Bizantul Si Institutiile Romanesti Pana La Mijlocul Secolului Al XVIII-lea - Valentin Al. Georgescu

BIZANTUL

itif

I TAME ROMÁNE

Valelltitl

AI. Georgescu

#

Bizantul §i institutille rornan.e5ti pind la mipocul secolului al XVIII-lea

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Araturitatea metodologica si óbiectivitatea ideologica a istoriografiei actuale fac cu putinta o intelegere si G interpretare fecunda i revelatoare a pozitiei noastre fat-d,

de Biza

si de tivilizatia

lui, inainte i dup caderea Constantinopolului Si. dispa-

ritia imperiului. Tdate

iz-

voarele existente nu slut incl. u§or de folosit, dar cele care

pot fi puse - la contributie f ormeaza un temei solid_ pen-

tru apropien i necetare valabilé de problemele'Studiate.

Lucrarea de fata,:- la nive-

lul contactelor i realizarilor institutionale, aspecte mai

putin studiate si Limurfte',. raSpunde la G incitatie venind de la al XIV-lea Congres

international de studii

bi- -

zantine (Bucurestti, 1671). Dar ea prelungeste rr.spUnsul

sail ping la epoca Bizantif-

lui dupa:Bizant", cind aces'te contacte 'se largese, isi schimmecanismele istorice devin tasionante. i aceas, ta, Tina la mijlocul sec. XVIII, cind impactul bizantin. Se i pentru a disiZrea dupA 1824 intr-irn insereaz'

nou ciclu itöric, legal, 'pen-

tru a fi, inteles, de o alta viziune si de o metoda care pun in miscue pi context

istoric complex si moder-

uizat;

www.dacoromanica.ro

Bizantul si institutiile romanesti pind la mijlocul secolului al XVIII-lea

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE *I POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Institutul de studii sud-est europene

Bizantul

i tárile române

EDITURA ACADEMIEI

REPUBLICII SOCIALISTE

www.dacoromanica.ro

ROMANIA

ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE *I POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMINIA Institutul de studii sud-est europene

VALENTIN AL. GEORGESCU

Bizantul si institutiile românesti pind la mijlocul secolului al XVIII-lea

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucuresti, 1980

www.dacoromanica.ro

The Byzantium and the Romanian institutions until mid-18th century Byzance et les institutions roumaines jusqu'au milieu du XVIII' siècle BH3a1IT1H n pymbmcime ygpencilemm 7(o 110JI0BYIHT3I XVIII-ro Beim

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucure§ti, Calea Victoriei 125, CoclipWal 71 021

www.dacoromanica.ro

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR PARTEA INTRODUCTIVA Pagina :

1. 2.

Obiectul cercearii Cronologia

3. Problema de metodologie A. Institutie i structur-a, B. Problema surselor C.

Problema contactelor F4 i influentelor

D. Metoda ansamblurilor institutionale" E. Problema feudalismului bizantin 4. 5.

Cadrul geografic §i istoric general Istoriografia roman& §i rolul institutional al Bizantului : ideile clläuzitoare

11 12 13 13 15 17 17 18 19 21

Partea I BIZANTUL I INSTITUTIILE ROMANESTI PINA LA CADEREA CONSTANTINOPOLULUI (1453)

EXAMENITL CiTORVA MARI PROBLEME INSTITUTIONALE Bizantul §i voievodatele (ducatele) transdaeapitolul I.

nubiene din sec. IX X

Capitolul II.

Capitolul III. Capitolul IV. Capitolul V.

Aportul bizantin la structurarea puterii domne§ti. Autocratia Problema adunärilor de stäri Problema nobilimii (boierimii") §i a marilor dregätori de curte Administratia localá. Ormele. Organizarea militar&

37 41

47 52

58

www.dacoromanica.ro

5

Cap itolul VI.

Comunitätile agrare (ob§tile tárgne§ti). Statutul juridic al täranilor §i regimul plmintului Cap itolul VII. Rolul institutional al Bisericii i receptarea dreptului bizantin canonic i nomocanonic Cap itolul VIII. Receptarea dreptului bizantin impäräte,sc ca

drept scris al statului feudal

61 72

77

Partea a II-a "BIZANTUL DUPA BIZANT" I DEZVOLTAREA INSTITULOR ROMANEFTI (1453-1750)

Titlul I CADRITII SOCIAL SI CULTURAL AL INFL UENTEI INSTITUTIONALE POSTBIZANTINE Capitolul I. Cap itolul II.

Probleme generale. Rolul diasporei grece0i

(domnie, bisericg, dreggtorii) Circulatia culegerilor de drept bizantin cano-

nic §i laic In tarile romäne

Sintagma alfabeticg a lui Matei Vlastarès (1335)

87

105 106

Pravila sfintilor parinti (apostoli) i Canoa109 nele sfintelor soboare Nomocanonul lui Manuil Malaxos (1561 1563) 111 Sintagma sau Nomobanonul arhimandritului

Iacob din Ianina (1645) 112 Diverse nomocanoane, canonarii §i penitentiaIe, uneori cu extrase din legile civile (laice) Hexabiblul lui Armenopol (1345) Alte culegeri grece§ti

Pravile romäne0i manuscrise Pravile tipgrite In ronane§te Cap itolul III.

Raportul dintre obicei §i pravilg

112 114 115 117 118 121

Titlu-I

IMPACTUL POSTBIZANTIN AS17PRA 171ORA DIN INSTITUTIILE ROMANESTI Structura statului §i a puterii domne§ti . . 126 Capitolul I. Sfatul sau divanul domnesc §i marile dregätorii 145 Capitolul II. Cap itolul III. Adungrile de stgri §i marea adunare a tärii 151 Dania de inchinare §i dreptul de ctitorie sau Capitolul IV. ctitoricesc

Cap itolul V.

Capitolul VI. Cap itolul VII. 6

154

Proprietatea 180 199 Protimisisul Trimiria sau tiersajul succesoral (a treia parte) 207 www.dacoromanica.ro

Partea a ¡II-a ASPECTE INSTITUTIONALE IN PRACTICA JUDICIARA A DREPTULUI BIZANTIN RECEPTAT

Capitolul I.

Legea tärii Obiceiul. Pravila. Legile imp6rbliei

Capito1u1 II.

Capitolul III. Capitaut /V. Capitolul V. Cap itolul VI.

Drept penal Drept de familie Drept bisericesc Drept ctitoricesc Dreptul bizantin aplicat ca lege a lui Dum-

224 230 240 245 247

Cap itolul VII.

nezeu saulege dumnezeiascä Jurisdictia bisericeascA, (1543 1746)

Cap itolul X

blecesitatea unui hrisov domnesc pentru abrogarea lui ius receptum

285

Concluzii

287

Cap itolul VIII. Drept civil Capitolul IX. Procedura

RESUME

248 254 258 278

291

www.dacoromanica.ro

7

LISTA ABREVIERILOR

AAR, MSI AARSR

ASI

Analele Academiei Romane. Memoriile Secllei istorice, Bucuresti. Analele Academiei Republicil Socialiste Romania, seria a IV-a, Bucuresti. Anzeiger der Akadernie der Wissenschaften, Viena. Annuaire de l'Ecole pratique des Hautes Etudes, Paris. Association internationale d'études du Sud-Est européen, Bucuresti. Anuarul Instititului de istorie I arheologie A. D. Xenopol", Iasi. Anuarul Institutului de istorie nationala, Cluj. Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientale, Paris. L'année sociologique, Paris. Arhivele statului, Bucuresti. Arhivele statului, Iasi.

AWIasí

Analele stiintifice ale Universitatii Al. I. Cuza",

AUB

Analele Universitatii, Bucuresti. Bulletin de l'Association Internationale des études sud-est européennes, Bucuresti. Balkan Studies, Thessaloniki. Biblioteca Academiei R. S. Romania. Basicale, ed. Heimbach; Scheltema. Buletinul Comisiei istorice a Romaniel, Bucuresti. Biblioteca centrala de stat, Bucuresti.

AAWW

A EPHE AIESEE AIIAIasi AIIN AIPhHO AS ASB

BAIESEE BalSt BAR BAS

BCIR BCS BCUME

BG

BHR B-NJ BOR BRV BSHAR BSL

Biblioteca centrala universitara Mihal Eminescu, De bello Gallíco. Bibliotheca Historica Romaniae. Byzantinisch-Neugriechische Jahrbacher, Atena. Biserica ortodoxii romana, Bucuresti. Bibliografia romaneasca veche, Bucuresti.

Bulletin de la Section historique, Académie Roumaine, Bucarest. Byzantinoslavica, Praga.

BS$1, ARSR

Buletinul Secllel de stiinte istorice. Academia R. S. Romania,

BZ

Bucuresti. Byzantinische Zeitschrift, Manchen.

CI CIC

CIHAE

Codul lul Iustinian. Corpus Iuris civilis. Commission Internationale pour l'histoire des assemblées d'états,

BruxellesRome. 9

www.dacoromanica.ro

CISH CIS CMR

DGAS DIOB DOB DocHurm

DOIR DRA

DRH

EEBS EH HistZ IGR JOB MPG

MSI, ARSR NEH Preemtiunea RA FtEB

RESEE Rev, de ist. (Studii) RIHPC RHD

RHSEE RIDA

RIR RRH Ca6p. nen. SCIM

SCJ SMIM

SRH Stcl SRH SRIR Stud. si doc. Tes. mon. ist. WPZ ZRVI ZSS, FtA (GA)

Comité international des sciences humaines, Paris. Cahiers intemationaux de sociologie, Paris. Catalogul manuscriptelor romänesti. Academia RomAnA, Bucuresti. Dlrectia generalä a arhivelor statului, Bucuresti. Documente privind istoria orasului Bucuresti, Bucuresti, 1960. G. Potra, Documente privind istoria orasului Bucuresti, 1961. Documente privitoare la istoria rominilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, 1876-1942. Documente privind istoria oraqului Bucuresti (1960). Documente privind relatiile agrare, Bucuresti. Documenta Romaniae Historica, Bucuresti. 'Enc.r-qpiç 'Dray tag BuchertNnliv Ercou861v, Atena. Etudes historiques, Sofia. Historische Zeitschrift. Ius Graeco-Romanum. Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik, Viena. Max-Planck-Gesellschaft.

Memorlile Sectiei de stiinte istorice, Academia R. S. Romänia, Bucuresti. Nouvelles études d'histoire, Bucuresti. Valentin Al. Georgescu, Preemtiunea in istoria dreptului romänesc, Bucuresti, 1965. Revista arhivelor, serie nouA, Bucuresti. Revue des études byzantines, Bucuresti, Paris. Revue des études sud-est européennes, Bucuresti, 1963 si urm. Revista de istorie, Bucuresti, 1974 si urm., continuind Studii. Revistä de istorie, 1949 si urm. Revue Internationale d'histoire politique et constitutionnelle.

Revue historique de droit français et étranger, Paris. Revue historique du Sud-Est européen, Bucuresti. 1925 1947 Revue Internationale des droits de l'Antiquité, Bruxelles. Revista istorici romfinA, Bucuresti, 1931-1947.

Revue roumaine d'histoire, Bucuresti, 1962 si urm. Ca6pana Aena, operele complete ale lui G. Ostrogorskij, 1-6, Belgrad. Studii si cercetAri de istorie medie, Bucuresti, 1950. Studil si cercetAri juridice, Bucuresti, 1959 si urm. Studii si niateriale de istorle medie, Bucuresti, 1956 si urm. Scriptores rerum Hungaricarum, Budapesta. Studii clasice, Bucuresti, 1959 si urm. Scriptores rerum Hungaricarum, Budapesta.

Studii si referate privind istoria Romäniei, Bocuresti, 1-2, 1954. N. Iorga, Studii si documente, Bucuresti, 1-31, 1901 1916. Tesauru de monumente istorice pentru Romänia (A. Papiu-Ilarian). Bucuresti, 1-3, 1862-1864. Wiener Praehistorische Zeitschrift. Zbornik Radova Vizantoldkog Instituta, Belgrad. Zeitschrift der Savigny-Stiftung. Romanistische Abteilung (Germanistische Abteilung).

Noté. Pentru simplificare, lucrArile mele au fost, In general, citate fArA nume de autor.

10

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTRODUCTIVA

1. Obiectul cereetirii. Prezenta Bizantului in dezvoltarea istorica a celor mai variate sectoare de viata ale societatii romanesti : limba, economie, politie, biserica, literatura, arta este o realitate recunoscuta unanim de catre cei mai autorizati cercetätori dmlauntrul si din afara bizantinologiei propriu-zise. ',In Peninsula Balcanica si la nord de Dun- are",

constata recent un lingvist roman dublat de un balcanologa, influenta civilizatiei bizantine... nu poate fi trecutä cu vederea". Institutiile nu fac exeeptie de la aceastä regulä. Inc, de mult, o bogat'a literaturä', dispersat i, prin forta lucrurilor, inegala, a acumulat un numar apreciabil de fapte, de observatii si de ipoteze in legatura cu numeroase institutii sau aspecte institutionale izolate, despre care s-a putut sustine ca poarta urmele uneori evidente ale unei influente" bizantine2. Dar un adevarat bilant, cu o interpretare de ansamblu, intirzia sa apara ca posibila. La Congresul international de studii bizantine, reunit la Oxford in 1966, Al. Elian 3 n-a ezitat sit constate, cu drept cuvint, c cercetärile comparative in domeniul dreptului public si al institutiilor sint Inca la inceputul lor". De unde concluzia ca una din sarcinile urgente Ale bizantinologilor i sud-est europenistilor este de a indica prezenta eventual a unor elemente bizantine si, daca e posibil, modalitatile de räspindire a lor, prin studiul zonelor de contact". Al XIV-lea Congres international de studii bizantine de la Bucuresti (1971) pare sa fi räspuns acestei sugestii. Oricum, In programul su a fost

2 AI. Rosetti in Studil i cercetAri lingvistice" 9(1958) 306; Octavian Buhociu, Folclorul de lama, ziortle l poezia pastoreasca, Buc. (1979) 6-7: procesul de romanizare . . . se continuA prin Constantin cel Mare ... I Bizant, in a cArui zonii de influentA culturalA i politicA romAnii vor rAmlne Oa la cAderea imperiului roman de rAsetrit" 2 N. Iorga, La survivance byzantine dans les pays roumains, Buc. (1913); idem, Romanii si grecii de-a lungul veacurilor, Buc. (1921); Vasile Grecu, Abriss der rum. Byzantinistik in ,,Stidost-Forschungen" (1942) 164-201; Al. Elian, Die byzantinischen Studien. in Rumanien In Balcania" V 1 (1942) 33-78 (1947); idem, Les études byzantines en Roumanie 1938-1945 In BSL 9 (1948) 339-405; idem, Les rapports bgz. roum. Phases principales et traits caractéristiques in BSL (1958) 212-225; idem, Moldova si Bizanful in sec. XV in Cultura mold. In timpul lui Stefan eel Mare, sub red. lui M. Berza, Buc. (1964) 97-179; idem, Byzance et

les Roumains d la fin du Moyen age in Proceedings of the XIII International Congress of Byzantine Studies (Oxford, 1966), Londra (1967) 195-203; H. MihAescu, Influenfa greceasca asupra limbii romtine pina in sec. XV, Buc. (1966); Eugen Stemescu, 500 de ani de relafii romano-bizantine (relajil politice, culturale si bisericesti din sec. IX X pina In sec. XVXVI) In Lumea Bizanfului, Buc. (1972) 153-168. 3 Byz. et les Roum . . ., cit. in n. precedentA.

www.dacoromanica.ro

inserisa semnificativ tocmai o temä privind rolul Bizantului in dezvoltarea institutiilor rom&ne§ti. Ca raportor al acestei teme, autorul paginilor

de fata a incereat, in dubla sa calitate de romanist 0 de istoric al

dreptului rom&nese, deci de pe pozitii in intim contact eu Bizantul,

sa prezinte o prima* sinteza care, in principiu, se oprea la disparitia statului bizantin (1453) 0, in fapt, nu depa§ea niciodata sfir0tul secolului al XV-lea. Textul acelui raport publicat in 1971 (Rapports IV, 49-80) 0 in Actes 1(1974), 433-484, se regase§te imbunatätit 0 dezvoltat in

prima parte a luerarii de fa.

Adoptind pentru raportul meu o astfel de limita cronologieä, mi s-a impus §i mie constatarea ca declinul imperiului era adesea in contradictie cu rolul istoric al eivilizatiei bizantine. Aceasta, ca 0 eivilizatia antichitatii greco-romane de la un moment dat inainte, a putut juca un rol important 0 durabil in afara existentei 0, deci, a actiunii unui stat, In speta eel bizantin. Numai in aceste conditii s-a ajuns la ceea ce, de la N. Iorga incoace, ne-am obi§nuit sä numim atit de sugestiv nu Mira unele confuzii Bizantul de dup5, Bizant"4. Or, aceasta actiune post(meta-) bizantina este deosebit de intensa, de larga 0 de semnificativa In domeniul institutiilor, in ambele principate. De ackea, istoricul are mereu impresia el nu poate a§eza o limita definitorie in jurul anului 1500. i mai putin, in chiar anul 1453. Cu toate acestea, disp ar i ti. a

statului a insemn.at o cotiturl pentru rolu.1 civilizatiei b iz a ntine .

Sub dominatia otomana, s-a naseut o problematica noua. S-au manifestat structuri reinnoite. Semnificatiile istorice

au cunoseut o continua dezvoltare in conditiile de profund traumatism religios, etic 0 ideologic, datorate noii dominatii care n-a §ters Bizantul nici din spirite, nici din inima, nici din realitatea social-politica. Pe de alta parte, se poate afirma ca, dupa cotitura secolelor al VII-lea 0 al VIII-lea, adevarata grecizare a Bizantului s-a desavhIlit dupa ce statul bizantin a disparut, cu exceptia reziduurilor ecumenice ale bisericii ortodoxe.

2. Cronologia. Iata de ce bilantul din 1971 a trebuit A, fie completat. Dar, mai ales, extins peste limita impusa de traditia congreselor de

studii bizantine. Aceasta limita avea nevoie &I fie impinsa, fära ca punctul de oprire s'a fie u§or de fixat §i sa ob Val, un acord unanim. Pentru diferitele domenii oglindite in prezenta serie de volume, autorii s-au oprit in general la date variind intre 1650 §i 1750. Istoricul institutiilor ar fi avut excelente motive sä meargl pima la Regulamentele organice (1831-1832).

Cu un epilog pina la codificarea de tip apusean de sub domnia lui Al. I. Cuza (1864-1865). Intr-adevar, Regulamentul organic al Moldovei

(art. 375) preveclea Inca in mpl expres unele cazan i de aplicare a Basili-

4 Pe lingA lucrArile lui N. Iorga, unele reeditate de curind, vezi in ultima vreme: P. Lemerle, Byzance dans Phistoire de la civilisation in Permanence de la Grace, Paris (1948) 119-131; R. Jenkins, Byzantium and Byzantinism, Cincinatti (1963). Cit despre formula lui Wesel Klaus, Die Kaifu,. von Byzanz, Frankfurt/M (1971): Byzanz war die Mutter der nationaten Kulturen der Bulgaren, Russen, Serban und Rumtinen", cred cA sursele culturilor nationale sint mal complexe decit sugereazA aceastA unicA maternitate bizantinA. Dealtfel, in anumite limite, chiar asa-zisa maternitate" bizantinA s-a exercitat impotriva naturii ecumenicitAtii imperiale si impotriva politicii constiente a Bizantului (chiar, de pildA, in cazul actiunii lui Metodiu si Chirll); cf. Dionysios Zakythinos, Byzance et les peuples de l'Europe du Sud-Est. La Synthase byzantine in Byzance, Eta(-Société-Economte, Londra, Variorum Reprints

(1973); Herbert Hunger, Byzanz im europtinischen Geschichtsdenken des 20 Jahrhunderts in Byzanttnische Grundlagenforschung, Londra, Variorum Reprints (1973).

12

www.dacoromanica.ro

ealelor, la care se va 0 recurge la 1836 intr-un proces de sacrilegiu (ierosilie). lar Christian Flechtenmacher, in deceniul al patrulea, traduce in

romane§te, pentru utilitatea lui in practica judiciara, Hexabiblul lui Armenopulos. In fine, eruditul Matei Nico1,au5 a cercetat originea bizantina a citorva dispozitii din codul civil roman de la 1864 (1865), care n-a fost nici astazi in intregime abrogat. Cu toate acestea, ne-am oprit la mijlocul sec. XVIII. Dupa aceasta

data' Bizantul de dupä Bizant" nu inceteaza. Dar rolul

bizantine asupra institutiilor romane§ti lärgindu-se i intensificindu-se sub fanarioti a cunoscut o Raul cotitura, plina de semnificatii nebizantine. Dupa 1750, acest rol se exercita intr-o perioada istorica diferitä. Este perioada de trecere catre lumea moderna'. Elementele bizantine,

structuri, cu unele surse occidentale de factura savanta, ant acum legate de un proces de modernizare" româneasca 0 sud-est europeana, de care nu pot fi despärtite. In acest context, chiar influentele aparent sau rezidual bizantine aldituiesc imaginea progresivä, a unui non-Bizant", care da un nebänuit sens dialectic formulei lui N. Iorga. forme k4i

Acest non-Bizant prin 0 peste Bizant" trebuie cercetat §i interpretat intr-un cadru istoric foarte complex 0 specific.

3. Probleme de metodologie A. Institutie i structurd . Cu aceasta limitare in timp, se va incerca, aici, un bilant critic al rezultatelor dobindite in materie de istorie

comparativä' a institutiilor §i o incercare de viziune personara asupra problemelor cercetate. Nu se va putea face abstractie de schemele rigide ale institutiilor traditionale, folosite de toti predecesorii de care voi vorbi. Dar indaratul lor se va regasi, in textul de fata, cel putin ecoul actiunii rinificatoare sau explozive, prin care modelele structurale subintind institutiile, le interfereaza 0 le depkesc. Aceasta intilnire, care devine o confruntare intre institutie i structurl, duce la dezväluirea unor contradictii (care, altfel, ramin oculte sau neintelese), la transformarea institu-

tiei sau la 11200 dezagregarea ei. Se va cauta chiar structura dezvoltarii istorice" a institutiilor i, cind nu ne va impiedica elaborarea prea diferita a materialului preexistent, se va incerca sa se infati§eze o diacronie structurata. Confruntarea rodnica a traditionalei optici institutionale cu aporturile semnificative ale unei noi analize structurale este evidenta i ilustrativa, de pilda in problema dreptului ctitoricesc, a fundatiei §i a starii" säracilor, multumita cereetärilor lui Bernard Edelman, Vovelle i Gutton,

aparent din afara bizantinologiei 0 a medievisticii sud-est europene. Cititorul va identifica singur alte exemple asemänätoare, indeosebi in problema voievodatului, a puterii domne§ti sau a raportului dintre obicei i legea scrisa (pravila bizantina). 5 Les dispositions d'origine romano-bgzantine dans le Code civil roumain in Mélanges

Paul Fournier, Paris (1929) 587-598. Pentru rolul dreptulul bizantin in opera lui Chr.

Flechtenmacher, ca jurisconsult al Moldovel inainte de 1840, vez1 La réception du droit romain

de Justinien darts les Principautés danubiennes au XVIII siécle. III. Le r6le de l'Hexabible d'Harménopule in St cl, Buc. 13 (1971), 209-239.

www.dacoromanica.ro

In aceste limite läsgite, m-am ferit totusi sä, dezbat criza, veche de multe decenii, a conceptului de institutie 6 deci, raporturile lui cu

noile categorii de structurV, de model i de dia,cronie stTucturalä, 8. Criza n-a fost evocatä, decit in note. Am tinut seama de faptul c

aceastä,

6 Vezi G. Gurvitch, 'La vocation de la sociologie. II, Vers la sociologie différentielle, París (1957) 81-82; 420-429 (cu bíbl. americand a problemei); idem, Les structures sociales In Traité de sociologic, sub dir. lui G. Gurvitch, Paris 1 (1967) 206-207 (pozítiasociologicA structurallstA); J. Godechot, A propos de l'histoire des instit. L'origine des institutions à repoque révolutiormaire in RIHPC (1951) 92-99; idem, Les institutions de la France sous la Revolution et l'Empire, Paris (1951) et Félix Ponteil, Les instit. de la France de 1814 d 1870, Paris (1966), Preface (pozítie istoricístA); vezí ímportantele observatil critice ale lui P. Ourllac, L'objet de Phistoire des institutions in RHD 33 (1955) 282-293 si ale lui G. Sautel in RHD 44(1966) 630-632 (pozítie de istorici al dreptuluí: nu odstA ínstitutie fArA structurà juridicA, In sis larg); pentru preeminenta obiceiului (consens general) asupra legit scríse, vezí E. Willems, Dictionnaire de sociologie, Paris (1970) 150. Efortul constructiv al lui G. Le Bras (l'institutton sociale est aussi une institution juridique" ) este aprobat de J. Gaudemet in AS, s. III, 20 (1969) 307-308. Un sociolog ca Gaston Bouthoul, Les structures sociologiques. Traité de sociologie (1946), Paris 1 (1968 8 55-56; 253) rAmine, cu nuantArile i adaosurile cerute de cercetarea modernA, la notiunea durkheimianA de institutie: la forme du fait social la plus immédiatement perceptible reside dans les institutions" (I 55), dar depdsind legile i regulamentele, introduce in notiunea de institutie credintele ideologice neimplinite i obisnuintele difuze IncA neformulate (sic: Godechot, Ponteil) si se opreste la aceastA formulA sugestivA: Hans la mesure on elles sont objet de croyance sincere, les institutions nous gouvernent du deduns" . (I 479); ele au leur projection dans la pensée des hommes, oil elles provoquent des étais emotion-

nels" (253). 7 Citeva lucrAri clasice, pe lingA cele ale lui Cl. Lévy-Strauss: G. Gurvitch, Le concept de la structure sociale in Vocation cit. (supra, n. 6) 1 (1963) 401, 446; idem, Les structures

sociales in Traités cit. (supra, n. 6) 1 (1967) 205-215; Idem, Une source oubliée des concepts de structure sociale", fonetion sociale" et institution sociale" : Herbert Spencer in CIS 23 (1953) 111-121 (iul. dec.); Jean Piaget, Le structuralisme, Col. Que sais-je"?, Paris (1969); Les temps modernes", Problémes du structuratisme, Paris 22 (1966), nr. 246 (in special Maurice Godelier, Systeme, structure el contradiction dans Le Capital", 826-864); International Dictionary of Regional European Ethnology and Folklore, sub dlr. lui Alce Hulkrantz, Copenhaga 1 (1960) 213-215, 218-219 (VI6 Social structure 0 social model); VI° Sect, de l'Ecole des Hautes Etudes, Colloque sur les sens du mot structure, ian. 1958, Compte-rendu, Paris (1958); XX6 Semaine de S ynthase. Notion de structure, Paris (1957); Gaston Bouthoul, Traité de sociologie I, Les structures sociologiques, Paris (1968) 127-296: spatiul, timpul, numA-

rul slut factor! structurall (227); existA un tímp institutional (239); rupturile de echllibru suscitA not structuri (294); structurile mentale corespund celor sociale (253); André Marchal. Systèmes et structures économiques, ed. 4, Col. Thémis" 13, Paris (1969) 1-4; F. Braudel, Hisioire et sociologie in Traité de sociologie cif. 1 (1967) 90; 94-96 (= Ecrits sur l'Histoire, Paris (1969) 97-122). Pentru istoricul institutiilor, prezintA ínteres dezbaterea, care opune pe Cl. Lévy-Strauss, Anthropologie structurale (1958) 355-357 (dezvoltind o sugestie a lul M. Fortes: structura, ca model abstract, explicativ, nu apartine realitAtii sociale) luí G. Gurvitch. Traité cit. (supra, n. 6) 211