BOLILE GRÂULUI v 1

BOLILEGRÂULUI Boli produse de ciuperci 

1.1.1. Fainarea grâului ±

Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp.t ri  ri t tici   ici 

 În tara noastra toate culturile de grâu sunt mai mult sau mai putin atacate î n f iecare iecare an de aceasta boala care, prin f recve recventa si intensitatea sa Fig. 2. Fainarea grâului: a-atac pe planta; b-la n]uri de spori de t ip ip Oidium;c-clei stotecii (organe de rezi stenta) cu asce si ascospori (original).

poate pr oduce pagube î n mod constant î ntre 3-4 % dar, î n conditii de f av avorabilitate maxima pentru evolutia agentului patogen pierderile de rec olta

pot f i de 20-25 % (A na Hulea si col., 1975). Simptome. În toamna pe f runze pot sa apara pete albe, pâsloase, de marimi variabile, ce pot f i semnalate pe ambele f ete ale limbului . În primavara, atacul se extinde, petele albe putând f i semnalate pe f runzele din etajele superioare, pe tecile f runzelor, pe paie si chiar pe spice. Sub pâsla alba-miceliana, tesuturile f runzelor se î ngalbenesc apoi devin brune. Petele albe capata î n scurt timp un aspect prafos, f ainos, apoi devin de culoare cenuie deoarece spre sf âr situl viabilitatii tesuturilor parazitate î n pâsla miceliana apar mici puncte negre. Transmitere-raspândire. În cur sul perioadei de vegetatie ciu perca 64 se raspândeste prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germineaza la temperaturi de 3-31 oC, cu optimum de 14-17 oC si î n conditii de umiditate 95 %, la supraf ata organelor .  În timpul ier nii ciuperca rezista î n f runza ca parazit pâna î n primavara când, vor aparea noi generatii de spori. Sporii formati târziu î n vara pr oduc inf ectii pe f runzele grâului a parut ca samulastra, iar sporii de pe aceste plante vor inf ecta noile culturi abia rasarite î n toamna. Inf ectarea grâului î n toamna se poate pr oduce si prin sporii din organele de rezi stenta care au a parut ealonat î n cur sul vegetatiei, mai î ntâi pe f runzele bazale a poi pe tecile f runzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezi stenta vor elimina sporii (ascosporii) chiar î n primavara. Gradul de atac pr odus de aceasta ciuperca este inf luentat de o serie de f actori agr otehnici, de specializarea agentului patogen si de rezistenta soiurilor . Epocile timpurii de semanat, cantitatile mari de î ngrasaminte pe baza de azot, dublate de o desime mare a plantelor si buruienilor, creeaza conditii de maxima f avorabilitate pentru evolutia agentului patogen. Dintre soiurile de grâu omologate ca rezistente se prezinta numai Turda 81, Dr opia si Pr ospect iar Transilvania 1, Lovrin 34, Delia sunt sensibile la f ainare. Soiul Pandur creat la Fundulea si omologat î n 1996 este sensibil la f ainare. Soiurile Crina si Esential omologate î n 2001 sunt mijlociu de sensibile la f ainare. Prevenire si combatere . În cadrul luptei integrate pentru a preveni cultura grâului de atacul ace stei ciuperci se impune dezmiritirea sau aratura adânca pentru a distruge resturile vegetale ce au f ructif icatii de rezistenta si pentru a evita a paritia samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente si î n cazul î n care PED - pragul economic de daunare (25 pete pe ultimele 3 f runze) este depasit, se vor recomanda tratamente foliare cu pr oduse din grupele: Gr. A: Micr othiol 8 kg/ha (t.p-timp de pauza 21 zile); Micr othiol special-8 kg/ha (t .p. 21 z.); Gr.D: Bavistin 50 WP-0,6 kg/ha; Bavi stin FL0,6 kg/ha; Be nlate 50 WP-0,6 kg/ha; Met oben 70 PU-1 kg/ha; Topsin 70 PU-1 kg/ha (t .p. 18 z.): Topsin M 70 WP-1 kg/ha (t .p.18 z.); Topsin ULV-2 l/ha î n 8 l apa (t.p.21 z.); Gr. F: Bravo 75 WP-2 kg/ha; Gr.I: Bion 50 WG0,06 kg/ha; Gr.J: Trif mine 30 WP-0,5 kg/ha sau alte pr oduse recomandate pentru complexul de boli ale f runzelor pe care le vom prezenta la sf âr situl descrierii bolilor grâului. În loturile semincere se aplica primul tratament la 65  î naltarea paiului, al doilea la aparitia spicelor si al treilea numai î n conditii de

inf ectie maxima, dupa î nf lorit.

1.1.2. Îngenuncherea plantelor si sistavirea boabelor Gäumannomyces

graminis var . t ri t ici 

 Aceasta boala poate f i pr odusa de un grup de ciuperci dintre care cea mai f recvent î ntâlnita î n tara noastra este Gäumannomyces graminis semnalata î n 1935 de E . Radulescu apoi î n 1957 de C. Sandu-Ville î n Moldova. În ultimul timp î n conditii de monocultura, ciuperca s-a raspândit si pr oduce pierderi de pâna la 60-70 % din recolta. Simptome. În toamna ciuperca pr oduce brunif icarea radacinilor si  î nnegrirea partiala a bazei tulpinii. Plantele atacate pâna la î nspicare au un ritm mai lent de dezvoltare din care cauza talia l or  este cu 10-15 cm mai mica decât a plantelor sanatoase. Spicele ieite di n burduf sunt albe, f ara seminte iar la baza paiului, se observa ca inter nodurile unu si doi sunt negre, datorita mortii tesuturilor si miceliului ciupercii care este brun. Între teaca Fig. 2. Îngenuncherea plantelor si sistavirea semintelor: 1-atacul la baza tul pinilor; 2-miceliu intercelular; 3-portiune de miceliu;4,5- f ructif icatie de rezi stenta cu spori (T. Ferrari s, 1938).

f runzelor bazale si pai, se observa aparitia unor mici puncte negre - periteciile (organele de rezi stenta) ale ciupercii.  În vetrele de atac de forma circulara sau eliptica, plantele sunt culcate la pamânt î n diver se directii, caderea f iind pr odusa de curentii de aer  puter nici ai zilei când baza plantei a fost total putrezita. Plantele din vatra de atac se smulg usor (pentru ca au radaci nile distruse), iar pe resturile de radacini se mentin particule de sol retinute de miceliul ciupercii (f ig. 2). Transmitere-raspândire. În solul monoculturil or cerealiere, ciuperca rezista sub forma de organe de rezistenta si de miceliu sapr of it pe resturile vegetale ale plantelor parazitate . Practicând monocultura grâului timp de mai multi ani sau asolamente cu cereale paioase, boala poate pr oduce pagube mari, vetrele de 66 atac f iind din ce î n ce mai mari. Gradul de atac al ciu percii poate f i marit de umiditatea î n exces a solului, de desimea mare a plantelor si de f ertilizarea neechilibrata cu î ngrasaminte pe baza de az ot î n doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide gravitatea b olii este deosebita. Prevenire si combatere . Masurile de prevenire sunt cele mai ef iciente si ele se ref era la respectarea unei r otatii de cel putin 3 ani f ara cereale paioase, drenarea excesului de umiditate, c orectarea aciditatii solului, f ertilizarea echilibrata si araturi adâ nci dupa recoltare pentru a

 î ncor pora resturile de plante bolnave. Soiurile de grâu a car or tesuturi mecanice sunt bine dezvoltate (Colina, Pr ospect) si grânele tratate cu retarda nti de cretere ( CCC), sunt mai rezistente la atacul ace stei ciuperci.

1.1.3. Fuzarioza tulpinilor si arsura spicelor -Gibberella

forma conidiana Fusarium roseum f . cerealis. Cercetarile î ntreprinse la I.C.P.P. au scos î n evidenta î nca din 1975 (Ana Hulea) ca bolile pr oduse de ciupercile apartinând genului Fusarium sunt mult raspândite î n culturile de grâu, orz, porumb si chiar ovaz, pr oducând pagube de 1-3 % . În conditii deosebit de f avorabile evolutia acestor ciuperci pe grâu pr oduce pagube de 100 % . Simptome. Boala poate f i semnalata pe plantele de grâu î n mai multe din etapele lor de dezvoltare. Imediat dupa germinare, tânara plantula poate f i atacata iar ca urmare se î ngalbenete, se rasucete î n forma de tirbuon si piere î nainte de ra sarire, aa î ncât, î nca din toamna putem remarcam goluri î n cultura .  În f aza de î nf ratire se observa o brunif icare a radaci nilor si bazei tulpinilor de la plantele inf ectate. Aceste plante sunt ceva mai mici si prezinta spice mici, albe. Cea mai periculoasa f aza de îmbolnavire a plantelor este cea de dupa î nspicare, când se observa spiculete razlete, portiuni de spic sau chiar  spice î ntregi atacate, ce prin decolorare devin galbui, apoi uor r oz, mai ales la calcâiele axului sau chiar pe tot spicul daca vremea e ste umeda. Semintele ce apar sunt sitave, cu f acultatea germinativa si masa a 1000 boabe mult scazuta. Transmitere-raspândire. În cur sul vegetatiei i nf ectia este realizata 67 prin miceliul ce poate trece prin sol de la planta la planta sau prin sporii purtati de vâ nt, apa sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezista pe seminte sub forma de spori, iar î n sol, sub forma de miceliu si peritecii (organe de rezistenta). Gravitatea atacului e ste marita de reactia acida a solului, de umiditatea î ntre 30-40 % a ace stuia si de temperaturile nef avorabile germinarii si rasaririi rapide a plantulelor .  În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicata mai ales daca temperaturile sunt sub 10oC sau peste 28oC. Umiditatea atmosf erica ridicata si temperaturile de 20-26 oC f avorizeaza atacul f uzariozei pe spice si  î n acest caz, pierderile pot f i foarte mari. Excesul de azot este si î n acest caz un f actor f avorizant al aparitiei bolii. Prevenire si combatere . În solele unde s-a manif estat aceasta boala se recomanda araturi adâ nci de vara pentru î ngr oparea resturilor vegetale si evitarea aparitiei samulastrei ce poate f i atacata si va constitui o sur sa de inf ectie pentru culturile semanate î n toamna. În asolament nu trebuie intr oduse succesiv culturile de cereale paioase, deoarece va crete puterea de inf ectie a ciupercii din sol. Tarlalele se vor f ertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor si potasiu. Loturile semincere se supravegheaza t ot timpul anului si daca sunt puter nic atacate, mai ale s dupa î nspicare, se vor respinge la certif icare. z eae,

Conditionarea si tratarea semintelor de grâu e ste obligat orie î nainte de semanat, deoarece pe supraf ata semintelor se pot gasi spori de Fusarium .  Acest tratament se executa cu: Tiradi n 500 SC-2,5 l/t samânta; Tiradin 70 PUS-2 kg/t sam.; Bravo 75 WP-2 kg/ha (tratame nte pe spic); Panoctine 35 LS-2 l/t sam.; Vydan 25 WP-1 kg/t sam.; Dividend 030 FS-1 l/t sam.; Impact 125 SC-0,5 l/ha (tratament la spice atacate); Oriu s 6 FS-0,5 l/t sam.; Orius ST 2 WS-1,5 kg/t sam.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 2 WS-1,5 kg/t sam.; Real 20 FS-0,2 l/t sam.; Sumi 8-2-FL-1 l/t sam.; Dividend Star  036 FS-1 l/t sam.;Miclobor Extra-65 PUS- 2 kg/t sam.; Prelude SP-1,5 kg/t sam.; Raxil T 515 FS-2 l/t sam.; Raxil T 206 Gel-5 kg/t sam.; Sumi 8 Plus1,5 l/t sam.; Tiracarb 600 C-2,5 l/t sam.; Tiramet 60 PTS-3 kg/t sam.; Tiramet 600 S C-3 ml/t sam.; Vincit F-1,5 l/t sam.;Vitavax 200 FF-2,5 l/t sam. Dintre soiurile avizate, soiul Transilvania este rezistent la f uzarioza, 68 soiul Ulpia este mijlociu de rezistent iar soiurile Lovrin 34 si Fundulea 29 sunt sensibile. Soiurile nou avizate din 2001, Crina si Esential sunt sensibile la f usarioza.

1.1.4.

Mucegaiul graminicola

de zapada - Micronectriella(Calonectria)

Boala este semnalata î n ier nile cu depuneri mari de zapada, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat si exista adâncituri sau, pe terenurile  joase din luncile râurilor . Simptome. Ciuperca ataca baza plantelor de grâu sau alte cereale paioase si f runzele ce sunt dispuse î n r ozeta la supraf ata solului. La baza plantelor ciuperca pr oduce zone mici brunif icate, alungite de-a lungul tulpinitei, iar pe f runze se dezvolta un miceliu alb-cenusiu cu punctuatii r oz.  Atacul se observa î n micile portiuni joase ale tarlalelor unde stratul de zapada a fost mai gr os si apa din topirea zapezii a baltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zapada, f runzele plantelor se î ngalbenesc, se usuca si dupa topirea zapezii se observa ca f runzele sunt lipite de sol iar cultura prezinta goluri. Prevenire si combatere . Ciuperca se combate la f el ca si ciuperca Gibberella z eae, dar î n acest caz se recomanda î n plus, drenarea exce sului de umiditate si nivelarea terenului pentru a se evita de punerile mari de zapada sub care plantele sunt debilitate prin sufocare.

1.1.5. Taciunele zburator al grâului ± Ust ilago t ri ti  ci 

Boala apare î n mod constant î n lanurile de grâu cu o f recventa de 1 % sau mai rar 4-5 % . În ultimii ani, datorita f aptului ca pe unele tarlale s-a semanat grâul f ara a se f i executat tratame ntele la samânta cu f ungicide sistemice, pr ocentul plantelor taciunate s-a marit considerabil . Simptome. Plantele inf ectate au o î naltime uor scazuta si un aspect rigid. La ieirea spicului din burduf , se observa ca ace sta este î nvelit î ntr-o membrana f ina, argintie sub care t oate componentele spiculetel or sunt distruse si transformate î ntr-o pulbere bruna-negricioasa. Dupa ruperea membranei, vântul raspândete pulberea de spori si din fostul spic ramâne doar  axul.  Atacul se observa uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori si

69 la spicele f ratilor (f ig. 3). Fig. 3.Taciunele zburat or al grâului: 1- spic atacat; 2- spori; 3,4,5-trei stadii de germi natie a sporului ( T. Ferrari s, 1941). Transmitere-raspândire . Ciclul evolutiv al

ciupercii se desf asoara î n doi ani agricoli, î n primul an are loc inf ectia f lorala iar î n anul urmator se vor putea observa simptomele de atac . Raspândirea ciupercii î n lan se f ace prin spori (teliospori) dui de vânt, iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se f ace prin intermediul semintelor inf ectate. Prevenire si combatere. În vederea obtinerii de samânta sanatoasa se recomanda izolarea loturilor semincere de loturile grâului de consum si î nainte de semanat grâul va f i tratat cu: Car oben 75 PTS-2,5 kg/t sam.; Prelude SP-1,5 kg/t sam.; Vitavax 200 PUS -2 kg/t sam.;Vitavax 200 FF -2,5 l/t sam.

1.1.6. Malura comuna - T illet ia sp.

Malura este î n prezent cea mai ra spândita boala î n zonele colinare ale gl obului si ale tarii noastre. Daca î n 1975 si î n anii urmatori cercetatorii f itopatologi (Ana Hulea si col.) af irmau ca prin aplicarea tratamentelor obligatorii la seminte, atacul este î ntâlnit ³cu totul sporadic´ î n prezent din cauza ca pe tarlale î ntinse, pr oprietarii particulari au semanat grâu f ara a f ace tratamente la samânta, gradul de atac al ciu percilor a crescut î ngrijorator . Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dif icil pâna la î nspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scaderea î naltimii cu 10-20 % si usoara colorare î n verde-alba strui a f runzelor . La ieirea din burduf se constata ca spicele malurate au mai multe b oabe î n spiculete, toate spiculetele sunt cu seminte (chiar si cele de la vâr f ul si baza spicului) iar pozitia spicului ramâne dreapta pâna la recoltare. Din cauza semintelor care sunt si mai lungi si mai gr oase decât cele sanatoase, glumele si paleele sunt î ndepartate, spicele apar  zburlite, cu ariste f ragile. Semintele au santul ventral putin pr onuntat si o culoare î nchisa (cenuie), deoarece î n interiorul lor este o masa prafoasa de spori negri. La treierat semintele total distruse se 70 sf arâma u or iar grâul capata un puter nic mir os de pete stricat .Uneori î n interiorul bobului exista numai pungi cu spori ,din care cauza ace stea se sf arma

iar sporii din interior, vor pr oduce inf ectii î n toamna, daca nu se trateaza grâul cu f ungicide sistemice(cele ce pot opri evolutia ciupercii din interior). Transmitere-raspândire.Ciclul evolutiv al ciupercii se desf asoara pe un an agricol, inf ectia are l oc î n toamna î n timpul germinarii iar manif estarea bolii se observa abia la î nspicat. La treier  semintele malurate se sparg si pun î n libertate sporii, care se depun pe semintele sanatoase, f iind gasiti pe santul ventral sau pe periorii de la vâr f. La semanat, semintele netratate, Fig. 4. Malura comuna: 1-spic malurat;2 A- samanta malurata 2 B-sectiune prin samânta malurata; 3,4-spori; 5- spor germinat pe care s-au format sporedii; 6- sporedii unite cu sporediola;7-sporediola germinata; 8-formarea sporilor pe miceliu (T. Ferrari s, 1941).

aduc sporii î n sol si când germineaza grâul la 14-16 oC si umiditate suf icienta, germineaza si sporii pr oduc o cor oana de sporedii(spori mici ).  Acestea se unesc prin canale (î n forma literei H) si apoi dau natere la f ilamente de inf ectie. Uneori, pe sporedii î nainte sau mai adesea dupa con jugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca î n sol. Miceliul inf ectios patrunde î n planta pe la baza plantei sau prin rani. Atacul are loc la 9-12oC î n conditii de 60 % umiditate a solului si dureaza pâna când plantele au 2 cm î naltime. Miceliul crete î n acelai ritm cu planta, ajunge î n spic, unde  î n f inal va aparea o masa de spori negri (f ig. 4). Daca epoca optima a fost depasita si grâul a fost din greeala semanat prea adânc, atacul de malura e ste mult mai puter nic. Soiurile de grâu de toamna sunt mai sensibile decât grâul de primavara . Prevenire si combatere . În vederea obtinerii unor culturi sanatoase se impun urmatoarele masuri: araturi adânci de vara pe tarlalele ce au avut grâu malurat; l oturile semincere sa f ie semanate la e poca optima, la adâncimea optima si cu grâu tratat . Daca la inspectia f itosanitara se gasesc plante malurate, lotul se respinge de la samânta, se declaseaza la grâu de 71 consum; combinele folosite la recoltarea loturilor semincere trebuie bine curatate. Tratarea semintelor î nainte de semanat se va f ace cu: Dithane 75 WG-2,5 kg/t sam.; Dithane M 45-2,5 kg/t sam.; Vondozeb-2,5 kg/t sam.; Vondozeb 75 DG-2,5 kg/t sam.; Tiradin 500 SC-2,5 l/t sam.; Tiradin 70 PUS-2 kg/t sam.; Panoctine 35 LS-2 l/t sam.; Vydan 25 WP-1 kg/t sam.; Dividend 030 FS-1l/t sam.; Orius ST 2 WS-1,5 kg/t sam.; Orius 6 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 2 WS-1,5 kg/t sam.; Real 200 FS-0,2 l/t sam.

1.1.7. Malura pitica - T illet ia cont rover sa (sin. T illet ia

nanifica)

Malura pitica este î n general mai putin extinsa î n lume decât malura comuna dar î n unele tari eur opene sau din America de Nord, boala pr oduce pierderi mari.  În România a fost observata î n 1953 î n Oltenia, nordul Moldovei, Muntenia si Transilvania, apoi si î n alte 222

Fig. 5. Malura pitica: T illet ia cont roversa: 1-plante sanatoase; zone. În conditii de monocultura a grâului 2-pl1 ante atacate, cu talia redu sa

boala pr oduce pierderi î nsemnate de recolta (I. Comes, 1978). (G. Goidanich, 1964) . Simptome. Plantele malurate au o culoare verde-alba struie si o

 î naltime mult redusa f ata de a plantelor sanatoase, cu 60-80 % mai mica .  Atacul este remarcat î n vetre de forma circulara sau eliptica, î n care plantele pitice au spice foarte mici, a car or seminte sunt apr oape sf erice. Dei, continutul semintei este transformat î n spori, masa acestora este densa si se sf arâma greu. Plantele atacate au u n numar mai mare de f rati dar f iecare spic are un numar redus de spiculete (f ig. 5). Transmitere-raspândire . Ciuperca rezista î n sol sub forma de spori, deoarece plantele atacate de malura pitica nu sunt recoltabile, pentru ca nu au î naltimea necesara pentru a f i taiate si aduse î n combina. Spicele malurate ramân pe sol iar prin lucrarile agricole ef ectuate, semintele sunt sf arâmate si sporii raspânditi pe o supraf ata destul de re strânsa (câtiva metri patrati), ce va c onstitui î n caz de monocultura, supraf ata vetrei de atac . În 72 solurile umede sporii rezista 1-2 ani dar î n solurile mai uscate pot ramâne vii chiar si 3-8 ani, datorita stratului exterior de gel. Sporii din sol vor germina si vor inf ecta numai grâul din monoculturi semanate târziu, î n terenuri acide, f ertilizate numai cu  î ngrasaminte pe baza de azot si numai daca semintele sunt mai la supraf ata solului. Ciuperca a mai fost semnalata pe obsiga, z âzanie si pir . Soiurile si liniile de grâu care au fost obtinute la Fundulea si s-au dovedit a f i rezistente la acea sta ciuperca (Libellula si linia T 114-71) nu mai sunt incluse acum pe lista soiurilor omologate. Prevenire si combatere. Se Fig. 6.Rugina bruna a grâului: a-f runze cu grupuri de spori; b-grup de spori de vara;c- spori de rezi stenta (original).

recomanda o r otatie de 4-5 a ni iar tarlalele u nde s-a observat atacul timp de mai multi ani nu vor f i repartizate pentru loturi semincere. Samânta va f i tratata obligat oriu cu unul din pr odusele

recomandate la malura c omuna.

1.1.8. Rugina bruna a grâului - Pu ccinia recondi ta   f .sp. t ri t ici 

Boala este raspândita î n toate zonele de cultura ale grâului, u nde apare î n f iecare an si pr oduce pierderi medii de 5 % di n recolta. La noi î n tara este considerata ca f iind cea mai periculoasa r ugina a grâului. Simptome. Boala poate aparea î nca din toamna si continua î n primavara când se observa pe f runzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lu ngime si 0,5-0,8 mm latime, de cul oare ruginie, raspândite pe ambele f ete ale limbului (toamna punctele apar la baza f runzelor). Cele mai multe puncte de atac se observa î nsa pe f ata superioara a f runzelor dar pot aparea si pe tecile f runzelor si mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la î nceput subepidermice, apoi epiderma crapa si sunt pusi î n libertate sporii de culoare galbui. Atacul se extinde de la f runzele inf erioare spre cele superioare si uscarea lor are loc î n aceeai ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare si grupuri de spori de vara, î n timp ce la soiurile hiper sensibile apar doar zone brune f ara sporulatie. Spre sf âritul perioadei de vegetatie, pe partea inf erioara a 73 limbului f runzelor, pe teci si pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistenta (f ig. 6). Transmitere-raspândire . În cur sul perioadei de vegetatie, î n toamna si î n primavara, ciuperca se raspândete prin spori de vara. În timpul ier nii rezista sub forma de miceliu de rezi stenta î n tesuturile f runzelor sau sub forma de spori de vara, daca ier nile nu sunt prea ger oase. Ultimele generatii de spori care apar î n vara, asigura inf ectiile pe plantele tinere din samulastra si apoi sporii formati pe acestea vor inf ecta grâul ra sarit î n toamna. Sporii germineaza la temperaturi cuprinse î ntre 2-32oC, cu un optim de 10-22oC, î n conditii de Fig. 7. Rugina galbe na: a-atac sub forma de dungi galbene pe f runze si pe spic; b-palee si bob atacat; c spori de vara; d- spori de rezi stenta (original).

umiditate maxima. Sporii de rezistenta nu joaca nici un r ol î n evolutia al ciupercii chiar daca pot germina, deoarece î n f lora tarii noastre nu exista o planta gazda pe care sa pr oduca inf ectii. Prevenire si combatere . Cea mai ef icienta masura de prevenire a aparitiei acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, î nsa acest lucru se realizeaza greu, di n cauza specializarii variate a ciu percii. Cercetarile lui E. Radulescu si Florica Negulescu au evidentiat prezenta î n tara noastra a 54 de rase f iziologice. Dintre soiurile de grâu cultivate, u nele sunt rezistente la rugina bruna - Colina, Pr ospect, Ulpia si Pandur, altele sunt mijlociu de rezistente - Turda 81, Fundulea 29, Flamura 80 iar  soiul Transilvania 1 dei este î nca pe lista soiurilor omologate este sensibil la aceasta rugina. Soirile nou intr oduse î n

2001: Crina este sensibil la rugina bruna iar Esential este rezistent la rugina bruna. Depasirea epocii optime de semanat, sensibilizeaza grâul la acea sta boala la f el ca si î ngrasarea excesiva cu î ngrasaminte pe baza de azot.  Araturile adâ nci de vara, distrugerea samulastrei, amplasarea corecta a grâului î ntr-un asolament, sunt lucrari ce scad posibilitatile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semanaturile de t oamna. Cutura poate f i tratata 74 cu unul din pr odusele ce combat ciupercile de pe f runze (vezi enumerarea acestora de la sf âritul capitolului cu bolile grâului).

1.1.9. Rugina galbena - Pu ccinia st riiformi s

Boala este cunoscuta î n toate zonele unde se cultiva grâul, dar  pagubele cele mai mari se î nregistreaza î n regiunile mai umede si racor oase.  În anii cu veri umede si reci (1960, 1961, 1962, 1966, 1967, 1977 si 1978, 2001) ciuperca a pr odus pagube mari î n Câmpia Dunarii, Dobr ogea si centrul Moldovei (Ana Hulea si col., 1975, Vi orica Iacob 2003). Simptome. În toamna atacul e ste sporadic si se manif esta prin aparitia la vâr f ul f runzelor a unor puncte galbe ne. Primavara î n aprilie, mai si  î nceputul lunii iunie atacul se observa pe toate organele aeriene, limbul f runzelor, teci, tulpini, glume, rahi s, ariste si chiar pe seminte. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dre ptunghiulare, galbe nelimonii, dispuse în siruri paralele între nervuri si însotite de zone albicioase

liniare. Spre sf âr situl perioadei de vegetatie a par dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistenta care strapung epiderma tesuturilor, marind supraf ata de eva porare a apei din planta, pr oducând uscarea rapida a f runzelor si sitavirea accentuata a semintelor (f ig. 7). Transmitere-raspândire . Ciuperca î n conditii de temperaturi moderate si umiditate atmosf erica ridicata, se raspândete uor prin sporii de vara î n timpul primaverii si verii, apoi trece pe samulastra si de aici pe plantele semanaturilor de toamna. Daca temperaturile din timpul verii depasesc 25-29oC, sporii sunt omorâti, iar inf ectiile de toamna se vor  pr oduce cu spori adusi de vânturile din N, N-V si V, unde verile sunt racor oase si umede. Sporii de rezistenta nu joaca nici un r ol î n raspândirea ciupercii dar pot pr oduce uscarea rapida a f runzelor . Rezistenta ciupercii peste iar na este asigurata de miceliul de i nf ectie, daca ier nile sunt blânde cu temperaturi ce nu coboara mult sub 0oC. În conditiile tarii noastre chiar daca la nurile au fost inf ectate î n toamna, î n primavara ele nu mai sunt inf ectate, deoarece sporii de vara si miceliul nu rezista la gerurile ier nii. Inf ectiile de primavara sunt f acute numai de sporii adusi de vânt din NV sau S. Prevenire si combatere. Cercetarile asupra rezistentei soiurilor de 75 Fig. 8. Rugina neagra: a-dracila cu spori; b-sectiune î n f runza de dracila; c-gru puri de spori de vara si de rezi stenta pe teaca f runzei si pai; d- spori de vara si spori de rezi stenta; e- sectiune prin grupul de spori de rezistenta; f -spor germinat (original).

grâu la rugina galbena au evidentiat

f aptul ca î n România exista acum 13 rase f iziologice dintre care cea mai raspândita este rasa 20 A . Dintre soiurile cultivate, Fundulea 29, Flamura 80, Turda 81 si cele recent intr oduse, Colina si Delia sunt rezistente la rugina galbena si pot f i recomandate pentru zonele cu veri umede si racor oase. Soiurile Lovrin 34 si Transilvania 1, dei sunt î nca pe lista soiurilor apr obate a f i cultivate, nu sunt rezistente la rugina galbena ca si soiul Dr opia ce este mijlociu de rezistent la aceasta rugina. Soiul omologat î n 1996, Pandur este mijlociu de rezistent la aceasta boala. Soiul Crina omologat î n 2001 este mijlociu de sensibil la rugina galbena iar soiul Esential omologat î n 2001 este mijlociu de rezistent la aceasta rugina. Masurile de igiena culturala, de f ertilizare echilibrata ca si toate masurile agr otehnice ce asigura conditii optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen.

1.1.10. Rugina neagra a cerealelor - Pu ccinia gramini s

Boala cunoscuta sub numele de rugi na liniara, rugina paiului sau rugina neagra, este raspândita î n toate tarile cultivat oare de grâu si a pr odus pagube î nsemnate. Sunt cunoscuti î n istoria agriculturii tarii noastre anii 1932, 1940 si 1955, când au fost distruse supraf ete mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat nici macar  paiele. Simptome. Aparitia simptomelor pr oduse de rugina neagra are loc foarte târziu, catre sf âr situl perioadei de vegetatie . În ordine, ruginile apar astf el: toamna - rugina bruna si galbena, primavara devreme - rugina bruna care ier neaza la noi ca miceliu de rezistenta î n f runze, apoi rugina galbena si mai târziu rugina neagra. Pe tulpini, pe tecile f runzelor si uneori chiar pe ariste, apar crapaturi î n care se observa la î nceput un praf  r ocat apoi un praf negru (f ig. 8). 76 Ciuperca rezista peste iar na sub forma de spori de rezistenta sau sub forma de miceliu de inf ectie î n mugurii lastarilor de dracila. Sporii rezultati din germinarea sporilor de rezistenta asigura inf ectiile primare de pe f runzele de dracila si mahonie. Raspândirea ciupercii î n primavara se f ace prin intermediul sporilor, ce multiplica inf ectia pe gazdele intermediare, dracila si mahonie

. Raspândirea ciupercii î n primavara se f ace prin intermediul sporilor, ce multiplica inf ectia pe plantele gazda i ntermediare, dracila si mahonie. Sporii formati pe plantele gazda pot germina 3-6 saptamâni la temperaturi de 5-18 oC. Sporii de vara care a par pe grâu, pot germina imediat daca exi sta o umiditate atmosf erica mare (99 %) si o temperatura  î ntre 2-31oC cu optim la 20oC. Daca grâul este puter nic luminat si atmosf era este uscata, pr ocentul de germinatie, ca si numarul inf ectiilor pr oduse de sporii de vara scade foarte mult. Chiar daca sporii de vara dau i nf ectii pe samulastra sau pe grâul semanat î n toamna, miceliul de i nf ectie piere iar na. Sporii de rezistenta nu pot germina imediat, au nevoie de o perioada de maturatie. În primavara, dupa ce au rezistat la temperaturi scazute (chiar 25oC), germineaza la temperaturi cuprinse î ntre 5-34oC. Temperaturile mai mari de 35oC si atmosf era uscata le distrug f acultatea germinativa. Prevenire si combatere. Masurile ce se pot lua împotriva acestei rugini se ref era la distrugerea plantelor gazda intermediare si la evitarea atacului ciupercii pe grâu prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorita maturizarii rapide, nu mai pot f i inf ectate de sporii aparuti pe plantele gazda i ntermediare .  În tara noastra au fost identif icate 12 ra se f iziologice (din cele 300 existente î n lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 e ste cea mai raspândita, urmata de rase 21 si 14. Soiurile Turda 81, Fu ndulea 29 si Ulpia sunt rezistente la acea sta rugina. La combaterea acestei ciuperci trebuie sa se tina cont de f aptul ca dei ea apare pe mai multe specii de plante, are 6 f. sp.: 1-f.sp. secalis; 2-f.sp. t ri t ici ; 3- f.sp. avenae ; 4- f.sp. airae(pe paiu); 5- f.sp. agrost is ; 6f.sp. agrost is.

1.1.11. Patarea bruna a frunzelor - S ept oria t ri ti  ci si S ept oria nodor um  

 În conditii de cultivare i ntensiva grâului, septoriozele au deve nit o pr oblema î n toate tarile cultivat oare deoarece mai ales î n anii racor osi si umezi aceste ciuperci pr oduc pagube mari. În tara noastra S ept oria t ri t ici  este semnalata î n zonele mai secetoase, î n timp ce S ept oria nodorumpredomina î n Moldova centrala, Crisana si Transilvania (C. Gheorghie, 1980). Simptome. Ciuperca S ept oria t ri t ici ataca f runzele de grâu î nca din toamna când se observa pe acestea Fig. 9. Patarea bruna a f runzelor: S ept oria t ri t ici: apor ] iune de f runza atacata, marita; b- f ructif icatie cu spori (Al. Negru, 1985) .

pete ovale, verzi-galbui, a poi brune, ce se extind si chiar se pot uni. În centrul zonelor uscate se observa Fig .10. Septorioza paiului: S ept oria nodorum : aatac la noduri; b-atac pe spic (A. Negru, 1985) .

puncte mici negre, f ructif icatii (picnidii) cu spori.  În timpul primaverii si verii atacul se extinde de la f runzele inf erioare spre cele superioare, pe f runze aparând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenusiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede si racor oase, atacul este foarte puter nic si f runzele se sf âie. Pe tecile f runzelor si pe pai apar pete de decolorare alungite care devi n apoi dungi brune. Glumele si rahisul si pot prezenta, î n cazul î n care sunt inf ectate, pete de dec olorare pe care apar  puncte mici negre, dispuse î n siruri scurte (f ig. 9). Ciuperca S . nodorum pr oduce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au î n zona centrala o portiune de 1-2,5 mm bruna-negricioasa. Tesuturile parazitate se usuca î nainte de aparitia f ructif icatiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile si spicele, se observa pete brune-î nchis cu f ructif icatii negre, iar u neori spicul poate f i distrus î n î ntregime (f ig. 10). Transmitere-raspândire.Ciupercile se raspândesc î n cur sul vegetatiei prin spori. În cazul agentului S . t ri t ici , sporii germineaza î n limite largi de temperatura (2-32 oC) cu optim la 22-26oC si dupa 7-16 zile î ncepe 78 formarea noilor f ructif icatii ce poate dura 11-15 zile . În cazul î n care exista conditii f avorabile de umiditate atm osf erica ridicata, î ntr-o perioada de vegetatie se pot forma 7-9 generatii de spori. S ept oria t ri t ici r ezista peste iar na sub forma de f ructif icatii cu spori pe resturile vegetale sau miceliu î n plantele atacate di n toamna. Ciuperca S . nodorum prezinta mai multe forme de rezistenta: miceliu î n f runze, f ructif icatii pe resturile vegetale si î n plus, miceliul de pe semintele inf ectate. Aceasta ciuperca poate inf ecta si gramineele din f lora spontana pe care formeaza f ructif icatii cu spori. Prevenire si combatere. Masurile preventive, ca: î nlaturarea resturilor vegetale atacate sau î nglobarea lor î n sol, r otatiile corecte de 3-4 a ni f ara cereale paioase, evitarea f ertilizarii excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de raspândire si atac al ciu percilor din genul S ept oria. Tratarea semintelor cu f ungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului deS ept oria nodorum. Prevenirea si combaterea septoriozelor î n cur sul vegetatiei se f ace prin tratamente foliare (vezi lista la f inalul cap. bolile grâului). Soiurile au rezistenta variata. Colina si Ulpia sunt mijlociu de rezistente la septorioze, Dr opia si Pr ospect sunt mijlociu de sensibile iar  soiul Delia este sensibil la atacul de septorioza. Soiurile nou omologate î n 2001 - Crina este sensibil la septorioza iar Esential este mijlociu de sensibil la septorioza. Tratamentele plantelor  de grâu î n cursul vegetatei se f ac cu produse din gr upele: Gr.D: Bavistin DF-0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC0,6 l/ha.; Goldazim 500 SC-0,6 l/ha.; Gr.F: Bravo 75 WP-2 kg/ha .; Bravo 500 SC-2,5 l/ha.; Gr.H: Sapr ol 190 EC-1,5 l/ha.; Gr.I: Corbel EC-1 kg/ha. ( t.p. 35 zile); Gr.J: Bayf idan 250 EC-0,5 l/ha(t.p.35 z.); Bayleton 25 WP-

0,5 l/ha (t.p.35 zile pentru f ainare, 7 zile pentru septorioze); Bumper 250 EC-0,5 l/ha.; Caramba 60 SL-1 l/ha dar  pentru S .nodorum doza este de 1,2

l/ha.; Granit 250 S C-1 l/ha.; Impact 125 SC-1 l/ha (tratarea f runzelor cu t.p. 42 zile sau 0,5 l/ha tratame nte la spic); Mirage 45 E C-1 l/ha.; Orius 25 EW0,5 l/ha.; Sanazole 250 E C-0,5 l/ha.; Sanazole 250 CE-0,5 l/ha.; Shavit 25 EC-0,5 l/ha.; Soprano 125 SC-0,5 l/ha.; Sportak 45 EC-1 l/ha.; Sumi 8 12,5 WP-0,4 kg/ha.; Tilt 250 CE-0,5 l/ha (t .p.28 z.).; Tilt 250 CE RV-0,5 l/ha (t.p.28 z.); Triadimefon CIG 25 PU-0,5 kg/ha .; Vydan 25 EC-0,5 l/ha.; 79 Gr.L: Alert-0,8 l/ha.; Alegr o-1 kg/ha.; Alto Combi 420 - 0,5 l/ha .; Archer  425 - 0,8 l/ha.; Artea 330 E C-0,4 l/ha.; Brio-0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC-0,8 l/ha.; Bumper Forte-1 l/ha.; Falcon 460 EC-0,6 l/ha.; Folicur BT 225 EC-0,8 l/ha ( se recomanda si pentru f usarioza spicelor); Mugibon WOP-2,5 kg/ha (t.p. 28 z.); Silodor-12,5 kg/ha (t .p.28 z.); Strate Go 250 EC-1 l/ha.; Tango-0,5 l/ha.; Tango Super-0,75 l/ha.; Topsul FL-3,5 l/ha.