BOTANICA C7

BOTANICA FARMACEUTICA – curs 7 Tesuturi si celule secretoare  Nu exista o parere unanima asupra definirii acestor categorii de tesut  S-au emis mai multe pareri in ceea ce priveste definirea  = toate formatiunile care au capacitatea de a produce anumite substante in exces (cu exceptia acelor care produc sau contin substante de rezerva)  Dependent de producerea si pastrarea substantelor produse in interior sau deversarea acestor substante in exterior => clasificarea tesuturilor secretoare: EXTERNE si INTERNE

I.CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE EXTERNA La suprafata organelor plantelor Uneori chiar celule epidermice sau formatiuni ale acesteia: papile si peri secretori (glandulari) PERI SECRETORI(GLANDULARI)  aspect morfologic si structural diferit →pot fi unicelulari si pluricelulari  pot fi scurti sau lungi  se termina cu una sau mai multe celule secretoare (peri capitati – in varf au o celula secretoare mare, acoperita de cuticula; picior pluricelular si o baza care face parte din celulele epidermice “tatana”) Ex: la plantele din familia Lamiaceae, Solanaceae – substanta secretata se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula)  Peri glandulari (glande secretoare pedicelate) Ex: - Lamiaceae – Mentha piperita – 8 celule secretoare – pe un pedicel scurt inserat intr-o invaginatie epidermica - Thymus serpyllum – 12 celule secretoare, - alte plante din familia Asteraceae, Canabinaceae – Humulus lupulus – celule secretoare numeroase dispuse ca o cupa sustinuta de un piciorus scurt; toate celulele sunt acoperite de o cuticula comuna iar produsul secretat se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula  Acesti peri secreta: uleiuri volatile, oleorezine, rezine, gumirezine cu rol de aparare (consum de animale), de reglare a transpiratiei –rol atribuit perilor glandulari de pe muguri; ex: arin, castan, plop. Acestia secreta un amestec de mucilagii si rezine sau balsamuri → ex: mugurii de plop – unguent antihemoroidal PERII DIGESTIVI (GLANDE DIGESTIVE)  Specifici plantelor carnivore  Cu diferite grade de diferentiere si sunt uneori in legatura cu tesutul conducator  Numarul celulelor secretoare este variabil; ex: 6 la Pinguicula vulgaris; un numar mare, nedefinit la Drosera rotundifolia si Nepenthes – maciulii sustinute de piciorus pluricelular  Aceste celule secretoare de la perii digestivi au proprietatea de a produce enzime peptonizante – hidrolizeaza proteinele pana la peptone; pe aceasta se bazeaza nutritia plantelor carnivore HIDATODELE  Denumite si glande secretoare de apa – au capacitatea de a elimina apa in stare lichida  Clasificare:  HIDATODE ACTIVE – formatiuni ce pompeaza apa din tesuturile subiacente – formatiuni epidermice uni/pluricelulare ce nu sunt in legatura cu tesutul conducator -

 HIDATODE PASIVE – formatiuni complexe ce cuprind atat elemente epidermice cat si subepidermice – hidatoda de la frunza de Primula officinalis - in legatura cu vasele conducatoare NECTARINELE  Formatiuni epidermice, uneori participa si elementele subepidermice  Clasificare (dupa locul de formare, de dispunere):  NECTARINE FLORALE (nuptiale) – in interiorul florilor  NECTARINE EXTRAFLORALE (extranuptiale) – pe alte organe  Ex de dispunere pentru nectariferele florale: • la baza filamentelor staminale (Sinapis sp. – mustar) • la baza petalelor • la baza ovarului • pe receptaculul floral • in pintenul florii  Ex de dispunere pentru nectariferele extraflorale: • pe frunze • pe stipelele frunzelor • pe petiol • pe ramuri  Produsul secretat = nectar: suc zaharat (zaharoza, manitol, dextrine, gume, substante fosforate azotate)  Nectarinele – adaptare a plantelor ce se polenizeaza prin insecte – uneori specializari extreme

II. CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE INTERNA Formatiuni ce isi pastreaza produsii de secretie fie in interiorul celulei fie in spatii intercelulare (ce nu comunica cu mediul extern) - Clasificare: a) cu secretie intracelulara b) cu secretie intercelulara A) Celule sau tesuturi cu secretie intracelulara  Dispunere: in parenchimul radacinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, semintelor  Uneori sunt imbracate intr-o membrana groasa ce se poate chiar suberifica → celule cu camfor. Ex: Cinnamommum camphora, Illicium verum (fruct), plante din Zingiberaceae (rizom)  Clasificare: dupa natura substantelor secretate • celule secretoare de ulei volatil – ex: Laurus nobilis, Acorus calamus, Peumus boldus • celule mucilagene (contin mucilag care se imbiba cu apa puternic) – ex: Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae • celule tanifere B) Celule sau tesuturi cu secretie intercelulara  Dispuse de asemenea in tesuturile parenchimatice  Clasificare: functie de forma, structura spatiului in care se deverseaza produsul secretat a) buzunare (pungi) secretoare b) canale secretoare a) buzunare secretoate  au contur mai mult sau mai putin sferic  se pot distinge chiar cu ochiul liber la unele organe de plante; ex: frunze de Hypericum perforatum – privite prin transparenta – punctuatii translucide, ca mici perforatii  Dispunere: imediat sub epiderma, in tesuturile mai profunde -

 au fata interna tapisata cu unul sau mai multe straturi de celule secretoare  aceste celule ce tapiseaza peretii buzunarelor secretoare au forma turtita sau de papile chiar  Raspandire: Hypericaceae, Rutaceae, Myrtaceae, Caryophyllaceae  contin ulei volatil, rezine  Ex: - fructe: Citrus aurantium  boboci florali: Caryophyllus aromaticus – Eugenia caryophyllata  frunze: Eucalyptus globulus, Hypericum perforatum, Melaleuca viridiflora, Citrus sp., Ruta sp. b) Canale secretoare  au forma tubuloasa  sunt distribuite atat in tesuturile primare cat si in cele secundare  nu numai in parenchimuri ci si in alte tesuturi  si aici ca si la buzunarele secretoare fata interna este tapisata cu celule secretoare alungite in sensul canalului  Raspandire: plantele inferioare si superioare  Caracteristice pentru: Apiaceae, Malvaceae, Sterculiaceae, in special la conifere – prezente in toate organele  Contin produsi foarte diferiti de la planta la planta;  Ex: • Ulei volatil: Apiaceae, Asteraceae, Araliaceae • Canale cu rezine: Conifere • Canale cu oleorezine: plante tropicale din familia Anacardiaceae, Simaroubaceae • Canale cu gume, mucilagii, balsamuri  Numeroase plante ce contin canale secretoare au si intrebuintari farmaceutice  Ex: fructele de la Apiaceae medicinale: • Pimpinela anisum – anason • Foeniculum vulgare – fenicul • Coriandrum sativum – coriandru • Carum carvi – chimen  Rasina coniferelor – terebentina, sacaz (colofoniu)  Un exemplu de glande – glandele lui Schacht – caracterizeaza rizomul de feriga – Dryopteris filix mas – peri secretori in forma de para dispusi in meaturile tesutului parenchimatic din rizom – au continut verde LATICIFERELE  Au mai fost incadrate de unii autori si la tesuturile conducatoare sau trofice  Denumirea – contin o emulsie laptoasa = latex ce poate fi alba, galbuie, roscata, albastruie functie de substanta continuta  Foarte raspandite –  laticifere articulate: Papaveraceae, Campanulaceae, Convolvulaceae, Loganiaceae  laticifere nearticulate: Euphorbiaceae, Moraceae, Apocynaceae, Asclepiadaceae  Compozitie complexa: picaturi de cauciuc, rasini, gume, lipide, proteine cristalizate, amidon, substante anorganice, alcaloizi, enzime  Rolul laticiferelor • Produs de excretie – cu rol metabolic • Produs de rezerva (amidon) • In cicatrizarea ranilor • De protectie (consumarii de catre animale)  Importanta: economica si farmaceutica

 Ex: - plante cauciucofere – Hevea brasiliensis (Euphorbiaceae), Manihot glaziovii, Ficus elastica, Castiloa elastica, Landolphia si Willonghby -gutaperca: Pallaquium, Pajena, Evonymus verrucosa – radacina  Importanta farmaceutica: opiul din Papaver somniferum cu continut bogat in alcaloizi activi terapeutic, dar si cu toxicitate - DROGURI GUTAPÉRCĂ s.f. Substanță plastică și izolantă, extrasă din latexul frunzelor unei plante tropicale, având numeroase întrebuințări în tehnică, în medicină etc. - Din fr. gutta-percha.