Boia, Lucian - Sfarsitul Occidentului

SFÂRŞITULm OCCIDENTULUI? SPRE LUMEA DE MÂINE

S-a întâmplat la un moment dat ceva ieşit din comun. Miracolul Occidentului. Ar fi putut să nu se întâmple? Cine poate şti ? S-a ivit o civilizaţie altfel decât celelalte care a împins omenirea pe drumul unde se află astăzi. Aro!anţa Occidentului a fost pe măsură. în raport cu "ceilalţi# puterea lui a atins o cotă înspăimântătoare. $e dăm seama astăzi că a fost doar o fază a istoriei. %ar a putut să pară - atât de mare a&unsese să fie distanţa - că e un dat fundamental al unei umanităţi ierar'izate. ()C*A$ +O*A

SFÂRŞITUL OCCIDENTULUI?

Lucian Boia, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. pera sa, întinsă şi variată, cuprinde nu!eroase titluri apărute în "o!#nia şi în Franţa, precu! şi traduceri în en$le%ă, $er!ană şi în alte li!bi. &reocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a i!a$inarului, s'a re!arcat at#t prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la i!a$inar (Pentru o istorie a imaginarului (, c#t şi prin investi$area consecventă

a unei lar$i $a!e de !itolo$ii )de la viaţa e*traterestră şi sf#r' şitul lu!ii p#nă la co!unis!, naţionalis! şi de!ocraţie(. + adus, de ase!enea, noi interpretări privitoare la istoria cci' dentului, a Franţei şi a er!aniei. în 199-, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a st#rnit sen%aţie şi a ră!as de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale. olu!e publicate la /u!anitas0 Istorie şi mit in conştiinţa românească )199-, 222, 22,

223, 2010,2011, 2012) Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune

)199,22,22, 215(

Două secole de mitologie naţională )1999, 226, 211, 21( Mitologia ştiinţifică a comunismului )1999, 226, 211( Sfârşitul lumii.  istorie fără sfârşit )1999, 22-( Pentru o istorie a imaginarului )222, 223( !omânia" ţară de frontieră a #uro$ei )22, 226, 22-, 21( Mitul democraţiei )225, 215( între înger şi fiară. Mitul omului diferit din %ntic&itate $ână în 'ilele noastre )224, 211( Jules erne. Paradourile unui mit )226( mul şi clima. *eorii" scenarii" $si&o'e )226( *inereţe fără +ătrâneţe. Imaginarul longevităţii din %n tic&itate $ână astă'i )223( ccidentul.  inter$retare istorică )22-(

,a$oleon III cel neiu+it )22( 7-ermanofilii. #lita intelectuală românească în anii Primului !ă'+oi Mondial )229, 212, 215( /ranţa" &egemonie sau declin0 )212, 21( *ragedia -ermaniei1 232452346 )212, 21( 7a$canele istoriei. #lita intelectuală românească între 2389 şi 2369 )211, 21( Istoriile mele. #ugen Stancu în dialog cu :ucian ;oia )21( De ce este !omânia altfel 8 )21(

BOIA “

SFÂRŞITUL OCCIDENTULUI? SPRE LUMEA DE MÂINE

"edactor0

Ioana

îlcu

operta0 Ioana :edelcu ;e;&0 Florina asiliu, ar!en &etrescu ;ipărit la ".+. =onitorul ficial ? /U=+:I;+@, 215 >escrierea I& a Bibliotecii :aţionale a "o!#niei BI+, LUI+: @f#rşitul ccidentului8 @pre lu!ea de !#ine A Lucian Boia. ' Bucureşti0 /u!anitas, 215 I@B: 9-'9-5'62'4212'9 94)122( >I;U"+ /U=+:I;+@ &iaţa &resei Libere 1, 215-21 Bucureşti, "o!#nia tel. 21 42 5 62, fa* 21 42 5 61 CCC.e la o epocă la alta şi de la un istoric la altul, toate eveni!entele, toate evoluţiile au fost udecate în fel şi coilea "ă%boi =ondial fără /itler8

Sf ?r?i t ul Occi den t ul ui ?

@e poate răspunde prin 7daK sau 7nuK sau prin tot felul de soluţii inter!ediare. Ei toate pot fi credibil ar$u!entate. Fireşte, această condiţie

Cum mer ge i s t ori a

nesi$ură a istoriei nu ne î!piedică în proiectul de a o reconstitui c#t !ai fidel şi de'a încerca să'i desluşi! pe c#t posibil iţele. >ar, dacă tre' cutul este at#t de rebel, ce să !ai spune! despre viitor, care, p#nă una'alta, nici nu e*istă8

@'+ O:;P=&L+; L+ U: ==:; >+;

ceva ieşit din

co!un. +r fi putut să nu se înt#!ple8 ine Miracolul occidental poate şti8 @'a ivit o civili%aţie altfel dec#t celelalte, care a î!pins o!enirea pe dru!ul unde se află astă%i. &entru ca lucrurile să ia o ase!enea întor' sătură, s'au co!binat, ca întotdeauna, o !ulţi!e de ele!ente, co!binaţie pe care dar ni!eni n'avea cu! să o intuiască !ai înainte, pe care pu' te! încerca să o desluşi! astă%i.  ccidentul, pe la anul 1222, nu arăta deloc strălucit. ra o lu!e săracă, anaromo americanus. >ar nici a!e ' ricanii n'ar fi auns pe Lună dacă nu i'ar fi provocat ruşii )sovieticii, cu! li se spunea pe O: 1939, o!ul

15 +! preluat conceptul lui Lucien @fe%0 :a sânte $arfaite. 7ritiBue d@une nouvelle uto$ie" @euil, &aris, 1996G :@uto$ie de la sânte $arfaite" olloZue de erisM, Lucien @fe%, ed., &aris, 221.

n def i ci t de u t opi e

atunci(. ucerirea spaţiului a fost un proiect

Sf ?r?i t ul Occi den t ul ui ?

7co!unistH, pus în practică cu !ai !are succes de 7capitaliştiH. Unii cu utopia, ceilalţi cu !iloa' cele de a o înfăptui. în !ai puţin de două decenii, ar fi ur!at, în proiecţiile i!a$inare ale vre!ii, o e*pediţie spre =arte. între ti!p, s'au înce la o situaţie

Sf ?r?i t ul Occi den t ul ui ?

la alta nu şti! ce poate ieşi )Irlanda de :ord, Bosnia...(.  societate cultural o!o$enă e poate !ai anostă, dar şi !ai lipsită de riscuri. =ulti' culturalis!ul n'a fost un proiect dorit, ci o

! Cei l al ?i !

virtute i!pusă (Hfaire du necessite vertu" cu! %ice france%ul(. Franţa încă !ai vrea să creadă în inte$rare pur şi si!plu, dar îndoieli sau coilea "ă%boi =ondial într'o creştere econo!ică aproape de necre%ut )a fost, s'ar %ice, transferul în interior al unui surplus de ener$ie care nu se !ai putea !ani' festa în afară(. între 1962 şi 1992, &IB'ul Japo' niei )socotit în dolari constanţi( a crescut de aproape 16 oriG într'o vre!e c#nd toate econo' !iile occidentale sunt într'o creştere accentuată, dar nici cesi$ur, eco' no!ia apone%ă a ră!as foarte susG dar nu !ai e dec#t o econo!ie perfor!antă printre altele, o ţară de%voltată printre altele0 s'a banali%at. e!o$rafia, e drept, o trădea%ăG cu o popu' laţie în scădere, abia depăşeşte 142 de !ilioane de locuitori, !ai puţin de u!ătate în co!paraţie cu @tatele Unite )iar pentru 262, i se prevăd abia 113 !ilioane(. >ar poate cineva să pretindă că "usia nu va avea nici un cuv#nt de spus în ocul viitorului8 Ei !ai e o ţară, a! po!enit'o doar în treacăt, poate !erită !ai !ult. e'aţi spune de @tatele Unite ale +!ericii8 +ctualul ' încă ' e ce n'ar fi şi Q+@;"UL

spectaculos, ci !aidiferite, probabil !ai !ultor dislocări în re$istre darsiner$ia conectate prin

!ondiali%are. =ă $#ndesc în special la prăbu' şirea siste!ului financiar !ondial, conco!itent cu declinul producţiei petroliere şi cu un cata' clis! cli!atic, ecolo$ic sau $eolo$ic de !are a!ploare.H "ă!#ne totuşi o şansă firavă, potri' vit lui @er$e Letoucoar dacă ' o spun !ereu ' nu va fi altfel0 un alt tip de civili%aţie, alte resurse, alte te