Bilete Rezolvate La TGD

Test nr. 1 1. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în special.

Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Ca fenomen social aparte si ca forma specifica de activitate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca un sistem de idei, reprezentari, teorii (imagine statica), ci si ca un sistem care se dezvolta, produce continuu noi cunostinte, ca valori spirituale (imagine dinamica). Putem mentiona suplimentar ca cercetarea cercetarea stiintifica ,orientata spre dezvoltarea stiintifica stiintifica , poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si societatii. Un semn caracteristic orientarii stiintifice este ca uneste , sistematizeaza si analizeaza anumite cunostinte referitoare la un anumit domeniu concret al realitatii. Conditiile inaintate fata de o stiinta: -Sa posede un limbaj propriu, -Sa se bazeze pe un sistem propriu de princii,legi,notiuni,categorii princii,legi,notiuni,categorii -Sa utilizeze metode, tehnici adecvate de cercetare -Sa permita posibilitatea de a face prognoze -Sa posede un obiect de studiu propriu si distinct

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special. In general, se poate accepta, din numeroasele analize si clasificari facute de-a lungul timpului sistemului stiintei, clasificarea trihotomica in: stiinte ale naturii, stiinte despre societate si stiinte despre gandire. Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de cercetare a acestuia, o impartire a rolurilor in raport de necesitatea punerii in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen. Dreptul  –  fenomen complex al societatii  –  este studiat din perspectiva globala, ca un sistem inchegat, cu regularitati caracteristice; din perspectiva istorica - fenomen ce-si conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltarii sociale, dar care se transforma, totodata, in cadrul acestei dezvoltari; precum si din perspectiva structurala  – fenomen cu multiple determinatii calitative, cu elemente componente, aflate, la randul lor, intr-o stare de acuta interferenta. Sistemul stiintelor juridice este alcatuit din urmatoarele parti: - Teoria generala a dreptului; - Stiintele juridice de ramura; - Stiintele juridice istorice; - Stiintele ajutatoare (participative)

3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice. Dupa cum mentionam anterior teoria generala a drepptului si statului ocupa un loc deosebit atit in sistemul stiintelor sociale , cit si sistemul stiintelor juridice. Totodata mentionam faptul ca TGD se afla intr-o strinsa legatura cu practica sociala. sociala. Dupa cum mentiona A.Menger ,,Ochiu ,,Ochiu unui adevarat legislator

e neclintit indreptat spre viitor ’’. 1

Sistemele de discipline discipline juridice, in institutiile de invatamint,volumul invatamint,volumul de studiere a sistemului sistemului stiintelor  juridice difera in functie de profilul de de pregatire a specialistului.In specialistului.In acelasi timp, timp, TGD in toate institutiile institutiile superioare juridice se studiaza aproximativ in acelasi volum.Acesta este unul dintre argumentele majore ce demonstreaza demonstreaza importanta ei pentru pregatirea pregatirea viitorilor juristi. Studiint TGD: -Sa acumuleze cunostinte ,ce au o importanta fundamentala fundamentala -Sa formeze conceptia generala stiintifico-juridica,orientarea general-juridica general-juridica , cultura juridica, capacitatea de a adopta adopta hotarirea corecta corecta in activitatea profesionala -Sa insuseasca notiunile juridice elementare necesare pentru studierea efectiva a altor stiinte juridice.

2.Scop ideal şi funcţii în drept.

2.1. Caracterizaţi scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică. istorică.

La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi. El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita drlor si lib-lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferite etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.

2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept. Valorile sint calitati pe care le capata pentru om anumite elemente ale realitatii. Valoarea exprima  pretuirea acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte, fenomene, procese, actiuni etc. Din aceste considerente, valoare poate fi definita ca „acea relatie sociala in care se exprima  pretuirea acordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre o comunitate umana in virtutea unor corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generate de acestea". 2 Domeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluralitate de valori si de raporturi reciproce. Dupa natura domeniului, deosebim asa valori, cum ar fi: • valori economice (avutie, proprietate, bunastare, prosperitate); • valori politice (democratie, libertate, pluralism); • valori juridice (dreptate, legalitate, responsabilitate); responsabilitate); • valori morale (bine, cinste, datorie, omenie); • valori artistice (frumos, comic, tragic, sublim); • valori stiintifice (adevar, certitudine, obiectivitate); • valori filosofice (intelepciune, fericire, umanism, ideal); • valori religioase (sacru, divin).3

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova. Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si justitiei.Consideram ca la functiile  principale  principale ale dreptului dreptului se atribu atribuie ie urma urmatoar toarele ele::   Se manifesta prin faptul ca dreptul,  Se F unctia de in stitu tionali zare ju ri dica a organizarii social-poli tice   prin normele sale, reglementea reglementeaza za organizarea autoritatilor autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.

2

Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite principiile care guverneaza organizarea politico-etatica a Republicii Moldova, cum ar fi: Suveranitatea poporului; exercitarea suveranitatii poporului prin reprezentantii sai si prin referendum; pluralismul politic;  principiul separatiei puterilor in stat; principiul autonomiei autonomiei locale si al descentra descentralizar lizarii; ii; orientarea orientarea intregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii scopurilor ce reies din interpretarea Constitutiei Republicii Moldova si a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei;  principiul statului de drept. F un ctia de conse conser vare, aparare si si gar antar e a valor valor il or f un damental damental e ale societatii  societatii 

Continutul acestei functii si prezentarea ei mai rezulta si din asemenea idei, dupa cum urmeaza: • dreptul se infatiseaza ca un sistem de norme juridice chemate sa asigure procesul dezvoltarii sociale,  prin  prin ocroti ocrotire reaa si gara garanta ntare reaa ordin ordinii ii cons constitu titution tionale ale,, prop propriet rietatii atii,, statu statului lui si indiv individul idului; ui; • dreptul prin mijloacele sale specifice apara viata in comun impotriva eventualelor excese individuale si asigura securitatea persoanei; • dreptul asigura coeziunea interioara a colectivitatii, prevenind dezorganizarea, anarhia; • dreptul stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale; • dreptul ocroteste valorile care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanisme mecanismelor lor sociale.2 F uncti a de conducere conducere a socie societatii  tatii Dreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune. Esenta acestei functii se manifesta prin urmatoarele:actul normativ juridic este in fapt un act de conducere a societatii prin drept. El scoate in evidenta scopurile si nazuintele sociale, calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept;dreptul apare ca o tranzitie intre diferitele interese, adesea contradictorii, ale caror arbitru suprem este; dreptul cirmuieste relatiile subiectilor subiecti lor individuali individ uali sau s au colectivi, col ectivi, stabilind stabilind drepturile, drepturile, libertatile libertatile si obligatiunile obligatiunile tuturor; tuturor; dreptul cuprinde in sine nu pur si simplu aprecieri aprecieri normative, el apare ca un ordin, un comandament, carora trebuie sa se supuna toti subiectii dreptului, inclusiv statul si autoritatile lui. Aceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de Aceasta F unctia normativa  normativa  conduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin normele juridice modalitatea de comportare a organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura acest comportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea juridica sa fie completata cu normativitatea sociala.   Reflectind realitatea in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viata F unctia inf ormativa  ormativa  multilaterala a societatii, despre problemele stringente ale societatii. Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Tinind cont de normele juridice in vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a societatii etc. Ca urmare, din normele  jurid  juridic icee putem putem culeg culegee o infor informa matie tie ampl amplaa despr despree soci societa etatea tea data data la acea acea sau sau alta etapa etapa de de dezv dezvolta oltare. re. Adoptind normele juridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatii Adoptind Functia educativa  spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se realizeaza educatia. Dreptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si culturale care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

3

Test nr. 2 1. Norma juridică. Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.  No  N o r ma j u r i d i c a e s t e definita in tratatele juridice ca:‖ o regula de conduita generala si obligatorie destinata sa ordoneze relatii le interumane prin reglementarea unor comportamente determinate, regula elaborata, acceptata si recunoscuta de stat si impusa la nevoie in caz de incalcare prin forta coercitiva a acesteia‖. Trasaturile normei juridice se refera la: gradul de generalit ate, caracterul impersonal, caracterul coercitv. Gradul de generalitatte se datoreaza faptului ca norma juridica se adresaza tutror membrilor comunitatilor;  Argumentaţi elementele constitutive constitutive ale normei juridice. Structura normei juridice evidentiaza unitatea elementelor ei componente.Structura componente.Structura normei juridice contine: ipoteza, dispozitia, sanctiunea. Ipoteza este partea normei juridice care precizeaz ă condiţiile şi

împrejurările în care aceasta se aplică, precum şi categoriile de subiecţi de drept cărora norma li se adresează. Dispoziţia este elementul structural al normei juridice care Sancţiunea este partea normei  juridice care stabileşte consecinţele ce decurg din nerespectarea nerespectarea dispoziţiei normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum şi eventualele măsuri pe care autorităţile competente le pot lua împotriva subiectului de drept care a încălcat norma. stabileşte conduita ce trebuie respectată, în condiţiile şi împrejurările  prevăzute de ipoteză.  Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor  nor melor melor ju ri dice în ar ticolele actulu actulu i tehnico-legislativa a normei juridice caracterizeaza caracterizeaza aspectul extern si dinamic al ei, cu normativ.Structura tehnico-legislativa referire la redactare, care trebuie sa fie clara, concisa, concreta, care sa fie corelata principiilor generale de tehnica juridica si cerintelor de rapiditate pe care le presupune alaborarea alaborarea legislativa intr-un stat. Coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ poate fi caxracterizat caxracterizat astfel: a) intr-un articol se contine o singura norma juridica. b) intr-un articol se contin mai multe norme juridice.Fiecare juridice.Fiecare alineat al articolului contine in sine o norma juridica.c)anumite juridica.c)anumite elemente de structura a normei juridice pot fi intilnite in diferite articole. 2.Abrogarea legii. 2.1.Distingeţi abrogarea şi efectele juridice ale abrogării legii. Abrogarea este un procedeu tehnico juridic al legislatorului prin intermediul caruia se renunta la forta  juridica a legilor fara termen.Este termen.Este cea mai importanta importanta si mai frecventa frecventa cale de iesire din vigoare vigoare a normelor juridice. 2.2.Argumentaţi formele de abrogare a legii. 2.3.Formulaţi cauzele şi condiţiile căderii legii în desuetudine .

Test nr. 3 1. Originea statului şi dreptului. puterea şi normele normele sociale ale societăţii prestatale. 1.1. Caracterizaţi puterea In societatea prestatala si anume in ginta evedentiem o forma specifica de organizare a puterii sociale pe treapta superioatea este amplasata adunarea generala iar conducatorii din anumite domenii erau dependenti de aceasta.Conducatorii aceasta.Conducatorii gintii,militari,religioase erau desemnati in dependeta de anumite calitait pronuntate in domeniul purtator de autoritate.Astfel evedentiem  prezenta puterii puterii autoritatii specifica specifica pentru aceasta aceasta perioada perioada Particularitaile puteriii sociale Puterea emana de la ginta de la toti membrii maturi ce face pate din ea Membrii sfatului ,conducatorii erau alesi de adunarea membrilor membrilor gintii si realizau functiile puterii sub controlul ei Un organ special care sar fi ocupat de administrare nu era

4

Relaţiile sociale sînt reglementate de anumite reguli de convieţuire socială, cum ar fi: obiceiurile, morala,  prescr  prescripţ ipţiile iile religio religioase ase.. Pentr Pentruu această această perioad perioadăă e caract caracteri eristi sticc şi faptul faptul că nu există există deoseb deosebire ire între între dreptu drepturi ri şi îndatoriri. Pentru omul primitiv nu se pune încă întrebarea dacă participarea la treburile obşteşti, răzbunarea sângelui sau răscumpărarea ei sînt datorii sau drepturi, 1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului. Premisele de apartie a staului caracterizeaza acele transformari care sau manifestat si au determinat aparitia statului ca forka de organizare a societatii Premisle de apartie a statlui economice,militare,sociale economice,militare,sociale ,religioase Premisele economice transformari cu caracter economic ce au determinat aparitia si a altor  premise de alta natura.Putem natura.Putem vorbi de cele cele 3 mari diviziuni diviziuni ale muncii 1 Separarea agricultorilor de crescatorii de animale 2 formarea distincta a castei mestesugaresti mestesugaresti 3 formrarea tagmei negustorilor Premisle sociale apartia familiei aparitia clasei aparitia unor forme de administrare a societatii cu caracter permanent Premise militare Creste rolul conducatorului militar Formarea unui detasamen militar permanent si specializat Apartitia necesitatii protejarii a unui teritoriu limitat prin anumite hotare

1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului. /. Teoria teologică (teocratică, originea divină a puterii)

Potrivit acestei concepţii, cu toate variantele ei creştine, budiste, islamice etc., fără a mai vorbi despre religiile din Orientul Antic, statul este creaţia divinităţii, iar monarhul, şeful statului este reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt. 2.Teoria patriarhala Statul isi are origine de la familie 3. Teoria patrimonială

Apărută în perioada medievală, teoria teoria dată afirmă că statul a luat naş- l tere din dreptul de  proprietate asupra pămîntului pămîntului 4. Teori a viol entei 

Statul apare in urma violentelor interne si externe 5. Teoria organică (biologică) statul organism social compus din oameni, aşa cum organismul uman este format din celule. 6. Teoria rasială

Această teorie porneşte de la ideea inegalităţii raselor, a dominaţiei raselor „superioare". Cele mai reacţionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor fasciste, instaurate în  perioada dintre dintre cele două două războaie mondiale mondiale în unele unele state, cum cum ar fi, de de exemplu,Italia, Germania. în viziunea părtaşilor acestei concepţii, statul se transformă într -un -un mecanism centralizat excesiv,  birocratică, în fruntea căreia căreia se află fiurerul, exponent exponent al „spiritului „spiritului naţiunii," naţiunii," axat pe o ierarhie i erarhie militar- birocratică, 7. Teoria psihologică Statul a aparut in rezultatul necesitatilor psihologice ale oamenilor oamenilor de a trai t rai in hotarele unei societati organizate 8. Teoria 8. Teoria contractualistă (contractului  social)  Naşterea statului este rezultatul unei înţelegeri între oameni, a unui contract născut din voinţa oamenilor, a unui „pact de supune-Ca urmare, supuşii promit să asculte, iar regele le promite un minimum de libertate. 9Teoria materialistă Statul este produsul si manifestarea anatagonismului dintre clase

2.Normele juridice şi normele obişnuielnice 1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.

 Normel  Normelee social socialee con consti stituie tuie totalita totalitatea tea normelo normelorr ce reglem reglemente entează ază relaţii relaţiile le socia sociale, le, compo comporta rtamen mentul tul oamenilor, acţiunile colectivelor, categoriilor sociale. Prezenţa sistemului integral al normelor sociale este una 5

dintre condiţiile necesare ale vieţii societăţii, un mijloc de administrare socială, de asigurare a interacţiunii zilnice, coordonate ale oamenilor.

 Normele  Normele sociale sociale reglem reglemente entează ază con condui duita ta oamen oamenilo ilorr în dife diferit ritee domenii domenii de de activitate activitate socială. socială. Fără Fără acţiu acţiunea nea normelor ar fi imposibilă desfăşurarea normală a vieţii sociale. Pe măsura dezvoltării societăţii se dezvoltă şi sistemul normelor sociale. Indiferent de domeniul pe care îl reglemen tează, „normele sociale conţin reguli adresate indivizilor, descriind şi detaliind modalităţile în care valorile trebuie concretizate în comportamente legitime şi acceptate de societate".2 Prescriind comportamentul omului, normele sociale contribuie la atingerea atingerea ordinii ordinii în societate, societate, la stabilirea acesteia. Totodată., prin intermediul normelor, grupurile sociale, societatea în ansamblu, „îşi

exercită controlul asupra conduitelor individuale, le induce o anumită uniformitate, le imprimă convergenţa, fapt deosebit de important pentru realizarea unităţii şi coeziunii grupului". grupului".1 Trăsături 1. Orice normă, indiferent de natura ei (morală, politică, juridică etc.), reflectă condiţiile epocii istorice, structura socială, interesele diverselor grupări sociale, interesele guvernanţilor. Ca urmare, elenu sînt date odată pentru totdeauna, ci evoluează în funcţie de natura orînduirii sociale. 2.  Normele sociale reglementează relaţiile sociale pentru a condiţio na desfăşurarea normală a activităţilor umane. In acest scop nor  mele sociale semnifică un anumit standard al comportamentului, escriind anumite acţiuni obligatorii sau, dimpotrivă, interzicînd  pr escriind anumite acţiuni. Ele, de asemenea, pot stabili cazurile, în care subiecţii dispun de dreptul de a-şi alege varianta de comportare. Totodată, prin intermediul normelor sociale se prescriu dre pturile,  pturile, libertăţile şi îndatoririle subiecţilor relaţiilor sociale.  Normele sociale sociale prevăd prevăd şi se se bazeaz bazeazăă pe pe anumit anumitee situa situaţii ţii tipic tipice,ca e,care re 3.  Normele se întîlnesc în societate, în viaţa de toate zilele. Ca urmare, normele sociale nu pot cere o acţiune irealizabilă sau nu pot interzice ceva ce nu poate fi interzis. E important, de asemenea, ca situaţia tipică reflectată în norme să aibă o însemnătate socială. adresează unor subiecţi principali şi au un ca 4.  Normele sociale se adresează racter impersonal. Ele nu au adresaţi concreţi. Norma nu este adre sată unei persoane la concret, ci anumitor categorii de persoane; 5.  Normele sociale sociale sînt norme destinate destinate pentru a fi folosite de nenu nenu

mărate ori. 2.Determinaţi locul obiceiului în sistemul general al normelor normelor sociale.  Normele obiceiului constituie o categorie a normelor sociale. Obiceiurile reprezintă nişte reguli,

încetăţenite în practica socială ca rezultat al aplicării lor în repetate rînduri, criteriul statornicit în aprecierea unui anumit gen de relaţii, acţiuni ale persoanei, ale colectivului de oameni Foarte apropiate de obiceiuri sînt tradiţiile, care sînt modalităţi constituite în comportamentul oamenilor, categoriilor sociale şi care se transmit din generaţie în generaţie. Obiceiurile şi tradiţiile au, de regulă, un caracterstabil. în viaţa socială şi, în primul rînd, în sfera relaţiilor traiului de familie, obiceiurile, tradiţiile îşi găsesc expresia în ritualuri. Ritualul este o acţiune sau un complex de acte ale omului, ale unui grup de oameni avînd un anumit caracter. Aşa sînt, bunăoară, ritualurile nupţiale, ritualurile de cumă-trie, ritualurile de a sărbători în cadrul familiei a zilelor de naştere etc. Obiceiurile se concretizează în formule orale. Autoritatea lor se bazează pe faptul că ele sînt rezultatul unei practici vechi şi incontestabile. Dimitrie Guşti menţiona: „In mod general, trei subiecte sînt  producătoare  producătoare de legislaţie: individul, statul şi societatea. Individul îşi crează o legislaţie a lui proprie, de conducere prin aşa-zisa obişnuinţă; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea, prin obiceiuri. Obiceiul e legislaţia proprie pe care societatea şi-o dă ei însăşi pentru ca să trăiască şi să se dezvolte". 3.Estimaţi tangenţele şi deosebirile normelor juridice şi a normelor obişnuielnice. 6

Corelaţia normelor juridice cu normele obisnuielnice (ale obiceiului) Obiceiurile (moravuri, datorii) reprezintă o categorie importantă de norme sociale care au apărut încă din formele primare de organizare socială. Astfel putem defini obiceiul ca o regulă de conduită statornicită printr -un uz îndelungat. El apare în mod spontan ca urmare a repetării unei conduite care la un moment dat devine obligatorie, oamenii respectând obiceiul ca pe o

deprindere din obişnuinţă. Obiceiul a luat naştere ca urmare a unei repetabilităţi şi stabilităţi sociale, a unor situaţii de durată, care i-au conferit posibilitatea perpetuării relaţiilor create. Legătura dintre drept şi obiceiul ne juridic provine din faptul că membrii colectivităţilor s-au obişnuit să se supună aceleiaşi reguli, ori de câte ori, se aflau într -o situaţie dată. Astfel sursa obiceiurilor pare să fie imitaţia, instrumentul cristalizării lor - memoria comunitară, fundamental autorităţii lor - tradiţia care a ales şi a impus respectarea precedentului precedentului bun şi util10. Normele obisnuielnice reprezintă un ansamblu de moduri de a acţiona în situaţii cotidiene conform cu sistemul de valori împărtăşit de grupul social (familii, regimuri antice, asociaţii profesionale etc.). Astfel obiceiul furnizează un ghid pentru orientarea comportamentelor fiecărui membru respectat de acesta în vitutea faptului că a înţeles valorile. Regula obisnuielnica se învaţă şi individual ascultă de ea sub presiunea comunităţii. Făcând parte din regulile sociale, obiceiurile sunt standarde de tehnică şi modalităţi de acţiune şi comportament social, sedimentate prin experienţa de viaţa comunitară şi utilă armoniei comunităţii11. Obiceiul devine norma juridică sau cutuma în momentul în care a fost recunoscut de stat, de puterea publică. Profesorul E.Sperantia spunea –  în acel moment el devine alături de celelalte norme juridice obligatoriu, iar încălcarea să vă atrage după sine aplicarea de sancţiuni organizate de stat. Obiceiul recunoscut ca normă juridical devine izvor de drept12. Prima apariţie a dreptului a fost cea a dreptului obisnuielnic sau cutumiar, însă nu orice obicei a devenit normă de drept cutumiar, decât dacă era practicat regulat constant ca şi o obişnuinţă şi dacă era considerată obligatorie. În analiza pe care o facem trebuie să facem o distincţie între obicei, obişnuinţă şi uz. Spre deosebire de obiceiuri ―obişnuinţele‖ apar ca deprinderi individuale (obişnuinţa de a face sport, de a merge la spectacole) sau de ―uzuri ―care au caracter convenţional, de datini ori de‖ mode‖. Din punct de vedere juridic, uzurile trebuie dovedite în faţa instanţelor de judecată pentru că au un caracter convenţional, pe  pe când obiceiurile  pot fi invocate direct în instantă, ca un drept drept pozitiv. Aceste idei au fost foarte foarte bine formulate de  profesorul Dimitrie Gusti:‖ Gusti:‖ în mod general trei subiecte sunt producătoare producătoare de legislaţii: individual, statul şi societatea. Individul îşi creează o legislaţie a lui proprie, de conducere prin aşa-zisa obişnuinţă; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea prin obiceiuri. Obiceiul e legislaţia proprie pe care societatea şi-o dă ei însăşi pentru ca să trăiască şiş a se dezvolte... Obişnuinţa este întotdeauna repetarea unei voinţe individuale; metodă este o repetare a unei voinţe sociale însă de origine individuală; datina e repetarea regulate a unei voinţe sociale  particulare; obiceiul e repetarea unei voinţe sociale sociale generale‖ Se deosebesc dupa origine,forma de exprimare,metodele exprimare,metodele de protejare a prevederiilor,gradul de concretizare

7

Test nr. 4 1.Formele şi tipurile istorice ale statului. 1.1. Caracterizaţi forma statului şi elementele constitutive ale acesteia.

Forma de stat reprezintă o categorie complexă ce determină modul de organizare, conţinutul puterii, structura internă şi externă a acestei puteri. Forma de stat se caracterizează prin 3 elemente componente: forma de guvernămant, structura de stat, regimul politic. 1.2Argumentaţi legăturile formelor cu tipurile istorice ale statului. 1.3.Formulaţi probleme actuale ale formei şi tipurile istorice ale statului în Republica Moldova. 2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ) 1.Identificaţi actul aplicativ şi trăsăturile acestuia. Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un anumit caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.Trasaturile determinate.Trasaturile actului de aplicare sunt: 1.temeiul j uridic al aparitiei modificarii sau stingerii unui raport juridic. 2. Reprezinta vointa unilaterala unilaterala a organului de stat. 3. Poarta un caracter individual,referinduse individual,referinduse la o situatie de fapt cconcreta la un cercde persoane strict determinate. 4. Obligatoriu din momentul aducerii la cunoshtinta partii i nteresante. nteresante. 5. Isi consuma efectele odata cu solutionarea cauzei. 2.Determinaţi coraportul actului normativ juridic juridic cu actul aplicativ. aplicativ. ACT NORMATIV, NORMATIV, este izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, investite cu competenţe normative (parlament, (parlament, guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme generalobligatorii, a căror aplicare poate fi realizată şi prin intervenţia forţei coercitive a statului (De ex.: legi,

decrete, ordonanţe ale guvernului, regulamente şi ordine ale ministerelor, decizii ale organelor administrative locale). Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hot arire pe un anumit caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate. 3.Estimaţi actele aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

Test nr. 5 1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.

1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică Rolul statului nu rămîne neschimbat. El evoluează în funcţie de valorile sociale ale colectivităţii. La toate etapele de dezvoltare istorică statul este chemat să apere orînduirea respectivă. In epoca contemporană, în mod deosebit după cel de-al doilea război mondial, în ţările democratice se accentuează considerabil latura economică şi socială a activităţii statului. Locul „statului-jandarm" este  preluat de aşa-numitul stat al providenţei, stat al bunăstării, stat preocupat de asigurarea standardelor de viaţă ale populaţiei, de înlăturarea abuzurilor, exceselor etc. Aceste preocupări ale statului îşi găsesc reflectare şi în actele normative ale statului. 1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului. Legatura dintre scop,saricina scop,saricina si functiile statului se realizeaza realizeaza prin faptul ca toate 3 sunt caracteristice caracteristice statului si au ca rol sa il reprezinte sa il dezvolte . Toate joaca un rol vital in  procesul de dezvoltare dezvoltare a unu unu stat si constituie elementele elementele de baza al al acestuia.

1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană. contemporană.  Sarcina  Sarcina economică principală  principală a Republicii Moldova Moldova este stabilită în art. 126 alin. l din Constituţie. „  Economia  Economia Republicii Republicii Moldova este eco economie nomie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată  şi pe proprietatea publică, publică, antrenate în concurenţa concurenţa liberă". liberă".

8

Evident, sintagma „economie de piaţă" comportă un sens larg şi reflectă o sarcină durabilă într-un domeniu vast de activitate al statului  Sarcina  Sarcina politi politică că principal  principalăă este este determin determinată ată de de realitate realitateaa cu care s> confruntă confruntă statul statul nostru.

Considerăm că la ora actuală nimic nu e mai important decît integrita tea teritorială şi asigurarea unităţii popor ului ului Republicii Moldova. Ultima rezultă şi din art. 10 alin. l din Constituţie: „Statul are ca  fundament  fundament unitatea unitatea poporului poporului Republicii Republicii Moldova. Moldova. Republica Moldova Moldova este patria comun comun şi  şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. "   Sarcina  Sarcina socială  principală  principală a Republicii Republicii Moldova este stipulată în art. 47 alin.l l din Constituţie care obligă statul „să ia măsuri pentru ca orie om să aibă un nivel de trai decent, care săsă-i asigure sănătatea şi bunăsta rea lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi  serviciile  serviciile sociale sociale necesare."  necesare."   Sarcin  Sarcina a ideolog ideologică ică a statului nostru constă în recunoaşterea reală, ş nu formală, a demnităţii tuturor

membrilor comunităţii umane şi în forma rea unei societăţi, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, personalităţ ii umane, dreptatea şi pluralismul politic rezintâ rezintâ valori valori supre supreme me şi sînt in dezvoltare a personalităţii garantate.

Pentru a îndeplini sarcinile punctate aici statul trebuie să desfăşoare cavitate eficientă în diverse domenii. Acestei activităţi multilaterale îi :ordonate funcţiile statului. organizatorică organizatorică a Funcţiile interne principa interne principale le ale statului Republica Republica Moldova: l Funcţia econontico -  venţie a statului în economie sînt numeroase şi au drept scop: T • statului Formele de inter venţie reg/ementared/activitătii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine; • /^ro/e/ar / ^ro/e/area ea-intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; »  stimulare  stimularea a 'cercetărilor ştiinţifice; » exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale luîndu-se în consideraţie interesele naţionale; C • refacerea şi protecţia mediului, menţinerea echilibrului echilibrului ecologic; •  sporirea  sporirea numărului de

locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii etc. educativă educativă caracterizează atitudinea statului faţă de potenţialul său uman, intelectual şi l Funcţia cultural -  -  persoanei ca factor util al societăţii. "• Funcţia spiritual. Activitatea statului trebuie să aibă ca finalitate educarea persoanei  Funcţia de menţinere a ordinii publice, în general, şi a ordinii le gal e, în special specia l . Ultima reprezintă nucleul ordinii sociale, condiţia fundamentală a echilibrului social, garanţia realizării drepturilor esenţiale ale membrilor societăţii şi funcţionarea funcţionarea normală a instit Funcţia ecologică. Protecţia mediului, conservarea şi şi a ocrotirea monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie indispensabilă a statului precum şi fiecărui cetăţean. La funcţiile externe ale Republicii Moldova pot fi atribuite: J, Funcţia de apărare a statului. Această funcţie impune consolidarea consolida rea neutralităţii permanente permanente a statului nostru, nostru, statuată în art. 11 din Constituţie: (I) Republic (I) Republica a Moldova Moldova proclamă proclamă neutralitatea neutralitatea sa permanentă. permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare alem altor state pe teritoriul său. "  2. Funcţia de menţinere a păcii şi ordinii mondiale. La îndeplinirea!

acestei funcţii trebuie să contribuie fiecare stat. Războiul poate fi| evitat. Toate conflictele dintre state trebuie rezolvate pe cale pas- î

nică. 3. Funcţia de colaborare şi consolidare a relaţiilor cu ţările comu

nităţii internaţionale, în acest domeniu Republica Moldova trebu-1

ie să se orienteze la comunitatea europeană. 4. Funcţia de integrare în economia mondială şi de colaborare cu f

alte state în soluţionarea soluţionarea problemelor globale. Este o funcţie reia-§

tiv nouă pentru statele tinere, inclusiv pentru Republica Moldova, s dar de o importanţă vitală care necesită elaborarea de strategii de £ realizare în mod prioritar.

9

2.Limbaj şi stil în elaborarea elaborarea actelor normativ normativ -juridice 1. Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.

2. Un loc important în elaborarea actelor normative îl ocupă stilul şi limbajul lor. Conţinutul actului normativ, modul de îmbinare a elementelor structurale ale acestuia, claritatea, accesibilitatea, sînt cuprinzător întotdeauna probe ale măiestriei legiuitorului. „Cei care sînt înzestraţi cu un spirit destul de cuprinzător  pentru a putea putea da legi propriului propriului popor sau altui popor, popor, - menţiona Montesquieu - trebuie să fie atenţi la anumite lucruri privitoare la felul de a le alcătui. 3. Stilul lor trebuie să fie concis. Legile celor Douăsprezece Table sînt un mod de concizie: copiii le

învăţau pe de rost. Novellele lui Justinian sînt atît de diluate încît ar trebui să fie prescurtate. 4. Stilul legilor trebuie să fie simplu; expresia firească se înţelege întotdeauna mai bine decît expresia căutată". Şi mai departe: „Legile nu trebuie să fie subtile; ele sînt făcute pentru oameni cu înţelegere mediocră; ele nu sînt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple a unui tată de familie"1. Legiuitorul remarca Ihering - trebuie să gîndească profund ca un filosof, dar trebuie să se exprime ca un ţăran. 5. Pentru a asigura o claritate şi accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie să să fie clar formulate şi relativ uşor de înţeles, să nu provoace confuzii Vorbind despre limbajul şi stilul juridic în procesul de elaborare a actelor normative, e cazul să evidenţiem cîteva reguli de tehnică legislativă: 1. Limbajul actelor normative trebuie să fie limbajul destinatarilor  săi. Limbajul trebuie să fie deci clar, concis şi precis. 2Textul actului normativ trebuie să utilizeze cuvinte proprii limbii vorbite, să evite neologismele încă neasimilate în limbajul comun 3Cunoaştem că o ştiinţă trebuie să posede un limbaj propriu, bine definit. Acest lucru se atribuie şi dreptului. Legiuitorul trebuie să tindă spre un sistem terminologic propriu, uniform, în care ar fi clar sensul fiecărui termen utilizat. De exemplu, nu apar dificultăţi în ceea ce priveşte înţelegerea corectă a sensului unor termeni speciali, cum ar fi: persoană juridică, fapt juridic, infracţiune etc. De aceea, atunci cînd legiuitorul utilizează termeni care ar putea avea mai multe sensuri, se recomandă ca în textul actului normativ să se explice termenul respectiv. 4. Stilul actelor normative presupune presupune reducerea regulilor de conduită printr-un număr cît mai mic de cuvinte. Din aceste considerente, ceea ce de la sine e înţeles nu e cazul să expui în text. Ceea ce a fost menţionat odată, nu e cazul să repeţi. Un loc deosebit de important în limbajul şi în stilul de elaborare a actelor normative îl ocupă artificiile de tehnică juridică legislativă în formularea limbajului limbajului legilor. 1. Determinaţi regulile de tehnică legislativă O importanţă deosebită în viaţa juridică a societăţii o au evenimentele legislative. La ele pot fi atribuite următoarele: a) modificarea actelor normative;  b) completarea actelor normative; c) republicarea actelor normative; d) suspendarea actelor normative; e) abrogarea actelor normative; f) rectificarea actelor normative.1  Modificarea  Modificarea constituie o acţiune chemată să schimbe aspectul, forma şi conţinutul obiectului. In ceea

ce priveşte modificarea actului normativ, aceasta constă în schimbarea expresă a unui sau mai multe articole ori alineate şi redactarea lor într -o nouă formulare. Modificarea actelor normative necesită respectarea unor reguli: a) modificarea unui act normativ se face printr-un act normativ de aceeaşi forţă juridică: legea constituţională se modifică printr -o -o lege constituţională, legea organică - printr-o lege organică, cea

10

ordinară —  prin  prin lege ordinară ordinară etc.; etc.;  b)  printr-un act norma normativ cu forţă juridică inferioară nu se poate mo difica un act normativ cu forţă juridică superioară; c)  printr printr -un act normativ cu forţă juridică superioară se poate mo difica un act normativ inferior. Acest lucru, însă, poate fi făcut în cazuri excepţionale, cu condiţia că organele care au emis actul nor  mativ supus modificării să-1 reconsidere. Modificarea Modificarea se poate realiza pe două căi: •  printr-un  printr-un act normativ normativ expres expres emis emis în aces acestt scop; scop; •  printr-un act normativ care, în principal, reglementează altceva dar care, printre altele, modifică un alt act normativ. Completarea actului normativ constă în introducerea în actul normativ existent a unor dispoziţii noi care se adaugă elementelor structurale existente. Completarea necesită respectarea aceloraşi reguli, caracteristice modificării. Menţionăm faptul că atît modificarea cît şi completarea actelor normative este admisă cu condiţia să nu afecteze concepţia generală ori caracterul unitar al actelor normative supuse modificării sau completării. E important şi se cere ca prevederile de modificare şi completare să se integreze armonios cu  prevederile  prevederile existente. existente.  Republicarea  Republicarea intervine în situaţia actelor normative modificate sau completate substanţial. Prevederile de modificare sau completare completare a actului normativ se vor integra la cele existente, actualizînduse denumirile schimbate între timp şi realizînd o nouă numerotare a articolelor, alineatelor, capitolelor şi celorlalte structuri ale actului. Suspendarea actului normativ constă în întreruperea temporară a acţiunii actului normativ, în ansamblu, sau a unor prevederi ale acestuia. Suspendarea poate avea loc doar în cazuri speciale. Suspendarea este dictată printr -un act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. In actul de suspendare trebuie să se prevadă, în mod expres, data la care se produce, durata concretă de suspendare şi

 prevederile  prevederile supuse supuse suspen suspendării. dării. La data prevăzută în text sau la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau prevederile afectate de suspendare, reintră de drept în vigoare.  Abrogarea  Abrogarea este operaţiunea care anulează actul normativ, în ansam blu, sau anumite anumite prevede prevederi ri ale acestuia (Vezi: Acţiunea legii în timp, spaţiu şi asupra persoanelor).  Rectificarea  Rectificarea actelor normative intervine în cazul în care, după publicarea actului normativ se descoperă erori materiale în cuprinsul cuprinsul acesteia, adică prevederile publicate nu corespund celor votate. Rectificarea se face de către autoritatea care a emis actul normativrespectiv. 1. Estimaţi importanţa determinării literei şi spiritului legii în aplicarea corectă a normelor juridice. Aceste 2 categorii evedentiaza coraportul dintre ideea pe care a urmarito legislatorul la elaborarea elaborarea normelor juridice si calitatea reflectarii ei exacte in textul material al normei.Spritiul legii reflecta acele idei scopuri care lea urmarit legislatorul la elaborarea actului normativ.Litera legii caracterizeaza caracterizeaza textul actului normati(al unui articol)care la rindul sau este determinat de calitatea tehncii legislative.Un act normativ de valoare se manifesta printrun coraport eficient dintre spiritul si litera legii.Eficienta mentionta nu consta cum neam fi inchipui la prima vedere dintro reflectare directa directa a spiritului legii in texul ei.In anumite cazrui apare necesitatea de acorda un caracter caracter latent al spiritului legii in texul legii

Testul 6 1. Ştiinţele juridice. 1.1 Distingeţi specificul şi trăsăturile trăsăturile ştiinţelor juridice juridice Spre deosebire de celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice se caracterizeaza prin faptul ca studiaza aspectele legate de drept ale celor trei puteri ale statului (legislativ, executiv, putere judecatoreasca) judecatoreasca) cat si normele de drept cuprinse in actele normative in vigoare. Stiinta dreptului este formata dintr-un ansamblu de cunostinte despre drept ca fenomen social.Trasaturile social.Trasaturile stiintei juridice sunt urmatoarele:este urmatoarele:este prezent un limbaj specific

11

 juridic.Evidentiem  juridic.Evidentiem prezenta prezenta principiilor principiilor dreptului,diferite dreptului,diferite notiuni juridice.Este juridice.Este prezenta prezenta o baza metodoligica care include in sine un ansamblu de metode specifice stiintei juridice.Stiinta  juridica acorda acorda posibilitatea posibilitatea de a face prognoze prognoze in procesul procesul de creare a fenomenului  juridic.Stiinta dreptului dreptului evidentiaza evidentiaza un ansamblu ansamblu de teorii,idei,conceptii teorii,idei,conceptii,referitoare ,referitoare la aparitia aparitia si dezvoltarea dreptului si statului in general si a anumitor fenomene juridice concrete.poseda un obiect de stiudiu propriu si distinct-dreptul. 1.2 Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice Stiintele juridice pot fi clasificate in mai multe categorii:1)Teoria categorii:1)Teoria generala a drptului si statului ca o stiinta juridca de sinteza.2)Stiintele juridice istorice,cxare studiaza dreptul ,statul,conceptiile ,statul,conceptiile juridice in evolutia lor istorica concreta(istoria doctrinelor politice si  juridice,istoria  juridice,istoria universala a statului statului si dreptului,istoria dreptului,istoria dreptului dreptului romanesc romanesc ect)3)Stiinte  juridce de ramura(dreptul ramura(dreptul constitutiona,dr constitutiona,dr penal,dr penal,dr muncii,dr muncii,dr administartiv,dr administartiv,dr familiei,dr funciar ect),aceste stiinte cerceteaza parti ale mecanismului statului,anumite statului,anumite organe ale lui,grupe aparte de norme juridice,concentrind juridice,concentrind atentia atentia la cercetarea structurii si functiilor functiilor lor,anlizeaza lor,anlizea za particularitatt particul aritattile,reglement ile,reglementarii arii juridice a unei concrete categorii de relatii sociale.4)Stiite sociale.4)Stiite juridice interramurale(dreptul interramurale(dreptul economic.ecologic economic.ecologic ect),ele sunt strins legate de stiintele juridice de ramura,insa poseda un obiect independent,specific de cerecetare.5)Stiinte cerecetare.5)Stiinte juridice auxiliare(criminalistica,crim auxiliare(criminalistica,criminologia.s inologia.statistica tatistica judiciara,medicina judiciara,medicina legala ect),ele utilizeaza reguli,concluzii nu atit ale stiintilor juridice,ci ale altor domenii de cunostinte(fizica,chimie) cunostinte(fizica,chimie) si fse ormeaza la hotarele de interactiune a stiintelor juridice cu alte stiinte.6)Un roldeosebit in sistemul stiintelor juridice ii revine stiintei dr international,el international,el se formeaza in baza conventiilor intre state si exprima vointa lor comuna coordonata.Normele coordonata.Normele si institutiile lor se exprima in diferite tratate internentiationale,convntii internentiationale,convntii ect. 1.3 Estimaţi coraportul coraportul teoriei generale a dreptului dreptului şi statului statului cu alte ştiinţe juridice. Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte  juridice cum ar ar fi stiinte juridice juridice istorice.Din aceasta aceasta grupa fac parte parte stiinte juridice juridice istorice cum ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria generala a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in ansamlul lor.In acelasi timp ele difera.In difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul staul,dreptul dintr-o anumita anumita tara,teoria generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica cronologica ,ceea ce nu este o trasatura caracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea au asemanri cu TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce apartin ramurii de drept corespunzatoare in strinsa concordanta concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut.la s-au  nascut.la studierea problemelor respective respective fiecare ramura de drept se conduce de categoriile si rpicipiile elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza particularitatile particularitatile lor.In timp ce TGD studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele juridice de ramua st udiaza doar anumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele juridice interamurale.In multe domenii de activitate umana sa impus ncesitatea unor regelemtari speciale.Intrucit aceste domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte din diverse ramuri de drept,ceea ce ne permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a fenomenelor juridice si la corecta interpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele ofera importatnte date si argumente stiintifice cu privire la evolutiafenomenului evolutiafenomenului infractional,cu privire la continutul si formele de manifestare manifestare ale unor raporturi raporturi sociale. 2.Compartimente ale sistemului de drept. 2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în ramuri de drept. 2.1Ramura de drept- o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte independenta independenta a sistemului de drept,care reglementeaza reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale prin intermediul unei metode specifice de reglementare.Sistemul de drept se divizeaza in mai mai multe ramuri de drept : drept public si drept privat,ius civile,ius gentium si ius naturale,dreptul de exeptie si dreptul comun,drprivat si drept natural,dr divin si dr omenesc,dr represiv si dr restitutiv,dr determinator si dr sanctionator,dr material si prcesual,dr scris si sdr nescris,obiectiv si subiectiv,dr intern si extern.

12

2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului inter naţional. o problema teoretica importatnta este problema raportului dr international cu dr national.In dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare s-au conturat doua pozitii principale :dualismul si monismul.Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste doua subramuri sint legate,independente si ca urmare normele dr international nu au o forta obligatorie pentru dr intern.Pentu ca o norma de pret international sa intra in vigoare pe teritoriu unui stat,ea trebuie transformata intr-o norma de dr intern.Conceptia monista porneste de la premisa conform careia dr national si dr international activeaza pe baza unei ierarhii.Dreptul international se spune ca este un drept extern al statului si este subordonat dr intern.o alta soarta o are varianta monismului cu primatul dr international fata de dr national.Anume acestei variante i se da preferinta in mai multe state ,printre care s eenumera si R.M 2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie t rebuie abosutizata.Interesul abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o absurditate daca n-ar n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot particular,tot asa cum si interesul individual individual nu poate fi neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent nmodul cum functioneaza serviciile serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta noastar.Si invers,dizpozitiile invers,dizpozitiile de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile statul.Dispozitiile de drept civil reglementeaza reglementeaza printre altele averea noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de sanctiune,daca se incalaca continu normele de drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele publice,orice publice,orice nedreptate s-ar comite contra unii particular,este o nedreptatte care se face f ata de catre intreaga societate.Atunci cind cineva lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii legale.Dupa parerea mea respectarea dr sub t oate formele sale intereseaza intreaga societate,caci intreaga societate nu ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine ca deosebirea dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care normele respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in acelasi fel si pe stat si pe particular.

Testul 7 1.Caracteristica generală a dreptului 1.1.Caracteriz aţi conceptul dreptului şi trăsăturile acestuia. Dreptul, ca şi întreaga componenţă juridică a vieţii sociale este un fenomen deosebit de complex a cărui cunoaştere presupune o cercetare aprofundată a legităţilor  obiective a existenţei sale, a factorilor care -l configurează şi valorile pe care le promovează. Cuvântul drept derivă din latinescul „directus”  având sensul de direct, adică o regulă de conduită fără specificarea conţinutului. conţinutului. La noi dreptul se foloseşte în două sensuri şi anume:  a) cel care are în vedere sau cuprinde regulile juridice de conduită sau normele juridice din societate denumit şi drept obiectiv, b) cel prin care se are în vedere dreptul ce aparţine  unei persoane fizice sau  juridice pe care-l care-l denumim drept drept subiectiv.Dreptul subiectiv.Dreptul reprezinta reprezinta totalitatea regulilor de conduită

stabilite sau sancţionate de către stat care exprimă voinţa deţinătorilor puterii de stat şi a căror  aplicare este asigurată prin forţa de constrângere a statului, în scopul apărării, consolidării şi dezvoltării raporturilor.

1.2. Argumentaţi utilitatea principiilor dreptului şi rolul acestora. Principiile Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si îndeplinirea îndeplinirea obligatiilor. Etimologic, notiunea de principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM care are sensul de început, obârsie sau element fundamental.Orice principiu este un început pe plan ideatic, o sursa de actiune. Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa. Un principiu se poate prezenta sub diverse forme: axiome, deductii sau o generalizare generalizare a unor fapte concrete. Principiile Principiile generale ale dreptului asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de drept este rezultatul experientei experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta în aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru întregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientând activitatea legiuitorului. Pe de alta parte, principiile generale au un important rol în administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai

13

spiritul legilor. In alta ordine de idei, în situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocând lipsa textului legal, în baza caruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina în baza principiilor de drept.  Actiunea principiilor principiilor dreptului dreptului are ca rezultat rezultat certitudinea garantiei garantiei dreptului dreptului împotriva împotriva imprevizibilitatii imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei concordantei legilor si oportunitatii lor. Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala. 1.3.Estimaţi funcţiile dreptului în Republica Moldova.

Dreptul are ca scop disciplinizarea societăţii umane. Acest scop este slujit de o serie de funcţii.În conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste: indeplineste: a)functia de institutionalizare institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii organizarii social-politice; b) functia de conservare, conservare, aparare si garantare g arantare a valorilor fundamentale fundamentale ale sociatetii; c)functia de conducere a societatii; d) functia normativa.Funcţia normativa.Funcţia de instituţionalizare instituţionalizare juridică a organizării organizării social -politice;se manifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. judecatoreasca. Aceasct functie rezida deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala, aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia si legile organice.Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea si functionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul de legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova, alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii si functiilor Guvernului Rebublicii Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile raporturile acestuia cu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca sunt determinate clar atributiile ce revin f iecarei autoritati publice si find f ind consacrat legal principiul separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari eficiente.

Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii:Ocrotind si garantind ordinea constitutionala constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului individului , dreptul apare ca un factor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sip e fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii, colectivitatii, neadmitind conflictele in societate. Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul apararii dreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor, persoana, drepturile si liberatatile liberatatile acesteia, proprietatea, proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea constitutionala, constitutionala, suveranitatea, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a Republicii Moldova, pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept. 2.Tipurile istorice de stat şi drept. 2.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile distinctive distinctive ale tipului istoric istoric de stat şi drept. 2.2.Determinaţi principalele tipuri istorice de stat şi drept şi criteriile de tipizare. 2.3.Formulaţi tipurile istorice contemporane contemporane de stat şi drept drept şi estimaţi la care din ele se atribuie Republica Moldova. Testul 8. Baza metodologică a teoriei generale a dreptului. 1.1 Definiţi baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi rolul acesteia în procesul de cercetare a fenomenelor juridice. Baza metodologica a TGD consta in aplicarea in ansamblu a anumitor medote,principii

14

teoretice,operatiuni logice si modalitati speciale de cercetare a legitatilor generale de aparitie si dezvoltarea a fenomenelor fenomenelor statal-juridice. statal-juridice. 1.2Determinaţi metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului şi interacţiunea acestora . Referindu-ne la principalele metode ale cercetării juridice cercetării  juridice putem menţiona: menţiona: metoda metoda logică, metoda istorică, metoda comparativă, metoda experimentală, metoda sociologică, sociologică, metoda cantitativă etc. În continuare vom caracteriza pe scurt metodele. Metoda logică. În cercetarea complex, teoria dreptului dreptului şi toate ştiinţele juridice se dreptului, a fenomenului juridic atât de complex, f olosesc olosesc de categoriile, legile şi raţionamentele logice. Metoda logică este de largă utilitate în orice act de gândire ştiinţifică. În drept ea este o totalitate de procedee şi operaţiuni prin care se crează posibilitatea structurii şi dinamicii raporturilor necesare în diferite componente ale

sistemului juridic al unei societăţi. Metoda istorică presupune că ştiinţa juridică cercetează dreptul în perspectiva şi evoluţia sa istorică dea lungul diferitor evoluţii sociale, ele analizează esenţa, forma şi funcţiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o străbate ştiinţa. Metoda comparativă se caracterizează prin studiul comparat al diferitor instituţii  juridice de la o ţară la alta, prin compararea sistemului juridic naţional, desprinzânduse  atât factorii ce determină trăsăturile comune, cât şi cele specifice.Metoda specifice.Metoda experimentală. experimentală. Fiind proprie ştiinţelor naturii ştiinţelor naturii uneori ea se foloseşte şi în domeniul dreptului. Cunoaştem faptul că menirea socială a dreptului este de a reglementa relaţiile din societate. Acţionând asupra lor, dreptul tinde la perfecţionarea perfecţionarea acestora de aceea uneori este rentabil de a experimenta diferite diferite situaţii, cazuri pentru a găsi varianta optimă de soluţionare a problemei. Metoda sociologică. Esenţa acestei metode constă în  folosirea cercetărilor sociologice pentru studierea opiniei publice, pentru studierea eficienţei sociale a activităţii diferitelor organe de stat, precum şi a reglementărilor date relaţiilor sociale. Folosirea cât mai pe larg a sondajului de opinie sau a anchetei sociologice sa dus la conturarea

sociologiei juridice ca disciplină desinestătătoare care se predă la mai multe Facultăţi de Drept..ca o concluzie dupa prezentarea succinta a metodelor de cercetare s eimpune constatarea ca ele nu trebuie intelese in mod izolat,ci in interdependenta interdependenta si complexitatea lor.Folosindu-se lor.Folosindu-se astfel cercetarea stiintifica juridica,atit cea fundamentala,preponderent fundamentala,preponderent toretica cit si cea aplicativa are garantia obtinerii unor rezultate valoroase si utile. 1.3Estimaţi esenţa metodei comparative în procesul i nvestigaţional.

Metoda comparativă se caracterizează prin studiul comparat al diferitor instituţii juridice de la o ţară la alta, prin compararea sistemului juridic naţional, desprinzânduse atât factorii ce determină trăsăturile comune, cât şi cele specifice. În literatura juridică s -au conturat nişte reguli după care se foloseşte metoda comparată şi anume: a) este supus comparării numai ceea ce se poate compara. Sub aspectul utilizării acestei reguli  în cercetarea juridică juridică prezintă prezintă interes următoarele următoarele aspecte: - să se stabilească dacă sistemele comparate aparţin sau nu aceluiaşi tip istoric de drept; - să se stabilească dacă, din punct de vedere al substanţei intereselor, termenii supuşi comparării diferă sau nu; - diferenţele trebuie precizate cu claritate, chear dacă asemănările nu sunt precizate, sau sunt prezentate la general sau evaziv. b) termenii supuşi comparării trebuie priviţi în dimensiunile şi conexiunile lor reale şi plasaţi în contextual social – politic şi cultural. Astfel regula dată presupune: -considerarea cadrului relaţional relaţional general (economic, politic, social, cultural, moral.) ca suport al relaţiilor supuse reglementării juridice în cele două sisteme supuse comparării; considerarea principiilor ce se degajă din sistemele de drept supuse comparării. c) comparatismul trebuie să şină seama atât de sensul normelor juridice la momentul apariţiei ei, cât şi de evoluţia în timp a acestui sens aşa cum doctrina şi practica îl conturează la diferitele etape de aplicare. 2.Lacunele în drept 2.1. Identificaţi conceptul şi cauzele cauzele lacunelor în drept. drept. lacunele in drept- lipsa unei reglemntari normative concrete referitoare la anumite situatiide fapt ce se afla in sfera reglementarii juridice.Aparitia juridice.Aparitia lacunelor in drepteste conditionata atiit de cauze obiecitve cit si de cauze subiective.Astfel sfera reglementarii reglementarii  juridice nu este permanenta.Apar permanenta.Apar noi relatii si situatii despre care la momentul momentul adopatrii actului normativ ju se stie ,sau daca se stie ele nu aveau un caracter tipic.Cauza a lacunelor poate fi ignorararea regulilor elaborarii actului  normativ.se stie ca elaborarea actului normativ este un proces complexx in care trebuie luati in calcul factorii economici,politici,sociali economici,politici,sociali,morali ,morali precum si tendintele de evolutie a societatii,specificitatea societatii,specificitatea

15

normativitatii juridice.Pentru juridice.Pentru prevenirea lacunelor in drept la elaborarea actelor normative trebuie sa se tina cont de tehnica legislativa legislativa care reprezinta reprezinta o totaliatte de metode,procedee folosite la elaborarea actelor normative. 2.2. Argumentaţ utilitatea aplicării analogiei legii şi analogiei dreptului.  Analogia legii legii este un procedeu procedeu logic la care care s erecurge atunci atunci cind se constata lipsa normei juridice ,care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa fie solutionat,cautinduse o norma juridica care se refera la o situatie asemantoare,pentru a fi aplicata cazului supus soutionarii.Analogia dreptului este procedeu la acre se recurge atunci cind la solutionarea unei cauze se constat ca nu numai lipseste norma de drept care sa se refere in mod expres la cauza,dar nu pot fi f i gasite nici norme juridice care sa reglementeze cazuri sau situatii asemanatoare.Asa dar analogia dreptului este aadmisa doar in cazul cind nu este posibila analogia legii.Ambele modalitati de aplicare a analogie reclama prudenta.Utilizarea prudenta.Utilizarea lor esteposibila doar in cazuri strict necesare si in masura in care legiuitorul permite acest lucru. 2.3. Formulaţi necesitatea necesitatea completării lacunelor în drept şi modalităţile de completare a lor. eu cred ca este necesara completarea lacunelor in drept,deoarece dat fiind faptul ca normei juridice ii revine rulul de a ordona,apara si consolida raporturile sociale de importanta majora,este usor de inteles ca normele de drept trebuie sa fie apte sa concocde mereu cu dinamica relatiilor pe care le reglementeaza.De mult ori acest lucru se face,si ca urmare normele juridice asigura o reglementare juridica oprortuna a situatiilor de fapt care pot f i transformate in situatii de drept, insa daca aceste relatii sociale desi ar trebui sa fie reglementate de norme juridice totusi sunt neglizade de liuitor deja se formeaza o lacuna in drept,ceea ce nu permite ca acest lucru sa fie desavirsit. Testul 9 1.Sistemul dreptului 1.1.Identificaţi conceptul sistemului de drept şi factorii care determină unicitatea normelor  juridice în cadrul acestuia. acestuia. Sistemul dreptului dreptului este constructia interna interna a dreptului care care exprima prin unitatea unitatea si cordonarea normelor juridice in vigoare in stat si prin divizarea dreptului in anumite parti componenete relativ independente. 1.2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea categoriilor: ,,sistemul dreptului”, dreptului”, ,,sistemul legislativ”, legislativ”, ,,sistemul juridic”. Sistemul juridic-caracterizeaza juridic-caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii(sistemul societatii(sistemul dr,sistemul legislatiei,raporturile legislatiei,raporturile juridice,constiinta juridice,constiinta juridica,cultura juridica,cultura juridica)2)Sistemul juridica)2)Sistemul legislatieilegislatieicuprinde totalitatea ,ansamblu ,ansamblu tutturor actelor normative care sunt in vigoare intr-un stat.3)Sistemul de drepteste format dint-run ansamblu de norme juridice amplasate intr-o anumita ordine in institutiile institutiile juridice,subramuri,ramuri de drept.Sistemul dreptuluicaracterizeza dreptuluicaracterizeza structura dreptului. 1.3.Formulaţi problemele constituirii sistemului dreptului şi ramurilor de drept în Republica Moldova. 2.Factorii de configurare a dreptului. 2.1. Definiţi conceptul factorilor de configurare a dreptului şi rolul lor în procesul de constituire a dreptului. Fiind un fenomen socila complex,dreptul isi circumscrie trasaturile in dependenta de anumiti factori de configurare,prin configurare,prin care se indentifica cauzele care ii determina determina aparitia,existenta,evolutia,detri aparitia,existenta,evolutia,detrinarile narile intr-o societate comparativ cu alta.Factorul naturalnatura a fost si va fi mereu o conditie firesca pentru existenta oamenilor natura exercita influenta asupra activitatii umane,asupra productivitatii muncii,a ritmului de dezvoltate istorica a populatiei.Intreaga populatiei.Intreaga istorie,intregul istorie,intregul trecut,industria,comertul,agric trecut,industria,comertul,agricultura ultura ,politica concura spre a exercita o influenta puternica evolutiie evolutiie juridice,la fel cum si dreptul exercita o influenta puternica asupra evolutiilor respective.factorul respective.factorul istoric este un alt factor care is lasa amprenta asupra dreptului.Dezvoltarea dr este un proces istoric continuu ceea ce e trecut a fost prezent si ceea ce e prezent va fi trecut,la baza ocricarui sistem de drept sta un izvor istoric,Un sistem de drept nu va pogresa daca nu va tine cont de trecutl sau,de traditiile si obiceiurile obiceiurile spirituale ele neamului.Factotul neamului.Factotul social-politic.Dreptul s eealizeaza in

16

baza statului,intregului sisitem politic al societatii,stucturii societatii,stucturii sociale.factirul social economicIn relatia sa cu factorul social economic ,dreptul pastreaza o autonomie in masura in care el nu face f ace abstarctie de la realitatea economica a societatii.Factorul cultural-ideologiccultural-ideologicconstiinta sociala sociala si juridica ,cultura politica politica si juridica a socieatii,destinatia socieatii,destinatia morala a omului joaca un rol considerabil in viata dreptului.factorul international-fiecare natiune este produsul im mare parte al influentei mediului ambiant international,acest lucru se rasfringe si asupra dreptului. 2.2.Stabiliţi legătura societăţii civile şi a dreptului. dreptului.

Statul de drept și societatea civilă – noțiuni abstracte la prima vedere – sunt entități complementare, complementare, relația dintre acestea, simplificată la maxim, putînd fi comparată cu  îmbrăcarea mănușii mănușii pe mînă. mînă. Ambele entități sunt sunt produsele organizate organizate ale unei comunități distincte de oameni, avînd ca scop realizarea interesului acestei comunități, definit de comun acord, pe baza principiului îndeplinirii Binelui comun. Interesantă este abordarea unor politologi potrivit cărora ”putem vorbi despre un stat de drept  doar atunci cînd apare distincția clară între stat, pe de o parte, și societate civilă, pe de alta”. Remarcăm faptul că această distincție nu trebuie nicidecum să plaseze statul de drept și societatea civilă pe poziții de confruntare. Dimpotrivă, acestea trebuie să colaboreze, mai ales avînd în vedere că statul de drept este legitimat prin procese electorale electorale la care participă reprezentanții reprezentanții societății în ansamblu, fie că fac sau nu parte din sectorul asociativ. Pornind de la această premiză, vom analiza cîteva dintre trăsăturile t răsăturile relației stat de drept – societate civilă (sector asociativ), din perspectiva realităților Republicii Moldova.Societatea Moldova.Societatea civilă întruneşte toate formele asociative, cu excepţia celor care administrează administrează puterea de stat, care reprezintă diverse interese ale membrilor și susținătorilor susținătorilor acestora. Societatea civilă este un sistem de relaţii neguvernamentale şi sociale, ale instituţiilor publice, care exprimă diverse interese, nevoi şi valori ale societăţii şi care dau persoanei posibilitatea să -şi realizeze drepturile sale civile. Societatea civilă formează acel mediu social de convieţuire al persoanelor, unde are loc activitatea lor socială, care determină, în esenţă caracteristicile caracteristicile modului lor de viaţă. Sectorul asociativ s-a consolidat din ce în ce mai mult, în ultimii ani. Libertatea de expresie, de întrunire şi de acţiune de care beneficiază organizaţiile societăţii civile (OSC) demonstrează, per ansamblu, viabilitatea societăţii civile din Moldova. 2.3.Estimaţi factorii de configurare a dreptului în condiţiile Republicii Moldova. Testul 10 1.Izvoarele 1.Izvoarele dreptului 1.1.Distingeţi conceptul şi criteriile de clasificare a izvoarelor de drept Acceptiunile notiunii izvor de drept sunt: in sens material- conditiile si circumstantele care influenteaza continutul si forma dreptului; in sens formal- formele de exprimare a dreptului in diferite epoci si tari; in sens istoric- sursele de cunoastere a dreptului. Criteriile de clasificare a izvoarelor izvoarelor sunt: critetiul arealului arealului provinientei; sursei provinientei; provinientei; incidentei adupra relatiilor sociale; formei de expunere; procedeul de aparitie/emitere. aparitie/emitere. 1.2.Determinaţi particularităţile generale ale principalelor izvoare formale de drept Izvoarele dreptului in sens formal sunt: actul normative-juridic- principalul izvor de drept, act creat de organelle autoritatii publice, contine reguli generale , impersoanale si obligatorii. Contractul normativ –  un  un acor de vointe care poarta un character normati, nu vizeaza un raport concret. Obiceiul juridic (cutuma) –  o  o practica acceptata , permamenta permamenta , relative stabile si continua de relationarea sociala. Precedentul Precedentul judiciar/adm j udiciar/administartiv inistartiv si practica judecatoreascajudecatoreasca- practica de solutionare a cauzelor de catre instant de judecata/organelle autoritatii publice. Doctrina juridical-cercataile, juridical-cercataile, investigatiile, comentariile si interpretarile teoreticienilor si  practicienilor referitor referitor la realitatea realitatea juridical.  Normele religioasereligioase- characteristic characteristic doar doar pentru familia familia de drept musulman. musulman.

1.3.Evaluaţi izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa eta pa contemporană. In RM sunt iurmatoarele iurmatoarele izvoare: obiceiul juridic, contractul normativ, actul normativ. 2 .Principiile dreptului. 2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.

17

Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile legitatile obiective ale vietii sociale. Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile particularitatile dreptului ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu. Interramurale: Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal, civil s.a) Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului, de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice. 2.2.Generalizaţi criteriile de clasificare şi principalele categorii de principii principii ale dreptului. Principiile dreptului se clasifica dupa: -gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart in generale si interramurale. -din punct de vedere al al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica filozofica,politica sociala. -mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica -dupa divizarea dreptului deosebim: deosebim: principii de drept public si de cel privat Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati; responsabilitatii. 2.3.Formulaţi rolulu principiilor dreptului în procesul de de legiferare şi de aplicare a dreptului. Testul 11 1.Ştiinţele juridice. 1.1.Distingeţi specificul şi trăsăturile trăsăturile ştiinţelor juridice. juridice. Specificul stiintei juridice consta in urmatoarele: urmatoarele: -stiinta dreptului este o stiinta critica-adopta o atitutdine critica fata de propriul obiect de studiu -stiintele juridice nu au caracter universal- sint foate variate, fiecare apartine unei anumite tari. -dreptul este indisolubil legat de istorie-dreptul se afla intr-un flux continuu, se dezvolta permanet permanet , fapt ce impune ca si stiinta dreotului sa fie legata de istorie. -stiinta dreptului este o stiinta umanista-dreptul umanista-dreptul considera ca omul fiind zona centrala de interes a sferei sale de actiune. -dreptul este o stiinta practica- se preocupa de aplicarea practica a rezultatelor cunoasterii. 1.2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de c lasificare a ştiinţelor juridice Clasificam stiintele juridice in felul urmator: 1.teoria generala a dreptului si statului 2. Stiintele juridice istorice 3.stiintele juridice de ramura 4. Stiintele juridice interramurale interramurale 5.stiintele juriidcea auxiliare 6. Dreptul international 1.3.Estimaţi coraportul coraportul teoriei generale a dreptului dreptului şi statului statului cu alteştiinţe alte ştiinţe juridice. Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte  juridice cum ar ar fi stiinte juridice juridice istorice.Din istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice juridice istorice cum ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria generala a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in ansamlul lor.In acelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-o anumita tara,teoria generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea ce nu este o trasatura caracteristica pentru teorie.Stiintele teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea au asemanri cu TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce apartin ramurii de drept corespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut.la studierea problemelor respective fiecare ramura de drept se conduce de categoriile si rpicipiile elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza particularitatile particularita tile lor.In timp t imp ce TGD studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele  juridice de ramua ramua studiaza studiaza doar anumite particularitati particularitati si componente componente ale acestora.Stiintel acestora.Stiintele e  juridice interamurale.In interamurale.In multe multe domenii de activitate activitate umana sa impus ncesitatea ncesitatea unor regelemtari speciale.Intrucit speciale.Intrucit aceste domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte

18

din diverse ramuri de drept,ceea ce ne permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a fenomenelor juridice si la corecta interpretare si aplicare a normelor jjuridice.El jjuridice.Ele e ofera importatnte date si argumente stiintifice cu privire la evolutiafeno evolutiafenomenului menului infractional,cu privire la continutul si f ormele de manifestare ale unor unor raporturi sociale.. 2.Actul normativ juridic 2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic Actul normativ –   juridic- un document document de stat oficial oficial , emis conform unei proceduri proceduri speciale de un organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice. 2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normativ juridice în dependenţă de diferite criterii de clasificare. clasificare. Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Se  prezinta ca principalele izvoare izvoare formale formale ale dreptului dreptului , juridic obligatorii pentru un un cerc de peraone peraone nedeterminate. nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele normative; dupa termenul de actiune. 2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea conceptului celorlalte acte normativ juridice

Un pas important în democratizarea societăţii noastre a fost făcut prin adoptarea în anul 1994,a CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA,care defineşte atributele statului,principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale.Însă statul nu poate exista doar prin adoptarea unei legi fundamentale.Este necesar ca principiile şi valorile consfinţite în Constituţie să fie puse î n practică.Pentru aceasta,cetăţenii sînt datori să cunoască şi să înterpreteze corect normele constituţionale.; Constituţia reflectă anumite victorii şi realizări ale poporului,propunînd un şir de perspective de dezvoltare pentru societate şi stat.

Testul 12 1.Tehnica elaborării actelor normativ juridice. 1.1.Interpretaţi legiferarea şi principiile ei. Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe , formata din mai multe etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; di scutarea  proiectului de lege;adoptare lege;adoptareaa si intarirea proiectului proiectului de lege; lege; semnarea semnarea si publicarea publicarea actelor normative. 1.2.Determinaţi etapele şi argumentaţi necesitatea succesivităţii etapelor succesivităţii etapelor procesului de legiferare Sunt urmatoarele etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutarea proiectului de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor normative. Deci, pot mentiona ca pentru a elabora un act normativ e nevoie de aceste etape, deoarece pentru a sistematiza si ordona consecutivitatea ideilor care urmeaza a fi elaborate. 1.3.Estimaţi părţile constitutive şi elementele de structură ale actului normativ juridic. 2.Scop ideal şi funcţii în drept. 2.1. Caracterizaţi scopul scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică. Dreptul poate sa isi atinga scopul doar cu conditia ca este un factor real al progresului social si al echilibrului in relatiile interumane.Scopul interumane.Scopul si rolul dreptului isi gasesc expresia in garantarea juridica a afirmarii personalitatii umane, in implinirea dezideratelor dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelor umane. 2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept Domeniul valorilor se caracterizeaza caracterizeaza printr-o pluritate de valori si de raporturi r aporturi reciproce. Dupa natura domeniului deosebim asa valori, ca: valori economice; politice; juridice; morale;artistice; stiintifice; filozofice;religioase.

19

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova Functiile dreptului in RM sunt urmatoarele: urmatoarele: functia de institutionalizare juridica a organizarii social politice; functia de de conservare conservare , aparare aparare si garantare garantare a valorilor fundamentale fundamentale ale ale societatii; functia functia de conducere a societatii; functia normativa; functia informativa; functia educativa. Testul 13 1.Concepţii (teorii) privind originea statului şi dreptului. 1.1.Identificaţi teoriile principale ale originii statului şi dreptului Teoriile principale sunt: particulara; particulara; speciala; generala; 1.2.Determinaţi tangenţele şi deosebirile principalelor teorii de apariţie a statului şi dreptului dreptului Deci, teoria particulara este aparittia unui stat a unui sistem de drept caracteristic caracteristic statului dat. Teoria speciala- aparitia aparitia statelor si sistemelor de drept ce se atribuie la o anumita epoca sau etapa istorica. Teoria generalagenerala- statul si dreptul ca fenomen social cind se poate de evitat raspunsul despre ce stat si drept merge vorba. 1.3.Formulaţi propriile viziuni asupra procesului de apariţie a statului şi dreptului. Este cunoscut faptul ca statul si dreptul apare la o anumita perioada de dezvoltare a societatii.Statul si dreptul apare atunci cind apare societatea. Acest domeniu de aparitie determina formarea a noii directii de cercetare a diferitor fenomene fenomene de ordin divers ce sunt tangentiate cu fenomenul fenomenul stat si fenomenul drept. 2.Actul normativ juridic 2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic. Actul normativ –   juridic- un document document de stat oficial oficial , emis conform unei proceduri proceduri speciale de un organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice. 2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normativ juridice î n dependenţă de diferite criterii de clasificare. clasificare. Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt f ormulate normele normele juridice. Se  prezinta ca principalele izvoare izvoare formale formale ale dreptului dreptului , juridic obligatorii pentru un un cerc de peraone peraone nedeterminate. nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele normative; dupa termenul de actiune. 2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea conceptului celorlalte acte normativ juridice Un pas important în democratizarea societăţii noastre a fost făcut prin adoptarea în anul

1994,a CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA,care defineşte atributele statului,principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale.Însă statul nu poate exista doar prin adoptarea unei legi fundamentale.Este necesar ca principiile şi valorile consfinţite în Constituţie să fie puse î n practică.Pentru aceasta,cetăţenii sînt datori să cunoască şi să înterpreteze corect normele constituţionale.; Constituţia reflectă anumite victorii şi realizări ale poporului,propunînd un şir de perspective de dezvoltare pentru societate şi stat. Test nr. 14 1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţel or juridice în special. Stiinta e un ansamblu de cunostinte dintru anumit domeniu orientate spre studierea anumitor anumitor obiecte sau fenomene

Principalele trăsături trăsături ale unei unei ştiinţe in general general sînt: a) veridicitatea, adică să redea în enunţuri adevărate ceea ce descope ră în domeniul ei de cercetare;  b) raţionalitatea, adică enunţurile să fie corecte sub aspect logic; c) verificabilitatea, adică enunţurile ei să fie conforme în valoarea lor  generală de adevăr, prin metode de verificare riguroasă, referitoare la domeniul de referinţă; 20

adică disponibilitatea de a integra noile descope riri în sistemul său explicativ trăsături ale unei ştiinţe juridice in special

d)perfectibilitatea,

1)poseda un limbaj specfic juridc 2) se bazeaza pe princiipiile dreptului,difertie notiuni juridice 3)este prezenta o baza metodologica ce include un ansamblu de metode specifice stiintei juridice 4)stiinta juridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de cercetare a fenomenului juridic

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special. Clasificarea stiintelor în general umanitare (sociale) naturale(tehnice) naturale(tehnice)  politologia chimia istoria fizica filizofia biologia  pedagogia astronomia stiinte juridice Clasificarea stiintelor juridice 1. Teoria generală a dreptului şi statului ca o ştiinţă juridică de sinteză;  Ştiinţele le juri juridic dicee istor istorice ice,, care studiază dreptul, statul, concepţiile 2.  Ştiinţe

 juridi  juridice ce în evo evoluţ luţia ia lor istor istorică ică con concre cretă tă (istor (istoria ia do doctr ctrine inelor lor po polit litice ice şi juridice, istoria universală a statului şi dreptului, istoria dreptului românesc etc.);  Ştiinţe ţe juridi juridice ce de ramur ramură ă (dreptul constituţional, dreptul adminis 3.  Ştiin trativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul familial, dreptul funciar etc.);  Ştiinţe ţe juridi juridice ce inter interra ramur murale ale (dreptul economic, dreptul ecologic 4.  Ştiin etc.); juridice auxiliare auxiliare (criminalistica, criminologia, statistica 5.  Ştiinţe juridice

 judiciară  judiciară,, medic medicina ina legală legală etc.) etc.).. 6. Un loc deosebit în sistemul ştiinţelor juridice revine ştiinţei drep tului internaţional. 7. 3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul

acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice. T.g.d ca disciplina didactico-medotica didactico-medotica este formata dintrun ansamblu de informatie sistematizata sistematizata in tematici carea reflecta volumul minim necesar la cunostinte cu referire la legitatile de apartitie a dreptului si statului necesar ca pentru studentul anului I.

Activitatea juridică este complexă, iar profesiile juridice destul de diversificate. Juristul, oricare iar fi specialitatea şi domeniul activităţii, trebuie să cunoască temeinic legea, să fie pătruns de valorile umane integrate în drept: dreptatea, egalitatea, demnitatea umană, respectul faţă de drepturile omului. Juristul trebuie să aibă studii juridice, să în ţeleagă spiritul şi litera legii, să aibă simţul dreptăţii. El trebuie să fie ostil fără rezerve oricărui act abuziv, arbitrar. Fiind pregătiţi  pentru un domeniu anume de activitate, juriştii poliţişti sînt agenţii direcţi ai puterii publice, avînd statut propriu. Ei acţionează în contact nemijlocit cu populaţia, fiind purtători ai autorităţii, îngrădită şi guvernată de lege. în statul de drept juristul este pus să servească interesele legale ale cetăţenilor, ordinea de drept în conformitate cu Constituţia şi legile ţării. Studiul Teoriei generale a dreptului şi statului are, aşadar, o importanţă deosebită pentru jurişti profesionişti, pentru formarea gîndirii juridice, a simţului juridic, pentru însuşirea ştiinţei şi artei aplicării dreptului. 2.Compartimente ale sistemului de drept. 2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept în ramuri

de drept, subramuri şi instituţii juridice. Ramura de drept o totalitate sistematiza de norme juridice ce formeaza o parte independenta a sistemului de drept care reglementeaza reglementeaza o anumita categorii de relatii sociale prin i ntermediul unei metode specifice de reglementare.

21

Subramura de drept o grupa de norme juridice relativ mare ce formeaza obicetul unor obiectul reglementarii reglementarii juridice distincte.subramura distincte.subramura nu poseda o metode de reglementare juridica proprie Instutia juridica o totalitate de norme ce formeaza o parte idependenta idependenta a ramurii de drept care reglementeaza relatii sociale asemanatoare

2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional. Dreptul intern este constituit din totalitatea reglementărilor normative edictate într -un stat. Dreptul intern mai este denumit drept naţional. El este strîns legat de principiul suveranităţii, de noţiunea de teritoriu şi  popula  populaţie ţie ce ocu ocupă pă acest acest terito teritoriu. riu. Suveranita Suveranitatea tea statulu statuluii implică implică obliga obligativ tivita itatea tea normel normelor or dreptu dreptului lui naţion naţional al  pentru  pentru toţi: toţi: cetăţen cetăţeni,i, necetăţ necetăţeni eni,, inst instituţ ituţii ii soci sociale ale aflate aflate pe teritor teritoriul iul statulu statului.i. Dreptul internaţional este alcătuit din totaltatea reglementărilor privind relaţiile dintre state. Dreptul internaţional mai este numit drept extern. De asemenea, se mai utilizează formula canţiană de drept interstatal. Reglementările ce le conţine dreptul internaţional sînt create prin acordul statelor suverane şi egale în drepturi şi exprimă voinţele concordante ale acestor state. Dreptul internaţional cunoaşte, la rîndul său, două subdiviziuni: drept internaţional public şi drept internaţional privat. în viziunea lui Hegel, dreptul internaţional ar fi un drept  extern al statului şi este subordonat dreptului intern. Această viziune viziune tot mai puţin este împărtăşită la etapa actuală. act uală. 2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat. în ceea ce priveşte dreptul dreptul public intern, din componenţa sa fac parte aşa ramuri ale dreptului, cum ar fi dreptul constituţional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul muncii şi protecţiei sociale, dreptul financiar, dreptul procesual (partea de organizare, căreia îi sînt consacrate norme juridice imperative i mperative)) etc. Din dreptul privat intern fac parte aşa ramuri ca: dreptul civil, dreptul familial ş.a. Obiectul de reglementare juridică a ramurilor care se atribuie la dreptul public intern îl constituie: •  problemele ce ţin de organizarea şi distribuirea competenţei auto rităţilor publice; • forma statului; « relaţiile de muncă şi protecţie socială socială • relaţiile financiar -bancare; -bancare; • organizarea generală a învăţămîntului; învăţămîntului; • infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora etc. Obiectul de reglementare juridică a ramurilor de drept, ce fac parte din dreptul privat intern, îl constituie relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale la care participă  persoanele  persoanele particulare particulare..

Divizarea dreptului în drept public şi drept privat nu tre buie absoluti absolutizată. Interesul general n-ar fi nimic, ar fi o absurditate, dacă n-ar fi împărtăşit cu fiecare particular, tot aşa precum şi interesul individual nu poate fi neglijat de stat. în legătură cu aceasta, renumitul teoretician român Mircea Djuvara (1886-1944) avea perfectă dreptate cînd întreba: „Oare normele dreptului public nu interesează pe particulari? Ne este oare indiferent modul cum funcţionează serviciile publice, fără de care nici nu putem exista în toată fiinţa noastră?... Şi invers, dispoziţiile de drept privat interesează statul. Cum ar exista într-adevăr starul fără rînduiala intereselor private ale oamenilor? Dispoziţiile de drept civil reglementează, de ex., între altele, averea noastră. Dar nu poate fi indiferent statul dacă cetăţenii săi trăiesc în această privinţă într -un haos, dacă nu există nici un fel de sancţiune, dacă se calcă continuu, în această materie, normele de drept. Tot dreptul privat atinge îndeaproape interesele publicePrin urmare, nu se poate susţine că deosebirea dintre dreptul  public  public şi dreptul dreptul privat privat se întemeiaz întemeiază, ă, exclusiv, exclusiv, numai pe pe ideea interesului, interesului, pe carenormele respective respective îl prezintă pentru stat sau particulari. particulari. Atît dreptul public, cît şi dreptul dre ptul privat, interesează în în acelaşi fel şi pe stat şi pe particulari

22

Test nr. 16 1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului. 1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică. La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi. El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita deosebita dr-lor si lib-lor cetatenilor doarece  poporul este este nucleul nucleul unei celule celule denumite denumite stat. stat. Scopul statului statului la diferite etape etape poate fi fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului. 1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului. Scopul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.Scopul statului poate fi  proclamat oficial in Constitutie Constitutie sau poate poate sa rezulte rezulte din continutu continutull acesteia.Constitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poate fi dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopul urmarit de stat acesta isi  propune realizarea unor unor sarcini in in diverse domenii domenii precum precum economic economic ,politic ,politic ,social ,ideologic.Odata cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge si scopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse propuse de stat pot fi realizate doar prin intermediul oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca careva functii. De obicei functiile statului sint definite ca directiile fundamentale ale activitatii statului prin care acesta isi manifesta esenta. Activitatea complexa a statului determina diversitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si anume functiile interne si externe. Functiile interne exprima politica interna a statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si a statului. Functiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte state intru consolidarea si schimb de experienta,cultura etc. In activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit respectiv el va atribui careva sarcini organelor competente p/u atingerea scopului. Ceea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor de catre autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite domenii. Functiile statului sunt legislativa , executiva si judecatoreasca respectiv doar cele trei puteri sunt competente de a indeplini functiile date consfintite in legea suprema a statului  –  Constitutie.   Constitutie. 1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană. Art.1 alin.3 Constitutie statueaza ca  –  RM  RM este un stat de drept, democratic. Stat de drept si democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de interpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste dispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre care  –  consolidarea   consolidarea statalitatii RM –  fundamentarea  fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. Pentru atingerea 23

obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societati intr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice, sociale , ideologice. Sarcina economica principala in RM este conform art.126Constituite alin.(1)Economia RM este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe  proprietatea  proprietatea privata si si publica, publica, antrenate antrenate in concurenta concurenta libera. libera. Sarcina Sarcina politica politica  principala este determinata determinata de realitatea realitatea cu care se confrunta confrunta statul nostru. nostru. Sarcina sociala principala este stipulata in art.47 alin1Constitutie- stat treb sa ia masuri p/u ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asigure sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind hrana, locuinta, ingrijirea medical  precum si serviciile serviciile necesare. Sarcina Sarcina ideologica ideologica consta consta in recunoasterea recunoasterea reala si nu formala a demnitatii umane , a respectarii dr-lor omului etc. Pentru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta in diverse domenii. Aceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile statului. Functiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativculturala, f-tia de mentinere a ordinii legale in societate, -f-tia de respectare a drlor si lib-lor fundamentale ale om. Functiile externe ale statului sunt- f-tia de aparare a stat, f-tia de mentinere a pacii mondiale, f-tia de colaborare si consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana si mondiala. 2.Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.

2.1. Caracterizaţi coordonatele acţiunii normelor juridice. 2.2.Generalizaţi legătura principalele momente de acţiune a legii în timp. 2.3.Evaluaţi acţiunea legilor în spaţiu şi asupra persoanelor.

Test nr. 17 1.Baza metodologică a teoriei generale a dreptului. 1.Destingeţi baza metodologică a ştiinţei juridice şi categoriile ei. Daca obiectul de studiu ne da raspuns la Intrebarea ce studiaza disciplina data, atunci  baza metodologica metodologica raspunde la la Intrebarea cum, In ce mod se studiaza. studiaza. Metodologi Metodologiaa este una din cele mai actuale si complicate probleme ale stiintei juridice. Rezolvarea acestei probleme are iesire la diferite laturi ale procesului de Invatamant In institutiile super¬ioare de invatamant juridic, la cercetarile stiintifice ale savantilor in domeniul elaborarii si realizarii dreptului. De nivelul eficacitatii rezolvarii acestei probleme depinde practic intreaga activitate a juristilor, atat teore¬tica cat* si practica. Pentru a da raspuns la Intrebarea «Ce este metodologia?» e necesara prezentarea urmatorilor doi termeni: «metoda» si «metodologie». Cu¬vantul «metoda» provine din limba greaca de la methodos care poate insemna «cale» sau «drum», ori chiar «mod de expunere». Metodologia care, etimologic, este derivatul a doua cuvinte: methodos si logos  —  «metoda»  «metoda» si «stiinta» este, simplu vorbind, stiinta despre metoda si rep¬rezinta «...sistemul celor mai generale legi obiective» . 24

Ca si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica juridica se bazeaza pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode si procedee cu ajutorul carora are loc studierea dreptului In toata complexitatea sa. Metodele de cercetare in domeniul stiintelor sociale s-au dezvoltat si perfectionat si ele In contextul general al impulsului dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie stiintifica contemporana, evidentiata mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii si tehnicii de calcul si In domeniul stiintelor socio-umane". Teoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor juridice prin  premisele metodologi metodologice ce pe care le ofera celorlalte celorlalte discipline discipline juridice, juridice, asigura asigura unitatea unitatea metodologica a cercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline. Cercetarea, explicarea si interpretarea fenomenului juridic se pot concepe numai folosindu-se o metodologie adecvata, core¬spunzatoare. La etapa actuala de dezvoltare a stiintelor juridice, problema In cauza este tratata de  pe pozitii pozitii noi. Daca Daca pana nu nu demult metoda de de baza, fundamentul fundamentul stiintific stiintific al Teoriei generale a dreptului 11 constituia filosofia marxista si metoda dialectica marxista  —  materialismul dialectic si is¬toric, astazi se studiaza baza metodologica a Teoriei generale a dreptului, ca un ansamblu de metode de cercetare In domeniul stiintelor  juridice. Intelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a fun¬ctiilor, esentei, continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate asigura numai utilizand cea mai potrivita metodologie. Problemele metodologiei In domeniul stiintelor juridice au constituit o preocupare  permanenta pentru cercetatorii cercetatorii din din domeniul domeniul dreptului. dreptului. Ne vom vom opri la la unele definitii definitii ale notiunilor de «metoda» si «metodologie». In literatura de specialitate metodologia juridica a fost definita ca un «...sistem al acelor factori de relativa invarianta Intr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au de obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diferitele metode In  procesul cunoasterii cunoasterii fenomenului fenomenului juridic»12. juridic»12. Dupa Ioan Ceterchi si Ion Craiovan, prin metoda Intelegem un an¬samblu concentrat de operatii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoasterea unui fenomen. In acest scop, pot fi folosite si anumite procedee tehnice, care sunt auxiliare metodelor si nu trebuie confundate cu acestea. In opinia savantilor rusi Alexeev, Diureaghin, Korelski, etc, metoda stiintei «Teoriei generale a dreptului» presupune ansamblul, sau tota¬litatea cailor, mijloacelor de studiere, care exprima pozitiile initiale gene¬rale in abordarea acestor fenomene. Metoda se infatiseaza «...ca un mijloc al gandirii»13, iar spre deosebire de natura, care actioneaza spontan, gandirea, mai ales cea stiintifica actioneaza pe baza de metoda. Altfel spus, dezvoltarea gandirii este in legatura directa cu perfectionarea metodei. Preocuparea pentru recunoasterea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda  —  metodologia. Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. Metoda priveste fie un anumit principiu metodologic (me¬toda particulara), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala). Intre diversele trepte metodologice  —  generala,   generala,  particulara, singulara —  se  se stabilesc raporturi raporturi complexe, In cadrul carora se pot 25

distinge aspecte caracteristice legaturii dintre general si particular, dintre parte si intreg, dintre proces si moment etc. Studiul metodelor de cercetare in domeniul stiintelor juridice, a valorii lor pentru descoperirea unor cunostinte noi, pentru o buna cunoastere, explicare si interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) In baza careia sa se realizeze o intelegere stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor lui, a esentei, continutului si formei sale, a lega¬turilor sale multiple cu societatea revine Teoriei generale a dreptului. 2.Determinaţi metodele de cercetare a fenomenului juridic. 3.Estimaţi metodele specifice de cercetare ale teoriei generale a dreptului.

2.Dreptul în sistemul normativ social. 2.1. Caracterizaţi reglementarea socială şi formele ei. A reglementa, in sens social, inseamna a determina comportamentul oamenilor, al colectivelor de oameni, a impune o activitate umana in anu¬mite limite acceptabile societatii. Reglementarea sociala se caracterizeaza prin urmatoarele: in primul rind, fiecarui tip istoric de societate ii este caracteristica o anumita

masura de reglementare sociala („mai mare" sau „mai mica"). In al doilea rind, pe masura dezvoltarii societatii umane create nivelul „socializarii" vietii, adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o reglementare sociala. in al treilea rind, o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o consti¬tuie formarea unor mecanisme de reglement r eglementare are normativa a relatiilor relatiilor sociale; in sfirait, pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc schimbari calita¬tive ale mecanismului de reglementare normativa.1 Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala ai normativa. Reglementarea individuala se face prin adresari personale concrete pentru cazuri concrete. Aceste adresari (comenzi) sint valabile doar pentru o singura data. Reglementarea normativa e o reglementare mult mai complexa. Ea presupune o dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor mode¬le, etaloane, adica  prin intermediul intermediul unor unor reguli generale generale de conduita, conduita, care se atribuie la la toate cazurile de genul respectiv, reguli, carora trebuie sa se supuna toate persoanele ce nimeresc in situatiile programate. Ambele modalitati de reglementare se practica in viata de toate zilele. Atit in  primul, cit ai in al doilea doilea caz, caz, se atinge rezultatul scontat: activita¬tea, activita¬tea, comportamentul uman e dirijat conform interesului urmarit.  Normarea activitatii activitatii oamenilor se realizeaza prin elaborarea elaborarea unui an¬samblu de reguli, principii, constringeri, obligatii, drepturi ai indatoriri de natura morala, religioasa, juridica, economica, politica, estetica etc., care reglementeaza conduita ai comportamentele individuale ai de grup. Reglementarea normativa  porneate de de la fapte, de la cazuri cazuri particulare, particulare, de la observarea observarea relatiei relatiei sociale sociale ai de la aprecierea rolului acesteia in socie¬tate. Nu exista o relatie sociala careia sa nu-i corespunda o apreciere socia¬la. Fiecare fapta (actiune sau inactiune) umana este sau permisa sau interzisa. 26

2.2.Generalizaţi legătura dreptului cu alte categorii de norme sociale.  Normele sociale sociale constituie constituie totalitatea totalitatea normelor ce reglementeaza reglementeaza re¬latiile re¬latiile sociale, comportamentul oamenilor, actiunile colectivelor, categori¬ilor sociale. Prezenta sistemului integral al normelor sociale este una dintre conditiile necesare ale vietii societatii, un mijloc de administrare sociala, de asigurare a interactiunii zilnice, coordonate ale oamenilor.  Normele sociale sociale reglementeaza reglementeaza conduita conduita oamenilor in in diferite dome¬nii de activitate activitate sociala. Fara actiunea normelor ar fi imposibila imposibila desfaau¬rarea normala a vietii sociale. Pe masura dezvoltarii societatii se dezvolta ai sistemul normelor

sociale. Indiferent de domeniul pe care il reglemen¬teaza, „normele sociale contin reguli adresate indivizilor, descriind ai de¬taliind modalitatile in care valorile trebuie concretizate in comportamente legitime ai acceptate de societate. Dat fiind diversitatea relatiilor sociale, care necesita reglementare so¬ciala, variate ai numeroase sint ai normele sociale. Insa numarul extrem de mare al normelor sociale nu trebuie sa ne creeze impresia unui haos normativ. Aceste norme „nu actioneaza izolat unele de  altele, ci, dimpotri¬va, intre acestea se manifesta multiple interdependente ai interactiuni care asigura o anumita ierarhizare ai organizare a lor in cadrul unui ansamblu, unei totalitati, unui sistem a normelor sociale. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sint extrem de variate, extrem de variate sint ai normele sociale care reglementeaza aceste relatii. In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele sisteme de nor¬me: a) norme etice (norme de morala);  b) norme obianuielni obianuielnice ce (sau pur ai simplu: obiceiuri); c) norme ale partidelor ai ale altor organizatii social-politice social-p olitice (norme  politice), normele diverselor diverselor organizatii organizatii nonguvernam nonguvernamentale entale (nor¬ (nor¬ me corporative); d) norme religioase; e) norme juridice; un loc aparte in sistemul normelor ce activeaza in societate revine normelor tehnice. 2.3.Estimaţi interacţiunea dreptului cu morala şi religia. Dreptul nu apare pe loc gol. Istoriceate, dreptul s-a desprins treptat din normele de morala ai din obiceiuri. In acest sens, morala precede dreptului.

• Morala reprezinta un ansamblu de conceptii ai reguli cu privire la bine sau ia rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis. Valorile morale reprezinta scopuri sociale ai atitudini preferentiale, cum sint: responsabili¬tatea, echitatea, demnitatea, dreptatea, libertatea. Dreptul nu numai ca s-a desprins treptat din morala, dar s-a dezvoltat, a evoluat o data cu aceasta. in ce priveate raportul dintre drept ai morala, in timp, s-au conturat mai multe  puncte de de vedere, printre printre care un un loc dominant dominant ocupa ocupa urmatoarele: urmatoarele: 1 Dreptul este conceput ca un minim de morala, in diviziunea acestei conceptii, dreptul ai morala nu sint altceva decit cele doua fatete ale unui fenomen, ai anume: - morala este etica subiectiva; 27

- dreptul este etica obiectiva.

Test nr. 18 1Forma şi regimul de guvernămînt. guvernămînt . 1.Identificaţi forma şi regimul de guvernămînt . 2.Determinaţi formele şi deosebirile formelor de guvernămînt la etapa contemporană. 3.Formulaţi problemele formei şi regimului de guvernămînt în Republica Moldova .

2.Norma juridică şi articolul actului normativ. 1.Definiţi norma juridică şi elementele de structură ale acesteia.  Norma juridica juridica constituie constituie elementul elementul primar primar al sistemului sistemului de drept, drept, ce¬lula ce¬lula din care care se construieste intregul edificiu al dreptului. Pentru a putea fi receptata, inteleasa de catre toti subiectii de drept, norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din care sa rezulte cit mai exact raspun¬surile la citeva intrebari: a)cui ii este adresata norma juridica si in ce conditii, imprejurari norma data activeaza?  b)ce comportament comportament prescrie prescrie statul subiectului subiectului de drept, drept, adica ce ce tre¬  buie sa faca, ce nu trebuie trebuie sa faca subiectul sau ce comportament comportament accepta statul subiectului? c)care vor fi urmarile, consecintele realizarii sau nerealizarii pre¬ scriptiilor normativ juridice? Din punct de vedere logico-juridic, logico-juridic, norma juridica are o structura tri-hotomica, ale carei elemente sint: ipoteza, dispozitia si sanctiunea. 1. Ipoteza este acea parte a normei juridice care determina cercul de subiecti, carora le este adresata norma si stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele la care se refera  prescriptia acesteia. in dependenta de numarul imprejurarilor in care se aplica dispozitia normei, ipotezele  pot fi simple simple sau complexe, complexe, Ipoteza complexa poate fi cumulativa sau alternativa. 2. Dispozitia este acea parte a normei juridice care stabileste conduita care trebuie respectata, in conditiile si imprejurarile date de ipoteza. Altfel spus, dispozitia formuleaza drepturile subiective si obligatiile corespun¬zatoare ce revin subiectilor vizati de ipoteza normei juridice. De aceea se afirma ca dispozitia normei juridice formeaza continutul, miezul normei juridice. Dispozitia cuprinde un ordin, o porunca, un comandament care se re¬fera fie la savirsirea unei actiuni, fie la abtinerea subiectului de la o actiune. Asadar, ea poate sa impuna o anumita conduita, sa interzica o conduita, sau sa nu interzica dar nici sa nu oblige o conduita. Dupa gradul de determinare a conduitei prescrise  —  actiune  actiune sau inac¬tiune dispozitia normei juridice poate fi determinata sau relativ deter¬minata. Dupa caracterul conduitei prescrise si dupa latitudinea lasata destina¬tarilor lor, dispozitiile normelor juridice pot fi imperative sau categorice sipermisive. 28

3. Sanctiunea este al treilea element structural al normei juridice, care precizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere-alizarii dispozitiei normei  juridice. Sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita neconforma cu dispozitia normei juridice, masurile con¬crete luate impotriva  persoanelor  persoanelor care au incalcat incalcat legea. legea. Sanctiunea se poate referi insa si la masuri de stimulare, de cointere¬sare a subsiectilor conduitelor dorite de legiuitor. 2.Determinaţi modalităţile de expunere a elementelor elementelor normelor juridice în articol ar ticol ele acte actelor lor nor mative.

din punct de vedere a structurii sale logice, norma juridica este alcatuita din ipoteza, dispozitie si sanctiune. Cele trei elemente structurale reprezinta structura logica interna., sta¬bila a fiecarei norme. Si cu toate ca in unele cazuri nu le regasim expres formulate, ele se deduc  printr-o analiza analiza logica logica a textului textului respectiv. respectiv. Expunind in articolele de lege elementele componente ale normelor juridice, legiuitorul se conduce de niste reguli, care se refera la tehnica legislativa. Iata doar unele din aceste reguli: a) Ceea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa formulezi.  b)Ceea ce e expus expus odata, odata, legiuitorul legiuitorul nu repeta a doua doua oara. c)Una si aceeasi prescriptie normativ-juridica, normativ-juridica, una si aceeasi for¬ mulare poate indeplini concomitent mai multe functii.  Normele juridice juridice se cuprind cuprind in acte acte normativ-juridice. normativ-juridice. Elementul Elementul de de baza al actului actului normativ-juridic este articolul. Referindu-ne la raportul ca¬tegorii lor „norma juridica" - „articol al actului normativ", putem mentiona ca e vorba de raportul care exista intre categoriile „continut" - „forma" (in calitate de continut este categoria „norma  juridica", iar in calitate calitate de forma forma - categoria „articol al actulu i normativ"). Desi rar, dar pot fi intilnite cazuri, cind un articol al actului norma¬tiv coincide cu o norma juridica, in acest caz, elementele normei juridice (ipoteza, dispozitia, sanctiunea) pot fi identificate cu usurinta. O astfel de modalitate de expunere a elementelor normei juridice in articol poarta de¬numirea de expunere directa. O asemenea modalitate de expunere, insa, nu intotdeauna e posibi¬la, dar nici nu-i necesara. Din aceste considerente, legiuitorul aplica alte modalitati de expunere a elementelor normei juridice in articolele actului normativ. Astfel, destul de frecvent se apeleaza la metoda trimiterii, in acest caz, pentru a reproduce norma juridica la justa sa valoare, cunoscind toate elementele ei, e necesar sa tinem cont de alte articole din acelasi act normativ. O asemenea modalitate de expunere intilnim, de exemplu, in Codul penal, unde e necesar sa se tina cont nu numai de prevederile ce se contin in  partea speciala, speciala, ci si de cele ce ce se contin contin in partea partea generala a Codului Codului penal. Alteori, insa, urmeaza sa tinem cont si de prevederile ce se contin in alte acte normative. Cu ocazia aplicarii, organul de aplicare trebuie sa coreleze texte din mai multe acte normative. O asemenea modalitate de expunere a elementelor normei  juridice poarta poarta denumirea denumirea de expunere expunere in alb (norme (norme in alb). Destul de frecvent intilnim si cazuri cind intr-un articol al unui act juridic sint cuprinse mai multe norme juridice sau, cel putin, unele (dar nu toate) elemente ale mai multor norme juridice. 29

Din cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia tehnico-legislativa a normei coincide cu structura ei logica. Din aceste conside¬rente, cei care aplica normele juridice sint obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor. Interpretarea si aplicarea corecta a normelor juridice trebuie sa aiba in vedere atit structura logico-juridica, logico-juridica, cit si formu¬larea tehnico-legislativa tehnico-legislativa a textelor textelor respective. 3.Formulaţi exemple de norme juridice elementele cărora sunt expuse în unul sau cîteva teva arti cole ale actul actul ui nor mativ mati v ju r i dic. In unul: Articolul 145. Omorul intentionat(1) Omorul unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 8 la 15 ani. Articolul 151. (1) Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru pentru viata ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia, o boala psihica sau o alta vatamare a sanatatii, insotita de pierderea stabila a cel putin o treime din capacitatea capacitatea de munca, ori care a condus la intreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. In mai multe: Articolul 325. Coruperea activa (1) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu functie de raspundere,  personal sau sau prin mijlocitor, mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate enumerate la art.324, in scopurile indicate la acelasi articol se pedepseste cu inchisoare de pina la 5 ani cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale.

Test nr. 19 1.Probleme actuale ale consolidării statalităţii Republicii Moldova . 1.1.Caracterizaţi Declaraţia Suveranităţii şi Declaraţia de Independenţă a Republi Republi cii M oldova. oldova.

1.2.Determinaţi factorii care întîrzie consolidarea Suveranităţii diferendului t  ransnistrean cu care se confruntă Republica Moldova. ransnistrean 1.3.Formulaţi opinia Dumneavoastră în vederea soluţionării diferendului transnistrean cu care se confruntă Republica Moldova.

2.Dreptul naţional şi dreptul internaţional 2.1.Distingeţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept naţional” şi ,,drept internaţional”. 2.2.Stabiliţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional la diferite etape de dezvoltare istorică. 2.3.Formulaţi necesitatea respectării standardelor internaţionale ce se referă la drept în condiţiile cursului integrării europene a Republicii Moldova.

30

Test nr. 20 1.Principiile .Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat. stat . 1.1.Definiţi principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi r olu l aces acestora. tor a.

Cuvintul „principiu" vine de la latinescul „principium" care poate insemna „inceput", „obarsie". In sensul obisnuit cuvintul „principiu" se foloseste pentru a desemna: ,,a) element fundamental, fundamental, idee de baza pe care se intemeiaza intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic etc. Prepozitie admisa ca adevarata care ser¬veste la deducerea  propozitiilor  propozitiilor unui sistem deductiv; deductiv;  b) legea fundamental fundamentalaa a unei stiinte, stiinte, a unei unei arte, a unei discipline" discipline" (Dictionarul (Dictionarul limbii romane moderne, editura Academiei, Bucuresti, 1958). Prin principiile de organizare si activitate a aparatului de stat inte¬legem cele mai importante idei si teze care stau la baza constructiei si activitatii aparatului de stat care dezvaluie esenta si destinatia sociala a acestuia. Rolul acestor principii consta in faptul consolidarii unei pozitii legale din partea organelor statale precum respectarea acestor principii atit de ordin national cit si de ordin international. De asemenea prezinta importanta principiile de organizare si de functionare ale aparatului de stat prin prisma faptului reglementarii de Legea suprema a statului. 1.2.Determinaţi principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale aparatul ui de stat.

Separarea pute¬rilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii democratice, evitarea abuzului de putere. Importanta principiului separatiei puterilor este pusa in valoare si prin includerea normelor respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate fi gasita sau care se subintelege in majoritatea constitutiilor statelor moderne. Republica Moldova nu face exceptie. Democratic este statul in care forma de guvernamint, competenta au¬toritatilor, modul de organizare, politica interna si externa sint stabilite de catre popor si tin de competenta exclusiva a acestuia.1 Trasaturile democratiei pot fi gasite numai acolo unde echilibrul puterilor si colaborarea lor sint realizate efectiv, iar supre¬matia constitutiei este garantata si asigurata. Statul democratic mai poate fi definit si ca un stat in care exista domnia dreptului. Constitutia contine o serie de repere ale statului democratic, cum ar fi:

•suveranitatea ce apartine poporului (art. 2); •Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art. 60-61);

•exprimarea vointei poporului prin referendum (art. 75); •democratia si pluralismul politic, care este o conditie a democratiei (art. 5);

•drepturile si libertatile fundamentale consfintite (titlul II); •Constitutia - Legea Suprema a statului (art. 7); Principiul legalitatii 31

Acesta presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si  persoanelor  persoanelor oficiale in stricta conformitate conformitate cu legile si actele subordonate subordonate legii in in vigoare, conform competentei prevazute pe cale legislativa. El inseamna, de asemenea, asigurarea aplicarii stricte si neabatute de catre organele, orga¬nizatiile si institutiile care le sint subordonate, a actelor normativ-juridice in vigoare, a combaterii tuturor incalcarilor de drepturi ale cetatenilor. 1.3. Estimaţi  Estimaţi realizarea realizarea practică practică a principiilor principiilor de organizare organizare şi funcţionare funcţionare ale

aparatului de Stat în condiţiile Republicii Moldova . Respectarea principiilor de organizare si functionare ale aparat de stat a RM constituie actual o dilema. Asta nu inseamna ca organele statale nu-si indeplinesc obligatiunile si atributiile dar pornind de la rolul acestor organe care urmeaza sa activeze doar p/u popor si in interesul acestuia si nu in interes propriu sau colectiv al personalului. Numarul de dosare pierdute de RM la CEDO denota faptul unei functionari ineficiente a autoritatilor judecatoresti care pina la urma  prejudiciul  prejudiciul se achita achita din bugetul bugetul statului. statului. Daca Daca aparat de stat s-ar conforma intru totul principiilor fundamentale legislatiei actuale cit si celei internationale nu am avea atitea probleme la momentul actual. Oricum nu se incalca in mod abuziv  principiile  principiile legea insa insa in sistemul sistemul nostru de drept avem avem prea multe multe lacune, lacune, coruptia joaca un rol de destabilizare a situatiei ceea ce duce la formarea unei imbolnaviri a societatii care din pacate incepe de sus de la organele statale.

2.Categoriile normelor juridice. 2.1.  Distingeţi norma juridică juridică şi trăsăturile trăsăturile ei.

 Nicolae Popa Popa considera considera ca norma juridica poate poate fi definita definita ca „o regu¬la generala generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce  poate fi adusa adusa la indeplinire indeplinire pe cale statala, statala, in caz caz de nevoie, nevoie, prin constringere".1 constringere".1

in viziunea lui Ion Dogaru „norma juridica este o regula de conduita generala, impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului in¬fatisat de organul legislativ, regula al carei scop este de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin constringere".2 Gheorghe Lupu vede in norma juridi ca „regula sociala de conduita generala si obligatorie, elaborata, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a statului".3

Dupa parerea lui Dumitru Baltag „norma juridica ca element constitu¬tiv al dreptului este o regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare este asigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului".4 Cert este ca definitiile enumerate mai sus nu scot in evidenta deosebiri principale. Autorii pun la baza definitiilor acele insusiri care permit deo¬sebirea normelor  juridice de de celelalte celelalte norme sociale. sociale. Din analiza atenta a elementelo elementelorr pe care se cladesc cladesc definitiile, si a definitiilor insesi, se degaja urmatoarele idei: 1.Normele juridice sint stabilite sau autorizate de catre organele competente de stat. Ele exprima vointa statului, indreptata spre reglementarea unui anumit tip de relatii din societate. Exprima¬ ta prin norma, vointa de stat este adresata vointei  participantilor  participantilor 32

la raporturile din societate, care trebuie sa-si coreleze conduita cu indatorirea sau interdictia inclusa in norma. Norma este prevazuta intotdeauna pentru situatii din viata, in care este posibila selectarea diferitelor variante ale conduitei. Anume de aceea participantilor la raporturile din societate li se indica varianta necesara, scontata in conduita. Prin

urmare, norma juridica „se reduce intotdeauna la un comandament edictat de autoritatea competenta".1 2.Norma juridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti¬ pice ale situatiilor de viata, la aparitia carora trebuie aplicat indice- le-tip al relatiilor sociale. Acest indice e determinat de norma. Ca urmare, norma juridica apare ca model de conduita a participantilor la relatia sociala data. Norma nu este individuala, adica nu exprima numai o situatie de drept, determinata in concreta intre anumite persoane date fata de anumite actiuni date ale lor. Din contra, ele vizeaza un numar nedeterminat de cazuri eventuale de acelasi fel, chiar daca acele cazuri nu s-ar realiza in viitor niciodata sau daca nu s-ar realiza decit o singura data.2 3.Norma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci un tip de relatii. Prin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului (a hotaririlor autoritatilor publice asupra unor cazuri concrete) si dispozitiilor lor individuale. Astfel, norma de drept reglementeaza tipul de cazuri si raporturi, este adresata unui cerc de persoane determinate determinate prin indicii-tip (cetateni, (cetateni, alte persoa¬ ne fizice, persoane  juridice, persoane oficiale oficiale etc.). etc.). 4.Norma de drept, la fel ca si dreptul in ansamblu, este prevazuta sa reglementeze conduita oamenilor printr-un tip special de relatii, legatura, la care participantii rezida in drepturi si indatoriri reciproce. Acest mod de reglementare a relatiilor sociale si a condu¬itei oamenilor alcatuieste trasatura specifica a realizarii dreptului. Normele de drept au un caracter de dispozitie obligatorie: cind in dezvoltarea relatiilor sociale se creeaza sau apar conditiile de reali¬zare prevazute de norma, participantii la aceste relatii capata drep¬turi concrete care formeaza raporturile juridice. Norma ca model al raportului de drept in forma generala determina dreptul subiectiv, conduita posibila a unei parti care participa la raport. 5.Un indiciu specific al normelor juridice este ocrotirea lor prin con- stringere de stat. Dreptul n-are nici o valoare fara un aparat in stare sa impuna prin constringere respectarea normelor normelor de drept. Prin aceasta, normele de drept se deosebesc de alte norme sociale, pre¬ cum si apelurile si adresarile, pe care le impun actele autoritatilor  publice. Masurile Masurile de constringere constringere de catre stat, stat, aplicate aplicate in cazurile cazurile incalcarii incalcarii normelor normelor de drept, sint variate. Ele sint indreptate spre exercitarea dreptului violat sau spre realizarea indatoririi neinde¬ plinite, precum si spre pedeapsa infractorului. infractorului. 6.Norma juridica, in sens larg vorbind, din perspectiva sistemica, dreptul evoca ideea de dreptate - ins est ars boni et alequi. Egali¬ tatea intre oameni, inspirata de dreptate sau sinonima cu ea, poate fi, insa, teoretica si absoluta sau practica si relativa;2 7.Norma juridica este elementul de baza al sistemului de drept, este celula de baza a dreptului, sistemul juridic elementar. (Dreptul este „p luralul", norma de drept este

„singularul"). 33

Prezinta interes deosebit caracteristica normei juridice facuta de Hans Kelsen in renumita sa lucrare „Teoria pura a dreptului": „Cuvintul norma - considera Kelsen exprima ideea ca ceva trebuie sa fie sau sa se produ¬ca, in particular, ca un om trebuie sa se comporte de o anumita maniera. Aceasta este semnificatia ce o poseda unele acte umane care, dupa intentia autorilor lor, vizeaza sa provoace o conduita altuia".3 2.2.  Determinaţi  Determinaţi criteriile de clasificare clasificare a normelor normelor juridice juridice şi modalităţile acestora. A clasifica normele juridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realizarii lor. in acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor normelor juridice prezinta un interes deosebit atit din punct de vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic. in literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii: ramura de drept, forta juridica a normei, caracterul prescriptiilor prescriptiilor normelor etc. Ramura de drept Ramura de drept constituie un criteriu important pentru clasificarea normelor juridice. Se lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept pune la baza diferentierea normelor in dependenta de obiectul reglementa¬rii normative si metoda reglementarii normative, adica da raspuns la doua intrebari extrem de importante si anume: a)ce domeniu de activitate reglementeaza normele juridice date;  b)in ce mod, mod, cum se face face acest lucru? lucru? Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi clasificate in: » norme de drept constitutional; « norme de drept administrativ;

•norme de drept civil; *norme de drept penal; »norme de drept familial; »norme de drept al muncii etc. Forta juridicaForta juridica a normelor de drept depinde, in primul rind, de faptul in ce acte normative se contin acestea si care e locul pe care il ocupa actul normativ dat in sistemul actelor normative. Reiesind din aceasta, putem diferentia: a)norme juridice in legi, care, la rindul lor, pot fi:

•norme juridice cuprinse in Constitutie, legi constitutionale; •norme juridice cuprinse in legi organice; « norme juridice cuprinse in legi ordinare.  b)norme juridice juridice cuprinse cuprinse in acte acte normative normative subordonate subordonate legii, legii, care, la rindul lor, pot fi:

•norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului; •norme juridice cuprinse in ordonantele Guvernului; •norme juridice cuprinse  in decrete ale Presedintelui Republicii; •norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului; •norme juridice cuprinse in alte acte normative (ordine ministeri¬ ale si departamentale, norme juridice cuprinse in acte normative ale autoritatilor publice locale etc.). Structura tehnico-legislativa sau modul de redactare Remarcam de la bun inceput ca unii autori vorbesc de structura logica drept criteriu de clasificare a normelor juridice. 34

Consideram ca drept crite¬riu de clasificare poate servi nu structura logica (din punct de vedere logic o norma intotdeauna e completa), ci structura ei tehnico-legislativa sau modul de redactare a normei. Potrivit acestui criteriu, pot fi: a)norme juridice complete. Sint norme juridic complete acele norme care contin in textul lor, intrunite la un loc, cele trei elemente de structura: ipoteza, dispozitia, sanctiunea;  b)norme juridice juridice incomplete. incomplete. Caracteristic Caracteristic pentru aceste aceste norme e faptul ca nu toate elementele de structura ale normei se intrunesc intr-un text al normei. La rindul lor, normele juridice incomplete pot fi:

•norme de trimitere (cele care necesita luarea in consuideratie a textului complet al acrului normativ dat);

•norme in alb (cele care necesita luarea in consideratie a textelor  altor acte normative), Caracterul conduitei prescrise Caracterul conduitei prescrise rezulta din modul de reglementare a acestei conduite, in dependenta de aceasta, normele juridice se clasifica in: a)norme imperative;  b)norme dispozitive. dispozitive. Gradul si intensitatea incidentei Dupa acest criteriu normele juridice se clasifica in: •Norme - principii sau norme cardinale. Acestea sint normele cu¬prinse in Constitutii, declaratii (de exemplu, Declaratia de independenta a Republicii Moldova), ori sint deduse pe cale de inter¬pretare, ca principii generale de drept. •Norme - mijloace normative. Acestea sint normele care asigura traducerea cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii soci¬ale, in limbajul specific dreptului. Sfera de aplicare Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi: «norme generale - care au cea mai larga sfera de aplicare; •norme speciale - aplicate intr-un domeniu restrins de relatii sociale; •norme de exceptie - care stabilesc exceptii de la regula generala. Alte criterii de clasificare a normelorjuridke Un criteriu de clasificare a normelor  juridice poate poate fi si gradul de preci-ziune si de de specificitate, specificitate, in raport cu acest acest criteriu, normele juridice pot fi: « Norme de drept strict. Acestea sint norme de stricta interpretare. • Directive sau standarde. Acest gen de n orme servesc ca criteriu de aplicare a actiunilor subiectilor. O categorie distincta de norme sint normele juridice organizatorice. Acestea mai sint numite norme de imputernicire sau de competenta. competenta. Sco¬pul primordial al acestor norme este acela de a fundamenta cadrul legal de organizare si functionare a diverselor autoritati publice. Distingem, de asemenea, norme juridice materiale si procesuale. Normele materiale stabilesc anumite drepturi, libertati, obligatiuni, im¬puterniciri etc. Normele  procesuale stabilesc modalitat modalitatile ile de realizare, realizare, de transpunere transpunere in viata a normelor materiale. Un grup distinct de norme juridice sint normele-definitii. 35

Aceste norme nu cuprind reglementari de conduita, ci definesc, de¬scriu sau confera obligatoriu - un anumit inteles unor termeni ai lim¬bajului juridic. Ele au menirea de a da precizie si inteles clar notiunilor juridice.  Normele juridice juridice pot fi fi clasificate clasificate si dupa multe multe alte criterii, in legatu¬ra cu aceasta nu nu  putem sa nu nu fim de acord acord cu profesorul profesorul universitar universitar Nicolae Nicolae Popa care care considera, ca „pentru a fi functionale, clasificarile trebuie, pe cit posibil, sa contina  un numar limitat de criterii". 2.3.  Estimaţi însemnătatea însemnătatea practică practică a clasificări clasificăriii normelor normelor juridice. juridice. Exista o varietate foarte mare de norme juridice, astfel daca nu ar exista o clasificare a normelor juridice ar fi haos in legislatie...... O importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul dreptului, dar o mare aplicabilitate are si in practica. Clasificarea permite de a deosebi normele in familii de drept, dr ept, ramuri de drept, etc.

Testul 20

1.Principiile .Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat . principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi 1.1.Definiţi principiile rolul acestora Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat au destinatia de a evedentia ideile fundamentale cu caracter obligatoriu ce determina organizarea si activitatea aparatului de stat.  principiile  principiile sunt: separarea separarea puterii; puterii; legalitatii; legalitatii; publicitat publicitatii; ii; democratismul;stiintific. 1.2.Determinaţi principiile principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat. 1.3.Estimaţi realizarea practică a principiilor de organizare şi funcţionare ale aparatului de Stat în condiţiile Republicii Moldova. 2.Categoriile normelor juridice. 2.1Distingeţi 2.1 Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.  Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de comportament emisa de organele statale competente, adoptate s au sanctionate printr-un act oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele generalobligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip.

2.2 Determinaţi criteriile criteriile de clasificare a normelor juridice juridice şi modalităţile acestora Criteriile de clasificare a normor juridice: dupa rolul functional in mecanismul reglementarii juridice; dupa obiectul reglementarii juridice;dupa metoda reglementarii juridice; dupa forma de exprimare a prescriptiei. prescriptiei. 2.3 Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice Testul 21 1.Puterea publică exclusivă, sau suverană (suveranitatea). 1.1.Interpretaţi suveranitatea şi rolul acesteia acesteia pentru stat. stat. 36

Autoritatea publica excusiva sau suverana (suveranitatea) este cel mai caracteristic element specific al statului. Puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza caracterize aza prin posibilitatea de a coordona activitatea activitatea oamenilor conform unei vointe supreme. Suveranitatea este definita ca fiind dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. Art 2, al 1 CRM.Suveranitatea CRM.Suveranita tea nationala consta in dreptul poporului de a hotari neconditionat in privinta intereselor sale si de a le promova si realiza in mod nestingherit. 1.2.Demonstraţi tangenţele şi deosebirile categoriilor:,,suveranitatea categoriilor:,,suveranitatea statului”, ,,suveranitatea naţiunii”, ,,suveranitatea poporului ‖ 1.3.Formulaţi problemele consolidării suveranităţii Republicii Moldova la etapa contemporană. Temelia suveranitatii in RM a fost pusa prin adoptarea a 2 declaratii: declaratia suveranitatii R.S.S. din 23.06.90 si declaratia de independenta a RM din 27.08.91. Se stie, ca suveranitatea reala nu numai se proclama, ci se si cucereste. Constatam faptul cu regret ca RM nu si-a cucerit deplin si definitiv suveranitatea. Regimul succesionist de la Tiraspol constituie un impediment serios in exercitarea plenara de catre stat a puterii pe intregul sau teritoriu. Nu putem neglija si alti factori care intirzie cucerirea suveranitatii: prezenta militara a federatiei ruse; suveranitatea reala presupune independenta economica si politica reala.

2. Interpretarea dreptului. 1.Caracterizaţi conceptul conceptul şi importanţa practică a interpretării dreptului. Interpretarea dreptului – operatia operatia logico-juridica de stabilire a sensului exact si complet al dispozitiilor normative in vederea aplicarii acestora, oferind solutiile  juridice adecvate adecvate pentru pentru diferite diferite cauze. In literatura juridica mai veche , interpretarea normei juridice mai purta si denumirea de „ tilcuire‖ iar scopul sau era acela de a lamuri si deslusi ideea de drept cuprinsa in regula.necesitatea regula.necesitatea interpretarii dreptului este sustinuta in doctrina juridica. 2.Generalizaţi formele de interpretare a dreptului formele de interpretare sunt oficiale si neoficiale. Cele oficiale se impart in generala si cazuala.  Interpetarea  Interpetarea oficiala oficiala - se infaptuieste de un organ de stat in exercitarea exercitarea atributiilor ce revin potrivit legii. Ca regula, organele ce emit acte normative procedeaza la interpretarea acestor acte interpretative.  Interpetarea  Interpetarea neoficialaneoficiala- este  este efectuata de catre subiectii care nu dispun de dreptul de a interpreta oficial actul normativ. Interpretarea Interpretarea neoficiala nu are forta juridica obligatorie.  Interpretarea  Interpretarea generalagenerala- care  care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter general interpretarea cazualacazuala - se reaizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele competente a unor cazuri concrete. 3.Estimaţi rolul Curţii Constituţionale, al Parlamentului Republicii Moldova şi a 37

Curţii Supreme de Justiţie în procesul interpretării dreptului. Testul 22 1.Accepţiunile dreptului. dreptului. 1.Distingeţi accepţiunile principale ale dreptului. d reptului. Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv.

2.Determinaţi coraportul categoriilor ,,drept obiectiv” , ,,drept pozitiv” şi ,,drept subiectiv In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai numai in masura in care sint recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor  juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care ci t de multe ar fi ele la numar sunt totusi limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar.

3.Estimaţi 3.Estimaţi legăturile dreptului naţional al Republicii Moldova cu dreptul străin şi cu dreptul internaţional Aceste 3 drepturi se afla intr-o strinsa legatura. Mai intii, pentru ca legea nationala a unui stat este cea care ingaduie ca in tara respectiva in conditiile , limitile si materiile prestabilite chiar de normele sale, sa se aplice legea nationala a unui stat. In al doilea trind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei legi straine, la rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si materiile prestabile de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al carei organ legislativ e emis de acea lege (straina).In al treilea rind, normele juridice cuprinse in legile uniforme la care un stat este parte nu sint chiar straine de legea nationala a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de normele acesteia. 2.Categoriile normelor juridice. 1.Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.  Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele general-obligatoriu al subiectilor;  poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip.

2.2 Determinaţi Determinaţi criteriile criteriile de clasificare a normelor juridice juridice şi modalităţile modalităţile acestora Criteriile de clasificare a normor juridice: dupa rolul functional in mecanismul reglementarii juridice; dupa obiectul reglementarii juridice;dupa metoda reglementarii juridice; dupa forma de exprimare a  prescriptiei.  prescriptiei. 3.Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice. Testul 23 1. Originea statului şi dreptului. 1. Caracterizaţi puterea şi normele normele sociale ale societăţii prestatale Statul si dreptul sunt fenomene sociale ce apr la o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane si se dezvolta ulterior concomitent cu societatea. Insa, pina la aparitia statului si dreptului societatea umana a cunoscut o perioada mai indelungata de existenta si dezvoltarea , cunoscuta ca societatea primitiva, mai 38

corect spus societatea prestatala. In scopul caracterizarii complexe a conceputului statului este necesar de evedentiat conditiile existente in societate ce au determinat aparitia lui. Hoarda reprezinta un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa, stabila. Se caracterizeaza printr-un mod de trai nomad. Evedentiem urmatoarele forme de organizare a societatii prestatale: familia- un grup de indivizi,, uniti prin legaturi de rudenie si care determina un mod de viata in comun. ginta- o uniune de oameni bazata pe rudenie de singe, o comunitate de familii apropiate, oameni bazati pe munca in comun si apararea in comun a intereselor colective , a proprietatii comune, precum si prin comunitatea limbii, obiceiurilor, traditiilor. Ginta matriarhala- caracterisitca pentru prima etapa de existenta a gintii, legatura de rudenie se determina dupa mama, deoarece nu erau organizate la acel moment relatii de casatorie. Ginta patriarhala  –  dezvoltarea  dezvoltarea relatiilor economice, a metodelor de dobindire a hranei, detemina cresterea considerabila a rolului barbatului in societate, estfel el devine centru vietii sociale. Tribul- o comunitate etnica si de organizare sociala a mai multor ginti sau familii inrudite. Uniunea tribala-un ansamblu de triburi caracterizat prin prezenta unor legaturi gospodaresti, ciocniri militare, migratie a populatiei. Mai sunt caracterizate prin inlocuirea legaturilor legaturilor de singe cu cele teritoriale. teritoriale. Primele formatiuni statale- o comunitate de oameni, care locuiesc pe un anumit teritoriu si are una si aceiasi conducere orientata spre realizarea unor scopuri comune. Organizarea puterii sociale in societatea prestatala era adunarea membrilor gintilor: conducatorul militar; conducatorul gintilor; conducatorul religios. 2. Analizaţi Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului. dreptului . Premizele de aparitie a statului si dreptului sunt: economice; sociale; militare;religioase. Premisele economice: transformari cu caracter economic ce au determiant aparitia si altor premise de alta natura. Putem vorbi de cele 3 diviziuni mari ale dreptului:separarea agricultorilor de crescatorii de animale; formarea distincta a castei mestesugaresti; formarea tagmei negustorilor.  premisele sociale sociale determina, determina, explica explica aparitia aparitia statului statului ca forma superioara de organizare a societatii. Premisele sociale sunt: aparitia familiei; aparitia claselor; aparitia unor forme de administrare a societatii cu caracter permament. Premisele militare confirma procesul de consolidare inevitabila a primelor formatiuni statale, deoarece contribuie in mod substantial la formarea si consolidarea proprietatii private.Premisele militare au ca efect: cresterea rolului conducatorului militar; formarea unui detasament militar si specializat, apartiia necesitatii protejarii unui teritoriu limitat prin anumite hotare. 3. Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului. Referitor la aparitia statului si dreptului putem mentiona uirmatoarele teorii: teoria contractuluisocial; materialista; organiza;psihologica; violentei; teologica;  patriarhala; patrimoniala;rasiala. patrimoniala;rasiala. Putem determina determina si unele unele scoli: scoala dreptului dreptului 39

natural; scoala istorica de drept; scoala sociologica a dreptului; scoala normativista a dreptului. 2.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat. stat . 2.1.Caracterizaţi conceptul principiilor şi rolul acestora în organizarea şi funcţionarea aparatului de aparatului de stat. Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat au destinatia de a evedentia ideile fundamentale cu caracter obligatoriu ce determina organziarea si activitatea aparatului de stat. 2.2.Generalizaţi principalele principalele principii de organizare o rganizare şi funcţionare ale aparatului de stat. Principiile sunt urmatoarele: separarea puterii; legalitatii; publicitatii; democratismului; stiintific. 2.3.Estimaţi aplicarea şi utilizarea principiilor de organizare o rganizare şi funcţionare ale aparatului de stat în condiţiile Republicii Moldova. Moldova . Testul 24 .Forma organizării de stat. 1.1. Interpretaţi forma forma organizării de stat stat şi modalităţile aceste Forma organizarii statale evedentiaza constructia statului, ce dezvaluie caracterul coraporturilor dintre elementele lui componenete , dintre oganele centrale si locale ale puterii in stat. Exista state simple (unitare) si state compuse (federative).Cele simple au un singur nivel de organe supreme ale puterii in stat; o singura constitutie; un singur sistem legislativ, iar cele compuse au doua nivele de sisteme legislative; teritoriul federatiei este format din teritoriul fiecarui subiect federal in parte. 1.2.Generalizaţi caracteristicile caracteristicile şi deosebirile statului unitar şi statului federativ Deosebirea statului unitar de cel federativ este ca primul reprezinta o singura formatiune statala, cu un regim constitutional unic, are un singur rind de autoritati legislative, executive si judecatoresti la nivel central, iar cea de-a doua este format din doua sau mai multe state membre din unirea carora apare un nou stat-federati- ca subiect unitar de drept. 1.3.Evaluaţi problemele actuale ale formei de organizare statală a Republicii Moldova 2.Metoda logică de interpretare a dreptului. 1.Descrieţi rolul metodei logice de interpretare a dreptului în sistemul metodologic. Metoda logica este cea mai larg intilnita intre porcedeele de interpretare a dreptului. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale. Metoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece orice lamurire a sensului normei juridice se sprijina pe utilizarea judecatii judecatii logice. 2.Determinaţi regulile şi argumentele logice de interpretare a dreptului. Printre procedeele , regulile logice, sint frecvente utilizate urmatoarele reguli: exceptia de stricta interpretare; unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate face; legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers. 3.Estimaţi legătura metodei logice cu alte metode de interpretare a dreptului 40

Testul 25 1.Raportul juridic 1.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile raportului raportului juridic Raportul juridic este relatiile sociale ce apar in baza normelor juridice , in care  partile sunt sunt legate intre intre ele cu cu drepturi si obligatiuni obligatiuni concrete, concrete, ce sunt garantate de catre stat. Trasaturile raportului juridic sunt: o modalitate ale relatiilor sociale; poseda un caracter volitional; legatura intre oameni prin intermediul drepturilor subiective si obligatiunilor juridice; relati protejate de catre stat; apar in baza normelor juridice. 1.2.Generalizaţi elementele de de structură ale raportului raportului juridic. Elementele raportului juridic sunt: subiectii; obiectul; continutul. criteriile de clasificare şi modalităţile (categoriile) 1.3.Formulaţi criteriile raporturilor juridice. 2 .Principiile dreptului. 2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii  juridice. Principiile dreptului sunt sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile obiective ale vietii sociale. Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile dreptului ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu. Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal, civil s.a) Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului, de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.

2.2.Generalizaţi 2.2.Generalizaţi principalele principalele categorii categorii de principii ale dreptului în în dependenţă de criteriile de clasificare ale acestora. Principiile dreptului se clasifica dupa: -gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart i mpart in generale si interramurale. -din punct de vedere al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica sociala. -mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica -dupa divizarea dreptului deosebim: principii de drept public si de cel privat Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati; responsabilitatii.

2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de aplicare a dreptului Testul 26 .Organizarea politico-etatică politico-etatică a Republicii Moldova. Republicii Moldova ca stat. 1. Distingeţi dimensiunile Republicii Dimensiunile Dimensiunile R.M:puterea publica excusiva sau suverana.Poseda suveranitate deplina si independenta a puterii legislative,executive si judecatoresti pe teriotriul sau,suprematie referitor la alte puteri de pe teritoriu statului si independenta referitor cu orice putere stsaina,teritoriu-suprafata terestra limitat de hotarele statului,pe care locuiste o anumita popolatie asupra careia se rsfringe puterea statala.Populatia-o statala.Populatia-o comunttate comuntt ate de oamneni care se raporteaza la stta printr-o legatura juridica ce stabileste drepturi subiective si obligatii juridice si locuieste pe teritoriu statului R epublicii Moldova. .2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii

41

Scopul statului poate fi proclamat oficial in Constitutia R.m sau poata sa rezulte din continutul acesteai.Astfel acesteai.Astfel Art 1 alin 3 din Constitutie statueaza statueaza ca :R.M este un stat de drept, democratic.Prin urmare acestea dispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.Constituti moldovenesc.Constituti aca act juridic suprem,este si un act programatic de durata.Realitatea durata.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte obictive ale statului:consolidrea statalitattii R.M si fundamentarea bazelor legale de functionare a statului.Pentru atingerea obiectivelor evidentiate se impune antrenarea intregii societati intr-o activitate dee perspectiva perspectiva prin avansarea unor sarcini economice,politice,sociale,i economice,politice,sociale,ideologice.sa deologice.sarcina rcina economika principala principala a R.M era stabilita in art 126 alin 1 din constitutie......sarcina politica principala este determinata de realitatea cu care se confruta statul nostru.la statul nostru.la etapa actuala nimik nu e mai importatnt decit integritatea teritoriala sia sigurarea unitatii poporului R.M(atr 10 alin1 )sarcina sociala principala a R.M este stipula ain art 47 alin 1 din Cons.Sarcina ideologica a statului nostru consta in recunoastere reala a si nu formala a demnitatii tuturor membrilor comunitatii umane si in formarea unei societati,in acre deminataea omului,drepturile si liberatile lui reprezinta valori supreme si sunt garantate.principalel functii interne ale statului R.M sunt;1)functia economico-organizatorica economico-organizatorica a statului.Functia cultural-educativa,caracterizea cultural-educativa,caracterizeaza za atitudinea statului fata de potentialull sau uman,intelectual si siritual.Functia de mentinere a ordinii publice,in general si a ordinii legale in speciala .Functia de garantare si aparare a drepturilor drepturilor si libertatilor libertatilor fundamentale ale omului.Functia omului.Functia  ecologica.la functiile externe ale statului R.M se atribuie:1)Functia atribuie:1)Functia de aparare a statulu,functia de mentinere a pacii si ordinii mondiale,functia mondiale,functia de colaborare si consolidare a relatiilor cu tarile comunitatii internationale,functia internationale,functia de integrare in economia mondiala si de colaborare cu alte state in solutionarea problemelor globale..

3.Formulaţi elementele elementele constitutive constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la la realităţile realităţile Republicii Moldova. 2.Supremaţia legii - exigenţă a statului de drept. 1.Definiţi statul de drept, exigenţele şi principiile principiile acesteia. statul de drept semnifica acel sistem de organizare socialain care legile cu un continut clar sunt cunoscute publiculuiu:au la baza sistemul de valoriu umane general recunoscute,sunt aduse la indeplinire in mod nepartinitor,egal nepartinit or,egal si echitabil de catre autoritatile publice se supun legii,sunt garantate in realizarea de catre o justitie accesibila,impartiala si independenta.Ion deleanu considera ca fiin conditii sau permise iminente ale statului de drept cel putin urmatoarele:acreditar urmatoarele: acreditarea ea unei noi conceptii cu privire la stat(indosebi sub urmatoarele aspecte:natura voluntara sau consensuala a statului,delimitarea statului,delimitarea statului de societate civila ,responsibilitatea statului si autoritatilor care il alcatuiesc,constrigerea alcatuiesc,constrigerea interventiei interventiei statului in societate la domeniile minimale,la minimale,la forme adevcate si rezonabile)valorificarea in conditii contemporane pe relieful unor realitati politice insurmontabile,a insurmontabile,a ratiunilor si mecanismului separatiei puterilor,instaurarea puterilor,instaurarea si aprofundarea unei autentice si reale democratii,structurarea democratii,structurarea ordinii juridice juridice coerente si ierarhizate si asigurarea acestei ordini.Statul de drept se caracterizeaza caracterizeaza prin urmatoarele urmatoarele trasaturi:este fundamentat pe suprematia legii,presupune legii,presupune realizzarea stricta aa legilor de catre toti,se prevede raspunderea reciproca a statului si cetatenilor cetatenilor in limitele stabilite de lege,existenta unei democtrattii constitutionale reale,sitn asigurate drepturile si liberatatile omului,exista omului,exista o reala separatie independenta a puteriilo.

2. Determinaţi natura juridică a Supremaţiei Constituţiei şi legii în statul de drept. Supremaiea constitutiei –  – este o calitate de superioritate in comparatie derestu actelor normative din sistemul de drept al statuui (RM).Suprematia nu este o declarative abstractă dar se manifesta foarte concret prin 3domenii: 1.suprematie 1.suprematie juridicală (conform prevedrilor articolui 7 dinconstitutia Republicii Moldova , ea este declarată legea supremă si dacăexistă divirgene dintre constituie si alte acte normative atunci s e va modifica nu constituia dar restul legilor să se alenieze constituiei.Orice prevedere prevedere care contravine constituiei este declarata nulă. 2. 42

Suprematia materială(constituia materială(constituia fiind lege supremă reglementeaza nu oarecare relatii sociale dar numai cele mai importante numite fundamentale din domeniulmeninerii, exercitarii puterii de stat si drepturile persoanei. persoanei. 3.Suprematia formala (este o forma de de manifestare a constitutiei si se refera la procedura de adoptare si revizuire, modificare.) Constitutia estesuperioara de alte

acte deoarece :1. Reglementează cele mai importanterelatii în societate, 2. Este un program al naiunii , 3. Este un etalon un barometru deoarece restul normelor se aliniază cu constituie astfel se asigura o armonie in sistemul de drept.

3. Estimaţi realizarea practică a principiului Supremaţiei legii în Republica Moldova  îmbunătăţirea de mai departe a principiulu principiuluii separării puterilor, puterilor, în conformitate conformitate cu care toate cele cele f el de importante, dar au trei ramuri ale puterii − legislativă, legislativă, executivă şi judecătorească , sînt la fel competenţe, mecanisme de formare şi funcţionare diferite. Republica Moldova are în acest sens realizări reuşite, însă pentru a înfăptui de facto principiul de „separare al puterilor” e nevoie să fie dezvoltat sistemul de control şi de echilibrare în administrarea publică publică şi politică. În acest scop, este oportun să fie f ie îmbunătăţite metodele de interacţiune continuă a structurilor puterii de stat, în scopul elaborării soluţiilor coordonate bazate pe satisfacerea intereselor reciproce şi compromisurilor rezonabile, a opri părţile de excesul de ambiţii, egoism şi acte necugetate în interes propriu. Este deosebit de importantă aplicarea principiului „separării puterilor” în ceea ce priveşte reţeaua sistemului judiciar, în baza unei delimitări clare a competenţelor, a modului de formare a lor şi de independenţa faţă de alte ramuri ale puterii a tuturor verigilor sistemului judiciar din Republica Moldova. ilor în stat. Conform Institutul preşedinţiei nu se referă la acest principiu de separare al puter ilor

Constituţiei Republicii Republicii Moldova, Preşedintele este şeful statului şi trebuie să asigure coordonarea necesară necesară a activităţii diferitor ramuri ale puterii în stat − legislative, legislative, executive şi  judecătoreşti, adică, adică, îndeplineşte îndeplineşte rolul opus principiulu principiuluii de „separare al puterii” puterii”

Test nr. 27 1.Populaţia (naţiunea) ca dimensiune a statului.

1.Definiţi rolul şi esenţa populaţiei în contextul dimensional al statului. 2.Stabiliţi legătura, interdependenţei şi interacţiunea categoriilor ,,naţiune‖, ,,minoritatea naţională‖ , ,,grup etnic‖. 3.Estimaţi conţinutul etnic al Republicii Moldova.

2.Evenimentele legislative.

1. Interpretaţi rolul evenimentelor legislative în viaţa juridică a societăţii . 2. Determinaţi natura juridică a suspendării şi rectificării actelor normative . 3. Estimaţi importanţa sistematizării legislaţiei în Republica Moldova .

43

Testul 30 1.Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv. subiectiv . 1.1.Caracterizaţi 1.1.Caracterizaţi dreptul ca fenomen social şi juridic. Dreptul este inainte de toate un fenomen social. Realitatea juridica (juridicul) este o dimensiune inalienabila a realitatii sociale in conditii istorice determinate. Componentele juridicului sunt: constiinta juridica, dreptul si relatiile juridice (ordinea de drept). Fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu privire la drept, cu privire la necesitatea impunerii anumitor comportamente membrilor unei comunități prin norme juridice. T.G.D T.G.D-- ul ne ajută să înțelegem

fenomenul juridic prin însușirea conceptelor și categoriilor juridice teoretice pe care le elaborează; elaborează și definește norma juridică și raportul juridic, j uridic, noțiunea de subiect de drept, noțiunea de răspundere juridică, de aplicare ori interpretare a dreptului. Dreptul apare odată cu statul, atunci când societatea umană se structurează în forme de organizare diferențiate din nevoia reală de a se apăra  împotriva celor care atentau la existența ei și în scopul unei gospodăriri gospodăriri mai bune a resurselor materiale. Nu doar statul poate asigura forța de constrângere. Armata, biserica, grupuri criminale, economice sau revoluționare pot și chiar au impus, uneori, regulile lor celorlalți sub amenințarea cu sanctiunea.

1.2.Determinaţi accepţiunile dreptului Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv. 1.3.Estimaţi interacţiunea şi interdependenţa dreptului obiectiv, dreptul pozitiv şi dreptului subiectiv In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai numai in masura in care sint recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor  juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care ci t de multe ar fi ele la numar sunt totusi limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar. 2.Funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu. 2.1.Caracterizaţi teoria generală a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu.TGD studiu.TGD se caracterizeaza ca o stiinta : politica; filozofica;politico-juriidca; juridica. Desi, TGD e o stiinta generala si abstracta, ea nu se ridica la nivel de teoretizare a filozofiei, limitindu-se doar la cercetarea si formularea legilor care genereaza doar fenomenele juridice. Acesta formuleaza definitiile statului, dreptului, celelalte concepte si categorii specifice realitatii juridice a societatii cum ar fi: categorii de norma juridica; izvor de drept; raport juridic s.a TGD este o disciplina de orientare, care are drept scop sa determine ce este dreptul, ce este statul, este totodata un studiu de ansamblu. Un asemenea ansamblu nu est e deloc asemanator cu amanuntele si aceasta e caracteristic pentru enciclopedia dreptului. TGD nu se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale statului si dreptului. Ea stabileste ce leaga elementele, interactiunea lor in cadrul realitatii juridice, legitatile aparitiei si dezvoltarii lor. 2.2.Determinaţi funcţiile teoriei generală a dreptului şi statului Functiile TGD sunt: de cunoastere; ontologica; euristica; ideologica; prognostica. 2.3.Estimaţi funcţia metodologică a teoriei generală a dreptului şi statului faţă de ştiinţele juridice de ramură TGD furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor juridice de ramura premisele si categoriile conceptuale si metodologice.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce aprtin ramurii de drept corespunzator in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut. La studierea problemelor r espective fiecare ramura de drept conduce de categoriile si principiile elaborate de TGD. Astfel, ultima apare ca o stiinta metodologica pentru stiintele juridice de ramura. 44

Testul 31 1.Consideraţii privind sistemul ştiinţelor juridice. juridice . 1.1.Identificaţi ştiinţa dreptului şi trăsăturile generale şi speciale ale acesteia. Stiinta dreptului este o stiinta social-umana, social -umana, o stiinta despre societate.Ea se ocupa de studierea realitatii juridice in societate.Principalele trasaturi ale stiintei sunt: veridicitatea,rationalitatea, verificabilitatea, perfectibilitatea. 1.2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice şi particularităţile categoriilor principale de ştiinţe juridice Referindu-ne la clasificarea stiintelor juridice,putem scoate in evidenta urmatoarele stiinte: stiinte juridice istorico-teotetice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice auxiliare. Clasificarea stiintilor juridice in urmatoarele categorii: Teoria generala a dreptului si statului; stiinte juridice istorice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice interramurale; stiinte  juridice auxiliare; stiintei dreptului international. 1.3.Argumentaţi necesitatea studierii ştiinţelor juridice de ramură pentru un viitor  jurist Avem nevoie de studierea stiintelor juridice de ramura deoarece aceasta cerceteaza parti ale mecanismului , anuite organe ale lui, grupe aparte de norme juridice, concetrind atentia la cercetarea structurii si functiilor lor, analizeaza particularitatile reglementarii juridice a unei concrete categorii de relatii sociale. Acest fapt joaca un rol foarte inalt in cunostintele viitorului jurist, care urmeaza a le pune in practica sa. 2.Constituirea 2.Constituirea statalităţii Republicii Moldova. 2.1.Caracterizaţi Declaraţia de suveranitatea din 23 iunie 1990 şi rolul acesteia pentru constituirea statului nostru

 În data de 23 iunie 1990 Sovietul Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraţia declaraţia de suveranitate. în 1990 URSS se destramă încet, iar republicile unionale devin de fapt state separate, cu excepţia chestiunilor care ţin ţ in de valuta comună, apărarea şi structurile KGB, care sunt controlate încă de Centru. Din perspectiva republicilor, era important ca acestea să aibă un statut bine definit înainte să înceapă negocierile privind încheierea unui Tratat unional, pentru că altfel exista riscul r iscul ca Moscova să-şi impună punctul său de vedere în ceea ce priveşte pr iveşte conţinutul noii federaţii sovietice. Adoptarea declaraţiei de suveranitate de către legislativul de la Chişinău are loc deci în acest context. c ontext. declaraţia Sovietului Suprem al RSS Moldova stipulează în mod clar supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul suveran de a ţine ţ ine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. Se menţionează ideea că RSS Moldova respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii şi, participă la crearea unui nou sistem de securitate în Europa. În sfârşi t, dar nu în cele din urmă, se stipula că prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane. 2.2.Generalizaţi sarcinile Republicii Moldova prin prisma Declaraţiei de Independenţă din 27 august 1991. 1991.

Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct, susține susț ine suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte

componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declarația de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument  împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denunță acordul de la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, "nulă și neavenită" fiind uniunea doar formală între cele două teritorii. 45

2.3.Estimaţi importanţa teoretică şi practică a Constituţiei Republicii Moldova Mo ldova prin consolidarea statului Republica Moldova.

În urma proclamării independenţei de stat a Republicii Moldova, în vederea garantării stabilităţii instituţiilor şi valorilor democratice, au fost adoptate şi transpuse în viaţă prevederile unui şir important de acte legislative cu privire la multiple domenii ale vieţii publice. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, a stabilit principiile şi valorile democratice de guvernare, a instituit principiul separaţiei puterii în stat, creînd astfel premisele unei dezvoltări democratice durabile.

Pe fundalul unui proces complex şi dificil de reformă, o dată cu transpunerea standardelor standardelor democratice şi rigorilor economiei de piaţă în realitatea social -economică şi politică din Republica Moldova, s- a produs treptat o accentuare a instabilităţii politice, determinată de denaturarea percepţiei funcţionării puterilor într -un stat democratic şi de erodarea, în consecinţă, a sistemului arhitecturii puterii. Această tendinţă negativă s -a manifestat şi prin faptul că de la  proclamarea suveranităţii şi pînă acum în Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate (1994, 2001) şi s -a remarcat o anumită instabilitate guvernamentală. Perindarea guvernelor guvernelor a fost tidelor politice; de lipsa dialogului continuu, deschis determinată de: instabilitatea sistemului par tidelor şi eficient dintre putere şi opoziţie, precum şi de lipsa unei viziuni integratoare a elitei politi ce. Testul 32 1. Limbaj şi stil în elaborarea elaborarea actelor normativ normativ -juridice 1.1 Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice normativ-juridice Limbajul juridic este, prin excelenta, un limbaj specializat, institutionaliza institutionaliza t[4]. S-a

recunoscut limbajului juridic faptul ca este un limbaj special de tip preferential, in sensul ca ofera un model de comportament de un anumit tip, considerat preferabil, sub aspect de utilitate si interes public, fata de un alt tip de comportament. Textul normei juridice trebuie sa se caracterizeze prin maxima claritate, precizie, concizie si caracter stereotip. Ca limbaj institutionalizat, limbajul actelor normative juridice este guvernat de reguli pragmatice; in evolutia sa el strabate un proces de specializare si modernizare la toate nivelele (textual, sintactic si lexico-semantic). 1.2.Generalizaţi specificul prezumţiilor în drept şi categoriile acestora.

Prezumtiile, sunt, la randul lor, procedee tehnice pe care legiuitorul le utilizeaza in constructiile juridice. In anumite situatii, legiuitorul presupune ca ceva, fara a fi fost dovedit, exista cu adevarat. Spre exemplu, prezumtia cunoasterii legii, cu consecinta sa. 1.3.Estimaţi ficţiunile ca procedee de tehnică legislativă şi rolul lor

Fictiunea juridica este un procedeu de tehnica, in conformitate cu care c are un anumit fapt este considerat ca existent sau ca stabilit, desi el nu a fost stabilit sau nu exista in realitate. Fictiunea pune in locul unei realitati, alta inexistenta. Spre exemplu, situatia in care o persoana este declarata incapabila permanent, desi poate sunt cazuri cind ea este capabila, are momente de luciditate, totusi, printr-o fictiune, interzisul este socotit permanent incapabil. Copilul conceput este socotit ca deja nascut, el fiind subiect de drept, cat priveste drepturile sale.

2.S 2.Stru ctura normei j ur idice

2.1.Interpretaţi norma juridică şi trăsăturile esenţiale ale acesteia  Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele general-obligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip. 46

2.2. Analizaţi elementele de structură ale normei juridice şi legătura indisolubilă a acestora. Elementele normei juridice sunt : ipoteza, dispozitia, sanctiunea. Ipoteza este o parte a normei juridice care stabileste conditiile , imprejurarile sau faptele in  prezenta carora se cere o anumita conduita , precum si categoriile subiectilor la care se refera  prevederile normei. Dispozitia este parte a normei juridice, ce contine comportamentul , care necesita a fi respectat de participantii la raporturile juridice in conditiile indicate de catre ipoteza, adika drepturile subiective si obligatiunile juridice ale persoanelor vizate de norma juridica. Sanctiunea este o parte a normei normei juridice, ce indica la urmarile negative,care negative,care apar in rezultatul incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza. Structura logico-jjuridica a normei e stabila , o norma are intotdeauna acele 3 elemente. Dar aceste elemente le intilnim rar intrunite intr-un loc. Insa, norma norma jurica e obligatorie sa contina cele 3 elemente, din simplu motiv ca structura logico-juridico a normei se confunda cu structura ei tehnico-legislativa, redata in articolele actului normativ. 2.3. Estimaţi sancţiunile ca element de structură a normelor juridice şi categoriile lor. Sanctiunea este o parte a normei normei juridice, ce indica la urmarile negative,care apar in rezultatul incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza. Dupa regimul lor juridic, deosebim: sanctiuni transmisibile si netransmisibile. politico-etatică a Republicii Moldova. Testul 33 1.Organizarea politico-etatică 1.1. Identificaţi dimensiunile statului Republicii Moldova ca stat

Potrivit conceptului Constituţiei Republicii Moldova teritoriului statului îi sunt specifice următoarele caractere juridice: inalienabilitatea şi indivizibilitatea. Astfel art. 3 si art 1 din CRM. 1.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova

Statul are ca scop ocrotirea dreptului şi garantarea libertăţii. În această ordine de idei Heghel menţiona „Dacă cetăţenilor nu le merge bine, dacă scopul lor subiectiv nu este satisfăcut, atunci statul stă pe picioare slabe‖. Rolul statului constă în apărarea orânduirii de stat. De asemenea potrivit Constituţiei Republicii Moldova, statul este obligat să ia19 măsuri pentr u ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să -i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui,(art. 47, alin. 1.). Funcţiile statului sînt definite ca fiind direcţiile direcţiil e fundamentale de activitate a statului. Funcţiile interne

1) funcţia legislativă –  prin  prin care statul prin organismele sale specializate adoptă adoptă sistemul legislativ al societăţi; 2) executivă – care –  care presupune realizarea activităţii de organizare a executării legilor şi a altor decizii adoptate, 3) judecătorească - prin care se supr aveghează aveghează aplicarea corectă a legilor şi sancţionarea încălcărilor acestora.Funcţiile externe Pe plan extern statul îndeplineşte funcţiile: 1) de promovare a cooperării cu celelalte state, 2 ) de statornicire a unor relaţii de bună vecinătate, 3) de apărare a ţării printr -o relaţie de cooperare şi  parteneriat cu alte alte ţări, 4) apărarea independenţei şi suveranităţii statale, a integrităţii teritoriale. 1.3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la realităţile Republicii Republicii Moldova. 2 .Litera şi spiritul legii  2.1. Interpretaţi rolul spiritului şi litera legii pentru interpretarea corectă a conţinutului normelor juridice. Litera legii ne obliga la interpretarea literala exacta a continutului normei juridice. Acest comportament nu poate sa nu se incadreze in cerinta prevazuta de art55 CRM. In acest sens normele juridice orienteaza, influenta si determina comportamentele subiectilor de drept. De 47

cele mai multe ori subiectii manifesta tendinte de adeziune la normele normele si valorile juridice  promovate de societate, conformindu-se acestora.Spiritul legii scoate in evidenta scopyl, finalitatea avuta in vedere de legiuitor cind a reglementat comportamentul subiectului. 2.2. Determinaţi abuzul de drept şi frauda la lege In cazul abuzului de drept  ,  , drepturile , libertatile, competentele, atributiile conferite de normele  juridice subiectilor nu sint exercitate cu buna-credinta, inlacindu-se spiritul legii, intentia legiuitorului, finalitatile normelor juridice.  Frauda de lege prezinta lege prezinta o manevra ilegitima facuta cu scopul de a evita intentionat aplicarea normelor juridice, care sint in mod normal aplicabile, pentru a promova in mod ilegal unele interese, a ocolo anumite consecinte legale care nu convin, a profita de reglementarile juridice mai favorabile prin diverse artificii nepermise de lege. 2.3.Estimaţi rolul Parlamentului Republicii Moldova şi a altor autorităţi publice pentru  înlăturarea cazurilor de abuz de drept şi frauda la lege. Testul 34 1.Normele sociale 1.Caracterizaţi 1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale Normele sociale sunt determinate de nivelul dezvoltarii organizarii social-economice si reglementeaza comportamentul uman in societate. Trasaturile normelor sociale sunt: 1. Norma sociala reflecta nivelul de dezvoltare a societatii in care ea exista si caracterizeaza aceasta societate; 2.stabilesc standarte de comportament si reglementeaza relatii sociale 3. Evolueaza de la anumite situatii tipice ce exista in societate; 4.poarta un caracter impersonal 2.Determinaţi 2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a normelor sociale Principalele cate gorii de norme sociale sunt: norme de drept; de morala; organizatiilor nestatale; obiceiurile; norme religioase; altele. Criterii de clasificare sunt: mijloacele de stabilire si asigurare; metodele de confirmare si exprimare; modalitatile de formare; metode de confirmare si exprimare. 3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale. 2.Dreptul public şi dreptul privat. 1.Distingeţi diviziunile generale ale dreptului Dupa gradul lor  de generalizare si sfera lor de actiune , principiile dreptului se impart in:  principii generale, ramurale,interramurale.In dependenta de functiile pe care le indeplinesc  principiile generale ale dreptului, putem distinge , pe de o parte, functia fundamentala, iar pe de alta parte , functia tehnica.Dupa sfera de aplicare , principiile dreptului pot fi divizate in principii de drept national;comunitar; international. Dupa divizarea dreptului, deosebim: principii de drept  public si drept privat. 2.Determinaţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept public” şi ,,drept privat” Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o absurditate daca n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot asa cum si interesul individual nu poate poate fi neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent nmodul cum functioneaza serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta noastar.Si invers,dizpozitiile de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile de drept civil reglementeaza printre altele averea noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de sanctiune,daca se incalaca continu normele de drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele publice,orice nedreptate s-ar comite contra unii particular,este o nedreptatte care se face fata de catre intreaga societate.Atunci cind cineva lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii legale.Dupa parerea mea respectarea dr sub toate formele sale intereseaza intreaga societate,caci intreaga societate nu ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine

48

ca deosebirea dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care normele respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in acelasi fel si pe stat si pe particular.

3.Estimaţi ramurile dreptului ce se atribuie la ,, drept public” şi la ,,drept privat”. Drept public: drept penal; drept procesul penal; drept constitutional; drept administrativ; drept financiar; drept bancar; drept international public. Drept privat: drept civil;drept procesual civil; drept comercial; dreptul dreptul muncii; dreptul familiei; dreptul proprietatii intelectuale;dreptul international privat; dreptul comertului international.

Testul 35 1.Doctrina(ştiinţa dreptului) ca izvor de drept 1.Caracterizaţi doctrina ca izvor de drept la diferite etape de dezvoltare istorică. Istoriceste vorbind, doctrinei , in timp i-a revenit un rol creator direct. In acelasi acela si timp, insa , ea nu poate fi considerata un izvor de drept. Ca izvor de drept, stiinta juridica a fost recunoscuta mai mult in epoca antica si cea c ea miedevala.Mai apoi, in epoca din urma a Imperiului Roman, s-a format obiceiul de  – a rezolva chestiunile dreptului , citindu-se parerile vechilor jurisconsulti. Si in evul mediu, doctina a avut un rol important, judecatorii apeli nd la operele stiintifice spre a gasi solutiile potrivite pentru cauzele aduse in fata lor.Doctrinei ii revine un rol foarte important datorita faptului ca dreptul nu era codificat, de multe ori nici scris.Dupa codificcarea napoleonina urmeaza o perioada de stabilitate a reptului scris si de  pierdere a pozitiei doctinei in calitate de izvor al dreptului. Fara a fi la etapa contemporana un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la dezvoltarea dreptului, la elaborarea, interpertarea si aplicarea dreptului. 2.Determinaţi coraportul doctrinei cu alte izvoare de drept. 3.Estimaţi rolul doctrinei juridice în Republicii Moldova la etapa contemporană Fara a fi la etapa contemporana contemporana un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la dezvoltarea dreptului, la elaborarea, interpertarea si aplicarea dreptului. doctrina are astăzi un foarte important rol în cunoaşterea fenomenului fenomenului juridic, în cunoaşterea relaţiilor sociale

supuse reglementării juridice în interpretarea şi aplicarea corectă a legii l egii în dezvoltarea şi  perfecţionarea dreptului, dar ea nu poate fi considerată considerată a fi un izvor de drept. 2.Metoda istorică istorică de cercetare a fenomenului ,, stat”, ,,drept”. 1.Interpretaţi metoda istorică şi importanţa acesteia în procesul investigaţional al fenomenelor juridice. Potrivit metodei istorice , se cerceteaza statul, dreptul, realitatea juridica a societatii in  perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Statul, dreptul sint niste fenomene sociale , activitatea carora decurge in anumite limite de timp si spatiu. Pentru a intelege esenta si rolul lor e necesar sa analizezi, in prealabil, intrebarea ce se refera la caracterul  particulatitatile epocii la care statul si dreptul se atri buie.In caz contrar, ele nu nu for fi intelese la justa lor valoare, vor fi intelese in mod eronat.Apelind la istorie, dreptul isi afla conditiile ce-i pot descifra ascendenta. Istoria ne permite sa scoatem in evidenta radacinile  prezentului si sa le prognozam pe cele din viitor. 2.Determinaţi interacţiunea metodei istorice cu alte metode de cercetare juridică. Metodele sunt procedee folosite pentru realizarea unui lucru sau atingerea unui socr. Ele se afla intr-o interactiune strinsa, fiindca odata ce mergem spre analiza si cercetarea dreptului, noi apelam la majoritatea din ele. 3.Formulaţi exemple de utilizare a metodei istorice în procesul de cercetare a statului şi dreptului Republicii Republicii Moldova La cercetarea statului si dreptului RM , e necesar metoda istorica deoarece, datorita 49

acesteia se studiaza statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce au aparut ele, prin ce etapa de dezvoltare au trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.

Test nr. 36 1Contractul normativ juridic. 1. Interpretaţi conceptul şi rolul contractului normativ juricic. 1. Contractul (de la latinescul „contractus" - a strînge) este un acord încheiat între două sau mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi şi obligaţii. Ca act

 juridic  juridic,, con contra tractu ctull con constit stituie uie acordul acordul între între dou douăă sau mai multe multe persoa persoane ne în scopul scopul de a  produc  producee efecte efecte juridi juridice, ce, adică adică acordu acordull naşte, naşte, modific modifică, ă, transmi transmite te sau stinge stinge raportu raporturi ri  juridi  juridice. ce.

Contractele normative pot opera în aşa domenii, cum ar fi: a) în dreptul constituţional, în materia organizării şi funcţionării  structurii federative federative a statelor; b) în dreptul muncii şi securităţii sociale contractul colectiv de mun că este un contract normativ, deoarece, prin conţinutul său, stabi leşte reguli de conduită generală şi obligatorii; c) în dreptul internaţional public contractul normativ poate fi întîlnit   sub forma tratatelor tratat elor şi acordurilor acorduri lor internaţi int ernaţionale. onale. Rolul contractelor normative a crescut considerabil la etapa contem poran  porană. ă. Aceast Aceastaa e şi firesc firesc:: multe probleme au încetat de a mai fi privite ca probleme interne ale unor state luate aparte,

devenind probleme internaţionale, probleme ce preocupă întreaga comunitate umană. Aceasta se referă, în primul rînd, la problema drepturilor şi libertăţilor omului. 2. Determinaţi legătura contractului normativ juridic cu cu alte izvoare ale dreptului. Exista totusi o anume categorie de contracte, care nu privesc nemijlocit drepturile si obligatiile unor subiecte de drept dr ept determinate, ele nereglementând raporturi  juridice concrete, ci au în vedere vedere reglementarile cu caracter generic. generic. Acestea sunt contractele normative si în aceasta calitate sunt considerate ca izvor de drept, cu deosebire în dreptul constitutional, dreptul international public sau dreptul muncii si protectiei sociale. In materia dreptului constitutional, contractele normative pot fi concretizate pe scheletul tratatelor încheiate între statele ce urmeaza sa compuna o federatie, constituind izvor de drept în organizarea si functionarea structurii federative a statelor. In dreptul constitutional, contractele normative pot aparea sub forma tratatelor internationale, care reprezinta expresia consimtamântului statelor semnatare si  în aceasta masura este considerat considerat izvor de drept. In dreptul muncii si securitatii sociale, contractul normativ apare sub forma contractelor colective de munca în care se s e prevad conditiile generale ale organizarii procesului muncii, iar pe baza lor se încheie contractele individuale de munca.

3.Estimaţi importanţa importanţa contractului normativ normativ juridic ca izvor izvor de drept în Republica Moldova.

50

Actele normativ  –   juridice isi extind actiunea acti unea nu asupra unui raport concret, nu asupra unui cerc individual, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale, si asupra tipurilor de actiuni ale oamenilor. Spre deosebire de actele juridice (act  –  de   de executie si aplicare a normelor de drept), actele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect. Printre actele normative locul central ii revine legii, care sunt situate in ierarhia lor dupa criteriul fortei lor juridice. Parlamentul RM emite trei categorii de legi: a) Legi constitutionale –  care  care introduc texte noi in Constitutie, sau modifica pe cele existente  b) Legile organice - reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale c) Legile ordinale - interior in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate celor constitutionale si organice La categoria actelor normative subordonate legii sunt atribuite: a. Hotararilor parlamentului –  care  care de regula sunt acte de aplicare a normelor juridice si prin urmare nu contine norme juridice si nu au caracter normativ  b. Decretele prezidentiale –  potrivit  potrivit prevederilor act 94 al Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executarea pe intre g teritoriul statului. Categoria actelor normative nu includ toate decretele prezidentiale, ci numai decretele care contin normele  juridice c. Hotararile Guvernului –  (art (art-102) al Constitutiei Republicii Moldova. „Guvernul adopta

hotarari si dispozitii‖. Dispozitiile intotdeauna sunt acte aplicative. Hotararile Guvernului poate avea atat caracter normativ, cat si aplicativ. Este important de subliniat ca hotararile se emit  pentru organizarea executarii legilor. Studierea izvoarelor dreptului ne permite sa ajungem la concluzia ca exista multiple si variate forme pe care dreptul le imbraca, exista o diversitate de izvoare ale dreptului.

2.Sistematizarea legislaţiei. 1. Identificaţi sistematizarea legislaţiei şi formele ei.

acţiunea de a sistematiza şi rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui material) după un anumit sistem ..."  Sistematizarea actelor normative constituie o activitate  juridică deosebit deosebit de important importantăă atît atît pentru pentru elabor elaborare area, a, cît şi pentru pentru reali realizarea zarea dreptului. dreptului. Ea are drept scop o anumită organizare a actelor normative în vigoare conform unor criterii obiective şi subiective. Sistematizarea legislaţiei priveşte o anumită aşezare a actelor nor mative în vigoare, avînd ca rezultat elaborarea unor culegeri de acte nor mative, mative, coduri, colecţii etc. Sistematizare -

2.Determinaţi deosebirile dintre incorporarea şi codificarea legislaţiei.

Principalele forme de sistematizare a legislaţiei în vigoare sînt: încorporarea şi codificarea.  încorporarea este forma simplă (inferioară, iniţială) de sistematizare a actelor normative ce constă în gruparea, aranjarea actelor normative con form unor criterii (cronologic, alfabetic, obiectul reglementării normative, ramura de drept etc.). neoficială. Este oficială încorporarea realizată de Incorporarea este de două feluri: oficială şi neoficială. Este autorităţile publice care au competenţa respectivă (Parlament, Guvern).  Este neoficială încorporarea, realizată de persoane ce nu deţin putere de stat. Codificarea este forma superioară de sistematizare a actelor care constă în procesul de  prelucrar  prelucraree şi alcătuire alcătuire a unui singur singur act normativ normativ cu putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele normative dintr-o ramură de drept.1 Spre deosebire de încorporare, care poate fi atît oficială cît şi neoficială, codificarea e o formă de sistematizare numai oficială. Ca urmare, ea ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.

3.Formulaţi probleme actuale ale sistematizării sistematizării legislaţiei Republicii Republicii Moldova Deşi legislaţia Republicii Moldova reglementează în anumite limite

aspectele ce vizează  protecţia şi securitatea securitatea persoanelor persoanelor implicate în procesul procesul penal, totuşi lipsa unui unui mecanism 51

eficient de implimentare practică a reglementărilor respective creează o serie de carenţe la acest capitol. Este vorba, în special, de protecţia martorilor şi victimelor diferitor categorii de infracţiuni, cărora statul nu le poate garanta de fiecare dată protecţia şi securitatea corespunzătoare corespunzătoare datorită lipsei fondurilor sau a altor imposibiltăţilor de ordin logistic şi organizatorico-juridic.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o  problemă nerezolvată nerezolvată timp de două decenii conflictul îngheţat din regiunea transnistreană, care reprezintă una dintre zonele off -shore prin intermediul căreia se săvârşesc acţiuni de contrabandă în proporţii considerabile şi se spală sume enorme de bani. Tot în această zonă cu regim r egim anticonstituţional se încalcă permanent drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prin maltratări, acte de tortură, aresări şi condamnări condamnări ilegale, cedarea obiectivelor de importanţă strategică unor structuri dubioase etc. Pe lângă ac este fărădelegi, mai sunt   constatate o serie de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor diferitor categorii de persoane implicate în procesul penal, cărora nu le este oferită posibilitatea de a avea un proces echitabil.

Test nr. 37 1Sistemul şi ramurile dreptului Republicii Moldova. 1.Caracterizaţi etapele procesului de constituire a sistemului dreptului Republicii Moldova. Proclamîndu-şi suveranitatea (23 iunie 1990) şi independenţa (27 au gust 1991), Republica Moldova a pornit pe calea creării statalităţii şi a sistemului propriu de drept. Actualmente,  procesul de constituire a sistemului de drept în statul nostru continuă. Un rol important, din acest

 punct de vedere, a avut adoptarea adoptarea Constituţie Constituţieii din 29 iulie 1994. 1994. Făcînd o trecere în revistă a ramurilor de drept în stadiu de formare, menţionăm faptul că lucrul principal e înainte.

2.Determinaţi criteriile criteriile de diferenţiere a normelor normelor juridice pe ramuri şi principalele ramuri ale dreptului în Republica Moldova. Principalele ramuri ale dreptului în Republica Moldova sînt urmă toarele:  Dreptul constituţional constituţional (denumit şi drept de stat) cuprinde totalitatea normelor juridice care

consfinţesc principiile fundamentale ale orînduirii de stat. Dreptul constituţional stabileşte  principiile relaţiilor dintre stat şi persoană, reglementează problemele cetăţeniei, determină drepturile, li bertăţile  bertăţile şi îndatoririle î ndatoririle principale ale cetăţenilor, legiferează structura şi competenţa autorităţilor publice centrale şi locale.  Dreptul  Dreptul constituţio constituţional nal e acea ramură a dreptului care formează nucle ul sistemului de drept contemporan al oricărui stat.  Dreptul administrativ cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile sociale ce apar în legătură cu exercitarea puterii executivejnjtat.  Dreptul financiar cuprinde normele care reglementează raporturile ce apar în procesul încasării legale şi a repartizării mijloacelor băneşti de către stat în conforrnitate~^u~necesTtaţile  perfec  perfecţion ţionării ării societă societăţii. ţii.  Dreptul  Dreptul funciar reglementează raporturile funciare în scopul folosirii raţionale a pămînturilor, sporirii eficienţei lor, întăririi legalităţii în sfera raporturilor funciare şi ocrotirii drepturilor organizaţiilor şi cetăţenilor.  Dreptul civil este sistemul de norme juridice care reglementează, pe bază de paritate a  persoj^£jigpalrjmoj rual£ legate de ele. el e.  particip  part icipanţi anţilor, lor, rarwtoil rarw toilejat ejatnmoi nmoimle mle şi raport r aporturi urile le  persoj^£jigpalrjmojrual£  Dreptul muncii şi protecţiei sociale cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează munca salariaţilor, măsurile de protecţie a lor, precum şi problemele legate de

angajare, concediere, disciplină de muncă, salarizare etc. 52

cuprinde normele care stabilesc modul şi condiţiile legării căsniciei, reglementează raporturile personale şi cele patrimoniale patri moniale ce apar în familie între soţi, soţi, între părinţi şi copii, între alţi membri ai familiei, raporturi care apar în legătură cu înfierea, tutela şi curatela, cu asumarea responsabilităţii creşterii copiilor.  Dreptul  Dreptul penal este sistemul de norme care stabilesc ce fapte (acţiuni, neacţiuni) periculoase, din punct de vedere social, sînt criminale şi care prevăd pedeapsa ce urmează a fi aplicată  persoane  persoanelor lor care care au săvîr săvîrşit şit crima crima..  Dreptul familiei

 Dreptul procesual proces ual penal pe nal cuprinde normele juridice

tejjţzjijictivitatea organelor de urmărire, a procuraturii şi a justiţiei în jude cata

şi

 pedepsirea  pedepsirea lor.  Dreptul  Dreptul procesual procesual civil cuprinde cuprinde

normele juridice care reglementează ordinea dezbaterii şi rezolvării de către justiţie a cauzelor civile, precum şi îndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti în

cauzele respective.

3.Estimaţi rolul dreptului constituţional constituţional asupra altor ramuri de drept în Republica Moldova. Dreptul constituțional este ramura de drept care este formată din normele juridice care

reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii puteri i[1]. Noțiunea de drept constituțional nu se confundă cu aceea constituție.. Aceasta este cea mai importantă componentă a dreptului constituțional, dar nu de constituție eprezintă întregul; mai mult, în unele state există drept constituțional chiar și în cazul în care nu r eprezintă există o constituție. Dreptul constituțional stabilește principiile fundamentale ale structurii social economice și ale organizării puterii de stat, reglementează relațiile dintre diferitele componente ale statului, precum și cele dintre stat și cetățeni cetățeni,, relații materializate în drepturile și îndatoririle fundamentale ale acestora. Dreptul constituțional, reglementând relații sociale fundamentale pentru procesul de instaurare, menținere și exercitare a puterii, este ramura principală în sistemul de drept. Aceasta impune ca toate celelalte norme juridice, aparținând altor ramuri de drept să fie conforme cu prevederile constituționale, obiectiv care se realizează în mod practic prin controlul constituționalității legilor , care, în Republica Moldova , se asigură de Curtea Constituțională.

2.Legităţile dezvoltării istorice a dreptului. 1.Caracterizaţi legităţile dezvoltării dezvoltării istorice istorice a dreptului.

la caracteristica evoluţiei dreptului  putem  putem evidenţi evidenţiaa următoa următoarele rele trăsătur trăsăturii princip principale ale ale acestui proces: 1. Evoluţia dreptului reprezintă o trecere de la elaborarea spontană,

inconştientă, la elaborarea deliberată, conştientă a lui. 2. Tot mai pronunţat are loc trecerea de la particularitate la universalitate a dreptului, adică în dreptul fiecărui popor tot mai frecvent întîlnim norme ce ţin de interes general uman. Aceasta se referă mai mult la normele juridice ce reglementează drepturile şi libertăţile omului. 3. Evoluţia dreptului reprezintă o trecere de la motive psiholologice inferioare la motive superioare. Dacă la început dreptul se naşte din impulsuri imediate, instinctive instinctive cum ar fi, de exemplu, frica de  pericol  pericol şi de necunoscut, necunoscut, la etapele etapele mai avansate tot mai mult se

evidenţiază motivele argumentate din punct de vedere ştiinţific. 4. Ideologiei primitive şi, deseori, inutilă a dreptului i s-a substituit ideologia unui drept pozitiv aflat într-un neîncetat progres social.

2.Generalizaţi constantele dreptului. Constante Constantele le dreptul dreptul ui

elementele sau trasaturile esentialmente commune ale dreptului indifferent de continutul si  forma concret-nationala, concret-nationala, geografica geografica sau istorica a acestuia; acestuia; aceste constante pot fi identificate in mai multe planuri ale existentei si evolutiei istorice a dreptului: a)In planul/sfera continutului normelor juridice

53

- o r i c e n o r m a j u r . , i n d i f f e r e n t d e e p o c a i st st o ri ri ca ca sa sa u s i st st . N at at i on on al al -c -c o nc nc r et et i n c ar ar e a fo st el ab or at e ar e cat eva tr as at ur i co mun e: exprim exprimaa exis existen tenta ta unui unui rapo raport rt juridi juridicc reg reglem lement entat at a se desfasura intre anumite subiecte, caavand caavand un anumit continut si referitor la un anumit abiect al acelui raport; reflecta existentaunei raspunderi juridice indifferent de continutul sau forma concreta a acestuia; b ) I n p l a n u l / s f e r a a s a numitutlui “dat” al “dat”  al dreptului  –  ―dat‖  al dreptului = ansamblul unor premise si conditii care dincolo de variabilitat variabilitat ea lor is to ri ca se man if es ta ca per man et nt esau cons constan tante te ale ale drep dreptul tului, ui, indiff indiffer eren entt de diver diversit sitate ateaa sistemelor concrete ale acestuia;Asemenea acestuia;Asemenea ―date‖-constante -constante ale dreptului sunt:  Re l at i i l e s oc i a l e  –  indiferent de forma lor concreta, de epocile ist.si situatia l or geografica,etc, geografica,etc, normele juridice au reglementat reglementat si reglementeaza reglementeaza oriunde si oricandrelatiile/ raporturile sociale dintre subiectii umani; O m u l  – o  – o r i c e l e g e s a u l e g i u i t o r a a v u t s i a r e i n v e d e r e f a p t u l c a n o r m a d e d r e p t vizeaza vizeaza in ultima ultima instanta instanta conduita conduita umana, umana, statutul statutul social social al omului;  Le gi t at i l e ob i ec ti ve a l e ex i s t en t ei  –  legile juridice (ca legi subiective) nu pot faceabstractie sin u pot contravene legitatilor obiective ale naturii, legitati independentede vointa sau dorinta legiuitorului, a oamenilor in general; o semnificativa categorie de constante ale dreptului pot fi identificate in planul aparatuluilogico-conceptual, in lbj. juridic perpetuat de-a lungul istoriei diferitelor sisteme de drept –  drept –  de ex. notiuni ca : lege, raport juridic, pedeapsa, pedeapsa, inchisoare, contract, familie, drept,stat, etc.

3.Estimaţi direcţiile direcţiile principale principale de dezvoltare a dreptului în Republica Moldova la etapa contemporană.

DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE Republica Moldova va promova o  politică externă elastică şi echilibrată în următoarele direcţii principale: 1. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale interstatale În cadrul relaţiilor  bilaterale interstatale Republica Moldova va porni de la necesitatea asigurării intereselor sale economice, sociale şi politice. a) Relaţiile cu ţările C.S.I.  b) Relaţiile cu ţările Europei şi Americii de Nord c) Relaţiile cu ţările Asiei, Africii şi Americii Latine Dezvoltarea relaţiilor multilaterale interstatale Republica Moldova va stabili relaţii multilaterale interstatale în cadrul organizaţiilor internaţionale universale, precum şi în al celor regionale şi subregionale. subregionale. a) Activitatea în cadrul O.N.U. şi altor organizaţii internaţionale universale  b) Cooperarea regională şi subregională subregională Realizarea direcţiilor   principale ale politicii externe, ce constituie esenţa Concepţiei  politicii externe a Republicii Moldova, are drept scop  participarea ţării noastre la edificarea unei Europe noi, integrarea în calitate de partener egal la noile structuri, formarea unui sistem

de relaţii cu întreaga într eaga comunitate internaţională, ceea ce va asigura stabilitate şi perspectivă relaţiilor Republicii Moldova cu alte state. Complexitatea şi schimbarea rapidă a situaţiei   politice mondiale, regionale şi subregionale condiţionează faptul că concepţia   politicii externe a unui stat nu acest e considerente strategia s trategia  politicii externe necesită,  poate constitui o schemă schemă rigidă. Din aceste necesită, în corespundere cu scopurile politicii externe a ţării noastre, o adaptare permanentă la situaţia reală pentru asigurarea intereselor Republicii Moldova în calitate de subiect al dreptului internaţional.

54

Test nr. 45 1.Conştiinţa şi cultura juridică. 1.Identificaţi conştiinţa juridică şi elementele de structură ale acesteia. Constiinta juridica-un sistem de sentimente emootii idei opinii aprecieri conceptii si alte manifestari cu caracter juridic ce exprima atitudinea cetatenilor Republicii Moldova atit fata de dreptul existent, practica  juridica, drepturile, libertatile si obligatiile oamenilor, oamenilor, cit cit si referitor la dreptul dreptul dorit,altor fenomene fenomene cu caracter juridic dorite. Structura constiintei constiintei juridice este formata din doua elemente: elemente: ideologie juridica si  psihologie juridica. 2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea conştiinţei şi culturii juridice. 3.Estimaţi rolul conştinţei şi culturii juridice în procesul de elaborare a normelor juridice şi în procesul procesul de r eali zare a dreptulu i .

2.Separarea şi colaborarea puterilor în condiţiile statului de drept.  ţi evoluţia conceptul de separare separare a puterilor în stat . 1.Distinge  Ca institutie politica statul este construit dintr-un sistem de organe si organisme integrate intrun mecanism, mecanism, prin intermediul caruia el isi exercita rolul si functiile sale in societate. De-a lungul istoriei, mecanismul mecanismul de stat sa constituit in functie de relatiile social-economice,politice, social-economice,politice, ideologice dintr-o societate sau alta.in epoca moderna in conditiile luptei impotriva absolutizmului feudal caracterizat prin actiuni arbitrare abuzuri sa cautat sa se gaseasca o forma de organizare a statului care sa inlature abuzurile de putere, dominatie nelimitata a celor ce detin puterea.In acest context in Anglia prin John Locke, a aparutteoria separatiei separatiei puterilor in stat, dezvoltata apoi, de catre Montesquieu in Franta.Teoria Franta.Teoria suprematiei  puterilor a fost considerata considerata ca reprezentind reprezentind conceptia cea cea mai avansata avansata si potrivita potrivita de organizare organizare a puterii de stat. Potrivit acestei conceptii in stat exista tri puteri:puterea legiuitoare, puterea puterea executiva si puterea  judecatoreasca.  judecatoreasca. separării şi colaborării puterilor în statul de drept. 2 .Determinaţi utilitatea separării Montesquieu arata ca pentru ca sa nu se poate abuza de putere l ucrurile trebuie organizate in asa fel incit  puterea sa opreasca opreasca puterea.De puterea.De aceea cele trei puteri puteri sint gindite de asa natura incit ele, ele, pe de o parte parte sa exercite anumite atributii specifice,iar pe de alta parte, sa colaboreze si sa se controleze reciproc.Acest reciproc.Acest  principiu atit de vechi vechi ramine actual actual si in prezent.Asa prezent.Asa bunaoara, bunaoara, art.6 din Constitutia Constitutia Republicii moldova moldova

in vigoare este intitulat: ‚Separatia si colaborarea puterilor’. 3.Estimaţi realizarea practică a principiului separării şi colaborării puterilor în statul nostru la etapa contemporană. Pentru edictarea legilor legilor ce constituie o putere destinata anume acestui acestui scop,scopului separarii separarii  puterilor, se constituie constituie organe distincte, distincte, acestea fiind organele legislative. Pentru Pentru executare, executare, pentru traducerea in viata a hotaririlor puterii legislative se constituie organele executive in care intra s eful statului,seful guvernului si guvernul.Pentru rezolvarea conflictelor ce apar in societate si pentru

55

asigurarea respectarii respectarii legilor restabilirea r estabilirea ordinii de drept de asemenea asemenea se constituie organe distincte,numite organe jurisdictionale sau juridice.Separatia puterilor constituie o trasatura definitorie majora a statului de drept fiind principalul mecanism mecanism de evitare a concentrarii puterii in miinile unui singur detinator, principala garantie a drepturilor si a libertatilor indi viduale. Test nr. 46 1.Vinovăţia1.Vinovăţia- temei al răspunderii juridice 1.Distingeţi condiţiile (temeiurile) răspunderii juridice.

Cercetarea ştiinţifică a dus la concluzia că răspunderea juridică se poate declanşa numai in cazul in care: se constată o conduită ilicită; este vorba des pre  pre vinovăţia celui in cauză; există o legătură cauzală intre faptă şi rezultat. Analizandu-se diferite puncte de vedere, s-a ajuns la

concluzia că pentru survenirea oricărui tip de răspundere  juridică sunt necesare următoarele condiţii: condiţii: - fapta ilicită, f iind iind aspectul cel mai constant, ca trăsătură a faptului juridic ce constituie fundamental răspunderii juridice. 2.Determinaţi natura vinovăţiei şi modalităţile acesteia. 3.Estimaţi legătura vinovăţiei cu alte condiţii ale răspunderii juridice.

2.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului 2.1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor. -Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului.Acest principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. -Principiul libertatii si egalitatii. -Principiul responsabilitatii.Cuvintul responsabilitate responsabilitate presupune obligatia de a efectua un lucru de a raspunde de a da socoteala de ceva . -Principiul echitatii si justitiei. -Principiul democratismului.Intr-un democratismului.Intr-un stat democratic si de drept acest principiu strabate si trece ca un fir rosu prin tot sistemul dreptului. Facind o generalizare a principiilor fundamentale fundamentale ale dreptului, se impune concluzia concluzia ca ele ramin intr-un spatiu izolat,ele nu exista in mod abstract fara legatura cu reglementarile reglementarile din ramurile de drept.Pentru cunoasterea unui sistem de drept trebuie sa se porneasca de la modul reflectarii principiilor lui generale in acest sistem. Prin urmare principiile generale ale dreptului sonstituie in fundament fundament pentru intreaga reglementare reglementare juridica. 2.2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora . Referindune la clasificarea clasificarea principiilor dreptului putem mentiona ca in lit eratura juridica nu exista o opinie unitara in acest sens.Unii autori, acestia fiind in majoritate considera ca intregul intregul sistem de principii ale dreptului poate fi divizat in doua grupe:a)principiile generalesi generalesi b)principiile ramurale. Exista si o alta  parere mai mai rar intilnita pe care care o impartasim impartasim si o dezvoltam dezvoltam conform careia careia toate principiile principiile dreptului pot fi divizate in teri grupe si anume: -principiile fundamentale, sau generale -principiile ramurale -principiile interramurale interramurale Evident frontiera intre aceste 3 principii este elastica,penetrabila in sensul ca ele se interpatrund, se completeaza completeaza si se sprijina reciproc. 2.3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării problemelor în cazul depistării unor lacune în drept .

Test nr. 47 1.Ideologia (principiile) aplicarii dreptului 1. Definiţi aplicarea ca formă specială de realizare a dreptului.

56

Aplicarea normelor juridice –  o  o forma speciala de realizare a dreptului ce consta in activitatea organelor competente care confo conform rm unei proceduri speciale emit acte de aplicare, ce la rindul lor duc la aparitia, modificarea, stingerea sau confirmarea raporturilor juridice. 2.Determinaţi principiile ce caracterizează aplicarea aplicarea dreptului. -actul de aplicare a dr este temeiul juridic al aparitiei,modificarii aparitiei,modificarii sau stingerii unui raport juridic -actele de aplicare au un caracter concret, individual referinduse la o situatie de fapt. -subordonarea actelor actelor de aplicare a dr fata de actele normative este o expresie a principiului legalitatii. 3.Estimaţi interacţiunea actelor aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova cu actele actele normati v ju r idi ce. ce.

2Tipuri istorice de stat şi drept 1.Identificaţi necesitatea determinării tipurilor istorice de stat şi drept  2.Determinaţi criteriile de tipizare a statelor şi sistemelor de drept şi principalele tipuri istorice de stat şi drept. 3.Estimaţi conceptul marxist (conceptul formaţiunii social - economice economice)) pr ivi nd ti puri le istor istor ice de stat şi drept. Karl Marx scria ca „orice activitate nemijlocit sociala sau colectiva executata pe o scara mai mare are mai mult sau mai putin nevoie de o dirijare care sa asigure armonizarea activitatilor individuale si sa indeplineasca functiile generale care rezulta din mishcarea intregului organism productiv, spre deosebire de mishcarea organelor sale independente‖.

Test nr. 48 1.Dreptul 1.Dreptul şi morala. morala. 1. Distingeţi trăsăturile comune şi deosebirile dreptului şi moralei. Trasaturi comune: comune: si unul si alta sint produse ale vietii sociale, sint discipline cu caracter normativ care  pretind in mod egal egal sa stabileasca stabileasca un ansamblu ansamblu de de precepte precepte destinate destinate sa regleze regleze demnitatea demnitatea umana. umana. Deosebiri: domeniul moralei este mai vast decit cel al dreptului, morala este mai exigenta decit dreptul, morala si dreptul nu au aceleasi aceleasi sanctiuni. 2.Determinaţi coraportul dreptului şi moralei şi conceptele ce s -  au conturat pe problema dată. au Dreptul nu poate fi conceput in afara moralei.Tocmai moralei.Tocmai caracterul moral si confera dreptului vitalitatea de care are nevoie. Obiceiurile Obiceiurile si legile in care se concretizeaza concretizeaza normele dreptului se inspira necontenit din conceptiile morale ale societatii si se fasoneaza prin modul lor de i ndrumare si de aplicare dupa progresul sau regresul ce se manifesta in conceptia morala dominanta intr-un anumit moment si intr-un anumit mediu social 3.Estimaţi influenţa reciprocă a dreptului şi moralei la etapa contemporană.

2.Probleme teoretice şi practice ale legiferării. 1.Definiţi legiferarea şi principiile ei. Procesul de legiferare este un proces dinamic destinat transformarii permanente permanente a actelor, in scopul  perfectionarii reglementarii reglementarii relatiilor sociale existente existente si a reglementarii reglementarii relatiilor relatiilor sociale noi destinate destinate reglementarii reglementarii juridice. Principiile: legalitatii, democratismului, profesionalismului, planificarii, publicitatii. 2.Determinaţi etapele procesului de legiferare. Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe, complexe, formata din mai multe etape. 1etapa:initiativa legislativa,2 etapa:pregatireaproiectului etapa:pregatireaproiectului de lege,3etapa:discutarea lege,3etapa:discutarea  proiectului de lege,4 lege,4 etapa:adoptarea etapa:adoptarea si intarirea intarirea proiectului de lege, 5 etapa:semnare etapa:semnareaa si publicarea publicarea actelor normative. 3.Estimaţi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în procesul legiferării.

Test nr. 49

57

1.Probleme esenţiale ale răspunderii juridice. juridice. 1.Destingeţi responsabilitatea şi răspunderea juridică. Raspunderea juridica-una din formele responsabilitatii sociale. Responsabilitartea nu semnifica doar  pedeapsa, dar dar si necesitatea necesitatea de a constientiza constientiza si respecta respecta prevederile prevederile legale,normele legale,normele in general. Responsabilitatea se asigura, asigura, de regula prin convingere, iar in caz de necesitate si prin constringere 2.Analizaţi principiile răspunderii juridice. -Principiul legalitatii raspunderii juridice-raspunderea juridice-raspunderea juridica are temei numai incalcarea prevederilor 3.Estimaţi formele răspunderii juridice.

2.Puterea şi normele sociale din societatea prestatală (primitivă) 1.Caracterizaţi puterea din societatea prestatală şi specificul ei. 2. Generalizaţi normele sociale din societatea prestatală.  ţi transformările calitative calitative din cadrul societăţii prestatale prestatale care au determinat apariţia apariţia 3. Estima  societăţii ce cunoaşte statul şi dreptul.

Test nr. 50 1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor. 1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor î n general şi ale ştiinţelor juridice în special.

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special. 3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolu l acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

2.Formele răspunderii juridice. 1. Identificaţi răspunderea juridicăşi principiile ei  Raspunderea juridica-un juridica-un raport juridic de constringere, statornicit de lege intre autorul incalcarii normelor  juridice si stat, reprezentant reprezentant prin prin structurile sale. Continutul acestui acestui raport consta in dreptul de a trage trage la raspundere [ersoana vinovata care a incalcat norma de drept, aplicind sanctiunea prevazuta de norma incalcata si in obligatia faptuitorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept. Principii: principiul legalitatii raspunderii r aspunderii juridice,raspunderii juridice,raspunderii pentru fapte savirsite cu vinovatie,raspunderii vinovatie,raspunderii personale, prezumtiei nevinovatiei,justetei nevinovatiei,justetei sanctiunii,operativitatii sanctiunii,operativitatii raspunderii,obligativitatii raspunderii,obligativitatii tragerii la raspundere juridica. 2. Caracterizaţi formele răspunderii juridice. Dintre cele mai conturate si mai frecvente forme ale

raspunderii juridice sunt considerate a fi: a. Raspunderea penala: Reprezinta raportul juridic penal care ia nastere in urma savarsirii infractiunii. b. Raspunderea Raspunderea civila: este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligate in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudicial cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, prejudiciul pentru care este raspunzatoare. c. Raspunderea contraventionala (sau administrativa)  Art. 1 al legii nr. 32/1968 32/1968 defineste contraventia contraventia ca fiind: :"fapta :"fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau alte acte normative ale organelor aratate in legea de fata". d. Raspunderea disciplinara este o institutie specifica dreptului muncii si consta in sanctionarea faptelor prin care o persoana incadrata in munca incalca obligatiile asumate prin contractul de munca. răspunderii juridice . 3. Estimaţi subiecţii răspunderii

Subiecţii răspunderii juridice sunt: răspunderea faptei sale sale dacă dacă are responsabilita responsabilitate te juridică. juridică. Capacitate Capacitateaa de a Persoana fizică - poartă răspunderea răspunde exprimă aptitudinea de a da seamă pentru fapta ilicităsăvârşită ilicită săvârşită şi de a suporta toate consecinţele 58

 juridice decurgând decurgând din ea. Capacitatea Capacitatea de a răspun răspunde de este o formă formă specifică specifică a capacităţii capacităţii juridice juridice şi nu se confundă cu o anumită capacitate determinată dintr -o ramură de drept. Persoana juridică - răspunde pentru faptele persoanelor fizice care o compun în cazul acelor fapte săvârşite de acestea din urmă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Faptele ilicite ale conducerii persoanei juridice sunt considerate fapte ale însăşi acestei organizaţii colective, iar, în consecinţă, răspunderea va fi pentru fapta proprie, în timp ce faptele ilicite ale celorlalţi membri ai acesteia antrenează doar răspunderea pentru fapta altuia.

59