Baroc I Martin Opitz

 

Literatura barocului german (1600-1720) Barocul s-a născu născutt

pr prin in op opozi oziție la Renașterea clasi clasică că și a ffost ost ppopu opulariz larizat at de iezuiții Contra Contrarefo reformei. rmei. Împreună cu clasicismul, barocul a dominat secolul al XVII-lea în Europa. În secolele XVI-XVII, cuvntul baroc !care provine din pportu"#eză ortu"#eză și înseamnă înseamnă perlă neregulată, neșlefu lefuit ită ă$ are sensul sensul de %e&trava"ant, bbizar, izar, absurd, pedanterie pedanterie "rot "rotescă, escă, ciudățenie șocantă%. În '()* este este folosit pentru a descrie ar#i ar#itectura tectura de ddecaden ecadență a Renașterii trzii caracterizată prin planuri ""randioase, randioase, ornament orna mentaații "reoi "reoi-e&u -e&ubera berante, nte, triumf triumf al linie linieii curbe. +n +năă către finel finelee sec. al XIX își păstr păstrează ează înțelesul elesul  peiorativ de absurd, grotesc, exagerat, ridicol  etc.,  etc., fiind fiind privi privitt ca o alterare a Renașterii. aob urc#ardt îl reabilitează reabilitează utilizndu utilizndu-l -l ca termen cu semni semnifica ficație stilisti stilistică că !'/00$. Ca și cate"ori cate"oriee estetică eternă,  barocul denume denumește sfrșitul perioadelor perioadelor clasice, ec#ilibrate și se manifestă prin ffantezie antezie dezlănțuită, e&altare, respin"ere a re"ulilor, re"ulilor, cultivare a #iperb #iperbolei olei și antitezei, "ust ppentru entru fantastic, pitoresc, pitoresc, "ust al  pateticului și al decorativul decorativului. ui. arocul este trium triumful ful contrastu contrastului, lui, are un fel de incapacitat incapacitatee pentru căile de mi1loc. Este în oscila oscilație între două e&treme care luptă luptă pentru a se e&clude e&clude reciproc. arocul e&pri e&primă mă sentimentul universal al con contradic tradicțiilor vieții, pol polaritatea, aritatea, con conflictul flictul tendințelor ant anta"onice, a"onice, ddiver"ent iver"ente, e, creator creat or de contraste contraste,, opozi opoziții și oscil oscilaații cont continui inui.. Secolul al XVII în Germania este marcat de o p puternică uternică criză econ economică omică și politică, politică, și în îndeosebi deosebi de Războiul de 30 de ani !'2'/-'2)/$, purtat sub prete&t reli"ios. Cauza principală a fost lupta pentru #e"emonie în Europa, în special ambi3ia 4ran3ei 4ran3ei,, condusă de  de cardinalul Ric#elieu Ric#elieu,, de a se profila pe plan Roman de 6ațiune 7ermană. 8stfel, re"atul 4ran3ei a încura1at european în detrimentul 5fntului Imperiu Imperiu Roman 9i amplificat resentimentele anti-imperiale ale principilor protestan3i "ermani. 8ce9tia 8ce9tia au pus pe picioare, în anul '2*/, '2*/, Uniunea Protestantă, în spri1inul căreia au intervenit militar, pe parcursul războiului războiului,, 4ran3a, :landa,, ;anemarca ;anemarca,, 5uedia, 5uedia, $ !'0>(-'2@>$ este cunoscu cunoscutt mai ales prin studiile de poetică ce pun în evidență ideile sale de reformator al limbii. limbii. Cunoscător al lliteraturii iteraturii italien italiene, e, franceze și olandeze, familiarizat familiarizat cu studiile de  poetică antică și renascentistă !Dor !Doraațiu, 5cali"er, Ronsard, Ronsard, Deinsiu Deinsius$, s$, scriitoru scriitorull "erman era un erudit, un desc#izător de drumuri drumuri pen pentru tru multe m moduri oduri de creație, începnd cu lirica pastorală și a1un"nd la poemul  baroc. =artin :pitz :pitz s-a nnăscut ăscut în 5ilezia, a stu studiat diat 1uri 1uridica dica și filos filosofia ofia la 4ran 4ranfurt furt pe pe :der și la Deid Deidelber". elber". Izbucnirea războiului războiului ddee @* ddee ani îl determină să se stabil stabilească ească în :land :landa, a, unde îlîl cunoaște pe filolo"ul filolo"ul și  poetul ;aniel Deinsius. Deinsius. În '2AA '2AA-'2A) -'2A) :pit :pitzz se află în