Bilantul de Mediu

Universitatea “Constantin Brancoveanu” Pitesti  Facultatea Management, Marketing in Afaceri Economice Rm.Valcea  Specializarea Management Financiar Bancar   Studii masterat  Anul Ι / Grupa 212

Referat

BILANTUL DE MEDIU – TIPURI DE BILANT DE MEDIU

 Disciplina : Dezvoltare durabila si protectia mediului  Titular curs : PROF. UNIV. DR. ION SCURTU

 Autor:Tatar Daniela- Maria (Cas.Rosoaga )

Ramnicu Valcea 07 mai 2010

1

CUPRINS

Capitolul 1 - Definitia bilantului de mediu Capitolul 2 - Studii de impact si bilant de mediu

2.1 – Continut – cadru cadru pentru raportul la bilanţul bilanţul de mediu Capitolul 3 - Tipuri de bilant de mediu 3.1 – Bilant de mediu 0 3.2 – Bilant de mediu 1 - Prezentarea secţiunilor bilanţului de mediu de nivel I - Criterii de analiză tehnică 3.3 – Bilant de mediu 2 - Raport la bilantul de mediu nivel 2 Capitolul 4 – Procedura emitere autorizatie de mediu 4.1- Indicatori de analiza de laborator  Capitolul 5 – Evaluarea Evaluarea riscului de mediu 5.1 Tipuri şi surse de risc 5.2 Subiecţii riscului 5.3 Informaţii de bază asupra zonei 5.4 Tipuri de activităţi care se iau în considerare Anexe – Anexa A.1 Bilantul de mediu nivel 0 ( Pentru procedura de autorizare ) Anexa A.2 Bilantul de mediu nivel 1 Anexa A.2. 1 Raport cu privire la bilantul de mediu nivel 1 Anexa A 3 Bilantul de mediu nivel 2 Anexa A 3 1 Analizele minime ce trebuie incluse in investigatii , in functie de istoricul zonei Anexa A 4 Evaluarea riscului Anexa A 4 1 Identificarea factorilor sursa – cale – receptor pe un amplasament contaminat Anexa A 4 2 Matrice pentru analiza relatiei sursa – cale – receptor  Anexa A 5 Bilantul de mediu nivel 0 ( Pentru procesul de privatizare ) Anexa A 5 1 Autorizatii de functionare Anexa A 6 Clasificarea activitatilor cu impact negativ asupra mediului

Bibliografie

2

CAPITOLUL 1

Definitie - Bilant de mediu Modul de definire a bilanţului de mediu se poate compara  în două etape succesive de evoluţie legislativă în România :

BILANŢUL DE MEDIU ESTE Legea 137/ 1995 republicată O.U.G. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind  în 2000 valabilă în 1987 sub protecţia mediului aprobată de Parlament prin forma din 1995 Legea 265 din 9 iulie 2006 Art. 2. Procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor  negative cumulate anterioare şi anticipate, care face parte din acţiunea de evaluare a impactului asupra mediului .

14. Lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, în scopul obţinerii avizului pentru stabilirea obligaţiilor de mediu sau a autorizaţiei de mediu, şi care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului .

Aşa cum s-a menţionat anterior în legislaţia românească au fost promovate o anume categorie de apreciere ale impactului asupra mediului ale unor activităţi existente, definite ca: • bilanţ de mediu de nivel 0, I, II; • evaluare de risc. Se consideră a fi prezentate în acest capitol cele două concepte pentru a putea face o comparaţie între aspectele generale teoretice ale aprecierii impactului ecologic şi formele concrete căpătate în cadrul unei legislaţii obligatorii. Companiile ale căror activităţi au impact asupra mediului trebuie să realizeze unul, sau mai multe bilanţuri de mediu (BM), pentru a obţine autorizaţia de mediu.

3

CAPITOLUL 2

STUDII DE IMPACT SI BILANT DE MEDIU SC OP

Scopul acestor studii este fundamentarea documentatiilor pe baza carora Agentia de Protectia Mediului emite acordul sau autorizatia de mediu. Acestea se pot emite in cazul in care impactul este evident nesemnificativ numai pe baza documentatiilor de descriere a proiectului sau fisei de prezentare si declaratie intocmita de titularul de investitie sau de activitate.

FINALITATEA

Documentatia intocmita va contine valoarea emisiilor si imisiilor pe fiecare factor de mediu si componenta a activitatii, definite prin concentratii de poluant si prin niveluri caracteristice ale noxelor comparate cu valorile normale de tip CMA(concentratia maxima admisibila) pentru aer sau concentratiile maxime pentru substantele chimice poluante pentru apa sau sol, prin valori limita maxime admisibile a nivelului de zgomot sau radioactivitate. Pe aceasta baza se califica diversele tipuri de poluare rezultand in final o apreciere globala pe factori de mediu si pe intreaga activitate analizata. Se analizeaza masurile posibile prin evidentierea cauzelor  poluarii si a modalitatilor de indepartare a acestora.

PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Etapele de evaluare a impactului asupra mediului sunt: 1. 2. 3. 4. 5.

Elaborarea proiectului Aducerea la cunostinta autoritatii competente Trierea in vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului Stabilirea domeniului Studii referitoare la mediu:pregatirea si prezentarea observatiilor asupra mediului autoritatii competente 6. Analiza informatiilor asupra mediului 7. Luarea deciziilor de catre autoritatea competenta 8. Monitorizarea dupa luarea deciziilor  Avantaje: - Identificarea timpurie a problemelor de poluare si introducerea masurilor adecvate de atenuare a acestora inca din faza incipienta. - Incurajarea dialogului cu autoritatile competente prin intelegerea preocuparilor si cerintelor posibile ale autoritatilor publice. - Identificarea factorilor care trebuie avuti in vedere in cursul selectiei. Rămân următoarele tipuri de documentaţii care servesc reglementării: - Documentaţie pentru activităţile cu impact redus, care trec prin procedura de încadrare - Documentaţie pentru activităţile cu impact semnificativ care au la baza un acord de mediu şi nu mai trebuie să elaboreze bilanţul de mediu, ci numai documentaţia ce însoţeşte solicitarea autorizaţiei - Bilanţ de mediu pentru activităţi cu impact semnificativ , pentru care se impune un studiu de evaluare a riscului. 4

Bilanţ de mediu pentru stabilirea obligaţiei de mediu la sistarea definitivă unei activităţi cu impact asupra mediului. Observaţie: pentru activităţile cu impact nesemnificativ rămâne valabilă procedura stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilor (ANEXA 4), publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 14 iunie 2002, -

2.1 CONŢINUT - CADRU pentru raportul la bilanţul de mediu

Cuprins 1. Introducere 2. Identificarea amplasamentului şi localizarea 2.1. Localizare şi topografie 2.2. Geologie şi hidrogeologie 3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare 3.1. Istoricul amplasamentului 3.2. Dezvoltări viitoare 4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului 4.1. Generalităţi - angajaţi pe schimb; procese tehnologice 4.2. Materiale de construcţii 4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane 4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă 4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor  4.7. Alimentarea cu energie electrică 4.8. Protecţia şi igiena muncii 4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor  4.10. Zgomotul şi vibraţiile 4.11. Securitatea zonei 4.12. Administraţie

5 Calitatea solului 5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat 5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate 5

5. Concluzii şi recomandări 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformitate şi cuantificarea acestora, dacă este cazul, în programe pentru conformare. 6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor  condiţionate de un eveniment viitor şi incert; în cazul schimbării formei de proprietate se include şi lista de departajare a obligaţiilor de mediu. 6. Determinarea impactului actual 7.1. Prelevarea şi analiza probelor  Prelevarea probelor şi analiza lor, serveşte la identificarea impactului actual şi cuantificabil, prezentat în două părţi distincte:

Prima parte cuprinde descrierea şi rezultatele investigaţiilor 

prezentate individual pentru fiecare dintre tipurile de determinări:         

Probele de sol Probe de la suprafaţa şi de sub suprafaţa solului Probe din apele subterane Probe şi determinări in situ de gaz şi vapori din sol Probe din apele de suprafaţă, inclusiv din deversări în emisari Probe de materiale de construcţie potenţial periculoase Probe de gaze şi aer pentru identificarea emisiilor şi imisiilor în atmosferă Determinări reprezentative de zgomot şi vibraţii Determinări de radioactivitate conform normelor CNCAN

A doua parte cuprinde concluzii şi recomandări privind acţiunile necesare de realizat, care vor servi ca bază pentru proiectul de program pentru conformare, daca este cazul.

7.2. Descrierea şi rezultatele investigaţiilor  Pentru toate tipurile de probe din lista de mai sus, prezentarea se face după cum scrie mai jos, adaptându-se de la caz la caz: .

Descrierea precisă a tuturor investigaţiilor realizate, cu justificarea acestora Descrierea tuturor tehnicilor de lucru cu baza lor   justificativă Compararea rezultatelor cu CMA-urile specifice .

.

2.

Concluzii şi recomandări A. Rezumatul neconformităţilor cuantificate B. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert, inclusiv recomandări pentru studii de urmărire, pentru o viitoare cuantificare a acestora, când se întrevede a fi posibilă. 6

C.

Recomandări pentru elementele programului pentru conformare sau pentru stabilirea obligaţiilor de mediu în cazurile prevăzute de lege (in speţă, atunci când este necesar un anumit tip de aviz de mediu: schimbarea formei de proprietate, închidere şi dezafectare, etc.) Anexe (analize de laborator şi alte documente relevante).

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ: Este de la sine înţeles ca Raportul nu poate contrazice Bilanţul de mediu. Eventual îl completează cu date a căror  autencitate este demonstrată fără echivoc. Dacă este cazul, Raportul asupra bilanţului de mediu se completează cu un Raport de securitate, lucrare distinctă efectuată de persoane acreditate conform legii.

CAPITOLUL 3 Tipuri de bilant de mediu

Dispoziţii generale Bilantul de mediu are mai multe niveluri de abordare, care se situează în următoarea succesiune:

3.1 Bilanţ de mediu 0 Bilanţul de mediu de nivel 0 este o “fişă de verificare” conţinând elemente caracteristice activităţii şi care permite autorităţii de mediu competente să identifice şi să stabilească necesitatea efectuării unui BM nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societăţii comerciale”. BM 0 se caracterizează prin: • cerinţa minimă pentru situaţia când este puţin probabilă existenţa unui impact; • corespunde ca formă şi conţinut fişei din Ordinul MAPPM nr. 184/1997, Anexa A1 (pentru autorizare) şi Anexa A5 (pentru privatizare); • se execută de titularul activităţii; • informaţiile prezentate vor fi susţinute de acte; • constatarea stării amplasamentului şi a împrejurimilor; • se pot solicita dovezi fotografice; • se analizează folosinţa actuală, cât şi folosinţa trecută a terenului de pe amplasament; • în cazul privatizării se mai completează şi Anexa A5.1 (autorizaţii de funcţionare, situaţia conformării, stabilirea OMMA); • se finalizează prin: - absenţa impactului – se poate da autorizaţie; - impact potenţial de mediu – se solicită BM de nivel 1 sau 2. Practic, BM 0 constă în completarea unei fişe din care se prezintă numai prima pagină.În viziunea noii legi a mediului, bilanţul de mediu este de competenţa unor  persoane atestate conform legii: consecinţa este că bilanţul de mediu de nivel "zero", 7

care era elaborat de titularul activităţii, NU MAI EXISTĂ. De fapt el a fost înlocuit de declaraţia pe proprie răspundere.

3.2 Bilanţul de mediu I Bilanţul de mediu de nivel I este un “studiu de mediu constând în culegere de date şi documentare (fără prelevare de probe şi fără analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv de pe un amplasament.” Altfel spus, bilanţul de mediu de nivel 1 reprezintă procedura de a stabili, pentru un agent economic (sau o activitate în general) cauzele şi consecinţele efectelor  negative, anterioare şi prezente, asupra mediului ale acestei activităţi şi constă în identificarea informaţiilor privind poluarea, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a datelor disponibile şi elaborarea raportului. Studiile teoretice ale bilanţului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările privind impactul asupra mediului, cu excepţia cazurilor în care autoritatea de mediu competentă decide încetarea evaluării prin bilanţ după executarea bilanţului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigaţii pentru orice zone/instalaţii cu impact negativ asupra mediului, precum şi la schimbarea proprietarului, încetarea sau modificarea profilului unei activităţi. Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului. În termeni generali, secţiunile bilanţului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele şi instalaţiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislaţiei existente sau în curs de adoptare. Bilanţul de mediu de nivel I trebuie să conducă la concluzia în ce măsură este necesară continuarea investigaţiilor prin bilanţ de mediu de nivel II sau rezultatele sunt concludente din această etapă şi se pot stabili condiţiile de autorizare sau privatizare. 1.

bilanţul de mediu are ca scop cuantificarea impactului de mediu efectiv, astfel că bilanţul de mediu de nivel I care nu presupunea cuantificarea impactului de mediu efectiv (nu se prelevau probe pentru analize) DEVINE LIPSIT DE CONŢINUT, deşi Ordinul 184/ 1997 nu a fost abrogat.

Conţinutul Raportului asupra Bilanţului de mediu nu a fost revizuit şi nici nu a apărut într-o formă sau alta într-un act normativ nou.

Prezentarea secţiunilor bilanţului de mediu de nivel I 8

Domeniile de analiză sunt următoarele: • Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia; • Istoricul zonei; • Posibilitatea poluării solului; • Depozitarea deşeurilor; • Condensatori/transformatori electrici; • Securitatea zonei; • Măsuri de pază împotriva incendiilor; • Protecţia muncii şi igiena locului de muncă; • Evacuarea apelor uzate; • Emisii atmosferice; • Impactul zgomotului; • Proximitatea cablurilor de tensiune. Criterii de analiză tehnică În funcţie de situaţia locală şi a agentului economic, de nivelul datelor disponibile  în BM I, analiza tehnică se poate clasifica astfel: a) din punct de vedere al nivelului (gradului de detaliere): • parţială - pe factori de mediu; • globală - pe întreg arealul aferent agentului economic. b) din punct de vedere spaţial: • pe obiective - punctiformă; • pe întreaga activitate - locală; • exterior activităţii - în zona de influenţă - zonală. c) din punct de vedere al factorului timp: • trecută - cu accent pe evoluţia proceselor; • prezentă - ce evidenţiază tendinţele de viitor. d) din punct de vedere al reprezentativităţii datelor analizate: • minimă; • medie; • maximă. Rezultatele analizei datelor bilantului de mediu se pot grupa astfel: a) din punct de vedere al actelor de reglementare: • autorizaţii; • norme interne; • norme internaţionale. b) din punct de vedere al performanţelor: • eficiente în reducerea emisiilor de poluanţi; • încadrate în valori limită. 9

c) din punct de vedere al tipului de indicatori: • cantitative; • calitative. d) din punct de vedere al modului de prelucrare/raportare a datelor: • reprezentări grafice; • liste de control; • matrice de impact; • scheme tehnologice; • grafuri funcţionale. Finalizarea bilantului de mediu I se face prin Raportul la Bilanţ de mediu de nivel I .Acesta reprezintă o sinteză şi o analiză tehnică de esenţă care să permită autorităţii de mediu să aprecieze în ce măsură activitatea analizată prezintă, sau nu, dovada unei poluări potenţiale semnificative. Raportul nu trebuie să reia prezentarea informaţiilor primare. dar este necesar să facă un rezumat foarte succint al acestora şi să se orienteze pe interpretarea datelor, pe baza relevanţei acestora pentru a susţine concluziile şi recomandările din final. În cadrul raportului interpretarea va consta în evaluarea şi compararea valorilor  specific semnificative caracteristice activităţii, cu limitele recomandate de norme şi standarde româneşti în vigoare. În cazul lipsei unor astfel de norme pentru anumiţi poluanţi specifici se vor utiliza normele Comunităţii Europene. Elementele conţinute în structura raportului sunt în măsură să ofere atât o privire, parţială, a unor factori de mediu sau activităţi specifice, dar şi o privire globală a acestora. De remarcat că activitatea analizată se raportează la zonele învecinate în sens biunivoc din punct de vedere al influenţei diferitelor unităţi, asupra factorilor de mediu. Concluziile raportului , prezentate într-un mod sintetic, concis şi la obiect, pot conduce la următoarele situaţii: • activitatea analizată se înscrie în cerinţele de mediu, nu generează o poluare potenţial semnificativă; în acest caz se poate acorda autorizaţie de funcţionare; • activitatea analizată conduce la o poluare potenţial semnificativă;  în acest caz se recomandă un bilant de mediu II; această recomandare va fi însoţită de: - propuneri pentru programul de conformare; - recomandări pentru studii următoare privind obligaţiile necuantificabile. Raportul la bilantul de mediu I este o componentă a setului de documentaţii ce se depune de beneficiar la Agenţia de Protecţia Mediului pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Sunt de remarcat: • buclele prin care APM poate cere informaţii suplimentare; - completări; - refacerea documentaţiei; - procedura de respingere; - după caz, propuneri pentru program de conformare.

3.3 Bilanţul de mediu II 10

Bilanţ de mediu nivel II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul

unui bilanţ de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu. Bilanţul de mediu de nivel II reprezintă o etapă superioară de analizare a unei activităţi în raport cu cerinţele de mediu. Plecând de la considerentele că nu  întotdeauna datele existente sunt relevante, credibile sau din surse autorizate, bilantul de mediu II în comparaţie cu bilantul de mediu I, trebuie să adâncească şi să clarifice natura şi intensitatea poluării, în acest scop recomandă în mod expres prelevări de probe; analize corespunzătoare. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementările, normele metodologice şi standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomandă recoltarea unei probe-etalon dintr-o zonă învecinată neafectată de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care să fie comparat rezultatul probelor  din zona poluată. În ordinul 184 sunt făcute recomandări multiple privind prelevarea probelor  pentru: sol (prevederi generale, probe de suprafaţă şi de sub suprafaţa solului), ape subterane, gaze din sol, ape de suprafaţă, materiale de construcţii, atmosferă. În stabilirea condiţiilor de prelevare incluzând secţiuni de prelevare, frecvenţă de prelevare, eşalonării în timp a prelevării, număr de probe în ansamblu, trebuie să se ţină cont şi de următoarele aspecte: - efortul financiar necesar a fi asigurat pentru desfăşurarea tuturor analizelor  relevante, strict necesare; - durata necesară desfăşurării tuturor activităţilor impuse de realizarea acestor  cerinţe; - dotarea materială, aparatura necesară pentru realizarea unor astfel de investigaţii. Risc

Ingerarea directa de către copii a solului poluat

Utilizări finale ale zonelor contaminate Curţi, zone de recreere şi agrement

Asimilarea şi concentrarea Curţi, loturi si   poluanţilor în plantele de terenuri agricole cultură Fitotoxicitate Orice folosinta pentru cultura plantelor  Atac asupra materialelor  Dezvoltari ale de construcţie spatiilor de locuit Incendii si explozii

Orice folosinţă care implica constructiile de clădiri Contact direct cu poluanti Rirscuri pe termen in timpul demolarii sau scurt construirii Poluarea apelor subterane Orice folosinţă unde si de suprafata este posibilă poluarea 11

Minimum de analize

arsen, total cadmiu total   plumb total fluor aromatice

cianuri libere fenoli sulfaţi hidrocarburi  polinucleare

Metale grele: cadmiu total  plumb total Cupru total, nichel total, zinc total, pesticide, bor  sulfati, sulfiti, fenoli, sulfuri, uleiuri minerale, cloruri , azotaţi, gudroane Metan, sulf, Materiale combustibile (praf de carbune, ulei, gudron) Fenoli, azbest, hidrocarburi aromatice, gudroane, materiale radioactive Fenoli, cianuri, sulfaţi, metale solubile, compusi organici usori

apei

1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinaţia mai multor riscuri. 2) Trebuie măsurat şi pH-ul solului, deoarece influenţează importanţa acestor riscuri. 3) Asimilarea prin admisie capilară a metalelor dăunătoare sau fitotoxice în plante depinde de forma chimică în care aceste elemente se găsesc în sol. Când concentraţia totală prezentă în sol indică un risc potenţial, este necesar să se determine formele particulare şi toate analizele necesare pentru interpretarea corectă a circulaţiei poluanţilor în sistemul sol-apă-floră-faună.

12

13

CAPITOLUL 4

14

15

4.1 Indicatori de analiză de laborator

Principalele elemente ale unei astfel de activităţi sunt precizate în capitolul anterior în special pentru sol. Mai trebuie adăugat că pentru ceilalţi factori de mediu, normativele sau standardele completează aceste cerinţe pentru aprecieri cantitative. Pe baza unor proceduri bine puse la punct conduc la obţinerea de valori reprezentative pentru indicatorii de stare a mediului. Se recomandă, cu caracter de generalitate, având în vedere multiplele tipuri de laboratoare ce concură la o activitate de precizare a stării mediului, respectarea recomandărilor din standardele de analiză pentru fiecare indicator. Faptul că sunt necesare în multe cazuri controlul a zeci, chiar sute de indicatori, se recomandă alegerea cu grijă a secţiunilor relevante, precum şi a indicatorilor semnificativi, pentru situaţia sau tehnologia respectivă. Considerând o activitate ca un sistem bine definit, sunt necesare secţiuni de control: - la intrările în sistem; - la ieşirile din sistem; - pe circuitele importante din interiorul sistemului; - acoperirea ariei de impact a sistemului; - pe principalii vectori de transport al poluanţilor. Din punct de vedere al acoperirii orizontului de timp este necesar ca prelevările să fie realizate: în momente relevante ale funcţionării unităţii, în sezoane caracteristice, în diferite momente ale zilei, şi ţinând cont de dinamica proceselor  interne ale sistemului. Se atrage încă o dată atenţia că, pentru reuşita acţiunii de ansamblu de apreciere a calităţii mediului şi a relaţiei cu mediul a unui agent economic, în condiţii de minim efort material, uman şi de timp, această primă acţiune de alegere a secţiunilor de control şi a indicatorilor de calitate este determinantă. Ea face obiectul unor discuţii între părţile implicate (APM, beneficiar, executant) având în vedere realismul cu care trebuie privit punctul de vedere al fiecăruia dintre parteneri.Finalizarea evaluării la nivelul bilantul de mediu II se face prin raportul la bilantul de mediu. II. Structura raportului la bilantul de mediu II va respecta conţinutul din Ordinul 184/97, si este organizat în două mari părţi: • I-a parte – Descrierea investigaţiilor şi rezultatele acestora. • a II-a parte – Concluzii şi recomandări privind soluţii de reducere a poluării. Se recomandă ca accentul acestor prezentări să se pună pe evaluarea sectorială şi integrală a impactului. Evaluările se fac în raport cu normele romaneşti  în vigoare, iar acolo unde nu există astfel de norme se recomandă ca evaluarea să se facă în raport cu normele internaţionale. În procesul de evaluare se vor avea în vedere atât rezultatele analizelor prezente, efectuate la momentul declanşării bilantului de mediu II, dar şi rezultatele prezentate în bilantul de mediu I, în măsura în care datele anterioare sunt credibile şi utile în descrierea evoluţiei fenomenelor. Concluziile raportului la bilantul de mediu II pot fi orientate pe două posibile alternative: • în cazul evidenţierii unei poluări semnificative se vor menţiona acţiuni şi măsuri pentru programul de conformare, precum şi precizarea unor termeni de referinţă pentru viitoarea evaluare de risc 16

• în cazul unei poluări nesemnificative vor fi menţionate doar elementele programului de conformare în cazul autorizării. În ambele cazuri se vor scoate în evidenţă neconformităţile, cuantificarea lor, faţă de repere de referinţă, care să facă trimiteri la norme în vigoare. Se recomandă ca toate aceste cuantificări să se facă atât la nivel sectorial, pe fiecare factor de mediu analizat, dar şi integrat pentru ansamblul activităţii. Pe baza unei astfel de aprecieri se poate pune în evidenţă şi aportul acţiunilor şi măsurilor recomandate în raportul la bilantul de mediu II, care vor contribui la creşterea performanţei de mediu a activităţii analizate, justificând astfel investiţiile necesare. . CAPITOLUL 5

Evaluarea riscului de mediu

Evaluarea riscului implică estimarea (incluzând identificarea pericolelor, amploarea efectelor potenţiale şi probabilitatea unei manifestări periculoase) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţelor  pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat). Studiul de risc este cerut de către autoritatea de mediu atunci când s-a dovedit că există o poluare semnificativa pe un anumit amplasament. Evaluarea riscului este definita drept un proces menit să identifice, analizeze şi controleze pericolele induse de prezenţa unor substanţe periculoase. Factorii evaluării riscului ţin de triada sursă-cale-receptor şi sunt: • Pericol/sursă (poluanţi, toxicitate, efecte particulare); • Calea de acţionare (drumul de la sursă la ţintă); • Ţintă/receptor (obiectivele asupra cărora se acţionează). “Riscul” este definit ca fiind “probabilitatea apariţiei unui incident cu efect negativ  într-o perioadă specificată”. Evaluarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate riscurile la care este supus omul, realizările sale şi desigur mediul sunt într-o relaţie biunivocă într-o regiune dată, pot fi sistematic identificate, analizate şi evaluate se pot face opţiuni raţionale asupra modului de reducere a riscului, asupra costului social şi economic al acestuia, a beneficiilor reducerii riscului, a costurilor asociate, asigurându-se baza unei gestionări integrate şi sigure a mediului. Obiectivele evaluării riscului constau în identificarea:  surselor de agenţi poluanţi şi pericolul de manifestare;  mecanisme şi procese prin care se poate realiza riscul;  căile de transmitere şi de transfer a riscului;  măsuri pentru “prevenirea“ manifestării riscului la un nivel acceptabil;  măsuri pentru reducerea efectelor după manifestarea riscului. Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de gestionare: localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi elementul instituţional pot fi exploatate, astfel ca resursele procesului de gestionare să fie optimizate. Deşi, evaluarea şi gestionarea integrată a riscului ecologic necesită luarea în considerare a tuturor riscurilor, nivelul de detaliere în fiecare caz poate varia în funcţie de priorităţile prestabilite.

17

5 .1 Tipuri şi surse de risc

Toate activităţile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului, următoarele constituie cele mai relevante tipuri şi surse de risc:  Emisii continue în aer, apă şi pe sol provenite de la industrii şi activităţile asociate;  Evacuări accidentale ale substanţelor periculoase provenite din instalaţiile industriale şi care au un efect negativ asupra sănătăţii şi mediului (focuri, explozii, manipulări de substanţe periculoase, depozitare de substanţe periculoase etc.); Sistemele de transport constituie surse continue de emisii. Transportul substanţelor periculoase poate cauza accidente cu consecinţe pentru sănătate şi mediu. În context, transportul se referă la transferul materialelor pe cale ferată, şosele, conducte şi pe apă;  Surse naturale de accidente: cutremure, furtuni, inundaţii, erupţii şi care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om;  Activităţi agricole care afectează sănătatea şi mediul: împrăştierea de  îngrăşăminte, insecticide şi ierbicide care contaminează solul, apele subterane şi de suprafaţă. Activităţile agricole pot consuma mari cantităţi de apă, ducând la aridizarea eroziunii solului; Urbanizarea şi infrastructura asociată este o sursă de perturbare a mediului generatoare de poluare. 5 .2 Subiecţii riscului

Ţintele riscului sunt mai întâi indivizii care locuiesc în zona studiată: copiii şi bătrânii. Indivizii cu diverse alergii şi boli sunt cei mai sensibili la diverse contaminări. Cei aflaţi în afara zonei propriu-zise de risc pot fi afectaţi, datorită transportului de poluant prin aer , cursuri de apă şi prin produse agricole. Sistemele ecologice care se află în zona afectată sunt şi ele supuse riscului. Dispariţia unei specii poate produce dereglarea întregului lanţ trofic. În al treilea rând sectorul economic poate deveni ţinta riscului. Un accident la o instalaţie industrială poate produce distrugerea altora din vecinătate. Delimitarea zonei depinde desigur de particularităţile ei, fiind într-o oarecare măsură inevitabil arbitrară. Zona va fi selectată pentru caracteristicile ei fizicogeografice şi industrial-economice şi nu după graniţe administrative; se va ţine seama de instalaţiile şi sistemele existente, precum şi de potenţialul zonei care poate fi direct afectat; în delimitarea zonei trebuie să ţinem seama de sistemul de transport pentru mişcarea materialelor periculoase; efectele pe care le pot avea unele surse de risc potenţial, dincolo de zona din imediata apropiere. În acest caz se va lua în considerare atât efectele locale, cât şi cele globale. 5 .3 Informaţii de bază asupra zonei

Informaţii despre calitatea generală a mediului. 18

AER: Concentraţiile medii şi maxime ale poluanţilor SO2, NO2, CO2, pulberi şi ale altor poluanţi atmosferici proveniţi din procese industriale. APA: Calitatea apei incluzând aici şi calitatea apei potabile. SOL: Depozitarea produselor care conţin acizi, nitraţi, metale grele etc. Evaluarea impactului ecologic (EIE)

Informaţii generale

• Densitatea populaţiei şi distribuţia ei • Rutele principale de transport • Topografia zonei • Reţeaua hidrografică • Date climatice şi meteorologice • Folosirea actuală şi în perspectivă a zonei • Localizarea instalaţiilor industriale 5 .4 Tipuri de activităţi care se iau în considerare

Se va întocmi o listă cu tipurile de activităţi care pot fi expuse riscului, făcându-se o detaliere ulterioară a fiecărui tip de activitate generatoare de astfel de fenomene. La modul general aceste activităţi sunt: • agricultura; • industria biochimică şi farmaceutică; • sectoare ţinând de industria militară; • sectorul alimentar; • distribuţia gazelor; • uzine; • metalurgie; • minerit şi extracţie; • domeniul nuclear; • industria chimică şi petrochimică; • reţele de transport pentru petrol; • sectorul energetic şi de distribuţie; • depozitări şi transport; • tratarea şi depozitarea reziduurilor. Tehnicile de identificare au rezultat, în cea mai mare parte, din observaţiile făcute  în procesul de exploatare a uzinelor sau în fazele de proiectare a instalaţiilor si se  împart în trei categorii: Categoria I – Metode comparative - Metoda listei de verificare a procesului - Metoda reviziei de siguranţă - Metoda rangului relativ - Analize preliminare ale riscului Categoria II – Metode fundamentale - Studiul de risc al funcţionării (HAZOP) - Analiza “WHAT IF” (ce ar fi dacă) - Modul de defectare şi analiza efectului (FMEA) Categoria III – Metodele diagramelor logice 19

- Analiza arborelui de eroare - Analiza arborelui de evenimente - Analiza cauze-efect - Analiza erorii umane Definirea riscului se poate face prin stabilirea unei relaţii de dependenţă faţă de probabilitatea de apariţie (P) şi gravitatea fenomenului (G) conform relaţiei: R=PXG Se observă posibila delimitare a trei zone: • zona de risc neglijabil în care nu trebuie acţionat; este necesară menţinerea unei stări de supraveghere; • zona de risc inacceptabil; trebuie acţionat energic pentru a reduce probabilitatea sau gravitatea fenomenului; • zona de risc în care trebuie avute în vedere promovarea unor seturi de măsuri şi acţiuni care treptat să scadă amploarea riscului. În marea majoritate a cazurilor evaluarea riscului poate deveni şi o problemă abordabilă economic prin estimarea raportului dintre efectele dăunătoare (D) şi efectele profitabile (B) conform relaţiei: R = P X (D - B)

Pentru fiecare dintre parametrii implicaţi se pot alcătui scări de probabilitate şi P P P P P

=1– =2– =3– =4– =5–

probabilitate nesemnificativă probabilitate mică probabilitate medie probabilitate sigură probabilitate foarte sigură

G G G G G

=1– =2– =3– =4– =5–

gravitate nesemnificativă gravitate mică gravitate medie gravitate mare gravitate foarte mare

De aici rezultă şi scări de risc:

R = 1 – risc nesemnificativ 1 < R < 4 – risc mic 4 < R < 9 – risc mediu 9 < R < 16 – risc mare 16 < R < 25 – risc foarte mare Analiza de risc, în măsura în care este privită cu realism, constituie la un moment dat şi o analiză din punct de vedere a acceptabilităţii riscului. 20

În acest sens semnificativă este schema din figura , iar acceptabilitatea sau nu a riscului este determinată de:  amploarea pericolului (uman, material);  mărimea zonei de influenţă;  efectele directe şi indirecte;  capacitatea economiei de a lua măsuri preventive;  capacitatea societăţii de a avea reacţii rapide de răspuns. O astfel de analiză trebuie să ofere instrumente pentru o gestionare eficientă a riscului. Aceasta poate fi privită din două puncte de vedere:  gestionarea riscului, posibil să apară de la o sursă cunoscută pe o cale de transmitere identificabilă şi un receptor cunoscut (de exemplu o zonă contaminată cu substanţe petroliere, care pot afecta o sursă subterană de apă, ce asigură apa unei localităţi). În acest caz decizia constă în momentul intervenţiei; tipul de intervenţie (izolare; remediere), amploarea intervenţiei etc.  gestionarea riscului înţeles ca incident-hazard (cutremur, explozie, tornadă, incendiu natural, inundaţie etc.). În aceste cazuri societatea trebuie să acţioneze conform graficului din figura …. Se observă că există momente specifice de acţiune: - înainte de incident; - în timpul incidentului; - imediat după incident; - după incident. De modul cum se acţionează înainte de apariţia riscului - înţeles ca hazard depinde dacă pierderile materiale, umane sau de mediu vor fi de dimensiunea unui incident sau a unui dezastru. Dacă în timpul incidentului sau la diferite momente, după manifestarea lui, societatea este pregătită să acţioneze eficient, promt, coordonat, având asigurate resursele umane şi materiale necesare, atunci urmările fenomenului vor fi minime şi vor dovedi că aceea colectivitate este pregătită să gestioneze eficient riscul.

21

ANEXA A.1 BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0 Pentru procedura de autorizare

Autorul  Numele: ... Adresa: ... Societatea Comerciala: ...  Nr. tel.: ...  Nr. fax: ... Titularul activitatii (societatea comerciala) (daca este diferita de societatea comerciala reprezentata de autor)  Numele: ... Adresa: ....  Nr. tel.: ...  Nr. fax: ... Scopul cererii: a) Schimbarea proprietarului  b) Schimbarea activitatii c) incetarea activitatii d) Activitate neautorizata anterior  22

e) Altele Rugam specificati: ... Marimea amplasamentului / Suprafata totala (m2) / Suprafata construita (m2) Activitatea pe amplasament (i) Prezenta: ... (ii) Anterioara: ... (iii) Viitoare: ... Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista. Bifati daca este anexata Categoria activitatii: (i) Categoria conform anexei II la Legea 137/1995 (ii) Altele, rugam specificati:  Numar de personal / Norma intreaga / Norma partiala

Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea terenului: Da / Nu Daca"Da", detaliati: Orice emisii in: A (i) Ape reziduale (ii) Canalizare menajera (iii) Apa pluviala B Aer  (i) Gaze de combustie (din surse fixe) (ii) Emisii tehnologice (iii) Altele Rugam specificati: ... Provenienta deseurilor solide (tone/luna: separate pe categorii, cu descrierea generala a compozitiei si a amenajarilor  existente pentru depozitare) Rezervoare si conducte subterane (substanta depozitata/transportata; volum/debit) Transformatoare si condensatoare electrice in proprietate Da / Nu Daca "Da", ce capacitate si ce vechime? Prezenta azbestului Da / Nu Daca "Da", ce tip; daca este in cladiri, ce suprafata acopera (m2) ...

23

Folosinta terenului inconjuritor pe o distanta de 150 in (rezidentiala, comerciala, recreationala, industriala etc.)  Nord: .. Vest: ... Sud: ... Est: ... Autorul (semnatura si stampila) ... Titularul (semnatura si stampila) ...

ANEXA A.2 BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

Scopul si domeniul bilantului de mediu nivel I Introducere Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I, conform modelului anexat. Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita, in toate evaluarile, prin  bilantul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalatii, cu exceptia cazurilor in care autoritatea de mediu competenta decide incetarea evaluarii prin bilant dupa executarea bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea acestor investigatii preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact negativ asupra mediului, precum si la schimbarea proprietarului, incetarea sau modificarea profilului unei activitati. Bilantul de mediu va identifica si cuantifica raspunderea pentru starea mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului. In termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile in care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate,  poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu  prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum si asupra investigarii  potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in 24

vecinatatea acesteia. Domenii de analiza Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia Va fi prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat, continand detalii  privind: cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes pentru conservarea naturii, sosele importante, precum si descrierea structurii geologice si a topografiei locale ale amplasamentului si ale vecinatatilor acestuia. Se va identifica si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 in de amplasamentul analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele rezidentiale, de uz comercial sau industrial, spatiile de recreere si cele fara constructii vor fi indicate specificandu-se distanta si directia fata de amplasamentul obiectivului analizat. Functie de disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafata si subterane, aflate in vecinatatea obiectivului, sau informatii generale care sa permita identificarea localizarii, a debitului, a sursei si utilizarii acestora. Istoricul zonei Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si descrise in ordine cronologica, identificand evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului si ale vecinatatilor. Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, specificandu-se sursa acestora. Marturiile fostilor angajati ai unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare. Posibilitatea poluarii solului Se vor descrie activitatile desfasurate in prezent in zona analizata. Aceste descrieri,  precum si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie sa asigure  posibilitatea identificarii ariilor poluate si a potentialelor poluari, care trebuie descrise cat mai detaliat posibil. Depozitarea deseurilor  Vor fi identificate deseurile provenite din activitatea evaluata, apreciindu-se cantitatea si compozitia. Se vor descrie si se vor localiza metoda si amplasamentul depozitului temporar ca si al celui definitiv. Condensatori/transformatori electrici Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent in zona sau in apropiere, in special daca acesta va ramane in posesia titularului activitatii evaluate. In functie de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea existentei bifenililor policlorinati in uleiul de transformator (BPC). In caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezinta un risc serios pentru sanatatea umana. De asemenea, se va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri care au putut contamina solul.

25

Securitatea zonei Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluata in bilantul de mediu nivel I, deoarece o zona care nu este asigurata corespunzator cu paza poate determina poluari accidentale  prin efractii sau acte de vandalism. Este necesara o descriere a sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa includa o descriere a ariilor inconjuratoare, a imprejmuirilor existente, a iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a fost asigurata zona in ultimii ani*). *) A se vedea Legea 124/1995 de aprobare a O.G. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor. Masuri de paza impotriva incendiilor  Vor fi prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului in aceste zone, dotarea cu mijloace de interventie supuse intretinerii si verificarilor periodice, conform reglementarilor in vigoare**). **) A se vedea H.G. 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de  prevenire si stingere a incendiilor, republicata in anui 1996. Protectia muncii si igiena locului de munca Respectarea normelor de protectie si igiena a muncii reprezinta un domeniu important in care relevanta subiectelor depinde de activitatile desfasurate in zona. Responsabilitatea in acest domeniu va fi asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate prin fisa  postului. La fiecare loc de munca se va pastra un registru de evidenta a accidentelor, care sa permita identificarea cauzelor si a masurilor luate in fiecare caz in parte. Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi mentinuta in ordine si curatenie. In functie de marimea amplasamentului si de activitatea desfasurata, poate fi necesara intocmirea unui plan de urgenta, care sa descrie masurile de interventie in diferite cazuri de necesitate. Functie de necesitatile specifice activitatii, personalul trebuie sa fie dotat cu echipament individual de protectie si materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de catre  beneficiarul activitatii, conform reglementarilor in vigoare*). Acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de protectie a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurandu-se paza celor mobile. Mecanismele de ridicat vor fi intretinute corespunzator si verificate periodic, asigurand regulamente de exploatare speciale pentru a evita r anirea in timpul manipularii materialelor. *) A se vedea Legea protectiei muncii 90/1996. Evacuarea apelor uzate Este necesara descrierea generala a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceasta descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor tehnologice, cand acestea sunt descarcate in ape de suprafata sau canalizari; evacuarea apelor menajere 26

 provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descarcare in ape de suprafata sau in canalizari. Este important sa se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a apelor privind descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau acceptul de descarcare a apelor uzate in canalizari, pentru a asigura respectarea conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta suplimentara privind epurarea sau preepurarea apelor uzate inainte de evacuare. Trebuie obtinute copii de pe autorizatiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor  identifica cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile acestora de-a lungul timpului. Vor fi consultate autoritatile locale care admiriistreaza receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamatii  privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice statia de epurare oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste efluentii tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare si punctul de descarcare a acesteia in receptori naturali (ape interioare sau maritime). Se vor prezenta detalii referitoare la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor  canalizari si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezinta o importanta deosebita in cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice  posibilitati de interceptare a apelor de suprafata, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canalizarilor din zonele de depozitare, precum si localizarea si capacitatea de transport a canalizarilor interceptate. De asemenea, trebuie prezentate observatii privind integritatea sistemului de drenaj de pe intregul amplasament. Emisii atmosferice Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta identificare trebuie sa cuprinda toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile directe din procese tehnologice si emisiile din instalatiile de purificare a aerului, pana la sistemele de aer conditionat (daca exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii  privind directia predominanta a vantului. Cantitatea si natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca si conditiile impuse  prin autorizatii, analizand respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generala a emisiilor, incluzand date despre pulberi in suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc. La locul de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatii desfasurate pentru a asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. Acest lucru este important  pentru personalul care lucreaza in spatii inchise si/sau cu substante periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilatie, acolo unde exista. De asemenea, vor fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si agentul de racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice inregistrare de Legionella  pneumophilae, constatata de sistemul de observare. Impactul zgomotului Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si in zonele invecinate. Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista daca au existat  plangeri legate de disconfortul produs de zgomotul activitatilor din zona sau din imprejurimi. Daca nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din masuratori 27

 pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului si/sau ca impactul zgomotului in afara amplasamentului se incadreaza in valorile standard. Daca nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoaca disconfort, vor fi reanalizate amenajarile existente, asigurand masurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activitati generatoare de zgomot, din zona. Proximitatea cablurilor de tensiune O examinare succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de inalta tensiune din vecinatatea zonei atat pe cele subterane, cat si pe cele de suprafata. Acest aspect este important pentru ca se considera ca pot aparea tulburari fiziologice ale personalului care lucreaza in vecinatatea cablurilor de inalta tensiune, prin expunere indelungata. Surse de informare Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru raspunderile privind calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilantul de mediu trebuie sa identifice si sa cuantifice aceste raspunderi. Informatiile necesare se pot obtine din surse diferite, inclusiv din urmatoarele: - examinarea informatiilor de arhiva;

28

BIBLIOGRAFIE

          

www.ioanco.ro – Arhitectura www.auditeco.ro www.epcmediu.ro www.ghid-mediu.ngo.ro www.ecoimm.ro www.ecomediu.ro www.elcomediu.ro www.avize-mediu.ro www.energomediu.ro www.anpm.ro Ernest Lupan – “Dreptul mediului “ – Tratat elementar Ι – Editura Lumina Lex 1996

29