ât trage trage ccu u pis pisto tolu lull în odaia odaia boln bolnav avul ului ui şi şi nici nici nu nu poa poate te măca carr să spun spună în ce a cr crez ezut ut că  trage. tra ge.entul Num Numai ai m masc asca dumital dumitale pare parei. sCăăfie sing singuru urull nu lucru lucţru care să secapul le lege ge ca de  elem elementul "Real" alaîntregii întreg ii afacer aefaceri. dumneata dum neata i-aicare pierdut ceilal cei lalţi — efectu efectull în asem asemene enea a ca cazz fii fiind nd p prop ropor orţional ional cu cu tim timpul pul cât a răma mass  fiecare fiec are în cam camer eră — duc duce e la pro probab babilit ilitate atea a că, oricare oricare a arr fi fo fost st ei, a agen gentul tul  care car e a provoc provocat at am ame eţeala eala n-a fost fost u unul nul h hipno ipnotic. tic. Dar, Dar, iar, există un lucru lucru  contradict cont radictoriu. oriu. Do Domnişo mnişoara ara Trel Trelawny awny,, care a stat în camer cameră mai mult decât decât  oricare orica re din du dumnea mneavoas voastr tră — deoare deoarece ce ea a intrat intrat şi a ieşit to tott timpul şi a  participat partic ipat d de e asem asemenea enea şşii la veghea veghea permanent permanentă — nu părea să fie d de eloc  af afec ecta tattă. Ast Asta a dove dovede deşt şte e că acea aceast stă for forţă, o ori rica care re ar fi ea ea,, în în ge gene nera rall o  ocole oc oleşte şte — do doar ar dac dacă, evid evident ent,, domnişo domnişoara ara Trel Trelaw awny ny nu a fost fost d depr eprins insă cu  ea. Dacă s-ar dove dovedi di că forţa ace aceast asta a este este ceva ceva ce provine provine de de la vreun vreuna a din  curio cu riozit zităţile eg egipt ipten ene, e, ar ma maii ffii o expli explica caţie ie.. Numa Numaii că, în ac aces estt caz, caz, ne  găsim sim în în fa faţa fapt faptul ului ui că dom domnul nul Trel Trelaw awny ny,, ccar are e a rămas mai m mul ultt d dec ecât ât  noii to no toţi în în ccam amer eră — şşii ccar are, e, în fond fond,, a trăit mai to toat ată via viaţa a aic icii — a fo fost st  af afec ecta tatt mai mai rău d dec ecât ât noi noi toţi. C Ce e fel fel de de iinf nflue luen nţă po poate ate fi a ace ceas asta ta,, ccare are să  provoace astfel de efecte, atât de diferite şi atât de contradictorii? Nu! Cu cât cânt cântăres rescc mai mai mult mult acest acest so soii de d dilem ilemă, cu at atât ât su sunt nt m mai ai ulu uluit. it. E Eii bin bine, e,  chiar dacă s-ar fi întâmplat ca atacul. atacul fizic, asupra domnului  Trelawny  Trela wny să fi fos fostt comis comis de ccineva ineva din cas casă, şi din afara sfere sfereii de 

 

suspic iciu iun ni, ciud iudăţenia stărilor de de buimăceală încă rămâne un m miister. N Nu u e  lu lucr cru u uşor uşor să aduc aducii pe cine cineva în stare de ca catalep talepsie. sie. A Atât tât câ câtt ne d dezv ezvăluie  azi ştiin ştiinţa, nu există nici un un mod mod de a re realiza aliza aşa cceva eva a atunci tunci când o vre vrem m  noi. Esenţa întregii probleme probleme o constituie dom domnişoara nişoara Trelawny, Trelawny, care pare  să nu fie a afec fectat tată de nici nici un un fel fel de forţe, ssau au poa poate te d de e va varia riante nte ale aceleia aceleiaşi şi  fo forrţe în acţiune iune.. E Ea a tre trece ce ne nea ati tins nsă prin prin ttoa oate te,, cu e exc xcep epţia acelu aceluii uşor uşor  semi-leşin. Este foarte curios! Ascu As culta ltam m cu cu inim inima a sstr trân ânssă; p pen entr tru u că, de deşi şi ffel elul ul său d de e a vo vorb rbii nu nu d do ovede ve dea a bănuie nuieli li,, ar argu gume ment ntar are ea sa mă neli nelini nişt ştea ea.. Cu to toat ate e că aluz aluzii iile le făcu cute te  nu ţintea inteau u atâ atâtt de direct ca cele cele ale detectivulu detectivului, i, ele păreau totuşi totuşi s-o singularizeze gular izeze pe do domnişo mnişoara ara Tr Trelaw elawny, ny, mai mai mult decât pe toţi ceilalţi  impl im plica icaţi; şşi, i, ca ca să te si sing ngul ular ariz izez ezii în cadr cadrul ul unu unuii mist mister er,a ,ast sta a îîns nsea eamn mnă să fii  susp su spec ecta tatt pân până la ur urm mă, d dac acă nu ch chia iarr iim media ediat. t. M-am -am g gân ândit dit că e m mai ai b bin ine e  să nu spu spun n nimic nimic.. În aseme asemene nea a ccazu azuri ri tăcerea cerea est este e într într-ade -adev văr de de a aur ur.. Şi Şi  daccă nu sp da spun unea eam mn nim imic ic acum acum,, a ave veam am să am mai puţin de apărat, rat, sa sau ud de e  explicat, sau, mai târziu, de retractat. De aceea, în sinea mea, eram bucur ucuro os că fo forrma sub care îşi argumentase doctorul ideile n-a pretins din partea parte a mea mea nici u un n fel d de e răspuns spuns — cel cel puţin pentru pentru m mome oment. nt. Nici doctorul doctorul  Winc Wi nche hest ster er nu părea rea să se aştep aştepte te lla a vr vreu eun n răsp spun unss — lucr lucru u care care,, at atun unci ci  când mii-a am dat seama de de el, mii-a a făcut pl plăcere, re, fără să şt ştiiu d de e ce. El El tăcu  un ttim imp, p, sprij prijin inin ind du-şi -şi bărbia bia în în p pal alm mă, cu cu pr privir ivire ea rătăcită în gol şşii  sprâncenele încruntate. Ţigara îi agoniza între degete; degete; apa aparent, rent, u uitase itase de  ea. Cu o voc voce e egală, ca şi cum cum ar fi reluat reluat firul firul de ac acolo olo de unde unde îl   întrerupse  între rupsese, se, îşi continu continuă argu gum men enta taţia ia:: — Cea Ceala lalt ltă part parte ead dil ilem emei ei e o trea treab bă cu to totu tull dif difer erit ită; şşii dac dacă am pătrun trunss o da dattă în ea ea,, a atu tunc ncii ttre rebu buie ie să renu renun nţăm la la ori orice ce ca cara ract cter er şt ştii iin nţific ific  sau sa u mat mater eria iall al lu lucr crur uril ilor or.. Mărtur rturis ises escc că pe mine mine mă fasc fascin inea eazză; d deş eşi, i, cu cu  fieca fie care re altă idee, idee, mă trez trezes escc p pur urta tatt de de iima magi gina naţie îînt ntrr-u -un n fel fel care care mă face face  să tr tre esar im ime edi diat at şi să priv prive esc ia iarr cu cu ho hotărâ râre re fap faptele tele în faţă. U Une neo ori mă   întreb  între b dacă forţa sau emana emanaţiile din camera camera bo bolnavu lnavului lui nu mă afect afecteaz ează  câteod cât eodat ată şi pe mine mine la fe fell ca pe ceila ceilallţi —pe de detec tectiv tiv,, de exe exemp mplu. lu. Si Sigur gur  că se poate cca, a, dacă exis isttă ceva d de e natură chimic imică, vr vreun d drrog, să zic ice em,  sub for form mă de va vapo pori, ri, ef efect ectele ele acest acestuia uia să fie cumu cumulati lative. ve. D Dar, ar, a atun tunci, ci, ce să  fie aces acestt ceva ceva car care e pro provoa voaccă un a asem semene enea a efe efect? ct? ÎÎnc ncăperea perea este este,, ştiu, ştiu,  plină de miro miross de mumii; mumii; şi nu e de mir mirare, are, cu atâtea atâtea re relicve licve din m morm orminte, inte,  ca să nu m ma ai vo vorbim de prezen prezenţa mumiei mumiei acelui an animal imal pe ccare are l-a atacat Silv Silvio io.. Ap Apro ropo po,, am să fa facc mâi mâine ne o exp exper erie ien nţă cu el; el; am găsi sitt o mum mumie ie d de e  ă pe ţă pisic isluicdac ca re ev o să-o m âi âine ne dira msei in ine ei ap .te Cân Când a am miesţ-o aici, am af aflu da că care e ad adev rat ratob căţinin inst stin inct ctul uldim rase poa oate supr sudprav avie uiaduc în mo morm rmân ânt t  să  câteva câtev a mii de ani. D Dar ar să revenim revenim la sub subiect. iect. Mirosu Mirosurile rile acestea acestea de mu mumie mie  vin din din prezen prezenţa unor unor substan stanţe şi com combina binaţii d de e ssub ubst stan anţe pe pe car care ep pre reo oţii  egipteni, care au fost învăţaţii şi şi oam oamen enii ii d de e şti ştiin inţă ai a ace celo lorr vre vrem mur uri, i, le le-au găsit it,, du după veacuri de ex expe perie rien nţă, ca fiin fiind d dest destul ul de de pu pute tern rnice ice ca să  opreas opr easccă proces procesul ul natu natural ral al desc descom ompun puneri erii. i. Ca Ca să aju ajungi ngi la o ob bţine inerea rea unu unuii  astfell de rez astfe rezultat ultat e nevoie nevoie de de acţiunea unor agen agenţi puternici; puternici; şi e este ste po posibil sibil  să avem avem de a fac face ea aic icii cu n niş işte sub subst stan anţe sau sau com combi bina naţii rrar are, e, a ale le căro rorr   însuşiri  însuş iri şi pu puteri teri no nou uă, în se seco colul ace acest sta a pr proz ozaic aic,, ne rămâ mân n de neîn neînţeles. eles. Mă   întreb  între b dacă domnişoar domnişoara a Trelawn lawny y are asemene asemenea a cunoştin cunoştinţe, sau cchiar hiar  măca carr ide idei? i? Ş Şti tiu u sig sigur ur do doar ar că o atm atmos osfe ferră ma maii ne nepo potr triv ivit ită, pe pent ntru ru ca cam mera era  unui bolnav, bolnav, nic nicii nu poate poate fi imaginat imaginată; şi admir curaju curajull lui Sir James James Frer Frere e  care refuză să aibă de-a face face cu un caz caz în asem asemene enea a con condi diţii. Instru Instruccţiunile iunile  date de domnul Trelawny fiicei sale şi, din câte mi-ai spus dumneata, grija cu ca care re şi-a şi-a su sussţin inut ut d dor orin inţa, prin prin avoc avocat atul ul său,do u,dove vede desc sc că, în oric orice e ca caz, z, e ell  bănu nuia ia ce ceva va.. Înt Întrr-adevăr, pa pare ap apro roap ape e că se aşte aştept pta a cca a ccev eva a să se   întâmple  întâm ple ... Mă întreb dacă vom putea v vrreodată să afl aflăm taina! ina! Sig igu ur că  hârtiile lui ar putea explica sau sugera câte ceva ... Un lucru greu de

 

abordat; aborda t; dar dar poate poate că trebui trebuie e încerc încercat. at. Star Starea ea în car care e se afl află el ac acum um n nu u  poate poat e ţine la nesfâ nesfârşit; rşit; şi, dacă se va întâmpla întâmpla ceva va,, va av avea ea lloc oc o anch anchet etă.  Într-u Înt r-un n atare atare caz caz va tre trebui bui să se cerc cercete eteze ze to totul tul în amănunt nunt ... Aşa Aşa cu cum m  stau sta u lucrur lucrurile, ile, cons constat tatările p poli oliţiei vo vorr indica indica un un ate aten ntat tat cr crim imin inal al d de e do dou uă or orii  repe repeta tat. t. Şi, Şi, cum cum nu exi exist stă ni nici ci o ur urm mă, va fi n nev evoi oie e să se ccau aute te u una na într într-un mobil oarecare. Rămase ase tăcut. cut. Când Când vo vorb rbii din din nou, nou, glas glasul ul sa sau u păru că de devi vine ne di din n cce e îîn n  ce mai slab slab.. Păre rea ad dez ezn nădăjd jdui uit. t. Acum Acum ave aveam co conv nvin inge gere rea a că ve veni nise se  râ rând ndul ul meu să af aflu lu da daccă el bănuia nuia ce ceva va prec precis is;; şşi, i, par parccă su sub b im imperi periul ul un unui ui  ordin, întrebai: — Bănu nuieş ieşti ti pe ci cine neva va?? El păru o oare arecum cum ma maii mult mult sp speri eriat at decât decât surp surprin rinss când când îş îşii îndrep îndrepttă privirea spre mine: — Să bănuiesc pe cineva? Ceva, vrei să spui. S Siigur că bănuiesc că exi xist stă o fo forrţă; dar dar bănu nuie ieli lile le mel ele e su sunt nt de deoc ocam amda dattă limi limita tate te.. M Mai ai târz târziu iu,,  daccă o să trag da trag conc conclu luzi ziii mai mai pre preci cise se din din rra aţiona ionam men entu tull meu meu —fii —fiind ndccă nu  exist ex istă încă date date prec precis ise e pen pentr tru u un un raţio iona name ment nt — a aşş put putea ea să su susp spec ecte tez; z;  dar acum ... Se opri brusc brusc şi priv privii înspre uş uşă. Se auzi un sunet sunet sla slab b în timp ce cclan lanţa se se mişc mişca. a. IInim nima ap par arccă mi se opris oprise. e. Eram Eram cu cupr prin inss de de o sp spaim aimă va vag gă şi  nefireasc nefire ască, Moment Momentul ul de întrerupe întrerupere re din diminea dimineaţa ace aceea, ea, când când vorbeam vorbeam  cu detectivul, îmi reveni pe neaşteptate în minte. Uşa se deschi deschise se şşii do domn mnişoa işoara ra T Trel relawn awny y intr intră în ccame amerră. Când ne văzu, tresări; şi o roşeaţă puternică îi năvăli în obraji. Timp  de câteva secunde nu spuse nimic; dar în asemenea momente câteva secund cu nde ep par ar să se pre prelu lung ngea easc scă în pr prog ogre resi sie e geo geome metr tric ică. Sent Se ntim imen entu tull st stra rani niu u car care e mă stăpâ pâne nea a şi şi,, uş uşor or de văzu zut, t, şi şi pe do doct ctor or,,  di disp spăru câ când nd ea vorb vorbi. i. — Vai Vai,, iert ierta aţi-mă, n-am şti ştiut că sunteţi o occupaţi. V-am -am căut utat, at, do doct ctor ore e  Winchester, ca să vă în înttreb reb dacă mă pot duce în noaptea asta fără teamă  la culc culcar are, e, da datt ffii iin nd că rămâneţi dum dumne neav avo oast astră aici aici.. Mă si sim mt a attât de  obosi bosittă şi de dist istru russă în înccât mi-e teamă să nu mă prăbuşesc; şi în noaptea  asta sigur n-am să pot fifi de nici un un folos. folos. Doct Do ctor orul ul Winc Winche hest ster er răsp spun unse se din din ttoa oattă inim inima: a: — Da, Da, d da! a! Duce Duceţi-vă la culc culcar are e nea neap părat; rat; şi dor dormi miţi b bin ine. e. Nu Num mai D Dum umnezeu neze u ştie câtă nevoie aveţi de aşa ceva. ceva. Sunt mai mult decât încântat încântat că  v-a v-aţi g gân ândi ditt lla aa ast sta, a, pent pentru ru că mi-era -era team teamă, cân când d v-am văzut aseară, să  ăb nu-miEi adeve nu-m deoveni cu paci . oseală păru că îi di ftăniuţşi uînracurâ tărând , şi şnd i ae aepa rucien l ent d de eto dispare de pe faţă.  N-am Nam să uit uit n nic icio ioda dattă priv privir irea ea adân adânccă şi ser serio ioas asă a och ochil ilor or ei ma mari ri şi ffru rumoşi când îmi vorbi: — O să-l păziţi în noapt noaptea ea as asta ta pe tata tata,, nu? C Cu u doc doctor torul ul Winche Wincheste ster? r?  Sunt Su nt at atât ât de îngr îngrijo ijora rattă în priv privin inţa lui lui,, că în or orice ice mo mome ment nt mă sp sper erii. ii. Da Darr  mă simt epuizată şi, dacă n-am -am să do dorm rm ccum um treb trebuie uie,, cr cred ed că voi voi înne înnebu buni. ni.  În no noap apte tea aa ast sta a îîm mi sch schim imb b ccam amer era. a. Mă tem tem că, dac dacă o să st stau au atât atât de aproa pr oape pe de cam camera era ttat atei ei,, are are să mă sper sperie ie or oric ice e zgo zgomo mot. t. Si Sigu gurr îns însă că, de de-o fi să se întâ întâm mple ce ceva va,, mă veţi ttre rezi zi.. Mă găsiţi în în do dormit rmito oru rull din din şi şirrul de camere de de lângă budo budoarul arul de din dincolo colo de h hol. ol. Au fost fost cam camerele erele pe ccare are le-am ocupat ocup at cu când când am ven venit it aici să stau cu tata; şi nu duceam duceam p pe e atunci atunci nici o  grij gr ijă... Îm Îmii va fi m mai ai uşo uşorr sa mă odihn odihnes escc ac acol olo o şi, şi, ccât âtev eva a ceas ceasur uri, i, să uit uit de  tot. Mă voi ssim imţi m ma ai bin bine e mâ mâine dim dimin ine eaţă. No Noapte b bu ună. Dup Du pă ce în înch chis isei ei uş uşa a în în urm urma ae eii şi mă înap înapoi oiai ai la măsuţa und unde e şed şedea eam m  amândoi, doctorul Winchester îmi spuse: — Sărmana fa fată, e esste ob obosită într-un -un h hal al fără de ha hal. l. Îm Îmii p par are eb bin ine e că  se duce duce la ccul ulca care re.. Pent Pentru ru ca as asta ta în înse seam amn nă via viaţă; şşii are are să se si sim mtă  perfect perfe ct mâ mâine. ine. Sistem Sistemul ul ei ne nervos rvos este este la pământ. mânt. N-ai băgat de scamă cât 

 

de tare tare s-a ssperia periatt şi cât de roşie ss-a -a făcut câ când nd a int intrat rat şi ne-a găsit  discut dis cutând ând?? În îm împre prejur jurări norm normale, ale, o a ase seme menea nea întâm întâmpla plare, re, la e ea a aca acassă,   înconjurat  înco njurată de oa oaspe speţi, n-ar trebui s-o tulbure atât, Eram tentat să-i spun, spun, cca a o explic explica aţie da dattă în favo favoar area ea ei, ei, că, intr intrân ând d  acum ac um,, ca n nu u făcuse cuse dec decât ât să repe repete te g ges estu tull di din n ti timp mpul ul zzile ilei, i, ccân ând d ne găsis sise e  pe mine mine şi pe de detect tectiv iv singuri; singuri; dar mi-am mi-am amintit amintit că discuţia noastr noastră  avusese avuse se un car caracter acter privat privat şi că orice aluzie aluzie la ea ar fi putut putut tre trezi zi în mod  neplăcu cutt cur curio iozi zita tate tea. a. Aşa că am tăcu cut. t. Ne ri ridi diccarăm să merge ergem m îîn n oda odaia ia bo boln lnav avul ului ui;; şşi, i, în timp timp ce st strrăbăteam team  coridorul corid orul sla slab b lumin luminat, at, nu put puteam eam să alung un un gând, ccare are reve revenise nise iar iar,, şi  iar,, şi iar iar iar — va vai, i, şi m mult ulte e zile zile dup după ace aceea ea — a acel cela a că fus fusese esem m at atât ât d de e  ciudat întrerupt, întrerupt, de dou două ori, în timpul timpul une uneii discuţii cu acelaşi subie subiect. ct. Exis Ex ista ta fără în înd doia iallă un păie ien nje jen niş ciu iud dat de even venim ime ent nte e, în în a cărui rui  pânz pâ nză eram eram prin prinşi şi cu toţii ii.. VII Paguba călătorului În noaptea noaptea ace aceea ea totul totul decurse decurse bine. Ştiind Ştiind că domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny  nu făcea cea de gar gard dă, do doct ctor orul ul W Winc inche hest ster er şşii cu m mine ine ne-am mărit vigile ilenţa.  Sorele Sor ele şi şi do doamn amna a Gra Grant nt au au veghe vegheat at fără înt întrer rerupe upere, re, iar iar de detec tectivi tiviii şi-au f ăcut ron rondul dul la ffieca iecare re sfert sfert de ceas ceas.. Paci Pacient entul ul răma mase se toat toată no noapt aptea ea în ttran ransă. Arăta sănătos şi pieptul îi sălta şi-i cobora într-un ritm uşor, ca într-o resp respir ira aţie de copi copil. l. Dar Dar nu făcea cea nic nicii o al alttă mişca işcare re.. Dac Dacă n-ar fi respirat, ai fi zis zis că e o statu statuie. ie. Do Docto ctorul rul W Winc inches hester ter şi cu m mine ine p purt urtam am măştil ştile; e; şi  enervante ener vante m mai ai erau, în no noaptea aptea aceea aceea insuportab insuportabilil de caldă! Între orele orele douăspre sprezece zece şi trei trei m-a m-am m simţit neliniştit, neliniştit, şi am a avut vut din nou ssenza enzaţia acee aceea a  de înfiora înfiorare re cu care care mă obişnu obişnuise iserră ult ultime imele le n nop opţi; dar dar lum lumina ina cen cenuşie uşie a  zorilor, zorilo r, furişându-s furişându-se e pe la margin marginea ea storurilor storurilor,, veni ca o fericită destindere destindere..  În umbra răcoroasă dătătoare de speranţe, cu cu răsăritul so soarelui g grrăbit să  ne aduc aducă lum lumina ina,, puteam puteam acu acum m să res respir pir linişt liniştit; it; aceea aceeaşi şi uşu uşurar rare e urmat urmată  de tihn tihnă cu cupr prind indea ea toat toată casa casa.. În timpu timpull no nop pţii fier fierbi bin nţi, a auz uzul ul meu meu ate atent nt lla a  fiecare sunet fusese aproape dureros de încercat; ca şi cum creierul şi toţi  senz se nzor orii ii rămâ mâne neau au îînt ntrr-un obositor contact cu timpanele. Orice suflare a sorei, sore i, sau foşnetul foşnetul roc rochiei hiei sale; sale; orice lipăit uşor de p papuc apuci, i, în timp ce poli poliţistu tull îşi făcea cea rond rondul ul;; oric orice e cl clip ipă de v veg eghe he,, to toat ate e păreau reau noi noi înd îndem emnu nuri ri la la   încordarea  înco rdarea atenţiei. O senza senzaţie asem asemănătoar toare e treb trebuie uie să fi pus stăpânire pânire  pe toa casa casa. când cs,ând put puteam eam au auzi zi sus u un n zgom zgomot ot nesfârşit nesfâr de   paşitoat paş i şi,tăde ma mai.i Din mul multe te o ori, ri,înjos, jocând desch deschizâ izându ndu-se -se o fer fereas eastr tră. Dar Dar, , o da datşit tă cu veni ve nire rea a zzor oril ilor or,, zg zgom omot otel ele e înce înceta tarră şi ttoa oattă ca casa sa păru că se odih odihne neşt şte. e.  Doctorul Doct orul Winches Winchester ter plec plecă atunci atunci când sora sora Doris Doris veni s-o schimbe pe doam do amna na Gra rant nt.. C Cre red d că era puţin ca cam m dez dezam amăgi gitt ssau au necăjit jit că ni nim mic de  natură exce cep pţio iona nallă nu se în întâ tâmp mplas lase e în în ttim impu pull lung lungii ii sal sale e gărz rzi. i. La ora opt veni la noi domnişoara Trelawny, şi fui uimit, dar şi încântat, s-o s-o văd cât de m mult ult îi priis priise e somnul somnul de n noapt oapte. e. Era d de e-a dreptul radioasă; ca şi at atunc uncii când când o întâln întâlnisem isem pentru pentru prim prima a oar oară la pi picn cnic. ic.   Pr Prin inse sese se chiar chiar şi puţină culo culoare are în obra obrajii jii ca care re arătau tau to totu tuşi şi su surp rpri rin nzător de pa paliz lizii în contr contrast ast cu cu spr sprânc âncene enele le ne negre gre şşii buzele buzele rroşi oşii. i. O dat dată cu  fo forrţele re recâ câşt ştig igat ate, e, păre rea a că îş îşii rrec ecap apătă şi ae aeru rull ob obiş işn nuit uit de blând lânde eţe,  poate poat e mai mult chiar decât atunc atuncii când am văzut-o prima oară la căpătâiul  tatălui său bo bolnav lnav.. Nu p pute uteam am să nu fi fiu u mi mişca şcaii de gestu gesturile rile afec afectuo tuoase ase cu cu  care car e îi potriv potrivea ea pernel pernele e şi-i şi-i dădea părul de pe frunte frunte.. Eram şi şi eu osten ostenit it de atâta atâta îndelungat îndelungată vegh veghe; e; şi acum acum,, când intr intra a ea  de gard gardă, am plecat la cu culcare, lcare, clipind din ochii ochii o obosi bosiţi, în lumina lumina tare, doborâtt brusc de borâ de chinu chinull unei nopţi nedormite. nedormite. Am av avut ut un somn somn bun; bun; şi dup după mas masă eram eram ga gata ta să ple plecc în în Je Jerm rmyn yn 

 

Street, când am observat la uşa din hol un personaj foarte nervos. Servitorul de serviciu era unul Morris, mai înainte angajat ocazional dar, de la plecarea personalului, avansat la majordom pro tem. tem. St Strrăinul inul vo vorb rbea ea ca cam m  tare, tar e, aşa aşa că nu era greu greu să înţelegi elegi cce e vrea. vrea. Ser Servito vitorul rul se p purt urta a respe respectu ctuos, os,  şi în vo vorb rbă şi în atit atitud udin ine; e; dar dar stătea tea ţea eap păn în faţa m mar arii ii uş uşii cu cu ccan anat at  dublu,, împiedicând dublu împiedicând omul să intre intre.. Primele Primele cuvin cuvinte te pe ccare are le-am auzit de la vizi vizitat tator or lămu mure reau au cl clar ar si situ tua aţia: — E foar foarte te b bine ine,, dar dar eu eu îţi spun spun că tr treb ebui uie e să-l văd p pe ed dom omnu null Trel Trelaw awny! Ce rost are să-m -mii spu spuii dum dumne neat ata a că nu po pot, t, cân când de eu u îţi sspu pun n că treb trebuie uie..  Mă ţii la uşă, şi mă ţii, şi mă ţii! Am venit aici la nouă; mi-ai spus atunci că   încă nu s-a scul sculat at şi că nu poat poate e fi d dera eranjat njat pen pentru tru că nu sse e sim simte te bine bine.. Am  venit ven it la douăspr spreze ezece, ce, şi iar mi-ai zziis că nu s-a scu sculat lat. A Am m cer erut ut să văd p pe e  ci cine neva va din din cas casă; m mii-ai spus spus atunc atuncii că domnişoar domnişoara a Trelawn Trelawny y nu s-a sculat nici nici ea. ea. A Acu cum m vin vin iiar ar,, la trei; trei; şi iar iar îm îmii sp spui ui că e înc încă în pat pat şi că ma maii doar doarme. Unde Unde e domnişoara domnişoara Trelawn Trelawny? y? "E ocupata ocupata şi nu poate poate fi deranjată." Ei  bine, deranjeaz-o! Pe ea, sau pe altcineva. Am venit aici cu o treab ă  anume pentru domnul Trelawny. Şi am venit dintr-un loc unde servitorii  încep întot întotdeaun deauna a cu "nu". "nu". "Nu", "Nu", pentru pentru mine, nu-i destu destull de bun bun de ast astă  dată! Am tr trei ei ani de cân când d tot aştept aştept pe la uşi şi pe la ccortur orturi, i, unde e mai mai  greu gre u să int intri ri decât decât îîn n morm morminte inte,, de-ţi v viine să crezi că cei d diinăuntru sunt la  fel de mor morţi ca şi mumiile mumiile.. Ţi-o ssp pun eu că m-am cam săturat turat de treaba treaba  asta as ta.. Şi cân când d vi vin n acas acasă şi găse sesc sc înc închi hissă uşa uşa omu omulu luii pe pent ntru ru ccare are luc lucre rez, z, ttot ot  cu ac acele eleaş aşii ssis iste tem me şşii tto ot cu cu a accel ele eaşi aşi răspuns punsur uri, i, să şt ştii ii că mă înfu înfuri riii rău. A  lăsat domnul T Tre rela law wny v vo orbă să nu-l văd eu eu cân când do oii veni veni?? Făcu o pauză şi-şi şterse şterse frun fruntea tea en enervat ervat.. Servit Servitorul orul îi răspun spunse se respectuos; — Îmi Îmi p par are e ffo oarte arte rău, dom domnule nule,, dac dacă, făcân ând du-mi datoria, v-am supărat. Dar am dispoziţii şi trebuie să mă supun. Dacă doriţi să lăsaţi vreun  mesa me saj, j, ii-ll voi voi înmân înmâna a do domn mnişo işoar arei ei Tr Trel elaw awny ny;; şi da daccă ne lăsaţi adres adresa, a,  dânsa vă poate răspunde. Reac Re acţia celu celuila ilalt lt fu fu de a aşa şa man manie ierră, încâ încâtt se ghi ghice cea a lesn lesne e că om omul ul era era  un om om core corect ct şi şi de tre treab abă: — Drag Dragă băiet iete, e, nu nu am cu d dum umne neat ata a ni nimi micc pe pers rson onal, al, şi-m -mii p pa are rău că  te te-a -am m ssup upărat. rat. Tr Treb ebui uie e să te înţeleg, eleg, deşi deşi ssun untt nec necăjit. jit. D Dar ar îi a aju jung nge, e, ca să-l superi pe un om, să-l pui, numai, numai, în situaţia mea de acum. acum. Timp Timpul ul trece. trece. Nu  mai am nici un ceas — nici un minut — de pierdut. Şi eu stau aici bătând ore într între egi din călc lcâi âie e; şi şi tto ot tim timpu pull co conv nvin inss că stăpânul ânul tău a arre să se  sup supere ere opul. sut o ori riuimai mttre ai zit m mult ult doecât mine ccând ând o sca mieasc -am pi pier erdu dutt de ttim impu l. ă Ar Arde tr treb ebui rezit dindecâ mie mtiemi d de enessom omnu nuri ri că a afle să mcum ă pr prim imea scă;  chiar acum acum — şi până nu e pre prea a târziu. târziu. Doamne, Doamne, Dumnezeu Dumnezeule! le! asta asta e pur şi  simplu simp lu ter teribil; ibil; du dup pă ce am trecu trecutt prin atâtea, atâtea, să-mi văd pân ă la urmă toată  treaba făcută praf, ffii iin ndcă mă împ împie ied dică la uş uşă un lla acheu îîn ncuiat iat! Nu exis xistă  nicii un deşt nic deştept ept aic aici, i, în casa casa asta? asta? Sau cu răspunde spundere, re, chiar chiar dacă n-o fi deştept? Aş putea să-l conv convin ing g rep reped ede e că stăpâ pânu null tău ttre rebu buie ie tre trezi zit; t; chia chiarr  dacă do doarm arme e cât ce ceii Şapte Som Somnor noroşi oşi... ... Nu mă pute puteam am în înşe şela la a asu supr pra a sin since cerit rităţii p per erso sona naju julu lui, i, ssau au a urg urgen enţei şi şi  impo im port rtan anţei tre trebu buril rilor or sa sale le;; cei cei pu puţin d din in pu punc nctu tull său d de ev ved eder ere. e. Făcu cuii un un  pas înainte. — Morris, zisei cu, du-te mai bine de-i spune domnişoarei Trelawny c ă  aces ac estt d dom omn n dor doreş eşte te s-o s-o vad vadă pers person onal al.. Dac Dacă e o ocu cupa pattă ro roag ag-o pe doamna Grant să-i spună.' — Foar Foarte te bine, bine, domn domnule ule,, răspun spunse se el uşur uşurat at şi se grăbi să plec plece. e. LL-am am dus dus p pe e sstr trăin îîn n bud budoa oaru rull de dinc dincol olo o de de hol. hol. Pe Pe d dru rum m mă înt între reb bă: 7 — Sunte Sunteţi secre secretar tarul ul — Nu. Sunt un un prieten prieten al dom domnişoar nişoarei ei Trelawny, Trelawny, Mă nume numesc sc Ross Ross.. — Mulţumesc foarte mult pentru amabilitate, domnule domnule Ross, zise el. 

 

Numele meu este Numele este Corb Corbeck. eck. V-aş V-aş fi dat carte cartea a mea de vizit vizită, dar aco acolo lo de  unde vin vin eu nu se o obişnuie bişnuieşte. şte. Şi, chia chiarr dacă aş fi avut vreuna, vreuna, o oricum ricum s-ar fi pierdut şi ea azi-noapte... Se opri opri brusc, brusc, par parccă dân dându du-şi -şi ssea eam ma că vorb vorbe ea pre prea a mul multt. Tăcurăm amândo mâ ndoi; i; în tim timp p ce aşt aştep eptam tam,, mă apucai apucai să-l stud studiez iez.. U Un n bărbat rbat scurt scurt,, robust, bus t, oach oacheş eş ca ca un grăunte unte de caf cafea; ea; cu pos posibil ibile e te tendi ndin nţe de îng îngrrăşare, şare, dar dar  acum excesiv de slab. Culele adânci de pe obraz şi de pe gât nu erau doar urme ale climei şi ale expunerii la soare; erau acele semne inconfundabile ale ale un unei ei cărni rni şi g grrăsim simii ofilit ofilite, e, cân când d pi piel elea ea atâ atârn rnă. Gâ Gâtu tull er era a pu purr şi sim simplu plu  o sup supra rafa faţă de cre creţur urii şi de de zb zbâr ârci citu turi ri,, ars arsă de ssoa oare rele le p put uter ernic nic al deş deşer ertu tului.. Orientu lui Orientull Înde Îndep părta rtat, t, Tropic Tropicele ele şi deşer deşertul tul — orica oricare re din din ele po pott lăsa urme în în pigm pigment ent.. Însă toate toate ttrei rei d difer iferă înt între re ele, ele, şşii oc ochiul hiul car care e le-a cunoscut odată poat poate e apo apoii să le dis isti tin ngă uşo şorr u urm rme ele. le. P Pal alo oare area îînc nchi hissă a un unuia; ia; sălbaticul roşu-brun al celorlalte; şi întunecatul bronz impregnat, care se transf tra nsform ormă în culoa culoare re na natur tural ală. Domnul Domnul C Cor orbec beck k avea un un cap m mare are,, mas masiv iv  şi rotun rotund,c d,cu u un păr asp aspru, ru, de un un roşu roşu-br -brun un în înch chis, is, dar dar rărit p pe e la ttâmp âmple. le.  Fr Frun unte tea a îîii e era ra fr frum umoa oassă, în înal alttă şi la larg rgă, cu sinu sinusu sull fro front ntal al îndr îndrăzne zneţ pr pro onun nu nţat at,, ca ca să mă expr exprim im ca fiz fizio iono nomi mişti ştii. i. Aspe Aspect ctul ul său de om de desc schi his, s, onest, nes t, ttrrăda o ma mare re ffor orţă de gândire gândire;; iar pungile pungile de ssub ub ochi ochi,, "limb "limbaj" aj".. Av Avea ea  nas asu ul ssccurt şi la latt ccar are e den deno otă energ nergic ic;; bărbia rbia pătrat rată — b bin ine e cco ont ntur urat ată, în în  ciuda unei unei bărbi stu stufoase foase şi neîngr neîngrijite ijite — şi maxilarul maxilarul masiv masiv indic indicau au multă  hotărâre. "Nu-i rău deloc pentru pentru un o om m al deşertulu deşertului!" i!" gân gândii dii eu, privind privindu u-l. Domnişoara Trelawny veni foarte repede. Când domnul Corbeck o văzu, păru oare oarecum cum sur surprin prins. s. Dar Dar irit iritare area a şi supărarea rarea nu-i tre trecu cuse serră; îi mai mai  rămăsese destul, ca să-şi mascheze orice alt sentiment de ordin secundar şi personal, cum ar fi surpriza. Dar, cât timp ea îi vorbi, el nu-şi putu lua priv pr ivir irea ea de la ea ea,, şşii-mi mi făceam ceam în gând gând o so socote coteal ală, că n-ar -ar ttre rebu buii să sc scap ap o  bună ocazie ocazie de de a în încer cerca ca să aflu motivu motivull surpri surprizei zei sale sale.. Ea în încep cepu u prin prin a-şi cere cer e scuze scuze,, ceea ceea ce făcu să se schim schimbe be lo loial ial at atitu itudin dinea ea de aric aricii a om omului ului.. — Sigur că, dacă tata s-ar fi sim simţit bine bine,, n-aţi fi fi ssttat să aşt şte eptaţi a attât. ât.  Şi dacă n-a -aşş ffii fo fost reţin inut ută lâ lâng ngă boln bolnav av când ând m-aţi căutat prima dată,  v-aş fi prim primit it ime imediat. diat. Acum vă rog frumo să-mi spune spuneţi care este p proble roblema ma  dum du mne neav avoa oast strră atât atât de pres presan anttă? El se uit uită la mine mine şi şov şovăi. Ea Ea zise zise im imed ediat iat:: — Pute Puteţi spune spune în prez prezen enţa domn domnulu uluii Ross Ross orice orice do dori riţi să-mi comunicaţi mie mie.. Dân Dânsu sull se se b buc ucur ură de toat toată în încr cred eder erea ea me mea a şi, şi, îîn n îîmp mpre rejur jurările rile g gre reţele ţi în le pa rin care are trecem este de un nuspriji spsrijin re real. al. N Nu utre cr cred că şiînnu elege ce ce   situprin ţiec g grravtre ă scem, e af,lăne tae tăste lm me eu.u Nu N -a ntrez trezit it de trei ied zile, zile, dge ă nic nici i un semn sem n că ar fi conş conştien tient; t; sunt sunt foart foarte e îngrijo îngrijorat rată pen pentru tru el. el. Din n nefe eferic ricire, ire,  despre tata şi despre viaţa lui nu ştiu n nimic. imic. Este un an abia de când locuim împreun împreună; şi nu cuno cunosc sc nimic, nimic, nici una din proble problemele mele lui. Nici Nici nu ştiu  cine ine su sunt nte eţi dum dumne neav avo oast astră şi în ce măsur sură ocupa upaţia dum dumnea eavo voas asttră are are  vreo legătură cu ta tata. Spunea toate astea cu un un zâmbet distant, cu to totul tul convenţional şi totuşii graţios tuş ios;; ca şi cum cum şi-ar fi exprimat în cel mai sincer fel incredibila-i ignoranţă. El o privi serios mai multe secunde; apoi vorbi, începând brusc, ca şi cum ar ffii luat luat o hotărâr râre e şi şi-ar -ar ffii rrec ecăpătat tat înc încre rede dere rea a: — Numele meu meu este Eugene Eugene Corbeck. S Sunt unt licenţiat în arte şi doctor doctor în  drept şi medic chirurg de la Cambridge; doctor în litere de la Oxford; doctor doct or în ştiinţe şi d docto octorr în lilingvist ngvistic ică de la Universitat Universitatea ea d din in Lo Londra ndra;;  doctor în filosofie de la Berlin şi doctor în limbi orientale de la Paris. Mai am şi alte alte dip diplom lome, e, on onori orifice fice sau de alt alt fel fel,, dar nu e n nevo evoie ie să vă plic plictise tisesc sc cu cu  ele. ele. C Cele ele pe car care e vi le-am le-am numi numitt vă vo vorr arăta că su sunt nt des destu tull de înar înarip ipat at ccu u  di dipl plom ome e ca ca să po pott zzbu bura ra pân până chiar chiar şi în în cam camer era au unu nuii bolna bolnav. v. Înc Încă di din n 

 

tinereţe — din din fer fericire icire p pentr entru u interesu interesull şi pl plăcerea mea, dar din nenoro nenorocire cire  pentru pent ru buz buzunar unar — m m-a -a pasio pasionat nat egiptolo egiptologia. gia. Probabil Probabil că m-a muşcat vreun scar sc arab abe eu rău, că am ni nim meri ritt-o prost. prost. A Am m plec plecat at să cerce cercetez tez mo morminte rminte;; şi  am reuşit să-m -mii ccro roies iescc un un fel fel de de e exi xist sten enţă şi să aflu aflu luc lucru ruri ri pe ccar are en nu u le  af afli li d din in cărţi. Era Eram m dest destul ul d de e le lefte fterr câ când nd l-am -am ccun unos oscu cutt pe pe ttat atăl  dumn du mnea eavo voas astr tră, care care făcea cea pe atu atunc ncii nişte nişte exp explo lorrări pe cont cont pro propr priu iu;; şi de de  atunci atu nci n n-am -am mai mai ştiut ştiut ce ce su sunt nt alea alea dorin dorinţe ne nesat satisf isfăcute. cute. Este Este un a adev devărat  patron patro n al artelor; artelor; nici un nebun de egiptolo egiptolog g n-ar putea putea spera vreodat vreodată să  aib aibă un şef şef m mai ai gro groza zav! v! Vorb Vo rbea ea cu căld ldur ură; eu eu era eram mb buc ucur uros os s-o văd pe d dom omnişo nişoara ara Tre Trelaw lawny ny   îmbujorat  îmbu jorată de plăcere, auzind auzind laudele laudele ad aduse use tat tatălui său. N-am putut totuşi să nu ob obse serv rv că domn domnul ul C Cor orbe beck ck vorb vorbea ea,, în într tr-un fel, cam prea repede. Mă  gând gâ ndea eam m că, tot tot vorb vorbin ind, d, în înce cerc rca a să stud studie ieze ze tere terenu nul; l; să va vad dă câ câttă   încredere  încre dere putea să acorde acorde celor celor doi sstr trăini din faţa sa. Şi, în tim timp p ce  cont co ntin inua ua,, p put utea eam m să văd că acea aceast stă în încr cred eder ere e în no noii creş creşte tea. a. M Mai ai ttâr ârzi ziu, u,  când m-am mai gândit la asta, şi mi-am adus aminte de tot ce spusese, am  înţeles că mulţimea de in inform forma aţii pe care ni le dădea tr trăda îîn ncrederea sa sa  cr cres escâ când ndă în no noi. i. — Am plec plecat at de ma maii multe multe o ori ri în expe expedi diţii în E Egipt gipt pen pentru tru tatăl dumneav ne avo oastr astră; şi în înto totd tdea eaun una a am am găsit sit că e o înc încân ânta tare re să lucr lucrez ezii cu el. el. M Mul ulte te  di din n com comor orile ile ssal ale e — şi vă spun spun cu cu că ar are e cât câtev eva a — şi le-a procurat prin mine, fie fie ex explo plorân rând, d, fie cum cump părân rând d — sau... sau... sau.. sau.... alt altfel. fel. T Tat atăl dum dumnea neavoa voasstră, do domnişo işoară Tr Tre ela law wny, are are un un fle flerr gro groza zav. v. Uneo neori se ho hottărăşt şte e să găsea easc scă un anu anumit obie iecct, desp despre re exi xist ste enţa căru ruia ia — d dac acă mai ex exis isttă — a  afl flat at;; şişi-ll urm urmăre reşt şte e pr prin toat toată lu lum mea, ea, p pân ână dă de el. To Toccmai am căutat utat şi  eu aşa ceva. Se opri brusc, ca şi cum l-ar fi luat gura pe dinainte. Am aşteptat; când reînc reîncepu, epu, v vorbi orbi ccu u un fel fel de pruden prudenţă, lucru nou la el, ca şşii cum ar fi  vru rutt să ne ev evite ite îînt ntre reb bări rile le:: — Nu am libertatea libertatea să pome pomenesc nesc nimic nimic despr despre e misiunea misiunea me mea; a; unde a  fost şi ce a urm urmărit ea, sau orice altceva. altceva. Problem Problema a asta e este ste ceva  confiden confid enţial înt între re do domnul mnul Trelawny Trelawny şi m mine; ine; sunt sunt legat prin jurământ de  păstr strare area a se secre cretul tului ui absol absolut. ut. Se opri opri cu un un aer încurcat. încurcat. Apoi Apoi continu continuă brusc brusc:: — Su Sunteţi sigură, domnişo işoară Trelawn awny, că tatăl dumneavoast astră e  chia ch iarr atâ atâtt d de eb bol olna nav, v, ca să nu mă poat poată prim primii a azi zi?? Pe obr obraz azul ul e eii se citea citea de ast astă dat dată uimire uimirea. a. Dar Dar se înse înseni nin nă im imed edia iat; t;  ăvoin se ridic rid— icăVe spunâ pe ui nsin ton ton n! Se ccare are demnit bun voi a ise îmbina u:ă  V,esp niţunând i sănd ve vede deţun ing gur! urîîn în înd ddem re rep ptnitate ă satea pr pre ea cşiame am era tat tatnăţlui lu săîmb u, uinau: rm rmat at de el, şi apoi de mine. Domnul Domn ul Corb Corbeck eck intră în odaia bolnav bolnavului ului ca şi cu cum m ar fi cuno cunoscut scut-o. Exist Ex istă la un unele ele p pers ersoa oane ne at atitu itudin dinii şi compor comporttări sub subcon conştie ştiente nte clare clare în locuri cu ri pe und unde e nn-au au mai mai fost fost nicio niciodat dată. Ch Chiar iar în n ner erăbda bdarea rea lui de de a-şi vedea puternicul pute rnicul prieten, prieten, el îşi îşi roti o clipă privirea privirea prin prin ca  cam meră, ca ca înt întrr-un loc cunosc no scut ut.. A Apo poii toa toattă at aten enţia sa se fixă pe pat. pat. Îl ob obse serv rvam am înco încord rdat, at, căci  parc pa rcă sim simţeam că de aces acestt o om m dep depin inde dea am mul ultt din din lămu muri rire rea a sstr tran anii iilo lorr  probleme prob leme în în care eram antrena antrenaţi. Nu puteam să-l suspecte suspectez. z. Omu Omull era de o vizib vizibililă ones onestitate titate.. Acea Aceasta sta  era cu cu ade adev vărat ccara aracte cterist ristica ica de ccare are ttreb rebuia uia să ne te teme mem. m. Posed Poseda a acel acel  cura cu rajj şi şi loi loiali alita tate te faţă de misi misiun unea ea sa, sa, îînc ncât ât,, d dac acă ar fi cons conside iderat rat că era era  oblig bligat at să păstre streze ze un sec ecre ret, t, ar fi făcut cut-o pân până la m moar oarte. te. Cazul Cazul de de faţă  era,, cel era cel pu puţin, unul unul neobi neobişnu şnuit; it; şi n ne e pret pretind indea, ea, în ccons onseci ecin nţă, să  recu recuno noaşt aştem em ob oblig liga aţia păstr strării unui unui sec secre rett mai mai mult mult de decâ câtt în co cond ndiiţii  obişnu obi şnuite ite.. Pentr Pentru u noi, noi, necu necuno noaşt aştere erea a însem însemna na nep neputin utinţă. Dac Dacă am fi rreuş euşit it  să aflăm ceva despre tr trecut, a am m fi putut să ne fo formăm măcar o părere  despre des pre con condi diţiile antece anteceden dente te a atac taculu ului; i; şi şi să găsim astfel astfel o pos posibili ibilitat tate ed de e 

 

a-l ajuta pe pacient să-şi revin revină. Exis Existau tau unele unele obiecte obiecte care poate poate a arr fi  tr treb ebui uitt sc scoa oase se d de e la loc locul ul lor. lor... .. Gân Gându duri rile le înce începu purră iar să mi se se învâ învârt rtă în  cap; mi-am mi-am revenit revenit bru brusc sc şi am început început să fiu atent. atent. Pe chip chipul ul ars de so soare are  şi ridat ridat al omu omului lui ce ce-şi -şi prive privea a prie prieten tenul ul zăcând când atât atât de ne neaju ajutor torat at apăru o  expresie de milă fără margini. Rigiditatea obrazului domnului Trelawny nu se destinsese în somn; ba, ba, într-un fel, îi sub sublinia linia şi mai mult neputinţa. N-ar fi tulburat tulburat pe nim nimeni eni vederea vederea unui unui obraz obraz obişnu obişnuit, it, slăbit în ast astfel fel de  condiiţii; da cond darr omul omul acesta acesta hotărâ rât, t, ener energ gic ic,, zăcând ând în faţa noas noasttră, cu cufund funda at   într-un  într-u n somn somn de nep nepătrun truns, s, avea avea pate patetism tismul ul sfâşie sfâşietor tor a all une uneii uriaşe ruini.  Priveli Pri velişte ştea a nu era no nou uă pentru no noi; i; dar dar pute uteam să văd că do dom mnişo nişoa ara   Trelawny,  Trela wny, ca şi mine mine de altfel, era acum acum,, în pre prezen zenţa străinului, din nou nou  stăpânită da e em moţii ii.. Ob Obraz razul do domnului Corbeck deveni sever. Orice semne de milă disp ispăru ruse serră; şi în lo loccul lo lorr apăru o privi rivire re înt întun unec ecat ată, as aspr pră, în ca care re  citeaii ura împotriva citea împotriva oric oricui ui ar fi fost pricina pricina acestei acestei imense prăbuşir buşiri. i. Apoi  priv pr ivir irea ea îi deve deveni ni hot hotărâ râttă; e ene nerrgia vulc vulcanic anică a ace acestu stuii om încep începu u să  acţioneze ioneze prec precis is şi într într-o ssiingură direc recţie ie.. Se uit uită pe rând rând la no noi; i; şi, şi, ccân ând d  privire pri virea a i se opri opri asupr asupra a sore soreii Ke Kenne nnedy, dy, spr sprânc âncene enele le îi săltară puţin. Ea  obse ob serv rvă pr privi ivire rea a şi se se uit uită în într treb ebător tor la domn domnişo işoar ara a Trel Trelaw awny ny,, ccare are îi  răspunse spunse ttot ot din p priv riviri. iri. Sora Sora ieşi ieşi în încet cet din din cam camer eră, înc închiz hizând ând uşa uşa în urma urma  ei. Domn Domnul ul Co Corbe rbeck ck se uit uită ma maii întâ întâii la mine ne,, cu cu ten tendi din nţa fir firea easc scă la un  bărb rbat at pute putern rnic ic de de a af afla la ceva ceva de la alt bărbat, mai curând decât de la o femeie; feme ie; dup după aceea la domnişo domnişoara ara Trelawny, Trelawny, neuitân neuitând d ob obliga ligaţia de a fi  politicos, şi spuse: — Po Pove vest stiiţi-mi totul. Cum a început şi când. Domn Do mnişo işoar ara aT Tre rela lawn wny y se se uit uită ru rug gător tor la la m mine ine;; şi, şi, pe dat dată, i-am povestit eu tot tot ce ştiam. Tot Tot timpul timpul cât i-am vo vorbit rbit rămase nemişc nemişcat, at, dar, pe nesimţite, obrazu obrazull său d de e bron bronzz deve deveni ni de de oţel. Când Când,, la sfâ sfârşit rşit,, i-am spus de vizita viz ita do domnu mnului lui Ma Marvin rvin şşii de împute împuterni rnicire cirea a judec judecător toreas easccă, ochii ochii începur începură  să i se se aprindă. Şi câ când, văzându-l atât atât de inter interesat esat în pr problem oblemă, am intrat   în mai mai mult multe e det detalii, alii, el spuse spuse:: — Bun! Bun! Ştim Ştim a acum cum ce treb trebuie uie făcut. cut. Auzindu-l, mi s-a strâns inima. Atare cuvinte, într-un astfel de momen ent, t, păreau reau să în înch chid idă uş uşa a în în fa faţa spe spera ran nţelor elor me mele le de a cla clari rifi fica ca lucr lucrur uriile. — Ce Ce vre vreţi să spun spune eţi? în într treb ebai ai,, ssim imţin ind d că într întreb ebar area ea me mea ae era ra fo forrmală. Răspunsul său îmi mări spaima: — Trelawny Trelawnyşiştie b bine ine ce face. face. Elpunem a nem urm urmăbe rit ţun scop p precis recis în aşteptat, tot ce ceea ea  ce a întreprins; noi nu trebuie s ă-i pu e înscop roate roate. . El s-a bineînţeles, la nişte nişte eve evenimen nimente te şi atunci atunci şi-a luat luat în to toat ate ep pri rivi vin nţele ele măsu suri ri  de ap apărare. — Nu în toat toate ep pri rivin vinţele! ele! mă repe repezii zii eu. eu. Tr Treb ebui uie e să fi e exi xist stat at p pe e  undeva un punct slab, altfel n-ar sta întins acum, aici, în felul acesta. Impa Im pasi sibi bili lita tate tea a llui ui mă surp surpri rins nse e oar oarec ecum um.. Mă aşte aştept ptas asem em să găseas seasccă   în vorbele vorbele m mele ele un argument argument so solid; lid; dar dar ele nu l-au mişca mişcatt deloc, deloc, cel p pu uţin  nu aşa aşa cum cum a am m cre crezu zutt eu. eu. Un fel fel de de su surâ râss apăru pe pe faţa sa o oac ache heşşă când când   îmi răspunse: spunse: — Aces Acesta ta nu es este te sfâr sfârşit şitul ul!! T Tre rela lawn wny y nu nu şi-a şi-a luat luat fără ro rost st măsuri suri de de  apăra rare re.. Fără în îndo doia iallă, el el se se aşt aştep epta ta şi la ast asta; a; sa sau uo ori ricu cum m la la o as asem emen enea ea  eventualitate. — Ştiţi la ceo anume anu me se aştept aştepta, a, sau d de e unde? unde? Întrebarea pusese domnişoara Trelawny. Răspun spunsu sull veni veni pe pe lo loc: c: — Nu! nu nu ştiu chiar nimic. Dar pot pot să ghice ghicesc sc ... Şi deo deoda dattă se opri opri.. — Să ghiciţi ce?

 

Freamătul în Fream înăbuşit buşit din din glasul glasul e eii era v veci ecin n cu dure durerea rea.. Din n nou ou,, obr obra azul oacheş oach eş deveni deveni de oţel; dar şi în glasul şi în atitudinea atitudinea lui se m manifes anifestau tau  acum ac um dui duioş oşia ia şşii po polit lite eţea cân când d răsp spun unse se:: — Cr Credeţi-mă, aş fi îîn n st star are e să fac tot tot ce se poat poate e fa face ce,, ca să   îndepărtez necazu necazul. l. Dar am o obligaţie mai mai înaltă. — Ce Ce obl obliga igaţie ie?? — Tăcerea. Când Câ nd pr pro onun nunţă cuvâ cuvânt ntul ul,, gur gura a lui lui pu pute tern rnic ică se înch închis ise e cca a o ttra rap pă de  oţel. Rămaser aserăm câtev âteva a minu minute te tăcuţi cu cu toţii. ii. În inte intens nsit itat atea ea cu care care gâ gân ndeam,, tăcerea deam cerea devenise devenise un lucru lucru conc concret: ret: zgomote zgomotele le uşoare ale ale zilei, de afa farră şi din din ccas asă, mi sse e păreau reau agr agres esive ive.. Pr Prim ima a ca care re îînt ntre reru rups pse e lini linişte ştea a fu  domnişoar dom nişoara a Trelawny. Trelawny. Înt Întrez rezării în privirea privirea ei lumina lumina unu unuii gând şi a unei unei  speran spe ranţe; dar dar se co contr ntrol olă înaint înainte e de de a spu spune: ne: — Car Care e a fost fost mo motiv tivul ul ur urge gent nt pe pent ntru ru care care do dore rea aţi să mă ve vede deţi, şti ştiind ind  că tat tata a nu nu era era .. .... disp disponi onibil? bil? Pauza demonstra demonstra cât de b bine ine îşi stăpânea pânea gând gândurile. urile. Schimb Sch imbare area a bru brusc scă inte interve rvenit nită în suf suflet letul ul do domn mnulu uluii Corbec Corbeck k fu aproa aproape com comic ică. Sur Surpr prin inde dere rea a sa sa,, alături turi de de impa impasi sibi bilit litat atea ea d de e fier fier pr prec eced eden enttă,  avu cev ceva a de p pant antom omim imă. Dar orice orice impre impresie sie de comedi comedie e fu spul spulber berat ată de  seri se rioz ozita itate tea a grav gravă cu ccar are e îşi îşi ad adus use e amint aminte e de sco scopu pull său in iniiţial ial.. — Sfinte Sfinte Du Dumn mneze ezeule ule!! exclam exclamă el, luând luând mâna mâna de pe spătarul tarul sc scaun aunu ului pe care care se spri sprijinea jinea şi lovind lovind puternic puternic cu ea ea,, ca şi cum ar fi vrut vrut să ne  reţină at aten enţia ia.. Spr Sprân ânce cene nele le i sse e îînc ncru runt ntar ară când când cont contin inu uă: Am Am şşii uit uitat at!! C Ce e  nenorocire! Ce mare nenorocire! Tocmai în clipa victoriei! El zace aici neajut nea jutor orat, at, şi şi eu, eu, cu limba limba legat legată! Neput Neputând ând să fac nici nici cea ma maii mică  mişca işcare re,, fiin fiindc dcă nu-i cuno cunosc sc d dori orin nţele ele.. — Care sunt sunt e ele? le? O, O, spune spuneţi-ne -ne!! S Sun untt atâ atâtt d de e îîng ngri rijo jora rattă pe pent ntru ru sărmanull m nu meu eu tat tată! Ne Ne a aşt ştea eapt ptă vreu vreun nn nou ou neca necaz? z? Sp Sper er că nu. nu. O, O, sspe perr că nu! nu!  Dest De stul ule e dur durer erii şi n nec ecaz azur urii pân până acum acum!! Mă sper sperii ii iar, iar, câ când nd vă au aud d vo vorb rbin ind d  astf as tfel el.. Nu vr vre eţi să-mi spune spuneţi nimic nimic ca să-m -mii u uşu şura raţi ace aceas asttă îngr îngroz ozito itoar are e  neli ne lini nişt şte e şi ne nesi sigu gura ran nţă? El îşi îndr îndrep epttă trup trupul ul voini voinicc şi şi răspun spunse se:: — Din Din păcate cate,, n nu u pot pot,, n-am -am v voi oie e să vă sp spun un nimi nimic. c. E Est ste e ttain aina a lu lui. i. A Arrătă  spre pat. Şi cu toate astea, cu toate astea, am venit aici s ă-i ce cerr păre rere rea, a,  sfatul sfa tul,, ajutoru ajutorul. l. Iar el el zace aici nepu neputin tincio cios... s... Şi Şi timpul timpul zb zboa oarră pe lân lâng gă noi noi!!  Curân Cu rând d o să fie prea prea târzi târziu! u! —inişte Ce anume? Ceulanume? domnişoara Trelawny într-o explozie de nel nelini şte, , cu obr obraz azul chin chinuit uit izbucni de de su sufe feri rin nţă. Of, v vor orbi biţi! Sp Spun une e ţi ceva ceva! ! Gr Grii ja, groaza groaza şi misterul misterul ăsta o să mă ucidă! Domn Do mnul ul Co Corb rbec eck k făcu un efo efort să se lini linişt ştea easc scă. — Am Amănu nunt nte e nu nu am am cum cum să vă dau au:: dar dar am av avut ut o m mar are ep pa agu gub bă. Mis Misiiunea mea, pentru care mi-am pierdut trei ani, a reuşit. Am descoperit tot ce-a ce -am m căut utat at — chi chiar ar mai mu mult lt;; şşii am am a adu duss tto otu tull ac acas asă în sigu sigura ran nţă. Bo Bogăţii, ii, în sine sine fără pr pre eţ, dar dar în îndo doit it d de e pre preţio ioas ase e pen pentr tru ue el, l, în ur urm ma d do orin rinţei şi a  in inst stru ruccţiuni iunilo lorr căru ruia ia le-am căuta utat. t. Am sos sosit it la Londr Londra a abia abia azi-noapte; şi când cân d m-am m-am trezit trezit de de di dimin minea eaţă bagajul bagajul meu meu preţios îîmi mi ffuse usese se fura furat. t. Fura Furatt   în chip chip mist misterio erios. s. Nim Nimeni eni nu ştia la Londra Londra că sosesc. sosesc. Nimeni Nimeni în afară de  mine mi ne n nu u ştia ştia cce e se găse seşt şte e în geam geaman anta tanu null jig jigărit pe ccar are e îl căram. ram. C Cam amer era a  mea me aa ave vea a o sin singu gurră uşă pe care care am încui încuiat at-o. Camera se afla sus, la etajul cinci, ci, aşa nu se pute putea a ast nici nicicum cum intr idc ntra ferea fem reastr Chiar Chia rplin cu singur gur înch închi scin es ese emaş şiazcăăvo vor râs âse em fere fereas tra, ra , fiin fiindc ăa vpe roia roiam săstrfiu fiău. în de depl inăsin sigur ig uran an ţă.i De dimin diminea eaţă zăvoru vorull e era ra neat neatin ins. s... .. şşii ttot otuşi uşi ge geam aman anta tanu null era era go gol. l. Lămp mpile ile  disp ispăruseră... Da Da, dis disp părute! Mă dusesem în Egip iptt să caut un un sse et de de lămpi  vech ve chi, i, de de urm urma a cărora rora v vro roia ia să dea dea do domn mnul ul T Tre relaw lawny ny.. Cu ma mare re ttru rud dă şi cu cu  mari ma ri p prim rimejd ejdiiii le le-am -am găsit sit.. .. Le-am adus adus n neat eatinse inse aca acassă... şi acum acum... ...

 

Îşi întoarse întoarse faţa foar foarte te emo emoţional. C Chiar hiar şi natura natura lui de fie fierr se frâ frângea ngea  sub povara acestei pierderi. Domn Do mniş işoa oara ra Tr Trel elaw awny ny păşi către tre el el şi-i pus puse e mân mâna ap pe e um umăr. M-am uitat la e ea a uimit uimit.. To Toat ată suferi suferin nţa şi durere durerea a lu lui, i, ccare are o m mişca işcaser seră atâ atâta, ta, păreau reau să ia fo form rma a unei unei ho hottărâ râri ri.. St Stătea tea d dre reap apttă, ccu u oc ochi hiii str străluci lucito tori ri;; d din in fie fiece fibr fibră şi n nerv erv al fiin fiinţei ssale ale îi ghic ghiceai eai energi energia. a. Chia Chiarr şi gla glasul sul îi e era ra îînc ncărcat rcat  cu o forţă nepotoli littă când ând în începu să vorbească. Er Era llim imp pede că aveam îîn naintea me mea o femeie ta tare şi că tăria ei ei pu putea să răspundă oricărei so solicitări. — Trebui Trebuie e acţion ionat at imedi imediat! at! Dor Dorin inţele tatălui m meu eu ttreb rebuie uie duse duse la la bu bun n  sf sfâr ârşit şit,, dac dacă ac acea east sta a ssttă în puti putin nţa noa noast strră. D Dom omnu nule le Ross Ross,, dum dumne neav avoa oast strră  sunteţi avocat. Avem aici cu noi în acest acest moment moment un om pe care  dumneavo dum neavoastr astră îl soc socoti otiţi drept drept unu unull din cei mai mai bun bunii dete detectivi ctivi a aii Lon Londrei. drei.  Sigur că putem face ceva. ceva. P Putem utem începe imediat. imediat. Dom Do mnul Corb rbec eck k căpătă al altt cur curaj aj,, văzân zând e en ntuzi tuzias asm mul ei: ei: — Bun Bun!! Sunt Sunte eţi ffii iica ca tat tatălu luii d dum umne neav avoa oast strră. Atâ tâtt put putu u să spun pună. ÎÎn nsă adm admir ira aţia pe pent ntru ru en ene erg rgia ia ei se m man anif ife estă pr prin in  spon sp onta tane neita itate tea a cu care care îiîi prin prinse se mân mâna. a. Eu Eu mă îndr îndrep epta taii cătr tre e uşă, cu gâ gân ndul să-l aduc pe sergentul Daw; şi, din privirea ei aprobatoare, am ştiut c ă  Margar Mar garet et — domn domnişoa işoara ra T Trel relawn awny y — a îîn nţeles. eles. E Eram ram lân lâng gă uşă, când când domnul C Co orbeck mă strigă: — O cl clip ipă, zis zise ee el; l; în înai aint nte e de de a aduc aduce e un un st strrăin pe scen scenă, ţine ineţi m min inte te  că el nu nu ttrrebuie să ştie ştie ceea cce e şşttiţi du dumneavoas asttră acum, că lămpile ile ffa ac  obiect obi ectul ul unor unor căutări înd îndelu elunga ngate, te, d dific ificile ile şi prim primejdi ejdioa oase. se. T Tot ot cce e-i pot spun sp une, e, to tott cce e ttre rebu buie ie să ştie ştie,, din din oric orice e ssur urssă, est este e do doar ar că ce ceva va ce-mi apar ap arţinea inea mi mi-a fost furat. Trebuie să-i descr descriu iu câ câtev teva a din lămpi mpi,, ma maii ales  una, care e de aur; şi te teama ama mea este ca hoţul, necunoscând valoarea ei  is isto tori riccă, să nu o d dea ea la topi topit, t, ca să-şi -şi as ascu cund ndă fapt fapta. a. Aş plăti buc bucur uros os de  zece ze ce,, de dou douăze zeci, ci, d de e o ssut ută, de o mie mie de de o ori ri valo valoar area ea e eii in intr trin inse seccă, decâ decâtt  s-o văd distrusă. A Am m să-i spu spun nd doa oarr at atât ât cât cât e n nec eces esar ar.. A Aşa şa că, vă ro rog, g,  lăsaţi -mă pe mine să răspu pund nd la în într treb ebări rile le lui; lui; afa afarră, bin bineîn eînţeles, eles, de cazu cazull  când câ nd vă vo voii cere cere eu eu,, ssau au mă voi voi refe referi ri la la unu unull din din d dum umne neav avoa oast strră, să  răspundeţi. Am dat din cap în semn de acord. Atunci îmi veni ceva în gând şi spusei: — Apropo, dacă va fi necesar să păstrăm se seccretă ace această întâmplar lare,  n-arr fi m n-a mai ai b bine, ine, dacă se p poa oate, te, să-l angaj angajăm pe d dete etectiv ctiv îîn n par partic ticula ular? r?  Când un lucru ajunge pe mâna Scotland Yard-ului, nu mai avem puterea ă. Am să-l ţbine inem maa ascu scuns, ns, şintul atun atunci ciawpăînainte str strare area ade seecretu lui dev devine ineDac imp imposi bilsp Am ni să--l  între  întreb ast asta pe sserge ergentul D Daw îna inte dsecr a-letului cchem hema a sus. ăosibil nu spune une mic ic,, as asta înse înseam amn nă că el ac acccept eptă tre rea aba şi că o să se ocupe upe de de ea ea îîn np pa arti rticular. Domnul Dom nul C Corb orbeck eck răspunse spunse imedia imediat: t: — Totul Totul este este ssecr ecretu etul. l. Sin Singur gurul ul lucru lucru de de care care mă tem e este ste cca a lămp mpile, ile,  sau câteva câteva din ele n numai, umai, să nu fie repede repede distr distruse. use. Spre marea marea mea mea uimire, do domnişo mnişoara ara Trela Trelawny wny răspun spunse se imediat, imediat,  calm ca lm,, da darr ho hottărâ rât: t: — N-o să fie dist distrus ruse; e; nici nici una una din ele! Domnul Corbeck zâmbi atunci mirat. — Cum Cum Dumn Dumnez ezeu eu de şti ştiţi? în într treb ebă el. el. Răspuns punsul ul ei fu în înccă şi mai de neînţeles: les:

—gere Nureştiu cum dar ştiu; simt conv co nvin inge p pe e ca care re am ade m ştiu, av avut ut-o -o ttoa oat tă vi via aţa.asta în sufletul meu; ca pe o VIII Găsirea lămpilor

 

La încep început ut serg sergent entul ul Da Daw w avu avu o oa oarec recare are ezit ezitare are;; dar dar,, până la ur urm mă,  căzu de aco acord să-şi dea dea în mo mod d particu particular lar părer rerea ea într într-o prob proble lem mă ca care re i-ar fi fo fost pusă. A adăugat că se va mărgini n nu umai să dea un sfat fat; pentru că,  daccă ar fi fo da fost st ne nece cesa sarr să acţio ione neze ze,, a atu tunc ncii ar ar ffii tre trebu buit it să rapo raport rtez eze e la la  comi co misa saria riat. t. Cu Cu a ace ceast astă înţelege elegere re,, l-am -am lăsat sat în în b biro irou u şi şi i-am poftit la el pe domnişoara Trelawny şi pe domnul Corbeck. Sora Kennedy îşi reluase locul lângă pat în înainte ca noi să părăsim camera. Nu pu pute team am să nu ad admi mirr g gri rija ja şi şi p pre reciz cizia ia rrec ece e cu cu ccar are e călăto toru rull îşi îşi expunea ne a ccaz azul ul.. Păre rea a să nu as asccund undă ni nim mic ic,, şi şi tto otuşi uşi făcu ccea ea mai su sum mară de dessă asup crier criere a obiecte obiectelor care lipseau. lipsedoar au. Nu insi asupra raîntr-un misterulu misterului i acestui caz pe caere păru sălor -l considere uninsist furtstobişnuit hotel. Ştiind caz, că  ,  singur sin gurul ul său o obie biectiv ctiv era să-şi recupereze lucrurile înainte de a li se distr trug uge e iden identit titat atea ea,, am putu pututt să cons consta tatt deos deoseb ebit ita a sa dib dibăcie de a şti şti să ne  ofere doar ceea ce trebuia şi să păstreze pentru el re restul, fără să pară că o  face. fac e. "E clar", clar", gândii gândii eu, "omul "omul ăsta a învăţat bine bine lecţia baz bazaru arurilo rilorr din Orient; en t; şi, cu int intel elige igen nţa apu apuse sean ană, şşii-a întrec întrecut ut maeşt maeştrii! rii!"" Toc Tocmai mai îi împ împărtăşea detect detectivul ivului ui ideil ideile e sale sale,, ccând ând acesta acesta,, dup după ce ref reflec lecttă puţin asu asupra pra  problemei, îi zise: — Vas sau cântar? aceasta e întrebarea. — Ce Ce vre vreii să spui spui?? înt între reb bă ce cellăla lalt lt,, ffo oarte arte intr intrig igat at.. — E o vec veche he vor vorb bă a hoţilor ilor din din Birm Birmin ingh gham am.. C Cre rede deam am că în zziu iua a de  azi, cu atâtea jargoane, o ştiu toţi. Pe vremuri la Birmingham, unde unde existau  multe mult e mici întrep întreprinde rinderi ri metalifere, metalifere, aur aurarii arii şi argintarii argintarii obişn obişnuiau uiau să cumpere metalul aproape de la oricine care trecea pe acolo. Şi cum metalul în mic icii can canttităţi put pute eau să-l cum cumper pere e în genera generall la preţ scăzut, zut, când când nu se  interesau intere sau de unde provin provine, e, ajunsese ajunsese un obicei obicei să se întrebe întrebe doar at atât: ât: dacă  aduc ad ucăto toru rull vre vrea a să-l vând vândă topi topit; t; în aces acestt ccaz az pr pre eţul îl fixa fixa cu cum mpărăto toru rul; l; şi  un va vass pen pentr tru u top topit it stătea tea p per erma mane nent nt pe fo foc. c. Dac Dacă ur urm ma să fie fie păst stra ratt aşa aşa  cum er era, după dorinţa ccu umpărătorulu lui, i, se câ cântărea rea şi şi a ap poi se se p pllătea vâ vânzătorulu tor uluii o sum sumă standa standard rd p pent entru ru m meta etale le ve vech chi. i. Şi azi azi se m mai ai pr pract actic ică încă  sist sistem emul ul,, cchi hiar ar şi prin prin al alte te părţi îîn n afar afară de Birm Birmin ingh gham am.. C Cân ând d căutăm cea ceasuri furate, furate, ad adesea esea merge mergem m pe la într întreprin eprinderile derile astea; astea; şi nu e po posibil sibil să identifici dent ifici ro roti tiţe şi ccercur ercurii dint dintrr-o gr grămad madă; dar dar nu avem avem înto întotd tdea eaun una a  cazurile cazu rile dorit dorite. e. Acum, Acum, în momentul momentul ăsta, mult depin depinde de dacă hoţul e un om  bun — cum e numit ccel el ce îşi cunoaşte cunoaşte me meseria seria.. Un pungaş pungaş de clasă va şti  dacă un obiec obiectt are mai mare valoare valoare decât decât met metalul alul d din in e el; l; şi în ccazul azul ăsta 

aranje ara njeaz azăsau treaba treîn cuţcinev ca.ineva a ca care -i ezi poate plasa târziu Ame America rica îaba n Fr Fran an Aprop Apropo, o,recr crezi că ar mai maiobiectul putea putea şimai altcineva, altcine va, — în în afară  de dum dumne neat ata, a, să iden identi tifi fice ce lămp mpil ile? e? — Nimen Nimenii în a afar fară de mine mine!! — Mai Mai exis existtă şi alt altele ele la fel? fel? — Eu nu mai cunosc cunosc,, răspunse spunse domnul domnul Cor Corbeck; beck; deşi deşi ar mai mai putea fi şi  alte altele le car care e să le ssem emen ene e în m mul ulte te priv privin inţe. Dete De tect ctivu ivull făcu o pau pauzză în înain ainte te de de a în într treb eba a di din n no nou: u: — S-ar S-ar pu pute tea a ca vr vreo eo al alttă pers persoa oan nă pr price icepu puttă — la Br Brit itis ish hM Mus useu eum, m, de  pildă, sau vreu vreun n neg negusto ustor, r, sau vreun vreun co colec lecţionar ca d domn omnul ul Trelawny Trelawny — să  cuno cu noas asccă va valo loar area ea — va valo loar are ea arti artist stic ică — a aces acesto torr lămp mpi? i? — Sigur Sigur că da! Orice Orice o om m cu capul capul pe pe um umeri eri şi-ar da seama dintr-o privire de valoarea lor. ă. că uşa dum Fa d det etec ecti vulu sşan e llum — ţAtu Aatunc nci i exi etivu xist stlui ă iose şa numin să.inDac Da umne neav avo oast strră a fo fost st înc încui uiat ată şi  fe fere reas astr tra a zăvorâ vorâttă, lucru lucruril rile e nu au au fo fost st fura furate te n nici ici de de feme femeia, ia, n nici ici d de e băiatul iatul  de serviciu serviciu de la ho hotel, tel, întâ întâmpl mplător în tre trecere cere pe ac acolo. olo. Cin Cine e a comis fa fapta pta  lele-a u urrmărit în mod p prremedit itat at şi nu o să se despartă de pradă fără un preţ  bun pe pe ea ea.. Aviz p patr atroni onilor lor de case case d de e împrum împrumut ut şi cămătarilor tarilor.. Oricum Oricum,, es-

 

te bin bine e să nu sse e ffa acă zarvă în jurul ch chestiunii. ii. N Nu u ttrrebuie să anunţăm S Sccotla land nd Ya Yard rd-u -ul, l, doar doar da daccă nu ţin ine eţi s-o faceţi; putem abord aborda a problema problema în particcular ti ular.. D Dac acă do dori riţi să păstra straţi llu ucrul rul sec secre ret, t, aşa cum cum mi-aţi sp spus us la înc înce eput, asta as ta est este e şa şans nsa a noas noastr tră. Domn Do mnul ul C Cor orbe beck ck,, d dup upă o pau pauzză, sspu puse se calm calm:: — Cre Crede deţi că aţi p put utea ea ri risc sca a o părere rere as asup upra ra fel felul ului ui cum cum a fo fost st co comi miss  furtul? Poli Po liţistul istul zâm zâmbi bi.. Z Zâm âmbe betu tull cu cuno noşti ştin nţei d de e ccau auzză şi al al e exp xper erie ien nţei. ei. — Într-un mod mod foarte foarte simplu, simplu, nu mă îndoie îndoiesc sc de asta, asta, domnule. domnule. Până  la urm urmă aşa aşa se pe petr trec ec ttoa oate te a ace cest ste e mi mist ster erio ioas ase e fărăde deleg legi. i. Ban Bandi ditu tull îşi ccu uă ăîntot noaşt noaşte ehiar meseria mese cudin tr trucurile ucurile ei;mşi-ş şi-şi i aşteapt întotdeaun deauna am şansa. Ma Mai i    mult ult cchi ar,, elria ştie ştie ditoate n expe experi rien enţă cum cu arat arat ă acea aceast st şa şans ns ă şi cu cum se iveş iveşte te ea dc obicei. obicei. Celălalt, victima, victima, es este te doar g grijuliu rijuliu;; el nu cuno cunoaşte aşte toate toate şmecher ch eriil iile e şşii ccap apca cane nele le care care i se se p pot ot în înti tind nde e şi, şi, dint dintrr-o o mic mică ne negl glije ijen nţă, pic pică în  cursă. Cân Când dv vo om ccu uno noaş aşte te totu totull de desp spre re acest cest caz, az, o să vă minun inuna aţi că n-aţi  sesizat de la început sistemul. Asta As ta păru să îl cam cam ene enerv rvez eze e pe d dom omnu null Corb Corbec eck; k; se se si sim mţi ca cate tego goric ric  irit ir ita aţie îîn n fe felu lull cum cum răspun spunse se:: — Uite ce e, e, drag dragul ul meu, meu, în problema problema asta asta nu există nimic simplu simplu — în  afa farră de fa fapt ptul ul că lu lucr crur uril ile e mi mi-au -au fo fost st fur furat ate. e. F Fer erea east stra ra e era ra înc închis hisă; căminul er era a zidi zidit. t. Cam Camer era an nu u are are de decâ câtt o si sing ngur ură uşă, pe care care eu am zăvo vorâ râtt-o şi am încu încuiatiat-o. o. Nu exist există nic nicii o impost impostă; am a auzi uzitt de multe multe furt furturi uri prin prin h ho oteluri tel uri faci facilita litate te de de o impo impost stă. În ttimp impul ul no nop pţii nu mi-am părăsit odaia. Am  verificat verific at obiecte obiectele le înainte înainte de a mă culca, şi iar le-am mai verificai de câte ori m-am m-am ttrezit. rezit. Dacă poţi aranj aranja a un oricât de sim simplu plu furt, furt, de orice fel, din din  chestiile astea, atunci eşti un om deştept. Asta-i; destul de deştept ca s ă  mergi drept la ţanc şi să-m -mii găse seşti şti lucru lucruri rile, le, Domnişoara Domn işoara Tre Trelawn lawny y îi atinse uşor bra braţul şi spuse calm calm:: — Nu Nu vă necăjiţi fără rost. Eu Eu sunt convinsă că lucrurile se vor găsi. Sergentul Daw se întoarse spre ea atât de brusc, încât cu nu putui s ă  nu mă duc rrepede epede cu g gândul ândul la su suspici spiciunile unile fo formula rmulate te de deja ja în privinţa ei,  când i se adresă — Po Pot să vă întreb, domniş işo oară, p pe e ce vă bazaţi ccâ ând a affirm irmaţi a assta? Aşteptam Aştep tam îng îngrozit rozit răspunsul spunsul ei, adresat adresat unor unor urechi urechi deja al alertat ertate e de  bănuie uieli; li; şşii el el aju ajuns nse e pân până la min ine e ca ca o lo lov vitur itură du dure rero roas asă: — Nu vă po pott sspun pune e cum cum de ştiu. ştiu. Dar Dar sunt sunt sig sigur ură de asta. asta. Dete De tect ctivu ivull se uită la e ea a câte câteva va cclip lipe e în tăce cere re,, apoi apoi îîmi mi arun arunccă o pr privi ivire re  ţin cu rapid rap idă. hotelului Mai Mai vo vorbi rbişipucamerei, cu domn doşi mnul ul C Corb orbeck eckades despre pre dep deplas lasările sal sale, e, deta dse etalii lii  asupra mijlocul de identifica bunurile. Apoi retrase să-şi înc înceap eapă cercet cercetările, rile, domnul domnul Corbe Corbeck ck insist insistând ând asupra asupra ob obliga ligaţiei  de a păst stra ra sec ecre retu tul, l, ca nu nu cum cumva va hoţul să si sim mtă pr prim ime ejdia jdia şi să dis istr trug ugă  lămpil mpile. e. Ap Apoi oi pr pro omi mise se,, ccân ând d ple pleccă să-şi vad vadă de d dive iverse rsele le sale sale tr trebu eburi, ri, să  se îna înapoieze ieze seara d de evre vreme şi să rămână în casă. În ziu ziua a ac acee eea, a, ttoa oattă vr vrem emea ea domn domnişo işoar ara a Tre Trelaw lawny ny se arătă ma maii bi bine ne  dispus dis pusă şi ma maii plină de vigoa vigoare re de decât cât fuses fusese e mai mai înai înainte nte,, în ciu ciuda da ac acest estui ui  nou no u şşoc oc şi a ssup upărări riii pro provo voca cate te de fu furt rtul ul care care,, pân până la ur urm mă, a ave vea a să-i provoace tatălui său multă dezamăgire. Ne-am petrecut cea mai mare parte din zi uitându-ne la curioasele comori ale domnului Trelawny. Din câte auzisem de la domnul Corbeck, începeam să-mi formez o idee despre uriaşa sa activitate în domeniul cercet ăătinu rilo rilorrmar eg ipte ne; ; şi, îîn ne acea ac str ă ce lum lumin in , nuam totu totul l în juru jutere rul l sul meu me înce cepe pea sătepr prez inte te un megip are e tene inte intere res. s. P Pe măeast su sur ccon onti am, , in inte resu lu creş crîn eşte tea; a; attoa oate bezin ănuie nu ie-  lile lile su sup părăto toar are, e, pe pe care care le le mai mai p put utea eam m av avea ea,, se ssch chim imba base serră în u uim imire ire şi  admir dmira aţie. ie. Ca Casa îmi îmi păre rea a un ad ade evărat depo depozi zitt de minu inunăţii şi de art artă veche. În afara afara curiozit curiozităţilor,mari ilor,mari şi mici, din came camera ra d domnu omnului lui Tr Trelaw elawny ny- de la marile marile sarco sarcofage fage până la scarabeii scarabeii de toate toate felurile felurile din vit vitrine rine — holu holull 

 

cel mare, mare, paliere palierele le sc scării, biroul biroul şi cchiar hiar budoar budoarul ul e erau rau pli pline ne de de antic antichit hităţi  care car e ar ar fi fi st stârn ârnit it invi invidia dia ori oriccărui colec colecţion ionar. ar. De la început început domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny veni veni cu mine şi se uită cu inter interes es  crescâ cre scând nd la toat toate. e. Du Dup pă ce exam examin ină câteva câteva vitr vitrine ine ccu u sple splendi ndide de amule amulete, te,  mi sse ea adr dres esă în într tr-un mod cam naiv: — Gre Greu u o să crez crezii că în ul ulti tim ma vre vrem me m-am uitat chiar foarte rar la aceste ces te lucr lucruri uri.. Abia Abia dup după ce s-a îmbo îmboln lnăvi vitt tata ata ccre red d că au înce începu putt să mă  inte intere rese seze ze.. D Dar ar ac acum um în înce cep p să mă atra atrag gă într într-un mod tot mai fascinant. Mă   întreb  între b dacă nu cumva cumva sângele sângele co colec lecţionaru ionarului lui care curge în vinele vinele me mele le îşi  spun sp une e ccuv uvân ântu tul. l. Dac Dacă es este te a aşa şa,, atu atunc ncii e luc lucru ru cu curio rioss că pân până ac acum um n-am ţit studiat, sim ace aceast astă mai chema che re.sau Sigur Sigur căpu şti ştiu u mai mdar ai mult m ulte e des despre pre-un obi obiect ectele ele ma mari ri şşii că  le-am st udiat, m ai mare. mult m mai ai ţin; de fapt fapt, , într fel, întotdeauna le-am acceptat ca atare, ca şi cum au existat dintotdeauna aici. Am observat acelaşi lucru cu picturile de familie, şi felul cum sunt ele acceptate de urma ur maşi şi.. D Dac acă vr vrei ei,, hai hai să le exam examin inăm amân amândo doi; i; o să fie fie am amuz uzan ant. t. Era pentru mine o încântare s-o aud vorbind astfel; şi propunerea ei pur şi şi sim simplu plu m m-a -a tulbu tulburat rat.. Am colin colindat dat împre împreun ună prin prin divers diverse e încăper perii şi  coridoare corid oare,, exam examinând inând şi adm admirând irând splendidele splendidele curio curiozit zităţi. Exista Exista o atât de  surprinz surp rinzătoare cantitat cantitate e şi diversitate diversitate de obiec obiecte te încât abia am avut avut timp  să le privim privim pe cele m mai ai multe; multe; dar dar,, parcurgân parcurgându du-le -le, n nee-am am înţele eles că va  tr treb ebui ui să le lu luăm p pe e rând rând,, zi cu cu zi, zi, şi să le stu studie diem m mai mai în înde deap apro roap ape. e. ÎÎn n ho holl  se găsea un fel fel de unealtă mare din oţel frum frumos os trafor traforat at pe care, spune spunea a  Margar Mar garet, et, tat tatăl ei o fo folos losea ea la ridica ridicarea rea capac capacelo elorr gre grele le di din n pia piatr tră ale  sarcofage sarc ofagelor. lor. Nu era era grea şi putea putea fi mutat mutată din loc des destul tul de uşor. uşor. Cu  ajuto aju torul rul ei ei am rreuş euşit it să ridic ridicăm rând rând pe pe rân rând d capac capacele ele pent pentru ru a a adm dmira ira  nesfârşitele nesfâ rşitele sserii erii de figuri figuri hiero hieroglifice glifice săpate în cele cele mai mult multe e din  sarcofage sarc ofage.. În ciuda afirma afirmaţiilor sale sale că nu ştie ştie nim nimic ic de despre spre ele, Margare Margarett  şt ştia ia fo foar arte te mul multe te;; un sing singur ur an ttrrăit a allătu turi ri de de ta tattăl său co cons nsti titu tuis ise e pe pent ntru ru  ea, în fi fieca ecare re zi, zi, ce ceas as de ceas ceas şi p pe e ne nesim simţite, ite, un şşir ir de lecţii. E Era ra o fată de  o rem remarcabilă in intteli lig genţă şi ascuţime de spirit, spirit, dublat dublate e de o m memo emorie rie  pro rodi dig gio ioas asă; a aşa şa că baga bagaju jull său d de e cu cuno noşt ştin inţe a adu duna natte p pe en ne esi sim mţite ite, p pu uţin  câte cât e puţin, a ajun junses sese e la propor proporţii pe care care i le-ar fi invidiat orice om de ştiinţă. Şi totuş totuşii era atât atât de naivă şi de neştiu neştiutoa toare; re; atât atât de nev nevino inovat vată şi de  simpllă. Vederile simp Vederile şi ideile sal sale e erau at atât ât de cura curate te şi de altruiste, altruiste, înc încât ât în tovărăşia şia e eii am am ui uita tatt de mulţimea imea neca necazu zuri rilo lorr şi pr prob oble lem melor elor ca care re năpădeau deau  casa; şi m-am simţit din nou nou un puşti puşti ... ă, ce Cele mai mainului inte intere resa sant nte e dint dintre retre ssar arco cofag fage e er erau au,,ăfăerau ră îndo îndin doial ial cele le rei i din cameCe camera raledom domnului Trelawny. Trela wny. Dintre Din acestea, ace stea, dou ba bazalt zalt —ttre unul     din porfir porfir şi celălalt din he hematit matit.. Acest Acestea ea avea aveau u gravate gravate pe ele ccâteva âteva  hieroglife. hiero glife. Dar Dar cel de-al treilea treilea era era cu totul totul deosebit. deosebit. Era făcut dint dintrr-o piatră galbe ben-b n-bru run nă, de nuan nuanţa onix onixul ului ui mex mexica ican, n, cu cu care care sse e as asem emăna în în  multe mu lte pr privi ivin nţe, exc excep epţie făcând când fap faptu tull că dese desenu null natu natura rall al sspi pira rale lelo lorr sa sale le  era mai mai puţin clar clar.. Ici şi şi co colo lo ex exist istau au părţi ap aproa roape pe ttran ranspa sparen rente te — sigu sigurr  translucide. Tot sarcofagul, capacul şi restul, era sculptat cu sute, poate mii de de hie hieroglife roglife minu minuscule scule,, în sserii erii ce ce păreau nesfârşite. nesfârşite. Spate Spatele, le, faţa,  laturile, muchiile, fundul, toate îşi aveau partea lor de figuri elegante, coloritul colo ritul lor de un un albas albastru tru int intens ens fiind extrao extraordina rdinarr de proasp proaspăt şi de  distin dis tinct ct contu conturat rat pe piat piatra ra galben galbenă. Era fo foart arte e lung lung,, apr aproap oape e nouă pic picioa ioare re  şi probabil probabil larg de trei. Laturile Laturile erau erau ondulate, ondulate, astfel astfel că nu exis exista ta nici o 

linie lin ie dur du ră.privire Ch Chiar iara.şi co collţurile urile aveau aveau nişte nişte curb curburi uri atâ atâtt de fru frumo moase ase,, înc încât ât îţi   încân  încântau tau privirea. — Cu Cu sigu sigura ran nţă, am spus spus,, ăsta sta treb trebui uie e să fi fo fost st făcut cut pe pent ntru ru un uria uriaş. ş. — Sau o u uriaş riaşă, zise zise Margar Margaret. et. Acestt sarco Aces sarcofag fag era aşezat lângă una din din ferestre. ferestre. Într Într-un fel se deose-

bea de celelalte celelalte sa sarcofa rcofage ge din încăpere. Toate Toate celelalte, celelalte, ind indiferen iferentt de   

material — granit, porfir, hematit, bazalt, ardezie sau lemn — erau simple  în interior. interior. Unele aveau înăuntru suprafa suprafaţa net neted edă, altele erau grava gravate te în   întregime  întreg ime sau sau în parte cu hie hieroglife roglife.. Dar nici unul unul din ele nu avea n nic icăieri  protub pro tubera eran nţe sau sau feţe nereg neregulat ulate. e. Pute Puteau au fo foarte arte bin bine e să fi fo fost st fo folos losite ite  drep dr eptt căzi d de eb bai aie; e; într într-ade -adev văr, în mult lte ep pri riv vinţe ssem emănau nau ccu u băile ile rro omane  di din n piat piatrră sau sau m marm armur ură pe ccar are e le mai mai văzuse zusem. m. Dar Dar îîn n ce cell m mare are ex exis ista ta o  suprafa supr afaţă în relief relief a având vând conturul conturul unui corp omenesc. omenesc. Am întreb întrebat at-o pe Margar Mar garet et dacă îmi poa poate te explica explica asta. asta. Ea îmi răspu spunse nse:: — Tata Tata n-a n-a vrut vrut nici niciod odat ată să-mi vorbeasc vorbească desp despre re acest acest sarcofag. sarcofag. Mi-a at atra rass aten atenţia îînc ncă de lla a în înce cepu put, t, dar dar cân când d l-am întrebat despre el, mi-a ţi po spus: spu s:! "Feti "F etiţnu a mea, me a, în într -ovest zistea am săi -nu pove vest stes esc dcespr eael ecu l —md dac aceăr vo voi via vi aţă D Dar ar acum acum! ! tr Po Pove ea lu lui s-a spus sp uscînc îndes ă,pre aş aşa cum sp spe eui sfiăînţi -o spun ţie. Într-o zi, poate curând, vei şti totul; şi atunci o să-l cercetăm amând mâ ndoi oi împ împre reun ună. Şi ce ce inte intere resa sant ntă pove povest ste e o să-ţi sp spună el — de la la îîn nceput până la sfâr sfârşi şit! t!"" O Oda dattă, d dup upă acee aceea, a, l-am înt întreb rebat, at, mă tem tem,, cu mult multă  uşurinţă: "Tată, s-a mai mai sspus pus vre vreoda odattă până acum acum pove poveste stea a acest acestui ui sarc sarco ofag?"" El a dat din ccap fag? ap şi m-a privit grav, zicând zicându-mi: u-mi: "Nu încă, feti fetiţa me mea; a;  darr sse da ev va a sspu pune ne — dac dacă mai trăie iesc sc — dac dacă mai trăiesc iesc!" !" Aces Aceste te vorb vorbe, e,  despre desp re viaţa lui, re repetat petate e mere mereu, u, m-au cam cam înfric înfricoşa oşat, t, n-am n-am în îndr drăznit znit de-atunci să-l mai întreb iar. Într Într-u -un n fe fel, l, ace acest ste e cuv cuvin inte te mă tulbu tulbura rarră. Nu pute puteam am să sp spun un cu cu pre preci cizie de ce şi cu cum; dar parcă în înttrezăream până la urmă o rază de lumină. Exist xistă, cr cred ed,, cl clipe ipe câ când nd mint mintea ea acc accep epttă un lucru lucru dre drept pt ade adev vărat; rat; deş deşii  aceasta aceas ta nu conteaz contează nici pentru pentru mersul mersul gând gândului, ului, nic nici, i, în cazul câ când nd ar  exist ex ista a mai mai mult multe, e, pen pentr tru u leg legătura tura d dint intre re ele ele.. Pâ Pân nă atun atunci, ci, ne găsi sise sem m   într-un  într-u n întuneric întuneric complet complet în privinţa domnului domnului T Trelaw relawny ny şi a ciudatei ciudatei  pede pe deps pse e car care e sse e ab abătuse asupr asupra a sa; aşa aşa că orice orice lucru lucru care care ne-ar fi condus pe o urm urmă, ffie ie ca câ câtt de de ssla lab bă şi de necla eclarră, ne ne-ar fi oferit, pentru început cel pu puţin in,, plăcuta sa satis tisfac facţie a un unei ei certit certitudi udini. ni. În eni enigm gma a no noast astrră exi exista stau u  două puncte puncte clar clare: e: primu primul, l, că domnul domnul Trelaw Trelawny ny lega lega ac acest est sstra traniu niu o obiec biectt de  nesi ne sigu gura ran nţa proprie prieii sale sale p pers ersoan oane; e; a all doile doilea, a, că el u urm rmărea un scop scop sau sau  nutr nu trea ea o oare oareca care re sper speran anţă legal legală de aces acestt obi obiec ect, t, pe care care nu vroi vroia a să o  dezv dez văluie luie,, nici măcar fi fiice iceii sale, sale, atâta atâta vr vrem eme e cât ca ca nu se p pute utea a rea realiz liza. a. Şi,  iar,, nu treb iar trebuia uia ui uitat tat că acest acest sa sarco rcofag fag se se deoseb deosebea ea pe din dinăunt untru ru de toat toate e  celel ce lelal alte te.. Ce Ce p put utea ea oare oare să în înse semn mne ea ace cea a cciu iuda dattă su supr praf afa aţă în relie relief? f? Nu-i spusei spu sei nimi nimicc domni domnişoa şoare reii Tre Trelaw lawny, ny, deo deoare arece ce mă tem temeam eam să nu o   înfricoşez  înfrico şez mai mai mult, mult, sau s-o încurajez încurajez cu noi noi speran speranţe; dar m-am decis să  ă caut Lneîntârz ne prilej într multe minulte cercet ânîntârziat gă saiat rcoun fagpr silej e găde sea a întreprin o meprinde ăsuţădejomai asă d piacer trăcet verzri... uie cu  vinişoare vinişo are roş roşii, ii, ca de hem hematit. atit. Picioarele Picioarele e erau rau fas fasonat onate e în formă de labe de  şacal; şac al; iar iar în jurul jurul fie fieccărui pi picio ciorr se încol încolăcea un ura uracus cus,, un şa şarpe rpe ccu u gât gâtul ul  umfl um flat at,, fru frum mos cize cizela latt îîn n aur aur pu pur. r. Pe ea stătea tea a aşe şeza zattă o ffru rumo moas asă lădiţă  sau sa u cas caset etă din din p pia iatr tră de o fo formă apar aparte te.. S Sem emăna cu un si siccriu riu m mic ic,, n num umai ai  că părţile latera terale le,, în loc loc să fie tăia iate te pla plan n în patr patru u col colţur uri, i, ca ca part partea ea d de e sus sus,,  formau form au la un ccap apăt un unghi unghi ascu ascuţit. Rezulta, Rezulta, astfel, astfel, un fel de hepta heptaedru edru  nere ne regu gulat lat,, cu cu cât câte ed dou ouă feţe d de e fie fieca care re lat latur ură, un un ca cap păt pol polig igon onal, al, ap apoi oi  baza şi partea partea de deasupra. deasupra. Piatra, un monolit din care fusese co confec nfecţionat  obie ob iect ctul, ul, er era a ceva ceva cce e cu nu mai mai văzuse zusem m nici niciod odat ată. La ba bazză avea avea culo culoar area ea  comp co mple lett verd verde, e, culo culoar area ea smar smaral aldu dulu lui, i, în înssă bi bine neîn înţeles eles fără st strrăluci lucire rea a  acestuia. Dar nici culoarea şi nici materialul nu erau mate, iar textura ărea p deoobijut fine fineţerie. e şi de o dur duritat e ieşite ieşiteadin comun. un.ceSupraf Sup rafa aţa ei er era a  p aproape apro ape bijuterie. Culoare Culoarea aitate îi devenea devene dincom ce în ma mai i stins ă spre partea artea  superioar supe rioară, cu gradaţii atât de fine, fine, aproap aproape e imperce imperceptibile, ptibile, ajungând ajungând până  la un galben delicat delicat,, de culoarea culoarea por porţelanu elanului lui "mandar "mandarin". in". N Nu u se sem măna în  nici nici un un fe fell cu cu ccee eea a cce e văzuse zusem me eu u pân până at atun unci ci şi şi nici nici ccu u vre vreo o piat piatrră sa sau u 

nestem nes temat ată cunosc cunoscute ute.. Am so socot cotiit o a fi o rocă mamă un unic ică, sau matri atriccea   

unei piet unei pietre re sc scum umpe. pe. E Era ra g grav ravat ată peste peste tot, tot, în afar afară de câ câtev teva a loc locuri uri,, cu  frumoase hieroglife, splendid executate şi colorate cu acelaşi pigment sau ciment cime nt albastru-ve albastru-verde rde car care e apărea şi pe sarcofag. sarcofag. Ca lungime lungime avea ca cam m  două picioare şi şi jju umătate; lăţimea, ap aproxim imat ativ iv pe jum jumătate ate; iar iar înălţimea imea,,  cam de un picio picior. r. Spaţiile goale goale erau distrib tribuit uite e nereg neregulat ulat,, de ssus us p pân ână la  cap ca pătu tull ascu ascuţit. it. Ac Aces este te loc locur urii păreau reau m mai ai pu puţin opa opace ce d dec ecât ât res restu tull piet pietre rei. i.  Am înc încer erca catt să ri ridic dic capa capacu cull ca să pot pot ve vede dea a da daccă erau erau ttra rans nsluc lucid ide; e; d dar ar era era  bine fixat. fixat. Se potrivea potrivea atât atât de exact, exact, încât întregu întregull sipet părea o singur singură  pie iessă din piat atrră, scobită în mod mister terios ios pe pe dinăuntru. untru. Pe Pe lat laturi uri şşii pe  margini mar gini exist existau au nişte pro protuber tuberan anţe curioase, dăltu ltuite ite tot tot a atât tât de fi fin n ca şi  cele lela lte e plito păitor. rţr. i al ale e eau ccas aset , ccar ffus uses eser erriăde scul sculp tate tam teăcu un sc văare dit   rită  cce ătr tre elalt ccio iopl Avea Av uetei găei, ur uri, i,are şiescob sc obitu ituri o pfor form ciu ciuda datscop tăop , fiec fiecar e de d dife iferit de celelalte; celelalte; şi, ca şi re restul, stul, erau erau aco acoperite perite cu cu figuri hieroglif hieroglifice, ice, tăiate fin şi  umplute cu acelaşi ciment albastru-verzui. De par arttea ceal cealal alttă a marelu reluii sar sarccofag fag sse ea afl fla aoa alt ltă măsuţă, d din in alabastru, bast ru, minunat minunat grav gravat ată cu figuri simbolice simbolice de zei zei şi semne ale zodiaculu zodiacului. i.  Pe măsuţă stătea o casetă pătrată cu latura cam de un picior, formată din  plăcuţe d de e cri crist stal al de stân stânccă, îînc ncad adra rate te în într tr-o arm armur ură de benzi benzi din din a aur ur roşcat, frumos ornamentate cu hieroglife şi colorate într-un albastru-verde foarte foa rte asem asemănător cu cu ten tenta ta fi figur gurilo ilorr de pe pe sarcof sarcofag ag şi sipe sipet. t. Toat Toată  lu lucr crătura tura era de-a drep dreptu tull m mod oder ern nă. Darr dac Da dacă pi pies esa ae era ra moder odern nă, ccon onţin inut utul ul ei, ei, n nu. u. ÎÎn năun untr tru, u, pe pe o per perni niţă  din ţesătură de aur fină ca mătasea şi cu acea nuanţă caldă a aurului  vechi, vec hi, se odi odihne hnea a mân mâna a unei unei mumii, mumii, atât atât de perfe perfect ctă înc încât ât tres tresăreai reai la vedere de rea ae ei. i. O mân mână de feme femeie, ie, fină şi prel prelun ung gă, cu cu deg deget ete e ssub ubţiri iri şşii e eleg legan ante te  şi apro aproape ape tot atâ atâtt de natura naturallă ca şi şi în ziua ziua când când fusese fusese încred încredin inţată cu mii  de ani în în urmă îmbălsămătorului. Mu Mumificată, n nu u-şi pierduse nimic din fo form rma a ei ffru rumo moas asă; ch chiar iar şi înc înche heie ietu tura ra părea rea să-şi păstr streze eze flexibil flexibilitat itatea, ea,  aşa aş a cum cum se od odih ihne nea, a, cu lin linia ia ei fin fină, pe pe per perni niţă. P Pie ielea lea av avea ea o p pro ronu nun nţată  culoare crem, sau de ivo ivoriu riu vechi; o p piele iele de un br brun un curat care care îţi sugera  ar arşi şiţa so soar arel elui, ui, în înssă ar arşi şiţa la umbr umbră. Ma Mare rea a cu curio riozit zitat ate eaa ace cest stei ei mâin mâinii er era a  că av avea ea în to tota tall şap şaptte d de egete ete, ccu u do două mij ijlo loccii şi do dou uă arătăto toar are e. P Par arte tea a  de sus sus a înc înche heie ietu turii rii părea rea cres cresta tattă, ca şi ccum um ar fi fo fost st rrup upttă inega inegal, l, şşii  avea av ea pe pe ca nişt nişte e pe pete te de de u un n roşuroşu-br brun un.. Pe acee aceeaş aşii pe pern rnă, alături turi d de em mân ână,  se afla un mic scarabeu minunat lucrat, din smarald. — Ac Aceast easta ae est ste e o al alttă tain taină a tat tatălu luii me meu. Cân Când d i-am cerut să-mi spună ceva ceva desp despre re ea ea,, m mii-a răspun spunss că era pr prob obab abil il ccel el ma maii de pr pre eţ luc lucru pe  ţ Cân ca care pose sing ură ex exce cep Când dreb l-am întrebat care, să-re miîlîlrpo ăsseda puda, nd,ăcu şi o msi i-angur interzis săp-lie. mai mai înt între b altc altcev eva a în leg ătu tura rărefuzat cu as asta ta,,  "Am să-ţi spu spun" n",, mi mi-a zis el, "totul despre asta, la timpul potrivit — dacă  mai trăiesc iesc!!" "Daccă mai "Da mai trăiesc!", iesc!", iar iar acelea aceleaşi şi cuv cuvint inte. e. Toate Toate acest aceste e trei trei luc lucrur ruri, i, grupate pa te la un ioc, ioc, sarc sarcof ofag agul ul,, sip sipet etul ul şi mân mâna, a, păreau reau să alc alcătu tuia iasc scă, înt întrr-adevăr, o tril trilog ogie ie d de em mist istere ere.. În acel moment, moment, dom domnişoar nişoara a Trelawny Trelawny fu chem chemat ată pent pentru ru nişte treburi treburi  gosp go spo odăreşt reşti. i. M-am -am ui uita tatt şi şi lla a cel celel elal alte te curi curioz ozit ităţi d din in înc încăpere pere;; îns însă nici nici una nu nu părea să mai mai prezin prezinte te vreun vreun farme farmecc pen pentru tru min mine, e, ac acum um ccând ând ea ple plecase. Mai târziu, în timpul zilei, am fost chemat în budoar, unde ea se consult su lta a cu doa doamn mna a Gr Gran antt în lleg egătur tură cu găzd zdui uire rea a domn domnulu uluii Corb Corbec eck. k. Nu Nu se  hotărau dacă trebuia iau u să-i dea o cam camer eră alătura turattă de ccea ea a d do omnu nulu luii Tr Tre-

lawny ny ste ssau aua mai m de parte te de ea. eai a. îîntâ Eu mi-a mu da dat rerea rer ea ar fi ffost ost mai ma i bin bine e  slaw ă nu stea prea prai eadepar a apro proape ape; ;m mai ntâimi-am i pentr pentru ctăp, ăor oricu icum, m,căn-ar deloc greu să fie adus adus ma maii apro aproap ape e la nevo nevoie ie.. Dup După ce ple pleccă do doam amna na Gran Grant, t, am   întrebat-o  între bat-o pe domnişo domnişoara ara Tr Trelaw elawny ny cum cum se făcea că mobilierul mobilierul din din ace aceast astă   încăpere, budoarul budoarul u unde nde ne aflam, aflam, era atât de dife diferit rit de mobila mobila din 

celela cel elalte lte încăperi peri ale ale cas casei. ei.  

— Spiritul de de prevedere prevedere al tatei! tatei! răspun spunse se ea. Când Când am ve venit nit întâi aic aici, i,  el a soc socot otit it,, şi şi chi chiar ar pe bun bună drep drepta tate te,, că eu o să mă sp sper erii ii de atât atâtea ea  relicve relicv e de morţi şi de morminte, morminte, aflate aflate peste tot. Aşa că a m mobilat obilat acea aceast stă  came ca merră şi mic micul ul gru grup p de încăperi peri d de e din dinco colo lo — uşa uşa ast asta a dă în ccam amer era a de zi  —, und unde e am am dor dormi mitt no noap apte tea a tr trec ecut ută, cu lu lucr crur urii drăguţe. Ved Vede eţi, ttoa oate te sunt sunt  frumoase frum oase.. Vitrina i-a aparţinut marelui marelui Napo Napoleon. leon. — Atunci, Atunci, nu exista exista nimic egiptea egiptean n în toate ac aceste este încăperi? înt întrebai rebai  cu, mai mult ca să arăt interes faţă de ce-mi spunea decât pentru altceva, deoa de oare rece ce mobil obilie ieru rull din din cam cameră vo vorb rbea ea de la si sine ne.. C Ce e vitr vitrin ină drăguţă! Po Pot  să mă uit la ea? —tru Siugur Sigu ceă d da, da ,afar ccu urămar m, are e ne pl plăcere ce sp seăvea zâ zâmb d. F Fini inisa sare rea ae eii pe  dinăuntr un şi şirp pe din ina fa spu spune tat tatre, a,, erăste stspun e unse d des es ârşi ârşit tămbin . ind. Făcui un pas pas înainte înainte şi o privii mai mai îndeaproa îndeaproape. pe. Era din din lemn de m mag agnolia cu intarsii, intarsii, şşii montat montată în bronz bronz aurit aurit.. Am tras unul din sserta ertare, re, unu unull  lu lung ng,, und unde e put putea eam m să văd mul multt mai mai bin bine e lucr lucrătura tura.. Cân Când d l-am tras, s-a auzit un zăngănit înăuntr untru u, ca ca şi cum ceva ceva s-ar fi rostogolit; un clinchet ca de metal pe metal. — Hei! am am str strigat, igat, E ceva a aici. ici. Poale Poale ar fi ma maii bine să nu-l deschid. — Nu ştiu ştiu ce-a ce-arr pu putea tea să fie, răspunse spunse ea. Se Se po poate ate ca ca un una a din din fe fete te să  fi pus pus ceva ceva pen pentru tru mom moment ent,, şi să fi uit uitat. at. O Oric ricum, um, d desc eschid hide eţi. Am deschis deschis se sertaru rtarul; l; şi atât eu ccât ât şi domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny am făcut  un pas înapoi înapoi ulu uluiiţi. În faţa oc ochilor hilor noştri noştri se aflau aflau mai mai multe multe lămpi vechi egiptene egiptene de diferite mărimi. Ne-am aplec aplecat at asupra asupra lor şi le-am privit cu aten atenţie. Inim Inima a îm îmii bătea ccu u  putere put ere;; sse e pute putea a ve vedea dea după respir respira aţia lui Mar Margar garet et că şi e ea ae era ra foa foarte rte  emoţionată. În tim timp p cce e le prive priveam am,, ne neîn îndr drăznin znind d să le ati ating ngem em şi n nici ici să ne gând gândim im  la aşa aşa ceva ceva,, se auzi auzi sone soneria ria la uşa uşa d din in ffa aţa; şi, şi, imedi imediat at dup după aceea, aceea, îşi făcură apariţia în hol domnul domnul Corbeck Corbeck u urmat rmat de sergent sergentul ul Daw. Daw. Uşa budoarulu budoaruluii  er era a desc deschis hisă şi, ccân ând d ne zări ri,, domn domnul ul C Cor orbe beck ck v ven enii în fu fug gă ur urma matt mai mai în înce cett  de detect detectiv. iv. Se citea pe faţa lui şi din gesturi gesturi o bucurie bucurie calm calmă, când ne sspu puse d de eodată: — Buc Bucur ura aţi-vă cu m mine ine,, drag draga am mea ea dom domni nişo şoar ară Tr Trel elaw awny ny,, mi-a sosit bagajul bagaj ul cu toate toate lucrurile lucrurile neatinse neatinse.. Apoi Apoi faţa i se po posomo somorî; rî; Cu excep excepţia  lămpilo mpilor. r. Lămp mpile ile care care valo valore reaz ază de o mie mie d de eo ori ri cât cât tot tot rest restul ul... ... Se opri impres impresionai ionai de paloare paloarea a de pe ob obrajii rajii ei. Apoi, Apoi, urmărind pr privi iviări grămad ămpi rea reapriz mea meăa şi şi bu a ei ei, , zie, ada a de mpsupra i din dira n sert se ar. Sc Scoa seu-le: un ţipăt de  sur surpriz bucur curie, a aple plecân cându du -seldeasup dea lorrtar şi .p pip ipăoase indu ind — Lămpile m mele! ele! sunt sunt între întregi, gi, întregi, întregi, întreg întregi! i! ... Dar cu cum, m, Dum Dumnezeu nezeule le  — pe toţi Dum Dumnez nezeii! eii! — cum cum de-au ajuns aici?  Tăceam cu toţii. Dete Detectivul ctivul scoase scoase un sunet sunet adânc, adânc, inspirând inspirând aer. Mă  uitai la el şi, când când îmi surprins surprinse e privirea, privirea, îşi îndrept îndreptă ochii sp spre re domnişoar domnişoara a   Trelawny  Trela wny ccare are e era ra întoars întoarsă cu sp spatele. atele. În ochii lui citeam citeam ace aceeaşi eaşi priv privire ire bănuito nuitoare are pe care care o avus avusese ese şi atu tunc ncii când când ssub ublin linias iase e fapt faptul ul că ea fus fuses ese e pr prim ima a pe pers rsoa oan nă ca care re îlîl găsi sise se pe pe  bătrân du după atentate.

IX Nevoia de a cunoaşte Domnul Domn ul C Cor orbe beck ck păru că-şi ies iese e din din min minţi la des desco coper perire irea a lămp mpilor ilor.. Le  luă pe rrând ând u una na câte câte u una na şi le privi privi cu duioşie, duioşie, ca ca pe nişte fiinţe iubite. iubite. În  bucu bu curia ria şi e emo moţia lu lui, i, resp respir ira a at atât ât de de ta tare re că sem semăna ccu u un mo mota tan n ca care re  toarce toa rce.. Sergent Sergentul ul Da Daw w înt întreb rebă calm calm,, rupând rupând tăcerea cerea cu u un n gla glass ca o di disco scorr-

danţă într o melodie:  

— Sunt Sunte eţi ch chia iarr sig sigur ur că as aste tea a ssun untt lămp mpil ile ep pe e car care e le-aţi av avut ut şi ccar are e  v-au fost furate? Răspun spunsu sull sun sună pe un ton ton ind indig igna nai: i: — Sigu Sigur? r? Bi Bine neîn înţeles eles că sunt sunt sigu sigur. r. Nu ex exis isttă în to toat ată lume lumea au un n alt alt se sett  de lămpi ca ăsta! sta! — Du După câte âte şt ştiţi du dumneavoastră! Cuvintele detectivului erau destul de blânde, dar tonul era atât de exasp xa sper eran ant, t, îînc ncât ât ave aveam am conv convin inge gere rea a că ur urm mărea rea ceva ceva cu cu asta asta;; aş aşa a că am  aştept aşt eptat at în linişte linişte.. El cont continu inuă: — Desigur, Desigur, ar mai tr trebui ebui să existe câteva câteva şi în B British ritish M Museu useum; m; sau  poate Trelawny le-a avut pe astea maiAce demult. Nimic nou sub re, ştiţdomnul i, domnule Co Corbeck rbeck; ; nici chiar în Egipt. Acestea stea pot fi originalele, origina lele,soaiar  ale ale du dum mne neav avoa oast strră au p put utut ut ffii copi copiile ile.. Exist Există an anum umite ite a am mănu nunt nte e pe baz baza a  căro rora ra le le pu pute teţi ide ident ntifi ifica ca pe pe ac aces este tea a dr drep eptt ale du dumn mnea eavo voas astr tră? Domnul Corbeck, de astă dată, se arătă chiar iar supărat. Uită şi de rezerva sa şi, plin de indignare, izbucni într-un potop, incoerent aproape, de fr fraz aze e într întret etăiate iate:: — Să le identific? identific? Co Copii? pii? Brit British ish Museum? Museum? Prost Prostii! ii! O avea poate poate şi Sco Scottland Yard-ul vreun set ca să-i în înve veţe p pe e pol poliiţişti iştiii idi idio oţi egi egipt ptol olog ogia ia!! Dac Dacă le  cunosc? cuno sc? Când Când le-am cărat cu m mine ine prin deşert deşert,, timp de trei trei luni de zile, şi  am stat stat treaz treaz noapt noapte e de no noapt apte e ca să le păzesc! zesc! Când Când le-am examinat cu lu lupa pa cea ceass de ce ceas, as, pân până mă dure dureau au och ochii; ii; pân până ce ffie ieca care re asp asper erit itat ate e câ câtt de  miccă, fiec mi fiecar are e fra fragm gmen entt şşii fi fiec ecar are e pat pată mi-au devenit tot atât de familiare câtt îi est câ este e na navi viga gato toru rului lui har harta ta;; şi tot tot atâ atâtt de fam famili iliar are e câ cât, t, fără înd îndoi oial ală,  trebui tre buie e să le fi fo fost st în întot totdea deauna una,, de când când e llum umea ea şi pămâ mânt ntul, ul, ttutu uturor ror  pungaş pun gaşilo ilorr bătuţi în cap, cap, în goana goana după jafuri. jafuri. Uite, Uite, tine tinere, re, priv priveşt eşte e aici! aici!  Înşi Înşirră lămpile pile la rând rând sus sus pe pe v vit itrrină. A Aii ma mai văzu zutt dum dumne neat ata av vre reo odat dată un  sett d se de e lămpi mpi ccu u as astf tfel el de de fo form rme e — ssau au măca carr vre vreun una a sin singu gurră din din e ele? le?  Uită-te la figurile figurile aste astea a mândre mândre desenate desenate aici! aici! Ai mai văzut vre vreodat odată  dumneata un set atât de complet? — chiar la Scotland Yard? sau în Bow Street Str eet?? Pri Priveş veşte! te! C Cele ele şapte şapte îînc ncarn arnări ale lui lui Ha Hatho thor, r, pe fiec fiecare are lamp lampă câte câte  una. Uită-te la figu figura ra lui lui Ka, la p prin rinţes esa a celo celorr două Egiptu Egipturi, ri, stând stând îîn n bar barca ca  morţilor între Ra şi Osiris, cu Ochiul Ochiul Somnului Somnului sprijinit sprijinit pe picioare,  plecân ple cândudu-se se îînai nainte ntea a ei ei;; şi Harmo Harmochis chis înălţ ându ându-s -se e spre spre n nor ord. d. LLe e găseşti seşti  astea aste a la Britis British h Museum Museum — sau în Bow Bow Str Street? eet? Dar Dar poate poate că studiile studiile  dumitale dum itale făcute la Gizeh Gizeh Museum Museum,, sau la Fitzwilliam Fitzwilliam,, sau la Par Paris, is, sau la  Leyd Le yda, a, or orii la la B Ber erli lin, n, te-o te-orr ffii îînv nvăţat că aste astea a-s scene obişnuite în ă ai ie-mi rog gspui lifi lificcădum ; şi cneata aicci mie ai ai d de ece -a face numai copii. shăiero dumneata semni semnifica ficaţiecu are arnişte ed desen esenul ul ăAi staputea al lu luii cumva Plah-Seker-Ausar ţinând Tet-ul sub sub Sc Sceptru eptrull Papirusu Papirusului? lui? L-ai m mai ai văzut  vreoda vre odattă până acum, acum, chiar chiar la Brit British ish M Muse useum um sa sau u la Gizeh Gizeh,, sau la Sco Scotlan tland d   Yard??  Yard Se întrerupse întrerupse brusc brusc;; şi apoi ccontin ontinu uă pe cu totul totul alt ton: ton: — Ascul Asculttă, am impres impresia ia că idiotul idiotul caps capsom oman an sunt sunt chi chiar ar eu! eu! Te Te ro rog g să  mă scuzi, scuzi, dragul dragul me meu, u, pen pentru tru nepolit nepolite eţe. Mi Mi-am pierdut controlul la aluzia că eu n-aş cunoaş cunoaşte te lămpile astea astea.. Nu te superi, superi, nu? Detect Det ectivul ivul răspunse spunse amuza amuzat: t: — Doamne Doamne fereşte, fereşte, domnule domnule,, sigur că nu. Îm Îmii plac o oamen ameniiii furioşi  când cân d lucrez lucrez ccu u ei, fie fie că sunt sunt sau sau nu de de parte partea a mea. mea. Eu îmi păstrez strez firea firea;;  asta ast a mi-e mi-e mese meseria ria.. Vede Vedeţi, în u ultim ltimele ele dou două minute minute mi-aţi sp spus us d des espr pre e a-

ces ceste te lămp mpii mai mult ult de decât cât a atun tunci ci când când m-aţi îndo îndopat pat ccu u det detalii alii pe pentru ntru identificarea lor. m Domn Do mnul ul Co Corb rbec eck k mor morm măi cev ceva; a; nu era era m mul ulţum umit it că se trăda dase se.. Deod Deoda ată se înt întoarse către min ine e şi şi mă în înttrebă, în felul său direct: — Acum Acum,, ia sp spun une, e, cum cum de de lele-a aţi găsit? sit?

Am fos fostt at atât ât d de e su surpr rprins ins,, că i-am răspuns fără să gândesc:  

— Nu Nu le-a le-am m găsit! sit! Omul râse zgomotos. — Ce nai naiba ba v vre reii să spui spui?? Nu le-aţi găsit! Păi, uite-le aici, sub ochii voştri! tri! V-a -am m văzu zutt to toţi ccum um vă ui uita taţi lla a ele ele câ când nd am intr intrat at.. Între Înt re tim timp p îmi îmi reve reveni nise sem m din din uim uimire ire şi-mi şi-mi rec recăpătase tasem m prez prezen enţa de  spirit. — Ei bine, aşa şi este, zisei eu. Am dat de ele din întâmplare, chiar acum. Domnul Dom nul Co Corbe rbeck ck se se dădu un un pa pass înapo înapoii şi se se uită sev sever er lla a mi mine ne şi la  domnişoar dom nişoara a Trelawny; Trelawny; plim plimbându bându-şi -şi privirea privirea de la unul la altul, altul, întrebă: ă a, —? Vr V i săsăspzi uci caş nun lue le-a -a adu adus s ni nime meni ni aic aici? i? Că aţi da datt de ele ele ai aici ci îîn n  sert se rtar ar? Şi, Şir,eca zic aşa, nu adus nimeni înapoi? — Pre Presu supu pun n că cine cineva va treb trebui uie e să le fi adu adus; s; di din n pro propr prie ie ini iniţiati iativ vă n-au venit ele. ele. Dar cine a fost fost şi când când şi cum, nu şştie tie nimeni; nimeni; treb trebuie uie să facem  cerc ce rcet etări şşii să vede vedem md dac acă vr vreu eunu null dint dintre re ser servi vito tori ri ccun unoa oaşte şte ce ceva va.. Ram Ra maser aserăm tăcuţi ccât âte eva cli lipe pe,, ccar are en nii se se părur rură un ttim imp p îîn nde delu lung ngat at..  Pri rim mul ca care re vo vorb rbii ffu u de detec tecti tivu vul, l, care are exc excla lam mă fără să vre vrea: — Să mă ia dracu'! Iertaţi-mă, domnişoară! Şi apoi nu mai scoase nici un cuvânt. I-am chemat chemat pe servitori, servitori, unul unul câte unul, unul, şi i-am întrebat întrebat d dac acă ştiu ceva despre nişte obiecte puse în sertarul din budoar; nici unul din ei nu putu să ne dea dea v vre reo o lămurir urire. e. Nu le-am spus despre ce fel de obiecte era vorba şi nici nu i-am lăsat să le vadă. Dom Do mnul Corb rbec eck k îm împache achettă lămpile pile în vată şi le aşe aşeză într într-o cutie de ta tabl blă. Ace Aceas asta ta,, îîn n tre treac acăt fie fie zis, zis, a fost fost du dussă în ca came mera ra agen agenţilor, ilor, unde unde unul unul  din din ei ei rămân ânea ea de paz pază toat toată noap noapte tea, a, cu pi pist stol olul ul la înde îndem mână. A do doua ua zi  am găsit sit un se seif if în casă şi le-am -am băga gatt ac acol olo. o. E Exis xista tau u do dou uă ch chei ei dife diferit rite. e. P Pe e  una un ad din in ele ele am păstra stratt-o eu; eu; pe pe cea cealal lalttă am. am. pus pus-o în sertarul din casa mare de bani. Eram cu toţii hotărâţi să nu lăsăm lămpile să se piardă iar. Cam Ca m la o o orră du dup pă găsire sirea a lămpilo pilor, r, sosi sosi şi do doct ctor orul ul Wi Winc nche hest ster er.. Adu Aducea cu el un pac ach het mare are ca care re,, dup după ce fu desf desfăcu cutt, văzu zurrăm că nu era alt altceva decât mumia unei pisici. Cu permisiunea domnişoarei Trelawny, o installă în bu sta budoa doar, r, iar S Silvi ilvio o fu adus adus lâng lângă ca. Spre Spre surp surprin rinde derea rea ttutu uturor ror,, însă,  cu excep excepţia poate poate a docto doctorulu ruluii Wi Winch nchest ester, er, pis pisica ica nu arătă nic nicii ce cell ma maii mi micc  semn d de e enervare; nici nu nu o băgă măcar îîn n seamă. Rămase lângă ea pe  masă, torcând torcând puternic. puternic. Atunci, Atunci, co continuâ ntinuându ndu-şi planul, doctorul îl duse pe Silvio în camera camera domnului domnului Trela Trelawny; wny; noi, noi, după el. Doctorul Doctorul Wincheste Winchesterr era  ă agitat agitat; domni şoara Tr Trelawn elawny, y, nelini mai ma il.mult decât atent, ent, pent pe ntru ru; domnişoara că înce începu puse sem m să în într trev evneliniştit ăd ce ceştit u urm rm. ăEu re rea aeram d doc octo toru rul. Det Detec ecti tivu vul, l,at ccu u un un   aer superior superior,, părea rec rece e şi calm; doar do domnul mnul Corbeck Corbeck,, care era un entu entuziast, ardea de curiozitate. În clipa clipa cân când d docto doctorul rul Winc Winches hester ter int intrră în ca came merră, Sil Silvio vio îînce ncepu pu să  miau mi aune ne şi să se zbat zbată; a apo poi, i, sări rind nd din din b bra raţele ele llui ui,, sse e rep repez ezii la mu mumi mia ap pis isiicii şi începu s-o zgârie cu furie. Cu mare greutate, domnişoara Trelawny putu să-l ia de a aco colo; lo; dar, dar, de de îndat îndată ce fu fu scos scos d din in came camerră, mo motan tanul ul sse e linişti. Când domn domnişoara işoara Trelaw Trelawny ny veni înapoi, înapoi, se auzir auziră com comentar entariile: iile: — Eram sigur! din partea doctorului. — Şi ce poate poate să însem însemne? ne? din partea partea dom domnişoare nişoareii Trelawny. Trelawny. — Asta e ceva foarte curios! din partea domnului Corbeck. — Curios. Dar nu dovedeşte nimic! din partea detectivului.

N-a m nici nici o părer rere! e! din din p part artea ea mea, mea, car care e socot socoteam eam că tre trebui buia a să  spun— şi N-am eu ceva. Apoi Ap oi,, pri print ntrr-o o îîn nţel eleg eger ere e ttac acit ită, n-am mai discutat despre asta pentru moment. În sea seara ra ac acee eea, a, îîmi mi făce ceam am în cam camer era am mea ea nişte nişte înse însemn mnări îîn n le leg gătur tură 

cu ce cele le înt întâm âmpl plat ate, e, ccân ând d se se a auz uzii o uşo uşoar ară bătaie taie îîn nu uşşă. Am Am spu spuss Intr Intră! şi   

serge ergent ntul ul Daw păşi înăuntru ntru,, îînc nchi hizâ zând nd cu grij rijă uş uşa a dup după el. el. — Ei bine, sergent, zisei eu, ia loc. Ce este? — Am Am vr vrut ut să vă vorb vorbes esc, c, domn domnul ule, e, desp despre re lămp mpi. i. Am dat dat d din in cap şi am aşteptat. aşteptat. E Ell continu continuă: — Şti Ştiţi că în înccăpere perea a îîn n ccar are e au au fo fost găsi site te dă dire irect în came amera un unde de a  dormit azi-noapte domnişoara Trelawny? — Da. — În timp timpul ul no nop pţii, u unde ndeva, va, de p part artea ea acee aceea a a cl clădir dirii, ii, s-a deschis şi s-a înch închis is apoi apoi o fere fereast astrră. Am auzit auzit-o şşii m m--am dus să văd; d da ar n-am descoperit nimic. — Şi Da,nuştiu asta, zzisei isei eu; şi şdomnule? i eu am auzit izbindu izbindu-se -se o fereast fereastrră. vi se pare curios, — Curios! Curios! exclamai eu. Curios! Ei bine, ăsta-i cei mai uluitor şi mai  înnebunito  înneb unitorr lucru la care care asist asistăm azi azi.. Totul Totul este atât d de e str straniu aniu că ne mi minun nu năm şşii aşt aştep epttăm p pur ur şi sim simplu plu ce ce o să mai ur urme meze ze.. Dar Dar ce vr vrei ei să sp spui ui  prin "curios"? Detect Det ectivul ivul tăcu, ca şi ccum um şi-ar fi fi ales ales în gând gând cuvi cuvinte ntele le cu care care să înceap eapă; a ap poi sp spus use e ho hottărât: ât: — Vede Vedeţi, eu eu nu sunt sunt un unul ul car care e să crea cread dă în mag magie ie şşii ch ches estii tii de a ast stea ea..  Eu înto întotd tdea eaun una a am fost fost p pen entr tru u fapt faptul ul rea real; l; şşi, i, p pân ână la u urm rmă, de desc scop opăr înto totd tdea eaun una a că pent pentru ru tot tot cce e sse e îînt ntâm âmpl plă ex exis isttă o ccau auzză. D Dom omnu null ace acela la  spun sp une e că lucr lucrur urile ile i-au -au ffos ostt ffur urat ate ed din in came camerră, la la h hot otel. el. Lămp mpile ile,, a am m rre eţinut inut  din spus spusele ele iui, apar aparţin d domn omnului ului Trelawny. Trelawny. Fiica Fiica sa, sa, ssttăpâna case casei, i,  schimbând schim bându-şi u-şi cam camera era pe ca care re o ocup ocupă de obic obicei, ei, doarm doarme e în noapt noaptea ea cu  pricina la parter. Se aude noaptea cum se deschide şi cum se închide o fe fere reas asttră. Cân Când dn no oi, car are e am în înccerc ercat toată ziua ziua să dăm de vreo vreo urmă a  furtul fur tului, ui, venim venim în casă, găsim luc lucrur rurile ile furate furate,, în într tr-o cameră alăturată celei  unde un de a d dor ormi mitt dâns dânsa, a, şi şi care care are are o uşă comu comun nă cu ea. ea.  Tăcu... Mă cople copleşea şea ace acelaşi laşi sentimen sentimentt de d durere urere şi de tteam eamă, pe ccare are   îl trăisem atunci atunci când îmi vorbise vorbise prima oară; mi sse e stre strecura cura perfid în  sufle su flet; t; m mai ai m mul ult, t, dădea dea di din n no nou u năval vală asup asupra ra me mea. a. Tre Trebu buia ia,, to totu tuşi, şi, să  priv pr ives escc si situ tua aţia în în faţă. Rela Relaţiil iile e mel mele e cu ea şi ssen entim timen ente tele le p pe e ccare are i le  purtam purt am şi care, ştiam ştiam acum, acum, nu erau altceva altceva decât decât drago dragoste ste prof profund undă şi  devotamen devo tament, t, îmi pretindeau pretindeau acest acest lucru. Răspunsei spunsei cât putui putui de liniştit,  pen pe ntr tru u că ştia ştiam m că pri rivi vire rea a pătrun trunzzătoare are a inve invest stig igat ato orului ului mă pân ânde dea: a: — Şi care e concluzia? El răsp spun unse se ccu u în îndr drăznea zneala la rrec ece e a con convi ving nger erii: ii: ă — au Pentru Pentr mine mine concluz con ia eîncăcasa n-a avut av ut lo loc c nic niciau i unfost furt, furt, n nicio iciodat dat crurile fostu aduse de cluzia cineva asta, unde primite pe o. Lu fe-reas reastr tră de lla a pa part rter er.. Au ffos ostt aş aşez ezat ate e în sser erta tar, r, cca a să fie găsi site te la la m mom omen entu tull  potrivit. M-am Mam simţit oar oarec ecum um uşu uşura rat; t; bănuia nuiala la era era pre prea a mo mons nstr truo uoas asă. N-am vr vrut ut îns însă să mi sse e obs obser erve ve bucu bucuri ria, a, aşa aşa că am răsp spun unss cât cât am pu putu tutt de de  profesional: — Şi ci cine ne pres presup upui ui că le-ar -ar ffii ad adus us în ca cassă? — Nu mi-am fixat fixat nici o părere. Po Poate ate chia chiarr însuşi do domnu mnull Corbe Corbeck; ck; ar  fi pre prea a ri risc scan antt să ne gând gândim im la la o a ttre reia ia per perso soan ană. — În În caz cazul ul ăsta ded deduc ucţia dum dumita itale le co conch nchide ide limpede limpede că dom domnul nul Cor Corbeck be ck e est ste e un mi minc ncino inoss şi un un escr escroc oc;; şi că e de co coniv niven enţă cu dom domniş nişoa oara ra   Trelawny,  Trela wny, ca să inducă pe cineva cineva în eroa eroare re în p privin rivinţa lămpilo mpilor. r.

cuvinte aspre, domnule Ross. spuse, în discuţie— o Sunt p per erso soan ană pe care ca re am supu supune ne-o unorPrea unor no noii direct bănui nuieli. eli. Dar Dar şi e eu upun trebui trebuie e să  merg me rg a aco colo lo und unde e mă cond conduc uce e raţiu iune nea. a. S-ar put putea ea să ma maii ex existe iste şi al altci tcine neva, nu tocmai tocmai domnişoar domnişoara a Trelawny, Trelawny, în afacerea afacerea asta. asta. Într-ad Într-adev evăr, dacă  n-a -arr fi av avu ut lo locc ceala lalt ltă în înttâmp âmpla larre, care să mă fac facă să gân ând desc şi să am 

bănui nuieli eli în privin privinţa ei, nici nici n-aş -aş v vis isa a măcar s-o imp implic lic a acum cum în a ace ceast astă tre trea a 

bă. D Des espr pre e Cor Corbe beck ck,, în înssă, sun suntt sig sigur ur.. Că dac dacă ci cine neva va es este te ames ameste teca catt în în  treaba tre aba asta, asta, atunc atuncii el este! este! Obie Obiecte ctele le nu pute puteau au fi luat luate e fără ştirea ştirea lu luii —  daccă ce da ceea ea ce afir afirm mă el c a ade dev văra rat; t; dac dacă nu — ei ei bin bine, e, atun atunci ci avem avem de-a face cu cu un mincinos. mincinos. Aş Aş socoti socoti că nu e bine să-l ţinem într-o casă unde nde se  af afllă lucr lucrur urii atât atât de pre preţio ioas ase, e, do doar ar da daccă nu mi s-ar da posibilitatea, mie şi colegului meu, să-l supr suprave aveghe ghem. m. Vă spun spun că vom fi ccu u oc ochii hii îîn np patr atru. u. El El e  acum acu m sus sus la m mine ine în ccame amerră şi-şi păze zeşt şte e lămpile mpile;; d dar ar e şşii Joh Johnn nny y Wrig Wright ht  acolo.. Iar eu urc înainte acolo înainte de a ccobor oborîî el. Aşa că multe şanse şanse pe pentru ntru o altă  sparge spa rgere re n-o n-orr să mai mai fie. fie. B Bine ineîn înţeles, eles, dom domnul nule e Ross, Ross, tot ce vă spu spun n eu eu acum trebuie să rămână între n no oi. — Sigu Sigurr cămai da. da.îndeaproape T Te e po poţi baza bazape peegiptolog. disc discre reţia m mea ea,, zzis isei ei eu; eu; iar iar el p ple leccă să-l supravegheze Mi se se părea rea că toat toate ee exp xper erie ien nţel ele e mele mele dure durero roas ase em mer erge geau au  pere pe rech chi-p i-per erec echi, hi, şi că se secv cven enţel ele e zile zileii pre prece cede dent nte e urm urmau au să se repe repete te;; căci   îndată am avut avut o întâlni întâlnire re într între e patru patru ochi ochi cu doctorul doctorul Winches Winchester, ter, care care  trebuia să-ş -şii fa faccă vi vizit zita a de de noa noapt pte e lla a pac pacie ient ntul ul său şşii u urm rma aa apo poii să plec plece e  acasă. Luă scaunul pe care i-l oferisem, şi începu imediat: — Ciudat Ciudată de to tott mai e şi treaba treaba asta! asta! Tocm Tocmai ai mi-a povestit domnişoar dom nişoara a Trelawny Trelawny desp despre re lămpile fur furate ate şi desc descoperit operite e apoi în vitrina vitrina lui Napoleon. SS-ar părea să iasă o no nouă încurcătură; şşii to totuşi, şşttiţi, p pe entru  mine asta e şi o liniştir liniştire e de nervi. nervi. Am consu consumat mat toate posib posibilit ilităţile fir fireşti eşti şi  omene om eneşti şti al ale e prob problem lemei, ei, şi acum acum încep încep iar să pătrund trund în în do dome meniul niul  supraomenescului şi al supranaturalului. Aici se petrec lucruri atât de stranii, că, d da acă nu înne nebu bune nesc sc,, a atu tunc ncii cre cred d că treb trebui uie e să găsim sim câ câtt mai mai  curân rând o soluţie ie.. Mă gând ândesc d da acă n-aş putea să-l întreb sau să-i cer o mân mâ nă de aj ajut utor or do domn mnu ulu luii Cor Corbe beck ck,, fără să com compl plic ic şi mai mu mult lt lucr lucrur uril ile e şşii  să îngr îngreu eune nezz ttre reab aba. a. Omul Omul pa pare re să cuno cunoas asccă o gro groaz ază de lucr lucrur urii des despr pre e  Egip iptt, sa sau în le leg gătură cu e ell. P Po oate că n-ar -ar a av vea n nim imic ic împo împotr triv ivă să ne  tr trad aduc ucă nişte nişte hi hier erog oglif life. e. Pen Pentr tru u el e o jo joac acă de copii copii.. Ce zic zice eţi? I-am răspuns după ce m-am gândit câteva minute la propunerea lui. Ne era de folos orice ajutor posibil de obţinut. Personal, eu aveam toată   încrederea  încre derea în amândo amândoii şi oric orice e confrunta confruntare re de însem însemn nări sau sprijin sprijin rec reciiproc pr oc ar fi putu pututt duc duce e la la b bun une e rez rezul ulta tate te.. Mai Mai puţin pr prob obab abil il să înr înrăutăţea easc scă  sit itua uaţia ia.. — Trebuie neap neapărat înt întrebat rebat.. Face impresia impresia unui unui om ccu u vaste ccunoş unoştinţe în e egip giptol tologi ogie; e; iar iar mie mi se par pare e un tip tip de ttrea reab bă şi plin plin de  entu en tuzia ziasm sm.. A Apr prop opo, o, o să tr treb ebui uias asccă să fii puţin aten atentt ccu u ccine ine vo vorb rbeş eşti ti în  ţa iinf ţiilorr pe care ţ -ar putea da. privin priv in— nfor Sigu Sig uorr ma că diilo a, răspcar unsee ei l.leB in ine eînţele less că nu mă gândesc să spun nimănu nuii n nim imic ic,, în în a afa fara ra du dumi mita tale le.. Să nu ui uittăm că, în ziua ziua câ când nd îşi îşi va va rev reven eni, i,  domnul dom nului ui Trelaw Trelawny ny ss-ar ar putea putea să nu-i facă plăcere să afle că noi am trăncănit nit fără ro rost st de desp spre re probl roblem emel ele e sal ale. e. — Ia sta stai! i! zise ziseii eu, eu, de ce să nu mai mai rămâ mâne nem mu un n pic pic şşii să-l invi invittăm aic aici  să fum fumăm o pipă împ împreună? O să putem discuta chestiun iunea. El fu de acor acord: d: aşa aşa că m-am dus în camera lui Corbeck şi l-am adus la noi. no i. Îm Îmii zic zicea eam m că dete deteccti tivi vilo lorr o să le pară bi bine ne că pl ple eacă. Pe Pe d dru rum m el îm îmii  spuse: — Nu Nu pr prea ea îmi îmi plac place e să la lass lu lucr crur urile ile alea alea ac acol olo, o, cu toţi ăştia ştia de paz pază.  Sunt Su nt mu mult lt p pre rea a pr pre eţio ioas ase e să le dai dai p pe em mân âna ap pol oliiţiei. iei. Din care se se pute putea a vedea că neîncreder neîncrederea ea nu era era ceva pr propriu opriu d doar oar 

sergentului Domnul Dom nulDaw. C Corb orbeck eck şi şi doctor doctorul ul Winche Wincheste ster, r, du dup pă o scu scurt rtă pri privir vire e rec recipro iprocă, fu fură im ime ediat diat în cei mai bun unii tter erm men eni. i. Călăto toru rull îşi îşi manif anife estă do dori rin nţa de de  a da, da, pe cât cât po posi sib bil il,, o mână de aj ajut uto or, cu cco ondiţia, ia, ad adăugă el, să fie fie d do oar  lucrur luc rurii des despre pre ccare are avea avea voie voie să vor vorbea beasc scă. Asta Asta nu pr prom omite itea a pre prea a mul mult, t, 

 însă doctorul doctorul îi propuse propuse im imediat: ediat:  

— Aş Aş vr vrea ea,, dac dacă do dori riţi, să-mi traduc traduce eţi câteva câteva h hierog ieroglife. life. — Sigu Sigur, r, cu ce cea a mai mai mar mare e pl plăcere cere;; cât cât o să pot. pot. Pen Pentr tru u că, tr treb ebui uie e să  vă spu pun, n, sc scri rie ere rea a hie hiero rogl glif ific ică nu este ste îînc ncă pe de depl plin in lămurit rită; to totu tuşi şi av avem em  acces la ea. Avem. Unde e textul? — Sunt Sunt do dou uă, răsp spun unse se do doct ctor orul ul.. Am să aduc aduc un unul ul din din e ele le a aic ici, i, iieş eşii din din  camer cam eră şi se se îînto ntoars arse e într într-un minut minut cu cu mumia mumia pisicii pe ccare are i-o arătase  seara sea ra lu luii Silv Silvio. io. S Spec peciali ialistu stull o luă; şi, dup după un exam examen en sc scurt urt,, zise: zise: — Nu are nimic nimic de deose osebit. bit. E Este ste o invo invoca caţie către Ba Bast, st, p patr atroan oana a ora oraşu şului Buba Bubasti stis, s, pentr pentru u lapte lapte şi p pâine âine în Lume Lumea a de A Apo poi. i. Poate Poate să găsim ceva ceva  mai m mu ult înăuntru; şi, şi, dacă vreţi s-o des desfa face ceţi, eu eu am să înce încerc rc tot tot ce pot pot..  ăşare, ă upro  Totu  Totuşi nuD cred celt red fientrceva cev deosebit. deo sebit. Dup metoda meto datfel dede crau vine vine şi din di n Del tă; sşiă di dint r-o aper perio ioad ad ă tâ târz rzie, ie,ăccân ând d as astf el dînf em mum umifi ificccred ări e era   ceva ce va obişn obişnui uitt şi co cost stau au puţin in.. Şi ceala cealalt ltă in insc scrip ripţie p pe e ccare are do dori riţi s-o văd? — Inscripţia de pe mumia pisicii din cam camera era domnului domnului Trel Trelawny awny.. Obrazul Obraz ul dom domnului nului Corbeck Corbeck se întun întunec ecă. — Nu, zise el. Asta nu pot s-o fac. Pentru moment, orice s-ar întâmpla, sunt practic practic le legat gat de se secretu cretull care pri priveşte veşte tot tot ce se află în came camera ra domnu domnului Trelawny. Şi eu şi doctorul doctorul Winc Wincheste hesterr am răspuns spuns în acelaşi acelaşi timp. Eu a am m sco scoss  doar do ar do dou uă vorb vorbe: e: "şa "şah hm mat at", ", din din ccare are cr cred ed că el a dedu deduss că cu ghice ghiceam am  ceva mai mult mult din din ideile şi intenţiile sale decât prob probabil abil inten intenţionam să-i arăt. El m mu urmură: — Legat, Legat, practi practic, c, d de e un jurământ? mânt? Domnul Domn ul Co Corbeck rbeck răspunse spunse imediat imediat la la pro provocar vocare e — Să nu mă înţel ele egeţi g gre reşi şit! t! Nu sun untt le lega gatt p pro rop priu riu-z -zis is de de u un n jur jurământ ânt  pent pe ntru ru păstra strare rea a un unui ui sec secre ret; t; dar dar ono onoar area ea mă ob obli lig gă să re resp spec ectt încr încred ede ere rea a  pe care mi-a mi-a acor acordat-o dat-o do domnul mnul Tr Trelawn elawny. y. Asta e tot tot ce pot în ge general neral să vă  spun.. El urmăreşte, spun reşte, în ceea ce priveşte priveşte o obiecte biectele le din camera camera sa, u un n scop  precis; prec is; şi n-ar fi drept drept şi nu s-ar s-ar cuveni cuveni ca eu, prietenu prietenull său de încre încredere dere şi  conf co nfid iden entu tull său, să-i dejoc planurile. planurile. Domnu Domnull Trelawn Trelawny y — poate ştiţi sau nu,  sau poate nu aţi interpretat cum trebuie rem remarca arca mea — este este un savant, un foarte foarte ma mare re savant. savant. A lucrat lucrat ani şi ani de zile, urmărind un ssingur ingur sc scop. op.  Pentru Pen tru a atin tinger gerea ea lui lui nu a cru cruţat nimic, nimic, nici nici munc muncă, nici bani, bani, n nici ici pr priimejdii, nici propria propria-i -i persoan persoană. El e pe cale cale de a ob obţine nişte nişte re rezultat zultate e care care îl v vor or  situa sit ua printr printre e cei mai mai faim faimoşi oşi desco descoper perito itori ri sau cerc cercet etători tori ai timpulu timpuluii său.  Şi acum, acum, tocm tocmai ai în clipa când când fiecare fiecare ceas l-ar p putea utea du duce ce către succes, este doborât! ţ

ă

opri, evide evident nt cupri cuprins ns de emo emo ie. Du Dup p un ti timp mp îş îşii rev reveni eni şi cont contiinuă: Se opri, — Iarăşi, vă rog să nu mă înţelegeţi greşit într-o altă privinţă. Am spus  că do domn mnul ul T Tre rela lawn wny y mi mi-a încre încredi din nţat multe multe:: dar dar nu vr vrea eau u să cr cred ede eţi pri prin n  asta as ta că dore doresc sc să spun spun că îi cuno cunosc sc ttoa oate te p plan lanur urile ile,, sa sau u sc scop opur urile ile,, sa sau uo obi biectivele. ective le. Cunosc Cunosc perioada perioada pe care a stu studiat-o diat-o şi per persona sonalitatea litatea istoric istorică a  cărei via viaţă a cercetat-o şi ale ale cărei rei u urm rme e lle e-a căut utat at una una ccât âte e un una, a, cu cu  in infi fini nittă răbd bdar are. e. Dar, Dar, în afar afară de asta asta,, n nu u şti ştiu un nim imic ic.. Că are are u un n sco scop, p, că  urm ur măre reşt şte e o ţin inttă, spr spre e des desăvâ vârş rşir irea ea cuno cunoşt ştin inţelor elor sa sale le,, d de ea ast sta a sun suntt  convins. conv ins. Car Care e este e ea, a, pot să ghicesc, ghicesc, dar de spus spus nu p pot ot spune spune nimic. nimic. Vă  ro rog g să reţine ineţi, do dom mni nilo lor, r, că am acc accep epta tatt d de e bunăvoie voie să fiu fiu depo epozita zitaru rull  parrţial al u pa unu nuii secret. Am Am respect respectat at acea aceasta; sta; şi trebuie trebuie să cer tuturo tuturorr  prie pr iete teni nilo lorr mei mei să fa faccă acel acelaş aşii lucr lucru. u. Vorb rbea eaester cu cu mult mşiultînă a de demn mnita te;;aşi şi,şi , cl clip ipă detul clip clipentru păntru , cr creş eşte teau au în o och chii ii doct do o-   rului Vo Winchester Winch ai i me mei iitate stima stim rrespec espectul pe el. Înţelege elegeam am căcto nu te term rmin inas ase e de de vor vorbit bit;; aşa aşa că am aştep aştepta tatt îîn n tăcere cere să cont continu inue: e: — Am spus spus toate toate astea, astea, de deşi şi şti ştiu u bine bine că până şi as astfe tfell de iindi ndicii cii mărunt runte, e, pe pe ca care re llee-a aţi pu pute tea a ad adun una a din din vo vorb rbele ele mele, mele, a arr fi îîn n măsu surră să-i pri-

mejd me jduia uiasc scă mu munc nca. a. Dar Dar sun suntt con convin vinss că amân amândo doii dori doriţi să-l aju ajuta taţi — lla a fel fel   

ca şi p pe e fa fata ta lui, zise zise el el privin privindudu-m mă ţintă în och ochi, i, din din toa toate te puteri puterile le dumneavoastr neavo astră, în mod cinstit cinstit şi dezinteres dezinteresai. ai. El este a atât tât de lo lovit, vit, şi într-un fel atâtt de m atâ miste isterio rios, s, încât încât nu nu po pott să nu cred cred că totul totul nu este este altcev altceva a dec decât ât  consecinţa activităţii sale. Că şi-a făcu cutt calc calcule ulele le pr prev evăzând zând şi u une nele le obst obsta acole, asta asta e clar pentru pentru toţi. Dumne Dumnezeu zeu mi-e mart martor! or! Vreau Vreau să fac tot ce  pot şi, pent pentru ru e el, l, să mă fol folose osesc sc d de e to toate ate cunoş cunoştin tinţele pe care care le p pose osed. d. Am Am  venit în Anglia Anglia pli plin n de bucurie bucurie la gândul gândul că mi-am îndeplinit misiunea încredinţată de el. Am obţin inut ut tot tot cce e mi mi-a spus spus el că repr reprez ezin inttă ulti ultim mul ssco cop p al  cerc ce rcet etărilor rilor sal sale; e; şşii am fos fostt si sigu gurr că acum acum put putea ea să-şi înceapă  experi exp erien enţele, la ccare are deseor deseorii făcea alu aluzie zie în p prez rezen enţa mea. mea. Est Este e prea prea   îngro  îngrozitor toc înt într-un astfel stfel d de e mo moment să se ab abat atăăsun asupr asupra lui dic; o  şi  asemzitor eneacca naătocmai pasmai tă. D ocr-un tore tor ea Winch Wi nchest ester, er,ment dumnea dumneavoa voastr str sunte teţa i medic; me dacă chipul nu nu vă dezmin minte, te, sun sunte teţi un om intelig inteligent ent şi d de e ccura uraj. j. Să nu  existe oare nici nici o cale pe care s-o folosi folosiţi ca să-l trezim din această  letargie? Se făcu lini linişt şte; e; apo apoi răspun spunsu sull ven venii ccal alm m şşii hot hotărât: rât: — Nu exist există nici un remediu remediu obişnuit obişnuit pe care care cu să-l cunosc. S-ar putea te a să fi fie e îns însă al alte tele le,, n neo eobi bişn şnu uit ite. e. Dar Dar ar fi inut inutil il să înc încer erccăm să le  descoperim desc operim;; poate, poate, doar, cu o ccondi ondiţie. — Şi care ar fi? — Cunoaşterea! Eu sunt complet ignorant în probleme egiptene: limbă, sc scri rier eri, i, is isto torie rie,, secr secret ete, e, m med edici icin nă, ot otrrăvuri, vuri, p put uter erii oc ocult ulte e — tot cee ceea a ce  cont co ntrib ribuie uie la la mi mist ster erele ele a ace cest stui ui necu necuno nosc scut ut pământ mânt.. Ac Acea east stă bo boal ală, sa sau u st sta are, re, sau sau cum cum vre vreţi d dum umne neav avoa oast strră s-o numi numiţi, d de e ccar are e ssuf ufer eră domn domnul ul T Tre relawny, law ny, e este ste întrîntr-un un fel fel legat legată de Egipt Egipt.. Am bănui nuitt asta asta de la în încep ceput; ut; şi şi mai  târz târziu iu bănuia nuiala la s-a transfor transformat mat în certit certitudine udine,, deşi nu am am nici o dova dovad dă.  Ceea Ce ea ce aţi spu spuss dum dumne neav avoa oast strră asea asearră îmi îmi ccon onfir firm mă pr pres esup upun uner erile ile,, şşii mă  face să cre red d că vom a av vea tto otuşi o dovadă. Nu Nu cred că dumneavoastră ştiţi  chiar tot ce s-a petrecut în casa asta din noaptea atacului — când a fost găsit co corp rpul ul iner inertt al d dom omnu nulu luii Trel Trelaw awny ny.. Pr Prop opun un acu acum m să vă face facem m o con confi fiden de nţă. D Dac acă do dom mnul nul Ros Rosss e est ste ed de e aco acord rd,, am am să-l rog să vă spună. E mai  priceput price put de decât cât mi mine ne în a pr prezen ezenţii lucrurile lucrurile în faţa alto altora. ra. El po poate ate vo vorbi rbi ma maii  cuprinz cupr inzător; şi, în cazul cazul nostru, nostru, el c cel cel mai bine informat, informat, prin prin cee ceea a ce singur a văzut şi a auz auzit, it, şi din din ceea ceea ce a putu pututt afla perso personal nal la fa faţa locu locului lui de  la part partici icipa pan nţi ssau au mart martor orii ii ce celo lorr pet petre recu cute te.. Cân Când d o să şt ştiiţi tot totul, ul, sper sper să fiţi  puss în situ pu situa aţia d de e a găsi cale calea a pr prin in ccare are să-i veni veniţi mai bine în aju ajutor tor domnului nul ui Trelaw Trelawny; ny; şşii apoi, apoi, fie prin prin cuvân cuvântul tul,, fie prin prin tăcer cerea ea dumn dumneav eavoas oastr tră,  să cont contrib ribui uiţi la real realiza izare rea a sco scopu pului lui pe care care îl u urm rmăreşt reşte. e. Am dat din din cap afirmativ. afirmativ. Domnul Domnul C Corbe orbeck ck se ridică şi, în felul sau impulsiv pul siv,, ne în întin tinse se fiec fiecărui ruia a mâna. mâna. — S-a făcut cut!! zise zise el. Acce Accept pt ci cinst nstea ea încre încrede derii rii du dumn mneav eavoas oastr tră; şi, d din in  part pa rtea ea mea, mea, mă le leg g ca, ca, a atu tunc ncii când când vo voii soco socoti ti că da dato tori ria a mea mea faţă de dom domnul Trelawny îmi va permite, în propriul lui interes, s ă-mi dezleg limba, voi vorbi cât voi putea de deschis. În co cons nsec ecin inţă, am am în înce cepu putt să-i relatez, cât am putut de exact, tot ceea ce s-a întâmpla întâmplatt din clipa ccând ând cineva cineva bătuse la uşa uşa mea d din in Jerm Jermyn yn Street. Singur Sin gurele ele rezer rezerve ve pe care care le le-am -am avu avutt au fo fost st în le leg gătură cu se sentim ntiment entele ele  mele personale personale fa faţa de domnişoar domnişoara a Trelawny Trelawny şi luc lucrurile rurile de mai mai mică importan port anţă, pen pentru tru problema problema în sine, sine, care care au urmat; urmat; de asem asemenea enea şi  discuţiile mele cu ser sergentul gentul Daw, cu cu totul person personale, ale, şi care oricum cereau  ăe. Do o disc di scre re ieneori to tota tal Domn mnul Cor beck ck îmi ri in relat relatar area ea ccu u odeos de oseb it   int intere eres. s. ţU Uneo ri lsse ridic ridica a ul şi C făorbe cea câţîm ivai urm paşi paşiăprin pr o odaie daie, , cu em emo oebit ţie nestăpânită; apo apoi îîşşi rre eve vene nea a br brus uscc şi se se aş aşez eza a ia iar. r. C Cât âteo eoda dattă, pa parc rcă ar ffii  vr vrut ut să vo vorb rbea easc scă, dar dar,, cu cu un un mic mic e efo fort rt,, sse e ab abţinea. inea. Cr Cred ed că pove povest stire irea a m-a aj ajut utat at să iau iau o ho hottărâ râre re,, d deo eoar arec ece, e, pe măsu surră ce vo vorb rbea eam m, luc lucru ruri rile le îîm mi 

apăreau îîn ntr-o lumin lumină mai lim limpede. pede. Faptele Faptele,, mar marii sau m mici, ici, în rap raport ort ccu u   

importanţa llo imp or fa faţă de ac acest ccaz az,, căpătau o perspectivă proprie. ie.  Evenim Eve niment entele, ele, p pân ână în acel acel moment moment,, deveneau coerente, exceptând doar cauzele cauze le lor, care păreau ma maii misterioase misterioase ca or oricând icând.. Acesta este este meritul meritul  oricărei pove povestiri stiri cursive cursive şi concise. concise. Fapt Faptele ele izolate izolate,, îndoielile îndoielile,, suspici suspiciunile, unile,  presup pre supune unerile rile,, se ad adun ună toate toate în într tr-un tot tot omoge omogen n car care e aju ajunge nge să le  convingă. Că dom domnul nul Corbeck Corbeck se convin convinsese, sese, e era ra lucr lucru u evident. evident. Nici nu încerc încercă  să cear ceară ex expl plic ica aţii sau sau să manif manifes este te reze rezerv rve, e, ci imed imediat iat vo vorb rbii dire direct ct şi la  obiect, fără teamă, bărbăteşte: — Asta m-a lămurit. Există o forţă activă faţă de care trebuie să fim  e xt xtre rem aten te nţu i.nul Dacînă cale o săaccelui ntin ntinu uă,mşi,săstânje bâ bâjb jbâi âim mdu cu-n te oţast înfel, înt în une rist c,ria tunci tun ci m o sde ă st ăm unul calea coeluilalt lalt, stâ njenin nindu -ne aiistfe l,toun se ăric stri -căm tot tot ceea ceea cce e fie fiecar care e di din n no noi, i, acţion ionând ând în dire direccţia ssa, a, a arr pu pute tea a să  realize rea lizeze, ze, Mi sse e pa pare re că primu primull luc lucru ru pe pe ca care re îl ave avem m de făcut este este să-l trezim tre zim pe pe do domn mnul ul Tre Trelaw lawny ny di din n somnul somnul său nef nefire iresc. sc. Că poate poate fi trez trezit it este este  clar, cla r, judec judecând ând după felul felul cu cum m şi-a revenit sora; dar nimeni nu ne poate spun sp une e ccât ât rău ttre rebu buie ie să-i pr prov ovoa oace ce în înccă st star area ea de inco inconş nşti tien enţă care care îl  ţint intuie uieşte şte în camera camera ssa. a. T Treb rebuie uie să risc riscăm. E Ell zac zace e aco acolo lo şi, indi indifer ferent ent d de e  consecin cons ecinţele care îl pând pândesc, esc, acolo acolo şi acum, trebuie trebuie şi va trebu trebuii în  cont co ntinu inuar are e să înf înfru run ntăm ace acest st lucru lucru ca pe o rrealitat ealitate. e. O zzii mai m mult ult sa sau u  maii puţin, în def ma definit initiv, iv, n-o să-i dăuneze uneze.. E târz târziu iu acu acum, m, da darr mâ mâine ine vo vom m  avea ave a probab probabilil în faţa noas noastră oblig bliga aţii care are să ne pret pretin ind dă tutu tuturo rorr en energ ergii  proa pr oasp spet ete. e. Du Dumn mnea eata ta,, do docto ctore re,, ai să vr vrei ei să merg mergii la cu culc lcar are; e; căci  presup pre supun un că mâine mâine a aii şi alte alte tre treburi, tot atât de grele, de îndeplinit. Iar dumneata dum neata,, dom domnule nule Ro Ross, ss, am înţele less că ai obl blig iga aţia să st stai ai de veg veghe în  noaptea asta în camera bolnavului. Am s ă-ţi dau dau o ccar arte te care care să te ajut ajute e  să-ţi tr treacă tim imp pul m ma ai uşo uşorr. Mă duc s-o caut caut în b bibli ibliote oteccă. Ştiu Ştiu unde unde sse e  găseş seşte, te, de de când când am fo fost st aici aici ultima ultima oa oară; şi şi cre cred d că de at atun unci ci do dom mnul nul   Trelawny  Trela wny n n-a -a m mai ai folo folosit-o, sit-o, căci cunoaşte cunoaşte de mult tot ce ce l-ar mai putea in inte tere resa sa,, înc încă, din din ea ea.. V Va a fi fi îîns nsă nece necesa sar, r, sau sau ccel el puţin util util,, să înţeleg elegii şi şi  alte lucruri pe care ţi le voi spune m mai ai târziu. Ai Ai să-i poţi rela relata ta do docto ctorulu ruluii  Wincheste Winc hesterr tot ce i-ar p putea utea fi de fo folos; los; de deoare oarece ce cred că trea treaba ba pe car care e o  avem de de făcut va lu lua a foarte curând curând a amplo mploare. are. Fie Fiecare care din n noi oi va ave avea a o  misiune misiu ne de îndepl îndeplinit; init; şi ne va cere fiec fiecăruia tim timp p şi întreaga pricepere pent pe ntru ru a o duc duce e la bun bun sf sfâr ârşit şit.. N-o N-o să fie nevo nevoie ie să cite citeşt ştii to toat ată ca cart rtea ea.. To Tott  ce te te va interes interesa a — în în leg legătură cu proble probleme mele le noas noastre tre bin bine e înţeles, căci  to toat ată carte artea ae est ste e int inte ere resa sant ntă pen pentru tru în înse sem mnările rile de călăto tori rie e din dintr tr-o ţară  pe atunci atunci nec necuno unoscu scuttă — su sunt nt pre prefa faţa şşii do dou uă sau trei trei capit capitole ole,, pe care care a am m  să le însem însemnez nez p pent entru ru du dumn mneat eata. a. Îi strânse strânse mân mâna a călduro lduross doctorului doctorului W Winche inchester, ster, care care se rid ridicase icase să  plece. Dup Du pă ce a ace cest sta ap plec lecă am rămas mas sing singur ur pe gând gândur uri. i. Şi Şi to tott g gân ândi dind nd,, mi mi  se păru că lum lumea ea este este nem nemărgin rginit it de de m mar are. e. Sin Singu guru rull locş locşor or ccar are e mă  inte intere resa sa părea rea să fie fie o mică picătură în mijlo ijlocu cull unu unuii pu pust stiu iu.. În În a afa farra şşii în în   jurul ei era erau u num numai ai întuneric întuneric şi primejdii primejdii necuno necunoscute scute,, venind venind din toate părţile. ile. Iar Iar fig figur ura a cent centra rallă a ace acest stei ei oaze oaze mici mici era era ima imagi gine nea ag gin ing găşie şieii şi şi a  fr frum umus use eţii. Un Un chip chip p pe e ccar are e poţi să-l iube iubeşti şti,, pe pent ntru ru ccar are e poţi să mu munc nceş eşti, ti,  poţi să mori... ! Domnul Domn ul Corb Corbeck eck veni veni repede în înapoi apoi cu cartea cartea;; o găsise imediat imediat la  lo locu cull unde unde o văzuse zuse cu tre treii ani ani în ur urm mă. Dup După ce iint ntro rodu duse se în în ea câ câte teva va  fâşiiii de fâş h hârt ârtie, ie, ca ca să ma march rcheze eze lloc ocuri urile le pe care care treb trebuia uia să le cit citesc esc,, mi-o  întins  întinse e spunând: spu nând: — Acesta este lucrul care l-a pus în mişcare pe domnul Trelawny; şi pe mine mine când când am citi citit-o t-o;; şi ccare are,, nu mă îndoie îndoiesc, sc, o să fie şşii pe pentr ntru u  dumneata începutul unui studiu interesant — indiferent cum se vor sfârşi

lucrur luc rurile. ile. Dacă, bine bineîn înţeles, eles, oricar oricare ed din in noi noi ccare are ne găsim aic aicii vom vom a apuc puca a   

să vede vedem m ace acest st sfâr sfârşit şit.. La uşă se o opr prii şi şi-mi spuse: — Vreau Vreau să retrac retractez tez u un n luc lucru. ru. Dete Detecti ctivul vul ac acela ela e este ste u un n băiat de de tr trea eabă. C Ce eea ce ce m mii-ai spu spuss desp despre re e ell îl pune pune într-o într-o lum lumin ină nouă. Cea Cea m mai ai b bun ună  dova do vad dă es este te că în noap noapte tea aa ast sta ap pot ot să me merg rg lin linişt iştit it la culca culcare re şi să-i încredinţez spre pază lămpile. Dup Du pă ce plec plecă, lu luai ai ca cart rtea ea cu min ine, e, îmi îmi a ara ranj njai ai pe faţă mas asca ca,, şi şi mă  dusei să-mi fac datoria în camera bolnavului.

X V alea Vale a Vrăji jito toru rulu luii Am pu puss ccar arte tea a pe o măsuţă un unde de se se afla afla llam ampa pa cu cu ab abaju ajur, r, p pe e car care e  l-am l-a m po potr triv ivit it într într-o -o par parte te.. În ffel elul ul ace acest sta a făceam ceam să cad cadă lumi lumina na p pe e filel filele e  cărţii şi, şi, p pri rivi vind nd pe deas deasup upra ra lor, lor, pute puteam am să zăresc resc patu patul, l, pe sor soră şi uş uşa. a. Nu  pott să spun po spun că bene benefic ficiam iam de con condi diţii opt optim ime e sa sau u chia chiarr bu bune ne,, ca care re să-mi permită să mă adâncesc într-o lectur lectură ce se rreco ecoman manda da di din n plin unui unui  adevărat st studiu diu.. Totuşi Totuşi m m-am -am îîmp mpăcat cum am p putu ututt cu situ situa aţia. C Cart artea ea  era o lucrare lucrare care atrăgea de la prima vedere, vedere, în mod deosebit, deosebit, atenţia.  Era un in-folio î n olan olandez deză, ttip ipărit la Amste Amsterda rdam m în în a anul nul 165 1650. 0. C Cine ineva va  făcu cuse se o tr trad aduc ucer ere e ad litteram, scriind în general cuvântul englezesc sub cell olan ce olande dez, z, a aşa şa că di dife fere ren nţel ele e gra gram matic atical ale e di dint ntre re ccel ele e do dou uă limb limbii făce ceau au  di dific ficil ilă cit citire irea a trad traduc ucer erii. ii. Tre Trebu buia ia să te înt întor orci ci mer mereu eu cca a să pr prin inzi zi sen sensu sul. l.  Asta As ta în în af afar ară de difi dificu cult ltat atea ea d des escif cifrrări riii unui unui scr scris is de de m mân ână cu curio rios, s, vec vechi hi de de  două sute sute de de ani. ani. Totuşi, Totuşi, după puţină vreme, m-am obiş işn nuit să urmăre ressc   într-o engleză conv conven enţională construc construcţia fraze frazeii oland olandeze; eze; şi, pe măsură ce  mă familia familiariz rizam am ccu u scris scrisul, ul, truda truda mea mea deve devenea nea ma maii uş uşoar oară. La începu început, t, ambian ambianţa camere camereii şi tea teama ma că do domni mnişoa şoara ra Trela Trelawn wny y s-ar putea pute a înto întoarce arce pe neaşte neaşteptate ptate şşii m-ar găsi citind carte cartea a m-au deranjat un pic.. Pentru pic Pentru că aranja aranjasem sem între între noi, noi, îna înaint inte e de plecar plecarea ea acas acasă a docto doctorul rului ui  Winc Wi nche hest ster er,, ca ca ea ea să nu fie fie iim mplic plicat ată în seri seria a de de cer cerce cettări car care ea ave veau au să urmeze.. Consideram meze Consideram că pentru pentru o femeie pr problem oblemele ele acest acestea ea de apare aparent nt  mister puteau constitui un şoc; şi, în plus, ea fiind fiica domnului Trelawny, s-a -arr ffii a afl flat at într într-o -o si situ tua aţie ne nepl plăcută mai târz târziu iu faţă de e ell d dac acă ar fi luat luat  parte arte,, sau sau num numai da daccă ar fi ştiu ştiutt măcar că noi noi nu nu-i respectăm voinţa  expr ex pres esă. D Dar ar câ când nd mi-am -am adus adus am amin inte te că nu o să vin vină la sc schi him mb îna înain inte te de  or ora a două, teama teama d de e a fi între întrerup ruptt mi-a trec trecut. ut. Mai Mai av aveam eam încă tre treii ore   înaintea m  înaintea mea. ea. So Sora ra Ke Kenned nnedy y şede şedea a în fotoliu, fotoliu, llâng ângă pat, liniştita liniştita şi aten atenttă.  Pe palie palierr se auze auzea a tic tic-ta -tacul cul cceas easulu ului; i; în cas casă mai tic ticăiau şşii alt altele; ele; afa afarră  viaţa o oraş raşulu uluii pul pulsa sub forma unui zumzet, crescând uneori într-un fel de vuiet ca de vânt care, suflând spre apus, ducea cu el valul de rumori.  Totuşi,  Totu şi, sentime sentimentul ntul pr predom edominant inant era era ce cell de liniş linişte. te. Lu Lumina mina de pe carte cartea a mea şi franjurii de mătase verde ai abajurului, de câte ori îmi ridicam ochii, adân ad ânce ceau au parc parcă întunericul din odaia bolnavului. Şi el creştea tot mai mult cu fiecare fiecare rând pe pe care îl citeam; citeam; aşa aşa că, atunci atunci când ochii ochii mei reve reveneau neau  asup as upra ra p pag agin inii, ii, lum lumin ina a părea rea că mă orbe orbeşt şte. e. A Am m co cont ntinu inuat at tot totuş uşii lectu lectura ra şşii  curâ cu rând nd am am înce începu putt să mă adân adânce cesc sc în în subie subiect ct şi şi să-m -mii d dau au seam seama a că mă  interesa. Cart Ca rtea ea e era ra a unu unuia ia Nic Nicho holas las va van n Huyn Huyn d din in Hoo Hoorn rn.. În pre prefa faţă el a arrăta  Pyramidogra cum, atras de lucrarea Greaves denăţ laiile College,  phia, a viz vizit itat at Egip Eg iptu tull şi, şi,luicapt caJohn ptiv ivat at de mi minu nun iilMerton e văzu zute te, , şşii-a înc închin hinat at câţiva-  anii d an din in viaţă vizit vizitării unor unor locu locuri ri ciu ciuda date te şi exp explo lorrării rii a nume numero roas ase e ttem emple ple şi  morminte mor minte.. Cunos Cunoscuse cuse mu multe lte varian variante te ale isto istoriei riei ridicării pirami piramidelor delor,, po-

vestite de istoricul arab Ibn Abd Alhokin, dintre care pe unele şi le-a notat

chiar.. Nu m-am oprit să le citesc, chiar citesc, ci am continuat continuat cu cu paginile iindicat ndicate e de   

Corbeck. Dar, Da r, de în înda dattă ce m-am apucat apucat s-o ffac, ac, am av avut ut clar se senza nzaţia unei  preze rezen nţe care care mă tul ulb bura. ura. O da dattă sau sau de două ori m-am uitat să văd dacă  sora so ra se mişc işcas ase, e, pent pentru ru că mi se se părea rea că cinev ineva a ssttătea tea llâ ângă mine. ine. So Sora ra  Kenne Ken nedy dy e era ra la la lo locul cul ei, tot tot at atât ât d de e lilinişt niştit ită şi de de at atent entă; şi m-am întors din nou la cartea mea.  Textull spun  Textu spunea ea m mai ai dep departe arte cum, cum, d dup upă ce petrecus petrecuse e vreo vreo cât câteva eva zile  prin munţii de la est de Assuan, Assuan, explo explorator ratorul ul ajunsese ajunsese într-un anumit loc. Aici vă reda redau u propr propriile iile lui cuvint cuvinte, e, transpunân transpunând d doar tr traduce aducerea rea într-o engleză modernă: "Către se seară am aju jun ns în într-un loc loc unde unde începe începea a o val vale e îng îngust ustă şi ad adân âncă, ce se întindea întindea de la est la vest. vest. Doream Doream s-o străbat; căci so soarele, le,  coborâ borâtt la la ori orizo zont nt,, mă lăsa să văd că, d din inccolo de sstâ tânc ncil ile e ccar are e o îng îngus usttau, au,  tere terenu null er era a la larg rg de desc schi his. s. ÎÎns nsă fela felahi hiii refu refuza zau u ccat ateg egor oric ic să pătrun trund dă la ora ora  acee ac eea a în va vale, le, motiv motivân ând d că noapt noaptea ea avea avea să ne surp surpri rind ndă înain înainte te de a  aj ajun unge ge la cel celăla lalt lt cap capăt. La în înce cepu putt n-au vrut să-mi explice în nici un fel ce-i făcea să se tte eamă. P Pâ ână atunci mă însoţiseră peste to tot un unde le cce erusem şi,  de fiec fiecar are e dat dată, fără ni nici ci o ezit ezitar are. e. La in insi sist sten enţele ele m mel ele, e, ttot otuş uşi, i, îm îmi  răspun spunse serră că lo locu cull acel acela a era era Va Vale lea a Vr Vrăji jito toru rulu lui, i, u und nde e nim nimen enii nu treb trebui uia a să  pătru run ndă no noa apte ptea. Când ând le-am cerut să-m -mii vor vorbe beas asccă de desp spre re vrăjito jitor, r, au  refuza ref uzat, t, spunâ spunându ndu-mi -mi că ace acesta sta nu are are nici nici un nume nume,, şi că ei nu ştia ştiau u  nimic. Totuşi, a doua zi, când soarele era sus pe cer şi lumina valea, frica lor disp dispăruse ruse oarec oarecum um.. At Atunc uncii mi-au pove povestit stit că în vr vrem emuril urile e ve vechi chi —  «milioane «milio ane şi milio milioane ane de ani» ani» era te termen rmenul ul folos folosit it de ei — un mar mare e Vrăjitor,  rege rege sau sau reg regin ină, nu şti ştiau au să-mi spun spună ce anume, anume, fusese fusese înmormâ înmormântat ntat a aici. ici.  Nic Nici acu acum m nu vroia roiau u să pr pro onunţe vreun reun nu num me, înc încăpăţânâ nând ndu u-se tot timpul să nege nege că ar ex exis ista ta vr vre eunul unul şi zic zicân ând d că or oric ice e om om car care ep pro ronu nun nţa unu unull n-ar maii av ma avea ea toat toată viaţa un trup trup între întreg, g, iar iar la moart moarte e n-ar mai exista din el nimi nimicc ccare are să po poat ată fi rea readu duss la la v via iaţă în Lu Lume mea a de de Apo Apoi. i. Tre Trecâ când nd pr prin in va vale le,,  toţi merg mergeau eau strânş strânşii unul unul în altu altul, l, gr grăbindu bindu-se să mi-o ia înainte. Nici unul nu îndrăznea să rămână ultim ultimul. ul. Motivau Motivau atitudinea atitudinea lo lorr prin aceea aceea că  Vrăjit jitoru rull ave avea a mâi mâini ni lu lung ngii şşii că era de deci ci peri pericu culo loss să rămâi în în u urm rmă; luc lucru ru  prea pre a puţin lin linişti iştitor tor p pent entru ru pe perso rsoana ana mea, mea, care care eram eram ast astfel fel n nevo evoit it să deţin  acest loc de onoare. Acolo unde valea se îngusta cel mai mult, pe latura ei sudică, zărirăm o stâncă imensă, cu o faţă netedă şi lucie, care se înălţa  semeaţă. Avea gravate pe ea semne cabalistice şi multe siluete de oameni şi anima animale, le, pe peşti, şti, re reptil ptile e şi păsări; sori sori şi st stele ele;; şi num numero eroase ase a alte lte ssimb imbolu oluri ri  bizare. Multe din acestea bizare. acestea din urmă repre reprezenta zentau u mem membre bre dispa disparate, rate, ca şi  desene de ochi, nasuri, urechi, buze şi degete. Simboluri misterioase care urmăreau să-l înc încur urce ce,, în ziu ziua a Jude Judeccăţii de Apoi Apoi,, pe zeul zeul cu cu ev evide iden nţa  faptelor aici pe pămâ mânt. nt. S Stân tânca ca av avea ea faţa orien orientat tată exa exact ct spre spre nor nord. d. Ex Exist ista a   în ea ceva atât de de str straniu aniu şşii de deoseb deosebit it faţă de alt alte e piet pietre re gravate gravate văzute  de mine mine,, în încâ câtt am po poru runc ncit it să facem facem o halt haltă şi m mii-am petrecut ziua exam ex aminâ inând nd ace aceas asttă stân stâncă, pe cât cât am putut putut,, cu ajutor ajutorul ul lunetei. lunetei. E Egipten gipteniiii  mei erau teribil de înfricoşaţi şi au folosit toate mijloacele mijloacele de co convingere nvingere ca  să mă determine să plecăm. Am ră mas până târziu după-ami -amiaz ază, tim timp în  care ca re nn-am am reuş reuşit it să des desco cop păr pr prec ecis is nic nicii o gur gură de morm mormân ânt, t, fiind fiindccă  bănu nuia iam m că as asta ta era era sstâ tânc nca a sc scul ulpt ptat ată. ÎÎnt ntre re tim timp o oam amen enii ii înce începu purră să  murm rmu ure, aşa aşa că a trebuit să părăsesc vale alea, dacă nu vroiam să-mi văd  ţitorii d ă ho ău ă în, sam  înso dezert ezertând. Metez. râaces emtîngând necaăm ea itsămai esd ceparte opărte r  în  mormântul şi să-lând. cercete cerc z. tC Cu ascest gsând, aim lătorit tor mdai depa munţi, unde am ccunosc unoscut ut un şeic şeic arab arab care care a fo fost st de acord acord să se angajez angajeze e  la mine mine.. A Ara rabii bii nu erau erau st stăpâ pâni niţi de ace aceleaşi spaim spaime e su supers persti tiţioase ca  egiptenii; egipt enii; şeicul Abu Soma Soma şi oamen oameniiii săi fură de acord să ia parte la 

expe ex pedi diţia mea. mea.  

Când am re Când reve veni nitt îîn n val vale e cu cu a ace ceşt ştii bedu beduin ini, i, mm-am am si sili litt să mă caţăr pe pe  stâncă, da dar n-a -am m rreu euşi şit, t, fa faţa e eii fiin fiind d lips lipsit ită de aspe asperi rittăţi. Pia Piatr tra, a, pr prin in na natura ei n net ete edă şi dre reap apttă, ffu use sese se în în înttregi regim me dăltui ltuittă. S Se ev ve ede că fu fusseser seră  prev pr evăzute zute şi şi ni nişt şte e tr trep epte te,, de deoa oare rece ce sse em mai ai zăreau reau îînc ncă, nealt nealter erate ate de  extr ex trao aord rdin inar ara a cl clim imă a aces acestu tuii curi curios os pământ mânt,, ur urme mele le fier fierăst stra raiel ielor or,, ale  dălţilor ilor şi ale ale mai aiur uril ilo or cu cu care care ciop ciopli lito tori riii tăiase iaserră şi di dist stru ruse sese serră ap apoi oi  treptele. Fiind Fiin d ast astfel fel îm împie piedic dicat at să pătrund trund în mormâ mormânt nt pr prin in parte partea a de jos, jos, şi  neav ne avân ând dn nic icii scări cca a să-l escaladez, am descoperit un drum foarte lung şi ocolit oc olit,, pe unde unde să aju ajung ng în vârful vârful sstân tâncii cii.. De ac acolo olo,, am cceru erutt să fiu ccobo oborât rât  ă cercet cu ajut orul lam frângh frâsnghiilo şi,oastfel ast fel legat, leg at, cer cetez ez acea acea faţă stânc âncii iire, unde un măajutoru aşte aştept ptam ă giilor ăsesc sersc iint ntra rare re. . Şi Ş i am asm d de esc scop oper erit it că ex exis ista taa ost iint ntra rare ,  de  ast stu upat pată îns însă de o le lespe spede mar are e de de pia piatr tră. A Ace ceas asta ta fus fusese ese săpat pată în ro roccă  la mai mai mu mult lt de de o su suttă de picio picioare are în sus sus,, şi măsura sura ca cam m dou două tr trei eimi mi din   înălţimea stâncii. stâncii. Simbolurile Simbolurile h hierogli ieroglifice fice şi m mistice istice sculptate sculptate în rocă erau în  aşa aş a fel fel făcute cute înc încât ât să camu camufle fleze ze iint ntra rare rea. a. Ele Ele e era rau u tăiate iate ad adân âncc şi se  continuau cont inuau pe toat toată roca, pe pe portalul portalul de la int intrare rare şi chiar chiar pe ma marea rea  lesped les pede, e, ca care re const constitu ituia ia însăşi uşa. uşa. Aceast Aceasta a era fixa fixattă aco acolo lo cu o uimit uimitoar oare e  preciz pre cizie; ie; nici nici una una d din in dălţ ile sau sau unelte uneltele le de de tăiat pe care care le ave aveam am la m mine ine  nu găsiră un locşor cât d de em mic ic înt între re îmbin îmbinări. Mi Mi-a trebuit un mare efort ca, izbind izb ind pute puternic rnic,, să reuşesc reuşesc tot totuşi uşi să-m -mii deschid deschid un drum drum în mormâ mormânt, nt, căci  acea ac east sta ae era ra.. Dup După ce am răstur sturna natt uşa uşa de pi piat atrră la intr intrar are, e, am păşi şitt pes peste te  ea şi am pătr trun unss în cript criptă, obs obser ervâ vând nd chia chiarr la uşă un lanţ lung lung de fier, fier,   înfăşurat pe o ie ieşitur şitură de piatr piatră. Mormântul era întreg, construit în maniera celor mai frumoase morminte mint e egipt egiptene, ene, ccu u camer cameră şi puţ, ducând ducând în jos sp spre re coridoru coridorull ce se term termiina cu lăca caşu şull mum mumie iei. i. N Nu u lip lipse sea an nic icii tabl tabla a ccu ud des esen ene e ccar are ep par ar să aibă ca  scop eterniz eternizarea area m memor emoriei iei defu defunctulu nctuluii şi al căror sens sens s-a pierdut azi pentru tot totdea deauna una,, gra gravat vate e în cu culor lorii splendi splendide de pe o piatr piatră la fel d de e fru frumo moas asă.  Toţi pereţii cam camerei erei şi ai co coridoru ridorului lui era erau u grav grava aţi cu sc scrieri rieri stranii stranii de  felul acela acela ciuda ciudatt pom pomenit enit mai su sus. s. Uriaşul Uriaşul sicriu sau sau sarc sarcofag ofag d din in piatră,  aflatt în lo afla locaş caşul ul său ad adânc ânc,, era şi şi el m minu inunat nat săpat pest peste e tot tot cu semn semne. e. C Con onduccăto du toru rull arab arab şi al alţi doi doi oame oameni ni car care e s-au aven aventur turat at să int intre re în morm mormânt ânt  cu mine mine şi care erau, evident, evident, o obişnui bişnuiţi cu asem asemenea enea explo explorrări m macabr acabre, e,  reuşi euşirră să dea dea la o par arte te cap apac acul ul sa sarc rco ofagu fagulu luii fără să-l sp spar arg gă. Luc Lucru ru de  care se mirar mirară şi ei; cu aşa un n noroc oroc,, ziceau, n nu u prea se în întâlne tâlneau au ei de obi bice cei. i. Înt Într-a r-ade dev văr, nu nu păreau reau pre prea a gr griju ijulii lii şi şi umbl umblau au cu atâ atâta ta llip ipssă de 

at aten enţie cu lucr lucrur uril ile e din din morm ormânt, ânt, că, dac dacă n-ar fi fost atât de solid şi de gros, gro s, chiar chiar şşii sic sicriu riull ar fi putu pututt să fie dete deterio riorat rat.. Îi pu purta rtam mm mare are g grij rijă,  deoare deo arece ce er era a sp splend lendid id tăiat îîntr ntr-o piatr atră rară, aş aşa ccu um nu ma mai văzusem  nic icio iod dată. M-am necă jit mult mult că n-a fost posibil să-l sc sco oate atem afa afară. Îns Însă nici nici  timpul şi nici drumul prin deşert nu ne permiteau aşa ceva; puteam lua cu mine numai numai câteva câteva lucr lucruri uri mici ca care re puteau puteau fi cărate pe person rsonal. al. În interiorul sarcofagului se afla un corp omenesc, în mod clar al unei femei, fem ei, înf înfăşur şurat at în multe multe feşe din pânz pânză de in, in, aşa ccum um sse e obişn obişnuie uieşte şte la  toate toa te mumii mumiile. le. Din cele cele câte câteva va broder broderiiii de de pe pe pânz pânză, am înţele eless că aveam aveam  de a fac face e cu o p pe ers rso oană de ra rang ng în înal alt. t. Pe pi piep eptt ţinea inea o m mân ână, ne neîn înffăşu şura rattă.  La toate toate m mum umiile iile pe ccare are le m mai ai văzusem zusem,, braţele şi mâin mâinile ile er erau au   înfăşurate şurate la un un loc ccu u corpul, corpul, ia iarr afară se găseau doar doar unele unele po podoabe doabe din  lemn le mn,, ccio iopl plit ite e şşii pict pictat ate e în form formă de bra braţ şi d de em mân ână. În Înssă ac acea east sta am mân ână  ăin era uanîn lucr lufcru stra strani uolo; de pr pe caăd er era mân a ad adev rat raca tărne, a e, ce celei ctare zer ăaceun ăşuura rat tăniu ac acol o; priv bra brivit, aţit, ulpent centru ieşe ieru şea din inalin lim nţâna oliu ol iu era eraevd din carn flei ăcut cucar seă   sem se men ene, e, d dup upă îmb îmbălsămar are, e, cu mar arm mura. ura. Şi br bra aţul şi m mân âna aa ave veau au o  culoar cul oare e albă mat mată, exact exact nua nuan nţa fildeşu fildeşului lui ţinu inutt mu mult lt tim timp p în aer libe liber. r.  Pielea şi unghiile erau nealterate şi întregi, ca şi cum corpul fusese

 înmormânt  înmo rmântat at acolo acolo doar doar cu o zi în urma. urma. Am at atins ins m mâna âna şi am am m mişcat-o işcat-o,,  

braţul părâ bra rând nd flexib flexibil, il, ca un bra braţ viu; viu; şi şi totu totuşi şi rrig igid, id, dup după o atâ atâtt d de e   îndelungat  îndelu ngată nefolosin nefolosinţă, aşa cum sunt sunt b bra raţele fac fachirilo hirilorr pe ccare are îi văzusem   în India. India. Şi, d de e asemenea, asemenea, mai era era încă un luc lucru ru de mirare: mirare: fap faptul tul că mâna mâna  aceasta veche nu avea mai puţin de şapte degete, toate fiind la fel de fine  şi de de llun ungi gi şşii fo foar arte te frum frumoa oase se.. A Ade dev văru rull e că m-a trecut un fior şi pielea mi s-a încre încreţit lla a atin atinger gerea ea aceste acesteii m mâin âinii care care zăcea aco acolo lo netu netulbu lburat rată de  nimeni nime ni de atât atâtea ea mii de an anii şi totuşi parca parca aproape aproape v vie. ie. Sub m mân ână, ca şi  cum cu m ar fi fo fost st apăra rattă de ca, ca, se se afla afla o bij bijut uter erie ie ur uria iaşşă dint dintrr-o piat iatră de  rubin ubin;; o pia iatr tră de o mări rim me iire real ală, deo deoar are ece rubinul este în general o bijuterie bijute rie mic mică. Ace Aceasta asta a avea vea o culoare culoare extraor extraordin dinar ară, u un n rroşu oşu ca sân sânge gele, le,  ădea atun atunci când cici lumi lumina na pe ea. Dpar minunea minu o cconst onstituiau nici nici   mărime rici mea a şi şi n nici culo culoar area ea, , ccar are, e, dup duDar ă cum cu m vnea -amnu spus, spus, erauituiau excep ţionale, ci  faptul fap tul că lum lumina ina îi ve venea nea de la la şap şapte te stel stelu uţe, fiecar fiecare e cu câte câte şapte şapte co collţuri;  şi atât de clare, clare, încât încât aveai aveai impre impresia sia că erau stele stele rea reale le închis închise e în rubin rubin..  Când am ridicat mâna, vederea acestei minunate pietre scumpe mi-a prov pr ovoc ocat at un şo şoc, c, de parc parcă, pen pentr tru u o cl clip ipă, aş aş ffii rămas para parali lizat. Am stat priv pr ivind ind-o -o fa fasc scin inat at,, cca a de de a alt ltfe fell şi toţi ce ceila ilallţi, afla aflaţi p parc arcă în faţa chip chipul ului ui  Gorgonei, Gorg onei, cu şerpi şerpi în păr, care care împietre împietreau au pe toţi cei cce e o prive priveau. au. A Atât tât de  pute pu tern rnic ică a ffo ost se senz nza aţia ia,, în înccât do dore ream am să părăse sesc sc imed imedia iatt loc locul ul.. Şi Şi tot tot  aşa aş a şi şi ceil ceilal alţi ccar are e mă înso însoţeau; eau; de ac acee eea, a, luân luând d ccu u min mine e ace aceas asttă ne nest ste emattă exce ma excep pţiona ionallă, îîm mpreu preun nă cu câte câteva va amul amulet ete em mai ai deos deoseb ebite ite şi mai va valo loroase, roas e, toate toate lucrat lucrate e din pietre pietre preţioase, m-am grăbit să părăsesc locul.  Poate a aşş mai mai fi rămas în încă să-mi continui continui cercet cercetările asupra asupra mum mumiei, iei, dar dar  mii-er era a team teamă s-o fa fac. c. Pent Pentru ru că mi-am dat deodată seama că mă găseam   în plin deşert, deşert, înconjurat înconjurat de oameni oameni str străini, ca care re mă însoţeau tocmai tocmai  pent pe ntru ru mo moti tivu vull cca a nu nu era erau u pre prea a sscr crup upulo uloşi. şi. Că mă găse seam am într într-o cavernă  iz izol olat ată apar aparţinân inând du une neii moa moart rte, e, la o sut sută de picio picioar are ed dea easu supr pra a pămâ mânt ntul ului, ui,  acolo unde nimeni nimeni nu m m-ar -ar fi găsit şi n nici ici nu m-ar fi căutat, dacă mi s-ar fi  întâmplat  întâm plat ceva. ceva. În sinea mea în înssă am ho hottărât să revin revin,, dar însoţit de  oameni mai siguri. Mai mult decât atât, eram decis să-mi continui cerce ercettări rile le,, deoare oarece, ce, pe ccând ând ex examina aminam m mu mumia, mia, am văzut în a acest cest  mormânt mor mânt m multe ulte lucr lucruri uri de un deoseb deosebit it intere interes, s, printre printre care şi o ccaset asetă de o  fo form rmă neob neobiş işnu nuiită, confecţionată dintr-o pi piat atrră cu curi rioa oassă care care,, cred credea eam me eu, u,  pute pu tea a ccon onţine ine şşii a alt lte e val valo ori ri,, căci fuse fusese se plas plasat ată, p pen entr tru u sig sigur uran anţă, în în cchi hiar ar  in inte terio rioru rull m mar arel elui ui sarc sarcof ofag ag.. S Se e mai mai a afla fla în mo morm rmân ântt înc încă o lădiţă ca care re,, deşi deşi  de pro propo porrţii şi fru frumu muse seţe deo deose sebit bite, e, er era a mai mai simplu simplu mo mode delat lată. E Era ra făcu cuttă  din hematit foarte compact; dar capacul era uşor fixat pe ea cu ceea ce părea rea a fi o răşin şină sau sau cchi hiar ar ipso ipsos, s, care care să asig asigur ure e im impo posi sibi bili lita tate tea a  pătr trun unde derii rii aeru aerulu lui. i. Ara Arabi biii care care mă înso însoţeau eau a au u iins nsist istat at s-o deschidem, bănuin uind, du dup pă mări rim mea ci ci,, că ar av ave ea un un cco onţinut inut bo boga gatt în în lluc ucru rurri de de  valo va loar are. e. A Am m con consi sim mţit it.. Îns Însă sper speran anţel ele e lor lor se dove dovedi dirră fals false. e. Înăuntru untru se găseau seau pa patru tru rec recipie ipiente nte frumo frumoss lucrat lucrate e şi gr grava avate te ccu u  diverse ornamente. Dintre acestea unul reprezenta un cap de om, altul, unul de câine, un altul un cap de şacal, iar altul, unul de şoim. Ştiam de mai înai înaint nte e că asem asemen enea ea urne urne erau erau folo folosi site te ca să adăpo post stea easc scă în ele ele  mărunt runtaiele aiele şi celelalte celelalte org organe ane ale mortulu mortuluii mumificat; mumificat; dar dar,, când le-am desc de schi his, s, pent pentru ru că etan etanşar şarea ea lo lorr cu cu cea cearră, d deş eşii per perfec fecttă, e era ra sub subţire şi a  cedat uşor, am descoperit descoperit că nu ccon onţineau decât ulei. Bedu Beduinii inii îşi afunda afundarră  mâinil mâ inile e în ele ele,, crez crezând ând că vor găsi como comori ri asc ascuns unse e în uleiu uleiull din ca care re ris risipir ipiră  o bu bună pa part rte e. ÎÎn nsă căutăril ile e lor lor fură zadarn arnice; nu exista nic icii o comoară. 

Mi-am seama observând în ochii arabilor priviri Şi   atunci, atun ci,dat pe pentru ntru a grde ăbipericol, plecarea, plecarea, am exploat exploatat at te teama ama şi sup supersti erstilacome. ţiile de care nici aceşti aceşti oamen oamenii duri nu erau sc scuti utiţi. Şeful lor ieşi din cripta cripta propriu propriu-zisă,  ca să dea semnal semnalul ul celo celorr de ssus us să ne ridic ridice; e; ia iarr eu eu,, ne negân gândin dindu du-mă să  rămân singur singur cu oam oameni eni în care care nu mai mai aveam aveam încr încredere edere,, l-am urmat

imedia ime diat. t. Ceilal Ceilalţi n-au -au ie ieşit şit în înda dattă, şi ast asta a m-a făcut să mă tem că   

rămăseseră să mai scotoce ceas asccă mo morm rmân ântu tul. l. M-am abţinut însă să spun  ceva, de tte eamă să nu fie fie mai rău. Pâ Până la urmă ieşi ieşirră şi ei. Unul d diintre ci,  care car e urcase urcase p prim rimul, ul, ajuns ajuns în în vârful vârful stânc stâncii, ii, făcu un pas pas greşit greşit şşii se prăbuşi buşi  de sus. Muri pe loc. Următoru torull ajunse ajunse cu bine. bine. Dup După el veni veni şeful, şi eu la  urmă. Înainte de a pleca pleca,, am tras din din nou la loc, loc, aşa cum a am m putu putut, t,  lespedea lespe dea de piatr piatră care înc închidea hidea intrare intrarea a în mormânt mormânt.. Dorea Doream, m, pe cât  posibil, să-l păstre strezz pe pentr ntru o al alttă cerce ceta tare re,, p per erso sona nallă, în ca cazz că aş mai mai fi  revenit. Când ne-am oprit toţi pe d deal eal deasu deasupra pra sstâncii, tâncii, soare soarele le arzător, luminoss şi m no minu inuna natt ne ne-a -a făcu cutt atât atâta a plăcere cere,, dup după întun întuner eric icul ul şşii tain tainele ele din din  ă ac ă şi  mo morm rmân ânt. E Era ram m buacolo curo ros chiar chiar crise acel biet bietina ara arab b ccar are e cşiăzuse zu dcavern pe sstâ tânc acum zăt. cea m mort ortbucu aco losjos mu murise înellumina lum soarelui soa relui nuseînde ceaverna a nc întunecoasă. Cu dragă inimă m-aş -aş ffii dus dus îm împr preu eun nă cu to tova varrăşi şiii lu luii să-l caut, ca să-l îngr îngrop opăm o ome meneş neşte; te; dar şeic şeicul ul n nu u ţinu se seam amă de mine mine şi trim trimise ise do doii  di din n oam oamen enii ii săi să se în îngr grije ijeasc ască de asta asta,, în tim timp p cce e noi noi ne ve vede deam am de  drum. În noaptea noaptea ace aceea, ea, când când poposir poposirăm, unul unul din cei doi se întoar întoarse se sing singur ur  spun sp unân ând d că, du dup pă ce îlîl în îngr grop opas aser eră pe mor mortt foar foarte te a adâ dânc nc în n nisi isip, p, îîn n af afar ara a  văii, şi aco acoper perise iserră loc locul ul cu multe multe piet pietre re mari mari,, ca şacal şacaliiii şi alte alte an anim imale ale d de e  pradă să nu-l poată dezg dezgropa, ropa, ccum um le este este lor felul un le leu u venit din de deşert şert îl  ucis uc ise ese şi pe pe ccel elăla lalt lt tova tovarrăş. Mai târziu târziu,, la lumi lumina na fo focul cului ui în jurul jurul căruia ruia stăteam team în întin tinşi şi sau sau aş aşe ezaţi,   îl văzui pe arab arătând tova tovarrăşilor săi ceva de cu culoare loare alb albă, la ca care re ei  păreau că se uită cu respect şi veneraţie ie.. M-am apr aprop opiat iat uşor uşor şi am văzut  că nu e era ra altcev altceva a dec decât ât m mâna âna alb albă a mu mumie mieii care p prot rotejas ejase, e, în ssarc arcofa ofagul gul  cel mare, mare, bijuteria. bijuteria. L-am L-am auzit auzit pe b beduin eduin spun spunând ând cum cum a găsit-o aşe aşezzată pe  corp co rpul ul cel celui ui căzu zutt de pe stâ stânc ncă. Nu pute putea a fi n nici ici o con confuz fuzie ie,, pe pent ntru ru că o rre ecuno cu noşt ştea eam m du dup pă ce cele le şapt şapte e degete pe care le remarcasem mai înainte. Omul acela acela treb trebuie uie s-o fi sm smuls uls din corpul corpul moartei, moartei, în timp timp ce şeful său şi noi  ceil ce ilal alţi er eram am ocu cupa paţi cu cu alt altce ceva va;; şi dup după uimi uimire rea ap pli lin nă de vene venera raţie a ce celo lorrla lallţi, nu mă îndo îndoia iam m că omul sper perase ase s-o fo folo lose seas asccă dr drep eptt am amulet uletă, ssau au la  făcut farme farmece. ce. Dar, Dar, dac dacă ar ffii avut avut vreo vreo putere putere,, ac aceas easta ta n-ar fi fost în favoarea favo area celui celui care o lua luase se de la mumie, mumie, căci el murise murise imedi imediat at după  comit co mitere erea a furtul furtului. ui. Deja Deja amule amuleta ta asta asta a sa sa căpătase tase un nou nou ssem emn; n;   încheietura  înche ietura mâin mâiniiii era pătată cu roşu, roşu, ca şi cum ar fi fo fost st înm înmuiat uiată în sân sânge ge  proaspăt. În noa noapt ptea ea ace aceea ea am am fost fost d des estu tull de sspe peri riat at să nu păţes escc ceva ceva gra grav; v;  căci, dacă această biată mână moartă era privită ca ceva vrăjit, ce valoare  trebui tre buie e să fi av avut ut pi piatr atra a nestem nestemat ată pe care care m mâna âna o prot proteja ejase? se? D Deşi eşi numa numaii  şeful ştia ştia de ea, tem temerile erile mele mele erau şi mai mai mari, pentru pentru că arabul arabul ar fi  putu pu tutt aran aranja ja a ast stfe fell luc lucru ruri rile le ca ca să mă aibă la che chere remu mull lu lui, i, ccân ând d ar fi v vru rut. t.  M-am M-a m păzii deci, deci, rămâ mânân nând d tot tot timpul timpul a aten tent, t, cu och ochiiii în patru patru,, atât atât câ câtt am  putut, put ut, hot hotărât cca, a, la prim prima a ocazie ocazie,, să-i părăse sesc sc pe ace aceşt ştii oam oame eni şi să-mi contin co ntinui ui drum drumul ul sp spre re cas casă, ma maii întâi întâi pân până la Nil, Nil, apo apoii pe cu cursu rsull lui cu cu  vapo va pora raşu şull pân până la Alex Alexan andr dria, ia, cu alţi înso însoţito itori, ri, ca care re n-ave -aveau au să şt ştie ie n nim imic ic  despre des pre ce ffel el de de ccurio uriozit zităţi aducea aduceam me eu u cu cu m mine ine.. Pân Pâ nă la ur urm mă, ssim imţii cum cum mă cupr cuprin inde de un va vall d de e ssom omn, n, atât atât de pute puterrnic, nic, încâ încâtt în înţeleg elegea eam m că nu-i voi voi rez rezis ista ta.. Temâ Temând nduu-m mă să nu fiu atac atacat at sau sau  buzu bu zun nărit de bed beduin uin,, ca să-mi ia bijute bijuteria, ria, în timp ce dormea dormeam, m, fii fiindc ndcă văzuse zu se cân când d o as ascu cuns nses esem em îm împr preu eun nă cu alte alte luc lucru ruri ri în în îm îmbr brăcămint minte, e, am sc sco o-

s-o pe buzunar arlumin ama ţst inut -lor o în—mcâănciă.nu Păre era a slun fleccu te  şi  lumina lum inaneobservate p pâlp âlpâito âitoare are adin foculu focbuzun ului, i, şi luşimina stele elelor era luănrăe— aceeaş ace eaşii fide fidelita litate; te; şi şi am putu pututt observ observa a că pe dos dos era era adânc adânc gra gravat vată cu  nişte nişt e se semn mne e pe ccare are lle e văzus zusem em şi şi în morm mormânt ânt.. Cân Când d am căzut îînvi nvins ns d de e  somn, ţineam rubinu rubinull înstelat ascu ascuns ns în pumnul strâns. strâns.

M-am M-a m tr trezit ezit din din so somn mn ccu u lumina lumina soare soarelui lui de dimin diminea eaţă pe o obra braz. z. M-am  

ridicat în capul oaselor şi m-am uitat în jurul meu. Focul se stinsese, şi locul nos nostru tru de popas popas părea pus pustiu tiu;; cu cu exce excep pţia unui unui om car care e ssttătea înt întins ins  alătur turii de mine. mine. E Era ra şşefu efull ar arab ab care care zăcea mo mort, rt, înt întins ins pe sspat pate. e. F Fa aţa îi era  apro ap roape ape neag neagrră; ţinea inea och ochii ii desc deschi hişi, şi, holba holbaţi îng îngro rozi ziţi cătr tre e cer cer,, cca a şi şi ccum um  ar fi fi priv privit it la ccev eva a însp înspăim imân ânttător. tor. F Fus uses ese, e, e evid viden ent, t, su sugr grum umat at;; pe pent ntru ru că,  examinându-l, am descoperit pe gâtul lui urmele roşii ale degetelor care îl st strâ râns nses eser eră. Păreau reau m mul ulte te urm urme, e, şşii le-am numărat rat.. Er Erau au şa şapt pte, e, şi to toate ate  para pa rale lele le,, cu exc excep epţia ce celei lei lăsate sate d de e de dege getu tull ma mare re,, de p par arccă fu fuse sese serră  făcute cu o singură mână. As Asta m-a îng îngro rozi zit, t, căci mi mi-a zburat gândul la mâna mâ na cu şşapt apte e degete degete a mum mumiei. iei. C Chia hiarr acolo, acolo, în plin plină pus pustie tietat tate, e, se părea  ăji că puEram teau e xist istde a vrsurprins, ji!! atât încât, când m-am aplecat deasupra lui, am deschis ch is mâ mâna na dr drea eapt ptă, p pe e care care pâ pân nă at atun unci ci o ţinus inusem em înch închis isă, cu cu con convin vingerea, chiar ch iar în so somn mn,, că păze zeam am bine bine ceea ceea ce ce st strâ râng ngea eam m îîn n ea. ea. Făcâ când nd as asta ta,,  scăpai piatra, piatra, care se lovi lovi de gura mor mortului. tului. Mirabile dictu, din gura lui începu ce pu de deod odat ată să curg curgă un şu şuvo voii de de ssân ânge ge în ca care re,, pen pentr tru u o cli clip pă, rub rubin inul ul se  pi pier erdu du.. L-am L-am răstur sturna natt pe şe şeic ic ca ca să caut caut pia piatr tra a şi a am md des esco cope perit rit că om omul ul  zăcea cea cu cu m mân âna a sstâ tâng ngă în îndo doit ită su sub b el, el, ca şi cu cum m ar ar ffii căzu zutt pe pe e ea; a; şi îînt ntrr-în însa ţine inea au un n cuţit mare mare,, ccu u vâr vârff şi şi llam amă foar foarte te ascu ascuţite, ite, a aşa şa cum cum poar poarttă la  brâu ar arabii. Probabil că avea de de gând să mă ucidă, câ când n nu u şt ştiu iu ce fo forţă a  răzbun zbunării, o om m sau Dum Dumnez nezeu, eu, sau sau Vech Vechiiii Zei, Zei, îl împiedi împiedicas case. e. Pentr Pentru u mine mine a  fostt de fos destu stul, l, aşa că, atu atunci nci când când mi-am -am găsi sitt rub rubin inul ul ca care re st strrăluce lucea a ca ca o  stea ste a ad adev evărată din bal balta ta de sâng sânge e îîn n care care pic picase ase,, n nu u m-am mai oprit, ci am părăsit în m mar are e gr grab abă locu locul. l. Am Am umbl umblat at şi şi am u umb mblat lat si sing ngur ur pri prin n deşe deşert rtul ul  fierbinte fierbi nte până când, ha harr Domnului, Domnului, am dat peste peste un trib ara arab b care pop poposise osise  lângă o fâ fântână şi ccar are e mi-a ofe oferit rit ospit ospitali alita tate te.. Am rămas ccu u ei pâ pân nă când când  m-au îndreptat pe drumul meu. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu mâna mumiei, nici cu cei care au luat-o. Şi nu ştiu ştiu ce vrajbă, ce neîncreder neîncredere, e, ce nenorocir nenorociri, i, sau ce pofte pofte lacome lacome  or fi înso însoţit-o; dar sunt sigur că aşa ceva ceva a fo fost, st, altfe altfell cei car care e o ave aveau au n-ar fi ple pleccat cu ea. Fără îndoială că e folo folossită azi d de e vreun ttrrib nomad, ad, ca făcăto toar are e de de vr vrăji pen pentr tru u păstra strare rea ap put uter erii. ii. Cu prima prima ocazie am am făcut un ex examen amen al al pietre pietreii de rubin rubin,, deoar deoarece ece  vr vroi oiam am să înce încerc rc să de desc scifr ifrez ez ce ce er era a grav gravat at pe pe e ea. a. Sim Simbo bolu luri rile, le, al căro rorr   înţeles n nu u l-am putut putut ttotuşi otuşi p prinde rinde,, erau precum precum urmeaz urmează..."

De do dou uă ori, ori, îîn n tim timp p cce e ccite iteam am acea aceast stă ca capt ptiv ivan anttă po pove vest ste, e, mi s-a părut rut că văd d dun ungi gi ne negr gre e pe pagi pagini nile le cărţii, care care,, din din ca cauz uza a sub subie iect ctul ului ui ei  st stra rani niu, u, p par arccă se sem măna nau u cu u umb mbra ra u une neii mâ mâin ini. i. Prim Prima a oa oarră am d des esco cope perit rit că  iluzia ilu zia era era p pro rovo voca cattă de ffra ranj njur urii ii de de mătase tase v ver erde de din din jur jurul ul lămp mpii; ii; d dar ar a doua oar oară mă uita uitase sem m îîn n sus sus şi o och chii ii mei mei sse eo opr pris iser eră pe mâna mâna mumi mumiei ei,, de  part pa rtea ea cea ceala lalt ltă a came camere rei, i, pe pest ste e care care căde dea a lum lumina ina sste tele lelo lorr st stre recu cura rattă pr prin in  marg ma rgine inea a st stor orul ului ui:: nu era era d de em mira irare re că făcu cuse sem m leg legătu tura ra îînt ntre re e ea a şi pov poves estea te a ccit itit ită; ffii iin ndcă, dac dacă ochi hiii nu nu mă în înşe şela lau, u, în camer ameră, aic aicii cu cu m min ine e, sse e afl afla a  chiar chi ar mâna mâna despr despre e care care scr scrise isese se călător torul ul Van Van Huy Huyn. n. Am priv privit it sp spre re pa pat; t; şi  m-am mam linişt liniştit it lla ag gân ându dull că sora sora m mai ai era era aco acolo lo,, calm calmă şi ate atent ntă. În as astf tfel el d de e  momente, mom ente, în astfel astfel de împ împrejur rejurări, şi cu o astfel astfel de pov poveste, este, era era atât de  bi bine ne să ai ccer ertit titud udin inea ea pre preze zen nţei une uneii pe pers rsoa oane ne v vii ii alături turi d de e ti tine ne.. Şedea Şed eam m şi mă uitam uitam la la cart cartea ea d de e pe ma massă, di din n faţa m mea ea;; şi şi,, cu atât atâtea ea  ăm ădea gân gândur duri ciudat cium date car care mi m se deg ngr deau u di înnccap, ap, minte intea începu înc epu vâjâie ie,, ca şi şii cu cum lumi luemina naed de e ipe dîîngr eget etele ele a alb lbe e din faţam m mea ea,,aîn înce cepe pea a ssăă-mi aibă un  efect efe ct hipnot hipnotic. ic. Şi, b brus rusc, c, pa parc rcă toa toate te gâ gându ndurile rile mi mi se op oprir riră în lo loc; c; şi pe pentr ntru u  o clipă timpul şi sp spaţiul rămaseră nemişcate. O mână reală se aşeză pe  cartea car tea mea! mea! Ce Ce pu putea tea oare oare să mă tul tulbur bure e atât, atât, cu cum m de fapt fapt se şi întâ întâmp mpla? la? 

Cunoşteam mâna care mi se aşezase pe carte — şişi-mi mi era era d dra rag gă. Mâ Mâna na lui lui   

Margaret Trelaw Margaret Trelawny ny era o buc bucurie urie pe pentru ntru m mine ine — s-o văd, s-o ating; şi totuşi  în clipa clipa aceea, aceea, dup după atâtea atâtea uimit uimitoare oare lucruri, lucruri, ea a avu vu as asupra upra mea u un n efe efect ct  ciudat de emoţionant ionant.. Efect Efect care ţinu o clip clipă doar şi se se risipi risipi mai înainte ca  gla lassul ei ei să se fa facă auzit. it. — Ce te neli nelinişt nişteşt eşte? e? De ce te uiţi aşa lla a car carte? te? A Am m cr crezu ezutt o clip clipă că  iar te-a cuprins oboseala. Am sărit rit în în p pic icio ioar are. e. — Citeam, Citeam, zisei, zisei, o carte carte veche veche din bibliote biblioteccă. În timp ce vorbeam vorbeam am în închis chis cartea cartea şi am pus pus-o -o sub braţ. — Mă duc să o pun acum la loc, ffiiindcă am înţeles că tatăl d du umitale  ă fie doreşte doreşt erbele ca ca le to toate atelelucrur luc rurile, ile,eau maiîn ales ale s cdăinte rţile,nţsionat pu lloc ocuril urile lor. r.  Vorbe Vo mele me asc ascund undeau în mod mo inten ion at puse ceva; cese va;lap pent entru ru ceălo nu dore do ream am ca ea să ştie ştie cce e cit cites esc, c, şşii so soco cote team am că e m mai ai b bin ine e să nu-i trezesc curiozitate curio zitatea a lăsând cartea cartea la vedere. vedere. Am ieşit, dar dar nu m-am dus în bibl biblio iote teccă; a am m lăsat sat ccar arte tea a lla am min ine e în în cam camer eră, und unde e o pu pute team am găsi în  timpu tim pull zile zilei, i, dup după ce aveam să-mi fac somnul. Când m-am înapoiat, î napoiat, sora Kenn Ke nned edy y sse e pre preg gătea tea să me mear arg gă la cu culc lcar are; e; aş aşa a că do dom mnişo nişoar ara a Tre Trela lawn wny y  rămas ase ed de e veg veghe he cu min ine e în came camerră. Nu-mi trebuia nici o carte cât stăte team am cu ea ea.. A Am m sta statt unu unull lâng lângă al altu tull şi am vo vorb rbit it în în şo şoapt aptă pe câ când nd  minutele minu tele se scu scurgeau rgeau.. Şi fui surprins când când constata constataii că marginile marginile perde perdelelor lelor   îşi schimb schimbă culoarea culoarea din din cenuşiu cenuşiu în galben galben des deschis. chis. Ceea ce am vorb vorbit it  n-av n-avea ea nici nici o le leg gătur tură cu b bol olna navu vul, l, ccii do doar ar în în măsu sura ra în în ca care re ttot ot cce e er era a în  legătură cu ea trebuia până la urmă să-l priv priveas easccă şi pe pe el el.. Dar Dar n nimic imic  despre desp re Egipt, Egipt, mum mumii, ii, morţi sau şefi bedu beduini. Şi am am put putut ut să obs observ erv la  lu lumi mina na cr cres escâ când ndă că mâna mâna lu luii Mar Marga gare rett n nu u avea şapte degete, ci doar cinc cinci, i, căci o ţin inea eam m în într tr-a mea. De dim dimin inea eaţă, ccân ând d ssos osi, i, d doc octo toru rull Winc Winche hest ster er,, dup după ce îşi îşi vizi vizittă pa paci cientu en tul, l, v ven enii să mă vad vadă în suf sufra rage geri ria a unde unde îmi îmi llua uam mg gus usta tare rea a—m micu icull de deju jun n  sau cina, cina, nici nici nu mai mai ştiu ştiu care care era era — îna înaint inte e de a merg merge e să mă cul culc. c. În a ace celaşii timp laş timp in intr tră şi d dom omnul nul Corbe Corbeck; ck; şi ne ne relua reluarrăm d discu iscuţia de de ac acolo olo de unde unde  o lăsase sasem m ccu u o sea searră mai mai înai înaint nte. e. ÎiÎi spus spusei ei dom domnu nulu luii Corb Corbec eck k că am ci citit tit  capito cap itolul lul despr despre e desco descoper perire irea a mormâ mormântu ntului, lui, şi că era eram m de părere rere să-l cite teas asccă şi d doc octo toru rull Winc Winche hest ster er.. Aces Acesta ta sspu puse se că, da daccă av avea ea v voi oie, e, a arr fi llua uatt  cartea carte a cu el; avea avea de de făcut în în diminea dimineaţa aceea aceea un drum la Ips Ipswich wich şi ar fi  citit-o în tren. tren. Spu Spuse se că o va aduce aduce înapoi se seara ara când când va veni di din n nou.  M-am dus sus în camera sus în camera mea s-o aduc; dar n-am putut s-o găsesc n niicăieri. ÎÎm mi am aminteam precis că o lăsasem pe măsuţa de de lângă pat,  când cân d urcase urcasem m după int intrar rarea ea în tur tură a dom domnişo nişoare areii Tre Trelaw lawny ny în ccame amera ra bol bolnavului. navu lui. Er Era a foart foarte e ciudat, ciudat, căci cartea cartea nu era una pe pe care s-o prefere vreun serv se rvit itor or.. A treb trebui uitt să cobo coborr şşii să le ex expl plic ic celo celorl rlal alţi că n-o pute puteam am găsi si.. După ple plecar carea ea docto doctorulu ruluii Win Winche cheste ster, r, do domnu mnull Cor Corbec beck, k, care care părea să  cuno cu noas asccă luc lucra rare rea a ol olan ande dezu zulu luii pe din dinafa afarră, di disc scut ută cu m min ine e înt între reag aga a pr prob oblemă. I-am spus spus că fusesem fusesem într întrerupt erupt de sc schimb himbarea area so sorelor relor tocmai tocmai cân când d  ajunsesem la pasajul cu descrierea inelului. El zâmbi şi-mi spuse: — Să nu fii fii dez dezam amăgit în p priv rivin inţa as asta ta.. Nic Nicii pe ttim impu pull lui lui Va Van nH Huy uyn, n, n nici ici  dou do uă seco secole le mai mai târ târzi ziu, u, n-a putut putut fi descifrat descifrat înţelesu elesull acestei acestei scrieri.  Numai Num ai atunc atuncii când cer cercet cetările au fos fostt reluate reluate şi cont continuate inuate de Y Young oung şi  Champollion, de Birch şi Lepsius şi Rosellini şi Salvolini, de Mariette Bey şi de Wallis Wallis Budge Budge şi Flinders Flinders Pe Petrie trie şi alţi savan savanţi din vreme vremea a lor, s-au obţinut rezultate rezu ltate impo important rtante e şi s-a aflat adevăratul înţeles al h hierogl ieroglifelor. ifelor. Mai 

târziu -ţii eiint xperzi liczic ,cdăam căicns-o-os-o singur domnul Trelawny, sau  d acă nam -o ssăă-m -mi nter fac,explice care este care est e înţelesu elesul l celor de pe inel. Cred Cr ed că ar fi m mai ai bine bine ca d dum umne neat ata a să cu cuno noşti şti ce a ur urma matt d dup upă pove povest stea ea  lui Van Van Huyn Huyn;; pen pentru tru că epi episod sodul ul ia ssfâr fârşit şit o d dat ată cu d desc escrie rierea rea piet pietrei rei şi  aduc ad ucer erea ea ei ei în Ola Oland nda, a, la la term termin inar area ea călăto torie rieii sale sale.. Ad Adic ică ia ssfâ fârşi rşitt în ccee eea a 

ce priveşte priveşte cart cartea. ea. Lucrul Lucrul cel ma maii important important pe ccare are îl realizeaz realizează acea aceast stă   

carte cart e este este că ea mobil mobilize izeaz ază al alte te pe perso rsona naje je şi de decl clan anşe şeaz ază noi noi ac acţiun iuni. i.  Printre acestea au fost domnul Trelawny şi cu mine. Domnul Trelawny este un bun cunosc cunoscător al limbilor limbilor din Orient, Orient, dar dar nu cunoaşte cunoaşte lim limbile bile din no nord. rd.  Cât de desp spre re min ine, e, eu am o uşu uşuri rin nţă în a îînv nvăţa llim imbi bi st strrăine; ine; şi şi,, pe pe ccân ând d îîmi mi  cont co ntin inua uam m curs cursur uril ile e la Le Leyd yden en,, a am m în înv văţat ol olan ande deza za,, cca a să po pott să mă do docu cumentez ment ez mai uşo uşorr acolo în bi bibliote blioteci. ci. Aşa s-a întâmp întâmplat lat că, tocmai at atunci unci  când domnul domnul Tre Trelawn lawny y îşi punea în ordine ordine uriaşu uriaşull volum de lucr lucrări asupra asupra  Egiptului, Egipt ului, a descop descoperit erit la un lib librar rar volumul volumul ace acesta sta tradus tradus de m mân ână. Şi a început să-l studie studieze. ze. Tocm Tocmai ai at atunc uncii eu mă găseam seam la la Le Leyde yden n şi citea citeam mo orig rigiinalul în o olande landezză. Am Amândo ândoii am fost impresiona impresionaţi de descrie descrierea rea m mormâ ormântu ntuăpa lui izo izola lat, t, or din dinob stâ stânc nc pat lla a ri, o as astf tfe el totu d de etuşi îîn nşiălcţăim ime, e, încâ în cât t ssăfoar fiarte eteina inacc il    clu ăiut ăto toril rilor obişn işnui uiăţ.i S de como cotmori, av avea ea to i de ac acce ces fofie bine bicces neesib şiibil cu grij gr ijă ca camu mufla flate te;; da darr şi o fo foar arte te com compl plica icattă or orna name ment nta aţie p pe e su supr praf afa aţa n net ete edă a stâncii, stâncii, aşa aşa cum o descrie descrie Van Van Hu Huyn. yn. Am Am mai mai fost izbiţi amâ amândoi ndoi d de e un  lu lucr cru u ci ciud udat at — să nu ui uittăm că de la Van Hu Huyn yn şi pâ pân nă în zile zilele le no noas astr tre e  cunoştinţele generale desp despre re curioasa lume lume a Egiptu Egiptului lui au crescut e enorm norm  — şi anume anume că, în cazul cazul unui astfel astfel de mormâ mormânt, nt, am amenajat enajat într-un astfel de lo loc, c, şi şi ca care re tr treb ebuie uie să fi cos costat tat o su sum mă imen imenssă de ban bani, i, n nu uae exis xista tatt ni nici ci o  urm ur mă de ef efig igie ie ca care re să ne spun spună cine cine zăcea cea în în el. el. Mai Mai mult, ult, ch chia iarr  denumirea denu mirea loc locului, ului, "Vale "Valea a Vrăjitorului", jitorului", avea, pen pentru tru vrem vremurile urile noastre noastre  prozaice, proz aice, atracţia sa sa.. Câ Când nd ne-am cunoscut, fapt petrecut atunci când el avea nevoie de ajutor pentru munca sa din partea altor egiptologi, am discutat discu tat print printre re alte multe multe lucruri lucruri şi despre acest acest fapt; şi am luat hot hotărârea  să căutăm în misterioasa va vale. Pâ Până să putem porni în în călătorie, căci m ma ai  aveam nevoie nevoie de multe lucru lucruri ri de care domnul domnul Trelawny Trelawny îşi luase obligaţia  să se ocup upe e per perso sona nal, l, eu m-am -am dus în Olan landa să înce încerc rc să văd da daccă po pott  verifica într-un fel povestea lui Van Huyn. Am plecat direct la Hoorn şi m-am m-a m apuca apucatt să caut caut pe îndel îndelete ete casa casa e expl xplora orator torulu uluii şi pe urma urmaşii şii săi,  daccă ma da maii ex exis ista ta vre vreun unul ul.. N-am -am să te plict plictise isesc sc cu amănu nunt nte e des despr pre e  căutări rile le mele ele — şi şi suc succe cesu sull ob obţinut. Hoorn este un loc care nu s-a schimb sch imbat at m mult ult de de la V Van an Huyn Huyn încoac încoace, e, a afar fară doa doarr de ffapt aptul ul că şi-a pierdut poziiţia pe poz pe ccare are o de deţinea inea prin printre tre centrele com comerciale erciale.. A Aspect spectul ul său exter exterior ior  e acela acelaşi şi ca cel d de e odinio odinioar ară; într într-un asemenea loc adormit, un secol sau dou do uă nu co cont ntea eazză prea prea mult mult.. A Am m găsi sitt cas casa a şi şi am de desc scop oper erit it că nici nici un unul ul  dint dintre re ur urm maş aşii nu mai e era ra în v via iaţă. Am Am căutat utat doc docum umen ente te,, mărtur rturii ii,, da darr  numai num ai cu un singu singurr rezult rezultat at — moarte şi dispari dispariţie. Atun Atunci ci m-am apucat să  mă info inform rmez ez ce s-a întâmplat întâmplat cu comor comorile ile lui; e era ra cla clarr că un aseme asemenea nea  explorator explo rator trebuia trebuia să fi strâns multe multe lucruri lucruri de valoare. valoare. Am de descop scoperit erit un  mare num număr din ele la muzee muzeele le din Leyde Leyden, n, Utrecht Utrecht şi Amsterdam Amsterdam;; câteva,  pe la div diver erşi şi p par artic ticul ular ari, i, col colec ecţionar ionarii bog boga aţi. ÎÎn n ccele ele di din nu urm rmă, am găsit în  prăvălia un unui ui bătr trân ân ceas ceasor ornic nicar ar şşii bi bijut jutie ierr din din Ho Hoor orn n cee ceea a ce n num umea ea e ell  como co moara ara lui cea ma maii de preţ: un rubin rubin mare mare,, tăiat în fo form rmă de scar scarabe abeu u cu  şapte stele şi gra gravat vat cu hierog hieroglife. life. Bătrânul trânul nu cuno cunoştea ştea sem semnifica nificaţia  hieroglifelor, şi în oraşul acela vechi, adormit, descoperirile filologice din ultim ultimii ii ani ani nu aj ajun unse sese serră pâ pân nă la el el.. Nu ştia ştia n niimic despre Van Huyn, decât că trăise ise cu vre vreo d do ouă su sule le de a ani ni în ur urm mă în oraş raş o pers perso oană cu aces acestt  nume, venerat venerat ca un mare explorator. explorator. El preţuia bijuteria numai numai ca pe o  piat piatrră ra rarră, det deter erio iora rattă în pa part rte e de de inci incizi zii; i; şşi, i, de deşi lla a în înce cepu putt nu nu v vro roia ia să se  desp de spar arttă de un as astf tfel el de giuv giuvai aier er,, p pân ână la ur urm mă căzu de ac acor ord d s-o negocieze. nego cieze. Avea Aveam mp punga unga plină, deoarece deoarece achiziţionam pentr pentru u domnul domnul 

 Trelawny,  Trela wny, este, căl ştii, im debine bog bogat. at.portmo Înrtmoneul scurt timp m-am  înapo  înapoiat iat lacare Londr Londra a cucred rubinu rubinul înstelat însteimens latens pus pusde în po neul m meu eu şi cu cu inim inima ap pli lin nă de buc bucur urie ie şi de o sat satis isfa faccţie fără marg argini, ini, pe pen ntru că no noii aveam aici dovad dovada a real reală a extraor extraordinare dinareii povestir povestirii a lui lui Va Van n Hu Huyn. yn. P Piatra iatra preţioasă  a fost pus pusă la loc sigur sigur în seiful ce cell mare al domnul domnului ui Trelaw Trelawny; ny; şi ne-am

 început  încep ut expedi expediţia de explor explorare are p plini lini de sper speran anţe. Domnul Domnul Trelawny Trelawny nu fu   

până la urmă de părere să plece şi să-şi -şi la lase se tân tânăra soţie pe care care o iub iubea ea  nespus. nesp us. ÎÎns nsă ea, care care ţinea tot atât atât de de m mult ult la dâns dânsul, ul, ştia ştia cât de puternică   îi era dorinţa de a-şi co cont ntin inua ua ce cerc rcet etăril rile. e. Aş Aşa a că, ascu ascunz nzân ându du-şi, ca orice femeie feme ie de curaj, curaj, neliniştea neliniştea şi şi îngrijorarea, îngrijorarea, i-a cerut cerut stăruito ruitorr să-şi continue cerce ercettări rile le.. XI Mormântul unei regine ţin tot —le. Sper Speran doo mnului i Trelawny Trela wny erau erau cel el pusunt atât de deispus ma mari rila caos ale mele. me El an nuţele e undomnulu om m la fel de sch schimb imb ătorc cum eu, eu, pred predispus osşi-  cilări îîntr ntre e spera speran nţă şi d disp ispera erare; re; el avea avea un scop scop preci precis, s, care care îi ccrist ristaliz aliza a  speranţa în credinţă. U Un neori mă temeam că s-ar -ar p put utea ea să ex exist iste e dou două  astfel ast fel de de pietr pietre, e, sau sau că aventu aventurile rile lui Van Van Huyn Huyn puteau puteau să fie d doar oar  imag im agin ina aţia unu nuii călător tor ccar are e se se baz baza an num umai ai pe câte câteva va cu curi rio ozit zităţi obi obişn şnui uite te,,  achi ac hizziţionate în Alexandria sau Cairo, ori la Londra sau Amsterdam. Amsterdam. Dar domnul dom nul Trel Trelawn awny y nu a ezitat ezitat nicio niciodat dată în hot hotărârea rârea sa. sa. Am a avut vut p part arte e de  multe mu lte ssit itua uaţii ca care ne-au luat gândul de la convingeri sau îndoieli. Asta s-a  întâmplat  întâm plat curând curând,, după Arabi Paşa, când E Egiptu giptull devenise devenise u un n loc n nesigu esigurr  pentru exploratori, mai ales când aceştia erau englezi. Dar domnul  Trelawny  Trela wny e este ste un om neînfric neînfricat; at; şi uneori uneori chiar şi eu a ajunge jungeam am să cred că  nu sunt sunt to tocma cmaii laş. Am Am alcătuit o echip echipă de a arab rabii pe care care fiec fiecare are din din no noii îi  cunoşteam cuno şteam din alte expedi expediţii precedente precedente în deşert şi în care ne puteam   încrede;  încre de; adic adică, de fapt, fapt, nu ne îndoiam îndoiam de ei chiar atât de mult mult cât de alţii. Eram Era m destu destull de nume numeroş roşii ca să ne putem putem apăra îm împot potriv riva a uno unorr even eventuale bande de de tâlhari, şi ne-am luat cu noi o mulţime de bagaje. bagaje. Ne asigurasem ras em de asenti asentime mentu ntull şi col colabo aborar rarea ea pasiv pasivă a fu func ncţion ionaril arilor or rămaşi maşi înc încă  fideli Marii Britanii; nici nu mai e nevoie să-ţi spu spun n că, la la o ob bţine inere rea a ac aces esto torr  aprobări, un rol de căpătâi l-a jucat averea domnului Trelawny. T relawny. Am pornit cu barca barca pe Nil, Nil, către Assuan Assuan;; aici am ob obţinut n nişte işte o oamen amenii de la şeic, şeic, după  ce am ofe oferit rit o obişn bişnuitu uitull bacşiş, bacşiş, şi ne-am ne-am înce început put călă to toria ria pr prin in de deşer şert. t. Ei bine,, du ne dup pă multe ulte rătăciri ciri şi şi cerc cercet etân ând d or oric ice e coti cotitu turră pr prin in puz puzde deri ria a nesf nesfâr ârşi şittă  de dea dealu luri, ri, a am m ajun ajunss la cădere derea a no nop pţii într într-o vale exact ca aceea pe care o descrisese desc risese Van Van Huyn. Huyn. O vale cu stânci stânci în înalte alte şi abrupte; abrupte; m mai ai îngus îngusttă la mijlo locc şi şi lărg rgin ind du-se la capetele dinspre est şi vest. A doua zi în zori, ne aflam  în faţa stâncii stâncii cu pricina pricina şi am putut putut distinge distinge ccu u uşurin uşurinţă desc deschiz hizătura din  partea parte a de sus a rocii, precum şi desenele desenele hieroglifice, hieroglifice, care iniţial  avus av uses eser eră, de desi sigu gur, r, ssco copu pull să ascu ascund ndă intra intrare rea. a. Dar Dar se semn mnele ele care care-i uimise uim iserră pe V Van an Hu Huyn yn şi pe pe conte contempo mporan raniiii săi — ca şi p pe e urm urmaşi aşi —nu —nu ma maii  constituiau acum un secret pentru noi. Mullţime Mu imea d de e înv învăţaţi ccar are e îşi îşi con consac sacras raseră gând gândir ire ea şi şi v via iaţa a ace cest stui ui lucru smu smulse lseser seră gra graiulu iuluii egipte egiptean an ta taina ina în care care aces acesta ta fusese fusese înv învăluit luit.. Pe faţa ciop cioplit lită a st stân ânci cii, i, noi noi car care e cuno cunoşte şteam am a ace ceast astă tain taină am pu putu tutt citi citi ccee eea a  ce gr grav avas aser eră preo preoţii d din in Teba Teba cu apro aproap ape e ccinc incize izeci ci de de sec secol ole e în ur urm mă. Căci  nu ex exis ista ta nici nici o înd îndoi oial ală că ace aceas asttă in insc scri rip pţie a ffo ost op oper era a pre preo oţimii imii — şşii   încă o preo preoţime o ostil stilă. Textul Textul de pe stânc stâncă, scris scris în hie hieroglife roglife,, suna suna astfel: astfel:  "Aces "A cesta ta este este locul locul unde unde rug rugăciunile ciunile nu nu-i vo vorr che chema ma nici niciod odat ată pe zei. zei. Căci  Cea-fără- de-nu de-nume me le-a le-a ad adus us lor ma mare re o ocar cară, şi bleste blestemat mată a fo fost st să  rămână sing singur ură în lu lume mea aa ace ceas asta ta şi în în ve veşnic şnicie ie.. Nu te apro apropi pia, a, st strrăine, ine,  ă!"scris, vrei coamare zbuput narea nar ea la zeil zeilor or mea să nucând te te aj ajung Aces Acestşi t avert av trebui buie sdăacfiăavut mră are putere ere vre vremea când aung fost scris, cuertism mii misment ii deent anitre înc ă e  mai târziu, chiar atunci când limba în care fusese cioplit devenise o tain ă  moa oart rtă pe pent ntru ru popor porul ul ac acest estui ui pămâ mânt. nt. Tradi Tradiţia unei unei as astfe tfell de ttero erori ri  dureaz dure ază mai mult mult decât ccauza auza ei. C Chiar hiar şi în simbolur simbolurile ile folosite folosite în text se 

subl su blin iniaz iază as asta ta prin printr tr-o succesiu succesiune ne re repetat petată de se semne: mne: "În ve veşnicie" şnicie" este   

redat în hier redat hierogl oglife ife cu "mili "milioa oane ne de a ani" ni".. Acest Acest simbol simbol sse e rep repet etă de nou nouă ori   în trei trei grup grupuri uri de câte trei; trei; şi, după fiecare fiecare grup, grup, ap apare are sim simbolul bolul LLumii umii de de  Sus,, al Lum Sus Lumiiii de Jos şi al cerulu cerului. i. Aşa Aşa că pentru pentru cea singur singură, în urma urma  răzbun zbunării tu tutur turor or zeilor zeilor,, nu mai mai exista exista reîn reînvie viere re ni nici ci în Lu Lume mea a Luminii Luminii  Soarelui, nici în Lumea Morţilor; iar pentru suflet nici în ţinuturile ze zeilor. ilor.  Nicii eu, nici Nic nici do domnu mnull Tre Trelaw lawny ny nn-am am îndr îndrăznit znit să spu spunem nem oam oameni enilor lor no noştr ştrii  ce înţeles avea scrier scrierea. ea. Pentr Pentru u că, deşi ei nu credeau credeau în religia celor ce  profer pro ferase aserră bleste blestemu mull sa sau u îîn n zzeii eii care care a ame menin ninţau cu răzbunar zbunarea, ea, era erau u  to totu tuşi şi atât atât d de e su supe pers rsti tiţio ioşi şi în încâ cât, t, dac dacă l-ar fi cu cunos noscut cut,, probab probabilil că ar ffii  părăsit sit to totu tull şşii a arr fi fugi fugit. t. Aşa că ig igno norranţa lo lorr şi şi dis discr cre eţia noast astră ne-au apăra rat. t. Aînmvale, ri ridi diccat o ttab abără în apro ap ropi pier ere, e, înnostru sp spa atele teîn le aşa un unei eifel sstâ tânc ncii aflat afl ată ma maiis  ă  departe care ascundea obiectivul încât oamenii nu aib aibă to tott ttim impu pull iins nscr crip ipţia la ve vede dere re.. Căci ch chia iarr a ace ceas asttă trad tradiiţiona ionallă  denumi den umire re de "Valea "Valea Vr Vrăjitorul jitorului" ui" trez trezea ea în ei frica frica;; şi, o dat dată cu ei ei,, chi chiar ar şi   în noi. noi. Cu lemn lemnăria pe care o adusesem, adusesem, am ccon onstruit o scară până la  peretele pere tele stâ stâncii. ncii. În vâr vârff am instalat instalat un fe fell de scripete, scripete, fixat pe o bârnă în  formă de braţ. Am găsit sit m mare area a lesp lesped ede ed de e piat piatrră, ccare are repr reprez ezen enta ta u uşa şa,, aşez aşezat ată negl neglii jent la locul e eii şi înţepenită cu vr vreo eo câţiva bo bolovan lovani. i. Pro Propria pria e eii greu greutate tate îi asigu sigura ra o p poz oziiţie stab stabil ilă. Ca Ca să pu pute tem m iint ntra ra,, a tr treb ebuit uit s-o împi împing ngem em înăun untr tru u  şi să păşim şim p pe este ea ea. Am Am găsit şi m ma arele lan lanţ, în înfăşu şurrat, at, fix fixa at d de e rro ocă, de despre care care pomenise pomenise Va Van n Huyn. Huyn. Şi mai erau înc încă printre printre rest resturile urile ma marii rii uşi de  pi piat atrră ca care re func funcţio iona nase se pe ţâţân ânii ssus us şi jos, jos, o mul mulţime ime d de e iind ndic icii ii car care ed dov ove edeau de au că de la în înccepu eput ffus uses ese eră făcut ute ea am mpl ple e pre preg gătiri tiri pe pen ntru  confe co nfeccţionare ionarea au unui nui dispoz dispozitiv itiv de închid închidere ere şi zăvor vorâre âre pe dinăuntru. untru.  Domnul Trelawny şi cu mine am intrat singuri în mormânt. Luasem cu noi foarte foart e multe multe ttor orţe pe care le-am fixat de-a lungul drumului. Am dorit să  ar arun unccăm mai mai îînt ntâi âi o pri privi vire re de ansa ansam mblu, blu, şi du dup pă acee aceea a să ex exam amin inăm to totu tull   în amănunt nunt.. Pe măsură ce îna înaintam intam,, eram cuprinşi cuprinşi de un to tott mai puter puternic nic  sentiment de uimire şi de încântare. Mormântul era unul din cele mai măreţe şşii m mai ai fr frum umoa oase se pe care care le văzuse zusem m vre vreod odat ată. S Soc ocot otin ind d dup după  natura nat ura desăvâr vârşit şită a scul sculptu pturilo rilor, r, a picturil picturilor, or, şi per perfec fecta ta măies iestrie trie cu car care e  fu fuse sese serră reali realiza zate te,, er era a evid eviden entt că morm mormân ântu tull fu fuse sese se pre preg gătit din din ti timp mpul ul  vieţii ce celei lei cărei reia a acest acest loc de odihn odihnă îi fuse fusese se dest destina inat. t. D Dese esenul nul sem semnelo nelorr  hierog hie roglific lifice ee era ra del delica icat, t, iar color coloritul itul super superb; b; şi în ace aceast astă cav cavern ernă situat situată pe  o în înălţ im ime, e, d dep epar arte te de umez umezea eala la N Nilu ilului rev revărsat, rsat, totu totull era la fe fell de  proa pr oasp spăt ca în în clip clipa a când când a art rtişt iştii ii îşi îşi lăsase saserră jo joss pa pale lete tele. le. E Exis xista ta un un lucr lucru u pe  care ca re nu pute puteam am să nu-l ve vede dem. m. Ac Acela ela că, deşi gravarea pe roca de afară  era oper opera a preo preoţimii imii,, netezi netezirea rea supr suprafe afeţei st stân âncii apar aparţinea inea pr proba obabil bil  concep conc epţiei originale a construc constructorulu toruluii morm mormântu ântului. Simbolismul picturilor şi al grav gravuri urilor lor din din in inte terio rior, r, totul totul te te făcea să te gânde gândeşti şti la aşa aşa ce ceva. va.  Porrţiune Po iunea ap per erif ifer eric ică a cave cavern rnei ei,, par parte te natu natura rallă şi pa part rte e săpat pată, d din in pu punc nctt  de vedere vedere arhite arhitectu ctural ral putea putea fi o ant antica icame merră. La capătul ei, cu ffa aţa sspre pre  est,, se afla un portic est portic cu colo coloane ane,, săpat în roc roca a natur natural ală. Coloanele erau masive, mas ive, cu şap şapte te feţe, un lucru lucru pe care noi noi nu-l mai întâlnisem în nici un alt morm mo rmân ânt. t. Sculp Sculpta tattă pe ar arhi hitr trav avă, se se găsea sea B Bar arca ca Lu Luni nii, i, cu zeiţa H Hat atho horr cea cea  cu cap de vacă, purtând purtând discul discul îna înaripat, ripat, şi Hapi, zeul No Norrdului, cu cap de câine. câi ne. Bar Barca ca e era ra cond condus usă de Harp Harpoc ocrot rotes es către n nor ordul dul rep repre rezentat prin Steaua Steau a Pola Polarră încon înconjurata jurata de Dragon Dragon şi Ursa Ursa Mare. Mare. La aceasta aceasta din u urm rmă, stelele ccare are formau formau ceea cce e numim n noi oi "Ca "Carul" rul"  ă, la erau m deccât cele lalte; şi erau er umplute ump cufica aur, auţr,ie. astfel l cnd to torrţelor elmai or,ai , pmari ăre reau audecât ă str stcelelalte; rălu luce cesc sc cu o au anu anum me lute ssem emni nifi ca ieastfe .T Tre recâ când delumina port portic ic, ,  am dat de cele cele două elem elemente ente arhitecto arhitectonice nice obişnuite obişnuite ale unui unui morm mormânt ânt în  stânc stâ ncă; came camera, ra, sau cap capela, ela, şi pu puţul, toate toate întreg întregi, i, aşa aşa cum le văzus zuse e şi şi  Van Huyn, Huyn, de deşi şi la v vreme remea a lui d denum enumirile irile date date de de egipten egiptenii acestor acestor părţi erau erau 

necuno nec unoscu scute. te. Stela Stela,, sau p plac laca a comemo comemorat rativ ivă, care era p plas lasat ată jos p pe e per pere e 

tele de apus, era at atât ât de remarc remarcabil abilă, încât am am sta statt s-o exa exam minăm îîn nd det eta aliu, mai înaint înainte e de de a ne contin continua ua drumu drumull pe pentr ntru u găsir sirea ea mumiei, mumiei, ţint inta a căutări rilo lorr no noastr astre e. Ace Aceas asttă ste stelă er era a o pla laccă mare din lapi lapiss-la -lazu zuli, li, sc scul ulpt ptat ată în   întregime  între gime cu semne semne hie hieroglific roglifice e mici d de e o mare mare frumuse frumuseţe. Tăietur ieturile ile erau erau  umplute ump lute ccu u un fel de de ciment ciment d de e o fineţe deosebit deosebită, de culoare culoare stacojie stacojie.. Inscri sc rip pţia glăsu suia ia:: ""Te Tera ra,, Reg Regin ină a celo celorr dou două Eg Egip iptu turi ri,, fii fiiccă a llui ui Antef ntef,, M Mo onarh al al Nordu Nordului lui şi al Sudu Sudului. lui. Fiica Soarelu Soarelui, i, Regină a Diade Diademelo melor." r." Apoi Apoi  urma urma con conse semn mnat ată în într întreg egim ime e po pove vest stea ea v vie ieţii şi a g guv uver ern nării rii sal sale. e.  Însem Îns emnele nele regale regale erau erau reda redate te printr printr-o -o bog bogăţie d de ep podo odoabe abe cu ade adev vărat  femini inină. Coroana Egiptului de Sus şi cea a Egiptului de Jos, unite, erau, ă exact mai ale s, H gravate grav ate şi cuDesher-u o re remarc marcabil exactitate. P Pentru entru n noi oi aale ce ceva va nou    să găales, sim e jet-ul Des her-ul labil — coroana co roanaitate. albă şi cea roşie afost le Eg Egiptulu iptului i de Sus şi Eg Egipt iptulu uluii de Jos Jos — pe stel stela a unei unei regine; regine; pentru pentru că exi exista sta o reg regul ulă,  fără exce excep pţie în în rrep epre reze zent ntăril rile e com comem emor orat ative ive ale ale v vec echiu hiulu luii Egi Egipt pt,, cca a fiec fiecar are e  dintre din tre cor coroan oane e să fie purt purtat ată numai numai de rreg egi, i, de deşi şi le ve vedem dem pur purtat tate e şi de  zeiiţe. Mai ze Mai ttâr ârziu ziu am găsi sitt o exp explic lica aţie, desp despre re car care e am să-ţi spun spun mai mai m mul ulte te   îndată. O ast astfel fel de inscrip inscripţie era, era, prin ea însăşi, ceva ceva atât de uim uimitor itor încât încât  ar fi fi reţinut inut a ate ten nţia oricui, oriunde şi oricând; dar nu-ţi poţi im imag agin ina a  impresia pe care o f ăcuse asupra asupra no noastr astră. Deşi ochii ochii no noştri ştri nu fuses fuseser eră  prim pr imii ii car care e s-o s-o vad vadă, a au u fost fost îns însă prim primii ii ccar are e s-o şi în înţeleagă, du după aproape  cinc cincii mii mii de a ani ni de de ccân ând d le lesp sped edea ea de pia piatr tră fu fuse sese se fixa fixattă în d des esch chiz izătura tura  din din stâ stânc ncă. Ne Ne era era no nou uă dat dat să ci citi tim m ace acest st me mesa sajj de de lla a o mo moar arttă. A Ace cest st  mesaj me saj al u unei nei fem femei ei care care se războ bois ise e cu cu Bătrân trânii ii Z Zei ei,, şşii dec decla lara ra că i-a stăpân pânit, it, la o vre vreme me când când iera ierarhi rhiii se dove dovedea deau u a fi ssing inguri uriii în stare stare să le  st stâr ârne neas asccă mâ mâni nia, a, sau sau să le câşti câştige ge bunăvoinţa. Pereţii camerei d de e  deasup dea supra ra lăcaş caşulu uluii prop propriu riu-zis al moartei şi camera sarcofagului erau pline de inscr inscrip ipţii; toate toate ace aceste ste iinsc nscrip ripţii, ccu u exc excep epţia celo celorr de pe stel stela a fu funer nerar ară,  erau colorate colorate cu un pi pigmen gmentt verde-a verde-alb lbăstrui. strui. Efectul, când când era priv privit ită  lateral later al şi ochii ochii cădeau pe faţeta verde verde,, era acela de turcoaz turcoaz indian, indian, vechi vechi şi  decolorat. deco lorat. Am cobo coborât rât în lăcaşul mortua mortuarr cu aj ajuto utorul scripetelui adus de noi.. Tre noi Trelaw lawny ny a fost fost prim primul. ul. Era Era o gro groap apă adânc adâncă, de pest peste e şaptez şaptezeci eci d de e  pi picio cioare are,, care care nu nu fu fuse sese se n nici iciod odat ată umplu umpluttă cu pământ mânt.. Jo Jos, s, ttre rece cere rea a spre spre  camera sarcofagului urca pe un plan înclinat, care era mai lung decât se obişnu obi şnuia. ia. Nu fuse fusese se zi zidit. dit. ÎÎn năunt untru ru am găsit un sarco sarcofag fag imens imens d din in pia piatr tră  galb albenă. D Dar ar n-am să ţi-l descriu; descriu; l-a l-aii văzut în camera camera do domnulu mnuluii Trela Trelawny. wny.  Capa Ca pacu cull zăce cea a la pământ mânt;; nu fu fuse sese se ccim imen enta tat, t, şşii arăta ex exac actt aşa aşa cu cum m îîll  descrisese Van Huyn. Mai e nevoie să-ţi sp spun un cât cât de de tul tulbur bura aţi am fos fostt când când  ne-am neam u uita itatt înăunt untru? ru? Şi totuş totuşii am avut avut un mom moment ent de de de dezam zamăgir gire. e. Nu  pute pu team am să nu mă gând gândes escc ccât ât de de d dife iferit rit treb trebui uie e să fi ffos ostt tab tablo loul ul  cont co ntem empl plat at de călătoru torull ola oland ndez ez,, cân când d a priv privit it înăun untr tru u şi şi a văzu zutt mân mâna a  ace ac eea a alb lbă aş aşe eza zattă pest peste e pân pânza ca care re în înffăşu şura ra mum umia ia.. E Est ste e ade adev vărat rat că o  parte par te a braţului ului se găsea acolo, acolo, a alb lb ca ca ivo ivoriul riul.. Da Darr no noii am simţit nişte nişte ffior iorii  pe care Van Van Huyn nu-i simţise. Ciotul încheieturii mâ mâinii inii era acoperit cu  sânge sâng e uscat uscat.. Era ca şi cum ccorpu orpull ar fi sângerat sângerat şi după moar moarte. te. Capătul crestat cres tat al încheieturii încheieturii rupte avea rugo rugozit zităţi de sâng sânge e închegat închegat;; prin printre tre ele,  osul os ul a alb lb,, ie ieşit şit în a afa farră, arăta ca ca o p piat iatrră de opal opal.. Sâ Sâng ngel ele e cu curs rses ese e în jo joss şi  pătase tase,, ccu u rug rugin ină pa parc rcă, ban banda daje jele le de culo culoar are eb bru run nă. Şi aici aici se conf confir irm ma   întru totu totull povestirea povestirea oland olandezulu ezului. i. Având Având o astfe astfell de do dovad vadă a cor corectitu ectitudinii dinii  sale, nu nu mai put puteam eam pu pune ne la îndo îndoial ială nici cele celelalte lalte lucr lucruri uri pov povestite estite de el,  cum erau sângele de pe mâna mumiei, sau urmele celor şapte degete de

pe gâtuvlăşeicului gâtul sug rumat. at.aflat N-o tot să te plictise plictisesc sc cu atâtea atâte a detalii despre pre tot  ce am zut, sau sausugrum cum am am ceea ceea ce ştim acum acum. . Parte din des cu cuno noşt ştin inţel ele e noa  noastr stre e er erau au lucru lucruri ri ob obişnu işnuite ite pent pentru ru un om de de ştiin ştiinţă;  celelalte le-am citit pe stela mormântului, pe sculpturi şi pe desenele hieroglifice hiero glifice de de pe pere pereţi. Regina Tera apar aparţinea dinastie dinastieii a unsp unspreze rezecea, cea, 

sau sa u dina dinast stia ia teb teban ană a fara faraoni onilor lor egi egipte pteni ni ccare are deţinuser inuseră put putere erea a în între tre   

secolele 29 şi 25 înainte de Cristos. Ea a urmat la tron, ca unic copil al ta tattălui lui său, An Ante tef. f. Tr Treb ebuie uie să fi fost fost o ffat ată cu un cara caract cter er pu pute tern rnic ic şi fo foar arte te  capabilă, pentru că la moart rte ea tatălui său era fo foa arte tânără. Tine inereţea ei şi şi  faptul fap tul că era femeie femeie a încu încuraja rajatt mult mult amb ambiiţiile cas castei tei pre preo oţeşti eşti care care  ajunse aju nsese se p pe e at atunc uncii la mare mare pute putere. re. Prin Prin bog bogăţiile acu acumul mulate ate,, pr prin in num număr şi  prin pr in înv învăţătur tură, e eii do domi mina nau u înt între regu gull E Egip gipt, t, şi m mai ai ale aless E Egip giptu tull de de S Sus us.. Era Erau u  deci ga gata pregătiţi să fac facă un efort fort pentru a-ş -şii re real aliz iza a ţelul elul îndr îndrăzne zneţ, şi de  lung lun gă vre vreme me ur urm mărit, a acel cela a de a trans transfer fera a put putere erea a din m mâna âna fa farao raonul nului ui în  cea a ierarh ierarhilor ilor.. Însă regele regele Ante Antef, f, bănui nuind nd o astf astfel el de mişc mişcare are,, îşi lu luase ase  măsuri de p preved revedere, ere, asi asigurâ gurând nd fiicei sale sale loialit loialitatea atea ar armate matei. i. De  ţei asemenea, enea, o şi instr uise pri privin vineo treburi trr. eburilor lor statulu sse tatului i reo şiocchiar cuse sasem ă-ş -şii în însu suşe şeas asc căinstruise cu cuno noşt ştin inîn ţel ele e pr preo ţilo ilor. ÎiÎi fo folo losi sise pe pe p pre ţhiar ii unui unouifăccult ult      împotriva  împo triva celorla celorlallţi, fieca fiecare re din ei sperând sperând să câştige ceva p pentr entru u sine de  pe urma urma influen influenţei rega regale, le, sau mai tâ târziu rziu de pe urm urma a influen influenţei lor as asupra upra  fiicei. fiic ei. Astf Astfel, el, prin prinţesa fusese fusese educat educată pri printr ntre e scribi scribi şi e era ra e ea a în înssăşi fo foart arte e  talent tal entat ată. Toa Toate te ac acest este e luc lucrur rurii le-am citit citit pe pereţi, de pe pe pict picturile urile şi  scrier scr ierile ile hiero hieroglif glifice ice de o rară frumu frumuse seţe; şi am aju ajuns ns la concluzia că nu  puţin ine e dintre ele fuseseră făcute de de prinţesă îns însăşi şi.. Nu Nu era llip ipsită de  adev ad evăr afir afirm maţia de de p pe e stel stelă, că era era "P "Pro rote tect ctoa oare rea aA Art rtel elor or". ". D Dar ar fara faraonul mers me rses ese e şşii m mai ai depa depart rte e şi şi o în înv văţase ase pe pe fat fată ma magi gia, a, pr prin in ca care re ea deţinea pute pu tere rea a asu asupr pra a So Somn mnul ului ui şi Voi Voin nţei ei.. Acea Aceast sta a era era o adev adevărat rată ma magie gie —  magic ma gic "nea "neagr gră", n nu u ac acee eea a a te temp mple lelo lor, r, ccar are, e, pot pot să vă sp spun un,, era era in inof ofen ensi siv vă  sau "a "albă", şşii ur urmărea d do oar să imp impresion ioneze, n nu u şi să aibă urmări. ri. F Fu usese o  elevă dotată şi-şi depăşis ise e învăţătorii ii.. Puterea şi posibilit ilităţile ile sale îi  oferea ofe reau u multe multe şans şanse, e, de care care şti ştiuse use să se folos foloseas easccă din p plin lin.. Cunoşt Cunoştea ea  curiozit curio zităţi ale tainelor tainelor naturii; naturii; şi mersese mersese atât de departe departe,, încâ încâtt coborâs coborâse e   într-un  într-u n mormânt mormânt şi, bandajat bandajată ca o mumie, mumie, rămăsese într într-un sarcofag vreme de de o lună. P Prreoţii îîn ncercaseră să răspândească zvonul că adevărata  prinţesă Tera murise cu ocaz ocazia ia acest acestei ei exper experien ienţe şi că fus fusese ese substit substituit uită  cu o a alt ltă fa fattă; dar dar ea le de deju juca case se pân până la urm urmă pl plan anur uril ile e. To Toat ate ea ace cest ste ea  erau era u po poves vestit tite e în desen desene e cu o mare mare art artă. Pro Probab babilil că în vr vrem emea ea ei lluas uase e  naştere naşte re acel curent curent al re restaur staurării gloriei gloriei artistice artistice a celei de a patra patra din dinastii, astii,  care car e atinse atinsese se pe perfec rfecţiunea în zilele lui Keops. În camera sarcofagului exista exi stau u desen desene e şi sc scrie rieri ri care care arătau că ea învin învinses sese e somn somnul. ul. În Într tr-adevăr,  peste tot exista exista un simbo simbolism, lism, unul cu to totul tul special, chiar aici în ţara şi în  epoca epo ca sim simbol bolism ismulu ului. i. Era Era sublini subliniat at faptul faptul că ea, deşi deşi re regin gină, reclam reclama a toa toate te  drepturile regalităţii şi şi ale bărbăţiei. Într-un -un llo oc fus fuses ese e zug zugrrăvit vită în ha hain ine e  bărbăteşti şi şi p pu urtând coroan roanel ele e alb albă şi roşie roşie.. În des desen enul ul u urm rmăto tor, r, p pur urta ta  haine de femeie, dar avea totuşi pe cap coroanele Egiptului dr Sus şi de  Jos, în timp timp ce sstraiele traiele bărbăteşti zăceau la picioarele picioarele ei. În fiecare fiecare de desen sen  unde erau exprimate exprimate ssperan peranţa, idealul, idealul, sau sau înviere învierea a se afla alături şi  simbolul Nordului; şi în multe locuri — reprezentând întotdeauna evenimentele importante, trecute, prezente sau viitoare — se vedeau grupate grup ate stelele stelele Carului. Carului. Er Era a evident evident că ea conside considera aceste stele ca fiind legate într-un într-un mod cu totul totul apa aparte rte de persoa persoana na sa. Poate Poate că cea ma maii  rema remarc rcabi abillă de decl clar ara aţie d din in ttex exte tele le de de p pe e ste stellă şi d din in sscr crie ierile murale era acee ac eea a că regin regina a Tera Tera av avea ea p put uter erea ea să se iimp mpun ună zeilo zeilor. r. De De fapt fapt,, ac acea east sta a  nu era era o ccre redi din nţă iz izol olat ată în ist istor oria ia Egip Egiptu tulu lui; i; d dar ar dife difere rea a îîn nm mot otiv iva aţie. Ea  gravas gra vase e pe un rubin rubin tăiat în fo form rmă de scara scarabeu beu,, avâ având nd şa şapte pte sstele tele cu cu şap şapte te  colţuri, cuvintele cuvintele magice magice cu care care să-i stăpân ânea easc scă pe toţi ze zeii din Lu Lum mea d de e 

Sus şi di din Lume a de Jos. Jos. Din declar dec lara aţşi ie creieşe re aeau clar clarscăăînc ura pre preo ilo r, şi ea ea  ştia ast asta, a,n se sLu e mea ac acum umulas ulase e împo îm potriv triva a ei ă ieşea ei av aveau încerc erce eo săţilor, -i suprime numele num ele d dup upă moart moarte. e. Trebu Trebuie ie să-ţi spun ca în mito mitolog logia ia egip egipteană acest  luc lucru es este te o pe pedeap eapsă teri teribi billă; p pe entr ntru că, fără nume ume, n nim imen enii n nu um mai ai po poat ate e  să se înf înfăţişez işeze e în înai aint ntea ea Zeil Zeilor or,, ssau au să bene benefi fici ciez eze ed de e ru rug găci ciun unii pen pentr tru u 

suf ufle lettul său. D De e ac aceea, eea, îş îşii pro prop pus use ese ca rre eve veni nire rea a ei ei la la v via iaţă să aib aibă lo locc   

după un timp timp îndelu îndelunga ngatt şi într într-o ţară mai mai însp înspre re no nord rd,, su sub b co cons nste tela laţia  celor şapte şapte stele stele care îi pre prezidas zidaser eră naşte naşterea. rea. În ac acest est sco scop, p, mâna mâna ei  treb trebui uia a să stea stea li libe berră — ""ne neân ânffăşura şurattă" — şi în ea ea,, R Rub ubin inul ul ce celo lorr Şap Şapte te  Stele, Ste le, pent pentru ru cca, a, or oriun iunde de exist exista a aer, aer, ea să se po poat ată miş mişca, ca, aşa aşa cu cum m putea putea  să se m miişte şte Ka Ka-ul său! Dup După ce am am rrefl eflect ectat at la ace aceast asta, a, şşii eu şi d dom omnul nul   Trelawny  Trela wny a am m căzut de de aco acord rd că însem însemna na că trupul trupul ei putea putea de deveni veni as astral tral la  coman co mand dă, şi ast astfel fel să se deplase deplaseze, ze, demate dematerial rializân izându du-se, şi să se  reintegreze iar unde şi când o dorea. Atunci am dat peste un fragment de scrier iere îîn n cca are sse e făcea alu aluzzie la o lădiţă, ssau au casetă care îiîi cco onţine inea pe pe to toţi  Zeii, Voin Voinţa şi Somnul, Somnul, ult ultimii imii doi doi fiind per personific sonifica aţi prin simbolur simboluri. i. Cutia Cutia era  ţe. Nu menţarele iona ionattămumiei av avân ând d şapt şaapte e fe ne-a su rins ns şi pr prea ea mu mult lt saă ai găvsi sim ubîn   picio picioarele mca umiei caseta caset cu şapte pere ţi, surp perpri care dumneat dum neata ăm zutssub -o camera domnului Trelawny. Pe partea de dedesubt a bandajului din pânză  a piciorului piciorului stâng stâng era p pictat ictat cu aceeaşi aceeaşi culoare culoare purpur purpurie ie ca cea fo folosit losită la  st stel elă simb simbol olul ul hi hie erog roglific lific pentru pentru apă mult multă, ia iarr ssub ub picior piciorul ul drep drept, t, cel cel  pent pe ntru ru pămâ mânt nt.. Am de dedu duss că si simb mbol olur urile ile vor vorbe beau au d des espr pre e fapt faptul ul că tr trup upul ul  ei, nemurit nemuritor or şi d depl eplasa asabil bil după voin voinţa, ssttăpânea pânea usc uscatu atull şi apa apa,, a aeru erull şi  focul — ultimul fiind reprezentat prin lumina pietrei de rubin şi, mai departe, depa rte, prin ccreme remenea nea şi buc bucata ata de fie fierr aşezat aşezate e alături de m mumia umia   înfăşată. Cân Când d am ridicat ridicat caseta caseta din sarco sarcofag, fag, am obse observat rvat pe pe

laturile ei curioasele laturile curioasele prot protuber uberan anţe pe care deja le-ai văzu zut; t; dar dar atun atunci ci nu nu  am fo fost st în st star are e să ni le e exp xplic licăm. În sarc sarcof ofag ag se se m mai ai găseau seau şi cât câtev eva a  amulete, dar nici una de vreo valoare sau semnificaţie deosebite. Ne-am gând gâ ndit it că dac dacă totu totuşi şi a arr e exi xist sta a aş aşa a cev ceva, a, atu atunc ncii ele ar ttre rebu buii să se a afle fle sub sub  bandaj; band aj; sau, şi mai pro probabil, babil, în curioasa curioasa caset casetă de sub picio picioarele arele mumiei. mumiei.  Dar n-am putut putut-o -o deschide. deschide. Erau ssemne emne că ar fi existat un ccapac; apac; pa partea rtea de  suss şi ce su cea a de jos jos e era rau uv viz izibi ibill făcute cute fiec fiecar are e di din n ccât âte e o ssin ingu gurră pie piessă. Lini Linia a  fină, ime medi diat at ssub ub pa part rtea ea supe superi rioa oarră, părea rea să fie ch chiar iar locu locull unde unde se fixa fixa  capacul; capa cul; dar lucrul lucrul fus fusese ese făcut cu o atâ atâtt de mare mare preciz precizie ie şi capacul capacul era  atât de bine bine fixat, încât încât îmbinarea îmbinarea abia putea putea fi obser observat vată. Sigur, part partea ea de  deasup dea supra ra nu nu pu pute tea a fi m mişca işcattă. Ne-am -am g gân ândi ditt că era pr prob obab abil il ffix ixat ată di din n  interior. interi or. Îţi sp spun un ttoat oate e ac acest estea, ea, cca a să înţelegi elegi lucrur lucrurile ile cu cu ca care re ve veii ave avea a  de-a dea fac face e mai mai tâ târziu rziu.. Tre Trebui buie e să ren renun unţi cu totu totull la orice orice raţion ioname ament. nt. S-au petr pe trec ecut ut nişt nişte e lucr lucrur urii atât atât d de e sstr tran anii ii în în leg legătur tură cu ace aceast astă mu mumi mie, e, şşii în   jurul ei, înc încât ât a apărut ne necesita cesitatea tea să crede credem m cumva cumva îîn n cev ceva a nou. nou. Este  abso ab solu lutt iim mpo posi sibi bill să împ împăcăm u une nele le în întâ tâm mplări cu mersu ersull obi obişn şnui uitt al al vie vieţii  şi al al cu cuno noşt ştin inţel elor or no noas astr tre. e. Am rămas în Val Valea ea Vrăjito jitoru rulu luii pâ pân nă ce am  copiat, schematic, schematic, toate desenele desenele şi scr scrierile ierile de pe pereţi, tavan şi podea.  Am luat luat cu n noi oi stela stela d de e lapislapis-lazu lazuli, li, al cărei text text er era a colora coloratt în nu nuan anţe  purpurii. purp urii. Am luat sarcofag sarcofagul ul şi mumi mumia; a; lada de piatr piatră cu vase vasele le de  alabastru, alaba stru, m mesele esele din h hemat ematit it şi alabastru, alabastru, de o onix nix şi corn cornalin alină; şi perna  bombat bom bată, din fildeş, fildeş, care se ssprijine prijinea a pe un fel de "catar "catarame" ame" în jurul jurul  căro rora ra se înco încollăcea cea cât câte eu un n cărăbu buşş luc lucra ratt în în a aur ur.. Am Am lua luatt ccu un noi oi to toat ate e  obie ob iect ctele ele care care se se găseau seau în cap capel elă şi în în loca locaşu şull unde unde e era ra dep depus usă mu mumi mia; a;  ărcile dembol ase asemeni, meni, lemn echipajele ecdat hipajele stat statuetele şi amuletele amuletele simb si olice ice. . Când Câbnd a am m din ieşit ieşitle afa amn farrăcuam d at jos jos sclor, ările rile şi şi uetele le-am îngropat la o  oare oa reca care re dis dista tan nţă în nis nisip ip su sub b stâ stânc ncă, înse însemn mnân ând d lo locu cull ca să-l găsim iar iar, în în  cazul când ar fi fost nevoie. nevoie. Apoi, Apoi, încărcaţi cu acest aceste e bagaje bagaje grele, grele, am  pornit-o porn it-o pe drumu drumull obositor obositor al întoarc întoarcerii, erii, către Nil. N-a fost lucru uşor,

cr cred edee-m mă, să că răm p pri rin nd de eşert şert la lada da cu uria uriaşu şull sar sarco cofa fag. g. Av Ave eam un car   

rezistent şi oa rezistent oameni meni suficien suficienţi pen pentru tru treab treaba a asta; asta; d dar ar ni se părea că   înaintăm des destul tul de încet, încet, pentru pentru că eram nerăbdători să ne pu punem comorile com orile la loc sigur. Nopţile erau pentru pentru noi numai ceasuri ceasuri de nelinişte, căci ne temeam temeam de atacul atacul vreunei vreunei ban bande de de tâlhari. tâlhari. Da Darr cel mai m mult ult ne  temeam de unii din oamenii noştri. La urma urmelor, nici ei nu erau altceva decât nişte jefuitori, lipsiţi de scrupule; scrupule; iar noi aveam aici o ca cantitate ntitate  consid co nsidera erabil bilă de o obiec biecte te pre preţioa ioase. se. Ei, sau sau cel cel puţin ce ceii ma maii pri prime mejdio jdioşi şi dintre ei, n nu u cu cunoş noştea teau u în ce const consta a valoa valoarea rea llor or;; er erau au încr încredi edin nţaţi că duceam duceam  cu noi tot felul de comori. Scosesem mumia din sarcofag şi o închisesem, pentru pent ru sig siguran uranţa drumulu drumului, i, într-o ladă separată. Do Două încercări de de furt ale  ăru ţi;ănşi un unor orgluc lucru d din av lo loc cu curs ul apte p prim rimei nop op şţiui do doioi oa oame meni au aio u fo fost st ăsiruri ţi ri m mo oin rţi cîîn n zo zoţă ri ri..au ÎÎn n avut ce ceut ad de ecaîn do doua uarsul noap no te ei sen d de ezl ffur urtu tun nni ăv lenttă, unu len unull din ac acele ele în îngro grozito zitoare are simu simunur nurii ale deşer deşertul tului, ui, care care te fac fac să te  sim simţi tot total al lipsit lipsit de apăra rare re.. F Fur urăm cople copleşi şiţi d de e nisip nisipul ul pu purt rtat at de vânt vânt.. C Câ âţiva din din bed bedui uinii nii n noş oştr trii ne părăsiser siseră în înain ainte te de de a sse e st stâr ârni ni ffur urtu tuna na,, sp sper erân ând d  să găsească un ad adăpost; re restul, înfăşuraţi în în bu burnuzuri, am suportat-o cum am putut. putut. De dimine diminea aţă, dup după ce tre trecus cuse e fu furtu rtuna, na, am mai rec recupe uperat rat,, d de e  sub grăme mezile zile de n nisip isip,, ccât ât s-a putut putut din din bag bagajele ajele noast noastre. re. Am găsit lad lada a în  care ca re fuse fusese se aş aşez ezat ată mumi mumia, a, comp complet let sfărâma râmattă, d dar ar mu mumi mia a n-am mai găsitsit-o, o, n-am n-am mai găsi sitt-o ni niccăie ieri ri.. Am Am căutat utat pest peste e tot tot în jur jur şşii am săpa patt n nis isiipull îngr pu îngrămădit în jjur urul ul nos nostr tru; u; d dar ar în în za zada dar. r. N Nu u şt ştiam iam ce să mai mai face facem, m, pen pentru tru că Trel Trelaw awny ny nu vr vroi oia a alt altce ceva va decâ decâtt să duc ducă mu mum mia cu el acas acasă. A Am m  aşte aş tept ptat at o zi zi înt între reag agă, sspe perâ rând nd că bedu beduin inii ii care care fu fugi gise serră or să se  reînt eînto oarc arcă; ave aveam am o spe spera ran nţă de deşa şarrtă, că poate ate ac aceş eştti oam oamen enii lu luas aser eră  mum umia ia din din căruţă ş  şii că ne-o vor vor înap înapoia. oia. În noaptea noaptea ac aceea, eea, încă înaint înainte e de  zorii zilei, zilei, domn domnul ul Trel Trelawny awny mă trezi şi îm îmii şopti la ureche: ureche: "T "Trebuie rebuie să  merge ergem m îna înapoi poi îîn n Val ale ea Vrăji jittorulu rului, i, la mormân rmânt. t. Să nu te ară ăţţi că şo şov văi de de  dimin imine eaţă când am să dau acest ordin in!! Dacă le apuci să mă întrebi un unde  merge ergem, m, ai să tre treze zeşti şti bănu nuieli ieli şi atun atunci ci rat ratăm ttotu otul." l." "E în ord ordine ine", ", a am m  răspuns. "Dar de ce să mai mergem acolo?" Răspunsul său mă făcu să mă   înfior,, ca o strun  înfior strună gata pregătită să vibreze. vibreze. "V "Vom om găsi mumia mumia ac acolo! olo! S Sunt unt  convin co nvinss de asta!" asta!" Apoi, Apoi, aştep aşteptân tândudu-se se să mă înd îndoie oiesc sc şşii să-l contrazic, adăugă: ""A Ai răbdare şi ai să vezi! i!"" şi şi se se vârî ârî d din in nou în pătură. A Arrabii fu fură  surp su rprin rinşi şi cân când dh hot otărârăm să fa face cem m cale calea a înto întoar arssă; şşii uni uniii d din intr tre e ei se  arătar tară ne nem mulţum umiiţi. Au fost fost mul ulte te disc discu uţii şi au avut avut loc loc şşii cât câtev eva a  dezert dez ertări, aşa aşa că aveam aveam acum acum,, cân când d ne înto întorce rceam am din din no nou u sp spre re e est, st, o sui suittă  mai puţin nu num meroa eroassă. LLa a înc înce eput şeic şeicul ul n nu u se se a arrăta deloc deloc curi curios os în priv privin inţa  destin des tina aţiei noa noastr stre e ex exact acte; e; dar, dar, când când înţelese elese că ne înap înapoia oiam m ia iarr în Va Valea lea  Vrăjit jitoru rulu lui, i, înce începu pu să se arate şi el îngrijorat. Îngrijorarea lui creştea pe măsu surră ce ne apro apropi piam am;; pân până când când,, în cele cele di din nu urm rmă, a aju junş nşii la la iint ntra rare rea a îîn n  vale ale, re refu fuzză să mai în înai aint ntez eze. e. Ne spuse puse că stă ac aco olo să aşte aştept pte e îîn nto toar arccere erea  noas no asttră, dac dacă vrem rem să merge ergem m ssin ingu guri ri mai de dep parte arte.. Că ne aşte aşteap apttă trei trei  zile;; şi, dacă în a zile aces cestt timp timp nu ne ne în înapo apoiem iem,, el ple pleac acă. Nu l-am putut tenta cu nic nicii o o ofe fert rtă în b ban anii ca să-şi schimbe schimbe hotărârea rârea.. Sing Singura ura favoa favoare re pe care  ne-o făcu fu să caute scăril ile e şi să ni lle e aducă ap aprroape d de e stân ânccă; ia iar d du upă  aceea, ace ea, cu cu restu restull echipei echipei,, plec plecă îna înapoi poi să ne aşte aştepte pte la la int intrar rarea ea în val vale. e.  Împreun Împr eună cu domnul domnul T Trelaw relawny ny am luat frângh frânghiiii şi tor torţe şi am cobo coborât rât iar în  mormâ mo rmânt. nt. E Era ra ev eviden identt că în lipsa lipsa noast noastrră fus fusese ese cine cineva va ac acolo olo,, deo deoare arece ce  placa pla ca de piatr piatră car care e înch închide idea a intrare intrarea a era tr trânt ântit ită deo deopart parte e înspre înspre int interi erior or  şi o ffrâ râng nghi hie e sse e leg legăna agăţată de vâ vârf rful ul st stân ânci cii. i. Înăun untr tru u mai mai era o ffun unie ie,, 

at atâr ârna tărb pân pâ loca şultl mum m umie iei. Neastr -am unul la dup dar n ic ici i nat o vorb vo ă,nă ne neîn -am -alo mcaşu fi fixa xat pr prop opri ria ai.noas no tră uitat frâ frâng nghi hie e şi, daltul, upă cum cu mnu ne am scos  înţelese eleseser serăm, Trelaw Trelawny ny coborî coborî primul, primul, eu urmân urmându du-l -l înda îndattă. N Nic icii n-am ajun juns b biine îîm mpreună în fu fundul îîn ncăperii ii,, că mă fulgeră gândul că am putea 

fi pr prin inşi şi înt întrr o cur curssă; că cine cineva va pute putea ad da a jos jos fu funi nia ad de e pe pe stâ stânc ncă şi, şi, tăind ind o pe cea cu care coborâsem noi în mormânt, ne îngropa de vii. Gândul  

acesta era acesta era în îngro grozito zitor, r, dar dar şi prea prea târ târziu ziu să mai face facem m cev ceva. a. Am răma mass mut mut..  Avea Av eam m amân amândo doii ttor orţe, aşa că era era des destu tullă lumi lumin nă câ când nd am trec trecut ut pr prin in pa pasa sajj  şi am intrat intrat în camer camera a unde stătuse ssarco arcofagul. fagul. Singu Singurul lucru uşor de observat obse rvat er era a că locul era era gol. În ciuda bogat bogatelor elor sa sale le podoabe, mormântul devenise dezolant prin lipsa marelui sarcofag, pentru care fusese cioplit în piatr pia tră; a lăzii ccu u vasel vasele e de alab alabast astru; ru; a mese meselor lor cu o obiec biecte şi hr hran ană pe pent ntru ru  mort, şi a statuetelor ushaptiu. Dar locul devenise devenise încă şi ma maii dezo dezolant lant p prin rin  prezen pre zenţa corpulu corpuluii învelit învelit în linţoliu al al mum mumiei iei regin reginei ei Tera, întins pe pământ, ânt, a aco colo lo und unde e fus fuses ese eo oda dattă sarc sarcof ofag agul ul!! Lân Lâng gă ea zăce ceau au în di dive vers rse e  poziţii contorsio contorsionate, nate, ca ca urmare urmare a unei unei mor morţi violente, violente, trei d dintre intre ar arabii abii  ţele care dezertase taser din g grupu rupul l nostru. no stru. lor lo erau era ne negre, gre, iar mâinile moc âinile şi   gâtu gâ tulldezer mân mânjit jite e cu cruăssân ânge gele le ccar are e le năvFe ălise lis ep pe e rgur gur ău , pe nas nas şşi i pe ochi. hi. Pe gâtul gât ul fiecărui ruia a se zăreau reau semnel semnele, e, înneg înnegrite rite a acum cum,, ale unei unei m mâini âini ccu u şap şapte te  degete. Şi Trelawny Trelawny şi eu ne-am strâns unul unul într-altul, îngroziţi de ceea ce  vedeam ved eam.. Pentru Pentru că, lucru lucru extrao extraordi rdinar nar,, pe pieptu pieptull reginei reginei er era a aşez aşezat ată mâ mâna na  cu şap şapte te deg deget ete, e, a alb lbă ca iivo vori riul ul,, pe în înch chei eiet etur ura a căreia reia sse ev ved edea ea o tăietu ieturră  crestată, di din ca care păreau că atârnă picături d de e ssâ ânge.

XII Sipetul magic Când ne-am Când ne-am rev reven enit it din uim uimire irea a care care părea că dur durase ase nespus nespus de m mult ult,,  n-am mai mai aşteptat aşteptat şi am cărat mu mumia mia prin prin pasaj şi apoi apoi am rid ridicat icat-o prin puţ. Am ieşit ieşit prim primul, ul, ca ca s-o prim primesc esc sus. sus. Uitând Uitându-m u-mă în jo jos, s, l-am văzut pe  domn do mnul ul T Tre relaw lawny ny rrid idicâ icând nd mân mâna a rete reteza zattă şi băgâ gând nd-o în sân, dorind în mod viz izib ibil il s-o fe fere rea ască de a fi vătămată sau chiar iar pier ierdută. I-am -am lăsa satt p pe ea ara rabi biii  morţi acolo unde unde erau. erau. Cu ajutorul ajutorul funiilor funiilor am cobor coborât ât preţioasa n noas oastr tră  pova po varră pe pămân ânt; t; şi apo apoii a am mp por orni nitt către tre g gur ura a văii u und nde e ne ne aşt aştep epta ta esco escorrta. ta. S Spr pre e uim uimir irea ea noas noastr tră, am am găsit sit-o pe picior de plecare. Când i-am reproşat şeicu şeicului lui acest acest lucr lucru, u, el m mi-a i-a răspuns spuns că-şi respectase ad litteram obligaţiile; aştepta aşteptase se cele cele tr trei ei zile conform conform înţelegerii. elegerii. A Am m cre crezut zut că minte, minte, ca  să-şi -şi as ascu cund ndă reau reaua a iint nten enţie de de a ne părăsi si;; şşi, i, câ când nd am co conf nfru runt ntat at   însemn  însem nările, am văzut că şi domnul domnul Trelawn Trelawny y avea aceea aceeaşi şi bănuială.  De-abia De-ab ia când a am m ajuns la Cairo am am descoper descoperit it că omu omull fusese corect corect.. Era  ziua de 3 noiembr noiembrie ie 1884 câ când nd am intrat intrat noi pentru pentru a doua doua oară în groa groapa pa  mumiei; mum iei; aveam toate motivele motivele să reţinem dala. Pierdusem Pierdusem socoteala socoteala  timpul tim pului ui cu tre treii zile zile — din din viaţa noast noastrră — cât am stat stat şi ne-am minunat în camera came ra acee aceea a a moartei. moartei. Şi atun atunci, ci, era oare oare curio curioss lucru că deve devenisem nisem  supers sup ersti tiţioşi cu p priv rivire ire la regi regina na Tera Tera şi tot ce e era ra în leg legătură cu e ea? a? E de  mir ira are că ace aceast astă sup upe ersti rstiţie ne ne stăpâneşt pâneşte e şi azi, dân dându du-n -ne e sen senza zaţia  uluitoare uluito are ca ca avem de-a face cu o putere putere ne necuno cunoscut scută, şi în afara înţeleger elegeriiii  noas no astr tre? e? Să fie fie d de e mir mirar are ed dac acă ea ne va urm urmări pâ pân nă în mo morm rmân ânt, t, atun atunci ci  când va sosi mo momentu mentul? l? Dacă vom avea avea poate poate un mormân mormânt, t, noi car care e am   jefuit unul! Rămase ase tăcut câte âteva min minut ute, e, apo apoi cco ontin ntinu uă: — Am ajuns cu bine la Cairo şi de acolo la Alexandria, unde urma s ă  ne îmb îmbar arccăm, prin prin serv servic iciul iul mes mesag ager eriil iilor or,, spre spre Mar Marsi silia lia,, şi să co cont ntinu inuăm  drumu dru mul, l, cu exp expres resul, ul, la Londr Londra. a. Însă, "Î facitreaba un un planstrâmb gândit gânditşicuprost." rrost, ost, Şiţiiese La Alexa Alexandr ndria, ia, pe pe Trelaw Trelawny ny îl aş aştep tepta ta o te teleg legram ramă car care e îl anun anunţa că 

doamna Trelawny Trelawny mu murise rise dând naştere naştere unei fetiţe. Zdrobit, do domnul mnul Trelaw ny p ple leccă în gra rab bă cu O Orrie ien nt-Exp -Expre resu sul; l; iar iar m mie ie îmi îmi rămâ mâne nea a să ad aduc uc ssin ingu gurr   

aceste bo aceste bog găţii în cas casa a lovit lovită de dure durere. re. Am aju ajuns ns la Lon Londra dra cu bin bine; e; se părea că excurs excursia ia no noast astrră se bu bucur cura a de un n noro orocc aparte aparte.. Cân Când d am ssos osit it aici, aici,   în casa casa ast asta, a, înmorm înmormântar ântarea ea avusese avusese loc de mult. Copilul Copilul fusese fusese înc încredinredinţat unei doici, iar domnul Trelawny îşi revenise din şocul pierderii suferite,  atât cât să-şi -şi p po oată re relu lua a fir firul ul în într trer erup uptt a all a act ctiv ivit ităţii şi al vie vieţii. ii. Că su sufe feri rise se un şoc, şoc, şi în înccă unul unul gr greu eu,, e era ra fo foar arte te clar clar.. Păru rull său n neg egru ru,,  albit albit br brus usc, c, er era a sing singur ur dest destul ulă do dova vad dă; şi, şi, în plu plus, s, trăsături turile le bine bine cont contur ura ate ale feţei sale sale de devenise veniserră rigide şi încrunta încruntate. te. Din Din m mome omentul ntul când când primise primise  acea telegr telegram amă, la Oficiul Oficiul maritim maritim din A Alexan lexandria, dria, e eu u n-am -am m mai ai văzu zutt un un  zâmbet fericit pe faţa lui. În asemenea asemenea cazuri, munca munca este luc lucrul rul cel mai  bun; iiis-a de şil cu tragedi ge die eşiamuncii pie pierd rder erii şi aînchinat câşt câştig igul ului ui atunci său — cu căciinima cop copilu ilul se sufletul. născ scus use e Strania la mo moar arte tea a  mame ma meii — a avut avut loc în în tim timpul pul când când noi ne ne găseam seam în a acea cea ttran ranssă din lo loca caşul mumiei mumiei re reginei ginei Te Tera. ra. Se pare pare că faptul faptul se aso asocia, cia, într într-un fel, cu studiile de egiptologie egiptologie,, dar ma maii ales cu mistere misterele le legate de regină. El mi-a vorbit foarte foa rte puţin desp despre re fiica fiica sa; sa; dar dar era era clar clar că în ssufl ufletu etull său sse e lu lupta ptau u do dou uă  fo forrţe leg legat ate ed de e ea. ea. Am pu putu tutt să văd că o iub iubea ea,, a apr proa oape pe o ido idola latr triza iza.. T Tot otuşi uşi  nu putea putea uita că venirea venirea ei pe lume lume costase costase viaţa ma mamei; mei; şi mai mai era ceva  care părea să frân frâng gă inima ima ttat atălui, deşi el el n nu u mi-ar fi spus spus nic niciod iodat ată des despre pre  ce era era vo vorb rba. a. Odat dată, îîn nsă, îînt ntrr-o clip clipă de relaxare relaxare şi de abandon, abandon, uitând uitând de  hotărâr âre ea lu lua ată, îmi îmi ssp puse: ""Nu Nu seamănă cu m mam ama a ei; şi ca trăsături şşii la la  tenull feţei are o uimitoar tenu uimitoare e asem asemănare cu picturile picturile regin reginei ei Tera." Tera." ÎÎmi mi sp spuse use  că a încredinţat-o uno unorr o oam amen enii ca care re să ai aib bă grij grijă de ea, ea, în într truc ucât ât el el si sing ngur ur  nu p put ute ea ss-o fac facă, şşii că, p pân ână ce e ea a va va cre creşt şte e mar mare e, tre trebu buia ia să aibă part arte  de to toat ate e buc bucur urii iile le la la car care eo ori rice ce tân tânără fa fallă are are dre drept ptul ul,, d dar ar ca care re să fie fie ccel ele e  maii po ma potriv trivite ite pentru pentru ea. Obi Obişnu şnuiam iam să vorbes vorbescc deseo deseori ri cu cu el des despre pre fet fetiiţă;  darr nici da niciod odat ată nu-mi spune spunea a pr prea ea m multe ulte.. Odat Odată îmi spu spuse: se: "Exist "Există mo motive tive  pentru pent ru care n nu u trebu trebuie ie să vorbesc vorbesc ma maii mult decât decât e necesar. necesar. Într-o zi ai să  afl flii — şi ai să înţel eleg egi! i!"" I-am -am rres espe pect ctat at rret etice icen nţele ele;; şi, îîn n af afar ară de o   întrebare  între bare d despr espre e ea, la înapoiere înapoierea a mea dintr-o dintr-o călă torie torie,, n-am mai vorbit desp de spre re fată nicio nicioda dată. Nici n-am -am m ma ai văzut-o de de atunc atunci, i, pân până acu acum m când când  am întâln întâlnit-o it-o în prezen prezenţa dumitale. dumitale. Ei bine, bine, dup după ce am adus aici toate toate  bogăţiile, pe pe care care — v vai! ai! — le furasem furasem din morm mormânt, ânt, d domn omnul ul Trelawn Trelawny y le-a aranjat aranj at personal. personal. Mumia, Mumia, cu excepţia mâinii retez retezate, ate, a aşezat-o în sarcofagul de hematit din hol. Acesta fusese confec confecţionat pentru Marele  Preott Uni din Teb Preo Teba, a, şi, după cum ai remarc remarcat at poate, poate, este în înt întregim regime e  grav gr avat at cu mi minu nuna nate te in invo voca caţii către tre tto oţi vechii zei ai Egiptului. Restul lucrur luc rurilo ilorr din morm mormânt ânt le le-a -a di dispu spuss în prop propria ria ssa a cam camer eră, aşa cu cum m ai văzut zut..  Printre Print re ele a aşezat, aşezat, din motive motive p perso ersonale, nale, mâ mâna na mumiei. mumiei. Cred că o  consid co nsider eră ca pe cea mai mai valor valoroas oasă dintre dintre obiec obiectele tele sale sale,, cu o ssing ingur ură  excep exc epţie, poate. poate. Adic Adică rubinu rubinull cizela cizelat, t, pe pe care care el l-a numit "Rubinul cu şapte şap te stel stele", e", şi şi pe ccare are-l -l păstreaz strează în seif seiful ul ce cell ma mare, re, îîncu ncuiat iat şi şi păzit, după  cum ştii ştii,, de d difer iferite ite ccifru ifruri ri secre secrete. te. Cred Cred că găseşti seşti toate toate a aste stea a cam  pl plict ictico icoas ase; e; dar dar a tr treb ebui uiii să ţi le pove povest stes esc, c, ca să poţi în înţeleg elege e tot totul ul la zi. zi. A  trecut tre cut mult multă vre vreme me d de e la venir venirea ea mea mea cu mumia mumia rregi eginei nei T Tera era pân până cân când d  domnul dom nul Tre Trelaw lawny ny să red redesc eschid hidă discu discuţia desp despre re ea. ea. M Mai ai ffuse usese se de nenum nenumăra rate te ori ori în Egip Egipt, t, cât câteo eoda dattă cu mi mine ne,, al alttădat dată si sing ngur ur;; şi eu făcu cuse sem m de dest stul ule e  drumuri în scopuri personale sau pentru el. Dar în tot acest timp, aproape şaisp şa ispre reze zece ce a ani ni,, el n-a n-a abo abord rdat at o dat dată măca carr aces acestt subi subiec ect, t, în în af afar ară de ca cazurile zur ile când când,, ne neavâ având nd cum, cum, e era ra o oblig bligat at să facă vreo vreo alu aluzie zie la la el. ÎÎntr ntr-o dimiă dup ne nea aţă,ish d dev evre reme me, , a şi trim trimis is în gr grab abHart du pă met. ine; ine; ped atun at unci ci făit,ce ceam am nişt ni e sstu tudi la British Brit Museum Mus eum loc locuiam uiam în Ha rt Street. Stre Cân Când am sos sosit, l-am găşte sit ex -diii  trem de agitat. agitat. De la mo moartea artea ne nevestivesti-sii sii nu-l mai văzusem a atât tât de ner nervos. vos.  Mă luă im imed edia iatt ccu ue ell în came camerră. St Stor orur uril ile e era erau u lăsate sate şi obl obloa oane nele le înc închi hise se;; 

nici nici o rraz ază de lu lum mină nu pătrun trunde dea a îîn năun untr tru. u. Lu Lum minil inile eo obi bişn şnui uite te din din ccam ame eră  nu erau aprinse, dar erau câteva becuri electrice puternice de cel puţin   

cincizeci de waţi disp cincizeci dispuse use de o parte a cam camerei. erei. Sipetu Sipetull arăta ssplend plendid id lumi luminatt as na astf tfel el.. De fapt fapt,, părea rea că str străluceş luceşte te cca a şi ccum um ar fi fo fost st a apr prin inss cum cumva va  din inter interior ior.. "Ce zici zici de a asta sta?" ?" în între treb bă el. "E cca a o bijuter bijuterie", ie", răspu spunse nseii eu,  "ai putea foarte bine să-i spu spuii Sipe Sipetu tull Ma Magi gicc al V Vrrăjitor jitorul ului, ui, da daccă aş aşa a ar arat ată  mereu. mer eu. P Pare are a apro proape ape v viu! iu!"" "Şi ştii ştii de ce ce pa pare re aşa?" aşa?" ""Cre Cred d că de la lumi lumin nă",  zisei zis ei cu. cu. "Lu "Lumin mină, des desigu igur", r", răspunse spunse el, "dar "dar aici aici e vo vorba rba ma maii curând curând de  poziţia luminii." luminii." Şi, zicând zicând aceasta aceasta,, ap aprinse rinse lumina obişnu obişnuit ită a cam camerei erei şşii  stinse sti nse becur becurile ile ce celela lelalte lte.. Efectul Efectul as asupr upra a sipetu sipetului lui de pi piatr atră fu su surpr rprinz inzător; tor;   într-o clipă toată strălucirea lucirea lui disp dispăru. E Era ra încă o piat piatrră frum frumoas oasă, cum  fusese fuses e întot întotdeau deauna, na, dar o p piatr iatră şi nimic m mai ai mult. "A "Aii obser observat vat ceva ceva în  felul cum cşapte um ssunt unt aşezat aşezate e luminile?" luminile?" între ci. de "N "Nu!" u!" Sunt aşeza aşezate te în poziţia  celor stele ale Carului Mare,întreb ca şibăcele pe ""Sunt rubin!" Am acceptat ce-mii spune ce-m spunea a el, cu des destul tulă convin convingere. gere. Şi nu ştiu ştiu de ce, po poate ate doar doar fiindcă  existau atâtea misterioase aso asocieri cieri cu mumia mumia şi cu tot cce e ţinea de ea înc încât ât  or oric ice e al altc tcev eva a nou nou în legătur tură cu e ea a părea rea expli explica cabil bil.. Ascu Ascult ltam am,, pe câ când nd   Trelawny  Trela wny ccontinu ontinua a să-mi explice: "Timp de şaisprezece ani n-am încetat o zi să mă gânde desc sc la acea aceast stă în înttâmp âmpla lare re,, sa sau să înc încer ercc să desc desco opăr o  legătură cu misterele care ne-au -au stat în faţă; îns însă nic icio iod dată, până azi azi  noapte, nu mi s-a păru rutt ca ca a am m găsi sitt răspun spunsu sull Cre Cred d că treb trebui uie e să -l fi văzut   în vis, vis, căci m-am tre trezit zit înfie înfierbâ rbânta ntatt de a aces cestt gând. gând. Am sărit d din in p pat at h hot otărât  să fac ceva ceva,, mai mai îna înaint inte e de a şti şti exact exact ce ce anume anume dor doream eam să fac. fac. Şi atu atunci nci,,  deod de odat ată, ttot otul ul m mii-a devenit devenit clar. Ex Existau istau aluzii, aluzii, în tex textele tele de pe p pere ereţii  mormânt mor mântului, ului, la cele şapt şapte e stele ale Ur Ursei sei Mari, care care com completeaz pletează Caru Carul; l; şi   în ele nordul nordul este este mer mereu, eu, mereu, mereu, pomenit. pomenit. Aceleaşi Aceleaşi simbo simboluri luri se repetă în  legătură cu cee ceea a ce noi am numit numit S Sipe ipetul tul Magic. Magic. Deja Deja am am o obse bserva rvatt sspa paţiile  translucide din piatra cutiei. Îţi aminteşti de textul hieroglific care spunea  că piat piatra ra ne nest stem emat ată prov provin ine e din dintr tr-u -un na ae ero roli lit, t, şi că şi cutia utia fuse fusese se tăiat iată to tott  din acesta. acesta. Se pute putea, a, gândeam gândeam eu, ca lum lumina ina celo celorr şapte stele stele,, strălucind   în direc direcţia potrivit potrivită, să aibă un efect efect deosebit deosebit a asupr supra a cutiei, cutiei, sau asupr asupra a  conţinutului inutului ei. Am Am rid ridicat icat st storul orul şi şi am privit privit a afar fară. Car Carul ul era sus pe cer şi  atâtt co atâ const nstela elaţia lui ccât ât şi Stea Steaua ua Po Polar lară erau erau ex exact act îîn n faţa fer ferest estrei rei.. Am tras tras  măsuţa cu sip ipet etul ul în lumină şi am am în înttors cutia până când părţile ei  translucide trans lucide au ajuns ajuns în faţa stelelor. stelelor. Imediat, Imediat, sipetul a început început să  strălucească aşa ccu um l-ai văzut su sub b lum lumina ina becurilo becurilor, r, de deşi şi mai sslab. lab. A Am m  mai aşteptat aşteptat,, am mai aştepta aşteptat, t, dar cer cerul ul se înnora, înnora, şi luminile luminile au dis disp părut.  Atunc At uncii am insta instalat lat fire fire şi şi becuri becuri — d de e ca care re ştii ştii că mă folo foloses sescc deseo deseori ri  pentru pen tru exp experie erien nţele mele mele —, şi am am îînce ncerc rcat at să urmăres rescc efec efectul tul lum luminii inii  electrice. elect rice. Mi-a luat luat ceva ceva timp montar montarea ea potrivit potrivită a becur becurilor, ilor, ca să-mi luminez lum ineze e exac exactt părţile d dori orite te ale ale piet pietrei rei şi, şi, în momentul când le-am plasat exac ex act, t, to totu tull a înc încep eput ut să str strălu luce ceas asccă aş aşa a cum cum ai văzu zut. t. To Totu tuşi şi,, nu nu p put utea eam m  merge me rge mai depart departe. e. Evide Evident nt că mai mai vroia vroiam m să ştiu cev ceva. a. Şi mi-a venit  îndată ideea că, dacă lumina poat poate e pro provoca voca u un n aseme asemenea efect, ar trebui să existe existe în m morm ormânt ânt cceva eva m mijlo ijloace ace care care s-o pro producă; pe pentr ntru că lum lumina ina  stele telelo lorr nu put putea să aj ajun ung gă pân până în lăcaşul aşul mumie umiei. i. Atunc tuncii tot totul ul m mii se se păru  că devin devine e clar. P Pe e mas masa a de hematit hematit,, care a are re o sc scobi obitură în tăblie, u un nde se  potriveşte fundul sipetului, am plasat Sipetul Magic; şi am constatat imed im edia iatt că acele acele curio curioase ase prot protub uber eran anţe, atâ atâtt de cu aten atenţie luc lucra rate te în în p pia iatr tră,  corespundeau, într-un fel, stelelor din constelaţie. Deci, acestea acestea erau  făcu cute te să reţină lu lumi mina na.. Evr Evrika ika!! a am m strig strigat at.. Tot Tot ce ne treb trebui uie e sun suntt doa doarr  nişte becuri. becuri. A Am m încercat încercat să aşez luminile luminile pe, sa sau u apro aproape ape de pro proţe. ţa ipiat tu tube ran ntau Dar D lum lumina nuni in influ fluen psspe iatra ra. .ale. Atu Ae. tunc nciicam căm păpu tattea co conv rea căbera ex exis ista u îîn nar a ace cest st ina sc scop op nişt şte e len ămpi mp peci cial Da Dac ă le-am -a pute a nving găinge si si,, ea am m  face fac e un un pas pas înaint înainte e pe dru drumu mull so solu luţionării acestu acestuii miste mister." r." "Şi lămpi mpile? le?""   întrebai  între bai eu eu.. "Unde "Unde sunt? sunt? C Când ând o să le găsim? Cum o să le cun cunoaşte oaştem m cân când d 

o să le găsim? sim? C Ce e .. .... E Ell mă opri opri im imed ediat iat:: Fiec Fiecar are e lu lucr cru u la tim timpu pull potr potriv ivit, it,   zise el calm. "Prima dumitale întrebare conţine tot restul. Unde Unde sunt aceste aceste   

lămpi? Am să-ţi spun: în mormânt!" "În morm mormânt!" ânt!" repetai eu surprins. "B "Biine, dar şi eu şi dumneata am cercetat locul de la un cap la altul; şi nici urmă de vre vreo lam lamp pă. Nim Nimic ic care are să fi rămas aco acolo când ând am ieşi ieşitt afar afară prim rima  dată; sa sau u a dou doua a oar oară, cu excep excepţia ccada adavre vrelor lor ara arabilo bilor." r." În ttimp imp ce eu vor vorbeam,, el desfăcuse câteva beam câteva coli coli mari de hâ hârtie rtie pe care care le adu adusese sese din  camera came ra ssa. a. Le întinse pe masa masa ccea ea m mare, are, fixându-le fixându-le margin marginile ile cu cărţi şi  alte gr greutăţi. LLe e-am recuno recunoscut scut dintr-o dintr-o privire privire;; erau copiile copiile făcute cu grijă  de el el de pe pri prima ma tran transcr scriere iere a te texte xtelor lor d din in m morm ormânt ânt.. După ce le p preg regăti,  se înt întoa oars rse e cătr tre e mi mine ne şi şi-mi spuse spuse încet: încet: "Îţi mai aduci aduci aminte ccât ât ne-am mirat, când am examinat mormântul, de lipsa unui lucru de obicei prezent Serdâb într-u  într-un n astfel ast fel de smormânt?" morm ânt?" exista ex nici nicinul un Corb probabil trebuie ă-ţi exp explic, lic, "Da! mi se seNu ad adres resista ă dom domnul Cserdâb." orbeck eck,, es este te u un n ul, fel fel de  niş nişă zidi zidittă sa sau u săpat pată în pere perete tele le m mor ormâ mânt ntul ului ui.. A Ace cele lea a ccar are ea au u ffo ost pâ pân nă  azi exam examinat inate e nu con conţin nici nici o inscrip inscripţie, ci do doar ar efigii efigiile le mo morrţilor p pent entru ru  care a fost construit mormântu mormântul. l. Dup Du pă ac acee eea a cont contin inu uă rela relata tare rea: a: — Tr Trela law wny, ccâ ând văzu că l-am -am înţel ele es, contin ntinu uă să-m -mii vor vorbe beas asccă stăpânit pân it de vechiu vechiull său en entuz tuzias iasm: m: "Am "Am aju ajuns ns la la co conclu ncluzia zia că un serdâb, unul secr se cret et,, treb trebui uie e să exist existe. e. Am Am fost fost p pro roşti şti că nu n ne e-am gândit mai înainte la asta. ast a. Ar Ar fi trebu trebuit it să ştim că cel care care cons constru truise ise un un as astfe tfell de m morm ormânt ânt — o  femeie feme ie care demo demonstra nstrase se în toate toate atâta atâta simţ al frum frumosulu osuluii şi al perfec perfecţiunii,  şi care care fin finisa isase se fie fieca care re de deta taliu liu cu o b bog ogat ată şi minu minuţio ioas asă, tip tipic ic femi femini nin nă,  preo pr eocu cupa pare re — n n-a -arr fi n neg egli lija jatt acea aceast stă la latu turră arhi arhite tect ctur ural ală. Ch Chia iarr da daccă ea nu nu  ar fi avut, în cadrul ritualului, ritualului, o semnifica semnificaţie proprie proprie,, ar fi execu executat tat-o ca orname na ment nt.. Ş Şii al alţii o făcuse cuserră, ia iarr ei ei îîii pl plăcea cea să ex exec ecut ute e tot totul ul pe perf rfec ect. t. Şi de  aceea p po oţi să fi fiii sig sigu ur că a ex existat — există — u un n serdâb; şi că în el, el, ccân ând d îîll  vom vo m des desco cope peri ri,, vom vom găsi lămpil mpile e. Sig Sigur ur că, dac dacă am fi şt ştiu iutt a atu tunc ncii cee ceea a cce e  ştim şt im azi, azi, sau sau în ori rice ce caz dacă am fi bănuit uit că exis existtă niş işte te lămpi, ne-am fi gând gâ ndit it la un loc loc asc ascun uns, s, o tain tainiiţă. Am Am de de gân gând d să te ro rog g să pl plec ecii iar iar în în E Egi gipt pt;;  să cerc cercet etez ezii mor mormâ mânt ntul ul;; să de desc scop oper erii serdâb- ul şi să adu aduci aic aici lămpile. ile.""  "Şi dacă o să văd că nu există nici un serdâb; sa sau ud dac acă, dân dând dd de ee el, l, n-o să  găses sescc acolo acolo nici nici o lamp lampă? At Atunc unci?" i?" El El zâm zâmbi bi trist trist,, cu zâm zâmbet betul ul său  posomorât poso morât,, atât de rar rar văzut la el de ani ani de zile, când când îmi spus spuse: e: "At "Atunci unci va  trebui să te zbaţi p pâ ână ai să le găseşti!" "B "Bine!" zi zisei e eu u. El El îm îmi a arrătă una  din coli. coli. "A "Aici ici sunt sunt transcrip transcripţiile din capelă, de la sud sud şi de la est. Am mai  cont co ntro rola latt înc încă o d dat ată scri scrier erea ea şi ded deduc uc că ex exis isttă şa şapt pte e loc locur uri, i, în în jjur urul ul  acestui acest ui ungher, ungher, unde se găsesc simbo simboluri luri a ale le constela constelaţiei pe care noi o  numim Carul, şi căreia regina regina T Tera era îi recuno recunoştea ştea dreptul dreptul d de e a ho hottărî asup asupra ra  vi vie eţii şi de dest stin inul ului ui său. Le-am exa examin minat at ccu u at aten enţie şi am obser observat vat că toa toate te  sunt su nt repr reprez ezen enttări a ale le grup grupări riii de stele stele care care fo form rmea eazză co cons nste tela laţia, aş aşa a cum cum  apare ea pe cer. Din punct de vedere astronomic sunt corecte şi, după  cum osi osia a ro roţilor din spa spate te indic indică pe cer Steaua Steaua Po Polar lară, tot tot a aşa şa aces acestea tea  indic ind ică un singur singur loc pe perete perete,, un unde de tre trebui buie e să se afle afle serdâb- ul" "Bravo!" strigai str igai eu, pen pentru tru că un ase aseme menea nea raţion ioname ament nt me merita rita apl aplauz auze. e. El păru   încântat,  încân tat, şi continu continuă: "Când "Când ajungi ajungi în mormânt, mormânt, examine examineaz ază acest loc.   Trebuie  Treb uie să existe vreun resort resort sau vreun vreun me mecanism canism auto automat mat ccare are deschide deschide  tainiţa. Orice ar fi, nu merge merge pe dib dibuite. uite. A Aii să-ţi dai seama seama cce e est este e mai bine bine  de făcut cân ând da aii să aju jung ngii lla a fa faţa lo loculu cului. i."" În În săptămâna ce a u urm rmat at am  plecatt în Egipt; pleca Egipt; şi şi nu m m-am -am oprit oprit d deloc eloc pân până n-am ajuns din nou la morm mo rmân ânt. t. A Am m găsit pe câţiv iva a din din ve vech chii ii noş noştr trii înso însoţitori, itori, aşa că eram eram bine bine 

ţii cusau  înzes  înzestrat trat cu ajut . Ţăara sem afla acum co ndi to totul tul dife diferite rite d decât ecât şaisprezec şaispr ezece e ajutoare ani oare. în urm ; nuse mai ai era nevoie nevoîniecondi de trupe trupe oamen oameni i înarma înarm aţi.ccu  u  M-a -am m căţăra ratt pe pe ffa aţa stâ stânc ncii ii.. Nu Nu era era nic nicii o greu greuta tate te,, p pen entr tru u că, în în ccli lima ma  acee ac eea a iide deal ală, părţil ile ed din in le lemn mn al ale e sc scări riii nu nu sse ed det eter erio iora rase serră. A fo fost st uş uşor or de 

observ obse rvat at că, în an anii ii care care se sc scur urse sese serră, m mai ai intra intrase serră şi alţi viz vizita itato tori ri în  mormâ mo rmânt; nt; şşii mi-a ttres resărit in inima ima când când m-am gân gândit dit că vre vreunu unull din ei ar fi   

putut, putu t, din din înt întâm âmpla plare re,, să desc descop oper ere e lo locu cull tăinui nuit. t. Ar Ar fi fos fostt întrîntr-ade adev văr o  amară deziluz luzie să afl flu u că cin ine eva mi-a luatluat-o o în înaint ainte e şi că dru drumu mull me meu u  fu fusses ese e zzad ada arn rnic ic.. A Am mărăci ciun une ea a am m sim simţit-o atunci atunci câ când nd am aprin aprinss tor torţele şi  am trecut printre coloanele cu şapte feţe în capela mormântului. mormântului. Acolo, Acolo, pe  locul loc ul exac exactt unde unde mă aştepta aşteptam m s-o găses sesc, c, am am d dat at de firida firida serdâb- ului. Dar serdâb- ul era era g gol ol.. Cap Capel ela a îns însă nu era era g goa oallă; ccor orpu pull usca uscatt al unu unuii bărbat rbat în în  hain ha ine ea arrăbeşt beştii zăce cea a alătu turi ri,, sub sub firi firid dă, cca a şi cum cum fus fuses ese e dob dobor orât ât pe loc; loc;  am exam examin inat at toţi p per ere eţii din din jur jur,, ca ca să văd dac dacă pres presup upun uner erea ea lui lui T Tre rela law wny  er era a cor corec ecttă, şi am desc descop oper erit it că, în orice orice pozi poziţie da dattă a sste telel lelor or,, cele cele dou două  stele ste le a ale le Car Carulu uluii în prelun prelungir girea ea cărora rora se se a afl flă Ste Stea aua Po Pola larră indi indiccau u un n  ăaturii punct stânga sudul găse sea a înspre o sing singur ur ă stea stea,sau ,d de eînspre aur aur.. Am Am ap apădeschiz sa satt pe pe e ea şi şi e ea aserdâbced cedă. ului, P Pia iatr tra aunde ccar are ese   mar arca case se part partea ea din din faţă a serdâb- ului, şi care stătea răsturnată pe  peretele pere tele inte interior, rior, se m mişc işcă uşor. Examin Examinând ând mai mai depart departe e cealaltă latură a  fir firide idei, i, am găsit un loc loc simi similar lar indica indicatt de alte alte re repre prezen zenttări al ale e ccon onste stela laţiei;  acesta acest a era chiar chiar un desen desen al celor şapte şapte stele, stele, care, fiec fiecare, are, era llucrat ucrată în  aurr şl au şlef efui uit. t. A Am m apăsa satt pe rrân ând d pe ffie ieca care re ste stea, a, d dar ar fără rezu rezulta ltat. t. A Atu tunc ncii  mi-a mia ve venit nit id ideea eea că, dacă res resort ortul ul de des deschid chidere ere se afla afla în sstân tânga, ga, ccel el din  dreapt dre apta a tre trebui buie e să fi fos fostt gândit gândit pent pentru ru a pu putea tea fi fi apăsate sate sim simulta ultan n to toa ate stelele stele le de o m mân ână cu şapte şapte degete. degete. Fo Folosind losindu u-mi ambele mâini, am reuşit aces ac estt lucr lucru. u. Cu un ţăcăni nitt pu pute tern rnic ic,, o silu siluet etă di din n metal etal păru că sa sare re di din n  apro ap ropie piere re cătr tre e firid firida a serdâb- ului; piatra piatra pendul pendulă încet înapo înapoii la lo locul cul ei şi  se închise închise cu un zzgomo gomott sec. Privirea Privirea fulger fulgerătoar toare e pe care am putut-o ar arun unca ca a ace cest stei ei figu figuri ri mă în însp spăim imân ânttă. Er Era a la fel fel cu a ace cell fior fioros os p paz aznic nic pe  care, dup după istoricul istoricul arab Ibn Ibn Abd Alhokin Alhokin,, îl pusese pusese regele Saurid Saurid Ib Ibn n  Salhouk, constructorul de piramide, să-i păzească bogăţiile din piramida de  vest ve st:: o silu siluet etă de mar arm mură, dre dreap apttă, ccu u o lanc lance e în în m mân ână şi cu un şa şarp rpe e   încollăcit pe cap. Oricine  înco Oricine s-ar fi apropiat, şarpele l-ar fi muşcat, i s-ar fi  încollăcit în jurul  înco jurul g gâtulu âtuluii şi dup după ce l-ar fi fi ucis, ucis, s-ar s-ar fi înt întor orss iar la locul locul său.  Şt Ştia iam m bine ine că o ast astfel fel d de e silu silue etă nu fuse fusese se făcu cuttă ca o gl glu umă; şşii ca ca s-o  înfrun  înfru nţi nu era era o jo joac acă de co copii. pii. Arabul Arabul care care zăcea m mort ort la picioarele picioarele mele mele  era dovada dovada a ceea ce se întâmplase. întâmplase. Aşa că am e examin xaminat at iar iar pe pere reţii; şi am  găsit p pe e alo alocur curii ciu ciupitu pituri, ri, că şi cum cum cineva cineva a arr fi da datt în e eii cu un cio ciocan can greu greu..  Deci asta se întâmplase: hoţul de morminte, morminte, mai expe expert rt în meserie meserie decât  fuse fusese serrăm noi noi şşii bănu nuin ind d exis existe ten nţa unui unui serdâb ascuns, a încercat să-l găsea seasc scă. Lovise Lovise din întâm întâmpla plare re resor resortul tul;; şi declanş declanşase ase "Trez "Trezori orieru erul" l"  răzbunător, aşa aşa cum îl numise istoricul arab. Ceea ce a urmat vorbea de la sine sine.. A Am m lua luatt o bu buca cattă de le lemn mn,, şşi, i, stân stând d la la o di dist stan anţă sigu sigurră, am am apăsa satt ccu u  cap ca pătu tull lui lui pe stea stea.. Im Ime ediat diat uşa uşa de de pia piatr tră s-a deschis. Figura ascunsă   înăuntr untru u a ţâşnit în înainte ainte,, şi-a repezit repezit lancea lancea,, apo apoii s-a ri ridicat dicat şşii a disp dispărut.  Am so soco coti titt că acum acum puteam să apă s fără teamă pe cele şapte stele; şi aşa  am şi făcut. cut. Piat Piatra ra iar s-a răsuci sucit; t; şi "Tre "Trezo zorie rieru rul" l" intr intră fu fulg lger erăto torr în în bârlo bârlogu gull  său asc ascun uns! s! Am repet petat at am amând ândou ouă experi experien enţele de de mai mai m multe ulte ori ori;; mereu mereu  cu acela acelaşi şi rez rezult ultat. at. Mi-ar Mi-ar fi plăcut să exami examinez nez m meca ecanism nismul ul aceste acesteii figuri figuri  de o mob mobili ilita tate te atâ atâtt de prim primejd ejdio ioas asă; da darr nu era era pos posib ibil il fără nişte nişte un unelt elte e pe  care nu le p puteam uteam obţine uşo uşor. r. Ar fi fost poate nevo nevoie ie să sap p pe e o în întreag treagă  porrţiune po iune de ro roca ca.. Spe Sperr să mă po pott îînt ntoa oarc rce e înt întrr-o zi, zi, bine bine ut utila ilat, t, şi să fac fac o   încercare.  încer care. Poate Poate că nu ştii ştii că intrarea intrarea înt întrr-un serdâb este aproape  întotdeau  întot deauna na fo foarte arte în îngust gustă; uneori uneori chiar chiar mâna mâna poate poate fi cu greu greu introdus introdusă.  De la acest serdâb eu am aflat flat dou două lu luccrur ruri. Prim Primu ul, că lămpi pile le,, da daccă au 

ex exist istat lămp mpi acol nu u cput puutea u fi p pre rea mrei ari; i;ssimbo şi şi al l,d doi oile lea, a,ul, căe ele treb trioplit ebuie uie avut vu t at cum cum va ioac leg leolo, găo,tur tun ră Heau athor, alacămar imbol, şoim şoimul, era ra ccioplit îns  ă fi  relief rel ief pe un pe perele rele int interi erior, or, într-u într-un n pătrat trat al al cărui colţ din dre dreapt apta a ssus us  forma form a la rândul rândul lui un pătrat mai mai mic, colorat colorat în acelaşi acelaşi pur purpuriu puriu a aprins prins d de e 

pe stel stelă. Hath Hathor or este este zzei eiţa ccare are,, îîn n mito mitolog logia ia egip egiptea tean nă, ccor oresp espund unde e  Afroditei Afro ditei la la greci, greci, ca zeitate zeitate a frum frumuse useţii şi pl plăcerii. În mitolo mitologia gia eg egiptean ipteană   

 însă, fieca fiecare re zeu zeu are forme forme mu multiple; ltiple; şi Hatho thorr este este oarec oarecum um legat legată de  ideea reînvierii. reînvierii. Ex Exist istă şapte form forme e sau variant ante e ale zeiţei; de de ce n-ar core co resp spun unde de e ele le,, într-u într-un n fel, fel, cel celor or şşap apte te lămp mpi? i? Că au e exi xist stat at şşap apte te lămp mpii  eram era m convi convins. ns. Primu Primull hoţ de morm morminte inte îşi găsise sise moar moartea; cel de-al doilea dădu duse se pest peste e con conţin inut utul ul serdâb-ul -ului. ui. Prima Prima tenta tentativ tivă avu avuses sese e loc în urm urmă  cu câţiva ani; asta o dovedea starea cadavrului. Pentru cea de a dou doua a  tentativă n-aveam nici un indiciu. Ar fi putut avea loc mai de mult sau mai de curâ curând nd.. Dac Dacă totu totuşi şi,, ffus uses eser eră şi alţii în mor ormâ mânt nt,, e era ra pr prob obab abil il că lămpi pile le  să fi fost fost luate luate m mai ai de mult mult.. Asta Asta er era! a! Cu atâ atâtt ma maii gre grea a va ffii căuta utarea rea lor. lor.  Pent Pe ntru ru că lucr lucrul ul tre trebu buia ia făcut! cut! Asta sta s-a petrecut acum aproape trei ani de O mie şi una de zile; în ctot acest timp eu fost catru arabul acela din n op ţ işice ăuta lămp mpi i vec vechi, hi,am şşii nu pentru pen a le sschi chimb mba a cu une unele le noi, noi, cciid e pent pe ntru ru ba bani ni.. N Nu u îînd ndrrăzn znea eam m să sp spun un ce ca caut ut sa sau u să înce încerc rc să le de desc scri riu; u;  fiin fiindc dcă aş aşa a cev ceva am mii-ar -ar ffii năru ruit it plan planur urile ile.. Ave Aveam am îns însă de la înc înce eput în minte o vag vagă id idee ee desp despre re ce ceea ea ce tr treb ebui uia a să găse sesc sc.. Şi Şi,, cu cu tim timpu pul, l, acest lucru îmi deve de veni ni din din cce e în ce ma maii clar clar înc încât ât p pân ână la urm urmă pute puteam am să nu nimer nimeres escc  ceea ce ea ce căut utam am,, p pen entr tru u că id idee eea a ffo orm rmat ată era era to total tal g gre reşi şittă. D Dez eza amăgirile de care car e am avut avut pa parte rte şi al alerg ergătur tura a mea mea d dup upă potco potcoave ave de cai cai m mor orţi ar um umple ple  o cart carte; e; dar dar am am p pers erseve everat rat.. Şi, în sfârş sfârşit, it, cu mai mai pu puţin d de ed dou ouă luni luni în urmă,  un bătrân trân negus negustor tor din din Mo Mossu ssull mi-a arătat o lam amp pă, aşa aşa cum căutam eu.  Umblam Umb lam dup după ea de un an aproape aproape,, având mereu mereu part parte e numai de dezam dez amăgiri, giri, dar dar mereu mereu mo mobili bilizat zat,, pentru pentru o no nou uă înc încerc ercare are,, de sspe peranţa  cresc rescân ând dă că mă găse sesc sc pe drum drumu ul ccel el bu bun. n. Nu şt ştiu iu cu cum m de m-am putut stăpâ pân ni ccân ând dm mii-am -am dat seama că, în cele din urmă, mă găseam cel pu puţin  aproap apr oape e de su succe cces. s. Eram Eram însă dibaci dibaci în fine fineţuri negus negusto toreşt reştii orie orien ntale; aşa că am amic icul ul meu meu evre evreo o-arab -arabo-po o-portugh rtughez ez îşi îşi găsise naşul naşul.. Am vrut să-i văd  toattă marfa toa marfa înaint înainte e de a ccum ump păra; şi, una câte câte una, una, mi-a arătat, tat, pr prin intr tre e  atâtea atâte a fleacu fleacuri, ri, şapte lămpi diferite. diferite. Fiecare Fiecare din ele ele se dist distingea ingea de  celelalte; celela lte; şi fiecare fiecare din ele reprez reprezenta enta o form formă a sim simbolulu boluluii zeiţei Ha Hathor thor..  Cred că l-am zăpăcit pe impert imperturb urbabi abilul lul meu meu priet prieten en brunet brunet cu  multitudinea cumpărăturilor; pentru că, urmărind să nu-l las las să ghic ghicea easc scă  ce fe fel de de marf arfă dore doream am să ia iau, u, apro aproa ape că i-am golit prăvălia. Până la  urmă numai că nu plâ lân ngea, zzic icâ ând că l-am rui ruinat nat;; că nu m mai ai are are a acum cum  nimic nim ic ce vin vinde. de. Şi-ar Şi-ar fi smu smuls ls părul din cap cap dac dacă ar ffii şti ştiut ut ccât ât i-aş fi dat pân pâ nă la urm urmă pent pentru ru o p par arte te d din in m mar arfa fa soco socotit tită de e ell ca de mai mai m mic ică  valoar val oare. e. M-am M-am des desp părţit de o part parte e din din ea ea,, vânzâ vânzând nd-o la preţ ob obişnu işnuit, it, în în  drum dr um spre spre ca cassă. Nu Nu în îndr drăznea zneam m s-o dau dau de pom poman ană sau chiar chiar s-o arunc, ca să nu trez trezesc esc cev ceva a bănuieli. nuieli. Ce duce duceam am eu eu cu min mine e er era a cu mult mult pr prea ea  preţios ca ca să ris riscc ac acum um v vreo reo prostie prostie.. Am izbu izbutit, tit, pe pe cât mi-a fost cu putinţă   în astfel astfel de locuri, să mă mişc destul destul de re repede; pede; şi am sosit sosit lla a Lon Londra dra do doar ar  cu lămpile, mpile, câteva câteva cur curioz iozit ităţi uşor uşor de purtat purtat şi pap papiru irusur surii strâ strânse nse în 

drumurile mele. Şi acum, domnule Ross, ştii şi dumneata tot ceea ce ştiu şi eu;; rămâne eu mâne lla a disc discre reţia d dum umit itale ale,, dac dacă şi ccum um şi şi câ câtt îi v vei ei p pov oves esti ti şi şi  domnişoarei Trelawny. Cum termin termină, un glas limpede limpede şi tineresc tineresc se auzi auzi în spat spatele ele nos nostru: tru: — Ce este cu domnişoara Trelawny? Iată-mă, su sunt aic aici! Ne-am întor întorss speria speriaţi, uitându uitându-ne -ne îînt ntre reb băto tori ri unu unull la ce cellălalt. lalt. Ma Marg rgar aret et  stătea îîn n pr pragu agull uşii. uşii. Nu pute puteam am şt ştii de cât câtă vre vreme me e era ra ac acolo olo,, sau ccât ât au auzis zise e  din poveste. XIII  Trezirea  Trezir ea din din trans transă

Primele cuvinte neaşteptate pot întotdeauna să-l facă să tresară pe  cel ce ce le aude; aude; dar când când şşocul ocul a tre trecut, cut, atunci atunci raţiunea ascu ascult ltătorului torului îşi   

impune autoritatea, autoritatea, şi el se poate poate pronunţa atât asup asupra ra felului, cât şi  asupra asup ra co con nţinutul inutului ui celo celorr auzite. auzite. Aşa s-a întâmplat şi acum. Cu mintea al aler erta tattă, nu nu mă pu pute team am în îndo doii ac acum um de sinc sincer erit itat atea ea ur urm măto toar arei ei într întreb ebări a  lui Margaret. — Despre Despre ce aţi putut putut vo vorbi rbi atâta atâta timp, oame oameni ni buni? buni? C Cred red că dom domnul nul  Corbeck ţi-a pove povestit stit toate toate av aven entur turile ile prin prin care care a trec trecut ut în căuta utarea rea lămp mpiilo lor. r. Sper Sper să mi le pov poves esti tiţi şi mi mie, e, îînt ntrr-o zi, domnule Corbeck; dar nu înainte de a se se sim simţi ttat ata am mai ai bine bine.. S Sun untt sig sigur ură că i-ar plăcea să mi le  povestească personal; sau să fie fie de de fa faţă când ând o să le asc scu ult. lt. N Ne e aruncă o  privire privir e ate atent ntă. O, de despre spre asta vorbea vorbeaţi când am intrat? intrat? Foar Foarte te bine! bine! Am să  ă st ă să se  aş aşte tept pt; ; adar dar sper erboar săarnu du dure reze zeineao maori ul ult. t.riSimt Si mtcre star îni cced ca care reeaz co cont inu u af afle le ttat ata măsp dobo do ă. Ma Mai i ad adine a am m ccrezu zut tarea cea ă-m -mi edea zăntin ne nerv rvii; ii; şi  m-am hotărât să ies să mă plimb puţin prin Hyde Park. Sunt sigură că o  să-m -mii fa faccă bine bine.. A Aşş vrea vrea,, d dac acă nu ai n nim imic ic îîmp mpot otriv rivă, do domn mnule ule Ro Ross, ss, să  rămâi mâi dum dumne neat ata a ccu u tta ata cât cât ttim imp p lip lipse sesc sc ccu. u. O să fiu mai mai linişt liniştit ită as astf tfel el.. M-am Mam ridic ridicat at iime medi diat, at, bucu bucuro ross că bi biat ata a ffat ată ieşe ieşea a măca carr pen pentr tru u o jumăta tate te de cea eass lla aa aer er.. Ar Arăta tte eri ribi bill de de o obo bosi sittă şi tra rassă la faţă. Ş Şii mi mi sse e  rupea inima privindu-i obrajii palizi. Am intrat în camera bolnavului şi m-am aşezatt la locul m aşeza meu eu obişn obişnuit. uit. Do Doamna amna Grant Grant era era la dato datorie; rie; nu găseam  nece ne cesa sarr să rămână în ca cam meră mai mul ultt d de e o pe perrsoan soană, în în ttim imp pul zile zilei. i. Cân ând d  am intr intrat at eu, eu, e ea ap pro rofi fittă de ocaz ocazie ie să se duc ducă să mai re rezo zolv lve e ccât âtev eva a  probleme prob leme de gospod gospodărie. Stor Storurile urile er erau au ridicate, ridicate, dar orientare orientarea a spre no nord rd a   încăperii m mai ai îmblâ îmblânzea nzea strălucirea lucirea pute puternic rnică a soarelui soarelui de afară. Am răma mass mult mult timp timp gândin gândindu du-mă la to tot ce ce-mi povestise domnul Corbeck, bec k, între întreţesând esând ac acest este e mir miracu aculoa loase se în întâm tâmpl plări cu ccele elelalt lalte e sit situa uaţii st stran raniiii  care ca re se petr petrec ecus user eră de la ve veni nire rea am mea ea în acea aceast stă ca cassă. Cât Câteo eoda dattă eram eram înclinat să mă îndoiesc, să mă îndoiesc de de tto ot şi şi d de e tto oţi; să mă îndoiesc ch chiar  şi de realitatea propriilor propriilor mele simţuri. Avertismentele Avertismentele expe experimentalului rimentalului  detect det ectiv iv stărui ruiau au înc încă în minte mintea a mea mea.. ÎI red reduse usese se pe dom domnul nul Corb Corbeck eck la un un  mincinos deştept, complice cu domnişoara Trelawny. Cu Margaret! Asta era prea prea de tot! tot! În ffa aţa unei aseme asemenea nea afirma afirmaţii toat toate e îndoie îndoielile lile mele se se  risipeau. risipe au. De fiec fiecare are dată când imagine imaginea a ei, numele numele ei, num numai ai gându gândull la ea   îmi revenea revenea în minte, minte, fie fiecare care întâm întâmplare plare se in individua dividualiza liza cla clar, r, ca u un n luc lucru ru viu.. Îm viu Îmii puneam puneam che chezzăşie via viaţa pe pentr ntru u onest onestitat itatea ea e ei! i! M-am trezit din reveria care se transformase repede într-un vis de dragoste, gost e, tresărind la auzul un unui ui glas car care e venea dinspre dinspre pat. pat. Un glas pro profund, fund,  putern put ernic, ic, de ssttăpân pân.. Pri Primul mul sune sunett mi-a adus adus în faţa och ochilor ilor şi în urec urechi hi o  trâmb trâ mbiiţă. B Boln olnavu avull se se deştept deşteptase ase şi vor vorbea bea!! — Cine eşti eşti dum dumneat neata? a? Ce cauţi aici? Oricum ne-am fi imaginat, oricare din noi, trezirea sa, eu sunt sigur c ă  nici unul nu s-ar fi aşteptat să-l va vad dă sc scul ulân ându du-se complet conştient şi depl plin in st stăpâ pân n pe sin sine. e. Am Am fost fost a atâ tâtt de su surp rprin rins, s, că am răsp spun unss apro aproap ape em me ecanic: — Mă ch che eamă Ross Ross.. Am Am st stat de vegh veghe e al alătur urii de de d dum umne neav avo oast astră! El se uită la m mine ine,, o clip clipă sur surpri prins, ns, şi atunc atuncii am putu pututt const constata ata cum cum  obişnu obi şnuin inţa sa de a hotărî ssing ingur ur asup asupra ra lucrur lucrurilo ilorr intra intra în a accţiun iune: e: — De vegh veghe? e? Lâ Lâng ngă mine mine?? C Ce e vre vreii să spui? spui? De ce treb trebuie uie să fiu su supr pra avegheat? Pr Priv ivire irea a nu-i nu-i căzu zuse se încă asup asupra ra ba band ndaju ajului lui gr gros os de la la mân mână. Co Cont ntin inu uă  pe alt alt ton, ton, ma maii puţin agres agresiv, iv, mai mai amabi amabil, l, ca unu unull care care ac accep cepttă situ situa aţia:

— Sunt Sumnte eţit m med ic? Mi-a Mi-am da dat seam seedic ama a? că zâmbea zâmbeam m câ când nd i-am răspu spuns; ns; elibera eliberarea rea d de e su sub b   îndelungat  îndelu ngata a pov povar ară a grijii grijii pentru pentru viaţa lui începea începea să se arate: arate: — Nu, domnule!

— Atu Atunc ncii ce ce căut uta aţi a aic ici? i? Dac Dacă nu su sunt nte eţi do doct ctor or,, ce ce sun sunte teţi? To Tonu null de devenise din nou poruncitor.  

Gândul zbo Gândul zboar ară rep repede ede;; to tott şirul şirul de de ra raţion ioname amente nte pe ccare are tre trebui buia a să se  spri sp rijin jine e răspun spunsu sull meu meu îmi îmi năvăle lea a în cre creie ierr mai mai îîna nain inte te cca a vo vorb rbel ele e să-mi ia iassă de pe pe buze buze.. Marg Margar aret et!! Treb Trebuie uie să mă gând gândes escc la Ma Marg rgar aret et!! A Ace cest st om om  era tat tatăl ei, care care nu şştia tia nimic nimic d desp espre re m mine; ine; nici nici despr despre e faptul faptul că exist. exist. A Arr fi  fo fost st,, fire fireşt şte, e, cur curio ios, s, dac dacă nu ner nerăbdător tor să şt ştie ie d de e cce e ttoc ocma maii eu eu,, d din intr tre ea atâ tâţia al alţii, ffuse usesem sem accept acceptat at cca a pr priet ieten en de către fiic fiica a sa cu o ocaz cazia ia îmbol îmboln năvirii virii  lui. Taţii sunt în mo mod d firesc cam ge geloşi loşi în materie materie de de opţiune a fiicelor fiicelor şi, în  situa sit uaţia mea mea de de îndr îndrăgos gostit tit nedecl nedeclara aratt al fetei, fetei, nu treb trebuia uia să fac nimic nimic ccare are,,   în final, final, ar fi put putut ut s-o deran deranjeze jeze pe pe ea. — Sunt Sunt av avoca ocat. t. Da Darr nu în aceas aceasttă calita calitate te mă aflu aic aici; i; ci pur şi si simp mplu lu  ă. Pr ă că ceea priet pri eneme al alefiice fiia cei inci dumn du eavo astr trut il în îns cet ea ce ce dete term rmina -o  sca ăm ăeten chem ch atu tunc i cân cmnea ând d avoas crez cr ezut cProb ăobab aţabil i ffos ost t asa assasi sina nat a fo fost staînde pr prim imul ulinat rând râtnd fa fap ptul tul că şt ştia ia că sunt unt avo avoccat. at. D Du upă ac acee eea a a av avu ut d de est stul ulă amabi bili lita tate te să mă  considere un prieten, şi să-mi p pe ermită să rămân ân,, cco onfo forrm do dorinţei d du umneavoas vo astr tră ex expr pres ese e cca a ci cine neva va să stea stea de veg veghe he a aic ici. i. Domnul Trelawny era, evident, un om care gândea rapid şi vorbea puţin. in. Mă pr priv ivii ate atent nt în ti tim mp cce ev vo orb rbe eam şi och chii ii săi pătru runz nzători păre reau au că-mi citesc gândurile. Spre uşurarea mea, nu mai spuse în acel moment nimic, părâ rând nd că acce accept ptă vo vorb rbel ele e mel mele e pe pe înc încre rede dere re.. Se Se v ved ede ea ccât ât de colo colo că în  mintea lui întrevedea deja motivul pentru care accepta spusele mele, mai mult decât decât îmi închipuia închipuiam m eu. Ochii-i Ochii-i arun aruncar cară scânt scântei, ei, iar gura gura avu un ttre remur involun involuntar tar — cu gre greu u l-aş putea putea numi numi spasm — care îi dezvăluia satisfacţia. În m minte inte i se ssucce ucceda da un şir şir întreg întreg de raţionam ionamente. ente. Şi d deodat eodată 

zise:— zise: — A crezu crezutt că am fost fost asasin asasinat! at! As Asta ta a fos fostt noapt noaptea ea ttrec recut ută? — Nu! Acum patru zile. Păru ssurp urprins rins.. Câ Când nd vorb vorbise ise p prim rima a oar oară se aş aşeza ezase se în capul capul oasel oaselor; or;  acum ac um făcu o mişc mişcar are, e, cca a şi cum cum ar fi fi vrut vrut să sar sară jo jos. s. Cu Cu un efor efort, t, ttot otuş uşi, i, se se  stăpâ pâni ni;; reze rezemâ mând ndu u-se iar de p pern ernă, sp spuse use cal calm: m: — Po Pove vest stiiţi-m -mii to tot! t! T Tot ot cce e şt ştiiţi! Fiec Fiecare are amănunt nunt!! Nu omi omite teţi nim nimic ic!!  Dar staţi să încuiem încuiem mai mai înt întâi âi uşa! uşa! Vre Vreau au să ştiu, ştiu, m mai ai îînain nainte te d de e a vedea vedea p pe e  altcineva, cum stau exact lucrurile. Cumv Cu mva a ult ultim imel ele e ssal ale e ccuv uvin inte te făcur cură să-mi tre tresar sară inim inima. a. "A "Altc ltcine ineva! va!""  Deci De ci e era ra e evi vide dent nt că pe min mine e mă acce accept pta a ca p pe e o exce excep pţie. Era Era u un n gâ gând nd re reconf co nfo ort rtan ant, t, dac dacă ţin inea eam m seam seama ad de e sen senti tim men ente tele le me mele le faţă de fiic fiică. E Era ram m  feri ferici citt în în tim timp p cce e mă în îndr drep epta tam m către tre u uşşă ca să înto întorc rc uşor uşor ch chei eia. a. Câ Când nd am  revenit, reve nit, l-am găsit ia iarr ridicat. ridicat. Îmi spus spuse: e: — Daţi-i drumul! În consecinţă, i-am relatat relatat fiecare amănunt, nunt, chiar pe cel mai neînsem neînsemnat de care îmi puteam aduce aminte, din tot ce se întâmplase din clipa veni ve niri riii m mel ele e în în ccas asă. S Sig igur ur că nu i-am spus nimic despre sentimentele mele pentru Margaret, şi n-am vorbit decât despre acele lucruri deja cunoscute şi de el. el. În În lleg egătu turră cu Co Corb rbec eck, k, i-am spus pur şi sim simplu plu că adusese adusese înapoi înapoi  nişte nişte lămp mpii în căutar utarea ea cărora rora fus fuses ese ep plec lecat at.. Apo Apoii am co cont ntinu inuat at să-i povestesc pove stesc în întregim întregime e des despre pre dispari dispariţia şi redescop redescoperirea erirea lor aici aici în ccas asă. El mă ascu ascult ltă cu o ssttăpâni pânire re de sine sine care care,, în în a ase sem men enea ea îm împr prej ejur urări, ri,  mie m mii se se păru ma maii m mul ultt dec decât ât ex extr trao aord rdin inar ară. N Nu ue era ra ne nep păsa sare re,, fii fiind ndccă ochii săi fulgerau fulgerau şi ardea ardeau u uneori, uneori, iar degetele degetele puternice puternice ale mâinii mâinii  sănătoase strân strângea geau u cea cearşa rşaful ful,, trăgându gându-l şi îînc ncre reţindu indu-l pe o suprafaţă  mare ma re.. Ac Acea east stă mi mişca şcare re a fos fostt şi m mai ai evi evide dent ntă câ când nd i-am povestit despre  întoa  întoarcere rcerea lui Co Corbeck rbeck i va găsirea lăe, mpilor mpilo r în budoar doar. Une ori mai  spunea câte câ te ceva ce va,,ad dar ar nu numa mai i câte câşşi teva ccuv uvint inte, şi ast asta a par pbu arc că fă.rUneori ă vo voie, ie, m caaiun   comen co mentar tariu iu emo emoţional. ional. Părţile miste misterio rioase ase ale even evenime imente ntelor lor,, care care n ne e   încurcase  încur caserră pe no noii cel mai mai mult, mult, păreau că nici nu-l in interesează; parcă le-ar

fi cunoscut. cunoscut. C Cel el mai mult mult s-a ar arătat interes interesat at atunci atunci cân când d i-am spus de  împuşc  împu şcătura lui Daw. Daw. Come ment ntar ariu iull său m mur urmu mura rat: t: ""M Măgar gar p pro rost st!" !" şi şi o   

privir priv ire e rrap apid idă pr prin in ca cam meră, în însp spre re vi vitr trin ina a lov lovit ită, îiîi su subl blin inia iarră ne nem mulţum umir irea ea..  Când i-am vorbit vorbit desp despre re chinuit chinuitoare oarele le nelinişti ale fiicei sale în privinţa lui,  desp de spre re de devo vota tame ment ntul ul şi grija grija fără marg margin ini, i, desp despre re afec afecţiunea iunea du duio ioas asă pe  care are i-a i-a arătat-o, păru extrem de mişcat mişcat.. Se simţea un fel de surpr surpriz iză  ascunsă în şoapta pronunţată fără voie: — Margaret! Margaret! Când mi-am terminat povestirea, ajungând la momentul când domnişoara Trelawny ieşise să-şi facă plimb plimbar area ea — mă gând gândea eam m lla ae ea a cca a la  "domnişoa "dom nişoara ra Tr Trelaw elawny" ny" şi şi nu ca la "Margaret "Margaret"" ac acum, um, în preze prezen nţa tatălui —,  a rămas mult multă vr vrem eme e tăcut. cut. Poa Poate te vr vreo eo dou două-trei minute. Dar mie mi s-au ă se întoar părul—inte intermi nabile. ile. Şitideod dţeodat oarse seeavoas sspre pre mi mine Şi rminab acum acum p pov oves esti i-m -miiatdespr de spre eîntd dumn umneav oastr trăne ! şşii-mi spuse aspru: Asta As ta a fost fost ce ceva va ca o lo lovi vitu turră de gra graţie; ie; am si sim mţit că ro roşe şesc sc tot tot..  Pr Priv ivire irea a lui lui e era ra aţint intit ită asup asupra ra me mea; a; era era acu acum m calm calmă şi între întreb băto toar are, e, dar dar n nu u   încetase  încet ase nici nici o clipă să-mi scrutez scruteze e adâncul adâncul sufletulu sufletului. i. Îi zării pe b buze uze cchiar hiar  o urm urmă de zâm zâmbe bett ccar are, e, deşi deşi îmi îmi mărea rea înc încur urccătu tura ra,, îmi îmi dădea dea tot totuş uşii o  oare oa reca care re se senz nza aţie de de u uşu şura rare re.. Mă găseam seam în ffa aţa u unu nuii mom momen entt di dific ficil, il, şi  numai num ai o dep deprinde rindere re câştigat câştigată în timp v vorbi orbi în locul m meu. eu. L-am privit drept  în ochi ochi şi i-am spus: — Numele Numele meu, meu, dup după cum şti ştiţi, este este Ross, Ross, M Malc alcolm olm Ros Ross. s. Sunt Sunt de pro profesie avocat. Am fost numit Consilier Regal în ultimul an de domnie a reginei. În munca mea am reuşit destul de bine! Spre Spr e uşurar uşurarea ea mea, mea, e ell răspunse spunse::

— Da, am numai lucruri bune despre dumneata! Unde şi ştiu. cândÎntotdeauna ai cunoscut-o peauzit Margaret? — Întâi la Hay's Hay's în Belgrave Belgrave Sq Square, uare, acum zece zece zi zile. le. După acee aceea a am  mai întâlnit-o la un picnic pe râu, cu Lady Strathconnell. Am plecat de la Windsor spre Cookham. Mar... Domnişoara Trelawny a mers cu mine în aceeaşi cee aşi barc barcă. Obişnu Obişnuies iescc să fac uneo uneori ri can canot otaj aj şi am barc barca a mea la la Win Windso dsor. r.  Am discutat — natural — despre multe. — Natural! Se pu pute tea a bănui nui o urm urmă de sarc sarcas asm m în to tonu null său a apr prob obat ator or;; d dar ar nu lăsă  să-i mai scape nimic altceva care să-i tr trăde deze ze gând gândur uril ile. e. Înce Începu puii să cr cred ed  că, deo deoar arec ece e mă găseam seam în pr prez ezen enţa unu unuii om om tar tare, e, aş fi pu putu tutt să-i demonstrez şi eu ceva din din dârzenia m mea. ea. Prietenii şi uneori uneori oponenţii mei  afi firrmă că sunt un om om ta tare. ÎÎn n îm împrejurăril ile e de de fa faţă, lilipsa ssin inccerităţii totale ale  repr reprez ezen enta ta slăbici biciun une. e. Aşa Aşa că m-am decis să fac faţă dificultăţilor cu cu care  mă înfruntam; fără să uit însă că spusele mele ar fi putut s-o afecteze pe Margaret Marg aret în drago dragostea stea pe ccare are i-o purta purta tatălui. Am co continua ntinuat: t: — Stâ Stând nd de vorb vorbă în într tr-un loc, loc, într-u într-un n mom moment ent şi în întrtr-o o ambia ambian nţă atâ atâtt  de plăcute cute şi în în ssin ingu gurrătate tatea a ccar are e te te invi invittă la de dest stăinui inuiri ri,, a am ma aru runc ncat at o pri privire vir e fugar fugară în viaţa ei. ei. Acea Acea pri privir vire e pe pe care care şi-o poate permite s-o arunce unei tine tinere re fe fete te un bărbat rbat de vârst vârsta a şi cu experi experien enţa mea! mea! Chip Ch ipul ul ttat atălu luii deve deveni ni ma maii gr grav av pe măsu surră ce v vor orbe beam am;; dar dar n nu u zzise ise nimic.. Eram mic Eram oblig obligat at acum acum să ado adopt pt o lilinie nie prec precis isă de ex expri prima mare, re, şi am am co conti ntinuat nu at stăpâ pâni nind ndu u-mi pe cât cât pos posibil ibil gândurile gândurile.. Mom Momentul entul putea putea fi îînc ncărcat,  pentru pent ru mine mine,, cu riscuri şi cu serioase serioase consecin consecinţe. — N-am N-am putu pututt să nu văd că în su sufle fletu tull e eii sse eg ghic hicea ea un fel fel d de e îîns nsin ingu gurare, rar e, care care părea pentru pentru ea u un n lucru lucru fir firesc esc.. Cred Cred că am înţele eless as asta; ta; şi e eu u  sunt tot un copil copil ssingur ingur.. Am îndrăznit s-o încurajez să-m -mii vorb vorbea easc scă des deschis; am fost fost de destul stul de fericit fericit când când am reuşit. reuşit. Într Între e noi do doii s-a născut un  fel deşiîncredere. Ceva pe chipul tatălui ei mă făcu să adaug în grabă: — Nim Nimic, ic, do domn mnul ule, e, nn-a a fost fost pron pronun unţat de ea, ea, d dup upă cum cum vă pu pute teţi ima ima-

gina, care să nu fi fost fost corect corect şi aşa cum cum se ccuvine uvine.. Atât m mii-a spus, în felul instinctiv al aceluia care doreşte să-şi dezv dezvăluie gân gândur durile ile mult mult ttimp imp ascun 

se, că tânj se, tânjeş eşte te dup după mai m mul ulttă apro apropi pier ere e din din pa part rtea ea un unui ui tat tată pe care care îl iiu ubeşt be şte; e; să fi fie em mai ai le leg gată de el; să ai aib bă mai mul ultt înc încre rede dere rea a lu lui, şi să fie fie m mai ai  aproap apr oape e de ce cercu rcull cun cunoşt oştin inţelo elorr lui. O O,, crede credeţi-mă, do domnu nule le,, că to totu tull a fo fost st  cum trebuie trebuie!! Tot ce putea putea spe spera ra sau dori dori inima unui unui tată. Totul er era a atât de  cins cinsti tit. t. Poa Poate te că ea mi-a spus spus toate toate aces acestea tea pentru pentru că eu er eram am aproape aproape un  străin, pentru pentru care nu exis existau tau bariere bariere ridicat ridicate e înainte îm împotr potriva iva încrederii. încrederii. Aicii m-am Aic m-am oprit oprit.. Îmi era greu greu să mai mai contin continui; ui; şi şi mă tem temeam eam ca, în zelul meu, meu, ssa a nu str stric ic m mai ai rău luc lucrur rurile. ile. Slăbirea birea tensiu tensiunii nii veni veni de la la el: — Şi dumneata? — Domnul Domnule, e, domni domnişoa şoara ra T Trel relaw awny ny este este foar foarte te g ging ingaş aşă şi frum frumoas oasă!  ără; şi gându ţiune Es Este tân dul este estn,e şi ciasentim şintiment cristal cristalul! ul! Afe iunea este estd eato nim buc bucuri e! Eute nutân sunt sun t un bgân ărba rbat t lbei ătrân, trâ şca se entele eleAfec mele mecle n nu u aleei -am -am dat ni măurie! nu nui i   pân pâ nă acum acum:: sspe perr că po pott sspu pune ne aces acestt lluc ucru ru ch chiar iar un unui ui părinte rinte!! Fără să vreau mi-am plecat privirea. Când mi-am ridicat-o iar, domnul  Trelawny  Trela wny sse e ma maii uita în înccă pătrunzător la mine. mine. Toată bunătatea suflet sufletului ului  său păru că se topise într-un zâmbet, când îmi întinse mâna, spunând: — Malcolm Ross, Ross, am auzit întotde întotdeauna auna de despre spre dumne dumneata ata că eşti un  gentlem gen tleman an ci cinst nstit it şi d de e cu curaj. raj. Mă bucur bucur că fiic fiica a mea mea are un a asem semene enea a pri prie eten! Spune mai departe! Inima Inim a îmi bătu m mai ai tare. tare. P Prim rimul ul pas pas sp spre re câ câştig ştigare area a tatălui lu luii Ma Marga rgaret fuse fusese se făcut. cut. Pot Pot spu spune ne că deven devenisem isem ceva ceva ma maii efuz efuziv iv în ccuvi uvinte nte şşii-n atitud ati tudine ine cân când d contin continuai. uai. Aşa Aşa mă şi sim simţeam. eam. — Un Un luc lucru ru câ câşt ştig igăm ccu uv vâr ârst sta: a: să folo folosi sim ma ani niii n noş oştr trii cu cu cchi hibz bzui uin nţă! 

Am acum ex perie rien lu lupt ptat at ca cace s-o şi Aam muncit asta to toat atac ă vumula iaţulat a. Şi Şt iexpe am am ssim imnţţă it c. ăAm e jju ustif st ific icat at ceea eacâştig ce fac. fac. m îînd ndrrăznit znitpentru să-i cer domnişoar dom nişoarei ei Trelawny Trelawny să conteze conteze pe mine mine ca p priete rieten; n; să-mi dea voie s-o a jut atunci atunci când când se va ivi prileju prilejul. l. Mi-a promis promis asta asta.. Nici nu mă gând gândeam eam că  ocazia oc azia de a o se servi rvi avea avea să se ivea iveasc scă atâ atâtt de cur curând ând şi în ast astfel fel d de e   împrejur  împre jurări; încă în ace aceeaşi eaşi no noapte apte dumne dumneavoas avoastr tră aţi fost lovit. În În  dezolarea dezo larea şi dure durerea rea ei ei ea a trimis trimis după mine! M-am oprit. El continua să  mă priv privea easc scă în timp timp ce eu am urm urmat: at: C Cân ând d a fo fost st găsit sită scri scriso soar are ea  dumn du mnea eavo voas astr tră cu instru struccţiu iuni ni,, i-am oferit serviciile mele. Ea le-a acceptat, după cum ştiţi. — Şi aceste zile, cum au fost pentru dumneata? Întrebarea Întreb area mă surprinse surprinse.. Era în ea ceva ceva din glasul glasul şi felul de a fi al lui  Margaret Marg aret;; ceva ceva ce aducea aducea cu clipele ei de viaţă cele mai ffrumo rumoase, ase, ceea ce  trez trezii în în m min ine e un se sent ntim imen entt d de e bărbăţie ie.. Mă si sim mţeam eam acum acum mult mult mai sigu sigurr  de mine mine câ când nd am am răspun spuns: s: — Zilele Zilele acest acestea, ea, d dom omnule nule,, în ciuda ciuda îng îngrijo rijorrării şi d disp isper erării pe pe car care e mi  le aduceau, în ciuda suferinţelor pe care le provocau fetei pe care am început s-o iubesc din ce în ce mai mult, cu fiecare ceas, zilele acestea au fost cele mai fe fericite ricite din via viaţa mea! mea! El păst strră mu mult lt ttim imp p tăcere cerea; a; atâ atâtt d de em mul ultt încâ încâtt eu, eu, car care e îl a aşte ştept ptam am cu cu  sufle lettul la la g gu ură să vorbească, îîn ncepui să mă întreb dac dacă nu ccu umva fr francheţea mea mea fuses fusese e prea prea mare. mare. În sfârşit sfârşit el mi mi se adres adresă: — Cre Cred d că e gre greu u să vorb vorbe eşti şti îîn n lo locul altu ltuia. ia. A Arr fi fi tre treb bui uiii să le au aud dă sărmana ma na ei mam mamă; inim inima ae eii s-ar fi umplut umplut de bucurie! bucurie! Apoi Apoi o umbr umbră se st stre recurră pe chip cu chipul ul său; şi cont contin inu uă mai grăbit: bit: Dar Dar eş eşti ti si sigu gurr de de a ast sta? a? — Îmi cunosc cunosc inim inima, a, domnule, domnule, sau cel cel puţin aşa cre cred! d! — Nu! Nu! N Nu! u! răsp spun unse se el, nu m-am referit la dumneata. Asta e în ordine. ţiunea fet Dar mi-ai mi-a de afec eian mele pen mine ... ţşii-atot totuşi uşi ...!despre Şi totuşi ea aitrvorbit ăit aic aici, i, în casa mea,fetei un d de e pentru zile zile tru ... Şi to totuşi tuşi vorbit sing singur urăta tate tea a ei, ei, desp despre re de dezo zolar larea ea ei. Eu nic nicio ioda dattă — mă do doar are e s-o spun, darr ăsta da sta e adev adevărul rul — eu ni nici ciod odat ată n-am văzut un astfel astfel de sem semn n de 

afecţiune afec iune faţă de mine mine în tot tot ac acest est an .... .. Glas Glasul ul îi tre tremu mura ra ttulb ulbura uratt de un  val de triste amintiri,  

— Atunci Atunci,, domn domnule ule,, zisei zisei ccu, u, e eu u am avu avutt pr privile ivilegiu giull să văd m mai ai mult mult îîn n  câte câ teva va zile zile decâ decâtt du dumn mnea eavo voas astr tră în înt între reag aga a ccii v via iaţă! Cuvint intele mele părur rură să-l trez trezea easc scă di dint ntrr-un fel de uitare de sine; şi am înţeles că tot cce e-mi spunea spunea mi-o spune spunea a atâ atâtt cu p pllăcere cât şi cu cu surprindere. — N-a N-am m ştiu ştiutt a ast sta. a. Am crezu rezutt că era era in indi dife fere rent ntă faţă de mine ine. Că cee eea a  ce părea să fie o nepăsare faţă de propria-i tine tinere reţe se răzb zbun una a îm împo potr triva iva  mea. me a. Că era rece... rece... Pent Pentru ru mine mine este este o bucu bucurie rie nesp nespus us de mare mare să ştiu că  fiica fiic a mame mameii sal sale e mă iubeşt iubeşte e şi e ea! a! Fără voie se lăsă să cadă înapoi pe pernă, pierdut în amintiri. Cât trebuie fi iubit pegostea mama ei! Se referea mai mult lame dragostea copilului mei, s-o decât decât la dra dragoste a propr propriului iului său copil. Inima Inima mea a se desc deschise hise toat toatmaă  către el în într-u -un nv val al de simp simpat atie ie şi de af afec ecţiune iune.. În Înce cepe peam am să înţeleg eleg.. Să înţeleg du durer rerea ea acesto acestorr d dou ouă mari, mari, tăcute cute şi rez rezerv ervate ate fiinţe, car care e îşi îşi a ascu scun ndeau dea u pe rrând ând foame foamea a arzătoare toare de de iub iubire ire u una na pent pentru ru ce ceala alalt ltă! Nic Nicii nu m-a surprin sur prinss ccând ând el, dup după aceea, aceea, mu murm rmur ură ca p pen entru tru sin sine: e: —Marga —Ma rgaret ret,, copilu copilull meu! meu! Delicat Delicată, cumint cuminte, e, tare, tare, ccred redinc incioa ioassă şi  brav br avă! Ca Ca şi şi iub iubit ita a ei ei mam mamă! Ca Ca şi şi iiub ubit ita a ei ei mam mamă! Şi atunci m-am bucurat din adâncul inimii mele c ă-i vorbisem deschis. Apoi domnul Trelawny spuse: — Patru zile! zile! Pe şaispre şaisprezece! zece! Atunci Atunci azi azi suntem suntem în d dou ouăzeci iulie! iulie! Am dat dat afi afirm rmati ativ v din cap; cap; el cont continu inuă: — Deci Deci am zăcut cut în tran transsă timp timp de pa patr tru u zzile ile.. Nu e p pen entr tru u pri prima ma oa oarră.  ă înătran ă-c  Amsem ma maii deloc căzu zut dat datpân trnu ans să în cond ndiiţiidesstr tran anii, ii, tim timp pd de eAm ttre reiiszzile şşii vest nu nustes besc nui nuisem del oct asta aosta mi s-aco spus timpul scurs. ăile; -ţi;pove po  într-o zi totul totul des despre pre ac acest est lu lucru, cru, dacă te inte interese reseaz ază. Asta As ta mi-a mi-a dat dat ffio iori ri de plăcere cere.. Că el, el, ttat atăl lui lui Marga argare ret, t, gâ gând ndea ea că po poa ate să-mi acorde încrederea sa ... Vioiciu Vio iciunea nea obişnu obişnuit ită şi fermi fermitat tatea ea g glas lasulu uluii său, îîn n ttimp imp ce-mi vorbea, mă treziră: — E mai mai b bine ine să mă scol scol acum. acum. Cân Când d vine vine Margar Margaret, et, spu spune ne-i chiar dum du mne neat ata a că mă sim simt bin bine. e. Asta sta o s-o ferea fereasc scă de orice orice şoc. şoc. Şi vrei vrei să-i spuii lui spu lui Co Corbe rbeck ck că aş dori dori să-i vor vorbe besc sc ccât ât de de ccur urân ând d po posi sibi bil? l? Vre Vreau au să văd  lămpile pile şi să af aflu lu totu totull în priv privin inţa lor lor.. Atitu At itudi dine nea a lu luii faţă de min mine e mă umple umplea a de buc bucur urie. ie. E Exi xist sta a şi la latu tura ra p po osibi sibillă a so socr crulu ului, i, car care e m-ar -ar fi trez trezit it şşii de pe patu patull de mo moart arte. e. Mă grăbii bii să-i duc la în îndep deplini linire re d dor orin inţa; dar, dar, când când ajuns ajunsei ei să pun mâ mâna na pe pe clan clanţa uş uşii, ii,  vocea llu ui mă strigă: — Domnule Ross! Nu-m Nu -mii pl plăcea să-l aud spunâ spunându-m ndu-mii "domnule". "domnule". Dup După ce aflase aflase des despre pre  prietenia mea cu fiica sa, mai bine mi-ar fi spus Malcolm Ross; şi revenirea lui lui evi evide dent ntă la form formal alis ism m nu nu num mai că mă înd îndure ureră, dar dar mă um umpl plu u şi de  team te amă. Tre Trebu buia ia să fi fie e cev ceva a îîn n lle egătur tură cu M Mar arga gare rett. Mă gânde ândeam am la ea cca a  la "Margaret", nu ca la "domnişoara Trelawny", acum când nu mai exista peric pe ricol olul ul s-o s-o p pier ierd. d. Şi ştiu ştiu acum acum ce simţeam eam atun atunci ci:: că eram eram ho hottărât rât să mă  bat pentru ea, ca s-o câştig. M-am întors, ţeapăn, fără să-mi dau seama. Domnul Trelawny, fin cunosc no scăto torr de de o oam amen eni, i, părea rea să-m -mii cite citeas asccă gâ gând ndur urile ile;; ob obra razu zull său, m mar arca catt  de o nou nouă îngrijorare îngrijorare,, se destin destinse se când când îm îmii spuse: spuse: — Stai Stai jos o clip clipă; e mai mai bine bine să vor vorbim bim acu acum m decât decât m mai ai tâ târziu rziu.. Su Sun nărbaţi şi oame tem amând am ândoi oi bpe ameni de dete lume lume. . Tot To t ce ;mi spussădespre fatat mea este ceva ceva nou pentru ntru mine, mione, şinifoarte foar neaşt neaşteptat eptat; şi-ai vreau ştiu exac exact care  este es te situ situa aţia. Îţi sp spun un că nu am ni nimi micc d de eo obie biect ctat at;; d dar ar ca părint rinte ea am mo obli bliga gaţii fo foarte arte seri serioa oase se,, ca care re ar ar put putea ea cchi hiar ar să se dove dovede deas asccă su sup părăto toar are. e. Eu. Eu... .. 

eu... Păre rea a pu puţin în încu curc rcat at,, n ne eştii ştiind nd cum să înc înceap eapă, şşii ast asta a îîm mi dădu curaj uraj..  

— Pr Presupun că trebuie să înţele leg g, du după câte mi mi-ai spus despre sentimente me ntele le d dum umita itale le p pent entru ru fata fata m mea ea că inten intenţionezi ionezi să fii un can candid didat at la la m mâ âna ei, mai târziu? Am răsp spun unss iime medi diat at:: — Exac Exact! t! Hot Hotărâ râtt şi n nes esch chim imba bat. t. IInt nten enţia mea mea,, în înccă di din n ssea eara ra pl plim imb bării rii  noas no astr tre e pe pe râ râu, u, a fost fost să vă caut caut,, bin bineî eîn nţeles eles dup după timp timpul ul cu cuve veni nit, t, şi să vă   întreb  între b dacă îmi permite permiteţi să-i mărtur rturis ises escc ttot otul. ul. Ev Even enim imen ente tele le,, în înssă, m-au obliga obl igatt să rămân mân în pr preaj eajma ma e eii mai ccurâ urând nd decâ decâtt am spe sperat rat;; da darr pr primu imull  meu me u gân gând d mi l-am l-am păstr strat at nesch neschimb imbat at în iinim nimă şi, as astfe tfel, l, el a d deve evenit nit din din  ce în în ce mai mai pu pute tern rnic ic,, cresc crescân ând d cu ffiec iecar are e ce ceas as pân până în cclip lipa a de fa faţă. ărea să se destindă pe măsură ce mă privea; amintirea  Cei hipsa ullesăti unere pre propri prop riei sale tine ţi pus puses ese e fără vo voie ie stăpâ pâni nire re pe el. el. Dup După un momen omentt d de e  tăce cere re,, îmi îmi sp spus use: e: — Să pr pres esup upun un oare oare că pân până acum acum,, M Mal alco colm lm Ross Ross,, n-ai -ai făcu cutt nic nicii o  propun pro punere ere sseri erioas oasă fiicei fiicei mele? mele? Reveni Rev enirea rea la tonul tonul familiar familiar îmi str strecu ecurră în suf suflet let o m minu inunat nată emo emoţie. — Nu în cuvinte, domnule. Acest arrière pensée al răsp spun unsu sulu luii meu meu mă su surp rpri rins nse, e, nu a atâ tâtt pr prin in  nota sa inevitab inevitabililă de umor, umor, cât cât prin prin zâm zâmbetul betul cald şi gra grav v ivit pe faţa bo bollnavu na vulu lui. i. O uş uşoa oarră und undă de sarc sarcas asm m se sim simţi în în o obs bser erva vaţia pe care care o făcu cu:: — Nu în cuvinte! Asta-i periculos! S-ar fi putut îndoi de ele, sau chiar să nu le creadă? Am sim simţit cum roşe roşesc sc pâ pân nă la rădăci cina na părului ului când ând a am m co cont ntin inu uat: at: ţuietat ţia M-a onprit s-o s-oeafac ugnăsea; sentime sentiment nt ctul deuldiscre imp depe situa lipsit de ap— ăra rare re în îoprit ccar are e seun a; rres espe pect p pen entr tru taimpus tăl us ei — a atu tunc nciilips nuitvăă    cuno cu noşt ştea eam, m, d dom omnu nule, le, ca ca perso persoan ană, ci d doa oarr ca părint rintele ele său. Dar Dar chia chiarr da daccă  aceste acest e bariere bariere n-ar fi existat, existat, n-aş fi avut curajul curajul ca, ca, în faţa atât atâtor or su suferin ferinţe  şi necazuri, să-i mărtur rturise isesc sc cee ceea a ce si sim mţeam. eam. Do Domn mnul ule eT Tre relaw lawny ny,, vă as asiigur,, pe cuvâ gur cuvântu ntull meu de onoa onoare, re, că fiica fiica dumne dumneavo avoast astrră şi cu m mine ine nu nu  suntem sun tem până în mo mome mentu ntull de faţă, în ceea ceea ce o p priv riveşt eşte, e, decâ decâtt priet prieteni eni şi  nimic mai mult! Îmii înti Îm întins nse e înc încă o d dat ată mâna mâna,, pe pe car care e i-o strânsei cu căldu ldură. Apoi poi re reluă din toat toată in inim ima: a: — Malco Malcolm lm Ros Ross, s, ssun untt mul mulţum umit. it. S Sigu igur, r, cre cred d că, pâ pân nă nu v vor orbe besc sc ccu u ea  şi nunu-ţi dau apro aprobarea barea mea, n-ai să-i faci fetei fetei me mele le nici un ffel el de de declara claraţie  — în cuv cuvint inte, e, ad adăugă el, cu un un zâmb zâmbet et îîng ngăduito duitor. r. Dar Dar chi chipu pull îi dev deven enii di din n  nou grav, grav, când când ccont ontinu inuă: Timpul Timpul ne ne pre presea seazză; şi eu am de de re reflec flectat tat asu asupra unor chestiuni atât de urgente şi de stranii, încât nu-mi pot permite s ă  pi pier erd d nici nici o oră. Altf Altfel el n-ar -ar treb trebui ui să mă gân ânde desc sc prea rea curân urând, d, şi faţă de un  atât de proas proasp păt prie prieten, ten, la organiz organizarea area vieţii fiice fiiceii mele şi la fe fericirea ricirea ei  viitoare. În felul său de a o spune spune era demnitate demnitate şi o oareca oarecare re mân mândrie, drie, ca care re  mă imp impre ressio iona narră foar foarte te mul ultt. — Voi Voi re respect specta a dorin dorinţa du dumne mneavoas avoastr tră, do domnule mnule!! zis zisei ei cu, cu, m mergân ergând d  să desc deschi hid du uşa şa.. L-am auzit încuind-o în urma mea. Când i-am i-am sp spus us domnulu domnuluii Corbeck Corbeck că domnul domnul Trela Trelawny wny şi-a revenit,  începu  încep u să ţopăie de bu bucurie curie.. Dar sse e opri opri deodat deodată şi-m -mii ce ceru ru să fiu aten atentt şi  să nu sc scap ap,, în orice orice caz, caz, nic nicii o vorb vorbă câ când nd se se va di disc scut uta a de desp spre re găsi sire rea a  lămpilo pilorr sau sau de despr spre e prima prima vizit vizită la m morm ormânt ânt.. As Asta ta în caz că dom domnul nul   Trelawny  Trela wny a arr vre vrea a să-m -mii vorbe vorbeasc ască des despre pre aşa ceva, ceva, ""cum cum cre cred d desi desigur gur că o  ă ă el, cu va fa o ăprivi pr refos pet sub spr sprânc âncene ene; ; cee ceea îndre semna nate. că bănface" uce", ia c,ead p pu urug tam în cinim inuim . ivire Am fost de acord, aco rd, convin co nvins s caă ce areînsem drepta ptate.    N-am prea înţeles d de e ce ce,, dar ştiam că domnul domnul Tre Trelawn lawny y era era un om ciudat ciudat..  În orice orice caz, caz, nim nimeni eni nu greşeşt greşeşte e dac dacă se arat arată ret retice icent. nt. Ret Retice icen nţa e este ste o 

calitate pe care calitate care un om om tare o resp respect ectă întot întotdeaun deauna. a. Felu Fe lull în în ccar are e ce ceil ilal alţi din din cas casă re reac acţio iona narră la ve vest ste ea îîn nsănătoşi şiri riii fu fu fo foar 

te dif ife eri rittă. D Do oam amna na Gra rant nt pl plân ânse se de emo emoţie; ie; p pe e ur urmă aler lergă să afle afle dac dacă  pute pu tea a ajut ajuta a pe pers rson onal al ccu u ceva ceva,, şi să fac facă ordi ordine ne în în ccas asă pent pentru ru "Do "Domn mnu' u'", ",  cum îi spunea ea întotdeauna. Sora se posomorî: pierdea un caz inte intere resa sant nt.. Dar Dar de dezzamăgire girea a fu fu num numai ai de mom omen ent, t, căci se se b buc ucur ură că răul  trec trecus use. e. Er Era a pre preg gătit tită să al aler erge ge la pa paci cien entt în în ccli lipa pa când când avea avea să fie fie  chema che mattă; dar înt între re timp timp e era ra ocupa ocupattă cu închi închider derea ea geam geamant antanu anului lui.. L-am luat luat pe ser sergentu gentull Daw în biro birou, u, ca să fim singuri singuri cân când d aveam să-i dau vestea. vestea. În cciuda iuda marii marii sale stăpâniri pâniri de sine, a fost fost surp surprins rins când când i-am relatat felul în care s-a trezit bolnavul. Iar cu am fost surprins de primele lui cuvinte: — Şi cum a explicat cel dintâi atac? Când a avut loc cel de al doilea nu era conştient. Până în clipa ace aceea, ea, natura natura at atacului acului ccare are provocas provocase e sosirea sosirea mea în aceas ce asta ta cas casă nici nici nu-mi venise în minte; doar atunci când i-am povestit domnului Trelawny diversele evenimente care i-au urmat. Detectivului nu i se păru pr prea ea groz grozav av răspun spunsu sull meu meu:: — Şti Ştiţi, nu m-am gândit nici un moment să-l întreb! Instinctul de profesionist se dovedea destul de puternic la acest poliţist ist,, părâ rând nd chi chiar ar că le înt între rece ce pe pe to toat ate e celel celelalt alte. e. — De aceea sunt sunt atât de puţine cazur cazurii duse la bun sfârşit, sfârşit, zise el, excep ce pţie făcând când cele cele de ccar are e sse e ocup ocupă oame oamenii nii no noşt ştri. ri. De Dete tect ctivu ivull  dum du mne neav avoa oast strră am amat ator or nu urm urmăre reşt şte ev vân ânat atul ul pâ pân nă la cap capăt. Câ Câtt d des espr pre e  cetăţeanu eanull d de e rrân ând d, ccân ând d ved vede e că lu lucr crur uril ile e iau iau o tur turnu nurră mai bu bun nă şi  ăruz suspansul a ădisp ută, ;laîn săclipa reabcând a bdalai tă.ajun E ca răuma l dl,e ni mci arnu e, ate dăm uai gă  el  filosof filo sofic ic d dup up o pauz pa ctlipa cân ajuns s la mal, nici mai in inte tere rese seaz ază pr prin in ce-ai trecut; trecut; te duci la bufet bufet să iei ceva ceva!! Ei bine bine,, domnule domnule  Rosss, mă bucur Ro ucur că ac ace est ca cazz s-a înche încheiat iat;; pen pentr tru u că s-a încheiat în ceea ce mă pri rive veşt şte. e. Cred red că dom domnul nul Tr Trela law wny ştie ştie ce are are d de e făcu cut; t; şi că, acum acum  când este iar bine, o s ă-şi rei reia a acti activit vitate atea. a. Poa Poate, te, to totuşi tuşi,, nn-o o să facă nimic. nimic.  Cum părea rea să aşte ştepte pte să se în înttâmp âmple cev eva, a, dar n-a cerut în nici un fel pro rote teccţia poliţiei, iei, gân gânde desc sc că nu ţin ine e ca noi noi să ne ame amest stec ecăm în  pede pe deps psir irea ea făptaş ptaşul ului ui.. O să ni se spun spună ofici ficial al,, p pre resu supu pun, n, că a ffo ost un  accident accide nt sau o criză de somnam somnambulism bulism,, sau cam cam aşa ceva, ca să aibă şi  Serv Se rvic iciul iul Ar Arhi hiv vă co conşt nştiin iinţa îîmp mpăca cattă; şi şi cu cu ast asta, a, ba bast sta. a. Câ Câtt de desp spre re mi mine ne,,  v-o spun spun cinstit, cinstit, mă scute scuteşte şte de multe. multe. Si Sincer ncer vorbind vorbind,, începuse să mă  agaseze agase ze toată aface afacerea. rea. Pre Prea a multe m mistere istere,, care nu sunt sunt spec speciialitatea mea, me a, şi ccare are n nu u mă sat satisf isfac ac nici nici ca fapt fapte, e, ni nici ci ca mobi mobil. l. Acum Acum,, pot să mă  spăl p pe em mâi âini ni şi să mă în înto torc rc li lini nişt ştit it la ca cazu zuri rile le cr crim imin inal ale ea ade dev vărate rate..  Bineîn Bin eînţeles, eles, do domn mnule ule,, m-aş bucura să ştiu dacă o să faceţi v vrreodată lumină   în afacerea afacerea asta. Şi v-aş fifi recu recunosc noscător dac dacă o să-mi pute puteţi spune spune cândv cândva a  cum de a fost om omul ul ăsta dat jos din pat când când l-a muşcat pisica, şi cine s-a fo folo losi sitt de de ccu uţit a d dou oua ao oar ară; că ju jupâ pân nS Sil ilvi vio o n-a putut să facă niciodată asta  sing singur ur.. Dar, Dar, g gat ata! a! Ce Ce să mai mai vorb vorbes escc at atât ât!! Tr Treb ebuie uie să fiu aten atentt şi să mă  contr co ntrole olez, z, a altfe ltfell o să mă gândes gândescc m mere ereu u lla a llucr ucrul ul ăsta sta,, ccând ând,, d de e fapt fapt,, o să  fie nevoie să-mi păstrez strez capul capul p pentr entru u alte alte p problem robleme! e! Când Margaret se înapoie din plimbare, m-am întâlnit cu ea în hol. Era  încă palidă şi tristă; mă aşteptam, aşteptam, într-un -un ffel el,, ss-o -o găsesc sesc mai rrad adio ioas asă dup după  pli lim mbare. Când mă văzu ochii îi strălu lucciră şi mă privi ivi cu atenţie. ie. — Ai ceva veşti bune pentru mine? zise ea. Tata e mai bine? — Da! Cum de te-ai gândit la asta? ţa dum — Am ci citit tit-o pe f,acân ddumita itale. Treb ebuie uie să mă du ducc la el iime medi diat at.. Se grăbi să-oin int tre, refa când am am opr ole. prit itTr -o. — Mi Mi-a spus că o să trim imiită după dumneata de îndată ce se îmbracă. — A spu puss el că trim trimit ite e dup după min ine e? repe repettă ea u ulu luit ită. D Dec ecii s-a trezit. E

conşt co nştie ient nt!! NN-am am ştiu ştiutt că şi-a revenit chiar într-atât! O, Malcolm! Se aş aşez eză pe sc scau aunu null cel cel mai mai ap apro ropia piatt şi şi în înce cepu pu să plân plâng gă. Şi eu mă   

simţeam cop copleşit leşit.. Ve Veder derea ea bucu bucuriei riei şi emo emoţiei care care o stăpân pâneau eau,, pr pron onun unţarea nume numelui lui m meu eu în fe felul lul cum cum o făcuse cuse şi într într-un asemenea moment, atâtea speranţe ce se năşte şteau, au, toate ate mă amuţiră pur şi sim simp plu. Ea văzu emoţia  mea şi păru că înţel eleg ege. e. Îmi Îmi îînt ntin inse se mâna mâna.. I-am str strâns âns-o -o şi şi i-am i-am sărutat rutat-o. Asem As emene enea a cl clipe, ipe, noroc norocul ul îndr îndrăgosti gostiţilo ilor, r, sunt sunt dar daruri uri ale zei zeilor lor!! Pân Până în m mo oment me ntul ul acel acela, a, deşi deşi şşti tiam am că o iiub ubes esc, c, deşi deşi şşti tiam am că şi e ea a răsp spun unde de  afeccţiunii afe iunii mele, mele, nu nu aveam aveam decâ decâtt spe speran ranţe. Acum Acum,, însă, abando abandonar narea ea mâini mâiniii  ei într-a într-a m mea, ea, căldur ldura a cu care care răspu spunde ndea a str strâns ânsor oriiii mele, mele, şi su supe perba rba lu lumin mină  pl plin ină de iiub ubir ire e din din m min inun una aţii săi ochi ochi a adâ dânc ncii şi negr negri, i, a atu tunc ncii când când şşii i-a ridicat către mine, vorbeau mai mult decât ar fi sperat şi ar fi dorit cel mai ţio ă stit nerăbNu dăne-am tor şşii m ma ai pre prete iossic; în îndr stit. . ai era nevoie. mai spus spten usnnimic; nim nicigonu m mai nevoie. Ch Chiar iar dacă nu aş fi  prom pr omis is să ta tac, c, cuv cuvin inte tele le ar ar fi fos fostt săra race ce şşii in inca capa pabi bile le să ex expr prim ime e ce ceea ea cce e  sim simţea eam ma am mân ândo doi. i. M Mân ână în mân mână, cca a doi doi copi copii, i, am am u urc rcat at ssccările rile şi şi a am ma aşşte tept ptat at pe pe pa palie lierr pân până avea aveam m să fim chem chema aţi de do domn mnul ul T Tre rela lawn wny. y. I-am şoptit la ureche ureche — era mai plăcut decât decât să-i vorbesc tare şi de la di dist stan anţă — cum cum se de deşte ştept ptas ase e ta tattăl ei ei,, şi cce e spus spuses ese; e; şi şi tot tot ce ceea ea cce e se  petrec pet recuse use înt între re noi, noi, în afar afară de dis discu cuţia a all cărei subiect subiect fus fusese ese chiar chiar ea. ea.  Imediat Imed iat se auzi so soneria neria din ca camer meră. Margar Margaret et îşi desprinse desprinse mâ mâna na dintr-a mea şi-m şi-mii făcu sem semn să tac, tac, cu de dege getu tull p pe eb buz uze. e. Se duse duse la uş uşa a tat tatălui lui său  şi cio ioccăni uşo uşor. r. — Intr Intră! se auzi auzi un glas glas puter puternic nic.. — Eu Eu ssun unt, t, tat tată! ţiune ţă.ăSe Glasul ul îiîriorul i tr trem emura , plin pl in de d e af afec ec şiăd de e sp spera nrab auz rea-rpedeGlas pede în iinte nterio rul came cura, amerei; rei; uşa ffu u desch de schis is lar larg g eran în g grab şi auzi în într tri-oun clipas pă M gare aret, care are ţâşni âşnise se înăuntr ntru, fu cupr uprin inssă de braţele părint rintel elui ui său. Puţine ine  cuvin cu vinte te sse e au auzi zirră; do doar ar ccât âtev eva a fr frân ântu turi ri d de e fraz frază. — Tat Tată! Dra Dragu gull m meu eu,, d dra ragu gull m meu eu tat tată! — Copilul meu! Margaret! Draga mea! Copilul meu drag! — O, tat tată, ttat ată! ÎÎn n sfâ sfârş rşit it!! ÎÎn n sfâ sfârş rşit it!! Aici, Ai ci, ta tattăl şi fii fiica ca in intr trar ară am amân ândo doii înăuntr untru u şi şi u uşa şa se înch închise ise..

XIV Semnul din naştere Aştept Aşte ptân ând d să fiu ch chem emat at de de d dom omnu null Trel Trelaw awny ny,, căci şti ştiam am că aş aşa av va a ffi, i,  timp impul tr trecea gr greu şşii mă făcea p par arccă să mă simt imt ssin ing gur. Du După prim rimele clip lipe  de fe feric ricit ită em emo oţie, prov provoc ocat ate ed de e bu bucu curi ria a llui ui Marg Margar aret et,, mă simţeam eam  oare oa recu cum m uit uitat at şi şi părăsit; sit; pen pentr tru u scur scurttă vr vrem eme e eg egoi oism smul ul îînd ndrrăgost gostit itul ului ui  pusese st stăpânire pe mine. Ultimele cuvinte ale lui Margaret, în timp ce uşa se închidea în urma lor, îmi ofereau che cheia ia întregii situaţii, aşa cum fusese şi  cum era ea. Ac Aceşt eştii doi oameni oameni mând mândri ri şi curajo curajoşi, şi, de deşi şi tat tată şi fii fiiccă,  ajun ajunse sese serră să se ccun unoa oasc scă ab abia ia a acu cum, m, cân când d fa fata ta ccre resc scus use e mar mare. e. M Mar arga gare rett  făce cea a part parte e din dintr tre e ce ceii care care se mat matur urize izeaz ază repe repede de.. La început, început, mândria mândria şi tăria de car caracter acter a am amându ândurora rora cu corola corolarul rul lor,  rezerva, reze rva, ridicase ridicase o barie barierră între ei. Ulterior Ulterior,, fiecare re respect spectase ase prea mult mult  retic reticen enţele ce celui luilal lalt; t; şi şi deza dezaco cord rdul ul dev deven enise ise ob obişn işnui uin nţă. As Astf tfel el că aces aceste te do două inimi inimi iubito iubitoare are,, fiec fiecare are dor dorind indu u-şi afecţiunea celeilalte, celeilalte, au fost ţinute la  distan dis tanţă. D Dar ar acu acum m totu totull er era ab bine ine şi, în adân adâncul cul inimii inimii m mele ele,, mă buc bucura uram m că  ă. Pe când cuge Margaret Marg aret era eraşifericit cugetam asu pra ace stor lucruri uri şi visam visam,, uşa  se deschi des chise se dom domnul nul Trelaw Trelawny ny îmitam făcuasupra sem semn n sacestor ă intru: int ru:lucr — Vino, domnule Ross, zise el cu cordialitate, dar oarecum formal, ceea ce mă ca cam m spe speri rie. e.

Intrai în came camerră, iar el în închise chise uşa. uşa. Îmi Îmi întinse mâna şşii eu i-o oferii pe a mea mea.. Ş Şii nunu-ii dădu drum drumul ul pân până nu mă cond condus use e către tre ffii iica ca sa sa.. M Mar arga gare rett sse e   

uită la min mine, e, la el şi apoi apoi din no nou u la mine, mine, plecând plecându u-şi privirea. Când am ajun ajunss lâ lâng ngă ea, ea, d dom omnu null Trel Trelaw awny ny îmi îmi dădu dr drum umul ul lla am mân ână şi, pr priv ivin ind d-o pe fa fattă dr drep eptt în ochi ochi,, zise zise:: — Dac Dacă lucr lucrur urile ile stau stau aşa aşa cum cum le văd eu, eu, nu nu va va tre trebu buii să av avem em nic nicii un  secret între noi. Malcolm Ross cunoaşte de pe acum atâtea despre problemele mel e me mele, le, în încât cât eu so socot cot că el or orii va tr trebu ebuii să las lase e luc lucrur rurile ile aşa aşa cu cum m su sunt nt  şi să se retragă în tăcere, o orri va va trebui să cunoască înc încă şi m mai ai mult. lt. M Mar argaret, vrei să-i arăţi do domn mnulu uluii Ross Ross înch închei eiet etur ura a mâ mâin inii? ii? Zării în och ochii ii ei ei o pri privir vire e rug rugătoar toare; e; d dar ar,, cchia hiarr şi a aşa, şa, fata fata părea rea hot hotărâtă. Fără să spună o vorbă, îşi ridică mâna dreaptă, în aşa fel încât brăţaăcute ă alu ra cdesc ari aripi pi de desf cutecicare ca îi acope ac rea înche cheietu ietura ra smine alunec e spre spre cot cot şi să  i-o cu duescope opere. re.sfA Atun tunci unrefior fior de deoperea ghe ghea aţăîn tre trecu cu prin prin mine. . nece Pe mân âna ae eii văzui zui o lin linie ie su sub bţir ire, e, o cre crest stătu turră cu pete pete ro roşi şiii ca ca n niş işte te picături de sânge. Ea stătea tea ac acolo lo,, iico coan ană ade adevărat rată a u un nei mân mând drii rii lin liniş işti titte. O, şi şi cce em min inun unat ată era! era! Pe Pest ste e ttoa oattă ging gingăşia şia ei, ei, p pes este te to toat ată  demn de mnita itate tea, a, şi şi pest peste e în într trea eaga ga renu renun nţar are e de înalt înaltă no nobl ble eţe sufle suflete teas asccă la  propri pro pria a ei perso persoan ană, luc lucrur rurii pe care care i le le ştiam, ştiam, dar ccare are n nicio iciodat dată nu se se  mani ma nife fest stas aser eră mai mai pu pute tern rnic ic ca ca atun atunci ci,, pe pest ste e tot tot focu focull ce părea rea să lumi lumine neze ze  din adân adâncu cull ochilor ochilor săi până în adânc adâncul ul suflet sufletulu uluii meu, meu, mân mândria dria e eii ard ardea ea ca  un rug rug uria uriaş. ş. Mâ Mândria ndria care este este izv izvor or de credinţă şi puritate; puritate; mând mândria ria u unei nei  adevărate regine regine din vremuri vremuri de demult demult,, când a fi reg rege e însemna însemna să fii cel  dintâii şi cel mai mare dintâ mare şi cel mai brav brav în tot totul ul şi în toate! toate! Şi, cum am rămas 

aşa aş a cât câtev eva a ca mom momen ente te,, g gla lasu sull pro profu fund nd şi g gra rav va all tat tatălui lui ei păru că su sun nă în  auzul meu o provocare. — Şi acum ce mai spui? Răspun spunsu sull meu meu a fos fostt u unu null fără cuvi cuvint nte. e. Am luat luat mâ mâna na dr drea eapt ptă a llui ui  Marg Ma rgar aret et,, pe câ când nd ea şi-o şi-o lăsă în jo jos; s; şi, ţin inân ând d-o strâns, am împins cu cealaltă, îna înapoi, brăţara de aur; m-am aplecat aplecat şi i-am i-am sărutai înche încheietur ietura. a. Pri Privind-o după aceea în ochi, fără să-i dau dau drum drumul ul lla am mân ână, i-am citit pe faţă  bucu bu curia ria pe care care am am ttrrăit-o întotdeauna ori de câte ori mi-am imaginat raiul. Apoi Ap oi m-am m-am înto întors rs în înspr spre e tatăl ci. — Acesta Acesta este este răspu spunsu nsul, l, domn domnule ule!! Obrazul Obraz ul său pute puternic rnic era grav grav şi blând. blând. El nu spuse spuse decât decât un singur singur  cuvântt când îşi aşe cuvân aşezză mâna mâna pe mâinile mâinile noa noastre stre strânse strânse,, în timp ce se  apleca să-şi -şi săru rute te fata fata:: — Bine! Furăm întrerupţi de de o bătaie în uşă. Dr Drept răspuns la un "Intră!" ne nervos din din parte partea a domnulu domnuluii Trelaw Trelawny, ny, ap apăru domn domnul ul Co Corbe rbeck. ck. Când Când n ne e văzu  pe toţi, vru să se ret retrragă; d dar ar,, în înttr-o clip clipă, d dom omnu null Tre Trela lawn wny y sări şi-l trase  înăuntr untru. u. Strângâ Strângându ndu-i amân amândo dou uă mâi âini nile le,, părea rea că de deve veni nise se un alt alt o om m ... ...   Tot entuzia entuziasmu smull său din ttinere inereţe, despre despre ccare are ne vorbise vorbise odat odată domnul domnul  Corbeck, îl cuprinsese acum pe neaşteptate. — Aşad Aşadar ar,, ai găsi sitt lămpile mpile!! excl exclam amă el, st strig rigân ând d ap apro roap ape. e. P Pri rin n ur urma mare re  raţioname ionamentu ntull meu meu a fost fost ex exact act.. Hai Hai în biblio bibliotec tecă, unde unde o să fim num numai ai n noi, oi,  să-mi poves povesteş teşti ti tot! tot! Şi Şi,, Ross, Ross, mi se se ad adres resă el mie, mie, n nu u vr vrei ei să fii b bun un să-mi aduc duci che cheia ia de la seif seif,, cca a să văd şşii e eu u lămpi pile le?? Apoi, Apo i, toţi trei, trei, fata fata ţinându inându-şi -şi a afe fect ctuo uoss ttat atăl d de eb bra raţ, int intra rarră în bi bibl blio iotecă, în în tim timp p cce e eu eu mă grăbii către C Ch hancery Lan Lane e. Când Cân d fui înap înapoi oi cu cchei heia, a, i-am i-am găsit înc încă discut discutând ând;; dar ma maii era cu cu ei  ă plecarea şi doctorul docto rulfiind Winchester Winch ester, , care venise se imedia imediat dup eaşimea mea. Domnul  Trela  Trelawny, wny, inform informat at de cveni ătre Margar Margaret ettdespre de spreplecar atenta atenta bun.ăDomnu tatea  l  acestuia, acest uia, cum, cum, în marea tensiune tensiune provoc provocat ată de între întreaga aga întâ întâmplar mplare, e, îi  respectase dorinţa exprimată în scris, îl rugă să rămână şi să fie de faţă la 

discu iscuţie. ie. — Are Are să vă in inte tere rese seze ze,, p po oate, ate, zi zise se el, el, să afla aflaţi şşii u ult ltim ima ap par arte te a   

povestirii. Masa Ma sa de sear seară am lu luat at-o ceva ceva mai mai de devr vrem eme e împr împreu eun nă; am ma maii rămas  puţin şi apoi domnu domnull Trelaw Trelawny ny spuse: spuse: — Ac Acum cred că ar fi bi bine să ne de despărţim şi să mergem lin liniş işttiţi ccâ ât  mai curând la culcare. Mâine vom avea multe de vorbii; şi în noaptea asta vreau să-mi limpezesc gândurile. Doctorul Winchester Winchester se retrase şi, prevenitor, înţelegând momentul, momentul, îl  luă cu el şşii pe domn domnul ul C Cor orbe beck ck,, lăsând sându u-mă pe mine în urmă. După ce aceşti ce ştia ap plec lecar ară, domn domnul ul T Tre relaw lawny ny m mii se a adr dres esă: — Cred Cred că ar fi fi bine bine şi pent pentru ru d dum umnea neata ta să te d duci uci în no noapt aptea ea a asta sta aă Vrea ca cas Vrscut eau să ea, rămâ mân sing singur uea. fa. ta mea mte ea;c;ăam m mult ulte ech lucr luiar, crur car cosibi are e do dore săsle. disc di utu cu ea , şşii nnum numai aiurcuccu eafata P Poa oate ,m mâi âine ne chiar ,uri va viape ffii p pos ibil l sresc ă sc ţi    le spun spun şşii dum dumita itale; le; dar dar pân până atunci atunci ccred red că ne va fi ma maii uşo uşorr la am amând ândoi oi  să rămânem singuri în casă. Am înţeles eles şi am fost fost de acor acord d ccu ud dor orin inţa llui ui;; d dar ar ex expe peri rien enţa tr trăită în  ultim ultimele ele câte câteva va zile zile mă obse obseda da îînc ncă pu pute tern rnic ic,, aş aşa a că sp spus usei ei cu cu o o oar arec ecar are e  ezitare în glas: — Dar n-ar n-ar fi oare oare ri risca scant? nt? Dacă aţi şti cum am ... Spre surprin surprindere derea a me mea, a, Mar Margare garett mă între întrerupse rupse:: — Nici o primej primejdie, die, Malcolm Malcolm.. Am să fiu eu cu ta tata! ta! Vorb Vo rbin ind, d, se agăţă de el cu un ae aerr p pro roie iect ctor or.. N-am mai spus nimic şi m-am m-a m ridic ridicat at îînda ndattă să ple plec. c. Dom Domnul nul Trelaw Trelawny ny îmi spu spuse se cu îns însufle ufleţire ire:: — Vino Vino cât cât p po oţi de d dev evre reme me,, Ro Ross ss,, tte e ro rog. g. V Vin ino o să luăm g gus usta tare rea a de  ţăitîm ăn diminAeaieş prştit eit undin . Dccam u păeraăc,eleăasând reauu-ne săsinguri. stăm deMargaret vorbă am ândo i... aieşit lini linişt di amer sâvndu mi-a întins mândo mâ ndou uă mâinile mâinile,, pe care care i le le-am -am săru ruta tat, t, apo apoii am tra trass-o spre mine şi... buzele buze le noa noastre stre s-au s-au întâlnit întâlnit pentru pentru prima prima oară. N-am dormit prea mult în noaptea aceea. Fericirea pe de o parte şi îngrijorarea grijo rarea pe de alta mi-au mi-au gon gonit it somnul. somnul. Dar, Dar, dacă aveam griji şi nelinişti, avea av eam m îîn n schi schimb mb şi o feric fericire ire fără egal egal îîn n via viaţa mea mea — —cc um nu a ave veam am să  maii cu ma cuno nosc sc v vre reod odat ată. No Noap apte tea a tr trec ecu u atât atât d de e re repe pede de,, că zo zori rile le păreau reau să  dea de a năval vală pest peste em min ine, e, nu să se fu furi rişe şeze ze ccum um le e ob obic icei eiul ul.. Înaint Îna inte e de ora ora no nou uă eram eram la Kens Kensing ington ton.. Toat Toată îng îngrijo rijorar rarea ea mea mea se risipii ca un nor sip nor cân când d o văzui pe pe Margar Margaret et şi-mi dădui sse eama că toată paloarea rea din din obr obraji ajiii ei dis disp păru ruse se,, făcâ când nd loc loc frum frumoa oase seii îmbu îmbujo jorrări pe pe ccar are e i-o ştiam de mult lt.. Îmi Îmi spuse că tatăl ei do dormise bine ine şi că avea să vină îndată. — Cred Cred totuş totuşi, i, îmi îmi şopti şopti e ea, a, că dra dragul gul şi în îngân gândur duratu atull me meu u tată înt întâr ârzie inte inten nţio ion nat at,, ca ca să mă la lase se să te în întâ tâln lne esc eu înt întâi, âi, şi sin singur gură! După gusta gustare, re, domnul domnul Tre Trelawny lawny ne ne conduse conduse în birou, birou, adre adresân sându-mi-se pe când intram: — I-a I-am m ccer erut ut şi lu luii Mar Marga gare rett să vi vin nă. Cum ne ne inst instalar alarăm, el ne ne spuse spuse cu un aer aer grav grav:: — Ziceam aseară că s-ar -ar p put utea ea să av avem em să ne spun spunem em câ câte te ceva ceva unu unull  al altu tuia ia.. Cred red că ţi-ai -ai îîn nch chip ipu uit că mă re refe fere ream am la un luc lucru în leg legătur tură cu  dumneata şi Margaret. Nu? — Da, aşa am crezut. — Foarte bine, bine, băiatul meu. meu. Marg Margaret aret şi cu cu mine am d discut iscutat at desp despre re  tot şi-i cu cunosc nosc acum intenţiile. Îmii întin Îm întinse se mân mâna. a. Dup După ce i-o strâ strân nsei sei ccu u căldu ldură şi o sărut rutai pe Mar Margaret, gar et, car care e îş îşii ap aprop ropias iase e scaun scaunul ul de de al meu meu ca să ne p pute utem m ţine de mân mână în  ă, dar cu timp ce cnervozitate e ascult ascultam, am,—elcare continu continu cu opentru oarecare oarecare ez ezitare itare — n-aş fi putut-o numi era ceva nou mine: — Ştii des destul tul d de e multe multe des despre pre cum am u umb mblat lat ccu u du dup pă aceast această mumie mumie  şi dup după to toat ate e lucr lucrur uril ile e ei; ei; şi şi po pott să spun spun că ai şi îîn nţeles eles o mar mare ep par arte te di din n 

teoriile mele. teoriile mele. Dar Dar pe pe as astea tea am să ţi le explic explic e eu um mai ai târz târziu, iu, ma maii cupri cuprinz nzător  şi mai exac xact, dacă o să fie fie n nev evo oie ie.. Luc Lucru rull îîn n le legătură cu ca care re vreau reau să mă   

sfătui tuiesc esc eu eu cu d dum umnea neata ta es este te ac acest esta: a: M Marg argare arett şi cu mine mine nu cădem de  acor ac ord d asu asupr pra a unu unuii pun punct ct.. Sun Suntt pe pe ccal ale e să fac fac o expe experi rien enţă; o ex expe peri rien enţă ce  va încun încununa una douăzec zecii de ani ani de activi activitat tate, e, de p prim rimejd ejdiiii şi de mun munccă pe  care i le-am dedicat. Prin ea vom putea afla lucruri care au fost ascunse vreme de secole ochilor şi cunoaşterii oamenilor; zeci de secole. Nu vreau ca fi fiic ica a mea să fie de faţă; deoarece n nu u vreau să mă mint sing ingur, că n-ar exista în asta nici o primejdie — o mare primejdie, şi de un fel necunoscut. Eu, oricum, oricum, am mai trecut trecut prin p primejd rimejdiiii foarte mari, mari, neşt neştiute iute până azi şi,   împreun  împre ună cu mine, mine, br bravul avul om om de ştiin ştiinţa care m-a ajutat. Eu, în ceea ce mă  priveşte, vreau să-m -mii asum asum orice orice risc risc.. Pe Pentr ntru u că ştiin ştiinţa, is istor toria ia şi filos filosofi ofia a ar  ă înt ă p avea av ea de deiuni câşti câştiga gat; t; şşiiscute vom vom put pînutea ea sşti întoa rcem em încDar pag agin ină din din cart eaau une neiia     în ţelepc elepciuni necuno ne cunoscute aceşti ace anioarc prozaici. proz aici. Daor nu vreau caca şirtea fiic fiica me mea să rişt rişte e ac acel elea eaşi şi peri perico cole le.. Fii Fiin nţa ei ei ttân ânără şi lum luminoa inoassă îmi îmi e est ste e mu mult lt mai  pre pr eţioas ioasă ca să acce accept pt cu uş uşur urin inţă un as astf tfel el de risc risc,, mai mai ales ales acum acum,, ccân ând d  ea se află în pr prag agul ul unei unei noi noi ffer erici iciri. ri. Nu vr vrea eau u cca av via iaţa e eii să fie pr prim imejd ejdui uittă,  aşa cum a fost cea a mamei sale. Se pierdu pentru un moment, şi-şi acoperi ochii cu mâinile. Într-o clip ă  Margaret fu lângă el, îl îmbrăţişă şi îl sărută liniştindu-l cu vorbe pline de afeccţiune. afe iune. Apoi, Apoi, ridicând ridicându u-se în picioare, picioare, cu cu o mână pe ccapul apul lui, zis zise: e: — Ta Tattă, mam ama a nu ţi-a ceru cerutt să rămâi lâng lângă ea, ea, n nic icii cchi hiar ar atun atunci ci câ când nd  ai vr vrut ut să plec plecii în călători toria a ace aceea ea plin plină de prim primej ejdi diii as ascu cuns nse, e, în E Egi gipt pt;; d deş eşii  acea ac east stă ţară er era a pe vr vrem emea ea acee aceea a tu tulb lbur urat ată de la un ca cap p la la alt altul ul de  războaie zboaie şi de de toate toate prime primejdii jdiile le car care e le-au urmat. Mi-ai po povestit vestit cum ea ţi-a ă ea datteptat da li libe bert atea să pl plec eci, i, aşa ap şa cum cum o dore do ai; cedeşte nu nuia ia pllucr eric icol olele ele ce e-ar aşt aştept atrtat şşi i ea că se tem temea ea pent entru ru ttine ine, , reai; o dov d ovede ştebăacest ace st per ucru! u! R Ridic idic ă tte bra ţulfi  cu sem semnu null ca care re părea rea că sâng sânger erea eazză, de lla a în înch chei eiet etur ura am mâi âinii nii.. Şi acum acum ffiic iica a  mame ma meii va face face la fel cum cum a făcut şi şi mama mama ei. ei. Ap Apoi oi se înt întoar oarse se către m mine ine::  Malc Ma lcol olm, m, tu tu şt ştii ii că te iub iubes esc. c. ÎÎns nsă drago dragost stea ea îîns nsea eamn mnă înc încre rede dere re;; şi tu tu  trebu rebuie ie să ai în încrede credere re în mine, mine, atât atât la bine bine cât şi la rău. Tu şi cu mine mine  treb trebui uie e să fi fim m alături de tata în ceasul acesta de pericol necunoscut. Împr Îm preu eun nă îl v vom om dep depăşi; şi; ssau au împr împreu eun nă vom vom fi fi înv învin inşi şi;; împ împre reun ună vom vom mur muri. i.  Acea east sta ae est ste ed do orinţa m me ea. Pri rim ma do dori rin nţă exp exprim rimată faţă de cel care are îîm mi v va a  fi soţ. Nu cr crez ezii că eu, eu, cca a fii fiiccă, am am dre drept ptat ate? e? Sp Spun une e-i tat tatălui lui m meu eu ce cr crez ezi. i. Parccă era o regin Par regină vor vorbin bind d supuş supuşilo ilor. r. Drag Dragost ostea ea mea mea p pent entru ru e ea a  creştea creşte a tot mai mai mult mult.. M-am rridicat idicat în picioare picioare alături de ea, i-am luat mâna şi am spus: — Domnule Trelawny, în privinţa aceasta, eu şi M Margaret argaret gândim gândim la  fel. El ne prinse prinse pe amân amândoi doi de de m mâini âini şi ni le ţinu sstrân trâns. s. Şi îndată ne v vor orbi cu adâncă emoţie: — La fel ar fi făcut şi m mama ama ei. Domnul Dom nul C Corb orbeck eck şi şi doctor doctorul ul Winch Winchest ester er ve venir niră exa exact ct la ora ora fi fixat xată, şi  ne întâ întâln lnir irăm în bi bibl blio iote teccă. ÎÎn n ciud ciuda a stări riii m mel ele e de eu eufo fori rie, e, si sim mţea eam m că întâ tâln lnire irea a noas noastr tră av avea ea să fie un mome moment nt sol solem emn. n. Pen Pentr tru u că nu pute puteam am u uita ita  nicii o clipă evenim nic eveniment entele ele stran straniiii care care avuses avuseser eră loc loc;; şi gândul gândul la a alte lte lu lucru cruri ri  ciud ciudat ate e care care p put utea eau u să mai fi fie, e, îl ssim imţeam eam cca a pe un nor nor ce ne a ap păsa pe  toţi. Din Din ati atitu tudi dine nea ag gra rav vă a ttov ovar arăşilo şilorr m mei ei,, gh ghic icea eam m că fiec fiecar are e est este e  stăpâ pâni nitt de ace acela laşi şi gând gând.. Instinctiv ne-am strâns scaunele în jurul domnului Trelawny, care ocupase pa se m mar arel ele e foto fotoliu liu d de e lâng lângă fere fereas astr tră; Ma Marg rgar aret et st stătea tea în d dre reap apta ta llui, ui, iar  ă ea. Dom eualalt lâng nul Corb stânga, stân cu ul doc doctorul torul Winchest Win chester ersăde partea  ce ceala ltă. Dup DupDomnul ă câte câteva vaCorbeck, cclip lipe eeck, de de în tăcere ce re,,ga, domn domnul T Tre relaw lawny ny se adre adres   partea domnului Corbeck: — I-ai povestit doctorului Winchester totul la zi, aşa cum ne-am

 înţeles? — Da, Da, răsp spun unse se el el..  

Şi domn domnul ul T Trel relawn awny y contin continu uă: — Iar eu i-am spus lui Margaret tot ceea ce ştim noi. Apoi, întorcându-s du -se e către tre d doc octo tor, r, îl în într treb ebă: Tr Treb ebui uie e să înţeleg eleg că şi du dum mne neat ata, a, ca care re cunoşti noş ti ac acum um tot tot ceea ceea ce şştim tim noi, noi, cei cei ce am am urm urmărit a ani ni de zile a ace ceast astă probl blem emă, dor doreş eşti ti să iei part parte e la la e exp xper erie ien nţa pe pe care care sp sper er s-o re realiz lizăm? Răspunsul v ve eni di direct şi şi fără echiv ivo oc: — Bineîn Bineînţeles! Cum altfel? Când problema problema aceas aceasta ta a fost nouă pentru pentru  mine, ine, m m-a -am m ofe oferi ritt să merg merg pâ pân nă la ca cap păt. Acum Acum,, ccân ând dp pre rezi zint ntă un inte intere ress  atât de de deosebit, deosebit, n nu u aş renun renunţa la ea pentru pentru nimic nimic în lu lume. me. F Fiiţi liniştit,  domnul dom nule e Trel Trelaw awny. ny. Sunt Sunt un un o om m de de ştiin ştiinţă şi un un ccerc ercet etător al fen fenom omene enelor lor  ă vieţii ii..cu -am mp pe esin nime nigur meni ni care carer ssăă fac depi depind ndvreau mi , sa sau u ccar are să-m parţsiv inăcu .    Sunt cN u-a totul singur şi libe liber ce vrede aumine cune, per persoan soana a emea —i ainclusiv inclu viaţa m mea ea.. Domnul Domn ul Tre Trelawn lawny y se înclină grav şi, întorcâ întorcându ndu-s -se e către tre d dom omnu null Cor Corbeck, zise: — Bătr trân ânul ul meu meu prie priete ten, n, îţi cuno cunosc sc id idei eile le de fo foart arte em mul ulţi a ani ni,, a aşa şa că nu  am nevoie nevoie să te între întreb b nimic. C Cât ât desp despre re Margaret Margaret şi Ma Malcolm lcolm Ro Ross, ss, ei  mi-au miau mărtu rturis risit it deja gâ gându ndurile rile lor, lor, într-un mod care exclude orice fel de  îndoieli.  îndoie li. Făcu o mică pauză, ca şi cum ar fi vrut să-şi pun pună or ordi dine ne în în gâ gând ndur urii  şi-n vorbe; apoi începu să-şi expu expun nă punctu punctull de ved vedere ere şi in inten tenţiile. iile. Vo Vorbe rbea a  cu mu multă aten tenţie, ie, părâ rând nd să nu uit uite e nic nicii un un mo moment că unii unii din no noi, i, ce ceii ca care  îl ascultam ascultam,, nu ccunoşt unoşteam eam adev adevăratele rădăcini şi a adev devărata natur natură a  ăul proble prob leme i în ca cauz uz , pe care încer ca sădenifăle lecut expli exest plice ce: —mei Exp Experim eriment entul pecare care careînc îl erca avem avem este e :acela acela de a înc încerc erca a să af lăm des despr pre e exi exist sten enţa rea reallă a une uneii fo forrţe ssau au a unu unuii ade adev văr în în m mag agia ia ve vech che. e.  Nu pot pot exista exista cond condiiţii mai fav favorab orabile ile pent pentru ru ace acest st tes test; t; şi dor dorin inţa mea e este ste  să fac to tott posi posibil bilul ul ca ca aces acestt m mai ai vec vechi hi plan plan al m meu eu să de devin vină reali realita tate te.. Că  exis ex isttă o ase asem men ene ea fo forrţă, eu eu sun suntt fer ferm m con convi vins ns.. S-ar putea ca în zilele noastre să nu fie pos posibil ibilă creare crearea, a, sau sau puner punerea ea la cale, cale, ssau au o orga rganiz nizare area a une uneii  aseme ase menea nea forţe; dar dar sun suntt conv convins ins că, dac dacă în v vrem remuri uri ve vechi chi o asem asemene enea a  fo forrţă a exi exist stat at,, atu atunc ncii n-ar fi imposib imposibilil ca e ea, a, într-un într-un fe fell oarecare oarecare,, să fi  supravieţuit. La urma urmelor Biblia nu este un mit; mit; şi noi citim aco acolo lo că  soare so arele le ss-a a op oprit rit în în loc loc la por porunc unca a unui unui om om şi că un măgar — nu u un n om om — a  vorb vo rbit it.. Şi da daccă Vrăji jito toar area ea din din End Endo or a p put utut ut să aduc aducă înai înaint nte ea lu luii S Sau aull  spirit spi ritul ul lu luii Sam Samuel, uel, de ce ce să nu fifi putut putut e exist xista a şi al alţii, în înzes zestra traţi cu pute puteri ri  asemănătoare; şi de ce n-ar putea putea supravie supravieţui vreun vreunul ul din aceşti aceştia? a?  Într Într-a -ade dev văr, în Ca Carrtea lui Samuel Samuel ni sse e spun spune e că Vrăjitoare jitoarea ad din in End Endor or era  doar do ar u una na d din in cei cei m mul ulţi, şi faptul faptul că Sau Saull a consult consultat at-o pe ea a fost doar o  întâmplare  întâm plare.. El căuta numai numai pe unul din din aceia mul mulţi pe care îi alun alungase gase d din in  Israel; Israe l; "pe toţi cei ce aveau Spirite Spirite famili familiare, are, şi pe Magicieni". Magicieni". Regina Ter Tera a  a Egiptului, Egiptului, ccare are a d domn omnit it cu aproape aproape do dou uă mii de ani ani înaintea lui Saul, pose po seda da un Fami Familia liarr şi şi er era a şi Magi Magicia cian nă. Vă amin aminti tiţi cu cum m pre preo oţii din din v vre reme mea a  ei, şi şi chiar chiar cei de de du dup pă ea, a au u înc încerc ercat at să-i şt ştea earg rgă nume numele le de pe faţa  pământu ântulu luii şi să pun pună un bles bleste tem m cchi hiar ar pe uşa uşa mor morm mân ântu tulu luii său, în aş aşa a ffel el   încât nime nimeni ni să nu mai mai poat poată da de num numele ele ei p pierdu ierdui? i? Da, da, şi a au u re reuşit uşit  at atât ât de bi bine ne că ni nici ci Ma Maneton, istoricul faraonilor Egiptului, care a scris în secolul seco lul al X-lea X-lea înaint înainte e de Cristos, Cristos, în ciuda ciuda tuturor tuturor cu cunoştin noştinţelor p preo reoţilor  existe exi sten nţi cu patr patru u mii mii de ani înai înainte ntea a sa, şi cu cu toate toate pos posibil ibilit ităţile de acc acces es  la orice documente existente pe atunci, nu i-a putut descoperi numele. Nu ănu ă ând leg ii-a a tre trecu nim nimFamiliarul nuii prin prin gâ gând legătu tura ra cu ulti ultime mele le îînt ntâm âmpl plări, ri, ci cine ne  sau cecut atfost ei?nd,, f când Fu întrerupt de doctorul Winchester care, izbindu-şi cu zgomot palmele, le, e ex xcla lam mă:

— O pis pisic ică! P Pis isic ica a mum mumif ific icat ată! Am Am şti ştiut ut-o. Domnul Trelawny îi zâmbi.  

— Aşa est este! e! E Exis xisttă toate toate sem semnel nele e că Familia Familiarul rul Reg Regine ineii Ma Magici gicien ene e a  fo fost st o p pis isic ică, mum mumif ific icat ată împr împreu eun nă cu ea şi car care e nu nu num numai ai că a ffo ost aş aşez ezat ată   în acelaşi acelaşi mormânt mormânt,, ba cchiar hiar a fost pusă în sar sarcofa cofagul gul re reginei. ginei. E Ea a a fo fost st aceea cee a care care m-a m-a mu muşcat şcat de m mân ână şi mi-a prov provoc ocat at tăietu ietura ra cu cu ghe gheare arele le ei  ascu scuţit ite e.  Tăcu. Iar Iar co comenta mentariul riul lui M Margare argarett fu unul unul co copil pilăresc: resc: — Aşa Aşa că sărac racul ul meu meu Silvio Silvio este este ach achitat itat.. Îm Îmii pa pare re bine! bine!  Tatăl ei o mângâie mângâie pe cap cap şi continu continuă: — Acea Aceast stă feme femeie ie par pare e să fi ffos ostt în înze zest stra rattă cu e ext xtrao raord rdin inar arul ul d dar ar d de e a  vedea în viitor. De a vedea departe, mult dincolo de veacul ei şi de filosofia ăia ăbiciun vr vrem are e tr ia. Pare săntru firucun cunos oscu iunile pro propr priei iei sale re relig ii,ate şi şei   chiar hiemii ar iisăînficcar fo fost st pre reg g.ăPa titre ă pe pent pr pro opcut ri ria at-islreap rebic apar ari iţile ie în într tr-o alt altăsal lume lueme. .ligii, To Toat aspira aspir aţiile ei ţinteau către nord, punctul punctul busolei busolei sale, de unde vin adierile  răcoroa coroase se şi şi to tonifi nifiant ante e care care fac din viaţă o bucur bucurie. ie. De De la înc începu eputt privi privirea rea ei  pare pa re să fi fost fost atr atras asă de cele cele şapt şapte e st stele ele ale Ca Caru rulu luii Ma Mare re,, pent pentru ru că, dup după  cum se pome pomeneşte neşte în hieroglife hieroglifele le din mormân mormânt, t, la naşte naşterea rea sa a căzut un  mare ma re a aero erolit, lit, din m miez iezul ul căruia s-a scos scos ac acea ea Pia Piatr tră cu Şa Şapte pte S Stel tele, e, pe ccare are  ea o cons conside idera ra ta talism lismanu anull vieţii sa sale. le. Se Se pare pare că aceast aceasta a i-a influ influen enţat atâ atâtt  de mult destinu destinul, l, încât toate toate gândurile gândurile şi toate preocup preocupările sale gravitau gravitau   în jurul jurul ace acestei stei p pietre. ietre. Sipetul Sipetul Magic, Magic, atât atât de m minuna inunatt ciop cioplit lit în şapte şapte feţe,  provenea prov enea — aflăm din aceleaşi aceleaşi surse surse — din acest acest aero aerolit. lit. Pent Pentru ru ea, şapt şapte e  era un num număr magic magic;; şi nu e de mira mirare. re. Cu Cu şap şapte te de deget gete e la o mân mână şi to tott cu  şapte la un picior. Cu un talisman dintr-un rubin excepţional, cu şapte stele stele 

gra gravat vate în ac aceea eeaşi şi pozi ziţiecol calţuri şi şi conste con laţiaecare ca i-a prezidat fiecare fiecar eestea având avân d po şapte co —ostela minun minune are naturii în fon fond dnaşterea, —, ar fi fost  nefir ne fires escc cca a ea ea să nu se fi simţit at atra rassă de el. Ba ma maii mul mult, t, Te Tera ra fu fuse sese se născută, aşa cum am a aflat flat de pe ste stela la di din n mormâ mormântu ntull ei, în a şap şaptea tea lun lună a  anul an ului ui — lu luna na care care în înce cepe pe cu rev revărs rsar area ea Nilu Nilulu lui. i. A Ace ceas asttă lun lună stă sub sub sem semnul lui H Hath athor, or, zeiţa casei casei sale sale,, a Ante Antefilo filorr din din dinast astia ia te teban bană — zeiţa ca care re  sub dif ife erite rite înf înfăţişări si sim mboli bolize zeaz ază frum frumu useţea, ea, p pllăcerea erea şi re reve veni nire rea a la la v via iaţă. Şi iar, iar, în ac acea east stă a şşap apte tea a llun ună — car care, e, du dup pă as astr tro ono nom mia eg egip ipte tean ană de  mai târziu, târziu, înce începe pe la 28 octom octombrie brie şi ţine pân până la 27 noiembrie noiembrie — în zi ziua ua a  şaptea, şapte a, cele două stele ale Ca Carului rului Mare Mare care sunt sunt orient orientate ate spre St Steaua eaua  Polar Pol ară se înalţă dea deasup supra ra orizo orizontu ntului lui Tebe Tebei. i. Şi ast astfel, fel, to toate ate aceste aceste fap fapte te şşii  lucruri sunt grupate, în chip extraordinar extraordinar şi ciudat, în viaţa acestei femei.  Num Nu mărul rul şa şapt pte; e; S Ste teau aua a Pola Polarră cu con const stel ela aţia celo celorr şa şapt pte e stel stele; e; Z Zei eiţa lu luni niii în  care ca re se se născus scuse, e, H Hat atho hor, r, ccar are e era era prop propria ria ei zzei eiţă şi zzei eiţa fa fami milie lieii An Ante tefil filor or  din di dina nast stia ia te teba ban nă, al căre reii sim simbo boll rre egal era era şi ale ale căre reii şa şapt pte e înf înfăţişări  stăpâ pâne neau au iiub ubire irea, a, buc bucur uriil iile e lumi lumiii şi re reve venir nirea ea lla a vi via aţă. Da Daccă a ex exis ista tatt  vreoda vre odattă un loc loc pen pentru tru m magie agie,, pen pentru tru pute puterea rea ssim imbol bolism ismulu uluii dus pân până la  practici pract ici mistic mistice, e, pent pentru ru cre credin dinţa într-un spir spirit it finit, finit, în întrtr-o o epoc epocă în care care  oamenii oam enii nu l-au cunoscut cunoscut pe Du Dumnez mnezeul eul cel Adevărat, acesta acesta este loc locul. ul. Şi,  ia iarrăşi, şi, să nu uita uitaţi că ace aceas asttă fem femei eie e pose posed da to toate ate ccu uno noşt ştin inţele ele vrem vremii ii  sale le.. A Av vusese g grrijă de a assta în înţele lep ptul şi şi pr prevăzătorul rul său tta ată, şşttiin iind că  num nu mai pr prin in pr prop opri riaa-ii îîn nţel elep epci ciun une e ca ca a ave vea a pân până la ur urm mă să învi înving ngă intr intrig igil ile e  cler clerulu ului. i. Gândi Gândiţi-vă că în ve vech chiul iul Egip Egiptt ştiin ştiinţa as astr tron onom omiei iei a lu luat at naşte naştere re şi  a ajuns ajuns la u un n niv nivel el extra extraord ordina inar; r; şi că, în evolu evoluţia ei, as astro trono nomie mieii i-a urmat astrologia. Şi nu nu este imposibil ca, mai mai târziu, ccând ând cunoştinţele noastre  asup as upra ra fe feno nome menu nulu luii lumi lumino noss se vor vor lărgi, rgi, să ajun ajunge gem m să de desc scop oper erim im că  astr as trol olo ogia gia are are o b baz ază ştii ştiin nţific ifică. V Val alul ul urm următo torr a all gâ gând ndir irii ii noa noast stre re şt ştii iin nţific ifice e  se va vpra a ocup ocunu upa ai luc prob probab il şi ccu uit.aşa aşSaă ce ceva va.. Şi a acu cum trebu buie ie egi să pteni vă ni atra atrag g edau at aten enuţ ia  asu asupra unui lucru ruabil deo deoseb sebit. ţineţi minte min te m către vechii vec hii egipte pos poseda cunoştin cuno ştinţe pe care azi, cu cu to toate ate avanta avantajele jele ssecolu ecolului lui în care trăim, no noii le  ignor ign orăm complet complet.. Acus Acusti tica ca,, de exem exempl plu, u, o ştii ştiin nţă ex exac acttă a cco onstr nstruc ucto tori rilo lorr 

templelor din Karnak şi Luxor şi ai piramidelor este azi un mister pentru Bell, Be ll, Kelvin Kelvin,, Ed Ediso ison n şi Marc Marconi oni.. În plus, plus, to toţi aceşti aceşti ccons onstru tructo ctori ri de minu minun năţii   

cunoşteau probabil probabil unele procedee procedee practice de a se folosi şi de alte forţe,  printr pri ntre e care care ce cea a a luminii luminii,, la care care azi azi noi n nici ici măcar n nu u visăm. Dar Dar d desp espre re  asta ast a am să vă vo vorbe rbesc sc mai mai tâ târzi rziu. u. A Aces cestt Sipet Sipet Ma Magic gic a all reg regine ineii Ter Tera a es este, te,  probab pro babil, il, mai mai mult mult decât decât bănui nuim, m, o cutie cutie ferm fermeca ecattă. Se p poat oate e — şi cr cred ed că  e aşa — să cupri prind ndă forţe de despr spre e ca care re n noi oi n nu u şt ştim im n nimi imic. c. Nu put putem em să-l deschi des chidem dem;; pro probab babilil că e închis închis pe pe dinăuntru. untru. Dar Dar cu cum m a fos fostt înc închis his?? Este Este o  case ca settă din din p pia iatr tră tare tare,, u uim imit itor or de re rezi zist sten enttă, m mai ai cu curâ rând nd o p pia iatr tră pr pre eţioas ioasă  decât dec ât o marm marmur ură ob obişnu işnuit ită; cu un un capac capac to tott atâ atâtt de ssoli olid; d; dar dar şi tot tot at atât ât de  fin luc lucrat rat,, încât încât nici nici cea cea mai mai perf perfec ecţionat ionată unealt unealtă din ziua ziua de de azi azi nu se  poate po ate introd introduce uce în în închi chizzătur tura a ei. ei. Cum Cum a ffos ostt făcut în mod mod a atât tât de  ăsită această piatră , care să aibă nişte  d esăvtranslucide, ârşi ârşitt lucide, acest luşapte cru? C a făor,stşigdispuse zone trans laum num num dispu se în form forma a co constela nstelaţiei? Cum Cum sse e   întâmpl  întâm plă, şi care care e cauza cauza că străluceşte din interior interior,, atunci atunci cân când d asupra asupra ei  cade cad e lumin lumina a sstele telelor lor?? De De ce, ce, a atun tunci ci când când fixăm lămp mpile ile în a acee ceeaşi aşi poz poziiţie  ca şi stelele, stelele, lumin lumina a din sipet devine devine mai mai puter puternic nică? Şi totuşi, cutia cutia nu  reac reacţio ione neaz ază defe defell la lu lum min ina a obi obişn şnui uittă, ori oricâ câtt ar fi e ea ad de e inte intens nsă. Eu Eu vă  spun că în acest acest ssipet ipet sse e as ascund cunde e un secret secret ştiinţific ext extraord raordinar... inar... O să  vede ve dem m că, înt întrr-un fel, lumina va putea s ă-l desc deschid hidă; şi o va va fa face, ce, fie cu  ajutorul ajuto rul vre vreunei unei su substa bstan nţe deosebit deosebit de sensibile sensibile la acţiunea e ei, i, fie prin  folosirea folos irea un unor or fo forrţe de m mari ari propor proporţii. Oricum, Oricum, sper sper ca, în m marea area no noastr astră  ignoranţă, să nu greşim şi să-i stric stricăm m mec ecan anism ismul ul;; şşii să lipsi lipsim ma ast stfel fel  ştiin ştii nţa zi zilelo lelorr noast noastre re de de o lecţie cce e ni se ofer oferă, ca pri prin n minu minune, ne, după  aproap apr oape e cin cinci ci mi miii de ani ani.. Pe de alt altă parte, parte, s-ar putea, iar, ca în această  ă ste ău, cutie cut ie cunoa stea a ascuns ascunse secret secrete car e ne vor or iile lumi lumina, na, îîn bine în spre csunoaştere. ştere. No Noiieştim, atât ateâtcare din măv rtur rturiile care ne nebin -au -aue rsau ăma mas, s, rcât câ t şi şccale ialea d din ina   dedu de duccţii, că egip egipte teni niii au stud studiat iat prop proprie riettăţile ier ierbu buri rilo lorr şi mine minera rale lelo lor, r, îîn n  scop sc opur urii mag magic ice e — mag magie ie al alb bă dar dar şşii mag magie ie neag neagrră. Şt Ştim im că un unii ii vr vrăjito jitori ri d din in  vech ve chim ime ep put utea eau up pro rovo voca ca în somn somn vise vise de or orice ice fel, fel, du dup pă dorin dorinţă. Că ac aces estt  lucru era ob obţinut m mai ai ales prin hipnotism, o altă artă sau ştiinţă a  bătrân trânul ului ui Ni Nil, l, eu nu am ni nici ci o înd îndoi oial ală. Ba Ba chi chiar ar treb trebui uie e să fi ssttăpâni pânitt şi şi  folosirea folos irea d drogu rogurilor; rilor; lucru care depăşeşte cu m mult ult cunoştin cunoştinţele no noastre astre.. Cu  fa farm rmac acop opee eea an no oastr astră no noii p put utem em,, p pân ână la un anum anume ep pun unct ct,, să pr prov ovoc ocăm  vise vise.. P Put utem em să face facem m chia chiarr o di difer feren enţiere iere înt între re bine bine şi rău — vise vise plăcu cute te,,  sau vise neplăcute cute,, şi chiar chiar chinuit chinuitoare oare.. Dar aceş ceşti ti vech vechii vraci vraci p par ar să fi fost fost  capa ca pabi bili li să pr prov ovoa oace ce,, dup după bu bunu null lor lor pl plac ac,, orice orice for form mă sa sau u or oric ice e culo culoar are e de  vis;; pu vis putea teau u ssuge ugera, ra, după dorin dorinţă, orice orice gest gest,, orice orice gând. gând. ÎÎn n aces acestt sipet sipet,, pe  care ca re l-a l-aţi văzut zut aici, aici, poat poate e să exist existe e un în într treg eg ars arsen enal al d de e vi vise se.. Şi,   într-adev  într-a devăr, unele unele din aceste aceste forţe, ca care re se găsesc aici aici înăuntr untru, u, poate poate că  au şi fost folosite în casa mea. Doctorul Winchester îl întrerupse din nou. — Dar dac dacă au fost fost folos folosite ite în în cazul cazul du dumn mneav eavoas oastr tră une unele le din din ace aceste ste  forţe aflate aflate aici, aici, ce a putut putut să le declanşe declanşeze ze la timpu timpull po potrivit, trivit, şi cum? cum? În  af afar ară de asta asta,, dumn dumnea eavo voas astr tră şi dom domnul nul Cor Corbe beck ck aţi m mai ai căzu zutt o d dat ată, ma maii  de mult, mult, într-o într-o tra trans nsă de trei trei zile într întregi, egi, atunci atunci ccând ând v-aţi af aflat lat pe pent ntru ru a  doua oară în mormâ mormântul ntul reginei. reginei. Şi în în momen momentul tul acela, acela, a aşa şa cu cum m am reţinut  din povestirea domnului Corbeck, sipetul nu se afla în mormânt, ci doar mumi mu mia. a. S Sig igur ur că, în a ace cest ste e am amân ândo dou uă cazu cazuri ri,, tr treb ebuie uie să fi ex exist istat at o int intel eliigenţă activă, trează, care dispunea de o anumită forţă. Răspunsul spunsul domnul domnului ui Trel Trelawny awny fu la ffel el de p precis: recis: — A exis exista tatt o in inte telig ligen enţă trea treazză. Su Sunt nt con convi vins ns de asta asta,, Şi ea s-a folosit

deatoăputer pu e hip care care nu ii-a -aul.lipsi lipsitt nicio niciodat dată. Cr Cred ed că, în ambele ambele cazuri cazuri,, for forţa ut utiiliz lizat a tere fost fost hipnot notism ismul. — Şi Şi u un nde se af află aceast astă for forţă? Cu Cum privi iviţi d du umneavoastră aceast astă  problemă?

Vocea doctorului Vocea doctorului Winche Winchester ster vibra intens intens de emoţie, pe când se  aplec ap leca a înai înaint nte, e, rres espi pirâ rând nd put puter ernic nic,, cu p priv rivire irea a înfl înflăcărată. Do Domn mnul ul   

 Trelawny răspunse grav:  Trelawny — În mumia mumia regine regineii Tera! A Ajungem jungem imediat imediat şi la aceas aceasta. ta. Poa Poate te că ar fi  bine să mai a aşşteptăm puţin p pâ ână vă mai lămuresc. Ceea cce e şşttiu e că  pregătire tirea a aces acestu tuii si sipe pett a ffos ostt făcu cuttă pent pentru ru o ocazi ocazie e spe speci cial ală; ca ca,, de altfe altfel, l,  toate pregătirile efectuate efectuate îîn n ace acest st m morm ormânt ânt şi în tot tot ce ceea ea ce ţine d de e el.  Regina Reg ina Tera Tera nu trebui trebuia a să se ffere ereasc ască de sscor corpio pioni ni şi de de şe şerpi rpi într într-un mormân rmântt d de ep pia iattră, tăia iatt îînt ntrr-o bucată de stâncă verticală, la o sută de  picioar pic ioare e deas deasupr upra a văii şi la cinc cincizec izecii su sub b vârf vârf.. Măsur surile ile ei d de e ssigu iguran ranţa au au  fost luate împotriva unor mâini profanatoare; împotriva invidiei şi urii preo reoţilo ilor, care are, d dac acă i-ar fi cunoscut cunoscut scopul scopul rreal, eal, a arr fi înc încercat ercat să i-l ădărnice ă n ceea ătit totul zreve ni asc eandi ceiferen o priv prive a, edaav şşiiea -a preg psreg totullepe pentr ntru u clipa clipa   ă  reveni niri riiceas i ssal ale ec la. ÎÎn vi via ace ţă, iind ferent t ecân când avea ă se în întâmp tâmple aceasta. ace asta. Dup picturile pictu rile simb simbolice olice din m mormâ ormânt, nt, am co convinge nvingerea rea că exista o m mare are  dife difere ren nţă într între e cred credin inţa ei în reîn reînvi vierea erea cărn rnii ii şşii ccre redi din nţele timpu timpulu lui. i. E  neîndoios neînd oios lucru că acesta acesta a fost fost şi mo motivul tivul care care a stârn stârnit it ura ura pr preo eoţilor şi le-a furniz fur nizat at prete pretextu xtull ca să distru distrug gă ori orice ce semne semne cce e ar fi reami reamintit ntit,, în pre prezen zentt  sau în viitor, de existen existenţa cuiva care le batjocorise batjocorise teo teoriile riile şi le hulise zei zeii. i.   Tot ce-i ce-i trebuia trebuia e ei, i, atât pent pentru ru re realizare alizarea a revenirii revenirii sale sale la v via iaţă, cât şi  pent pe ntru ru ce ce avea avea să ma maii urme urmeze ze,, era era cupr cuprin inss aici, aici, îîn n ac aces este te înc încăperi peri săpa pate te   în stânc stâncă şi apro aproape ape e ermet rmetic ic sigila sigilate. te. În marele marele sar sarcofag cofag care, după cum  ştiţi, e de dimensiun dimensiunii cu totul totul neobiş neobişnu nuite ite chiar chiar pent pentru ru far farao aoni, ni, se găsea şşii  mumi mu mia a Fa Fami milia liaru rulu luii său, p pisi isica ca,, un ani anima mall care care,, ju jude decâ când nd dup după mărime rime,,  cred red că era un sso oi de de ffel elin ină sălb lbat atic ică. ÎÎn nm mo ormâ rmânt, nt, to tot înt întrr-un recipient ăseau rez rezist istent ent, se gne, seaîmb uv vase ccano anope, pe, care car mod do obişn uit trebui tre buie organe org anele le, in inter terne, îmb ăasele lsăle ma mate te separ se parat, at,edar dîn ar mo care care îîn nbişnuit ca cazul zul n nost ostru ruenu nsuă  conţină  conţineau nimic. nimic. Deci, cred eu, eu, avem aici de a face cu cu o abatere de la  sist sistem emul ul obi obişn şnui uitt de îmb îmbălsămare; are; că, deci deci,, or orga gane nele le iin nterne fuseseră  reintr rei ntrodu oduse se în ccor orp, p, fie fiecar care e la locul locul său — dacă chi chiar ar a au u fo fost st scoas scoase e  vreodată. Dacă această presupunere este adevărată, atunci o să vedem că  reginei regin ei nu i-a fost extras extras nici cre creierul, ierul, conform conform rit ritualulu ualului; i; sau, dacă a fost,  atunci atu nci i ll-au au pu puss cu grij grijă la loc, loc, şi n nu u l-au lăsat afară îmbălsămat separat. În sfârşit, în sarcofag a fost aşezat Sipetul Magic, pe care se odihneau picioar pic ioarele ele regi reginei nei.. Reţineţi, de aseme asemenea nea,, gr grija ija pen pentru tru păstr strare area a co con ntrolului asupra elementelor natur naturii; ii; conform credinţei sale, m mâna âna neba nebanda nda jată  controla cont rola aerul, aerul, iar stran strania ia bijuterie bijuterie cu cele şapte stele stele strălucito lucitoare are controla focul.. Semnele focul Semnele simbo simbolice lice de pe tălpile picio picioarelor arelor a aveau veau p putere utere asupra pământ mântului ului şi apei. Despre Despre ru rubinul binul înstelat înstelat veţi afla mai târziu târziu;; da dar, r, fiin fiindc dcă  vorb vo rbim im şi şi de ssar arco cofa fag, g, rre eţin ine eţi cu cum m a ap apărat rat ea se secr cret etul ul împ împot otriv riva a oric oricăro rorr  profanato profa natori ri de morm morminte. inte. Nim Nimeni eni n-ar fi putut putut desch deschide ide Sipetul Sipetul Magic fără  aj ajut utor orul ul lămpilo pilor; r; căci acum acum ştim ştim că lu lum min ina a obi obişn şnui uittă nu are are n nic icii u un ne efe fect ct  asupra lui. Marele capac al sarcofagului nu era fixat conform obiceiului, pent pe ntru ru că ea dore dorea a să ai aib bă cont contro rolul lul asup asupra ra ae aeru rulu lui. i. D Dar ar a a asscuns uns lămpi pile le,,  care, structural, ţineau de Sipetul Magic; Magic; le-a închis într-un loc unde nu le pute pu tea a găsi nim nimen eni, i, fără aj ajut utor orul ul ghi ghidu dulu luii secr secret et preg pregătit tit d de ee ea a şi de dest stin inat at  special spec ial luminii luminii înţelepciunii. elepciunii. Dar, Dar, chiar şi aşa, aşa, ea luase luase măsuri contra vreunei vreu nei even eventuale tuale şi întâm întâmpl plătoare descop descoperiri eriri a lor, construin construind d un  dispoz dis pozitiv itiv ucig ucigaş aş împot împotriva riva oric oricărui in intru truss neaten neatent. t. Făcân când d asta, asta, ea p pu usese  în aplicare aplicare sistemul sistemul trad tradiiţional al al paznicului paznicului de comor comorii ucigaş din piramidele ram idele cconst onstruite ruite de marii marii săi înaintaşi, înaintaşi, aparţinând celei d de e a patr patra a dinastiiii de faraoni nast faraoni ai Egiptului. Egiptului. Cred că aţi observat observat câte devie devieri ri de la ve vechile chile 

regulili existau regu existau în acest acest m morm ormânt. ânt. D De e exemplu exemplu,, puţul lăcaşulu caşuluii mu mumiei, miei, care   în mod mod ob obişnuit işnuit se se umple umple cu pietre pietre şşii moloz, moloz, era era lăsat de deschis. schis. De ce? ce? Cre Cred d  că ea ar aranjase totul cca a să poată părăsi mo mormâ rmântul a attunci ccâ ând, d du upă revenire nirea a la vi via aţă, ave avea a să se tran transf sfor orme me în într tr-o altă fem femeie, eie, cu o a alt ltă pe pers rso onali-

tat ate, e, mai puţin de dep pri rins nsă cu ad adv versi ersittăţil ile e căro rora ra le fus fusese su supu pussă în pr prim ima a  ei exis existe ten nţă. A Atât tât câ câtt put putem em bănu nuii des despr pre e iint nten enţiile iile ssal ale, e, to toat ate e ccele ele   

necesare necesa re ieşi ieşirii rii ei ei în lume lume ffuse useser seră bin bine e gând gândite; ite; până şi lan lanţul d de e ffier ier  desc de scri riss d de eV Van an Huyn Huyn,, p pri rins ns în stân stânccă lâ lâng ngă uşă, cu cu aju ajuto toru rull căru ruia ia put putea ea să  coboa co boare re sin singur gură în va vale. le. Că se aştep aştepta ta la sc scurg urgere erea a une uneii lungi lungi peri perioa oade de de  timp, tim p, se se vede vede d dup upă aleger alegerea ea mate materia rialulu lului. i. O funi funie e obişnu obişnuit ită s-ar fi degradat şi ar fi dev devenit enit nesig nesigur ură cu v vreme remea, a, dar ea şi-a imaginat, şi pe bună  drepta dre ptate, te, că fie fierul rul va rezi rezista sta.. Ca Care re avea aveau u să fie int inten enţiile ei, atu atunci nci când când ar  fi ap apărut rut din din n nou ou pe pământ mânt,, nu ştim ştim;; şi n-o să ştim niciodată, afară doar  daccă bu da buze zele le e eii moar moarte te nu nu s-or mişca şi n-or vorbi.

XV Ce a urm urmărit regin regina a Tera Tera — Şi acum, despre Piatra cu Stele. Pe aceasta o considera în mod clar ca pe cea mai mai pre preţioasă dintre comorile comorile sale. sale. Pe ea re regina gina g gravas ravase e cu cuvinte vinte  pe care care n nime imeni ni îîn n acea acea vreme vreme nu înd îndrrăznea znea să le p pron ronun unţe. În În v vech echea ea credin dinţă eg egip ipte tean ană se spun spunea ea că exis existtă cuvi cuvint nte e ca care re,, fo folosi losite te cu cum m treb trebui uie e —  căci felul felul cum era erau u rostit rostite e av avea ea tot tot atât atâta a im impor portan tanţă cât şi cuvi cuvinte ntele le înseş înseşii  —, puteau puteau poru porunci nci Stăpânilor pânilor Lumii de Sus, Sus, cât şi celor celor ai Lum Lumiiii de Jos.  Hekau- ul, sau cuvântul puterii, era, în unele ritualuri, indispensabil. Pe Rubi Ru binu null ccu uŞ Şap apte te Stele Stele,, ccar are, e, dup după cum cum şti ştiţi, es este te tăiat în fo form rmă de scar scara abeu, sunt gravate gravate în hieroglife hieroglife dou două astfel astfel de hekau-uri: unul deasupra şi altu altull dede dedesu subt bt.. Dar Dar o să înţel eleg ege eţi m mai ai bine bine când când o să-l ve vedeţi. Aşt Aştep epttaţi aţci!estea, s ici! NŞi u ,vzic m Şi, zăicâ ânişdcaa ac se e ri ridică şi părăsi în încăperea. M-a cuprins o mare team tea mă pen pentru tru el; dar, dar, când când m-am uitat la Margaret, în mod straniu m-am liniştit.. Ori de câte ori liniştit ori exist exista a posibilitatea posibilitatea v vreune reuneii primejdii primejdii pentr pentru u tatăl ei,  ea era era întotd întotdeau eauna na cu cupri prins nsă de un pute puterni rnicc sentim sentiment ent d de e tea team mă; acu acum m era era  netulb lbu urată şi calmă. N-am spus nimic şi am aşteptat. După două-trei minute, minute, domnul domnul Trelawny Trelawny reven reveni. i. Ţinea în mână o cutie mi mica ca au auri rie e şi, şi, ccân ând d îş îşii re relu luă lo locu cul, l, o pu puse se pe mas masă. Toţi ne-am aplecat  înainte,  înaint e, în ttimp imp cce e el o d deschid eschidea. ea. Pe o ţesătură de satin satin alb se odihn odihnea ea un rubin rubin spl splend endid, id, imens imens ca mărime,, aproa rime aproape pe cât vâr vârful ful degetului degetului mic mic al lui Marg Margaret. aret. E Era ra tăiat — nu put putea ea  să fi fie e ac aceast easta a ffo orma rma llu ui n nat atu ural rală, de deşi pi piet etre rele le sc scum umpe pe nu te las lasă să bănuieşti că o unealtă le-a dat dat îînf nfăţişare işarea a —, —, era era tăiat, iat, spun spun,, în în cchi hip p de de ssca cara rabeu, cu aripile strânse şi cu picioarele şi antenele lipite de corp. Sclipind pe fondull min fondu minunat unat al cu culorii lorii "sânge "sângelui lui de porumbel" porumbel" se zăreau şapte steluţe,  fiecare fiecar e cu câte câte şapt şapte e colţuri, aşe aşezate zate într într-o pozi poziţie car care e rep reproduc roducea ea exact exact  dese de senu null ccon onst stel ela aţie ieii Car Carul ului ui.. În mint mintea ea oricu oricuii car care e a văzu zutt măca carr o da dattă această cons constela telaţie nu se putea putea naşte nici u un n fel de cconfuz onfuzie. ie. Pe rubin erau  gravate câteva semne sem ne hie hierog roglific lifice e săpate pate cu o ex extra traord ordina inarră pre preciz cizie, ie, aş aşa a cum am pu putut tut  constata cons tata atunci atunci când când mi-a venit venit rândul rândul să le privesc privesc cu lupa p pe e care do dom mnul Trelawny o scosese din buzunar şi ne-o înmânase.

 

După ce l-am privit privit bine cu toţii, domnul domnul Trelawny Trelawny îl întoarse pe p par artea te a ccea eala lalt ltă şi-l lăsă în con continu tinuar are e să se o odi dih hnea nească pe spat spate e îîn n ccul ulccuşul uşul  din interior interiorul ul capacului. capacului. Rev Reversu ersull nu era mai puţin uimitor uimitor de decât cât faţa, fiind  lucrat luc rat astf astfel el ca să red redea ea parte partea a ventra ventrallă a inse insecte ctei. i. Şi pe aceas aceasta ta er erau au gr gra avate câteva câteva semne semne hie hieroglific roglifice. e. Dom Domnul nul Trela Trelawny wny îşi re relu luă relat relatarea, area, în  timp tim p ce noi stăteam team aplec apleca aţi deasupr deasupra a acestu acestuii splendi splendid d giuvaer giuvaer.. — Dup După cum cum ved vede eţi, e exi xist stă ai aici ci d dou ouă cuvi cuvint nte: e: un unul ul pe p par arte tea a ssup uper erio ioa ară, altu altull pe ccea ea inf infer erio ioar ară, Simb Simbol olur urile ile de de de deas asup upra ra rep repre rezi zint ntă un ssin ingu gurr  cuvâ cu vânt nt,, co comp mpus us d din intr tr-o -o sila silab bă prel prelun ungit gită de d det eter ermi mina nan nţi. Şt Ştiiţi, p pre resu supu pun, n,  că lim limba e egi gipt ptea ean nă a fost fost o li lim mbă fon fonetic etică şi că simbo imbolu lull hie hiero rogl glif ific ic  reprez rep rezint intă un su sune net. t. Pr Primu imull simbol simbol de a aici, ici, ssapa apa,, rep reprez rezint intă sun sunetu etull mer, iar cele ce le dou două elips elipse e as ascu cuţite, ite, prel prelun ungi gire rea a "r"-ului final: mer-r-r. Desenul care  înfăţişea şeazză un om aşe aşeza zat, t, cu mâ mâini inile le pe pe faţă, e est ste e ccee eea a ce nu numi mim mn noi oi  "determinantul gândului"; iar sulul de papirus, acela al "abstractului". Astfel, Astf el, noi noi obţinem cuvântul cuvântul mer, iubir  iubire, e, în sens sensul ul său abs abstra tract ct cel cel mai mai  deplin. Acesta este hekau- ul care porunceşte Lumii de Sus.. Chipull lui Marga Chipu Margaret ret era numai numai lumin lumină când spuse spuse încet, încet, cu glasul glasul ei  adânc şi sonor: — O, deci deci este este ad adev evărat. rat. Cât Cât de bine bine au put putut ut bătrânii trânii meşte meşteşug şugari ari să   înfăţişeze at atotput otputernic ernicul ul Ad Adev evăr! Obra Ob rajii ei drago sse e îm îmbu bujo răntinu imed imedia timp ce îşi ple pleccă pr privi ivire rea. a. T Tat atăl ei îîii  zâmbi zâmbi pl plin injiide dra goste stejora şşirar i co contin uăiat : t în timp — Simbolizarea Simbolizarea cuvânt cuvântului ului de pe rrevers evers este este mai simpl simplă, deşi sensul sensul e  mai obscur. Primul simbol, men, î nseamn nseamnă "în aş aştep teptar tare", e", iiar ar ccel el de-al doilea, ab, înse înseam amn nă "i "inim nima" a".. Obţinem inem astf astfel el ""in inim imă în aş aşte tept ptar are" e",, sa sau u pe  limba lim ba noas noastr tră "răbdar bdare" e".. Ş Şii ace acest sta ae est ste e hekau- ul car care e co coma mand ndă Lume Lumea a de   Jos. Înch Închis ise e cu cuti tiu uţa şi, şi, făcând cându u-ne semn semn să rămâne mânem mp pe e loc loc,, se du duse se la el   în camer cameră să pună piatra piatra înapoi înapoi în seif. seif. După ce reveni reveni şi-ş -şii rel relu uă lo loccul ul,,  continuă: — Aceast Această bijute bijuterie, rie, cu cuvinte cuvintele le ei mistice, mistice, pe care rregina egina T Tera era o  ţine inea a sub palm palmă în sarc sarcofa ofag, g, avea avea să fie u un n facto factorr import important ant — prob probabi abill cel  maii imp ma import ortant ant — în real realiza izarea rea reve revenir niriiii sale sale la viaţă. De la în încep ceput ut mi-am dat ins tinctiv sseam eama a de asta. Am A;mnici păstrat rubinul se ccel elccorp mare mare, de unde und einstinctiv nu-l nu -l putea putea sc scoat oate e nim nimeni eni; măcarru regi rbinul egina naînTera Teseiful raiful în înssmeu ăşi, cu orpul ul,ei    astral. — "Cor "Corpu pull ei a ast stra ral"? l"? Ce e asta asta,, ta tattă? Ce îîns nsea eamn mnă?

Se ghicea ghicea nerăbdare în glas glasul ul lui Margare Margarett când puse aceast această   întrebare  între bare ccare are mm-a a surprins surprins puţin; dar Trelawny Trelawny avu un zâ zâmbe mbett indulgent, indulgent, 

 

părintesc, care îi lumină faţa aspră şi gravă, ca o rază ce străbate print intre  nori. — Corpu Corpull astral astral,, ideea ideea însuş însuşit ită şi de de bu budişt dişti, i, m mult ult ttimp imp după întâm întâmplarea despre despre care care vă vorb vorbesc, esc, şi car care e azi, în mi misticism sticismul ul mod modern, ern, este este accept ce ptat ată ca un fapt fapt,, s-a născut scut,, d dup upă câte âte şşti tim mn no oi ccel el puţin, in, în în v vec echi hiul ul Egipt. Şi Şi el el în înseamnă că o fiinţă omenească înzestrată poate, da dacă vrea,  să-şi transfere, iute ca gândul, corpul unde doreşte, prin dematerializare şi reîncarnare reînc arnarea a particulelo particulelorr care îl ccompu ompun. n. Con Conform form vechilo vechilorr credin credinţe, fiinţa  omenească este al alccătuită din mai mai multe lte părţi. Ş Şii a am m să vi le le ssp pun, p pe entru  ca du dum mne neav avoa oast strră să înţel eleg ege eţi cce e se se pet petre rece ce cu ele, ele, cu cum m se leag leagă şi cu cum m  depind depin d una de alt alta. a. În p primu rimull rând există un Ka, sau "Dublul", care, după  cum conside considerră doct doctorul orul Bu Budge, dge, poate poate fi explic explicat at ca o "individual "individualizare izare abst stra ract ctă a pe perso rsona nalit lităţii" pl plin ină de toat toate ea atr trib ibut utel ele e car carac acte teris risti tice ce indi individ vidul ului ui  pe care care îl re repr prez ezin inttă şi care care po pose sed dă o ex exis iste ten nţă abso absolu lutt ind indep epen ende dent ntă. El  este est e liber liber să se de depla plasez seze e din loc în în loc, loc, după cum vre vrea; a; şi po poate ate a ajun junge ge  chiar ch iar în ce ceru ruri, ri, să stea stea de vorb vorbă cu zeii. zeii. Apoi Apoi ma maii exis existtă un Ba, sau sufletul, care locuieşte în Ka şi care are puterea de a fi material sau imaterial, dup ă  dorinţă; "el posedă şi substanţă şi for formă... Are puterea de a-şi părăsi mormântul... Îşi poate vizita trupul în mormânt... şi se poate reîncarna şi sta de vorb vo rbă cu ac aces esta ta." ." Du Dup pă ac acee eea am mai ai est este e Khu, "int "intel elig igen enţa sspi piri ritu tual ală" ssau au  spiritul. El ia forma "conturului luminos şi intangibil al corpului"... După  ace ac eea u urm rme ează Sekhem, sau "pu "puter terea" ea" omulu omului, i, tăria sau forţa sa sa v vita itallă  person per sonific ificat ată. Acest Acestea ea ssunt unt Khaibit sau "umbra", Ren sau "numele", Khat  Ab, ţea.de sau fizic", şitre "inima", "inima lo locuieşt Toat Toate e cacest acestea eatfe un lo locc fo f"trupul ormea rmeazză un în într eg, fi fiin inţa o", munde eneas neasc căcuieşte . Aşa Aşaecăvia ,v ve ţi, da dac ă o astf as elal d de e   împărţire a funcţiilor, spiritu spirituale ale şi fi fizice, zice, eterice eterice şi trupeşti, trupeşti, închipuite închipuite şi  reale eale,, est ste e ac acce cep ptat tată ca a ade dev vărat rată, atu atunci nci ex exis isttă to toat ate e posi sib bilit ilităţile ile şi  mijloacele mijlo acele de trans transfer fer corporal, corporal, sub co contro ntrolul lul unei voinţe şi al unei  intelig int eligen enţe libere. libere. Când Cân d se opri, opri, e eu u murmu murmurai rai o fr fraz ază din Prometeu eliberat al lui Shelley:

"Marele Zoroastru... Îşi înt întâln âlnii propr propria ia im imag agin ine e umbl umblân ând d pr prin in g grrădin dină." Domnul Trela Domnul Trelawny wny n nu u păru deranjat deranjat de întrerupe întrerupere. re. — Chiar aşa, aşa, zis zise e el în fel felul ul său liniştit. liniştit. Shelle Shelley y a avut o mai b bun ună  conce co ncep pţie despre despre ve vechi chile le cre credin dinţe decât decât ori oricar care e altul altul dint dintre re po poe eţii noşt noştri. ri.  Cu glas glas din din no nou u schimb schimbat at el îşi rrelu eluă discur discursul sul,, căci discur discurss era pent pentru ru un uniiii  din din noi noi:: M Mai ai ex exis isttă în înccă o alt altă cred credin inţă a v vec echi hiul ului ui eg egip ipte tean an,, p pe e ccar are e ttre rebu buie ie  s-o s-o rre eţine ineţi; a ace ceea ea ce se refe referră la fi figu guri rile le ushaptiu ale lui Osiris, îngropate  împreun  împre ună cu mortul, mortul, ca să lucreze lucreze pen pentru tru el el în Lum Lumea ea de Jos. E Extinde xtinderea rea  aces ac este teii id idei ei a du duss lla a ccre redi din nţa că e pos posib ibil il să tr tran ansm smiiţi, cu cu a aju juto toru rull fo form rmu ule lelo lorr mag magice ice,, sufle sufletu tull şi ccali alittăţile unei unei per perso soane ane aflat aflate e în via viaţă un unei ei fig figur urin ine e  plăsmui smuite te dup după imag imagin inea ea sa. sa. A Ace cest st luc lucru ru co conf nfer eră o e ext xtra raor ordi dina narră pu pute tere re  persoanei înzestrate înzestrate cu darul magiei. Şi, îmbinând aceste aceste diferite ccredin redinţe  şi corolarele corolarele lor lor fireşti, am ajuns la cconclu oncluzia zia că regin regina a Tera spera spera să-şi poat po ată realiz realiza a propri propria a înviere înviere,, când, când, unde unde şi cum cum ar fi fi vru vrut. t. Că, po poate ate,,  pentru pent ru a-şi d duce uce la îndeplin îndeplinire ire inten intenţia, şi-a st stab abil ilit it o d da ată exa xacctă, a accest est  lu lucr cru u nu nu par pare e im impo posib sibil; il; ba cchi hiar ar pro proba babi bil. l. N N-a -am m să mă op opre resc sc acu acum m să vă  explic exp lic as asta, ta, am am să abo aborde rdezz subiec subiectul tul mai mai târ târziu ziu.. Cu un sufl suflet et alătur turii de zei, zei,  cu un spirit care putea, după dorinţă, să rătăcească pe pământ, şi cu   însuşirea d  însuşirea de eap putea utea fa face ce un transfer transfer corpo corporal, ral, având având de deci ci un corp corp as astral, tral, e clar că n-ar fi existat existat nici nici op oprelişti relişti şi nic nicii limite în faţa am ambi biţiilor sa sale. le. 

Suntem Sunt em ob oblig liga aţi să cred credem em că în tot tot ac aces estt ttim imp, p, ccar are e a du dura ratt  patruzeci-cincizeci de veacuri, ea a dormit în mormântul ei — aşteptând. Aşteptând Aştep tând ccu u "răbdarea" bdarea" care care îi putea cârmu cârmuii pe zeii din Lum Lumea ea de Jo Joss   

acea "iubire" care le putea porunci celor din Lumea de Sus. Noi nu ştim ce putea pute a ea v visa; isa; dar dar trebuie trebuie că visul ei ei a fost fost spul spulberat atunci când acel explorator explo rator olandez olandez a pătrun trunss în cavern caverna a scu sculp lptat tată, iar iar ur urm măto toru rull a vio iola latt  sing singur urăta tate tea a sacr sacră a m mor ormâ mânt ntul ului, ui, prin prin ultra ultragiul adus furându-i mâna. Acest Ac est fu furt, rt, cu cu tot cce e a mai urm urmat, at, no nou uă ne-a dov doved edit it în înssă un lluc ucru ru:: că  fiecare fiec are part parte e a corpul corpului ui său, de deşi şi sep separa arattă de re rest, st, pute putea a con constit stitui ui un p punc unctt  central de regrupare a elementelor sau particulelor corpului ei astral. Mâna acee ac eea, a, ccar are e se găse seşt şte e la mine mine în cam camer eră, îi putea asigura reginei o reînc reî ncarn arnare are ime imediat diată, dar şi şi o demate demateria rializa lizare re rapid rapidă. Şi acum acum am a ajun junss la  concluziile conc luziile argument argumentării mele. Scopul Scopul atacului atacului comis comis asupra m mea ea a fost  deschi des chider derea ea seifu seifului, lui, pent pentru ru cca a astfel astfel să poat poată fi sc scos os d de e acolo acolo Rubin Rubinul ul  sacru cu sacru cu şapte şapte stele. stele. U Uşa şa imen imenssă a seiful seifului ui nu nu p pute utea a să opr prea easc scă co corp rpul ul ei  astral, astra l, care, care, întreg sau nu numai mai o p parte, arte, ar fi putut putut să se reintegreze fie  înăuntr untrul, ul, fie în afara afara seifului. seifului. Şi nu mă îndoie îndoiesc sc că, în întune întunericu ricull nop nopţii, ii,  mâna mâ na acee aceea am mum umifi ifica cattă a căut utat at de nenu nenum mărate rate or orii P Piat iatra ra Talisman, căpătâ tând nd noi noi fo forrţe pr prin in a ati ting nger erea ea ei. ei. Dar, Dar, în în ciud ciuda a pute puteri riii sa sale le,, co corrpul astral nu pute putea a să sco scoat ată Piatra Piatra din sseif. eif. Rubinu Rubinull nu este este astral astral;; şi n-avea cum să  fie deplasat decât în mod normal, deschizându-se uşa. În acest scop, regina reg ina s-a folosi folositt de cor corpul pul său a astr stral al şi de de p pute uterea rea sălbatic lbatică a F Fam amilia iliarul rului, ui,  ca să introd introduc ucă în b bro roasc asca a seiful seifului ui chei cheia a de car care e se se împied împiedica ica voin voinţa ei ei.. An Anii  de zile am bănuit, b ba a chiar chiar am crezut crezut acea aceasta sta şi m-am şi ferit de aceste fo forrţe ale ale Lumi Lumiii de JJos os.. Şi, d de e asem asemen enea ea,, am aş aşte tept ptat at cu cu răbd bdar are e pân până să  adun la un loc toate elementele necesare deschiderii Sipetului Magic şi read readuc ucer la şi via viaglasu a lre regi gine nei mu mumi ate. El erii tăiicu, glţă asul fiicei fiic ei isale sa le mific sse eficat au auzi zie.cald, cald, limp limpede ede şi plin plin de de ad adânc âncă înţelegere: — Tat Tată, în în cre credi din nţa e egi gipt pte eană, p put ute ere rea a de de a re read aduc uce e la la v via iaţă un co corp  mumif mu mifica icatt este este cev ceva a genera generall sau lilimit mitat? at? A Adic dică, aceast această reînvi reînviere ere p poat oate e  avea loc loc de mai m multe ulte ori în decurs decursul ul veac veacurilor urilor,, sau do doar ar o dată, şi asta  definitiv? — Nu exist există de decâ câtt o sin singu gurră în învie viere re,, răspun spunse se el. el. Au Au fo fost st un unii ii car care ea au u  cr crez ezut ut că acea aceast sta a ttre rebu buia ia să fie fie o înv învie iere re ad adev evărat rată a ttru rupu pulu lui, i, în în llum umea ea reală. D Dar ar cr cred edin inţa gen gener eral ală a fo fost că spir spirit itul ul îşi îşi a afl flă feri ferici cire rea a îîn nC Câm âmpi piil ile eE Eli lizee,, und zee unde e se găseş seşte te hran hrană din belşu belşug g şi nime nimeni ni nu se teme teme de. de. foame foamete. te.  Acolo Ac olo exist există umi umidit ditate ate şi o bog bogăţie d de e ttres restii tii şi şi de stu stuf, f, şi toa toate te fferi ericiri cirile le p pe e  care şi le d doreş oreşte te un popor popor car care e trăieşte îîntr ntr-o ţară se secceto etoasă şi cu cl clim imat at  arzător. Atuncii Margare Atunc Margarett vorbi cu o vigo vigoare are ce dovedea dovedea con convinger vingerile ile păstrat strate e   în adâncul adâncul sufletului sufletului său: — Deci Deci mie îîmi mi este este dat dat să înţeleg eleg ca care re a fo fost st v visu isull aceste acesteii mari, mari,  depa de part rtee-v văzăto toare are şi mărinim rinimoa oase se d doa oamn mne e a ttre recu cutu tului lui;; visu visull care care i-a  îndemnat  îndem nat sufletu sufletull să aştepte aştepte cu răbdare clipa când, când, du dup pă scur scurgerea gerea atâtor atâtor  veac ve acur uri, i, aces acestt vi viss av avea ea să de devi vin nă o reali realita tate te.. Vi Visu sull unei unei iu iubi biri ri p put utea ea să se  nasc na scă; o iubir iubire ep pe e car care ee ea a sim simţea că ar pu pute tea, a, chia chiarr în în ccon ondi diţii noi noi,, s-o treze rezeas asccă. Iubi bire rea a car care e est este e gân gându dull de o via viaţă al o oric ricărei rei fe feme mei; i; al al ccele eleii de  odin od inio ioar ară şi a all ce cele leii de azi; azi; păgân gână sau sau ccre reşt ştin ină , sub sub pri price ce so soar are, e, în or oric ice e  lume, lum e, pe pentr ntru u orice orice m muri uritor tor,, oricar oricare e i-ar i-ar fi bucur bucuriile iile şi sufe suferin rinţele în viaţă şi   în orice orice împrejur împrejurări s-ar afla. Oh! Ştiu asta! Ştiu asta! Sunt femeie, şi cunosc inima femeii. Ce însemna sem na llips ipsa a de hra hran nă sau abunde abunden nţa ei? Ce înse însemn mnau au o ospe speţele sau sau ffoa oamea ea,, pe pen ntr tru u ac acea east stă fem femeie născ scut ută în înttr-un palat, cu umbra coroanei celor două Egipturi Egipturi pe frunte? frunte? Ce însem însemnau nau mlaştinile mlaştinile cu stuf stuf sau murm murmurul urul apei repezi rep ezi pent pentru ru e ea, a, al ale e cărei bărci p pute uteau au pl pluti uti p pe e ma marel rele e Nil, de la iizvo zvoare are 

până la vărsar pân rsare? e? Ce în înse semn mnau au pent pentru ru ea bucu bucuri riile ile măru runt nte, e, sau sau abse absen nţa  mic icil ilor or te tem meri, eri, ea, ea, a all cărei rei bra braţ ri ridi dica catt put putea ea să po porn rnea easc scă oşti oşti,, sau sau să ad adu ucă la ţărm rmul ul pa pala late telo lorr sa sale le pe toţi negu neguţăto tori riii lumi lumii! i! La cu cuvâ vânt ntul ul căre reia ia au   

răsărit te temp mple le p plin line e de de fru frum muse useţile ar arte teii v vre remu muril rilor or ve vech chi, i, căro rora ra a v vis isat at şi  i-a plăcut să le dea viaţă! Sub îndrumarea căreia s-a deschis stânca, pentru pent ru a fa face ce loc mor mormânt mântului, ului, aş aşa a cum ea însăşi l-a pl plănu nuit it.. Sig Sigur ur,, si sigu gur, r, o  astfel ast fel de fiinţă a a avut vut numai numai visuri visuri nob nobile. ile. Le sim simtt în inim inima am mea, ea, le văd ccu u  ochii închişi! În tim timp p cce e vo vorb rbea ea,, părea rea insp inspir irat ată; şi pri privir virea ea ei sscr crut uta a acum acum dep depărtările, ca ca şi cum ar fi zărit ceva ceva dinco dincolo lo de lum lume. e. Apoi Apoi ochii-i adânci se umplură de lacrim lacrimile ile ab abia ia stăpâ pânit nite e ale ale un unei ei mari mari em emo oţii. Prin Prin glas glasul ul ei părea rea că  vorbeşte vorb eşte suf sufletul letul adev adevărat al femeii; femeii; iar noi, ccare are o ascultam ascultam,, eram fe ferrmecaţi. — Pot Pot s-o s-o văd îîn n ssin ingu gurrătate tatea a şi în li lini nişt ştea ea mân ândr drie ieii sal sale e fără margi argini ni,,  visându-şi visul despre lucruri atât de deosebite de ceea ce o înconjura... Despre Desp re un un alt pământ, mânt, aco acolo lo departe, departe, departe, departe, su sub b cerul cerul n nop opţilor liniştite, liniştite,  sub su b lum lumin ina a ffru rum moas oasă şi pli plin nă de răco coar are e a st stel elel elor or.. U Un n pământ mânt su sub b ste steau aua a  de la la m miaz iazănoap noapte te,, un unde de suf sufllă vânt vântur urile ile b blân lânde de ccar are e răco core resc sc aer aerul ul înf înfier ierbântat bânt at al deşertului. deşertului. Un pământ al ierburilo ierburilorr verzi, departe, departe, de departe parte,, undeva ... ... Acol Acolo o unde unde nu nu exist există une uneltir ltirii şi n nici ici p preo reoţimea imea vic viclea lean nă car care e gând gândeşte eşte  numai num ai să ajun ajung gă la putere putere ccu u ajut ajutoru orull templel templelor or sale sale tr trist iste, e, şi ale mai ttris ristelor peşteri pentru m mor orţi, cu interm interminabilele inabilele lor ritualuri funebre. Un pământ unde iubirea nu este ceva de rând, ci un dar divin al sufletului! Acolo unde un de avea avea să găse seas asccă, po poate, ate, acel acel su sufl flet et nobi nobil, l, car care e să-l în înţeleagă pe al  său şi cca are să-i poa poattă vorb vorbii cu bu buze ze de de fi fiin inţă mu murit ritoa oare re cca a şi ea ea;; u un n suf sufle lett a  cărui rui gân gândi dire re să se co conto ntope peas asccă cu a ssa, a, înt întrr-o dulce comuniune de la in inim iim nim ,â aş aşa cl,um av am tece ce îîm ssuf ufla rea în ae aeru rull di din ntju jur. r.rb   i  C uim noăsclasinim ţăăm natucum penavea trea u csăăeliu sse îe nsames ămeste i l-am -a m m plare ărt ăaşi şit. t. A cum pot po vo vo rbi despre des pre el, de când când bine binecuv cuvânt ântare area a a pătru truns ns în pro propri pria a mea mea v via iaţă. Po Pott  vorb vo rbii desp despre re el, deoa deoare rece ce îm îmii dă pute putere rea a să înţeleg eleg e emo moţiile iile şşii sufle sufletu tull p plin lin  de doruri doruri al ace acestei stei dulc dulcii şi frumoase frumoase regine, regine, atâ atâtt de deos deosebit ebită de lum lumea ea  sa,, atâ sa atâtt d de e ssus us de deas asup upra ra vr vrem emii ii ssale ale!! A cărei rei fi fiin inţă, s-o spunem, poate porunc por uncii forţelo elorr din Lum Lumea ea de de Jos; Jos; iar iar nume numele le as aspir pira aţiilor iilor sale, sale, d deşi eşi săpat  doar do ar p pe e o nes nestem temat ată lumina luminattă de sstel tele, e, poat poate e po porun runci ci tutu tuturor ror forţelor elor di din n  Pante anteo onul Mar aril ilo or Zei Zei.. Şi Şi su sunt sig igur ură că va fi feri fericcită să se odi dih hne nea ască dup după   împlinirea  împlin irea a acest cestui ui vis! Noii bărb No rba aţii ascu ascult ltam am tăcuţi e em moţio ion nant anta iint nte erp rpre rettare are d da ată de Margaret do dorin rinţei sa sau u sc scop opulu uluii femeii femeii de de demul demult. t. Fiec Fiecare are vor vorb bă şi into intona naţie a sa sa  purtau pur tau în e ele le co convin nvinger gerea ea prop proprie rieii sale sale cred credin inţe. Măreţia g gând ânduri urilor lor ei ei  părea rea să ne îîna nallţe pe pe to toţi cei cei care care as ascu cult ltam am.. No Nobil bilel ele ee eii cuvin cuvinte te,, în înşir şirui uin ndu-s du -se e îînt ntrr-o o ccad aden enţă muzic uzical ală şi vi vibr brân ând d de de o inte intens nsit itat ate e iint nter erio ioar ară, păreau reau  glasull unui glasu unui ins instrum trument ent u uriaş riaş al forţelor elem elementare entare.. Chi Chiar ar şi tonu tonull său era  pent pe ntru ru no noii toţi ce ceva va nou: nou: o asc ascul ulta tam m cca a pe o n nou ouă şi str stran anie ie ffiin iinţă, din dintr tr-o altă lume tot atât atât de str stranie. anie. Chipul Chipul tatălui era plin de de încânt încântare. are. Ac Acum um înţelege geam am d de e ce. ce. Înţele elege geam am ffer erici icire rea a ca care re îîii in intr tras ase e în v via iaţă, la  reîntoarcer reînto arcerea ea în lume lumea a reală din acel prelung prelungit it popas popas în lume lumea a visulu visului. i. Ca  să găsească în fiica sa, a cărei fire îi rămăsese până atunci necunoscută, o  asem as emen enea ea b bog ogăţie de sent sentim imen ente te,, o atâ atâtt de frum frumoa oassă inte interio rioriz rizar are e  spirit spi ritual uală, o ast astfel fel de ima imagin gina aţie de erud erudit, it, o astfe astfell de.. de.... Restul Restul  sent se ntim imen ente telo lorr sal sale e erau erau d de e sper speran anţă... Ceilalţi doi bărbaţi tăceau fără să-şi dea seama. Unul îşi avusese propriile-i pri ile-i visu visuri; ri; cât cât de despr spre e cel celălalt lalt,, visuri visurile le lui urm urmau au să se în înfiri firipe. pe. Ia Iarr eu, eu păream ream căzut zut îîn n tran transsă. C Cin ine e era era acea aceast stă no nou uă, lum lumin ino oasă  fiin fiinţă ca care re se se ttre rezi zise se lla a vi via aţă din ne negu gura ra şi tten eneb ebre rele le sspa paim imelo elorr no noas astr tre? e? Iu Iubire birea a ofer oferă po posi sibi bili littăţi dum dumneze nezeie ieşt ştii inim inimil ilo or ce celo lorr în îndr drăgost gostiiţi. Ari Aripi pile le ssuf ufle letului tul ui pot pot oricân oricând d să creasc crească pe u ume merii rii ffiin iinţei iiubi ubite, te, car care e va lua apo apoii ch chip ip de de 

 înger. Ştiam că în sufletul  înger. sufletul lu luii Margaret Margaret existau existau superbe superbe posib posibilit ilităţi, de ttoate oate  felurile. feluri le. Atunci Atunci când la umbr umbra a sălciilor aplecate aplecate pe râu privise privisem m în adâncul adâncul  ochilorr săi frum ochilo frumoşi, oşi, am am avut avut pe pentru ntru totdeauna totdeauna credinţa în mult multiplele iplele ffru rumu 

seţi şi sple splendor ndorii ale inimii inimii sale; sale; dar azi, spiritu spiritull aces acesta ta avâ avântat ntat şi înţelegător er era, a, cu cu adev adevărat, rat, o reve revela laţie ie.. Mâ Mând ndri ria a mea mea,, ca şi ccea ea a tat tatălui ei, ei, mă  depăşea; b bucuri ucuria a şi încânta încântarea rea m mea ea erau erau suprem supreme. e. Când Câ nd reve reveni nirrăm cu cu tto oţii p pe e pământ mânt,, fi fiec ecar are e în în fel felul ul său, do domn mnul ul T Tre relawny, lawn y, ţinând strân strânss mâna mâna fiicei sale, îşi contin continu uă prele prelegerea gerea:: — Şi acum să vorbim despre despre mo momentu mentull ales de reg regina ina Ter Tera a pentr pentru u învier vierea ea ssa. a. Azi Azi,, no noii su sunt ntem em în măsur sură să face facem m cel cele em mai ai p pre reci cise se ccalc alcule ule astr tron onom omic ice, e, leg legat ate ed de e poz poziiţia exa exact ctă a sste tele lelo lor. r. Dup După cum cum şti ştiţi, sste telel lele e îîşi şi  schi sc him mbă po pozi ziţia lo lorr rel relat ativ ivă pe cer; cer; dar, ar, d deş eşii dis disttanţele re real ale e ssttrăbătute tute  sunt dinco dincolo lo de înţelegerea elegerea noast noastrră, efe efectele, ctele, aşa ccum um le vedem noi, ssunt unt  neînsemn neîns emnate. ate. Cu toate toate ace acestea stea ele pot pot fi măsurat surate, e, nu în ani, desigur, desigur, ccii în  secole. Acesta a fost şi procedeul prin care Sir John Herschel a reuşit s ă  st stab abile ileasc ască da data ta ridic ridicării Mari Mariii Pir Piram amid ide e — o dat dată fix fixat ată cu ajut ajutor orul ul timp timpul ului ui  nece ne cesa sarr ca să sc schim himbe be o stea stea d din in emi emisf sfer era a no nord rdic ică a co cons nste tela laţiei iei  Drago Dra gonul nului ui cu Steau Steaua a Pol Polar ară; lucru lucru verific verificat at du dup pă ace aceea ea de d desc escop operir eririi  ulte ulterio rioar are. e. Ded Deduc ucem em de aic aicii că nu put putem em să ne înd îndoi oim m în nici nici u un n fel fel că, ce cell  puţin cu o mie mie de ani înainte înaintea a reginei Tera, la vechii egipteni astro astronomia nomia  era o şşti tiin inţă exa xacctă. P Pri rin n urm urmar are e, a aşt ştri riii ccar are e urm urme ează să fo form rme eze o  const co nstela elaţie îşi îşi sc schim himbă, în d decu ecursu rsull timpul timpului, ui, p poz oziiţiile lor lor rrela elativ tive; e; şi un  exemplu exem plu remarc remarcabil abil este este C Carul arul Mare. Mare. Sch Schimb imbările în poziţia stelelor, stelelor, chiar   în decurs decurs de de patruzec patruzecii de ve veacur acuri, i, sunt atât de de mici, mici, încât cu gre greu u pot fi observate obse rvate de un ochi nean neantren trenat at pentru pentru observa observaţii de detal detaliu; iu; însă ele po pott  fi măsurate surate şi şi ver verific ificate ate.. A obs observ ervat at ca carev reva a din d dum umnea neavoa voastr stră cât d de e  exact corespu corespund nd Rubin cu pozi ia stelelor Sau cum  ac aces este tea a co conc ncor ord dăstelele cu părde ţilepe tra trans nsluc lucid ide e al ale e Sipe Sţipetu tulu luii Magi MaCarului? gic? c?  Toţi dădurăm afirmat afirmativ iv din ccap. ap. E Ell continu continuă: — Aşa este. Ele corespund cu exactitate şi totuşi, atunci când regina  Tera a fost fost aşezat aşezată în mormâ mormânt, nt, nic nicii steluţele de pe Rub Rubin, in, nici nici părţile  translucide ale Sipetului nu corespundeau cu poziţia aştrilor din constelaţie, aşa cum erau atunci. atunci. Ne uitar uitarăm unul unul la altu altull când când el sse eo opri pri:: încep începeam eam să înţeleg elegem em luc lucrur rurii  necl ne clar are e pân până atun atunci ci.. C Cu uv voc oce e ssig igur ură, el el con conti tinu nuă: — Nu Nu v ved ede eţi ccar are e est este e sen sensu sull aic aici? i? Nu vede vedeţi oar oare e ssub ub altă lumi lumin nă inte ten nţiile iile re regin ginei? ei? Ea, Ea, ca care re se se lăsase sase ccon ondu dussă de p pre rezic zicer eri, i, m mag agie ie şi  supers sup ersti tiţii, a a ales les,, în mod mod fire firesc, sc, pen pentru tru rev reven enire irea a sa la vi via aţă, o v vrem reme e ca care re  pare să-i fi fost fost in indic dicat ată de Mari Mariii Zei înşişi înşişi,, car care e şi-au trimis mesajul lor prin intermediul unui fulger nimicitor, venit din alte lumi. Când o asemenea vr vrem eme ee est ste e fixa fixattă de către tre înţel elep epci ciun unea ea di divi vin nă, n nu u treb trebui uie e să ad adm mitem item că  doar o culme culme a inteligenţei omeneşti se poate folosi de ea? Aşa se face —  aicii glasu aic glasull său d deve eveni ni mai profun profund d şi tremur tremură sub inte intensi nsitat tatea ea em emo oţiei —  că az azii n ne ee est ste e no nouă şi vremurilor vremurilor noastre noastre dat p prilejul rilejul minuna minunatt de a p putea utea  arunca arunc a o privire în lumea lumea trecutu trecutului, lui, aşa cum cum nimănui în ziu ziua a de azi nu i-a fo fost st da datt ss-o -o facă; şşii n-o să-i fie fie dat dat n nic icio ioda dattă. D De e lla a îînc ncep eput ut şi pâ pân nă la  sfârşit, scrierile ascunse şi simbolurile din minunatul mormânt al acestei exce ex cep pţiona ionale le ffem emei ei ssun untt plin pline e de lum lumin inii călă uz uzito itoar are; e; şşii cheia cheia  nenu ne num măra rate telo lorr ttai aine ne stă ai aici ci îîn n ace aceas astă atât de splen lendidă nestemată, pe  care ea o ţinea în m mâna âna sa, deasupra inimii fără viaţă, sperând şi ccrrezând  că aceas asttă in inim imă va palpit lpita a din nou într-o tr-o lum lume ma maii b bun ună şi mai no nobi billă!  Ne-au Neau m mai ai răma mass acum acum d de e luat luat în con consi side dera raţie d doa oarr câ câte teva va mi mici ci a am mănunt nunte. e.  Marg Ma rgar aret et ne-a ne-a dezv dezvălui luitt nat natur ura a int intim imă a sim simţămi mint ntelo elorr ccele eleila ilalte lte regin regine. e. El  o privi cu dragoste dragoste şi-i strânse strânse mâ mâna, na, în timp ce spu spuse se aceas aceasta, ta, şi cont continu inuă:   în ceea ceea ce mă priveşte, priveşte, eu sper sincer sincer ca e ea a să fi avut drep dreptate; tate; pentru pentru că,   în cazul cazul ace acesta, sta, v va a fi, ssunt unt sigur, sigur, pentr pentru u noi to toţi o mare mare buc bucurie urie să fim de 

faţă la re real aliz izar area ea uno unor a ata tare re sp sper eran anţe. Dar Dar nu nu ttre rebu buie ie să ne grăbi bim m, sau sau să  ne încredem prea mult în nivelul actual al cunoştinţelor noastre. Glasul Glasul pe  care ca re no noii îl as ascu cult ltăm ate aten nţi vine vine din dintr-un timp ciudat de diferit de al nostru;  

când viaţa omulu când omuluii preţuia prea prea p pu uţin, şi ccând ând mora moralita litatea tea v vrem remuri urilor lor se se  sinchisea sinch isea la fel de p pu uţin de metodel dele e folosite folosite p pent entru ru înlătur turare area a uno unorr  pied piedic icii din din ca cale lea a real realiz izări riii u une neii d do ori rin nţi. Va tre trebu buii să ne păst strrăm priv privir irea ea  aţinti intittă as asup upra ra la latu turi riii ştii ştiin nţif ific ice e a pro proble blemei şi să aşt aşteptăm desfăşu şurrarea rea ei  pe plan plan psih psihic. ic. Şi acum acum,, să vor vorbim bim despr pre e ace aceas asttă cu cuti tie ed de e pia piatr tră pe care care  noi o num numim im Si Sipet petul ul Ma Magic gic.. Du Dup pă cum v-am mai mai spus, spus, e eu u su sunt nt co convin nvinss că el  se deschide numai supunându-l unor legi ale luminii, sau cu folosirea unor fo forrţe ale ale ei, ei, nec necun unos oscu cute te nou nouă pân până în prez prezen ent. t. Ex Exis isttă aic aicii mul multt loc loc pe pent ntru ru  ip ipot otez eze e şi expe experie rien nţe; deoa deoare rece ce nici nici pân până azi azi o oam amen enii ii d de e şşti tiin inţă nu au  diferen dife renţiat cu pre preciz cizie ie ccâte âte feluri, feluri, câte câte trept trepte e de lum lumin ină exi exist stă şi cce e puter putere e  au. Fără să stăm să analizăm diversele fo forme d de e radiaţii, putem admite  to totu tuşi şi exi exist sten enţa un unor or form forme e de lu lumi min nă având calit lităţi şi intensităţi dife iferit rite;  şi câmpul câmpul ace acesta sta de investiga investigaţii ştiinţifice este este apr aproape oape virgin virgin.. Ştim pân până  azii atâ az atâtt d de ep pu uţin desp despre re for forţ el ele en nat atur urii, ii, că nu tr treb ebuie uie să ne oprim oprim  imag im agin ina aţia să zb zbo oare are îîn n căutar utare ea u uno norr p po osi sib bilit ilităţi în viit viito or. Num Numai în câţiva iva  ani am făcut atâtea atâtea descoperiri, descoperiri, care, acum doar două secole, i-ar fi arunc aru ncat at pe pe au autor toriiii lor lor în flăcările rugulu rugului. i. Lich Lichefie efierea rea oxi oxige genului; descoperirea radiului, a heliul ui, a poloniului, a argonului; razele Roentgen, razele razele catodice, rad radia iaţiile lui Becquerel. Şi, când vom vom dove dovedi di că  exist exi stă felu feluri ri dif diferi erite te de lum lumin ină, cu în însuş suşiri iri difer diferite, ite, a atun tunci ci vom vom put putea ea afla afla că  arde rderea rea po posed sedă şi ea pute puteri ri prop ropri riii d de ed dif ifer ere enţiere iere;; că un unel ele e ffllăcări au   însuşiri  însuş iri pe ccare are alt altele ele nu le au. Se poate poate ca ca una din condi condiţiile esen esenţiale ale  substa sub stan nţei să fie contin continuita uitatea tea,, cchiar hiar când când i se distrug distruge e baza baza.. A Asea searră m-am gâ gând ndit it la ac aces t lluc ucru ru altele şi mi-a mi-am m spus sp ,d dac acaăar ex exis isttă aan anum umit ite p pro ropr prie iet tăţăţ i ale aile unor uleiur uleiuri, i,est pe care nu le us au,ctot tăot aşa aş putea pute exist exista ae unele une le calit     simi simila lare re ssau au ccor ores espu punz nzătoar toare, e, ssau au for forţe, în în comp compuş uşii ii lor. lor. C Cre red d că aţi obse obserrvatt cât va câteo eodat dată cum cum lu lumi mina na dat dată de uleiu uleiull de de rap rapiiţă nu este este chia chiarr a ace ceea eaşi şi ccu u  cea de paraf arafin ină, sau sau că flac flacăra gaz azul ului ui de ilu iluminat inat di dife ferră de cea da dattă de  grăsim simea de ba bale len nă. A Ast sta a sse eo obs bse ervă şi la faru faruri rile le mari marine ne.. Ş Şii d deo eoda dattă mi-a venit ve nit în m mint inte e idee ideea a că s-ar pute putea a să exis existe te a anu numi mite te îîns nsuş uşir irii în u ule leiu iull găsit   în vasele vasele di din n mo mormânt rmântul ul reginei reginei Te Tera, ra, ccând ând acesta acesta a fost deschis. deschis. Ele nu erau folosite folosite ca ca să conserve conserve organele organele interne interne,, aşa cum se se obişn obişnuia, uia, ci trebuie să fi fost puse acolo cu un alt scop. scop. Mi Mi-am am amint intit it că în rela relatar tarea ea llui, ui,  Van Va n Huyn Huyn făcus cuse e niş nişte te co come menta ntarii rii asupr asupra a modul modului ui cum cum fusese fuseserră sigilat sigilate e  vasele. vase le. Sigiliile fusese fuseserră aplica aplicate te uşor, deşi deşi eficient; eficient; put puteau eau fi lesne lesne  desc de schi hise se fără efor efort. t. V Vas asele ele er erau au şşii el ele e puse puse înt întrr-un sarcofag care, deşi foarte foart e solid şi ermetic ermetic înc închis, his, putea putea fi desfăcut uşor. uşor. Prin urmare, urmare, m-am apuc ap ucat at înda îndattă să exam examin inez ez recip recipie ient ntele ele.. Puţin, fo foart arte e pu puţin din to tott ul ulei eiul ul  mai rămăsese sese în înccă, dar dar de deve veni nise se gro gros îîn n ccel ele ed do ouă ve veac acu uri şi jum jumătate tate cât  vasele stătuseră deschise. Însă nu se se rân râncezis cezise; e; şi, cercetând cercetându u-l, am desco des coper perit it că era ulei ulei de cedru, dru, care care ma maii împr împrăşt ştia ia înc încă ce ceva va din din ar arom oma a sa  iniţială. A Assta m mii-a dat dat idee ideea a că el treb trebuia uia fol folosi ositt la lămp mpi. i. O Oric ricine ine a fo fost st  acela care care a pus u uleiul leiul în vas vase e şi a aşezat vasele vasele în sarco sarcofag, fag, a ştiut că ar  putea avea loc o îngroşare a lui în decursul timpului, chiar în vase de alabastru, alaba stru, şi a av avut ut precis precis în vedere vedere acest acest lucru; căci fiecare v vas as ar fi put putut ut  umple um ple de circa circa şşas ase e ori ori lămpile mpile.. Cu acea acea par parte te din din u ule leiu iull răma mass am făcu cutt  deci câteva câteva experien experienţe care ar putea tea să dea ceva ceva rezul rezultat tate e inte interes resant ante. e.  Ştii, doctore, doctore, că uleiul de ccedru, edru, care care era fo foarte arte m mult ult folos folosit it în cerem ceremonialu onialull  de pr preg egătire tire a m mor orţilor ilor în vech vechiul iul Egipt, are are o oareca oarecare re put putere ere de rrefrac efracţie  pe care nu nu o găsim la alte u uleiuri? leiuri? Spre Spre exemplu, exemplu, n noi oi îl folosim la lentile lentilele le  de micr microsc oscop, op, pen pentru tru a mări cla clari ritatea imaginii. imaginii. No Noaptea aptea trec trecut ută am turn turnat at  puţin înt într-un -una a di din n lămpi, mpi, pe car care e am aşezat aşezat-o lân lângă o p par arte te tra rans nslu luci cid dă a  Sipetului Magic. Rezultatul a fost extraordinar; extraordinar; inca incandescen ndescenţa luminii în 

interior interi or a fost fost m mai ai plin plină şi mai mai inten intensă decât mi-aş fi putut închipui, acolo unde un de o lum lumin ină el elec ectr tric ică, p plas lasat ată în acel acelaşi aşi lo loc, c, ar fi a avu vutt p pre rea ap pu uţin efe efect ct —  sau chiar chiar de deloc. loc. Aş m mai ai fi încercat încercat şi cu altele din din cele şşapte apte lămpi, dac dacă   

rezerva mea de ulei nu se termina. Dar sunt pe cale de a rezolva prob pr oble lema ma,, căci aşte aştept pt să prim primes escc în ccur urân ând d o can cantit titat ate e su sufic ficien ienttă de u ulei lei de de  cedru. cedr u. Orice s-ar s-ar întâmpla, întâmpla, indife indiferent rent din ce cauz cauză, experimentul experimentul no nostru stru nu  va trebui trebui în nici un caz caz să fie împiedicat împiedicat din din acest m motiv. otiv. Vo Vom m vede vedea! a! Vom  vedea! Doctorul Docto rul Winches Winchester ter urmărea, evident, evident, rra aţionam ionamentu entull logic al cceluilalt, eluilalt,  căci comentă: — Sper din toat toată inima ca, ca, atunci atunci când lumina lumina va contribu contribuii la desch deschiiderea dere a cutie cutiei, i, meca mecanismu nismull ei să nu fie avariat avariat sau d distru istrus. s. Îndoiala Îndoia la lui ne-a pus pus pe câţiva dintre dintre noi pe gâ gândur nduri. i. XVI Grota Pe sear seară, d dom omnu null Tre Trela law wny ne adun adună iar iar p pe e tto oţi în bi biro rou. u. Câ Când nd văzu că  suntem sun tem aten atenţi, înc începu epu să-şi -şi e exp xpun ună teo teori ria: a: — Am ajuns ajuns la ccon onclu cluzia zia că, pe pent ntru ru a duce duce la la ccap apăt în bu bune ne con condi diţii  mare ma rele le n nos ostr tru u expe experi rime ment nt,, tr treb ebuie uie să reali realizzăm o izo izolar lare e com comple plettă şi  absolu abs oluttă. O izo izolare lare nu n num umai ai pe pentr ntru u o zi sau sau dou două, ci pe pentr ntru u atât atât cât cât va ffii  nevo ne voie. ie. Ai Aici, ci, aş aşa a ccev eva aa arr fi fi ccu u nep neput utin inţă; obl obliga igaţiile iile şşii o obiş bişnu nuin inţa vie vieţii   într-un  într-u n mare mare oraş, oraş, cu riscurile riscurile fire fireşti şti de a fi expuşi expuşi unor unor întreru întreruperi, peri, ne-ar ne-ar deranja. Numai telegramele, scrisorile recomandate, sau mesagerii specia spe ciali, şi ar ard fiezastr ssufic uficient ient; dar. În ma marea arm rmat at a întâ ce lor care care ar ardin do dori riu să afle cev ceva a arli,fface ace deza strul ul sigur si;gur. afar afrea arăa de asta, asăta, îcelor ntâmp mpl lările ultim ltima a    săptămână au atras tras aten atenţia po poli liţie ieii asu asup pra ac ace est stei ei ca case se.. Chiar iar dac dacă n-au fost date instruc instrucţiuni speci speciale ale din partea Scotland Scotland Yard Yard-ului sau ale comis co misari ariatu atului lui de poli poliţie, pute puteţi fi sigu guri ri că serg sergen entu tull de st stra rad dă, în ro rond ndul ul  său, va ţine clădi dire rea a su sub b ob obse serv rva aţie ie.. Apoi Apoi,, toţi se serv rvito itori riii ca care re şi-au părăsit  sluj slujba ba nn-or or să în întâ târz rzie ie să vorb vorbea easc scă. Tre Trebu buie ie s-o fac facă deoare deoarece, ce, în inte interes resul ul  pro ropr prie ieii lo lor rre eputa utaţii ii,, sun suntt obl oblig iga aţi să găseas seasccă o m mo otiva tivaţie pe pent ntrru  părăsirea unei sslu lujjbe care, de de ce ce să n-o spun, spun, avea avea o o oarec arecare are pozi poziţie  printre print re ve vecini. cini. Servito Servitorii rii vecin vecinilor ilor vor vor începe începe să vorbe beasc ască şi, p pro roba babi bil, l, înşiş înşişii  vecinii. vecin ii. Şi atunci, atunci, inteligent inteligenta a şi activa activa presă, cu zel zelul ul ei obiş obişnuit nuit în a  in info form rma a pu publ blic icul ul şi în în dori dorin nţa ei de de a mări circ circula ulaţia iinfo nform rma aţiilor iilor,, ar llua ua îîn n  primire primi re toată întâmplare întâmplarea. a. Când ai un reporte reporterr pe urmele tale, tale, şanse şansele le de  intimi int imitat tate e se reduc reduc la ni nimic mic.. Chiar Chiar dacă ne-am încuia toţi aici, n nici ici aşa n-am fi scutiţi de întrerupere întrerupere şi poa poate te chiar şi de un amestec amestec nedorit. nedorit. Şi una şi  al alta ta ne-a ne-arr sstr tric ica ap pla lanu nuri rile le,, a aşa şa că treb trebui uie e să ne luăm măsu suri ri efec efecti tive ve de  părăsire sire a lo locu culu luii şi de de căra ratt ccu u no noii toat toate e lu lucr crur uril ile. e. Eu sunt sunt pr preg egătit tit pe pent ntru ru  aşa aş a cev ceva. a. D De em mul ulttă vr vrem eme e am prev prevăzut zut o ast astfe fell de eventualitate şi m-am organizat în vederea ei. Desigur, n-am ştiut nimic despre ce s-a întâmplat; dar am ştiut cev ceva a despr despre e ce avea ssau au putea putea să se întâm întâmple. ple. De m mai ai bine  de doi doi ani, ani, casa casa mea mea din din Co Cornw rnwall all a fo fost st pus pusă la punct punct cca a să prim primeas easccă  to toat ate e cur curio iozit zităţile care care se adăpo post stes escc aici aici.. C Cân ând d Cor Corbeck a plecat în căutar utare ea lămpil ilo or, am pre reg gătit tit vec veche hea a lo loccuin uinţă di din n Kylli yllio on; est ste e pr pre evăzută  pest pe ste e tot tot cu lum lumin ină elect electric rică, şi ttoa oate te iins nsta tala laţiile iile pe pent ntru ru pro producerea curen cu rentul tului ui sunt sunt ga gata. ta. Poat Poate e ar fi bi bine ne să vă spu spun, n, întru întrucât cât nime nimeni ni din dintre tre  dumneavoastră, şşii nic nicii măcar Ma Margaret, n nu u şt ştiiţi, că aceast astă casă este  comp co mplet let înc închis hisă acc accesu esului lui pu public blic,, ba chi chiar ar privi privirilo rilor. r. Ea se se găseşte seşte situat situată  pe un mic promontoriu stâncos, în spatele unui deal abrupt, şi nu poate fi văzut zută de decâ câtt de pe mare mare.. Mai Mai de mult, mult, ea a fo fost st îîm mpr prejm ejmuit uită cu u un n zid zid în înalt alt  de pi piat atrră, căci ccllădir ire ea din dinai ain ntea tea e eii ffu usese sese rid ridic icat ată de un st strămoş al al m me eu îîn n 

zilele când zilele când or orice ice ccas asă mare, mare, situa situattă depart departe e de un cent centru ru lo locui cuit, t, trebui trebuia a să  fie dotat dotată cu mijlo mijloace ace prop proprii rii de a ap părare. rare. Aici, Aici, deci, deci, e este ste un un loc fo foart arte e pot potri rivit pen pentru tru noi noi,, care care ar put putea ea fi preg pregătit în sco scopul pul dorit. dorit. Am să vă ex explic plic to totul tul   

când o să ajunge când ajungem m ac acolo olo.. Ace Acest st lu lucru cru se se va întâ întâmp mpla la cu curân rând, d, căci suntem suntem  deja dej a în curs curs de muta mutare. re. Am Am tr trimis imis vorb vorbă domnul domnului ui Marvin Marvin cca a toa toate te pr preg egătirile pentru pentru transport transportul ul no nostru stru să fie gata. gata. El va va obţine un tren spec special, ial, de  noapte, pentru evitarea curioşilor. Vom dispune, de asemenea, şi de un număr d de e căruţe şşii ccam amio ioan ane e cu cu ccai ai,, cu cu des destu tuii oam oamen enii şşii u une nelte lte,, p pen entr tru u căratul lăzilo zilorr la gara gara Padd Padding ingto ton. n. O să fim pleca plecaţi de aic aicii mai mai în înaint ainte e ca do domni mniii  Arguş Ar guşii de la ziare ziare să prind prindă de veste veste.. Azi vo vom m începe începe îm împac pachet hetatu atul; l; şi cr cred ed  că pâ pân nă mâi âine ne noap noapte te vom vom fi fi gat gata. a. Toat Toate e lăzile zile pe ca care re le-am folosit când am adus lucrurile lucrurile din Egipt Egipt sunt depozitate depozitate în depe dependin ndinţe, şi-mi pare bine că, dacă ele a au u fost fost sufic suficien iente te pent pentru ru u un n drum drum prin prin deş deşert ert,, de-a lungul Nilului până la Alexandria Alexandria şi de acolo acolo la Lon Londra, dra, vor vor fi în mod sig sigur ur bune bune şi  pentru pen tru dru drumu mull de aici aici pân până la Kyllio Kyllion. n. Noi Noi patru patru,, bărbaţii, cu cu M Marg argare arett ccare are  să ne aju ajute te cân când d va fi ne nevo voie ie,, vom vom pu pute tea a îm împa pach chet eta a fără risc riscur urii lucru lucruri rile; le;  iar persona personalul lul de la tran transpor sporturi turi le va urca urca în camioane camioane.. Tot azi ple pleac acă la  Kyllion Kyllio n şi servitorii; servitorii; iar doamna doamna Grant Grant se va ocupa ocupa de pregătirile nec necesare esare..  Ea va duce cu sin sine e un stoc de pro provizii, vizii, atât atât cât cât să nu a atrage tragem m aten atenţia loc local alnicilor nic ilor prin prin cum cump părătu turile rile n noa oastr stre e ziln zilnice ice;; şi ne va apro aproviz vizion iona a cu alime alimente nte  de la Lond Londra. ra. Mulţumit umită felului felului înţelept elept şşii ge gener neros os în în ca care re M Marg argare arett i-a tratat tat p pe e sser ervi vito tori riii ccar are e s-a s-au u hot hotărâ râtt să rămân mână, ave avem m în în a ace cest st mo mom ment ent u un n  person per sonal al p pe e ccare are put putem em conta. conta. Au fost fost în preala prealabil bil iinst nstrui ruiţi să păstr streze eze secretul, cre tul, aşa că, din din inte interio rior, r, nu nu treb trebuie uie să ne tem temem em de ind indisc iscre reţii. Într Într-adevăr, când când serv servito itorii rii se se vor vor în înto toar arce ce la la Lo Lond ndra ra,, du dup pă ce vor vor pre preg găti ttot otul ul la  Kyl ylli lion on,, nn-or or să ma maii ex exis iste te mult multe e ssub ubie iect cte e de de tr trăncăneal neală; în or oric ice e ccaz az,, n nu u  ănu ă ai pr prea ea mult m,ulte nunt e.al Şi Şte i deoa deexp rece ce rebu buie ie încep înctâr epem em, când pr prim imele ele amba am bal lă ri imedi me diat at, o esăam am amân ânnte. ăm alte eoare xplic lica aţiittre pe pent ntru rusmai m târziu ziu, câ nd v vom om avea av ea timp. Prin urma urmare, re, n ne-am e-am pus pe tr treab eabă. Înd Îndruma rumaţi de d domn omnul ul Trelaw Trelawny ny şi  ajuta aju taţi de serv servito itori, ri, am am scos scos d din in depen dependin dinţe lăzile. zile. Unele Unele d dint intre re ele ele e erau rau  foarte foart e solide, solide, întărite cu multe multe dubluri dubluri de lem lemn, n, benzi de de fier şi stin stinghii ghii prevăzute zute cu şu şuru rubu buri ri şi şi piu piuli liţe. Le Le-am aranja aranjatt prin prin casă, fiec fiecare are în aprop apropierea ierea  obiectului pe care trebuia să-l conţină. După ce aceste pregătiri s-au încheia iatt şi şi d dup upă ce am adus adus în fieca fiecare re ca came merră şi ho holl can canti tittăţi m mar arii d de ep pai aie, e, deşe deşeuri de bumbac şi hârtie, am dat drumul la servitori. Apoi ne-am apucat de  împachetat  împac hetat.. Nici unul unul din noi, noi, neobişnui neobişnuiţi cu ambalat ambalatul, ul, n-aveam nici cea mai mică  idee id ee de cât câtă mu munc ncă treb trebui uia a dep depus usă pe pent ntru ru ce ceea ea ce ne-am propus. În ceea ce mă pr prive iveşt şte, e, e eu u av avus uses esem em o id idee ee v vag agă desp despre re mar marele ele nu num măr de obiec obiecte te  egiptene egipt ene din casa casa domnului domnului Tr Trelaw elawny; ny; dar, pân până în clipa câ când nd am aju ajuns ns să  mă ocup ocup de de e ele le în ordi ordine ne,, n-am -am p put utut ut bănui nui nic nicii im impo port rtan anţa, nici nici mărim rimea  unora uno ra di din n ele şi n nici ici nu num mărul lor lor imens. imens. Am Am luc lucrat rat p pân ână no noapt aptea ea tâ târziu rziu.. Câteodat teo dată am făcut apel apel la tot tot efort efortul ul p pe e care care tre trebui buia a să-l depunem împreună  doar pentru pentru un singur singur obie obiect; ct; apoi luc lucram ram iar sep separat, arat, însă mere mereu u sub supraveghere prave gherea a directă a domnu domnului lui Trelaw Trelawny. ny. El personal, personal, ajuta ajutatt de Margare Margaret, t,  ţinea o evidenţă exactă a fiecărei pi piese. Abi bia a după ce n ne e-am -am aşeza aşezat, t, zdro zdrobi biţi d de e obo obose seal ală, la la o ci cin nă înd îndel elun ung g amân ânat ată, a am m în înce cepu putt să ne dăm seama ama că o mare are par parte te din tre reab abă fus fusese ese  făcută. Ş Şii to totuşi în încchis ise esem pu puţin ine e lăzi zi;; ne ne ma mai rămânea în încă destul de de llu ucru. Term Terminase inasem m de amba ambalat lat câteva câteva lăzi, fiecare fiecare conţinând un singu singurr  sarcofag sarc ofag mare. mare. Lăzile cu obiecte obiecte ma maii numeroase numeroase n nu u puteau puteau fi închise închise până  ce acestea nu erau clasificate şi împachetate. În no noap apte tea a ac acee eea aa am m dor dormi mitt n neî eînt ntor orss şi fără vise vise;; şi, şi, d de ed dim imin inea eaţă, am  const nstat atat at că şi ceil ceilal alţi do dorm rmis iser eră la fel. fel. Pân Pâ nă la ora ora m mes esei ei,, îîn n sea seara ra ur urm mătoar toare, e, trea treaba ba era era făcu cuttă şi to totu tull gat gata a 

pent pe ntru ru ha ham malii alii care care tr treb ebui uiau au să sose soseas asccă la m miez iezul ul nop nopţii. Cu puţin înain înainte te de de o ora ra fixa fixattă am auz auzit it huru huruitu itull roţilor şi im imedi ediat at a am m  fo fost st a asa salt lta aţi de o arma armattă de munc muncito itori ri ccar are, e, d doa oarr pr prin in for forţa nu num măru rului lui lor, lor,   

păreau să mute fără efort, într-o nes nesfâ fârş rşit ită pr proc oces esiun iune, e, toa toate te lăzile zile şşii pachetele. chete le. Le-a fost fost de ajuns ajuns ceva mai mai mult de o or oră şi, când ccamio amioanele anele şi  căruţele ele au p por ornit nit la dru drum, m, era eram m şi n noi oi gat gata a să le u urm rmăm la P Pad addi ding ngto ton. n.  Bine Bineîn înţeles eles că Si Silvi lvio o ne ne îns înso oţea, ea, cca a făcând când part parte e din din gr grup up.. Înain Înainte te de a  pleca am am ma maii arunc aruncat at o privire privire prin prin casa care ar arăta într-ade -adev văr dezo dezola lant nt..  Cum serv servit itor orii ii ple pleca case serră toţi sp spre re C Cor ornw nwal all, l, n nu u se făcu cuse se nic nicii măca carr o   încercare  încer care de de curăţenie; fiecare încăpere şi culoar culoar unde unde luc lucrase rasem m şi toate toate  scări rile le erau erau pline de hârtii ii,, câl câlţi şi şi ur urme de înc încălţămint inte murdară. Ultimul Ultim ul lucru pe ccare are dom domnul nul Trela Trelawny wny l-a făcut, îna înainte inte de a ie ieşi, şi, a  fostt să ia Rubi fos Rubinul nul cu Şapte Şapte Stele. Stele. Pe când când îl pun punea ea în sigu siguran ranţă în p port ortmo moneu, M Ma argaret, ca care păruse d de eodată moartă de ob oboseală şi stătea lâ lângă tatăl ei palidă şi ţeapănă, deodată se lumină la faţă, parcă inspirată de  această pia iattră. Z Zâm âmb bi ccâ ând i se ad adresă aprobator tta atălui lui său: — Ai drept dreptate ate,, tată. În noapt noaptea ea a asta sta n-o să ma maii av avem em nec necazu azuri. ri. Ea n-o să-ţi mai strice, strice, sub nici un mot motiv, iv, socotelile. socotelile. Ţi-o jur pe sufletul meu. — Ea — sau ceva — ne-a stricat multe, acolo în deşert, când ne înapoia iam m de de la mo morm rmân ântt în Vale Valea a Vr Vrăjit jitor orul ului, ui, obse observ rvă Corb Corbec eck, k, de de alătu turi ri.. Margar Mar garet et îi răspunse spunse ca fulge fulgerul rul:: — Aa, dar atunci ea se afla în mormântul din care mii de ani corpul ei nu fus fusese ese mutat mutat.. Ea Ea treb trebuie uie să ştie acu acum m că luc lucrur rurile ile s-au schimbat. — Şi Şi ccum um poat poate e să ştie ştie?? în întreb trebă tăio ioss C Co orb rbec eck. k. — Dac Dacă pose posed dă acel acel cor corp p as astr tral, al, desp despre re ca care re ne-a vorbit tata, atunci sig igu ur că trebuie să ştie ştie.. Cu Cum să nu p po oată? Cu Cu p prrezenţa e eii in invizib ibil ilă şi cu o  ide ntelume li lig g enaţăno taăr!e să rătăceasc ască peste tot, până la stele, le, chiar iar şi dincolo  lu mea noînastr asstr  Tăcu, iar iar tatăl său spu spuse se so solemn: lemn: — Aceast Aceasta a este este şi ip ipote oteza za pe care care ne baz bazăm. T Treb rebuie uie să ave avem m curaju curajull  convin nvinge geri rilo lorr no noastre stre şi să acţio ion năm co confo nform lo lorr — până la capăt! Margaret Marga ret îi pri prinse nse mâna mâna şi şi i-o ţinu strâns strâns,, cu un a aer er vis visător, în timp timp ce  noi ne ne str strecu ecuram ram unul unul câte câte unul unul din din casă. Îi ma maii str strâng ângea ea în înccă mâ mâna na când când  el încuia încuia uşa uşa de la hol, hol, iar noi ne îndreptam îndreptam toţi spre poartă, la ieşire, ieşire, d de e  unde un de am luat luat o tr trăsu surră sp spre re Pa Padd ddin ingt gton on.. C Cân ând d ttoa oate te lluc ucru ruri rile le ffur ură înc încărc rca ate la gar gară, tto oţi mun munci cito tori riii p ple leca carră la tren tren;; îîn n ace acest sta a fus fuses eser eră înc încărc rcat ate e şi şi câ câteva tev a cches hesoan oane e ffolo olosite site la cărat ratul ul lăzilor zilor care care conţineau ineau m mari arile le sarc sarcofa ofage. ge.  Căruţe obişn obişnuit uite e şi mul mulţi cai cai treb trebuia uiau u să ne aşt aştep epte te lla aW Wes este tert rton on,, sta staţia  noastr noas tră pent pentru ru Kyllio Kyllion. n. Domnul Domnul Trelaw Trelawny ny rezervase rezervase un vag vagon on de dor dormit mit  pentru pen tru ttot ot grupu grupul; l; cu cum m ple pleccă trenul trenul,, am intra intratt toţi în cuşe cuşete. te. În noa noapte ptea a ac aceea eea am dormit dormit dus dus.. Tr Trăiam o ssen enza zaţie d de ea abso bsolut lută şi ssu uprem pr emă sig sigur uran anţă. Vor Vorbe bele le llui ui Mar Marga gare ret: t: ""În În no noap apte tea aa ast sta a n-o să mai a av vem  necazuri ri!!" păreau să mi-o adu aducă o da dată cu ele ele.. N Nu u mă înd îndoiam iam d de e as asta; ta; şşii  nic icii ce ceilal ilalţi, cre red d. Abi Abia ad dup upă ace aceea am în înccep eput ut să mă gând ândes escc ce ce o făcea cea  să fie fie at atât ât de si sigu gurră. Tre Trenu null era era un tre tren d de em mic ică vite vitezză, ccu u mul multe te şi  prelun pre lungite gite opr opriri iri.. Dar Dar cum do domnu mnull Tr Trela elawn wny y nu nu ţine inea a să ajun ajung gă la  West ste ert rto on p pe e llum umin ină, nu nu er era n ne evoie voie să ne grăbim; im; iar iar pe pent ntru ru cărăto tori ri  fu fuse sese se o org rgan aniza izattă se serv rviirea mesei la anumite halte pe parcurs. Noi aveam preg pr egătit tite e coşu coşuril rile e cu pro provizii în propriul nostru vagon.  Toată după-amiaza am discutat despre Marele nostru Experiment, lucru care părea să devină adevărata e essenţă a preocupărilor no noastre. Pe măsură ce tr trece ecea a timpul, timpul, dom domnul nul Trela Trelawn wny y părea tot tot ma maii cup cuprins rins de de entuzi entuziasm; speran speranţa pentru el devenise certitudine. certitudine. Doctorul Winchester, la fel;  deşii une deş uneori ori ma maii emitea emitea cât câte e o cons conside idera raţie ştiin ştiinţifică ce p prov rovoca oca un im impas pas   în şirul şirul de ar argume gumente nte ale celuilalt, celuilalt, sau pur şi simplu, simplu, îl întreru întrerupea. pea. Pe de alt altă part parte, e, do domn mnul ul Corb Corbec eck k părea rea uşo uşorr în dezacord cu teoria. Poate pentru

că, în în tim timp p ce ce părer reril ile e cel celo orl rlal alţi ava avan nsa sau u, a sa rămân âne ea p pe e lo loc; şşii dăde dea a  impresia impre sia unei unei atit atitudini udini n negativ egative, e, ch chiar iar dac dacă nu pe de-a-ntregul. Cât des despre pre M Marg argare aret, t, ea părea într într-un -un ffel el co copl pleş eşit ită. P Poa oate te că trec trecea ea   

printr prin tr-u -un n no nou u val val de fr frământ mântări, ssau au p poa oate te că pr priv ivea ea acu acum m pro proble blema ma mul multt  maii ser ma serios ios d decâ ecâtt o făcu cuse se pân până atunci. atunci. Era Era,, în ge gene neral, ral, m mai ai mu mult lt sa sau u ma maii  puţin distr distrat ată, ccuf ufun unda dattă parc parcă în gând gândur uri; i; se trez trezea ea ad ades es din din e ele le cu o tre tresărire. Asta Asta se întâm întâmpla pla de obice obiceii atunci când surve survenea nea ceva pe dr drum, um, ca  de exemplu oprirea în staţii, sau când uruitul puternic provocat provocat de tr traver aversarea unui viaduct trezea ecoul în dealurile şi stâncile din jurul nostru. De fiecare fiec are dată ea se se avânt avânta a în discu discuţii, luân luând d part parte e la ele de parc parcă ar ffii vr vrut ut  să arate că, o orricât i-ar fi fost fost gândul gândul d de e pre preocup ocupat, at, simţurile ei re recep cepţionau  pe deplin deplin to tott ce se petrec petrecea ea în în jurul jurul său. Fa Faţă de m mine ine se com compor porta ta ciud ciudat. at.  Une neo ori era era rre eze zerv rvat ată, p pe e jum jumătate ate ssfi fio oasă, p pe e jjum umătate tate trufa rufaşşă, cee ceea a cce ee era ra  ceva ce va nou nou pen pentr tru u mine mine.. Al Alttăda dattă, în p pri rivi vire re,, în ges gestu turi ri şi şi în gla glass părea rea pl plin ină  de pasi pasiun une, e, luc lucru ru care care mă zăpăce cea ad de eb buc ucur urie ie.. Şi to totu tuşi, şi, puţin din din nat natur ura ae eii  adevărată s-a man manife ifest stat at p pe ep parc arcur ursu sull aces aceste teii călăto torii rii.. Pe drum a existat doar un singur episod oarecum alarmant, dar cum noi toţi dorme dormeam am în acel acel moment moment,, n-a deranjat pe nimeni.. Am aflat despre el de dim diminea ineaţă, d de e la la u un n îns înso oţit itor or de tren tren.. P Pe e ccân ând d sstr trăbăteam team dr drum umul ul di din ntre Dawlish şi Teignmoulh, trenul a fost oprit de cineva care semnaliza agitâ tând nd o ttor orţă, chia chiarr pe pe llin inie. ie. Meca Mecanic nicul, ul, trăgâ gând nd fr frân âna, a, a d des esco cope perit rit că ex exac actt   în faţa garnituri garnituriii avus avusese ese loc loc o mic mică alunecare alunecare de teren teren;; o po porrţiune din din pământu mâ ntull roşu roşu al m malul alului ui se surpas surpase. e. În Înssă nu ajun ajunse sese se pân până la şi şine; ne; şşii meca mecanicu nicull şi-a şi-a rrel elua uatt d dru rum mul ul,, fără să fi fie ep pre rea a încâ încânt ntat at de de a ace ceas asttă întâ întârz rzie iere re.. C Ca a  să folosesc folosesc p propr ropriile iile cuvinte cuvinte ale înso însoţitorulu itorului, i, "aic "aicii pe linia a asta, sta, sunt al dr dra acu' de multe necazuri!" ă sear sosit laera West We ster erto ton n ca cam pe la o ore rele le n nou oucepu seara. a. Căru ele şi cai cnost aiii ne aştepAm aşteptau, tau,sos şi itop opera ţia de desc ăm rcare din tren tren în începu imedia imediat. t. ţGr Grupul upul nostru ru   nu rămase ase să aşte ştepte pte tte ermin rmina area rea des desccărcat rcatul ului ui,, tre trea aba fiin fiind d lăsat sată pe mâna unor unor oameni oameni pricepu pricepuţi. Ne-am urc urcat at în trăsura sura care care ne aş aştep tepta ta şi ne-am  îndreptat  îndre ptat g grrăbiţi prin întune întunericul ricul nop nopţii spre Kyllio Kyllion. n. Ne-a Nea imp impres resion ionat at pe to toţi casa casa,, aşa cum cum o ve vedea deam m în lu lumin mina a străluc luciito toar are e a luni lunii. i. O ccllădire dire mar are ed de e piat piatrră din din e epo poca ca iaco iacobi bin nă; vas vasttă şi sp spa aţioa ioasă, situ situat ată deas deasup upra ra mării rii,, chiar chiar pe mar margin ginea ea une uneii fal falez eze e înalt înalte. e. C Cân ând d am  datt o da oco coll aleii aleii tăiat iate e în stân stânccă şi a am ma aju juns ns su suss pe plat platou oull unde unde sse e găsea sea clădirea,, tunetul direa tunetul şi murm murmurul urul valurilor valurilor ce ce se spărgeau rgeau de stân stânci, ci, la dista distan nţă  sub noi, ajung ajungeau eau sus însoţite de o suflare suflare de a aer er um umed ed şi înviorător. Am   înţeles a atunc tuncii într-o cl clipi ipittă cât cât de de b bine ine av avea eam m să fim feri feriţi a aici ici,, p pe em malu alull  st stân ânco cos, s, dea deasu supr pra a mării rii,, de privi priviri ri str străine. ine. Am găsit sit îîn n ccas asă totu totull pre preg găti tit. t. Doam Doamna na Gran Grantt şi ec echi hipa pa sa făcu cuse serră  trea reabă bun bună: tto otul tul era era strălu luccit ito or, pro proas asp păt şşii ccur urat at.. A Am m făcu cutt un un ssccurt urt exa examen me n al încăperilo perilorr princip principale ale şi apoi apoi ne ne-am despărţit să ne spălăm şi să ne  schim sc himb băm, du dup pă un drum drum de mai mai b bin ine e de de dou douăze zeci ci şi patr patru u de de o ore re.. Am luat cina în marea sufragerie din aripa de sud, care avea toat ă  faţa sspre pre ma mare. re. Murm Murmuru urull valur valurilo ilorr ajung ajungea ea până la noi mai mai înăbuş buşit, it, dar  neîntrerupt. Deoarece acest mic promontoriu înainta mult în mare, partea de nord nord a clădir diriiii era deschi deschissă; iar n nor ordul dul nu nu ne era era în închi chiss de uria uriaşa şa mas masă  de ro roci ci care, are, înălţ ând ându-se -se îîn n spa spate te deas deasup upra ra no noas astr tră, ne ne d des esp părţeau eau d de e  restul lumii. Departe, dincolo de golf, puteam vedea luminile tremurânde ale castelului castelului şi, ici şi colo, de-a lungul lungul ţărmului, rmului, lumin lumina a palidă a unei  ferestre de pescar. În rest, marea era un câmp albastru întunecat cu, din când câ nd în în ccân ând, d, o licărire rire de lu lumi min nă, câ când nd raz raza a st stele elelo lorr aj ajun unge gea a pâ pân nă jo jos, s, p pe e  creasta vreunui val învolburat. După cină, ne-am str strâns âns cu to toţii în în înccăperea perea pe ccare are dom domnul nul Trel Trelaw awny o mobi mobilas lase e ca birou birou,, alătu turi ri de dorm dormito itorul rul său. Când Când am iintr ntrat, at, prim primul ul  lucru luc ru pe care care ll-am am o obse bserva rvatt a fos fostt un se seif if mare, mare, o oare arecum cum a asem semănător cu cu 

cel din din ca came mera ra sa d din in Londr Londra. a. Dup După ce ne-am strâns strâns toţi, dom domnul nul Tre Trelawny lawny  se apro apropi pie e de de mas masă şi, şi, sc sco oţându ându-şi portmo portmoneul, neul, îîll pus puse e jos. jos. Făcând asta, îl  apăsă uşor uşor ccu u palm palma. a. F Fa aţa lui lui de deven venii brusc brusc curios curios de palid palidă. C Cu u de deget gete e tre tre 

murânde, deschise portmoneul, murmurând: — Um Umflătu tura ra nu-mi pare pare aceeaşi; aceeaşi; sper să nu se fi întâmplat întâmplat nimic nimic!!  Toţi trei bărbaţii ne-am strâns aproape, în jurul lui. Doar Margaret a rămas cca almă; ssttătea d drreaptă şi tăcută, lliiniştită ca o statuie. A Av vea o privire   îndepărtată, ca şi cum cum n-ar fi ştiut şi nici nu ar fi interesat-o ce se petrece  în jurul jurul ei. Cu un gest gest d dezn eznădăjdu jduit, it, Trela Trelawn wny y deschi deschise se larg larg bu buzun zunaru arull por portm tmone oneului, în care p pusese usese Rubin Rubinul ul cu Şap Şapte te Stele Stele.. Prăbuşind buşindu u-se pe scaunul de lângă el, bâlbâi cu voce răguşit şită: — Dum Dumne neze zeul ule! e! A d dis isp păru rut. t. Fără el el,, M Mar arel ele en nos ostr tru u Exp Exper erim imen entt s-a terminat! Vorb Vo rbel ele e lui lui păru rurră că o trez trezes escc pe Marg Margar aret et din din st stare area a ei d de e in intr tros ospe peccţie. Obrazul Obrazul i se crisp crispă de dur durere, ere, dar apro aproape ape imediat imediat se lin linişti. işti. Zâm Zâmbi bi  uşor şi spuse: — Treb Trebui uie e să fie în cam camer era a tta, a, ta tattă. A căzut zut prob probab abil il d din in po port rtmo mone neu u  când te-ai schimbat. Fără să scoatem o vorbă, ne-am -am re repe pezi zitt cu toţii în ce ceal alal alttă înc încăpe pere re pe  uşa deschis deschisă. Şi at atunci unci un sentim sentiment ent d de e linişt linişte e ne cupri cuprinse nse pe pe toţi, la fel fel  cum te cuprinde frica. Acolo, Aco lo, pe ma massă, stătea Rubi Rubinul nul cu cu Şapte Şapte S Stele tele,, scâ scânte nteind ind şşii aruncâ aruncând nd  o lum lumin ină mo moho horât râtă, ca ca şi cum cum fiec fiecar are e ccol olţ al ce celo lorr şapt şapte e ste stelu luţe a ale le sale sale îşi îşi  strecura raza prin sânge. Cu oa oare reca care re sfia sfiallă ne-am uitat uitat în jur, a apoi poi unul unul la ccel elălalt. Ma Margare rgarett era acum noi. noi.e Îşi pierdu seeacalmul calm ulile decu statuie. stat Toat Toaere, tă ,rigid rigiditatea itatea ei  med meditat itativ ivlaă fel disp dispca ăruse rus şi îşi îpierduse şi frâng frângea mâin mâinile cu atâta atuie. âta put putere înc încât ât    încheieturile  înche ieturile i se albiser albiseră. Fără să scoată o vorbă, domnul Trelawny luă piat iatra şi fugi cu ea în camera me ra alătur turat ată. Desch Deschise ise cât putu putu de de repe repede, de, cu cchei heia ap pe e care care o ţine inea a  legat leg ată de încheie încheietur tura a mâinii, mâinii, uşa uşa seifu seifului lui şi vârî vârî bijute bijuteria ria înăunt untru. ru. Când Când  uşa gre grea fu fu înc înch hisă şi în înccui uiat ată, el el păru să resp respir ire em mai ai uş uşur urat at.. Într-u Înt r-un n fel, fel, acest acest e epis pisod, od, deş deşii în multe multe privin privinţe nelin nelinişti iştitor tor,, păru să ne  readuc rea ducă la ve veche chea a noast noastrră sta stare re de spirit spirit.. De la p plec lecare area a din LLon ondra dra  fuseser fuses erăm to tott timpul timpul su supraso prasolicita licitaţi; iar întâmplarea întâmplarea aceas aceasta ta venea venea ca u un n  fe fell de de dest stind inder ere. e. Un Un alt p pas as în în ci ciud udat ata a noast noastrră acţiune iune fus fuses ese e făcu cut. t.  Schimbarea Schim barea era era mult mai mai vizibilă la Margaret Margaret decât decât la oricare d din in noi. Poat Poate e  pen pe ntr tru u că ea era era fem femei eie e şi şi no noi bărb rba aţi; poat poate ep pen enttru că era mai tân tânără  decât dec ât noi toţi; p poa oate te că ambel ambele e moti motive ve erau erau v valab alabile, ile, fiec fiecare are în felu felull său.  Dar oricum, o schimbare exista; iar eu eram mai fericit decât fusesem pe drum rum. T To oată buna ei disp dispoz oziiţie, ging gingăşia şi m mar area ea ei ssen ensi sibi bilit litat ate e păreau reau  acum mai mai depline; depline; şi ori de câte câte ori privirea privirea tatălui se opre oprea a asupra asupra ei,  chipul lui se lumina. În aşte aştept ptar area ea sosi sosirii rii căruţelor, elor, domn domnul ul Tr Trel elaw awny ny ne pl plim imb bă pr prin in cas casă,  arătându-ne şi explicând explicându-ne u-ne cu cum m urm urmau au să fie aşeza aşezate te lucr lucrurile urile pe care care le  adus ad uses esem em cu no noi. i. N Num umai ai îînt ntrr-o o sin singu gurră pr priv ivin inţă fu mai mai reţinut inut.. Poz Poziiţia ace acelor obiecte legate direct de Marele Experiment nu ne-a indicat-o. Deocamdată lăzil ile e ce lle e conţin ine eau tr trebuiau să rămână în holul lul d de e la int intrare. În tim timp cce e ins inspe pect ctam am casa casa,, căruţel ele e îîşi şi an anun unţară so sosi sire rea; a; iar iar a agi gita taţia şi  zarv za rva a di din n no noap apte tea a pr prec eced eden enttă reînc reîncep epur ură. Domn Domnul ul Tr Trel elaw awny ny st stătea tea în ho holl  lâ lâng ngă uşa uşa mas masiv ivă, le lega gattă în fie fier, şi dăde dea ad dis ispo pozi ziţii pen penttru am amp plasa lasare rea a  fi fiec ecărei rei lăzi mar ari. i. C Cel ele e car care e cco onţin ine eau obiec biecte te măru runt nte e fu fură aş aşez ezat ate e îîn n  holu ho lull in inte terio rior, r, und unde eu urm rmau au să fie desf desfăcu cute te.. Într-u Înt r-un n timp timp ne necre crezut zut de de sc scurt urt ttoat oate e luc lucrur rurile ile fu furră des desccărcate, rcate, iar iar cărăuşii plec plecar ară cu u un n bacşiş bacşiş pe pentr ntru u fiecare fiecare,, oferit oferit prin prin şşefu efull lor lor,, cee ceea a ce îi f ă-

cu să se piardă în m mu ulţumiri. Ne Ne-am retras apoi în camerele noastre. Eram toţi plin plinii de o înc încre rede dere re ciu ciuda dattă. N Nu u-m -mii în înch chip ipui ui că exis exista ta ci cine neva va ca care re să se   îndoiasc  îndoi ască de lini liniştea ştea de de care aveam să ne bu bucur curăm în restu restull nopţii.  

Înc Încrederea ne-a fos fost îndreptăţită, căci de de dim imiineaţă, când ne-am str trân ânss d din in no nou, u, am cons nsttatat atat că toţi do domnise niserrăm bin bine e şi şi îm împăcaţi. În timp timpul ul zzilei ilei,, toate toate curioz curiozit ităţile, cu excep excepţia mate material rialulu uluii neces necesar ar  pentru pent ru Mare Marele le Exper Experiment iment,, fură aşeza aşezate te la locul care le fus fusese ese destinat. destinat. Apoi am aranjat aranjat cca a tot pers personal onalul ul să se înapoieze înapoieze ccu u doam doamna na Gra Grant nt la Londra dr a a doua doua zi de di dim min inea eaţă. Odat Od ată pers perso ona nalu lull ple pleca cat, t, dom domnul nul Tre Trela law wny, ny, d dup upă ce co cons nsta tattă că to toat ate e  uşile uşi le erau erau înc încuiat uiate, e, ne lu luă cu el în biro birou. u. — Ac Acum, zise el după ce ne aşezarăm, am să vă împărtăşesc un  secret sec ret;; însă, confo conform rm un unei ei ve vechi chi prom promisiu isiuni, ni, ccare are nu nu îm îmii lasă to toat ată  liber lib erta tate tea, a, tr treb ebuie uie să vă cer cer la fieca fiecare re să-mi făgăduiţi solemn că n-o să-l daţi în vileag. vileag. De ccel el puţin trei trei sute sute de ani, ani, aceast această pro promis misiun iune e a fos fostt  respectată de toţi cce ei cărora rora le-a fost fost cerut erută şi şi,, n nu un nu umai o d da ată, v vie ieţi  omen om eneş eşti ti şi sig sigur uran anţa lo lorr au au ffos ostt a ap păra rate te dato datorit rită resp respec ecttării ac aces este teii  promisiuni. prom isiuni. Chia Chiarr aşa, eu calc calc lite litera, ra, dac dacă nu şi spiritul spiritul tr tradi adiţiei; pe pentru ntru că  ar tre trebu buii să îl de dezv zvălui n num umai ai ccel elor or mai mai apr aprop opia iaţi me memb mbri ri a aii fam famili iliei ei.. Am pr prom omis is cu cu toţii. A Atu tunc ncii el con contin tinu uă: — În În ac ace east astă cas casă exi xist stă un lo locc ttai aini nic, c, o gro rottă, evi evide dent nt na nattura rallă, da darr  amen am enaj ajat ată de mâna mâna omul omului ui,, sub sub ac acea east stă clădi dire re.. N-am să vă spun acum că  ea a fost întotdea întotdeauna una folo folosit sită în limitele legii. legii. În vremea vremea Edict Edictului ului Sâng Sângeros eros  mai mulţi ccet etăţeni din Cornw rnwall şi-au găsit refug refugiu iu aici; aici; şi ma maii târz târziu, iu, şi m mai ai  de demult, demult, ea a co constitu nstituit it — nu mă îndoiesc îndoiesc de asta asta — un loc bun pentru pentru  ascu as cuns ns mărfuri rfuri de de con contr trab aban and dă. ""Tr Tre e Pol Pol şi Pen" Pen",, ccre red d că ştiţi, au fo fost st înto întottdeau deauna na icontr contraban dişti, iar cuno cunoscu ii, prieten prietenii iir,şibun vecini vecinii nuziş, s -au dat ,nici ei înapoi înapo de laabandişti, o asem asemenea enea treab treabscu ă. ţUn loc sigu sigur, dei ascun alor scunziş, a fost, fost   din aceste motive, considerat întotdeauna un lucru valoros; şi deoarece stăpân pâniiii Ca Casei sei noas noastre tre au in insis sistat tat întotde întotdeaun auna a ca a aces cestt secret secret să fie păzit, eu sunt legat pe cuvânt de onoare să-l respe respect. ct. Mai Mai târziu târziu,, dacă tot totul ul se va  sf sfâr ârşi şi cu bi bine ne,, am să vi-l spun, ţie, Margaret, Margaret, şi dumitale, Ro Ross, ss, punându-vă  aceleaşi acele aşi condi condiţii de care care sunt şi eu legat. legat. Se rid idic ică, iiar ar no noii tto oţi îîll urm urmar arăm. Ne Ne lăsă în ho holu lull ext exte erio rior ccât âtev eva am miinute; apoi apoi re reven venii şi ne făcu sem semn n să-l urmăm. În holul in interior ior văzurăm că o porţiune înt între rea agă dint intr-un splendid element decorativ decorativ al al per peretelui etelui era mişcată într-o part parte, e, şşii în cav cavita itatea tea răma massă  se vede vedea a un spaţiu mare are în întu tune neca cat, t, cu capătul une neii scări tăiat iată în stânc tâncă.  Dar,, cum nu Dar nu era cchia hiarr atât atât de înt întune unecat cat,, însemn însemna a că exi exista sta ne neap apărat u unde ndeva o sursă de lumină naturală, aşa că, fără să ezităm, l-am urmat pe domnul Tre Trelaw lawny, ny, ccare are în încep cepuse use să coboar coboare. e. Cam Cam dup după vre vreo o pat patruz ruzeci eci ori ori cinci cincizecii de trepte zec trepte tăiate printr printr-un fel fel de coridor coridor cotit, am am aju ajuns ns înt într-o r-o gr grot otă mare, al cărei ccap apăt se îngust îngusta a spre spre fund fund.. Era Era un loc foarte foarte spaţios, ios, lumin luminat at  slab slab pri prin n câ câte teva va llun ungi gi des desch chiz izătu turi ri d de e form formă curio curioas asă. De ffap apt, t, d doa oarr ni nişte şte  fisuri fis uri în roc rocă, ce permit permiteau eau m masc ascare area a unor unor ferest ferestre. re. Lâng Lângă fiecare fiecare atâr atârna na  un oblo oblon n care care putea putea fi închis închis fără greuta greutate te cu ajutor ajutorul ul unei unei fu funii nii ce ce se  vede ve dea a leg legănând nându u-se uşor. Zgomotul continuu al valurilor ajungea slab de  jos. Domn Domnul ul Tre Trelawn lawny y începu începu ime imediat diat să vorbeasc vorbească. — Acesta este locul pe care l-am ales, ca cel mai potrivit pentru Marele nostru nostru Experiment. Experiment. El înde îndeplineşte plineşte în sute de feluri diferitele diferitele condiţii  care ca re,, ttre rebu buie ie s-o s-o sspu pun, n, sunt sunt de prim primă impo import rtan anţă pent pentru ru obţinere inerea a  succesulu succ esului. i. Aici suntem suntem şi vom fi tot atât de izola izolaţi cât şi regina Ter Tera a în  mormâ mo rmântu ntull ei de piat piatrră din Va Valea lea Vrăjito jitorulu rului, i, şi chia chiarr într într-o cave cavern rnă. De De v va a  fi bi bine ne sa sau u rău, aic icii tre trebui uie e să ne în înccerc ercăm noro noroccul şi să aşte aştept ptăm  rezult rez ultate atele. le. D Dac acă reu reuşim şim,, atunci atunci vom vom p pute utea a să fac facem em ccuno unoscu scutt oameni oamenilor lor  de şti ştiin inţă mo mode dern rnii ocea oceanu null de lum lumin ină al LLum umii ii V Vec echi, hi, care care va ssch chim imba ba 

 întregul fe  întregul fell de a gândi, gândi, de a studia studia şşii de a acţiona al al om omenirii. enirii. D Dac acă nu  reuşim reu şim,, atunci atunci ttot ot ceea ceea ce a am m aflat aflat p pân ână azi în în ve veder derea ea încer încerccării noast noastre re  va pi pier erii o dat dată cu no noi. i. E Eu u cre cred d că acum acum sunt suntem em pr preg egătiţi p pen entr tru u ace aceas asta ta şi   

pent pe ntru ru ce ce are are să ma maii fie! fie!  Tăcu. Nimeni Nimeni nu spuse spuse n nimic, imic, şşii toţi dădurăm din cap în semn de   înţelege elegere. re. El cont continu inuă, dar cu cu o mic mică ezitare: ezitare: — Nu este este încă prea prea târz târziu! iu! Dac Dacă vr vreu eunu null din din d dum umne neavo avoas astr tră are are v vre reo o   îndoial  îndoi ală sau vreo vreo presim presimţire, pentru pentru numele numele lui D Dumne umnezeu, zeu, să vorbeasc vorbească  acum! acu m! Oric Oricine ine ar fi, este este liber liber să plece, plece, nu-l va împ împied iedica ica nime nimeni ni ss-o o facă.  Cei rămaşi pot merge merge singu singuri ri mai mai dep departe! arte! Se opri opri din din nou, nou, şi ne ne priv privii cu ate aten nţie pe pe toţi la rând rând.. Ne uit uitar arăm şi noi  unul un ul lla a al altu tul: l: n nim imen enii nu şov şovăia ia.. În cee ceea a ce mă pr prive ivea, a, d dac acă aş ffii avut avut vr vreo eo   îndoial  îndoi ală, chip chipul ul lui M Margar argaret et îmi îmi dădea ssiguran iguranţă. Era netemător; era era con concentrat; era calm. Domnul Trelawny trase adânc aer în piept şi, pe un ton mai bine — disp dispus us da darr şi şi m mai ai ho hotărâ rât, t, co contin ntinu uă: — Ei bine, bine, pe pentr ntru u că gândim gândim ccu u toţii în ace acelaşi laşi fel, fel, cu câ câtt vom fface ace m mai ai  curâ cu rând nd cele cele ne nece cesa sare re,, cu at atât ât va va fi mai mai b bine ine.. Vrea Vreau u să vă sp spun un că aces acestt loc, loc,  ca de altfel altfel şi tot restul restul clădirii, poate poate fi ilum iluminat inat electric. electric. Dar n nu u pute putem m face le legătura d dir ire ect lla a rre eţea, ca ca să nu ne ne tr trădăm sse ecretul; am îns însă aici ici u un n cca ablu pe care îl putem instala în hol şi închide circuitul. În timp timp ce vo vorbe rbea, a, înc începu epu să urce urce tre trepte ptele. le. Lâng Lângă intrar intrare e prins prinse e cap capătul unui unui ccablu ablu pe ccare are îîll tra trase se şi-l şi-l mo mont ntă la un înt întrer rerup upăto torr instal instalat at p pe e perete rete.. Apoi Apoi,, acţio ionâ nând nd în într trer erup upătoru torul, l, iinu nund ndă între întreag aga ap peş eşte terră şi ssca cara ra de jos jos  cu lumină. Acum puteam să văd, la lumina ce cădea în coridor, că văgăuna  de lâ lâng ngă scar scară dădea dea d dir ire ect în cave avernă. De Deasup asupra ra se găseau seau un tro troli liu u şşii u un n   între  întreg g blo bloc c deghicindu-mi sc scripe ripeţi sistem Sme Smeaton. aton. Domnul Domnul Tre Trelawn lawny, y, văzându-mă că-l privesc, zise, exact gândurile: — Da, e ceva nou. L-am instalat eu singur cu un scop precis. Ştiam c ă  o să avem avem de cobo coborâ râtt gr greu euttăţi m mar ari; i; şi, şi, fi fiin indc dcă nu vr vroi oiam am să-mi cunoască  secretul secr etul prea prea mulţi, am ar aranjat anjat acest palan palan pe care îl p pot ot acţiona si singur ngur îîn n  caz de nevoie. Ne--am apucat îîn Ne ndată de tr treabă; şi, şi, până la căderea n no opţii, ii, a am m  coborât, cobo rât, am desf desfăcut şi am plas plasat at în locurile in indicate dicate de do domnul mnul Trelawny Trelawny  toate toa te sa sarco rcofage fagele le ma mari ri şi toate toate o obie biecte ctele le şi curioz curiozit ităţile pe care care le  adusesem cu noi. Era Era ceva ceva str stran aniu iu şşii irea ireall în ttoa oattă acea aceast stă de desf sfăşura şurare re de de ssple plend ndor orii aparţinând unor unor vr vremu emuri ri apuse, apuse, într-o cav caver ern nă cu p per ere eţii ver verzi zi,, ca care re,, ca fo forrmă şi sco scop, p, cu cu insta instala laţiile moder moderne ne şi şi ccu u lumi lumina na electr electric ică, repre reprezen zenta ta atâ atâtt  lumea lum ea tr trecu ecutul tului ui cât cât şi pe cea cea de azi azi.. Şi, pe măsură ce ttimp impul ul tr trece ecea, a, ajun ajungeam ge am să recu recuno nosc sc tot tot m mai ai mu mult lt înţelepc elepciun iunea ea şi alege alegere rea a pot potriv rivit ită făcu cuttă  de domnul domnul Trelaw Trelawny. ny. M-a tulburat tulburat însă mom momentul entul când când Silvio, care fu fusese sese  adus ad us în b bra raţe d de e stăpâna pâna sa şi şi ca care re ad ador ormi mise se p pe e hain haina am mea ea,, du dup pă ce mă  dezbr dez brăcasem casem,, sări ca un un ar are e şi se repezi repezi cu cu aceeaş aceeaşii fer feroc ocitat itate, e, ca p prim rima a  oară, asup asupra ra mu mumiei miei pisicii, pisicii, în clip clipa a în care care o des despache pachetam. tam. Incide Inc ident ntul ul mi-a mi-a arătat tat-o pe Ma Marg rgar aret et într într-o -o nou nouă post postur ură, şi înc încă un una a  care car e mi-a mi-a dat o strâ strânge ngere re de in inim imă. Ea stătus tuse e foarte foarte liliniş niştit tita a deopar deoparte, te, aplecat ple cată asu asupra pra u unui nui ssarc arcofa ofag, g, într într-una din acele atitudini absente, cum o maii văzuse ma zusem m de cu curâ rând nd;; dar dar auzi auzind nd zgo zgomo motu tull şi văzâ zând nd iieş eşire irea a viol violen enttă a  lui Si Silvio lvio,, păru cu cuprinsă de o adevărată furie. ie. O Occhii ei e errau p pli lin ni d de e ffllăcări,  ia iarr gura gura i se cr cris isp pă în într tr-un fel fel crud crud şi aspru, aspru, a aşa şa cum nu o m mai ai văzusem  nici nicio odat dată. Făcuse cuse în mod mod re refl flex ex un pas pas îîns nspr pre e Sil Silvi vio, o, ga gata ta să inte interv rvin ină. Da Darr  făcus cusem em şi e eu u un pa pas; s; şi, când când ea ea îmi prins prinse e privire privirea, a, se o opri pri tr tres esărin rind. d. Tre Tresări rire rea a ei ei vio viole lent ntă ap apro roap ape e că îmi îmi tăie resp respir ira aţia; ia; şşii am am ridi ridica catt atu atunc ncii mân mâna a  să mă fr frec ec la oc ochi hi.. Cân Când d am am făcu cutt ast asta, a, ea sse e llin iniş işti ti de deod odat ată; ia iarr p pe e cchi hipu pull  ei se put putea ea citi citi nu numa maii uimi uimire. re. Cu toat toată ging gingăşia şi g gra raţia e eii se apr aprop opie ie şi şi-l

luă pe Silvi ilvio o în br bra aţe, aş aşa a cum cum făcus use e şi alt altădată, îl ţinu inu strân trâns, s,  mângâindu-l şi răsfăţându-l, ca pe un copil mic care a greşit. Pr Priv ivind ind-o -o,, mă cupr cuprin inse se un fel fel de team teamă ci ciud udat ată. M Mar arga gare rett p pe e ccar are e o   

cunoşte cuno şteam am eu părea rea schim schimba battă; şi în adâ adânc ncul ul inim inimii ii m mele ele mă ru ruga gam m cca a  prici pr icina na a ace cest stei ei tulb tulbur urări să di disp spar ară cât cât mai mai repe repede de.. Ma Maii mu mult lt cca a or oric icân ând d îm îmii  doream dor eam în cli clipa pa acee aceea a ca ciu ciudat datul ul no nostr stru u Experi Experime ment nt să se sfârşe sfârşeasc ască cu  bine. Când totul totul fu pus la p punct unct în încăpere aşa cum cum dor dorea ea domnul domnul Tre Trelaw lawny,, a ny ace cest sta a ne ne pr priv ivii pe pe rrân ând d pân până ce sim simţi că ne-am concentrat toată  atenţia asu asupra pra ssa a şi ne spusei spusei — Totul Totul este acum gata şi fiecare fiecare lucru lucru e la locul său. Ne-a rămas  doar do ar să aştept aşteptăm m mom oment entul ul p potr otrivit ivit pen pentru tru a îînce ncepe. pe. Un timp timp am răma mass tăcuţi. D Doc octo toru rull Winc Winche hest ster er vor vorbi bi prim primul ul:: — Care e mom moment entul ul po potriv trivit? it? Aţi aproxim aproximat at ce ceva? va? C Chia hiarr dacă nu sun sunteţi sigur sigur de data data exact exacta? a? El răsp spun unse se imed imedia iat: t: — Dup După foarte foarte mul multtă gândir gândire, e, am fixat fixat zziua iua de 31 31 iulie. iulie. — Po Pot să vă întreb de ce ac această zi? Răspun spunsu sull ven venii ccalm alm:: — Reg Regin ina aT Ter era a a fost fost în într tr-o -o mare are măsu surră stăpâ pâni nittă de misti istici cism sm,, şşii exist istă atâtea se semne ev evide idente că ea, a aşşteptând să revină la viaţă, a ales,  normal, pentru pentru acest eveniment un moment aflat sub influenţa unui zeu al reînvi reî nvieri erii. i. Şi cea cea de de a patr patra a lună a anoti anotimp mpulu uluii inunda inundaţiilor iilor apar aparţine inea a lui  Harma Har machis chis,, ace acesta sta ffiind iind num numele ele lu luii Ra, Zeul Zeul Soar Soare, e, la o ora ra răsărit ritulu ului, i, în zori, zori,  simbo sim bolizâ lizând nd de deci ci deşte deştepta ptarea rea,, trezire trezirea. a. Aceas Aceasttă tre trezire zire se re refer feră cla clarr la  via viaţă fizic fizică, fiin fiind d vor vorba ba aici aici de miez miezul ul exis existe ten nţei zilnic zilnice eau unu nuii om. om. Şi ccum um  ă ntru ătica ac acea east lun luru năcînc încep iul iulie dumpis ca cale ndar nos ostr ales şap şsapte ar ffii 31 iuli iulie; e;st pent pe ă pepe ute uteeţla i ffii25 sig sigu uriie,c, ădup isti calend re reg garul inul ă nn -ar -a rtru fiua ale al alttea tăazizid dec ecât ât pe pe   a şaptea, şaptea, sau cel mult mult u un n multiplu multiplu de şapte. şapte. Ştiu că mulţi dint dintre re du dumne mnea avoastră v-aţi înt întreb rebat at de de cce e ne-am apuc apucat at de acest aceste e preg pregătiri tiri cu at atâta âta  minu min uţioz iozita itate. te. Iată de ce. Noi trebui trebuie e să fim gat gata, a, d din in to toate ate pun puncte ctele le de de  vede ve dere re,, a atu tunc ncii cân când d are are să vi vin nă ti tim mpul; pul; şi nu vede vedeam am de ce să stăm în în  aşteptare zile întregi degeaba. Aşa Aş a că am aşte aştept ptat at zi ziua ua de 31 iu iuli lie, e, în înccă dou două zile zile,, ccân ând du urm rma a să aib aibă  loc Marele Experiment.

XVII Îndoieli şi temeri Marile Maril e înv învăţămi mint nte e le trage tragem md din in ex expe perie rien nţe m mic ici. i. IIst stor oria ia v vea eacu curil rilor or nu  este altceva altceva decât decât o nesfârşit nesfârşită repe repetare tare a ist istoriei oriei orelor. orelor. A Amintir mintirile ile  sufletului suflet ului nu sunt decât istoria multipl multiplă a unei unei clipe. Îngeru Îng erull Judec Judecăţii scrie scrie în în Cart Cartea ea Mare Mare a Vie Vieţii, d dar ar n nu u fo folos losind ind cul culori orile le  curcubeul curc ubeului; ui; pana sa sa nu est este e înmuiat înmuiată în nici un fel de culoare culoare,, ci doar în  lumină şi-n întuner întuneric. ic. Ochiul Ochiul înţelepciunii elepciunii infi infinite nite nu nu are nevoie de nu nuan anţe.   Toate  Toat e lucrurile, lucrurile, toate gândurile, gândurile, toate emoţiile, experien experienţele, îndoielile îndoielile,,  sper sp eran anţele ele şi sp spai aime mele, le, ttoa oate te in inte ten nţiil iile e şi dorin dorinţele ele,, pr privi ivite te în a ade dev văratu ratull  miezz al mu mie mullţimii imii de eleme elemente nte ccare are le a alc lcătuiesc, tuiesc, ssfâr fârşes şescc prin prin a se  transforma în exact contrariul lor. Dacă cin ine eva a arr vrea să cunoască ist istoria unei vie vieţi, car are e să cuprind indă,  adun ad unat ată în ea ea,, îînt ntre reag aga a expe experi rien enţă trăită de un fiu fiu al lui lui A Ada dam, m, atun atunci ci cu  sigu sigura ran nţă că toat toată pove povest stea ea,, sscr cris isă ci cins nsti tit, t, a a am minti intiri rilo lorr m mel ele ed din in ulti ultim mele ele  patruzeci patru zeci şi opt de ore ore i-ar i-ar ofe oferi ri tot tot ce-ş ce-şii dor doreşte. eşte. Iar ÎÎnger ngerul ul Judec Judecăţii va  putea put ea şi el să sc scrie, rie, ca ca de ob obice icei, i, în lumini lumini şi umbre umbre,, ceea ceea ce vo vom m înţele elege ge  noii că repr no reprez ezin inttă ex expr pres esia ia fi fina nallă a Ceru Cerulu luii şi a Infe Infern rnul ului ui.. Deoar Deoarec ece e în Cer Cerul ul 

prea-în prea -înalt alt se af afllă lăcaşu caşull Cre Credin dinţei; iar În Îndo doial iala a ssttă de deas asup upra ra întu întune neri ricu culu luii  căscat scat al Iadu Iadulu lui. i. Au existat existat în aces aceste te două zile, de desigur, sigur, clipe clipe înso însorite; rite; clip clipe e în care,   

simţind duioşia lui Margaret Margaret şi dragoste dragostea a ei pentru mine, to toate ate îndoie îndoielile lile  mele me le sse e ri risip sipeau eau ca cea ceaţa di dimin mine eţii di dinain nainte tea a soare soarelui. lui. Dar cum cump păna  timpului timp ului — şi cât de copleşito copleşitoare are era ea ea — atârna sumb sumbrră deasupra deasupra m mea, ea,  ca un un lin linţoliu. Ora, pe care acceptasem s-o aştept, se apropia atât de repe epede şi mă învecinam atât de mult cu ea, încât sentimentul sfârşitului era copleş copleşito itor. r. Prob Probabil abil că rez rezult ultatu atull avea avea să fie viaţa ssau au m moar oartea tea pen pentru tru  oricar ori care e dintre dintre n noi; oi; d dar ar eram eram tto oţi preg pregătiţi pentru pentru ast asta. a. M Marg argare arett şi cu m mine, ine,   în privin privinţa riscului, eram un singur suflet. Problema aspectului moral al cazului, cazul ui, ccare are implica implica şi credin credinţa religioas religioasă în ccare are fu fusesem sesem educat, educat, nu era  de natură să mă în îng grij ijo oreze; căci nu nu stătea în puterea rea mea n nic icii măcar să   înţeleg fa faptele ptele şi cauzele cauzele care care le provocau. provocau. ÎÎndoia ndoiala la în p privin rivinţa suc succesulu cesuluii  Marelui Mare lui E Experim xperiment ent e era ra îndoiala îndoiala care există în toate toate acţiunile de mari mari  pers pe rspe pect ctive ive.. Pe Pent ntru ru mine mine,, a căru ruii via viaţă se petr petrec ecus use e în lup lupte te ale ale m min inţii,  această formă de îndoială era era m mai ai degr degrab abă un sti stimu mule lent nt d dec ecât ât o inh inhib ibar are. e.  Atunc At uncii ce era ace acell cceva eva care care mă tulbur tulbura a şi şi care care d deve evenea nea suf suferi erin nţă ori de  câte ori gândurile mele stăruiau mai mult asupra sa? Înce Începe peam am să mă în îndo doie iesc sc de Marg Margar aret et?? Care era era lucru lucrull de care mă îndoiam? îndoiam? Nu ştiam. ştiam. Nu era era drago dragostea stea ei,  nicii cinstea, nic cinstea, ni nici ci cre credin dinţa, sau bun bunătatea, tatea, sa sau u râv râvna na ei. ei. Atu Atunci nci,, ce? Era ea ea în însăşi! şi! Margaret se transforma. Uneori, în ultimele zile, de-abia mai recunoşte recu noşteam am în ea pe ac aceeaşi eeaşi fată pe care o ccunosc unoscusem usem la picnic, picnic, şi cu  care car e împ împărţisem orele orele d de ev veg eghe he îîn n ccame amera ra tatălui ei bolnav bolnav.. Pe atu atunci nci,,  chiar chi clipele desspi mare ma du durer rere , sau neliniş inişte, te, ea era p plin lin det ă  vi via aar ţă,în d de eclipe ide ideiileşşiieid de ede piri rit. t.reAcum Ac um, , epăsau rea reafric în în ă gen gene eral ranel ld dis istr trat at ă,e şşiai une u neor ori i căăzu zut  în apatie, apatie, ca ca şi cum cum min mintea tea ei ei — întreaga întreaga ei ei fiinţă — n-ar fi fo fost de ffa aţă. În În  unele momente momente îşi dove dovedea dea întreaga putere de observaţie şi luciditate.  Recunoştea şi-şi aducea aminte de tot ce se petrecea, sau se petrecuse în  jurul său; dar reven revenirea irea e eii la vechea vechea sa sa persona personalitate litate îmi dădea senza senzaţia că  asist asi st la la ap apari ariţia une uneii pe perso rsoane ane noi în ccame amerră. Pâ Pân nă la p plec lecare area a di din n Lo Londr ndra, a,  era ram m mul mulţumit ori d de e câte âte ori ea ea er era de faţă. Mă stăpânea acel p pllăcut  sent se ntim imen entt d de e sig sigur uran anţă care care vi vine ne di din n con conşt ştiin iinţa că dr drag agos oste tea ae est ste e   împărtăşită. Acum, Acum, însă, îndoiala îndoiala îi luase luase locul. locul. Nu mai şt ştiam iam da daccă fiinţa  aceasta era Margaret a mea — vechea Margaret pe care o iubisem din prim pr ima a ccli lip pă — sa sau uoa alt lta, a, nou nouă, pe care care de de-abi -abia a o înţeleg elegea eam m, şşii a cărei rei  răceală spirituală punea între noi o barieră nevăzută. Câteodată, să zic  aşa,, părea că se treze aşa trezeşte şte b brus rusc. c. În a acel cele e mome momente nte,, deşi îm îmii spu spunea nea llucr ucruri uri  drăguţe şi şi p pllăcu cutte, pe ca care le mai spu puse sese deseo deseori ri înaint înainte, e, părea ttotu otuşi şi mai mai  puţin ea. Era ca şi cum ar fi vorbit ca un papagal, sau ar fi repetat repetat vorbele  cuiva care care put putea ea citi cuv cuvinte inte şi fapt fapte, e, dar nu şi gânduri. gânduri. După una sau două   încerccări de acest  încer acest fe fel, l, propria propria mea mea înd îndoial oială începu să ridice un zid; zid; fiin fiindc dcă  nu mai puteam puteam vorbi cu uşurinţa şi libertatea mea mea obişnuite. Şi astfel, cceas eas  de ceas, ceas, am fost purta purtaţi amândoi amândoi în derivă, tot m mai ai dep departe arte unul unul de altul.  Dacă nu ar fi exist existat at acele acele ccâte âteva va puţine şi întâm întâmpl plătoa toare re mo mome mente nte,, când când  vechea veche a Mar Margare garett revenea revenea la mine plină de farmec farmecu u-i cunoscut, nu ştiu ce s-ar s-ar fi în întâ tâmp mplat lat.. Aşa Aşa stâ stând nd lluc ucru ruri rile, le, fieca fiecare re ast astfel fel de clip clipă mă făce cea a s-o iau de de lla a cca apăt şşii să am grijă ca dr dragostea m me ea p pe entru e ea a să rămână  nesc ne schi him mbată. Aş fi fi d da at orice să găsesc pe cineva căruia să mă pot destăinui; d da ar acestt lucru ces lucru era cu n nep eputi utin nţă. Cum Cum să vor vorbes bescc oare oare desp despre re îndo îndoieli ielile le m mele ele în  privin pri vinţa lui Marga Margaret ret cu cu cine cineva, va, fie fie chiar chiar şi tat tatăl ei? C Cum um p pute uteam am să-i spun ei aşa ceva, ceva, câ când nd ea în înssăşi era era în cauz cauză? Nu Nu-m -mii rămân âne ea d dec ecât ât să înd îndur —  şi să sper. Şi, din două, să îndur era o suferinţă mai mică.

Cred că uneo Cred uneori ri M Mar arga gare rett îş îşii dădea dea ssea eama ma că înt între re no noii se aş aşte tern rnus use e un un  fel de nor, nor, deoare deoarece ce spre spre sfâ sfârşit rşitul ul p prim rimei ei zile zile ea înce începu pu să mă evit evite ep pu uţin;  să fi dev deven enit it mai ne neîn încr crez ezătoar toare e îîn nm min ine e ca ca d de e obi obice cei? i? Pân Până ac acum um căutas utase e   

ori ricce p pri rile lejj cca a să fim fim împ împre reun ună, aşa aşa cum făceam eam şi eu; dar, dar, de astă dată,  evitân evi tândudu-ne ne unul unul pe altul, altul, ne ne prov provoc ocam am amând amândoi oi o nouă suferi suferin nţă. În ziu ziua a  acee ac eea, a, tto oţi din din ca cassă păreau reau foa foart rte e li lini nişti ştiţi. F Fiec iecare are îşi ved vedea ea d de e tre treab aba a lu lui, i,  sau era era stăpânit d de e propr propriile iile sale gâ gânduri. nduri. Ne Ne întâlneam întâlneam nu numai mai câ când nd luam  masa; ma sa; şi atun atunci, ci, deşi deşi vorbe vorbeam am,, toţi părea ream m mai mai m mult ult sau mai mai puţin  preo pr eocu cupa paţi. Nu exis exista ta în toat toată casa casa ni nici ci măca carr agi agita taţia pr prov ovo ocat cată de o  activit act ivitate ate de de rutin rutină. Preved Prevedere erea a dom domnul nului ui Trela Trelawn wny y de a preg pregăti tre treii  came ca mere re,, câ câte te una una pen pentr tru u fieca fiecare re din din n noi oi,, făcuse cuse inu inutil tilă pr prez ezen enţa  servitorilor. În sufragerie se găse sea am mân ânca care re pr preg egătit tită pe pent ntru ru ma maii mul multe te  zile. ile. Cătr tre e sear seară am ie ieşi şitt sin ingu gurr să fac fac o mică plim limba bare re.. A Am m căutat utat-o pe Margaret, să-i cer să vi vin nă cu min ine e; d dar ar,, cân când a am m găsi sitt-o, se afla într-una din stările ei d de e ap apati atie, e, şi şi farme farmecul cul prezen prezenţei sale sale dis disp păruse ruse pe pentr ntru u mine mine..  Supărat p pe e mi mine ne însum însumi, i, da darr incapa incapabil să-mi înfrân înfrânez ez n nemu emullţumire umirea, a, am  ieşit singur pe promontoriul stâncos. Pe ţărmul rmul de piat piatrră, cu va vast sta a şi în încâ cânt ntăto toar are ea înti întind nder ere e a mării rii în faţa  mea, me a, şi fără alte zzgom gomote ote de decât cât pute puternic rnicul ul clip clipoci ocitt al valuri valurilor lor de de sub m mine ine  şi ţipătul asp aspru ru al pesc pescăruş ruşilor ilor de deasup deasupra, ra, gân gândur durile ile îm îmii ale alerga rgau u liber libere. e.  Dar orice orice aş fi făcut, ele re revenea veneau u mereu asupr asupra a aceluiaşi aceluiaşi subie subiect, ct, alunga alungarea îndoielilo îndoielilorr care mă cople copleşeau. şeau. Aici, Aici, singur, singur, în mijlocul mijlocul cercu cercului lui de necuprins pri ns al al fo forrţelo elorr na natur turiiii în lupt luptă, minte mintea a mea mea în încep cepu u să lucrez lucreze e cu precizi precizie. e.  Fără să vreau m-am pomen pomenit it că îmi pu pun n o într întrebare ebare,, la care ssingur ingur nu  mi-aş i-aş fi perm permis is să răspun spund. d. Pân Până la ur urm mă, ins insis iste ten nţa cu cu ccar are e gâ gând ndul ul meu se  zbătea avu câştig de cauză. Mă găseam faţă în faţă cu propriile mele  ţa felului  îndoie  îndoieli. li. Obişn Obişnuin felu lui meu mecce ue de vevident. iaţă ent. începe începea a să-şi sp spun ună cuvâ cuvânt ntul, ul, şi  am începu început t săuin analizez analiz ez ceea ceea era eravia evid Era un lucru atât atât de durer dureros, os, încât încât a trebuit trebuit să lupt pentru pentru a-mi obliga gândurile la un efort logic. Porneam de la un fapt: Margaret era schimbată  — în ce fe fell şi di din n cce e ccau auzză? Să fi fos fostt a ace cest sta a car carac acte teru rull său, sa sau u cug cuge etul, sau in inim ima a ssa a? Căci îîn nfăţişa şarrea ei ei rămăsese ac aceeaşi şi.. A Am m în încercat să grupez la un loc tot ceea ce aflasem cândva despre ea, începând cu ziua când se născuse. La un mome moment nt dat dat mi ss-a -a părut ciu ciudat dat.. Ea sse e născuse, scuse, ccon onfor form m celor celor  spuse spu se de Corb Corbeck eck,, dint dintr-o r-o mam mamă care care muris murise e la na naşte ştere, re, în timp timp cce e tatăl şi  un pr priet ieten en al său se se a afla flau u îîn n ttra rans nsă, îînt ntrr-un mormânt, la Assuan. Această  transă s-a pres presup upus us că le-a fost fost pro provocat vocată de o femeie femeie;; o femeie femeie m mumific umifica ată, ca care re îşi îşi păstra strase se ccor orpu pull astr astral al,, dup după cum cum avea aveam m ttoa oate te m mot otive ivele le s-o credem în urma urma analizării tuturor tuturor elementelor elementelor cunoscu cunoscute. te. Un corp corp astral posesorr al une seso uneii voinţe libere şi al unei unei inteligen inteligenţe active. active. Cu acest acest co corp rp astral, astral,  spa sp aţiul iul înce înceta ta să mai mai exist existe. e. Uria Uriaşa şa dist distan anţă di dint ntre re Lo Lond ndra ra şi A Ass ssua uan nd dev eve enea zero; zero; iar puterea puterea necrom necromantic antică, sau ce-o fi fost ea, pe care o poseda Magicia Mag iciana, na, că a fos fostt pro probab babilil fol folosi osittă asu asupra pra mame mameii deceda decedate te şi, p posi osibil, bil,  asupra copilului mort. Copil Co pilul ul mor mort! t! Să fie posib posibil il ca ca aces acestt ccop opil il să fi m mur urit it şşii a apo poii să fi ffos ostt  readus rea dus la vi via aţă? Atun Atunci ci de unde unde a ven venit it sp spirit iritul ul în însuf sufle leţitor itor — sufle sufletul? tul? Logic ica a mă cond conduc uce ea ac acum um cu stăru ruin inţă spre spre si sing ngur ura a exp xpli lica caţie posi posibi billă. Dacă vechea cr credinţă a eg egipt iptenilo lorr e erra ad adevărată, a attunci Ka- ul reginei moarte şi Khu- ul ei ei pu pute teau au să în însu sufle fleţeasc ească or orice ice ar fi d dor orit it e ea. a. ÎÎn n ccaz azul ul acesta, ces ta, Marg Margare arett n-ar n-ar fi delo delocc o per persoa soan nă, ci pu purr şi simp simplu lu o fa fazză a reg regine ineii   Tera însăşi; un corp astral astral supus supus voinţei sale! sale! Aici m-am revoltat revoltat împ împotriv otriva a logicii. Toate fibr fibrele ele fiinţei mele resp respin ingeau gea u o as asem emene enea a co concl ncluzie uzie.. Cum aş fi putu pututt să cre cred d că, de fa fapt, pt, n nu u exist exista a  nici o Marg Margaret aret;; ci do doar ar o imagine imagine însufle însufleţită, de care care se folos folosise ise în scopu scopuri ri  person per sonale ale D Dub ublul lul un unei ei feme femeii ce trăise ccu u pat patruz ruzeci eci de de secol secole e în urm urmă... ! 

Perspectiv Pers pectiva a îmi apărea acu acum m mai cla clara, ra, în ciuda ciuda noilor noilor îndoieli. îndoieli. Cel puţin o aveam aveam pe Ma Margar rgaret! et! Iar înce începu pu să se agite agite cum cump păna lo logic gicii. ii. At Atunc unci, i, copilu copilull nu a ffos ostt mort. mort.   

Dacă ar fi ffos ostt aşa aşa,, ce le leg gătur turii ar fi avut avut Magic Magician iana a cu n naşt aştere erea a lui? Era Era cla clarr  — ştiam ştiam asta asta de la Corb Corbec eck k — că exis existtă o str stran anie ie asem asemănare nare într între e  Margaret şi desenele reprezentând-o pe regina Tera. Cum era posibil aşa ceva? Nu putea fi vorba de un semn de la naştere, reproducând ce avuse avu sese se în m minte inte m mama ama cop copilulu ilului; i; pentru pentru că doa doamn mna a Tre Trelaw lawny ny nu văzus zuse e  nici nicio odat dată de dese sene nele le.. Dar Dar ni nici ci tat tatăl ccop opil ilul ului ui nu le văzu zuse se pân până la da data ta  descoperirii drumului spre mormânt; şi asta cu doar câteva zile înainte de naşter naş terea ea feti fetiţei. De De gân gândul ăsta nu puteam puteam scăpa atât atât de uşor, uşor, cum  scăpasem pasem de ultim ultimul; ul; toate toate fibre fibrele le fiinţei mele mele devene deveneau au mu mute. te. Nu-mi rămânea mânea decât decât groz grozăvia îîndo ndoieli ielii. i. Şi chiar chiar şi at atunc uncii — ce ciud ciudat at e este ste  suflet suf letul ul omulu omului! i! — îndoia îndoiala la me mea a lua o form formă concr concret etă; un întune întuneric ric vast vast şi  de nep nepătruns, truns, prin prin care care sclip sclipeau eau sspas pasmod modic ic şi nere neregulat gulat punct punctule uleţe  deli de liccat ate ed de e lum lumin ină evan vanes esccent entă, ccar are e păre rea au să împi împing ngă mis iste terrul sp spre re o  existenţă reală. Ultima Ultim a posibilit posibilitate ate privind privind legăturile dint dintre re Marga Margaret ret şi regina regina mumif mumifiicattă era ca era cca, a, pr prin intr tr-un -un pr proc oced edeu eu o ocu cult, lt, Mag Magic ician iana a să aibă pute putere rea a de a-şi schimba schim ba locul locul cu cealaltă. Acest mod mod de a vedea vedea lucr lucrurile urile nu p putea utea fi ch chiar iar  atât de uşor ignorat. Existau prea multe momente de suspiciune care să  pledeze în favoarea favoarea lui, mai ales acum, când atenţia mea se fixa asupra  acestu ace stuii lucru lucru şi mi minte ntea a începe începea a să întrev întrevad adă şi o atare atare po posib sibilit ilitate ate.. Drep Dreptt  urma ur mare re,, în înce cepu purră să-m -mii rev revin ină în m mint inte e toat toate e înt întâm âmpl plările rile st stra ranii nii şşii de ne înţeles ccare are av avuses useser eră loc în vie vieţile noastre noastre în în ultim ultimele ele cât câteva eva zzile. ile. La începutt s-a pu s-au u îng îngrrămădi ditt toa toate te îîn n ccap apul ul m meu eu în într tr-o hara harabab babur ură de nedesc nedescris; ris;  dar, meu de cadin uzănou, , şi to tfelul otul iin ntră îde n naorgândi, mal. Aaşa cumcum găsemi-o am ccerea ă e mmeseria, ai uşo şorr săavu mă câştig controlez; căci e ex xista un lucru de de care să mă agăţ, o muncă pe care s-o fac; deşi de şi e era ra ccev eva a dure durero ros, s, căci se se arăta a fi, sau sau ttre rebu buia ia să fie fie,, ce ceva va por porni nitt   împotriva  împot riva lui lui Marg Margaret aret.. Dar m miza iza era era Margaret Margaret însăşi. Mă gânde gândeam am la ea şi  lu lupt ptam am pent pentru ru ea ea;; şşii ttot otuş uşi, i, dac dacă acţio iona nam m în bezn beznă, i-aş -aş ffii put putut ut face face rău.  Prim ima am me ea a arrmă în ap apărar are ea ei ei er era a ad devărul. Trebuia să ştiu şi să înţeleg leg;  şi at atun unci ci aş fi ffos ostt îîn n ssta tare re să lu lupt pt.. Sig Sigur ur că nu pu pute team am acţiona iona cu fo folo loss fără  să cunosc cunosc şi şi să consid consider er corec corectt fapt faptele ele.. Puse în ordin ordine, e, acest acestea ea erau erau ur urm mătoarele: Întâi: Înt âi: stran strania ia asem asemănar nare e dintre dintre re regin gina a Tera Tera şi Marga Margaret ret,, care care se născuse într într-o -o al alttă ţară, lla a o mie mie de mile dist distan anţă, şi şi und unde e mam mama a ei ei n nu ua arr fi fi a avu vutt   în nici nici un fe fell posib posibilitatea ilitatea să ştie, cât cât de v vag ag măcar, că a exis existat tat ac aceast eastă regină. Al doi doile lea: a: dis dispa pari riţia cărţii lui lui Va Van n Huy Huyn, n, du dup pă ce eu citis citisem em de desc scri rier erea ea  Rubinului cu Şapte Stele. Al treile treilea: a: găsirea sirea lămpilo mpilorr în budoa budoar. r. Te Tera, ra, ccu u co corpu rpull ei astra astral, l, ar fi putut să descuie descuie uşa camerei camerei de hotel hotel a lui C Corbec orbeck, k, şi s-o încuie apoi la loc după plecare plecarea a ei cu lămpile. mpile. LLa a fel, fel, ar fi putu pututt desch deschide ide fere fereast astra ra şi pu pune lămpile mpile în b bud udoa oar. r. N Nu u era era nev nevoi oie e ca Marg Margar aret et în per perso soan ană să pa part rtici icipe pe lla a  aceasta; aceas ta; şi totuşi totuşi — totuşi era era cel puţin ciuda ciudat. t. Al pat patru rule lea: a: aic aicii îmi îmi re reve veni nirră în min minte te,, cu şşii mai mai ma mare re iins nsis iste ten nţă şi o  maii la ma larg rgă înţel eleg eger ere, e, bănu nuie ielil lile e dete detect ctivu ivulu luii şi ale ale do doct ctor orulu ului. i. Al cincilea: momentele în care Margaret prevedea cu exactitate apari apa riţia uno unorr stări d de e linişt linişte, e, ca ca şi cum cum ar fi fi şt ştiut iut sau ar fifi pr presi esim mţit  in inte ten nţiile iile co corp rpu ului astral al reginei. Al şas şasele elea: a: ssug uges esti tia a dat dată de e ea a la găsi sire rea a Rubi Rubinu nulu luii pier pierdu dutt de tat tatăl  său. Ac Acum um,, g gân ândi dind ndu u-mă ia iarr lla a ace acest st ep epis isod od în lumi lumina na bănuie nuieli lilo lorr că aici aici au  fost amestecate amestecate înseşi fo forrţele reginei, sing singura ura conc concluzie luzie la care puteam să  ajung aju ng era era — presup presupun unând ând core corect ctă teo teoria ria co corpu rpului lui astra astrall — că reg regina ina Tera, Tera, 

temându-s temând u-se e să nu sse e înt întâmp âmple le ce ceva va ne nepre prev văzut îîntr ntre e Londr Londra, a, şi Kylli Kyllion, a luat, cu procedeele ei, Piatra din portmoneul domnului Trelawny, socotind că pe dr drum um n nişt işte e măsu suri ri de de paz pază supr supran anat atur ural ale e ar fi fo fost st m mai ai sig sigur ure. e. Dup După   

aceea, tot în felul ei misterios, prin Margaret, a sugerat pierderea şi găsire sirea a Ru Rubi binu nulu lui. i. Al şap şapte tele lea a şi ccel el d din in u urm rmă: du dubl bla a exis existe ten nţă st stra rani nie e pe ccar are e Ma Marg rgar aret etpăre rea a să o d duc ucă în ultim ltimu ul ttim imp p; şşii car care e, îînt ntrr-un fel, nu ar fi fost decât urmarea mare a sau ccorola orolarul rul a ceea ceea ce se întâmplase întâmplase p pân ână atunc atunci. i. Dublă exis xistenţă! Ac Aceasta er era îîn ntr-ad -adev evăr concluz concluzia ia ca care re ex explic plica a toa toate te  difi dificu cult ltăţile ile şşii împ împăca toat toate e con contr trad adic icţii iile le.. Dac Dacă, d des esig igur ur,, Mar Marga gare rett n nu ue era ra  neap ne apăra ratt u un na age gent nt co conş nşti tien ent, t, ci doar doar un unul ul si sili litt să vo vorb rbea easc scă şi să acţione ioneze ze  confo co nform rm unor unor in inst stru ruccţiu iuni ni pri primi mite te;; ssau au dac dacă într întrea eaga ga ei ffiin iinţă pu pute tea a fi  schim imb bată în alta, fără ca nim ime eni să-şi dea seama de asta, atunci orice lucru ar fi fost posibil. posibil. Totul Totul ar ar fi d depin epinss de puterea puterea acelei acelei p perso ersonalit nalităţi care  puse pu sese se stăpâ pâni nire re pe ca. ca. Dac Dacă ac acea east stă pe pers rson onal alit itat ate ee era ra un una a cor corec ecttă,  demn de mnă şi cur curat ată, atu atunc ncii totu totull p put utea ea să fi fie eb bin ine. e. Da Darr d dac acă nu nu!! ... ... gâ gând ndul ul  acesta acest a era prea îngro îngrozitor zitor ca să mai fie şi spus. spus. Scrâşnea Scrâşneam md din in dinţi cu o  mânie neputin neputincioas cioasă, în timp ce atâtea atâtea gându gânduri ri oribile îmi îmi treceau pr prin in cap. Până în d dimin iminea eaţa ac aceea eea,, sschi chimb mbările de person personalit alitate ate ale lui Mar Margar garet et  fuse fusese serră puţine ine şi şi abi abia a vi vizi zibi bile le,, afa afarră de cazu cazull cân când, d, o dat dată sa sau u de dou două or ori, i,  at atit itud udin inea ea ei faţă de mine mine se dove dovedis dise e ciud ciudat ată. A Azi zi îns însă se întâ întâmp mpla la co cont ntra rariul; şi schimbare schimbarea a nu prevedea prevedea nimic b bun. un. Probabil Probabil că acea per persona sonalitate litate  făce cea a part parte e di din n ccat ateg egor oria ia rrea ea şi nu nu bun bună! A Acu cum, m, cân când d mă gâ gând ndea eam m la as asta ta,,  aveam ave am moti motive ve să mă tem. tem. În p pov ovest estea ea acea aceasta sta a mu mumie miei, i, de la da data ta  pătrunderii lui V Van an Huyn Huyn în mormânt, mormânt, numărul m mor orţilor şt ştiut iut de noi, p posibi osibill   în legătură cu vo voin inţa şi acţiunea ei, era era înspăimânt imântător. Arabul Arabul car care e fura furase se  mâna mumiei şi Van cel care o şi luase la acesta. arabcelor careşapte încercase s ă  fure Piatra de la Huyn carede avea pe gât Şeful semnele degete. Ceii doi Ce doi o oam amen enii găsiţi mor morţi în prim prima a noa noapt pte ed dup upă ridic ridicar area ea sa sarc rcof ofag agulu uluii de  către Trelawny Trelawny şi ceilalţi trei la înapoierea înapoierea în mormânt. mormânt. Arabu Arabull care  deschisese serdâb- ul secre secret. t. Nou Nouă oameni oameni mor morţi, din dintre tre car care e unul unul evid evident ent  ucis de chiar chiar mâ mâna na reginei! reginei! Şi, pe lâng lângă asta, n numer umeroase oasele le atacu atacuri ri  sălbatic lbatice e asu asupra pra dom domnul nului ui Trelaw Trelawny, ny, chia chiarr la el el în ca came merră, und unde, e, cu cu  aj ajut utor orul ul Fam Famil ilia iaru rulu lui, i, ea ea înce încerc rcas ase e să de desc schi hid dă seif seiful ul şşii să sc sco oată de a aco colo lo  talismanul scump. Sistemul aranjat de el, de fixare a cheii la încheietura mâin inii ii cu o brăţară de oţel, deşi până la urmă efic ficien ient, e erra ccâ ât pe-aci să-l cost co ste e via viaţa. Şi dac dacă regi regina na,, preo preocu cupat pată do doar ar d de e re reve veni nire rea a ei îîn n lu lume me,, în con condi diţiile iile  dori do rite te de de ea ea,, şi-ar şi-ar fi a ati tins ns,, să zicem zicem,, scop scopul ul p prin rin vărsări d de e sâ sâng nge, e, atu atunc ncii ce  n-ar -ar ffii ffo ost ea în stare tare să fac facă, d dac acă sc sco opul pul i-ar fi fost compromis? Ce alt teribi ribill ac actt nu ar fifi fost fost în în sta stare re să comi comittă pent pentru ru a-ş -şii ur urm mări ţinta inta?? Şi ce ţint intă  urmărea e ea? a? Care Care e era ra acest acest ssco cop? p? Pâ Pân nă acum, acum, nu avus avusese esem m decât decât a afirm firma aţiile lui Margaret Margaret,, făcute cu e entuz ntuziasmu iasmull aprins al al sufletu sufletului lui ei nobil şi av avân ântat. Pe nici nici o inscr inscrip ipţie nu se pomen pomenea ea de iubire iubire,, ca scop căutat sau u urm rmărit. Tot Tot ceea ce ştim cu cu certit certitudine udine este este că ea îşi precizase precizase ca o obiectiv biectiv p pro ropria reînviere reînviere,, şi că, în acest caz, caz, nordul, nordul, care îi fusese fusese at atât ât de drag, drag, juca  un ro roll d de e căpete peteni nie. e. Dar Dar era era ev evid iden entt că re reîn învi vier erea ea ur urm ma să aib aibă loc loc îîn n  morm mo rmân ântu tull sin singu gura rati ticc din din Vale Valea a Vr Vrăjit jitor orulu ului. i. Ac Acol olo o îîn năun untr tru u fu fuse sese serră făcute cute  toate toa te p preg regătirile tirile în v vede ederea rea a ace cestu stuii lucru lucru şi a ieşi ieşirii rii sale sale în în lum lume, e, pân până la  urm ur mă, ssub ub fo form rmă de fi fiin inţă om omen enea easc scă vi vie. e. Sa Sarc rcof ofag agul ul era de desc schi his. s. Vas asel ele e  cu ulei, deşi închise ermetic, puteau fi totuşi uşor deschise cu mâna; şi în ele se prev prevăzus zuse e — ţinând inând seam seama a de de uscăciune ciune — o cantit cantitate ate sufici suficient entă  pentru pen tru o fo foart arte e lung lungă perioa perioad dă de timp timp.. Ch Chiar iar şşii cre creme mene ne şi amn amnar ar  fuseseră prevăzute, pentru pentru aprins aprins focul. focul. Loc Locaşul aşul mumiei mumiei ffuses usese e lăsat  deschi des chis, s, con contra trarr uzanţelo lor; r; şi, şi, a allături turi de de uşa uşa din din pi piat atrră, pe m malu alull st stân ânco cos, s,  era fixat fixat un lanţ rez rezis isten tentt în timp, timp, ccu u ajut ajutoru orull cărui ruia a ea ea p pute utea a să cob coboar oare e în în 

sigu sigura ran nţă în va vale le.. Dar Dar des despr pre e urm următoare toarele le int inten enţii, no noii nu ma maii av avem em nici nici u un n  ind indic iciu iu.. D Dac acă dorea să reînceapă o nouă viaţă, ca o fiinţă oarecare, ideea  acea ac east sta a no nobi billă mă apro apropi pia a ssuf uflet leteş eşte te de de e ea a şi îiîi do dore ream am d din in iinim nimă succ succes es..   

Era conc conceptul eptul care îmbrăţişa minunat minunatul ul punct punct d de e vedere vedere al lui Margaret Margaret,, iar  mie îmi îmi liniştea liniştea suf sufletul letul îndure îndurerat. rat. Şi atunci, atunci, pe dat dată m-am hotărât să-i previn prev in pe Marga Margaret ret şi pe tatăl ei împotr împotriva iva unor eventua eventuale le lucru lucruri ri cumplite; cumplite;  şi să aşte aştept pt,, oar oarec ecum um mul mulţumit umit în neşti neştiin inţa m mea ea,, d des esffăşura şurare rea a uno unorr  eveniment even imente e asup asupra ra cărora n nu u avea aveam m nici o putere. putere. Am intr intrat at în ca cassă în într tr-o alt altă star stare e de sp spiri iritt d dec ecât ât cea cea în ccar are e mă afla aflasem când plecasem plecasem afar afară; şi am fost încântat încântat s-o găsesc sesc pe pe Marg Margar aret et — pe pe  vechea vec hea M Marg argare arett — aşte aşteptâ ptându ndu-m -mă. Dup Du pă masă, ccân ând da am m rămas sing singur ur cu tat tatăl şşii fii fiica ca,, am am a ata taca catt sub subie iecctul, deşi ezitam destul de mult s-o fac. — N-a N-arr fi bin ine e să ne lu luăm toat toate e măsu suri rile le de sigur iguran anţă posi posibi bile le în leg legătură cu cee ceea a cce e s-ar putea putea înt întâmpl âmpla a înaint înainte e de Experim Experiment, ent, în caz caz că regin regina a  n-arr fi de aco n-a acord rd cu cee ceea a ce vr vrem em să fac facem em n noi? oi? Ş Şii la, ssau au du dup pă, deştep deşteptar tarea ea  ei, ei, da daccă ac acea east sta a ar are e lo loc? c? Răspunsul spunsul dat de de Margaret Margaret veni veni imediat; imediat; atâ atâtt de iute, înc încât ât eram ccon onvin inss că fus fusese pr pregătit: it: — Dar ea este este de ac acord ord!! Si Sigur gur că nu p poat oate e să fie a altfe ltfel. l. Ta Tata ta îîşi şi pu pune ne  acum ac um to toat ată fo forrţa de de gân gândi dire re,, ttoa oattă ener energi gia a şi şi tot tot mare marele le său ccur uraj aj în în sslu lujb jba a  a exact exact cceea eea ce regi regina na a preg pregătit tit!! — Bine, Bine, răspu spunse nseii eu, dar e gr greu eu d de e realiz realizat. at. T Tot ot ce a pre preg gătit ea ea a  fo fost st făcut cut în într-un mormâ mormânt, nt, su suss pe o stânc stâncă, în pustietate pustietatea a deşert deşertului, ului,  izolat de de lume pr prin in toat toate e mijloacele mijloacele posib posibile. ile. Ea pa pare re să cont conteze eze pe aceast această  izolare, izolar e, pentru pentru a fi fe ferit rită de oric orice e incident. incident. Dar aici, aici, într-o altă ţară şi-n altă  vreme vre me, înecondi co to tullice di difer pu tea, setea ea ei trat d de e reu reuşit şită saăşşi   i  co comi mit tă, gre gr şeli şendi li şiţiiscu ă vtotul ă apli ap ceferite —ite, să, ar neputea ap apli lice ce, în —set a ace cela laşi şi tr atam amen ent t ,cca celorlal celor lalţi, pe care îi ştim. ştim. Nouă oameni oameni au fost ucişi, fie de mâna ei, fie din   îndemnul  îndem nul ei. Ar pu putea tea fi şi cu n noi oi fără cruţare, d dac acă ar dori dori-o. Nici nu mi-am dat seama atunci, decât mai târziu, când m-am gândit la aceast această discuţie, câ câtt de bine accep acceptasem tasem eu, ca pe un fa fapt pt re real, al, ide ideea ea  reveni rev enirii rii lla a viaţă a re regin ginei ei Tera. Tera. Înaint Înainte e de a vo vorbi rbi mi-era teamă să nu-l jignescc pe d nes dom omnul nul Trela Trelawn wny; y; dar, dar, sspre pre pl plăcut cuta a mea mea sur surpriz priză, el zâ zâmb mbii  binevo bin evoito itorr şi-m şi-mii răspunse spunse:: — Dragul meu, meu, într-un într-un fel du dumne mneata ata ai dreptate dreptate.. Regina a v vrut, rut, fără   îndoial  îndoi ală, să rămână izolată; şi, ca să vorbim vorbim dre drept, pt, ar fi fos fostt mai mai bine cca a acestt experim ces experiment ent să fi avut avut loc aşa aşa cum l-a dispus ea. Dar gândeşte-te, lucrul acesta a devenit imposibil chiar din momentul când exploratorul acela olande ola ndezz a pătru truns ns în morm mormânt ânt.. Ast Asta a n-am făcut-o eu. eu. Eu Eu n n-a -am m nic nicii o vi vin nă,  cu to toat ate e că aces acestt lu lucr cru u m-a în înde demn mnat at să pl plec ec să rede redesc scop opăr m mor ormâ mânt ntul ul.. S Siigur, nu vreau să spun că n-aş fi fi făcut şşii cu acela acelaşi şi luc lucru ru pe care care l-a făcut  Van Huyn. Am intrat în mormânt din curiozitate şi am luat de acolo tot ce am luat luat,, anim animat at de po poft fta a ccol olec ecţio iona naru rului lui care care do dore reşte şte să st strâ râng ngă. D Dar ar să nu  uiţi că în mom moment entul ul ac acela ela cu cu nu ştiam ştiam nimic nimic des despre pre int inten enţia de de re reînca încarna rnare re  a reginei; reginei; nici n-ave n-aveam am idee des despre pre cara caracteru cterull comple complett al pregătirilor sa sale. le.   Toate  Toat e astea astea le-am le-am afla aflatt mai mai târzi târziu. u. Dar, Dar, atunci atunci când când le-am aflat, am făcut  tot ce s-a putut ca să-i îndep îndepline linesc sc exac exactt do dorin rinţa. S Sing ingura ura me mea a team teamă est este e  că s-ar putea să-i fi interpretat interpretat greşit un unele ele instr instruc ucţiuni mai nec neclare, lare, sau să  fi omis ori ori neglija neglijatt ceva. Dar Dar de un lucru lucru sunt sigur; sigur; n-am n-am lăsat nim nimic ic nef ăcutt din cu din ce ceea ea ce am crez crezut ut că era era dre drept pt şi că treb trebui uia a făcu cut; t; şi, şi, d dup upă câte câte  şt ştiu, iu, n-am n-am făcu cutt nimi nimicc ca care re să încur încurce ce rân rându duia iala la p pus usă de reg regin ina a Tera Tera.. Vr Vrea eau u  ca Mar Marel ele e său Expe Experim rimen entt să reuş reuşea easc scă. Pent Pentru ru rrea ealiz lizar area ea a ace cest stui ui sco scop, p,  n-am n-a m cr cru uţat nici nici st strrădanie, danie, n nici ici timp timp,, nic nicii bani bani — nici p pe e mi mine ne însumi. Am  îndurat  îndur at priva privaţiuni şi a am m înfruntat înfruntat prime primejdii. jdii. To Toat ată intelig inteligen enţa mea mea,, toat toate e  cuno cu noşt ştin inţele şi în înv văţătura tura,, a atâ tâtt ccât ât sunt sunt ele, ele, to toat ate e efo efort rtur urile ile,, atâtea câte

am putu pututt să depun, depun, a au u fost, fost, sunt sunt şi vor vor fi închin închinate ate aces acestui tui scop scop,, până cân când d  ori vom înv înving inge, e, ori ori vo vom m pi pierd erde e mare marea a mi mizză pe ccare are o ri risc scăm. — Marea Marea m miz iză? am repe repetat tat e eu; u; învie învierea rea ffem emeii eii şi vi via aţa fem femeii? eii? D Dova ovada da   

că învie înviere rea a po poate ate fi rea realiz lizat ată prin prin ffor orţe al ale e mag magie iei; i; p prin rin cu cuce cerir ririi al ale e şt ştiin iinţei;  sau folosind folosind energ energiiii pe care azi lumea lumea încă nu le cunoaşte cunoaşte?? Atunci domnul domnul Trelawny ne vorbi despre speranţele pe care le purta în  inimă şi pe care până în ziua aceea le lăsase să se întrevadă, fără să le şi  exprim exp rime. e. O dat dată sau de dou două ori îîll auzise auzisem m pe Corb Corbeck eck vorbin vorbind d despr despre e energia nerg ia lui de fier fier din tin tinere ereţe; dar în afara cuvin cuvintelor telor genero generoase ase pronun pronunţate  de Margaret la adresa speranţelor reginei Tera — care, venind din din partea  fii iiccei, ne făceau să credem că fat fata moşte ştenis ise e tăria tatălui — nu bănuis ise em  existe exi sten nţa acest acestei ei e ener nergii. gii. Acum, Acum, însă, cuvint cuvintele ele sale sale cce e mătur turau au în în ccale alea a  lor, ca un torent, torent, orice orice id idee ee potrivnic potrivnică, mi-l înf înfăţişau işau altf altfel el p pe ea ace cest st om. — "Via "Viaţa un unei ei feme femei"! i"! C Ce e însea înseamn mnă viaţa un unei ei fem femei ei pe pe sc scara ara valo valorilo rilorr  şi spe spera ran nţelor elor no noas astr tre? e? Da, Da, rris isccăm via viaţa une uneii fe feme mei; i; ccea ea ma maii dr drag agă mie mie p pe e  lumea lum ea as asta, ta, şi şi care care îmi îmi devine devine tot tot m mai ai dr drag agă cu fiecar fiecare e ceas. ceas. Şi Şi riscăm to tott  aşa de bine bine şi vieţile a patru patru bărbaţi; pe a du dumit mitale ale şi p pe e a mea, mea, ca ca şi p pe e a  celorl cel orlal alţi do doii ca care re ne-au câştigat câştigat încre încredere derea. a. "Do "Dovada vada că învierea învierea po poate ate fi  realiza rea lizattă!" Aceas Aceasta ta în însea seamn mnă mult. mult. Un lucr lucru u min minuna unatt în ep epoc oca a noastr noastră  materialist mate rialistă şi de scepticism scepticism pe care care îîll naşt naşte e cunoaşte cunoaşterea. rea. Dar viaţa şi  reînvierea nu sunt ele însele decât nişte etape în drumul spre marele câştig pe care îl vom realiza prin reuşita acestui Mare Experiment. Imaginează-ţi ce ce a arr însem semna na pe pentru ntru lumea lumea gândir gândiriiii — adev adevărata lume a  prog pr ogre resu sului lui uma uman n — ca calea lea exac exacttă cătr tre e stele stele,, ac acel el itur ad astra al celor vech ve chii — dac dacă ar pu pute tea a să aj ajun ung gă pân până la no noi, i, di din n ttre recu cutu tull ne neşt ştiu iut, t, ce ceva va  care ca re să ne rede redea a şti ştiin inţa adu aduna nattă în marc marca aB Bib iblio liote teccă di din nA Alex lexan andr dria, ia,  ă la locul mistţuelor ită dpe e ffldrumul lăcări. N Nu nu numaide iisstla oria poate fi aşe poate aşezat zatcunoaşterea locul ei,artelor şi st studiere udierea a  ştiin ei eui drept începuturi; ci şi cuno aşterea   pier ierdute dute şi-a şi-arr găsi făgaşul aşul,, aşa aşa în înccât paş aşii ii noşt noştri ri să mearg argă pe cărare rarea a ce ce  duce duc e înspre înspre de defini finitiv tiva a şi com complet pleta a lor reîns reînsccăunare. unare. E Eii bine bine,, ace aceast astă fem femeie eie  ne poat poate e spu spune ne nou nouă cum cum ar arăta lumea înainte de aşa-numitul "Potop"; ne poate spune care este originea acestui mare şi uluitor mit; ne poate purta cu mintea mintea spre înţelegerea elegerea lucrurilo crurilorr care care ni se p par ar nou nouă azi primitiv primitive, e, d dar ar  care erau deja vechi, vechi, înainte înainte de existe existen nţa Pat Patriarhi riarhilor. lor. ÎÎns nsă cu a asta sta n-am termin ter minat. at. Nu Nu,, nic nicii măcar nu nu e începu începutul tul.. Dacă po poves vestea tea a ace ceste steii femei femei est este e  ceea ce ea ce ce gâ gând ndim im n noi oi că este este — lucru lucru îîn n car care e mul mulţi cr cred edem em cu tărie; rie; dac dacă  puterea ei şi regenerarea acestei puteri se dovedesc a fi ceea ce ne aşte aş tept ptăm noi noi să fi fie, e, ei bin bine, e, atun atunci ci ome omenirea poate poate do dobândi bândi cuno cunoştin ştinţe  care ca re de dep păşe şesc sc tot tot ccee eea a ce ea a st stăpânit pânit vr vreo eodată în vremea noastră —  dincolo dinco lo de tot ceea ceea ce este cconside onsiderat rat azi posibil posibil pentru pentru mari mari şi mici. Dac Dacă,   într-adev  într-a devăr, aceast această reînv reînviere iere poate poate ffii real realiiza zattă, cum cum o să ne putem utem îndo îndoii  noii d no de e şt ştiin iinţele ele v vec echi hi,, de vech vechea ea magie magie,, de vech vechea ea cr cred edin inţă? Şi da daccă es este te  aşa, aş a, at atun unci ci treb trebui uie e să înţeleg elegem em că ac aces estt Ka al un unei ei mari ari şi înv învăţate ate rreg egin ine e  a stăpânit pânit tai taine ne din din lumea lumea ei ei,, de acolo acolo d de e unde ard stelele, cu mult mai pre pr eţioas ioase e dec decât ât al ale em mur urit ito ori rilo lorr de de rrân ând. d. Acea Aceast stă feme femeie ie,, în înccă în via viaţă fiin fiind, d,  a coborât să trăiască de bunăvoie într-un mormânt, şi a revenit apoi, după  cum reiese reiese d din in inscrip inscripţiile de pe acel mor mormân ântt; e ea a a ale ales să moară de  moa oart rte e fiz fizic ică, pe când când era era îînc ncă tân tânără, a ast stfe fell cca, a, lla a rreî eînv nvie iere rea a ssa a îînt ntrr-o altă  vre rem me, după o tra tran nsă ap apro roap ape en nes esfâ fârş rşit ită, să poată ieşi ieşi di din n mo morm rmân ântt în în  deplin dep linătatea tatea splend splendori oriii tiner tinere eţii şi şi puter puteriiii sale sale.. Şt Ştim im deja că, de deşi şi ttrup rupul ul a  dormit dorm it în pace atât de m multe ulte veacuri, veacuri, inteligen inteligenţa ei nu a murit; că  hotărârea ei nu a şovăit niciodată, că voinţa ei a rămas stăpână; şi, mai  important impo rtant d decât ecât or orice, ice, ami amintirea ntirea ei ei s-a perp perpetuat etuat neştirb neştirbit ită. O, câte  posi po sibi bilit lităţi ne ofer oferă veni venire rea a în mijlo mijlocu cull nost nostru ru a un unei ei ase aseme mene nea a fi fiin inţe! O  fiinţă a cărei is istorie îîn ncepe îîn nainte de de în învăţăturile B Biibliei; a alle cărei tr trăiri a au u  preced pre cedat at exist existen enţa zeilo zeilorr Greci Greciei; ei; care care poa poate te în înllănţui V Vech echiul iul cu cu Noul, Noul, 

Pămâ mântu ntull cu Cerul Cerul,, şi poate poate de dezv zvălui lu lumil milor or cu cunos noscut cute e ale gândi gândirii rii şi ale ale  existen existe nţei fizice taina Necu Necunosc noscutului utului — necunoscutu necunoscutull Lumii Vechi de la   începuturile  încep uturile ei, şi al Lumilor Lumilor aflate aflate din dincolo colo de orizo orizontul ntul cunoşt cunoştin inţelor n noas oas 

tre.  Tăcu, aproape aproape epuizat. epuizat. Margare Margarett îl ţinuse strâns strâns de mână tot tim timpul pul  cât el ne mărturisise rturisise cât de drag drag îi era ac acest est copil. copil. Cont Continua inua şi acu acum m să-l ţină strân strâns; s; dar dar pe faţa ei vedeam vedeam aceeaşi aceeaşi schim schimbare bare din u ultimu ltimull timp timp:: o  mas asccă miste isteri rioa oassă pe chip chipul ul adev adevăra rate teii sal sale ep pe ers rso onali nalittăţi, ca care re mie îm îmii dădea de a ssen enti time ment ntul ul v vag ag al înd îndep epărtări riii de ea. ea. Ta Tattăl său, fu fura ratt d de e im impe petu tuoz ozit ita atea mom moment entulu ului, i, nu-şi nu-şi dădus duse e seam seama a de n nimic imic;; însă, când când el se opr opri, i, ea  păru să-ş -şii re revină, şşii st strălucir iriii oc ochil ilo or săi m min inu unaţi i se adăugă şi a acceea a  unor lacrim lacrimii reţinute inute.. Cu un gest gest care care îi trăda sentim sentimentele entele puter puternice nice de de  drago ragost ste e şi şi d de e adm admir ira aţie ie,, ea ea sse e aple apleccă şi sărut rută mân âna a părint rinte elui lui său. A Ap poi,   întorcându  întor cându-se -se înspre înspre mine, zise: — Malcolm, ai vorbit despre oameni care au pierit din cauza reginei; sau care, care, m mai ai curâ curând nd şi de fapt, au pierit pentru pentru că s-au amestecat în treburi bu rile le ei ei şi i-au i-au zădărn rnic icit it plan planur urile ile.. Nu cre crezi zi că, aşa cu cum m ai pus pus p pro robl blem ema, a,  ai fost fost nedre nedrept? pt? Cine Cine oare oare n-ar n-ar fi fi făcut e exac xactt cee ceea a ce a făcut şi ea ea?? Nu u uita ita  că se lupta lupta pent pentru ru propri propria a ei viaţă! Da Da,, şi chiar chiar pentr pentru u mai mai mult mult d decâ ecâtt pr pro opria pr ia ei ei via viaţă. Pent Pentru ru v via iaţă şi d dra rago gost ste, e, şşii pent pentru ru to toat ate e ex extr trao aord rdin inar arel ele e po posi sibilit bil ităţi ale unui unui vii viito torr în îndep depărtat rtat,, în necuno necunoscu scuta ta llum ume e a Nor Nordul dului; ui; ace acell No Nord rd  care ca re pe pent ntru ru ea în înse sem mna spe spera ran nţă şi în încâ cânt ntar are. e. Nu cr crez ezii că, o dat dată cu   învăţătura timpu timpului lui său şi cu toată marea marea şi ne nebiruit biruita a tărie a ffiin iinţei sale sale,,  era înd îndre rept ptăţită să aspir spire e la o cât mai la larg rgă răsp spân ândi dire re a ide ideilo ilor n no obi bile le ce i  se năşt ştea eau u îîn n ssuf ufle let? t? Că spe spera să aj ajun ung gă la cu cuce ceri rire rea au uno norr lum lumii n neş eşti tiut ute? e?  Să se fol folos osea easc scă, spre spre bin binele ele popo poporu rulu luii său, d de e tot tot ceea ceea cce e câ câşt ştiga igase se din din  somn, şinadin scurgerea timpului? Atâtea pet care le-ar putu pu tutt zdin ădămoarte rnic rnicii mâ mâna oric oric ărui rui tâlh tâlhar ar sau sau asas asasin in;; dac daclucruri ă ai fi ffos ost în locu locul l ei, ei,fi  nu ai ai fi luptat luptat cu to toate ate m mijloacele ijloacele ca să atingi acest obiec obiectiv tiv al sper speran anţei şi  vie vieţii ta tale le?? U Un n ţel ale căru ruii pos posib ibilit ilităţi de de rrea ealiz lizar are e ccre reşt ştea eau u şi cr creş eşte teau au o  dată cu ttrrecerea ne nesfârş fârşit ită a a an nil ilo or. Po Poţi să crezi că gândirea rea ei ei a acctivă a  avut av ut vr vreo eo cl clip ipă de odih odihn nă în tot tot ac aces estt răstim stimp pd de e ssec eco ole de de ttru rud dă, în vr vrem eme e  ce fi fiinţa ei pământeas asccă, adăpostită şi pr protejat jată de mediul iul p pe e care i-l cr crea ease serră cr cred edin inţa şi şi şşti tiin inţa tim timpu pulu lui, i, aşte aştept pta a să ba battă ce ceas asul ul de dest stin inul ului ui,,  atunci atun ci cân când d sufletul sufletul ei libe liberr zbura zbura grăbit di dintr ntr-o lum lume e în a alt ltă lum lume, e, p pri rin n   împărăţia fără hota hotarr a st stelelor elelor?? Să nu fi însemn însemnat at oa oare re ace aceste ste st stele, ele, cu  multitudinea lor de vieţi şi forme, nimic nimic pentru ea? Aşa cum au început să   însemne  însem ne pentru pentru noi, din din clipa când am pornit pornit pe drumu drumull minu minunat nat ttrasat rasat de ea şi de de poporul poporul său? De poporul poporul ace acesta sta care care şi-a desc descătu tuşa şatt im imag agin ina aţia şi  a lăsaAic t-oi ea să se zboopr arei. print pEr rintre re aş aştri triiat i nop Aici opri. Era a extenu ext enuat ă şiţii! lacrim lacrimii nest nestăpân pânite ite îi şşiro iroiau iau pe pe ob obraj raji. i.  Eram mai mişcat mişcat decât p putea uteam m s-o mărturis rturisesc. esc. Era Era ea, într-adevăr, Ma Margaret gar et a me mea; a; şi inima inima îmi îmi bătea în piep piept, t, sim simţind-o iar iar al alături, turi, a apr proa oape pe d de e  mine. ine. Feric ericir irea ea mă făce cea a în îndr drăzne zneţ, şi şi ave aveam am ac acum um cura curaju jull să sp spun un ce ceea ea ce  mă teme temeam am că ar fi iimp mpos osib ibil il de de spu spus: s: ceva ceva ca care re ar ar ffii tr treb ebuit uit să atra atrag gă  atenţia domnului Trelawny asupra co convingerii nvingerii mele des despre pre o dublă  existe exi sten nţă a fiic fiicei ei sa sale. le. LLuân uând d mâna mâna lui Marg Margare arett în într tr-a mea mea şi săru rutâ tând ndu u-i-o, i-am iam spus spus tat tatălu lui: i: — Bineîn Bineînţeles, eles, do domn mnule ule,, nu se pute putea a exp exprim rima a mai cclar lar ni nici ci da daccă spi spiri ritul adev adevărat al al reg reginei inei Te Tera ra ar fi fost fost cu ea ea şi i-ar fi sugerat aceste gânduri! Răspun spunsu sull dom domnu nulu luii Tre Trela law wny mă su surp rpri rins nse e pur pur şi si simp mplu lu.. Mă lăsa să   înţeleg că acelaşi acelaşi proces proces de gândir gândire e ca şi al meu meu se petre petrecea cea şi în minte mintea a  lui. — Şi dacă i le-ar fi suge sugerat rat?? Dac Dacă e aş aşa? a? Ştiu bin bine e că spirit spiritul ul mam mamei ei se  află în ea. Dacă în afară de el s-ar mai afla şi spiritul acestei mari şi minunate nat e re regin gine, e, nu nu m mi-ar i-ar fi m mai ai pu puţin drag dragă, ci de dou două ori mai mu mult! lt! Nu te te te-

me pentru ea, Malcolm Ross; Ross; cel puţin nu te teme mai m mult ult decât pent pentru ru  noii ccei no eila lallţi! Margaret Marga ret relu reluă firul, vo vorbind rbind atât atât de repede, repede, încât încât cuvintele cuvintele sale pă 

reau mai mai curând curând o continuare continuare a spuselor spuselor tatălui, decât o înt întrerup rerupere: ere: — Nu te teme deloc pentru mine, Malcolm. Regina Tera ştie şi nu ne va face nici nici un rău. Eu ştiu as asta! ta! O ştiu tot tot atât d de e bine, pe ccât ât ştiu cât d de e  nem ne mărgin rginit ită este este d dra rago gost stea ea m mea ea p pen entr tru u tine tine.. Era în glasul glasul ei ceva ceva atât atât de sstrani traniu, u, că am privit privit-o repede în ochi. Erau, ca întotde întotdeauna, auna, st strrălucitori; lucitori; dar gând gândurile urile ce se ascunde ascundeau au în adâncul adâncul  lor erau erau aco acoperite perite de un văl, cum sunt sunt ochii ochii unui unui leu închis închis înt întrr-o cuşcă. În ace acell mome moment nt int intra rarră şi ceil ceilal alţi doi, doi, şi schi schimb mbar arăm ssub ubiec iectu tul. l. XVIII Leccţia lui Le lui K Ka a În seara aceea aceea ne-am dus dus toţi la culcare devrem devreme. e. Noaptea care urma  avea av ea să fie o noa noapt pte e gr grea ea,, şi d dom omnu null Trel Trelaw awny ny soc socot otea ea că treb trebui uia a să ne odihnim,, dormind dihnim dormind cât m mai ai mult. A doua doua zi urma urma să avem m mult ult de luc lucru. ru. Tot  ce era legat de Marele Experiment trebuia pus la punct, în aşa fel încât s ă  nu-l nu -l rrat atăm d din in cau cauza za vr vreu eune neii scăpări ri,, din din ved veder ere e în în tim timpu pull preg pregătiri tirilo lor. r. Aranjas ran jasem em,, eviden evident, t, să put putem em chem chema a şi dup după aju ajutor tor în ca cazul zul ccând ând ar fi fost fost  nevoie; nevo ie; dar nu cred cred că vreu vreunul nul din no noii se temea temea chiar de vr vreo eo prim primejdie. ejdie. Sigurr că nu ne gu ne gâ gând ndea eam m la n nici ici un un fel fel de vio viole len nţă de gen genul ul a ace cele leia ia car care e ne-a obliga obl igatt să stăm de ve veghe ghe la Lon Londra dra,, în timpul timpul tran transei sei p prel relung ungite ite a dom domnul nului ui   Trelawny.  Trela wny. deamentu despre sprentul mine, mine, eu ului sim simi ţTrela eam o stranie sy, tranie senz senza aţie deera uşurare uşuexact rare. Acce Accepta pta-  sem Cât raţioname ion l domn domnulu Tr elawn wny, că dac ă reg regina ina exa ct. aşa cum presup pre supune uneam am noi — aşa aşa ccum um de fapt er eram am înc încred redin inţaţi că este este — n-am fi avutt nic avu nicii un fel fel de pr prob oblem leme e cu e ea; a; fiind fiindccă noi nu nu făceam ceam altce altceva va decât decât să-i  îndeplinim  îndep linim p punct unct cu punct punct dorin dorinţele. A Aşa şa că mă simţeam liniştit liniştit — m mult ult m mai ai  liniştit decât decât fuse fusesem sem în tim timpul pul zilei; existau existau îns însă alte m motive otive de în îngri gri jorar  jorare e pe care nu nu reuşeam reuşeam să le alung din din minte. minte. Cel mai se serios rios din dintre tre ele era era  st star area ea ci ciud udat ată a lui lui Marg Margar aret et.. Da Daccă se ade adeve vere rea a că în p per erso soan ana a ei e exis xistau dou do uă fiin fiinţe, a atu tunc ncii ce put putea ea să se îînt ntâm âmple ple în ccaz azul ul ccân ând d ac aces este te dou două  existe exi sten nţe ar fi de deven venit it u una na singur singură? IIar, ar, şi iar, iar, şşii iar îmi frământa mântam mm mint intea ea  cu ac acea east stă pr pro oblem blemă, pân până îmi îmi ve vene nea a să st stri rig gd de e în înco cord rdar are. e. Pe Pent ntru ru mine ine n nu u  era era o co cons nsol olar are e că Mar arga gare rett sse e ssim imţea mulţumit umită, şşii tat tatăl e eii a acc ccep epta ta asta asta..  La urma urmelor, dragostea dragostea este un sentiment egoist; şi nu de puţine ori  ţ.iiAve apar situa în care cam areiimp um umbre breiaîntune întunecate cate vorsesămişc acopere re lumina lum de care are nevoie nev oie. Aveam mpres resia că aud cum macope işcă limbile limb ile ina cceas easulu ului i pe ea  cadran; vedeam bezna preschimbându-se în întuneric, întunericul în cenuşiu şiu şi cce enuşiu iull îîn n lu lum mină, fără să-mi pot pot stăvili me mersu rsull gânduri gândurilor lor triste triste..  În cele cele din din urm urmă, când când am put putut ut s-o fac fără să-i deran deranjez jez pe pe ce ceilal ilalţi, m-am scul sc ulat at şşii mm-am am str strec ecur urat at dede-a a lu lung ngul ul cor corido idoru rului lui,, ca să văd da daccă şi cu ei e era ra  totul în în o orrdine; fii fiin ndcă aran ranjasem ca ca uş uşa ffie ieccăruia să rămână deschisă, în în  aşa fel ca ca or orice ice zzgom gomot ot nedo nedorit rit să poa poattă fi auzit auzit u uşor şor şi disti distinct nct..  Toţi dormeau; dormeau; puteam puteam să le aud tuturor tuturor respira respiraţia reg regulat ulată; şi mă bucuram cu ram că noap noapte tea a ac acee eea ap plin lină de teme temeri ri ttre recu cuse se cu bine bine.. Căzâ zând nd în ge genunchi, nunc hi, acolo acolo în în camera camera mea, mea, murmu murmurai rai o rugăciune de mul mulţumire, umire, dându-mi seama în adâncul inimii mele cât de mare îmi fusese spaima. Am ieşit af afar ară şi am am ccob obor orât ât lla am malu alull apei apei,, pe nenu nenum mărate ratele le ttre rept pte e săpate pate îîn n  st stân ânccă. Câte Câteva va mişc mişcări d de e înot înot îîn nm mar area ea lim limpe pede de şşii re rece ce îîmi mi ccal alma marră ne nerv rvii ii  şi mă readuseră în vechea formă. Pe dru drum, m, u urc rcân ând d scăril rile, e, p put utea eam mv ved edea ea ccum um se se înal înalţă în u urm rma a me mea a şi  cum pre presch schimb imbă stânci stâncile le din jurul jurul golf golfulu uluii în aur scli sclipit pitor or lumina lumina a apri prins nsă a 

soarelui. Şi totuşi, soarelui. totuşi, mă simţeam oarec oarecum um ttulbur ulburat. at. Totul Totul e era ra pr prea ea lu lumino minos, s,  aşa cum se înt întâmp âmpllă uneori uneori îna înaint inte e de de furtu furtun nă. Când Când m-am -am o op prit rit să pr priivesc ve sc,, am simţit o mân mână care care mi mi se aşez aşeza a pe umăr; şşi, i, îînt ntor orcâ când ndu u-mă, am   

zărit-o pe Marg Margar aret et lâ lâng ngă mine mine;; M Mar arga gare ret, t, lum lumin inoa oassă şi rad radio ioas asă, cca a şi  splendoar splen doarea ea de dimine diminea aţă a soarelui soarelui.. Era, Era, de data aceas aceasta, ta, Margar Margaret et a  mea ea;; M Mar arga gare rett ccea ea din din pri prime mele le zzil ile, e, fără nim nimic sstr trăin în în ffii iin nţa e ei; i; şşii m mii-am datt at da atun unci ci ssea eama ma că, în sfâ sfârş rşit it,, ziua ziua cea cea d din in urm urmă, zi ziua ua ffat atal ală, ve veni nise se.. Dar, vai! bucuria nu ţinu mult. Când ne-am -am re reîn înto tors rs în ca cassă, dup după o  plimbar plim bare e în jur jurul ul ţărmu rmului, lui, vechea vechea atmos atmosfer feră din ziua ziua pre preced cedent entă pusese pusese  ia iarr st stăpâ pâni nire re pe noi; noi; mâhn mâhnir ire e şşii în îngr grij ijor orar are, e, sp sper eran anţă, b bun ună disp dispoz oziiţie, ie, de depresiune adâncă şi răceală apatică. Dar,, cum avea Dar avea să fie o zi cu cu mult mult de luc lucru, ru, n ne e-am îîn nhămat ccu u tto oţii şi  cu to toat ată ener energi gia a la la tre treab abă; ccee eea a cce en ne e-a salvat. După gustarea de dimin imine eaţă, ne-am -am d dus us cu toţii în gr grot otă, un unde de domn domnul ul   Trelawny  Trela wny ccontro ontrollă pe rân rând d pozi poziţia fiecărui o obiect biect şi ne explic explică motivele motivele  pentru care fiecare lucru ocupa locul unde fusese plasat. Avea cu el un mar are e ssul ul de hârt hârtie ie cu măsur surători tori,, ssch chiiţe, sem semne şi de dese sene ne făcu cute te de el el   însuşi,  însuş i, după ciorne ciornele le propriilor propriilor sale însemn însemnări şi ale lui Corbeck Corbeck.. Aşa cum  ne mai mai spuse spusese, se, ele ccon onţineau to toate ate hie hieroglife roglifele le de pe pere pereţii, tavanul tavanul şi  podeau pod eaua a mo mormâ rmântu ntului lui din din Valea Valea Vrăjitorul jitorului. ui. Chia Chiarr dacă nu ar fi avu avutt  măsu surrăto toril rile e lla a ssca carră, cu cu pre preciz cizar area ea locu locului lui fie fieccărei rei pies piese e de de mo mobil bilie ier, r, am fi  putut utut pâ pân nă la ur urm mă să le plas plasăm e ex xac act, t, num numai st stud udii iin nd sc scrie rierea rea sec secre rettă şi  simbolurile. Domnul Domn ul Trelaw Trelawny ny ne mai mai explică şi alte câteva câteva lucru lucruri, ri, care nu sse e găseau pe plan. plan. Aşa, Aşa, de exem exemplu, plu, faptul faptul că scobitura scobitura de pe faţa me mesei sei sse e potrivea tri vea e exac xactt cu fu fundu ndull Sipetul Sipetului ui Magic Magic,, care care era chiar chiar pre prev văzut să fie aşeza aşezatt  acolo. unde trebuiau aşezate eraccapete indicat de nişte u-praeuşi raeu şi Locul în form forme e dife diferite, rite, desena dese naţi pepicioarele podea podea,, şi mesei ale ale căror apete erau îndre îndrep tate tat e în dire direccţia ur uraeu aeuşilo şilorr similar similari, i, înco încollăciţi pe p picio icioare arele le m mese esei. i. De asemeni, mumia, mumia, în întins tinsă pe locu locull mai ridica ridicatt de pe fundul fundul sarcofag sarcofagului ului car care e îi  contu co ntura ra trupu trupul, l, tre trebui buia a să fie orie orienta ntattă cu ca capul pul sspre pre apus apus şi pic picioar ioarele ele spre spre  răsărit it,, ca să poată prim imii a asstfel cu curenţii n na aturali ali a aii pământului lui. — Da Dacă asta s-a urmări rit, t, zi zise se el el,, d du upă cum presu resupu pun, n, so soco cott că fo forrţa  ce va fi fi folo folosit sită est este e leg legat ată de magn magneti etismu smull tere terestr stru u sau de de ele electr ctricit icitate ate..  Ori de amân amândo dou uă. Sigu Sigurr că s-ar putea să fie utilizată şi o altă forţă, ca de  exemplu, exem plu, radioactivit radioactivitatea. atea. Am făcut experie experien nţe de acest gen, dar num numai ai cu  canti antittăţi mic micii d de e ssub ubst stan anţă, at atât cât am putut utut obţine. ine. Îns Însă, din din tot cce ea am m  reuş reuşit it să st stab abile ilesc sc cu cu cer certit titud udin ine, e, Sipe Sipetu tull nu reac reacţio ione neaz ază la radi radia aţii.   Trebuie  Treb uie să existe şi astfel astfel de m materii aterii insen insensibile sibile în în natu naturră. Radiu Radiumul mul sse e  1

ţion pare al căă,nsu-or acmai ioneaz eaz nlte ici aseme un un fel, fe l, nea când cândsubsta e con co nnţinut în p peh ; .şi, fără   îndoi  îndoial găsiă şi şîni alte anici ase menea sub stan ţe care care sehble ă-blend l cond nţăină E posi posibi bill ca ac aces este tea a să apar aparţină cate catego gorie rieii eleme element ntel elor or ""ine inert rte" e",,  descoperite sau izolate de Sir William Ramsay. Prin urmare, nu este exclus ca în în a aces cestt Sipet Sipet,, făcut dintr dintr-un aerolit, aerolit, şi deci deci conţinând poate poate un element element  necu ne cuno nosc scut ut de noi, noi, să zac zacă o for forţă ca care re să se elib eliber erez eze e ex exac actt în momen omentu tull  când câ nd cut cutia ia est este e de desc schi hissă. Păre rea a că asta asta era era ttot ot ce se pute putea a sspu pune ne în leg legătu turră cu ac aces estt sub subie iect ct;;  dar, da r, cum cum rămase ase ccu up pri rivi vire rea a fix fixă, ca ca cin cinev eva a ccar are e iint nten enţione ioneaz ază să-şi dezvolte mai mai depar departe te ideea ideea,, noi a am m aştept aşteptat at în lliniş inişte. te. Ş Şi, i, du dup pă o pa pauz uză, el a con continuat: — Exi Exist stă, o mărtur rturis ises esc, c, un lu lucr cru u car care e pân până ac acum um m-a contrariat. S-ar putea să nu ffiie de de primă imp importanţă; da dar, în într-o prob problem lemă ca aceast aceasta, a, u unde nde  to totu tull este este n nec ecun unos oscu cut, t, tre trebu buie ie să admi admite tem m că nu ex exis isttă nimi nimicc li lips psit it de de  intere int eres. s. Nu pot crede crede că într într-o astf astfel el d de e si situa tuaţie, atât atât de scr scrupu upulos los studia studiattă,  avem av em dr drep eptu tull să negl neglij ijăm aces acestt lluc ucru ru.. D Dup upă cum cum put pute eţi ved vedea ea pr priv ivin ind dp pla lanul inter interior ior al morm mormânt ântulu ului, i, sarco sarcofag fagul ul stă lâng lângă perete peretele le din dinspr spre e nord, nord, cu 

Sipetul Magic Sipetul Magic la sud de el. Spa Spaţiul ocu ocupat pat de cel cel dintâi dintâi nu co con nţine nic nicii un  simbol simb ol sau or ornam nament, ent, de nici nici un fel. La o prim primă vede vedere, re, ai putea putea spune că   Oxi Oxid d natur natural al de de ur urani aniu u cu cu ca cantit ntităţi mici mici de de radiu radiu

1

 

desene dese nele le a au u fost fost făcute cute după amplasarea sarcofagului. Dar un examen mai at aten entt n ne e va arăta că simbo simbolu luril rile e de pe p pod odea eaua ua încăperii perii su sunt nt în în a aşa şa fel fel dis dispuse pu se,, în încâ câtt să prod produc ucă un e efe fect ct anu anume me.. Ui Uite te,, aic aicii scrie scriere rea a este este aşe aşeza zattă într tr-o -o or ordi dine ne co core rect ctă, ca ca şi şi ccum um ar fi sărit pest peste e spa spaţiul iul go gol. l. Îns Însă, n num umai ai d dup upă  ce efe efectu ctull s-a s-a p prod rodus, us, devine devine clar clar că trebui trebuie e să exi existe ste aici aici o semnif semnifica icaţie.  Ce se semn mnif ific ica aţie? ie? Tocm Tocmai ai as asta ta vr vrem em să afl aflăm. Ia Ia u uit ita aţi-vă şi su suss şi şi jos jos pe  porţiunea liber liberă dintre dintre vest şşii est, ca care re corespun corespunde de cu locul locul unde unde se  situează capu pull şi pici picioa oare rele le ssar arco cofag fagulu ului. i. În În am ambe bele le părţi se află du dupl plica icate te  ale aceloraşi aceloraşi simbolur simboluri, i, dar dispuse dispuse în aşa fel fel încât fragment fragmente e ale fiecăruia  din ele să constit constituie uie părţi între întregi gi ale ale a alto ltora ra aşe aşezat zate e ve vertic rtical, al, ca înt întrr-un joc de cuvinte cuvinte încruc încrucişate. işate. Şi num numai ai când ne arunc aruncăm privirea privirea dinsp dinspre re capul  sau dinspr dinspre e picioa picioarele rele sar sarco cofagu fagului, lui, n ne e dăm seam seama a că ave avem m de a fac face e cu  nişte nişt e sim simbol boluri uri.. Uita Uitaţi-vă. Ele sunt sunt triple triple atâ atâtt la ccol olţuri, cât şi în cen centru tru,, sus sus  şi jos. jos. De fi fiec ecar are e dat dată exis existtă imag imagin inea ea unui unui so soar are e tăiat iat p pe ed din in do dou uă de  marginea mar ginea sar sarcofag cofagului, ului, ca de un oriz orizont. ont. Înapoia Înapoia fiecăruia şi apro aproape, ape, dar  cu faţa îînt ntoa oars rsă, şşii părâ rând nd a ffii lega legatt o oar arec ecum um de simbo simbol, l, se se afl află câ câte te un va vass  care ca re,, în scrie scriere rea a hiero hierogli glific fică, simbo simboliz lizea eazză inim inima a — Ab, cum îi spuneau egiptenii. Apoi în spatele tuturor acestora este câte un desen, reprezentâ repre zentând nd do dou uă braţe larg larg de deschise schise,, rid ridicate icate în su suss de la cot; cot; ace acesta sta  este determinantul lui Ka sau "Dublul" "Dublul".. Dar poziţia lui nu este este aceea aceeaşi şi sus  şi jos. La capul sarcofagului Ka este întors întors către g gura ura vasul vasului; ui; la picioa picioare, re,  bra br aţele sunt sunt îndr îndrep epta tate te în sens sens inv inver ers. s. Simbo Simbolur lurile ile pa parr să spun spună că în  timpul tim pul trec trecerii erii soa soarel relui ui de la la vest vest spre spre es estt — de la apus apus la răsărit, sau prin prin  ă pri Lumea Lum ea nt deşiJos Jos, , adi adic coate prin no apte in inima ima, , car care este este mate m, aterial rial chiar arâtîns  ă  mo mormâ rmânt n nu-l u-l p poat e pnănoapt răsi, se see —, roteşte roteşte pur şiesim simplu plu, în aşa aş a ăfe felchi l înc încât rămână cu faţa spre Ra, Zeul- Soare, izvorul a tot ceea ce e bun, dar c ă  Dublul, Dublu l, care reprezin reprezinttă principiul principiul acti activ, v, poate m merge erge un unde de vrea, vrea, atât  noapt no aptea ea cât cât şi ziua. ziua. Dacă ace acest st lu lucru cru es este exac exact, t, a atun tunci ci el rep reprez rezint intă o   înştiinţare — u un n avertism avertisment ent — un un memen memento: Conş Conştiin tiinţa mum mumiei iei nu se  odihneşte, odihn eşte, şi noi trebuie trebuie să ţinem seama seama de ea. O Or, r, sse e poate poate ajunge ajunge la  conv co nvin inge gere rea a că, d dup upă noap noapte tea a rreî eînv nvie ierii rii,, Ka va părăsi compl omplet et inim inima, a, ce ceea ea  ce înseamnă că, revenind la viaţă, regina va căpăta o existenţă inferioară,  pur fi fizzică. Înt Întrr-un asemenea caz, ce se va întâmpla cu intelectul şi cu expe ex peri rien enţele ele ssuf ufle letu tulu luii său rătăcito citorr îîn n lum lume? e? Câşt Câştig igul ul ce cell mai mai de pre preţ al  reînvierii sale va fi pierdut pentru omenire. Şi totuşi acest gând nu m ă  alarmeaz alarm ează. La urma u urmelo rmelor, r, este do doar ar o pres presupun upunere ere a mea, mea, şi e în  ţie cont co ntra radi crte cred cr el ele e din dinnesc teolo tesculu ologi gia egipte tean ană, ccon onfo form rm căro rora ra acest Ka es este te o dic pa part e cu ese esen nedin ţialin ăţa ome omene ului. i.a egip Se opr oprii un m mom omen entt şi no noii toţi aşt aştep epta tam. m. Tăce cere rea a fu înt între reru rupt ptă de d doc octorul Winchester: — Dar, oare, oare, asta n nu u presupune presupune că regina regina se temea temea de o pro profanare fanare a  mor ormâ mânt ntul ului ui său? Domnul Dom nul Tr Trela elawn wny y zâmbi zâmbi şi răspunse spunse:: — Dragul Dragul m meu, eu, ea ea era preg pregătită pen pentru tru aşa cceva eva.. Profana Profanator toriiii de mor morminte min te n nu u su sunt nt o inven invenţie m mode odern rnă; er erau au desi desigur gur bin bine e cunos cunoscu cuţi şi în vremea me a di dina nast stie ieii regi regine nei. i. N Nu u num numai ai că ea er era a pre preg gătită pe pent ntru ru aşa aşa ccev eva, a, ba, ba,  după cum am am văzut îîn n câteva câteva rrând ânduri uri,, se aştep aştepta ta ch chiar iar la a asta sta.. Asc Ascund undere erea a  lămpilo ilor în serdâb, şi cre creare area unu unuii ""tr tre ezori zorie er" răzb zbun unător ara arattă că a e ex xis isttat  un sistem sistem de apărare p pozitiv ozitiv,, ca şi şi unul negativ. negativ. Înt Întrr-ade -adev văr, din nu nume mero roa ase inf infor orma maţii o ob bţinu inute te pe pe ba bazză de ind indici iciii şi d ded educ ucţii ex exac acte te,, pu pute tem m ap apro roap ape e  să stabili stabilim m că ea ve vedea dea p posi osibil bil ca ca şi alte alte perso persoane ane — ca ca noi noi de exem exemplu plu —  să vr vrea ea să pr prei eia a îîn nm mod od se seri rios os acţiu iune nea ap pe e car care ee ea a o pr preg egătise tise pent pentru ru si sine ne,,  atunci atu nci câ când nd avea avea să so sosea seasc scă mo momen mentul tul.. Un exempl exemplu u ar fi di dispu spune nerea rea ssim im-

atunci câ atunci când nd avea avea să so sosea seasc scă mo momen mentul tul.. Un exempl exemplu u ar fi di dispu spune nerea rea ssim im bolurilor bolur ilor despr despre e care care v-am v-am vo vorbit. rbit. Cheia enigmei, enigmei, însă, apar aparţine ccelor elor cce e  ştiu să vadă! Se făcu din nou linişte. Atunci Atunci vo vorbi rbi M Margar argaret: et:  

— Tată, poţi să-mi dai şi mie planul? Aş vrea s ă-l studiez în cursul zilei. — Sigur, draga draga mea, mea, răspunse spunse bucuros bucuros do domnul mnul Trelawn Trelawny, y, dându dându-i-l. Îşi relu reluă apoi, pe alt alt ton, ton, firu firull instruc instrucţiunilo iunilorr pentru pentru no noi, i, ma maii la o obiect biect,,  potrivi pot rivitt cu cu pa parte rtea a lor lor pract practic ică, lăsând sând de deop oparte arte mis mister terul: ul: — Cr Cred că ar fifi b biine să înţele leg geţi ccu um funcţio ion nează ins instalaţia de lumină elec electr tric ică, p pe entru ntru ca cazu zull cân când d s-ar -ar iivi vi ceva ceva ne nepr prev evăzut. zut. Nu mă îndo îndoies iescc că  aţi o obs bse ervat rvat că avem avem aşa aşa ceva ceva peste este tot tot îîn n cas casă, şşii că n-o să ex exis iste te nici nici un  collţ întun co întunec ecat at nic nicăie ieri. ri. Ast Asta a am ar aran anjat jat-o eu în mod mod special. special. Totul Totul fun funccţioneazză având nea având la bază un grup grup de tu turbi rbine ne puse puse în în mi mişca şcare re de flux fluxul ul şi rreflu efluxul marin, marin, după siste sistemul mul turbinelor turbinelor Nia Niagarei garei.. Sper ca prin ac acest est sistem sistem să  evit ev it oric orice e ac acci cide dent nt,, să asig asigur ur fără prob problem leme, e, şi p pe e de depl plin, in, cu cure rent nt în în pe perm rma anenţă. Veniţi cu mine să vă explic sistemul şi să vă arăt întrerupătoarele şi  sigu sigura ran nţele. ele. N-am N-a m pu putut tut să nu rem remarc arc,, umblâ umblând nd cu cu el p prin rin toa toattă cas casa, a, cât cât d de e pe perrfectt pus la punc fec punctt era într întreg eg siste sistemu mul, l, şi cum rreu euşise şise să organi organizez zeze e măsur surile ile  de sig sigur uran anţă cont contra ra ori oriccărui rui acci accide dent nt p pre revi vizi zibi bil. l. Dar din orice lucru perfect ia naştere teama. Într-o astfel de acţiune ca  a noastr noastră, limitele gândirii gândirii ome omeneşti neşti sun suntt prea strâmte. strâmte. Din Dincolo colo de ele pândea imensa imensa înţele elepci pciune une div divin ină cu a sa put putere ere.. Când Câ nd intr intrar arăm în înap apo oi îîn n grot rotă, do domnu null Tre Trela law wny a abo borrdă o alt altă tem temă: — Acum Acum treb trebuie uie să stabilim stabilim precis precis ora ora exact exactă la ca care re v va a avea avea lo locc  Marele Mare le Exper Experiment iment.. În ceea ce priveşte ştiinţa şi mec mecanism anismele, ele, dacă  preg su bune orice m momen oment tinte e bun. Dar când av avem em deă,aşiface fac e cua   pregă ătirile tiri făsunt cunt te bune, de o ,femeie cu om minte ext extraord raordinar inar de subtil subtil care avut o încrede încredere re deplin deplină în magie magie şi în sensul sensul ascuns ascuns al tutur tuturor or lucr lucrurilor urilor,,  trebu rebuie ie să ne p pu une nem m tto oţi în sit situa uaţia ei, ei, îna înaint inte e de a lu lua aoh hot otărâre râre.. Ac Acum um  este clar clar că apus apusul ul soare soarelui lui are un rol imp importan ortantt în acest aran aranjame jament. nt. Cum  toţi aceşt aceştii sori, sori, retezaţi matem matematic atic de chen chenarul arul sar sarcofag cofagului, ului, au fost fost  aranja ara njaţi cu un scop scop preci cis, s, noi noi ttre reb bui uie e să înţelege legem md de e aic aicii că ni s-a arătat  un se semn mn.. Iar Iarăşi, şi, noi noi am văzu zutt tot tot tim timpul pul că num număru rull şap şapte te a avu avutt o  semn se mnifi ifica caţie impo import rtan anttă pent pentru ru ffiec iecare are fază a gâ gând ndiri irii, i, a rra aţio iona name ment ntul ului ui şşii  acţiunilor iunilor reginei. reginei. Concluzia Concluzia logică este este că ceas easul al şa şapt pte elea lea d du upă ap apus us a  fostt or fos ora a ale aleas asă. Ac Acest est lu lucru cru este este confir confirma matt de fapt faptul ul că ori de de cât câte e or orii a  avut loc în casa mea un eveniment, acesta a fost momentul preferat. Cum soarele soar ele apune apune în seara seara asta în Cornw Cornwall all la opt, or ora a noastr noastră va fi trei  dim diminea inVorbea eaţa. simplu, dar era foarte serios; cuvintele şi atitudinea sa nu aveau nimic nimic m misterio isterioss în ele. Şi ttotuşi, otuşi, to toţi eram impres impresiona ionaţi în cel ma maii înalt  grad gr ad.. Îmi Îmi dădeam deam seam seama ad de e ast asta a văzâ zând nd palo paloar area ea de pe feţele celo celorla rlallţi  doii bărb do rba aţi şi co cons nsta tatâ tând nd lin linişt iştea ea şi mu muţen enia ia ccu u ccar are e îi pr prim imea eam mh hot otărâre rârea. a.  Si Sing ngur ura a pers persoa oan nă care care părea rea că se sim simte te îîn n la larg rgul ul ei ei er era a Ma Marg rgar aret et;; aflat aflată  maii în ma înain ainte te înt întrr-un una a din din st stări rile le ei ei de apa apati tie, e, părea rea ac acum um că se ttre rezi zise se d din in  ea,, av ea avân ând d ae aeru rull că se sim simte te în încâ cânt ntat ată. Ta Tattăl ei ei,, ca care re o ssup upra rave vegh ghea ea ate atent nt,,  zâmbi; zâmb i; stare starea a ei de spirit spirit era o confirma confirmare re direc directtă a teorie teorieii sale. Cât despre despre mine, mine, eu eram eram copleşit copleşit.. Stabilirea Stabilirea ex exact actă a orei- mi se părea glasul glasul Des Destin tinulu ului. i. Azi, Azi, când când mă gân gândes descc la asta, asta, p pot ot să înţeleg eleg cu cum m se se  simte simt e un cond condamnat amnat atunci atunci când când îşi ascult ascultă senti sentin nţa, sau sau câ când nd au aude de u ulti ltima bătaie taie a cea ceasu sulu lui. i. Cale de întoarcere nu mai exista! Ne aflam în mâinile Domnului... Şi totuşi... totu şi... Ce alte for forţe ma maii erau implicate? implicate? .... .. Ce avea să se înt întâmple âmple cu no noi, i,  sărmani rmani a atom tomii de praf praf pământe mântean, an, luaţi de vân vântul tul car care e vi vine ne .... .. d de e un unde? de? Şi 

pleacă, unde? pleac unde? Nici Nici un un murito muritorr nu pute putea a şti şti.. Nu la m mine ine mă gân gândea deam. m... .. Ma Marr garet... ! Fui trezit de glasul ferm al domnului Trelawny: — Şi Şi a accum să ne ocupăm de lămpi şşii să ne terminăm pregătirile.  

Ne-am pus, pus, pr prin in urmare, urmare, pe treab treabă şi, sub suprave supraveghere gherea a sa, am pre pregătit lămpile mpile eg egipt ipten ene, e, a avâ vând nd grij grijă să fie bine bine ump umplu lute te ccu u ul ulei ei d de e ce cedr dru, u, iar iar  fitilele potrivite cum trebuie. Le-am aprins şi le-am probat una câte una; apoi ap oi llee-am am lăsat sat pus puse e la punc punct, t, ca ca să poat poată lumi lumina na imed imedia iatt to toat ate e la fel. fel. D Du upă ce ter termi mina narrăm şi asta asta,, am mai mai ar arun unca catt o ult ultim imă pr priv ivire ire pe pest ste e tot tot şi am am  lăsat lucrur lucrurile ile gat gata a pent pentru ru treaba treaba de la noapt noapte. e.  Toate acest acestea ea ne-au ne-au luat luat timp, timp, şi cr cred ed că am fost fost toţi surp surprinşi rinşi atunci atunci  când câ nd,, ieşin ieşind d din din gr grot otă, am auzit auzit mare marea a pe pend ndul ulă din din ho holl bătând tând o ora ra pat patru ru.. Am luat masa masa târ târziu, ziu, luc lucru ru care a fost fost posib posibilil uşor datorit datorită aranj aranjamen amentelor noastre noastre de autoadmin autoadministrar istrare. e. După aceea, la propuner propunerea ea domnului domnului   Trelawny,  Trela wny, ne-am despărţit, ca să ne preg pregătim fie fiecare, care, cum ştiam, pentru pentru  bătălia lia de la noapte. Marg argaret arăta palidă şi cam obosită, aşa că am  sfătuit-o să se culce şi să încerce să doarmă. Mi Mi-a promis că aşa o să facă.  Apat Ap atia ia care care o ssttăpâ pâni nise se cu int inter ermi mite ten nţe ttoa oattă ziua ziua disp dispăru ruse se în clipa clipa acee aceea; a;  cu gingăşia şi blândeţea ei a affectuoasă veni să mă sărute şi să-mi ureze deocamda deoc amdattă somn somn uşor. C Cu u sufletul sufletul plin de fericirea fericirea pe care m mii-o aducea, am ieşi ieşitt pe ţărmu rmul stânc tânco os, să mă miş işcc puţin. in. Nu vro vroiam iam să mă mai  gândesc gând esc la nim nimic; ic; şi aveam instinctiv instinctiv sen sentimen timentul tul că aerul curat curat şi so soarele arele  Domnul Dom nului, ui, cu nenu nenum măratele ratele frumu frumuse seţi creat create e de mâ mâna na Lui, ave aveau au să fie cel  mai bun bun suport suport pentru pentru sufletul sufletul nost nostru ru în cele ce ttrebui rebuiau au să urme urmeze. ze. Când Cân d am int intrat rat în în cas casă, to toat ată lumea lumea se str strâns ânsese ese la un cea ceaii târziu. târziu. Venit de afar afară, din mijlo mijlocul cul splendori splendoriii naturii, am am fost izbit izbit într întrucâtv ucâtva a de comicul situatei în care care nişte oameni, oameni, aflaţi acum atât de aproape de îndeplinirea atât ât de sstranii tranii —a aproa proape pe mo monstru nstruoase oase — ac acţiuni, mai mai simţeau  nevoiaunei să-şiat respecte deprinderile zilnice.  Toţi bărbaţii din grup grup erau erau g gravi; ravi; ccele ele câteva câteva cceasu easuri ri de ssingur ingurătate,  chiar ch iar da daccă le ofer oferise iserră od odih ihn nă, lle e ofer oferise iserră şi pr prile ilejul jul de a ref reflec lecta ta.. M Mar arga gare rett  era seni senin nă, apr aproa oape pe vio vioaie aie,, dar îi lilipse psea a par parccă ceva ceva din spon spontan taneit eitate atea a ei  obişnuită. Fa Faţă de m miine, pa parcă ar ffii păstrat o oarecare u um mbră de rre ezervă,  ceea eea cce e mă făcu să cad ia iarr p prradă în îndo doie ieli lilo lor. r. Când term termin inar arăm ccea eaiu iul, l, ea  ieşii din ieş din ccame amerră; d dar ar rev reveni eni după un minut minut ccu u ssulu ulull de sc schi hiţe pe pe ccare are îl luase mai devreme. Apropiindu-se de domnul Trelawny, îi spuse: — Tată, m-am gândit mult la tot ce ai spus dumneata despre sensul ascuns al acestor sori, inimi şi Ka-ur -uri, i, şi am mai mai exa examin minat at o da dattă des desene enele. le. — Şi ce ce-a -aii afla aflat, t, copil copilule ule?? înt între reb bă ne nerrăbdăto torr dom domnu null Tre Trela lawn wny. y. — Mai Mai e po posi sibi billă şi o al alttă in inte terp rpre reta tare re!! — Şi care anume?de îngrijorare. Margaret vorbi pe un ton ciudat; un Glasul îi tremura ton care nu putea exprima decât certitudinea celor spuse: — Că la a apu pusu sull soar soarel elui ui,, Ka urmează să intre în în Ab; şi că îl va părăsi  numai la răsărit! — Şi Şi mai depart parte e? o în înde dem mnă cu gla lass răguş uşit it tat tatăl său. — Înseam Înseamn nă că, în no noapt aptea ea as asta, ta, Dubl Dublul ul regin reginei, ei, liber liber a acum cum,, va intra intra şşii  va rămâne mâne în în in inim ima a sa sa,, car care e e mur murito itoar are e şi nu nu poat poate e părăsi tru trupu pull mumi mumifi ficat.. Înseam cat Înseamn nă că, atu atunci nci când când soar soarele ele sse e va cu cufun funda da în m mare are,, reg regina ina Tera Tera  va înceta să mai existe ca for forţă conştie ştien ntă, până la răsăritu itul soarelui; doar  dacă Mare Marele le no nostru stru Experiment Experiment nu va putea s-o recheme la viaţă.  Înse Înseam amn nă că nu ex exis istt ă ni nimi micc d de e ccar are e să ne tem temem nici nici un unul ul di din nn no oi din din  partea parte a ei, aşa cum am am avut motive motive ss-o -o credem. credem. Orice sschim chimb bări ar avea avea  loc, de pe urma urma Marelui Marelui Experim Experiment, ent, nic nicii una nu va p porni orni de la sărman rmana a şi  neajut nea jutora orata ta feme femeie ie moart moartă car care, e, de zeci zeci de seco secole, le, aşteap aşteapttă ven venire irea a  acestei no nop pţi, în încr cre edinţând minute minutelor lor u urm rmăto toare are îîntr ntreag eaga a lib libert ertate ate a une uneii 

veşniciiii câşti veşnic câştigat gate ed de ed dem emult ult;; nutr nutrind ind speran speranţa că va ma maii pu putea tea trăi o nouă  viaţă, într-o nouă lume, aşa cum şi-a dorit-o! Se opri opri deod deodat ată. Cât timp timp vo vorbi rbise, se, cuvi cuvinte ntele le ei av avuse usese serră în el ele e inf infle lexiuni stranii stranii şi patetice, patetice, aproape aproape rugătoar toare, e, car care e m-au emo emoţion ionat at profun profund. d.   

După ce tăcu, a am m putut să-i surprind, mai înainte ca ea să-şi as asccundă privirea, ochii plini de lacrimi. Pent Pe ntru ru m mom omen ent, t, in inim ima a ta tattălu luii nu răspun spunse se emo emoţiilor iilor ffiic iicei. ei. O p pri rive vea a  mullţum mu umit it şşii bu bucu curos ros,, dar dar cu cu o stăpânire pânire de sin sine e grav gravă, ccare are îmi ami aminte ntea a  priv pr ivir irea ea pier pierdu duttă de pe chi chipu pull se seve verr al al bărb rbat atul ului ui căzu zutt în tran transsă. Nu înce încerrcă să-şi mâng mângâie âie în n nici ici un fel fel fat fata a în durer durerea ea ei plin plină de înţele eleger gere. e. Spuse Spuse  doar atât: — Putem verifica exactitatea ipotezei tale şi a sentimentelor ei la momentul potrivit. Zicâ Zicând nd ace aceast asta, a, por porni ni să ur urce ce scăril rile e de de piat piatrră, şi sse e re retr tras ase e la el îîn n cca ameră. Chip Chipul ul lui M Margar argaret et era era tulb tulburat urat în timp ce-l urm urmărea rea ccu u pr privi ivire rea. a. Destul Des tul de ccuri urios, os, tulbur tulburare area a ei n nu u mă imp impres resion ionă prea prea mult. mult. Dup Du pă ple pleca care rea a do domn mnul ului ui Tr Trel elaw awny ny,, tăce cere rea a pu puse se stăpâ pâni nire re pe noi noi to toţi.  Nu cre cred d că cinev cineva a ar fi fi do dorit rit să vo vorb rbea easc scă. Marg Margar aret et se se re retr tras ase e im imed edia iatt în  camera cam era ei, iar iar eu eu am ieşi ieşitt pe ter teras asă să prives privescc m mare area. a. P Pros rospe peţimea imea ae aerul rului ui  şi fr frum umus use eţea p pe eisaj isaju ulu luii mă aju juttară să-m -mii re reca cap păt bun buna a disp dispoz oziiţie, aş aşa a cum cum  o avuse avusese sem mp pest este e zi zi.. A Acum cum,, de fap fapt, t, mă simţeam buc bucuro uross la gândul gândul că primejdia mejdi a de care mă temeam temeam din partea partea uno unorr violen violenţe ale reginei, reginei, în noap noaptea tea  ce urma, nu mai exista. Credeam cu atâta convingere în cele afirmate de Margar Mar garet et,, încât încât nici nici nu mă gândea gândeam m să-i pun pun la la îînd ndoi oial ală raţiona ioname ment ntul ul.. În Într-o stare de spirit spirit grozav grozavă, şi mai mai puţin îngrijora îngrijoratt dec decât ât în ultime ultimele le zile,  m-am m-a m dus dus la la m mine ine în ccam amer eră şi m-am întins pe sofa. M-a trezit trezit Corbeck, Corbeck, ccare are mă strig striga a agit agitat: at: ţi cât Co mai m. ai răeped gro rottă. Domn Domnul ul T Tre rela lawn wny y vrea vrea să ne v vad adă  pe to— ţi ac aCobo coborâ lo lo,,râim ime ecâ diat ditat. G Grrrep biţede i-veăîn ! g Am sărit rit în picio picioar are e şi a am m ale alerg rgat at spr spre eg gro rottă. Toat Toată lume lumea a er era a acol acolo, o, îîn n  afară de Margaret, Margaret, care veni şi ea ea im imediat, ediat, ţinând inându u-l în braţe pe Silv Silvio. io.  Când ând m mo otanul anul îl zări pe ve vecchi hiul ul său du duşm şma an, se zb zbătu să sar sară jo jos; s; dar dar M Mar argaret îl ţinu strâns şi-l linişti. M-am uitat la ceas. Era aproape opt. Când Câ nd Mar Marga gare rett ni se al alătur tură, ta tattăl ei v vor orbi bi dire direct ct,, ca calm lm,, da darr in insi sist sten ent, t,  ceea ce era un lucru nou pentru mine: — Tu Tu cr crez ezi, i, Marg Margar aret et,, că regi regina na Tera Tera a h hot otărât rât d de e bu bun nă voie voie să  renun ren unţe în noapt noaptea ea asta asta la liberta libertatea tea ei? Să devin devină nim nimic ic m mai ai m mult ult decât decât o  mumie mu mie,, până în mom moment entul ul câ când nd va ave avea a loc Expe Experim riment entul? ul? Să accept accepte e să  renu renun nţe, o oric rice e s-ar întâmp întâmpla, la, la put puterea erea ei, ei, până când totul se va termina, termina,  iar reven revenirea irea ei ei la vi via aţa va fi un fapt împlinit? împlinit? Sau Sau po poate ate pân până la eşe eşecul cul 

total?Dup D upă o p pau auzză, Mar Marg gare aret răsp spun unse se cu glas las ssla lab: b: — Da! În to toat ată fii fiin nţa ei, ei, în în înffăţişare işare,, îîn n exp expre resi sie, e, în glas glas,, în în ccom ompo port rtare are,, a ap păruse o schim schimbare. bare. Chiar Chiar şi Silvio observase observase a asta sta şi, cu o m mişcare işcare vio violent lentă, i  se smuc smucii din din br bra aţe; ea ea nu nu păru să-şi dea dea se seam ama a de ge gest. st. Mă aştept aşteptam am  acum ac um ca pis pisic ica, a, ffiin iind d libe liberră, să at atac ace e mum mumia; ia; da darr de data data a ast sta a nu o făcu. cu.  Părea rea p pre rea a spe speri riat ată ca să se mai ap apro ropi pie e de ea ea.. Îşi curb curbă spi spinar narea ea şi, şi, cu cu un jalnic jalnic "miau" "miau",, se aprop apropie ie şi se se fre freccă de  gleznele glezn ele mele. mele. Am lu luat-o at-o în braţe şi ea s-a cuibărit mulţumită. Domnul Trelawny vorbi din nou; — Eşti Eşti în încr cred edin inţată de cee ceea a ce sspu pui? i? Cre Crezi zi în as asta ta din din toa toattă inim inima a ta ta?? Chipull lui Marga Chipu Margaret ret nu mai mai era apatic; apatic; părea acu acum m ilumi iluminat nat de cr cred edinţa om omului ului căru ruia ia îiîi est este ed dat at să vorb vorbea easc scă de desp spre re lucr lucrur urii min minun unat ate. e. Ea răspunse cu un glas care, deşi liniştit, vibra de convingere: — Ştiu Ştiu as asta! ta! Cee Ceea a ce ce şt ştiu iu e este ste din dincol colo o de cre credin dinţă!

Domnul Trelawny vorbi din nou: — Dec Decii eşt eştii a atâ tâtt de si sigu gurră că, d dac acă ai fi ch chiar iar tu regi regina na Tera Tera,, ai ţine să  dovedeşti acest lucru lucru în orice chip chip ţi l-aş sugera eu? — Da, în orice chip!  

Răspunsul e eii ssu ună în înd drăzneţ. El El îîn ntreb rebă din nou, şşii în în glasul său nu se  ghicea ghi cea nici o urm urmă de ezit ezitare are:: — Chi Chiar ar şi cu părăsi sire rea a Fam Famili iliar arul ului ui tău în în m moa oart rte e — în nim nimic icire ire?? Ea tăcea, cea, şi eu eu am put putut ut vede vedea a că sufere suferea a — su sufer ferea ea îîngr ngrozi ozitor tor.. În ochii ch ii ei ei a ap păru o p pri rivi vire re ch chin inui uittă, pe pe car care en nic icii un un bărbat rbat n-ar fi suportat s-o vadă în oc ochii hii fem femeii eii iubit iubite. e. Eram Eram cât cât pe-aci -aci să inte interv rvin in,, ccân ând do och chii ii tat tatălui, lui,  pri rivi vind nd în jur jurul său ccu un nec ecli lint ntit ită hot hotărâre âre, sse e opr oprir iră as asu upra pra mea mea.. A Am m rămas  mut, aproape aproape v vrrăjit; la fel ca ca ceila ceilallţi. Ceva Ceva se petre petrecea cea sub sub o ochii chii noştri, noştri, şi  nu în înţele elege geam am cce. e. Făcând când câ câţiva paşi mari, mari, domnul domnul Trelaw Trelawny ny se îndrep îndrepttă spr spre e part partea ea de  apus a grotei grotei şi desch deschise ise oblo oblonul nul care întuneca întuneca fereastr fereastra. a. Aerul proasp proaspăt  pătrun trunse se înăun untr tru, u, şi şi soar soarel ele e îi lu lumi min nă pe amân amândo doi, i, căci Mar Marga gare rett sse ea afl fla a  acum ac um lâng lângă el. El ar arătă cu mân mâna a sp spre re lloc ocul ul u und nde e soar soarel ele e ap apun unea ea în m mar are, e,   într-un  într-u n halo de au aurr şi foc; foc; iar chipul chipul bărbatu rbatului lui era aspru aspru,, ca de crem cremene. ene.  Cu o v voc oce e a cărei rei durit duritate ate in intr tran ansi sige gent ntă am s-o aud aud răsunâ sunând ndu u-mi în urechi câtt voi câ voi trăi, e ell sp spus use: e: — Alege! Vorbeşte! Când soarele se va ascunde în mare, va fi prea târziu! Splen Sp lendo doar area ea soa soare relu luii care care a apu pune nea a părea rea că lumi lumine neaz ază ch chip ipul ul lui lui M Mar argaret, gar et, pân până când când acest acesta a străluc lucii ca ap aprin rinss de un un foc foc interi interior, or, de de o nobil nobilă  lumină, când ând răspunse: — Chiar şi aşa! Apoi Ap oi,, păşind şind sp spre re lo locu cull unde unde se afla afla mumia umia p pis isic icii ii,, p pe e măsuţa mic mică,  ţ puse ecate mâna asupra mâna pe ea.a Soarele m mai ai lumina acum  întun  întunecate asupr ei. Cu glas glnu-i as limpede lim pede e ea a spu spuse: se: fa a, şi umbrele coborau  — Dac Dacă aş fi Tera Tera,, a aşş spu spune ne:: ""Lu Lua aţi-mi tot tot ce am! Aceas Aceasttă no noapt apte e es este te  noaptea zeilor!" Pe cân când dv vor orbe bea, a, ssoa oare rele le iint ntrră în mar mare, e, şi şi um umbr bre e re reci ci n ne e înv învăluir luiră înda îndată. O vreme am am rămas cu tto oţii tăcuţi. Sil Silv vio sări din braţele mele şi a ale lerrgă  la stăpân pâna a lui lui,, und unde e începu începu să se ffrec rece e de rochi rochia a ei, ca ca şi cu cum m ar ffii cer cerut ut să  fie luat luat în b bra raţe. Acum Acum ni nici ci nu-l mai interesa mumia. Margaret Marga ret arăta minu minunat, nat, cu aerul aerul ei blând dintotde dintotdeauna, auna, cân când d spuse  trist: — Soare Soarele le a apus apus,, tat tată! Oa Oare re o să-l mai revedem vreunul dintre noi? Noapt No aptea ea nop nopţilor a sosit sosit!!

XIX Marele Experiment Dacă ar fi ffos ostt n nev evoi oie e de de o do dova vad dă ca care re să atest ateste e ccât ât de to tota tall  ajunseserăm tto oţi, fără excep ţie, să credem în în e ex xistenţa ssp pirituală a rre eginei  egip eg ipte tene ne,, a am m ffii p put utut ut găsi acea aceast stă do dova vad dă în sc schi him mbare barea ap pro rodu dussă do doar ar în  câte câ teva va minu minute te în noi noi,, dup după decl declar ara aţia de n non on-existenţă voluntară făcută,  eram era m convin convinşi, şi, pr prin in per persoa soana na lui M Marg argare aret. t. În ciu ciuda da înc încerc ercării înfric înfricoş oşătoare toare  pe car care e o aşte aştept ptam am şşii a cărei rei imin iminen enţă nu o put putea eam m al alun unga ga din din min minte te,,  arătam şi şi ne mişca mişcam m ca şi cum cum pe toţi ne cup cuprin rinses sese e o mare mare uş uşura urare. re.   Trăisem într-ad -adev evăr atât atât de ttero eroriz riza aţi în zi zilele lele cân când d domnul domnul Trel Trelawn awny y  fusese fuses e în transă, încât sent sentiment imentul ul acesta se ins instalase talase adânc adânc în noi. Nim Nimeni eni  nu ştie ştie,, p pân ână nu a îîn ncer erccat as astta, ce în înse seam amn nă să trăieşt ieştii înt întrr-o permanentă  spaim spa imă, pro provoc vocat ată de un peri pericol col necu necunos noscut cut,, care se po poate ate abat abate e asu asupra pra  ta în orice orice m mom oment ent şi sub sub o orice rice form formă.

Schimbarea Schimbare a din noi se m manifes anifesta ta în dive diverse rse feluri, feluri, după natu natura ra fiecă ruia. Margare Margarett era tristă. Doctor Doctorul ul Winchester, Winchester, bine bine dispus şi ex extrem trem de atent; procesul de gândire care îi servise ca antidot împotriva fricii, fiind acum eliber eliberat at de obligaţii, îi mărea entuzia entuziasmu smull intele intelectual. ctual. Domnul Domnul C Corbe orbeck ck   

păre rea a că trăieşt ieşte em mai ai de degr grab abă o st stare are rre etro trosp spe ect ctiv ivă de deccât una una de de co cont ntem emplare.. Iar eu înclinam plare înclinam m mai ai mult spre spre veselie; veselie; eliberat eliberat dintr-o dintr-o certă stare de de  nelinişte neliniş te în p privin rivinţa lui Margar Margaret, et, nu nu-mi trebuia nimic mai mult. Cât despr despre e domnul domnul Trelawny, Trelawny, el părea m mai ai puţin sc schimb himbat at de decât cât noi noi  toţi. Poate Poate că acest acest lucr lucru u era ceva firesc, firesc, deoarece deoarece în m mintea intea lui de ani de  zile existase existase intenţia de a face face experien experienţa la care noi ne angaja angajasem sem în într tr-o noapte; noap te; că fiecar fiecare e eveniment eveniment legat de acest fa fapt pt putea putea să-i pa parră doar doar un episod,, un pas doar pisod doar spre sscopu copull final. El ave avea a acea fire autor autoritar itară care ur urm mărea atât de mult realizarea unui unui ţel asumat, încât orice altceva era era pentru  el de o imp import ortan anţă secund secundar ară. Chiar Chiar acum, acum, când când teribi teribila la ssa a sseve everit ritate ate se  maii îmb ma îmblân lânzis zise e datori datorittă des destin tinde derii, rii, n nu u se schim schimbas base e deloc deloc şi nu şov şovăia nici nici  o clipă să-şi urmărească scopul. Ne-a chemat pe toţi bărbaţii să mergem la  el; el; şşi, i, int intrâ rând nd în ho hol, l, re reuş uşir irăm iim media ediatt să cobo coborâ râm m în în g gro rottă o mas masă de st ste e jar, destul destul de lungă şi nu p prea rea lată, care se găsea rezem rezemat ată de un perete perete al  holului. holulu i. Am aşezat-o aşezat-o sub gr grupul upul mare mare de lămpi electrice electrice din mij mijlocul locul gro grotei. tei.  Mar arg garet se se u uit ită un ttim imp p lla ae ea, a, când ând, de deodată, sse e făcu palid lidă la faţă şi ccu u  un glas glas a agi gita tatt în într treb ebă: — Ce Ce vrei să faci, tată? — Să de desfac sfac mu mumia mia pisicii! pisicii! Regina Regina Tera Tera n-are nevoie în noaptea asta de Familiarul Familiarul ei. Dac Dacă ar ave avea, a, atunci atunci el ar putea fi periculo periculoss pentr pentru u noi:  aşa că am să-l fac inofensiv. Nu te nelinişti, draga mea! — O, nu! nu! răspu spunse nse ea rrepe epede. de. Dar mă gân gândea deam m la Silv Silvio, io, şi şi cum m-aş fi sim simţit eu dacă el ar fi fost fost în locul locul mum mumiei iei p pe e ca care re vrei vrei s-o desfaci! ăti cuţitul Domn Do mnul ulceput Tr Trel elaw îşi îşibru pre preg fo arfec fecele elemi aşez aşstrâng ezăângea pisi pisica caiinim p pe e a, m ma să. Era Era u un n în încep utawny maca mny acabru alg a acti ctivit vititu ăţiil şi noast nofoar astre; re; şi mşi i se str ea nima,  acând câ nd mă gâ gând ndea eam m lla a ce ce s-ar fi putut întâm întâmpla pla cu noi în casa aceea aceea izolată,   în plină noap noapte. te. Se Senza nzaţia de singur singurătate şi de izo izolare lare faţă de lum lumea ea încon încon jurătoare era sporit sporită şi de vu vuietul ietul vântu vântului, lui, care care cre creştea ştea ac acum um a ameni menin nţător,  şi de zgomotul valurilor izbite de stânci. Dar treaba pe care o aveam de îndep de plini linitt e era ra mult prea rea ser serio ioas asă ca să ne lăsăm infl influ uenţaţi d de e ccee eea a cce ev ve ene nea a  din afar afară: desfac desfacere erea a mum mumiei iei înc începu epu.. Avea un num număr incre incredibil dibil de bandaje; bandaje; iar zgom zgomotul otul de sfâşiere sfâşiere — er erau au  lipite foarte foarte bin bine e unul de a altul ltul cu bitum, bitum, răşini şi arom arome e — şi micul nor de  pulb pu lber ere e roş roşie ie şi înţepătoar toare e ccare are se răsp spân ânde dea a măreau reau tens tensiu iune nea. a. Când Când ultim ti ma ffaş aşă fu desf esfăcută, a avu vurrăm a ani nim mal alu ul aşe aşeza zatt în înain aintea tea n no oast astră. Era Era întreg, stând pe lab labele ele dinapo dinapoi; i; părul, din dinţii şi gheare ghearele le er erau au înt întregi. regi. Ochii, 

 închiş  închişi, însîiăfu pleoa pleoapele n nu uate aveau aveîn aujos as săalbatic lla ajulu care mră ccân aştep aşteptam. tam. Must Mu stăi,ţile fuse sese serpele ră pres presate joaspectu s pectul d din in cauz caluza ban banda daju lui; i; dar da ând da ap păsa rea aces ac estu tuia ia disp dispăru ru,, ele ele rev reven enir iră în vech vechea ea pozi poziţie avu avuttă în tim timpu pull vie vieţii. ii. E Era ra  un an anim imal al m min inun unat at,, o felin felină sălbati lbaticcă de talie talie mare are.. Da Dar, r, uit uitân ându du-ne la el, prim pr ima an noa oast strră pr priv ivir ire e adm admir irat ativ ivă se sc schi himb mbă într într-u -una na de de tea team mă, şi u un n fi fior or  ne st strrăbătu p pe e ffie ieca care re;; căci în faţa n no oastr stră se afla afla confir nfirm mare rea a spa spaim ime elor prin care trecusem. Botul şi ghearele erau mânjite cu pete roşii, uscate, de sânge proaspăt. Doctorul Winchester fu primul care îşi reveni; sângele, ca atare, îl deranja prea puţin. Îşi scoase scoase lu lupa pa şi examin examină pete petele le de pe b botul otul anima animalului. lului.  Domnul Dom nul T Trel relawn awny y respir respiră zgomo zgomotos tos,, ca şi cu cum m o greuta greutate te îi fu fuses sese e luat luată de  pe inimă. — Este aşa cum m-am aşteptat, zise el. Asta promite ceva bun pentru ceea ce va urma. Între timp doctorul Winchester examina urmele roşii de pe labe.

— Aşa cum mi-am închipuit, zise el. Are tot şapte gheare! Deschizând Desch izând portofe portofelul, lul, sco scoase ase din el bucata bucata de sugativ sugativă, cu urm urmele ele  ghearelor lui Silvio, pe care era marcat în creion un desen al zgârieturilor de pe mâna mâna domnului domnului Trela Trelawny. wny. Aşez Aşeză hârtia su sub b ghear ghearele ele pisicii. Urmele Urmele   

se potriveau exact. Dup Du pă ce o e exa xam min inar arăm cu cu a ate ten nţie ie,, n neg egăsi sind nd,, de de ffap apt, t, nim nimic cciu iuda datt la la  ea, în afară de extr extraordin aordinara ara sa stare stare de conservar conservare, e, dom domnul nul Trelawny Trelawny ridică pis pisica ica de pe mas masă. Ma Marga rgaret ret se rrepe epezi zi sp spre re el, sstri trigân gând: d: — Ai Ai gr grijă, tat tată, ffii ii ate atent! nt! Te Te poat poate e răni. — Nu acum, acum, draga draga mea, răspunse spunse el, îndre îndreptând ptându u-se către scară. Chip Ch ipul ul fe fete teii se întu întune neccă. — Unde Unde te duci duci?? înt întreb rebă ea cu glas glas slab. slab. — La La b buc ucătări rie, e, răspun spunse se el el.. F Fo ocul cul va va înd îndep epărta rta ori orice ce pr prim imej ejdi die ep pe e vii viitor;; nici tor nici măcar un un corp corp as astra trall nu se se mai mai poa poate te mate materia rializa liza din ccenu enuşşă! Ne făcu se semn să-l urm urmăm. M Mar arga gare rett îş îşii înto întoar arse se ffa aţa, p plân lângâ gând nd rre eţinut inut..  M-a -am ma apr pro opiat piat de ea; ea; d dar ar ea îmi îmi făcu se sem mn să mă du ducc şi şi eu eu şşii-mi şopti: — Nu, nu! nu! Du Du-te -te cu ceilalţi. Tata s-ar -ar p pu utea tea să aib aibă ne nevo voie ie de dum dumneata ta.. Oh! Oh! Mi se se pare pare o crim crimă. Sărac racul ul mot motan an al al regi regine nei! i! Lacrimile i se strecurau printre degetele cu care îşi acoperea ochii. În bu buccătări rie e sse e găsea sea u un n mic mic rug rug din din lem lemne ne,, g gat ata ap pre reg gătit. tit. Do Dom mnu null   Trelawny  Trela wny a aprinse prinse un chibrit; chibrit; în câteva câteva secunde secunde totu totull luă foc şi fu cupr cuprins ins de  flăcări. ri. Când Când rug rugul ul sse e înci încins nse e bine bine,, el a aru runc ncă de deas asup upra ra cor corpu pull pisi pisicii cii.. Câ Câte teva ccli lipe pe apăru a aco colo lo ca o masă neagr agră print rintre re flăcări şi camer amera a sse eu um mpl plu u  de miros miros de păr ars. ars. Apoi Apoi trupul trupul uscat uscat lu luă şi el el fo foc. c. Subs Substan tanţele infl inflama amabile bile  fo folo losi site te la la îm îmb bălsămat d dev even enir iră un nou nou co comb mbus usti tibi bill şi ffoc ocul ul se se în înte teţi.  Câteva Câte va minute minute de p pârjol ârjol puternic, puternic, şi respirar respirarăm uşura uşuraţi. Familiarul Familiarul reginei reginei   Tera nu mai mai exista. exista. ă în Când Câ nd neluminil în înap apo oia iar îndgra gdoar rab bară,raza o găsub sir sirăţm pe Mar Marga gare tnii sstâ tând pestrecoa întu întune ne-ric. St ric. Stins insese ese lum inile, e,r lăm sând sân do raza irep ae lu lumin minii iiret lu lunii snd ă se stre coa re pr prin in de desc schi hizzătu turră. Ta Tattăl ei ei sse e înd îndre rept ptă re repe pede de sp spre re ea şi o ccup upri rins nse e cu cu  bra br aţele, ele, p pro rote tect ctor or.. E Ea a îşi îşi reze rezem mă un mo mome ment nt capu capull de de u um măru rull lui, lui, şi păru  mai lini linişt ştit ită. A Apo poii m mii se se adr adres esă mie ie:: — Malcolm, aprinde lumina! Am ex exec ecut utat at ordi ordinu null şi pu putu tuii să văd că, d deş eşii plâ plâns nses ese, e, av avea ea ac acum um  ochii uscaţi. Tatăl său o ob bservă şi el a assta şşii păru b bu ucuros. Ni Ni sse ea ad dresă pe  un ton grav: — Şi acu acum m ar ar fi timpu timpull să ne pre preg gătim pe pent ntru ru ac acţiune iunea a ce cea a mare mare.. Nu e  bine să lăsăm lucrurile până în ultima clipă. Marg Ma rgar aret et treb trebui uie e să fi bănuit nuit ce av avea ea să ur urm meze, eze, căci gl glas asul ul ei era era  pi pier erdu dutt ccân ând d îînt ntre reb bă:

— Şi nul Şi a accum clawny ea ave veţtrebui id de eg gâ fac fa Domnul Dom Tre Trelaw ny tre buie eând să sfiăssim imcţeitţi? şi şi el el ceva ceva îîn na atit titudi udinea nea fet fetei, ei, căci  răspun spunse se înce încet: t: — Să de desfac sfacem em m mumi umia a reg regine ineii Tera. Tera. Ea se se ap apro ropi pie e de el şşi-i i-i sspu puse se rug rugător tor în şo şoap apttă: — Tat Tată, doa doarr n nu u vr vrei ei să-i sco scop p band bandaj ajul! ul! Nu Numa maii bărb rba aţi ... Şi pe lumi lumină... — Dar de ce nu, draga mea? — Tal Tală, gâ gând ndeş eştte-te -te,, e o femeie femeie!! Sin Singur gură! În felu felull ăsta sta!! Ş Şii într într-un asemenea loc? Oh, e crud, crud! Era Era vizib vizibil il foar foarte te ttul ulbu bura rattă. Avea Avea obr obraj ajii ii în flăcări şşii ochi ochiii în llac acrim rimi, i, d de e  in indi dign gnar are. e. Tat Tatăl ei îiîi înţel eles ese e frămân ânta tare rea; a; şşi, i, înd îndui uioş oşat at,, în înce cerc rcă s-o linişteas te asccă. Eu Eu făcui cui o miş işca care re sp spre re uşă; ccu u un un sse emn, el el îm îmi cce eru să rămân. ân. A Am m   înţeles, cca a între bărbaţi, că avea nevo nevoie ie de ajutor ajutorul ul meu meu într-o asemenea ocazie oca zie,, şi, to tott aşa, aşa, că do dorea rea să-l lase lase pe alt altul ul să mângâ mângâie ie o ffem emeie eie   îndurerat  îndur erată şi revoltat revoltată. Totuşi, Totuşi, înce începu pu prin prin a face face ape apell la înţeleger elegere: e:

— Draga mea, mea, nu e vorba vorba de o fe femeie, meie, ccii de o m mumie. umie. E moa moart rtă de aproape cinci mii de ani. — Ce im import portan anţă ar are? e? S Sex exul ul nu nu este este o pr prob oble lem mă de timp! timp! O feme femeie ie  este o femeie, femeie, chiar chiar dacă ar fi murit murit de cinc cincii mii de secole. secole. Iar dum dumneata neata tte e   

mai şşii a mai aşt ştep epţi cca ae ea a să se tr trez ezea easc scă din din a ace cest st somn somn înde îndelu lung ngat at.. D Dac acă se va  trezi din din el, atunci atunci nu poate poate fi vor vorba ba de o m moarte oarte reală. M-ai lăsat să cred  că ea va reve reveni ni lla a via viaţă câ când nd se va desc deschi hide de Si Sipe petu tul! l! — Da, draga draga mea; şi cr cred ed acest acest lucru lucru.. Dar dacă nu desp despre re moarte moarte  poate fi vorba pentru ca în aceşti ani, se poate crede totuşi în ceva curios de as asemănător. Te Te ro rog ia iar să te gâ gândeşti şti: cce ei ca care a au u îîm mbălsămat-o au fost bărbaţi. Pe vrem vremea ea aceea, în vechiul Egipt, Egipt, nu existau dreptu drepturi ri ale femeii,  sau docto doctori riţe, drag draga a mea. mea. Şi, în afar afară de asta, asta, ccont ontinu inuă el m mai ai d dega egajat, jat,  văzând zând că ea îiîi acce accept pta aa arg rgum umen ente tele le cchi hiar ar dac dacă nu era era de ac acor ord d cu ele, ele, no noii  bărbaţii sunt suntem em obişnu obişnuiiţi cu aşa ceva. ceva. C Corb orbeck eck şi cu cu mine mine am dez dezveli velitt o  sută de mumii mii;; şi print printre re ele ele au ffost ost tot tot atât atâtea ea fe feme meii cât şi şi bărbaţi.  Doctorul Doct orul Winchest Winchester, er, în profesiun profesiunea ea sa, se se ocupă atât de femei femei cât şi de  bărbaţi, pentru că meseria îl obli lig gă să nu ţină seama de sex. Chiar iar şi Ross,   în profesia profesia lui de avoc avocat at ... S Se e opr oprii brus brusc. c. — Şi dumn dumnea eata ta tte e preg pregăteai teai să-i aju ajuţi? mi sse ea adr dres esă ea cu o p pri rivir vire e pli plină de indi indign gnar are. e. N-am N-a m sspu puss nim nimic. ic. Am gâ gând ndit it că tăcere cerea a e mai mai b bun ună. Do Domn mnul ul T Tre rela lawn wny y  cont co ntinu inuă im imed ediat iat;; am putu pututt vede vedea a că er era a bucu bucuro ross de între întreru rupe pere re,, căci  argument argu mentele ele lui legat legate e de mes meseria eria de avocat avocat păreau cam cam slabe slabe:: — Copilul Copilul meu, şi tu tu ai să fii de acord acord cu noi. Pu Putem tem o oare are înt întrepri reprinde nde  noii cev no eva, a, care are să te răne nea ască pe tin tine? Hai ai!! Fii înţeleg legăto toar are e! Nu face facem m ac acest est luc lucru ru de de plăcere. cere. Sunt Suntem em toţi oame oameni ni seri serioşi, oşi, angaja angajaţi   într-o încercare încercare serioa serioassă, care poate să dea lumii lumii în vileag înţelepc elepciunea iunea tuă drum la ă sf ţelor turo turor ri,tim tsimpu puri rilo lor r te şşii p săe desc de schi hid dnou larg rg şi şi făcer sfâr ârşi t e. ccun unoş oşti tin nperim elrimen or om ome -  ne neşt şti, ă îndr îndrep epte pe o ccale ale noudrum ă gând gândire irea a cr erce cet tăşit rile. ril U Un n ex expe entte— glasull îi deveni profun glasu profund d — care poa poate te să însem însemne ne jocul cu moarte moartea a pentr pentru u  oricare orica re din no noii — pentru noi noi toţi. Ştim, din cât câte e s-au -au îîn ntâmplat lat, că există,  sau pot pot e exist xista a în în faţa noa noastr stră ma mari ri şşii necun necunos oscut cute ep prim rimejd ejdii, ii, al al căror  dezn de znod odământ ânt n nim imen enii d de e ai aicci, din din ace aceas asttă cas casă, nu nu-l poa poate te pr prev eved edea ea.. Să fii  convin inssă, fata mea, că noi nu acţio ion năm cu uşur şurinţă; ci cu cu toată  răspunde spunderea rea uno unorr o oame ameni ni pe pe d depl eplin in con conştie ştien nţi. ÎÎn na afar fară de ast asta, a, dra draga ga  mea, indiferent de ce simţi tu, sau oricare oricare din noi, în problema asta, este  obliga obl igator toriu iu pent pentru ru rreuş euşita ita exp experi erien enţei să desfac desfacem em mum mumia. ia. Cred Cred că, or orica icare re  ar fi fi ssit itu uaţia ia,, ttre reb bui uie e să sco scoate atem feşe feşele le în îna ainte inte ca e ea a să de dev vină o ffii iin nţă vie, ie,  şi nu un un cadav cadavru ru sspiri piritua tualiza lizat, t, cu un un corp corp as astra tral. l. Da Daccă va fi a adus dusă la   îndeplinire  îndep linire adevărata ei ei intenţie şi ea va reveni la viaţă aşa înfăşurată în  ă-i vi band bandajele ajele unei i mumii, mumi i, atunci atunc i ânt. s-ar Ar put putea ea risăde numoartea face facem m altce decâ decât t sde schimb schim băm une sicriul cu un morm mormânt. mu muri moart eaaltceva unuiva îngr îngropat opat viu! u!  Îns Însă ac acum um,, ccân ând de ea a şi şi-a abandonat în mod voit, pentru un timp, puterea astral ast rală, noi, noi, în sit situa uaţia asta, asta, nu mai mai putem putem ezi ezita. ta. Chipul Chi pul lui M Marg argare arett se lumin lumină. — Bin Bine e, ttat ată! zzis ise e ca ca sărut rutându ându-l. Dar, Dar, o, m mii se par pare e că e at atât ât d de e nedemn dem n pen pentru tru o reg regin ină şi pen pentru tru o ffem emeie eie.. Mă îndreptam către scară, când ea mă strigă: — Unde te duci? Am venit venit înapoi, înapoi, i-am lua luatt mâna şi i-am i-am strâns-o strâns-o,, răspunz spunzând: ând: — Mă înapo înapoiez iez cân când d se va termina termina sco scoatere aterea a banda bandajelor jelor.. Ea se uită lu lung ng la mine mine şi pe pe obr obraz az îi ap apăru o u urm rmă de surâ surâss cân când d îm îmii  spuse: — Poate că ar fi mai bin ine e să rămâi şi tu. Ţi-ar putea fi de folos în profesia ta de avocat! Zâmbii când îmi Zâmb îmi întâlni privirea privirea;; dar imediat imediat se sc schimb himbă. Obraz Obrazul ul îi de-

veni grav grav şi alb ca va varul. rul. Cu un un glas venit venit de de departe parte,, continu continuă: — Tata are dreptate. Este un moment teribil; trebuie privit cu toat ă  seriozitatea. Şi totuşi — ce spun eu? tocmai pentru acest motiv ar fi mai bine bine să rămâi, âi, M Mal alco colm lm.. Mai Mai târz târziu iu s-ar putea să-ţi pară bine că în noaptea   

asta ai fost de faţă. Mi se se sstr trân ânge gea a iinim nima; a; d dar ar am cr crez ezut ut că e mai mai b bin ine e să nu răspun spund. d. Fri Frica îşi făcea acu acum, m, nestin nestinghe gherit rită, loc loc în inim inimile ile no noast astre. re. În acest timp, domnul Trelawny, ajutat de domnul Corbeck şi de doctorul Winchester, ridicase capacul de hematit al sarcofagului în care se g ăsea mumia mumia regi reginei. nei. Era o piat piatrră mare mare;; dar totu totuşi şi nu prea mar mare. e. Mum Mumia ia era  şi lung lungă şi groas groasă; şi at atât ât de gre grea, a, încât încât nu fu lucr lucru u uşo uşorr ch chiar iar pent pentru ru ce ceii  patru bărbaţi s-o scoatem scoatem afar afară. Sub su suprave praveghere gherea a domnului domnului Tre Trelawny lawny  am întins întins-o -o pe masa masa pre preg gătită spe specia ciall în acest acest sco scop. p. Şi atunci, doar doar atunci, atunci, mă cuprinse cuprinse înt întreaga reaga o oroare roare a ac acestui estui luc lucru. ru. Acolo, în lumina aproape orbitoare a becurilor, tot aspectul material şi sordi so rdid d al mor morţii îmi îmi păru îîngr ngrozi ozitor tor de v viu. iu. Primul Primul înveliş înveliş,, sfâşia sfâşiatt şi desf desfăcut  fără mil milă, ccu u o cu culo loar are e nec necla larră acum acum,, d din in ca cauz uza a pra prafu fulu luii rid ridic icat at,, şşii uşo uşorr  degrad deg radat at dup după atâta atâta v vrem reme, e, părea mototo mototolit, lit, cca a din ccauz auza a unui unui lucru lucru  neglijent f ăcut cut;; margin marginile ile cresta crestate te ale feşelo feşelorr părea reau u zdre zdren nţuite; uite; desene desenele, le,  parcă o cârpăcea ceallă, şi smal smalţul ciupit ciupit.. Bandaje Bandajele le era erau, u, evi eviden dent, t, foarte foarte m mult ulte, e,  căci corpul corpul era voluminos. voluminos. Da Darr cu toate toate aceste acestea a nu ne împiedica împiedicau u să  ghicim contu contururile rurile ac acelui elui tru trup p omenesc omenesc greu d de e ascu ascuns, ns, şi care păreau  mult mai oribile oribile acum, parţial ascunse, dec decât ât descoperite. Ce Ceea ea ce aveam   în faţa noastr noastră era M Moart oartea ea şi n nimic imic altceva. altceva. Toat Toată poez poezia ia şi imagina imaginaţia  noas no asttră disp ispăru ruse serră. Cei Cei do doi bărbaţi mai în vâ vârs rsttă, entuz ntuzia iaşt şti, i, ca care re mai  făcuseră deseori o as asemene nea a ttrea reab bă, n nu u erau erau del deloc oc dec decon oncer certa taţi; iiar ar  doct do ctor orul ul Wi Winc nche hest ster er părea rea că adopt doptase ase cchiar hiar o atitud atitudine ine profes profesional ională, ca în  ţ m ţii. Eu în ă mă si ţeam depr fa esei ei dee oper opera acchin înssalarm sim m de prim at, nef efer eric ittoare şire ru ruşin şinat at; pe adeasu demes asupra pra eram ram hinuit uit şi alarmat at deeam palo paloare area aimat îns însp p,ăn imâ imânt nticit ătoa a lu lui i  ; şşii  Margaret. Şi lucrul lucrul încep începu. u. Dezve Dezvelire lirea a mu mumie mieii pis pisicii icii mă pre preg gătise tise oarec oarecum um pe pen ntru asta; dar acum era vorba de ceva mai mult şi infinit mai greu, încât p ărea rea cu to totu tull alt altă trea treab bă. Pe Pe deas deasup upra ra,, îîn n afar afară de se senz nza aţia, ia, p pre reze zent ntă to tott  timpul, a mor morţii şi a omenescului, omenescului, mai exista ceva ceva aici, ceva foarte gingaş.  Pisi Pisica ca fus fuses ese e îîmb mbălsămată cu mater ateria iall m mai ai gro groso sola lan; n; aici aici,, to totu tul, l, d dup upă ce  dădusem la o parte parte aco acoper perământ mântul ul exter exterior, ior, era mai mai îngrijit e execut xecutat. at.  Părea rea că fu fusseseră folos losite ite la îm îmb bălsămare cele mai fine ine răşini ini şşii a arrome.  Încolo Înc olo,, acela acelaşi şi lucru, lucru, ace acelaşi laşi nelips nelipsit it praf praf roşu şi şi miros miros înţepător al  bitum bit umulu ului; i; acelaşi acelaşi zgom zgomot ot de pânz pânză sfâşiat sfâşiată, cân când d era erau u rupte rupte band bandaje ajele. le.  Erau en enorm d de e mu multe lte şi şi ffo ormau o gr grămadă uriaş iaşă. P Pe e măsură ce er erau  ăd d eeast sfăst cu e,eab în înbcăe;pM eam sret vin tot nervos. n-am luat acea ac ăttrea tr Mar arga gare t esse eu uit itas ase emai la la min m ine e cu cu Personal, rrec ecun uno oşt ştin in ţă câ când nd mparte ă  la dădus use em înap înapo oi. Stăteam team ţin inân ându-ne strân ânss de mână. Pe măsură ce  desffăcut des cutul ul feşelo feşelorr co contin ntinua, ua, mod modul ul de ba banda ndajar jare e apărea m mai ai îng îngriji rijit, t, iar  miro mi rosu sull de de b bit itum um,, m mai ai puţin dens dens,, dar dar ma maii în înţepăto tor. r. Sim Simţea eam m tto oţi ace acest st  lucru, ca pe ceva care ne atinge şi ne înv ăluie într-un fel deosebit. Dar asta nu a împie împiedica dicatt lucrul lucrul,, care care contin continua ua fără întrer întrerupe upere. re. Câte Câteva va di din n feşe feşele le  interioare aveau pe ele simboluri şi desene. Erau uneori în întregime colorate în verde pal, alteori în mai multe culori; dar tot timpul prevala verdele. Din când în când, domnul Trelawny şi domnul Corbeck ne atrăgeau atenţia asupra asupra câte unui desen, desen, înai înainte nte d de e a aşeza bandajul bandajul pe pe  grămad ada a din spate, care în înccepea să atingă înălţim imii monstruoase. În sfâr sfârşit şit,, ne ne dădur durăm sea seama ma că feş feşele ele er erau au pe term termin inat ate. e. A Acu cum m pro proporrţiile po iile sse e red redus uses eser eră la acele acelea aa ale le unui unui co corp rp norm normal, al, la înălţim imea ea re  reală a  regin egine ei, ca care re de dep păşe şea a ccu up pu uţin o ssttatur atură medie edie.. Ş Şi, i, pe măsu surră ce ne ne  aprop apr opiam iam d de e sfârşit sfârşit,, în ace aceeaş eaşii măsură palo paloare area a lui Ma Marga rgaret ret se se acc accent entua, ua, 

ia iarr inim inima a îi bătea tea tot tot mai mai sălb lbat atic ic,, pân până ce pi piep eptu tull înce începu pu să-i tresalte în mod îîng ngri rijo jorrător. tor.  Tocmai  Tocm ai în clipa clipa când când tatăl ei er era a pe cale cale să scoată şi ultim ultimul ul ban bandaj, daj,   întâmpl  întâm plător ridic ridică ochii şi surprinse surprinse privirea privirea îng îngrozit rozită de pe faţa palidă a   

fetei. Se opri şi, luând luând spaima ei drept o reacţie împotriva ultrajului ad adus us  pudoarei, pudo arei, spuse spuse pe un ton care care ss-o o linişt linişteasc ească: — Nu, dra draga ga mea! mea! P Priv riveşt eşte! e! Ni Nimic mic car care e să te ssupe upere. re. Reg Regina ina p poa oart rtă o  ro rocchie hie — da, şi în înccă una rega regallă. Înve Înveliş lişul ul e era ra o b buc ucat ată mare de p pân ânzză, pe pe ttoa oattă lung lungim imea ea co corp rpulu ului. i. În Îndep de părt rtat at,, ap apăru în faţa ochi ochilo lorr noş noştr trii un un corp corp îm îmbr brăcat, cat, de la gâ gâtt pâ pân nă la  vârful vâr ful picioa picioarel relor, or, într-o într-o rochie rochie bogat bogată, a alb lbă, dint dintrr-o ţesătură de in. Şi ce ţesătur ă! Toţi ne-am -am a apl plec ecat at să o p priv rivim im.. Lui Marg Margare arett îi dis disp păru îngri îngrijor jorare area, a, învin învinssă de etern eternul ul intere interess al fem femeii eii  pent pe ntru ru un mate materi rial al fi fin. n. Dar Dar to toţi pr priv ivea eam m ccu u adm admir ira aţie; ie; căci cu cu sig sigur uran anţă în  vr vrem emea ea noas noastr tră nu s-a mai văzut asemenea ţesătură. Era fină ca cea mai  fină mătase. Dar nici o mătase n-a fost vreodată ţesută ca să cadă în  falduri fald uri a atât tât d de e eleg elegant ante, e, cu toat toate e că fusese fusese p pres resat ată de fe feşe şe la mum mumific ificare are  şi era era oare oarecu cum m ţea eap pănă, dup după trec trecer erea ea atât atâtor or mii de an ani. i. În jurul jurul gât gâtulu uluii avea avea o delic delicat ată brode broderie rie d din in fi firr de aur aur,, în înflo florat rată cu  crengu cre nguţe sub subţiri d de e sicom sicomor; or; la poale, poale, tot atâ atâtt de frum frumos os llucr ucrat ată, avea avea o înşiruire de de lotuş lotuşii de mărimi dife diferite, rite, cu as aspect pectul ul elegant elegant al plant plantei ei cresc crescute ute  liber. De-a latul latul corpului, corpului, dar nu de jur împrejur, împrejur, avea avea o ce centur ntură din piet pietre re  preţioase ioase ca care re st strrăluc luceau eau şi şi scânte scânteiau iau în toate toate ch chipu ipurile rile şi şi în toate toate n nuan uanţele  şi culorile curcubeului. Cata Ca tara rama ma era era o pia piatr tră ma mare re de chih chihlim limba bar, r, de ffor orm mă ro rotu tund ndă, groa groassă  şi bomb bombat ată, ca u un n glo glob b tur turnat nat.. Lum Lumina ina pute puternic rnic,, de p parc arcă un so soare are adev adevărat se şi înea ea,dou razele sale scânteiau şi iiaprindeau totul De oe,  parte par te şascundea i de alta alta avea av dou ă bucăţi de piatra piatra lun lunii de dim dimen ensiun siunii în mai majur. i re redus duse, a căro rorr str strălucir lucire, e, pe lâ lâng ngă sple splend ndoa oare rea a pietr pietrei ei soar soarel elui ui,, ssem emăna cu lumi lumina na  de argint a razelor lunii. Apoi, Apo i, pe fiec fiecare are flan flanc, c, le legat gate e cu zale de a aur ur de de o fo form rmă aleas aleasă, av avea ea  un şir şir de ne neste stemat mate e ca fla flaccăra, al al căror ccolo olorit rit era era inc incand andesc escent ent.. Fiec Fiecare are  di din n ace acest ste e pie pietr tre e părea rea să co con nţină câ câte te o ste stea a vie vie,, ccar are e sscâ cânt ntei eia a lla a to toat ate e  schimbări rile le de lu lum mină. Marg Ma rgar aret et îşi îşi rrid idic ică mâ mâin inile ile în ext extaz az.. Se aplec aplecă să exam examine ineze ze ttot otul ul m mai ai   îndeaproa  îndea proape; pe; dar dar deodat deodată se dădu înapoi înapoi şi rămase dreap dreapttă. Păru să vorbeasc bea scă cu ccon onving vingere erea a un unui ui bun bun ccuno unosc scăto tor, r, când când n ne e sp spuse use:: — Acesta Acesta nu nu e un linţoliu oliu.. N-a fost destinat pentru împodobirea unui mort. mo rt. Este Este o ro rochi chie e de mire mireas asă! ăaşid Domnul nul-am T Trel relaw awny seciapl aplec at atins e spir cuira mâna m ochia. ia.ipita Ridic Rtat idic unce fald fava ld îlde la gât, gâDom t, şi mi-a mi m d dat at ny at atun unci seam seec ama dup upinse ă resp re aţâna ia sarroch pr prec ecipi tăăcă ceva     uime uimea. a. Ma Maii rid ridic ică puţin pl pliu iul; l; apoi apoi se dădu şi el înapo înapoii şi, şi, arătând tând cu dege degetul, spuse: — Marga Margaret ret are dre drepta ptate. te. Rochia Rochia asta asta n nu u a fos fostt făcută s-o poarte o moarta. moa rta. Privi Priviţi! Co Corpul rpul nu este este îmbr îmbrăcat ccu u ea. ea. Roc Rochia hia e numai numai aşe aşezat zată  deasupra. Ridic Rid ică cing cingătoar toarea ea cu pi piet etre re scum scumpe pe şi i-o dădu lui M Marg argare aret. t. A Apoi poi,, cu  amândo ndouă mâi âin nil ile, e, săltă roc rochi hia a la larg rgă şi o aşe aşeză pe braţele fete feteii care are, di din ntr-un impuls firesc, i le întinsese. Lucruri de o asemenea frumuse frumuseţe erau  prea pr ea de pre preţ ca să nu fie fie a ati tins nse e cu cu ccea ea m mai ai m mar are eg gri rijjă. Am rămas toţi ffer erm mec eca aţi de de fr frum umus use eţea co corp rpul ului ui ca care re,, în în a afa farră de o  pânz ânză uşoa şoară care are îi aco acope pere rea a faţa, zăcea com ompl plet et gol gol în în faţa noas asttră.  Domnul Dom nul T Trel relawn awny y se aplec aplecă şi, cu m mâin âinii care îiîi tre tremu murau rau u uşor şor,, ridic ridică pânza pânza  ţesută dintr-un materia materiall tot atât atât de fin ca şi rochia. rochia. Când Când se dădu înapoi înapoi şi  avur vurăm a accum în faţa no noastr astră toat toată str strălu luci cito toar are ea ffru rum museţe a ac ace est stei ei re reg gi-

ne, a ne, am m sim simţit că mă cuprin prinde de un val val d de e rruş uşin ine e. Nu Nu e era ra dre rept pt să stăm şi şi să  privim pri vim cu ochi ochi lipsi lipsiţi de respec respectt o asem asemene enea a pe perfec rfecţiune iune goal goală: er era a  indece ind ecent; nt; ap apro roape ape un un sacrile sacrilegiu giu!! Şi totuşi totuşi aceas aceasttă min minune une a alb lbă, acest acest tr trup up  minunat minu nat er era a ceva de vis vis.. Nu semăna deloc deloc cu moartea; moartea; era era ca o stat statuie uie   

cio iopl plit ită în fi filldeş de de mâ mâna na u unui nui Prax Praxite itele. le. Nimi Nimicc din a ace cea a oribil oribilă con contrac tracţie  pe care care o pr provo ovoac acă mo moart artea ea într într-o clip clipă. Ni Nimi micc d din in rigi rigidit ditat atea ea zb zbâr ârcit cită ca care re  e caracteristic caracteristica a principal principală a aproape aproape tuturor tuturor mu mumiilor miilor.. Nu exista ace acea a  micşorare, micşo rare, acea acea contractare contractare a unu unuii corp uscat uscat în nisip, cum mai mai văzusem  pri rin n muz muze ee. Toţi p po orii piel piele ei păre rea au că se păst stra rase serră ca prin rin m min inu une. ne.  Carn Ca rnea ea era era înt între reag agă şi plin plină, ca ca la la o fii fiin nţă vie; vie; iar iar p pie ielea lea to tott atâ atâtt d de em moa oale le  ca atlazul. atlazul. Culoarea, Culoarea, e extrao xtraordina rdinarră. Era ca fildeşul; fildeşul; fildeşul fildeşul nou; cu o  singu ingurră excep xcepţie: ie: br braţul dr drep eptt ccu u îînc nche heie ietu tura ra retez etezat ată, pătat tată de sânge ânge,, şi şi  mân âna a li lips psă, ca care re st stătu tuse se d des esco cope peri rittă, expu expussă pe sar sarco cofa fag, g, v vre rem me de atâ atâte tea a  zeci de secole. Cu un gest reflex, pur feminin, cu chipul îndurerat de compasiune, cu ochii oc hii ca care re săge geta tau ud de e ffur urie ie şi obra obrajii jii în flăcări, Ma Marg rgar aret et arun arunccă pe pest ste e tru trupu pull  goll fru go frumo moas asa a rroc ochie hie pe care care o ţinea inea pe pe bra braţe. Acum Acum num numai faţa îi rămăse sese se  la ved veder ere. e. Şi Şi er era a ce ceva va mai mai u ulu luito itorr decâ decâtt cor corpu pul, l, căci nu nu părea rea moa moart rtă, ci îîn n  viaţă. Pl Pleo eoape apele le erau erau închi închise, se, iar gen genele ele lungi, lungi, neg negre re şşii în întoa toarse rse îi cădea deau u  pe obr obraz az.. Nările, rile, nob nobil il de dese sena nate te,, păreau reau că st stau au lin linişt iştite ite,, în a ace cell repa repaus us  care, car e, în tim timpul pul vie vieţii, p pare are mai mai desăvâr vârşit şit d decâ ecâtt ce cell al m mor orţii. B Buze uzele le pline pline şşii  roşii ii,, d de eşi gura nu nu er era d de eschisă, lăsau să se în întrevadă linia inia albă perlată a  dinţilor. Părul, ext extrem rem de bogat bogat şi de un n negru egru lucios, lucios, cca a pana corbului, corbului, e era ra  ridi ridica catt tot tot deas deasup upra ra frun frunţii albe albe,, pe pe car care e căzuse zuserră do doar ar câ câte teva va şu şuvi viţe  răsucite sucite ca ca nişte nişte luje lujere re sub subţiri iri.. Eram Eram uluit uluit de de asem asemănarea narea cu Marg Margare aret, t, d deşi eşi  fusesem fuses em pre preg gătit pentru pentru aşa ceva de sp spusele usele do domnulu mnuluii Corbeck, Corbeck, când ne  relatase relat ase cele afirmate afirmate de domnul domnul Tre Trelawny lawny.. Această femeie — nu put puteam eam  ă cred ă e o mumie scum cre sauoar un unrăca cadav davru ruă— e era ra imagin im ea lui lui ăMar Margar garet, aşa odvcăzu zuse sem mmu ccu umie p pri rima ma oa .A Ase sem m nare narea ae era raaginea su subl blin iniat iat şi d de e biju bet, ijute teri ria a    care îi împodo împodobea bea părul, "discul "discul cu aripi", aripi", aşa cum cum purtase purtase şi Mar Margare garet. t. Şi  aces ac esta ta e era ra un un sp splen lendi did d giuv giuvae aer; r; o p per erllă nobil nobilă, cu str strălucire lucirea a lunii, lunii, fflan lanca cattă  de piese piese tăiat iate e în piatra piatra lun lunii. ii. Domn Do mnul ul T Tre rela lawn wny y prive privea a co cople pleşit şit.. Ap Apro roap ape e să se prăbu buşe şeas asccă; şi cân când d  Mar arga gare rett sări să-l pr prin ind dă strâ strâns ns în br bra aţe şi să-l calmeze, l-am auzit murmurând zdrobit: — Arat Arată ca şi cu cum m ai fi muri muritt tu, copi copilul lul meu! meu! Urmă o tăcere cere pre relu lun ngit gită. Put Pute eam să au aud d şşu uiera ierattul vâ vânt ntu ului lui a afa farră, cca are se se de dezl zlănţuis uise e acum acum ca o furtun furtună, şi lovitu loviturile rile fur furioa ioase se a ale le valu valurilo rilorr su sub b  noi. Glasul domnului Trelawny se frânse şoptind: — Tre Trebu buie ie să în înccer erccăm mai târzi ârziu u să afl aflăm pr pro ocede edeul ac ace est stei ei îm îmb bălsăăut ă lor, ri. ri.ăNu es este te ace lagere p pe erea ca care ştim ştnim n noi oi.r. Se pa reacne nur,ex exis istetăp nic nici o fi inci inrcizie     fm ăc pe pen ntr tru ua ext ecela xtra rage a re măîîllru run taie taielo lor şi şi apare org orga nelo care ar par ar isă ăzie mas intacte intact e în corp corp.. Şi apoi, nu ex exist istă nici un fel de llichid ichid în car carne; ne; locul locul lui este  lu luat at de al altc tcev eva; a; par parccă i-ar fi fost fost iintr ntrodu oduse se în vene vene cear ceară sau steari stearin nă, p prin rintr tr-u -un n proc proced edeu eu iing ngen enio ios. s. Mă între întreb b dac dacă pe v vre reme mea a ac acee eea a au pu putu tutt să se  fo folo lose seas asccă de para parafi fin nă. S Se e poa poate te să-i fi fos fostt pomp pompat ată, print printrr-o metodă  necuno nec unoscu scuttă de no noi, i, în vine, vine, unde unde apoi apoi s-a întărit. Margaret, aruncând peste corpul reginei un cearşaf alb, ne ceru s-o duce du cem m în în cam camer era ae ei, i, unde unde o aşe aşeza zarrăm pe pat. pat. Apo poii ne ne rrug ugă să pl plec ecăm,  spunând: — Lăsaţi-o aici aici si sing ngur ură cu m mine ine.. Ne-au -au m mai ai rămas înc încă de petr petrec ecut ut câte teva va o ore re,, şi n nu uv vre reau au s-o s-o llas as acol acolo, o, dez dezbr brăca cattă, în llum umin ină. Ac Acea east sta a este este,,  poat po ate, e, n nun unta ta p pen entr tru u car care e s-a s-a făcu cutt mire mireas asă — Mire Mireas asa a Mor Morţii; şi, cel cel puţin,  să-şi poarte frumoasa ei rochie. Când Câ nd du dup pă acee aceea a mă chem chemă în înap apoi oi în ca cam mera era e ei, i, regi regina na moa oart rtă era era   îmbrăcată în ro rochia chia ei din ţesătură fină cu broder broderia ia de aur; şi toate toate frum frumoa oa-

sele ei bijuterii bijuterii o îm împodo podobeau beau aşa ccum um i se cuvenea cuvenea.. În jurul ei fuseser fuseseră aprinse prins e lum lumân ânări, şi av avea ea aşezate aşezate pe pe piep pieptt flori flori albe. Ţinându-ne de mân mână, am stat stat şi am am priv privit it-o un timp. Apoi, cu un suspin, Margare Margarett o acoperi acoperi cu unu unull din cearşafuri cearşafurile le sale ca zăpada pada.. Se întoa întoarr 

se; şi dup după ce închi închise se uşor uşor uşa uşa în u urm rma a ei, rreve evenir nirăm amând amândoi oi în ssufr ufrage agerie, rie, un unde de se găseau seau şi ceil ceilal alţi. Aici ici îînc ncep epur urăm cu toţii să vorb vorbim im desp despre re  evenimentele evenim entele întâm întâmplate plate şşii cele ce u urmau rmau să se m mai ai întâm întâmple. ple. Din cân când d în când când sim simţeam că şi u unul nul şi altul altul forţam conv convorb orbire irea; a; ca ca şi  cum n-am n-am fi fost siguri siguri de n noi oi înşine înşine.. Aşteptarea Aşteptarea înd îndelung elungat ată începu începuse se să  ne calce pe pe nerv nervi. i. Pentr Pentru u mine era era clar că domnul domnul Trelawn Trelawny y suferise suferise mai  mult mu lt dec decât ât bănuiam nuiam noi noi în ciudat ciudata a sa tr trans ansă; oricum oricum,, mai mult mult de decât cât v vroi roia a  să ne-o arate. arate. Hotărât, voinţa şi tenac tenacitatea itatea sa erau erau mai mai put puternic ernice e ca oricând câ nd;; dar dar fiin fiinţa ssa a pur pur fizic fizică fu fuse sese se oare oarecu cum m sl slăbită. De De ffap aptt e era ra do doar ar fires firescc  să fie fie aşa. aşa. Nim Nimen enii n nu u poat poate e ttrrăi p pat atru ru zi zile le de abso absolu luttă ne nega gare re a v vie ieţii, ii, fără  ca ac aces estt lu lucr cru u să nu-l afecte afecteze, ze, oricât oricât de de puţin. Pe măsură ce or orele ele ttrec receau eau,, tim timpul pul se se scurg scurgea ea din din ce în în ce m mai ai gre greu. u.  Ceil ila alţi păreau să arate, fără voia lor lor, cam somnoroşi. Mă înt întrebam dacă, şi   în cazul cazul dom domnului nului Trelaw Trelawny ny şi a all domnului domnului Corbec Corbeck, k, care care mai fuseser fuseseră sub  in influ fluen enţa hi hipn pnot otic ică a regin reginei, ei, nu se se m man anife ifest sta a acee aceeaşi aşi st star are e de so somn mnol olen enţă.  Doctorul Doct orul Winc Wincheste hesterr av avea ea momen momente te de abse absen nţă care deve deveneau neau mai  fr frec ecve vent nte e şşii d de em mai ai lu lung ngă dura durattă, p pe e măsu surră ce tim timp pul tre trece cea. a. Cât despre Margaret, tensiunea se manifesta asupra ei şi mai mult, ceea ce era şi de aşteptat pentru o femeie; devenea din ce în ce mai palid pa lidă; pân până când când,, cam cam pe la miez miezul ul nop nopţii, înce începu puii să fiu se seri rios os îngr îngrijo ijora ratt în în  privin pri vinţa ei. ei. Am rug rugat at-o să vi vin nă cu min mine e îîn n bib bibli lio otec tecă şi am îînc ncer erccat s-o convin co nving g să stea stea cât câtva va tim timp p culcat culcată pe so sofa. fa. Cum Cum d dom omnul nul T Trel relaw awny ny  hottărâs ho âse e ca expe peri rim men entu tull să ai aib bă lo locc exa exact ct la şa şapt pte e ore ore du dup pă apus apusul ul  ă avea ţă când soar arel elui, ui,âmple înse însemn mna a cst aveau să ar fieacordâ cam cam ore orele tro dimine dim inea apreg nd,treb trn ebui uia a   sso ă se înt întâmp le ace acest luc lucru. ru.u Chiar Chi aco rdând ndleotrei orei ră de ult ultime imelor lor pregcâ ătiri, tiri ne em mai ai rămâneau încă două ore ore de aşt aştep epta tare re,, şi i-am pro promis mis sol solem emn n să sta stau u s-o veghez veg hez şi s-o trezes trezescc când când mi-o mi-o spune spune ea. ea. Dar Dar nn-a a vru vrutt să audă de aşa aşa  ceva. cev a. Mi Mi-a -a m mul ulţumit umit fr fru umos şi mi-a mi-a zâm zâmbit; bit; dar dar m-a m-a as asigura iguratt că nu-i este somn so mn şi că e în star stare e să rezi rezist ste. e. Că palo paloar area ea ei ei se da dato tora ra d doa oarr te tens nsiu iuni niii şi  emoţiei. iei. N-am avut încotro încotro şi am fost de aco acord; rd; dar am ţinut-o de vorbă  desp de spre re vru vrute te şşii ne nevr vrut ute e în bi bibli bliot otec ecă, ma maii bi bine ne de de un ce ceas as;; aş aşa a că, pân până la  urmă, ccâ ând a insistat să se du ducă înapoi îîn n cca amera tta atălui său, a am m simţit că,  cell pu ce puţin, in, făcu cuse sem m ceva ceva ca s-o ajut să-şi omoare timpul. I-a I-am găsit pe cei ttrrei bărbaţi ssttând cal calm mi şşii tăcuţi. Cu u un n ccu uraj bărbătesc, ei ei sse ea arrătau mulţumiţi să stea liliniştiţi, câ când şşttiau că făcuseră tot cce e lle e  stătuse tuse în pu pute teri ri.. Aşa Aşa că aşte aştept ptam am..

tăile ilbrele e pe pend ndul ulul ului lla aăore osaser rele le do dou uăultim ,a avu vurele ră dceasuri aru arasuri ul să p ne înv învio iore unrisipit pi picc.   ToateBăumbrele  Toate um care ne nui, e ,ap ă în ultimele ce ăreau creze ă ze s-au deod de odat ată; şi po porn rnir irăm ffie ieca care re să ne achi achittăm de de sar sarci cini nile le n noa oast stre re mai vio vioii şi  maii zelo ma zeloşi. şi. Ma Maii întâi întâi am con contro trolat lat feres ferestre trele le ca să ved vedem em dac dacă sun suntt închis închise, e,  şi nene-am am pr preg egătit măştile ştile,, ca să ni le le put putem em pu pune ne la mom momen entu tull potr potrivi ivit. t. Aranj ranjas asem em de lla a în înce cepu putt să le fol folos osim im,, pe pent ntru ru că nu şti ştiam am dac dacă nu cu cumv mva a  vr vreu eun ng gaz az vătămător tor a arr ffii p put utut ut să se dega degaje je di din nS Sip ipet et atun atunci ci cân când d sse ev va a  deschi des chide. de. De ffapt apt,, nu părea să-i treac treacă nici nici unuia unuia di din n no noii prin prin mi minte nte bănuia iala la că Sip ipet etul ul ar fi put putut să nu se d de eschi schid dă. Apoi, supraveghe supraveghea aţi de Margaret Margaret,, am cărat mumia mumia regin reginei ei Tera Tera de la  ea din din ccam amer eră, îîn n came camera ra tat tatălu luii său şşii a am m aş aşez ezat at-o pe o canapea. Am acoperit-o acop erit-o uşor cu cearşafu cearşaful, l, în aşa fel încât, încât, dacă s-ar -ar ffii tre trezit zit,, să poat poată  ieşi ie şi fără greu greuta tate te de sub sub el. el. Mâna Mâna re rete teza zattă am aş aşez ezat at-o în po pozi ziţia ei ei  iniţială, pe piept piept şi, ssub ub ea, ea, Rubinu Rubinull cu Şapte Şapte Stele Stele p pe e care care do domnu mnull   Trelawny  Trela wny îîll sco scosese sese d din in seif seiful ul cel m mare. are. Părea n numai umai foc şi sscânte cânteii când l-a aşezat pe locul ce-i era destinat.

Era un spe specta ctacol col ciu ciudat dat şi o experi experien enţă strani stranie. e. G Grup rupul ul no nostr stru u de de bărbaţi tăcuţi purt purta a tru trupu pull alb alb şi şi ne nemi mişca şcat, t, car care e ssem emăna cu o ssta tatu tuie ie d de e ffild ildeş eş  când, cân d, la o miş mişcar care e pe ccare are a am m făcut-o, cear cearşaf şaful ul alu alunec necă jos jos,, depart departe e de lumânările aprinse aprinse şi de florile florile albe albe.. Am aşezat aşezat cor corpul pul pe o can canapea apea în a acea cea   

cameră, und camer unde e lumina lumina becu becurilo rilorr cădea pe pe marele marele sarc sarcofa ofag, g, fix fixat at în ccent entrul rul  camerei, came rei, g gata ata pentru pentru exper experien ienţa finală, Experim Experimentul entul cel M Mare, are, cons consecin ecinţă  a cercetărilor de o viaţă ale a accestor do doi o oa ameni d de e ştiinţă călători. Din nou nou u uimi imitoa toarea rea a asem semănare nare dintre dintre Mar Margar garet et şi regi regin nă, acc accent entuat uată  de extr extraor aordin dinara ara palo paloare are a ccele eleii dint dintâi, âi, spore sporea a ciu ciud dăţeni enia a înt întreg regiiii situa situaţii.  Când Câ nd tot totul ul fu pu puss la pun punct ct,, trec trecus user eră în înccă tr trei ei sfe sfert rtur urii de ccea eas, s, căci lucr lucra aserăm atent şi fără grabă. Margaret mă rugă să mergem să-l aducem împreună pe Silv Silvio io.. Mot Motan anul ul veni veni către tre ea ea tor torcâ când nd.. Ea Ea îîll ridi ridiccă şi mi-l întinse mie; apoi ap oi făcu ce ceva va care care mă emo emoţio ion nă foar foarte te mult mult şi ca care re trez trezii cu cu p put uter ere e îîn n  mine min e cconş onştiin tiinţa ge gestu stului lui disper disperat at pe care care ne preg pregăteam team tto oţi să-l săvârşi şim m:  stinse sti nse cu cu gri grijjă, una câte câte una, una, toate toate lu lumâ mân nările, rile, şi le puse puse iiar ar la loc locul ul lor lor obi bişn şnui uit. t. Cân Când d te term rmin ină, se înt întoa oars rse e către tre mi mine ne.. — Acum rolul rolul lor s-a te termina rminat. t. Indiferent Indiferent de ce ce are să se întâm întâmple ple —  via viaţă sau sau moa moart rte e —, nu ar are ea acu cum m nici nici un ro rost st să le mai mai ffol olos osim im.. Apoi, luându-l luându-l în b bra raţe pe Silvio şi strângâ strângându ndu-l la piept, unde el începu să toarcă zg zgom omot otos os,, n ne e îna înapo poia iarrăm în în cea ceala lalt ltă ca came merră. A Am m înc închi hiss înce încett  uşa în urma urma mea, având, având, în timp timp ce făceam as asta, ta, se sentime ntimentul ntul ciud ciudat at al  sfârşitului. Nu mai exista acum nici o cale de întoarcere. Apoi ne-am pus măştil ştile e şi ne-am ocupat ocupat loc locurile, urile, aşa ccum um fusese fusese stabilit. stabilit. Eu tre trebuia buia să stau  lâ lâng ngă înt între rerrupătoar toare ele de ccu ure rent nt,, lla a uş uşă, gat gata a să stin ting ssau au să ap aprrind ind  lumina, când avea să-mi spun spună domnul domnul Trelawn Trelawny. y. Doc Doctorul torul W Winche inchester ster tre trebuia bui a să se a afle fle în spatel spatele e canape canapelei, lei, cca a să nu stea stea îîntr ntre e mumie mumie şşii sarcof sarcofag; ag;  el urm urma a să fie a aten tentt la tot ce s-ar fi putut întâmpla cu regina. Margaret, lângă doct doctor or,, gat gata a să-l aşeze pe Silvio pe canapea, când ar fi socotit acest lucru necesar. Domnul Trelawny şi domnul Corbeck aveau în sarcină  aprin ap rinde dere rea a lămpilo mpilor. r. Cân Când d lim limbi bile le pe pend ndul ululu uluii fură ap apro roap ape e de o ora ra fixa fixattă, ei  aşte aş tept ptau au ga gata ta preg pregătiţi cu cu apr aprinz inzătoar toarele ele fitile fitilelo lor. r. Bătăile ile cl clop opot otul ului ui de argi argint nt al pe pend ndul ulul ului ui ne suna sunarră în inim inimă ca un un  dang dan găt de m moar oarte te.. Unu Unu!! Doi! Doi! Tr Trei! ei! Înain Înainte te de cea cea de de a tr trei eia a bătaie, taie, fit fitile ilele le lămp mpilo ilorr luar luară fo foc, c, iar iar eu  stinsei stins ei lumin luminile. ile. În claro clarobscur bscurul ul celor şa şapte pte lămpi car care e pâlpâi pâlpâiau, au, du dup pă  tr trec ecer erea ea bru brusc scă de lla a lu lumi mina na p put uter ernic nică a becu becuril rilor or,, înc încăpere perea a şi tot tot cce e ne   înconjura  înco njura căpătau co conturu ntururi ri ireale, ireale, şi totul totul părea că, într-o clip lipă, îş îşii  schimb sch imbă forma forma.. Am Am aşte aştepta ptatt ccu u in inima ima bătând tând p pute uterni rnic. c. O sim simţeam cum  bate bat e şi-mi şi-mi îînch nchipu ipuiam iam că le aud aud şi p pe e al ale e celo celorlal rlalţi. Secu Se cund ndel ele e păre reau au că zboa zboarră cu arip aripii de de plu plum mb. Pa Parc rcă lum lumea într întrea eag gă   încre  încremenis menise. e. Silu Siluetele etele celorlal celorl alţai se conturau auiântun catuneri prin cea , singur sing urăase roch rochia albă a lui M Marg argare aret t se di disti stinge ngea clarcontur îîn n semiân sem eric. c. Mţăăştile ştil e gro groase p pe eia    care car e le pur purtam tam sporea sporeau u şi mai mai mult mult înf înfăţişarea işarea n noas oastr tră str strani anie. e. LLa a lu lumin mina a  slabă a lămpilor zării bărbia puternică şi gu gura hotărâtă a domnului T Trrelawny,, şşii fa ny faţa rras asă, b bro ronz nzat ată, a dom domnulu nuluii Cor Corbe beck ck.. O Och chii ii lor lor păreau reau că st stic icle lesc sc   în lumin lumină. De partea partea cealaltă, privirea privirea doctoru doctorului lui Win Winchest chester er arunca arunca sscân cântei, iar ochii ochii lui Mar Margaret garet ardea ardeau u ca doi so sori ri negr negri. i. Ochii lui Silvio Silvio păreau  dou do uă smar smaral ald de. O, cât aş fi vr vrut ut ca lămpile pile să nu se stin sting gă nic icio ioda dattă! Mai rămăseseră doar câteva secunde până să ardă din plin. O lumină  slab slabă, da darr pe pers rsis iste tent ntă, de deve veni nind nd din ce îîn n ce mai p put uter ernic nică şi ssch chim imbâ bân ndu-ş du -şii cu culo loar area ea din din alb albăstru struii în al alb b de de cri crist stal al.. Lămpi pile le rămas aser eră aş aşa a cât câtev eva a  minu mi nute te,, fără să se o obs bser erve ve nici nici o sc schi himb mbar are e în S Sip ipet et;; ap apoi oi,, în sfâr sfârşit şit,, aces acesta ta   începu  încep u să străluceasc lucească tot, cu cu o lumin lumină delicată, care spor sporii din ce ce în ce ce,, până când el deveni o uriaşă piatră scumpă în flăcări, apoi o fiinţă vie al cărei  suflu suf lu de viaţă era lumin lumina. a. Aşt Aştept eptam, am, aş aştep teptam tam,, cu inim inimile ile op oprit rite. e.

Deodat Deod ată se auzi auzi u un n zgo zgomo mot, t, ca ca o exp explo lozi zie eu uşo şoar ară, înăbu buşi şittă, şi şi cap capac acul ul  Sipetului Sipet ului se se rid ridic ică în aer aer la vreo vreo câţiva centim centimetri; etri; acum vedeam vedeam totul totul cclar, lar,  căci într întrea eaga ga îînc ncăpere pere e era ra p put uter ernic nic lumin luminat ată. At Atun unci ci cap capac acul, ul, fix fixat at îînt ntrr-o part pa rte, e, se se răsuci suci uşo uşorr de part partea ea ceala cealalt ltă, ca su sub b ap apăsare sarea a un unei ei pâr pârgh ghii. ii.   

Sipetull con Sipetu continu tinua a să fie in incan candes descen cent; t; din el el începu începu să se strec strecoar oare e un fu fum m  subţire verzui. verzui. Nu puteam puteam să-i simt simt miro mirosul sul din cauza măştii; dar dar chi chiar ar prin prin  ea eram eram conşt conştient ient de p prez rezen enţa unui unui ciud ciudat at m miro iross înţepăto tor. r. A Apoi poi fum fumul ul   începu  încep u să devină mai dens dens şi să se învolbur învolbureze eze afar afară din Sipet Sipet su sub b for form mă  de nori nori ttot ot mai gro groşi şi,, pân până ce în într trea eaga ga în înccăpere pere se întu întune neccă. Sim Simţea eam m o  dorinţă terib ribililă să ale alerg rg în înspr spre e Marga Margaret ret,, pe care care o ve vedea deam m pr prin in fu fum m sstân tând d  nemişc nem işcat ată în spate spatele le can canape apelei. lei. A Atun tunci ci l-am văzut pe pe doc doctor torul ul Winch Winchest ester er  prăbuşindudu-se. se. N Nu-ş u-şii pier pierdus duse e cunoşt cunoştin inţa, pe pentr ntru u că îşi agila agila mâ mâna, na, cca a şi  cum ne-ar ne-ar fi interzis interzis să ne apro apropiem piem de el. el. În acest ttimp, imp, silu siluetele etele domnul domnului ui   Trelawny  Trela wny şşii a do domnul mnului ui Corbeck Corbeck încep începur ură să nu se mai d disting istingă prin fumul fumul  care ca re se înv învălătu tuce cea a în ju juru rull lor lor cca a niş nişte te nori nori gr grei ei de fu furt rtun ună. Pân Până la ur urm mă  nu i-am mai put putut ut vedea vedea pe nici unu unul. l. Sipetul Sipetul continua continua să lumin lumineze; eze; dar  lămpile înce cepu purră să pâlp pâlpâi âie. e. La în înce cepu putt am am cre crezu zutt că lum lumina ina lo lorr era era   întunecat  întun ecată de fumu mull gr gros os;; da darr acum acum îmi dădeam deam sseam eama a că, una una câte câte una una,,  se cco onsumaseră. Tr Trebuie că arseseră cu p pu utere, cca a să producă nişte flăcări  atât de extraordinar de vii. Am aşte aştepta ptatt şi am aşt aştept eptat at să aud în orice orice clip clipă ord ordinu inull de aprin aprinder dere e a  lu lumi minil nilor or,, d dar ar el n nu uv ven eni. i. A Am ma aşt ştep epta tatt tăcu cut, t, pri privin vind d ccu u ate aten nţia a asc scu uţită la  nori no riii de fu fum m ccare are se m mai ai ros rosto togo gole leau au îînc ncă din din cu cuti tia a lu lumi mino noas asă, pâ pân nă câ când nd  lămpile mpile,, pâlp pâlpâin âind, d, se stin stinse serră pe râ rând nd.. Până la urmă mai rămăsese una singură aprinsă, dar şi a acceasta cu o  flacără slabă, albastră, tremurătoare. Singura lumină adevărată din  came ca merră vene venea ad de e lla a Sip Sipet etul ul care care str străluc lucea ea.. Îmi Îmi ţine ineam am pr priv ivire irea a aţintit intită  asupra lui M asupra Marg argare aret; t; a acum cum toa toattă aten atenţia mea mea era era îîndr ndrept eptat ată asu asupra pra ei. Am  putut să-i văd ro rochia chia ca zăpad pada a în sspat patele ele corpu corpului lui alb alb şi nem nemişc işcat, at, îînve nvelit lit   în linţoliu pe canapea. canapea. Silvio Silvio er era a agitat; agitat; mieunat mieunatul ul lui ja jalnic lnic er era a singurul singurul  sunet sun et pe care care îlîl auzea auzeam m îîn n came camerră. C Cea eaţa n neag eagrră de deven venea ea din ce în ce m mai ai  neag ne agrră şi m mai ai gro groas asă, ia iarr ust ustur urim imea ea în înce cepu pu să-mi pătrundă în nări şi în  ochi. oc hi. Acum Acum ccan antit titate atea a de fu fum m ccar are e ie ieşe şea a di din n Si Sipe pett înce începe pea a să slăbe beas asccă şi  chiar ch iar fu fumu mull d dev even enea ea mai mai pu puţin dens dens.. Zării de part partea ea ce ceal alalt altă a îînc ncăperi perii, i,  acol ac olo o unde unde se se afla afla can canap apea eaua ua,, o fo form rmă albă în m mişc işcar are. e. M Mai ai m mul ulte te m mişc işcări. ri.  Am pu putu tutt să surp surpri rind nd doar doar o llic icări rire re ra rapi pid dă, alb albă, p pri rin n ffum umul ul de dess şşii în în  lu lum mina ina sla slab bă; căci în în ace acell mom momen entt st strrălu luci cire rea aS Sip ipet etul ului ui îînc ncep epu u să se pi piar ard dă  cu repeziciune. L-am mai putut auzi pe Silvio; dar mieunatul lui venea de undeva unde va de d dedesu edesubt, bt, de ap aproap roape; e; o clipă mai târziu târziu l-am -am si sim mţit  ghemuindu-se speriat pe piciorul meu. Atunci ncisu u ultim lic dis păjjur ruulşi şi,,sto prin prruril inrilor întun înor tuneric ericul egipt iptean ean, , am p putu zări un uAtu n ffir ir sub bltima ţir ire ead de eă lum lurire mindisp ă în urul storu de laul fere feeg rest stre re. .S Sim im ţea eam mutut căt  sosi so sise se m mom omen entu tull să vorb vorbes esc; c; a aşa şa că, sm smulg ulgân ându du-mi masca, strigai: — Pot Pot să ap apri rind nd lumin lumina? a? Nicii un răspun Nic spuns; s; at atun unci, ci, ma maii în înai aint nte e cu cu fu fumu mull gr gros os să mă su sufo foce ce,, am  strigat din nou, şi mai tare: — Domnul Domnule e Trelawn Trelawny, y, să aprind aprind lumi luminile nile?? Nu mii-a a răspun spuns. s. Dar, Dar, dins dinspr pre e cap capătu tull ccel elălalt lalt al înc încăpe peri rii, i, am au auzi zitt  glasul gla sul lui lui M Marg argare arett su sunân nând d clar clar şi p pllăcut cca a un clop clopo oţel: — Da, Malcolm! Am sucit sucit întrer întrerup upătorul torul şi be becu curile rile s-au aprins. Dar erau doar nişte puncte pun cte slab slabe e în ceaţa aceea aceea neagr neagră de ffum. um. Înt Întrr-o astfel de atmosferă  deas de asă erau rau pu puţin ine e po posi sib bil ilit ităţi de de făcut lu lum mină. A Am m ale alerrga gatt sspr pre e Mar Marga gare ret, t,  luân luându du-m -mă du dup pă roch rochia ia sa al alb bă şi, şi, apu apuccându ându-i mâna, i-o strânsei cu putere. Ea îşi dădu seama seama de îngrijorare îngrijorarea a mea şi vorbi vorbi imediat imediat:: — Sunt bine.

— Slav Slavă Do Domn mnul ului! ui! zi zise seii eu eu.. Ce e cu ceila ceilallţi? R Rep eped ede, e, să desc deschid hidem em imed edia iatt fe fere rest stre rele le şi să scăpăm de fum fumul ăst sta! a! Spre surprin surprindere derea a mea, e ea a răspun spunse se ca prin prin somn: somn: — Or Or să fi fie e to toţi bin bine. e. Nu ar are e să li sse e înt întâm âmpl ple en nim imic ic..  

N-am stat s-o întreb pe ce se baza când spunea asta, ci am tras de închiz ch izăto toar are e şi a am m des desffăcu cutt în lături turi fere ferest stre rele. le. A Apo poii am des desch chis is lar larg g uş uşa. a. În câte câteva va secu secund nde e tot totul ul sse e schi schimb mbă, câ când nd fum fumul ul neg negru ru şi g gro ross năvăli  af afar ară pe geam geam,, iiar ar lu lumi mina na în înce cepu pu să devi devin nă mai inte intens nsă şi pu pute team am ac acum um să  mă uit prin în înccăpere re.. To Toţi bărbaţii erau rau la pământ. A Allături d de e canapea, doctorul tor ul Winc Winches hester ter stătea tea înt întins ins p pe e spate spate ca şi cum ar fi căzut şi s-ar fi rostogolit go lit;; şi de de part partea ea ccea ealal lalttă a sarc sarcof ofag agul ului ui,, unde unde st stătu tuse serră în p pici icioa oare re,, zăceau întinşi domnul domnul Trelawny şi d domnul omnul Corbeck. Corbeck. Am simţit o mare uşurare const co nstatâ atând nd că, de deşi şi îş îşii pierd pierduse userră cun cunoşt oştin inţa, resp respira irau u zzgom gomoto otos, s, cca a în  le leta targ rgie ie.. Marg Margar aret et se se m mai ai găse sea a în înccă în spa spate tele le ccan anap apel elei. ei. LLa a în înce cepu putt păru  că se află şi ea într-o star stare e de de stu stupo poare are pa parrţial ială; d dar ar,, cu cu fiec fiecar are e cclip lipă, ve vedeam că îşi îşi re recapătă treptat cco ontrolu lull. Făcu un pas înaint inte să mă ajut jute să-i rid idic ic ta tattăl şi şi să-l du duccem lâ lân ngă fere fereas asttră. Tot Tot împr împre eună i-am dus, la fel, şi pe ceilalţi, iar ea coborî coborî în su sufrage fragerie rie şi se întoar întoarse se cu o sticl sticlă de cconiac. oniac. Am   început  încep ut să le dăm să bea pe rând la fiecare. fiecare. Şi n nu u mu mult ltă vrem vreme e după ce  deschi des chises sesem em ferest ferestrele rele,, tto oţi trei trei înce începur pură să-şi revi revin nă. În tot tot a aces cestt inter interval val  de timp nu m-am gândit şi nu m-am silit decât s ă-i repun pe picioare; dar acum ac um,, câ când nd reu reuşis şisem em ss-o -o fac fac,, îmi îmi ro rotii tii pri privir virea ea pri prin n în înccăpere pere,, ca să văd rezultatul zulta tul experimentu experimentului lui nostru nostru.. Fumul gros disp dispăruse apr aproape oape co complet mplet;; dar  camera cam era mai plutea plutea încă într într-un -un ffel el de cea ceaţă, şi şi era era pl plin ină de un mi miro ross acr acru u   înţepător. Sarcofagul cel mare era tot aşa cum fusese la început. Sipetul era desc de schi hiss şşii în înăun untr tru, u, ri risi sipi pite te prin printr tre eb buc ucăţi şi şi părtic rticel ele ed din in pr pro opriu priull său m mat ate erial, se vedea rial, vedeau u împ împrrăştiate ştiate urme urme ne negre gre d de e cen cenuş uşă. Deasup Deasupra ra tutur tuturor, or,  sarcof sar cofag, ag, sip sipet et şi chiar chiar tot tot ce se găsea îîn n cam camer eră, plutea plutea u un n fel de de ce cea aţă  sub su bţire ire şşii uns unsur uro oasă, d de e fun funin ingi gine ne neag neagrră. M-am îndreptat spre canapea. Cearşaful alb mai mai era întins p pe e o porţiune a acest acestuia; uia; dar fusese dat  deoparte, ca atunci când cobori din pat. Cât despr despre e regina regina Tera, nici urm urmă! Am luat-o pe pe Mar Marga gare rett d de em mân ână şi  am adus adus-o -o acol acolo. o. Ea îl părăsi cu gr greu eu pe tat tatăl său d de e car care e sse e ocu ocupa pa acum acum,,  dar se supuse supuse destul destul de docil docilă. Ţinâ inând nd-o de mână, i-am şoptit: — Ce s-a întâmplat întâmplat ccu u regin regina? a? Spune-m Spune-mi. i. Tu erai lâng lângă ea, şi ai put putut ut  să vezi vezi ce a ffos ost! t! Ea îmi îmi răspunse spunse foa foarte rte înce încet: t: — NN-am putut să văd n nim imic ic.. Pâ Până ce fu fumul n-a devenit prea gros, am fost tot tot timpul cu cu ochii la can canapea, apea, şi n-am n-am văzut nici o sc schimba himbare. re. După  ăd, aceea, ace cân când dare totul to s-a s-a întun întuneca t şicn n-am put putut ut m mi ier s-acar păeru căa    simt si mtea, o mi mişc şcar etul lâ lâng ng ă mine mi ne..ecat Cr Cred ed ă-am a fost fomai st d doc octo toru rullsă Winc Wivnche hest ster care căt dea de leşinat leş inat;; dar nu p pute uteam am fi ssigu igurră. M-am gân gândit dit că poate poate regina regina s-a trezit, şi at atun unci ci l-am l-am lăsat sat jjos os pe săra racu cull Silv Silvio io.. N-am văzut cce e s-a întâmplat cu el, darr m da mi-a i-am m da datt seam seama a că a plec plecat at d de e lâ lâng ngă mine mine,, câ când nd l-am auzit mieunând lângă uşă. Cred că nu e supărat pe mine. Drep Dr eptt răsp spun uns, s, Silv Silvio io int intrră în came camerră şi înce începu pu să se fr frec ece e de de roc rochi hia a ei, ei,  trăgând gând de ea, ea, cca a şi şi ccum um ar fi ccer erut ut să fi fie e lua luatt în în b bra raţe. Ea se aple apleccă, îlîl luă   în bra braţe şi înc începu epu să-l alinte şi să-l lin liniş işte tea ască. M-am M-a m du duss să cercet cercetez ez canap canapeau eaua a cu at aten enţie, şi tot tot ce er era a în jur. jur. Cân Când d  domnul dom nul Trelawny Trelawny şi d domnu omnull Corbec Corbeck k îşi reven revenir iră complet, complet, ceea ceea ce se întâmpllă destul tâmp destul de repede repede,, deşi docto doctorului rului Win Winchest chester er îi trebui mult mult mai mult  tim ti mp, am îînc ncep eput ut să exam examin inăm tto otul tul din din no nou u. Dar Dar to tott ce ce p pu utu turrăm să obţinem ne m ffu u un un ffel el de de g grrămăjoar joară de praf praf fin, fin, din din ca care re se dega degaja ja u un nm mir iros os  ci ciud udat at.. Pe Pe d div ivan an rămăsese seserră disc discul ul îna înari ripa patt p pe e ccar are e rreg egin ina a îl pu purt rtas ase e în păr  şi Rubinul Rubinul cu Şap Şapte te Stele care av avea ea puterea puterea să com comande ande zeilor. zeilor.

............... În af afar ară de asta asta n-am mai descoperit nimic altceva din tot ce a fost...  

Mai rămânea Mai ânea îîns nsă un singu singurr lluc ucru ru care care ne conf confirm irma ad disp ispar ariiţia fiz fizic ică a mumiei reginei: în sarcofagul ei, unde pusesem noi mumia pisicii, se putea zări o uşoară urmă din ac aceeaşi pu pulbere fină. În aceeaş aceeaşii toa toamn mnă, Mar Margar garet et şi cu cu min mine e ne-am căsătorit rit. Cu Cu a acceastă  ocazie ea ea a purta purtatt rochia rochia şi cingătoarea toarea regine reginei, i, precu precum m şi bijute bijuteria ria pe car care e  aceasta aceas ta o purta purtase se în păr. Pe piept, piept, mo montat ntat într într-un inel de aur sub forma unui lujer lujer d de e lo lotus tus răsucit, avea straniul straniul Rubin Rubin cu cu Şapte Şapte St Stele ele care care d de eţinea  cuvintele cuvin tele ce porunceau porunceau Zeilor Zeilor tuturor tuturor lumilor. lumilor. La nun nunttă, soare soarele le strecu strecurat rat  prin fereastr fereastra a altarului altarului îşi trimitea raza raza asupra asupra lui, dându dându-i -i străluciri de fiinţă vie. Cuvint Cuv intele ele grav gravate ate pe el par par să se fi dove dovedit dit de de bu bun n augur; augur; căci Ma Marga rgaret ret le-a le-a re resp spec ecta tat; t; pe lum lumea ea asta asta nu ex exis isttă via viaţă mai ffer eric icit ită ca a m mea ea.. Ne gând gândim im d de e multe multe ori ori la m mare area a re regin gină, şi vo vorbi rbim m cu plăcer cere e de despr spre e  ea. Od Odat ată, când când am spu spuss oftân oftând d că-mi părea rău că nu a putut rre eveni la la o  nouă viaţă, soţia mea, punându-şi amâ amând ndou ouă mâini mâinile le într într-ale mele şi uitându-s du -se e în o och chii ii mei mei cu a ace cea a pier pierdu duttă, vi vissăto toar are e şi e elo locv cven enttă pr privi ivire re p pe e ca care re  i-o reg regăsesc dese deseori, ori, îm îmii spuse spuse ccu u du duioşie: ioşie: — Nu te nec necăji p pen entr tru u ea! ea! Ci Cine ne ştie ştie dac dacă nu şi-a găsit feric fericir irea ea p pe e care care  o căuta? uta? Dragos Dragostea tea şşii răbdarea bdarea ssunt unt sing singure urele le lucrur lucrurii care ne ne pot a aduc duce e  fericirea feric irea pe pământ; mânt; fie în lume lumea a trecutului, trecutului, fie în cea cea care v va a veni; a ce celor lor  vii şi şi a ccelo elorr mo morrţi. Ea şi-a visat visul; şi asta este tot ce fiecare din noi îşi poate dori. SFÂRŞIT