Boierime Moldoveidintre Prut si Nistru Gheorghe Bezviconi Vol I

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT *I NISTRU Actele Comisiei pentru cercetarea

documentelor nobilimii din Basarabia, la 1821, publicate de

GHEORGHE G. BEZVICONI

BIICUREST

FUNDAT 1 A REGELE CAROL 1, Strada Wilson, 1

1940

www.dacoromanica.ro

I

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU Actele Comisiei pentru cercetarea

documentelor nobilimii din Basarabia, la 1821, publicate de

GHEORGHE G. BEZVICONI

BUCURESTI

FUNDATIA REGELE CAROL 1, Strada Wilson, 1

1940

www.dacoromanica.ro

I

CONTRIBUTII LA ISTORIA BOIERIMII MOLDOVEI DINTRE ERUT I NISTRU

Dacä cercetAm bibliografia Bessarabiana de P. Draganov (Chisidäu, 1912), observäm cä* despre Moldova dintre Prut

Nistru, dupä anul 1812 numità Basarabia, s'a scris mult, dar inconsecvent si incomplet. Istoria acestei provincii, scrisä in secolul trecut, se revarsä in istoria generalà i in statistica istoricä, al cäror izvor este opera lui A. Zasciuc, Regiunea Basarabiei (Petersburg, 1862). Majoritatea.succesorilor 11 compileazà, iar istoria creatd dupà 1918 cu putine exceptii se prezintä in bunä parte si ea sub forma de adnotäri superficiale.

Insemnätatea istoriei boierimii in viata Tärii Românesti si a Basarabiei in secolul XIX este incontestabilä, ca i necesitatea acestei descrieri amän'untite a clasei privilegiate, dar si reprezen-

tative, in trecut. Pentru Moldova dintre Prut i Nistru o cerea, inc6 din 1899, Zamfir Ralli-Arbure, care a schitat In studiul säu Basarabia In veacul al XI X-lea unele inceputuri, dând ca exemplu de monografie familialà familia Hasdeu. Dela Mihail KogAlniceanu i pänä la Gheoighe Ghibäneseu, multi Indrägostiti ai trecutului Moldovei au trecut Prutul pentru a cerceta la cona-

curile boierilor vechile lor arhive, iar Nicolae Iorga a semnalat Inc4 la 12 Mai 1912, in raportul säu caltre Academia Romang,. insemnätatea colectiilor frumoase de documente din tinuturile de peste Prut. I. N. Halippa, In volumul III (1907) al Operelor Comisiei savante guberniale a arhivelor din Basarabia, promitea inteun viitor. apropiat o lucrare de cercetäri asupra genealogiei familiilor nobile

din Basarabia. Abia in 1912, la Petersburg, a apärut o Schita

www.dacoromanica.ro

6

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

despre nobilimea Basarabiei, alatuità de maresalul nobilimii Al. Krupenski. Tratänd despre inchegarea clasei « dvorenilor », autorul a

publicat si Maya date statistice, culese de functionarii arhivei Adundrii Deputatilor Nobilimii. Astf el, In ce priveste tipäriturile asupra boierimii din Moldova

dintre Prut si Nistru, un merit mai mare le revine succesorilor lui Dimitrie Cantemir, confratii din Vechiul Regat: I. Tanoviceanu, R. Rosetti, Gh. Ghibänescu, A. A. C. Sturdza, t. Grecianu,

E. Rizo-Rangabé, N. Iorga, Sever de Zotta, I. C. Filitti, Artur Gorovei, O. Lecca, T. Räscanu, Mr. Vladimir Ghica, C. Mano, George Florescu si altdi, dintre care unii cu mult inainte de Unire s'au preocupat, in treaceit, de boierimea Basarabiei si de unele nea-

muri bästinase in particular. Cercetäri speciale, necesare timpului, nu s'au fAcut insä, si lipsa unui Institut de Genealogie al Roma niei, proiectat mai de mult dupä exemplul tärilor apusene, se simte si astäzi. Au fost totusi, mai de mult, cärturari de vilA nobilà, care s'au interesat si ei de genealogia boierilor moldoveni. Cel dintäi genealog al Moldovei dela Räsärit este Costache Tufescu (1794-1846),

a cärui operà Spite genealogice sense intre anii 1830-1846 le-am cercetat si le folosim In studiul nostru multumitä amabiliValli academicianului stefan Ciobanu. Pe boierul Tufescu 1) 11 aminteste Curierul Romeinesc al lui Eliade, la 7 Ianuarie 1830, printre Românii care aduc cinste neamului nostru prin lnvätdtura 0 caracterul lor cinstit, iar Sever de Zotta 2) serie: o Pentru timpul cronicii plastografiate a lui Huru si documentelor false ale

Sionestilor, publicate cu o prudentä rezervä in notä de care Hasdeu in Arhiva Istorica, desi eran legalizate, corectitudinea genealogului pro domo C. Tufescu este remarcabilä, iar dragostea Inchinatä muncii materialmente dezinteresate meritä o mentiune onorabild ».

Incercgri de a descrie boierimea Moldovei din punctul de vedere genealogic le-a fäcut in trecut si paharnicul C. Sion (1844 1856), in faimoasa lui Arhondologie a Moldovei (Iasi, 1892), plinä G. Bezviconi, C. Tufescu qi opera lui, Din trecutul nostra, Nr. 17-20,

1935, pp. 6-20. Revista Istoricil , 1927-1928.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA BOIERIMII MOLDOVEI

7

de urä §i barfeli, de care n'au fost sträini 0 multi alti geneaiogi§ti. Grandomania, romantismul i superficialitatea majoritätii autorilor impiedec6 0 ele unele cercefäri. Mai temeinic a cäutat 86 studieze aceastä problemä B. Petriceicu-Hasdeu (1838-1907), iar unele neamuri inrudite le-a cercetat talentatul filolog Nicolae Stamati (1851-1923), fiul Cavalerului C. Stamati. Dar cel mai distins cunoscätor al trecutului boierimii Moldovei

dintre Prut i Nistru a fost Pavel Gore (1875-1927)1), care a folosit In scopul cercetärilor sale arhivele oficiale i bogata-i bibliotec6 genealogicA i heraldicä, astäzi risipità. Regretatul cärturar

n'a läsat Insä scrieri acceptabile, iar in cele douà caiete, ce am avut norocul sä le salväin, no* originale trattind despre familiile nobile din judetul Orhei i parte din judeN1 Chifindu pline de eren i lipsuri, alcAtuite aproape exclusiv pe baza dosarelor personale ale arhivei Adunärii Deputatilor Nobilimii, n'am

gäsit date de extraordinar interes. 0 parte a arhivei Adundrii Deputafilor Nobilimii se pästreazd la Arhivele Statului din Chi0n6u, unde am cercetat toate dosarele personale (697) §i o parte din dosarele privind activitatea Adunärii Deputatilor. 0 parte a arhivei subliniem deoarece, Inainte de a o depune (1923), ultimul loctiitor al mare§alului provincial, R. G. Doliwa-Dobrowolski, a predat dosarele familiale tuturor celor care s'au interesat de neamurile lor. Am cercetat de asemenea Cartea Genealogicd, continuat'ä pänä la 1923, ce se aflä la asociatia Solidaritatea a fo0ilor nobili din Basarabia. In lipsa unor dosare la Arhivele Statului §i dupà distrugerea

majoritälii arhivelor familiale la conacurile boieresti, mai ales Intre anii 1917-1920 i mai tärziu, a trebuit sà cercetäm la 400-500 reprezentanti ai trecutului actele §i amintirile lor despre Basarabia de altä datà. De aceea, tinem sä aducem un omagiu tuturor acelora care au contribuit la aceastä operä grea, un omagiu de pioasä amintire scumpei mele mame, Sofia Bezviconi (1876-1934), acel suflet de elitä i plin de cultneä, care m'a indemnat la cercetarea trecutului i cäruia i se datore0e In deosebi opera mea, precum §i 1)

G. Bezviconi, P. Gore, Din trecutul nostru, Nr. 50, 1937.

www.dacoromanica.ro

8

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

tat:alai meu, Gavriil A. Bezviconi (1860-1937), distinsul fruntas.

al Basarabiei, prin care ma simt Inrudit Cu aceasta provincie. Din paginile de mai jos vor apare acei colaboratori pretiosi, unii contribuind cu studii Intregi la cercetarea familiilor lor, carora noi, dar mai cu seam'a posteritatea va trebui sa fie recunoscä-

toare. Socot de datoria mea sa aduc omagiu celor patru ctitori ai operei mele si sinceri prieteni ai mei, care nu mai sunt In mijlocul

celor vii: Melanie Grecianu, inimoasa nepoata a Cavalerului Stamati ; Victor Catargi, unul din cei din urma Cavaleri ai Moldovei dela Rasarit ; Alexandra Donici, savantul distins din Geneva, si Dimitrie Hasnas, batrânul rno§ier de alta data, purtatori ai dragostei pentru trecutul Ora noastre. Multumitä colaboratorilor nostri, am ajuns In posesia unor acte, la care patine date se pot adaoga din Insemaárile predecesorilor localnici, dar si nominale, alcatuite dupa un plan prea vast. si de aceea incomplete, ale regretatului I. Tanoviceanu, depuse la Arhivele Statului din Bucuresti, unde le-am cercetat. Posedäm intre altele un exemplar foarte rar al actelor tipiirite ale Comisiei, care a functionat pentru cercetarea documentelor nobilimii din Basarabia, la 1821, pentru confirmarea de &are Departamentul Heraldic al Senatului Rus, In drepturile de noblete ereditara. L-am procurat dela bibliofilul basarabean N. N. Tolmacevski (din arhiva generalului A. V. Novogorodtev, 1912), iar un al doilea si ultim exemplar, mai complet, 11 posedd avocatul L. Brandza, din Chisindu. Titlul volumului este: Extras din dosarul privitor la revizuirea Cär(ii Genealogice Nobilimii, alcatuitei dupei hoteiririle Comisiei speciale, ce-a existat in Basarabia in 1821, pentru cercetarea dovezilor la titlul de noblete. Acest volum are mai multe sute de pagini, din care 200 pagini principale le reproducem mai jos, textual, folosindu-le drept bazd pentru studiul nostru. Urmeazd o corespondenta lunga lntre dife-I-

rite departamente, dintre anii 1821-1841. Exemplarele sunt iscalite In original de sefii Departamentului Heraldic.

In ce priveste actele, sunt In Intregime traduse In ruseste, 'rate() limbä Incalcita si cu o multime de greseli, mai cu seama la descifrarea numelor proprii. De altfel, se observa limba arhaicä a originalelor, a hrisoavelor moldovenesti de alta data, scrise cu chirilica. Unele erori le-am corectat, altele rasa le publicam dup.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA BOIERIMII MOLDOVEI

original, cAci, In felul acesta, cercetAtorii regionali vor putea

folosi Cu un succes mai mare materialul redat. In aceste Imprejurdri, documentele anexate pierd din punctul de vedere al limbii, Ing din punctul de vedere al fondului valoarea lor nu scade. Am comparat, de altfel, aceste acte cu cele publicate In parte, dupd originale, de L. Boga, in colectia Documente Basarabene, din Arhivele Statului din Chi§inäu. Ruggm, totu§i, pe toti aceia, care vor stabili unele lipsuri inevitabile la o opera a§a de grea i meticuloasä, sä* ni le comunice indatA, ca i once adnotare eventualà.

Incheind, subliniem cä sistemul nostru de redare este foarte simplu, IncAt nu necesità 14muriri. Dupà once extras al Comisiei din 1821, asupra oricgrei familii, urmeazA acolo unde au existat documentele aldturate. CAteva Insemndri foarte succinte,

care completeazg acest material, uneori prea vag §i Indepärtat, le Insotim i cu o bibliografie din cele mai esentiale, ardtând §i arhivele unde se pot afla date In plus. Semnaldm dosarele corespunz4toare ale familiilor, depuse la Arhivele Statului din ChiOnAur precum i contributiile mai detailate asupra familiilor mentionate, publicate In revista Din trecutul nostru (1933-1939).

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821 Inviintare dela Comisia in/ iintatd pentru cercetarea dovezilor privitoare la rangul boieresc al D-lor cinstiti Nobili ai Regiunii Basarabiei

Intru cat Comisiunea care a existat in 1818 pentru cercetarea documentelor nobililor, din cauza timpului scurt cat a tinut, n'a avut putinta s'A intre in examinarea amAnuntità a chestiunii cu care a fost insArcinatà, cercetAnd dovezile privitoare la rangul de nobil al fiecArui nobil, din care cauzd nici registrul intocmit de ea, necuprinzAnd informatiile necesare, nu poate servi de temei pentru

redactarea cärii genealogice a nobililor, cu atAt mai mult cu cat unii nobili neavand timp s'a" prezinte dovezi in ce priveste originea lor, nu sunt trecuti in registrul amintit, acum Comisiunea in-

fiintatA, procedand la indeplinirea sarcinii care i-a fost atribuitA conducandu-se dupà regula ardtatà in referatul Senatului Ocarmuitor dela 2 Aprilie 1801, punctul VII, cu Inaltà confirmare, ca ,cercetarea dovezilor privitoare la rangul lor prezentate de nobili sd se facä" cu toatA exactitatea i respectarea drepturilor care sunt arAtate in GramotA ; intelegAnd cà dreptul acordat in aceastà pri-

vintä constà numai in faptul cà trebue recunoscut membru al societAtii nobile acela care va dovedi cà e nobil, dar sà nu se mai

.confere sau reinfiinteze acest rang; de asemeni malta voint6 a Maiestälii Sale Imperiale aratatà in Ucazul Nominal dela 29 Ianuarie 1805, « ca fiecare clash' socialà din Stat s'A se bucure nestingherità de privilegiile i foloasele ce-i sunt acordate prin legiuiri, asa ca o clas6 socialA sà nu-si insuseascA drepturile alteia » pe temeiul acesta i potrivit continutului hotAririi fAcutA anume de -ea, a decis sA instiinteze despre aceasta pe nobilii de aici, care au

lost recunoscuti in acest rang de fostul Guvern al Moldovei

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

11

sisupra c6rora prin bunävointa Atotmilostivä." a Maiestätii Sale Imperiale s'au intins drepturile i privilegiile clasei nobilimii Rosiene§ti, arätate In malta Gramotä: dati nobilimii la 21 Aprilie 1785, Cu pästrarea vechilor privilegii Moldovene§ti; prin care bunävointà Atotmilostivä. §i. alte clase sociale din Regiunea Basarabiei, care nu apartin societätii nobile, s'au invrednicit §i. ele de recunoa§terea drepturilor §i privilegiilor lor. Urmätoare acestora, cinstita nobilime e datoare sä prezinte la .aceastä Comisie dovezile privitoare la originea ei nobilà, pentru cercetarea lor i trecerea acelora care vor fi recunoscuti In acest rang In liste speciale, din care, pe temeiul Regulamentului de constituire a Regiunii, se va redacta la Sfatul Suprem cartea genealogic6 a nobililor. Prezenta Comisie 1§i propune sà-§i inceapà activitatea cu Tinutul Orhei (§i Chi§inAu), apoi Tinutul Ia§i (Bdlti §i Soroca), pe urma

Tinutul Hotin §i la urmd Tinuturile Bender (Tighina), Akkerman §i Ismail Impreung, ea va purcede inainte de toate la cercetarea registrului familiilor de nobili Intocmit de fosta Comisie ; pentrucà treizeci de nobili care au luat parte la Intocmirea acelui registru, In raportul lor &are fostul Comitet provizoriu, dela 4 Iunie 1818, au arätat cä* registrul pomenit a

(Cetatea-A1b6)

fost intocmit provizoriu din nevoia de a activa cat mai avantajos la facerea alegerilor de atunci, addogând cà dacä: se vor mai gäsi alti nobili, ale cäror nume nefiind cunoscute n'au fost trecute, -ace§tia vor fi datori sà se prezinte pe urmà cu dovezile lor ; dar cercetarea definitivà a fiecàrui nobil am hotärit s'o facem pe urmà in

ordinea cuvenità. Pe temeiul acesta, cinstitii nobili, care locuesc In Tinutul Orhei, urmeag prezinte actele dela 28 ale lunii curente ; iar aceia care locuesc In celelalte Tinuturi vor fi In§tiintati din timp despre data venirii lor aici pentru prezentarea dovezilor lor.

In ce prive0e actele care vor fi socotite drept dovadà a rangului de nobil, Comisia °fell §tiintei nobilimii regulele arätate mai jos §i dupà care se va conduce §i care au fost Imprumutate din Gramota conferit6 nobilimii §i din alte legiuiri care se referà la .aceastä chestie, de asemeni drepturile §i. privilegiile acestei Regiuni.

Regulele dupä care se va conduce la cercetarea dovezilor privitoare la rangul de noblete a fiec6rui nobil, pe temeiul Inaltei

www.dacoromanica.ro

12

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Gramote conferite nobilimii i alte legiuiri, de asemeni privilegiileacestei Regiuni: Despre drepturile i privilegiile nobilimii de aici.

In Regulamentul de constituire, se spune despre drepturile privilegiile locuitorilor:« clasei nobililor i se acordà din plin drepturile i privilegiile acordate Atotmilostiv nobilimii Rosienesti, pästrarea vechilor privilegii Moldovenesti ». Despre dovezile privitoare la rangul de nobil se aratà in articolul 92 al Gramotei conferite Atotmilostiv nobilimii: Vor fi dovezi incontestabile ale rangului de nobil: Diplomele pentru demnitatea de noblet,e ale inaintasilor Nostri, sau cele acordate de Noi sau alte capete incoronate. Nota: Aici se iau in consideratie hrisoavele, gramotele, poruncile i actele Domnesti, date pentru ranguri, pentru mosii cu pricind si pentru insärcinäri speciale. Blazoanele acordate de ImpArat. Diplomele pentru rangurile prin care se conferd nobletea. Notei: Pe temeiul hrisovului Domnitorului Constantin Mavrocordat din anul 1734, sunt recunoscuti ca nobili toti aceia care au primit un rang Moldovenesc, dela Vel Logofät Oda' la treti Logofät, se intelege eh' Odd la alipirea acestei Regiuni la Rusia in 1812 si incheierea tratatului cu Turcii, precum i aceia care in timpul protezmiei, adicä in termenul de 18 luni fixat de Turci pentru aceia care vor sä se strAmute, s'au invrednicit pentru meritele Ion de a primi Caftan, dei nu se trägeau dinteo familie de. nobili.

Dovezile eh' persoana a fost impodobitä de un Ordin Cava-. leresc Rosienesc.

Dovezi prin gramotele acordate sau de laudà. Ucazurile prin care se acordà pämânt sau sate. Impartiri dupd serviciul nobilimii cu Ucazurile sau gramotele pentru acordarea de mosii. Ucazurile sau gramotele pentru satele sau moiile conferite, chiar dacá acestea ar fi iesit din stäpAnirea neamului. Ucazurile sau poruncile sau hrisoavele date unui nobil pentru ambasadà, solie sau altà trimitere. Dovezile cä strämosii au indeplinit un serviciu corespunzàtor unui rang de nobil.

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

13

Dovezile cà tatal i bunicul au dus o via-Và nobilä sau stare sau serviciu corespunzator numirii de nobil §i certificatul cu privire

la acest lucru al 12 nobili, despre nobletea carora nu exista nicio indoiala.

Notcl: Potrivit hotäririi Consiliului de Stat, aratata in Ucazul Senatului Ocarmuitor dela 28 Decemvrie 1816, cu privire la per-

soanele care cauta rangul de noblete, marturiile a 12 sau multi nobili, stabilite In punctul pomenit mai sus al Ucazului privitor la nobili, se iau numai pentru completarea actelor autentice, iar daca -vor fi numai aceste marturii i impreura eu ele nu vor mai fi prezentate niciun fel de dovezi serse, atunci aceste marturii, ca unele care sunt stabilite pentru completarea altor dovezi, nu sunt recunoscute valabile §i suficiente pentru restabilirea rangului de noMete pierdut. Actele de cumparare, de ipoteca, de randuiala i testamen-tele privitoare la averea nobililor. Notei: Actele §i hotaririle cu privire la pricini, precum i poruncile Divanului Moldovei, date inainte de alipirea Basarabiei la Rusia, adieä /Ana in ziva incheierii tratatului din 1812, cu conditia

totu§i ca aceste acte sa fie ischlite nu de unul, ci de mai multi Membri ai Divanului Moldovei. Dovezile ca tatal §i bunicul au stapanit sate. Dovezile, de neam sau mcqtenire, care se cuvin fiului dela

tatäl, bunicul, sträbunicul i a§a mai departe, intru cat pot sau vor sa arate, ea sa fie trecuti trite° parte a cartii genealogice cu neamul lor.

Despre copiii fetelor bisericqti de origine nobila. Rezolutia räposatului Imparat Petru I pusa pe raportul Sino-dului dela 19 Noemvrie 1721, cu privire la copiii Arhiereilor nobili, -ea intru cat ei in§i§i sunt nobili sà ramana i copiii for exclu§i din

birnici, scris de mane proprie a Maiestatii Sale Imperiale prin -aceste cuvinte: « A. fie a§a pentru aceia care sunt nobili socotind -dela bunic ».

Nota: Aceastà legiuire se referà de asemeni potrivit drepturilor Moldovei §i la fiecare copi/ al fetslor bisericeqti de familie Despre militarii nobili. In tabelele despre ranguri dela 24 Ianuarie 1722, la punctul 15 s'a statornicit prin aceste cuvinte: « Gradelor militare care vor

www.dacoromanica.ro

14

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

ajunge Ofiteri Superiori §i. nu se trag din nobili, cand unul din ei va primi gradul arAtat mai sus, va fi nobil, §i copiii lui care se vorna§te dupà ce va deveni Ofiter Superior, iar dacä nu va mai avea copii pe vremea aceea, ci ii va avea dinainte §i tatäl Irk face petitie, atunci sä li se dea §i. acelora rangul de noblete, numai unui singur fiu pentru care fatal va face petitie ; alte grade civil& §i de curte, care n'au rangul de noblete §i copiii lor nu sunt nobili. Leimurire: Tinându-se de litera exactà a legii §i ca urmare,. aceia care nu fac serviciul militar activ, sä' fie considerati ca avänd noblete personal:6, nu insä cu dreptul de a fi ereditarà. Articolut 78, in partea a doua a cärtii genealogice vor fi trecute familiile militarilor nobili in ordine alfabeticä. Leimurire: Nobilimea militará nu sunt decât acele familii despre care in Ucazul Nominal al räposatului Tar §i Impärat Petru I,, dela 16 Ianuarie 1721, s'a statornicit prin aceste cuvinte: toti Ofiterii Superiori, care nu se trag din nobili, ei §i copiii §i urma§ii lorsunt nobili §i. trebue sä li se dea diplome de noblete. V. Despre nobilimea de opt clase. Articolul 79. In partea a treia a cártii genealogice vor fi trecutefamiliile nobilimii de opt clase in ordine alfabeticg. Leimurire: Nobilimea de opt clase sunt familiile despre care in tabelul rangurilor 1) ráposatului Tar §i ImpArat Petru I, dela 24 Ianuarie 1722, la punctul 11 s'a statornicit prin aceste cuvinte:_ 9 ImpAratul Petru I a instituit un tabel cu 14 ranguri, dintre care uneleau §i dispArut cu timpul. Cancelar, Feldmarepl, General-Amiral. Consilier privat efectiv, General, Amiral. Consilier privat, Lt.-General, Vice-Amiral. Consilier de stat efectiv, General-Maior, Contr-Amiral. Consilier de stat, (Brigadir). Consilier colegial, Colonel (Polcovnic), Cäpitan I rang. Consilier de curte, Lt.-Colonel CApitan II rang. Asesor colegial, cApitan. Consilier titular, §tabs-cApitan, leitenant. Secretar colegial, porucic (locotenent), miciman. Secretar de corabie. Secretar gubernial, podporucic (sublocotenent). Secretar provincial, prapor§cic. Registrator colegial.

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

15

Toti slujba0i Rosiene§ti sau strgini, care se ggsesc in cele dintgi opt ranguri sau au fost In adevgr, le au, copiii legitimi i urma0i lor sä fie cinstiti de asemeni in diferite merite i avantajii, de veci, chiar daeä ar fi fost inainte de neam jos 0 n'ar fi fost ingltati nici°data' de cgtre capete lncoronate la rangul de nobil sau n'ar fi fost inzestrati cu un blazon. Despre nobilii strgini. « In tabela rangurilor dela 24 Ianuarie 1722, la sfär0tul punctului 16, s'a scris cu aceste cuvinte: « Oamenii strgini care se 'ggsesc In serviciul nostru ii vor dovedi nobletea i blazonul cu diplomele lor sau cu certificate personale deba Guvernul lor ». Articolul 80 al Gramotei conferite nobilimii, In partea a patra a cgrtii genealogice

vor fi trecute toate familiile sträine In ordine alfabetieä. Leimurire: Familiile strgine sunt acelea care au intrat In supuvenia Rosieneaseä i despre care s'a pomenit In Ucazurile anului 195 despre completarea cgrtii genealogice cu grade, porunca ca ace§ti emigranti ai Cesarului, Suverani, Princiari i altii cinstiti fie trecuti Inteo parte speciald a cgrtii genealogice. Despre nobletea dobanditg prin semnele de distinctie ale Ordinelor Rosiene§ti. Potrivit Ucazului dela 21 Octomvrie 1815, persoanele decorate cu Ordine Rosiene§ti sunt lnglobate la nobilimea efectivg §i trecute

In partea I-a a eärtii genealogice pe temeiul pgrerii Consiliului de Stat dela 16 Octomvrie 1816 cu Inaltà aprobare, copiii persoanelor decorate cu Ordinul Sf. Ana clasa I-a, care egaleazg pe pgrintii lor

cu Generalii, au drept 0 mai mare la nobletea ereditarg, decAt copiii slujba01or din cele dintai opt clase, pentru care aceastä noblete e statornicitg prin lege. Despre nobilii care au numai case i oameni de curte scri0 pe längg acestea. In Ucazul dela 19 Iulie 1791 se spune: «In ce prive§te pe nobilii

care au In gubernii numai case §i oameni de curte scri0 pe längg acestea, Senatul nu ggse§te piedecg pentru recunoa§terea dovezilor lor incontestabile, a trece familiile lor In cartea genealogieä a acestei gubernii potrivit articolului 68 al Inaltei Gramote, ca pe ni§te nobili care apartin acelei gubernii avand acolo proprietäti 0. domiciliind acolo ».

Despre nobilii care nu posedg nicgeri nicio avere mobilg.

www.dacoromanica.ro

16

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

In acel Ucaz se aratd: o nobilii care nu posedd nicderi nicio .avere imobild, dar care pot sdli dovedeascd rangul de noblete dela strdmo§ii lor §i care au acest rang din vechime, trebue sd prezinte dovezile pe care le au §i sd fie trecuti in cartea nobilimii guberniei unde strArnqii lor au stdpânit inainte averi, luand pentru aceasta de bazd regula stabilità de articolul 92 al Inaltei Gramote: cd vor fi dovezi incontestabile ale rangului de nobil ucazurile sau hrisoa-

vele pentru satele sau moiile acordate, chiar dacd acestea ar fi ie§it din stapdnirea neamului ». Pe temeiul punctelor 3 §i 4 ale ace-

luia§i Ucaz, nobilii care au ajuns la acest rang prin serviciul lor, precum §i nobilii strdini imigrati, chiar dacd n'ar poseda nicio avere de nobili In gubernia lor, sunt Inglobati la nobilime i trecuti In cartea genealogicd. X. Despre felul de cercetare a actelor nobililor. Articolul 8 din Ucazul pentru nobili: o Mare§alul gubernial al nobilimii acelei gubernii §i Deputatii judeteni ai nobililor cerceteazd dovezile prezentate cu privire la rangul de noblete « Dacd la cercetarea dovezilor, cu unanimitate sau cloud treimi din voturi gäsesc dovezile insuficiente, sd dea aceste dovezi inapoi cu ardtarea scrisd cd amând trecerea acestei familii in cartea genealogicd a acelei gubernii pând la prezentarea unor dovezi incontestabile. « Dacd la cercetarea dovezilor, cu unanimitate sau cloud treimi din voturi gdsesc dovezile suficiente, atunci aceastd familie sd fie trecutd In cartea genealogicd a guverndmântului i ad dea o hotdrire cu iscdlitura lor i cu aplicarea pecetei Adundrii de nobili a acelei gubernii ». XI. Despre prezentarea actelor de noblete in originale sau copii. Articolul 84: « Fiecare familie de nobili va trebui sd prezinte dovezi pentru rangul ei in original sau in copie certificatd ». XII. Despre intocmirea listelor de nobili. Urmätor articolului 72 din Gramota conferità nobilimii, Comisia sd intocmeascd pe temeiul formei stabilite pe baza ldmuririlor pe care trebue sà le prezinte nobilii, listele alfabetice ale tuturor familiilor de nobili, care posedd avere imobild in fiecare Tinut, notând deosebit: L Numele i pronumele nobilului, care posedd avere imobild 111 acel Tinut, §i vArsta lui.

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

17

Dacà e casatorit i cu cine anume, sau daca e vaduv. Cati copii de sex barbatesc sau femeiesc are, numele lor varsta. Cate desetine de pamant are, mostenit sau cumparat sau acordat din nou sau luat zestre i in cate catune sau sate, ce numar de case de-ale locuitorilor are acolo, cu aratarea numarului de suflete de barbati i femei, precum i numarul tiganilor verbi pe care li are. Ce venit anual ii aduce mosia pe care o posedä. Daca nobilul locueste in Tinut sau e plecat. Ce grad are. Ce anume slujba ocupa sau dacá e in retragere. Notei: Fiji care poseda averi separat sa fie aratati la pärintii lor printre copii, i afarä de aceasta sa fie scrisi la rubrica speciala, ceilalti nobili. In incheiere, Comisia avertizeazä pe cinstitii nobili despre .continutul articolului 69 al Gramotei conferite nobilimii, in care se spune: « Daca cineva nu este trecut in cartea genealogica a nobililor dintr'o gubernie, acela nu numai cá nu apartine nobilimii .acelei gubernii, dar nici nu se bucura de privilegiile generale ale nobilimii acelei gubernii ». De aceea, dacd unii din numarul cinstiidlor nobili ai acestui Tinut nu se vor infälisa inaintea Comisiei si nu vor prezentà dovezile lor cu privire la acest rang de noblete, atunci, nefiind trecuti in listele care se intocmesc acum, care vor fi luate ca baza la redactarea cartii genealogice a nobilimii, ei insisi vor deveni cauza neadmiterii lor /a treburile obstesti, care sunt numai de domeniul clasei nobililor. Au iscalit: Presedinte Locotenent- General Inzov, Maresalul Nobilimii Regiunii Basarabiei Consilier de Curte Dimitrie Wascanu,

Consilier de Stat i Cavaler Alexandru Ghica, Consilier Colegial loan Sturdza, Consilier Colegial Panait Kazimir, Consilier de Curte Iordache Millo, Matei Rascanu, Asesor Colegial Petrache Catargi,

,Consilier Titular si Cavaler Teodor Krupenski, Iancu Russo, Iacovache Palladi, Iordache Donici, Vasile Iamandi. Au intarit: Consi-

lierul Titular Leks, Consilierul Titular Alecsandri. 17 Februarie 1821. Chisinau.

Spisocul rangurilor moldovenesti, care acordau dreptul la demnitatea de nobilime, dela Ve! Logorát Ora la treti Logofat, in 2

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE .21tUT $1 NISTRU

18

conformitate Cu cartea Vistieriei Moldovei: Vel Logorät, Vel Vornic, Visternic, Hatman, Postelnic, Cdmära§,' Aga , Spätar, Ban, Comis,

Cäminar, Paharnic, S'Ardar, Stolnic, Arma, Medelnicer, Clucer, Sulger, Pitar, Jitnicer, 'A'trar, vtori Logorät, vtori Postelnic, treti Logorát.

Ordinul d-lui Director al Ministerului Justitiei ciitre Prefedintele Departamentului Heraldic.

Directorul Ministerului Justitiei a arätat in ordinul Nr. 10.871 din 19 Noemvrie 1831, cAtre Pre§edintele Departamentului Heraldic: fostul d. Ministru al Justitiei, cu Nr. 10.614 din 14 Octomvrie 1827, i-a inaintat adresa Guvernatorului guberniilor Novorosiei §i al Regiunii Basarabiei, primità dela Directorul Ministerului de Interne, avAnd ca anexe cartea genealogica a nobililor Basarabeni, documentele ref eritoare la acest rang ale unora din ei, precum

O. alte acte ale Comisiunii, care a existat in acea Regiune pentru cercetarea actelor privitoare la rangul de noblete ale familiilor nobile din Basarabia, §i 1-a invitat sä le supunä cercefärii Departamentului Heraldic §i. sä-i raporteze cele ce vor urma. De aceea, a cerut sa fie in§tiintat in ce stare se gäse§te aceastä chestiune acum.

Raportul Prefedintelui Departamentului Heraldic ditre d-1 Director al Ministerului Justifiei.

Ca urmare la aceasta, cu raportul Nr. 9 din 8 Ianuarie 1832, Pre§edintele Departamentului Heraldic a raportat &A, pe temeiul legiuirilor existente, &Oldie genealogice trebuesc cercetate impreunä

cu toatà procedura chestiunii, care n'a fost inaintata la Departamentul Heraldic, iar ca BA' fie perutà n'a fost cu putintä, pentruca acesta, fiind ocupat cu rezolvarea actelor privitoare la chestiunea adolescentilor care se inroleaz6 in armatä, acte care ii stint inaintate

de Departamentul de Inspectie al Statului Major al MaiestAtii Sale Imperiale, precum §i de alte autoritáli, abia are putinta Cu

personalul lui limitat

s'A satisfacä cererile departamentului

pomenit, dar, avAndu-se in vedere csá, Comitetul infiintat din Inalt ordin pe lAng6 Senatul OcArmuitor a intocmit reguli pentru

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

19

revizuirea lucrärilor tuturor Adunarilor Deputatilor Nobilimii, §i. cand aceste reguli se vor invrednici de malta confirmare, atunci va urma o revizuire generala, in cuprinsul careia va intra §i Adunarea Deputatilor Nobilimii din Basarabia, prin care fapt se va stabili nu numai corectitudinea activitatii Comisiunii care a functionat in Regiunea Basarabiei, dar se vor preciza §i familiile nobile trecute in cartea genealogica. Raportul General-Guvernatorului Novorosiei fi al Basarabiei ceitre Senatul Ocdrmuitor.

General-Guvernatorul Novorosiei §i al Basarabiei, prin raportul

Nr. 25.061 din 31 Decemvrie 1833, catre Senatul Oarmuitor, a aratat: Pre§edintele Plenipotentiar al Divanurilor Principatelor Moldovei §i Munteniei i-a trimis o copie de pe un act secret, In care

se spune ca unii locuitori din Moldova §i Basarabia cumpara in Moldova §i Basarabia pitace pentru ranguri, cu iscälitura fostului Domnitor Sturdza, §i in acest chip cauta sa fie trecuti In actele privitoare la nobilime. Luand in considerare imprejurarea arätata atat de grava, ca In cazul cand acele pitace se elibereag in adevar, oameni fara nicio situatie pot ad ceara cu ajutorul acelor diplome sa fie trecuti in clasa nobililor, a cerut Guvernatorului Civil §i Mare§alului Regional ai Basarabiei sa ja masuri pentru apararea actelor Guvernamentale de trecerea in ele a actelor doveditoare de noblete, care n'au putere legalä. A socotit de a sa datorie a anunta aceasta Senatului Ocarmuitor, alaturand o copie de pe actul amintit. Copie de pe actul prezentat de General-Guvernator.

Copie de pe actul alaturat la acest raport de General-Guvernatorul Novorosiei §"i al Basarabiei, cu urmatorul continut: fostul

Domnitor al Moldovei loan Sturdza, dupa plecarea din Ia§i la Chi§inau, in 1828, elibera in schimbul banilor, nu numai In Moldova,

dar §i In Basarabia diplome de ranguri (pitace) ; un simplu lacheu

al d-nei Bogdan a primit pitac pentru rangul de Paharnic ; un arenda§ din Basarabia tot al d-nei Bogdan, anume Iubci, a primit un rang. Vornicul Draghici vindea in Moldova §i in Basarabia multe 2*

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

20

asemenea pitace pentru ranguri, pe temeiul cdrora persoanele care le-au primit se bucurà de noblete. Hatmanul Teodor Bal§ §i Postelnicul Nicolae Canta, care au fost Postelnici sub Printul Sturdza, au avut la ei multe asemenea pitace chiar dupà plecarea Domnitorului.

Ordinul d-lui Ministru al Justitiei ciltre Prefedintele Departamentului Heraldic.

D-1 Ministru al Justititi, cu ordinul Nr. 277 din 11 Ianuarie 1834, care Pre§edintele Departamentului Heraldic, a argtat: d-1 Ministru al Internelor i-a comunicat c5" d-1 General-Guvernator al Novorosiei §i al Basarabiei i-a Inaintat o adres6 a Mare§alului Regional al Nobilimii din Basarabia, care cerea in numele intregii clase nobile sä* se permità nobilimii de acolo s5" tina locul Ispravnicilor P4mAnteni §i Membrilor Judeatoriilor P'Arnântene, dupà alegerea sa. Cum Ing aceastà cerere a Mare§alului Regional al Nobilimii nu poate fi luatà In considerare Inainte de aprobarea

cartii genealogice a nobililor din Basarabia de &Are Departamentul Heraldic, carte depus51 nu de mult la Senatul OcArmuitor, Contele Vorontov 1) cere- concurs pentru o cercetare mai grabnicà a numitei càrti la Departamentul Heraldic, ad5LogAnd c4, la 14 Ianuarie c. s'a fixat adunarea nobililor din Regiunea Basarabiei,

In Chi§in5m, pentru alegerea din skull lor a slujba§ilor pentru functiile a cäror suplinire depinde de alegerea nobilimii. D-1 Ministru

al Justitiei a Ingrcinat pe Pre§edintele Departamentului Heraldic

sà vegheze la satisfacerea imediatà de &are Departamentul Heraldic a cererii d-lui General-Guvernator al Novorosiei §i al Basarabiei.

Raportul Departamentului Ministerului Justitiei ctitre Prefedintele Departamentului Heraldic.

Departamentul Ministerului Justitiei, cu adresa Nr. 775 din 25 Ianuarie 1834 &are Pre§edintele Departamentului Heraldic, a

cerut sà i se dea o 15murire: In ce stadiu se aflà acum chestia 1) General-Guvernatorul Novorosiei i ál Basarabiei.

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

21

cercet'Arii cartii genealogice a nobililor din Basarabia, a documentelor referitoare la acest rang a unora din ei i a altor acte provenite dela Comisia care a functionat In acest scop in Regiunea

Basarabiei §i care i-au fost inaintate de fostul d. Ministru al Justitiei, cu ordinul Nr. 10.614 din 14 Octomvrie 1827. Raportul Departamentului Heraldic ceitre Departamentul Ministerului de Justifie.

Cu adresa Nr. 14 din 15 Februarie 1834, Departamentul Heraldic a in§tiintat Departamentul Ministerului de Justitie cà, panä

la märirea personalului lui, aprobatä prin Inaltul ordin in ziva de 18 Mai a anului trecut 1832, fiind märginit In posibilitäti neavând putinta sä se ocupe de verificarea §i cercetarea acestei cArti genealogice §i a documentelor care se referä la ea, despre care lucru s'a pomenit i In raportul d-lui Pre§edinte al Departamentului Heraldic, §i având In vedere c'ä, Comitetul Infiintat din Inalt ordin pe läng'ä Senatul Ocarmuitor a si intocmit reguli pentru revizuirea activitatii tuturor Adunärilor Deputatilor Nobidupg ce se vor invrednici de Inaltä aprobare trebue sä fie supusä acestei revizuiri i activitatea Adunärii Deputatilor Nobilimii din Basarabia, prin care fapt se va stabili nu numai corec-

titudinea activitätii Comisiunii care a functionat acolo, dar se vor preciza i familiile de nobili care au fost trecute In cartea genealogicg,

a gtisit c'ä este necesar 86 supund In prealabil aceastä

carte revizuirii hotdrite de Guvern pentru Adunärile de Deputati ;

dar dupä märirea personalului lui, cu Inaltd aprobare data* In anul 1832, de§i posibilitätile lui au sporit, dar Intru Cat In acela§i an 1.832 loctiitorul General-Guvernatorului Novorosiei i al Basarabiei, Consilierul Privat Contele Pahlen a raportat Senatu-lui Oarmuitor cà, dupà informatiile pe care le-a primit, au fost admi§i

la alegerile de nobili multe persoane ale cäror titluri de noblete sunt dubioase §i de aceea gäse§te necesara cercetarea actelor Adunärii Deputatilor Nobilimii din Basarabia, iar pentru stävilirea pe viitor a neregulilor pomenite i chiar a abuzurilor, g'äse§te

este necesar sä cearà autoritätii Superioare permisiunea pentru Infiintarea unei Comisiuni speciale peste acea Adunare pentru descoperirea abuzurilor care s'au sävär§it acolo, dar Senatul

www.dacoromanica.ro

22

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

Ocarmuitor, dupg ascultarea acestei adrese, luAnd in considerare eä, Comitetul Infiintat din Inalt ordin la 12 Februarie 1828 si care

a fiintat pe lânga acea Adunare, pentru hotkirea regulilor care ar fi mai potrivite pentru revizuirea actelor Adunärii de Deputati pentru determinarea pozitiväi a familiilor de nobili, a hotarit cd aceastà chestiune si aceastà revizuire trebue sa se extindä' si asupra AdunArii Deputatilor Nobilimii din Basarabia, dac6 regulile expuse

de acel Comitet se vor invrednici de Inaltà aprobare, n'a gäsit necesard infiintarea unei asemenea Comisiuni, apoi nici Departamentul Heraldic n'a procedat Inc6 la cercetarea cärtii genealogice amintità mai sus si a actelor care se referà la ea, fiindu-i tearra sa recunoasc6 vreo familie care nu apartine clasei nobililor, atunci

cand In acest scop au fost al6turate acte intocmite prin fals si care pot fi descoperite mai lesne cu prilejul revizuirii pomenite; de aceea, socoate si acum a e necesar ca, dup6 ce regulele pentru

revizuirea activiatii Adungrilor de Nobili se vor lnvrednici de malta aprobare, sä." supunä acestei revizuiri in primul !Ind pe loe si cartea genealogicA adusä" la Departamentul Heraldic dela Adunarea Deputatilor Nobilimii din Basarabia.

Adresa Departamentului Ministerului Justitiei ceitre Departamentul Heraldic.

Dui:4 aceea, cu raportul Nr. 3.232 din 20 Martie 1834, &are Departamentul Heraldic, Departamentul Ministerului Justitiei a adàogat: cu adresa Nr. 14 din 15 Februarie trecut, Departamentul Heraldic a Instiintat Departamentul Ministerului Justitiei &A nu procedeag la cercetarea cärtii genealogice a nobililor din Basa-

rabia, a actelor unora din ei si a altor documente ce i-au fost inaintate, 1. pentruca Comitetul Infiintat din InaIt ordin pe l'Angd

Senatul OcArmuitor pentru lntocmirea regulilor prin care ar fi mai lesne s'A se fac4 revizuirea activirátii Adunärilor de Nobili, a

terminat aceastà chestie si aceastà revizuire trebue exting si asupra Adungrii Deputatilor din Basarabia, si 2. de team6 de a recunoaste vreo familie care nu apartine clasei nobililor, atunci cAnd In acest scop au fost aráturate acte intocmite prin fals fi care pot fi descoperite mai lesne cu prilejul revizuirii pomenite, AyAnd dubiu In privinta intelesului ultimei din perioadele pome-

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

23

nite, Departamentul Ministerului Justitiei a cerut Departamentului Heraldic sg-1 in§tiinteze dacà nu s'a furi§at in aceastg perioadä

vreo gre§alg de birou §i ce anume inteles se cuprinde in numita lui expunere despre neapartenenta unor familii la clasa nobililor. Adresa Departamentului Heraldic cdtre Departamentul Ministerului Justitiei.

Ca rgspuns la aceasta, Cu adresa Nr. 51 din 23 Martie 1834, Departamentul Heraldic a in§tiintat Departamentul Ministerului

Justitiei cg in cuvintele: care nu apartine clasei nobililor, s'a fäcut in timpul redactgrii o gre§alä de birou, intru cat trebuia explicat acolo: familiile care de§i apartin clasei nobililor, dar au profitat de acest drept pe temeiul unor acte false, care s'ar fi putut descoperi mai lesne cu prilejul revizuirii genealogiilor pe Ice, de cgtre Comisiunile care se presupun ca vor lua fiintg §i care vor fi compuse din oameni care cunosc mai de aproape originea §i exactitatea dovezilor familiilor de nobili.

Ordinul d-lui Ministru al Justitiei ceitre Prefedintele Departamentului Heraldic.

Dupg aceea a urmat care Pre§edintele Departamentului Heraldic, ordinul d-lui Ministru al Justitiei, Nr. 5.402 din 16 Mai 1834, Cu urmgtorul cuprins: Fostul Ministru al Justitiei a inaintat Pre§edintelui Departamentului Heraldic, cu ordinul din 14 Octom-

vrie 1827, spre a fi supusg Departamentului Heraldic, cartea nobililor Basarabiei, documentele referitoare la rangul de noblete al unora din ei, precum §i alte acte ale Comisiei, care a functionat in Basarabia, pentru cercetarea documentelor privitoare la rangul de noblete al familiilor de nobili din Basarabia. Departamentul Heraldic, neprocedand la cercetarea cgqii genealogice pomenite §i a documentelor care se referg la ea, de teama c'd ar putea sd recunoascg vreo familie care nu apartine clasei nobililor, atunci

cand la acest rang ar fi putut sg fie prezentate acte intocmite prin fals, care, dupg.' pärerea lui, ar putea fi descoperite mai lesne

Cu prilejul unei revizuiri a activitatii tuturor Adungrilor Deputatilor Nobilimii, a ggsit cà e necesar ca, dupg ce regulile intocmite

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

24

pentru revizuirea pomenità se vor lnvrednici de malta aprobare (care a §i fost data la 20 Aprilie anul curent), sä fie supusä Intai unei revizuiri pe loe qi cartea genealogica adusä. la Departamentul

Heraldic dela Adunarea Deputatilor Nobilimii din Basarabia. D-1 Ministru de Interne, cgruia i-a fost comunicata aceasta Incheiere

a Departamentului Heraldic de cdtre d-1 Ministru al Justitiei, 1-a in0iintat: Ca' In 1821, loctiitorul Guvernatorului Plenipotentiar al Regiunii Basarabiei, Locotenent-Generalul Inzov, avand In vedere netemeinicia manualului redactat pentru orientarea provizorie In listele nobililor Regiunii Basarabiei, a infiintat sub pre§edintia sa o Comisiune specialà pentru cercetarea nobililor care au un drept incontestabil de a se bucura de acest rang, oferind pentru orientarea acestei Comisiuni regulile Imprumutate din Gramota conferit'ä Atotmilostiv Nobilimii Rosiene§ti §i care se Intemeiaz4 pe drepturile §i privilegiile nobilimii Moldovene. Aceste ordine ale Locotenent-Generalului Inzov §i reguli pentru &Mauzirea amintitei Comisiuni, la 30 Iulie 1821, s'au Invrednicit de aprobarea Inaltà. *

*

*

Ar fi lipsità de cel mai mic interes InOrarea a 400 pagini de corespondentä ca aceasta, continând putine date In plus asupra familiilor pomenite mai jos, material folosit de noi la locul cuvenit.

Primele confirmAri ale Departamentului Heraldic afläm din dosarele ce se pästreazA la Arhivele Statului din Chi§inäu dateazä dela 1845, cand aproximativ a fost tipArit volumul acesta, la tipografia Senatului din Petersburg. Situatia vechii nobilimi basarabene a rämas Insa nelginurità §i intru cdtva stingherità

Inca' §i mai tärziu, ceea ce putem stabili In mod documentar din memoriul inedit al mare§alului I. Catargi, prezentat In 1892, la

Departamentul Heraldic din Petersburg (din arhiva lui M. C. Zozulin,

f

1895):

Memoriul Marefalului Provincial al Nobilimii din Basarabia.

Dupd alipirea Basarabiei la Imperiul Rus, In anul 1812, din cauz'á c'ä drepturile la noblete ale locuitorilor Regiunii Basarabiei

erau neldmurite, anumiti locuitori, pretinzänd c'd fac parte din

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

25.

elasa nobilimii, in 1821, a fost infiintatd din Inalt ordin, o Comisie

Regionald Basarabeand pentru cercetarea actelor privitoare la rangul de noblete al locuitorilor localnici. Aceastd Comisiune, pre-

zidatd de Guvernatorul Plenipotentiar al Regiunii Basarabiei, Locotenent-General Inzov, i compusd din Mare§alul Regional al Nobilimii §i 12 dintre cei mai nobili boieri ai Regiunii, incepandu-vi activitatea la 10 Februarie 1821, a incheiat-o la 10 Decemvrie acela0 an, recunoscand rangul de noblete pentru 189 de familii,

numdr care, la redactarea cartii genealogice de cátre Adunarea Deputatilor Nobilimii, a fost redus, In 1824, la 102 familii, la cercetarea listelor constatándu-se cd, Comisiunea despártise acelea§i

familii §i arátase familiile fiilor separat de acelea ale pdrintilor lor. La trecerea nobililor in cartea genealogicd, atát Comisiunea cat §i Adunarea Deputatilor Nobilimii, mai tarziu, s'a calduzit de tezele principale ale Inaltei Gramote conferitá la 21 Aprilie 1785,,

precum §i de instructiuni speciale la baza cdrora era hrisovul Domnitorului Constantin Mavrocordat al Moldovei, din 1734, intdrit de rdposatul intru fericitá memorie Impdrat Alexandru I, prin manifestul din 30 Aprilie 1816, precum §i prin « 4ezdinantul dat pentru Basarabia,in.1818,§i de rdposatul intru Domnul Impdrat Nicolae I, prin regulamentul pentru conducerea Regiunii Basarabiei, din 29 Februarie 1828. In amândoud aceste acte importante se arata cà nobilimea Basarabiei l§i pdstreazd toate drepturile §i privilegiile de care s'a bucurat nobilimea Moldovei, din care drepturi i privilegii cel mai

insemnat este dreptul la noblete al persoanelor ridicate la grade moldovene§ti, dela Vel Logofdt parid la treti Logofdt, drept acordat prin hrisovul Domnitorului Constantin Mavrocordat. Procedand, dupá aceea, la completarea cártii genealogice a nobi-

Adunarea Deputatilor Nobilimii, ata din proprie initiativd, cdt §i In urma stgruintelor institutiilor guvernamentale, a luat mburile cuvenite pentru Indemnarea nobililor Regiunii sd-§i completeze dosarele privitoare la nobletea familiilor lor, prin prezentarea actelor i dovezilor respective. Dupd aceea, printeo concluzie a Consiliului de Stat, din 29 Ianuarie 1845, cu Inaltá aprobare, Departamentul Afacerilor Civile Spirituale a fost invitat sá aducd la indeplinire incheierea prezentata' in raportul inaintat MaiestAtii Sale de cdtre Senatul Ocarmuitor

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

al primelor trei Departamente ale Adungrii, asupra artii Genealogice a nobilimii, redactata in conformitate cu hotgririle Comisiunii

.ce a funutionat In Basarabia pentru cercetarea dovezilor asupra rangului de noblete. Prin actul legislativ pomenit, au fost reconfirmate drepturile acordate prin Asezgmântul pentru organizarea Regiunii Basarabiei, din 29 Aprilie 1818, nobilimii locale, drepturi prin care se mentin privilegiile vechi, In urma cgrui fapt Departamentul Heraldic al Senatului OcArmuitor a confirmat in rangul de noblete persoanele care au avut grade moldovenesti mentionate in hrisovul Domnitorului Mavrocordat, din 1734, precum i urmasii lor. Incheierea Consiliului de Stat, din 29 Ianuarie 1845, Cu Inaltg aprobare, incheiere pomenità mai sus si argtatg in ucazul Departamentului Heraldic din 31 Iulie acelasi an, cu Nr. 14.459, si inclusg In volumul IX al Colectiei legilor privitoare la asegminte, ed. anului 1857, art. 72, si 1876, art. 270, a servit i continug sg serveascg azi Adungrii Deputatilor Nobilimii drept cglguzà la stabilirea drepturilor la noblete, pe baza actelor moldovenesti. In momentul pro-

mulggrii Inaltului ordin pomenit mai sus, In cercetarea Departamentului Heraldic al Senatului Ocarmuitor, se &eau numeroase -dome privitoare la noblete, prezentate de Comisiunea de Revizuiri §i care in acelasi an, 1845, si in anii urmgtori au fost inapoiate de cg.-

tre Departamentul Heraldic, Adunärii Deputatilor Nobilimii din Basarabia, pentru completare sau pentru coordonarea lor cu regulile date in anul 1845. In unele cazuri Departamentul Heraldic se pronunta si mai putin hotgrit i, fgrg un motiv bine definit, argta in referatele lui cd, in prezent, nu poate redacta incheieri cu privire la dreptul la noblete al persoanei date. In asemenea imprejurdri, recunoasterea definitivá a drepturilor la noblete a multor familii nobile bgstinase din basarabia, se incetinea simtitor. Adungrile Deputatilor Nobilimii de pe vremea aceea, dui:4 cum reiese din unele proceduri, din cauza unor imprejurgri de caracter pur local, au fost puse trite° situatie foarte dificilg, in ceea ce priveste completarea dosarelor in leggturg cu dreptul la noblete, in sensul cerut de Senatul OcArmuitor. Nu toate persoanele nobile aveau dovezi incontestabile i dare de noblete, cum ar fi hrisoavele domnesti de inaintare la unul din

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE COMISIEI DIN 1821

27

gradele care dAdeau dreptul la noblete, pentrucä pästrarea unor -asemenea documente In Moldova (din al cärei teritoriu fäcea parte integrantä i Regiunea Basarabiei, Ora in anul 1812), se fäcea greu, -atat din cauza deselor turburäri politice si a dezordinilor, nu numai pentru particulari, ci i pentru institutiile guvernamentale locale, precum si din cauz6 cä, dupä cum se stie, focul care a fost In Moldova, la Iasi, in anul 1805, a distrus i arhivele de acolo, impreunä cu toate dosarele i documentele, fapt care a luat multor persoane putinta de a-si procura de acolo dovezile privitoare la rangul lor de noblete. Adunarea Deputatilor Nobilimii a trebuit, pe baza regulilor -din 30 Iunie 1821 si a hrisovului domnesc din 1734 (art. 270 vol. IX, Colectia legilor din 1876), sä recunoasc6 rangul de noblete al unor asemenea persoane, pe baza altor acte si documente moldovenesti: hotoriri ale Divanului Moldovei in diferite pricini, acte de vanzare-cumpArare, zapise, testamente pentru averi imobile s. a., In -care persoanele sau strämosii persoanelor care Ii cautä" nobletea,

sunt pomenite ca avänd grade moldovenesti ce dau drept la noblete, i chiar pe baza pasapoarteIor eliberate de Guvernul acelor persoane nobile care, având mosii in Basarabia i Mol-dova, trebuiau, de nevoie, sà-si viziteze deseori mosiile de acolo, in

-care pasapoarte erau pomenite impreunä cu gradele moldovenesti pe care le aveau. Dar, pe de o parte, avänd In vedere greutatea pro-

curärii unor asemenea acte, iar pe de altà parte, imposibilitatea aplicärii exacte a regulilor de care se cdläuzesc Adudärile Nobililor din guberniile centrale ale Imperiului i coordonarea privilegillor moldovenesti cu acele reguli, dosarele privitoare la noblete dui:a actele moldovenesti, care se inaintau spre revizuire Senatului °carmuitor, erau inapoiate, in parte, de cätre acesta, Adunärilor Nobililor spre completare.

De asemeni, multe intämpinäri vechi au continuat sä stea pe loe, nu insä din vina Adunärii Deputatilor, din cauz6 cà, potrivit -ordinei stabilite dela inceput, imediat dupä redactarea primei hotäriri cu privire la trecerea unui nobil In cartea genealogicg, documentele care erau in cercetarea Adunärii Deputatilor se restituiau petitionarului, la dosar rämänând numai copfile certificate de Adunarea Deputatilor. Acest mod de actiune se explicä, In mare parte, si prin necesitatea simtitä de nobili de a avea asupra lor documentele prezentate

www.dacoromanica.ro

28

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

care erau, de cele mai multe ori, acte de stare civilä, de care aveau nevoie mereu pentru trebuintele .lor personale. Din cauza caracterului neprecis al regulilor pe care le contineau legile privitoare la procedura i termenul de depunere a hotäririlor Adunärilor Deputatilor spre revizuire Departamentului Heraldic fatä de lipsa indicatiilor exacte In aceastä privinVä din partea Senatului OcArmuitor, Adunärile Deputatilor de odinioarà inaintau dosarele In legäturà cu nobletea, In majoritatea cazurilor, spre revizuire, In urma cererii speciale a persoanelor interesate, sau atunci cand, din cauza unor stäruinti speciale din partea Adunärii Nobililor, anumite dosare erau completate cu documente cerute de Senatul Ocarmuitor. Dupà cum se poate vedea din deciziile Departamentului Heraldic privitoare la chestiunile din anii trecuti, Senatul Oearmuitor, pe baza exacta' a legii din 21 Aprilie 1785, art. 84 (vol. IX din Colectia legilor privitoare la a§ezärninte, ed. 1876, art. 264), a confirmat In rangul lor de noblete pe acele persoane care i-au prezentat dovezi

asupra rangului lor de noblete, in copii certificate, pe cand, In vremea din urmä, Departamentul Heraldic, nu numai cà cere prezentarea actelor fundamentale in original, dar 0 certificatele de na0ere ale copiilor, aprobate de Consistor, WA care dosarele privitoare la noblete sunt restituite de &Are Departamentul Heraldic, färä a fi aprobate. De asemeni, contrar ordinei stabilità dinainte, se cere astäzi ca actele moldovene0i depuse pe baza regulilor din 30 Iunie 1821 0 a art. 270, vol. IX, la dosarele privitoare la confirmarea In rangul de noblete pe baza gradelor i privilegiilor moldovene0i, nu numai

sti fie traduse in limba rug de un traducätor jurat, dar sà fieinsotite, lnainte de toate, de certificate ale Consulatului Imperial Rus, care sä aräte cà acele acte au fost incheiate potrivit legilor tärii, lucru nu totdeauna posibil de Indeplinit, mai ales in ceca ce prive0e hrisoavele i actele vechi depuse de nobilii localnici, spre a dovedi ea apartin familiilor nobile de ba0inä din Basarabia.

Pe de altd parte, cu toate cà alineatul 3 al aceluia0 art.

270-

prevede ca dela nobilii basarabeni sä poatä fi luate, In locul actelor. de na§tere, certificate dela Divanul Moldovei, privitoare la descendenta lor legitimä sau alte acte certe, in care se aratà originea,

In practicä, aceastä dispozitie legalà, care este o upirare pentru

www.dacoromanica.ro

ANEXE LA ACTELE CONIISIEI DIN 1821

29

nobilii localnici, nu poate fi aplicata totdeauna cu succes, din cauza ca numarul cererilor formale ale Departamentului Heraldic a sporit simtitor. Din cauza greutätilor aratate mai sus §i a multor altora, %nor

lamilii ale caror intampinari au fost pornite de-acum cateva zeci de ani, Senatul Ocarmuitor nu le-a recunoscut .nobletea nici pana azi. Din aceasta categorie de oameni fac parte descendentii directi ai Domnitorilor Moldovei, cum ar fi, de pilda, Printii Moruzi, al .caror bunic a murit la Tarigrad de o moarte de martir, pentruca a fost devotat intereselor Rusiei ; Printii Cantacuzino, c4rora li s'a recunoscut dreptul la noblete numai pentru meritele lor personale, -dispunandu-se sa fie trecuti in partea a III-a a Cärtii Genealogice,

fàrà sa li se recunoasca dreptul de a fi trecuti in partea a VI-a a Garth Genealogice i titlul de Printi; urma0i boierilor Sturdza, Ka-zimir i altii. In acela0 timp, functionarii care au primit in serviciu una din distinctiile aratate la art. 22, 33, 37 §. a., vol. IX, col. leg., 0 copiii lor, precum i urma0i persoanelor care au dobandit dreptul la noblete, pe baza regulilor u§urate in mod simtitor, care au fost in vigoare panä atunci, neintampinând greutAile aratate mai sus, sunt trecuti, fàrà nicio piedecä, in mijlocul nobilimii din Basarabia, de .care, in majoritatea cazurilor, nu sunt legati nici printr'o comuni-

late de interese, nici prin originea lor. Fära a tagadui catu0 de putin meritele personale, atat ale acestor nobili, cat 0 ale parintilor i bunicilor lor, care au primit pentru :serviciul lor credincios distinctii care le-au fost acordate de Maiestatea Sa, nu se poate totu0, sä nu semnalam faptul ca, confirmarea fära nicio restrictie a unui numdr insemnat de noui nobili, pe baza brevetelor de grad 0 distinctie, brevete care se gasesc oricand in mana oricarui din ei, pe langa recunoWerea Cu nouile formall-

tati atat de complicate , a drepturilor vechilor familii din Basarabia, calca echilibrul firesc care trebue sa existe pentru folosul Statului, intre nobilimea mo0erilor de ba0ina i persoanele care intra .din nou in mijlocul ei.

Urma0i boierilor moldoveni, care 0-au varsat sangele sub jugul Semilunii in interesul Ortodoxiei 0 al Pravoslavnicei Rusii, iar pe urind,dupa alipirea Basarabiei la Imperiu, in 1812, au ajuns in primele

www.dacoromanica.ro

30

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT g NISTRU

rAnduri ale nobilimii Ruse, sunt In drept sà* cearà ca realizare& drepturilor lor la noblele, pe baza drepturilor 0 privilegiilor nobilimii moldovene§ti, aprobatà pentru Inainta§ii lor, prin manifestul din. 30 Aprilie 1816, dat de rgposatul intru fericità memorie Impgrat.

Alexandru I, ad' fie wuratà 0 fAcutli mai accesibilà pentru oricine este In drept.

www.dacoromanica.ro

Familiile propuse de Comisia care a fungionat pentru cercetarea documentelor nobilimii din Basarabia in 1821, pentru confirmare de ceitre Departamentul Heraldic al Senatului Rus, in drepturile de noblete ereditarei .

PARTEA I

Kiru§. Kogálniceanu.

Alecsandri.

Lazo (u).

Anastasiu (ev).

Leca. Leon. Leonard.

Andria§ (8epte1ici). BAdgrAu (Bodariov). Balasache (Muselim). Banta§. Biberi. Botezatu. Buhu§ (Bogu§). Burdà. Caplescu. Gafencu (o). 1.3. Ghica. Glavce. Grigoriu (Bujoran). Haitul. Hermeziu. Iordache. Izmanà.

Leondari (Gheorghiu). Leu. Lisovski. Mäcgrescu. Manole.

Murgulq. Nicolau. Panaioti.

Patinioti.

Nun. Peresteri. Potlog. RA§canu.

Roman.

Rossäl (Rosetti).

Kalmutki (Kalmucki). Kaliki (che). Kazimir (Kazimirski). Ke§co (u).

Sallos. Scortescu.

Stamati. Sturdza.

www.dacoromanica.ro

32

BOIERIMEA MOLDOVEI D1NTRE PRUT $1 NISTRU

uhanov. Suruceanu.

Gajos.

M. Thnase. Teodor (Feodor). Teodosiu (Feodosiev). Teodosiu (Feodosiu). -55. Trohin. Ursul (Agapie).

Leondari. Ralli. RA§liacov.

Stamo.

PARTEA V

Print Cantacuzino.

Varfolomeu. VArnav. Vartic.

PA RTEA VI

Vulutä.

Bart-a.

Ziloti.

PA RTEA II Achina (Opinc6). Ciolac.

Buzne (i). Catargi. Cerkez. Coroi.

Criste (i).

Dorobet. Ermolinski. Ghica. Gomonov. Iani. Ianov. Linevici.

Donici. Hkideu. HAncul.

Iamandi. Krupenski. Mavrodin.

7L Parenco.

Millo.

Pateraki. Stepanov.

PARTEA III Buziki.

Canano (6u).

Palladi. Pruncul. Russo (Rusu). Stroici. Talpä. Tufescu.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I 1. Alecsandri

Consilierul Titular Iordache Alexandru, fiul lui Alecsandri, de 45 ani, In retragere, locuevte In oravul Chivingu. Casdtorit cu fata

Sulgerului Iordache Teodor, Elena, are o fatà, Caterina 1), de 7 ani. StApanevte 300 fàlci de pàmânt arabil luat zestre In Tinutul Orhei, satul Drasliceni, pe care sunt 15 curti de sneni vi 16 suflete

tigani verbi, bàrbati i femei. Spita neamului: Alexandru Alecsandri, Upitan de Darabani. Fiul sau, doveditorul de acum al nobletei, Consilierul Titular Iordache Alecsandri. In ce privevte nobletea, Comisunea s'a lncredintat: 1. cà fatal ski Alexandru Alecsandri, precum se aratà In lista Domnitorului Alexandru Moruzi Voevod din 1806, prin care au fost numiti

.scutelnici pentru mama doveditorului potrivit rangului sotului ei, a fost Cápitan de Darabani; 2. In aceeavi listà se aratd c4 vi doveditorul Iordache a avut gradul de Vel Sàtrar, iar afarà de aceasta

.doveditorul a prezentat un certificat, care i-a fost eliberat de Mitropolitul Moldovei i Boierii acelui Principat, la 15 Martie 1814,

inf4tivat la Consulatul General Rosienesc, cá Iordache Alecsandri a avut rangul de Vel Sarar i pentru meritele sale a fost r6spl6tit .cu 20 scutelnici (adic6 plugari care erau obligati EA' munceascA numai pentru el vi care erau scutiti de indatoririle obvtevti), peste num6rul care i se cuvenea. potrivit gradului; 3. formularul de ser-

viciu al doveditorului, care i-a fost eliberat de d-1 Guvernator Civil al Basarabiei, In 1821, vi care aratà c6Alecsandri a indeplinit adeseori diferite Ingrcingri i functiuni, atAt sub Guvernul Moldovenesc, at, vi sub actualul Guvern Rosienesc; vi 4. chitanta dela ') MAritata cu A. Botezatu. 3

www.dacoromanica.ro

34

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

Guvernul Regional, dela 11 Septemvrie 1818, pentru incasarea banilor pentru gradul de Consilier Titular. Dupä examinarea dovezilor arAtate, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, gAsindu-le suficiente, prin incheierea dat6 la 16 Martie 1821, a hoarit ca, Consilierul Titular Iordache Alecsandri, cu rangul de Vel 'd"trar, s'a" fie trecut in partea I-a a &Arta genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei.

Lipsesc dela dosar formularul de serviciu i chitanta dela 11 Septemvrie 1818.

Insemari. RomAni din Moldova 1). Alexandru, bas-ceau§ in 1780, c6pitan de darabani 2), a avut doug fiice: Maria, mAritatà cu Const. Cuza, din ofrsenesti-Vaslui, §i alta mgritatà cu stolnicul Mihail Botezatu, tatse'l vornicului Vas. Botezatu, zis dupg mamä" 3) Alécsandri ;

fiul acestuia din urm6 a fost ilustrul poet Vas. Alecsandri. Fiul lui Alexandru, Iordache, petitionarul de mai sus §i ascendentul adevaratei 4) familii Alecsandri, a fost sätrar i ispravnic la Ismail §i Tomarova (Reni) in 1808, la Greceni in 1809, consilier titular in 1817 5), deputat al nobilimii i sfetnic al guvernului regional intre anii 1828-1831 6). Nepotul sAu de fiu, Nicolae N. Alecsandri (1859-1931) 7), aderent al filosofiei lui Tolstoi si poporaniSt, a editat gazeta Cuytint Moldovenesc (1913), a fost presedinte de vArsta al Slatului Tara: (1917), vicepre§edinte al Senatului (1921) 8).

2. Anastasiu (ev) Sulgerul Vasile Anastasiu, de 61 ani, nu ocupà slujbA, locue§te in Tinutul Iai, satul Cosernita. CdsAtorit cu Zoita, fata Clucerului Dräghici ; are o fatä märitatà cu nobilul Matei Ziloti; n'are avere Dosarul Nr. 9, 1838, 140 file. Arhivele Statului din Chisinau. S. Zotta. La centenarul lui V. Alecsandri. Iasi. 1921. C. Sion. Arhondologia Moldovei, Iasi, 1892, p. 7. C. Sion numeste gresit pe Iordache Grec moldovenit *. P. Gore. Motile genealogice.

3) A. Krupenski. Schita despre nobilimea din Basarabia. Petersburg, 1912,

anexe, pp. 5 si 28. Arhiva lui N. N. Alecsandri la d-na N. Terletki (ChisinAu).

Din trecutul nostru, Nr. 40-45; 1937, pp. 60-61.

www.dacoromanica.ro

PARTEA i

35

imobila. Spita neamului: Grecul Anastasie din Albania. Fiul su Vasile Sulgerul, actualul doveditor al nobletei sale. In petitia inain-

tata Comisiunii, Vasile Anastasiu a scris: ca n'are niciun document care A. dovedeasc6 originea sa §i n'are niciun grad, totuái se gasevte inscris in cartea Domnitorului Moruzi din 1806, se numevte Sulger Vasile Anastasiu, fiul r6posatului Anastasie Grecu din Albania, pe temeiul carora Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor, incredintandu-se din cartea Domnitorului Moruzi pomenita mai sus, pe care o are in copie, despre lämurirea dreaptä a doveditorului, ea' el, Vasile Anastasiu, a avut, In adev6r, sub Guvernul Moldovei rangul de Sulger, prin incheierea

sa data la 5 Mai 1821, 1-a recunoscut drept nobil vi a hotArit sa

fie trecut in partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Iavi. Insemniíri.

Greci din Albania, romanizati. Sulgerul vi solia sa sunt inmormantati langa biserica din Covernita, zidita de ei (1812). N'au urmavi 1).

3. Andria§ ($eptelici)

Medelnicerul Manolache Andriav, de 54 ani, nu ocupà slujbk locuevte in Tinutul Iavi. Casätorit cu fata Sulgerului Alexandru Fote 2), Maria, are fii: pe Alexandru, de 19 ani, in serviciul regimentului 33 Vanatori, §i pe Iancu, de 11 ani ; stapanevte in Tinutuf

Iavi moviile Glodeni vi Grdseni vi a patra parte din Budevti,. osebit 12 suflete de tigani verbi. Spita neamului: Ionià Andria§ Jitnicer. Fiul sàu Medelnicerul Manolache, doveditorul de azi al nobletei. Ca tatal doveditorului, Ionita Andriav, a avut rangul de

Jitnicer, a prezentat hrisoavele care i-au fost date de Divanul Moldovei in 1772 vi de Domnitorii: Constantin Dimitrie Moruzi In 1780 vi Grigore Ghica in 1776; iar ca doveditorul are rangur de Medelnicer, Comisiunea s'a incredinlat din hrisovul Domnitorului Alexandru Moruzi, dela 2 Iulie 1804, vi din actul Divanului 2) Vorbind de urma,i, ne referim la timpul prezent §it numai la deseendenta in linie bArbAteascg. 2) Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935, p. 13. 3.

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

36

din 1810 §i pe langa aceasta din listele intocmite sub Domnitorul Moruzi in 1806, pe care le-a avut Comisiunea; pe acest temei, acea Comisiune infiintata pentru cercetarea documentelor, recunoscand pe Medelnicerul Andria§ drept nobil, prin incheierea data la 24 Iulie 1821, a hotArit s'a' fie trecut in partea I-a a cartii genealogicel pentru Tinutul Ia§i. Do sarul lipse§te.

Insemairi. Romani din Moldova 1). Tatal lui Manolache, Ionià, §i-a zis Andria§, dupa pronumele tatalui s'au, Andria epteIici, velcsápitan, nepotul vornicului epte1ici 2). Din fratele mai mare al lui Manolache, Constantin, se coboara nobilii basarabeni (1853) Andria§-eptelici 2).

4. Bildarau (Bodariov)

Registratorul Colegial Mihail ffadgräu, de 29 ani, nu ocup5 slujb6, locue§te In Tinutul Ia§i. NecAsatorit. Stapane§te parti din mo§iile Bolotina 4) §i Zadureni, in Tinutul Ia§i. Spita neamului: Ve! 'a"trarul Ionijà Bädardu, fiul sAu Mihail, doveditorul de acum

al nobletei. Pentru dovedirea nobletei sale, petitionarul a prezentat: 1. un act dela Domnitorul Constantin Ipsilanti Voevod, dela 25 Martie 1800, in care se aratà c'd tata' sàu, Ionià BadArau, a avut rangul de Vel »a'trar ; 2. dota' documente care i-au fost eliberate de Divanul Principatului Moldovei, la 24 Septemvrie .1812 §i 1 Septemvrie 1813, din care reiese cà e, in adevar, fiul numitului 'atrar Ba'aràu; 3. diploma dela 21 Decemvrie 1820, cu Nr. 3.029, pentru inaintarea doveditorului de noblete pentru serviciu

la gradul de Registrator Colegial, §i, in silla, 4. ate-

statul eliberat de Locotenent-Generalul Bahmetev, care a carmuit Dosarul Nr. 26-a, 1842, 80 file. Arhivele Statului din Chi inAti. G. GhibAnescu, Ispisoace f i Zapise, Ia§i, 1931, p. 50 §i urm. Din trecutul nostru, Nr. 17-20, p. 20, comp. C. Tufescu. S. Zotta. Despre Nobilimea Basarabiei. Arhiva Genealogicd, Iai,

Nr.

4-6, 1912, p. 69-71. Biserica din Bolotina e zidita In 1849 de M. BdelarAu, Inmormintat acolo.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

87

Regiunea, din Iulie 1820, cu Nr. 3.603, din care se vede ea s'a Invrednicit sa fie propus la inaintare la gradul de Suta§ pentru serviciul sau In o§tirea pämanteana. Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dreptului la noblete, gäsind aceste dovezi suficiente, cu lncheierea sa data la 4 August 1821, a recunoscut pe Registratorul Colegial Badarau drept nobil §i a hotarit sa fie

trecut In partea I-a a cartii genealogice, pentru Tinutul Ia§i. Lipse§te dela dosar diploma pentru gradul de Registrator Colegial §i atestatul Generalului Bahmetev. Insentniíri.

Romani din Moldova. Se trag din vechiul neam Dabija Familia Badarau nu mai exista in Basarabia. Documente.

I. Noi, Constantin Alexandru Ipsilanti Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al prii Moldovei, urand sanätate cinstitilor §i credincio§ilor Boieri ai Domniei noastre, Ispravnici ai Ia§ilor. à'trarul Ionita Badarau, rinteo petitie fácuta Domniei noastre, a cerut a se dispune cui trebue a despärti §i a hotárnici deosebit partile pe care le stapane§te in mo§iile Iugani §i Bolotina din tinutul Ia§ilor, dobandite prin mo§tenire §i cumparare; pentru

aceasta và poruncim ca, in prealabil adunand pe toti raze§ii mo§iilor pomenite mai sus, s'a cercetati amanuntit potrivit tuturor

documentelor amanduror partilor, iar daca dupa aceea se va stabili cà petitionarul are, in adevar, dupa cum scrie, parte de pamant §i va arata nevoia sa-1 hotarniceasca, In cazul acesta daca

unul din d-voastra din cauza ea va avea treabä in tinut, va fi in neputintá sa se duca la fata locului, atunci sà delege mazili capabili

priceputi in afaceri, in subordine, sa se duca la locul unde e a§ezata mo§ia §i acolo, adunand pe toti raze§ii megie§i, de fata fiind petitionarul, sa cerceteze amänuntit potrivit tuturor documentelor celor doua parti; §i daca vor descoperi parti apartinand petitionarului, s'a le desparta §i hotarniceasca deosebit de-ale raze§e§ti, insemnand unde va fi nevoie prin stálpuri de piatra, 1) Comp. actele alaturate i dosarul Nr. 59, 1839, 19 file, Arhivele Statului din Chisinau.

www.dacoromanica.ro

38

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

apoi sà-1 inzestreze Cu un certificat de hotar despre semne qd numArul stânjenilor, cu isc6litura la rAnd a tuturor raevilor megievi,

precum vi cu certificarea; dac6 ing se va isca o pricinA pentru locul acela, nu-1 insemnati cu pietre, dar Mcand certificate cu descrierea amànuntità a pricinei vi planul potrivit avegrii, s6-1 prezentati Divanului. 25 Martie 1800. A iscdlit: Vel Logorátul. A inscris: M. Candino. Dela Divanul Principatului Moldovei. D-1 Mihalache 136(161.'6u, fiul '5.'trarului Ionit6 BädàrAu, aflându-se pe lâng5. Divan

In slujb6 de Ispravnic de aprozi, in tot timpul serviciului vi-a indeplinit atributiile Cu toatd ravna vi grija, precum vi acelea care i-au fost Incredintate osebit de c6tre Divan in tot timpul carmuirii rosienevti a acestei täri le-a indeplinit cu o activita.te deosebità, pentru a cärui certificare a serviciului sArguincios vi zelos al lui 13ddgeäu i-a fost dat acest atestat dela Divanul Principatului Moldovei. 24 Septemvrie 1812. Au iscälit: Ve! Logofätii: Iordache Canta, Constantin Balv, Dimitrache Sturdza, Vel Vister-

nicul Grigorav Sturdza, Hatmanul RAducanu Rossat, Ve! Aga Iordache Balv vi Ve! Vornicii: Constantin Balv, Manolache Dimaki, Vasile Rale vi Alexandru Balv. Divanul Principatului Moldovei. Mihail, fiul dtrarului Ionità Baddrau, in tot timpul serviciului gu la Divan vi Vistierie vi-a indeplinit serviciul cu toatà Myna, grija vi färd viciu, Inca drept màrturie a serviciului sàu sArguincios vi zelos, i-a fost dat lui Bäddrdu acest atestat. 1 Septemvrie 1813. Au iscälit: Logofätul Constantin Balv, Visternicul Iordache Rosat.

Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevnd, cu mila lui Dumnezeu Domn al TArii Moldovei. Acest certificat dela Divanul

Obvtesc, cu iscdlitura proprie a Prea Sfintitului Mitropolit vi a domnilor Boieri, eliberat Registratorului Colegial Mihalache B6d6r6u, fiind cercetat vi de &Are Domnia noastrà vi care s'a convins

ca se trage din familia jos aràtatd, precum vi de serviciul pe care 1-a continuat, confirm6m acest privilegiu vevnic prin iscälitura noastrà Domneasca §i. pecete. 25 Februarie 1817. Pe original scrie ava: Noi Scarlat Kallimah Voevod. Divanul Principatului Moldovei. Registratorul Colegial Mihalache Bäddräu, fiul decedatului *ätrar Toni-Va. B4d6r6u, care a locuit inainte pe acest mal drept al rAului Prut, unde are vi rude

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

39

pe d-nii Boieri, care fac serviciul la Divan si la Vistieria Tarii, precum se afla si el in timpul cat a stat in aceasta tarä, iar in protezmia scursa a trecut pe partea stanga a acestuia, in Regiunea Basarabiei pentru domiciliu; acum a cerut Divanului un certificat cà neamul lui Mihalache Badaräu se trage din neamul vechi Dabija, dela care stapaneste mosiile de peste Prut ; dat acest certificat cu iscàliturile noastre i pecetea Divanului, ca in temeiul

lui sä fie recunoscut si de guvernul Basarabiei asa cum se arata mai sus, ca in timpul cat a domiciliat in aceastä tara a continuat serviciul la Divan si Vistieria Tarii, ca i rudele sale, care au avut aceeasi slujba si care s'au invrednicit sà capete pentru aceasta ranguri; daca ar fi ramas si el sa locuiasca in aceasta parte, ar fi fost cinstit Cu ranguri corespunzatoare familiei sale, ca nobil mosier al tarii acesteia. Au iscalit originalul: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Vel Logofatul Dimitrie Sturdza, Vel Logofatul Constantin B.*, Logofatul Teodor Bals, Vel Vornicul Mexandru Ianculeu, Vornicul Dimitrie Rossät, Vornicul Teodor Bals, Vornicul 'arban Negel, Vornicul Sandul Sturdza. Ca acest atestat, intarit cu iscaliturile i pecetea Lumina-06 Sale Domnului Suveran al Moldovei, a Prea Sfintitului Mitropolit si ale domnilor Boieri mari ai Divanului, a fost prezentat la Departamentul Afacerilor Straine, acest Departament certified prin iscaliturile noastre si aplicarea pecetei Departamentului. Iasi, 6 Martie 1817. Au iscälit originalul: Postelnicul Ioan Niculce, Comisul Iordache Giurgea.

Ca prezentul atestat, certificat de Departamentul Afacerilor Straine al Moldovei, aprobat de Domnul Suveran al Moldovei Printul Kallimah, a fost eliberat de Divanul Principatului Moldovei Registratorului Colegial Mihail Badarau, Cu privire la originea sa nobilá, Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc din Moldova certifica prin iscalitura Consulului General si aplicarea pecetei oficiale. Bucuresti, 15 Iunie 1817. A iscalit: A. Pini. La 4 August 1821 a fost dat acesta de catre Comisiunea alcatuitä pentru cercetarea dovezilor asupra titlului de noblete a cinstitilor d-ni Boieri ai Regiunii Basarabiei, mosierului din tinutul Iasilor Mihail Badarau in semn cal ea, dui:4 ce. a cercetat documen-

tele asupra nobletei, prezentate de el, gasindu-le temeinice

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

40

ii dau dreptul la nobletea efectiva' §i la inscrierea lui In partea intaia a c'ärtii genealogice, potrivit continutului Gramotei Atotmilostiv conferite nobilimii, a botar«, sá inscrie pe mo§ierul Melaran in lista alfabetica' a nobililor tinutului Ia§i/or qi s'A-1 inzestreze cu prezentul certificat despre aceasta. Au iscallit: Locotenent-General Inzov, Mare§al Regional al Nobilimii Consilier de Curte Ra§canu, Consilier de Stat Ghica, Consilier Colegial Ioan Sturdza, Consilier de Curte Iordache Millo, Consilier Titular Teodor Krupenski, Asesor Colegial Dinu Russo, Matei Ziloti §i Consilier Titular Alecsandri.

5. Balasache (Muselim)

Dimitrie Balasache, de 30 ani, rara grad, locue§te in ora§uf Ch4inau. Vaduv, n'are copii. Avere imobila n'are. Spita neamului:

Grigore Balasache, Mare Logofdt, Boier din Tarigrad. Fiul ski Dimitrie, doveditorul de acum al nobletei ; din hrisovul Inaintat

cu cererea de nobilul Dimitrie Balasache §i care a fost dat de Divanul Principatului Moldovei la 1 Noemvrie 1814 §i intarit cu iscalitura §i pecetea Domnitorului de acolo Scarlat Kallimah la 7 Noemvrie a aceluia§i an §i certificat de Departamentul Afacerilor Straine al Moldovei §i de Consulul General Rosienesc din Ia§i, Pini, la 18 Ianuarie 1815, cu Nr. 6, reiese: ca Dimitrie Balasache e fiul Marelui Logofat Balasache, nobil din Tarigrad, c'd pe temeiul tratatelor de pace dela Bucure§ti s'a mutat, in timpul protezmiei de optsprezece luni stabilità, cu domiciliul in Regiunea Basarabiei. Pe temeiul acesta, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor din Basarabia, prin Incbeierea data' la 25 Octomvrie 1821, recunoscand pe Dimitrie Balasache drept nobil, a hot'arit s6 fie trecut in partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipse§te, petitionarul murind intre timp §i, astfel, ne mai fäcandu-se confirmarea de nobil. Insemniíri.

Greci romanizati. Balasi sau Balasache Muselim, paharnic In Tara Romaneasca filtre anii 1664-1682, se coboara dintr'o ramura a Paleologilor. Fiul sgu, erban, arma, a fost tata] lui Dumitra§cu

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

41

(t 1756), insurat Cu Sultana Mano, mai pe urma sotia lui I. Mavrocordat-Vodä. Fiul lui Dumitra§cu, Grigora§cu, hatman §i. parcalab al Sucevei, ginerile lui Mihail Sutzo-Voda, 1-a Insotit pe socrul sau in Principate ; a fost fatal petitionarului de mai sus §i al comisului Mihail (1819) 1). Dimitrie, petitionarul, apare intre anii 1818-1821 ca sfetnic al departamentului I al guvernului regional

al Basarabiei, apoi

membru al judecatoriei la Cetatea-A1b6

(1822-1825)2). El moare in 1826, fard sa lase urma§i 3). Din rudele sale, originan i din Sizopol din Grecia 4), se trag nobilii basarabeni Balas 5).

6. Bant4 Stolnicul loan Banta§, de 47 ani, face serviciul de judecator la Judecatoria de Tinut din Tighina. Casatorit cu fata Toader Ba§ota, are copii: pe Dimitrie, de 7 ani, §i Teodor, de 3 ani,. §i fete: Zoita 6), de 5 ani, §i Roxandra, de 2 ani. In stäpanirea lui

se gase§te mo§ia Rasapeni din Tinutul Ia§i, pe care se afla douà sate numite Rasapeni §i Izvoarele, §i afara de aceasta parti din alte mo§ii Miclau§eni, Boca §i Cucueti. Toate aceste mo§ii le-a dobandit prin mo§tenire dela mama sa, iar Chipercenii §i Socii i-a luat zestre, pe toate aceste mo§ii are 160 curti de locuitori. Pentru originea sa, doveditorul a prezentat: 1. o car-te in dialectul Grecesc, numita Eudomedaria, In care tatal säu arata. pe doveditorul Ioan Banta§ drept un fiu legitim al au ; 2. un

raport cu iscalitura Mitropolitului Moldovei §i a Boierilor Divanului, intarit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi, in 1805, cu

privire la mo§ia Cucueti, in care se vorbe§te despre mama sa §i rangul tatalui sau; 3. imparteala dela 19 Mai 1813 facuta intre sora rAposata a doveditorului, In care sora arata pe doveditor drept

un frate al ei §i arata rangul parintilor sai, care imparteala a fost. ,)

I. C. Filitti. Arhiva Gh. Cantacuzino, Bucuresti, 1919, p. 251. Al. Krupenski, Op. cit., anexe, pp. 3 si 41. Notifele Comitetului Statistic al Basarabiei. Chisindu, 1868. Dosarele Nr. 31, 1826, 84 file; Nr. 71, 1883, 136 file; Nr. 81, 1904, 30,

file. Arhivele Stat. din Chisinau. Din trecutul nostru, Nr. 28-30, 1930, p. 49. °) MAritatà cu Scarlat I. Hartingh (1813-1888).

www.dacoromanica.ro

42

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

infäritä de Mitropolitul Moldovei §i de Divanul de acolo ; 4. copie de pe hotärirea d-lui Senator Krasno-Mila§evici, dela 17 Mai 1811, ,cu Nr. 2192, cu privire la pricina care a fost intre doveditor §i unii proprietari vecini cu mo§ia sa, in care aratä pe doveditorul de noblete, Stolnic ; §i 5. copie de pe certificatul Colegiului dela Moscova,

in care se aratä c6 Domnitorul Cantemir se inrude§te cu familia Banta§ §i ca.' Banta§ se trage dintr'o familie nobilá, precum §i de cand se aflä in Rusia. Dupg examinarea acestor acte, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, socotindu-le suficiente, prin incheierea sa dela 23 Iulie 1821 a recunoscut cal Stolnicul loan Banta§ trebue trecut in partea I-a a cärtdi genealogice a nobililor, pentru Tinutul Ia§i. Dosarul lipse§te, incat loan Banta§ apare confirmat in drepturile lui abia la 1839, cand e inscris in partea I-a a cärtii nobilimii. Insemneiri.

Romani din Moldova 1). Familie din care se trage Ana (t 1677),

mama Domnitorului Dimitrie Cantemir. O ramurà se a§eazà, in 1711, in Rusia 2), unde existä si astäzi 3). Petitionarul loan 4) (Ieremia, t 1839), insurat cu Ecaterina Ba§otä 5) (t 1846), a fost fiul sulgerului Dimitrie Banta§. Mo§ieri mari §i pästrätori ai travechi, urma§ii lui I. Banta§ s'au stins 6). 7. Biberi

Mihail Chiriac, fiul lui Biberi, de 25 ani, färd grad, nu ocupa slujbd, locue§te la mo§ia sa din Tinutul Orhei. Casätorit cu fata Pitarului Teodosie, Smaranda, are o fatd, pe Elisabeta, de 5 ani. 1) Dosarul Nr. 57, 1839, 98 file. Arhivele Stat. din Chisindu.

') Din trecutul nostru, Nr. 31-34, 1936, p. 156. PrintulA. Lobanov-Rostovski. Cartea genealogia rusci. Petersburg, 1895. Cartea genealogicei rusei. Ed. a Vechimii Ruse *, Petersburg, 1875, vol. I,

p. 128. Contele A. Bobrinski. Familiile nobile Inscrise in gherboynicul obqtesc al Imperiului Rosienesc. Petersburg, 1890, vol. II, p. 302. N. Iorga. Studii fi documente, XVI. Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935, p. 19. 5) A. Saya. Biserica din Brit tulent. V iata Basarabiei, Nr. 9, 1933; si Din .trecutul nostru, Nr. 40-45, 1937, p. 61.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

' 43

:Stapaneste o mosie mostenita in Tinutul Orhei, jumatate din satul Saseni, pe care are 20 familii de säteni, si satul Parcova din Tinutul Iasi luat zestre, pe care are 50 curtd de locuitori si osebit 20 suflete

-de ligani verbi. Spita neamului: Chiriac Biberi Pitar. Fiul ski Mihail, doveditorul de acum. Mama lui Mihail Biberi, Smaranda, a aratat printeo petitie ca sotul ei legitim Chiriac Biberi, dela care a avut pe fiul sad' Mihail, a avut rangul de Pitar ; de aceea, acest fiu Mihail e nobil de origine ; Comisiunea pentru cercetarea nobililor a cerut o lamurire si s'a incredintat din cartea listelor Domni-

torului Moruzi din 1806 ca sotul petitionarei a avut, in adevar, rangul de Pitar, care cla fiului lui, Mihail Biberi, dreptul la titlul de noblete. De aceea, prin incheierea dela 30 Noemvrie 1821, Comi-

siunea, pentru cercetarea nobilimii a hotarit trecerea lui Mihail Biberi in partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Insemneiri.

Romani din Moldova 1). In cadrele nobilimii basarabene mai figureaza familia Biberi (1862), care se coboarä din Ioan, fiul paharnicului Iordache Biberi (t 1826)2). Documente.

I. Printr'o jalba. adresata. Divanului Principatului Moldovei, vaduva Smaranda, sotia raposatului Pitar Chiriac Biberi, a aratat ca, pentru serviciile aduse de socrul si sotul ei, susnumitul Pitar Chiriac, casei defunctului Boier Banul Iordache Rossät, iar apoi mostenitorilor säi, insisi mostenitorii au cedat sotului ei pentru recompensarea acestor servicii jurnatate din mosia Saseni, asezata in Tinutul Orheiului, si doua pärti din alte doua mosii Dobroslavesti si Mehadia, asezate in tinutul Vasluiului, parti pe care defunctul ei sot le-a si stapanit, iar acum dupa moartea lui, aceiasi mostenitori au hot4rit sa ja acele parti inapoi, neadmitand-o la stapanire ; de aceea, a cerut judecatii satisfactie ; la infatisarea la Divan, cu unul din mostenitorii räposatului Ban Iordache Rossat, domnul Petrache Rossat, petitionara a depus la cererea sa asupra Dosarul Nr. 63, 1853, 54 file. Arhiiele Stat. din Chisindu. Dosarul Nr. 66, 1862, 184 file. Arhivele Stat. din Chisindu.

www.dacoromanica.ro

44

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

partilor numite mai sus din mo0i, actul de cesiune dela 9 Iulie 1804,

iscalit de toti fratii, d-nii Ban Raducanu, Ban loan, Petrache Dimitrie Rossat, §i certifiCat de matu§a lor, d-na Logofdteasa Elena Palladi, care act de cesiune are urmdtorul continut: ea, pentru recompensarea serviciilor aduse parintilor §i copiilor lor, atat de Pitarul Chiriac Biber, cat 0 de tata! sgu Andrei Biber, cu continuarea aceluia§i serviciu i pana in timpul acela, toti fratii in buna intelegere au ddruit cu totul Pitarului Chiriac Biber jumata-

tea din satul Saseni din tinutul Orheiului, a§ezat pe raul Cula, exact a patra parte din satul Dobroslä've§ti din tinutul Vasluiului §i aceea0 a patra parte din mo0a Mehadia din acela0 tinut, a§ezate pe 14111 Teleajen, cu hotarirea ca, atat Pitarul, cat §i fiii, nepotii stranepotii sài, sà aiba dreptul s4 stapaneasca In binite i paceacele parti, cum in acela0 act se pomene§te mai amanuntit, cà acest act de cesiune e autentic §i ca. Pitarul Chiriac Biber, care a primit

atare dar, 1-a primit in proprietate §i s'a folosit 'In viata fära vreo impotrivire sau turburare din partea vreunuia din cei care au fticut acest dar ; insu0 d-1 Petrache Rossät n'a ascuns in fala Divanului, ci dimpotriva, a màrturisit chiar §i aceea c6 a indepartat petitionara dela st6panirea jumatatii din satul Sasenii ; cum insà aceasta cesiune a lor, a carei autenticitate a certificat-o Insu0 Petrache Rossg, nu este un contract, ci un dar facut In schimbul unor foste servicii, i intru cat atata timp cat Pitarul Chiriac Biber a fost In viatA darul n'a fost contestat de nimeni, Divanul a Intrebat pe d-1 Rossat, cu ce drept se hotarasc ei acum a anula asemenea cesiune, i dece el, dela sine putere i fdra §tirea Divanului, a indepartat pe petitionara dela stapanirea jumätätii din satul Saseni.

Al doilea, dece la inceput a incercat el sä" se apere, spunand la procesul acesta trebue &A fie de fata i fratii.sai, i atunci vorraspunde toti, dar aceasta lamurire a lui n'a fost gasità suficienta, pentruca 0 el este unul din numgrul acelora care au contestat actul de cesiune, i pentruca el, care s'a anuntat i scos pe petitionarä din st6panire, trebue sa cunoasca pricina tot atat de bine, cat 0 fratii sgi ; aici s'a infati§at lug d-1 Vornic Constantin Palladi,. raspunzand ca domnii mo§tenitori ai Banului Iordache Rossat au avut tutori, in numarul carora a fost 0 el, 0 ea primii n'au putut sa facd asemenea dar fara §tirea celor din urma, mai cu seama deoarece fratii nu erau Inca impärtiti intre ei pe vremea aceea,..

www.dacoromanica.ro

PARTEA 'I

45

dorind d-1 Palladi a da sä inteleaga prin aceastä cà actul de cesiune,

nefiind isc'älit si de tutori, n'are tärie ; totusi, nici aceste pretexte nu pot sluji ca motiv pentru contestarea actului de cesiune, deearece, pe vremea cand a fost fdcut darul, toti fratii erau majori, liberati de sub tutelä i stäpani deplini pe proprietatea lor, astfel chiar dacd au cedat o avere neimpärtita, aceasta le aPaitinea tuturor i ei toti au däruit-o cu consimOmantul lor comun, färd .86-0 fi pricinuit daune reciproc, ceea ce la urmä, d-1 Vornic a re.cunoscut si el ca adevar apoi, atat d-1 Vornic Palladi, cat i d-1 Petrache Rossat au adäogat c4 Pitarul Chiriac Biber a fost in casa pärintilor mostenitorilor vechil si au cerut sà cerceteze Intai toate socotelile lui cu amintita casä i dacä ele se vor dovedi drepte, serviciului corespunzdtoare, atunci lor, mostenitorilor, nu va mai rdmane niciun drept sä conteste actul de cesiune ; In caz contrar Insä, daca se va gäsi c'ä Pitarul Biber nu s'a purtat drept si a facut vreo viclenie in dauna casei, atunci, dupä pärerea lor, cesiunea nu

poate avea tarie, desi nici aceastà din urmä lämurire a lor nu poate fi socotita temeinica, pentruca au fost numii tutori altii, pe cand Pitarul Biber n'a fost cleat un slujbas al casei, sub sefia si supravegherea tutorilor amintiti; prin urmare, acestia din urma erau obligati sä cerceteze i sà revadä la timp toate socotelile lui Biber, cu atat mai mult, cu cat darul a fost fäcut de fratdi Rossät pentru recompensarea unor servicii din trecut ale lui Biber, pe eand era Inca in viatà, servicii de care au fost multumiti si nu i-au Mcut nicio neliniste, iar la urmä, deoarece actul de cesiune nu se referea la socotelile casei amintite, socoteli a cäror räfuire o cere Insäsi petitionara printeo jalba aparte ; de aceea, intru cat darul fdcut de fiii i mostenitorii Banului Iordache Rossät, Pitarului Chiriac Biber, a fost sävarsit osebit pentru recompensarea serviciilor aduse, a-tat de el, cat si de tatAl &an, dupà care cesiune Pitarul

Biber a mai trait peste patru ani si a primit, pe lang6 actul de. cesiune, i ispisoace pentru pärtile däruite, le-a luat imediat In proprietate i le-a stapanit fära contravenire, domnii Rossät nu aunt acum in drept sa conteste actul amintit; dimpotrivä, dupa dreptate i potrivit hotaririi legilor, acesta ramane In vigoare inviolabil, cu hotarirea decisivä din partea Divanului, ca mostenitorii Pitarului Chiriac Biber sà stäpaneascä exact potrivit actului de cesiune pomenit, pärtile amintite mai sus ale mosiilor,

www.dacoromanica.ro

46

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

anume: jumatate din satul Saseni a§ezat in tinutul Orheiului, pe11111 Cula, §i pärti din Dobroslave§ti §i Mehadia ce se ga'sesc in tinutul Vasluiului, primind veniturile obi§nuite §i cu hotarirea ob§teasca

de pe tot locul, fara a mai fi turburati de cineva ; in ce prive§te lug socotelile Pitarului Biber, despre a cäror cercetare cer amandouà parti, adica atat petitionara Biber, cat §i paritii Rossat, se hotara§te s'o ceard osebit. 25 Aprilie 1809. Au semnat: Gavriil Mi-

tropolit §i Exarh, Gherasim Episcop al Romanului, Constantin Bal§ Logofdt, Grigora§ Sturdza, Raducanu Rossat Hatman, Constantin Sturdza Vornic, Negre Spatar. A trecut in carte Matei Clucer. Talmacit intocmai dupa documentul original din moldovene§te, Registratorul Colegial Carol Bohu§. Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al farii Moldovei, dupa citirea acestor infati§ate §i cercetarea amanuntita de &Are Domnia noastra a acestei pricini, atat din actul de cesiune, cat §i din celelalte dovezi facute de casa Pitarului Biber, am g6sit parerea domnilor Boieri mari §i a Sfatului in tot continutul dreapta, pentruca numitul act de cesiuner dat de fiii §i mo§tenitorii defunctului Ban Iordache Rossat, ca unul care a fost certificat dupa apartenenta intreaga ramane pentru totdeauna in toata puterea sa ; cererea fug a mo§tenitorilor de desfiintarea cesiunii, este cu totul protivnica dreptatii. De aceea Domnia noastra incuviintam casa Pitarului Biber §i pe toti urma§ii sai sa stapaneasca ve§nic jumätate din satul Saseni, a§ezat in tinutul Orheiului, pe raul Cula, §i partile din mo§iile Dobroslaves,ti §i

Mehadia, situate in tinutul Vasluiului, care parti sunt trecute in actul de cesiune, cu obligatia mo§tenitorilor amintiti s'a dea acelei case §i toate actele privitoare la partile din Dobroslave§ti §i Mehadia luate dupa cum s'a aratat de aceia§i mo§tenitori ; in discutia lima' a socotelilor bane§ti ce-au fost intre casa Pitarului Biber §i mo§tenitorii Rossat, li se acorda dreptul sä ja cuno§thrta osebit dupa acte §i dovezi, iar partea care are dreptate sa fie satisfacuta atunci dupa lege, cu aplicarea pe prezente §i a pecetii noastre Domne§ti. 14 Martie 1814. A citit Aga Kallimah. Luminate Domn. Potrivit poruncii Domne§ti a Mariei Tale expusa in hrisovul Domnesc dela 24 Noemvrie a anului tre-cut, cu privire la cercetarea pricinilor dintre domnii Boieri Rossatp. fiii §i mo§tenitorii defunctului Ban Iordache Rossat,

www.dacoromanica.ro

§i

casa_

PARTEA I

47'

rOposatului supus imperial rus Pitarul Chiriac Biber, cat pentru socotelile bAne§ti ale cdror rAfuire cu pomenitii mo§tenitori cere. numita cas6 Biber, atat i pentru pärtile din mo§ii, i anume: jumAtate din satul SAseni, situat In tinutul Orheiului, pe raid Cula,. pArti din mo§iile DobroslOve§ti §.1 Mehadia ce se gOsesc In tinutul

Vasluiului, pe care numitii mo§tenitori le-au cedat Pitarului Biber cat era In viatà, iar acum le contestà impotriva actului de cesiune, ne-am adunat la Sfanta Mitropolie, unde s'a infati§at Inaintea noastra petitionara Pitäreasa Smaranda Biber, ginerile ei Sdtrarut Filip Banta§, imputernicitul din partea d-lui Aga ROducanu Ross6t, d-1 Petrache RossOt, §i supusul imperiului rus Vornicul Constantin Palladi, fost tutore al casei defunctului Ban Iordache Rossal, de fatà fiind din partea consulatului general imperial rosienesc talmaciul acestuia d-1 Gheorghe Levandide, i dupà cercetarea pricinei privitoare la socoteli, intru cat d-nii mo§tenitori au ramas nemultumiti de cercetarea i incheierea socotelilor pomenite, fd-

cute de persoane numite dinainte de atre Sfatul de hotArnicie, in urma cererii amanduror pärtilor, pricina a fost data' spre o nouä cercetare comun6 de catre Vel Vornic §i Banul Ioan TOutul, ca ei sO cerceteze i sä limpezeascd toate socotelile, pe temei de dovezi §i fatà de pOrti, cu raportarea amanuntità Divanului pentru deslegarea definitiv6 a acestei pricini, cand vom aduce §i la cuno§tinta MOriei Tale hotArirea ce se. va da ; o pricina asemOngtoare, pentru p'ärti din mo§ii, a fost terminatd filed la 25 Aprilie1809, prin cercetarea judecAtoreascä de cätre adunarea ob§teasca a Divanului, dupg cum se aratà amOnuntit hotarire a acesteia In copie VälmOcità pentru satisfacerea Märiei Tale i aci aid-turatà ; intru cat nu gOsim azi cu putintä sä facem vreo incheiere-

cu privire la aceastd hotOrire, dispunem implinirea intocmai a continutului acelei hotariri, adica petitionara Biber sà stOpaneascä ve§nic pArtile sus arOtate ale mo§iilor, cedate de d-nii Rossal sotului ei Pitarul Chiriac Biber pentru recompensarea serviciilor sale,. In pace i fàrà vreo turburare pe viitor din partea lor, Intocmai potrivit continutului actului de cesiune, cu obligatia mo§tenitorilor sà-i dea toate scrisorile asupra pOrtilor din mo§iile Dobroslive§ti Mehadia a§ezate In tinutul Vasluiului, care scrisori dupà cum aratä petitionara i-au fost luate de aceia§i mo§tenitori din casa ei, dupà moartea sotului, Impreuna cu alte ispisoace asupra mo§iilor-

www.dacoromanica.ro

48

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

lor, incredintate sotului ei pomenit spre a porni ni§te procese, fapt pentru a carui dovedire petitionara a depus o jalba dupà hotärirea sus aratata a Divanului, cerand sà i se dea inapoi scrisorile asupra mo§iilor pomenite, rapite de d-nii Rossat. De§i d-1 Petrache Rossat a mai adaogat inaintea noastra ea, la 1804, and toti fratii au dat Pitarului Biber actul de cesiune sus pomenit, el ar fi fost Inca minor §i ea, potrivit hotaririi legilor, asemenea cesiune nu poate fi temeinica, depunand pentru dovedirea calitatii sale de minor, de atunci, o insemnare scrisa de insk§i mane raposatului &Au tata, insemnare in care era aratat cand s'a nascut fiecare din ei, totu§i, dupa socotirea anilor, s'a stabilit cà d-1 Petrache Roma, pe vremea &and a fost facuta cesiunea, avea douazeci trei ani Pitarul Biber, care a mai trait dupà aceea patru ani §i mai bine, §i a stapanit darul in lini§te; de aceea, intru cat d-1 Petrache Rossat, implinind varsta legala, n'a cerut aceasta cat era in viata Pitarul Biber, care a primit cele &Amite, deed' se credea in§elat, acum

nu mai are nici un drept sa pretinda aceasta, iar daca are vreo banuiala, apoi sa se adreseze cu asemenea pretentie numai fratilor sai mai mari, care au cerut pe vremea aceea varsta legala, i ins4i eloamnei Logofatese Elena Palladi, sora mamei lor, care, recunosand serviciile sarguincioase ale lui Biber, a intarit cesiunea §i prin

iscalitura ei. Aa va raportam, iar hotarlrea definitiv'ä atarna. de Maria Ta. 16 Ianuarie 1814..A1 Mariei Tale rugator smerit inaintea lui Dumnezeu, a iscalit Veniamin Mitropolit al Moldovei; prea supu§i slujitori, au iseälit: Constantin Bel§ Logorät, 'Arban Negel Vel Vornic, Grigora Sturdza Visternic, Alexanelru Ianculeu Vel

Vornic, Alexandru Rossat Vel Vornic, loan Mucha Vel Ban; a trecut in cartea vtori Logorát Stavru. A tradus intocmai de pe documentul original moldovenesc, Registratorul Colegial Carol B ohu. §.

8. Botezata

Pitarul Ilie Botezatu, de 72 ani, vaduv, are doi fii, erne-0i la un articol special. Stapane0e in Tinutul Orhei mo§iile dobandite Budeiul, Hansca, Garlele, Biteni, Manzat i Bozieni, pe care se fiind .aflä 200 familii de sateni; fiii sal: loan, de 42 ani, serve§te ales de nobilime in calitate de Consilier la Judecatoria de Tinut

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

49

din Orhei, casatorit cu fata Medelnicerului Mereacre, Zoita, are copii: pe Alexandru, de 7 ani, si pe Constantin, de 3 ani, si fete: Roxandra, de 4 ani, si Ecaterina, de 1 an. Constantin, de 37 ani, fiind ales de nobilime, e Ispravnic in Tinutul Cetatea-Alba. Necasa-

torit. In acelasi Tinut stapanesc parnantul nelucrat, Scriptieni, pana la 1.000 fälci, si au 20 suflete de tigani de sex bärbatesc. Pentru rangul &au, Pitarul Ilie Botezatu a prezentat: 1. actul Domnitorului Constantin Ipsilanti, dela 1 Februarie 1801, despre insarcinarea care i-a fost data de a recruta militari spre a fi trimisi In Muntenia contra razvratitilor dela Vidin, in care act Ilie Botezatu e numit Vel Pitar; si 2. cloud porunci ale Divanului Principatului Moldovei, dela 15 August 1807 si 1 Mai 1811, despre numirea lui Botezatu ca Ispravnic, intaiu In Tinutul Tighina, pe urma in Tinutul Ismail, unde e trecut, de asemenea, ca Pitar. Dupa examinarea documentelor mai sus aratate, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor din. Basarabia, prin incheierea sa data la 30 Martie 1821, recunoscand pe Pitarul Botezatu, dupa rangul sau, drept nobil, a hotarit sa fie trecut, impreuna cu fiii säi, In cartea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Lipseste dela dosar hrisovul lui Ipsilanti-Vodä dela 1 Februarie 1801.

Insemairi. Romani din Moldova. Familie care a pastrat In sanul ei traditii vechi. Fratii loan (t 1867) si Constantin au avut un rol important In ocarmuirea Basarabiei ; primul a fost presedinte al biroului de hotarnicie (1847-1850), iar ultimul deputat al Sfatului Suprem (1828) si presedinte al tribunalului regional civil (1837-1847) 1). Documente.

I. Divanul Principatului Moldovei. Domnului Pitar Ilie Botezatu. Intru cAt ati fost numit dela 15 August curent, impreuna cu d-1 Stolnic Manolache Varnav, Ispravnic al tinuturilor Tighina, Bugeac, Chilia si Cetatea-AlKin locul d-lui Sardar Nicolae Stamati,

sunteti invitat sà plecati numai cleat in acele tinuturi si, infor inandu-va exact asupra situatiei lor, sa luati masuri pentru adu1) Al. Krupenski. Op. cit., p. 7,3 si 6. 4

www.dacoromanica.ro

50

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

cerea la Indeplinirea cuvenità a tuturor dispozitiilor pentru fiecare tinut, cu rAvn6 §i zel in Indeplinirea acestei functiuni, iar In cazuri

de nevoie sà cereti noui dispozitiuni pentru preIntampinarea vreunei stagngri, pentru care fapt conducaorii vor Indrepta asupra voasträ o atentie deosebit'ä. 15 August 1807. Pe original au subscris: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Logotätul Constantin Ghica, Logorätul Constantin Bal§, Vornicul Teodor Balq, Sandulache Sturdza, Vornicul Grigore Ghica, Visternicul Grigora§ Sturdza. Divanul Principatului Moldovei. Dela 1 Mai curent a fost numit Ispraynic in tinutul Ismailului, In locul r6posatului Medelnicer Grigore Cucerescu 2), d-1 Pitar Ilie Botezatu, care, dupà ce va sosi acolo §i se va informa exact asupra situatiei tinutului §i asupra dispozitiilor aduse §i neaduse la Indeplinire, va purcede la aducerea lor la indeplinire. 1 Mai 1811. Au subscris originalul: Mitropolitul Gavriil Exarh, Logorätul Constantin Ghica, Logorätul Constantin Bal§, Visternicul Iordache RossR. Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al fárii Moldovei. Prezentându-ni-se acest certificat eliberat de Divanul nostru Domnesc distinsului Boier domnul

Vel Pitar Ilie Botezatu §i convingandu-ne prin cercetare cA e de neam vestit §i c'd se trage din nobilii acesteitAri, intocmai potrivit continutului certificatului pomenit al Divanului, pentru o certificare desavar§ità §i recunoa§terea de nobil a d-lui Botezatu, egal cu altii de noblete asemuitoare, Inlàrìm certificatul de fatd prin iscälitura noastrà proprie §i aplicarea pecetei noastre Domne§ti. 28 Ianuarie 1817. Pe original e subscris astfel: Noi Scarlat Kallimah Voevod, Teodor Simon vtori Logorát.

Dela Divanul Moldovei. D-1 Pitar Ilie Botezatu, de fe! din Moldova, dupA stabilirea raului Prut drept granità lntre Rusia §i Poarta Otomanà, §i-a stabilit domiciliul la mo§iile sale situate

In Regiunea Basarabiei, sub st6panirea Statului Rosienesc,

§i

anume in tinuturile Orhei §i LApu§na. De varsta cea mai frageda

atat d-1 Botezatu, oft §i pArinVi sai, au fost intrebuintati totdeauna pentru Indeplinirea diferitelor functiuni in Ora lor §i pentru rAsplAtirea serviciilor zeloase fficute de ei, au fost recu1) Decedat In 1811 i inmormäntat in biserica Adormirii Maicii Domnului din Ismail.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

51

noscuti In acelasi timp de Divan si de Luminatii Domni, care au st5pAnit Moldova, drept participanti la drepturile Ord i ridicati la ranguri Boieresti, adic6 r5posatu1 Orinte Nicolae Botezatu la rangul de Vel Upitan, iar acesta din urmä la rangul de Vel Pitar, pentru serviciile deosebite aduse de d-1 Botezatu patriei in timpul domniei fostilor Domni ai Moldovei, i anume in campania trecutg, cand a fost numit de &Are autoritAile militare Ispravnic in diferite tinuturi ; dac6 ar fi rgmas sà locuiasc6 in partea dreapt6 a Prutului, ar fi fost ridicat pe drept la cea mai mare demnitate de care se bucurà Boierii bgstinasi de acelasi rang cu el, fapt pentru care, ca d-I Botezatu sä" fie recunoscut totdeauna i in once loc ca o persoan4 deosebit6 printre nobili si mosieri i sà" se bucure de drepturile tgrii la fel ca i ceilalti de seama lui, Divannl a socotit drept sà elibereze d-lui Botezatu acest certificat cu iscAliturile membrilor &di. 20 Ianuarie 1817. Originalul e iscälit astfel: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Constantin Ghica Logorát, Iordache

Canta Logorät, Constantin Bals Logofät, Grigore Sturdza Logorät,

Dimitrie Sturdza Logof4t, Vasile RossAt Vel Logof6t, Sandul Sturdza Visternic, Iordache RossAt Visternic, Alexandru Ianculeu Vel Vornic, Kostaki Ve! Vornic, Teodor Bals Ve! Vornic, Andronache Donici Vel Vornic, 'Arban Negel Vel Vornic, Konaki Vel Vornic, Teodor Sturdza Sp6tar, loan Thutul Paharnic, Constantin Leondari Sulger. Dela Departamentul Afacerilor StrAine. CA prezentul certificat e isalit de Prea Sfintitul Mitropolit al Moldovei i d-nii Boieri sus numiti i intdrit prin isalitura i pecetea Luminatului

Domn al Moldovei, Departamentul Afacerilor Sträine certific6 prin iscaturile asistentilor i aplicarea pecetei. 10 Martie 1817. A subscris: Ioan Niculce Postelnic, Constantin Sutzo, Constantin Schel Stolnic. A tradus Registratorul Colegial Nicolae Haritonov. CA acest certificat, dupà adeverirea Departamentului Afacerilor Str6ine al Moldovei i intärirea Domnului Suveran local Printul Kallimah a fost eliberat, in adevAr, de Divanul Principatului Moldovei, Pitarului Ilie Botezatu in leg6turà cu originea sa, Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc din Moldova certificg prin iscAlitura Consulului General si aplicarea sigiliului oficial. Iasi, 1.9 Martie 1817. Au subscris: A. Pini, Registratorul Colegial Cotov. 4*

www.dacoromanica.ro

62

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

9. Buhu§ (Bogu§)

Registratorul Colegial Carol (Scarlat) Buhus, de 26 ani, indeplineste serviciul de almaci la Sfatul Suprem al Basarabiei. Fratele ski, cancelaristul Mihail Buhus, de 18 ani, la Guvernul Regional. Necgsgtorili. N'au avere imobilà. Spita neamului: Jitnicerul Buhus, fiii säi Carol si Mihail, doveditorii de acum ai nobletei. Registratorul Colegial Carol si Cancelaristul Mihail Buhus ara"tând c'd n'au niciun fel de dovadA pentru rangul lor de nobili afarà

de faptul c'ä tatäl lor se g'äseste inscris In cartea Domnitorului Moruzi din 1806 cu rangul de Jitnicer, care-i d'd dreptul la noblete

efectivä, dupä cum se aratä mai amänuntit despre acest rang in copia certificatä din cartea Vistieriei. De aceea, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor din Basarabia, prin incheierea sa datä la 30 Iulie 1821, a recunoscut pe fratii Buhus drept nobili si a hotdrit s'A fie trecuti in cartea genealogic6 a nobililor, in partea I-a, pentru Tinutul Orhei. Insemneiri.

RomAni din Moldova 9. Mihail, al doilea peationar, moare in 1866 2).

Dela familia Rudea, el mosteneste mosioara de längä

schitul Rudi-Soroca, infiintat in 1777, pe mosia cdpitanului Andro-

nache Rudea, care schit 11 desfiinteazd (1856) 3). N'are urmasi. 10. Burda

Clucerul Apostol Burcl, de 45 ani, nu ocupä slujb'ä, locueste In orasul Chisindu, e chatorit cu fata lui Papasie Rosca, Maria, n'are copii. StäpAneste In Tinutul Orhei, in satul Ciopleni, 500 fälei de pämänt, 1mpreunä cu räzesii, si are 15 suflete de tigani serbi. Din documentele prezentate de doveditorul Burda reiese ca, prin porunca Domnitorului Alexandru Moruzi Voevod, dela 6 Iunie 1) R. Rosetti. Note genealogice

.,si

Itosetti. Analele Academiei Române.

biograf ice despre familiile Buhus si Bucure0i, 1906. Seria II, tom.

XXVIII, p. 1-3. 3) Morminte la schitul Rudi-Soroca. 3) Pr. Al. Protenco. letona schitului Rudi. Revista Soc. Istorico-Arheologice-Bisericefti din Chisindu. Vol. XVI, 1925.

www.dacoromanica.ro

PA RTEA I

63

1806, Burda a fost numit la vadul Criulenilor pentru apararea cärutasilor de prigonirile supraveghetorilor, iar din douà porunci ale Divanului Moldovei se vede, din prima ca a fost numit Ispravnic

in Tinutul Tighina, iar din a doua ca, pentru indeplinirea acelei functiuni, a fost inaintat la rangu/ de Clucer. Dupa examinarea acestor documente, Comisiunea, infiintatd pentru cercetarea dreptului la noblete, prin incheierea sa data la 23 Martie 1821, recunoscand pe Apostol Burda drept nobil, a hotarit s'A fie trecut in partea I-a a cal-Vi genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Inseinnari.

Romani din Moldova. Familia Burda nu mai exista in Basarabia. Documente.

I. Noi, Alexandru Constantin Moruzi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, urand sanätate credinciosului Boier al Domniei mele biv Vel Medelnicerul Artostol Burda; din

repetatele jalbe, depuse de carutasii care au incarcat anul trecut sare din Ocna, Domnia mea constatand ca la cantaritul din birou au mare lipsa, si Domnia mea vrand s'O inlature aceasta prigonire pricinuita carausilor, peste ordinele date de arendasii din Ocna d-nii Boieri Cämärasului de °m'a §i perceptorilor dela escala, cum trebue sa procedeze la cantara, e trimis special si un Boier al Domniei mele la Ocna pentru supravegherea vigilenta a exactit'AH cantarului, dar intru cat e necesar s'a' avem aceeasi grija 0. supraveghere §i la descarcarea sarii, ce se scoate de pe escale, va numesc a fi pe langa escala de sare dela Criuleni si deoarece caräu§ii

au §i inceput s'a educa sare, de aceea va poruncim ca, dupä primirea prezentei, sà va duceti la locul unde se descerca sarea si s'O va aflati acolo nelipsit cu cea mai mare grijà ca cele date caruta§ilor de camara§ii de. cantar din Ocna s'A cantareasca atat de exact,

incat carutasii s'A nu fie prigoniti catusi de putin, apoi s'O.' luati masuri pentru verificarea permanenta a cantarilor §i egalarea Cu pietre a 45 de ocale, vazand §i aceea ca nici la aducerea si desearcarea sarii s'a' nu se producä intarzieri si a se grabi cat mai mult Cu descarcarea si eliberarea caruta§ilor, ca s'a nu pierda timpul, procedand intocmai a§a precum s'a dispus, de asemeni a cauta

www.dacoromanica.ro

64

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

prin toate mijloacele a mentine dreptatea i linistea printre carutasi; in caz contrar, daca va ajunge la cunostinta Domniei mele

ea vreunul din c'ärutasi a suferit un fals la cantar sau la plata arenzii din partea perceptorilor, veti fi tras inevitabil la raspundere. 6 Iunie 1806. Pe plieul original a iscalit Vel Visternicul. A talmacit intoemai: talmaeiul Bulatov. Divanul Principatului Moldovei. Cinstitului Ispravnic al tinuturilor Tighina, Cetatea-Alba, Causeni i Chilia, d-lui Clueer Apostol Burda. Divanul, luand eunostinta ea din cauza marilor nevoi i greutati, ati intentionat sa scäpati de ispravnicie, refuzand

serviciul ce vi s'a incredirgat, prin care fapt ne-ati silit sa ne miram, cum de ati putut sá ne puneti aceasta in vedere si cum de u'ati putut lua in consideratie ca, dei nu erati in serviciu, totusi

In aceste vremuri se datoreste ca sa serviti patria, in care taiti çi va hraniti, asa precum servese told in de obste; de aceea vi se prescrie ca, scoVandu-vá din gand asemenea hotarire de a refuza

serviciul, sà va imbarbatati cat mai mult i sà cäutati printr'o sarguinta vigilenta i privilegii sà puneti la punct Mr% vitii opriri toate treburile tinutului, deoarece colegul d-voastra d-1 Polcovnic Marcu, avand varsta inaintata, nu poate sa rezolve treburile in chip satisfacator, iar sub supravegherea d-voastra puteti sà luati masuri multumitoare. Pentru o mai mare comoditate, Divanul a luat dispozitii i in ce priveste fanul, dupa cum a fost nevoie; de asemeni vi se pune in sarcind sä và dati caci pentru o actiune contrara i opriri In serviciu, ce se pot intampla din cauza neexecutarii poruncilor conducatorilor, veti fi tras la raspundere, pe eand dimpotriva, apreciind serviciul sarguincios i silinta in punerea la punct a poruneilor i treburilor, munca d-voastra nu va ramâne nerasplatitä; procedand astfel, ne raporta negresit. 9 Februarie 1808. Pe original au iscalit: Visternicul Iordache Bals, Logofatul Nieolae Bals, Visternicul Grigoras Sturdza, Vornicul Sturdza, Vornicul Grigoras Ghica. A tälmaeit intocmai: tälmaciul Bulatov. Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Alexandru I, Imparatul Autocratul Tuturor Rusilor, etc., etc., etc., catre domnul fost Ispravnic al Tighinei, Clucerul .Burda. Drept rasplata pentru serviciul d-voastra zelos i activitatea deosebita pentru starpirea ciumei ce a fost In Regiunea Basarabiei, ce ne-a fost raportata de

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

55

Guvernatorului Plenipotentiar de acolo, v'am conferit

prin Ucazul dat la 13 Ianuarie 1822 c6tre Capitul, Cavaler al Ordinului Sfânta Ana clasa a treia; am poruncit Capitulului Ordinelor Imperiale Rosienesti sä iscà1easc6 pentru certificare prezentul Ucaz, ssa-1 int6reascd cu pecetea Ordinului i sà v4 remità insignele Ordinului. Dat in S. Petersburg, la 31 Ianuarie 1822. Au isalit originalul: Cancelarul Ordinelor Imperiale Rosienesti Mare Maestru de Ceremonii Kologrivov, Vistier KrAjanovski.

11. Caplescu

Sulgerul Filactache Caplescu, de 66 ani, nu ocupà slujba, locueste in inutul Orhei. Ca'atorit cu Maria, fata Medelnicerului Andrei Donici, n'are copii, nici avere imobilà. Cu privire la originea

sa, doveditorul a prezentat: 1. un act al Domnitorului Mihail Sutzo Voevod, dela 16 Februarie 1795, In care se arat6 c6 el, Filactache Caplescu, a avut In Moldova ranguri: int'ai a fost Vg.tav de Aprozi, iar pe urm6 Vel Sulger, precum se aratà in porunca Domnitorului Alexandru Moruzi Voevod, dela 2 Iulie 1804; c6 afarà de aceasta a mai avut dela Divanul Moldovei diferite inssárcirari in legnurà cu satisfacerea nevoilor militare in timpul sederii armatei Rosienesti in Principatele Moldova si Muntenia in timpul ultimei campanii contra Turcilor ; eh' dupà aceea a fost Consilier in Regiunea Basarabiei, la Departamentul Tribunalului Penal, fiind numit de Guvernatorul Sturdza ; si 2. un certificat dela un compatriot al Consilierul de Stat Efectiv Constantin Varlaam, eliberat la 23 Decemvrie 1817, cu certificarea adev6ratei obArsii nobile a Sulgerului Filactache Caplescu. De asemeni, a prezentat un extras din cartea intocmia in anul 1806 sub Domnitorul Moruzi, unde Caplescu figureaz6 cu rangul de Vel Sulger. Dup6 cercetarea acestor .dovezi care-i dau dreptul la noblete, Comisiunea, care a functionat pentru examinarea dovezilor nobililor din Basarabia, prin incheie-

rea dat6 la 24 Iunie 1821, a recunoscut pe Sulgerul Filactache .Caplescu drept nobil si a hotärit sà fie trecut in partea I-a a artii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipseste. Neconfirmat.

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

56

Insemniíri.

Români, originan, probabil, din Tara Româneascd, unde Constantin Varlaam a fost vistier. Familia Caplescu nu mai exista in Basarabia.

12. Gafencu (o) Sulgerul Iordache Gafencu, de 48 ani, nu ocupd slujbd, locue§te

in Tinutul Ia§i, targul Soroca. Cdsdtorit cu fata Pitarului Chiriac Leonard, Elena, are fii: pe Constantin §i Nicolae, ardtati la un articol separat, pe Alexandru, de 20 ani, Vasile, de 9 ani, §i Grigore,

de 6 ani. StäpAne§te pdmant dolAndit prin cumpArare, numit BrAtu§eni in Tinutul Hotin, pe care are 30 familii de säteni. Fiji

Constantin, de 24 ani, §i Nicolae, de 22 ani, au slujbe, primul e Secretar la secIia Moldoveneascd de pe langd Guvernul Regional, iar ultimul e functionar de birou. Necdsdtoriti. StApAnesc jumdtate

din mo§ia nelucratd Poslujeni din Tinutul Hotin, care le-a fost cedatd de tat51 lor, §i 20 suflete de tigani §erbi. Iordache Gafencu a fost distins in 1803, de Domnul Tdrii Moldovei Alexandru Constantin Moruzi, cu rangul de Sulger, care-i dd dreptul la nobletea efectivd ; de aceea, Comisiunea care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la rangul de nobili, incredinVandu-se peste

toate acestea §i dinteo carte intocmitä de acest Domn in 1806, de pe care o copie certificatd se gdsea la Comisiune, cd Iordache Gafencu e trecut, in adevdr, cu rangul de Ve! Sulger, prin incheierea datd la 2 Iunie 1821, recunoscAndu-1 drept nobil, a hotdrit fie trecut In partea I-a a artii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin. Insemnari.

Ruteni din Nordul Moldovei 1), românizati in sec. XVII 2), cavaleri in Bucovina 3). Petitionarul Iordache a decedat in 1824, la Chi§indu. Dela nepotul sdu, Nicolae (1836-1888), frunta§ al Dosarul Nr. 272, 1849, 144 file. Arhivele Stat. din Chisindu. Gh. Ghib6nescu. T. Codrescu, Iasi, Nr. 7, 1933. Arhivele N. N. Gafencu (Ch isinäu), P. P. Kuzminski (Chisin6u) si I. C. Sziszko (BMW.

www.dacoromanica.ro

57

PARTEA I

jud. Hotin, a mai ramas in viata un singur fin, Incat familia Gafencu se stinge. Grigore Gafencu, ministru de externe al Romaniei,. e fiul inginerului Alexandru Saunders, englez de origine, zis dup.&

mama: Ecaterina, fiica sulgerului Iordache 1),

Gafencu.

Documente.

Noi, Alexandru Constantin Moruzi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. Fiindca prin anaforaua ce a facut catre Domnia mea Ve! Visternicul, ne-a aratat ca la Ispravnicia

tinutului Sorocei a socotit s'a oranduiasca Same§ pe Sulgerul Iordache Gafencu, s'a dat aceasta carte a Domniei mele numitului Sulger Iordache Gafencu, prin care poruncim ca, mergand la tinutul Sorocei, s'A fie Same§ la Isprävnicie supt ascultarea d-lor Ispravnici, purtandu-se cu toata silinta la slujba sa, §i urmand la toate intocmai §i Mea cel mai mic cusur, dupa cuprinderea hrisovului Domniei mele ce s'a fäcut pentru aceasta chestie a same§iilor, de pe care s'a trimis asemenea copie acolo la Ispravnicie, luandu-§i

§i randuita leed dela casa risurilor dela zi intai a viitoarei luni Mai §i ferindu-se de cea mai mica impotriva urmare, caci aflandu-se ea s'a abatut cal de putin, negre§it se va pedepsi spre pilda altora. 29 Aprilie 1803. Pe copie e scris: conform cu originalul,. Deputat al Sfatului Suprem al Basarabiei, Consilier Titular Ianov. 13. Ghica

Consilierul de Stat §i Cavalerul Alexandru Ghica, de 48 anir nu ocupa slujba, i§i are domiciliul in Tinutul Orhei, tárgul Orhei. Cdsatorit cu Ecaterina, fata Postelnicului Rizo, are un fiu, loan,. de 6 ani, §i o l'ata, Rallu, de 7 ani. Are in Tinutul Orhei, targul Orhei,.

Cu 300 locuitori, §i satul Ustia, cu 40 familii, §i in Tinutul Ia§i mo§iile Gura Kuhurezi §i Mani§tergureni, cu cate 100 familii pefiecare, plus 3 familii de tigani §erbi. Spita neamului: Logofatul Iordache Ghica, fiul sau Consilierul de Stat Alexandru Ghica, doveditor de noblete. In privinta originii sale, doveditorul a prezentat : 1. un document dela Vel Logofdtul Razul dela, 10 Martie

1777, intarit de Domnitorul Grigore Ghica Voevod, cu privim 1) Din trecutul nostru, Nr. 2, 1933.

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA DIOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

-58

la niste pgmânt din orasul Iai i in care tatäl doveditorului e trecut cu rangul de Hatman ; 2. un hrisov al Domnitorului Alexandru Mavrocordat Voevod, dela 2 Ianuarie 1786, cu privire la pricina pentru mosia Ustia, pe care Alexandru Ghica o stäpäneste vi acum, i in care se aratà cà tatäl säu a avut rangul de Mare Vornic ; 3. tot un hrisov dela Domnitorul Alexandru Moruzi Voevod, -din 1792, cu privire la däruirea a 16 tigani tatälui doveditorului de acum, unde e trecut de asemeni, ca Vornic ; 4. un hrisov al Domnitorului Mihail Sutzo Voevod, dela 1 Martie 1793, tot cu privire la däruirea a 20 familii de tigani tatalui petitionarului, unde e tre-cut ca Ve! Logofdt ; 5. cartea de judecatä a Divanului Moldovei, dela 26 Ianuarie 1805, cu privire la pricina pentru mosia uleti ayezatà in Tinutul Fälciu si din care se vede c'd cloveditorul Alexandru e, in adevär, fiul Logorátului Iordache Ghica ; 6. un hrisov al lui Alexandru Moruzi Voevod, dela 20 Octomvrie 1805, cu privire Ustia, Buhäeni la pricina cu mosierul Stavri pentru Manistergureni, in care Alexandru Ghica e trecut ca Vornic de Aprozi ; 7. un document dela Divanul Moldovei, dela 1806, intocmit in leg'äturd cu pricina cu Printesa Elena Hangerli, i in care .doveditorul e trecut cu rangul de Postelnic ; 8. copie de pe un ucaz al Senatului OcArmuitor, prin care i s'a conferit, la 15 Ianuarie 1815, gradul de Consilier de Stat, si 9. un ucaz pentru Ordinul Sf. Ana clasa a II-a, care i-a fost conferit la 24 Mai 1818. Dupä examinarea acestor acte, care dovedesc originea nobilà a Consilierului de Stat i Cavalerului Alexandru Ghica dela tatAl säu Logofaul Iordache, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor din Basarabia, prin incheierea sa datä la 10 Decemvrie 1821, a recunoscut pe Consilierul Alexandru Ghica drept no-

bil si a hotärit sä fie trecut, impreura cu tot neamul, in partea I-a a cärtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipseste. Al. Ghica nu persistä i rämäne neconfirmat -ca nobil.

Insemairi. Români din Macedonia sau Albania, asezati in Principatele Roinâne in sec. XVII, dând tärii mai multi Domnitori 1). Alexandru, 1) M. Cantacuzino. Genealogia Cantacuzinilor. Ed. N. Iorga, Bucuresti. 1902. Antopol. Biografiea oammiloru mari skrisd de unu omu nzicu. Paris, 1859.

www.dacoromanica.ro

PARTEA i

59

-petitionarul, e nepotul de fiu al Domnitorului Grigore II Ghica {-1. 1777) al Moldovei. Moare In 1830, urmasii &di fiind diplomati

români 1). Familia Ghica nu mai exisa in Basarabia. 14. Glavce

Jitnicerul Simeon Glavce, de 56 ani, In retragere, locueste In -orasul Chisinä'u. Vkluv, are copii, fii: pe Scarlat, de 15 ani, care urmeaz6 Liceul Militar, Alexandru, de 4 ani, Mihail, de 1 an, si fete: Eufrosina, de 16 ani, Rallu, de 14 ani, Elena, de 8 ani, Anastasia, de 7 ani, i Zoita, de 3 ani. Sapâneste mosia Hrusova din 'Tinutul Orhei luaa zestre i dobandia prin cumpsdrare, pe care -are 70 curti de sAteni i osebit de aceasta 20 suflete de tigani verbi de sex bärbdtesc. In cererea inaintaa de numitul Glavce la Comisiunea pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, se aratà c'd n'are niciun document care sà-i dovedeasc6 originea rangul; de aceea, Comisiunea luAnd o 16murire din cartea Vistieriei din 1806, cu iscälitura Domnitorului Tärii Moldovei Moruzi, pe care o avea, s'a incredintat c6 doveditorul Simeon Glavce e trecut in acea carte, In adevAr, cu gradul de Jitnicer, are copii sapâneste o mosie, dupà cum se araa in lisa. Pe temeiul acestui

-certificat, prin incheierea daa la 17 Septemvrie 1821, numita Comisiune pentru cercetarea nobletei a hotarit trecerea lui Simeon Glavce, cu rangul de Jitnicer, in partea I-a a csártii genealogice,

pentru Tinutul Orhei. Familie confirmaa nobilà abia in 1833 si inscrig In partea III-a a cArtii nobilimii.

Insemari. Bulgari românizati 2). Petitionarul Simeon Nicolae Glavce, iiäscut In Bulgaria, emigreag In Tara Româneascà, unde obtine rangul de vtori-comis, apoi In Moldova; ctitor al bisericii din Hrusova (1802). E ales deputat In Sfatul Suprem al Basarabiei. Fratele sgu, c6minarul loan Glavce, e ctitorul bisericii din au:seni-Tighina. Familia care a pAstrat In anul ei traditii vechi3). 0. Lecca, Familiile boierefti roma'ne. Bucuresti, 1911, S. 45-b. Dosarul Nr. 265, 1833, 139 file. Arhivele Stat. din GhisinAu. 21) P. Gore, Notite genealogice.

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT

60

I NISTRU

15. Grigoriu (Bujoran)

Gheorghe Grigoriu, de 36 ani, nu ocupä slujbA, locuevte in_ Tinutul Hotin. Necasätorit, stäpanevte jumätate din satul movtenitHiliveuca, din Tinutul Hotin, In care se gäsesc 45 familii de säteni, a treia parte din movia Bavcalia, numità Sängereni, pe care suntstabil4i 25 gospodari, i pärti din movia erbinita. Spita neamului: .atrarul Grigore. Gheorghe Grigoriu, fiul säu, doveditorul deacum de noblete. Din documentele prezentate de Gheorghe Grigoriu s'a stabilit: 1. cà in actele i hrisoavele privitoare la averea movtenità, care sunt arätate in actul Divanului Principatului Moldovei dela 28 Aprilie 1810, tatäl säu e trecut cu rangul de *ätrar, 2. printr'un document eliberat tot de Divanul Principatului Moldovei, la 23 Septemvrie 1812, s'a dat doveditorului, i fratelui säu, dreptul de a stäpAni in Tinutul Hotin moiile movtenite dela tatäl &au *atrarul Grigoriu, i intru cat prin documentele pomenite mai sus vi-a dovedit originea nobilä dela tatAl säu, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la rangul de noblete, prin incheierea data' la 27 Iulie 1821, recunoscând pe Gheor-

ghe Grigoriu drept nobil, a hotarit sä fie trecut in partea I-a a cärtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin. Lipsesc dela dosar actele dela 28 Aprilie 1810 vi 23 Septemvrie1812.

Insemnetri.

Romani din Moldova. Gheorghe Grigoriu figureaz6 uneori ca. Grigore Grigoriu. Fratii sai mai mari Ii cedeazA dupà 1812, moviile-

din Iinutul Hotin. 'Fatal eau este vätrarul Grigore, din Barlad, bunicul säu medelnicerul Lupu Bujoran 1). Familia Grigoriu mai exista in Basarabia. Documente.

I. Lupul, Costache i Gheorghe, fiii *a*trarului Grigore din targul Barlad, printr'o petitie adresatà Divanului au arätat cà au in tinutul Hotinului movii movtenite dela strdbunicul lor Chmäravul Lupavcu, pärti asupra cärora dreptul de proprietate le-a fost in1) Comp. actele al6turate.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 1

61

-tarit printr'un act primit de ei mai inainte dela Divan, iar acum -d-1 Sardar Dimitrache Jora pretinde sa. fie 'Arta§ la aceste parti In temeiul dreptului de mostenire dupa Mama sa si sora 'átrarului Grigore sus amintit, tatäl reclamantilor, si cum ei potrivit hartiei -conventionale, incheiata de tatal lor '6-1,rar cu cumnatul sail Banul Mihalache Jora, tatal Sardarului Jora, nu recunosc cä. Sardarului i s'ar cuveni sa fie partas la aceste parti ale mosiilor, avand drept dovada o scrisoare a Banului Mihalache Jora, prin care serie ca a primit dela tatal lor, 'atrarul, 28 acte pentru gasirea unor parti de

mosii in tinutul Hotinului, iar pentru cheltuelile ce vor urma si pentru munca lui cu gasirea acestora, sa le stapaneasca si sa Incaseze veniturile lor timp de patru ani, iar actele sa i se dea inapoi, care scrisoare desi n'are anul când a fost scrisa, dar din continutul ei se vede ca a fost scrisa in timpul campaniei precedente, adica in anul 1770, cand calugarii de aici stapaneau mosiile, pe care le aveau la Hotin, si au cerut sa porneasca proces; In urma acestei cereri, dupa chemarea d-lui Sardar, s'a infatisat impreuna cu petitionarii inaintea noasträ, dar, dupa cercetarea acelui contract scris, facut la 10 Februarie 1779 cu iscalitura Banului Mihalache Jora, s'a stabilit cà a avut proces cu cumnatul sau 'átrarul Grigore, tatäl reclamantilor, pentru niste tigani si and mostenire dela soacra-sa, mama '6.trarului Grigore, si au facut contract reciproc, ca Banul pomenit mai sus nu mai are ce pretinde 'atrarului, precum nici .5."trarul cumnatului &Au Banul Jora ; acelasi contract a fost vazut si la Sardarul Jora cu iscalitura 'atrarului Grigore, tatäl reclamantilor, si amandouäl aceste acte sunt certificate de Boierii Divanului de pe vremea aceea, petitionarii adaogand la aceasta ca, In cuvintele pe care le cuprinde scrisoarea Banului Jora, unde se spune sà nu se amestece In alta mostenire dela soacra-sa, s'ar fi vorbit si despre pärtile mosiilor asezate In Hotin, din care Sardarul nu putea sa ceara parte, dar Intru cat acest contract a fost facut In anul 1779, pe cand mosiile Hotinului erau stapanite de Turci si in acest contract era aratat clar ca Banul pomenit sä nu se amestece numai in mostenirea soacrei sale, care se afla in stapanirea cumnatului säu, 'ft'trarul Grigore, iar despre celelalte care -au iesit atunci din stapanirea, nu se vorbeste si era cu putintä ca, -cu timpul, va intra cu mostenirea in neamul lor ; deosebit d-1 Sar-

,dar Jora, pentru dovezi viitoare, a prezentat un act cu iscalitura

www.dacoromanica.ro

62

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

proprie a 'Olrarului Grigore, facutd in anul 1771 luna Ianuarier cu banul Mihalache Jora cu privire la unele parti din movii, carei-au apartinut in Raiaua Hotinului, dela ruda sa Lupavcu C'amdravul, ca Banul sa le caute i pentru munca i cheltueli sa le stdpaneasca patru ani, iar dupd patru ani sd le imparta dupd dreptate Cu fratii sai ; impotriva acestui act reclamantii nemai avand ce sa spund, au declarat cà iscalitura tatalui lor de pe actul acela n'ar fi autenticd, pentruca, dacd tatal lor ar fi luat asemenea dispozitie ar fi scris i Banul Jora in documentul dat de el despre primirea actelor dela tatäl lor ; cu aceste declaratii petitionarii nu s'au putut ajuta Cu nimic in pretentiile lor, deoarece, confruntand iscdlitura àtraru1ui Grigore de pe acel act cu aceeavi iscdliturd de pe contractul scris al Banului Jora, s'a constatat fard nicio cà sunt autentice ; in ce privevte insa faptul Ca n'a fost ldmurit In document, cd dupd patru ani sd se Impart'a acele 0'1.0 fratevte aceasta nu poate retracta dreptatea d-lui Sdrdar, pentrucd, potrivit actului pomenit mai sus al .':itrarului, unde e scris ea dupd patru ani sa se imparta' de fratii lor, care frati nu erau altii decat sora lui, mama SArdarului i alta sord, mdritatd cu Nicolae Duca, dela carese trag Dimitrache Duca vi sora sa Elena Hermeziu, cd trebue sd se impartd frdtevte, dar vi cd aceste parti fiind movtenite dela mama Sdrdarului, tatal lui n'a putut sd instraineze nicio avere a sa, intru cat legile opresc parintelui sa-vi instrdineze copiii dela averea dotala a mamei lor ; de aceea, dupd cercetarea amdnuntità a prezentei.

pricini, s'a hotdrit cà Sardarul Dimitrache Jora, ca movtenitor legal al mamei sale, sa aibd dreptul deplin sa' intre pdrtav la a treia parte din toate partile moviilor avezate in Hotin, fara nicio contestatie din partea petitionarilor, fiind movtenitor al 'a'trarului Grigore din Barlad i, potrivit hotaririi judecatii, sd i se liberezehotarirea judecatoreasca. 28 Octomvrie 1811. Au iscdlit: LogoFAH: Costache Ghica, Iordache Canta, Constantin Balv, Vornicii:Lupul Balv, Vasile RossAt, Nicolae Hrisoverghi. Pe copie e acris, conform cu originalul: Deputat al Sfatului Suprem al Basarabiei, Ianov.

II. Prezentul atestat a fost cercetat de Domnia noastrd vi,. convingandu-ne din acesta vi din vechile hrisoave Domnevti, pecare le are Gheorghe Grigoriu i fratii sai de aici, in baza cdrora poseda moiile, ea se trage dintr'o veche familie Boiereascd dim

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

Moldova §i e ruda de aproape cu d-nii Boieri de aici §i anume: Jora§ti, Varnave§ti §i altele, §i ca sa fie stimat §i recunoscut peste tot locul §i in once timp ca e dintr'o familie buná, Domnia noastra intare§te acest privilegiu ve§nic. Ia§i. 20 Septemvrie 1814. Pe original a iscalit astfel: Noi Scarlet Alexandru Kallimah Voevod. Divanul Principatului Moldovei. Domnul Gheorghe Grigoriu, fiul rgposatului 'atrar Grigore, declarand ea, prin tratatele de pace incheiate in anul 1812 intre Poarta Otomana §i Rusia, s'a admis doritorilor sa se mute la timpul hot:grit din partea aceastä dreapta a Prutului in partea lui stangä, a hotarit §i el de bung' voie sa se stabileasca in Regiunea Basarabiei, sub stapanirea Statului Rus, pe mo§iile sale a§ezate acolo, unde ca nobil §i mo§ier, avand nevoie a dovedi de ce neam e familia sa aci, §i-a cerut dela noi un certificat ; intru cat din dovezi documentale, pe care le are asupra mo§iilor pe care fratii sai le stapanesc aici, fiindu-ne cunos-

cut ca Gheorghe Grigoriu, fiul *Atrarului Grigore domiciliat in Barlad, e nepotul Medelnicerului Lupul Bujoran, stranepotul Sulgerului Pavel Buj oran, biv Vel Vornicul Cristea Ghenovici, al Clucerului Goni§ca, al fiului sàu, Camara§ul Constantin, §i al Arma§ului Nica, pentru care neam a fost intaritä anii trecuti stapanirea asupra mo§iilor hotarnicite, ca dovezi expuse in acele afirmatii arata amanuntit, §i ruda de aproape cu Boierii de aici d-nii Jora§ti, Var. nave§ti, Deucule§ti §i altii, ca sa fie recunoscut in once loe ca fa-

milia sa se trage dintr'un rang Boieresc din aceasta Tara Moldoveneasca, §i ca, daca ar fi Minas sa locuiasca in aceasta parte, ar fi fost distins §i el cu ranguri, potrivit familiei §i serviciului sarguincios, i s'a eliberat pentru aceasta lui Gheorghe Grigoriu, cu §tiinta

noastra, prezentul certificat scris mai sus cu iscalitura noastra §i Cu aplicarea pecetei Divanului. Ia§i. 15 Septemvrie 1814. Pe original au iscalit: Constantin Ghica Logofat, Constantin Bal§ Logofat,. Iordache Canta Logoilt, Lupul Bal§ Vel Logofat, Sandul Sturdza Vel Visternic, Grigora§ Sturdza Vel Visternic, Vel Visternicul Nicolae Stratulat, Vel Vornicul Hrisoverghi, Vel Vornicul IordacheCatargiu, Postelnicul Costache Canta, Vel Vornicul DimitracheBeldiman, Cantacuzino Teodor, Sturdza Comis. Prezentul atestat, eliberat lui Gheorghe Grigoriu de Prea Sfintitul Mitropolit §i d-nii Boieri semnati mai sus §i intarit prin iscalitura §i pecetea Luminatiei Sale Domnului Print Suveran al

www.dacoromanica.ro

.64

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Moldovei i, fiindu-ne cunoscut despre Gheorghe Grigoriu cele scrise mai sus, am subscris, intdrind prin aplicarea pecetei Depar-tamentului. 30 Septemvrie 1814. Au iscdlit: Nicolae Stratulat Vel Vornic, Teodor Bal Spdtar, Iancu Racovitd Spdtar. V. Cä prezentul atestat, aprobat de Domnul Moldovei Printul Kallimah i certificat de Departamentul Afacerilor Strdine al Mol.dovei, a fost eliberat de Divanul Principatului Moldovei lui Gheorghe Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc adevereste prin iscAlitura Consulului General si aplicarea pecetei oficiale. Iasi. 17 Noemvrie 1814. Pe original e scris: A. Pini. Pe -copie e scris conform cu originalul: Deputat al Sfatului Suprem Basarabiei, Ianov.

16. Haitul

Ioan Haitul, de 24 ani, fdrd rang, e Grefier la Judecdtoria Tinutului Orhei. Necdsdtorit. StdpAneste in Tinutul Orhei la mosiile Malusceni i Ciocani 300 si la Oniscani i Sanocheni 200 stdnjeni

-de pdmânt. Spita neamului: Vasile Haitul, Vel Pitar, fiul sdu Dimitrache Haitul, fiul sdu Ioan, doveditorul de acum de noblete. 1. cd bunicul doveditorului, Vasile Haitul, a avut rangul de Vel

Pitar, a prezentat o poruncd care i-a fost data' de Domnitorul Kallimah, la 1 Septemvrie 1795; 2. cd tatd1 doveditorului, Dimitrie,

fiul acelui Pitar Vasile, reiese dinteun act dela 1 August 1803, .cu privire la o casd vândutd s. a. ; 3. cd insusi doveditorul e fiul lui Dimitrache Haitul, se vede dinteun document care i-a fost

dat dela Vornicul de Poartd Dimitrie JArdan, cu privire la un pdmânt care-i apartinea. Dupd cercetarea cdror dovezi, Comisiunea, care a functionat in acest scop, recunoscand pe doveditorul Ioan Haitul drept nobil, pe temeiul rangului bunicului sdu, prin incheierea datd la 28 Mai 1821, a hotdrit sä fie trecut in partea I-a a cdrtii genealogice, pentru Tinutul Orhei. 16 a. Haitul

Fratii Haitul, fdrd ranguri: Costache, de 25 ani, i Nicolae, .de 21 ani, nu ocupd slujbe, locuesc in orasul Chisindu. Necdsd-toriti. StdpAnesc in Tinutul Orhei la mosia Movileni 120 si in satul

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

65

Oni§cani 75 stânjeni de pdmant. Spita neamului: Vasile Haitul, Ve! Pitar, fiul sdu Iordache Haitul, Jitnicer, fiii acestuia: Costache §i Nicolae, doveditorii de acum ai nobletei. Pentru dovedirea obar§iei nobile a Haitule§tilor s'au prezentat: 1. o poruncd dela Domnitorul Alexandru Kallimah, dela 1 Septemvrie 1795, data Vel Pitarului Vasile Haitul ; 2. cd acest Vel Pitar a fost tatd1 Jitnicerului Iordache Haitul, un act dela 1 August 1803, cu privire la vAnzarea de &are Vasile a unei case a sale altui fiu al &Au, Dimitrache, etc., iar &A acest Iordache a avut, in adevär, numitul rang de Jitnicer, se vede din poruncile date care el de Caimacamia Moldovei in anul 1807, la 28 Ianuarie, 3 Martie §i 18 Aprilie, cu privire la numirea sa in postul de Ispravnic ; 3. CA doveditorul de acum al nobletei, Costache Haitul, e fiul Jitnicerului Iordache, certified formularul de serviciu care i-a fost eliberat pentru slujbddela Tribunalul Civil al Basarabiei, iar cd Nicolae e frate bun cu numitul Costache, el singur a ardtat-o in cererea sa. De aceea, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea actelor privitoare la noblete, recunoscand pe Costache §i Nicolae Haitul drept nobili,

dupd bunicul lor, prin incheierea datd la 28 Mai 1821, a hotdrit sd fie trecuti in partea I-a a cdrtii genealogice, pentru Tinutul Orhei.

Lipsesc dela dosar poruncile Caimacamiei dela 3 Martie §i 18 Aprilie 1807 §i formularul de serviciu al lui Costache. Insemnäri.

Români din Moldova 1). Familia Haitul nu mai existd in Basarabia. Jitnicerul Iordache e inmormântat ldngd biserica Mazarachi din Chi§indu. Documente.

I. Traducere din moldovene§te. Noi, Alexandru loan Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tdrii Moldovei. Credinciosului Boier al Domniei mele, d-1 Vasile Haitul, biv Vel Pitar,

sdatate. Intru cAt s'a dispus strangerea tuturor dijmelor, care vor fi gdsite pe once pdmânt §i oricui ar apartine in Tinutul Orheiului, e delegat d-1 Manolache Donici, biv Vel Ban, pe langd 1) Dosarul Nr. 297, 1846, 22 file. Arhivele Stat. din Chisin6u. 5

www.dacoromanica.ro

66

BOIERI:V1EA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

d-sa va" delegam si pe d-voastrà, ordonandu-v6 ca dela primirea acestei porunci Domnesti, pornind numaidecat, 86 vä intalniti cu d-1 Ban si, primind dela el toate instructiunile de felul cum trebue s'a' procedati in aceastà chestie din porunca mea Domneasc6, sa

plecati in tinut, depunând toatà sarguinta cu putintli pentru executarea intocmai, precum se aratà in porunca mea Domneasc6 ce a fost trimisa ; intru cat aceasta chestie e importanta si delicatä" si nu poate suferi nicio intarziere, frtrà sä" pierdeti macar un ceas,

sa porniti numaidecat potrivit poruncii, cAutând pe cat va stä In putinta sa serviti Domnia mea, fara sä faceti vreo ing'aduint4 in strangerea dijmelor ; daca -yeti indeplini acest serviciu cu toata sarguinta, r6maneti cu speranta de a primi o rasplatà dela Domnia mea ; in caz contrar insà, dac6 se va stabili cà n'ati plecat

imediat potrivit poruncii si n'ati indeplinit intocmai porunca ce vi s'a dat, intru cat aceastà chestie este importanta, nicio gresalà nu poate fi scapata din vedere, sà stiti ea yeti fi adus aici si ca vi se va cere socotealà, Meg, milà, spre pilda altora ; de aceea, yeti raporta de primirea prezentei porunci si de inceperea indeplinirii

1 Septemvrie 1795. Pe plic e scris: Credinciosului Boier al Domniei mele, d-1 Vasile Haitul, biv Vel Pitar, trimitem sanatate. A citit Visternicul. II. Subsemnatul adeveresc c6, casa mea situata in orasul Chisindu, cu frizerie, baie, cu o clàdire din curte sub acelasi acoperis cu casa din Ltd si cu o carcium6 cu o pivnita de piaträ, clàdita pe pdmantul proprietatea Sfintilor Arhangheli, de bund voie si cu bund intelegere am vandut-o fiului meu Dimitrache, cu tot locul de curte in jur pana la vechiul de pe vremuri impletit ei.

gard, cu pretul de 800 lei, pe care i-am primit in intregime in mana

si de aceea de acum si pentru totdeauna fiul meu si mostenitorii sal au dreptul s'o stdpaneasc6 ca o proprietate a lor ; nimeni altul s'i nici alti fii ai mei n'au dreptul EA se amestece, pentruc6 aceastà vanzare a fost facuta cu invoiala lor si plätind banii cuveniti proprietarului de pgmant ca stäpan deplin, despre care vanzare au iscAlit ca martori aceia care s'au intamplat sa fie acolo. Tar eu am iscälit cu mana mea proprie. 1 August 1803. A semnat asa: am vândut de bunä voie Vasile Pitar ; Iordache Haitul Jitnicer, fiul Pitarului Vasile si fratele lui Dimitrache, a fost de fata si vanzarea a fost facua cu invoiala lui.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

6'7

III. Alegerea parIilor pamantului d-lui Cancelarist Gubernial loan Haitul, fiul raposatului Dimitrie Haitul, nepotul decedatului Pitar Vasile Haitul, care se gaseste In Tinutul Orheiului, pe mosiile Oniscani, Malusceni si Ciuciuleni din Lapusna, primite drept mostenire si prin cumpärare dela fiul eau, potrivit hârtiilor pe care la are. 19 Iunie 1818. De pe camp. Stanjeni 83. Pe mosia Oniscani, asezata pe chirsa, ca mostenire dela Famimi si Sanova, ca schimb dela Samsonova si Canoreva si cumparare dupä puterea ispisoacelor avute pentru camp, padure, slobozie si poiana. Stanjeni 100. Pe mosia Malusceni, din Hinauti, jumatate mostenita dela Noici Dedizna, dela tatal si bunicul &du, care consta din 4 parti si tot satul, adicä din 4 familii care poseda acea mosie. Stanjeni 200. Tot la Malusceni, o parte Intreaga numita Drag, adica a opta parte din satul, dobandità prin cumpärare dela Pantelei Platon si fratii sal, potrivit Inregisträrii facute In 1818. Stanjeni 333, palme 4. La mosia Ciuciuleni, situata In tinutul Cogalnic, pe Lapusna, a sasea parte din tot satul, de asemeni prin cumparare dela Pantelei Platon, fratii si rudele sale, potrivit Inregistrarii facute In 1818. Total: stanjeni 716, palme 4, adica sapte sute saisprezece stanjeni si patru palme. Prin porunca conducerii, fiind delegat la mosiile sus aratate, unde, dupa cercetarea actelor, prezentate de Cancelaristul Gubernial Ioan Haitul, fiul raposatului Dimitrie Haitul

si nepotul decedatului Pitar Vasile Haitul, printre alte pärti, Impartite lnainte dup'ä hotarnicia partilor altor razesi, dupa puterea

documentelor sunt lmpartite si partile lui Haitul, adica numarul stanjenilor serse dobandite prin mostenire, cumparare si schimb ; pentru certificarea acestora s'a eliberat lui Haitul prezentul certificat. 19 Iunie 1818. Pe originalul moldovenesc au subscris: Dimitrie Järdan, Vornic de Poarta, martori: Ioan Rosca, Razes din Oniscani, precum si din Martinesti, Andrei Scurtul, Ve! Capitan, s'a intamplat. Dela Sardaria Orheiului. Ca hotarnicia de fata e adevarata, Sardäria Orheiului certificä prin iscalitura membrilor si aplicarea pecetei oficiale. 20 Iunie 1818. A iscälit Särdarul Asesorul Colegial Iamandi, seful biroului Baltaga. Cele

trei documente aratate mai sus au fost traduse de mine din moldoveneste In dialectul rosienesc exact, cuvant cu cuvant, drept cu originale, traducator Registratorul Colegial Nikifor Kolavatki. 5*

www.dacoromanica.ro

68

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Caimacamia. Domnului Jitnicer Iordache Haitul, pe läng6 trupele situate la Mein si Greceni sub comanda Excelentei Sale Generalului Meyendorff, care se gäsesc acolo pentru indeplinirea serviciului pämäntean, e necesar sd aibd un slujbas deosebit de priceput si activ ; de aceea, cunoscand activitatea d-voastra, vd numim si vä invitäm ca, imediat dupà primirea acestei härtii a noastre, sä plecati numai cleat la Fälciu, unde, gäsind pe Sgrdarul Päun, sä depuneti toatà sä.rguinta cu putintä pentru indeplinirea serviciului, luand mäsuri atät pentru plecarea d-voasträ neintärziatà, cat si pentru ca sä nu fie scApäri, In caz contrar suferind pedeapsà; despre plecarea d-voasträ, pentru indeplinirea acestei functiuni, sä ne raportati. 28 Ianuarie 1807. Au subscris: Costache Ghica Logorät, Iordache Canta Logorät, Iordache Bals Visternic, Ventura Postelnic, Sandul Sturdza Visternic, Iordache Rossät Visternic. A tradus din moldoveneste tälmaciul civil regional al Basarabiei, Makedonski.

Porunca deschisä domnului Ispravnic Jitnicer Haitul. In urma propunerii mele, Guvernul Moldovei v'a delegat in satele tätäresti, din care locuitorii au fugit la Ismail, pentru cercetarea grânelor de tot felul rämase in ele si pentru confiscarea lor in folosul prii Moldovei pentru hrana trupelor din corpul ce mi-a

fost incredintat, despre care mi-a raportat Särdarul Nun; de aceea, ca sä activati in grabd, aceastä poruncd deschisä vi se dà ca sä strängeti toate grânele färä greutate si nimeni sä nu indrazneascA sa vd facd vreo piedecä ; trebue sä addogdm c.a., intru at acum in satele tätäresti au fost adusi Bulgari si Moldoveni, nu trebue sä luati nimic din proprietatea lor, ci, dupd cum e spus mai sus, numai grânele rämase dela Tätari; dacä insä -yeti avea nevoie si de cdrute, vi se da voie sà luati dela Bulgari si Moldoveni

un foarte mic numir si numai dela locuitorii care sunt in stare sä vä satisfacä si nu pot sä simtà lipsd in indeplinirea treburilor lor proprii ; si vi se dä in ajutor pentru o actiune mai blind si mai grabnicä un ofiter din partea militarilor. Lagärul de 14110 Ismail, 30 Martie 1807. A iscälit al Maiestätii Sale Imperiale al ImpAra-

tului meu Atotmilostiv General de Cavalerie, Comandant al corpului II de armatà, Guvernatorul Militar al Finlandei si Cavaler al diferitelor Ordine, Baron Meyendorff.

www.dacoromanica.ro

PARTEA i

69

17. Hermeziu

Mihail loan, fiul lui Hermeziu, de 35 ani, MIA' rang, Consilier ales de nobilime la Tribunalul Civil al Basarabiei. Vdduv, are un fiu Dimitrie, de 4 ani. St:di:411We avere imobild In Tinutul Orhei, satul Negrevti i jumdtate din movia nelucratd Crucevti vi In Tinutul

Iavi satul Bursuceni, pe toate aceste movii sunt 90 curti de sdteni, afard de aceasta 30 de suflete de tigani verbi. Spita neamului: Stefan Hermeziu, Jitnicer, Ioan Hermeziu, Jitnicer, fiul sdu Mihail, doveditorul de acum al nobletei. Cu .privire la obarvia sa nobild, Mihail Hermeziu a prezentat: 1. un certificat care i-a fost eliberat de Divanul Principatului Moldovei, la 6 August 1814, intdrit de Domnitorul de acolo, din care se vede obarvia lui dela tatd1, bunicul i sträbunicul sàu, nobili ; 2. o poruncd a Divanului Principatului Moldovei, Nr. 338 din 1790, din care reiese cà tatd1 sdu, Ioan Hermeziu, are rangul de Jitnicer ; vi 3. o listd întàrità cu peeetile Domnevti, din anul 7261 (1753), In care sunt ardtati toti Boierii Moldovei, printre care e trecut i bunicul doveditorului, Jitnicerul Stefan Hermeziu, i Intru cdt afarä de aceasta a mai

declarat cd acum n'are dovezi amdnuntite despre strAmovii sdi, pentrucd acestea sunt cuprinse In actele privitoare la moviile care au trecut In diferite maini, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, gdsind actele prezentate de el suficiente, prin Incheierea datd la 26 Mai 1821, a hotdrit sd fie trecut, lmpreund cu neamul, In partea I-a a cdrtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Jai, cu conditia ca, avAndu-se In vedere neputinta pe care a intampinat-o In culegerea altor dovezi privitoare la vechea lui obArvie nobild, pentru prezentarea lor In viitor acolo unde s'ar gäsi nu va avea nicio piedeca i numele sau, pe temeiul acelor acte, va fi trecut In acea parte a cariii genealogice, careia Ii va apartine, potrivit dreptului sau. Insemnäri.

Romani din Moldova 1). Familia Hermeziu nu mai exista in Basarabia. 1) Dosarul Nr. 298, 1847, 47 file. Arhivele Stat. din ChiOndu.

www.dacoromanica.ro

70

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Documente.

Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, cu mifa lui Dumnezeu Domn al färii Moldovei. Domnia mea cercet'and i convin-

gandu-mä, atat din certificatul de mai jos al Divanului, cAt si din cele mai vechi scrisori Domne§ti prezentate nouà personal, eh' d-1 Mihail Hermeziu se trage dinteo veche familie de nobili Moldoveni i cà, pentru serviciile sarguincioase Mcute de acest neam patriei, au primit ranguri Boiere§ti, ca s'a" fie ales 0 recunoscut In once timp i In once loe In aceastà calitate, e Infärit drept Boier nobil al Tärii Moldovei, iar Domnia mea infäre§te acest privilegiu ve§nic prin iscatura i pecetea noastrà. In orasul Ia§i. 3 Octomvrie 1814. A iscalit: Scarlat Alexandru Kallimah Voevod. A Valmgcit din moldovene§te Registratorul Colegial Ananie Hagi. Dela Divanul Principatului Moldovei. D-1 Mihail Hermeziu cerând un certificat, cd se trage dintr'o familie de Boieri ai acestei Tari Moldovene§ti, §i ca acest certificat sà-i poatà servi totdeauna ca un act justificativ, noi, §tiind &A.' este fiul Jitnicerului loan

Hermeziu, nepotul Jitnicerului stefan Hermeziu care a fost Staroste la Cerdauti, strgnepotul Ve! Visternicului Nicolae Ba§ot6 0 al Ve! Postelnicului Stamati, precum adeveresc actele pentru mo§iile ce apartin acestei familii in Scabiteni din tinutul In Bucovina Stroe§ti i altele, cum sunt: un iaz la Bursuceni din tinutul Ia§ilor 0 la DancAuti din tinutul Hotinului, având si azi aici §i alte rude Boieri 0 de asemenea, dac6 rgm'anea 0 el din tinerete sà locuiasal in aceastä tarà, ar fi primit ranguri Boiere§ti potrivit stärii neamului gu, care are din vechime 5i 'Ana azi un rang de Boierie pentru serviciile deosebite Mcute patriei; de aceea, ea In once loc s6 fie recunoscut nobil §i ca unul care se trage din vechi Boieri nobili §i mo§ieri ai acestei tari, i s'a eliberat prezentul dela Divan, cu isc6liturile noastre §i pecetea Domneascd. Ia§i, 6 August 1814. Au iscAlit: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Costache Ghica Logofat, Constantin Bal§ Vel Logorät, Lupu Bal§ Vel Logofät, Ianculeu Vel Vornic, Sandul Sturdza Visternic, Grigore Sturdza Vel Visternic, Iordache Rosgt Vel Visternic, RAducanu Rossn Hatman, Constantin Bal§ Vornic, Manolache Dimaki Vornic, Iordache Canta Ve! Logofat, Nicolas Stratulat Vel Vornic, àrban Negel Vel Vornic i Costache Canta Ve!

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

71

Vornic. A tradus din moldoveneste Registratorul Colegial Ananie H agi.

Dela Departamentul Afacerilor Staine. Prezentul certificat eliberat d-lui Mihail Hermeziu, cu iscalitura Prea Sfintiei Sale Mitropolitului färii 0 a d-lor Boieri ai Moldovei, intArit cu -tura 0 pecetea MAriei Sale Domnului Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, care adevereste originea sa Boiereascà, fiind cunoscuta" nouà, 11 certificgm cu isaitura noastrà i pecetea Divanului. Iasi, 20 Octomvrie 1814. Au isc'älit: Nicolae Stratulat Vel Vornic,

Andronache Donici Aga si Teodor Bals Spsátar. A tradus din moldoveneste Registratorul Colegial Ananie Hagi. C'á, in adev6r, acest certificat, intArit de Departamentul Afacerilor Str6ine al Moldovei si de Domnul Suveran Kallimah, a fost eliberat de Divanul Moldovei lui Mihail Hermeziu, Cance-

lara Consulatului General Imperial Rosienesc adevereste prin iscälitur6 i aplicarea pecetei oficiale. Iasi, 18 Iulie 1815. Al MaieBath Sale Prea Milostivul meu Imp5rat Consilier de Stat Efectiv, Consul General in Moldova si Cavaler al Ordinelor Sf. Apostolicul Kneaz Vladimir clasa a IV-a i Sf. Ana clasa a II-a, Pini.

Noi, loan Nicolae Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Prii Moldovei. Facem stire cu acest hrisov tuturor cui se cade a sti cA, binevoind Domnia mea, din a noastr6 osebità milà am clat danie Boierului nostru biv Vel Jitnicerul stefan Hermeziu, din tigani strdini ai nostri Domnesti anume pe Dumitru Bucätaru çi feciorii säi, i iganul care One in cds6torie pe o tiganc6 a d-lui Hermeziu, Raduh cu feriorii sgi; acesti ii sunt däruiti pentru serviciile credincioase aduse de el Domniei mele i àrii, si dela Domnia mea se vor g6si la el ca tigani robi cu tot rodul ce va iesi din ei, pentru veci i neclintit, cu acest hrisov de miluire ; de aceea si in urma noastr6 pe acela dintre fiii nostri sau din alt neam pe care Dumnezeu 11 va milui cu Domnia, poftim sä" nu se surpe a noastil miluire, precum i noi am p6strat daniile altor Luminati Domni ce au fost inainte de noi, ci mai mult sä." adaoge, sà miluiasc5

intäreascá pentru a Domniilor lor vesnica pomenire. Aceasta scriem. La 20 Martie a anului 7255 (1747). A isait loan Nicolae Voevod. A tradus din Moldoveneste Registratorul Colegial A. Hagi.

Dela Divanul Principatului Moldovei. atre d-nii 'spraynici ai tinutului CarligAturii. Jitnicereasa Caterina Hermeziu are

www.dacoromanica.ro

72

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

pe lista scutelnicilor 10 insi lasati pentru serviciul casei. Intru ea, cautati sä-i luati din satul Scabiteni din acel tinut, sunteti invitali prin prezenta ca, dupa satisfacerea d-nei Hermeziu cu oamenii mai sus aratati, de acum inainte sa nu-i mai supdrati cu nimic, in ce priveste sarcinile care cad asupra celorlalli locuitori, dandu-le libertate si liniste in totul, ca sa-si poata face serviciul pe langa casa ei ; pe toti ceilaltd oameni insa care se gasesc in satul pomenit si sunt peste numarul sus aratat de scutelnici, sa-i intrebuintati la toate sarcinile publice, deopotrivä cu locuitorii, si in toate sa procedati dupa poruncd data de Divan. 5 Martie 1790. Au iscalit: Serghie Lascar Vornic de Poarta, Mihail Sturdza Visternic, Lascarache Rossat Visternic, Iordache Bals si Constantin Grecianu Vornic ; dui:4 registrul scutelnicilor a iscalit: vtori Visternic Scarlat. A tradus din moldoveneste Registratorul Colegial Godori. 18. Iordache

Dimitrache si Tudorache Iordache, primul de 24 ani, iar ultimul de 23 ani, nu ocupa slujbe, locuesc in Tinutul Hotin. Necasatoriti, stapanesc prin mostenire satul Pererata, asezat In Tinutul Hotin, pe care sunt 80 familii de sateni. Spita neamului: Petrache Iordache, Vel Pitar, Iordache Iordache, treti Comis, a avut pe Dimitrache si Tudorache, actualii doveditori de noblete. 1. Nobletea Iordachestilor se trage dela bunicul lor Petrache, care a avut rangul de Ve! Pitar, precum se vede dintr'un hrisov al Domnului Tärii Moldovei Grigore Kallimah Voevod, dela 1. Mai 1767, si prin care i s'a dat lui Petrache dreptul de a primi leafa ce i se cuvenea, de 500 lei pe an ; 2. Dinteun document dat de Divanul Moldovei la 4 Decemvrie 1790, cu privire la pricina pentru avere intre numitul Pitar Petrache s'i Elena Stihi, locuitoare din Botosani, se observa ea el, Petrache, a avut un fiu, treti Comis Iordache ; si 3. Din acelasi certificat, iscalit de mama doveditorului, väduva Casandra, la 8 Octomvrie 1821 si certificat tot la 13 Octomvrie sub Nr. 139 de

catre Isprävnicia Hotinului, se vede ca doveditorii de acum de noblete, Dimitrache si Tudorache Iordache, aunt fiii amintitului treti Comis Iordache. Dupa cercetarea documentelor aratate, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la titlul de noblete, recunoscand pe Dimitrache si Tudorache

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

7g

Iordache drept nobili, prin incheierea data la 26 Noemvrie 1821, a hotarit sà fie trecuti in partea I-a a cärtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin. Dosarul lipse0e. Neconfirmati. Insemnäri. Romani din Moldova. Urma0i necunosculi.

19. Izmana

Vaduva raposatului Enache Izmana, Zo-ita, 10 are domiciliul In satul Siret din Tinul Orhei. Vaduvä, are din casatorie fii: pe Manolache, de 24 ani, Constantin, de 22 ani, Enache, de 18 ani, 0 Alecu, de 10 ani, care nu ocupa slujba. Stäpane0e prin mo0enire

a 6-a parte din mosia Mälae0i apzata in Tinutul Orhei 0 300 stânjeni de pamAnt In mo0ile Ghilauza, Saca 0 Siret. Spita neamului: Ioan Izmana, Satrar. Fiul sail Enache, sotul doveditoarei nobletei, copiii sal: Manolache, Constantin, Enache 0 Alescu. Pe langa cerere, Zoita Izmana a Inaintat Comisiunii: 1. Un hrisov al Domnitorului Tarii Moldovei loan Teodor Voevod, dela 10 Mai 1760, in care se spune ca Boierului Ioan Izmana Vel 56trar i s'a dat dreptul sa ja venitul cuvenit rangului sau din targui Otachi, din birul care se nume0e Gramdticia de vama ; 2. Un certificat din Iunie 1818, cu iscaliturile a 13 nobili din Basarabia, ea Manolache Izmana e fiul räposatului Enache Izmana §i nepotul 'alrarului roan

Izmana, iar in cererea doveditoarei sunt aratati §i ceilatti copii. Dupä cercetarea acestor dovezi, Comisiunea care a functionat pentru examinarea actelor privitoare la noblete, recunoscand originea copiilor doveditoarei Izmana dela bunicul lor Boier, care le-a adus titlul de noblete, prin Incheierea sa data la 10 Decemvrie 1821, a hotarit sa fie trecuti In partea I-a a cartdi genealogice a nobililor,.

pentru Tinutul Ia0. Insemairi. Romani din Moldova 1). Urma0i necunoscuti. 1) Dosarul Nr. 315, 1849, 71 file. Arhivele Stat. din Chisinau.

www.dacoromanica.ro

74

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

19 a. Izmana Gheorghe Izmana, de 40 ani, nu ocupa slujba, locueste in Tinutul Iasi, casatorit cu fata lui IoniVa Prajescu, are un fiu, Costa-6e, de un an. Stapâneste mosia dobandita Raduleni din Tinutul Iasi, pe care se gäsesc 25 cursi de säteni, osebit de aceasta 8 suflete

de Sigani verbi. Spita neamului: Sätrarul loan Izmanä ; fiul sat' Gheorghe Izmana, doveditorul de acum de noble-Se. Din hrisovul prezentat de doveditorul nobleSei Gheorghe Izmana, dela Domnitorul loan Teodor Voevod, dat la 10 Mai 1760, se vede &A tatalui sau Ioan Izmana, care a avut rangul de Satrar, i-a fost acordat un venit cuvenit acestui rang, iar ca Gheorghe Izmana e, In adevar, fiul numitului loan Izmana, Satrar, adevereste documentul Divanului Moldovei dela 20 Iunie 1814. Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor nobililor din Basarabia, gäsind aceste documente suficiente, prin 1ncheierea sa data la 24 Iunie 1821, a recunoscut pe Gheorghe Izmana drept nobil si a hotarit sà fie trecut in partea I-a a carSii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Iasi. Documente.

T.raducere din moldoveneste. Noi, loan Teodor Voevod, cu

mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. Prezentul hrisov Domnesc a fost dat Boierului nostru Ve! Sätrarul loan Izmana, ca

sä aibd dreptul sá primeasca venitul cuvenit rangului säu ce se strange acum in tärgul Otachi, care venit se numea inainte gramaticia de vama, iar acum e exclus din cartea vamald secretareasca si dat in folosul rangului Vel Satrarului, precum se arata In cartea {lespre ranguri cu pecetea noastra, ce se pastreaza la Vistierie; de aceea, el Izmand are de primit dela toSi venitul sail in 1ntregime si nimeni nu trebue sa se opuna actului nostru. 1.0 Mai 1760. Pe 'original e scris: a citit Ve! Visternicul. A tradus din moldoveneste Secretarul Gubernial Dobrowolski. Certificat. D-1 Manolache Izmana, fiul raposatului Enache Izmana, care a fost frate cu Gheorghe Izmana si amandoi fiii Satrarului Ionita Izmana, ne-a cerut nouà celor subscrisi sa-i eliberam un act adeveditor despre originea sa, fapt pentru care, avänd

cunostinSa neindoioasa despre tatal sau pomenit mai sus, i-am .eliberat prezentul certificat spre a fi prezentat la locul cuvenit. 10 Iulie 1818. Au iscalit originalul: Consilier Colegial Panait Kazimir,

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

75

Asesor Colegial Sandul Teodosiu, Asesor Colegial Iamandi, SO-tar Yasile Rossät, Comis tefänache RA§canu, Särd-ar Todora§cu Mäcärescu, Secretar Gubernial tefänache Ghica, Iancu Kogalniceanu,

Paharnic Baron Vasile Criste, Vasile Katiki, Maior Szeinowicz, Andrei Bu§ila Ve! CApitan §i Sulger Pascal Tudori. A tradus din moldovene§te Secretarul Gubernial Dobrowolski.

III. Divanul Principatului Moldovei. D-1 Gheorghe Izmanä, fiul sä.trarului Ionità Izmand, a cerut sà i se elibereze un certificat

.ouvenit, ca fiind locuitor .din aceastä tail, ce situatie ocupa in trecut neamul säu, fapt pentru care acest Divan, potrivit cuno§tintelor ce are, anuntä pe toatà lumea cä, atät bunicul §i sträbunicul, cât i pärintele lui Izmanä au fost in tot cursul vietii stimati recunoscuti printre Boieri de aici, de asemeni au fost distin§i cu ranguri de care Domn §i intru cAt d-1 Gheorghe Izmanä se trage, .dupd cum am spus mai sus, dinteo familie onorabilà, pentru ca sä fie recunoscutä situatia sa i in alte parti, i-am dat prezentul certificat iscälit de noi §i cu aplicarea pecetei Divanului. 20 Iunie 1814. Pe original au subscris: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Constantin Bal§ Ve! Logofät, Lupu Bal§ Vel Logorät, Alexandru Lanculeu Vel Vornic, Alexandru Rossät Vel Vornic, Teodor Bal§ Vel Vornic, §ärban Negel Vel Vornic, loan Sturdza Spdtar. Acest certificat a

fost prezentat la Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc §i inscris in cartea actelor sub Nr. 233, §i cä" a fost eliberat,

In adevär, de Prea Sfintitul Mitropolit Veniamin al Moldovei §i primi Boieri ai Moldovei, lui Gheorghe Izmanä, fiul 'átrarului Izmanä, se certified prin iscälitura Consulului General cu aplicarea pecetei oficiale. Ia§i, 24 Iunie 1814. Au iscälit: A. Pini §i Registra-

torul Colegial Cotov. A tradus din moldovene§te Dobrowolski. 20. Kalmutki (Kalmucki) Manolache Nicolae 1), fiul lui Kalmutki, de 36 ani, Mil rang, nu .ocupà slujbä, locue§te in Tinutul Orhei. Väduv, are o fatà, Profira, de 12 ani. StApAne§te prin mo§tenire in Tinutul Orhei jumätate din ,satul Mile§ti cu portiuni din mo§ia Bläne§ti, pe care sunt 60 canli de säteni, §i in Tinutul Ia§i a patra parte din mo§ia Glodeni, pe care -aunt 50 curti de säteni, osebit de aceasta are 20 suflete de tigani Ctitorul bisericii din Pohoarna-Soroca (1818), unde e inmormantat (1839).

www.dacoromanica.ro

76

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

verbi de ambe sexe. Fratele sAu, Sulgerul Iordache Nicolae, fiuT lui Kalmutki, de 35 ani, in retragere, locuevte in Tinutul Orhei. Vkluv, are o fatà, Profira, de 11 ani. SCApAnevte prin movtenire in

Tinutul Orhei movia GAureni, pe care sunt 60 curti de ateni, afara de aceasta 25 suflete de tigani verbi de ambe sexe. Spit& neamului: Gheorghe Kalmutki, Vel Comis. Fiul sAu Nicolae Kalmulli, Pitar, fiii Manolache i Iordache, doveditorii de acum de noblete. Cu privire la originea lor au prezentat la Comisiune: 1. 0 copie de pe porunca Domnitorului Grigore Ghica Voevod, dela

29 Mai 7238 (1730), certificatA de Guvernul Moldovenesc vi de Consulatul Rosienesc, data in pricina cu Gosnevtii pentru diferite portiuni de pArnAnt in Tinutul Cernduti, din care se vede a Gheorghe Kalmutki a avut rangul de Vel Comis ; 2. 0 copie de pe un document al Divanului Moldovei, dela 30 Mai 1783, cu privire la movia Popeni din Tinutul Dorohoi, cu Gheorghe VArgolici, din care reiese cA" Nicolae Kalmutki e fiul Comisului Gheorghe Kalmutki, pomenit mai sus ; iar in tranzactia certificatà de Divan la 16 Iunie

1793, Cu privire la ImpArtirea averii movtenite intre Dimitrache Costin i Kalmutki, acest Nicolae Kalmutlii e trecut cu rangul de Pitar ; vi 3. 0 poruncd a Divanului Moldovei, data' cAtre Ispravnicii

Sucevei la 2 Iunie 1811, cu prilejul vAnzArii de cAtre Kalmutki a moviilor Blajevti i FAntAna Mare vi in care doveditorii de acum de noblet,e, Manolache i Sulgerul Iordache Kalmutki, sunt treculd ca fiii Pitarului Nicolae Kalmutki. Dupd cercetarea acestor dovezi,

Comisiunea, care a functionat pentru examinarea dovezilor de noblete, recunoscAnd pe Manolache i Iordache &A se trag dela un bunic vi un tatä avAnd vechimea rangului nobil de 92 ani, prin incheierea datà la 10 Decemvrie 1821, a hotArit sä" fie trecutd in partea I-a a càrtii genealogice, pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipsevte.

Ruteni din Nordul Moldovei 1), romAnizati in sec. XVII 2). Dosarul Nr. 123, 1834, 136 file. Arhivele Stat. din Chisindu. T. Balan, Documente bucovinene. Vol. III. Cernduti, 1937, pp. 157-158; si S. Zotta, Mostenirea Kalmutki. Arhiva Genealogicc1, Nr. 7-8, 1912, p. 126.

T. Stefanelli si S. Zotta (op. cit., p. 123) presupun cà aceastd familie se coboard din neamul moldovenesc Calmds (ICallimaki). De asemenea vezi: N. Iorga, Documentele familiei Kallimaki, II, p. 205.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

77

Ioan Kalmutki, combatantul lui Petriceicu-Vodd (1673), se refugiaz6 in Polonia, unde e confirmat nobil (1675) 1). Departamentul

Heraldic al Rusiei nu-1 recunoa§te ca ascendent documentar al boierilor din Basarabia zice P. Gore 2), dar 11 indic6 §i el ca tatäl lui Iordache comisul, fiul cdruia, Nicolae, e tatà1 petitionarilor de

mai sus. Fratele petitionarilor, Gheorghe (n. 1800), a fost tat61 mare§alului Vasile (1823-1888) 3). Fiul acestuia a fost arhibogatul magnat din Sangerei, Gheorghe Kalmutki (1851-1912) 4). Familia Kalmutki din Basarabia s'a stins. Existà ing o ramurà a cavalerilor Kalmucki in Bucovina 3). 21. Katiki (che) Vasile Katiki, de 30 ani, Judecätor ales de nobilime la Judeatoria Tinutului Orhei, necdatorit, stApane§te in Tinutul Orhei o parte din mo§ia Greci, cump6ratä, pe care se Osesc §apte familii de sgeni. Spita neamului: Stolnicul Constantin Katiki, fiul &du dovedi originea Vasile, doveditorul de acum al nobletei. Spre dela tatäl säu Stolnicul Constantin Katiki, petitionarul a prezentat o diplom6 a Guvernului Moldovean, care i-a fost eliberata lui Vasile Katiki cu privire la nobletea sa. Dupà cercetarea c4rei diplome, Comisiunea, care a functionat pentru exaMinarea dovezilor nobili-

lor din Regiunea Basarabiei, prin incheierea sa datà la 30 Mlle 1821, a recunoscut pe Vasile Katiki drept nobil §i a hotärit sä" fie trecut in partea I-a a càrtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei.

Insemniíri.

Greci românizati in sec. XVIII. Mihalache Katiki s'a cdsätorit .cu Tofana, fiica lui Constantin (Tufescu) e). Fiul sdu, Constantin, a fost stolnic, tatäl petitionarului Vasile, pe care-1 aminte§te, in 1) E. Zernicki-Szeliga, Der Polniche Adel. Hamburg, 1900; si Jan Bobro, wicz, Herbarz Polski Kaspra Niesieckiego. Vol. X. W Lipsku, 1845. 5) Notite genealogice.

Tutorii Corjautilor. Petersburg, 1911. Arhivele VI. S. Illiasenko (New-York) si VI. S. Nazimco (Chisin'au). Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935. pp. 16 si 50-58.

4) Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935, p. 10.

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

78

Curierul Romanesc » al lui Eliade. Probabil o ruda a lor,. Mihalache Katiki (1785-1858) 1), originar dintr'o familie de rangul I din Ionia, vel-capitan in Moldova 2), adaposte§te in casa s& loja masonica din Chi§inau 3), Familia Katiki nu mai exista in Basarabia. 1830, «

Documente.

Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al farii Moldovei ; certificatul acesta ob§tesc dela Di-

van, infati§at inaintea Domniei mele §i eliberat fiului Stolnicului Constantin §i fratelui bun al credincio§ilor Boieri ai Domniei mele d-nii biv Vel Stolnic Sandu Katiki §i biv Vel SArdar Costache. Vasile Katiki, de origine §i serviciu, s'a dovedit exact in tot cuprinsul lui ; de aceea, ca sa fie recunoscut peste tot locul de Boierii compatrioti, 11 intdrim cu iscälitura noastra §i cu pecetea. Ianuarie 1816. A iscalit: Noi Scarlat Kallimah Voevod. Divanul Principatului Moldovei. Fiul Stolnicului Constantin Katiki, d-1 Vasile Katdki, al cdrui neam a avut rang de Boierie in aceastd Ora, toate neamurile sale din aceasta tara din vechime au fost §i sunt distin§i din partea Prea Lumino§ilor Printi Domnitori ai Moldovei cu ranguri Boiere§ti, fiecare din ei dupa serviciile facute patriei §i dupd capacitatea sa, de asemeni §i numitul daca ar fi ramas aici pentru totdeauna, ar fi fost distins el Cu un rang de Boier, potrivit situatiei neamului sau, care a fost intrebuintat din copildrie la cancelaria Vistieriei locale §i in posturi speciale parnantene, posturi in care a servit totdeauna cu sArguinta §i credinVä ; de aceea, ca sa fie socotit §i recunoscut pretutindeni in acest neam Boieresc §i ca proprietar de mo§ii, precum §i parintdi sai: s'a eliberat acest certificat dela Divanul aratat, cu iscdliturile noastre §i Cu pecetea. Ia§i. 16 Ianuarie 1816. Au iscalit: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Meletie Episcopul Hu§ilor, Costache Ghica Logofat, Iordache Canta Logofdt, Nicolae Bal§ Logofat, Grigora§ Sturdza Logorät, Dimitrie Sturdza Logofdt, Lupu Bal§ Logorát, loan Grecianu Logofdt, Sandu Sturdza Visternic, Iordache Rossat Inmormäntat la cimitirul RAscani din Chisindu. Dosarul Nr. 98, 1827, 28 file. Arhivele Stat. din ChisinAu. Din trerutul nostru, Nr. 28-30, 1936, p. 7.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

7 9.

Vel Visternic, Manolache Dimaki Vornic, Räducanu Rossät Hatman, Vasile Rossät Vornic, Dimitrie Rossät Vornic, Alexandru Beldiman Vornic, Grigore Ghica Vornic, Mihalache Sturdza Vornic Nicolae Hrisoverghi Vornic. Departamentul Afacerilor Strdine. Prezentul certificat,. iscälit de Prea Sfintda Sa Mitropolitul Moldovei, de Episcopul Husilor si de d-nii Boieri arätati mai sus si eliberat de Divan cu isalitura i pecetea Märiei Sale Priqului Domnitor al Moldovei,. a fost prezentat la Departament i, fiindu-ne i nouà cunoscut despre Vasile Katiki, 11 intärim cu iscälitura noastrà i cu aplicarea pecetei Departamentului. Iasi. 25 Ianuarie 1816. Au isalit: Postelnicul Andronache Donici i Spätarul loan Niculce. Cä prezentul certificat, intärit de Departamentul Afacerilor Strdine al Moldovei si de Printul Domnitor Kallimah, a fost eliberat de Divanul Moldovei lui Vasile Katiki spre a dovedi originea lui Boiereasck Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc certified prin iscälitura Consulului General cu aplicarea pecetei oficiale. Iasi. 24 Mai 1816. Pe original a iscAlit: A Pini. 22. Kazimir (Kazimirski) Consilierul Colegial Panait Grigore, fiul lui Kazimir, de 62 ani, Deputat ales de-nobilime in Sfatul Suprem al Basarabiei. are ffi: pe Consilierul Titular Grigore, de 30 ani, si Mihail, de 28 ani, nu ocupd slujbA, iar al treilea fiu, CAminarui Iordache, se

06 in Moldova. Stdpäneste in Tinutul Hotin moiile Rujnita Vertiporob, pe care sunt 70 curti de säteni, iar in Tinutul Orbei mosia Lohänesti, cu 40 curti de säteni, osebit de aCeasta 50 suflete

de tigani verbi de ambe sexe. Spita neamului: Grigore Kazimir, vtori Paharnic ; fiul säu, actualul doveditor Panait Kazimir, Consilier Colegial. Cu privire la originea i rangul säu, Kazimir a prezentat la Comisiune: 1. un document judeatoresc dela Divanul Moldovei, dela 15 Iulie 1781, intärit de Domnitorul Moruzi, ref eritor la pricina doveditorului cu Grigoras Criste, pentru o mosierdmasä mostenire, din care reiese cä. el, Kazimir, e fiul lui vtori Paharnic Grigoras Kazimir ; 2. un certificat dela Divanul Moldovei cu iscAlitura Mitropolitului de acolo, a doi Episcopi si a 30Boieri, dela 25 Ianuarie 1814, in care doveditorul e trecut cu

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

rangul de Spdtar §i cd s'a bucurat in Moldova de toate privilegiile

acordate nobililor, atat pentru meritele lui personale, cat §i in virtutea dreptului de noblete mo§tenit, cu care rang de Spätar a plecat din Moldova in Basarabia, precum adevere§te papportul Nr. 1.255 dela 8 Iunie 1814, care i-a fost eliberat de Consulatul Rosienesc ; §i 3. diploma Nr. 42 dela 7 Martie 1819 pentru inaintarea

doveditorului Kazimir dela rangul de Spdtar la gradul de Consilier Colegial. Dupd cercetarea documentelor mai sus arätate, Comisiunea, care a functionat in acest scop, gdsindu-le suficiente, prin incheierea dela 10 Decemvrie 1821, a hotdrit sd fie trecut, impreund

cu neamul &d'u, in partea I-a a cdrtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipse§te. Nepotul de frate al lui Panait, Constantin, e Inscris in 1824 in partea VI-a a cdrtii nobilimii basarabene. Insemri äri.

Polonezi românizati in sec. XVII i). Poartd blazonul Biberstein2 ). In Moldova 3) emigreazd Kazimir Kazimirski, in 1662, dupd unii identic cu fiul sàu, Costache-sulgerul. Fiul lui Costache, postelnic, e tatäl lui Grigora§, al cärui fiu este Panait, petitionarul de mai sus ; fiul sdu, Iordache, a fost tatAl aghiotantului lui Cuza-Vodd, Teodor Kazimir, §i al vornicului Panait (t 1887),

care a participat in revolutia din 1848 §i a fost frunta§ al jud. Dorohoi 4). Dosarele Nr. 91, 1824, 317 file, i Nr. 124, 1834, 153 file. Arhivele Stat. din Ghisin6u.

2) Despre Kazimirski ai blazonului Biberstein, nobili polonezi din cate se coboarä boierii Kazimir, a se vedea: A. Boniecki, Herbarz Polski. Warszawa, 1907. Vol. IX. O. Balzer, Genealogia familiei Piast, 1895. J. Bobrowicz, Herbarz Polski K. Niesieckiego. W Lipsku, 1839. V. S. Illiasenko mai comp. genealogiile lui Paprocki, Krasnicki, Okolski v. a. pentru a stabili originea Intemeiatä si pe traditii familiare a nobililor Kazimirski din Regele Kazimir cel Mare al Poloniei. Din trecutul nostru, credem

Nr. 1.7-20, 1935, pp. 22-49. 3) Partea VI a Cartii Nobilimii, 1824-1841, Arhivele Stat. din Chisindu ; çi Gh. GhibAnescu, Kogdlnicenii. Iasi, 1933. 4) Arhiva P. N. Verona (Herta-Dorohoi).

www.dacoromanica.ro

PARTEA 1

81

Fratele petitionarului Panait, spaarul Petrache, a fost §i el ascendentul Kazimire§tilor din Moldova ; fiul sàu, Costache (1801 1882), cAminar, a fost mo§ier la Mile§ti, in Basarabia 1) ; celalt

fiu, colonelul Teodor (1815-1878), càsätorit cu Elena, sora lui M. Kogalniceanu, a fost tatd1 aghiotantului Regelui Carol I, .colonelul Emil Kazimir (1841-1918) ), §i a lui Nicu Kazimir (1843-1867) dela Junimea; iar o flied a lui Petrache, Antita I. Coroi, a fost bunica profesorului A. C. Cuza 8); un nepot de fiu, Petre liklucanu Kazimir (1822-1850), prieten cu V. Alecsandri, a participat In revolutia din 1848. A doua ramur6 a Kazimire§tilor, cea din Hotin, se trage din fratele lui Grigora§ de mai sus, Costache, care a fost §i el vtori paharnic. Fiul gu, loan (1778-1827), a Msat mai multi copii: Teodor (1811-1890), epitropul liceului regional din Chi§inki, a fost tatd1 darnicului filantrop cultural, Constantin (1860-1910) 4) ;

celalt, Sandu (1814-1882), a fost mare§al al nobilimii 5), iar al treilea, Costache (1819-1874), pre§edintele tribunalului, a fost tatill distinsului purator de cultur6 agricolä. 6), Constantin C. Kazimir 7). Familie cu traditii culturale. 23. Kesco (u) Stolniceasa Tarsita Kesco, de 50 ani, isi are domiciliul in orasul Chisindu. Vkluv6 8), are copii dela sotul ei legitim, räposatul

Stolnic Ioan Kesco: o fat:6, Victoria, de IS ani, e5s5torità cu Ramura Kazimirestilor din Milesti s'a stins. Arhivele VI. S. Illiasenko New-York), D-rei E. Al. Miticov si Vi. S. Nazimco (Chisindu). Din cdsatoria cu Maria VArnav-Liteanu, colonelul Kazimir a avut trei copii: Elena colonel Cantemir, fosta domnisoarä de onoare a Principesei Maria ,

(Ir. Alexandru si dr. Emil, arhivä cdruia completeazd unele date. Arhiva Prof. A. C. Cuza (Iasi). Coroana p3 mormatul prietenului tinerim4 C. T. Kazimir. Kiev, 1911.

Arhivele d-nei Ana Kazimir (landuti-Hotin) si A. Dragomir-Kulikowski (Ho tin).

°) P. S. Bocancea, Schila despre expozifille agricole din Edinel. Odessa, 4916.

2) Arhiva C. C. Kazimir (Briceni-Hotin). *) Mdritatd apoi cu stabs-cdpitanul loan Matei Druganov. 6

www.dacoromanica.ro

82

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

Locotenent-Colonelul Felix Waker, 0 ffi: pe loan, de 12 ani, §i Gheorghe, de 8 ani. Stapane0e in Tinutul Hotin mo0ile: GhilavaS,

pe care sunt 90 curti, 0 BalcauSi, cu 165 curSi, In Tinutul Iagi: Sangerei, pe care sunt 245 cursi, Dragane0i, cu 220 curti, Copaceni, cu 160 cur-Si, Prepelita, cu 190 curti, Popeni, cu 130 curSi, §i in Tinutul Orhei: Bujor, cu 260 curti, CalmaSui, cu 50 curld, 0 BolSun, cu 50 curSi de sateni, toata aceasta avere a dobandit-o prin mo0enire 0 achiziSie de catre soSul ei. SpiSa neamului: Stolnicul loan Ke§co. Fifi sai: loan §i Gheorghe. Din documentele prezentate de vaduva Stolniceasa TarsiSa Ke§co cu privire la nobleSea copiilor ei minori, reiese: 1. din actul Divanului Moldovei din 1791,

dat cu privire la numirea soSului raposat al doveditoarei, Ioan Ke§co, ca Ispravnic, se vede ea a fost Ve! Pitar; 2. din certificatui

Consulatului Rosienesc din Ia0 din 1814 reiese ea, in 1792, in timpul fostei campanil impotriva Turcilor, Ioan Ke§co a fost Inaintat Consilier Titular ; 3. din papportul Domnitorului Moruzi Voevod, din 1804, 0 din atestatul Divanului Moldovei din 1814, intarit de Domnitorul Kallimah, reiese ca el, Ke§co, are rangul de Stolnic ; 0 4. in cartea Domnitorului Moruzi din 1806, raposatul

so t al doveditoarei de noblete, Ioan Kero, e trecut cu rangul de Stolnic, care da' urma0lor sai dreptul la nobleSe. Dupa cercetarea acestor documente, Comisiunea, infiinSata pentru examinarea dove-

zilor privitoare la obar0a nobila a nobililor din Basarabia, prin incheierea sa data la 10 Octomvrie 1821, a recunoscut drept nobili

pe fiii Stolnicului Ioan Ke§co, Ioan 0 Gheorghe, 0 a hotarit sa fie trecuSi In partea I-a a earth genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei.

Insemairi. Ruteni romanizati in sec. XVII 1). Constantin, zis KeFo, rutene§te « greu », fiul lui Gligorie, nepotul Cazacului din LucavaS (1607) 2), a fost ascendentul acestei familii, iar fratele sail, Vasile, al familiei conSilor Wassilko din Bucovina 3). Constantin s'a eggDosarul Nr. 140, 1850, 27 file. Arhivele Stat. din Chisinau. S. Zotta, Semi-mileniul unui document dela Alexandru cel Bun qi al satelor Blinila moldoveneascll si Igesti din Bucovina. Iasi, 1928. 8) T. Balan, Documente Bucovinene. Vol. III. Cernduti, 1937, pp. 31 si urm. si 166.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

83

torit Cu Irina, fiica postelnicului Iani (ascendentul familiei Buzne). Fiul s6u, Gheorghe, e tatAl Otrarului Petre, ctitorul bisericii

din Zvorà§tea-Dorohoi (1782). Fiul §ätrarului, loan, stolnic, a trecut In Rusia (1792), apoi s'a a§ezat In Basarabia (1813), fiinct inmormântat la man'a'stirea Hancu (1817)1). Sotia sa, Tarsita, peti-

tionara de mai sus, era fiica sp6tarului Manolache Kostaki. Fiul ei, loan (t 1863), mare§al 0 mo§ier arhibogat, din cgsgtoria sa cu Natalia, fiica logofAtului Iordache Bal§, a avut un fiu (1831), Petre, iar din a doua cgssátorie, cu Zamfira Gh. Kalmutki (1819 1881), o flit* Victoria Al. Inglezi (1835-1856) 2). Petre Ke§cor colonel de husari, s'a insurat cu Profirita N. Sturdza, nepoata de fiu a lui Ionità Sturdza-Vodä. Fiica lor, Natalia, nAscuta In 1859, la Florenta, s'a märitat In 1875 cu un vAr de al doilea al eiPrintul Milan Obrenovici 3). In 1882, a ajuns Regina Serbiei, retrAgandu-se la o mä'n'ästire catolicA din Paris, dupà ce fiul eir Regele Alexandru al Serbiei, i§i gAsise un sfar§it tragic (1903). Fratele Reginei, loan, ultimul reprezentant al familiei, a murit de timpuriu, iar surorile ei, Marietta 0 Ecaterina, s'au märitat, cu diplomatii printi Grigore 0 Eugen Ghica. 24. Kiru§

Costache Kiru§, de 38 ani, f6r6 rang, Membru la Judecatoria

Tinutului Hotin. Cgatorit, are fii: pe Dimitrache, de 5 ani, 0 Iordache, de 2 ani. St6pAne§te jumnate din mo§ia Mandicduti a§ezatà In Tinutul Hotin, pe care se gAsesc 60 curti de sAteni.. Spita neamului: Pitarul Kiru§, fiul &Au Dimitrache Kiru§, fiul acestuia din urrn5., Costache Kiru§, doveditorul de acum al nobletei..

1. Nobletea lui Kiru§ se urc6 la 94 ani, dela bunicul säu, care a avut rangul de Pitar, precum se vede din hrisovul Domnitorului Grigore Ghica Voevod, dela 18 Aprilie 7235 (1727), care i-a fost dat in leg6turà cu adunarea de oameni spre a fi a§ezati la mo§ia sa Malcäuti ; 2. In testamentul fä'cut de acest Kiru§, la 14 Aprilie Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935, pp. 59-74. Arhiva V. S. Nazimco (Chisinau). 2) Mama Printului Milan, Maria, faimoasa amanta' a lui Cuza-Voda, era fiica lui Costin Catargi si a Smarandei Iordache Bals, sora bunicii Nataliei Kesco. 6*

www.dacoromanica.ro

84

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

7269 (1761), se area ea a avut un fiu, pe Dimitrache ; §i 3. Din certificatul care a fost dat doveditorului de noblete, Costache Kiruq, de 3 Boieri, rude ale sale care locuesc in Moldova, la 16 Martie 1818, de fata cu 4 martori, Boieri de acolo, §i intarit de Divanul Principatului Moldovei la 10 Martie 1821, cu iscälitura Mitropolitului §i a 15 Boieri, §i adeverit de Departamentul Afacerilor Straine al Moldovei la 14 Martie 1821, se vede ea Costache Kiru§, e, in adevar, fiul lui Dimitrache Kiru§ §i nepotul Pitarului Kiru§. Dupa cercetarea documentelor aratate, Comisiunea, care a functionat pentru examinarea dovezilor privitoare la noblete, prin incheierea data la 17 August 1821, recunoscand pe Costache Kiru§, dupa stramo§ul &Au, drept nobil, a hotarit sd fie trecut in partea I-a

a cartii genealogice, pentru Tinutul Hotin. Familie transcrisa la 1845 in partea VI-a a cartii nobilimii. Insemnäri.

Romani din Moldova 1). C. Tufescu aminte§te pe postelnicul Dumitrache Kiru§ la 1660 2). Documente.

I. Hrisov Domnesc. Noi, Grigore Ghica Voevod, cu mile luí Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, am dat prezentul hrisov Domnesc Boierului nostru Pitarul Kiru§ (§ters) de cine va fi luat

In discutie §i numit (necunoscut) sa fie liber prin acest hrisov Domnesc al nostru §i sa cheme §i sa adune sträinii din Regatul Poloniei §i al Turciei §i din alte parti §i chiar oameni din rara aceasta, care se muta, ()rick, ar fi, sa-i colonizeze la Malcauti din tinutul Sorocei, vor servi sub §efia Vel Capitanului Sorocei, ca s'A fie pentru paza granitei §i vor avea dela noi milä §i pace §i niciunul nu va plati nimanui nimic ; dupa scaderea termenului acestui hrisov al nostru se inteleg cu rupta potrivit posibilitatilor ca sa poata trai mai u§or §i sa supravegheze granite, §i nimeni din carte nu le va elibera ; de asemeni vor plati la -limp go§tinà pentru oi cate un leu de zece oi, alte supardri nu vor avea ; pentru aceasta d-voastra d-ion Boieri, §i d-voastra slujba§i once slujba ati avea, T. Vgumav, Istoria vigil inele. Bucure§ti, 1908.

Din trecutul nostru, Nr. 15-16, pp. 17-18, §i Nr.17-20, 1935, p. 39.

www.dacoromanica.ro

PA RTEA I

8E,

s'A nu puneti in tinutul acela niciun bir acestor oameni, in caz contrar vom proceda rAu cu acela; asa poruncim. 18 Aprilie a anului 7235 (1727). Noi Grigore Ghica Voevod. Pe copie e scris conform cu originalul: Deputat Consilier Colegial, Stamo. Eu Kirus Pitar am fäcut aceasta in saris ca 86 rsárnand copiilor mei dupà cele ce-am avut, la 14 Aprilie a anului 7267 fiica mea Elena e märitatà cu (in original e stars) Leonard si e multumità cu ceea ce a primit atunci. Fiului meu Dimitrache am dat un loe de casa aici (stars), cloud perechi de pistoale, 13 cai si màruntisuri de cas6 ca s'd fie toate ale lui. Lui Rklucanu s5.-i (1759);

rAmAn6 (stars) un car cu patru (stars), o pus* cloud pistoale, pentrucA se duce la muscali, hainele male si trei inele de aur, unul batut. A subscris: Pitarul Kirus. Eu Lupascu, Hagi Ianciu martor. Eu Teodor CApitan s'a intâmplat sä" fiu in timpul boalei Pitarului Kirus si el m'a rugat sà-i scriu prezentul testament. Conform cu originalul: Deputat Consilier Colegial, Stamo. Certificat. Mosierul basarabean d-1 Costache Kirus, nepotul

nostru de sorà, fiul rdposatului Dimitrache Kirus si nepotul biv Vel Pitarului Kirus, stabilindu-se cu locuinta definitivA din timpul

retragerii ostirilor in partea stang6 a rdului Prut, ne-a rugat sà-i dAm un certificat de origine, prin care sd-si poatà stabili domiciliul

pe pamantul Rosienesc al MaiestAtii Sale Imperiale si oriunde ; pentru aceasta, fiindu-ne cunoscut, certificAm prin aceasta c6 d-1 Costache Kirus, nepotul nostru, este in adevAr fiul rdposatului Dimitrie Kirus, care a fost insurat Cu sora noastrà Anita, iar tatà1 sau Dimitrache a fost fiu bun al biv Vel Pitarului Kirus. Pentru adeverirea acestora, cu aplicarea pecetilor, am iscAlit. La Tälpesti, 16 Martie 1818, au iscAlit: biv Vel Cgminar Tudorache Ciure, Sulgerul Costache Ciure, NAstase Ciure. i nou'd ne este destul de cunoscut c6 d-1 Costache Kirus e in adevar fiul lui Dimitrache Kirus, iar Dimitrache Kirus e fiu bun al biv Vel Pitarului Kirus. Au iscAlit: Spdtarul Iordache Canta, Spätarul Costache Lazu, Ban-ul Constantin Luca, Banul loan Ganea. Divanul Moldovei. Mosierul basarabean d-1 Costache Kirus, fiul rgposatului Dimitrache Kirus si nepotul biv Vel Pitarului Kirus, rämAnand dupd retragerea trupelor cu domiciliul permanent in partea stâng6 a raului Prut, ne-a rugat sà-i däm dela Divan un certificat de origine, prezentând drept dovadà dela unchii gi, CAminarul Tudo-

www.dacoromanica.ro

86

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

rache Ciure si fratii acestuia, care adeveresc prin iscaturile lor si d-nii Boieri ai tinutului Sucevei, precum si hrisovul Domnului Grigore Ghica Voevod, din anul 7235 (1727), prin care rezervg Boierului Principatului sdu biv Vel Pitarului Kiru§, bunicul lui Costache, dreptul de a aduna oric4i oameni strAini pentru mosia sa, care ar putea s'á fie si pentru paza granitei; de aceea, convingandu-ne din certificatul pomenit mai sus, precum §i din hrisovul ce are, dar mai mult din §tirea noastrà proprie, c6 numitul se trage In adevar din neamul acelui Boier, i-am dat si noi acest certificat ca s'ä se stie si s'ä fie recunoscut pretutindeni §i In once timp in sanul acelei familii, int6rind cu isc6liturile noastre si pecetea Divanului. Iasi, 10 Martie 1821. Au ischlit: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Constantin Bal§ Vel Logorát, Grigore Sturdza Vel Logora, Dimitrache Sturdza Vel Logofäl, Sandul Sturdza Vi-

sternic, RAducanu Ross'a Hatman, Teodor Bals Ve! Vornic, Iordache Catargiu Vel Vornic, Nicolae Dimaki Ve! Vornic, Alexandru Ghica Hatman, Constantin Sturdza Vornic, Constantin Catargiu Vel Vornic, tefä'nache Catargiu Spatar. Departamentul Afacerilor Sträine ; prezentul certificat a fost eliberat d-lui mo§ier din Basarabia, membru al judec6toriei tinutului Hotin din partea unchilor gi, d-1 Cdminar Tudorache Ciure si fratilor sdi, a fost iscAlit in adevdr de Boierii tinutului Suceava si certificat cu isc6liturile Prea Sfin%itului Mitropolit al Moldovei si d-lor membri ai Divanului §i cu pecetea Divanului, a fost prezentat la Departament. Acest certificat fiind autentic §i conform cu originea sa, Iiindu-ne si nota cunoscut c'ä se trage In adevär din neamul de Boieri care ne arat'ä In certificat, 11 adeverim cu iscàliturile noastre

§i pecetea Departamentului. Ia§i, 14 Martie 1821. Au iscAlit: Andronache Donici Vornic, stefan BucOnescu Ban, Costache Varnav Cgminar. Trecut in carte: CAminar Ion Vlahu. Pe copie scris conform cu originalul: Deputat Consilier Colegial, Stamo. 25. KogAlniceanu

Iancu Kogalniceanu, de 32 ani, fära rang, e Judecdtor ales de Nobilime la Judecatoria de Tinut din Ismail. Nec'ägtorit. StäpAne§te In Tinutul Orhei, prin mostenire, mosia Bascani, pe care sunt 22 familii de gteni, si in Tinutul Iasi, o parte din mo§ia

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

87

Budesti, dobandità prin cumparare si pe care sunt 43 curti de sateni. Spita neamului: Constantin Kogalniceanu, Stolnic, fiul sau Ioan Kogálniceanu, fiul acestuia Iancu, doveditorul de acum de noblete. Pentru dovedirea originei sale, Kogalniceanu a prezentat : 1. un testament din luna Martie 1766 si o porunca dela Divanul Moldovei, dela 3 August 1772, Intärita de Episcopul Radautilor Dosiftei si de alti Boieri, din care reiese ea, Constantin Kogal-

niceanu a avut rangul de Stolnic i. ea a avut, printre alti copii, un fiu, Ioan Kogálniceanu ; 2. certificatele a 12 Boieri nobili, doveditorul de noblete Iancu Kogalniceanu e fiul numitului loan Kogalniceanu. Pe temeiul caror documente, Comisiunea, care a existat in acest scop, recunoscand pe doveditorul Iancu Kogalniceanu drept nobil, dui:4 rangul bunicului sàu, prin incheierea data la 10 Decemvrie 1821, a hotarit sa fie trecut in partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Dosarul lipseste. Neconfirmat, deoarece petitionarul se retrage In Moldova. Insemairi. Romani din Moldova, din partile raului Cogalnic din Basarabia ;

sec. XVII. Iancu (t 1850), petitionarul, fiul lui Ioan (t 1796), in 1827 ajunge paharnic ; se judeca cu fiii stolnicului Kesco, care,

pe vremea cand era nevarstnic, au pus Juana pe mosiile Boltunesti i Cogiresti din tinutul Orhei. Fratele &Au, Ilie, este tatal marelui om de stat Mihail Kogalniceanu 1). Familia Kogalniceanu

nu mai existä in Basarabia. 26. Lazo (u) Enacache Iordache, fiul lui Lazo, de 40 ani, färä rang, nu ocupa slujba, locueste la mosia sa, in Tinutul Orhei. Casatorit cu fata Stolnicului Matei Donici, Victoria, are copii: un fiu, Victor, de 1. an, si fete: Smaranda, de 5 ani, Mariola, de 4 ani, i Eufrosina, de 2 ani. Stapaneste moiile mostenite Ichimauti i Zaharna din Tinutul Orhei, pe care sunt 120 curti de sateni. Spita neamului: Iordache Lazo, Ve! Paharnic, fiul sAu Enacache, doveditorul de acum de noblete. Cu privire la originea doveditorului Lazo, a 1) Gh. Ghibanescu, Kogdlnicenii. Ia§i, 1933.

www.dacoromanica.ro

88

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT 51 NISTRU

prezentat documentele: I. o poruncä dela 18 Mai 1782, dela Domnitorul Constantin Moruzi Voevod, cu privire la hotärnicirea Omanturilor Zmie§ti i Ungura§i apzate in Tinutul Neamt, din care se

vede c4 Iordache Lazo a avut rangul de Vel Paharnic ; *i 2. un certificat dela 29 Noemvrie 1821 dela cateva persoane nobile, ca doveditorul Enacache Lazo e fiul rdposatului Paharnic Iordache Lazo. Dupà cercetarea acestor dovezi, Comisiunea, care a functionat pentru examinarea documentelor privitoare la noblete, recunoscand

cà acestea aduc doveditorului deplina noblete, dupà rangul tatälui &Au, prinincheierea data' la 10 Decemvrie 1821, a hotärit sä fie trecut

in partea I-a a cärtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei.

Dosarul lipse0e, Meat Lazo sunt confirmati nobili abia dela 1835, fiind inscrisi in partea VI-a a cärtii nobilimii basarabene. Insemneiri.

Romani din Transilvania 1), wzati in sec. XVII in Moldova. Iancu, medelnicer, a fost tatäl lui Nicolae, medelnicer, al carui fiu, Canstantin, stolnic, a avut ca fiu pe Iordache, paharnic, vornicul din Campulungul-Moldovenesc. Fiul lui Iordache, Ienache, spdtar (1813) §i ispravnic la Soroca (1815), a fost tatäl lui Victor Lazo (1821-1886) ; mai cunoscut este fiul lui Victor, Mihail Lazo (1853-1905), prepdinte de zemstva' in judetml Chi§inäu 2). Mai sunt in Basarabia Lazo nenobili 3). 27. Leca Pitarul Costache Leca, de 45 ani, nu ocupg slujbA, locuqte in Tinutul Orhei. Cdsätorit cu fata lui Draghici, Smaranda, are fete,

pe Ancuta, de 11 ani, §i Maria, de 10 ani. Stälpane§te in satele Furceni din Tinutul Orhei 400 stanjeni §i Ocnita 200 stanjeni de päinânt, pe care sunt 20 curti §i osebit de aceasta 4 suflete de tigani §erbi. La dovedirea nobletei, n'a prezentat niciun fel de acte, ci s'a intemeiat pe cartea Vistieriei care se gäse§te la ComiI. Siebmacher's Wappenbuch, Adel von Siebenbürgen. Ntirenberg, 1898, P. 125, aminteste familia Lazo, din care se crede cä se trag boierii Lazo din Moldova.

P. Lazo, Notife despre familia Lazo. Din trecutul nostru, Nr. 31-34, 1936, pp. 129-142. Dosarul Nr. 346, 1826, 170 file. Arhivele Stat. din Chisin6u.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 1

89,

siunea, ca in ea e trecut Cu rangul de Pitar ; de aceea, Comisiunea, care a functionat pentru examinarea nobilimii, incredintandu-se din cartea Vistieriei, intocmita de Domnitorul Moruzi In 1806, ca_ doveditorul Leca e trecut acolo, in adevar, cu rangul de Pitar, pe care 1-a primit pentru serviciile Indeplinite sub Guvernul Moldovenesc, prin incheierea data la 12 Mai 1821, recunoscandu-1 drept

nobil adevarat, potrivit rangului, a hotarit sa fie trecut in partea I-a a cartii genealogice, pentru Tinutul Orhei. Insemndri.

Romani din Moldova. Familia Leca nu mai exista In Basarabia. 28. Leon

Treti Postelnic Dimitrie Leon, de 47 ani, nu opupa slujba, locuete In Tinutul Hotin. Fratele sail, fara rang, Grigore Leon, de 36 ani, nu ocupä slujba, locuW,e in Tinutul Hotin. Necasatoriti. Stapanesc avere imobila in Tinutul Hotin satul intreg Malinta, do-

bandit prin cumpärare, pe care sunt 170 curti de sateni. Spita neamului: Vasile Paharnicul Leon, fiii sai: treti Postelnic Dimitrie §i Grigore Leon, doveditorii de acum ai nobletei. Ca tatal doveditorilor nobletei a avut rangul de Mare Paharnic, care (la drept la o noblete efectiva, se arata in cartea intocmitä in 1806 sub Domitorul Moruzi, lar &A ei, doveditorii, sunt fiii sai, au prezentat un certificat dat la 17 August 1821 de mama lor buna Paharniceasca Teodosia Leon §i fratele, Boierul Moldovean Spatarul Iordache Leon, infarit de iscalituriie a 13 nobili Boieri din Basarabia. De aceea, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, prin Incheierea data la 25 August 1821, recunoscand pe petitionarii Leon drept nobili, a hotarit sa fie trecuti In partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin. Lipse§te dela dosar certificatul mamei lor. Neconfirmati. Insem,neiri.

Romani din Moldova. Paharnicesei Tudosia Leon apartine satul Lapu§na, pe care ea 11 vinde boierilor Tomulet, 1). Familia Leon

nu mai exista In Basarabia. 1) A. Saya, Documente privitoare la tcirgul si fin utul Leipti.,snei. Bucure§ti,.

1937, p. XI.

www.dacoromanica.ro

90

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

29. Leonard

Sdrdarul Panait Leonard, de 61 ani, nu ocupä slujbd, locue§te in Tinutul Ia§i, vdduv 1), are trei fii, trecuti la un articol separat afarä de ei pe Stefan, de 21 ani, Vasile, de 17 ani, qi fete: Maria, de 18 ani, Elena, de 14 ani, Roxandra ), de 11 ani, §i Casandra, de -8 ani. N'are avere imobild. Fiji sdi: Consilierul Titular Alexandru, de 29 ani, färd rang, Constantin, de 34 ani, §i Gheorghe, de 25 ani. Nu ocupd slujbe, locuesc In Tinutul Iai, necdsAtoriti. N'au avere acest Panait Leonard are, In adevdr, rangul de Sdrdar, care îi dd dreptul la noblete, a prezentat un document dela Domnitorul Moldovei Kallimah Voevod, din 1814, iar cà fiul sdu Alexandru are gradul de Consilier Titular, un Atestat dela Guvernatorul Regiunii, D-1 Locotenent-General Bahmetev, Nr. 3667 dela 24 Iulie 1821.

Dupd aceste documente, Comisiunea, care a existat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, recunoscand pe doveditorul SArdar Leonard" drept nobil, pe temeiul rangului säu, prin incheierea datd la 29 Septemvrie 1821, a hotdrit sd fie trecut impreund cu

neamul In partea I-a a cdrtii genealogice, iar dintre fiii sdi pe Constantin, Alexandru §i Gheorghe, prin articole separate, pentru Tinutul Ia§i.

Lipse§te dela dosar diploma lui Alexandru Leonard pentru gradul de Consilier Titular.

Insemnari. Greci românizati. P. St. Leonard 3), cäldtorind in 1870 prin Vene-

na, zicea cd a stabilit acolo izvoarele familiei sale. In sec. XVXVI, stramo§ii sài erau armatori bogati, Leonardi, In sec. XVII emigran la Constantinopol, de unde au insotit la Inceputul sec.XVIII pe un Principe fanariot in Moldova. Actele din Arhivele Statului A fost cäsatorit Cu Ecaterina Cuca din Iasi. Maria (j. 1880) s'a mdritat cu maiorul Malinski, Elena

Cu rotmistrul cu *tefan Casso, tatal lui Nicu Casso .Const. StrAjescu, iar Roxandra (f1888) dela Junimea i bunicul lui Leon Aristide Casso (1865-1914), ilustru ministru

al instructiei publice In Rusia. a) Arhiva d-nei i d-lui Gr. Komaroy (Cubolta-Bälti).

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

91

din ChisinAu 1) dovedesc originea lor dintr'o familie de rangul In-

Wu din Epir, iar Aristide Casso afirma cä sunt de obarsie din Arghirocastron 2). Ascendentul familiei, Dimitrie, a avut patru fii: Costea, porucic rosienesc, insurat cu Elena Kirus ; Chiriac pitar, Vasile stolnic i Panait, « Boierul grec Vel Sàrdar » (1810) 3). La 1817-1821, Leonard n'aveau proprietäti de pämânt in Basarabia 4). Panait apare uneori eronat ca fiul lui Chiriac, figurand alàturi de fiii acestuia: Constantin, stolnic, i Nicolae. Al treilea fiu al

lui Chiriac !), Vasile, a fost tatà1 lui Chiriac V. Leonard (1838 1906), fruntas din jud. Bà1i, tatäl sambelanului Alexandru (1869 1915). Fiul grdarului Panait, Alecu (t 1830), eterist, maresal al nobilimii i om de o distinctie exceptionald, amintit de « Curierul Romtinesc » al lui Eliade (1830), a fost Intemeietorul cenaclului filo-

basarabean, ajuns partid moldovenesc condus mai pe urrn6 de nepotii &di de frate, Pavel Gh. Leonard, maresal provincial (1875 1881) si sambelan, i Petre. Alt nepot de frate, Pavel St. Leonard 41837-91), gentilhomme, cdsdtorit cu A. S. Vucetici-Beletki 41859-1927), a fost scriitor. Familie cu traditii vechi. Documente.

Noi, Scarlat Alexandru Kallimah, cu mila lui Dumnezeu Domn .al Tärii Moldovei. Prezentul atestat eliberat de Prea Sfintitul Mitropolit i domnii cinstiti Boieri ai Divanului Principatului nostru biv Vel Sàrdarului Panait Leonard, biv Ve! Stolnicului Constantin Leonard si fratelui dumialor 6) Nicolae Leonard, feciorii 7) Pitarului Chiriac Leonard, cu urrnsátorul cuprins, cà neamul lor se trage din cele mai distinse i nobile familii ale Värii grecesti Epir Dosarele Nr. 347, 1826, 216 file; Nr. 361, 1850, 12 file; Nr. 375, 1891, .55 file; Nr. 376, 1892, 48 file, i Nr. 379, 1912, 68 file. Com. de M. I. Catargi. R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din ChiOndu. Analele Academiei Rom., 'T. XXXII. Bucureqti, 1909, vol. III, p. 26. RecensAmântul din 1817. Operele Conzisiei savante -guberniale a arhi. .velor din Basarabia. Vol. III. ChiOnäu, 1907. mele. Bucure§ti, Despre primii Leonarzi scrie T. Varnav in Istoria 4908. 4) Al lui Constantin. Panait li era unchiu.

7) Constantin §i Nicolae. Panait era fratele Pitarului.

www.dacoromanica.ro

92

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

au stdpanit totdeauna mosie si &A trdind de mici copii aici In Tara Moldovei, datorità purtärii lor cinstite si cum se cade, folositi au fost din timp pentru diferite servicii ale acestei Idri, pe care rácându-le cu credintd si sArguintd, s'au invrednicit sd primeascd si ranguri Boieresti, folosindu-se pe lângd aceasta si de toate privilegiile acestei tdri; fiind cereetat si de Domnia noastrd, convingandu-ne ed acesta le-a fost eliberat in temeiul dreptätii si adevdrului, ca sd fie recunoscuti in acest rang, iar de asemeni sd se foloseascd de toate

celelalte privilegii de care se bucurd potrivit stdrii lor, de aceea intärim si noi cu isaitura noastrd Domneascd si pecetea. Iasi. 20Octomvrie 1814. Originalul e iscdlit asa: Scarlat Alexandru Kallimah Voevod. A citit Kallimah Aga, vtori Logorát. Divanul Moldovei. Domnii biv Vel SArdar Panait Leonard, biv Vel Stolnic Constantin Leonard si fratele dumialor Nicolae Leonard, feciorii raposatului biv Vel Pitar Chiriac Leonard, se trag dintr'una din cele mai distinse familii ale pdmantului Grecesc, unde au stdpanit si o mosie, au trdit in aceastd Tara Moldoveneased de mici copii cu

o purtare cinstitä si cum se cade si din timp fiind folosili pentru diferitele slujbe ale tdrii, pe care le-au executat cu sarguintd si credintd patriei si conducdtorilor, pentru care fapt s'au invrednicit sa primeascd ranguri Boieresti, bucurându-se pe langd aceasta si de toate privilegiile Boieresti ale acestei tdri ; de aceea, ca sd fie stimati si recunoseuti pretutindeni si in once timp ea cei distinsi si sd, fie inzestrati cu toate privilegiile pe care le-au si altii potrivit rangului lor, li s'a si eliberat prezentul atestat cu iscAliturile noastre si aplicarea pecetii Divanului. Iasi. 15 Octomvrie 1814. Pe original au iscdlit: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Constantin Ghica Logorát, Constantin Bals Vel Low:at, Iordache Canta Logag, Lupul Bals Vel Logan, Bals Vornic, Vasile RossAt Hatman, Costache Canta Vel Vornic, Grigoras Sturdza Visternic, Dimitrie Rossdt Vel Vornic, Hrisoverghi Vornic, Petrache Kazimir Ban. Cd In adevdr prezentul atestat, dupd adeverirea Divanului Principatului Moldovei, Intarit de Domnul Moldovei Printul Kallimah si eliberat Sdrdarului Panait, Stolnicului Costache si fratelui dumialor Nicolae, feciorii Pitarului Leonard, Cancelaria Consulatului General Imperial Rosienesc certified prin isedlitura Consulului General si pecetea oficiald. Iasi. 17 Noemvrie 1814. Pe original a_ iscAlit: A. Pini.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

93

30. Leondari (Gheorghiu) Polcovnicul Moldovean Dimitrie Leondari, de 42 ani, nu ocupd

slujba, locuevte in Tinutul Iai. Vaduv, are doi fii: Enache, de 8 -ani, Constantin, de 4 ani, vi fete: Sultana, de 3 ani, Elena, de 2 ani,

Zamfira, de 1. an. StApAnevte in Tinutul Iai, prin cumparare, satul Pietroasa, pe care sunt 40 curti de sateni i osebit de aceasta 22 suflete de tigani verbi de ambe sexe. Spita neamului: 5."trarul Leondari, fiul ski Gheorghe Vatav de Aprozi, fiul acestuia Dimitrie Leondari, doveditorul de acum de noblete: 1. Din hrisovul Domnitorului Grigore Ghica Voevod, din Septemvrie 1766, se vede ea lui Gheorghe Leondari, fiul lui Leondari *atrarul, i-a fost acordat pdmant pentru construirea unei case, din pdmântul care a apartinut personal Domnitorului la Botovani ; 2. Dintr'un certificat -eliberat doveditorului de noblete dela Divanul Moldovei, la 15 Ianuarie 1814, vi intdrit de Domnitorul Kallimah, reiese ea doveditorul Dimitrie e fiul lui Gheorghe Leondari Vdtav de Aprozi, nepotul §dtrarului Leondari, numit Gheorghiu. Dupd cercetarea actelor pomenite, Comisiunea, care a existat in acest scop, gasindu-le suficiente, prin incheierea data la 31 August 1821, a hotdrit ca Dimitrie Leonardi, dupd rangul bunicului sdu *dtrarul, sd fie trecut in partea I-a a cartii genealogice, pentru Tinutul Insemnari. Români din Macedonia. Leondari Gheorghiu emigreazd in Mol.dova impreuna cu Gheorghe Ghica-Voda ce! Batran, care-1 casato,revte cu fiica vornicului Bacsan. Urmavii necunoscuti. Documente.

I. Noi, Grigore Alexandru Ghica Voevod, cu mila lui Dumne-zeu Domn al Tarii Moldovei. Bine vrand Domnia mea a urma lucrurilor celor bune ce au flout vi au lucrat alti Luminati i fericiti

Domni ce au fost mai inaint e de noi, vi au miluit pe supuvii sa volnici fiind ca nivte Domni i Stapâni ai acestui pdmant al Moldovei, ca sd le rdm'ae vevnicä. pomenire. Drept aceea dar cercetam Domnia mea vi pentru Gheorghe Leondari, feciorul lui Leondari biv Vel 'atrar, carele a fost de casa fericitului intru pomenire unciului Domniei mele, slujind tdrii vi altor Luminati Domni pana la

www.dacoromanica.ro

94

BOIER1MEA MOLDOVE1 DINTRE PRUT $1 NISTRU

moartea luí, i dupa moartea lui ramanand acest Gheorghe copir mic i fail de nicio mo§tenire dela tatal lui, a crescut In case straine, Oda ce a venit in varsta 0 s'a cagtorit. Acum, (land jalobä Domniei mele §i rugandu-se ca sa-1 rniluim Domnia mea cu un loe de-. casa din loen! Domnesc ce s'ar afla In targul Boto§ani, care jaloba a lui Domnia mea n'am trecut-o cu vedere, ci intai scris-am Domnia mea la credincio§ii Boieri ai no§tri, d. Manolache biv Vel Sto!-. nic, Ispravnic de tinut Harlaului, i Teofan Vornic de Boto§ani, ca sa cerceteze §i, aflandu-se loe Domnesc in targul Boto§anilor fara de pricin6 i fära de suparare cuiva din locuitori, sa-i hotareasca

un loe de cask 0 sà ne ln§tiinteze 0 pe Domnia mea. Dela care numiti Boieri ne-au venit In§tiintare, scriind cum cà mergand afara de targul Boto§anilor la mahalaua targului nou, au gasit loe Domnesc i fara de pricina sau inpresurare a cuiva, §i masurand In lung cum mergi gradina lui Ion Boargan spre Satnea, §i din locul ce a fost prins d-1 Vornic de Boto§ani, care 1-a dat manastirii Co§ulii unde s'au Implinit treizeci de stanjeni Domne§ti In lung, s'au pus piatra hotar, i i s'au mai masurat i curmezi§ acest loe, i undes'au implinit douazeci i trei stanjeni Inca au pus piatra hotar §i

a§a cu aceasta masuratura In toate patru colturi ale locului s'au stalpit acel loe atat In lung, cat 0 In curmezi§ cu pietre hotare. Deci acest loe, a§a dupa cum s'a cercetat 0 s'a hotarit, 1-am dat. Domnia mea danie i miluire zisului de mai sus Gheorghe Leondari,

ca sa-i fie dela Domnia mea lui, feciorilor lui, cat 0 nepotilor §i stranepotilor lui, dreapta (mina i mo§ie 0 uric de Intäriturà cu tot hotarul §i tot venitul ne clatit i ne ra§uit niciodinioara In veci. Si poftim Domnia mea 0 pe alti Luminati Domni, care dupa vreme-

de Dumnezeu vor fi oranduiti In urma noastra cu Domnia tarii acesteia, san din fiii §i neamul nostru, san dintealti, sa nu striceaceasta danie ce am facut Domnia mea, ci mai vartos sa adaoge sa intareasca pentru Domniilor lor ve§nica pomenire. Noi Grigore Ghica Voevod. 1766 Septemvrie. Intocmai, talmaciul. Migdanov.

II. Noi, Scarlat Alexandru Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Prii Moldovei. Domnia noastra cercetand 0 con-

vingandu-se, atat de adeverirea Divanului Principatului nostra din iscaliturile celor de mai jos, ea numitii Boieri Leondari sunt dintr'o familie moldoveneasca din nobilime, pentru ca ace§ti

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

95.

Boieri sa fie recunoscuti in once timp, In once loe i In once starer le-a Intarit Domnia noastra acest privilegiu, cu iscalitura noastra. Domneasca i cu pecetea. 14 Mai 1814. Au iscalit originalul: Noi Scarlat Alexandru Kallimah Voevod. A citit Kallimah Aga. Dela Divanul Principatului Moldovei. Domnul Polcovnic Dimitrie Leondari, fratele domnului Sulger Constantin Leondari, fiii decedatului Gheorghe Leondari, biv Vatav de Aprozi, i nepotii räposatului Leondari Gheorghiu, biv Vel 'a"trar, venit In Moldova cu Domnul preafericit Gheorghe Ghica cel Batran Voevod, care 1-a Insurat cu o fata din familia Vornicului Bacsan, care Bacsani se trag din familiile Boierilor Jora si Cuza, care familii au din timpuri stravechi, atat dupa tata, cat i dupa mama, situatii Boieresti ai patriei ion, precum i toate neamurile acestor domni i ei însii au fost In partea aceasta si au ranguri onorabile Boieresti, Domni Luminati, Suverani ai Moldovei, fiecare dupa meritele sale, dupa serviciile aduse tarii, precum i cel amintit, daca ar fi ramas aici pentru totdeauna, ar fi fost distins i cu alte ranguri Boieresti superioare, dupa starea familiei sale ca unul care a fost folosit din copilarie pentru serviciile pamantului i dupa delegarea lui de catre Vistieria acestei

servindu-si totdeauna patria cu sarguinta i dreptate, pentru ca sa fie recunoscut in once loe ca nobil i mosier dintr'o familie vechea acestei tari, i sa fie recunoscut dupa strabunii i parintii sai, i-a fost dat de catre Divan drept adeverire acest privilegiu, la 15 Ianuarie 1814. Au iscalit originalul: Veniamin Mitropolit al Moldovei, Gherasim Episcop al Romanului, Meletie Episcop al Husilor, Costache Ghica Logofat, Iordache Cantacuzino Logofat, Lu-

pul Bal Logofat, Dimitrie Sturdza Logofat, Grigore Sturdza Visternic, Iordache Rossat Visternic, Sandu Sturdza Visternic, Alecu Ianculeu Ve! Vornic, Raducanu Rossät Hatman, Dimitrie Rossat Vornic, Vasile Kostaki Vornic, Constantin Bal Vornic, Manolache Dimaki Vornic, Nicolae Stratulat Ve! Vornic, Costache Cantacuzino Vel Vornic, Constantin Kostaki Ve! Vornic, Teodor Bals. Ve! Vornic, 'a'rban Negel Vel Vornic, Nicolae Hrisoverghi Ve! Vornic, Iancu Miclescul Spatar, Dimitrie Jora Spatar, Gheorghe Cuza: Spatar i Iordache Lozonski Paharnic. Dela Departamentul Afacerilor Straine al Principatului Moldovei. Prezentul atestat, Intarit cu iscalitura i pecetea Luminaliei Sale Printului Suveran al Mol-

dovei, dat dela Divanul obstesc al acestei tari d-lui Polcovnie,

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

Dimitrie Leondari, a fost cercetat la acest Departament i intru cat acest domn ne este cunoscut i nouà i recunoscut in acestea, am intarit cu iscaliturile noastre i pecetea Departamentului. Iasi. 16 Mai 1814. Au iscalit: Nicolae Stratulat Vel Vornic, Andronache Donici Aga si Alexandru Grecianu Aga.

31. Leu

*atrarul Vasile Leu, de 66 ani, nu ocupa slujbä, locueste in Tinutul Orhei. Vaduv, are copii, pe fiul Nicolae, de 28 ani, i fata Arghira, de 26 ani. Stapaneste prin mostenire pamant la diferitele mosii din Tinutul Orhei. Acest Leu a prezentat pentru rangul sau diferite documente, din care Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, incredintandu-se i vazand din cartea Vistieriei a Domnitorului Moruzi din 1806 ea' doveditorul Vasile Leu are, in adevar, rangul de 'a'trar, prin incheierea data la 10 Decemvrie 1821, recunoscand pe acest Vasile, cu rangul de .a.trar, drept nobil efectiv, a hotarit sa fie trecut, impreunä cu neamul, in partea I-a a cartii genealogice, pentru Tinutul Iasi. Dosarul lipseste. Insemneiri.

Romani din Moldova. Urmasii necunoscuti. 32. Lisovski

Secretarul Colegial Osip Kiril, fiul lui Lisovski, de 56 ani, in retragere, locueste in Tinutul Orhei. Cdsätorit cu Englezoaica Carolina Hengrison, are fii pe Petre, de 19 ani, i loan, de 17 ani.

Stapaneste 15 stanjeni de painânt arabil in satele Parani Svergi din Tinutul Orhei. Acest Lisovski a si fost recunoscut nobil

de Adunarea Nobililor din Kiev si trecut in partea I-a a cartii genealogice a acelei gubernii, despre care fapt a prezentat acum, la Comisiune, un act care i-a fost eliberat dela acea Adunare, sub Nr. 3.333 dela 15 Decemvrie 1795, si a cerut sà fie trecut in aceeasi .carte pentru Regiunea Basarabiei. Pe temeiul acestui act, Comi.siunea, care a functionat pentru cercetarea documentelor privitoare

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

la noblete, prin incheierea data' la 5 Mai

97

1821,

a hotArit ca Lisovski

pomenit mai sus sä fie trecut in partea I-a a càrtdi genealogice a Regiunii Basarabiei, pentru Tinutul Orhei. Neconfirmat. In,semari.

Rusi din Ucraina. N'au nimic comun cu cunoscutdi nobili din judetul Hotin, inscrisi In cadrele nobilimii bawabene in 1841

1). Urmasii necunoscuti.

Documente.

Gramota guberniei Kiev dela Maresalul Gubernial al Nobilimii

si Deputalii Judeteni ai Nobilimii, adunati pentru intocmirea eärtdi genealogice a nobililor ; datä nobilului companiei senatoriale eurierului Osip Kiril Lisovski. Cercet'and pe baza Gramotei Atotmilostiv conferite de Maiestatea Sa Imperiald la 21 Aprilie 1785,

dovezile despre rangul sàu de noblet,e, prezentate de Lisovski, le-am gdsit conforme cu regulile prescrise pentru aceasta, pe baza c6rora, in virtutea art. 77 al Gramotei pomenite, el si nèamul sunt treculd in cartea genealogicd a nobililor guberniei Kiev, in partea intaia a ei. Pentru certificarea acestora, noi, Maresalul Gubernial al Nobilimii si Deputatii, pentru executarea Inaltei bunävointe a MaiestAtii Sale Imperiale, i-am dat prezenta Gramotà cu iscälitura noastrà, intärind-o cu pecetea Aduddrii Nobilimii guberniei Kiev. 15 Decemvrie 1795. Au iscdlit originalul: Maresalul Gubernial al Nobilimii Matvei Ivanenco ; Deputat al judetului Pereiaslavski, Consilier Colegial Vasile Kodriastov ; Deputat al judetului Lubenski, Premier-Maior Alexei KricencaCernetii ; Deputat al judetului Osterski si Vistier al Nobilimii, Asesor Colegial Petre Novocovski ; Deputat al judetului Zolotonosski, C4pitan Vasile Avitki ; Deputat al judetului Cozeletli Consilier Titular Lutaev ; Deputat al povietului Pereiaslavski, Antonie Barovski ; Deputat al judetului Piriatinski, Praporscic Cornilie Fanovici ; Deputat al judetului Kievski, Podporucic Petre Hitrovo, si Secretar al Nobilimii, Asesor Colegial Stepan Spizvonski. 1) Dosarul Nr. 359, 1841, 120 file Arhivele Stat. din Chisinau. 7

www.dacoromanica.ro

98

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

33. MileAreseu

SArdarul Teodor Mäcarescu, de 54 ani, Consilier ales de nobilime /a Tribunalul Civil Regional. CAsätorit cu fata Vornicului de

Poartä Dimitrache, Roxandra, are copii, fii: Mihail, de 22 ani, arátat la un articol separat, Iacob, de 6 ani, si fete: Ecaterina, de 17 ani, Maria, de 8 ani, i Safta, de 3 ani. StapAneste in TinutuI Orhei, prin mostenire, mosia nelocuità Petricani i mosia dobandità prin cumpArare Cornesti i jumdtate din satul Trifeni, cu 40 locui-

tori gteni, in Tinutul Hotin mosia Cazattani, cu 125 sateni, Corpaci, cu 90 säteni, i nelocuite jumAtate din mosia Briceni intreaga Basdijeni, mosia Boscaceni, cu 40 sAteni, afarà de aceasta are 50 suflete de tigani verbi de ambe sexe; fiul s'Al' Mihail Mgc4-

rescu, Mil rang, nu ocupä slujba, locueste in Tinutul paneste a treia parte din pämântul a douà mosii, care i-a fost cedatà de tan] sau: Sgamboseni i Redenii Mari. Vtori Postelnic Pavel M6c6rescu, de 40 ani, Consilier ales de nobilime la JudecAtoria de Tinut. C6s6torit cu fata Sulgerului 'a'rban Botescu, Elena, n'are copii. StApaneste la mosia Suslenii de Jos din Tinutul Orhei 1.400 stanjeni de pämânt luat zestre 1) si 250 stânjeni de pàmânt cumpArat, iar la mosia Suslenii de Sus

1.106 stânjeni de pgmant cumpArat si 250 stânjeni de pamant luat zestre, osebit 29 suflete de tigani verbi de sex bArbAtesc. SArdarul Pavel MAcarescu, de 60 ani, nu ocupà slujbk locueste

In orasul Chisindu. asAtorit cu fata Grecului Zaharia Delina, Maria, are un fiu, Gheorghe, de 22 ani, ardtat la un articol separat si o fatä, Maria, de 14 ani. St6paneste prin mostenire in Tinutul Iasi la mosia Verejeni 400 fdlci de pämânt, pe care sunt 15 familii säteni, si in Tinutul Orhei o parte de pdm'ant la mosiile Onesti, iscani i Pitusca, osebit 9 suflete tigani serbi. Fiul sàu, Gheorghe Mäcdrescu, de 22 ani, nu ocupä slujbä, locueste in Tinutul Orhei. 1) La zidirea bisericq din Susleni, pe la 1815, a contribuit i vtori postelnic MAcarescu. Se pAstreazd un potir cu urmAtoarea inscriptie: Acest sf. potir este fäcut de vtori postelnic Pavel Mäcarescul, stApAnul mosiei Suslenii de Jos si de Sus, fiul rAposatului Vasilie MAcArescul si a maica-sa Elinca, si de solia sa Elenco Ardcäreasca, fiica rAposatului sulgeriu *Arban Botescul si a maicA-sa. Fotini, ce au avut mosie Suslenii de Jos si fiind dat zestri Macarescului, 1819 *.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

99

Necasatorit. Stapane§te in Tinutul Orhei 400 desetine de pamant

care i-a fost cedat de tatal au la mo0ile icani, Pitu§ca, Saca 0 One0i. Spita neamului: Mihail Macarescu, Vornic de Poarta, fiii sai: Tanase Macarescu, Camara§, Vasile, farä ranguri, i Iancu; fiii acestora: Condurache, Vasile i Protoiereul Constantin 'Marescu ;

ei au avut pe actualii doveditori de noblete. Din actul

genealogic prezentat de Särdarii Teodor 0 Pavel §i vtori Postelnic

Pavel Macarescu se vede ea straunicul lor Mihail Mdcarescu a fost Vornic de Poarta, ca fiii säi i bunicii doveditorilor, Tänase Macarescu a fost Camara§ de Izvoade §i Logofät tainic, Vasile Iancu Macärescu, fara ranguri, iar parintii lor doveditorilor tot farà ranguri, al Sardarului Pavel Condurache Macärescu, al vtori Postelnicului Pavel Vasile Macärescu, §i al Sardarului Teodor Protoiereul Constantin Mdcarescu; iar despre rangurile dovedi-

torilor se arata: 1. din cartea Domnitorului Moruzi din 1806, ea Teodor §i Pavel Macarescu au gradul de Sdrdar, care le-a fost conferit ; 2. ca al treilea doveditor Pavel Macarescu are rangul de vtori Postelnic, care lucru e certificat de un document dela Divanul Principatului Moldovei dela 11 Iulie 1810 cu privire la hotarnicirea mo0ei Susleni, un atestat care i-a fost eliberat de Divan la 12 Decemvrie 1816 §i intarit cu iscalitura Domnitorului Kallimah, de Departamentul Afacerilor Sträine 0 de Consulul Rus, §i certificat care i-a fost dat la 5 Decemvrie 1820, dela Beizadea Grigore Sutzo, cà in timpul sederii lui Pavel Mäcarescu sub tatäl sail Mihail Sutzo, fost Domnitor al Munteniei, a fost distins la Bucure§ti, in 1802, cu rangul de vtori Postelnic. Dupa cercetarea documentelor aratate mai sus, Comisiunea, care a functionat pentru examinarea nobletei, prin incheierea data la 27 Octomvrie 1821

a hotgrit: intru cat doveditorii au ranguri potrivit hrisovului Domnitorului Const. Mavrocordat din 1734 0 care le dau dreptul la rangul de noblete, a 0 hotarit sa fie trecuti in partea I-a a cartii genealogice, Sardarul Teodor Mdcarescu i vtori Postelnic Pavel Mäcarescu pentru Tinutul Orhei, §i Sardarul Pavel §i Mihail Mäca-

rescu pentru Tinutul Iai, iar Gheorghe 1) Macdrescu, printeo incheiere speciala data la 10 Decemvrie 1821, pentru Tinutul Orhei. 1) Sau Grigore? 7*

www.dacoromanica.ro

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

100

Se gdsesc la dosar acte care n'au fost prezentate Comisiei in 1821: actul eliberat de Divan §i confirmat de Domnitor la 15 Aprilie 1793, hrisovul Domnesc dela 7 Septemvrie 1795, certificatul Diva-

nului dela 21 Mai 1801 §i hrisovul Domnesc dela 17 Mai 1804. Insernneíri.

Romani din Moldova 1). Protopopul Constantin Mdcdrescu, impreund Cu unchiul sdu, preotul Vlasie (cdlugdrul Varlaam), a reinnoit in 1770 mdndstirea Värzdre§ti, ziditä de boierii Vdrzaru, din care MAcdrescu se trag 2). Fiji lui Constantin, sdrdarul Teodor maiorul loan, au zidit din temelie, in 1806, vechea catedrald din Chi§indu. 34. Manolo

Gheorghe Constantin, fiul lui Manole, de 28 ani, fdrä ranguri, nu ocupd slujbd, locue§te in Tinutul Orhei. Necdsdtorit. SOOne§te prin mo§tenire patru pdqi din mo§iile Algidar din Tinutul Orhei §i i§taci din Tinutul Ia§i, pe care sunt 30 curti de sateni. Spita neamului: Constantin Manole, Stolnic. Fiul sdu Gheorghe, actualul doveditor de noblete. Ca doveditorul e fiul räposatului Stolnic Constantin Manole, a prezentat un certificat dela 14 nobili, iar ca acest Constantin Manole a avut rangul de Stolnic, se arata In cartea Domnitorului Moruzi din 1806, care se gäse§te la Comisiune. Pe temeiul cdror dovezi, Comisiunea, care a funqionat pentru cercetarea documentelor, prin incheierea data la 10 August 1821,

a hotarit ca Gheorghe Manole sd fie trecut, pe temeiul rangului tatalui &au, in partea I-a a cdrtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Lipse§te dela dosar certificatul celor 14 boieri. Neconfirmat. Insemneiri.

Romani din Moldova. Dosarele Nr. 385, 1827, 8 file, si Nr. 397, 1834, 173 file. Arhivele Stat. din Chisinà'u. 2) A. Saya, Documente privitoare la tärgul Si tinutul Lcipusnei. Bueuresti,

1937, p. 10.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

101

35. Murgulet

Vasile Murgulet, fdrä grad, de 31 ani. Membru In Ispravnicia Iailor. Necdsdtorit. Stdpaneste in Tinutul Iasi, prin mostenire, jumdtate din mosia Ocladna i In Tinutul Hotin portiuni din mosia Stroesti, osebit patru suflete de ligani verbi. Spita neamului: Iordache Murgulet, Stolnic, fiul sdu Vasile, doveditorul de acum al nobletei, Spre a dovedi cd el, Vasile, e fiul rdposatului Boier Stolnicul Iordache Murgulet, a prezentat un certificat care i-a fost dat de nobili, iar cà acest Iordache Murgulet, a avut, in adevdr, rangul de Stolnic, se aratd In cartea Domnitorului Moruzi din

1806. Pe temeiul cdror adeverinti, Comisiunea, care a existat pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, recunoscand

pe doveditorul Vasile Murgulet, dupd rangul tatdlui sdu, prin incheierea data' la 10 Decemvrie 1821, a hotdrit sd fie trecut in partea I-a a cärtii genealogice, pentru Tinutul Iasi. Lipseste dela dosar certificatul nobililor. Insemniíri.

Romani din Moldova. In partea II-a a Actelor Comislei din 1821 se aratä cd Iordache Murgulet a fost cdsätorit cu Safta loan Standinovici, nepoata logofatului Pdtrascu din familia lui Simeon \Todd. Tatal lui Iordache, Alexandru, e ardtat ca fiul armasului

Toader (1727), cdsdtorit cu fiica paharnicului Iani, fratele lui Vasile Lupu, strdmosul familiei Murgulet fiind Cosma, vornic in 1575. Familia Murgulet nu mai existd In Basarabia. 36. Nicolau

Constantin Nicolae, fiul lui Nicolau, de 24 ani, Mil rang, nu ocupd slujbä, locueste in orasul Chi§in6u. Necdsdtorit, n'are avere imobild. Spita neamului: Nicolae Nicolau, Boier .a.trar ; doveditorul de acum al nobletei, Constantin. Cd, In adevdr, doveditorul e

fiul räposatului Boier 51trar Nicolae, a prezentat un certificat dela nobilii din Basarabia, pentru intdrirea cdrora se aratd si In cartea Domnitorului Moruzi din 1806, cd tatd1 doveditorului a avut, In adevdr, rangul de 'atrar. Pe temeiul acestora, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, prin. incheierea datd la 19 Octomvrie 1821, recunoscand

www.dacoromanica.ro

102

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $I NISTRU

pe Constantin Nicolau drept nobil, .dupa rangul tatalui sail, a hotärit sa fie trecut in partea I-a a earth genealogice, pentru Tinutul Jai. Lipse§te dela dosar certificatul nobililor. Neconfirmat. I nsemneíri.

Romani din Moldova. Urmavii necunoscutd.

37. Panaioti

Medelnicerul Enache Panaioti, de 50 ani, nu ocupa slujba, locuevte in Tinutul Jai. Vaduv, are copii: un fiu, Nicolae, de 18 ani, vi fete : Caterina 1), de 16 ani, vi Marioara, de 9 ani. Stapanevte in Tinutul Iavi satul Gura Cainari laut zestre §i satele Drozdie§ti vi Putinevti dobandite prin cumparare vi pe care sunt 150 curti de sateni, osebit de aceasta 150 suflete de tigani verbi de ambe sexe. Spre a dovedi ea el, Enache Panaioti, are rangul de Medelnicer, a prezentat un document al Domnitorului Constantin Ipsilanti Voevod, dat in 1807; pe temeiul cdrui document, Comi-

siunea, care a existat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, recunoscand pe numitul Panaioti drept nobil, dupa rangul sàu, prin incheierea data la 20 Iulie 1821, a hotarit sa fie trecut in partea I-a a cartii genealogice pentru Tinutul Iavi. Insemai ri 2 ).

Nepoata medelnicerului, Ecaterina (t 1865), din casatorie cu magistratul C. P. Gulac-Artamovski, a avut un fiu, Nicolae GulacArtamovski (1864-1898) 3), stralucit ofiter de marina, prieten al Marelui Duce Gheorghe (fratele Imparatului Nicolae II),

pentru care vi-a vi jertfit viata 4). Sotia lui Const. Botezatu, consilier de curte, ziditorul bisericii sf. Constantin din Lunca-Soroca (1836), Ecaterina moare in 1860 si e inmormAn-

tatä acolo. Dosarul Nr. 487, 1841, 70 file. Arhivele Stat. din Chisindu. Inmormantat la ChisinAu. Mormantul sa'u a fost reparat, in 1938, de autor. Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1935, pp. 36-38. Viata romantatà a lui N. Gulac-Artamovski e povestitä in romanul printesei Olga Bebutov, mima Tareviciului,

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

,

103

Documente.

Noi, Constantin Alexandru Ipsilanti, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tärii Moldovei §i Munteniei. Prin acest hrisov Domnesc al nostru vi acorddrn, Ioane Panaioti, Cdpitan de darabani, gradul de Medelnicer. 28 Mai 1807. A inscris in cartea Vistieriei Mihail Veisa. A tradus intocmai tAlmaciul Bulatov. Divanul Principatului Moldovei. Domnule Medelnicer Ena-

che, in scopul transportului fânului .statului, strans in tinutul Neamt, dela proprietatea Munteniei din Galaci la Galati, au fost tocmite in tinutul Soroca 500 cdrute, pe lângd care necesitatea c ere a fi delegat un slujba§ credincios ca sd fie nelipsit dela acele cdrute §i sd se gdseascd acolo pând la aducerea definitivd la indeplinire a acestei porunci ; sunteti delegat d-voastrd ca, dela primirea acesteia, sd vd prezentati de indatd la Ispravnicii Sorocei §i, luând In primire cele 500 cdrute amintite, cu comisarii necesari, potrivit poruncilor date acelor Ispravnici, sà porniti impreund cu execu-

torul Dimitrie Grigore din Galati, trimis de aici, §i sà vä gdsiti -acolo 'And la transportarea definitivd la Galati a fânului spomenit mai sus, procedand potrivit ordinelor PArcdlabilor din Galati §i ale Sdrdarului Nicolae Stamati ; de asemeni sä bdgati de seaind

-ca niciunul din numdrul cdruta§ilor sd nu poatd pleca, in caz contrar yeti trage inevitabil räspunderea ; precum de primirea prezentei porunci, cât i de plecarea d-voastrd cu cdrutele, raportati Divanului. 31 August 1809. Pe original au iscälit: Vel Logofdtul Constantin Bal§, Hatmanul Costache Ghica, Visternicul

Iordache Rossdt. A tradus intocmai talmaciul Bulatov. 38. Patinioti

Medelnicerul Antonie Patinioti, de 55 ani, nu ocupd slujbä, locue§te in Tinutul Ia§i. Cdsdtorit cu fata unui Profesor al coalelor Moldovene§ti, n'are copii. StdpAne§te mo§ia Durjdneni, dobAndità prin cumpdrare §i pe care sunt 35 familii. In timpul elor optsprezece luni stabilite de tratat, doveditorul a fost distins de Domnitorul Moldovei Scarlat Kallimah cu rangul de Medelnicer §i tot atunci a trecut in partea aceasta, unde, in 1818, a jurat pentru supu§enia credincioasd Tronului Rosienesc ; iar in ce prive§te rangul sdu, a prezentat un act de cumpärare pentru o mo§ie

www.dacoromanica.ro

104

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

nobila, pe care o stapaneste acum. Pe temeiul caror dovezi, Comi-

siunea, care a existat in acest scop, recunoscand pe doveditoruI Antonie Patinioti drept nobil, dupa rangul sail, prin incheierea data la 20 Iulie 1821, a hot:grit sa fie trecut in partea I-a a calla genealogice, pentru Tinutul Iasi. Dosarul lipseste. Neconfirmat. Insemneiri.

Greci romanizati. Urmasii necunoscutd.

39. Paun

Enacache Patin, de 36 ani, Mil rang, Judecator ales de nobilime la Judecatoria de Tinut din Tighina, isi are domiciliul in ora§ul Chisinau. Necasatorit, stapaneste in Tinutul Tighina, satul Cozle§ti, o parte de pamant pe care sunt 10 curti de sateni, osebit de aceasta mai are 40 suflete de tigani. Spita neamului: Paharnicul Enache ['dun, fiul ski Enacache, actualul doveditor de noblete.

Spre a dovedi obarsia sa nobila, Enacache Nun a prezentat un certificat care i-a fost eliberat de nobili la 28 Noemvrie 1821 si in care se arata ea' el, Enacache, e, in adevar, fiul raposatului Boier Paharnicul Enache Patin, precum se arata si in cartea Domnitorului Moruzi din 1806. 5i intru cat rangul de Paharnic transmite urmasilor dreptul la noblete, Comisiunea, care a functionat pentru

cercetarea dovezilor privitoare la rangul de noblete a nobililor din Basarabia, pe temeiul certificatului pomenit, prin incheierea sa data la 10 Decemvrie 1821, a recunoscut pe Enacache Nun drept nobil si a hotarit sd fie trecut in partea I-a a cartdi genealogice, pentru Tinutul Orhei. Lipseste dela dosar certificatul nobililor. Neconfirmat. Insemneiri.

Romani din Moldova. Urma§ii necunoscutd. 40. Peresteri

Fotache Peresteri, fail rang, nu ocupa slujba, locueste in orasul Chisinau. Casatorit cu fata lui Magori Bernadski, Sofia, are o fata, Liubov, de 3 ani. N'are avere imobila. Spita neamului:

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

105

Vel Stolnic Dimitrie Peresteri, fiul sdu Fotache, actualul doveditor al nobletei. Spre dovedi nobletea, a prezentat o poruncd

din Mai 1800, scrisd de Vel Postelnicul Constantin Caragea din personalul Domnitorului Ipsilanti, catre tatd1 doveditorului in timpul sederii lui la Hotin, Capiki Haia, In care poruncd e trecut. ca Vel Stolnic. Pe temeiul acestui document, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, recunoscând pe Fotache Peresteri drept nobil, dupd rangul tatdlui prin incheierea datd la 2 Iulie 1821, a hotdrit sd fie trecut in partea I-a a cdrtii genealogice, pentru Tinutul Orhei. Lipseste dela dosar porunca din 1800. Neconfirmat. Insemnäri.

Greci românizati. Urmasii necunoscutd. Documente.

Noi, Manoil Rossät Voevod, cu. mila lui Dumnezeu Domn al Tdrii Moldovei, Am dat aceastd poruncd credinciosului nostru Boier domnul Vel Stolnic Dimitrie Peresteri, pe care 1-am insdrcinat sá supravegheze ordinea in oras, adicd pe vechilii Domnesti chelarii msdndstirilor, economi, brutari, case si prdvdlii care se gdsesc in capitala noastrd, i oriunde ar gdsi in oras gropi arate Cu orz sau prdvdlii i hambare, sà pund pe ele peceti i sa Intocmeascd inventarul granelor ce se gdsesc in ele si sà ni-1 prezinte noud, apoi sd procedeze potrivit nouii porunci pe care o vom da. 8 Iulie 1788. A tradus tdlmaciul Kifalov. 41. Potlog

Gheorghe, de 46 ani, Manolache, de 43 ani, loan, de 42 ani,

Dimitrie, de 34 ani, fiii lui Potlog, toti färd ranguri, nu ocupd slujbe, locuesc in Tinutul Orhei, necdsdtoriti. Dintre ei, loan stdpane§te in Tinutul Orhei la mosia Isacova 224 stânjeni de pdmânt, n'au avere. Spita neamului: Gheorghitd Potlog, Medelniiar cer, fiul sdu Vasile Potlog, fiii acestuia: Gheorghe, Manolache, loan Dimitrache Potlog, doveditorii de acum ai nobletei. Spre a dovedi originea lor, au prezentat un document dela Vistieria Tdrii din Mol-. dova dela 10 Mai 1808, Cu iscdliturile Vornicilor Dimitrie Sturdza

www.dacoromanica.ro

106

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

7vi Grigore Ghica, in care e scris: cei patru frati Gheorghe, Manolache,

loan vi Dimitrache sunt fiii lui Vasile Potlog, iar acest Vasile e fiul Medelnicerului Gheorghita Potlog. Pe temeiul acestui document, Comisiunea, care a existat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, recunoscand pe doveditorii Potlog drept nobili, dupa rangul de Medelnicer al bunicului lor, prin incheierea data la 10 Deemvrie 1821, a hotarlt &A fie trecuti In partea I-a a cartdi genealogice, pentru Tinutul Orhei. Insemneiri.

Romani din Moldova. Urmavii necunoscuti. Documente.

Dela Vistierie catre cinstitii Sardari ai Orheiului. Despre cei patru oameni vi anume: Gheorghe, Manolache, Ioan vi Dimitrache, fiii lui Vasile Potlog, fiul Meclelnicerului Gheorghe Potlog, care

fiind cunoscut ea sunt de origine Boiereasca, dar din anumite cauze rämanand saraci, s'au stabilit aici In Jai, iar acum au plecat ca sa se stabileascä In satul pomenit ; pentru ca locuitorii sa nu-i turbure, vi se poruncevte sa dati poruncd locuitorilor vi altor functionari, precum vi d-lor Potlog o Insemnare, ca sa nu fie turburati .cu nimic, ci sa fie aparati, pentruca acevtia sunt de origine Boiereasca, 0 insemndrile d-voastrà impreunä cu aceastd porunca sa le dati In mainile lor. 10 Mai 1808. Au iscalit: Vornicul Dimitrie

Sturdza vi Vornicul Grigore Ghica. A cercetat Stolnicul loan Kevco. A tradus talmaciul Guvernului Regional, Secretarul Gubernial Golinevici. 42. Ravcanu

Consilierul de Curte Dimitrie Ravcanu, de 62 ani, Marevalul Regional al Nobilimii. Casatorit cu fata Spatarului Sturdza, Marioara. Are un fiu, pe Constantin, de 7 ani. Stapanevte In Tinutul Orhei cloud' sate Visterniceni vi Bubueci, pe care sunt locuite 200 urti, vi o movie nelocuita Ghetaoani vi osebit de aceasta 60 suflete de tigani verbi de ambe sexe. Spita neamului: Toader Ravcanu, Ve! Pitar, fiul sail Constantin Ravcanu, Ve! Vornic, iar fiul acestuia Consilierul de Curte Dimitrie Ravcanu, doveditorul de acum

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

107

-al nobletei. Cu privire la rangul sdu, a prezentat Comisiunii: 1. Un docum.ent dela Domnitorul Grigore Ghica, din anul 7245 (1737), referitor la intdrirea dupd bunicul doveditorului, Toader RAscanu, unui parriânt cumpArat i primit In dar, si din care se vede ca. Toader a avut rangul de Vel Pitar; 2. Un document dela Domnitorul Alexandru Kallimah, din 1798, cu privire la o jalbd Care i-a fost facutd In legAturd cu o pricind pentru niste baragii de pe 11111 Bâc, In care document tatal doveditorului e trecut ca Ve! Vornic,

iar el ca Ve! Stolnic ; 3. Formularul de serviciu al lui Dimitrie Rascanu, cà a avut ranguri Moldovenesti, rangul de Ban i, In sfAracela de Consilier de Curte. Dupd cercetarea cdror dovezi, Comisiunea, care a functionat in acest scop, socotindu-le suficiente,

prin incheierea data la 22 August 1821, a hotarit sd fie trecut in partea I-a a cärtii genealogice, pentru Tinutul Orhei. Lipsesc dela dosar statele de serviciu. 42 a. Ra§canu Stolnicul Matei Rascanu, de 60 ani, nu ocupd slujbd.' Locueste

In Tinutul Orhei. Cdsdtorit, are un fiu, pe Iordache, de 16 ani. Stdpaneste prin mostenire avere imobilà in Tinutul Iasi, mosiile: Ivanusca, tiubeeni i Igrateni, pe care se Old satul Copaceanca cu 170 curti de sAteni, si mosiile dobAndite prin cumpArare in Tinutul Orhei: Tuzora, pe care se afld un sat si un tArg cu 90 curti locuitori, afard de burgheji, i Novicea, nelocuitd, plus portiuni din moiíIe Sverja, Laureni i Drevici, si are 70 suflete de Vgani verbi de ambe sexe. Spita neamului: Toader Rascanu, Jitnicer, fiul sdu loan Rascanu, Stolnic, fiul acestuia Matei Rdscanu, Stolnic, doveditorul de acum al nobletei. Din documentele prezentate de Stolnicul Matei Rdscanu cu privire la obarsia sa nobilä s'a

constatat: I. Dinteun act dela 3 Mai 7249 (1741), in legdturd cu vanzarea de care Nicolae Nica a satului Ivanusca din Tinutul Iasi, se vede cd Toader lidscanu a fost Vel Jitnicer ; 2. Dintr'o copie intdrità de pe un act de hotärnicire dela 2 August 7268 (1760), privitor la mosia Boroseni, se vede cd Ioan Rdscanu e fiul Jitnicerului Toader RAscanu; iar dinteun document dela Divan, dela 4 Iunie

7270 (1762), intdrit de Domnitorul Grigore, se vede cd loan .Rdscanu a avut rangul de Pitar ; dar in documentul Domnitorului

www.dacoromanica.ro

108

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Constantin Cehan Voevod, din 1764, cu privire la numirea lui ca Ispravnic, e trecut ca Stolnic ; 3. In Salvogarda Contelui Rumiantov, dela 8 Decemvrie 1770, data' pentru apArarea de obide a satului

Ivanura, din consideratie pentru serviciile fàcute de Boierul Ra§-

canu Armatei Imperiale, Smaranda ItAranu e trecut6 ca sotia acestui Boier, precum i intr'un document al Divanului dela 7 Februarie 1784, se spune cà Dimitrie Banta§1), in calitate de imputernicit din partea Stolnicesei Smaranda §i a Stolnicului loan Waranu, s'a judecat cu rgze0i Ciomartan pentru mo§iile Ivanura §i Uscgteni ; 4. Din testamentul Stolnicesei Smaranda Raranu, dela 21 Martie 1809, reiese cA petitionarul Matei Raranu e fiul ei, càruia i-au dat mo§iile Ivanura i5tiubeeni. Dupà cercetarea Cáror dovezi, Comisiunea, care a functionat in acest scop, prin incheierea datà la 30 Noemvrie 1821, recunoscand pe Stolnicul Matei Wa§canu nobil, a hofärit s'a' fie trecut, impreun6 cu neamul, in partea I-a a cdrtii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Orhei. Lipse§te dela dosar Salvogarda contelui Rumiantov, in schimb insà g6sim un act de hotArnicie al Divanului dela 15 Iulie 1812 care n'a fost prezentat Comisiei dela 1821. Iordache Raranu, in 1838, a fost transcris in partea VI a cArtii nobilimii.

Români din Moldova. 2) Cartea Genealogic6 a nobilimii basarabene 3), aminte§te pe vornicul Constantin §i fiul

spAtarul Alexandru, fatal pitarului Toader, care n'are nimio comun cu Wäranii din FAlciu 4). Toader 5) are trei fii: Constantin, vornic §i ctitor al unei biserici din Chi§indu (1777) ; Ionià, stolnic, Alexandru, care se a§eaz6 in jud. Vaslui i lasà urma§i existenti §i astdzi 6). Fiul lui Constantin, Dimitrie (t 1831), petitionarul, a fost primul mare§al al nobilimii in Basarabia (1816-22) §i s'a CAsatorit cu Ecaterina, fata lui I. Rascanu. Gh. Ghibänescu, Surete Si Izyoade. Vol. X. 1915. Partea VI, Arhivele Stat. din Chisindu, i Actele Comisiei din 1821,.

partea II. Parerea eronatä a lui Gh. Ghibänescu. Din trecutul nostru, Nr. 36-39, 1936, pp. 4-6. 4) T. Ftâscanu, Zbuciumata (data a postelnicului T. Rdscanu. Revista Fundaiiilor Regale, 1937. (Arhiva dr. T. IlAscanu, Buhá,esti-Vaslui).

www.dacoromanica.ro

PARTEA i

109

lnsurat cu MArioara (1- 1832), fiica spatarului D. Sturdza; pe fiul su, Constantin (1815-82), c616tor, I-au mostenit familiile Moruzi, Sturdza si Sandu liAscanu din Moldova. Stolnicul Ionità a avut fii: Matei-spdtarul, al doilea petitionar, i Grigore, tatà1 comisului 5teránache, deputat al Sfatului Suprem (1818-21). Din -cälatoria lui Matei cu Casandra (1784-1827) I), fiica logorätului Iordache I. Sturdza, a rezultat un fin, Iordache, spältar i maresal. Unicul su fiu murind de vreme, 1-a adoptat pe nepotul su de sor, Gheorghe Leopold RAscanu-Derozinski 2), ofiter i maresal provincial (1872-1875), care i-a mostenit un fideicomis i numele 3). Documente.

I. Noi, Grigore Ghica Voev. od, cu mila lui Dumnezeu Domn al färii Moldovei. Adicd a venit inaintea Domniei mele i inaintea Boierilor nostri mari i mici, credinciosul Boier al nostru Toader Wascanu, Vel Pitar, si ne-a ardtat cAteva zapise de mosii de cumpArkuri si danii incredintate cu multe iscglituri i peceti ale oamenilor de cinste. Intai un zapis din anul 7245 (1737) Februarie 25, dela Maria, jupaneasa lui State, biv Ve! Usier, impreunä cu fiul säu Gavriil, scriind i märturisind precum ei de bund voia lor au vandut a lor dreaptd mosie anume Tuzora, unde este hambarul de câmpuri de tärind i cu loe de fânati de aceast6 parte de Prut si de acea parte, cu vad de pod in apa Prutului i cu tot venitul. Aceastä mosie au vandut-o ei d-sale Pitarului Toader drept 1050 lei bani vechi

si le-a Wilt plata deplin intru mâinile lor, care mosie a fost lui State Usierul miluire si danie dela Domnia sa Mihail Racovit4 Vodd si este aleasd ì stalpità cu pietre de jur imprejur, dup6 cum pe larg aratä i ispisocul Domniei sale lui Mihail Voclà. Asijderea alt zapis din anul 7237 (1728) Decemvrie 3, dela Varian Danul, ce a

fost cafegiu, scriind precum s'a socotit i cu bunä" voia sa a dat

danie d-lui Toader IlAscanu, Ve! Pitar, din jumdtatea satului Tuzora, ce este in tinutul Orheiului la podul Bàräiacului, jumatate,

iar cealaltà din jumgatea satului Tuzora, jumdtate i-a vandut-o Pitarului Toader si cu mori in apa BAcului, care aceast6 jumAtate Gh. GhilAnescu, Impresii fi note din Basargbia. Opinia. Iasi, 1912. Dosarul Nr. 206, 1842, 68 file. Arhivele Stat. in Chisirau. Arhivele d-lor G. Ermolinski de Korczak si dr. L. Sicinski (QhisinAu).

www.dacoromanica.ro

110

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT I NISTRU

de sat i-a fost Danului cumparatura dela Neagoe Ciudin A§ijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Vel Pitar §i alt zapis din anul 7244 (1736) Iunie 20, dela Vasile Hagima, scriind precum a dat danie

toata partea lui de mo§ie, cate se va alege din cealalta jumätate a satului Tuzora In partea de sus, d-lui Toader Vel Pitar. Asijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Vel Pitar §i alt zapis din anul 7242 (1733) Decemvrie 14, dela Gheorghe §i Constantin, feciorii lui h, ce a fost Arma, §i dela unchiul lor Alexandru I§dor, scriind precum au vandut a lor dreapta mo§ie, anume Borosenii, ce sunt peste Prut In obar§ia Camencii In tinutul Ia§ilor. Aceasta mo§ie au vandut-o ei cu tot venitul d-lui Toader Vel Pitar drept 200 lei bani gata, §i le-a facut plata deplin intru mainile lor, care mo§ie i-a fost lui Iz

Arma§ul cumparatura dela Sandul Adam negutatorul. A§ijderea

ne-a mai aratat d. Toader Ve! Pitar §i alt zapis din anul 7237 (1729) Tulle 10, dela Gavrila§ Silion, cu fiul ski Sandu, scriind ea'

au vândut a patra parte din jumätatea satului Ivancauti, cu hele§teu, cu balti de pe§ti, cu loe de fanati §i cu pometi, care mo§ie este in tinutul Dorohoiului. Aceasta mo§ie au vandut-o ei

d-lui Toader Vel Pitar drept §aptezeci lei bani gata §i le-a facut plata deplin intru mainile lor. A§ijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Vel Pitar §i alt zapis din anul 7245 (1737) Februarie, dela Irimiice, scriind ea a vandut a lui dreapta mina §i mo§ie,

jumatatea satului Ivancauti, cu vad de moara in apa Prutului, cu hele§teu, cu pe§ti, cu padure §i cu tot venitul. Aceasta mo§ie a vandut-o el d-lui Toader Vel Pitar drept douä sute lei batuti §i i-a facut plata deplin intru mainile lui, care mo§ie i-a fost lui de pe maica-sa, Vasilica, fata Manii din Ivancauti, §i fiind cealalta jumätate a satului Ivancauti iarki a d-sale Pitarului Toader depe maica-sa, Catrina, care a fost iarài fata Manii din Ivancauti, alií n'au Incaput sà cumpere, ci a cumparat-o Pitarul drept acei bani ce mai sus arata. A§ijderea ne-a mai ardtat d-1 Toader Ve! Pitar §i alt zapis din anul 7163 (1655), dela Toader Mantie §i cu surorile lui Bejana i Mita, scriind ca au vandut din

satul Ivancäuti din a patra parte de sat trei partd cu tot venitul,_ Manii din Ivancauti drept 200 lei §i le-a facut platä deplin Intru mainile lor. A§ijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Vel Pitar §i alt zapis dela Nicolae, feciorul Irinei, nepotul Mantii, scriind ea a vândut §i el a patra parte din tot satul Ivancauti Manii din

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

111

Ivancauti drept 100 lei si i-a fäcut plata deplin intru mainile lui. iarai ne-a mai ar'ätat credinciosul Boier al nostru, d-1 Toader VeI Pitar, un zapis din anul 7235 (1727) Mai 25, dela Maria Stolniceasa a lui Dtunitrascu Ursache si dela fiul sàu, Vasile, scriind ca au vandut din jumatatea satului Cuzlau, ce este langa Ivancauti in tinutul Dorohoiului, a treia parte, care mosie i-a fost dela socrul sàu Gheorghe Ursache Visternic, iar lui Gheorghe i-a fost cumparatura dela Costascu Badiul dela Radauti. Aceasta jumatate a satului Cuzlau a treia parte au vandut-o ei d-lui Toader Vel Pitar drept saptezeci lei bani gata, incapand d-lui a o cumpara si le-a facut platä deplin, care bani le-au dat ei de au plait datoria ce a fost dator Dumitrascu Ursache, i arata la zapisul acesta ca, macar cà aceasta mosie s'a pus In izvodul lui Constantin Silion, cumnatul lor, dar acel izvod sa nu se tie in seama, si In locul acesteia sa i se dea alta mosie, de vreme cá aceasta s'a vandut de s'a platit datoria lui Dumitrascu

Ursache. Asijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Vel Pitar si alt zapis din anul 7240 (1732) Iulie 10, dela Toader Cuza biv Postelnic,

feciorul lui Dumitrascu Cuza, nepot de fat:6 a lui Toader Jora, scriind &A a vandut din jumatatea satului Cuzldu a treia parte din partea de sus ; aceasta parte este cumpgratura de mosul salt Toader, dela Andrei Zaramba si dela femeia lui Acsana, fata lui Petrascu Turcu, i alta a sag parte din tot satul Cuzläu, care a rascumparat-o iarasi mosul säu Toader Jora dela Dumitrascu biv Vel Pitar, iar lui Dumitrascu Pitar i-a fost cumpardtura dela feciorii lui Stratulat Braila din Dragusani. Aceste douà parti de mosii le-a vandut el d-lui Toader Vel Pitar, cu helesteu i cu tot venitul, drept o suta zece lei bani gata, si i-a facut plata deplin intru mainile lui. Asijderea ne-a mai ardtat d-1 Toader Vel Pitar alt zapis din anul 7167 (1659) Mai 1, dela Dumitrascu Badiul dela

Radauti, scriind a a vändut a lui dreaptä mosie ce a avut cumparatura In satul Cuzlau dela Märicuta, din jumatate de sat a patra parte de jos, cu pomet i cu tot venitul. Aceasta mosie a vandut-o Badiul Manii din Ivancauti, mosul d-sale Pitarului Toader, drept 500 lei batuti i i-a facut plata deplin. Asijderea ne-a mai aratat alt zapis din anul 7150 (1642), dela Grigore i Cazacu, feciorii Mariei, nepoti Tudoscai Isaceasca din Cuzläu, scriind ca au vandut din jumatatea satului Cuzlau din a treia parte, a treia. Aceasta mosie iarasi au vandut-o Manii din Ivancauti drept 30 talen,

www.dacoromanica.ro

112

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

le-a facut plata deplin. i iara0 ne-a mai aratat Toader Vel Pitar alt zapis din anul 7151 (1643), dela Irina, fata lui Isate §i a Tu-

doscai, nepoata lui Nicorici, scriind ea a dat toata partea ei de mo0e ce a avut dela mo0i §i de cumparatura In satul Cuzlau, nepotului sau Manii din Ivancauti, ca s'o Ingrijeasca In viata dupä moarte sa o pomeneasca, §i un zapis ce a facut ea mai Inainte

lui Bobascu sa nu se tie In seama. A0jderea ne-a mai aratat credinciosul Boier al nostru, d-1 Toader Vel Pitar, cateva zapise de .cumparatura ce a cumparat In satul Räspopeni, ce este peste Prut In tinutul Ia01or, socrul d-sale Mazarachi negulitorul, dela raze0 de Rasipeni, intai un zapis din Septemvrie 7208 (1699), dela Constantin Croitorul, ginerile lui Perjer, §i dela femeia lui Marica, In.credintat cu multe iscalituri, scriind cà au vandut jumatate din partea Grecii din Rasipeni lui Mazarachi negulitorul drept 35 lei batuti; al doilea zapis din anul 7208 (1700), dela Iftode cu fratii sai Bejan §i Postolache, feciorii lui Gheorghita Raspopu, nepotii lui Grigore Raspopu, 0 dela Maria §i Ana, fetele Sasului, nepoatele Floarei Mocicesei preuteasä, §i Tudosie, ginerile lui Ponici, §i

cu cumnata-sa, fata lui Enache Ponici, scriind ea au vändut jumatate din satul Räsipeni cu partea Grecii, ce a cumparat-o Mazarachi dela Constantin, ginerile lui Perjer, §i cu partea Ghindoae ce le-au fost Raspope0ilor danie, osebit de partea ginerilui lor, lui Gherman, a patra parte din partea acestora a Raspope§tilor, 0 a patra parte din partea Ghindoae ce i s'a venit lui danie, §i osebit din partea lui Vasile 0 a lui Enache, nepotii Sanfirei, scoVandu-se aceste parti ale lui Gherman 0 ale nepotilor Sanfirei, alta mo0e toata din jumatate de sat cu vatra de sat, cu fanati, cm hele0ei, cu paduri i cu tot venitul, au vandut-o ei lui Mazarachi negutitorul drept 160 lei §i le-a facut platä deplin intru mâinile lor. Al treilea zapis din anul 7208 (1700) Februarie 6, dela Constantin, ginerile Lupului Perjer, Impreuna cu femeia lui Maricuta, scriind precum au vandut jumatatea din partea Grecii dintr'acela0 sat Räsipeni, iarài lui Mazarachi negutitorul, drept 35 lei 0 le-a facut plata deplin intru mainile lor. Al patrulea zapis din 7209 (1701) Februarie 20, dela Iona§cu §i fratele sau Pavel, feciorii Ursului, Varvarei, stranepotii lui Grozav, scriind ea au vändut jumatatea satului Rasipeni, jumatatea din partea de sus, lui Mazarachi

negutitorul drept 137 lei, care mo0e i se cuvine din tot satul a

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

113

patra parte, si le-a facut plata deplin intru mainile lor. Al cincilea zapis din anul 7211 (1702) Septemvrie 27, dela Enache, feciorul

Alexandrei, nepot de fatá a lui Pavel Parcalabul de Telenesti, scriind precum si el a vandut partea lui de mosie ce a avut In satul Rasipeni de pe mosul sau Pavel Parcalabul, Impreuna cu unchiul sàu Vasile calugarul, ce a fost frate cu mama sa, copiii lui Pavel, lui Mazarachi negutitorul drept 12 lei, si i-a facut plata deplin. 8i serie la zapisul lui cum de s'ar scula unchiul sàu Vasile calugärul

sa galceveasca pentru partea lui, ce i-a vandut Enache, sa a cauta cu dansul, iar Mazarachi negutitorul sa stapaneasca cu pace. Asijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Ve! Pitar un zapis din anul 7158 (1649) Noemvrie 14, dela Ionaru, feciorul Tudoscai, ne-

potul lui Ihnatcu din Valeva, scriind cà a vandut toata parte de mosie ce s'ar alege In Valeva, partea matusei sale Varvara Ihnatoae, aceasta a vandut-o Manii din Ivancauti i jupanesei sale drept 150 lei bani gata si i-a facut plata deplin Intru mainile lui, care mosie a vandut-o el cu tot venitul din vatra satului, din camp si din helesteu. Asijderea ne-a mai aratat d-1 Toader Rascanu, Vel Pitar, un ispisoc din anul 7234 (1726) Martie 5, dela Dorimia sa Mihail Racovita VodA, scriind inteacel ispisoc precum a miluit Domnia sa pe d-1 Toader Pitar cu doi tigani, anume Sandu cu feciorii lor. Drept aceea, daca am vazut Domnia mea aceste zapise i ispisoace mai sus aratate, Incredintate cu multe iscalituri si peceti, ne-am Incredintat si dela Domnia mea 'Inca' am dat si am Intarit sus numitului Boier al nostru, credinciosul d-1 Toader Rascanu Vel Pitar, toate aceste sus pomenite moii, Tuzora, unde .este hambarul, i Tuzora din tinutul Orheiului, i Ivancautii din Tinutul Dorohoiului i Cuzlau, la f el acolo, si Rasipenii peste Prut

din Tinutullor si pe aceasta parte de mosie din Valeva si *pe acei doi tigani Sandu si Pavel cu feciorii lor, ca sa-i fie d-sale drepte ocine i mosii si uric de miluire si de Intaritura cu toate hotarele i cu tot venitul neclatit, nerusuit nici odinioara In veci. iaräsi mai dam si Intarim d-lui Toader Ve! Pitar, toate par* de mosii ce are In sat In Rahozna ce este In tinutul Cernautilor, dui:a ispisoc de par% ce ne-a aratat dela Domnia sa Mihail Voda, cum s'au pärit Ve! Pitarul cu.Darie Branzanul si a ramas din judecatà ea sa stapaneasca acele parti d-1 Toader Ve! Pitar si nimeni altul sa nu se amestece peste acest ispisoc al Domniei mele. Aceasta 8

www.dacoromanica.ro

114

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

facem. In Ia0 anul 7246 (1738) Martie 27. In a doua Domnie, in al treilea an. IscAlit Sandul Sturdza Logofät. A citit vtori Logofät. A tradus din moldovene§te tälmaciul Tribunalului Civil Regional al Basarabiei, Porucic in rezervä" Makedonski. II. Traducere din mo1dovene0e. Noi, Alexandru loan Kallimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tärii Moldovei. Facem

tire cu aceastä carte a Domniei mele precum cà credinciosul Boier al nostru, Dimitrie RA§canu biv Vel Stolnic, pe längä jaloba ce a dat &Are Domnia mea, a infätilat nouà o carte a rhposatului Domn Grigore Alexandru Ghica Voevod din anul 1775 Iulie 25, c'á Orintele d-sale Stolnicului, räposatul Vornic Constantin RA§-

canu, ce-a fost Spdtar, prin jaloba ce a dat atuncea a ardtat c'd pe mo0a d-sale de läng6 ChiOdd'', anume Ghetgoani dela tinutul Orheiu, are in apa BAcului un iaz fäcut din vechime. Si in vremea trecut'ä jidovii din orapl ChiOnAului au Mud in capul acelui iaz

pe mo0a mAnastirii Galata vreo ateva velnite, care mo0e a mànästirii se aflä pe de aceastä parte de apa Bacului in tinutul L'äpupei, i fiindcd acei jidovi toatd imputäciune, spAldturi §i drojdiile vinului i necurätenia din velnite le lepgdau in apa BAcului la capul iazului, din care pricinä s'a umplut iazul de nAmol 0 de aceea pe0ele s'au nkluOt i morile s'au innecat ; s'a flcut

atuncea cercetare §i s'a vazut din hrisovul räposatului Domn Mihail Racovitä Voevod, cà toatä apa Bâcului se stàpäne0e numai

de catre Idnutul Orheiu, iar tinutul Läpusnei nicio trebuintä la apa BA.cului nu are. Si de vreme ce acele velnite erau vechi, apoi

s'a socotit ca sä nu se strice velnitele, decAt jidovii ce fäceau iazului cu velnitele lor strickiune sà aib4 a da räposatului Vornic RAlcanu ate 3 galbeni de velnitä pe an, insä alte velnite sà hu facä. Pe urm4, când s'a iscat in tara pacea i nelini0ea s'a risipit, iazul s'a cueátit i pe0ile intransul iara0 s'a plodit i morile s'au indreptat, an inceput alti jidovi sà facd velnite in locul celor ce-au fost. Deci, dupà cercetarea scrisorilor rAposatului Vornic Constantin Ra§canu, lämurit s'a v`ázut din hrisovul Domnului Mihail Racovità Voevod, c'á intre Tinutul Orheiului i intre Tinutul LApupei este hotar apa BAcului, i cä mo0ile din tinutul Orheiu st'äpanesc apa Bâcului, iar mo0ile din Tinutul Läpu§nei nicio trebuintä la apa Bacului nu au, 0 fiindcA mo0a m'än'ästirii Galata se aflà in cuprinsul Tinutului L'Apupa, apoi nu s'a ingAduit acelor

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

115

jidovi a face velnite MO apa Bacului, ci s'a poruncit Sardarilor de Orheiu ca sa-i opreasca pe toti sau sa se invoiascä cu r'äposatul

Vornic Ra§canu, precum cu amanuntul se cuprinde in cartea raposatului Domn Grigore Alexandru Ghica Voevod. Acum d-1 Stolnic Dimitrie Raranu prin jaloba ce a dat catre mine arata, c'ä In locul velnitelor a carora lucrare acum s'a oprit de doi sau trei ani, s'au inceput a se face atat pe mo§ia Galata, cat §i pe mo§ia sfintei Vineri salhanale dela care §i mai multä stricaciune se pricinuie§te iazului. Pentru care hotarim Domnia mea, ca precum prin cartea de mai sus pomenita s'a oprit facerea velnitelor, a§a sa fie oprita §i facerea salhanalelor §i nimeni fara invoirea d-lui

Stolnic sa nu faca salhanale. Pentru care poruncim Domnia mea §i d. Sardari de Orheiu sà urmati intocmai precum prin aceasta carte se hotara§te, neingicluind pe nimeni a face salhanale pe aceI loe fära voia d-lui Stolnic. Aceasta poruncim. Anul 1798 Ianuarie.

In cel adevarat s'au iscälit: a eitit Ve! Logofatul. S'a trecut la condica, Matei Condicaru.

43. Roman

Pitarul Gheorghe Roman, de 45 ani, nu ocupa slujba, locue§te In Tinutul Hotin. Necasatorit. Stapane§te In Tinutul Hotin avere imobilä, a 8-a parte din mo§ia Dumeni §i. a 4-a parte din mo§ia

Rohotina, pe care pamant sunt 25 familii de sateni. Spre ali dovedi obarOa nobila, Roman a declarat a in 1806 a fost distins, de &Are Domnitorul Moruzi Voevod, cu caftanul de Pitar, pentru care fapt Comisiunea ce a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, incredintandu-se din lista data sub Domnitorul Moruzi In 1806, de pe care o copie certificata o avea Comisiunea

aceea, ca Gheorghe Roman e trecut, in adevär, cu rangul de Pitar,

care-i da dreptul la noblete, prin hotarirea data la 6 Iulie 1821, recunoscandu-1 drept nobil, a hotarit sä fie trecut in parea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin. Neconfirmat.

Insenindri.

Romani din Moldova. 8*

www.dacoromanica.ro

116

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

44. Rossia (Rosetti)

Medelnicerul Vasile Mihail, fiul lui Rossät, de 39 ani, prin alegerea nobilimii e Deputat in Sfatul Suprem al Regiunii Basarabiei. Vkluv, n'are copii. StApAneste avere imobilà, prin mostenire, mosiile: 5ibutin%i, pe care sunt 120 curti de sAteni, Cormani, cu 76 cursi, prin schimb, Romancbluti, cu 147 curti, Carlacäu, cu 413 cursi, pe temeiul unei hotäriri judecAtoresti, Chelmesti, cu 130 curti, Trinca, cu 108, jumdtate. din satul Mosinei, cu 37, si

jurnätate din satul Culighievca cu 80 curti de säteni in Tinutul Hotin si mosia Verdemeti din Tinutul Tighina, dobAnditä prin cumpdrare si pe care sunt 20 curti de gteni, si afard de aceasta are 1500 suflete de tigani serbi de ambe sexe. Spita neamului: Iordache Rossält Vel Vornic, fiul sàu Constantin RossAt Logofät, fiul acestuia Mihail Rosgt Medelnicer, fiul acestuia Vasile Rossdt, doveditorul de acum al nobletei; Medelnicerul Vasile RossAt si-a dovedit obArsia nobild cu actele de mai jos: 1. Copie certificata de pe inscriptiile incrustate pe vasele sfinte dela biserica Sf. Ierarh Nicolae care se and in Iasi si tot o copie certificatà de pe un hrisov al lui Antonie Rossäit Voevod, dela 29 Martie 7185 (1677), din care acte se vede Ca' Antonie Rossat a domnit in Moldova, a intemeiat un scaun Mitropolitan pe lang6 biserica Sf. Nicolae, a daruit veseld

si cA el, Antonie, a avut trei fii: Alexandru Voevod, Iordache Voevod si Enache Voevod ; 2. Un document dela Divanul Moldovei, dat la 18 Martie 1796 in pricina pentru mosiile Mdcsinesti si Ghiläe§ti, asezate in Tinutul Neamt, intre Medelnicereasa Maria Rossäl si diferite persoane, in care se aratà c'd Medelnicereasa a fost sotia fiului lui Constantin Rossn, care avea rangul de Logofdt si c'e.' el,

Constantin, a fost fiul lui Iordache RossAt, care avea rangul de Vel Vornic, pe care Boieri, adicà pe tat:6 si pe fiu Divanul i-a gdsit

iscdliti pe o tranzactie privitoare la o avere in anul 7253 (1745) si pe un act de hotarnicire dela 26 Iunie 7256 (1748); 3. Douà porunci Domnesti, a lui Mihail Sutzo Voevod, dela 30 Octomvrie 1793, si a lui Alexandru Kallimah Voevod, dela 26 Iunie 1798,

cu privire la niste pricini, porunci din care se vede a numita Medelnicereag Maria Rossdt a fost sotia Medelnicerului Mihail Rossät, iar acesta a fost fiul Logorátului Constantin RossAt; 4. Un act dela 12 Iulie 1795, int6rit de Divan, privitor la vanzarea

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

117

de care un oarecare Ifrim Vicul a unei vii din satul Buldesti in care se aratd cd actualul doveditor de noblete Vasile Rossdt e fiul Medelnicerului Mihail Rossdt ; si 5. Un document al Domnitorului Moldovei Kallimah Voevod, dela 13 Noemvrie 1812, intärit de Visternicul Iordache Rossät i In care document numitul Domnitor aratd eh' neamul Rossdtestilor îi are obArsia dela Antonie Rossdt Voevod care a domnit In Moldova In 1676, printre ai cdrui urmasi II socoate si pe Vasile Rossilt, cu care prilej Ii spune Spdtar.

Dar Comisiunea, care a functdonat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, procedând la rezolvarea cererii care i-a fost fäcutä In acest scop, a gäsit necesar sd aducd urmätoarea judecatd: IntAi, desi nu existd Indoialä cà Antonie Rossdt Voevod a domnit In Moldova In 1676 si cd a avut trei fii printre care si pe Iordache

Voevod, totusi declaratia doveditorului cd se trage din acest Rossäl Voevod i cd strdbunicul sdu Vornicul Iordache Rossdt, e, In adevär, fiul acelui Voevod numai prin faptul cà acel Domnitor a avut un fiu cu numele de Iordache, e cu totul neindestuldtoare din cauzd cd fiul Domnitorului a fost Iordache Voevod, lar straunicul sdu avea rangul de Vornic i cd cel dintai, precum reiese din hrisov, a existat incd in anul 7185 (1677), iar cel din urmä, potrivit làmuririi Divanului din documentul ardtat mai sus, iscdlea hartii

In anul 7256 (1748), e indoelnic ca un fiu de Domnitor, arätat drept Voevod, sá renunte la rangul de Domnitor i sd-I la pe acela de Vornic i trebue presupus cd cei doi Iordache amintiti mai sus, adicd Voevodul i Vornicul au fost cloud persoane diferite 1), cu

atat mai mult cu cá't intervalul Intre epocile cAnd, dupd cum 15mureste cu acte, a trilit unul i celalt, nu e mic, judecand cä dacd

acel fiu de Domnitor e ardtat de tatd1 sdu inteun hrisov din anul 7185 (1677), e firesc cd pe vremea aceea era In varstd, pe cand Vornicul, iscälind härtii In anul 7256 (1748), fireste csd putea mai trdiascd ; si al doilea, cu privire la rangul de Spdtar luat de doveditor, desi potrivit regulii stabilitd prin punctul trei al Ucazului, care nobili, nobilii de aici pot sd se bucure de ranguri Moldovenesti, pe care s'au invrednicit sd le primeascd prin caftanul 1) Vornicul era un nepot de vAr al lui Beizadea lordache. TatAl sail, Lascarache, era fiul lui Constantin Rosetti, fratele lui Antonie-Vocla. R. Rosetti. Familia Rosetti. Bucuresti, 1928. Arborele genealogic.

www.dacoromanica.ro

118

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

care le-a fost acordat pentru merite ; dar intru cat pe de o parte In documentul Domnitorului Kallimah nu se arata ca doveditorului Rossat i s'ar fi acordat un caftan pentru merite prin regula statornicita in Moldova, ci numai vorbindu-se despre altceva era trecut ca Spätar, iar pe de altä parte Comisiunea avand in vedere o nota care a fost adresata Consulului General Rosienesc din Ia0, Pini, din partea Domnitorului Kallimah, iar dela Consul adusä Autoritätilor Regiunii acesteia si in care Domnitorul amintit a declarat, ca e surprins ca Medelnicerul Vasile Rossät se &A drept Spatar, pentruca n'a fost distins cu acest rang §i ca, facandu-se cercetäri, s'a descoperit cà si l-a insusit pe nedrept, a rugat el, Rossat, pe copistul Divanului, Teodor, sä-i transcrie douà atestate care au fost compuse de el, unul din partea Divanului, altul din partea Printului Kallimah, poruncindu-i lui Teodor sä lase in acele atestate locuri libere pentru rangul lui Rossät; cand insä, dupä transcrierea acestora de catre el, le-a dat lui Rossat, a väzut pe urma ca in documentul iscalit de Print rangul de Spatar e scris de o mana sträina care imita scrisul lui Teodor, apoi el, dupa convingerea lui Rossät a scris acest rang si in documentul Divanului, care fusese iscälit, incredinrandu-1 ea aceasta se lace cu stiinta Printului ; dar ea Vasile Rossat are rangul de Medelnicer, aceasta se vede din cartea Domnitorului Moruzi din 1806; de aceea, prin incheierea data la 10 Decemvrie 1821, a hotärit sa fie trecut in partea I-a a cartii genealogice a nobililor, pentru Tinutul Hotin, ca unul care si-a dovedit obarsia prin documente incontestabile numai dela sträbunicul Vornicul Iordache Rossat, a carui existenta, dupd actele care au fost prezentate acum, se dovede§te nu mai departe decat la anul 7253 (1745), cu conditia eh, daca Vasile Rossat va mai prezenta alte documente, pe temeiul cärora obar§ia sa ar fi mai indepartatd decat 100 ani, in acel caz i se &A dreptul sa ceara trecerea lui in acea parte a cärtii genealogice, care e destiflea unei asemenea obarsii. Dosarul lipsWe. Insemniiri.

Dupl traditia familiala, Rosetti ar fi originan i din Genova, de unde ar fi venit in sec. XIII la Constantinopol, dela sec. XVII

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

119

asezAndu-se in Moldova 1). Medelnicerul Vasile Rosetti-B6Idnescu

(t 1834), petitionarul, insusindu-si rangul de s'Atar, dupà pacea (lela Bucuresti a trecut samovolnic Prutul, in fruntea unui grup (le1,igani-serbi, färà sä se supund regulilor carantinei. Guvernatorul Sturdza 1-a pedepsit cu arestd la cetatea Ismail. In fruntea opozitiei, alcguità de parveniti, medelnicerul a fost ales in 1818 deputat al Sfatului Suprem. In 1821, generalul Inzov 1-a indepdrtat dela alegerile nobilimii. In Basarabia, el s'a judecat cu Sturdzestii, pretinzand CA impärtirea mosiilor fAcutà in 1726 in legdturà cu strdbunica sa, Maria I. Sturdza, ar fi nedreaptà 2). In 1821, s'au refugiat in Basarabia dragomanul Scarlat RosettiBibica si vistierul Iordache Rosetti-Roznpvanu (1764-1836),

insotit de fiii säi, Nicolae (1794-1858) si Alecu (1798-1853). Fiicele lui Nicolae: Pulcheria, s'a mgritat cu baronul C. Rosen ; cu generalul conte L. Sollohub, iar Roxandra, cu M. I. Saburov (div.), apoi cu C. A. Lisin 3). Familia Rosetti 4) din Basarabia, cu urmasi existenti i astäzi,

Maria,

n'are nicio insemndtate. Se trage din stefan Rosetti, inscris in 1848 in partea VI-a a c'ärtii nobilimii basarabene, fiul stolnicului

Costache (se pare cd a fost inmormântat in 1809, la TätärestiUpupa) 5), al cgrui tatà era spdtarul stefan Rosetti (1714) 6). Familia Rosetti-Baldnescu nu mai existd in Basarabia. 44 a. Rossat (Rosetti) Medelnicerul Lupu RossAt, de 37 ani, nu ocupa sluj136, locueste

in Tinutul Orhei. Cgatorit cu Safta Cuza, are un fiu, pe Nicolae, de 15 ani. Sfäpaneste prin mostenire mosia TiOnesti din Tinutul R. Rosetti. Note genealogice f i bibliograf ice despre familiile Bulzus f i Rosetti. Analele Academiei Rom. S. II, T. XXVIII, Bucuresti, 1906, p. 3, si R. Rosetti. Amintiri. F. Wiegel. Observa(ide asupra stárii actuale a Basarabiei (1823).

Din trecutul nostru, Nr. 25-27, 193, p. 23. Dosarul Nr. 533, 1847, 146 file. Arhivele Stat. din Chisindu. 5) Biserica din Tdtdresti, ziditd pe la 1795, a ars acum vreo sase ani, cAnd s'a distrus si mormântul lui C. Rosetti. Com. de A. D. Inglezi. 9 Strdnepotul lui Manolache Const. Rosetti, nepotul de frate al lui Antonie-Vodd. R. Rosetti, Familia Rosetti. Op. cit., Arborele genealogic. De comp. notele noastre in V jara Basarabiei, Nr. 2-3, 1939, p. 169, si Din trecutul nostru,

I IV, 1939, p. 58.

www.dacoromanica.ro

120

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT $1 NISTRU

Orhei, pe care sunt 70 curti de ateni vi 12 familii de tigani verbi. A prezentat la Comisiune Cu privire la originea sa: 1. 0 poruncA a Domnitorului Constantin Moruzi Voevod, dela 31 Martie 1781, data' &Are slujbavii delegati sá despartà o portiune de pämânt la movia Sipoteni pentru sotia Pitarului Gheorghe Rossn, Irina; 2. 0 porunc6 a Domnitorului Alexandru Moruzi Voevod, dela 17 Mai 1805, &are Sdrdarii Orheiului, cu privire la pricina referitoare la portiuni din movia C6rabAveni vi Bravicea, in care doveditorul Lupu Rosgt e trecut cu rangul de Medelnicer. Dupà cercetarea acestor documente, Comisiunea, care a functionat in acest scop, neincredintandu-se numai din declaratia doveditorului, c6 e fiul sus arätatului Pitar Gheorghe Rossgt, a Idsat aceastà chestie necercetatà, iar pe temeiul rangului doveditorului Lupu RossAt a hotArit s'ä fie trecut in partea I-a a cärtii genealogice, pentru Tinutul Orhei, despre care fapt vi-a dat incheierea la 10 Decemvrie 1821. I nsenzneiri.

Safta moare in 1850, la Costevti-Iavi 1). Fiul ei, Nicolae, ca vi nepotul, Mihail, literat 2), mor vi ei. Gradul de inrudire al acestei ramuri, cu familia Rosetti, nu s'a putut stabili 'Meg. Documente. I. Traducere din moldovenevte. Noi, Constantin Dimitrie Moruzi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Prii Moldovei.

Cinstitului vi credinciosului Boier al Domniei mele, d. Iancul Razu, biv Vel Spdtar, SArdar Stolnicul loan Carp vi Medelnicerul Andrei Donici, se face vtire cä Domniei mele a dat jalobA Boierul nostru

Gheorghe Rosat, Pitar, ardtand c6 sotia d-sale Irina Rossgt are In hotarul Sipotenilor cAteva pàrti danii vi cump6r6turi cu zapise incredintate, in care movie avand vi Paharnicul Darie Donici alte pArti ale sale, in trecutere zile s'au rânduit cu cartea Domniei mele pe d. Stolnic loan Carp vi Medelnicer Andrei Donici, ca sä mAsurati pàrtile ce se vor dovedi cu dreptate cd are d. Paharnic Darie Donici. Deci acum cerand vi d. Pitar Gheorghe ca sA Din trecutul nostru, Nr. 21-24, 1935, p. 44. G. Bezviconi. Ciirturarii Basarabeni. Chi§indu. 1940, p. 21.

www.dacoromanica.ro

PA RTE A 1

121

se aleaga partile ce are jupaneasa d-sale intr'acel sat cu zapise, pentru aceasta iata scrim d-v. i vä randuim cand veld merge de yeti alege partile d-lui Paharnic Darie la acel sat, sä faceti cercetare scrisorilor ce va avea numita jupâneasa, fiind de fa-Va. i toti razesii acelui sat, §i cate parti se vor dovedi ca are fara pricina cu zapise 1ncredintate danii i cumparatura, sä le masurati In stanjeni si 84 le deosebiti punand i pietre hotare i sa faceti marturii anume

aratand suma stanjenilor cat au iesit, iar care marturie aducandu-se aici i cetindu-se de d. vtori Logofat, de se va gasi ca este facuta cu dreptate i cu primirea tuturor, sà se intareasca si de catre Domnia mea stapanire. Aceasta scriem. Iar cand vreo parte nu se va odihni cu cercetarea i hotarirea ce veti face, atuncea le puneti zi de termen sà vie la Divan. 1781 Martie 31. A citit Vel Logofatul. A tradus intocmai din moldoveneste Registratorul Cole-

gial Carol Ioan Bohus I. II. Traducere din moldoveneste. Noi, Alexandru Constantin Moruzi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, cinstiti i credinciosi Boieri ai Domniei noastre, Sardari ai Orheiului, vi se inainteaza o jalba care ne-a fost facuta de Medelnicer Lupu Rossat cu aratarea ca pe temeiul unor dovezi scrise are in corpul mosiilor Carabäseni i Bravicea parti pe care le-au stäpanit pärintii sai, iar dupa moartea lor, rämanand. mic, n'a putut sà profite de proprietate, iar acum cere sa-i fie date

aceste pärti in stäpanire; ca urmare va poruncim sà adunati razesii de pe mosiile amintite i daca, dupa cercetarea actelor amanduror partilor, va puteti convinge ea i petitionarul Rossat are parti in mosiile aratate, eliberati un certificat judecatoresc pentru stäpanirea lor ; dupa aceea, sà delegati oameni. priceputi dintre mazilii acelui tinut ca, ducandu-se la rnoiile pomenite si In fata, gat a razesilor acelora, cat si a petitionarului Rossat, procedand intocmai dupä certificatul judecatoresc al d-v. i dupä

alte dovezi pe care le-ar prezenta amandoua par*, cate parti apartin lui Rossat, sa le desdin mosiile aratate se va stabili partiti i &A le hotarniciti i sa-i eliberati pe urma si un certificat de hotärnicie, cu aratarea semnelor i nurndrului stanjenilor, cu atat a mazililor delegati, cat si a razesilor si a tuturor persoanelor care se vor gasi la hotarnicire, precum i cu adeverirea d-v., deed acest certificat 11 veti gasi drept, ca petitionarul

www.dacoromanica.ro

122

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT SI NISTRU

Ross6t, dupà aceastà hotärnicire cu consimtdmantul general al tuturor, sà poatà st6pAni neturburat acele pArti ; dac4 insä s'ar isca pricini i nemultumiri cu prilejul cercefárii i hotarnicirii, sä" nu puneti semne de piatrà, ci intocmind certificatul i planul locului, s4 stabiliti amânduror pàrtilor un termen ca sä se intl.tiseze la Divan pentru hotArirea imprejurärilor cu dreptate. 17 Mai 1.805. A citit Ve! Logofdtul. A tradus din moldoveneste intocmai

Registratorul Colegial Carol Ioan Bohus I. 45. Sallos

Vtori Visternic Iordache Sallos, nu ocupd slujbg. CAsatorit cu Bälasa Sernovodeanova, are copii: pe Secretarul Colegial Nicolae, de 30 ani, Secretarul Colegial si Sulgerul Moldovean Iordache, de 29 ani, Grigore, de 27 ani, Secund-Cdpitanul de cavalerie Mihalache, de 24 ani, Locotenentul loan, de 21 ani, Sultana, märitatd cu Consilierul Titular Bodescu, si Maria, mAritatà cu Colonelul Selivanov. N'are pàmânt, afarä de o cas6 asezatd in orasul si 2 grddini in apropierea Chisinàului si in Tinutul Tighina. Spita neamului: Vtori Visternic Iordache Sallos, actualul doveditor de noblete, a avut copii: Nicolae, de 30 ani, Iordache, de 29 ani, Grigore, de 27 ani, Mihalache, de 24 ani, i Ioan, de 21 ani, fete: Sultana si Maria. Cu privire la obArsia sa nobilà, doveditorul prezentat diferite documente, pe temeiul cdrora Comisiunea a hotarit: intru cAt potrivit regulilor dupà care se conduce Comisiunea, reguli intemeiate pe privilegiile acordate Atotmilostiv pentru aceastà Regiune, documentele aràtate mai sus, precum i rangul de vtori Visternic sunt socotite insuficiente pentru dovedirea rangu-

lui de noblete, ci dau petitionarului numai o noblete personalä, din care cauzà." s4 i se inapoieze documentele MI% s6 i se satisfacd cererea cu privire la trecerea in lista nobililor acestei Regiuni. In ce

priveste insà pe fiul sAu Secretarul Colegial Iordache Sallos, ca unul care are rangul Moldovenesc de Sulger, primit pe temeiul dovezilor prezentate inainte de expirarea termenului de 18 luni prevkut de tratat, prin urmare ca unul care-i dà dreptul la o noblete efec-

tiv6 si la trecerea lui in partea I-a a càrtii genealogice, potrivit continutului Ucazului acordat Atotmilostiv nobilimii ; chiar azi sä fie inscris numele Sulgerului Iordache Salios in lista nobililor

www.dacoromanica.ro

PARTEA 1

123

Tinutului Orhei, cu eliberarea unui certificat despre acest lucru clela Comisiune, precum si doi fii ai säi, care se gäsesc In serviciul militar, ca unii care au grade ofiteresti, ce le dau dreptul la noblete,

sä fie recunoscuti drept nobili local', de lndatà ce vor face cereri la Comisiune, prezentänd si actele respective pentru gradele lor. Dosarul lipseste. Neconfirmati. Insemneiri.

Greci românizati. 46. Scortescu

Secretarul Gubernial Grigore Scortescu, de 35 ani, face serviciul la personalul Arhiepiscopului Chisinäului. Vkluv, n'are copii. N'are avere imobilà, locueste In orasul Chisinäu. Spita neamului: Miron Scortescu, Sulger, fiul sdu Secretarul Gubernial, actualul cloveditor al nobletei. Din cartea Domnitorului Moruzi din 1806 se vede c4 Miron Scortescu'a avut rangul de Sulger, care-i dà dreptul la noblete, iar a doveditorul Grigore e fiul lui Miron, a prezentat la Comisiune un certificat care i-a fost eliberat de cätre nobili ; de aceea, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea dovezilor privitoare la noblete, recunoscAnd pe Grigore Scortescu drept nobil, dupd rangul tatälui säu, prin incheierea datà la 29 Septemvrie 1821, a hotdrit 86 fie trecut In partea I-a a cärtii genealogice, pentru Tinutul Orhei. Lipseste dela dosar certificatul nobililor. Neconfirmat. Insemniiri.

Români din Moldova 1). Familia Scortescu nu mai existä In Basarabia.

47. Stamati Fratii Stamati: Consilierul Titular Constantin, de 29 ani, Conilier ales de nobilime la Guvernul Regional. Cancelaristul Gheorghe, de 25 ani 2), serveste la cancelaria Tribunalului Civil. Necdsätoriti. StäpAnesc prin mostenire In Tinutul Orhei mosiile: Gälesti, cu Din trecutul nostru, Nr. 17-20, 1835, p. 18. S'a nAscut In 1802, la Ia.si, iar Constantin, pe la 1786.

www.dacoromanica.ro

124

BOIERIMEA MOLDOVEI DINTRE PRUT g NISTRU

760 desetine §i 24 cursi de sateni, Tutoveni, cu 360 fálci de pamânt, Lunca Mare, cu 294 stanjeni de pàmânt, plus 40 suflete de Sigani verbi,. Spita neamului: Toma Stamati, Ve! Paharnic, fiii sgi: Constantin §i. Gheorghe, doveditorii de acum ai nobleSei. Pentru dove-

direa obar§iei lor nobile, au prezentat documente judecätorWi dela Tribunalul Civil al Basarabiei, Nr. 77 dela 30 Septemvrie 1813, pentru mo§ia Gäle§ti, Nr. 198 dela 27 Ianuarie 1814, p entrm mo§ia Tutoveni §i actul de cumpArare pentru mo§ia Lunca Mare dela Medelnicereasa Crucerescu, dela 15 Iulie 1806, din care se

vede c6 r6posatul tata' al doveditorilor, Toma Stamati, a avut rangul de Vel Paharnic. Afarà de aceasta reiese qi din cartea Domnitorului Moruzi Voevod din 1806, cd numitul Toma a avut rangul de Paharnic. De aceea, Comisiunea, care a functionat pentru cercetarea documentelor privitoare la noblete, recunoscand pe doveditorii Constantin §i Gheorghe Stamati drept nobili, dupd rangul tatalui lor, prin Incheierea datä la 31 August 1821, a hotärit sh fietrecuti in partea I-a a cArSii genealogice; pentru Tinutul Orhei. Dosarul lipse§te.

Insemnari.

Români din Transilvania, care, credem, cá se coboarä din Stamati-Stramaturà 1), dupà tradiSii familiale originan i din Italia 2)sau Spania 3). Deviza familiei: « Honor lex Dei ». Iacob Stamati (1748-1803) a fost dela 1792 Mitropolit al Moldovei. Fiul fratelui

&d'u Teodor, Toma, paharnic, In 1811 parcAlab la Hotin, a murit In 1817, la Chi§ingu. Fiul sdu, Costache (1786-1869), scriitor de seamg, influenSat de scriitorii ru§i P. Svinin §i Pu§kin, prezintà mare Insemndtate culturalà ca un reprezentant al Basarabiei, care

a Sinut un strans contact, In prima jum6tate a secolului, trecut, cu Românii din Principate §i OrSile austriace 4). Membru onorar C. C. Stamati-Ciurea, Opuri dramatice. Prefatä. Din trecutul nostru, Nr. 15-16, 1935, p. 4.

A. Gorovei, Familia Stamati din Folticeni. Din trecutul nostru, Nr. 31-34, 1936, pp. 91-95. E. Dvoicenco, Vieala ;si opera lui C. Stamati. Bucure§ti, 1934.

A. Gorovei, Contriburii la biogralia lui C. Stamati. Analele Academiei,

Rom. S. III, T. V, Bucurqti, 1931. Din trecutul nostru, Nr. 6, 1934, §i Nr. 15-16, 1935.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

125

al societatilor academice din Bucuresti, Odessa, Iasi s. a. Din cdgtoria sa cu Ecaterina Tudorache Ciurea (t 1835) a ldsat un fiu, Constantin (1828-1898), scriitor cu o educatie enciclopedick asa .ca i fratii säi (din a doua cdsdtorie a lui Costache, cu Sultana von Gafenko): Mihail (1838-1907) si Nicolae (1851-1923) 1). Din .cdsdtoria lui Constantin C. Stamati-Ciurea cu Maria A. Fischer -von Albach. (1839-1899), printre alti copii s'au ndscut 2): Mihail