Baum, Frank - Vrajitorul Din Oz PDF

 

VRA]ITORUL DIN OZ

-,"f'HKEN

gFload€dyStet30

 

c BIBLIOTEC,4 PENTRO TOTI COPM

 

L. Frunk Baum

VRAIITORUL DIN OZ limbaengl€zA Traducer€in limbaengl€zA loszefina iCamilBaltazar B altazar

YEKE{ up{oadedvSfet30

*c

 

ne hbnrefutWt?sd Wt?sd f O. L. Irsh Bau

r\1r_ EdituM Uten OP 53iC,l 53i C,l 212,&ctof & ctof 4,BeuEtti, 4, BeuEtti, Romlhia tcl.,021 tcl., 021319 3196990i 6990i091425 0 91425 1619t 752548 5483 372 e-mait [email protected]

Itdjibtul dir O. L, Iladl Baum CoplridlA 2013 itca pcntfu lchiunca ln linb. rcnan Toak dnptudlc rczcMt. Ediior: \4dh cu i Aii Rcda.loFcoodotutofl Iriua lic RsdactolJ8rina Bsdol Copcns: Andri Canar, Tcb&ed&taft i pepc$: Ofet qotmd Desdcm cIP E BibliotecnNalionatc Nalionatca a Rohadei B,{UM, FRANK $tjitolul din oz / Irb Bauhj tr d. rJoyefina ii Cdil Balted - BucuEld:Ute6,20L3 ISBN 978-606-666"093_? r. Ball:zd, rorefina (had) n. Baltazar cun (Md.) 821,1 \73)-93.34=135.1

 

TABEL RoNoLoGIC

1856, 15 Se narte Llnan Frank Baum, in ora;ul Chitend&o din 'rrai statul New Yo*. Numit L)md dupa unchiul s;u) Baum i-a urer intotdeaunaprimul intotdeauna primul nume ii a aless; aless; fie numit cu cel de-atdoilea, 1868 Educa$a nceputnacas:,cu ajutoml rurorilor,continuecu inrarea la AcademiaMnitar; P€elskitl,h vnr$a de 12 mi. Doi ani mai terziu, dupi o crizn in urma cnreia a fost digaos digaosticat ticatcu probleme I la inirM, Baun per;se9telcoala, firi si mai obtini w€odatn o diplomd de absolvirea unei 9co1i. 1870 intors acad, Frank se apud de scris. scris.Dupn Dupn ce p primett€ rimett€ de la iatnl sauo mid pres;, Fianl infinJeazn infinJeaznun un zid impreunncu ftarelemai ftarelemai mic Harry, Thr Rry IaM Hanr Jaurnal l88l La drna de 25 de ani, semutn semutn a New Yo.k p€ntru a studia acroria. Tatil siu il numegte dministratoral pmpriului lanl de teatre, ar in 1882Frai* 1882 Frai* sebucure bucurede de primul snusucces snusucces a autot regizor regizorqi qi actor 1882 Pe I noiembrie,Frmk se ds:torctte cu Maud Gage,cu care va areapatru fii. Dupi moart€a adlui sdu, sdu,averea avereaamfiei amfiei incepe# se micEorcze,ar ar FraDl abandonead teatrul pentru a intra in afaceri. Cariera sa din urm;torii urm;torii mi parc sn fi€ o seriede semjdezasrre, afacedlesale afacedle saleequand equanddesg hsendul i:rn niciun ban. incepe s; se concenueze supn scrisului. rc97 Pnblicl Motlw Goar,?, ?, Prorr,o Prorr,o cole.fie de cent€cep€ntru cent€cep€ntru copii pe care e scdsesenilial pentru fiii s;i. Cart€aaie Cart€aaie un succesmodest, modest,ar in anulurmitor o urmeaznFarher urmeaznFarhercoosei coosei His Book,caredevin€ devin€cea cea mai vanduti carte cartedin din acelm. acelm.

1900 Frant p$Icn Umffiatut Yrditn din Oz..nnosc\tn apoi caVr;jitorul din Oz, in carecombinncu mii$rrie elementemagice njpirale de  

L. FMNK EAUM

bdmele sal€ ndrngire vr4jitoare, vr4jitoare,unjirori, unjirori, animalecuvant;toare a.lMidwestului Midwestului american.  i finF fantdtice cu p€hajul fmiliar a.l Cdtea are ur succesm€diat. succesm€diat. 1904 Puuicn prima conrinnte desprcOz, MinmatutTbAn dia 0.. l9l0

Frank qi Maud r mut; in California, stabilindu-sen orn €tul pe arunciamo4it Ho[rIood. Casa or de aco]oajung€ ajung€3; 3; ne cunoscud sub numele numelede de ,,Ozcot", ar Fra:rkse Fra:rkseautodechrn autodechrn ,lstoricut rega.t l tnr6mului Oz", adaugend eriei erieicat€ cat€o o noui can€ n fi€cde an, deg nu a mai awt parte niciodad de suc.esulprimului primului rctum.

l9l9 P . o m aim or in ur na unui, nldf l. 1920 Este Estepublicad publicad postw ultma sa.aft., clindadin Oz. intr-o dedicati€penbu dedicati€ penbu sora ui, Frank scria: ,Am invdlar invdlarsa sapri pri €sc celebritatea a pe o flncnruiepe flncnruiepe carer carerdad dad reutqti sn o p.inzi, nici nu meritn sn o ai; dd a face plicere unui copil esteun esteun ]ucru dulc€ 9i drnguJ, are ndlze$e inina d coDsrituie rdsplad n siae... siae...Sper Sper ca volumd meu s; Ieu €dci acest ucru iar copin l vor indrrgi,.. $i, intr-adevnr,h 113 ani dupn ce a fost publicad pentru plima oari, povestea a nemuritoar€continun continunsn sn faci dncere copiilor din lumea nireagn.

 

AceasL;i :trt estededicati bunuluimeu m euliekx Si ai)ai1t) sa ;amea, ;amea,LFB.

 

bsStefS0 INTRODUCERI

insogitsecole secole basmeleau au insogit Folclorul, egendele,miturile qi basmele la rAnd rAnd copiliria tinerilor insufleli$ de o pasiune ireasci qi niraculoaseqi qi vidit instinctivi pentru povegtile antastice, niraculoase ireale.ZAnele naripate ale ui Andersenqi ale ragilorGrimm au adus mai multi fericire in inimile copiilor decat toate celelaltecreagii celelalte creagiiomeneqti. omeneqti. Cu toate acestea,basmul b asmul strivechi, care a fost de folos generalii intregi, poate fi acum clasat drept,,istoric" in seriem m ai biblioteca pentru copii; a sositmomentul pentru o serie noue fantastrce", din care spiridugii, piticii qi zinele,de,,poveqti devenili stereotipuri, si fie inlituraji, impreund cu roate intAmplirile oribile 5i infioritoare crcate de autod daibi o morali de temut. Educa{ia pentru cafiecarepoveste daibi moderni. include qi rnoralitatea; prin urmare, copilul modern caute in poveltile miraculoasenumai amuzarnentul5i s e ipseqte ucuros de toate ntamplirile neplicute. Cu aceasti idee in minte, pwestea Minunatului VrQjitor

/in O; a fost scrisi nurnai apentrt a fi pe pla placul cul copiilor din ziua de astizi. Se dorclte fi un basm rnodernizat, n care bucuria,, iar sulerinlele i coimasunt pestrate uimirea qi bucuria rurile sunt inliturate.

FrankBaum Baum L . Frank Chicago, prilie 1900  

CAPITOLUT I

C IC LoN U L

Dorothy triia in mijlocul cAmpiilor intinse din Kansasc u unchiul ei Henry care era fermier, gi cu mituqa mituqa Ern, care era nevasta fermierului. Casa in care locuiau era mici, pentnr cd mate alul trebuincios pentru dicarea ei fusese aduscu cirula de l a mare depirtare. Casaavea aveapatru patru pereli, o podea gi un tavan care inchipuiau o odaie. Aceast6 odaie conlinea i o maline de gitit ruginitd, u n dulap pentru vase, o masA) rei sau patru scauneqi paturile. Unchiul Henry gi mituqa Em aveau aveaupatul patul lor mare intr-un col1, col1,qi qi n alt coll se afla patul cel mic al Dorothy. Casa n-aveapod, n-aveapod, nici pivnili, doar o gauri mici, sipati in p5ment qi numiti ,,pivni1a penffu ciclon", unde familia purea s; se adiposteasci i n cazul cAnd se seridica ridica unul dintre acele acelemari mari vArtejuri d e vdnt

care erau destul destulde de puternice pentru a slArdmaorice aqezare omeneasci din calea or in mijlocul podelei se afla un chepeng pe careJ careJdaci daci il ridicai, vedeai o scari. scari.ce ce ducea ntr-o gauri mici qi intunecoasi. Cdnd Dorothy stitea in pragul caseiqi caseiqi iqi rotea privirea i n jurul ei, cAt vedea cu ochii era numai o cAmpie vasti gi cenugie.Niciun N iciun pom qi nicio casi nu intrerupeau intinderea lesului care, pretr-rtindeni, e apropia parce de cer Soarele pArjolise p6mAntul arat, prelic6ndu-l intr-o masi cenugie  

12

I. FRANK BAUM

i n care se vedeaumici crlpituri. Nici micar iarba nu era verde, entruci entruci soarele scase regtetulirelor regtetulirelor ei lungipAni lungipAni cAndc;.pitaseri aceeali uloarccenulie cenuliece ce sevedea sevedeapretupretutindeni njur. Casa usese i ea odati zugdviti, dar soarele colcoviseencuiala,arploile a rploileo spilaseri,q spilaseri,q iacum acumcasa casa e nJEcenu5ie a orice ucru de aici. liqa a fel d e posomorAtdi de cenu5iea CAndmituqa Em venise i locuiasci n locurileac€stea, locurile ac€stea, fusese femeie anird 9 i driguli. Soarele ivantul o schimbaseri nsi g i p e ea. i furaseri sclipirea chilor, 6sAnduJe o culoareposaci g i cenuqie;i furaserd i roqeaga roqeagabrajilor brajilor gi abuzelor, ale aleacum acumerau eraug g iele elecenu5ii. cenu5ii. ra slabi q iprdpiditi zambeanicicAnd, nicicAnd,Cind Dorcthy, care era orfdni, l i n u zambea sosise ici, metugaEm tresirise tresiriseata ata de tare a rdsul rdsulei, ei, ncAt fusese Atp Atp e c es i gipe,q i apisapieptulcu mAnaori de cAte ori voceavesele fetilei i ajungea ajungeaa a ureche.$ i acum n c i priveacu maremimre a acest opil, opil,care caremai mai puteagisi puteagisi u n lucru ca siJHenry imbie s i rAd6. imbies Unchiul nr: rAdeaniciodatd, rAdeaniciodatd, ucra sdrguincios e dimineap pAni ln noapteq noapteq i n u 0tia ce inseamn; bucuda. D e la barba ungi pand a cizmele cizmelebutubutu$ i el era cenu$iu,De

canoaseJveaq canoaseJvea q i el o inliligare aspre i grav, q i vorbea,d e obicei, oartepu1in. Numai Toto o ficea pe Dorothy si rAdi, ajutAnd-o stfel s i n u devin; qi ea a fel de cenuqie a tot ce o inconjura. Toto n u era Toton eracenugiul cenugiul rau rau n cAinemic ginegru, ginegru, u pirul lung carestriluceau striluceauveseli veselid e Dim6tisos i c u ochii mici gi negri,care o parte q i de alta a nasuluimicug micugq q i caraghios. oto s e u c a toateziulica toate ziulica i Dorothy se uca q i ea cu cdpluqulq cdpluqulq i l iubea nespus e mult. Astizi insi, nu se ucau. Unchiul Henry gedean pragul casei iprivea ipriveacu ngrijorarecitre cer,care careera, era,de de asti dati,  

VRAJITORULDIN OZ

13

mai cenuliuc cenuliu c a deea obicei. obicei.Dorothy Dorothy stitea n uqi, cu Toto n brage, iprivea iprivea spre sprecer cer Mituga Em spila vasele. si Dinspremiazinoapte Dinspre miazinoapteauziri.jelania auziri.jelanianceati nceati gi gigrea greaavAntului, qi unchiul Henry cu Dorothy vizurd cum firele ungi de iarbi unduiau ri.mantate, resimlindapropierea apropiereaurtuurtunii, Deodati seauzi, seauzi,dinspremiazizi, un guierasculit n aer, intoarseriprivirea ntr-acolo, izuri iarba miq$i, cend li intoarseriprivirea candu-se,rimAntatd candu-se, rimAntatdgi gi n parteaaceea. Deodatiunchiul DeodatiunchiulHenry Henryse se idicdqi idicdqistrigi strigi cdrrenevaste-sa: *Vine ciclonul, ciclonul,Em Em Mi duc si vid de vite. Apoi fugi spregopronul nde ndes s eadeposteauacile acilegi gi caii. Mituga Em inced lucrul gi veni a ugi. O singuri privire afard i fu de ajunsca si intrevadi primejdiacare i pigtea. -Repede,Dorothylstlige stligemdtuF, mdtuF, Fugi n pivnilt Toto o zbughi din bmlele ui Dorothy 5i zdup se bdgd subpat, ar fata seciznea seciznea si-l scoatide scoati de acolo,Mituga Em, grozavde speriati,deschise grozavde speriati, deschisehepengul hepengul i n podea podeagi gi cobori scam areducea ducean n gauramici i intunecoasi. orothy cuqi, in prindd

sfarlit, seJ pe Toto qivoi s'o urmezepe mitugh n pivnigd.CAnd u lajumdtatea rumului, eauzi eauzideodati deodatiurletul ingrozitoral vAntului, i casa ezgudui ezguduiatAt atAtde de tare, ncAt fata gi pierdu echilibrul echilibrulqi qi cezupe nea$teptate nea$teptatee e podea. Apoi se ntAmpli un lucru ciudat. Casa u invartiti de cAteva ri pe loc, apoi se ridici i ncet-incetn cet-incet n aer,Dorothy aer,Dorothysimlea simleaci ci parci s-ar i in;llat cu un balon. Ventudle potrivnicedin miazdnoapte miazdnoapte i din miazizi se intilniseri pe ocul unde undes s eafla casaqilhcuseri din ea tocmai centrulciclonului. n mijlocul unui ciclonaerul ciclonaerul este ested de obicei mai linigtit, dar mareaprcsiunea vAnturilor idica mica locuinli din ce in ce mai sus,pdni sus,pdni cind ajunse n culmeavArtejuluiciclonului. c iclonului.Rimase acolo i fu purtatAh  

14

T . IMNK BAUM

depirtare de muld kilometri, rot aga de u$or cum ai purta un fulg Era intuneric g i vAntul urla groaznic, dar Dorothy se sesimsimlea de parc; em plimbati uqurel, cdlare. Dup6 primele in in-v a ituri ale casei gi apoi dupi un moment cand aceasta s e aplecase ileluq mai tare, fetila se simlea acum ca gi cu cum m a r fi fo$ cletinate u or, ca un prunc in leaganul sAu. Lui Toto insi nu-i pldcea treaba asta. Alerga dintr-un colg ntr-altul a l odiii, lStrand cu putere. Dorothy inse qedea foarte cuminte pe podea, a$teptandse vadi ce o si se mai intample. Deodate, Toto s eaprcpie de chepenguldeschis i aluneci afari. I n prima clipi, Dorothy crezu ci il pierduse, dar indata zeri o ureche urechecare care isirea din gauri, pentru ci ap;sarea puternici a aerului 1ineacalelul sus, sus,astlel astlel ncat nu putea s; cad;. Fata se ari pe brdnci pAni la gauri, il in$lAc; p e Toto

d e urechi qi-l trase napoi, in odaie, dupi care inchise chepengul, c a sA sAnu nu semai se mai poati intampla alt accident. Ceasuri intregi trecuri qi, incetul cu incetul, spaima ii pied, dar se simlea oarte singuri gi vAntul urla atat de cumplit imprejurul ei, ci aproape o asurzea. n prima clipi i;i inchipuise ci, atunci cdnd va cidea, casa casava va I sfframate i n bucili; dar, cum orele treceau li n u se intAmpla nimic groaznic, Dorothy inceti de a se mai neciji li se hotiri s i altepte cuminte si vadi ce i va aduceziua aduce ziua de mAine.Se mAine. Se sui i n p a t . a r T o t o o u r m a : } i c ec ul c i l dngae a . C u toate ci inciperea se egina qi vintul urla, fatainchise ochii gi adormi indati.

 

CAPITOIUTI

SFATUL U ALTINEZII

Dorothy f u degteptati de o zguduituri atat de puternic; incit, daci n u s-ar Ii aflat intinsi pe patul moale, s-ar {i lovit. Aqa insi, paraitul o lecu si-gi lini respiragiaqi-gizise cu uimire: ,,Ce s-o fi intamplat?" Toto igi puse nasul lui mic qi rece pe obrazul fetigei gi scheuni inspiimAntat. Dorothy privi jurul

in

ei qi-gi didu

seamaci odaia nu se mai migca; seamaci migca;nu nu mai era nici intune c, pentru c d razelesoarelui ntrau ntrau pe fercastri qi 4undau toat; odaia. Siri din pat qi, qi,cu cu Toto incurcAndu-i,se rintre picioare, alergi gi deschise g a. Privind inainte, fetigascoase n gipit d e uluire gi ochii i s e md.riri din ce n ce mai rnult la vedereaminunatei priveliqti din fala ei ei.. Ciclonul depusese asa oarte uqurelpe pimant ala de ulurel cum e i n starc s-o faci un ciclon - , in mijlocul unui inut d e o frumusele iri seamin. Se aflau injurut lor pajiqti verzi, cu copaci ce puftau fructe bogate i dulci. Flori strilucitoare erau respandire rerulindeni i i piiiiri cu pene frumos colorate cintau qi zburau prin pomi gi prin tufiguri. Pulin mai incolo, printre malurile inverzite,curgeaun pdrAiaq qi murrnura cu un sunet de-a dreptul fermecetor pentru fetila care tdise atat timp in cAmpiileuscate cAmpiile uscate i cenulii.  

l6

T. IRANK BAUM

Stand ala i privind cu luare-aminte la pdveliltea d i n jurul ei, Dorothy observi venind spre ea un grup de oameni atat de ciuda{i, cum nu mai vizuse plni atunci. Nu erau inalli cit oamenii mari, dar nu aritau nici prea mici; d e fapt, pireau si fie tot atar de inalli ca g i Dorothy, care e ra o fetili foarte bine crescutepentru va$ta €i; oricum, ar;tau, p e cat iqi putea d a ea seama,mult seama,mult mai bitrini ca e a . Erau trei birbagi gi o femeie, oli imbdcali foarte curios. Purtau pildrii rotunde, cu calota inalti qi pguiati, iar i n jurul borului aveau clopolei mici, care sunau melodios l a orice mipLare. dlirijle bdrbatilorerau alba.tre: alba.tre:pilaria pilaria f e meii era albi. Aceasta Aceastapurta purta o rochie care cddea n falduri de Ia umeri injos, preserut; cu mici stelu{escanteietoare e

striluceau in soare ca diamantele. Berbalii emu imbricali i n haine albastre,de aceea5i uloare capdliriile lo4 qi purtau pantofi frumos lustruili, cu vAful albastru. Dorothy se gAndi ci birbaqii trebuie si lie cam tot atat de b;trani ca unchiul Henry pentru ci doi din ei purtau birbi, dar femeia era, fEri indoiali, mult mai bitrAni: faga ii era zbArciti gi pirul il aveaaproape alb, ar umbletul i i e ra foarte leapin. CAnd se apropiari de casapea casapea l cirei pragsteteaDorothy, oamenii ace$tiase opriri qi quqotiri intre ei, de parci s-ar fi temut sd meargi mii departe. Dar betanica inainti cAgiva pali spre etil; i , dupi o pleciciune, i spuse u un glasblAnd: Fii bine,venite, nobili domnigi plini d e vraji, in Jara Altinezilor I1i suntem adanc recunosc;to ci ai omorAt-o pe ticdloasa de vrijitoare din Risirit qi ai scipat norodul nostm de robie. Dorothy asculti uimit; aceastacuvAntare.Oare ce voia sA spun; b;tranica atunci cAnd o numea ,,dornnigi plini d e vraji" qicdnd qi cdnd spunea spuneaci ci a omorAt-op omorAt-op e ticiloasade vrijitoare  

VRAJITORULDIN OZ

17

a Rfu;ritului?Dorothyera erao o feti{e nocent6, evinovad, a r e fusese dusi aici, a mii de kilometridepirtare d e casi, de un ciclonq ciclonq i car'e u omor6.se omor6.seiciodati iciodati niciun e l d e vietate. Dar pesemne i bibu{a alteptaun rispuns de la ea,a ea,a q a ci Dorothygrii Dorothygrii cu sfiali: -Sunteti lbartebunA,dar trebuies trebuies A ie o greqeah;ltiu ci n.am omoretatunci omoretp p e nimeni. -Odcum, atuncicasa casa a a lacut-o, ispunsebitrena, rezAnd.$ i asta nseamn6 celagi celagiucru. ucru. $ i continud,aritAnd spreu spre u n coll al casei:Privegte, P rivegte, ici suntdoui picioare.., u b

bucataastade emn. Dorothyprivi Dorothy privi intr-acolo.ntr-adevir, ntr-un coll al casei rimiseseri lipit€ doui picioare ncilgacen pantofi de argint, cu vArfurileascugite. -Vai, Doamne srrige etila, frimAntdndu-qi nAinil€ nAinil€d de spaimi. Pesemned a cizut casa e vrijitoare. Ce ne facem acum? -Nu-i nimic de Ecut,spuse etranica oarte inigtiti. -Dar cine era? ntrcbi Dorothy. - A fostvr5jitoarea ea icAloasidin Ris6rit, dupi cu cum m gi-ammai spus. spus.De De ani de zile ii gineap e rofl altinezii n robie, icAndu-i sclavii sclaviiei ei zi qi noapte.Acum sunt cu tolii liberi qi f suntrecunoscetori sunt recunoscetorientru entru apta a . Cine sunt suntaltinezii? altinezii? mai intrebatDorothy. - Poporuldin d in 1ara sta, Risiritului, undea domnit domnitpana pana acumvrijitoarea acum vrijitoarea cea ea. Dumneataeqtio altinezi? -Nu, rispunsebihena. Dar suntprietena suntprietena or, cu toatec6 toatec6 trAiescn lara de a Miazinoapte.CAndaltineziiau vizut ci vr;jitoarea e moarte, au trimis sol la mine gi am venit numaidecat. unt untvrijitoarea vrijitoarea deun Ia Miaz5noapte. -O, strigi Dorothy, umneata lti o vd.jitoareadevimt;?  

L, FRANKBAUM

-Da, fireqte, ispunse bibuga. Dar sunt o vrijitoare buni,   i poporul meu m;. iube$te.Nu sunt atat de puternic.i pe cat a fost wijitoarea cea rea care a domnit aici, pentru ci altfel aq i eliberat singud acestpopor. _Bine, dar eu qtiam ci toate vrijitoarele sunt rcle, spuse fetila, care era inci speriati ci seafla seafla in fap unei vrijitoare adevi.mte

O, nu, greqeqti Au fost numai patru vrijitoare i n Jara Oz. Doui dintre ele, aceleacarc iocuiesc n Miazinoapte i in Miaz;;zl, sunt vr;jitoarc bLrne.$tiu c;. acest lucru este adeveratpentru ce eu ins;mi sunt una dintre ele, ele,gi gi de aceea nu pot greli. Acelea care locuiau la Risirit i la Apus erau intr-adevir vri.jitoare rele; dar acum, daci tu ai omorat p e dintrc ele,O2... nu mai eristi decAto decAt o singuri vr;jitoare r e a iuna n toati anume cea care ocuieqte a Apus. Tara i Dar, spuse Dorothy, dupi o scurt; chibzuire, mituqa Em mi-a spusci toate vrijitoarele a u murit de ani de zile. Cine-i mituqa E m ? - E m;tu$a mea, care locuieqte n Kansas, de unde a m venit i e u . Vrijitoarea de la Miazinoapte p;ru ci st; o clipi pe gAnduri, cu privirea alintiri in pimant. Apoi ridici privirea gAnduri,cu q i spuse: -Nu gtiu unde se afl; Kansasul, pentru c; nu am auzit niciodati de acest {inut. Dar, spune-mi, rogu-te, Kansasul esteo este o far; civilizate? -O, da, rispunse Dorothy. Atunci in{eleg. Cred ci in girile civilizate n u se gisesc vrijitoare, nici vdjitori, nici scamatori,nici magicieni. Dar, vezi,Jara vezi, Jara Oz nu a fost fostniciodati niciodati civilizati, fiindce noi tr;im despirligi de restul umii, de aceeamai aceeamai avem nci vrijitori g i vrejitoare intre noi.  

VP.AJITORUL iN OZ

19

_Dar cine sunt vr;jitorii? -Oz insuqi este Marele Vrijitor, rispunse bibuta cu un glas abia goptit gi plin de respect.E respect.E mai putemic decat tofi ceilalli impreuni gi locuieqte n Oraqul Srnaraldelor.

Dorothy era cAt p e ce s; puni o noud intrebare, dar tocmai atunci altinezii, carc stituseri pane in clipa aceea iculi coaseriun un stdgit, privind spre colgul l i nemilcali deoparteJ coaseri casei,unde cizuse picitoasa de vrijitoare. -Ce s-a ntAmplat? ntrebi bibufa. Privind intr-acolo, incepu si ridd. Picioarele vrijitoarei moarte diSperuseri i in urmi nu mai rimiseseri decAt decAtpanpantofii de argint. Era atet de bitrani, ii explici vrijitoarea de la MiaziMi azinoapre erilei. ncir picioarele s-au s-auu"car u"card e soore.Asta A sta -a fostsferlitul. fost sferlitul. Darpantofii de argint sunt ai tii i poli sn-ipor{i. Intinse mAna qi lui pantohi, iar dupi. ce ii scuturi d e pra ii dirui lui Dorothy. Vrijitoarea d e l a Risirit a fost foarte mandd d e pantofii ei de argint, spuseun altinez, i inc;1l6rile au o putere pe care noi nu o cunoaltem. Dorcthy se duse cu pantolii in casi gi ii aqezi pe masi. Apoi ieqi din nou gi zise: Mi gAndesc,ngrljoratd, gAndesc,ngrljoratd, cum si m; intorc la mituqa qi la unchiul meu. Sunt incredinpti. ci ei m; caute. Puteti se m A ajutali s; g;sescdrumul intr-acolo? Altinezii qi vrijitoarea schimbari o privire, apoi diduri din cap. L a Risirit, nu departe de aici, spuse unul,omeneasci. se afli u n pustiumare,p pustiumare, p e care carenul nul poatestr;.bate poatestr;.bate icio frin$ -Acelali pustiu este$ilaMiazlzi. Eu am fost pe acolo qi am vezut. Sudul estelara ouadlingilor, spuse spusealtul. altul.  

20

L, f RANK BAUM

Mie mi s-auspus, s-auspus,grii grii al treilea b;rbat, cam aceleali

lucruri qi despreApus.Aceasti {ari unde riiesc winkiezii, stipani$ de duticioasa wijitoare aApusului,care e-ar ace sclava i daci ai trecep trecep e acolo, acolo,este estedeci deciq q i e aprimejdioasi. este ara mea meade de baltini, i la capetele i se-Miazinoapte afli aceleaqimari pustiuri care nconjoari g i Jara O z, spuse rijitoarea, Mi tem, draga dragamea, mea, ci vei h nevoiti s d r6mAiaici qi si triiegti laolalti cu noi, Dorothy izbucni ntr-un hohot d e plAns,cici se simgea prea singuri printre oamenii aceltia strdini i ciudali. Lacrimileei ii migcaripe migcaripe nimoSiialtinezi, a ltinezi, are gi scoaseri batistele i ncepuri s i plAngi 9 i ei. Cet p velte p e betdna vrijitoare, ea qi scoase ilaria li, trecAndu-qi trecAndu-qiorul orul e i p e I a nas,numira nas, numira cu o vocegravi:,,Unul,doi, trei", in clipa urmitoare, p6liria i se preficu lntr-o placi de ardeziep ardeziep e carescria care scriac u creti (cu itere iteremari): mari):

DOI?OTI{YA 5 E DUCA 3 N TARATMARALDEL0R. Dupd ce ciriplaca,bdlrana ciriplaca,bdlrana nrrebA. -Te cheamd Dorothy, drigula mea? -Da, respunse etila, ltergendu-qi acrimile cu batista. -Atunci rebuie si te duci in Oragul Smaraldelor. Smaraldelor.Poate Poate ce Oz va fi in stare sd te ajute. -Unde se afli acestora acestora ? intrebi Dorothy. Se afli tocmai in mijlocul ISdi li este stipAnit de Oz, Marele Vrajiror.dupi cum 1i-ammai po\rsril. -E un om bun? ntrebi fetifa, nifelu speriate. E un wijitor bun. Daci o fi birbat sau femeie,asta femeie, asta n u pot si-{i spun, fiindci nu l-am vizut niciodati. -Cum pot se ajung pAn5.acolo?  

VRAJITORULDIN OZ

21

- Trebuies-o ei zdravin Ia pi picior. cior.Ai un drum lung de ficut, printr-o lari care careuneori uneorieste l;cut;, alteoriestemohorAti qi groaznic5.Oricum, O ricum, mi voi foloside dibicia meavrijitoreascipentru a te apira de oriceriu orice riu saud e supemre. Dumneatanu m-ai putea insoli? se rugi fetila, care incepuse.i adi i n batrinica prietcna. -Nu, asta astanu nu pot face,dar ili voi da sirutarea mea, l i nimenin nimeni n u va mai cureza e pricinuiascan neajuns n e i fiinge area fost sE.rutate sE.rutatee e vrdjitoarcade a Miazdnoapte, S eapropiede DorothyD io siruti domol domolp p e ftunte,Acolo undebuzele buzelee e i o atinseri,remase atinseri,remase n semn uminos.p e care Dororhy d Jzdreascd zdreascdbia biamai mai jrrziu. - Caleavea spreOra5ul Ora5ulSmaraldelor Smaraldelor stepietruiti c u cir;mizi galbene, puse rijitoarea, ala c4 n u te poli ritici, CAndvei ajunge a Oz, si nu tte e speriide el, ci spune-ip o vesteaa gi roagi-l sd e ajute.Bun ajute.Bun remas,draga d ragameal Cei trei altinezise ncJinari n fala ui Dorothy$ i i urard drum bun.dupi caredispiruri prinrre opaci. Vrdjitoarea i fbcu semn din cap, prietenegte, poi se inr rLi de rei reiori ori njurulcilcaiului njurul cilcaiului rdng i ieri. premarca surprinderea micului Toto, care litri tare in urma ei, pentru ce fusese rea speriatca sAme.aie sAme.aie cend b;.tranica fusese e fa9i. Insi Dorothy,care tia ci avuseseri e-a ace cu o vriJrtoare, ealteptase i dispari in felul acestaDjn u era eradeloc deloc uimiti,

sb

Sfef30

 

CAPITOLULI I

DOROTHY SALVEAZAO SPERIETOARE

CAnd Dorothy rimase singuri, simgici i se face foame, aga i re duse a dulap. gi diecdrera elii d e pdine ; i l e gnsq c u unr. i d.idu i lui Toro Toros s i imdndnee imdndnee i . uand uando o gilearad gilearad i n raft, cobori spre pArdiaqgi umplu gdleatac u api limpede qi strilucitoare. Toto alergi printre copaci, litrand c;tre pisirile care . zburau printre ramuri. Dorcthy se duse siJ prindi q i vizu nilte ftucre pl;cute atemand p e crengr, a$a ce lue $i ea cAtera, gisind c i tocmai poamele ii lipsiseri ca slli intre_ geasci gustarcad e dimineali. Apoi s e napoie i n casi qj biuri, atdt ea, cat $ i Toto, o in_ . ghilituri bund d e api proaspiti g i rece.Dupd aceease seprc_ prc_ gati pentru c;litoria spre Ora5ul Smaraldelor N u mai aveadecAt nci o rochie, care se ntdmplase si fie curate i atarna intr-un cui in spatelepatului. Rochia er era a din pAnzi cadrilati cu alb q i albastru cteoarece lbastrul 1r esre o cutoare care rezisti l a spilat, rochiga era inci fru_ moasd. Fetila se spili cu griji, rochia curati q i ili puse boneta de soare p e cap.imbrici Lui un colulef, pe care i l umplu c u pAine din dulap, gi puse deasupra un Derr,,etl b. Apoi se uiti injos, la picioarele ei, qi igi didu seamacAt d e reehi q i de purrate i eraugherulele.

 

VRAIITORULDIN VRAIITORUL DIN O Z

23

-De buni seami ci nu sunt bune penhu o cilitorie atet d e lungi. Aqa-i, Toto? il intrebi fata pe cetel. Toto o privi drept in fa1i, cu ochiqorii lui negri, qi didu din coadi, ca si-i arate.ce n{elegedespre n{elegedesprece ce e vorba. i n clipa aceea,Dorothy aceea,Dorothy ziri pe masi pantolii de argint care apartinuser; apartinuser; vrijitoarei de la Reserit. -Ce bine ar h daci mi s-ar potrivi pantofiil Ar fi tocmai c e mi-ar trcbui pentru pentru o cSlitorie atAtde atAtde ungi, findciaceqtia n u se pot strica. lqi descilgi ghetele vechi de de piele gi incerci pantofri de argintJ care i se potriveau de minune, de parci ar h fost croili anumepentru anume pentru ea. ea.II n sfdrqit, qi anini coqulegul e brag. -Haide, Toto, trebuie si mergempAni mergempAni in Omlul Smaraldelor qi si-l intrebim pe Marele Oz cum si facem ca si ne putem inapoia in Kansas. Trase uga, ncuie qi puse cheia cu griji in buzunaml rochipi. Qi asifel, cu Toto pigind bucuros n urma ei, Dorothy purcese a drum, La inceput vizu mai multe riscruci inaintea ei, dar, dup; pulin timp, gisi poteca pietruiti cu ciri.mizi galbene.O galbene.O lui sprinteni inainte. Pantofii d e argint sunau voios pe caldarAmul galben, soarele soarelestrelucea, strelucea,pisirile pisirile ciripeau dulce, gi Dorothy nici nu se simlea atat de de r;u precum v-ali putea inchipui ci ar trebui si se simti o feti{i aruncati din prcpria-i lari i n mijlocul unui linut striin. in timp c e mergea, fu mimti sAvadi sAvadi cAt de frumos er era a Treceaupe pe lAngi lAngi garduri curate, curate,vopsite vopsite n culoarea $nutul. Treceau albastri, i , dincolo de ele, v;zu campuri imbelqugate imbelqugatede de grane qi de legume.Neindoios, legume.Neindoios,altinezii altinezii erau gospodaribuni, in stares stares ; "roara eLolle ogare.

Cirnd trec.a prin drcprul cjre unci ca.e.oamenii eleau afari s-o priveasci qi se nclinau respectuoqi respectuoqin n fagaei qtiind  

24

L. TRANK BAUM

c A ea e fata fa ta care careo o omorase e vr5jitoarea e a rea { i ii slobozisedin bozise din robie. Caselealtinezilorerau nigte ocuinle c u infigigare eche, e orm; rotundi, c u acoperiqul acoperiqula ao cupold mare.Toate Toateerau erauvopsite vopsiten n albastru, albastru,iindci, iindci, i n ginutuld e a Resirit, albastrul ra culoarea referati. Spreseari, cAndDorothy cAndDorothy se simf obositddupi o zi d e mers li s e gAndeaa un loc unde si- i petreaci.noaptea, ajuns€ n dreptul dreptulunei unei case casemai mai aritoasedecatcelelalte. celelalte.n n fafa ei, p e o pajilte verde,dinluiau birba$ 9 i femei.Cinci viorilti micuf cantau e rputeaude are, i norodulstrAns strAnsn n jurul lor rAdea5 i chiuia, n timp ce n apropiere ra ntinsi o masi mare, ncircate c u fructe gustoase, uci, plicinte, prijituri | i multe multealte alte bunitili. Oameniio salutari p e Dorothycu prietenie, poftiri l a cini qio rugardsi petreacinoaptea u ei, pentruci astae r a casaunuia dintre cci mai avu$ altinezi,9 i prietenii u i s e adunas€rea omul acesta a si,sirbitorcasci si, sirbitorcasci eliberareao r din robie. Dorothys ebucuri de masa mbelgugati i u ospitati de insugi ogatulaltinez, altinez,a a l cirui numeera Boq.Apoi Boq.Apoi s eagezi p e o banci 9 i privi la cei care caredi.nluiau. di.nluiau. Cind Boq Boqziiri ziiripantofii pantofii i de arginr. rdi: -Trebuie sd ii o marevrdjitoarel D e ce? ntrcbi fata. -Pentru c i porgipanto{ide argint arg int qi ai omoret-op e vrejitoareacea jitoarea cea ead ea d e a Risirit. in afari de asta, ;d culoarea albi pe rochia a, qi q i numai vrijitoarelepoarti alb.

-Rochia mea are pitrilele albe D i p;trilele albastre, spuseDorothy,netezindu-qi u miinile cutele cchiei. - E foartedrigu din partea a ci porli rochia asta, asta,zise zise Boq.Culoarea lbastrieste uloarea ltinezilor,a r culoarea  

VPWITORUL IN o Z

25

albe estea estea vrijitoarelor; in felul ista gtim cd egti o vrijitoare care ne esteprieteni. Dorothy nu ltia cum si rispundi Ia aceste orbe, pentru c i toi pereau s-o creada vrijitoare, in timp ce ea qtia oafte bine ci mr era decat o fetiF obi$nuiti, p e care un ciclon o adusesentr-o adusesentr-o lari str;ini. CAnd obosiprilind obosiprilind ia cei ce dinfuia dinfuiau, u, Boq.o pofti in casi, unde ii didu o odaie cu un pat mic. Aqternutul era qi e l albastru, qi Dorothy dorrni in el un somn addnc, pan; dimineala, cu Toto incolicit pe un covora albastrud e lengi pat. Dimineaga i5i lui mica gustare, privind la un copilaq altinez care sejuca voios c u Toto; il tr;gea de coad5, striga qi rAdea ntr-un fel care o inveselea oarte mult pe Dorothy. Toro era. era.de de alrfe. alrfe. o , u iozitare ent u oamenii meniia a ' elr a . La re n u mai vizuseri pAni atunci un cAine. -Cam cat de departe de aici seafli se afli Oraqul Smaraldeior? il intrebi Dorothy pe Boq. -Nu qtiu, rispunse acesta acestagrav, grav, deoarece deoarecen-am n-am fost niciodati acolo. E mai s;netos pentru popor s i stea cat mai departe de Oz, atAt timp cat n-are trebu cu el. Dar este un drum lung qi o si- i trebuiasci mai multe zile si ajungi acolo. Jinutul de aici este estebogat bogat i pbcut, dar vei {i nevoiti sA reci prin locuri aspre aspreqi qi primejdioase nainte de a ajunge la slalqitul cilitoriei tale. Vorbele acesteao cam inspiimAntari pe Dorothn insi

c; numai Marcle Oz em in stare stares-o s-o ajute se se ntoarce ltia i n Kansas, aqa ci, plini de curaj, se hotiri si-qi continue cilitoria. Iqi lui rimas-bun de la prieteni qi purcese purcesedin din nou p e ciriruia cu c;rimizi galbene.Dupi galbene.Dupi ce mai umbli cAliva kiJomerri.5i kiJomerri. 5i , .e e i ar fi bine.i la.a un mir popas. qa - d s ec[1iri pe o uluci din marginea drumului gi seaqezi se aqezi pe e a. Dincolo d e gard se ntindea un ogor mare de grau i , pulin  

26

L, FRANK BAUM

mai depafte, z;ri o speieroarc d e pisiri prolipiti s u s de tot, pe o prijini, pentru pentruc c a p;s;rile si nu se seapropie apropied de gdul copt. Dorothy qi propti obrazul n palmeq palmeq i privi linti qi gAnditoare a sperietoare.mpiiatul m piiatul aveaun cap mic, d e sac, umplut cu paie,p paie,p e care careerau eraudesenali chii,nasul chii,nasulq q igura,ce trebuiausi infbg\ezeun obmz. O pilxrie veche, uguiata, albastri, care careaparlinuse aparlinuse dndvaunui altinez, usese rogipite pe acest regtet.Restul R estul rupului era mbricat in haine albastrer zate qi pdlite de soar€,umplute soar€,umplute qi ele cu paie. i n picioare,sperietoarea vea veani$te ni$teghete ghetevechi,cu virfuri albastre, g a u m purtau oli oameniidin d in linutul ista, g ie r a indlpti un cap deasupra rAului cu ajutorul unei prijini inlipte n spate. in timp ce Dorothy s euita Ia fala atdt de caraghios o p " siti, fu uimitd s-o s-ovadi vadi fEcAndu-i u ochiul.La inceputcrezu inceputcrezu ce e numai pirere o a ceva.Dar ei, pentru ci acase,n acase, n dKansas, pe, rietorilenu liceau a5aceva. a5a Dar iati cr.omul cr. omul e paie didu apoi prietenos in cap.Dorothy cap.Dorothy sdrijos d e pe gard gi o l ui spreel, n timp ce Toto alerga njurul prijinii gi 6tra. Bundziual i spuse perietoareau voce iguqitA, Tu ai vorbirl nrrebj eri1a,oarLc o arLc urprin"d.

Da, fireqte, ispunsespedetoarea. e mai faci? -Eu, mulgumesc,ine, rispunseDorothy,cuviincioasi. Q i dumneata, e mai faci? -Nu misimtpreabine, r;spunse r;spunsemp;iatul mp;iatul cu un zamber; e foarte plicticossi stai cocolat n lan zi gi noapterca si speriiciorile. poli dajos? ntreb; Doroth). $i nu te poli Nu, pentrucipr;jina asta astae e nfipti in spatelemeu. m eu.Daci ai fi buni si-mi scoli scoliprijina, prijina, 1i-aqr foarte ecunoscitoare.  

VRAJITORULDIN OZ

27

Dorothy\i ridici bralele q i trase trasesperietoarea sperietoarea in prijini. I i fu foarte uDor uDors-o s-o face, ceci momaia, imblicat; in straie birbiteqti, era umplut; cu paie. If mulpmesc din toati inima. Acum mi simt ca un Dorothy era cam zipiciti, pentru c; i se pirea foarte cudos si audi vorbind un o m impiiat qi si-l vadi inclinindu-se qi pigind ling lingii ea. Cine elti? intreb; sperietoareadupi sperietoareadupi ce se intinsese i ciscase,qi incotro te duci? -Numele meu esteDorcthy. esteDorcthy. Arn pornit pornit spreOraqul Smaraldelo4si-lrogpe Marele Oz si m i trimiti inapoi n Kansas. Unde se alli Ora;ul Smaraldelor qi cine e Oz? intrebi omul de paie. - C u m. n u q r i i l n r r e b i D o r o th ) ..u r p r i ns ns a . Nu, fireqte c; nu qtiu, nu qtiu nimic. Dupi cum vezi, suntimpiiat, ala cen-am minte deloc, espunse perietoarea mahniti. -O, imi pare grozav de riul -Crezi ci, daci aqveni cu tine in Oralul Smaraldelor, Smaraldelor,s si mi rog de O Oz, z, mi'ar da qi rnie pulin creier?

Asta nu a qputea si-gi spun, rispunse fata, dar, oricum, daci vrei, poli si mi insoleqti.Chiar insoleqti.Chiar daci Oz n-o si-gi dea n i c i u np np i c d e c r e i e r .o .o l n-o sa e .i ml i ma i r a u c a a c u m. -Asta e adev;rat, spuse Sperie-Ciori. Cum vezi, urmi el cu sinceritate,mie sinceritate,mie nu-mi pasi ci bralele qi picioarele mi sunt umplute cu paie, pentru cA nu me dor cind mi lovesc. Daci cineva m-ar cilca pe bddturi sau a r infige un ac i n bralele mele, n-aq simli nimic. Dar nu-mi place si mi se zic: ,om firi minte", qi, dacd craniui meu e umplut cu paie, in loc de creier, cum ai tuj inseamni ci nu pot si $tiu nimic.  

28

L TRANKBAUM TRANKBAUM

-Te inleleg, gr5i feti(a, care se simlea cu adevirat i n tristate din pdcina lui. Daci vii cu mine, arn si-l rog gi eu pe Oz si faci tot ce o putea pentru tine. lgi mulgumesc, ispunse mpiiatul, plin d e recunogtinld. O luari inapoi spre dmm, gi Dorothy il ajuti si sari gardul, apoi porniri inainte, pe cirareapietruite cu c;rimizi galbene. L a inceput, Iui Toto nu-i plicu noul tovarig de drum. il il tot adulmeca p e Sperie-Ciori, de parci ar fr binuit ci in paiele lui se afli un cuib de qobolani, se purta neprietenos cu e l D imaraia. Nu-gi {ie frici de Toto, nu muqci niciodati, il liniqti Dorothy. Nu mi sperie, ispunse irnpiiatul, imi poate vetima c e l mult paiele.Lasi-mi pe mine si-gi duc cogulelul,e u n u obosesc.S;-Ii sesc. S;-Ii spun un secret) secret)continui. continui. Existi un singur lucru care m-ar putea speria, Ce anume? intrebi Dorothy Fermierul altinez care

te-a ntocmit? -Nu, rispunse Sperie-Ciori... un chibrit aprins.

 

CAPITOLULV CAPITOLUL V

DRUMUL PRIN PADURE

DupI cAtevaore, drumul pe cirare incepu si fie anevoios gi mersul e deveni din ce n ce mai greu, aqaci Sperie-Ciori s e mpiedica adesea e cirimizile care ie nu emu bine potrivite, fie lipsea lipseau uc u totul,lSsAnd totul,lSsAndgiuri. giuri. Toto sireape deasupra lor, Dorothy le inconjura, dar bietul Sperie-Ciori, neavind minte, o lua drept inainte gi cidea, lovindu-se lovindu-sede de cirimizi.

Dar nu-l durea. Dorothy trebuia si-l ridice qi si-l aqeze aqezed din nou in picioare, qi acesta adea, nveselitde pigania lui. Fetmele e ldngi care receau u mai erau arit de bine ingrijite ca aceleadinainte, caselese mpuginau gi gridinile asemenea.$i, cu cat mergeau mai departe, c u atat linutul deveneamai devenea mai pustiu Dimai posomordt. Cind ieqi una, s e aqezari Ia marginea drumuiui, lAngi un mic pArAu. Dorothy scoase scoasepulini pulini pAine. ii intinse impdiatului o bucati, dar el i-o inapoie, zicindu-i: -Mie nu-mi esteniciodati esteniciodati foame, qi am noroc c i e aqa. Gura mea e numai desenate i, daci mi-ag ace o giurici in ea, al putea manca, dar paiele cu care sunt umplut a r {alni afari gi atunci mi-ar srica forma capului. Dorothy recunoscu5 i de asti dati ce era adeveratceeac e spuneasperietoarea,astfel spuneasperietoarea, astfel ci didu numai din cap q i continui s i imbuce.  

30

L . ER.A.NKA U M

-Poveste$e-mi espre ine qi spune-mi atecevadespre fara t a de baqtini, o rugi Sperie-Cioripe pe fet\i dupi c e aceastasprivises ; minance. Fata i istorisi otul despreKansas, espre A t de cenuqii erau toatepe acolo,despre ind 5i cum o luaseciclonulgi o adusesen ciudataTari. Oz. Sperie-Ciori, areascultase c u luare-amrnte,puse: doregtiatAt atAtde de mulr si pirisegti . -Nu ingeleg e ce i1i doregti {inutul ;sta a$ade frumos ca s6 te inapoiezi ntr_un ginut uscatl i cenuliu,pe care l numegtiKansas. K ansas. *Vorbelti aEa entru ci n-ai minte, dspunseata,N_are a face A tde depustiu pustiupi de cenugiu stelinutuiin care dim noi, oameniidin carne9i sdnge;mai m ai degrabi am vrease ocuim

p e meleagurile oastredecAt n oric€ alti are, oricat de frumoas5 r fi ea. ea.N N u s eafle oc mai drag dragpe pe ume ca acase. Sperie-Ciori ftd ftdgi gi spuse: -Firegte, eu nu pot lnlelegea9aceva,Dac6 capetele |i voastr€ r fi umplutec u paie,ca al m€u, poateci ali locui cu tolii i n linuturi frumoase, i atunciKansasul _armai f i plin de ocuitori. E un norocpentruKansas d avef minte. -In timp ce ne odihnim, nu vrei si-mi spui o poveste? intrebi Dorothy. Sperie-Ciori rivi Ia fetigi cu dojani, apoi rispunse: -Via1amea -Via1a meaeste este tdt tdtd d e scurt;, ncat ncatnu nu $tiunimic despre nimeni.Am fostzimislit abiaalaldieri. Ce s_antAmplat s_antAmplat n lume inainte de a mi naqtemi-e cu totul necunoscut, i n fericire,atunci a tuncicAnd ermierulmi-a m i-a icut capul, capul,primul primul ucru pe caremi l-a desenat u fosturechile, l a ci am putut auzi c e se ntAmpli. C u el semai afla un altinez,qi ntAiul ucru pe care -am auzit au fostvorbele ermierului: Cum i9i plac urechileastea? -Nu au eqit ocmai ocmaidrcpte, drcpte,a a rispunscelelalr.  

VRAIITORULDIN VRAIITORUL DIN OZ

31

-Nu face facenimic, nimic, a spus ermierul, ot urechisunt ceea e em destulde destulde adevirat).Acurn adevirat).Acurn weau se-i ac ochii, a zis el apoi. $ i astfelmi-a m i-a desenat chiul drept,D e cum a ispr;vit, m-am porrenit privind la fermier gi a tot c e m A nconjura cu o mare curiozitate, ici era prima mea icerirc de viaF pe ume. E un ochi aredr6gug, are dr6gug, fost fostd d epirere celilalt, culoarea albastri e tocmai tocmaiculoarea culoarea imedtdpentru imedtdpentru ochi. -Cred ci am s6-icroiesc s6-i croiesc chir.rl eldlaltmai eldlaltmai mare, mare,a a zis fermierul. $i, cAnd cAnda a l doilea doileaochi ochi mi-a fost gata,am putut

vedeamult mai bine ca nainte.P nainte.P eurme mi-a icut nasulq i gura,dar nci nu vorbeam,iindci vorbeam,iindci pe vremea ceea u $tiam l a ce e buni gura. M-am amuzatprivind cum imi croiau trupul, bralele gi picioarele.$ i cAnd, n sferDit,mi-au n epenit capul, m-am simlit foarte foartemdndru, mdndru,cici cici gAndeam i arit ca oriceo oriceo m obignuit. -Prietenul Asta si sperie ioriledestul ioriledestulde d e repede, spus fermierul,Arati fermierul, Arati lntocmaica lntocmaica un om. -Pii bine, bine,e e un om, a ziscelilalt, ziscelilalt, l i eu n sineameagan. deam a fel. Fermierulm-a m -a uat sub subbra bra , m-a trasspre trasspre anul d e grAu 5 i m-a cocofatpe prdjina aceea nalti unde m-ai g'sit tu. NumaidecAt upA upAaceea, aceea,ermierul ermierul pri€tenul u i i a u plecatli m-au isat singur. Nu mi-a plicut ci m-au pirisit in felul ista, agaci agaci am incercats ; m e duc dupi ei, dar picioarelemelc nu puteau atingepimantul atinge pimantul gi a m fost silit si rimAn infipt in prijina aceea.Eram Eram menit si duc o viafi singuratici, singuratici,{iindci {iindci nu aveam la cemi cemi gAndi, usesem oar oarzimislit zimislit numaide numaide cAteva lipe. Ciori gi altepisiri altepisiri zbumupeste zbumupeste gorulde gorulde grAu,dar de cum m; vedeau, e ntorceau, rezAnd i sunt un altinez.Asta altinez. Asta imiplicea gimificeasi mi simto simt o iingi de demare mare nsemnetate. Dupi o vreme,o cioari bitrAni s-a apropiatde apropiat de mine in  

32

L, FRANKBAUM

zbor i , dupi ce m-a privit c u de-am;nuntul, s-a coco{at pe umirul meu i a spus: ,Tarc m; mir cum i-a inchipuit fermierul ci o s; mi prosteasci p e mine in lelul ista, atar de stAngaci Orice cioard. steali ar putea s i vadi cA u eqtiplin eqtiplin doar cu paie." Apoi a seritjos, a picioarelemele, mele,qi qi a mincat grAu cAt i-a plicut. Celelalte pisiri, vizind ci nu li se i ntAmpli niciun riu lAngi mine, s-au mbulzit Q iele se ciugu_

leasci grinele; aqa aqaci, ci, in scurt timp, se adunase njurul me meu u un stol mare. VizAnd ce se ntampli, m-am intdstat, fiindce maam dat seamaci ru sunt, mai la urma urmei, bun nici de sperietoare, dar cioara mi-a dat curaj, spunindu-mi: ,,Daci ai avea creier n capul tiu, ai fi la fel de bun la roate c a once om qi poate chiar mai bun la treabi ca unii dintrc ei. Creierul este estesingurul singurul lucru de preg n lumea asta, ie ci e vorba de o cioari, fie cA e vorba de un om.', Dupi plecareaciorilor m-am gAndit mult la aceste orbe l i m-am hotirat si fac totul spre a dobAndi pulin creier. Spre norocul meu, ai trecut tu pe acolo, m-ai datjos qi, di din n tot ce miai spus, sunt incredinfat ci Marele Oz imi va da creier indati ce vom ajunge n Oragul Smaraldelor -Aqa nidijduicsc gi eu, spuse spuseDorothy Dorothy serioasi, deoarece ili dorelti atat de mult se-l ai. -Da, de buni seami, imi dorcsc, rispunse Sperie-Ciori, esteun siml;ment foarte chinuitor si te ltii prost. -Bine... dar acum hai s-o luim din loc zise fata gi_i inmAni cogulelul. Nu se vedeau deloc uluci in marginea drumului, qi pimantul se ar;ta aspru gi nelucrat. Spre seareajunsed. ntr_o pddure mare, unde pomii crescuseri atat de inalf de , incat crengile se impreunau deasupra potecii d e cirimizi i galbene.Era cam intuneric sub bolta deasi, cici crengile n u  

VRAJITORULDIN OZ

33

l6sau si se strecoare umina zilei. Dar cilitorii nogtri nu s e opriri gi pitrunseri in pidure. Daci drumul ista are u n inceput, trebuie si aibi qi u n sflrqit, spuse mpiiatu mpiiatul; l; gi, cum Oraqul Smaraldelor se afli i n celilalt capit al drumului, noi rebuie si mergem pe unde

ne _Oricine poarte cirarea. a r presupuneasta, i rispunse fetiia. -Negreqit, de aia o qtiu qi eu. Daci ar Ii fost nevoie d e minte pentru pentru asta, asta,n-ag n-agh h putut s-o spun. Dupi vreun ceasde ceasde umblat se pomeniri orbeciind prin intuneric. Dorothy nu mai vedea deloc, Toto insi putea umbla, deoarececAinii vid, de obicei, foarte bine qi pe intuneric. Cum Sperie-Ciori vedea a fel de bine ca ziua, fata il lui de bra1,q bra1, q i astfel zbutiri si-qi continue drumul. Daci ziregti vreo casi sau vreun loc unde am putea s i ne adipostim pestenoapte, spune-mi, pentru ci nu-i plicut si umbli prin intuneric. Pulin dupi aceea,Sperie-Ciori rimase locului, griind: La dreapta noastr; vid o colibi mici, {6cut; din butuci qi din crici. Ne adipostim acolo? -Da, de buni seame, rispunse fetifa. Sunt grozav d e obosit;. Sperie-Ciori o duseprintre pomi pAni ajunseri la colibi. Dorothy intd l i gesi acolo, ntr-un col , un pat intocmit di din n frunze uscate. Se culci indatS, c u Toto lAngi ea, gi cizu numaidecat ntr-un somn adinc qi plicut. Sperie-Ciori, care nu em niciodati obosit, r;mase intr-alt colgal colg al colibei qi aqtepti cu r;bdarc pani s e viri zorile.

 

CAPITOLUT

ELIBERARIA AIETORULUI E LEMNE

Cdnd Dorothy se rezi, soarele soarelestr;lucea str;lucea pdntre pomi, iar Toto iegisede mult din colibi gi alerga dupi pisiri. Sperie-Ciori stitea inci ribditor in collul seu i o agtepta. - Trebuie si mergem si ciutim api., ii spuse spuseDorothy Dorothy La ce-gi rebuie api? C a si-mi spil fagade tot pmful pe care -am adunat pe drum gi si beau, ca si nu-mi rimini pAinea uscati in get. - Trebuie si fie un mare neajuns si {ii licut din carne, spuse mpAiatul, cici trebuie si dormi, si minAnci, si bei. Cu toate ci voi avegiminte, m inte, i asta e de mare prcl, tot aveti destule ncurcituri. Pirisiri qi o luari printre copaci pAni gisiri un mic izvor cucoliba ap6 limpede, unde Dorothy biu, se spili qi i qi mdnci drobul de pAine.Vizu c i i se mpuginasemerindead i n coqulel i f u foarte recunoscAtoareu i Sperie-Ciori ci el nu manca nimic; painea abia de le mai ajungea, ei qi ui Toto. Dupi ce mAnci qi cind tocmai era gata si se indrepte sprecd.riruia de cirimizi galbene,Dorothy D orothy se nfiori, auzind u n geam;t adinc ce venea din apropierc. -Ce-o rnai fi gi asta? ntrebt ea cu sliali. -Nu pot si-mi inchipui ce-o li, da{ ne putem duce s e vedem, zise Sperie-Ciori.  

V R A JTOR U LD IN O Z

35

Tocmai atunci le ajunse a ureche alt geam;t, q i sunetul pirea ci vine din spatele or. Se ntoarseri gi o luari inapoi

prin pidure. Ficuri cAliva cAlivapa6i, pa6i,cAndDorothy z;ri cevacare strilucea sub razele soarelui ce r;zbituser; printre pomi. Alergi citre locul acelaqi acela qi seopri se opri deodati, scoland scolandu u n fipit de uimire. Unul dintre copacii cei mari fusese pintecat n p a e liJ rezemat de trunchi, stitea u n om lEcut din tinichea, care linea in mana ddicat; u n topor. Capul qi bragele i erau legatede trup, dar omul stitea remiqcat, c a i cum nu s-ar h putut clinti de acolo. Dorothy il privi uluitS, qi la fel qi impiiatul, in timp ce Toto lihi ascugit is i s e repezi si mugtedintr-un mugtedintr-un picior de tinichea, lovindu-se a dinf. Dumneata te-ai viitat? il intrebi Dorothy. -Da, rispunse Omul de Tinichea. E u a m gemut. G e m aici de mai bine de un an qi nimeni n u m-a auzit pAni azi qi n-a venit s;-mi dea o mAni de ajutor -Ce pot sA ac pentm rine? nhebi Dorothy c u bhnde{e, cici fusesemiqcati d e vocea tristi. c u care vorbise Omul d e Tinichea. -Adu u n bidon cu ulei gi unge-mi incheieturile, rispunse acesta.Au ruginit atat de tare, incAt nu le pot miqca; daci sunt bine uns, am si-mi revin indati. Gise$ti bidonul cu ulei pe polili, i n coliba mea. Dorothy fugi numaidecath colib; qis e ntoarsec u bidonul. Unde-$ sunt ncheieturile? -Unge-mi mai intAi ceafa, ispunse Omul de Tinichea. Fata turne ulei qi, pentru ci ceafa Omului de Tinichea era foarte ruginiti, Sperie-Ciori ii lui capul in rnAini gi il miqci grijuliu dinr-o parte intr-alta, pani ce stipAnul l u i putu se-l ntoarci singur.  

36

I. FRANK BAUM

Acum, incheieturilebmlelor, se ug; Omul de Tinichea. Dorothy turni uleiul peste ncheieturi q i Sperie-Ciori i n tinse i r;suci bralele pdni scipari qi ele d e rugini gi furi ca nol, Omul de Tinichea scoase n oftat de mullumire gi, i.sAnd jos toporul, il rezemi de un copac. - E o mare ulurare, spuse spuseel. el. Jineam toporul in sus d e cAnd am ruginit qi sunt foarte bucuros bucuross5-l s5-l pot pune, in s{hr it, jos. Acum, hi buni qi unge-mi qi incheieturile picioareloq ;i atunci voi fi cu desivl desivlrqire rqire tealdr Cei doi ii unseri gi picioarele, pdni putu sd le miqte in voie. Omul de Tinichea n u mai conteneasA e mul{umeasc; pentru sciparca lui qi pirea si fie un ins plin de cuviinli q i foarle recunoscitor, --Aq i putut si srauala de-a pururi dac; n-ati fi trecut vo voii pe aici, ala c; mi-afi salvat viafa. Cum se ace ci vi afla1i prin locurile acestea? Suntem n drum spre Oraqul Smaraldelor Ne ducem Ia Marele Oz gi am ficut un popas de o noapte n coliba ta ta.. Pentru ce vreli sAJ vedef pe Oz? - E u vreau vreausi si mi trimitiinapoi in Kansas, ar Sperie-Ciori vrea si-i pund pugin creier in cap. Omul de Tinichea piru ci rimAne o clipi pe gdnduri, apoi grii: -Credef cd. cd.Oz Oz ar putea si-mi dea qi mie o inimi? De ce nu? Ar fr to1 atat de ugor ca qi si-i dea lui Sperie-Ciori creier. Foarte adev;rar, fu de pirere Omul d e Tinichea. Aqadar, dacS mi ingiduigi si mi alitur voui, aq veni gi eu in Oraqul Smaraldelor,siJ rog pe Oz si mi ajute. -Hai cu noi zise Sperie-Ciori nirnos, ar Dorothy ad;uga cd tovir;lia Omului de Tinichea i-ar face plicere.  

VRAJI TORUDI N OZ

37

Aga ci Omul d e Tinichea iqi puse oporul pe umer i str5b;tur; cu to{ii pidurea pAni ajunser; la c;mrca pietruiti cu cirimizi galbene. Tinichea o rugasepe rugasepe Dorothy si puni bidonul cu Omul ulei in de cogulepl ei pentru cd, spuneae spuneae l : -Daci mi apuci o ploaie, ruginescdin nou, si atunci a m mare nevoie de ulei. intr-un fel, noul lor tovariq era qi un noroc, fiindci, dupi oarecarevreme, oarecare vreme, trecuri printr-un loc unde arborii qi cricile lor crescuseri atat de aproape de poteci., incit drumegii noltri nu puteau rdzbate. Dar Omul de Tinichea gtia s i manuiasce oporul cu atatadibicie, atatadibicie, incet despici tr-unchiurile qi e croi poteci spre umini. MergAnd, Dorothy chibzuia atat de adenc, ncAt nu bigi de seami ci. Sperie-Ciori se mpiedicasecilcand intr-o grcapi qi se serostogolise rostogolisen marginea drumului. Fu nevoit si ceari iar ajutorul fetei. D e ce nu ocole5tigropile? ntrebi Omul de Tinichea. Nu prea qtiu multe, rispunse acesta acestavoios, voios, capul meu esteumplut cu paieJ esteumplut paieJprecum precum se vede,i vede, i i de aceeam aceeam e duc la Oz, siJ rog si-mi dea pufini minre. A... aqa, aq a, nqeleg,spuse iietorul de lemne, dar, la urma urmei, mintea nu-i chiar cel mai bun lucru din lume. Dar tu ai cevaminte? intrebi Sperie-Ciori. -Nu, rispunse Omul d e Tinichea. Capul meu e gol cu totul, dar am avut i i eu odat; creier, qi am a\,ut i inim; i , deoarece e-am incercat pe amAndouS,a amAndouS,a dod acum m a i mult si am o inimi. _ Curn aqa? Am si-1i spun povestea povesteamea mea gi atunci vei afla. $i, i n timp ce treceau prin pidure, tiietorul de lemne le istorisi cele ce urmeazi:

 

38

L . TRANK TRANKBAUM BAUM

M-am ndscut ca fiu al unui tiietor de lemne ce dobora copaci n pidure qi vindea emnul ca si aibi cu ce trii. Cind a m crescut mai mare, m-am lecut q i eu tiietor de lemne ii, dupi moartea tat;lui meur am avut griji de bitAna m e a mam5. car rimp a rriit. Dupa c e a murir qi mama, m-am gandit c;, in loc s; triiesc singur, ar h mai bine si mi insor Triia pe vremea aceea o fati de altinez nespusde frumoasi, pe care am iubit-o din toate nima. Ea mi-a {egiduii sa se m5rite cu mine de indati ce voi caltiga destui bani pentru aputea cl6di pentru ea o casi mai buni. $ i am purces la lucru mai vArtos ca oricAnd.Dar oricAnd. Dar fata locuia irnpreuni c u o femeie femeiebAtdni, bAtdni, care nu o lisa si se mi.rite pentru ci bibula era lenegi. lenegi.q q i voia ca fata se r;mani c u ea, si-i giteasci gi si-i strAngiin casi. De aceeabitrAna s-a s-adus dus avrijitoarea cea rca de la Riserit qi -a ligiduit doui oi gi o vaci daci ne va impiedica si ne cisito m. Atunci vrr.jitoareacea cearea rea mi-a descintat toporul qi, intr-o buni zi, pe cAnd t;iam lemne, toporul a alunecat deodati qi mi-a tiiat piciord stang. In prima clipi m i s-a pirut ci a dat peste mine o mare nenoroclreJpentru ce ltiam ci un tiietor de lemne gchiop nenoroclreJpentru nu poate munci i ca$tigaatAt de bine, aqacd m-am dus a u n tinichigiu se-mi ntocmeasceun picior de tinichea. piciorul acesta qi ficea foarte bine treaba, qi eu munceam de zor ca si mi pot insura cAt mai curAnd. Dar fapta mea a mAniat-o p e vrijitoarea cea cearea rea d e l a Risdrit, deoareceea i figiduise biftAnei ci eu n-am si pot si mi mai insor cu fata altinezi. Intr-o zi, pe cand diam lemne, toporul mi-a alunecatd i n nou din mAni q i mi-a tiiat piciorul drept. M-am dus iar i a tinichigiu g i acesra acesrami-a mi-a ficut inci un picior de tinichea. Dupi aceea, oporul descentatmi-a teiat bralele, unul dupi ceHlalt, dar nimic nlr m-a putut descuraja:

e-am inlocuit cu altele d e tinichea. Atunci vr;jitoarea cea rea a 1icut c a  

VR-AJIToRULtN oz

39

toporul s5-micadi in cap.Mi-am toporuls5-mi cap.Mi-am zis: ,Gata, ini aici mi-a fost "Dar s-a ntlmplat ca inichigiulsi treaci tocmaiarunci p e acolo acoloq q i mi-a licut ul capde capde tinichea. Am crezut, n sfArgit, i o invinseseme vrijitoare, qi ucramc u q imai multa Avni, dar habarn-aveam habarn-aveam A tde crudi mi-era dugmanca. rAjitoarea - agandit a un chip nou d e a-mi omo dmgostea e o purtam rumoasei ltineze. f f cut i n a$a el ca toporul si alunece in nou i d e data asta s i cadi p e rrupul rrupulmeu. meu."pintecanduJn doui buc5Ji.n buc5Ji.n c i o datea venit inichigiulsi inichigiulsi mi ajuteq imi-a ntocmitu n trup de inichea,alipindu-i a lipindu-ibrafele, icioareJeicapul capuld d e inichea prin nilte incheieturi,a9aci puteam sd le miqc a fel c a inainte.Dar... Dar...vai vai acum nu mai aveam nim6, agac i pierdusem i dragostea entru fate i nu-mi mai pisa dac6 dac6m mi insuramc insuram c u ea saunu, saunu, Crcd ci. mai mai locuielte i acum acumcu cu femeiaaceea ilrinS. a;reprdndu-mii vin s-o au. Trupul meu strilucea striluceaacum acumaga agade de frumos n soare, soare,ncat ncat cram mendrude mendru de el, gi nu-mi mai pisa daci-mi aluneci t o porul, cici nu mi mai putea iia, Mi piqtea o singuri primejdie c;-mi vor rugini rugin i incheieturiie, incheieturiieDar , ar pdstrasem n D bidoncu ulei n coliba coli bameaq iaveam riji si. si.mi mi le ungla timp. Cu toate asteal nh-o bune zi, am uitat s-o fac i mm-a a pdns tocmai atuncio ploaieca un porop. po rop.PAni PAni si mi gAndesc eu bine, incheieturile inche ieturilemi-au ruginit. Astfel am losr nevoit nevoitsi. zebovescn p6durepAni p6durepAni a1ivenitvoi v enitvoi si-mi ajutali. A lost usi.zebovesc n lucru greud e ndurat,dar n timpul acestui n cet

am stataici, stataici, am avut timp s i mi gindesc gindescci ci pierderea e a mai mare p e care carea a m suferit-o reodati a fost atunci cAnd mi-am pierdut inima. in rdstimpulcat am iubit, am fost omul cel mai fericit d e pe pemanr.$ir cum cine n-are nimi nu poate ubi, m-am hotiret se il rog pe Oz si-mi d e a  

40

L. TMNK BAUM

o inim6. Daci a m s-o primesc,atunci m i intorc la fata ahinezd i mi insor cu e a . $ i Dorothy,q i Sperie.Ciori ur6 miqcalide povestea;ietorului de emne,aflAndastfeld e ce qi dorcaacesta tat de mult o noui inimd. -Cu toateastear puseSperie-Cion, u am sa cer creier in_loc e nimd, pentru c ; un prostn_ar n_argti gti ce poate acec u inima, chiar daci ar avea-o. -Iar eu voi cere o inime. rdspunseOmd d e Tinichea, pentru cdmai mintea minteanu nu facep face p e nimeni nimenifericit, fericit,Q Q i ericirea ericireaeste este lucrul cel de preJ p e ume, Dorothy nu zise nimic, fiind prea uluiti ca sd-si de dea a seama aredin cei doi prieteniaveadreprate, e aceia h o_ teri ce, ce,daca dacase seva va purea napoiavreodaran Kansas, .avea sd conteze rea mult daci Omul de Tinichean_aveanimd. iar Sperie-Ciori -avea reiersau saudaci daci fiecareprimeaceea ce gi dorea. , Cel maimult mai mult o necijea aptul aptulci ci pAinea r a p e sfbriite sfbriite0 0i ci n-avea lte merindepentru e a Toto, D e fapt, nicitiie_ i torul de emneq inici Sperie-Ciori u mdncau reodati.d a r Dororhy n u era Gcuri nici din rinichea. ici din paie n u 5i putea rdiGra hran5

{b  

CAPIToLUL I

LEUL CELLA$

In timpul acesta, acesta,Dorothy Dorothy qi tovariqii ei stdb;teau p;.durea deasa.Drumul deasa.Drumul era tot pietruit cu cirimizi galbene, dar ele erau acoperite de crengi uscate uscategi gi de frunze veltede, gi mersul le era tot mai anevoios. Prin aceastiparte apidurii s e aflau puline pisiri, fiindci pisirilor le plac locudle mai deschise,mai m ai insorite. Dar din cAndin cdnd seauzea seauzeamerAitul merAitul adanc al unui animal silbatic ascuns ntre copaci.Aceste copaci.Acestesunete eceaus e bat; mai rcpede inima fetilei, cici ea nu qtia cine l e scoate; scoate;dar dar Toto tia, $i de aceea igi urma drumul stdns lipit de Dorothy gi nu rispundea. a de obicei,cu un ldrrat. Cit o si mai dureze pAnd ie5im din pidure? il intrebi Ietiga e riietorul de lemne. ar acesra;\punse: acesra ;\punse:

Nu pot se-Jispun, n-am fost niciodate in Oralul Smaraldelor, dar tatil meu a fost, pe vremuri, cdnd era copil, gi mi-a spus spusci ci a fhcut o cilitorie lungi, printr-un plin de primejdii; cu toate ci, atunci cand te apropii de 1iaut oraqulunde oraqul unde locuiegte Oz, locurile sunt foafte frumoase. Mie nu mi-e fric; at^t timp catambidonul catambidonul cu ulei c u mine, pe Sperie-Ciori nu-l poate r;ni nimic, iar tu, cat timp po4ipe frunte pecetea sirutului vrijitoarei celei bune, n-ai de ce sA e temi, fiindci semnul Asta e apiri de orice riu.  

42

L. FMNK BAUM

Dar Toto? grei fata, ingrijorate. Pe cigeluqulmeu cine o sd-l apere? Daci va fi in pri mejdie. l vom apira noi. Nu isprivise bine vorba, ci se seauzi auzi un riget ingrozitor qi qi,, imediat dupe aceea, n drumul lor sdri un leu mare. Cu o singuri lovituri de labi, il ficu pe Sperie-Ciori si se nvArteasca,asemenea teasca, asemenea nei sfArleze, Ani la marginea drumului, apoi serepezi se repezi a Omul de Tinichea cu ghearele ui asculite. Dar, spre surprindereaLeului, atacul nu {icu nicio impresie surprindereaLeului, asupra tinicheleij cu toate ci tiietorul de lemne cizuse in drum qi zicea liniqtit acolo. Acum, cAnd qi vizu duqmanul n fagi, micul Toto alerg; letdnd spre eu, qi iam deschise ura sA-l sA-lmuqte. muqte.Dar, D ar, in clipa aceea,Dorothy, temandu-sece Toto va I omodt qi fir5 s a ,tini seami de primejdie, se repezi inaintea leului, ii trase o palm; pestebot cat putu de tare qi-i st gi: -Si nu indrizlepti d-l multi pe Totol Ar trebui si-li fie ruqine, cogeamite dihanie ca tine, s5 te pui cu un s;rman cilelul ca Toto Nu l-am muqcat, respunse Leul, frecAndu-qibotul cu

laba in locul unde fuseseovit. fusese ovit. -Nu, dar ai incercar s-o faci se risti lata la el. Nu eqti decat un mare la . -$tiu, spuse spuseLeul, Leul, Iisind capul in jos, ruqinat. Am qtiut dintotdeauna. Dar c e pot si fac?... dintotdeauna.Dar Chiar nu qtiu qi nu-mi pasi. Cind t e gAndeqtici l-ai lovit pe bietul Sperie-Cior Sperie-Ciori, i, care nu e decAtun om de paiel Cum, e om de paie? intreb; Leul uimit, in timp ce privea cum Dorothy il ridici pe Sperie-Ciori, ovinduJ uqor . a .5-i dea orma pc carc o arusese ar usesenainre. nainre. Firegteci e om de p paie, aie, se ofiri Dorothy, nci supirati.  

VRAJITORULDIN OZ

43

De aceeas-a aceeas-a rostogolit {icu agade de uqor, Leul. Mi miram eu cdnd il priveam cumaga se rostogolelte. celilalt, e i $i acela de paie? -Nu, rispunse fata. Acela e ficut din tinichea. $ i il ajuti pe tiietoi'ulde tiietoi'ul de emnesi emnesi se idice n picioarc. -Aha, de aceeaaproape aceeaaproape c 5 mi-am tocit ghearele CAnd am atins tinicheaua m-a trecut un fior rece pe spate. Ce-i animalul ista mic pe care l iubeqti atdt de mult? - E cilelulul meu, Toto. E de tinichea sau e de paie? ntrebi Leul. -Nici una, nici alta, rispunse Do Dorothy. rothy. E un caine lbcut din carne qi oase. -Aha Ce anirnal ciudat ... $i-mi pare grozav de mititel, acum, cand stau i mi uit la el. Nimeni nu s-ar gdndi s i multe o {epture atet de mirundce, in afari de un laq ca mine, adbugi Leul, intristat. Ce te face si fii laq? laq?zise zise fetila, privind mirati la fiara uriaqi.

Asta e un mister imi inchipui ci aqam-am aqam-am n;scut; toate celelalteanimale din pidure presupunci suntviteaz, pentru e d leul e pretutindcni e' unoscurdrept unoscurdrept regeleanimalelot. Mi-am dat seamaci, seamaci, de cAte ori rag mai tare, orice vietate se inspiimAnti i o Stergedin drumul meu. De cAte ori am intahit \,Teun \,Teunom, om, am fost grozav de speriat,dar speriat, dar em de ajuns si udu o singud dati la e l gi o lua la fugi. Daci elefantii, tigrii pi urgii ar fi incercat vreodati s i lupte c u mine, e u a$ i fost cel care ar fi fugit primul. Aga sunt de lag Dar, de cum imi aud urletul, toli caud s; se ascundi din calea mea, i eu, bineinieles, i las s e plece. Asta nu e drcpq regele fiarelor n-ar trebui se fie la$, spuseSperie-Ciori. spuse Sperie-Ciori.  

44

L, FMNK BAUM

$tiu, dspunse Leui, qtergAndu-gi lacrimi cu vArful cozii, asta este esteqi qi marea mea durere qi imi face viaga nesuferitS. Dar, ori de cdte ori presimt o primejdie, inima incepe si-mi bati cu mare repeziciune. Poate ci suferi de o boali d e inimi? spuse Omul de Tinichea. -Se poate li asta, ;spunse Leul. In caz ci adiugi tiietorul de lemne, ar trebui s; fii buru bur u o..cd, o.. cd,suferi, a"tadovedelre dovedelre.i .i ai inima. n cema ce ma pri\ e (e. eu n-am inimi, ala c; nu pot sufe de o asemenea oali. Poate."pusr Leul. qindiror.daca dacan-aq n-aqarea area nima. n-ag purea {i nici lag. Creier ai? intrebi Sperie-Ciori. Ala cred, dar n-am putut niciodad sAme sAme uit in;untru, i n cap, se vi vid. d. Eu mi duc la Marele

Ozpaie. si-l rog si-mi dea pulin creier, cAci capul meu este esteplin plin cu - $ i eu mi duc si-l rog si-mi dea o inimi, spuse ;ietorul de lemne. -$i e u vreau siJ rog si ne trimid, pc mine qi pe Toto, inapoi in Kansas, l inform; Dorothy. Credeli ci Oz ar putea si-mi dea q i mie curaj? intrebi Leul cel Laq. -La fel de uqor cum i-ar fi si-mi dea mie creier, zise Spcrie-Ciori. -Ori mie inim5, intri, in vorbi gi Omul de Tinichea. Sau pe mine se m; trimiti inapoi in Kansas. -At unci. dacS dacSn-ave1i n-ave1i imic mpot rira.merg) i e u ru roi. cici mi-e sili de viala asta eri curaj. Eqti bine venit, pentru ci tu vei inde indepirta pirta de noi celeIalte fraresilbatice. Cred ci acestea rcbuie si. fie gi mai lage ca tine, daci igi ngi.duie si le sperii atAt de ugor  

V RiJLT oF ULI N o Z

45

Sunt ntr-adevir aqe, ar astan astan u mi lacep lacep e mine mai viteaz.$i, atet timp cAtm i voi qti un la5,voi fi nenorocit. $i, din nou, micul grup o porni la drum. Leul umbla c u paqimari, m ari, al;turi deDorothy.Totonu T otonu ncuviinli, la inceput, noua ovArelie, entru c i nu puteauita c i fusese A t p e c e s i fre slirAmat n {ilcile mari ale Leului. Dupi o bucati d e vreme nsi, s esimli n largul siu gi, n scurt imp, cilelul g i Leul cel celLag Lagdeveniri deveniri cei mai buni pneteni. In restulzilei restul zilei nu se mai ivi nicio intAmplare are si le strice iniltea cilitoriei. Doar o dati numai, cdndOmul de Tinicheacdlcd cdlcdun un cdrXbu ce se ara de-a ungul drumului gi-l omori, ceeace-l ceeace-l ficu sA ie foarte nefericit, nefericit,pentru pentru c i era totdeauna u luare-aminte Anu loveascivreo v reo nsccti. Virsi chiar acrimi de supirare g i d e pirere de rdu, care"i

cursera ncetilor pe fali pestebalamalele balamalelen n care li erau prinse ilcile, fbcdnduJe i rugineasci $i, cdnd cdndDorothy Dorothy l inl.rebiapoi inl.rebi apoiceva,Omul O mul de Tinicheanu putu deschide ura, cici incheietu le obrazului i erau uginite.VdzAndasta, e sperie oart€ tare li-i fecu semn ui Dorothy se-l ajutc s d scape e necaz.Dorothy nsi nuJ inlelegea. eul era q i e l nedumerit)negtiindce \e.az aveadietorul aveadietorul de lemne,d ar Sperie-Ciori puc5. idonulcu idonulcu ulei din cogulclulu cogulclulu i Dorothy ncheieturilc egeiOmului O mului de Tinichea,Dupl cdteva   i unse ncheieturilcegei clipe,acesta clipe, acesta uteas uteas dvorbeasci a fel de bine ca qi nainte. -Asta o si-mi fie de nv6{etur; i alii dati o sem sem i uit p e undecalc, calc,cici, cici, daci mai m ai omor vleun ciribug sau sauvreo vreo alti gAnganie,oi pldnge ariqi, gi plAnsulm plAnsulm i va rugini din nou incheieturile. De aici inainte,Omul de Tinicheapiqi Tinicheapiqi cu multi bigare de seami, cu ochii alintili asupradrumului, i , cend z;rea vreo furnici micugi fudindu-se pe cirarej o ocoleaca si nu-i faci vreun riu. $tia foartebine ci el nu are nimi, d e  

L, FMNK BAUM

aceea avea mare grij; si nu fie niciodati crud sau aspru cu nimeni. -Voi, oamenii care avegi nimi, spuseel, avegiceva care vi indeamni si nu facegi rAuJ dar eu nu am inimi 9i de aceea rebuie sA iu c u luare-aminte. Cdnd Oz o si-mi d e a $i mie o inimi, n-o si mai trebuiasci si fiu atat d e grijuliu.

 

CAPITOTULII I CAPITOTUL

CALATORIASPRE SPREMARELE MARELEOZ

Drume{i furi silili si. poposeasci peste noapte sub un copac mare din pidure, pentru c e n u era niciun silaq omenesc prin apropiere. Copacul inchipuia un acoperimAnt bun gi des, des,care care aveasi-i aveasi-i fereasci de roui; Omul de Tinichea sparsecu sparse cu toporul un bral de lemne, iar Dorothy aprinse u n foc straqnic, straqnic,care care o inc;lzi qi o lacu s; nu se mai simd atet de singuri. Ea qi 'foto mAncard restul de pdine c e i l m a i aveau,S iacum nu ltia ce aveausA aci la micul dejun. Daci doreqti, spuse Leul, intru in pidure gi-gi omor o ciuti. Poli s-o frigi pe loc, intrucat gusturile voasrre voasrresunt sunt lbarte ciudate qi vi place mai mult mAncareag;titi, D iastfel veqiavea aveaun un mic dejun excelent. -O, nu, t e rog, nu face una ca asta se rugd Omul d e Tinichea. Fdrd indoialS ci am si plAng cAnd ai si omori sirmana ciuti, g i ncheieturile mele vor rugini din nou. Dar Leul se duse in pidure gi igi Iicu rost de cini. C e mancase u afli nimeniJpentru nimeniJpentru ce el nu pomeni nimic desprc asta. Iar Sperie-Ciori gisi un copac plin de nuci gi umplu coqul ui Dorothy cu ele, aqacd fetila nu avea si sufere d e foame o bucati buni de timp. Dorothy se gAndi ci Spede-Ciod este bun gi plin d e griji lag de ea. dar rise din toati inima d e felul neindemAnatic n care bietul impaiat  

48

L. fRANK BAUM

culegeanucile. M6inile sale ciptuqite cu paie erau atat de stangace, i nucile erau atAt de mici, incat scipa pe jos to tott atatea cate punea in coq. Dar lui Sperie-Ciori nu-i pisi cAt ii lui si umple coqul, coqul,pentru pentru ci asta i didu prilejul si steacat stea cat mai mult; vreme departe de foc, deoarece deoarecese se emea sa rru sari vreo scAnteie n paiele sale qi siJ aprind6. A qa c j rima"e la o oarecare isranld e fl;cAri si nu s e apropie

decAtatunci cAndDorotiy seculci, decAtatunci seculci, spre a o acopericu frunze uscate.Ele ii ficuri culcugul mai moale gi mai cald, q i fetigadormi zdravin pini dimineaga. Cdnd se umind de ziui, Dorothy iqi spili obrajii intr-un pArAiag e clipocea ncetilor li, pulin dupe aceea,cil;todi aceea,cil;todi porniri din nou spre Oragul Smaraldelor. Aceastdzi Aceastd zi avea fie grea qi sd vreo ori de plini detemeinic, intampliri pentru drumelii noltri. Dupi mers ziriri in Ia1a or o adAncituri mare care t;ia drumul qi, cet puteau cuprinde cu ochii, impirgea pidurea in doud. Era un lan1 foarte lat, $i, dupi ce se c;t c;t;rari ;rari sus,p e o muchie, qi priviri inlduntrul lui, vizuri ci era foarte adanc, ar fundul era plin de stinci mari qi ascu{ite.Povardlu P ovardlu le erau atat d e rApoase, incat niciunul dintre ei n-ar fi putut s; coboare. Pentru o cJipi, toli a\,.ulasimlimantul a\,.ulasimlimantul cA se spr;vise c;l5toria l o r Ce ne facem? ntrebi Dorothy, dezn;d;jduiti. -Habar nu am, spuse spuseOmul Omul de Tinichea, Tinichea, iar Leul igi scutura coama zbarliti i privi gAnditor. Dar Sperie-Ciori intri in vorbi: -Nu putem zbura, asta e neindoios, nici nu putem si coborim in pr;pastia asta. De aceea,daci nu putem siri peste ea, trebuie si rimanem unde suntem. Cred ce eu aqputea aqputea si sar peste pesteea, ea, spuseLeul spuseLeul cel Laq, dupi ce misurase cu luare-aminte i$mea adAnciturii.  

V Ri JIT ORULDIN O Z

49

Atunci e bine, ispunseSperie-Ciori,iindci poti s; ne duci n spate nul cate cateunul. unul. Bine,hai Bine, hai si incercim Ecu Leul. Cine Cinewea wea si freprimul? freprimul? Eu, rispunseSperie-Ciori, entm cS,daci nu vei putea sari pestepripastie, pestepripastie, Dorothy va h omorAtdsau Omul d e

y2 Tinichea Oreamulte multe iu, cucuieacolo, cucuie e stAnci. Dar, daci e u605* pic deOrea pe spatele spateleiu, n-oacolo,os, si aibios, a;apde mare insemnitate, entru cd eu nu mi pot lovi in cidere, -Dar eu md tem grozavse nu cad, spuse eul cel Lag. . Insi altceva ot nu ne rimane de ficut; agaci urci-te pe sparelemeu i se acem ncercarea. Sperie-Ciori eaburci eaburci pe spatele eului, 9 i frara frarapiqi piqi pe muchiapripastiei, muchia pripastiei,unde undes s eghemuijos -De ce nu alergimai alergimai ntAi, ca apoi si siri? *Pentru ci noi. leii. nu sirim in felul dsta,

Apoi, printr-o siritufi. aranjate,Leul stribitu vazduhul $ i ajunse evitimat de cealalti parte. Prieteniisii, carepriveauspectacolul,uri u ri incAntagi 6 zdnd cAt de u$or ecuseLeul ecuseLeul ispravaasta astagi, gi, dupi ce Sperie-Ciori se sedddujos dddujosde p e spateleui, Leul siri inapoipeste inapoipeste prepastie. Dorothy voiasi voia si fie ea urmitoarea,a5a urmitoarea,a5aci ci il lui pe Toto in brale 5 i s eurci p e spatele eului, inandu-se u manade manade coama ui. In clipa urmitoare i s epiru ci zboari prin a e r gi,pani gi, pani si segAndeasci ine, seafla, seafla, neatinsi, de cealalti palte a pripastiei. Leul se ntoarse entru a rreia oari D i l lui pe Omul de Tinichea.Apoi Tinichea. Apoi stituri locului cu togii,cAteva lipe,ca si-i dea imp prietenului or si. seodihneasci.; seodihneasci.; bosise i gAfAia ca un caineh;,ituit. caineh;,ituit. De cealalteparte pripastieigisiri g isiri o pidure foar.te eas;, intunecoasi imohorAti. mohorAti.Dupi Dupi ce semai semai odihni odihnipugin puginLeul,  

50

T FRANKBAUM FRANKBAUM

purceserd ar pe cirarea cu cirimizi galbene l i fiecare se intreba in sinea lui daci vor sc;pa vreodat; de pidurile stufoase; i daci vor md iegi cAndva a soare. Ca si le mi-

reasci parci supirarea, auziri indati un zgomot ciudat in adAnculpidurii, adAncul pidurii, 5 i Leul le gopti ci in partea aceastaa (inu-

tului tr;iau kalidahii. Ce sunt kalidahii? ntrebe fetila. -Sunt ni$te fiare monstruoase,cu trup de urs 5i cap de tigru, rispunse Leul. Au ghearc atAt de de lungi i de asculite, incat ar putea tot atat de uqor si mi sfdqie n doui. pe cAt ag { i putut eu adineauri si-l omor pe Toto. Mi-e grozav de frici de aceqtikalidahi. Nu mi mir cl (i-e teami, zise Dorothy, trebuie si fie nigte ighioane inspiimantetoare. Leul era cAt pe ce si-i rispundd, cAnd,deodati, ajunseri in la{a altei pripesdiJ dar aceastaera mult mai largi qi mai adAnci, aqaci Leul igi didu numaidecAtseama seamace ce peste e a nu va mai putea siri. Ei, astfel, r;maser; cAtva timp pe gAnduri, pAni cdnd Sperie-Ciori spuse: Vid un copac ceala cre$te aproape de rApi. Daci omul din pidure l-armarc tiia in fel incat s; cadi cu coroana de cealalti parte a gangului, am pulca trcce uqor pesre plapastie. Asta e o idee de primi mAni, spuse Leul; s-ar purea crede ci ai creier in cap in loc de paie. Omul de Tinichea se altcrnu pe lucru, i roporul ii era atat de ascufit, ncat intr-o clipi copacul fu aproape rctezat de la ridicini. Atunci Leul se opinti pe picioarele sale salep puternice il impinse atat de tare, c; se risturni q i c;zu cu i un trosnet mare peste rApi, ajunglnd cu cricile de partea cealalt5.  

VRAJITORULDIN OZ

Abia trecuseri pe aceasti punte curioasi, cand un muget

ascu(it ii fAcu pe toli tol i s; trcsar; qi, spre groaza 1or, zirir; iegindu-le nainte doui liare uriale, cu trup de urs u rs qi cap de tigm. -Altia sunttriqi kalidahii, spuse spuseLeul, Leul, incepAndsi incepAndsi tremure. Repede. Sperie-Ciori. d o luim inapoil Astfel ci Dorothy fiecu inapoi puntea, tinand pe Toto i n brale, urmat; de Omul d e Tinichea qi apoi de Sperie-Ciori. Leul, cu toate c6 era cuprins cuprins de team;, se ntoarse citre kalidahi qi scoase n urlet atAtd e furios, ncAt Dorothy didu un lipit, iar Sperie-Ciori cizu pe spate. O vreme, chiar lighioanele cele s;lbatice se opriri locului qi priviri surprinse a Leu. Dar, constatAnd i sunt mai mari ca el gi gAndindu-se i erau doi, iar Leul, unul singur,kalidahii singur,kalidahii se repezir; din n o u inainte, q i Leul trecu pestepunte, pestepunte, ntorcandu-seapoi si vadi ce vor face urmiritorii sii. Fira s e zeboveascio clp;, lighioanele silbatice {icuri qi ele primii pagi pe copacul c;zut, iar Leul ii spuse ui Dorothy: Suntempierduf, Suntem pierduf, e$tia,la sigur,ne sigur,ne vor sihqia u ghearele lor asculite. Dar stati stranqi Angi mine q i voi lupta cu ei atat cat mi vor line puterile. -Stali pulin strige Sperie-Ciod. Se gAndise ot timpul care ar fi lucrul cel mai nimerit de ficut i ii spuse spuse cum omului dinpddure si taie cu desivArqire copacul de la ridicini. Omul de Tinichea sepuse se puse din nou, zorit, pe lucru, li, tocmai in clipa cand cei doi kali kalidahi dahi erau h jumetatea copaculuir acestacizu bubuind in pripastie, triglnd dupi el flarele urate qi rele. Izbindu-se de v6rfurile stencilor ascufite din fundul pripastiei, ele se {hcuri budli-buci{i. Hm licu Leul cel Laq, espiranduqurat. uqurat.Vid Vid ci ne-a ost herazit s Amai tdim, i ziu ci imi pare bine, pentru ce trebuie  

52

L. TRANK BAUM

si lie foarte neplScuts; i se a viafa. Aceste ighioane m-au speriat atat de cumplit, incAt inci simt cum imi bate inima. Ah, ofti Omul de Tinichea, tare a dori si am qi eu o inim; care se badl Pigania astaavu Piganiaasta avu darul si-i ingrijoreze ingrijorezep p e drumelii no$tri, carevruri si iasi cAt cAtmai mai repededin pidure, astfelcA cAo o luari la picior cAtputuri de iute. Dorothy, iind obositi, fu nevoiti se se seurce urce n spatele spateleLeului. Leului. Spre Sprebucuria bucuria 1o cu cet inaintau, cu atet copacii se r;reau $i, in dupi-amiaza aceleiagizile, z ile, ajunseri in fala unui rAu larg ce curgea cu vuiet in fap lor. De partea cealalti a apei se putea deosebicirarea de cirimizi galbene care gerpuiaprintr-un linut frumos, cu pajigti verzi, smillate cu flori strilucitoare strilucitoare,, g i care era miginiti d e pomi pliDi de fructe. FuIi foarte mullumili vi_zandlinutul acestaminunat in fala lor. Cum trecem rAul? ntrebi Dorothy. O Foarte ugor zise Sperie-Ciori. Omul de Tinichea trcbuie s; ne construiasci o plute, qi cu ea vom putea pluti plni pe partea cealalti a rAului. Omul din pidure iqi lui toporul qi tiie nigte copaci mai mici, ca si intocmeasc; o pluti din lemnul 1or, 1or,qi, qi, n timpul ista, Sperie-Ciori gisi la rnalul apei un pom plin de fructe r;co toare.Dorcthy, carc nu mincase toati ziua decit nuci, se desihti mancAnd ructele coapte. Chiar cAnd e;ti atlt de sirguincios a lucru cum era Omul de I inichea. plutd nu ,e consLruie rerea epede.;i. cind se ;si noaptea, rcaba nu era inc; gata. G;sir; un loc mai lerit,lapoalele norcopaci, idormir5acolopAnidimineaga. $ i Dorothy visi Oraqul Smaraldelor qi pe Marele Vrijitor Oz, care aveas-o trimiti acasi.

 

CAPIToLUL I I I

CAMPUL DE MACI UCIGATORI

Cdlitorii noqtri se sculari a doua zi dis-de-diminea ;, cu puterile imprcspetate gi plini de nidejde. Dorcthy se osp;ti ca o domnili., cu piersici qiprune qi prune luate din pomii ce cregteau l a malul apei. in spateie or se afla pidurea intunecoas;, pnn care trecuseri neved.mafi, ar in fal; se ntindeau me me-leaguri zAmbitoare gi insorite ce pireau ci-i imbie spre Oraqul Smaraldelor La dreptvorbind, riul lat le t;ia caleaspre inutul frumos, dar pluta e.a aproape terminat5 qi, dupi ce tiietorul d e lemne ii mai adiugi caliva butuci qi i injepeni cu nigte cuie din lemn, furi gata si porneasci. Dorothy s e aqezi n mijiocul plutei, linAnduJ pe Toto in brage.CAnd Leul cel Laq pdqi pe pluti,, aceastase clitine tare sub greutatea ui, dar Sperie-Ciori qi Omul de Tinichea se aqezari de partea cealalt; qi-i restabiliri echilibml cu ajr.rtorulunor u nor prijini lungi care lbloseauqi lbloseau qi Ia impins. L a inceput merser; bine, insi, cAnd ajunseri i n mijlocul raului, curentul puternic al apei i tase la vale qi i indep;fti de calea pietruiti cu cirimizi galbene. galbene.Apa Apa deveni atat de adAnci, incAt pri-jinile nu-i mai puteau atinge fundul. Asta e foarte riu, spuse Omul de Tinichea, hindci, daci nu ajungem Ia gintanoastri, vom fi dugi de api in lara

 

T IRANK BAUM

vrejitoarei celei rele de la Apus, care ne va lermeca qi ne v a face robii e i. -$i atunci nu mai capit crciet spuse spuseSperie-Ciori. Sperie-Ciori. -$i eu nu mai capit cumj, se v;iti Leul. -$i eu nu mai capit inimi, spuse spuseOmul Omul de Tinichea. Iar eu nu mi mai inapoiez niciodati. in Kansas, strigi Dorothy. Trebuie neapirat s i ajungem in Oraqul Smaraldelor, spuseSperie-Ciori spuse Sperie-Ciori qi impinse atet de vartos prijina lui lungir incat.aceasta e ngepeni n nimolul din fundul apei, qi, inainte ca el s-o poati scoatesau s-o lase din mAini, pluta f u tms; de curent, qi sirmanul Sperie-Ciori r;mase atarnat de prdjini in mljlocul rAului. Adio strigi. el dupi ceilalgi,care emu foarte mahni{i cil lisau acolo. intr-adevir, Omul de Tinichea incepu si pldngi. Dar, din fericire, amintindu-li ci ar putea si rugineasci, iqi qterse lacrimile de $o4uleiul lui Dorothy. Fdriindoiali, aceasti ntAmplareera o nenorocir nenorocire epentru bietul Sperie-Cio Sperie-Ciori. ri. ,Stauprost acum, mai prost decat atunci cand m-am intelnit cu Dorothy", gindi el. ,,Atunci eram infipt intr-o pr{in; in mijlocul unui lan de grdu, unde, oricum, eramj cice, in stare si sperii micar ciorile. Dar, cu siguranl5, o sperietoarc nfipd intr-o prijini, in mljlocul unui riu, nu e de niciun folos. fare mi tem ci pAni Ia urmd n-am si mai capit creierl" Pluta se egina injosul apei. Leul spuse: Totuli, trebuie sA acem ceva ca s; ne salvim. Cred c i aqputea aq putea sd not pan5 a girm gi si tragpluta dupi mine. Voi trebuie numai s; ve 1inegi e vArful cozii mele.

Aga ci. siri in api, gi Omul de Tinichea ii apuci coada i o linu strans n mXini, iar Leul incepu s; inoate cu toati  

VRAJITORULDIN OZ

55

puterca sprc mal. Era o treabe foarte obositoare,cu toate c ; Leul era foarte puternic, dar, incetul cu incetul, dnrmegii furi scogi din vArtejul curentului. Atunci Dorothy apuci prijina Omului d e Tinichea gi didu qi ea un ajutor, impingand pluta spre mal. C6nd ajunseri la gi.rm g i piqiri pe iarba verde qi plicut6, se simleau foarte obosi,ti obosi,tigi gi iqi dideau foarte bine seamac i forgaapei forga apei ii dusese eparte de c;rarca pietruiti cu cirimizi galbenece galbene ce mergea spre Oraqul Smaraldelor -Ce ne facem acum? ntrebi Omul de Tinichea, in timp ce Leul se intindea pe iarbi i arbi pentlu ca soarelesi-i soarele si-i usuce blana udi. Trebuie, ntr-un fel sau altul, sAne sAne intoarcem la drumul cunoscut, -Planul cel mai bun ar fi si o luim de-a ungul lirmului, pAni ajungem din nou la cirarea noastri, fu de pirere Leul. Aga c5, dupi. ce semai semai odihniripulin, o luari de-a ungul inverzit, inapoi spre drumul de la care ii abituse firmului reul. Era u n linut incantitor, plin d e flori, pomi fructiferi gi raze strilucitoare de soarecarc-i soarecarc-i inveseleau.Daci D aci nu s-ar { i simjit atat de intristali intristali din pricina bietului Sperie-Ciori, ar fi fost de-a dreptul fericigi. Merseri asdel cat putur; putur; d e repede. Dorothy sc opri o singur; dati si culeageo culeage o floare frurnoasi. Dupi o vreme, Om ul de linichca slr igape nealr eplale: - I a uitagi-vi Priviri cu tolii

spre riu gi l vizuri pe Sperie-Ciori cocolat pe prejine in mijlocul apei. Era singur qi foarte trist. Ce putem face ca si-l scipim? intrebi Dorothy. Leul qi Omul de Tinichea clitinari amindoi din cap, neqtiind ce s i faci. Se alezari pe lirmul apei qi de acolo  

56

L. f RANK BAUM

priviri amiragi a Sperie-Ciori, anAce o barze,ce zbura pe Angi ei, se seopri opri qi-i ntrebi: Cine sunteliO iundev; Cinesunteli u ndev; ducefi? E u sunt Dorothy, a r ei sunt prieteoii mei, Omul de Tinicheaq i Leul cel La5.Mergem La5.Mergem n OragulSmaraldelor. -Pii nu-i ista drumul, dspunse arza, i.sucindu-giAtul lung gi privind curios curiosspre spredAngii. -$tiu, rispunseDorothy,dar noi l-am pierdut p e Sperie-Ciori. iacumn e gandim u msal recdparam. - Unde-i? nrebi barza, -Colo, in mijloculrAului, mijloculrAului, ispunse etila. Daci n-ar fi arir de mare maregi gi greu,v greu,v i l-agaducc. -O, dar nu e greu deloc, deloc,o o asiguri Dorothy,doar e umplut c u paie.$i, dacdni-l aduci napoi, g i vom mulgumid in toati inima. -Bine, voi incerca, puse arza, arza,dar dar daci.o si mi s epar6 prea greu.s i 5ri1i i ii dau drumul n apd, ZicAndacestea, asi.rea bule pesteapi pdni. ajunse a Sperie-Ciori, e stacocolat stacocolatpe pe prijina lui, 9i,cu ghearele i mari, l prinsed e brage i l sui sus, sus,n n vizduh, apoi o lu6 c u el spre15rm,unde l a$teptau eilalli, C6nd Sperie-Ciori evizu din nou printre prietenii u i, f u atAt atAtde de fericit, ocAt i imbriliqi pe toli. $i, cAnd cAndporniri. porniri. din nou la drum, la fiece pas pe care il lEcea e cAnta: atAtde de vesel esimlea. ,,O-la-ri-o",atAt

M; temeamci voi fi nevoit si rimAn de-a de-apururi pururi c ocolat deasupra pei, dar m-a sc;pat ddgula de barzi, gi, daci vreodati voi avea reier, oi qti s; o risplitesc precum ise cuvine,)rdndu-ig i e u u n serviciu rietenese. - Foartebine, spuseb arza, care zbttra chiar deasupra or, mie imi place ntotdeauna ; ajut pe cel care cares s eafl; in n e voie;dar voie; dar acum rebuie i vi pirisesc,pentruci puii mei mi  

VRAJITORULDIN OZ

57

a teaptein cuib. cuib.T.ag T.ag nAdejde ive igisi Oralul Smaraldelor   i ci Oz o si vi ajute. -Mulpmim, zise Dorothy, qi barza se nilp in vizduh qi curind nu s e mai vizu. iqi continuari drumul, ascultAndciipitul pis;.relelor cu aripile smilluite in culori luminoase pi privind frumoasele flori care erau acum atat de multe, incAt acopereau otul ca un covor Se giseau in aceste ocuri flori galbene, albe qi albastre,p e lingi minunchiuri mari de maci roqii atAt de stdlucitori, incat parci ii luau ochii lui Dorothy. Nu-i aga ci sunt frumoase? ntrebi fetila, respirAnd ad6nc mireasma lorilor -Aqa mi separe... separe... rispunse Sperie-Ciori. Poareci, dace a avea creier) creier)mi-ar mi-ar plicea mai mult. Ei, daci aq aqavea avea nimi, le-ag ubi qi eu, adiug; Omul de Tinichea. -Mie intotdeauna mi-au plicut florile. Par atat d e fragile g ide gingaqe.nsi gingaqe.nsi in pidure florile nu suntatAt sunt atAtd d eviu colorate. I n drumul lor se veau, printre alte soiuri de flori, din ce in ce mai muld maci rolii i , la un moment dat, se gisird in mijlocul unei pajilti intinse, plini numai de maci. Dupi cum se tie, atunci cand aceste a ceste lori cresc multe la un loc,

mireasma or e atat de puternici gi d e imbdtitoare, incat oricine trece pe lAngd ei adoarme adoar me pe loc, gi, daci nu e grabnic scos dintre flori, adoarme pentru totdeauna. Dar Dorothy scosdintre nu gtia ucrul ista, nici nu putea pleca din puzderia de flori rciii ce r;s;reau pretutindeni, aqa aqaci ci pleoapele se rnpreunari gi simli ci trebuie numaidecAtsi seculce se culce gi si doarmi. Omd de Tinichea insi nu o li.si si faci una ca asta. -Trebuie s i n e gribim, ca sd ajungem a ciriruia de cirimizigalbene nainte si se nnopteze,o rugi el, qi Sperie-Ciori fu de aceeagi irere.  

58

T- FMNK BAUM

iqi continuari drumul, dar, de la o vreme, Dorothy nu mai fu in starc si selini pe picioare. Ochii i se nchiseri firi si vrea, uiti unde se afli qi cizu in mijlocul macilor, unde adormi addnc. Ce ne lacem acum? ntrebi Omd de Tinichea. Daci o lisim aici, moare negreqit,spuse spuseLeul. Leul. in ce mi p velte, abia de-mi mai pot gineochii deschiqi,ar cileluqul, iatiJ, a qi adormit. Intr-adevir, Toto cizuse lAngi mica lui stipdni. p e Sperie-Ciori qi pe Omul de Tinichea, neliind ficuli din came i oase,nu-i supera superamireasma mireasmavi.timitoare a florilor Alearg; iute inainte, spuse Sperie,Ciori cirre Leu, qi caud sA eqi cat md repede din aceasti pajigte de flori ucigitoare. Noi o vom aduce aducepe pe feti16.Daci gi tu ai cidea biruit de somn, ai fi prea mare ca si te putem teri. Leul se stridui s51i vini in fire gi o lui la fug6 atAt d e repede, ncit pieri intr-o clip; din fata ochilor celor doi. si facem scaun din mAinile noastre, noastre,c c a s-o ducem mai Hai uqor. I l ridicari pc Toto qi il puseri in poala lui Dorothy, apoi {icuri din mAinile lor impletite un scaun qi o aqezari pe

fati, adormitS, intre ei. Astfel merseri q i merseri, qi pirea ci marele covor de flori ucigitoare din jurul lor nu se ma maii sfer$elte.Urmare qerpuirea rAului qi ajunseri, i n slbrgit, ldngiprietenul lor, Leul, care zicea, dormind adnnc,printre maci. Florile fuseseri atit de puternice, incit uriaga fiari se isase nvinsi de mireasma or qi cizuse cAnd cAndnu nu mai avea de iicut decat cAliva paqi pini la cimpul de iarbi verde din apropiere. Nu putem face nimic pentru elj spusemahnit Omul de 'Iinichea, pentru c i e prea greu ca si-lputem ridica. Trebuie siJ lisim locului, si doarme pentru totdeauna, poate c i i va visa ci qi-agisit, in sf6rqit,curajul.  

VR'ITORUL DIN OZ

59

-imi pare foarte riu, spuse Sperie-Ciori, Leul a fost un tovareq prea bun pentru o vietate care se socoate h 4. Dar s-o uim inainte. Duseri fetila adormiti i o atezad pe o pajigte lAngi rAu, destul de departe de cimpul cu rraci, ca s-o fercasce si mai respire mireasma otr;vitoa.re a florilor. O intinseri biniqor jos, pe iarba moale, i alteptare ca adierea proaspiti a aerului s-o hezeasci din somn.

 

CAPITOLULX

I{EGINA TOARECTLOR E CAMP

Cred c; nu suntem depa e de poteca pietruiti cu cerimizi galbene, spuse Sperie-Ciori, care stitea lingi fetili, pentru c; am ajuns aproape pani acolo de unde ne-a d u s curentd reului. Omul de Tinichea era gata se dspundi, dar auzi un midit slab qi, cAnd ntoarse capul (care se miqca oarte bine in balamale),vizu o fiari ciudati sirind prin iarbi qi 'enind

sprc ei. Era o pisici silbatici, mare qi galbeni. Omul din pidure iqi didu seama seamaci ci pisica goneadupi un vAnat, iindci urechile ii erau lipite de cap qi avea gura larg deschisi, aritAnd doui qiruri de dinf lioroqi, iar ochii ei rogii luceau ca niqte globuri de foc. CAnd pisica se apropie, Omul de Tinichea o vdzu c i gonea dupi un qoarece e cAmp,mic cAmp, mic qi cenuliu. $i, cu toate ci nu avea nim5, simgi simgici ci era o cruzime ca animalul silbatic si omoare o vierate atat de mici gi d e nevinovat;. Ala ci ddici toporul i , i n ciipa cAnd pisica selbatici trecu pe lingi el, ii didu o lovituri fulgeritoare, tiindu-i capul, despi4induJ de trup gi licAnduJ si se priv;-leasci la picioarele u i . cAnds s evizu scipat de dulmanul siu, $oarecelede cAmp,cAnd s e opri din fugi qi, qi,verrind verrindspre Omul d e Tinichea, ii spuse u o voce mici gi ascugiti:  

VIIAJITORULDIN OZ

61

i1i mul,tumescgi mulgumescoarte oartemult mult ci mi-ai scipat viala. -N-are nicio nsemn;tate,e rog,rdspunse rog, rdspunse mul din p i dure.$tii, eu n-am nime, aqa aqace ce sunt oarte oartedornic dornic si.-i si.-iajut ajut pe toli cei carc au nevoiede un prieten,chiar daci s e ntdmpl6si tdmpl6 si fie vorba numaide un qoa.ece. -Numai de un toarece?l trigi micul animal mAniat. Ei bine, afli ci eu sunto sunto regin6 rcgina uturor toarecilor de bine,afli camp. -Agaaalll spuseOmul de Ti Tinichea nicheagi gi icu o pleciciune, In clipaaceea, clipaaceea, earitar; mai mulJi oareci,alergAnd t A t de repede e cAt e ing ingiduiau iduiau piciorugele,9i,cAnd cAndo o vi,zurd p e regina or, strigari.: -O, Miria Ta, noi ne gAndeam i ai sd ii omorAti, c u m

ai izbutit s i scapide d e uriaga isici silbatici? $ i toqj toqjgoarecii goareciibcuri bcuri o pleciciune pleciciuneatAt atAtde de adAnci n fbp micii Ior regine, ncAt ncAtpirure pirure si sepropteasci n cap. -Omul ista curios,de curios,de tinichea, ispunseea, a omorAt pisicasilbatic; gi mi-a scipat via1a.De D e aceea rebuie rebuies s 6l slujili toli i si-i indeplinigi rice ricedorinli. dorinli. -Vom face ntocmai slrigari toli $oareciin cor,c cor,c u glasul lor ascujit. Deodati incepuri si lirgi, penhu ci Toto s esculase in somn5i,vizAnd somn5i, vizAnd iota d e qoarcci qoarccinjurul njurul lui, litrd de pldcere qi siri tocmai n mijlocul or li plicuse totdeauna A ug;reasci oarecii)acasi, n Kansas, i nu vedeanimic vedeanimic riu in treabaasta. Dar Omul de Tinicheaprinse prinsecilelul cilelul qi l linu strans n brage,n brage, n timp ce striga strigacitre citre qoareci: Venili napoi,venigi napoi,veniginapoi, napoi,Toto nu vi faceniciun faceniciun riu L a vorbele vorbeleacestea, acestea,egina eginaqoarecilor qoarecilor coase apuld apuld e d edesubtul nui smocd smocd e arbi qi,cu qi,cu glassfios, glassfios,ntebi: ntebi:  

62

L. FMNK BAUM

-E$ti sigul ca n-o si ne mu$te? N-am si-J as eu, rispunse Omul de Tinichea, aga agaci ci nu vd temeli. Unul cAte cAteunul, unul, qoareciiveniri tArAq, i Toto de asti date nu mai litri, cu toate c i incerca si scapecu orice chip di din n bralele omului din pidure, pe care l-ar h muqcat, daci n-ar f i ltiut prea bine ci e de tinichea. n cele celedin din urmi, unul dintre goareciicei mari vorbi: _Ce-am putea oare face ca s; te r;splitim ci ai scipat viala rcginei noastre? Dupi cAte cAtegtiu, gtiu, nimic, rispunse Omul de Tinichea. Insd Sperie-Ciori,care n timpul acesta estreduia estreduiasi gan-

deasci, dar nu izbuieaj pentru c; tigva sa era umpluta doar cu paie, spuse epede: -O, ba da, voi puteli sAl scipali pe p etenul nosru, Leul cel Laq, care a adormit in cimpul de maci. Un leul? strigi mica regin;. P;i Asta o si ne inghiti pe roFr -O, nu, o incredingi Sperie-Ciori, acest eu e un lal. Cu adevirat? intrebi qoarecele. Aqa spune el insugi,rispunse insugi, rispunse Sperie-Ciori, qi n-ai fi in stare si lac; vreun riu niciunuia dintre prietenii noqtd. Dac;. vreli se m; ajutaf sil scipim, ve ligiduiesc ci leul se va purta thlmos cu voi. Foafte bine, spuse egina. Ne incredem n vorbele dumitale. Dar ce trebuie se acem? -Sunt mulli qoarecicare te socot cipetenia lor gi care ar 6 gata si-ti asculteporuncile? Regina goarecilor ispunse: -Sunt mii i mii. -Atunci cheami-i pe to{i incoace,cat incoace, cat pot ei de repede, qi liecare si aduci o bucati mare de frAnghie.  

VRAJI TORUL I N OZ

63

Regina se ntoarse citre Eoarecii e asteptauS i e spusese plece numaidecit qi si aduc6 o t norodul loricesc.De indati ce auziri poruncile, poarecii poareciialergari alergari cAt puturi d e repede, fiecare n alti parte. ' Acum, spuse spuseSperie-Ciori Sperie-Ciori citre Omul de Tinichea, tu trebuie se te duci colo sus, a malul riului, gi si intocmegti din copaci un car cu care siJ tragem pe Leu. Astfel ci Omul din pidure se apuci din nou de lucru qi indati intocmi, din crengile d e p e care cioplea crengulele

q i fi'unzele, un car Fixi. crengile una de alta cu cuie d i n lemn i f;cu patru roli din trunchiul unui copac mare. L u craseatat crase atat de bine qi cu ateta grabi, incat, atunci cind incepur6 si soseasceloarecii, carul era gata. $oarecii sosiri cu miile, din toate p;rfle, loarcci mari, qoarecimici qoareci mici qi qoareci mijlocii, 5 i fiecare dintre ei aducea o bucatd de lrdnghie in botic. Cam in timpul ;sta se trezi qi Dorothy din somnul c e l lung, qi cAnd deschiseochii, f u foarte mirati si se vadi inLi ns ipe ipe i arbi 1 i nj urul e i m i i d e oarec i . are areo o pri \ eau. u sfiali. Sperie-Ciori i povesti oatit;rilenia qi, ntorcAndu-se spre una rcgin;, spuse: Ingiduie-mi si te iniiliqez Miriei Sale. Dorothy didu cu seriozitate din cap, q i regina o saluti curtenitor Dup; aceea,deveni foarte p etenoasi cu fetila. Sperie-Ciori qi tiietorul de lemne se aiternur; pe lucru. Legari qoarccii de car, intrebuingAnd ringhiile aduse d e aceqtia.Un capit al frenghiei era legat lega t in jurul gatului fiecirui loarece, celSlalt era legat de car. Fireqte,carul era de mii de ori mai mare decAtoricare decAtoricare dintre qoareciice trcbuiau sil tragi, dar, cand toli loarccii furi inhimali, izbutir; si-l milte cu destuli uquringi. Ba chiar qi Sperie-Ciori q i Omul de Tinichea, aqezati n cat fur; trali cu sprinteneali  

L. FMNK EAUM

de ciiqorii acegtiamici qi caraghioqipini.la p ini.la locul unde zicea Leul adormit. Dupi o munci foarte obositoare) cici Leul era greu, izbutirS si-l urce n car. car.Apoiregina Apoiregina didu porunce norcdului sau seporneasci se porneasci grabnic, hindci se emea ci goarccii,st6nd prea mult printre maci, vor adormi gi ei la rAndul lor. La inceput, micile vietiqi, cu toate ce erau foarte nume-

roasejnu putur; trage carul incArcat cu asemenea rcutate, dar Omul de Tinichea qi Sperie-Ciori impinseri amAndoi din spate,se opintiri, qi carul o porni. in scurt timp, Leul fu scosafari scos afari din cAmpul de maci gi adus pe pajiqtile nverzite, unde putea si respire aerul proaspit S i dulce, n locul mirosului otrivitor al florilor Dorothy le ieli inainte gi le rr1ulpmi cilduros micuflor goarecipentru ci. ii scipaseri tovarbqul goarecipentru tovarbqulde de la moarte. il indrigise acum intr-atdt pe marele Leu, incAt em foarte bucuroase cA usese alvat. Apoi qoarecii uri deshimagi de la car qi o luari prin iarbi spre cuiburile lor, iar regina qoarecilor mai zibovi puFn $ i spuse: -Daci mai aveli vreodati nevoie de noi, venili in cdrnp  i strigafi-ne. V 6 vom auzi qi vi vom veni in ajutor Vi las cu bine. ce Dorothy $i, cu aceste orbe, egina se ndepirti., in timp ceDorothy i l fnea strAnspe Toto in bra1e,ca si- nu fugi dupi ea gi s-o sperie.Dupi sperie. Dupi aceastase a$ezarAang; Leu, aqteptAnd i s e trezeasci. Sperie-Ciori i i aduse ui Dorothy cateva fructe dintr-un pomr pe care fata Ie mAnci cu pofti.

 

CAPITOLUL

PAzNrcuLoRTtLoR PAzNrcuL oRTtLoR Trecu citiva r.remepani ce sedeltepre sedeltepre Leul cel Laq,cici zicuse cam multiqor printre maci, respirind rnireasma o r otrdvitoare,dar, c6nd deschise chii, sedidujos se didujos din car q i s e simli foarte bucuros ci se mai alla in via1i. -Am fugit cat am purut de repederspuse spuseel, el, ciscAnd, d a r florile au fost prea tari pentru mine. Cum de m-agi scos de acolo? li povestiri. despre goarecii de cimp gi despre cum aceltia, mirinimoqi, il scipaseri de la moarte. Inrl cel La5 rise, zicAnd: Totdeaunam-am crezut oa-rtemare l i tare; totugi, ni$te flori micule au fost cet pe ce si mi omoare, iar nigte anirnale micufe, precum qoarecii, qoarecii,mi-au mi-au scipat viala. C e curioase sunt toate astea Dat dragi camarazi, ce ne facem acum? - Trebuie si ne continuim drumul pind cAnd vom regisi poteca de c;r;-rnizi galbene, spuse Dorothy, gi apoi o vom porni inainte. preOraqul OraqulSmaraldelor. Smaraldelor. Simgindu-se nviorat gi din nou in puteri, Iful porni ahturi de ei, pdqind veselprin iarba moale gi fragedi. Nu duri mult qi ajunser; la cirarea de cirimizi galbene, se indreptari 9i Marele O z . din nou spre Oragl Smaraldelo4unde locuia Calea era acum netedi $ bine pietruiti, iar locurile p e unde treceaur oarte frumoase, aga ci drumelii noltri e m u  

T. FRANKBAUIT

bucurogici c i lisaseri in urmi pidurea gi, odati cu ea, gi primejdiile ecare e ntahiseri in umbrarele iiDrunecoase. Din nou vizuri uluci rAnduite a margineadrumului, dar

acestea rau acum vopsite n culoareaverde gi, gi, cand se apropiari de o casi mici, in care iri indoialS d ocuiau n fermier,observarici fermier,observari c i qicasa qi casaela ela zugreviti n verde. n timpul dupi-amiezii recuri pe Angi multe case e elul acesta g i uneori oamenii egeau egeaun n uqi privind spremica ceati, de parci ar fi vrut s6-i ntrebeceva; ntrebeceva;dar niciunulnu seapropie seapropie de drumef qi nici nu le spuse spusevreun vreun cuvant, din prjcina Leului,dc carese emcau rozavOamenii ntehi1i erau oli imbricali in culoarea erde erdea a smara.lduluii smara.lduluiiaveau ilirii c u vArfulguguiat, a acelea e care e purtar-r ltinezii. -Asta trebuie trebuiesA sA ie Tara Oz, spuseDorothy,5i, Dorothy,5i,d d e buni seame, e apropiem e OragulSmaraldelor. -Da, rispunseSperie-Ciori, ici otuleste erde,n erde,n vreme c e a altineziculoarea rcferati era albastrul.Dar D ar poporul ista nu pares, fie atat atatd d e prietenos a altineziiq imi tem ci nu vom Ii ln stares i gisim u n adipostpenttu noapte. -A9 dori si mai minAnc ti altcevadecAt ructe, zisc Dorothy,li sunt ncredinlatd i q i Toto e lihnit de foame. S dne oprim I a prima primacasi casi q i si le vorbim ocuitorilor. Ala c;, atunci cand se apropiari de o gospodiriema maii aritoasirDorothyavu ndriznealasi bati la o uqi. O femeie cr'pa u$a, u$a,numai numai atat cat sd poati aruncao privire afari, i i spuse: -Ce doregti, opilo, opilo,gi gi de ce e insolelte eul sta marc? . A m vrea s; petrecemnoapteaasta cu voi, daci ne ingiduili, bineingeles,ispunse i spunseDorothy, ar leul esteprieesteprietenul qi tovar;lul meu qi pentru nimic in lume rruv-ar rru v-ar face vreunreu. vreun reu. E imblAnzit?ntrebi femeia, ntredeschizAndq a .  

VRAJITORULDIN OZ

67

-Da, imblAnzit, ispunse ata, i p e deasupramai este esteq qi

lag,aga agaci ci se seva va speriamai tare tareel el de voi decdt decdtvoi voi de el, -Bine, spuse spuseemeia, emeia, upi c emai chibzui,uitlndu-se u itlndu-se n ci o dati, pe furi , la Leu. Daci aqa tau ucrurile,atunci atunciputeli puteli intra, $ i a m se sevi vi dau cAte cAteceva cevad d e mancare mancareii un loc unde si v; odihnii. Intrard cu toJii in casaunde se mai aflau, n afar6 d e femeie, o i copii g iun birbat, Bdrbatulse inise l a u n picior $ i zecea e un pat dintr-unco\ al odiii. Pilu foarteuimit la vederea cestui rup curios curiosqi, qi, n timp ce emeiase ndeletniceacu rAnduireamesei, drbatul i intreb6t - incotro mergegi? -Spre Oragul OragulSmaraldelor, Smaraldelor,puse puseDorothy, a s6-lvedem s6-lvedem p e MareleOz Oz.. -Aga, lEcu birbatul, dar sunteli ncredinlali ci Marele Oz vreag i e l si vi vadi? -De c€ nu? ntrebi fata. -Pdi fiindci se sespune spune d el nu asi niciodati p e cineva i intre la la dAnsul, m fost n omlul Oz de mai multe multeori, ori, e u n loc minunatde frumos,dar nu mi s-a ngiduit niciodati s d J vEdp vEd p e Marele MareleOz Oz ginici ginici nu cunosc reunmuriror reunmurirorcare carese-l se-l i vezutpanx acum. -Nu ieseniciodati la plimbare?ntrcbi Sperie-Ciori, -Niciodati $adezi de zi in sala narea tronuluidin palatul siu, q i nici aceia are l pS,zescu-i vid niciodati faga, -Dar cum arati? ntrebi copila. -Asta e greu de spus, ise isebirbatul, birbatul, ingAndurat.Oz O z este un marevrdjitor gipoate, gipoate,dacevrea, d acevrea,s; s; ia orice oricechip chip doreqte. Aqac; Aqa c; unii spun spunc c Aamti ca o pas pas;re, ;re,alfi spunci arati ca un elefant$ sunt$ i al1iicarespun c arespunci are nlhgigaree pisici. Unora li se ntruchipeazd a o zAn^ rumoasi sau ca un spiriduq, au n orice alti formi care-i place ui; dar c u m  

68

L

RANK BAUM

arata adev;mtul Oz, atunci caDdeste caDdestecu cu propriul chip, vezi, asta nu o poate spune spuneniciun niciun om. Toate astea sunt foarte ciudate, spuse Dorothy, da darr trebuie totuqi si incercim, intr-un fel sau altul, sil vedem; d e n u . a m f icu r cd liro riaa ria a . rad rad e g e a b a . De ce vleli atet de mult Ei-l vedeli pe Oz cel cumplit? Eu vleau sAl vid ca si-mi dea pugini minte, spuse Sperie-Ciori neribditor O-ho-ho Oz ar putea foarte uqor si faci una ca astar rispunse birbatul. Are, oricum, mult ma maii muld minte decat i i trebuie. Iar eu vreau si-l vid ca si-mi dea o inim6, se amesteci Omul de Tinichea. Asta nu o siJ supere,continue birbatul, pentru c; Oz are o coleclie mare de inimi, de toate mirimile qi de toate formele. Iar eu vreau si-mi dea curaj, spuse spuseLeul Leul cel blAnd. Oz p'astreazl n sala tronului un borcan mare plin cu curaJ. puse mul nostru.pe care -a acoperir L ru n ,3p2. din aur, ca si nu se reve$e cumva in afari; sunt incredinlat ci i1i va da bucurospuqin bucurospuqin din el. Iar eu vreau si mi trimiti inapoi in Kansas, spuse Dorothy. Unde este esteKansasul? Kansasul? ntrebi omul, plin de uimire. Nu qtiu, rispunse Dorothy, ndurerati, dar acolo se seafli afli casamea i sunt ncredinlati ci trebuie si existe existepe pe undeva. -De buni seamd.Ei bine, bine , Oz poat poate e orice, aqaci bdnuiesc ci va gisi gi Kansasul iu. Dar mai intAi va trebui s;l vedefi, q i asta astao o s; fie o treabi greu de indeplinit, pentru ci Marclui Vrijitor nu-i place s d vadi pe nimeni qi, de obicei, ob icei, face cum vrea el. Dar tu ce doreqti? l intrebi el pe Toto.  

VRAJITORULDIN O Z

69

lbto didu numai din coadi, cici, foarte curios de spus, c;telul nu ltia s ; vorbeasc;. i n cl i paace" a em ei a e srri gi ci m ancaree ra gat a.a a.a l a c A se a$ezard mprcjurul mesei. mesei.Dorothy Dorothy mAnc; nilte pesat de gri gustos,o po4ie d e umiri de oui 5 i o felie de pAine albd buni qi fu cat se poate de bucuroasi d e aceastd aceastdmasi. masi. Leul mAnci pulin pisat de griq, dar nu-i prea plicu qi spuse ci asemeneamancare e ficuti din oviz, iar ovizul e hrani pentru cai, nu pentru lei. Sperie-Ciori q i Omul de Tinichea n u mancari deloc. Toto gust; cete pulin din roate i f u fericit ci avea din nou mancare buna. Femeia i didu apoi lui Dorothy un pat unde si se culce. Toto seculci lAngXea, n timp ce Leul pizea uqaoddii, ca s i nu-i tulbure nimeni somnul. Sperie-Ciori qi Omul d e 'linichea stdturi, liniqtid, toati noaptea, n cAte un coll; firelte cd nu puteau dormi. A doua zi de dimineafi, cum se nilti soarele,o porniri Ia drum gi indati ziriri, tocmai in fala lor, o vdpaie verde frumoas; pe cer $ i Asta trebuie si fre Oraqul Smaraldelor,spuse spuseDorothy. Dorothy. Pe misuri ce inaintau, vipaia verde se f:.cea din ce i n c e mai stralucitoare gi se pirea ci, in cele din urmi, se apropiau de sfArqitulcilitoriei lor. Cu toate asteaajunseri asteaajunseri abia dupi-masi l a marele zid care inconjura oraqul. Zidul era inalt, gros gi de culoare c uloareverde. verde. In mijlocul zidului, la capitul drumului pietruit cu cir;mizi galbene,se galbene, se afla o poarte mare, impodobiti toati cu smaraldeJ are scanteiau scanteiauatat atat de tare i n soare, ncat le luau vedereapan; vederea pan; ; i ochilor desenagi i lui Sperie-Ciori. intr-o parte a po4ii se afla un clopolel. Dorothy trase de un carlg si auziindati un sunet sunetargintiu. argintiu. Apoipoarta mare s edeschise

incet, scar{eind. scar{eind.Trecuri Trecuri pragul qi se trezire intr-o inc;pere  

70

I-, FMNK EAUM

inald qi boltit;, ai cirei pereli sclipeau, mpodobili cu nenumrrate smaralde. in fa1a or stitea un birbat scund, cam de inillimea unui altinez. Era imbricat, din cap pAni in picioare, cu totul in verde, chiar qi pielea u i a\ea o nuanle nuanleverzuie. verzuie. nrr-o pane linea o cutie marej verde, CAndo vizu pe Dororhy cu tovariqii ei, birbatul ointrebi: Ce ciutali in Oraqul Smaraldelor? Am venit aici se il vedem pe Marele Oz, rispunse Dorothy B;rbatul lu atat de uimit de acest ispuns, incAt se aqezi ca si poati chibzui. A u trecut mulli ani de cAnd mi-a spus cineva ultima oare c; vlea se-l se-lvadi vadi pe Oz, ziseel, clitinAnd uimit din cap. O z e puternic g i cumplit, i, daci venili cu o cerere nefolositoarc sau neroade si superali nleleapta gAndirea Marelui Vrdjitor, acesta ar putea s e se manie i si vi nimiceasci intr-o clipite. -Dar nu venim cu o cerere neroadi, nici nefolositoare, rispunse Sperie-Ciori, ci plini de insemnitateJl i ni s-a spus ci Oz este esteun un vr;jitor bun. Ala i este, puseomul verde, verde,g g i domneqte ine qi rrlelept pesteOralul Smaraldelor Dar fali de cei care se apropie d e vrijitor numai din curiozitate, Oz este cumplit, gi pugini sunt acei c e i-au ing;.duit s i ceari vreodati si-i vadi fap. Sunt paznicul po4ilor gi, deoarece deoarecevoi voi imi ceregi ceregisiJ siJ vede$ p e Marele Oz, sunt nevoit si vi conduc la palatul lui. Dar mai iniai trebuie se vi puneli nigte ochelari.

De ce? ntrebi Doroth;r Pentru ci, dac; nu vi. punegiochelari, strilucirea Oraqului Smaraldelor vi va orbi. Chiar gi cei ce locuiesc n orag  

VRAJITORUIDIN OZ

7l

sunt nevoili sA poarte ochelari zi $i noapte. Toli ochelarii sunt incuiali, fiindce aqa aqaa a dat porunci Oz la inceput, cAnd a fost ntemeiat ntemeiatoraqul, oraqul,g g inumai eu 1in 1incheia cheiacu cu caresi caresi descui. Birbatul deschise utia cea mare gi Dorothy vizu ci era plini cu ochelari de totfelul de mdrimi q i de forme. Togi nsi aveausticla verde. Paznicul porlilor gisi o perechepotriviti pentru Dorothy gi i-i puse pe nas. Doui panglicugedin aur, ce treceau njurul capului, erau egate a spate i incuiate c u o cheif;. pe care paznicul o purta pe un lintiqor aternat de gat. Dupd ce ii furi aninagi, Dorothy n-ar mai h putut si-i scoati chiar daci ar fi wut, dar fata nu voia una ca astaJ pentru ce nu ginea si orbeasci din pricirra strilucirii prea mari a Oraqului Smaraldelor Omul verde Ie puse apoi ochelari q qii ui Sperie-Ciori, iietorului de lemne, Leului gi micului Toto; qi toli furi incuia{i cu aceeaqi heili. Dupd aceea, aceea,paznicul paznicul po4ilor iqi puse qi el ochelari gi le spusec;, e gata se le arate palatul. Luand dintr-un cui o cheie mare, din aur, deschisealtd poarti qi toati ceata l urm; pe strizile Oraqului Smaraldelor

 

CAPITOLULII CAPITOLUL

O z s I MINUNATULORASAL SMARALDELOR

Chiar qi cu ochii ocrotili de ochelarii verzi, Dorothy g i prietenii ei erau orbili de strilucirea minunatului oraq.Srizile erau mirginite de case rumoase, intocmite toate din marmuri verde5 i mpodobite pretutindeni cu smaraldescAnteietoare. PeFau pe un caldardm din aceea5i marmuri verde,qi, verde, qi,acoloundepietreledin caldarim s euneau, uneau,s s evedeau giruri d e smaralde,alezate des, qi ele scinteiau in sclipirea soarelui. Geamurile feresffelor erau din sticli verde. Chiar gi cerul de deasupraoralului deasupraoralului batea pulin in verzui, gi razele soareluierau soarelui erau verzi. Pe strizi era mult norod: birbaf, femei gi copii ce se plimbau agale, ogi mbricagi in haine ve*i qi cu pielea verzuie. Mullimea privea la Dorothy qi a ciudafi ei tovariqi c u mirare, iar copiii, cdnd vedeau eul, o luau la fugi sau se ascundeau n spatelemamelor Pe strizi se aflau multe pri-

vilii, qi Dorothy obseNi c; tot ce se vindea in magazinee r a verde; erau in{elilate sprc vitnzate zahir candel verde qi porumb verde, tot astfel l i ghete verzi, haine verzi, pilirii verzi. intr-un loc, un om viodea limonadi verde, gi, atunci cAnd copiii o pliteau, Dorothy ziri ci scoteaudin buzunar binuliverzi. Pirea ciin oraq oraqnu nu seaflau seaflau cai saualte saualte animale. Bnrbalii \ i duceau marfa in roabe mici, verzi, pe care le  

VRAIITORULDIN VRAIITORUL DIN OZ

73

impingeau cu mina. Fiecarepirea fericit, mullumit qi toate infloreau in oralul acesta. Paznicul po4ilor ii duse pe strdzi peni la o case mare, care se gisea tocmai in mijlocul oragului. oragului.Era, Era, de fapt, palatul lui Oz, Marele Vrijitor in fagauqii fagauqii pizea un ostag mbricat in uniformi verde i care purta o barbi lung:, tot verde. Iati nigte striini, ii spuse spusepaznicul paznicul ostaqului. ostaqului.Cer Cer s;-l vadi pe Marele Oz. -IntrafiJ spuse spuseostalul, ostalul, 9 i a m si-i duc solia voastri. Cei patru prieteni trecuri po4ile palatului qi urifrumr:asi, ciliuzili intr-o odaie mareJ cu un covor verde qi mobili verde, impodobiti cu smaralde. nainte de a intra, ostaqul ii rug; pe toli s;-qi $tearyepicioarele pe o rogojini verde, apoi le spuse cspectuos: -Lua4i loc, vi rog, in timp ce eu mi duc la uga silii tronului sprea sprea J vesripeOz cd .unteli aici. Aqteptari cAtva imp pani si se napoiezeostaqul. ostaqul.Cand, Cand, in cele urmi, acesta acestase se ntoarse,Dorothy ntoarse,Dorothy il intebi: -L-ardin ldzut pe O z? O, nu, rispunse ostaqul,nu l-am vazut niciodati, d a r i-am vorbit in timp ce el gedea n dosul paravanului siu qi i-am transmis solia voastri. A spus ce vi oferi o audienf;, daci dorili; dar fiecare dintre voi trebuie si intre singur

qi fiecare n alti zi; d e aceea, aceea,pentru pentru ci trebuie si rimXnef in palat cAteva cAtevazile, zile, am se pun s; vi se amte odeile voastre, unde veli locui in acest imp. Mulgumesc, ispunse fetila, e foade ddguf din partea lui Oz. Ostagulsufli Ostagul sufli de asti dat; intr-un fluier verde q i de indati intri in odaie o fati tAnirar imbr;cate intr-o rochie de mltaseverde. tase verde. Avea pirul frumos buclat, bucla t, v verde, erde, ochii tot verzi, qi ficu o adAnci pleciciune inain inaintea tea lui Dorothy, rostind:  

74

L. fRANK BAUM

-Urmeazi-mi gi am si- i arit odaia ta. Dorothy le spuse a revedereprietenilor revedereprietenilor il luicoridoare pe Toto in brageg brageg i o urmd pe fata verdel trecu prin ei, lapte qi urci trei rAnduri de sciri, pini. ajunse intr-o cameri ce se afla in mijlocul palatului. Era cea mai aritoasl odeiti din lume, cu u n pat moale i pl5cut,cu cearqafuride d e mitase verdeq verde q i o plapumi de catifea verde. In mijlocul odiii susura o {antani micute, carc impriltia un fuior de parfum verde ce cedea inapoi intr-un bazin de marmuri verde. Ferestreleerau Ferestrele erau impodobite cu flori frumoase, verzi. Pe peretele odiii se mai alla un raft cu un fel de cirli mici, verzi. Cind Dorothy avu rigaz si le deschidi, vizu ci erau impodobite cu poze verzi 5 i ncepu si ridi, pentru cA desenele mu nespusde camghioase. _ Intr-un dulap at6rnau multe rochii verzi, croite din mitase,satin i catifea, l i toate se potriveau de minune. Simte-te ca la tine acasi, rosti fata verde, qi, daci dore$ti ceva, sune din clopogel.Oz clopogel.Oz o si te cheme la el mdine dimineali. O lisi pe Dorothy singuri qi s e duse a ceilalgi.$ i pe aceqtia i i conduse n odii, qi fiecare fu gizduit intr-o incipere

incantatoare a palatului. Aceasti purtare cur.tenitoare era de prisos pentru Sperie-Ciori, care, atunci cend se vizu singur in odaie, rimase prostelte loculi, tocmai in dreptul u$ii, ca si altepte acolo pdni dimineala. Nu-i trecu prin c a p si se culce qi nici n-ar fi putut sa inchidi ochii, astfel c i r:mase toat; noaptea privind fnti un piianjen mic ce igi teseacasa ntr-un ungher al odiii, de parci n-ar fi fost u n a dintre cele mai frumoase inciperi din lume. Omul de Tinichea, prin puterea obilnuintei, se trinti in patul siu, ceci ili mai amintea cum ficea atunci cand era din oase oasegi gi carne. Dar, nehind in stare si doarmi, iqi petrecu noaptea  

vnAltToRUL rNo z

75

miDcandu-li ncheieturile n susgi susgi njos, ca s; fie incredinlat ci funclioneazi bine. Leul a r f r dorit mai degrabi un pat c u frunze uscate, n pidure, gi nu-i plicea ci fusesenchis ntr-o odaie.Dar, odaie. Dar, cum n-aveaprea n-aveaprea multi minte ca sd senecijeasci senecijeasci din pricina asta, asta,siri siri in pat, s eghemui ca o pisici qi, orcAnd, adormi de indati. A doua zi, dupi ce Dorothy igi biu cafeauac cafeauac u lapte, fara verde veni s-o ia qi o imbrici intr-una dintre rochiile cele mai frumoase frumoasedin din dulap, ficuti din brocart verde; Dorothy igi puse pe deasupra deasupraun un qorlulel de mitase verde qi legi in jurul gatului lui Toto o panglici verde. Apoi o porniri spre sala ronului Marelui Oz. intii ajunseri intr-o incipere mare, unde gisiri multe doamne q i domni de la curte, to(i imbdcali in costume bogate.Aceqti bogate. Aceqti oameni n-aveau nimic d e ficut decat s Avorbeasci unul cu altul, dar veneau ntotdeauna sA agtepte n liecare dirnineagi n preajma silii tronului, cu toate c i n u l i

s e ngi.duiseniciodati siJ vadi pe Oz. CAnd ntri Dorothy, o priviri cu multi curiozitate,gi curiozitate,gi una dintre doamne i qopti: Vrei intr-adevir si vezi faga ui Oz cel cumplit? Negreqit,spuse Negreqit, spuse etila, daci el vrea si mi vadil O, vrea si te vadi, rosti ostalul carc dusese olia or la Marele Vrijito cu toate toateci ci nu-i places i hevezur. Bineinjeles c;, la inceput, a fost mAnios gi mi-a spuss spuss i vi t mit inapoi de unde agivenit,dupi agivenit,dupi aceeainsi s-aimbunat qim-a intrebat cum ar61i qi, cAnd -am atras uarea-aminte ci porgi pantofi de argint, argint, asta -a interesat n chip deosebit.Apoi, deosebit.Apoi, cAnd -am spus ci polIi pe ftunte i un semn luminos, s-a hotirAt i n cele din urmi si vi primeasci. i n clipa aceeasuni aceeasuni un clopo1el,$ i fata imbricat; in verde ii spuse ui Dorothy:  

76

L. FRANKBAUM

Acesta e semnalul. Trebuie sI intri singuri in sala ffonului. ii deschise uqi rnici, gi Dorothy trecu pragul cu indrizneal;, pomenindu-se ntr-un loc fermecitor. Em o iincipere ncipere mare, cu acoperigul nalt qi boltit. Perelii, tavanul $i dulumeauaerau acoperili u smaraldemari. in mijlocul mijloculacop.acop.rigului lucea o lumini rnare, strdlucitoare ca soarele,care ficea ca smaraldelesi sclipeasci ntr-un chip neobiqnuit. Dar ceea ceeace ce o atrasecel atrasecel mai mult fu marele tron de marmuri verde ce strijuia in mijlocul inciperii. Avea Ibrma unui scaun i str;lucea plin de pietre prelioase. n mijlocul scaunului se afla un cap enorm, fEri un trup care si-l susIini, fid bmte sau picioare. Pe cap nu se vedea per, d a r aveaochi, avea ochi, nas qi qi gurd qi era mult mai mare decAt decAtcapul capul celui mai lalnic uriaq. Cum Dorothy stetea steteacu cu privirea alintiti, plini de uimire

qi de teami, ochii urialului s e nvAr-tiri ncet qio qi o priviri ascuit ii neciintit. Apoi gura se miqcd gi Dorothy auzi o voce care grdia: - Sunt Oz cel mare qi cumplit. Cine e$ti tu qi de ce mi caugi? Vocea nu era atat de lioroasi pe cat se altepra fetita se iasi din acest acestcap cap mare, aqa aqaci ci ea prinse curaj g i rispunse: Sunt Dorothy cea neinsemnati qi smeriti gi am venit la tine ca si mi aju1i. Ochii o priviri c u luarc-aminte cAtevaclipe, apoi apoi glasul se auzi din noul -De unde ai luat pantofi de aryint? Ii am de la vr4itoarea cea rca de h Resirit. Casa mea a cazut pestee a i a omorit-o. Cum ai dobendit semnul acela pe frunte? continu; Marele Oz Oz..  

VRAJITORULDIN OZ

77

-L-am cep;tat pe locul unde m-a s;rutat vrijitoarea d e la MiazinoaptecAnd cAndgi-a gi-a uat rimas-bunde a mine gi m-a trimis a tine, spuse spuseata. ata. Ochii o priviri din nou c u petrundere, a si-qidea deaseama seama daci spune aunu adevirul, apoi Oz intrebi: -$i acum acumc c evrei de a mine? -Tdmite-mi inapoi n Kansas, nde ndese seafl6 afl6 mitula me mea a E m g i unchiul unchiulHenry, Henry, ispunseea cu hotildre gi seriozitate. Mie nu-mi placelara voastri, cu toate ci este esteaga agad e frumoas6, i apoi gtiu ci mituga Em tlebuie sA ie nespus c mAhnitddin cauzaabsenlei cauzaabsenleimele ndelungate, Ochii sclipiri de trei ori, apoi priviri spre tavan, tavan,spre spre duSumeaiis e nvdrtiri lmprejur, duSumea lmprejur,atdt atdtde ciudat,lncetpireau ciudat,lncetpireau

ci vid fiecare olligor olligordin din odaie. n sfArgit, junseridin nou la Dorothy. -Dc c c a faceastapentru ine? ntr€bi O z. -Pentru ci tu elti puternicr a r eu sunt siabA,pentru p entru ci tu egti Marele Vrijitor, iar eu nu sunt decAt decAto o copili neputincioasd. -Dar ai fost destul destuld d e puternicdpentru a o omo p e vrijitoarea cea ea de Ia Risiritl -Asta s-a ntamplat er; voia mea, ispunse ispunseDorothy Dorothy cu simplitate. -Bine, grii capul, 1i voi da rispunsulmeu. N-ai niciun drept si a$tepfide d e la mine sA e tdmit inapoi in Kansas, pind e e nu-mi aci qi tu in schimb n bine. n lara asra oricine rebuies6 rebuies6 pllteasci pentru ceea ceeace ce p melte, DacA doregti a eu si intrebuinJez utereamea utereameavrijitoreasci vrijitoreasci spre a te trimite acasi, u trebuiesi faci md intei cevapentru cevapentru mine.Ajuti-mi $ i e voi ajuta. mine.Ajuti-mi Ce trebuiesi trebuiesi fac? ntrebe etila.  

78

I. FRANK B,{UM

-Omoar-o p e tic;loasa de vrijitoare de la Apusl rispunse O z . -Dar nu pot strigi Dorothy, foarte uimite de cererea lui Oz. Ai omorat-o pe \'-rijitoarea cearea cea rea de la Risirit Risi rit i po4i panto{ii de argint, care au o puterc nemirginiti. In lara asta n u s e mai afli decAt decAto o singuri vrijitoare ticiloasi gi, cAnda cAnda i s5-mi po{i spune ci e moart6, atunci am si te trimit inapoi in Kansas in niciun caz inainte. Fetila ncepu si plAngi tare, atAt era de descurajatd; chii

aceia clipir; din nou qi o priviri rugitori, de parci Marele Vrijitor simlea ci Dorothy putea s;-1 ajute, daci voia. N-am omorAt niciodad pe cineva de bun;voie, spuse ea in hohote de plAns, gi, chiar daci ag i de acord s-o fac, cum s-o omor e u p e vrijitoarea cearea?... cea rea?...Daci Daci tu, careelti care elti mare qi cumplit, nu pogi s-o omori, cum te altepli s; fac eu una ca asta? -Nu qtiu, grii capul, dar acestae acestae rispunsul meu. $i, pAnd n u moare vrijitoarea cea rea, n-ai si-{i revezi unchiul qi pe mituqa Em. Aminteqte-fi ci vrijitoarea este rea inspiimantAtor de rea qi trebuie si fie ucisi Acum, du-te i s i nu ceri sd me vezi pand nu gi-ai ndeplinit sarcina Dorothy pirisi indurerati sala trcnului gi se duse in inciperea unde Leul, Sperie-Ciori gi Omul de Tinichea o alteptau neribdetori si afle c e vorbise cu Oz. Pentru mine nu mai e nicio nidejde, spuse etila intrisIari. Oz nu vrca sa ma tlimira a.asi pini n-o omor q i p e vrijitoarea cea rea d e l a Apus. $ i asta n-am s-o pot face niciodat;. Prietenii lui Dorothy se ntdstar;, dar nu puteau s-o ajute cu nimic. Dorothy se duse n odaia ei, se trenti pe pat D i n cercds cercd s 5 adoarmd.  

VRA]ITORULDIN VRA]ITORUL DIN oz

79

A doua zi, ostaqul ostaqulcu cu favorigiverzi favorigiverzi veni la Sperie-Ciori gi i i spuse: -Vino cu mine, Oz a trimis dupi dumneata Sperie-Ciori l urmi qi u introdus in salamare a tronului, unde vizu o femeie rumoasi ;ezAndpe tronul de smaralde. Era imbricati in viluri de m;tase verde purta i n jurul $i buclelor verzi o coroani de nestemate-Din D in umeri ii creqteau

aripi in culori strilucitoare l i atat emu de ulsoare, ulsoare,ncat ncat adiau l a cea mai mici respiralie care Ie atingea. Dupi ce Sperie-Ciori fecu in lala acesrei iinre ftumoase o plececiuneatat de indemenaticep indemenatice p e cat ii ingiduiau paiele cu care era umplut, aceasta l privi blind qi ii grii: -Sunt Oz cel mare qi cumplit; cine eqtiqi eqti qi de ce ma caufi? Sperie-Ciori, care se alteptase si vadi capul uriaq d e care ii vorbise Dorothy, era foarte incurcat, dar rispunse curajos: Sunt numai o biari sperietoare,umpluti cu paie. D e aceeanu aceea nu am minte, $ i am venit la tine ca si t e rog si pui in capul meu creier in loc de paie, si devin astfel $ cu un om ca orice alt om dintre supuqii ii. De ce si fac astapentru tine? ntrebe ffptura din faga ui. -Pentru ci tu elti inlelept i puternic qi nimeni altul nu m e poale poaleajura. ajura. 5spun.e perie-Ciori. -Nu lac niciodati favoruri lEri obligalii, spuse spuseOz, Oz, dar igi lEgiduiesc urmitoarele. Dace ai s-o omori pentr mine pe vrijitoarea cea rea de la Apus, o si-f diruiesc multi minte i un creier atAt de bun, incdt I'ei fi cel mai ingelept o m din Jara O z . Eu credeam c i i-ai cerut lui Dorothy si o omoarc pe wijitoare, spuse spusemirat mirat Sperie-Ciori. Ala am i ficut, insi nu-mi pase cine o omoari. DarJ pe]1;n pe]1; n u v a l i omorad, nu iti indeplinesc orinta. Acum du,te  

80

L, FRANK BAUM

  i nu me mai ciuta pani nu- i vei me ta creierii pe care i i dorelti atat de mult. Sperie-Ciori se ntoarsemAhnit ntoarsemAhnit Ia tovarigii sii qi e povesti ceea ce ii ceruse Oz. Dorothy fu foarte mirati afldnd ci

Marele Oz nu-i mai apiruse ca un cap, cum il vizuse ea, c i ca o {epturi frumoasi. Totuna e, spuse Sperie-Ciori; partea mai importanti e cA i ea aveanevoie aveanevoie de o inirni, ca 5 i Omul de Tinichea. A doua zi dimineaga, ostalul cu favorigi verzi veni la Omul de Tinichea qi spuse: -Oz a trimis dupi dumneata, urmeazi-mi $ i astfel, Omul de Tinichea sosi n sa-lamare a tronului. Nu gtia daci il va gisi peci Ozv apreficut in cap sau n fipture ftumoasi, dar niddjduia {i femeie ,,pentru ce, ili spunea elJ dace esteun capj sunt incredinfat ci n-o si-mi d e a inimd. deoarece n cap n-are nimd 1 i nu poare imli nimic pentru mine. mine.Dar. Dar. dacit e o femeie rumoa'i. md roi ruga mult si-mi dea inimS qi, dupi cum se spune, femeile sunt foarte inimoase." Dar, cAnd intri in sala tronului, Omul de Tinichea Tinichea nu vdzu nici un cap, nici o femeie, pentru ci Oz se prelicuse intr-o hari groaznici. Era mare aproape clt un elefant, gi tronul verde nu pirea ci arputea suporta asemenea ovari. Lighioana avea un cap de rinocer, doar ci nu cu doi, ci cu cinci ochi. Avea gi cinci brage ungi ce-i creqteau creqteaudin din trup i cinci picioare subgiri.Era in intregime acoperiti c u pir d e s q i lAnos lAnosqi qi nimeni n u i-ar fr putut inchipui un monstru ma maii inspiimantitor. noroc ci tiietorul de lemne n-avea inimi, pentru ci Era i-ar un fi bitutprea repedeqi tare d e frici, d a r aqa, iind numai d e tinichea, el nu se sperie,cu toate c; e r a foarte dezamigit de ceeace ceeace vedea n faga u i .  

VRAJITORULDIN OZ

81

Eu sunt Oz cel mare qi cumplit, ricni fiara, cu un muget. Tu cine elti de ce mi cauli?

Sunt un fost t;ietor de lemne, ficut din tinichea. De aceean-am aceea n-am inimi qi nu pot iubi. Mi rog 1iesi-mi dai o inimi, ca si hu qi eu ca toli oamenii. D e ce aq ace una ca asta? nftebi lighioana. Pentru ci te rog qi pentru ci. numai tu poli po li si-mi indepliueqti rug;mintea. Oz mArAi ncet gi rispunse aqigos: aqig os: Daci i1i doreqti cu adevirat o inimi, trebuie s i gi-o cnqtigi. Cum? intrebi dietorul d e lemne. -Ajut-o pe Dorothy s-o omoare pe vrijitoarea ceaqi-gi rea doei la Apus. CAnd vrijitoarea va fi repus;, vino la mine d a inima cea mai mare qi cea mai iubitoare din Oz. Astfel, Omul d e Tinichea fu nevoit si se intoarci gi el, necijit, la prietenii lui gi si le povesteasca espre fiara pe carc o vezuse.Toli vezuse.Toli furi uimigi de cate chipud poate se ia Marele Vrijitor, q i Leul grii: Daci $ i cind am se me duc eu o si fie tot o fiari, am si udu atat de tare, ncat o si sesperie se sperieq q i o si-mi indeplineasci odce dodnlr. Daci va fi o femeie frumoasi, mi voi preface c i sar I a dansa qi astfel a stfel o voi sili si-mi indeplineascdcererea. Iar dac; va fi marele cap, va fi in puterea mea, fiindci am sel rostogoiescprin toati sala pAni va ligidui ci ne di ceea ce dorim. Aqa ci frli voiogi, prieteni, totul o si meargi strun;l A doua zi de dimineali, ostalul cu favorili verzi il conduse pe Leu in salamare sala mare a tronului. De cum piqi pragul, Leul i q i arunci privirea imprejur, dar, spre mirarca lui) vizu ci in fala tronului se afla un glob g lob d e foc atet de d e dogoritor, dogor itor, incAt abia putea si-lpriveasci. Primul lui gind fu ci Oz, printr-un  

82

L. FRANK BAUM

accident,cezuse n foc qi ardea; ardea;dar, dar, cend incerc; si seaprose apropie, cildura fu atat de aprig;, ci i i pa i mustala, ala ci se retrase remurand qi rdmase ntr-un loc mai aproape aproaped d e uqi. O vocejoasi venind din globul de foc spuse: Sunt Oz cel mare gi cumplit; tu cine eqti qi de ce mi caugi? $ i Leul rispunse: Sunt Leul cel Laq, care se sperie de oriqicine, gi vin la tiDe sA te rog se-mi d;ruie$ti cumj, ca si pot deveni cu adev S ra(egel ra(egel e ni m al el ot . l a. um m a num e. coam eni i . De c e li-aq d a eu curaj? ntrebi Oz. -Pentru ci, dintre toliindeplinegti vd,jitodi, turugimintea, elti cel mai mare l i numai tu ai putea si'mi rispunse Leul. Globul de loc dogori un timp. apoi voce.r dspun.e: Adu-mi o dovadi ci vrijitoarea cea rea e moarte i i l i voi da curaj, dar, atat dmp cat vdjitoarea tdieqter vei r d mane un leu lal. Leul fu mAnios din cale afari de acestecuvinte) dar n u putu rispunde nimic i , in timp ce st;tea nem\cat, privind fr-x a globul de foc, ciidura deveni atAt de nesuferiti, incAt spili putina. Era bucuros si-qi reintAlneasci prietenii care i l aqteptau qi le povesti despre groaznica lui intilnire c u vrijitorul. -Ce si facem acum? nueb; Dorothy, tdste. Un singur lucru ne rdmAne de ficut, rispunse Leul, q i anume s5 ne ducem n lVinkiezilor, ca s-o ciutim pe vrijitoarea cea rea i s-o Jara omorAm. Dar, daci n-o si izbutim, atunci ce n e facem? - Arunci Aruncictr ctr n u o \tr am niriodaLicutaj. niriodaLicutaj. declara declaraLeul. Leul. Iar eu nu o si am niciodati minte, spuseSperie-Ciori.  

VRAJITORULDIN OZ

83

Iar eu nu am si dobAndescniciodad. dobAndescniciodad. inimi, infit i n vorbi Omd de Tinichea. Iar sirmana d e mine n-am si mi pot intoarce niciodati la mituga Em qi aunchiul Henry, se seviiti viiti Dorothy, ncepAnd sAplangi. sA plangi. -Fii cu bigare de seami, s strigi trigi fata verde, acrimile o s; cade p e rcchia verde de mitase qi o s-o piteze. Dorothy iqi qterseochii qterseochii qi spuse: Cred ci trebuie sd ncercim; dar gtiu bine c; nu doresc sA omor pe nimeni, nici chiar cu prepl de-a o revedea revedeap pe mituga Em. Merg 5 i eu cu tine, zise Leul; sunt nsi prea la si omor o vrijitoare. Merg qi eu, adiugi Sperie-CioriJdar nu-ti voi putea fi de mare folos, cici sunt un prost. E u nu am inimi nici cat si lac r;u unei vrijitoare, zise tiietoml de.lemne, dar, daci voi vi duceli, bineinleles ce vin i i e u . Astfel ci hotireri s ; porneasc; a doua zi de dimineali. Omul de Tinichea iqi asculi toporul pe o piatr; de moar; verde qi-giunse toate incheieturile cu griji. Sperie-Ciori se umplu el insugi cu paie proaspete, ar Dorotiy ii aqternu vopseanoui vopsea noui la ochi, ca si vade mai bin bine. e. Fata verde, care fusese oarte buni cu drumelii, ii umplu iui Dorothy cogulelul cu merinde gi atarne de gatul lui Toto un clopogelp e o panglici verde. Se duseri devreme a culcare gi dormiri bine pani ce se cripi qi dede ziui, cind furXunei deqteptalide deqteptali deouase cucurigul umri cocog verde cotcodicitul giini ce un ou verde.

 

CAPITOIUL I I

I N C A U T A R E AR AR A J I T O A R E IE L E IRTL R TL E

Ostaqul cu favorili verzi ii ciliuzi pe strizile Oragului SmaraldelorpAni ce ajunseri ajunseri la inciperea unde ocuiapaznicul po4ilor Acesta e descuie acitele ochelarilor,pe ochelarilor,pe care i puse napoi n ruria ui mare. poidcschiseespe.ruoqpoafla pdetenilor noqtri. -Care e drumul ce duce avr;jitoarea cea rea de aApus? intrebari ei in cor. - Nu existi drum intr-acolo, raspunsepaznicul po4ilor, nimeni nu-gi doreqte doreqtevreodati vreodati si meargi in direclia aceea. Atunci cum putem s-o g;sim? inheb; fara. Asta va fi uqor, rispunse el, cici, daci vrijitoarea afli ci sunteli in Jara Winkiezilor, v a 5ti si vi giseasce i si v; laci robii e i . -Poate ci nu va va izbuti, spuse spuseSperie-Ciori, Sperie-Ciori, pentru c i n o i socotim cA o vom ripune, A, asta e cu totul altceva, rispunse paznicul po4ilor, pAni acum nimeni n-a putut s-o r;puni, ala c; am crezut, bineinleles,ci o si ajungeli sclavii ei, cum s-a intampht l i cu ceilalgi.Dar, ceilalgi.Dar, bigaf de seami, wijitoarea aceea aceeaeste esterr ca q i Iioroasi qi n-o si v i ingiduie s-o ripunegi. Luali-o spre Apus.pe unde apune apunesoarele. soarele. i o vegi i'i. Prietenii no fii ii mulpmiri, iqi luari rdmas-bun qi pur-

ceserespre Apus, trecand peste campuri de iarbi moale,  

VRAJITORULDIN O Z

85

prcsirati ici-colo cu bAnutei ,sicalce. Dorothy purta inci rochia strAvezie e mitase pe care o imbricase la palat, d ar acum) spre mirarea ei, rcchia rcchia nu mai era verde, ci albi, qi panglica dinjurul gAtului ui Toto era qi ea albi ca rochia. I n curAnd, isari departe Oraqul Smaraldelor Pe misuri ce inaintau, pimentul devenea mai aspru qi mai deluros. I n ginutul acestade l a Apus nu se aflau ferme, nici locuinle, l i pimantul era nelucrat. Dupi-masi soareie e bitu in fagi, cici in 1inut nu erau pomi care si face umbri, ata ci, inainte si cad; noaptea, Dorothy, Toto l i Leul, fiind eqi cuicari pe pimAnt, in iarbi, qi adormiri. Tinicheaecuicari Omul deobosiqi, Sperie-Cio st;turi de vcghe n preajma l or Vri.jitoarea cea rea d e I a Apus nu aveadecit aveadecit un ochi, dar dar acestaera acesta era puternic, puternic, intocmai ca un telescop, telescop,qi qi cu e l putea privi odunde. Aqa ci, stAnd n uga castelului ei, arunci o ciutitud li o vizu pe Dorothy adormiti qi alituri pe prietenii ei. Se aflau lla a mare depirtare, dar vrijitoarea vrijitoarea cea r e a s e mAnie ci-i vedea n lara e i i sufli intr-un fluier de argint ce-i aterna aterna la get. Numaidecit veni in fugi spre ea o haitd de lupi mari; aveaupicioare aveau picioare ungi. ochi fioroqi i dinli a.cu1i1i. Duceli-vi la striinii aceia, spuse spusevri.jitoarea, vri.jitoarea, qi facelii buc;li Nu wei sd 1i-i faci robi? intrebi cipetenia lupilor -Nu, rispunse ea. E unul de tinichea, tinichea,unul din paie, o fati g i un leu. Niciunul nu e bun de lucru, aga ci putef se-i sfarteca{i,

Foarte bine, spuse upul cel mare i o lu6 Ia goani, urmat de ceilalF. Noroc ci Sperie-Ciori qi Omul de Tinichea erau cu des6vArqire reji, reji, agac i ii auziri venind pe lupi.  

86

L. FRANK BAUM

-Acum e rXndul meu si lupt, spuse iietorul de lemne. Treci in spatele meu qi ii voi intAmpina cum se cu\.1ne. Apuca toporul, pe care il ascugiseoarte ascugiseoarte tare, $i, atunci cAnd cipetenia lupilor se apropie, Omul de Tinichea ridici bratul i lds5 si cadi secureap e capul lupului, despi4indu-i capul de trup. Lupul muri imediat. De indati ce tiietorul de lemne ridici toporul, se apropie alt lup qi q i cizu qi acesta acestas sub ascufqul lamei. Erau cu totul patruzeci de lupi, qi de patruzeci de ori tiiqul se dici i-i spintece spinteceunul unul dupd altul, aqa ci, la sfirgit, zi.ceau toli morli intr-o grimadi in fala OmuIui de Tinichea. Acesta $i lep;di toporul qi se agezi l6ngi Sperie-Ciori, care-i zise: A fost o lupti frumoasi, prietene. Aqteptad pane a doua zi dimineali, cand setrezi Dorothy, care fu grozav de speriate vizand marea grimadi de lupi ucigi. Omul de Tinichea ii povesti cele ntamplate. Dorothy ii mulgumi ci ii scipase qi se agezari si imbuce ceva. Apoi o porniri din nou la drum. Vrijitoarea cea rea veni la uqa castelului qi privi din nou afari, cu singurul ei ochi care putea vedea h;t, departe. Vizu lupii zicind mo4i 9i pe striini continuandu-$i cel;to a prin {ala. Asta o licu gi mai mAnioasi c a inainte. Sufli d e doui ori in fluierul de argint. Un c6rd mare de corbi silbatici se apropie in zbor Erau

atat mulli, ci intunecau cerul, i viijitoarea cea rea grii cetrede cipetenia corbilor: Zburali numaidec6t a striinii aceia, scoatelile ochii i sflgiagi-i apoi in buc{i Corbii silbatici zburari inrr-un stol mare cdtre Dorothy qi tovariqii ei. Cind fetila ii vizu, se inspiimdnti, dar Sperie-Ciori i i liniqti:  

VRAJITORULDIN OZ

Asta e bitilia mea, aqacd ve slAtuiesc ; vi culcalijos, linqi mine. s i n-o s d vi.e inramplenimic inramplenimic rdu. Se rantid la piment, iar Sperie-Ciori rimase in picioare qi intinse bralele. Cind il vizuri, corbii se speriard de el gi nu indrizniri si se apropie. Dar cipetenia corbilor rosti: _Asta e numai un impiiat, am s;-i scot ochii. Zic6.ndastfel, astfel,zburi zburi spre Sperie-Ciori, care l gi prinse de cap i ii risuci gatd pAni ce rnuri. Apoi alt corb zbur; spre sperietoare,gi sperietoare, gi ea ii risuci i lui gatul. Erau patruzeci d e corbi mari q i de patruzeci de orisfirqit, S perie-Ciori Sperie-Ciori e risuci, cAteunul, cAte unul, giturile, pAni ce, la tof ziceau mo4iunul pe p;mant. Apoi le strigi tovari,silorsdi tovari,silorsdi si se idice qi purceserS mai vartos la drum. CAnd wijitoarea cea rca pdvi iariqi afari l i vizu tofi corbii mo4i, fu cuprinse de o fuie cumpliti qi sufle de trei ori i n fluierul de argint. Deodat; se auzi un bAzAit nemaipomenit qi un roi de albine negre veni in zbor spre vrijitoare. Duceli-vd la acelti striini q i inlepagi-i pini vor muril Ie porunci ea. $ i albinele se intoarser; qi o porniri citre Dorothy qi tovariqii ei. Omul de Tinichea le vizu venind, qi Sperie-Ciori hotiri ce mXsuri rebuie si ia:

Scoatepaiele din mine qi mprigtie-le peste Scoatepaiele pest e etili, ciine gi Leu, spuseel spuseel citre Omul de Tinichea. Astfel albinele albinele n-au si-i poate inlepa. Tiietorul d e emne ecu intocmai. Dorothy s eculci lAngi Leu, ginAnduJ pe Toto in bra1e, i paiele ii acopereau n intregime, Albinele sosiri qi nu-l gdsiri decat p e Omul de Tinichea ca sil inlepe. Zburare sprc acesta i-gi rupseri acele zbindu-sede du-se de el, thri s5-i poati pricinui vreun riu. $i, deoarece  

88

I]. FRANK BAUM

albinele mor cAnd acele or se rup, acesta u sfdrqitul sfdr qitul albinelor negre, carc ziceau acum impriqtiate, ca nigte mici grimezi de cirbuni, injurul Omului de Tinichea. Apoi Dorothy qi Leul se ridicari, qi fata il ajuti pe Omul de Tinichea si. vire la loc paiele n Sperie-Ciori, iar acesta redevenicel dinainte. $ i astfel astfelo o intinseri voinicelte la drum. Vrijitoarea cea rea se infurie aqa de tare cend vezu i albinele negre zicAnd la pimAnt, ca ni$te mici grimezi de cirbune,in incat din picior, iqi smulse smulsepirul pirul din cap qi scrAqni dingi.bitu Chemi apoi o duzini de robi winkiezi qi Ie didu sulile asculite,poruncinduJe asculite,poruncinduJe s; se duci. q i s6-i omoare pe cil;torii streini. Winkiezii nu erau un popor de viteji, dar erau nevoili se asculted e porunca vrdjitoarei, aqacd aqacd o pornir; inainte peni s e apropiari de Dorothy. Atunci Leul scoase n urlet grozav g i siri intre ei. Bielii winkiezi se speriari aqa de riu, incAt o luari inapoi, fugind de rupeau pimantul. CAnd se napoiari la castel,vr;jitoarea castel,vr;jitoarea ii bitu ingrozitor cu o curea. Dupi aceea aceease se aqezi pentru pen tru a chibzui ce si mai l.aci. Nu putea inlelege de ce toate planurile de a-i ripune

p e c6l;toii striini nu-i izbutiseri. Dar era o vrijitoare pe cAI de rea. pe alir de puternicA. qaci in curand pricepu ce misuri trebuie si ia. in dulapul ei se afla o boneti de aur mirginiti de un qir de diamante diaman te qi rubine. Aceasti boneti de aur avea o vraje: oricine o stipinea putea si cheme de trci ori maimu{ele ina pate, care ascultau de orice porunci. Dar nicio fiinp nu putea porunci de mai mult de trei ori acestor ighioane ciudate. Vrijitoarea cea rea se folosisede doui. ori de vraja bonetei: o dat5, atunci cind ii robise pe winkiezi qi se Ecuse stipani peste lara lor Atunci o ajutaseri maimugele naripate. A doua oar; Ie folosise folosiseatunci atunci cAnd uptase mpotriva  

VRAJITORULDIN OZ

89

Marelui Oz,folosi dAnduJ afari dingurA Jaradati d e I aboneta Risirit. Acum n u mai putea decit o singurA sin de aur De aceea n-o intrebuinlase pAni nu epuizase epuizasecelelalte celelalte puteri. Dar, fiindci igi pierduse upii fiorogi, corbii qi albinele, i a r sclavii i fuseseri fuseserisperiaf speriaf d e Leu, iqi zisecinu-i zisecinu-i mai rimAnea decAtacest decAt acestultim ultim mijloc de a-i ripune pe Dorothy qi pe tovariqii e i . Lu6 bonetad e aur din dulap r i Si-opusep e r-ap. poi s e invafti pe piciorul steng qi spuse ncet: -Ep-pe, pep-pe, tak-ke Dupi aceea sritu in piciorul drcpt i spuse: spuse:Hil-lo, Hil-lo, hol-lo, hel-lo Dupi aceea, nfepenindu-se pe ambele picioare, strigi cu o voce puternice: Z|z-zy, zttz-zy, zlkl in clipa urmitoare, descAnteculncepu descAnteculncepu si-qi faci efectul. Cerul se ntuneci gi se auziri un huruit in aer, ca vajaitul a mii de aripi, o mare giligie gi rAsete.Soarele egi din nou pe cerul o clipi intunecat, qi atunci wijitoarea cea rea putu

fi vizuti imprejmuiti de o droaie de maimule, liecare cu o perechede aripi uriaqeqi uriaqe qi puternice aninate de umeri. O maimuld mai mare decat celelalte, care pirea s i fr fre e .;pcrenia or. veni n zbor anqavrijiroare vrijiroareq q i .puse: Ne-ai chemat pentru a treia g i ultima oari. Ce poruncelti? Ducegi-vi la striinii care sunt ince in mea ripuneli-i pe toli, in afard de Leu. Aduceli lighioana lighiJara oana asta $ai mine, pentru c; vreau s-o inham c a p e un cal gi s-o p u n Ia lucru. Poruncile taie vor f i ascultate, spuse cipetenia maimulelor Apoi maimugele naripate zburari,, cu mare gilSgie gi armi, spre ocul unde se aflau Dorothy i prietenii e i . Citeva il apucari pe Omd de Tinichea qi-l putari prin aer pani se vizuri

deasupraunui deasupra unui linut acoperit de stAnci

 

90

I-, IRANK BAUM

asculite. Acolo i i diduri dmmul bierului taietor de lemne) asculite.Acolo care cizu de Ia o mare inAllime p e stanci, unde rimase atAt de zdrobit q i plin de cucuie, incAt nu mai putea nici s; se miqte,nici sd se vaite. Alte maimuje il apucare pe Sperie-Ciori gi, cu degetele lor lungi, i i scoaser; oate paiele din cap qi din haine. Din pilirie, din ghete qi din haine thcuri o mici legituri, p e care o aruncari in vArful unui copac nalt. Cele care mai rimaseri, trei perechi d e maimule venjoase, il legari pe Leu cu nigte frdnghii qi risuciri cXteva gheme de sArmi i n jurul capului qi picioarelor lui, pdni cand nu mai fu in stare si muqte, si zgArie,ba nici micar si sezbati. se zbati. Apoi il ridicari. gi zburari c u el la castelulvrijitoarei, unde il inchiseri intr-o curte mici, imprejmuiti c u u r gard de fier, ca si nu poat; fugi.

Lui Dorothy insi nu-i ficuri niciun riu. Fata st;tea cu Toto in brale qi privea la pigania tristi a tovar6qilor sii, gAndindu-seci in curdnd va veni gi rAndul rAndul ei. Cipetenia maimufelor inaripate zburi spre Dorothy cu bralele lungi qi percase ntinse inainte qi cu fa{a-i ur^te rinjind groaznic. Da4 vizAnd semnul lisat pe frunte de sirutul vrijitoarei celei bune, se opri deodad qi le spuse celorlalte rnaimule sd nu se atingi de fbtili. -N-avem voie s; facem vreun riu acestei etife, ceci e ocrotit; de puterea Binelui, i aceastaeste mai mare decAt puterea R;ului. Tot ce putem face estes-o ducem la castelul vr;jitoarei celei rele qi s-o es;m acoio. Astlel ci o ridicari cu griji p e Dorothy 5 i o duseri la castel,unde o agezari n fala ugii delaintrare. Apoi cipetenia maimulelor spusevri.jitoarei: Te-am ascultatatAt atAtp p e cat ne-a stat n putinli. Omul d e Tinichea q i Sperie-Ciori sunt omorAli, iar Leul se afld legat  

VRAJITORULDIN OZ

91

in curtea ta. De fetiF nu cutezim s; ne atingem, nici d e cainelepe cainele pe care l Fne n bm e. Puterea a pesteceatanoastr; a incetat, gi tu n-ai si ne mai vezi niciodati.. Apoi toate maimulele inaripate se ridicar:a\n aer, indtd qi pilivrigind, qi in curAnd pieriri. Vr;jitoarea cea rea fu in acela$ timp uimiti gi necijiti cAnd vizu semnul d e p e fruntea lui Dorothy, pentru c i ltia prea birrece birre ce nici maimulele naripareqi naripareqi nici ea nu a eau voie si faci. vreun riu fetilei. Privi Ia picioarele ui Dorothy gi, vizAnd pantofri de argint, incepu si tremure de teami, qtiind ce vraji puternicd aveau.La inceput fu ispititi si fugi din fala copileir dar, privind in ochii ei, ili didu seamaca catt

de nevinovat ii era sufletul i c e fetiJa n u itia ce putere minunati ii dddeau dddeaupantofii pantofii de argint. AF AF ci vrijitoarea i g i zise n sinea sineaei: ei: ,,Mai pot ince s; o fac roaba mea, pentru ci n u ltie cum si- i intrebuin{eze puterea"j apoi ii spuse ui Dorothy cu asprime -Vno cu mine l i ia seama si faci tot ce if poruncesc, ceci de nu, s{erqesc u tine ala cum am ficut cu Omul d e Tinichea qi cu Sperie-Ciori. Dorothy o urmi prin multe l i frumoase odii, pAni ce ajunsere a bucitirie, unde vrijitoarea ii porunci s; curcle oalele qi cratigele, cratigele,si si miture duqumeauaq duqumeaua q i $ alale focu cu lemne. Dorothy, supusi, se apuci d e lucru, gAndindu-sesi-gi vadi de treabi cu rAvni. gi mulgumiti ci vrijitoarea cea rea s e hoterase hoterases;-i s;-i crute viafa. Vrijitoarea o lisi si munceasci qi se seduse duse n cuftea unde s e afla Leul, ca sil inhame ca pe un cal. I-ar fr ficut plicere si-l sileasc; si-i tragi trisun cend ieqea a plimbare. Dar, de cum deschise oarta,Leul oarta,Leul scoase n riget ingrozitorgi ingrozitor gi sezburli sezburli  

92

L TRANI BAUM

la ea atdt de fioro fioros, s, ncat vr;jitoarea se sperie, ugi afari din curte qi inch inchise ise din nou poarta. -Daci nu pot si te inham la cdru1;, spusevrijitoarea spusevrijitoarea citre Leu, vorbindu-i printre gratii, pot si te fac s; moli de foame. Nu vei cipita nimic de mancare pini nu vei face intocmai cum i1i cer eu. De aici inainte nu-i mai duse merinde, ci in fiecare zi venea a gratii i intrcba: Eqti gata si te laqi nhimat ca un cal? Iar Leul rispundea:

N u Daci intri, te mugc. Pricina pentru care Leul ii putea fine piept era ci in liecare noapte, cAnd dormca vr;jitoareal Dorothy ii aducea hrani luati din dulap. Dupi ce mAnca, Leul se trAnteajos, pe patul lui de pe paie, iar fetila se culca lingi prietenul ei qi punea capul coama lui moale g gii zbArliti. Stand a a, vorbeau desprenecazurile or gi ficeau pianuri cum si evadeze. Dar nu puteau gisi niciun mljloc de scipare, pentru ci erau tot rimpul pizili de winkiezii galbeni, robii wijitoarei, care se emeau prea tare de aceastaca si n-o asculte. Fata trebuia sd munceasci dirr greu in timpul zilei, qi vrijitoarea o ameninla adesea i o va lovi cu umbrela veche vechep pe care o purta totdeauna asupra ei. Dar, de fapt, nu cuteza sd se ating; de Dorothy din pricina semnului d e p e frunte. Fetila nu ltia astaD ise emea are pentnr sine li pentru Toto. O datiwijitoarea il lovi pe'foto cu umbrela, qi viteazulc6(eluq, drept dzbunare, aiergi la ea q i o muqc6de picior. Vrijitoarca nu sangeri. cAnd fu muqcati, cici era atdt de rea, incAt sAngele e uscase e multi vreme in trupul ei. Vap lui Dorothy deveni din ce in in ce mai tristi, liindci fetilaiqi didu seama seamac;iivafi c;iivafi cumplit de greu si seinapoieze in Kansas, a mituqa Em. Clteodati plingea arnarnic o r e  

VRAJITORULDIN OZ

93

intregi, cu Toto in bra1e.Cdgelul bra1e. Cdgelul scAncea scAnceac c a si-i arate ci simte qi el durerea micii salestipAne. sale stipAne. La drept vorbind, vorbind, Iui Toto nu-i pisa dac6 este n Kansas sau in Jara Oz, atAt timp cAt Dorothy era cu ell dar ltia ce fet\a e nefericiti, ; i aceasta l ficea si fie qi el nefericit. Vrijitoarea cearea cea rea aveaun chef grozav si puni mana pe pantolii pe care copila ii purta tot timpul in picioare. Albinele, corbii gi lupii ziceau grimezi qi se uscau,qi uscau,qi ea folosise

toati puterca pe care o avea asupra bonetei de de aur Dar, daci ar fi cipitat pantofii de argint, acellia i-ar Ii adus mai multi. putere decat aveau a un loc toate lucrurile pe care e pierduse. O pizea deci pe Dorot\ cu striqnicie, si vadi daci igi descalli vreodati vreodati pantofii, gdndi gdndindu-se ndu-sesi incerce si-i fure. Dar copila era atat de mandd de frumoqii ei pantoli, ci nu-i scotea scoteadecet decetnoaptea, noaptea,cend seculca, se culca,qi qi cAnd icea baie. Vrdjitoarea era prea inspiimanhti d e intuneric ca si cuteze s; intre noaptea in odaia lui Dorothy gi s5-i fure panto{ii. Iar groaza de api ii era inci mai mare decat frica de intunedc, intunedc, aqa ci nu se apropia niciodati d e Dorothy cand fetiia se spila. lntr-adeviq bitrana \Tajitoare nu se atingcaniciodati atingca niciodati de api qi nici nu lisa lisa apa sd o atingi catuli d e putin. Dar fiinla aceasta ea era foarte viclean; qi pane la urm; g;si u D liredic pdn care reugi si capete ceea ceeace ce dorca. Puse u n drug de fier in mijlocul duqumeleidin duqumeleidin buci.tdrie qi apoi, prin meqtequgul i vrijitoresc, ficu fierul invizibil pentru ochii omenelti. Ala c;, atunci cend Dorothy trecu prin bucitdrie, nefiind in stare siJ vadi, se mpiedici de drug g i cizu de-a Iungul duqumelei. duqumelei.Nu Nu se ovi prea tare, dar, in cidere, unul din pantolii d e argint ii scepeqi, pAni siJ ridice ea, vrijitoarea l inhili gi-qipuse gi-qipuse n el piciorul sfrijit.  

94

I

RANt. BAUM

Femeiacea ceariutecioasi riutecioasi era foarte mulgumid ci ii izbutise qiredicul, ntrucit, dacd avea aveaunul unul dintre pantofr, aveajumatate din vraja lor, i Dorcthy nu mai putea s-o ntrebuinleze impotrira ei, chiar daci ar fi gtiut cum s-o face. Fetila, vizAnd ci iqi pierduseunul din frumolii ei pantofi, se mAnie qi-i strigi s trigi vrijitoarei:

- Di.-mi inapoi pantoful Nu weau, fiindci acum este estepantoful pantoful meu, i n u al teu. E$ti o fiinld. rea, stdgi Dorothy N-ai niciun drept si-mi iei pantoful C u tbate asteaam sel pestrez,zisevrijito area, i,ziLrrd. $ i intr-o buni zi am si $-l iau qi pe celilatt. Asta o infurie pe Dorothy aqa aqade de tare, incAt apuci o gileati cu api, ce se afla in apropierea ei, qi-o turni. peste vrijitoare, udAnd-o din cap pAni in picroare. I n aceeagi lipi, femeia cearea cea rea scoase n lipit de spaimi, qi, cAnd Dorothy privi la ea, vizu, cu uluire, ci. vrijitoarea incepu.e i s e miclorezc i ie sechir( se chir(eas.a. Uiti-te ce-ai lbcut dp5 aceasta. ntr-o clipi am si mi topesc. -imi pare, ntr-adevir, foarte riu, zise Dorothy, care e r a sincer ngroziti vizAnd cum vrijitoarea se opea ca zahirul ars in Iala ochilor ei ei.. -Tu n-ai qtiut ci apa mi va aduce riroartea? ntrebi vrijitoarea, bocindu-sedeznddijduiti, cu o voce stinsi. De buni seami ce nu r5spunseDorothy. De unde si f i ltiut? -Ei bine, in cinci minute voi fi toat; topi6, qi tu vei rimane sdpana castelului. Am fost rea in zilele mele, dar niciodatd crezutcapit ci o fetigi ca tine va fi in stare s; m; invingi in-am s i pun; faptelor mele rele. Privelte... M-am dusl  

VRAJITORULDIN OZ

95

In aceeaqiclipi, vrijitoarea se prelicu intr-o masi i n forme, neagr;, topite qi incepu si se mpriqtie pe dugumelele din bucitirie. Vizind-o ci. se topeqte intr-ade intr-adevir vir pAni nu mai rimdsese nimic din ea, Dorothy azvirli inci o gileati

de apd peste mormalul acela, apoi cu o mituri

il scoase

p e u$A u$Aafard. afard. Dupi aceea igi lui pantoful de argint (singurul lucru 16mas de la bitrdna wijitoar4, il speE, il qtersecu o carpi gi il puse din nou in picior. Apoi, in s{6rqit liberi si faci orice voia, alergi in curte si-i povesteasci Leului ci s-a s{e$it cu wijitoarea cea rea de la Apus $i ci nu mai sunt pdzonieri intr-o tali ciudati.

 

CAPITOTULI I I

ELIBERAREA

Leul cel Lag fu incAntat cAnd afli ci vrijitoarea se opise din cauza unei gileli d e api, qi Dorothy ii descuie ndati poarta inchisorii, punindu-l in libertate. ntrari amandoi in castel,gi primul lucru pe care il {icu Dorothy fu s6-inu cheme pe togi winkiezii q i s ; l e spuni ci, de aici inainte, mai sunt robi. Winkiezii cei galbeni uri foarte bucuroqi, rindci fuseseri nevoili se munceasci din greu de-a ungul anilor pentru vr;jitoarea cea rea, qi aceasta aceastase se purtase cu multi cruzime fagi d e dAnqii. Ficuri din ziua aceasta o sirbitoare atunci l i totdeauna gi-li petrccure timpul veselindu-se i dinluind. -Daci Sperie-Ciori qi Omul de Tinichea ar Ii I i qi ei cu noi, ag i foarte fericit, spuse spuseLeul. Leul. -Nu crezi cd i-am putea scepa? ntrebA fata, ingrljorata q i ea de soarta prietenilor sii. -Putem incerca, r;spunse Leul. Aqa c i i i chemari pe winkiezii cei galbeni i ii intrebad. daci vor si-i ajute si- i scapep etenii. $ i winkiezii spuseri c; arfi incantafi si fac; tot ce e sti in puterc pentnr a o selwi p e Dorothy, care i scipasede robie. Aqaci aleseri un numir de winLiezi ce pireau mai destoinici qi o porniri la treabi.. Cel6torir;ozilijum;tatepaneajunsedlacampiastancoas5  

VR,{JITORULIN oZ

unde zicea Omul de Tinichea, zdrcbit qi plin de cucuie. Toporul lui seafla seafla alituri, dar lama ii era rtginiti, iar coada, ruptd in bucifele. Winkiezii il ridicari cu duio$ie in brale ca s5-1 duci la castelul galben. Dorothy virsi multe lacrimi, vizAnd i n ce hal ajunsese echiul ei ei prieten, iar Leul il privi grav qi cu pirere de riu. Cind ajunseri la castelr Dorothy l e spuse winkiezilor: -Aveli printre oamenii vogtri vreun tinichigiu? -Da, da, rispunseri aceqtia,sunt printre noi ca$va tinichigii foarte buni. -Atunci aducegi-i ncoace aqezaten n coquri, $i, cAnd sosiri tinichigiii, cu sculele or aqezate Iata intreb;: Putegi voi s i indreptali acesre acesrecucuie cucuie ale Omului d e Tinichea. e-[ nerezili. nerezili.aducdnduJ aducdnduJ a forma pe care careo o avea inainte, 9i siJ lipiEipe lipiEipe unde estespart? estespart? Tinichigiii priviri cu luare-aminte la Omul d e Tinichea spuserec; c; socoteauci pot si-l dreagi, ca se fie la fel ca l i spusere inainte. Astfel c; se a$ternuri pe treabe intr-una dintre inciperile galbene ale castelului. Muncir; ffei zile gi patru nopli, ciocenind, risucind, indoind, lipind, lustruind qi b itind in picioare a trupul qi capul Omului de Tinichea, pAni il aduseri Ia inli.giqareasa de mai inainte gi vizuri- ci incheieturile ii lucmu tot a|a de bine ca la inceput. Ca s5 spunem drept, avea cAteva peticeJ dar tinichigiii lucrari totuqi bine. CAt despre despreOmul Omul de Tinichea, acesta acestanu nu era un ingAmfat, aga agaci ci pugin i pisa de peticele de pe el el.. Cdnd, in s{brgit, fu gata li intri in odaia lui Dorothy ca si-i mullumeasci pentru sciparea lui, em atat de fe cit, ci vi.rsi lacrimi de bucu e, i Dorcthy trebui si i-o qteargi pe {iecare c u lorlulelul ei, c a nu cumva si-i rugineascd a r

 

98

L. FRANKBAUM FRANKBAUM

incheietuile. q i hcrimile fetilei cideau din belgug,dar acestea nu trebuiri gterse.Car desprc Leu, el se ltergea atat de des la ochi cu virful cozii, incit o udi complet gi fu nevoit si se duc; in curte si qi-o usuce la soare. -Daci qi Sperie-Ciori ar fi cu noi, aq i deplin mulgumit, grii Omul de Tinichea, dupi ce Dorothy ii istodsise tot ce se ntemphse intre timp. - Trebuie si incercim si-l gisim, spuse ata. Chemi winliezii in ajutor, qi acegtiaumblari doui zile in qir pini ajunseri la copacul cel mar€ in ale cirui crici maimulele na ipatezvirliseri hainele perieroarei. Era un arborc tare inalt, 9i trunchiul lui era a$ade neted, cd nimeni nu seputea seputea cilira pe el- Atunci Omul d e Tinichea spusenumaidecat: AIn s;l dobor Ia pirnant, i astfel vom putea lua hainele lui Soerie-Ciori. In timp ce tinichigiii munciser5 si-l dreagi pe tiietorul de lemne, alf winkiezi, care erau giuvaiergii pricepuli, intocmiseri o coadi din aur curat i inlepeniserd toporul in ea. Allii lustruiseri limba toporului atat de bine, pdni ii scoseseri oati rugina, $ i acum strilucea ca argintul. Dupi cum figiduise, Omul de Tinichea se gi apuci si taie copacul; n scurt timp, acestacizu cu un trosnet mare, gi hainele u i Sperie-Ciori alunecari dintre crici gi se rostogoliri la pimint. Dorothy le ridici gi le didu winkiezilor si le duci la castel, castel,unde unde furi umplute cu parc proasp€re l curate, $i iati-l din nou pe prietenul Sperie-Ciori la fel ca $ i inainte, multumind de mii de ori ci a fost scipat. Acum, c i se aflau din nou cu tolii laolalti, petrecuri cateva zile fericite in castelul galben, unde gisiri tot ce le

trebuia ca si se simt; bine. Dar, intr-o buni zi, fata isi aduse aminte de mituqa Em gi spuse:  

VRAJITORULDIN OZ

99

Trebuie si ne inapoiem Ia Oz q i si-i cerem vrijitorului si-qi lini {igiduiala. Da, spuse Omul de Tinichea, i, in sfa4it, atunci imi voi cipita i eu inima. $ i e u creierul. diugd Sperie-Ciori. -Qi eu curajul, spuse spuseLeul Leul gAnditor. intoarce n Kansas, Kansas,strigi strigi Dorothy, bitand $ i eu mi voi intoarce din palme. Haideli s-o pornim chiar de mAine spre Oraqul Smaraldelor $i aqa rimase. A doua zi ii adunari pe toli winkiezii laolalti, ca si-gi ia rimas-bun de la ei. Winkiezilor le pirea tare reu c; plecau. il indr;giser; aqa de mult pe Omul d e Tinichea, incAt il rugari sd rimAni cu e i i si domneasci peste Jara galbeni a Apusului. Cum insi prietenii no5tri erau nevoili si plece, winkiezii le diruiri lui Toto qi Leutui cate o zgardi de aur, iar lui Dorothy, o brilad frumoasi, impodobiti cu diamante. Sperie-Ciori primi un baston cu miciulic de aur. n cares; sepoalS.prijini se poalS.prijini c a si nu se mai impiedice, iar Omului de Tinichea ii diduri un bidon d e argint, incrustat cu aur qi impodobit cu pietre prejioase. Fiecaredintre cilitori spuse etevacuvinte de mulpmire, apoi diduri mina c u togi winkiezii pini simliri ci-i d or bralele. Dorothy se duse la dulapul vri-jitoarei c a s6- i umple coqulepl cu merinde pentru c;l;torie, S i acolo didu peste boneta de aur. O incerci pe cap i g;si ci o prinde de m inune. N u ltia nimic despre vraja din stipinirea ei, d ar vizind cAt e de frumoasi, se gandi s-o poarte qi si-qi duci

boneta veche n coD. Apoi, pregitid pentru drum, o porniri cu tolii sprc OraqulSmaraldelor, rmagi rmagide de strigitele de ,,Ura Ura Ura ,, ale winkiezilor gi de uririle lor de bine  

CAPITOLULI V

MATMUTEtE NrRrpnrr

Dupi cum vi amintigi, nu existaniciun existaniciun drum, nici micar o poteci intre castehilvrijitoarei castehilvrijitoarei celei rele qiOraqul qi Oraqul Smaraldelor CAnd cei patru drxmeli plecaseri in ciutarea vr;jitoarei, aceasta i vizuse venind i trimisese pe maimuiele inaripate si ii aduc5. Era de asti dati mult mai greu si gaseascd n drum printre cAmpurilepline cAmpurilepline de bimrlei qi calce. Ceea c e ltiau e m numai ci trebuie sd o lini drept, tot spre dsirit, adici spre locul de unde se vedea riiirind soarele. Aga ci oera porniri pe drumul potrivit. Dar la amiazi, ciLttd soarele deasupra or, nu mai puture deosebi care era risiritul g i care, apusul gi, din pricina asta, se pierduri pe cAmpiile intinse. Merseri totuqi mai departe qi, cind cizu noaptea, luna ieqi strilucitoare pe cet aF ci se culcari printre florile rogii, frumos mircsitoare i dormid tof pane dimineala in afari de Sperie-Ciori qi de Omul de Tinichea. A doua zi dimineafa, soareleera ascuns

sub un nor, dar ei purceseri la drum, c a $ i cum ar ft fost ncredinpqi ci o iau p e drumul cel bun. Daci mergem ntruna, spuseDorothyrvom ajunge ajungeodati odati l i odad la dnt;, sunt sigurd de asta. Dar trecuri zile qi zile, qi nu vedeau in lala lor decat cimpul. Sperie-Ciori n.Fpu s e mormdie:  

VRAJITORULDIN OZ

101

-De buni seami ci ne-amdtecit, i, daci nu regisi regisim m drumul bun uca si ajungem a Oragul OragulSmaraldelor, Smaraldelor, u mai dobirrdesc mintea. -Nici eu nima, adiugi Omul de Tinichea.Mi separe separeci abiamaipot abiamai pot aqteptasim;v;d m ;v;d la Oz,li tfebuie i rccunoaStefi c i drumul estaeste estaeste am ung. Iar eu, zise Leul cu un scAncet, u mai am curaj si umblu ntruna Erdsi ajungniciieri. ajungniciieri. D e asti dati, Dorothy q i pierducurajul.S eagezdn iarbi   i pdvi spre ovaritii ei de suferingi,Aceqtia A ceqtia eagezari agezarig gi o privird l i ei la rdndul or. $ i Toto simlea simleac5, c5, pentru prima dati, era preaobosit obositca ca si alergedupd dupdun un fluturecare carese se ot roteap e angi capul ui; a5acd a5acd scoaseimba, gafei$ i s euiti l a Dorothy de parci a r { i vrut s-o intrebe ce au de fhcut mai intAi. -Ce-ar fi s6-i chemim p e loarecii de cAmp n ajutor? f u d e pirere Dorothy. Dorothy.S-ar S-ar putea ca ei sd gtie ncotro s . o apuctm. -Fird indoiali ci ar putea, spuse spuseSperie-Cio Sperie-Cio . De c ce e oarenu oare nu ne-amgAndit ne-amgAnditpeni peni acum a ei? Dorothy sufli in micul fluier p e care l purta atAmatd e gAt din ziua n care -l ddduse egina oarecilor, n cercva

clipe,auziri tropiitul miculelor clipe,auziri miculelorpicioare picioareqi qi nenumirali o a reci cenugii lergari spre spreea. ea.Printre Printreaceltia aceltiase seafla afla gi regina 1or, are ntrebi cu un glas glaspiligiiat: piligiiat: -Ce putem ace acepentru pentrupdetenii pdeteniinoltri? -Am grelit drumul, drumul,spuse spuseDorothy,n e puteii spuneunde s eafli OragulSmaraldelor? OragulSmaraldelor? -Binein{eles, ispunse egina, nse este esteu u n drum foarte lung,pentruci agimers m ersdepirtAndu-vi nereude el. Dar d e ce nu folosegti armecul bonetei qi nu chemi maimutele  

102

T- FRANK BAUM

inaripate in ajutor? Ele o si vi duci in Oragul Smaraldelor in mai pulin de un ceas. N-am ltiut ci boneta mea e dAt;toare de puteri, spuse fata, uimitd. Dar ce trebuie sA ac? -Sd scris n;untrul ei, o limuri regina qoarecilor Dar, daci vei chema maimulele inaripate, noi trebuie si fugim, pentru ci ace.tea at o multime de pozne;i o s A s e amuze chinuindu-ne. N-au si md loveascS?ntrebi fata ingrijorati. O, nu, maimulele trebuie sd asculted e purtitoarea b o netei de aur Adio goand,urmati de togi qoareciice c e gribeau $i regina ugi in goand,urmati pc urmeiee i . Dororhy prir inaunlrul boncreid e aur 5 i vdzu scrise e ci.ptuqeali cAteva cAtevacuvinte. cuvinte. Acestea,gandi ea, trebuie si fie \,Taja, Da i citi cu luare-aminted puseboneta a locr pe cap. -Ep-pe, pep-pe,tak-kel pep-pe, tak-kel spuseea, stind in piciorul stAng spuseea, Ce-ai spus? ntrebi Sperie-Ciori, care nu ingelegea e spune eti(a. -Hil-lo, hol-lo, hel-lo continui Dorothy, stand aclrm pe

picioml drept. -Hello o imiti Omul de Tinichea, linigtit. -Zlz-zy, zttz, zy, zik zise Dorothy, care stitea inlepeniti acum pe amindoui picioarele. Cum rermind rojlirFa descanlecului, descanlecului,e e auzire o mare pilivrigeali q i o fAllbire de aripi, qi cArdul maimulelor inaipate se ivi in faga or Cipetenia s e incfni in fala lui Dorothy i intiebi: -_Care 1i esteporunca? esteporunca? Dorim si ne ducem n Oraqul Smaraldelor$ i am riticit drumul. O si vi ducem noi, r;spunse cipetenia.  

V&\JITORUL DIN OZ

103

$i, cum sfArqi de vorbit, doui maimuge o prinseri p e Dorothy in brale qi zburari cu ea. Altele ii luari pe Sperie-Ciori, pe Omul de Tinichea gi pe Leu, iar o maimule mici il apuci pe Toto qi zburi dupi celelalte,cu toate ci Toto incerci s-o muqte Sperie-Ciori qi Omul d e Tinichea furi mai intAi speriaqi, pentru ce inci ili aminteau ce r;u se purtaseri maimufele cu ei, dar, dAndu-gi dAndu-giseama seamaci de data aceastan-aveauganduri rele, c5.litoriri prin vizduh foarte voioqi, uitAndu-se c u plicere la pddurile qi gridinilc de sub ei. Dorothy se rezi c;litorind foarte comfortabil intre doui cele mai mari maimufe, dintre carc una era chiar cipetenia cirdului. intocmiseri un scaun din mAinile lor impletite q i aveau aveaugriji griji si n-o loveasci. -De ce sunteli nevoite si. ascultagid ascultagid e vraja bonetei d e aur? intreb; e a . . Asta e o poveste ungi, rispunse cipetenra, rdziLnd,d a 4

cum averno averno cilitorie lungi inaintea noastri, o si am timpul trebuincios s ; i'o istorisesc oari, dac; dorelti a|a de mult. Aq fi bucuroasi s-o aud, rispunse Dorothy. $ i cipetenia maimulelor incepu: Noi a m fost pe vremuri un popor liber, ce triia fericit in pedurca mar€J mar€Jzburand zburand din copac n copac, hrinindu-ne c u nuci qi fructe gi licind numai ceea ce ne plScea, firi si avem un stipan peste noi. Poate ci unele dintre noi erau prea poznaler zburAnd os, ca si tragi de coadi animalele ce nu aveauaripi, gonind pisirile sau sauaruncAnd aruncAndcu nuci dupi oamenii ce seplimbau se plimbau prin pddure. Dar triiam {iri griji qi Iericite, ficeam mult haz gi gi ne bucuram de fiecare clipl a zilei. Asta s-a ntemplat cu mulli ani in in urmi., inainte ca Oz si fi coborAt din cer spre s pre a carmui aceast; Iar6.  

1 04

L . FRANK FRANKBAUM BAUM

Pe atunci triia in ginuturile acestea, acestea,mai mai departe insi, spre miazinoapte, o domnili frumoasi, care era in acelaqi timpo timp o vrijitoarec vrijitoarec u puteri puterimari. mari.Tor me letugul i .,r.ejiloresc era lblosit pentru a veni in ajutorul norodului qi n-a lovit niciodati pe cel care era om de treabi. Se numea pdnlesa Gayelette i locuia intr-un palat frumos, ntocmit din pitrate mari de rubine. Toati lumea o iubea, dar durerea ei c e a mare era c A nu gisea pe cineva pe care s5-l iubeasci., a rAndul ei, deoarece o$ birbalii erau fie prea proqti, fie prea urafi ca se ses s epoatd misura cu domnila, atAtera de frumoas; gi de ingeleapti. I n sfArqit, sfArqit,a a gisit totugi un b;iat care era minunat mbrdcat l i foarte foartedelteptpentnr delteptpentnr varsta ui. Gayelette $i-a pus in gAnd si faci din el, atunci cAnd va mai creqte, sopl ei. Aga ci l-a luat la palat qi gi-a olosit toat; iscusinla vrijitoreasci spre al face puternic, bun qi iubitor, aga agac c um

orice limeie qi-ar dori si fie soF ei. CAnd a ajuns mare, Quelala cici aqas enumea tanirul - era cel mai bun gi mai inJeleptb;rbat din gardgi frumusegeaui era atat de marc, incdt Gayelette -a indrigit nespus nespusqi qi sezorea se zorea sd sdpregiteasci pregiteasci totul pentru nunta lor. Pe vremea aceea,bunicul meu era cipetenia maimulelor inaripate, care triiau in pd.dureadin apropierea palatului lui Gayelette, i batdnului ii plicea mai mult o glumi buni decdt bucatele bucatelealese. alese. ntr-o zi, tocmai in ajunul nungii, bunicul meu gi-a luat zborul cu droaia lui, cAnd I-a vizut pe Quelala plimbAndu-se p e marginea rAului. Era imbricat intr-un costumbogat, bogat,croit croit din mitase roz qicatifeapurpurie, iar bunicul gi-a zis ci ar wea s; vade ce e in stare si faci Quelala. A dat porunci droaiei iui, i aceastaa zburat jos, l-a apucat pe Quelala in brage qi I-a tras pAni deasupra rAului, iar acolo i-a dat drumul in ap;.  

VMJITORUL DIN OZ

10s

-inoati, frumosule, a stigat bunicul, i vezi dace apa nu fr-a pitat cumva hainele Quelala era prea isteg a si nu inoate q i nici norocul nu_l pirisise. A rAscAnd rAscAnd a ajuns a suprafala apei { i a inotat spre mal. Dar, cAnd Gayelettea venit alergAndspre el, i-a vizut hainele de catilea gi mitase cu totul mototolite gi murdare. Domniga a fost foarte mAnioasi gi, bineinleles, a qtiut cine ficuse pozna, ala incat a chemat chemattoate toate maimulele inaripate inaintea ei qi le-a spus ci le va lega aripile ci le v a 5i face ceea ce acestea i f;cusbr; lui Quelala: l e va arunca i n rAu. Dar bunicul s-a rugat mult de ea si n-o faci, qtiind c i maimulele s-ar ineca daci ar: fi aruncate in rAu cu aripile legate. Q;relala a pus gi el un cuvAnt bun, ala ce Gayelette, pAni la urmi, le-a crulai, cu condigia

ca maimulele inaripate s; fie osindite de aici inainte si asculte de trci ori poruncile celui ce are n stipAnirea u i boneta de aur Boneta fusesegesuti ca dar de nunt;. pentru quelala q i s espuneac i o costase e Gayelettejumitate din regat. Firegteci bunicul q i celelalte celelaltemaimule maimule au primit indati aceasti condigie, condigie,g gi de atunci suntemincd l i asrizi de trei ori robii celui c e st;paneqte boneta de aur, oricine ar fr acesta. -$i ce s-amai s-amai intAmplat cu maimulele inadpate? ntrebi Dorothy, ci.reia i plicuse povestea. -Quelala, fiind primul posesoral bonetei de aur, a fost qi cel dintAi care ne-a poruncit. Pentru ce mireasa ui nu putea suferi si ne vadi in fala ochilot ne-a chemar ntr-o zi, dupi ce se nsurasec u ea, n pidure qi ne-a poruncit se dmanem acolo, pentru ca Gayelettesi nu vad; niciodati o maimuli inaripati, ceea ceeace ce noi am 15cutbucurogi, 'ntrucetn e temeam d e domnili. Asta e tot ce am avut de facut pani ce boneta de aur a cdzut n miinile vrijitoarei celei rele de la Apus, care ne-a  

106

L, FRANKBAUM

lolosit pre prea-i a-i robi pe winkiezi i . alra dala. dala.c c d .il alungim pe Oz din Jara de la Risirit. Acum boneta de aur e a ra qi a i dreptul si ne poruncelti d e trei ori. Cind regele maimulelor igi termini povestea,privind p rivind in jos, Dorothy vizu zidurile verzi ale a le Oragului Smaraldelor S e miri cAt d e repedezburaseri maimulele, dar segi segi bucuri ca se terminase c;litoda lor. Ciudatele fiin1e puseri cu bigare de seami dlitorii chiar in faga fagapo4ilor. po4ilor. Cipetenia fZcu o pleciciune addnci inaintea lui Dorothy, apoi zburi voios, urmat d e intreaga ceati. - A fbst o cil;torie stralnice

Da, gi un mijloc rapid de a scipa de necazuri, :idiug5. Leul; ce fericire c; ai luat de la vri.jitoarea cea rea boneta astaminunat; asta minunat;

 

CAPIToLULX V

ACUAADESCOPERIM CINE ESTEO Z CEL CELCUMPLIT CUMPLIT

Cei patru cilitori, ajungi la marea poarti a Oralului Smaraldeloq raseri de clopo1el.Uqa clopo1el.Uqa fu deschisi de acelaqi paznic al po4ilor pe care il intAlnised i inainte. Ce, v-aji inapoiat? ntrcbi Sperie-Ciori. el mimt. Pii, nu ne vezi? rispunse -Bine, dar gtiam ci v-a1i dus s-o vizitali pe vrijitoarea cea rea a Apr.rsului. -Arrr vizitat-o, spuseSperie-Ciori. $ i v-a lisat se plecali? ntrebi omul, nespusde uimit. N-a avut ncorro. entnrc entnr c i s-a opir. -S-a topit ? Dar bine, asta e o veste grozav6 $ i cine a ripus-o? -Asta a ficut-o Dorothy, zise Leul, senos. Extraordinarl exclami omul, Iicind o adAnci plecdciune in fala ei. Apoi ii ciliuzi in inciperea cea mic;, descuie cutia in care se aflau ochelarii qi Ie anini cAte o pereche a ochi, aga cum licuse gi prima dati. Dupi aceea trecuri pragul po4ii qi intrari in Oraqul Smaraldelor $i, cdnd norodul afl;. la pazni,ul pazni,ul po4ilor. c ; e i sunr cei .are o ripuseser; p ede vrijitoarea cea rea a Apusului, mulgimea s e linu scai dup; denqii, pAni la palatul lui O z .  

108

L. FRANKBAUM FRANKBAUM

Tot ostaqul ostaqulcu cu favoriti verzi era de gardi in fap uqii, dar i i les;. numaidecet si intre, gi furi din nou inui.mpinagid e fata aceea rumoasi, verde, care i ciliuzi pe fiecare n odaia in care mai fuse fuseseri seri gizduili, ca s; altepte acolo pini c e Marele Oz avea s;-i primeasci. Ostagul duse vestea de-a

dreptul lui Oz, cum ci Dorothy qi ceilald drumeti se inapoiaseredupe ce o ripuseseri pe vrijitoarea cea rea d e l a Apus, dar Oz nu didu niciun rispuns. Prietenii noltri crezuri ci Marele Vrijitor ii va chema indati, dar nu se intAmpli aqa. aqa.Nu Nu primiri de a O z niciun cuvant, cuvant,nici nici a doua, nici a treia zi, nici a patra. Alteptarea aceasta ra obositoare qi, pAnd la urmi, cilitorii se supirari ci. Oz s e purta c u ei atAt de urAt dupi ce ii lhcusesi lhcuse si indure primejdii grele qi chiar robia. Aqa ci Sperie-Ciori o rugi in cele celedin din urmi pe fata verde sa duci o noui solie, rimilAndu-i lui Oz vorbi ci, daci nu-i primeqte ndati, vor chema maimugele naripate in ajutor l i vor alla astfeldaci astfeldaci vrijitorul arede are de gAndsi-qi gAndsi-qi giniligiduiala. CAnd vrijitorul primi aceasta este u atat de insp5imentat, incat le timise vorbi si vini a doua zi de dimineagi, la ceasulnou; i patru minute. Se mai intAlniseo ceasulnou; intAlniseo dati cu maimulele in Jara de la Apus gi nu mai voia si dea ochii cu ele. Cei patm drumeli petrecuri o noapte d e nesomn, iecare gAndindu-sea gAndindu-se a darul pe care O z {igiduise si i-lfaci. intr-un tArziu, Dorothy adormi qi visi ci se afla in Kansas, unde mituga Em ii spunea cAt d e mulpmiti e ci o vede din nou acasi. A doua zi de dimineali, la ceasui noui hx, ostaqul cu favorigiverzi veni si-i ia $i, patru minute mai tarziu, intrara favorigiverzi c u lofii in sala tronului. fiecare dinrre prierenii nolrri se altepta s:-l giseasci pe marele Oz intruchipat ala cum  

VRAJITORULDIN OZ

109

i l vizuse inainte qi to(i fur6 fu r6 foarte mirali cdnd, privind in jur, nu ziriri pe nimeni in incipere. Rimiseseri aproape de uqi, strAnsal;tumli. strAnsal;tumli. Liniltea i i

inciperea goali erau mai inspiimAntitoare inspiimAntitoa re decat orice infifqare ar fi luat Oz. Deodati auziri o voce ce pirea ci vine de undeva d i n marea cupoli qi care rosti solemn: -Eu sunt Oz cel mare qi cumplit. De ce mi ciutafi? Prietenii priviri din nou in frecareungher frecareungher al odiii qi, c u m n u vizuri pe nimeni, Dorothy intrebe: Unde e5ti? E u sunt pretutindeni, rispunse vocea. vocea.Dar Dar pentru ochii muritodlor sunt nevizut. Acum mi voi aleza pe trcn ca s i pot sra srad d e \orba cu voi. $i. intr-ade\er. oceap;rea ocea p;rea ce vine de asti dati de-a dreptul din tron, tro n, aqa ncAt cei patru cilitori se nqirari in fala trcnului, iar Dorothy rosti respicat: Am venit si-ji cercm si-1i $ i ligiduiala, O z. -Care {Egiduiali? intrebi Oz. Mi-ai figiduit ci, daci o voi ripune pe vrijitoarea c e a rea, mA vei t mite inapoi in Kansas, osti fata. mie mi-ai {egeduit c;-mi dai minte, interveni Spe$i rie-Ciori. Iar mie mi-ai ligiduit ci-mi dai inimi, cem Omul d e Tinichea. Iar rnie, strigi Leul cel La5, ci-mi dai curaj. Vrijitoarea cea rea este intr-adevir ripuse? intrebi v oc ea. _areui D orot h) i \ e paru. a rrem uri . Da, rispunse fata, s-a topit intr-o g;leatx de ap;. -Extraordinar exclami vocea,pe vocea,pe nealteptate.Bine. nealteptate.Bine. V e nigi mAine, pentru ci am nevoie de timp si chibzuiesc. -Ai avut pAni acum destul timp de chibzuit, zisemAnios zisemAnios Omul de Tinichea.

 

110

L, TRANK BAUM

-Nu aqteptim nicio zi mai mult, declari Sperie-Ciori. Trebuie se-f lii ligiduiala fa ; d e noi, s e rugi Dorothy. Iar Leul, socotind c i ar fi bine si-l sperie nipluq pe vr6jitot scoase n reget puternic, atat d e fioros i de nsp;imanr; l or. ncarToro ncarToros; s; ri \ peri at nt r-oparre.n r-oparre. n 'pai m a ui . di du pesteparavanulallat a llat intr-un c col ol . Acestac;zu cu o pocnituri,   i cei de fa{i priviri cu tofii'intr-acolo. Mare le fu mirarea de ceeace ceeace e vizuri ochii. Pentru c i in fa{a or stitea, tocmai in locul in care alunecaseparavanul, un orn mic qi bitrdn, cu capul chel ti fala zbArciti. Pirea s d fie la fel de uimit ca q i vizitatorii s;i. Omd de Tinichea ridicd toporul qi se epezi inaintea omulelului, strigAnd: Cine elti tu? Sunt Oz cei mare qi cumplit, spuse spuseomulepl, omulepl, cu un glas tremuretor.Dar nu mi lovi, te rog Am si fac tot ce-mi cerefi. Priereniinoltri Prierenii noltri privirdL privirdLu u uluireq uluire q i descuraj,re: -Eu am crezut ci Oz are ar e un cap mare, rosti Dorothy. q i e u am crezut ci Oz e o femeie frumoas5, spuse Sperie-Ciori. Iar eu am crezut ci Oz e o fiari cumpliti, grii Omul d e Tinichea. Iar eu am crczut ci Oz este esteu u n glob de foc Nu a1i greqit niciunul, spuseomulegul, spuse omulegul, blajin. Totul a fost numai o prcficitorie, O prefic5to e ?stdgi Dorcth)r.N Dorcth)r.N u elti Marcle Vrijitor? Md incet, draga mea, spuse spuseOz, Oz, nu vorbi aqa de tare, cici s-ar putea sd te audi cineva i voi fi nimicit. Togi mi cred un mare vrijitor $ i nu eqti? ntrebi e a . -Nu, cAtugi cAtugide de puginJsunt doar un om ca toti oamenii. -Egti mai mult decAt atAt, spuse spuseSperie-Ciori, Sperie-Ciori, supirat. Eqti un mincinos.  

VRAJITORULDIN O Z

111

Intocmai, recunoscu omulelul, ftecandu-li mAinile, d e parc; i-ar fi placurcu\intul placurcu\intul dsra. unr u n mincinos. -Dar asta e groaznic, spuseOmul de Tinichea. Eu cum am si-mi mai capit inima? -Qi e u curajul? ntrebi Leul. $ i eu creierii? se ingui Sperie-Ciori, qterg6ndu-qiacrimile cu mdneca. Dragii mei prieteni, spuse spuseOz, Oz, vi rog si nu mai vorbili despre ucruriie astea iri insemnitate. Gindili-vi la mine, in ce incurcituri groaznici mi a[lu. Dac; sunt descoperit? -Nu mai qtiu qi q i algii algiic c i egti egtiu u n mincinos? ntreba Dorcthy. Nimeni, in afari de voi qi eu. Am ingelat cu atAta stdruinli li tiretenie, incat am crezut ce nu voi 6 vreodati descoperit.A descoperit. A fost o mare greleal; din partea mea ci v-am lisat s d ntmli pdma dati in salamare a tronului. De obicei, nu-mi vid niciodatd supugii, supugii,gi, gi, astfel,aceqtia astfel,aceqtiacrcd ci sunt o IiinF grozavi. Bine, dar nu in{eleg, zise Dorothy nedumeritb, cum s - a intAmplat ci mie mi-ai apirut ca un cap mare? E unul dintre qiredicurile mele, rispunse Oz. Lua -o, vi rog, pe partea asta, qi am si vi limuresc totul. Ii condusespre condusespre o odiigi in partea dinapoi a silii. Acolo Ie ariti cu degetul, de getul, intr-un col , capul cel mare, ficut din hArtie presati qi desenatcu multi pricepere. -Atirnam asta de tavan cu o sarmej ii limuri Oz. Stiteam n dosul paravanului qi trigeam de o sfoari ca si fac se se milte ochii qi si se deschidi gura. Dar cu vocea e e? O, suntventriloc, i limuri omulegul, omulegul,g g ipot s d ispdndesc sunetulvocii sunetul vocii mele unde voiesc,aga voiesc,agaci ci tu, Dorothy, ai crezut ci vine din cap. Aici se afli qi celelalte ucnrri cu care v-am amiglt.

 

lt2 lt 2

t

RANK BAUM

ii ariti lui Sperie-Ciori rcchia qi masca mascap p e care e purtase cAndsepre{icuse cAnd sepre{icuse n femeia cea rumoasi. Omul d e Tinichea vizu ci fiara cea groaznici nu era decAt decAto o mullime de blinud cusute aolalti i sus{inute sus{inutecu cu nilte vergele vergeledejaluzele. dejaluzele. Iar cat privelte globul de foc, vrijitorul il atArnasegi atArnasegi pe el de tavan, i acestanu era altcevadecAt altcevadecAtu n ghem de bumbac care, mbibat cu ulei, lua foc qi ardea cu flaciri mare. -Zdu, spuse spuseSperie-Ciori, Sperie-Ciori, ar trebui si-li fie ru$ine ce elti aqade aqa de prefi,cut. -Da, mi-e ruqine, ispunse omulelul nostru cu perere d e r;u, dar a fost singurul ucru pe care am putut s;-l fac. Luafi loc, v i rog, aici sunt o mullime de scaune,1 scaune,1 i am si vi spun toati. povestea ielii mele. S e aqezar6, i Oz incepu a povesticele povesticele de maijos: M-am niscut in Omaha... - P;-i, asta nu e departe de Kansas strige Dorothy. Da, dar e departe de ginutul acesta, acesta,adiug; adiug; el, dAnd din cap cu mahnire. CAnd am crescut mare, m-am ffcut ventriloc, ala am lost invipt de un dascil priceput. Pot s i imit orice fel de pasire sau de animal. $ i Oz rnieuni deodati ca o pisiculi, iar Toto ciuli urechile qi se uiti imprejur, si vadi de unde vine sunetul.Dupi un timp, continud Oz, am obosit s; lac meseriaasta i m-am {Ecut balonist. Ce inseamna asta? ntrcbi Dorothy. -Un o m care, n zilele de bAlci, se suie ntr-un balon, ca si adune o mulgime de lume in jurul lui 5 i apoi sd-i faci p e oameni si pliteasci intrarea la circ, limuri el. -A, rosti Dorothy, ingeleg Ei bine, intr-o buni zi, m-am ridicat cu balonul gi, i n timp ce mi inilpm, fringhiile s-au risucit intrc ele, incat

n-am mai putut si cobor. Balonul s-a ridicat sus, pAni l a nori, pend ce a dat de un curent de aer care -a tras kilometri  

VRAIITORULDIN OZ

113

departe. Am cilitorit o zi ; i o noapte prin   i kilometri mai departe.Am aer qi, n dimineala zilei uimitoare, m-arn trezit ci balonul plutelte peste pesteu u n linut ciudat de frumos. incetul cu incetul s-a lisat in jos qi, n cidere, nu m-am lovit deloc. Dar la coborare coborarem-am m-am trezit deodati in mljlocul unui popor curios, care, cand m-a v;zut sosinddintre nori, s-a gendit ci sunt un mare vri.jitor. Bineinlelesci i-am Esat si stiruie in credinp asta,pentru asta,pentru ce emu grozav de speriagi de ivirea mea gi ffigiduiau igiduiau s; fac; tot ce am si le ce cerr Ca si-mi fac o plicere qi ca si-i dau de lucru acestui popor cumsecade, cumsecade,am am poruncit oamenilor si intocmeasc; oraqulqipalatul oraqul qipalatul meu, i ei au ficut-o temeinic a i de bunivoie. Apoi, pentru cd finutul em verde i frumos, m-am gAndit si-l numesc Oragul Smaraldelor.Ca si fac se sepotriveasc; se potriveasc; numele ;sta mai bine, am aninat ochelari verzi p e ochii tuturor locuitorilor, in a$a el incat tot ce vid aceltia sX ie de culoare culoar e verde, -Dar cum, pe aici nu-s toate verzi? nuebi Dorothy. Nu sunt mai verzi ca in orice a1t a1toraq. oraq. Dar, daci porji ochelari verzi, firclte c ; l e vezi p e toate verzi. Ora5ul Smaraldelor a fost zidit cu mul1i ani in urmi. Fiindci, pe vremea cind m-a adus balonul aici, eram un birbat taner i acum sunt un om foarte betran. Dar poporul meu a purtat to tott timpul ochelari verzi, incat cei mai mulgi dintre ei cred, intr-adev;r, c; acestae un Orag al Smaraldelor $i, I a drept vorbind, e un linut frumos, in care prisosesc estematele i metalele prelioaseqi prelioase qi toate lucrurile bune de care ai nevoie ca si te simti fericit.

Am fost bun cu poporul meu, gi acestami iubeqte,dar, de cand s-a cl;.dit acest palat, rn-am inchis inliuntrul lui qi n-am mai vizut pe niciunul dintre supuqii supuqiimei. mei. Una dintre temeile mele cele mai mari erau vrijitoarele, pentru c i J

 

r14

I, FRANK BAUM

in timp ce eu nu aveam nicio putere vdjitoreasc;, mi-am dat seamaci. vrijitoarele adevemte puteau face isprivi d e toati spaima. Erau patru vrijitoare in aceasri ar; $i stipAneau popoarele d e la Miazinoapte, Miaz;zi, Reserit i Apus. Din fericire, vrijitoarele d e a Miazizi i Miaz;noapte crau bune $i ltiam ce n-o si-mi pricinuiasci niciun riu; dar wijitoarele de la Risirit i Apus erau grozav de r;ut;cioase qi, daci n-ar {i fost incredinjate c; sunt mai puternic decit ele, de buni seam; ci m-ar {i ripus. Din pdcina asta am trdit mulli ani cu teame de moarte; moa rte; asace asace vi puteli inchipui ce bucurosam bucurosam fostcAnd am auzit au zit ci a ci.zut casa a, Dorothy, pe vrijitoarea cea rea de la Risidt. CAnd a1i venit la mine eram gata se vi figiduiesc orice daci a1i i lbst in stare s-o ripuneli qi pe cealalli ceala lli vrijitoare, dar acum.dupd acum. dupd ce a(i ucis-o.md m d ruiineTsii spun c A nu-mi pot line ftgiduiala. Socot ci eqti un om foarte riu. O, nu, draga mea, sunt un om foarte bun, dar sunt un vrijitor foarte prost, asta rebuie s-o recunosc. -Nu poli si-mi dai creier? ntrebi Sperie-Ciori. N-ai nevoie de ei. Ai invilat in hecare zi clte ceva. Un prunc are creier,dar n u ltie prea multe. Experienja este estesinsingurul lucru prin care dobandelti cunolrinle i , cu cat tdielti mai multpe pdmant, cu atat fii incredinlat ci vei cipita mai multi experienli.

-Asta poate s; fie adevirat, spuseSperie-Cio spuseSperie-Cio , dar, atat timp r ar nu-mi dai rreier.voi fi nenorocit. Falsul vrijitor il privi cu luare-aminte. Bine, zise el, oftind. Dupi cum i-am spusj nu sunr u n mare vrijitor, dar, daci vii mdine dimineafi la mine, a m si-1i umplu capul cu creieri. Nu pot si-1i spun nsi cum s;-i foloselti. Asta va fi treaba ta.  

VRAJITORULDIN O Z

q

id mulfumesc, igi mullumesc strigi de doui ori

Sperie-Ciori. Voi gisi mljlocul si-i inrrebuinJez,n inrrebuinJez, n u avea nicio g{;. -Dar ce se ntAmpli cu curajul meu? ntrebi Leul ingrijomt. -Tu ai mult curaj, sunt incredinlat q i de asta, rispunse Oz, tot ce li trebuie este ncrederea n tine insugi.Nu existi vietatecare caresi si nu simti teamiinfaF primejdiilor. Adevi.ratul curaj esteacela care te impinge s i faci fali primejdiei chiar ii atunci cand eqti nspiimantat. $ i acest soi de curaj il a i , Leule, ntr-o mare mesuri. -Poate cA il am, dar cu toate astea asteami-e mi-e frici, rispunse Leul, gi voi h nenorocit pini nu voi avea acei fel de curaj care m-ar lace s; uit ci mi-e teami. Foarte bine, i1i voi insufla mAine acest el de curaj, rispunseO z . $ i cu nnima mea meacum cum rimAne? ntrebi Omul de Tinichea. -Eh, pivinla asta, rispunse Oz, cred ci gregeqti e rand o inimi. Ea ii face pe mul{i oameni nenorocifi. Dac; seamad e acest ucru, ai lri i cat de fericit eqti eqtic6 c6 nu i-ai da seamad ai inimi. Asta e numai o pdrere, spuse spuseOmul Omul

de Tinichea. in c e me pdvelteJ eu sunt gata s; sufir toate nenorocirileJ ir; ir ; cArtire, daci-mi dai o inim;. Foarte bine, d.spunseOz, Foartebine, d.spunseOz, blajin. Vino mAine a mine gi vei avea nim;. M-am jucat atA;ia ani de-a vri_jitorul incAt pot .i mai conrinuipulin ocul. $ i acum, zise Dorothy, cum mi intorc eu in Kansas? -La acest lucru trebuie se ne mai gAndin, rispunse omulelul. Di-mi doui sau trei zile de chibzuiali qi voi incerca si gisesc un mijloc de a trece peste pustiul ista. ln acest istimp veli fi oaspelii mei. Deoarece ocuili in palatul

 

116

L FRANK BAUM

meu, oamenii mei vi vor sluji S ivor ascultade cea mai mici dodn ;. a voastri; ulr singur lucru vi ceq ca r;splati pentru ajutorul meu... aqa currr r,'a fi eL si pxstrati secret faptul c; sunt un inseletor. Togi furi de pirere si nu spuni niminui nirnic despre ceea ce qtiau gi se napoiari in odiile lor foarte veseli. Chiar gi Dorothy nidi.jduia c.i acum ,,marele gi cumplitul adatan,,, cum ii spunea in gind, r:a gisi un mijloc s-o trimit; inapoi in Kansas, gi, daci avea s-o faci, era gata si-i ierte orice.

 

CAPITOLUL VI

ME$TE$UGULRAJ RAJTORESC TORESC AL MARELUTN$ELATOR

A doua zi de dimineagi,Speric-Ciori e spuse rietenilor s6i: -Felicitali.md,m i duc a Oz sd-mi sd-midea deaminte. minte.Cdnd am si mi m i inrorc, oi o i i la e l ca roli oamenii, -Mie mi-ai plicut aga agacum cum erai, erai,zise ziseDorothy. Dorothy. - E foarte rumos partea

din seamicia ai sAsdai ubelti o sperictoare, rdspunse i, dar de buni sd ai o pirere mai bunii despremine despre mine cdnd ai si auzi gAndurileminunatep e care noul meu creier e va da a ivea16. poi le spuse spusea a revedere cu o voceveseliq i o lui spre spresala sala onului, undebitu la ugd. -Intri ziseO z . Sperie-Ciorintri qi l gisi pe omulelulnostrulezand a fereasri, adAncit n gAnduri. -Am venit si-mi dai creier,spuse creier, spuseSperie-Ciori, Sperie-Ciori,c cam stingherit. O, da, da... a loc in acest caun, e rog Trebuiesi mi iergidaci d aci am si-1iscot si-1iscotcapul, capul,dar dar suntnevoit suntnevoits-o ac,pentru ac,pentru ci numai astfelpot p ot pune creierii n locul unde rebuie. -Foarte bine, bine,spuse spuse perie-Ciori. d c esocotelti d e bine. Scoate-mi apul, iindci mi-l vei nlocui cu unul mai bun. Vrdjitorul i scoase ipilAna qi o goli de paie.Apoi intri intr-o odrit; dosnice, ui o mdsuri de tirale, amestecend-o  

118

L. FRANK BAUM

cu fbarle multe cuie qi ace.Bdtu ace.Bdtu bine acestamestec acestamestec i umplu cu el partea de sus a capului; restul i-l umplu iar cu paie. Dupi ce fixi capul pe trupul lui Sperie-Ciori, ii zise: -De acum inainte vei fi un om mare, frindci f-am introdus o mullime de creier Sperie-Ciori era deopotrivi satislacut i mandru cA i se implinise doringa arzatoare. arzatoare.Mullumindu-i Mullumindu-i cilduros lui O z , se intoarse la prietenii sii. Dorothy se uiti la sperietoare, foade mirati. Capul ii era umflat in partea de sus, acolo unde aveacreler, Cum te simli acurn? ntrebe fata. -Ma simt foarte inlelept, r;spunse acesta acestaserios, serios, ar cAnd am sd ncep

si-mi folosescmintea, am si ltiu de toate. -Dar ce sunt acele qi cuiele care se vid iegind afari d i n capul tru? intrcbi tiietorul de lemne. Asta inseamnec; mintea lui este esteasculid, asculid, fu d e pirere Leul. Bine, acum m i duc q i eu la Oz, si-mi dea inimi, spuse Omul de Tinichea, gi o lud spre sala tronului, unde bitu l a ugi. Intri spuseOz, qi tiietorul de lemne intri qi zise: -Am venit si-mi dai inimi. Foarte bine, rispunse omulelul nostru, dar am si fiu nevoit se-ji tai o bucati de piept, ca si pot ageza nima la locul ei. Nu cred ci o se e doad. O, nu rispunse Omul d e Tinichea. N-am si simt deloc. Oz lui o perechede foarfeci gi iie o gauri mici l i p;trat; inpartea stAngi apieptului Omului d e Tinichea. Apoi scoase dintr-un scrin o inimi micu15,croiti din mitase qi umpluti |-u rumegu$. Nu-i agaci-i driguli? intrebi e l .  

VRAJITORULDIN OZ

119

Este, intr-adev;-r, recunoscu teietorul de lemne, tare bucuros. Dar este esteo o inimi plini de bunitate? O, da, rispunse O z . A4ezi inima in pieptul Omului din pidure qi apoi puse a loc petr;'elul de tinichea, lipinduJ frumos acolo de unde il tiiase. O ficurim gi pe asta, zise satis{icut. Acum ai o inimi d e care poli fi mindru. imi pare riu ci am fost nevoit se-Ji pun un petic pe piept, dar n-am a\,'ut ncotro. Nu face nimic, exclami fericitul Om de Tinichea. i1i sunt foafie recuroscitor $i n-am si uit niciodad fapta dumi-

tale frumoase. Si nu mai rorbim de asta iseO iseO z . Omul de Tinichea se inapoie la prietenii sii, care il felicitari pentru norocul lui. De asti dati fu iandul Leului si o ia spre sa.la ronului 1 i s i bati la uq6. -Intril ziseO z . Am venit si-mi dai curaj, anungi Leul, intrAnd in odaie. Foarte bine, Ii-l voi da. Omulelul nostru se duse la un dulap gi, intinzandu-se pini la u n raft inalt, lui de acolo o sticli verde, pitmti, a l cirei conlinut il virsi intr-un castron verde-auriu qi-l puse in fap Leului celui La1, care stiembi din nas de parci nu-i plicea biutura. Vrejitorul ii zise -Bea. Ce-i asta? ntrebi Leul. -Pii, rispunse Oz, cind va fi in tine, licoarca asta s e v a numi cumj. Dupi cum gtigi,curajul se afli intotdeauna iniuntrul corpului vietilii, aga ci nu poate fi numit curaj pan; ce nu-l inghili. De aceea, li spun, bea cit poli de repede.  

120

L FRANK BAUM

Leul nu se mai codi 9i biu pini ce goJi tot castronul. Cum te simli acum? intrebi Oz. -Plin de curaj, rispunse kul, care se intoarse fericit la prietenii sii si. le vorbe vorbeasci asci despre marele siu noroc. CAnd Oz rimase singur, zimbi de succesul pe care il avusesea avusese a Sperie-Ciori, a Omul de Tinichea la Leu, dAn$ du-le tocmai ceea ce credeau cX dor€sc. ..Cum si nu fiu

inqelStor, iqi zise el, daci iofi mi silesc si fac lucruri despre care oicine ltie ci uu se pot face? A fost foarte uqor uqor si-i l-ericesc e Sperie-Ciori, pe Omul de Tinichea qi pe Leu, pentru ci ace$tia li-au inchipuit ci pot face orice pentru ei, Dar imi va trebui mult mai multi imaginalie ca s; o pot trimite pe Dorcthy inapoi, in Kansas, qi nu qtiu, drept si spun, cum s-ar putea face una ca asta."

 

CAPITOLUI- V I I

CUM A FOST FOSTLANSAT LANSATBALONUL BALONUL

Trei zile Dorothy nu mai auzi nimic despre Oz. Zilele acestea ur; triste pentru fetili, cu toate ci prietenii ei erau bucurogi gi mulgumili. Sperie-Ciori le povesteac a i n capul lui urnblau gAnduri rninunate, dar n u voia si spuni ce gAnduri anume emu, fiind incredin{at ci nimeni in afari de e l nu poate si le inleleagi. CAnd Omd de Tinichea se seplimba, plimba, sim{eaci sim{ea ci i semiqci se miqci qi i suni. nima in piept. $ i ii povesti ui Dorothy ci bigase de seame c;. inima asta e mai duioase decAt cea pe care a ar,-ut-o And era din carne gi g i oase.Leul oase.Leul spuneaqi spunea qi el ci nu se mai sperie de nimeni pe pdmAnt qi ci arluptavoios cu o armate ntrcag; de oamenisau oameni saucu o duzini de kalidahi. Deci to{i erau satisficuf, numai Dororhy nu. $ i fata dorea acum mai mult ca oricdnd si se napoieze n KansasIn ziua apatra, spre marea ei bucurie, Oz o chemi. CAnd intri in sala rcnului, ii spusel Ia loc, draga mea. Socot ci am gisit mijlocul si te scot din lara asta. $i... inapoi in Kansas? ntrebi fata cu avint. Hm Nu sunt sigur de Kansas, rispunse Oz, pentru ci n-am nici cea mai mici idee unde se afli Kansasul, d a r primul lucru ce trebuie lecut estesA trecem pestepustiu peste pustiu q i apoi va fi mai ugor si giseqti drumul spre casa a .  

122

L, FMNK BAUM

-Cum pot trece pestepustiu? ntreb; Dorothy. Iati, ili voi spune ce gAndesc,zise omuleful. Vezi ru,

cind am venit in linutul ista, am venit cu un balon. $ i tu ai venit pin vizduh, purtati fiind de un ciclon. De aceea aceeacred cred ci mijlocul cel mai bun de a trece peste acest acestpustiu pustiu e tot prin vizduh, Acum, s i fac un ciclon nu mi-e cu putinfi, d a r m-am gAndit mult la lucrul ista qi pot si construiescpentru drum un balon. i n r c l e l .'i n r r e b iD o r o r h y . Un balon se ace din mitase gi esteacoperit esteacoperit cu clei, ca s A s e pestreze n el gazele.A gazele.A m destuli m;tase in palat, a q a ci putem construi balonul, darin tot Ii[utul esta estanu nu seg;sesc seg;sesc gazelecu carc si umplem balonul ca si-l facem se zboare. Daci n-o sd zboare, u d e pirere Dorothy, atunci nu ne e de niciun folos. Adev;rat, respunse Oz. Dar mai este ua mijloc si-l facern si zboare, qi anume s6-l umplem cu aer cald. Aerul cald nu e la fel de bun cum sunt gazele,cici, gazele,cici, daci ser5ceqte se r5ceqte in balon, atunci acesta cade i n e putem trezi pirisili in pustiu. Cum,,ne" putem trezi? ntrebifetiga. Mergi i dumneata cu mine? -Dar bineingeles, ispunse Oz. Am obosit sA tot in$el lumea. Daci aq egi din palatul ista, poporul meu ar descoperi indati ci nu sunt vri.jitor gi s-ar supira ci l-am amigit, de aceea unt silit si stau ot timpul inchis n aceste ncape , q i asta astam-a m-a plictisit grozav Aqa ci mai bine m-ag napoia in Kansa., u rine,ca sd ntru intr-un circ -Am si fiu foarte incentate de tovidqia dumitale. Mullumesc, rispunse Oz. $ i acum, daci vrei se mX ajugi si cos mitasea, vom incepe numaidecit si lucrim la balonul nostru.  

VRAITTORUL IN OZ

Dorothy lui. ac qi

ag. in vreme ce Oz tiia leqii de m;tase, fata Ie cosea, nnidindu-le fiumos laolalti. Mai intdi venea o faqie de mitase de culoare verde deschis, apoi una d e culoare verde ca smaraldul, pentru ci Oz nizuia se ac; un balon intocmit din diferitele nuanp ale aceleiaqi ulori. Trei zile cusu e a laolaltS fh4iile gi, cind furi gata, se vizurd in faqaunui sacmare, sacmare, de m;tase verde, ung de peste douizeci de picioare. Apoi Oz vopsi sacul p e diniuntru c u un strat subfire d e clei, ca siJ faci impermeabil, dupi care anunle c; balonul e gata. Dar acum n e fiebuie i un co , in care si cilitorim. Aqa cA rimise pe ostaqul u favorigiverzi si aduci un c oq mare, pe care il legi cu multe fringhii de fundul balonului. CAnd totul fu gata, Oz trimise vorbi poporului p e care l carmuia c; va pleca si viziteze pe un mare frate vrijito4 ce triia in impiriqia norilor Aceasti veste se rispAndi c a lirlgerul in orag, orag,gi gi ocuitodi venir; si vad; cutolii minun;lia. Oz poruncise ca balonul si {ie fias in fafa palatului, i mul{imea stitea uluiti imprejur. Omul de Tinichea tiiase o mare grdmadi de lemne din care icu un foc m mare, are, gi Oz linea cap;tul balonului peste oc, in ala fel ca aerul cald ce s e r i d i c a s a i n t r e i n . a c u l d e m d l a s c . n c e r u lc u i n r e r u l , balonul s eumfli qi se idici in aerpAni cind doar coqulma coqulmaii atingeapimantul. atingea pimantul. Oz intri apoi in col l i spuse spusec c u voce tare citre norodul adunat: Plec acum s ; fac o vizitS. In timpul cit lipsesc, Sperie-Ciori v a domni pestevoi. Vi poruncescsil asculta{ic a qi cum a5 i eu in persoani. i n timpul acesta, acesta,balonul balonul stitea c u fianghiile care il ma maii Jineau nc; de pemant intinse, c;ci aerul diniuntru, fiind

 

124

L. FRANKBAUM FRANKBAUM

fierbinte, il Iicea mult mai ulor decet aerul din afarir qi acesta il impingea n sus. -Vino, Dorothy, strige b;tdnul, gribeqte-te, balonul iqi i a zborull -Nu-l gisesc gisescniciieri niciieri pe Toto, rispunse Dorothy, care nu voia si-gi piriseasci astfel c;teluqul. Toto se furigaseprin furigaseprin mulfme, luAndu-sedupi o pisicu15.Dorothy D orothy il g;si, in s{erdespirgeaude de el Dit, l lu; in brafe i fugi spre balon. O mai despirgeau cAlivapaqi, cAliva paqi, Oz stitea cu bralele intinse ca s-o ajute s i intre i n coq, coq,cind cind deodati, cracl frdnghiile se smuciri, qi balonul s e nilp in vizduh liri ea. intoarce-tel rrigi Dorothy.Vre"ru Dorothy.Vre"ru merg;i eu cu dne. " Astrig; Oz din cogul N u pot s; me mai intorc, draga dr aga mea, sdu.Rimas-bun sdu. Rimas-bun -Rimas-bun strige roat; lumea, qi ochii tuturor erau indreptali i n sus, sus,unde unde vrijitorul cilitorea in balon, ridicdndu-se spre cer Asta a fost ultima dati cAnd l mai vizuri pe Oz, mirrunatul vrijitor Poate ci a ajuns in Omaha sinitos qi se afli acum acolo. Dar norodul lui ili amintelte cu drag de dAnsul astfeldespre despree l :   i vorbeqteastfel Oz ne-a fost totdeauna totdeaunap p eten. Cat timp a fost mai-marele nostru, a cledit pentru noi oraqul acesta frumos a l Smaraldelor qi acum, cAnd a plecat, a l;sat pe aceasti spedetoare infeleapti si ne sripaneasce. $ i multe zile inci d e aici inainte furi mAhnigi de lipsa minunatului vrijitor qi nimic nu-i putea mingdia d e pierderea suferiti.

 

CAPIToLUT V I I

SPREMIAZAZI

Dorothy plAnseamarnic cAnd vizu c i q i de data asta sd niruise nidejdea de a se napoia acasi, i n Kansas.Dar cAnd iqi lEcu mai bine socoteala, socoteala,u u bucuroasi ci nu s e nillase i n aer intr-un balon. Ii pirea insi rdu d e pierderea u i Oz qi, de asemenea.c perea d u ; i rovardgilor i . Omul d e Tinichea se apropie q i zise: mrrturisesc ci m-aq simginerecunoscitor daci n_aq . ..-Id jeli p e omul care mi-a dat o inimi atat de r_luioasi. q vrea si plAng q i e u c; a plecat Oz, daci tu ai vrea s d fii buni sd-mi qtergi acrimile, c a si nu ruginesc. -Cu plicere, rispunse Dorothy. $ i aduse adusenumaidecAt numaidecAtu n prosop.Omul de TinicheaplAnsecAtevaminute q i ata_iqterse,cu b5gare de seam;, lacrimile c u ltergarul. CAnd isprivi de plAns,Omul d e Tinicheaii mulqumi,q i apoi iqi unse nche_ ieturile cu ulei din bidonul prelios, mpodobit c u nesremate. Sperie-Ciori era acum mai-marele Oraqului Smaraldelor. $i, cu toate c i n u era wijitor, poporul era m6.ndru d e cirmuitorul siu. ,,Pentruc6, spuneamulfmea, n u existi ora5 n lume care s i fie cArmuit d e un impiiat.,, alt doua z i dimineaga,dupi ce balonul se ridicase c u O z , .A cei patru cilitod se intAlniri i n sala tronului. Sperie_Ciori ledea p e tronul cel mare, ceilalgi

faga u i .

i

stiteau, respectuoqi,n

 

126

T. ERANKBAUM ERANKBAUM

Nu suntem atat de nefericiji, spuse noul cirmuitor, pent ru ; ac e\ l P al ara ara l S m aral del or e apaqi neq neq i purem faceceeac e ne place.Cand mi-aducaminte mi-aducamintec c ) pin.i nu d e mult am stat cocolat intr-o prijini, pe cAmpul unui fermier, l i acum sunt conducitorul acestui rumos oraq, sunt foarte mulgumit cu soarta mea, $ i eu, spuseOmul de Tinichea, sunt incantat d e noua mea inirni qi ziu ci 6sta a fost singurul lucru pe care mi l-am dorit. -Dinspre partea mea, sunt mulJumit si ltiu ci sunt la fel de curajos ca Leul oricecu alt;modestie. fiari care tdielte, daci n u g i m a i curajos, spuseLeul spuse Daci Dorothy ar fi mulpmiti si locuiasci aici, in Oragul Smaraldelor,am putea fr toJi laolalti fericili, il completi Sperie-Ciori. -Dar eu nu vreau si locuiescaicil locuiescaicil strigi Dorothy Vreau si. mi inapoiez in Kansas qi si stau acolo cu mituqa mea. Bine, atunci ce putem face? ntrebi Omul de Tinichea. Sperie-Ciori ui hotirirea s d gAndeasci, gAndeasci,q q i se gi.ndi atAt de vArtos, ncAt cuiele $ i acele ncepur; s;-i iasi qi mai mult afard din cap. il cele din urmi spuse: -De ce nu chemi maimugele naripate, si le ceri si te trcaca pestepustiu? pestepustiu? -Nu m-am gAndit pAni acum Ia una ca asta, e tocmai ceeace ceea ce trebuie si. fac. Mi duc si iau boneta de aur. CAnd o aduse in sala tronului, rosti cuvintele ltiute q i numaidecat ceata maimulelor inaripate intr, pe fereastra deschisAi se opri in fala ei.

Asta e a doua oari cand ne chemiJ spuse cipetenia maimulelor, plecAndu-sen fala fetifei. Ce dorinla a i? Doresc si zbori cu mine in Kansas) o rugi Dorothy. Cipetenia maimugelorclitini capul.  

VRAJITORULDIN O Z

127

Asta nu putem face,spuseea.Aparlinem numai acestui linut q i nu-l putem p;risi. PAni acum n-au existat nci in Kansas naripate, qi socot cA nici nu o sA existe vreodati.maimuge Te vom sluji bucuroqi dupi putinJelenoastre)da darr nu putem stribate pustiul. Rimas-bunI FicAnd din nou o pleciciune, cipetenia maimugelor qi intinse aripile 5i zburi pe fereastri, urmati de toati droaia. Dorothy era gata si inceapi si plAngi de deznidejde. Am risipit I6ri niciun folos puterea bonetei de aur, s e viiti ea, cici maimulele inadpate nu mi pot ajuta. Asta este esteprca prca de tot, ficu inimosul o m din pidure. Sperie-Ciori se gAndi iar, gi capul i se umfle atat de i n grozitor, ncAt Dorothy se emu ci va plesni. Si-l chemim pe ostagulcu favorili verzi qi si-i cerem gi lui sfatul, qi didu cu pirerea Sperie-Ciori. Ostaqul u chemat qi ntri cu sfiald n sala ronului, pentru ci, pe vremeacAt domnise domniseOz, Oz, lui nu i sepermisese sepermisese ; treaci mai depa e de uqi. -Aceasd fetip, spuse spuseSperie-Ciori Sperie-Ciori cetre osta , vrea s A saebati pustiul. Cum poate si faci asta? Asta nu pot si spun, rispunse ostagul, ostagul,hindci hindci nimeni n-a str;bitut inc; pustiul, in afare de Oz. Nu existi nimeni care ar putea sA mi ajute? intrebi Dorothy PoateGlinda, ii rispunse ostaqul. -Cine este

Glinda? se nformi Sperie-Ciori. Vrijitoarea de la Miazizi. E cea mai puternici dintre toate \'Tejitoarele \'Tejitoareleg g i domneSte domneStepeste peste Quadlingi. i n afari d e aceasta,castelul aceasta, castelul ei se afli la marginea pustiului, aga ci ea ltie cum poate sd-l stribati. - Glinda este esteo o vrijitoare buni, nu-i aga? ntrebi copila.  

128

I. FILANK BAUM

- Quadlingii spun c i estebuni, zise ostalul. A m auzit c ; Glinda esteo femeie rumoasi, care gties i s epistreze mereu tendr;, i n ciuda anilor mulli p e carc i_a tr5it. Cum pot s i ajung l a castelulGlindei? ntrebi Dorothy drept spremiazizi, lispunse ostaqul, a r s espune .Mergi c;.drumul e piin d e primejdii pentru c;letori. i n p;duri trdiesc iare silbatice q i un neam d e oameni ciudagi, care n u ingiduie striinilor s i rreaceprin lara lor. IatA pricina pentm careniciodatiun Quadling n u avenitin Ora;ul Smaraldelor. Cind osralul i pErdsi. perie-Ciori perie-Cioripu.e: pu.e: Pare+e ci, in ciuda primejdiilor, cel mai bun lucru pe care l are de ficut Dorothy e si plecespre lara de la Miazi_ zi qi si o roage p e Glinda s-o ajute, pentru c a _ i asta e neindoios- , dac; Dorothy rimAne aici, n u v a ajunge nicio_ dati i n Kansas. Dupi cum s e vede, te-ai gAndit iaq spuse Omul de __ Tinichea. Asta a m q i ficut - O insolescp e Dorothy, gdi Leul, pentru ce sunt obosit d c oralul vosrrut i am chet de pdduri q i d e iberrare. unrc u adev;rato fidr; s6lbaricd.n afardd e a.ra. Dororhy a avea nevoie d e cineva care s-o ocroteasc; n c;litoria ei. -Asta e adevirat, f u

d e pirere g i Omd d e Tinichea. mcu ar pureas-o slujeasci. .loporul S a d s i eu d vrea vreas s_o Insolcq' n dlumul , drre Tara de Ia Miazazr. CAnd o pornim? intrebi Sperie-Cron. -Vii l i tu? intrcbara c u to1ii, miragi. -Fireqte. Daci n-ar f i fost Dorothy, n-aq i avut niciodate creier, Pdetena noastri m-a dat jos de pe prijini q i m _ a adus n Oraqul Smaraldelor Deci ei ii datorez norocul m e u q tn u o voi pirisi pAni ce nuva ajungeacasila ea, n Kansas. _

 

VR^JITORULDIN OZ

-Vi

rnulgumesc, spuse Dorotly, plini

129 de recunogtinli.

Sunteli toli foarte buni cu mine. Aq dori s-o pornim cAt mai curand.

-Vom plecamiine dimineali, r5spunse perie-Ciori.$i

acum si ne pregitim de drum, pentru ci va fr o cilitorie lungi.

 

CAPITOIULX I X

ATACAITDE COPACIT UPTATOzu

In dirnineagaurmitoare, Dorothy o siruti pe fata verde gi frumoasi, apoi didu mana cu ostalul cu favorigi verzi, care ii intovirigi pAni la poarta oraqului. CAnd paznicul porlilor ii vizu din nou) fu mirat c; suntin stare stares;piriseasc; s;piriseasc; un ora atet de frumos spre a porni in intAmpinarea unor noi necazuri.Dar le descuieq descuieq i de asti dati. ochelarii, pe care i i puse n cutia verde, i le uri drum bun.

_Dumneavoastri sunteli acum cermuitorul nostru spuse el citre Spe e-Ciori, aqa aqaci ci trebuie si vi inapoiali cdt mai

rcpede cu purinle. Firegte ci aqaa aqa a m s; fac, daci voi fi in stare, r5spunse Sperie-Ciori, dar trebuie mai intai si o ajut pe p e Dorothy s i ajungi acasd. CAnd Dorothy igi lui rimas-bun d e l a paznicul cel cumsecade, secade,i spuse: -Voi itoli din oragul acestaminunat v-a1i purtat frumos q i ali fost buri cu mine. Nici nu pot si-1i spun ce recunoscitoare ili sunt. O, nu-1i face griji, draga mea, rSspunseacesta. acesta.A Am fi dorit se te p;stdm aici, dar, daci tu vrei si pleci spre a t e inapoia n Kansas,gi-o Kansas,gi-ourez din toateinima i sunt ncredinlat ci vei gisi drumul.  

VRAJITORULDIN OZ

131

Apoi deschise poarta gi apoi purceseri la drum.zidului din afari, trecuri ruspatru Soarele strilucea cind prietenii noqtri iqi intoarseri faga spre Tam de Miazizi. Erau toli veseli, ddeau 9i piliwigeau impreuni. Dorothy em din nou plini de nidejdea ci va ajunge acasi. Iar Sperie-Ciori si Omul de Tinichea erau bucuroqici bucuroqi ci ii pot fi de folos.CAtdespre folos.CAtdespreLeu, acesta acestaadulmeca adulmeca aerul proaspi.t cu nesag qi-gi mijca coada ittr-o parte qi intr-alta de bucurie ci se alla din nou in cnmp, in timp ce Toto alerga in jurul lor, gonind dupi molii 9i dupi fluturi, qi litra voios tot timpul. Viala de orag nu mi se pare potriviti deloc 9 i nu-mi priegte, grii Leul, in timp c e mergeau c u pas sprinten. A m sl5bit mult iin n timpul cat am locuit acolo i acum sunt neribditor sAaret i celorlalte fiare cit de curajos m-am {ecut. In clipa asta, grupul se ntoarse si mai arunce o ultimi

privire spre Oraqul Smaraldelor. Tot ce puturi \,edea em o mullime de turnuri qi clopotnile, in dosul zidurilor verzi, li deasupra tuturor striluceau virfurile qi cupola palatului lui O z . -La urma urmei, Oz nici nu era un r,.rijitor atet de prcst) spuseOmul spuse Omul d e Tinichea, simgindcum ii suni inima in piept. -S-a priceput cum si-mi dea creier, gi incd din cel bun, spuse spuseSperie-Ciori. Sperie-Ciori. -Daci Oz ar fr luat gi el o porlie din acelagi curaj din care mi-a dat mie, adiugi Leul, ar fi fost un birbat viteaz. Dorothy nu spusenimic. spusenimic. Oz nu-gi linuse {hgiduiala f a$ de ea, dar {icuse tot ce putuse pentru ea, aqa aqaci ci il iertd. Era un om bun, chiar daci nu era un wijitor bun. Prima zi a drumului ii purti prin cimpuri verzi cu flori pline de strilucire, ce se intindeau pretutindeni imprcjuml Oraqului Smaraldelor. Smaraldelor.Dormiri Dormiri noaptea noapteaasta asta n iarbi,  

132

L. FMNK BAUM

liri alt acoperlmint decat a$ternutul stelelor, gi se odihniri foarte bine. In zori, igi continuar5 ceEtoria pan; ce ajunseri intr-o pidure deasi. Nu era drum b;t;torit ca s-o poli ocoli, deoarececodrul oarece codrul pirea ci se ntinde gi la dreapta, qi la stanga, atat cat puteai cuprinde cu privirea, 9i, in afari de asta, nu cutezau s; schimbe direcgia direcgiade de teami se nu se r;ticeasc6. Astfel incit ciutari poteci pe care em mai u$or s;. stribati prin pidure. Sperie-Ciori, care mergea inaintea lor, descoperi, in sfAr rt, u n copac mare, cu crengi atit de mari, incAt pe sub ele puteau trece tofi linigtili. O lui inainte spre copac, darr tocmai cAnd ajunse sub prirnele crecir acesteas e indoiri qi-l

incoliciri gi, in clipa urmitoare, fu ridicat de pe pimant i i zburi valv6nej irapoi la rovariqii sbi. Lovitura nu-l duru, dar il uimi, 9i cind Dorothy il ridici de pejos, privi injur buinicit. Iati un alt loc gol printre copaci, strig6 Leul. Lisagi-mi intii pe mine si incerc, spuse spuseSperie-Ciori, Sperie-Ciori, pentlu ca pe mine n-o si mi doari daci voi fi aruncat in aer. In timp ce vorbea, o lui spre alt copac, dar crecile acestuia ll apucari imcdiar qi-l aruncari inapoi. -Asta e foarte ciudat exclami Dorothy Ce ne facem? S e pare ci arborii gi-au gi-aupus pus n g6.nd i nu ne lases lase s i trecem. Ia sd incerc eu, spuseOmul spuseOmul de Tinichea, ridicAnd rid icAnd t o porul qi punindu-l pe umir. O lui spreprimut pom, cel celcare care l zgilliise p e Sperie-Ciori. Cdnd o craci mare se aplecesi-l aplecesi-l apuce, Omul d e Tinichea o lovi cu atita mAnie, incat o spinteci in doue. Copacul incepu s5- i scuture crengile de parci suferea, 9i Omul de Tinichea trecu neatins sub porn_ -Haide$, strigi spre ceilalli, grnbigi-vn  

VPWITORUL IN o Z

133

O luari inaitte { i ajunser; sub pom {Are nicio supirare, i n afari de Toto, care fu prins de o craci mici qi ala de tarc, incit incepu si. urle. Dar Omul d e Tinichea t5ie cu topoml cmca i-l sc5pi qi pe Toto. Ceilalgicopaci ai pidurii nu se mpotrivid l a trecerea or, aqa ci iqi spuseri c i numai primul qir al copacilor putea si-gi indoaie cricile qi ci, pesemne)aceltia pesemne)aceltia alcituiau un fel d e paznici ai pidurii l i aveau aveauputerea puterea minunate de-a impiedica strdinii se o stribat6. Cei paru cileto trecur; cu ulurinle pdntre copaci,

pAni ce ajunseri la capitul pidurii. Aici, spre mirarea lor, se gisiri in fagaunui zid inalt, ce pirea ficut din porlelan alb. Era neted ca o farfurie qi mai inalt decAt decAtcapetele capetele or Ce ne facem acum? ntrebi Dorothy. Voi construi con strui o scari, spuse spuseOmul Omul de Tinichea, pentru c5, de buni seam6, rebuie si ne urcim pe zid pi siJ sirim pentru a ajunge dincolo.

 

CAPIToLULX X

GINGAIA TARA DE PORIELAN

i n timp ce Omul de Tinichea construia construiascara scaradin lemnele pe care e gisise npi.dure, Dorothy s eculci gi dormi, pentru c; em obositi de plimbarea lungi ce o fdcuse.Leul s e n covrigi qi el ca si doarmi, iar Toto se incolici lAngi prietenul seu. Sperie-Ciori privea la omul din pidure, in timp ce acesta lucra, qi spuse: -Tu poti inlelege de ce se afli zidul ista aici q i din ce anume-i ldcut? Odihneqte-1icreierii gi nici nu te neciji din pricina zidului, grii tiietorul d e lemnej cand ne vom cil;ra sus, o si vedem ve dem c e se afli de cealald pa parte rte a lui. Dup; catva imp scara u gata. Pirea cam grosolanald a r Omul de Tinichea era ncredingatc5, iind destul destulde de trainici, i i v a fine p e toli. Sperie-Ciori i deqtepti pe Dorothy, pe L e u qi pe Toto qi ii informi ci scara e gata. gata . Sperie-Ciori fu primul care se urci pe scari, dar era atat de neindemAnadc, incAt Dorothy s e gr;bi sil urmeze, ca si-l fereasci si nu cadi. Cdnd Sperie-Ciori ajunse cu capul pestepartea pestepartea de sus a zidului, strigS: Aoleu -Ia-o inainte, il indemni Dorothy  

VRAJITORULDIN OZ

135

Sperie-Ciori mai sui o treapte qi se aleze pe creastazidului. Dorothy se ridici gi ea si priveasci peste pestezid zid i stdg6: Aoleu intocmai cum strigasepi strigasepi Sperie-Ciori. Apoi se urci Toto pe scari qi incepu indatd si latre, d ar Dorothy il ficu se tace.

Acum era rAndul Leului si urce scara, dupi acesta, a i sfbrgit,veni sfbrgit, veni la rAnd Omul de Tinichea, iar amendoi strigari la rindul lor,,aoleu " de cum priviri peste pestezid. zid. Se aqezari cu tofii in lir pe streaqinazidului streaqinazidului uitAndu-se n jos, l i s e "si, infiliq; o priveli$te ciudati. in faga or s eafla o intindere mare ca o pardoseali netedi, str;lucitoare gi albi. Pe aceasti indnderc netedi erau impraltiate multe case icute pe de-a-nhegul din po4elan qi pictate in culorile cele mai vii. Casele Caseleerau erau foarte mici, cea mai marc dintre cisule nu ajungea decat pan; la mijlocul lui Dororhl. Se mai q i s e a u acolo p i mi r i loproane m p r e i mu i te u uluci ulucidin din porlelan i v a c i .o i . c a i . porci 1 i pui. toate ntocmite din po4elan i carc stiteau in grupuri. Dar cei mai ciudaf erau oamenii carc tr;iau in tara asta ciudati. Giseai aici mulgitoare 5i pistorige cu laibira5e v i u colorate qi c u rochiile smilgate smilgatecu cu piciple aurii, domnige domnigec cu veqmintestrilucitoare veqminte strilucitoare d e argint, aur 5 i purpuri, ciobani c e purtau pantaloni scurli, virgagi cu roz, galben gi albastru gi c u pantolii mpodobili cu Lararame e aur. cl;ilori c u c o roane pline de nestemate, purtend pelerine de hermini qi pieptare de satin. Mai erau acolo misc;rici caraghioqi, n rochii largi, increlite, c u pete roqii pe obraji gi cu pdlirii inalte, luguiate p e cap. $ i inc; i mai ciudat era ci toli oamenii aceltia erau ficuli din po4elan, pAni qi hainele or erau atet de mici, incAt cel mai inalt dintre ei nu-i ajungea.lui Dorothy nici pAni la genunchi. genunchi.  

136

L. FMNK BAUM

Nimeni din muliimea asta nu-i v;zu pe cilitorii nolri, in afare de un cifeluq de porgelan,cu un cap mare, care se apropie de zid gi ii litri cu o i'oce subliric5, iar dup5 aceea

o lud Ia fugi. Cum si ne cobor6rn? intrebi DorotlSr Cum scara em prea grea ca s-o a;eze de cealalti parte a zidului, Sperie-Ciori se aruncijos, gi ceilalf siriri pe e l , ca se nu- i loveasci picioarele de pardosea.la in porgelan. Bineinlelesci iqi diduri silin-ta i nu pice pe capul lui, ca sd nu le intrc cuiele in picioare. Cind se aflari to1i.jos, l ridicari pe Sperie-Ciori, al cirui trup era cu totul amo{it, aqeze a loc. 5 i bituri ugor paiele, ca si se aqezea - Trebuie s i stribatem locul acestaciudar acestaciudar cu chibzuiali, ca sAajungem sAajungem de cealalti parte, pentru ci ar fi o gregeali de neie at s-o apucdm pe alt drum decet acela spre miazizi. Incepuri s i strdbati garapoporului dinporgelan, gi prima fiin1i pe care o intAlniri fu o mulgitoare din po4elan, c u vaca ei din po4elan- Cum cei parru iinairtau, nairtau, \,?ca d;du o lovituri cu piciorul gi risturni sciunelul, gileara qi pe mulgitoare. Toli c;zuri cu giligie mare pe pardoseala d i n po4elan. Dorothy fu mAhniti vizdnd ci vaca gi-a rupt piciorul steng,ce gileata era sparti in buciti, iar biata mulgitoare aveao plesnituri la cotul stang. Iati strigi mulgitoarea, manioasi, uitali-vi ce aIi lecut. Vaca mea gi-a rupt piciorul gi trebuie si mi duc cu ea la meqte ca seJ lpeasci cu clei. Cine v-apus si treceli pe aici gi si-mi speriali vaca? _Imi pare foade r;u, rispunse Dorothy, te rog si ne ierli. Dar frumoasa mulgitoare era prea supirati ca si rispundi ceva. Ridici piciorul spart, imbufnate, i mAn;. vaca. Bietul animal ichiopita. La plecare,mulgitoarea plecare,mulgitoarea m a i  

VRAJITORULDIN OZ

't37

arunca peste um;r nilte p viri pline de mustrare acestor stdini neindemanatici. Dorothy era foarte nec;jit; de aceasd ace asd intamplare. _Trebuie si umblim cu luare-aminte prin locurile astea, spuse.inimosulo spuse.inimosul o m din pidure, de nu, vom face striciciuni acestoroameni acestor oameni mici i pliculi. Ceva mai incolo, Dorothy intahi o domniti tenir;, imbricati nespus nespusde de frumos. La vederea striinilor se opri locului, apoi o lui ia fugi. Dorothy, dorind s-o vadi mai bine, alergi dupi ea, dar fata de porlelan s t g i : -Nu md fugiri Nu mi fugiri Avea o voce mici qi atAt de speriati, speri ati, incat Dorcthy se opri l i o intreb;: De ce si nu t e fugircsc? Pentru ci, rispunse domniga, ri.mdnind u n pic locului, la o oarecare depirtare, daci fug, aq putea si cad qi si mi sparg Dar nu pogi i rreparati? eparati? intrebi lata. B a da; o, ba da, dar nu md elti atat de dr;gup dup; ce ai lbst lipiti, rispunse domnifa. Cred q i eu cd nu, incuviinp Dorothy. Iat;, aici se a{14mister Joke unul dintre misciricii noqtriJ care tot timpul incearc; si stea n cap. S-a spart d e at ; reaori reaori . i n. . r e l i oi L n reo 5 u r ade ade oc uri 1 i nu m ai pare deloc atdg;tor IatiJ ci vine qi o si vezi qi ru. intr-adevi.r, un miscirici mic qi simpatic le venea in intAmpinare, qi Dorothy putu obserwa i, in ciuda veqmAntului siu frumos, roqu,galben roqu, galben i verde, era plin de cripdturi, semn ce fusese ipit in multe locuri. Misciriciul bigi mAinile n buzunar gi, dupi ce gi g i umfli obrajii, didu did u din cap qi apoi reciti cu neobrizare:  

138

I, FRANKBAUM FRANKBAUM

Frumoasa ea omnild, dece de ce e4diesti la bi.tulJoker, Joker,etild etild

J\U A.