banda transportoare

COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXANDRU ROMAN”  ALESD LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A  COMPETENTELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR

CANDIDAT

Prof.ing. Valeria Vasile

Kovesdi Zoltan

2011

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

1

COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXANDRU ROMAN’’  ALEŞD

 ACTIONAREA UNEI BENZI CU SENZORI SI LIMITATOARE

Specializare: Tehnician în  Automatizări 2011

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

2

CUPRINS ARGUMENT……….…………………………….......…...4 CAPITOLUL I : ……...........................................................5 CAPITOLUL II :..............................................................…..8 CAPITOLUL III : ……...…...................................................9 CAPITOLUL IV :.................................................................19 CAPITOLUL V : Norme de protecția muncii……...….......23 Bibliografie…………………………………………...........25

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

3

ARGUMENT Automatizarea unui proces tehnologic consta în dotarea instalaţiei tehnologice cu anumite echipamente tehnice speciale în vederea efectuării automate a operaţiei de conducere a acestuia în condiţii prestabilite. Cu alte cuvinte, automatica este o ştiinţa inginereasca ce se refera la conducerea  proceselor si are drept studiu automatizarea acestora. Automatizarea este totodată și o problemă de optimizare. Când se implementează o operaţie de automatizare trebuie să fie aleasă soluţia optimă de automatizare, trebuie sa fie alese echipamentele tehnice optime pentru procesul tehnologic respectiv si trebuie sa se aleagă operarea optima a echipamentelor  tehnice alese. Automatizarea reprezintă în ultima instanţa cea mai ridicata treapta de conducere care poate sa asigure performante ridicate pentru procesul condus. Performantele procesului condus sunt apreciate cu un anumit criteriu, numit criteriu de performanta. Criteriul de performanta trebuie întotdeauna sa respecte o serie de restricţii privind ca1itatea producţiei si securitatea instalaţiilor  tehnologice. În aceste condiţii s-au putut realiza aparate cu funcţiuni noi si  performante îmbunătățite pentru domenii foarte largi ale condiţiilor ambiante de funcţionare. Automatizarea celor mai variate tehnologii a început să se afirme, pe fondul electronizării şi cibernetizării, în deceniul al 5-lea al secolului XX, iniţial în domeniul automatizării proceselor de producţie continue, cu precădere în industriile siderurgică, metalurgică, chimică, petrochimică şi a materialelor   plastice. Procesul de automatizare a reprezentat un pas mare pentru omenire în ceea ce privește evoluția. În liceu am învățat bazele automatizărilor, cum funcţionează elementele sistemului automat, pe ce principii se bazează si multe altele. Calificarea de “Tehnician in automatizări” oferă o cantitate foarte mare de informație, informație care va fi utilizată poate, mai departe, in domeniul de activitate ales de către elevul de liceu.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

4

CAPITOLUL I I.1. GENERALITĂŢI Automatizarea proceselor tehnologice se realizează pe două căi independente care depind de caracterul producţiei şi de organizarea acesteia: -cea a maşinilor automate şi a liniilor în flux automatizate; -cea a automatizării proceselortehnologice, legatăde automatizarea controlului şi comenzii proceselor de producţie. În sistemele de automatizare complexă, aceste căi sunt legate organic. Sistemele de automatizare tehnologică, diferite prin destinaţia lor, constau din elemente de automatizare omogene care îndeplinesc o anumită sarcină a automatizării (control, comandă, reglare, etc). Dezvoltarea automatizării moderne a dus la crearea unor sisteme de elemente unificate de control, de comandă şi reglare automată a unor procese tehnologice complexe, astfel că se poate tipiza şi limita numărul tipurilor  elementelor de automatizare. Cauzele obiective care impun aplicarea automatizării în producţie sunt: -obiectivitatea controlului şi comenzii; -centralizarea comenzii grupelor de maşini şi agregate sau a unor  întregi sisteme de producţie, practic fără limitarea distanţei; -realizarea cu precizie a procesului de producţie prescris cu indici calitativi şi cantitativi optimi; -comanda proceselor la orice viteză de desfăşurare a acestora şi pentru orice valoare a parametrilor procesului; -siguranţa şi securitatea funcţionării agregatelor; -eficienţa economică ridicată, legată de creşterea productivităţii muncii, economia de materie primă, de combustibil, de materiale, ridicarea calităţii şi micşorarea preţului de cost al producţiei, precum şi reducerea personalului de deservire.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

5

I.2. NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMELE AUTOMATE În structura unui sistem automat se disting două părţi importante: - instalaţia automatizată (IA), reprezentând instalaţia tehnologică sau sistemul tehnic ce constituie obiectul unei funcţii de automatizare (comandă, control, reglare, protecţie sau optimizare), fig.1.1;

Fig.1.1. Schema-bloc a instalaţiei automatizate.

Fig.1.2. Schema-bloc a unui sistem automat. - dispozitiv de automatizare (DA) - care primeşte mărimea x e (vectorul mărimilor de ieşire) si uneori mărimea x p , iar prin mărimea xi xi se primesc informaţii asupra scopului conducerii automate a procesului tehnologic;

-

DA stabileşte legea de variaţie a vectorului mărimilor de execuţie (xm) ; - IA- instalaţia automatizată. Dispozitivul de automatizare (DA), reprezintă ansamblul aparatelor şi elementelor prin care se realizează funcţia de automatizare considerată. Un proces tehnologic dintr-o instalaţie tehnologică se caracterizează prin mai multe mărimi fizice: temperatură, presiune, viteză (turaţie), deplasare, debit, DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

6

densitate etc. Aceste mărimi pot fi influenţate, după necesităţi, de alte mărimi, cărora li se impun legi de variaţie. Mărimile fizice din IA se clasifică astfel: - mărimi fizice reprezentând variabile dependente, adică mărimi de ieşire (xe ) ; - mărimi fizice reprezentând variabile independente, adică : mărimi de execuţie (xm) prin care operatorul uman sau dispozitivul de automatizare influenţează în sens dorit, mărimile de ieşire şi marimi perturbatoare (x p ), care influenţează mărimile de ieşire, dar nu depind de acţiunile de conducere din cadrul sistemului automat considerat.

Fig.1.3.

Exemplu de sistem automat

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

7

CAPITOLUL II Acţionarea unei benzi cu senzori si limitatoare Automatizarea este tehnologia prin care un proces sau o procedura este realizata fara asistenta umana. Este implementata folosind un program sau o instrucţiune combinata cu sistemul de control care executa instrucţiunea. Pentru automatizarea unui proces este necesar sa existe o sursa de putere si sa se opereze un program si un sistem de control. Banda transportoare este constituita dintr-o bucla continua: jumătate din lungimea sa este folosita pentru livrarea materialelor, iar cealalta jumatate reprezinta partea de întoarcere a benzii. Banda este realizata din elastomer  ranforsat (cauciuc) cu o mare flexibilitate, dar foarte puţin extensibila. La unul din capetele benzii se afla roata de acţionare a benzii. Banda flexibila este susţinuta de un cadru cu cilindri de suport. Materialele plasate pe banda sunt transportate de-a lungul acesteia.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

8

CAPITOLUL III III.1. UNITATEA DE TRANSFER LINIAR  Materialele sunt purtate intr-o miscare liniara de catre banda transportoare. Banda transportoare poate de asemenea fi adaptata pentru miscari asincrone ale unitatii de lucru, folosind frecarea dintre banda si piesa aflata pe ea. Miscarile urmatoare ale piesei sunt blocate la fiecare punct in care se afla tije de sau alte mecanisme de blocare.

Fig.1.4. DESCRIERE: Banda rulează pe cei doi cilindri fixati la capetele sale. Aceştia rulează independent si asigura o mişcare continua a benzii. - transportul este realizat de catre un motor VDC de 24V; - modului are trei senzori :  



senzor inductiv pentru detectarea componentelor metalice; senzor capacitiv pentru detectarea prezentei unei componente, indiferent de material; senzor mecanic care detecteaza piesele cu o anumita inaltime;

- modulul foloseste patru porturi ale unitatii de control (PLC): 3 intrari si 1 iesire.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

9

III.2. MODUL PENTRU DEVIEREA PIESELOR 

Fig.1.5. Modulul pentru devierea pieselor este in totalitate electro-pneumatic, controlat de doi actuatori liniari. Acestia deviaza de pe banda piesele catre cutiile de depozitare. Un switch magnetic (REED) detecteaza avansarea cilindrilor. Actuatorii care realizeaza devierea componentelor sunt cu dubla actiune. Acest model de cilindru este controlat de catre o electro-valva pneumatica comandata de catre PLC.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

10

III.3. VALVELE CU SOLENOID Valvele cu actionare electromagnetica (cunoscute in domeniul industrial si sub denumirile de "valve cu solenoid " precum si "electrovalve ") sunt asemanatoare din punctul de vedere al aplicatiilor cu valvele manuale iar  diferenta o constituie faptul ca in acest caz comanda este data de o bobina electromagnetica. Acest tip de valve este deseori folosit in automatizarea unui circuit  pneumatic ca parte componenta a unui echipament mai complex deoarece comanda bobinei se poate face de catre un automat programabil (PLC). Bineînţeles, valvele electromagnetice (electrovalvele / electroventilele pneumatice) se pot folosi si in circuite simple care nu au ca scop automatizarea  pentru simplul fapt ca pot conferi uşurinţa in exploatare. De exemplu, se pot monta in locul unei valve manuale impreuna cu un intrerupator electric tip buton si astfel usureaza efortul operatorului. Mai mult, extrapolând exemplul anterior, se poate face comanda de la distanta prin prelungirea firelor electrice. Sistemul pneumatic de pozitionare este realizat din doua electrovalve care actioneaza cilindrii.

Fig.1.6.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

11

III.4 UNITATEA LOGICA PROGRAMABILA - PLC (PROGRAMMABLE LOGIC CONTROLLER)

Fig.1.7. Unitatea logica programabila este un echipament integrat, destinat realizării funcţiei de proiectare logica pentru aplicaţii in controlul industrial. PLC-ul înlocuieşte utilizarea firelor pentru conectarea diferitelor module, reduce dimensiunile panoului de control, desigur, cu creşterea flexibilităţii si a fiabilităţii sistemului. S-a observat ca majoritatea erorilor aparute in sistemele care folosesc PLC se datorează cauzelor externe, cum ar fi funcţionarea defectuoasa a  butoanelor sau senzorilor etc. PLC-ul este proiectat sa înlocuiască timerele, counter-ii etc. Tensiunea necesara alimentarii circuitului este furnizata de către sursa de alimentare.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

12

III.5. SENZORI 1. SENZORUL DE PROXIMITATE Senzorul binar fara contact este activat in momentul in care un obiect se afla in apropierea sa si induce modificări ale câmpului electromagnetic. Senzorului de proximitate detecteaza obiectele aflate in apropiere prin emisia unui puls de energie luminoasa in domeniul infraroşu cu ajutorul unei diode electroluminiscente (LED); daca acest puls luminos intalneste un obiect de care se reflecta înapoi spre senzor, reflexia este captata de elementul fotoreceptor  al senzorului si semnalizata. Senzorul detectează, fara contact, obiectele capabile sa reflecte radiaţia electromagnetica in spectrul infraroşu.

2. SENZORUL INDUCTIV DE PROXIMITATE Senzorul inductiv de proximitate incorporează o bobina electromagnetica, care este folosita pentru detectarea prezentei unui obiect metalic. Acest tip de senzor nu ia in considerare obiectele nemetalice. Oscilatorul produce o tensiune alternativa, care, aplicata bobinei,   produce un câmp electromagnetic.

Senzori de temperatură Fig.1.8. Senzorii de proximitate inductivi sunt dispozitive electronice care realizează funcţia de comutator. Schimbarea stării închis-deschis se face atunci când un obiect metalic se apropie de suprafaţa activă a senzorului, la o distanţă mai mică decât distanţa nominală de acţionare.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

13

Comparativ cu microîntreruptoarele mecanice, a căror funcţie o înglobează, senzorii inductivi au în general următoarele avantaje: 

    

 

 

Lucrează fără contact mecanic, deci fără uzură Asigură un număr nelimitat de comutări Nu generează zgomot de contact Pot comuta cu o frecvenţă mult mai mare Sunt închişi ermetic şi pot fi utilizaţi în medii agresive Asigură o precizie mai mare Semnalizare optică cu LED Protecţie pentru cazurile când accidental apare un scurtcircuit1 la ieşire Protecţie pentru situaţia când din greşeală se alimentează invers Protecţie la supratensiuni inductive

Fig.1.9.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

14

3. SENZORUL CAPACITIV DE PROXIMITATE Detectarea materialelor nemetalice este realizata de un capacitor căruia i se induce o modificare a capacitanţei realizata de un material aflat in apropiere. Detecţia este declanşata de către un material aflat in apropierea senzorului. Capacitatea senzorului de a detecta este independenta de constanta dielectrica a materialului ţinta. Senzorii capacitivi de proximitate sunt in special folosiţi pentru detectarea componentelor nemetalice, cum ar fi lichidele, hârtia, lemnul etc. Suprafaţa sensibila a senzorului capacitiv este formata din doi electrozi metalici concentrici ai unui condensator. Când un obiect aflat in apropierea suprafeţei sensibile intra in câmpul electrostatic produce o modificare a capacitaţii in circuitul oscilator. Ca rezultat, oscilatorul începe sa oscileze. Circuitul de triggerare citeşte amplitudinea oscilaţiilor, iar când aceasta depaseste un anumit prag, starea de ieşire a senzorului se schimba. Obiectul indepartandu-se de senzor, face ca amplitudinea oscilaţiilor sa scadă, schimbând starea senzorului la starea originala.

Fig.2.0 Senzor capacitiv de proximitate

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

15

4. SENZORUL MAGNETIC DE PROXIMITATE Mod de funcţionare: O bobina situata intr-un câmp magnetic va avea un anumit curent indus de către modificările fluxului magnetic. Amplitudinea curentului indus este dependenta de viteza de variaţie a fluxului magnetic.

Senzor magnetic de proximitate Fig.2.1.

5. Senzori de proximitate ultrasonici Funcţionarea se bazează pe măsurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor între emitor si obiect, iar distanta maximă de lucru este în funcţie de natura traductorului (piezoceramic, electrostatic etc.) si de frecventa. Iată de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 - acesta este destinat controlului exact al oricărei suprafeţe plane solide, lichidă sau  pulbere. Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, de functie de evaluare memorată si compensare de temperatură. Sunt disponibile trei domenii de sensibilitate: 500mm, 2000mm, 4000mm acoperind o plaja larga de aplicatii, incluzând controlul nivelului. La început trebuie stabiliti parametrii de lucru, cu memorarea limitelor de evaluare A1 si A2, cu compensarea de temperatură etc.

Senzor de proximitate ultrasonic Fig.2.2.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

16

6. Senzori de poziţie Senzorii de poziţie ne informează despre poziţia unui obiect in raport cu un punct de referinţa. Informaţia poate fi un unghi, spre exemplu cate grade s-a rotit o antena radar, sau o deplasare liniara, cum ar fi caţi centimetri s-a deplasat un braţ de robot.  Potenţiometre

Un potenţiometru poate fi utilizat pentru a converti deplasările liniare sau rotative intr-o tensiune electrica. De fapt, potenţiometrul însuşi ne da o anumita rezistenta, dar aceasta rezistenta poate fi convertita uşor intr-o tensiune. Un material rezistiv este turnat pe o forma circulara avand contactele A si C. Acest material are o rezistivitate uniforma astfel incat valoarea ohm/cm de-a lungul lui sa fie constanta. La axul potenţiometrului este conectat un cursor ce aluneca de-a lungul rezistorului.

Potenţiometrul rotativ descris mai sus este cu o singura rotaţie si are un domeniu de variaţie de 3600 . Deoarece la capetele potenţiometrului pot apare erori, s-au construit potenţiometre multi-tura, ce permit rotaţia axului potenţiometrului de mai multe ori, pana la 25 de ori. Potenţiometrul cu deplasare liniara are acelaşi principiu cu cel rotativ, dar acesta are cursorul ce se deplasează pe o linie dreapta, fiind foarte bun pentru a construi un senzor de poziţie pentru mişcare liniara.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

17

Fig.2.3. In figura alăturata se prezintă un potenţiometru care detectează poziţia unghiulara a unui braţ de robot. In acest caz, corpul principal al potenţiometrului este ţinut fix, iar axul lui este conectat direct la axul motorului. Tensiunea de la terminalele potenţiometrului este menţinuta constanta la valoarea de 10 V. Deoarece potenţiometrul nu poate indica corect tensiunea la capăt de cursa, s-a ales unghiul maxim egal cu 3500. Daca cursorul se afla in partea inferioara, atunci tensiunea de ieşire va fi Erorile cele mai mari apar atunci când poziţia cursorului este la o valoare de  peste 2/3 din valoarea totala a potentiometrului.0V. Daca cursorul va fi la mijloc, atunci tensiunea de ieşire va fi 5V. In fine, daca cursorul este in poziţia de sus, atunci tensiunea va fi de 10V, deci unghiul corespunzător este de 3500 . Fig.2.4. Potenţiometru

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

18

CAPITOLUL IV Limitatoare

Un limitator este un exemplu de senzor de proximitate. Este un comutator  cu buton acţionat mecanic. Este montat in aşa fel incat acesta este acţionat când o parte mecanica sau un braţ de levier ajunge la capătul cursei de deplasare.

Fig.2.5. Spre exemplu, intr-o uşa de garaj automata, controlerul trebuie sa ştie când uşa este deschisa complet sau când este închisa complet. Limitatoarele pot detecta aceste stări. Limitatoarele sunt foarte folosite in multe aplicaţii, dar au doua dezavantaje majore: - fiind dispozitive mecanice, in final se vor uza, - necesita o anumita forţa mecanica pentru a fi activate Celelalte doua tipuri de senzori de proximitate, ce utilizează dispozitive optice sau magnetice pentru a determina daca un obiect este apropiat, nu au aceste doua  probleme. Totuşi trebuie plătit un preţ pentru aceste caracteristici imbunatatite: suportul unor circuite electronice.

1. Senzorii de proximitate optici Senzorii de proximitate optici, câteodată denumiţi intreruptori, utilizează o sursa de lumina si un foto-senzor, care este montat in aşa fel incat obiectul ce trebuie detectat întrerupe calea de lumina.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

19

Fig.2. 6. Figura de mai sus ilustrează doua aplicaţii de utilizare a fotodetectorilor. In stânga, un fotodetector număra cate căni trec pe banda transportoare, iar in dreapta, un fotodetector determina daca gaura utilizata doar pentru citirea informaţiei dintr-o discheta este acoperita sau nu. Senzorii de proximitate optici utilizează frecvent un reflector pe o parte, ce  permite detectorului si sursei de lumina sa fie montate in acelaşi spaţiu. De asemenea, sursa de lumina poate fi modulata pentru a imprima razei o "semnătura" unica, astfel detectorul poate distinge intre raza si lumina obişnuita. Patru tipuri de fotodetectori sunt utilizaţi in general: - fotorezistori - fotodiode - fototranzistori - celule fotovoltaice

Fig.2.7.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

20

Un fotorezistor, care este realizat dintr-un material cum este sulfura de cadmiu(CdS), are proprietatea următoare: când nivelul intensităţii luminoase creste, atunci rezistenta scade.  Nu este scump si este destul de sensibil. De la întuneric la lumina, rezistenta fotorezistorului poate scade de 100 de ori. In circuitul alăturat, daca intensitatea luminii creste, va scade rezistenta fotodetectorului R  pd si astfel va creste tensiunea de iesire Vout .

Fig.2.8. O fotodioda este o dioda sensibila la lumina. O fereastra mica permite luminii sa pătrundă direct pe o joncţiune pn. Astfel, creste curentul invers prin fotodioda. Circuitul de polarizare conţine un amplificator operaţional ce converteşte curentul mic ce trece prin fotodioda intr-o tensiune amplificata de iesire Vout .

Fig.2.9. Un fototranzistor nu contine terminalul bazei. Totuşi, rolul bazei este  preluat de lumina, care generează un curent de comanda. Se formeaza astfel mai multe perechi electron-gol in joncţiunea BC. Daca este prezenta mai multa lumina, atunci si tranzistorul se va deschide mai mult. Tensiunea de iesire Vout , care de fapt este tensiunea dintre colector si emitor scade pe măsura ce creste intensitatea luminoasa.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

21

Fig.3.0. O celula fotovoltaica este diferita fata de fotosenzorii discutaţi pana acum deoarece aceasta creaza putere electrica din lumina. Cu cat este mai multa lumina, cu atât este mai mare tensiunea. O celula solara este totuna cu o celula fotovoltaica. Când este utilizata ca senzor, tensiunea de iesire mica trebuie de obicei amplificata cu un amplificator operaţional, dupa cum se observa in circuitul de mai sus. Unele aplicaţii folosesc un dispozitiv numit optocuplor . Acest dispozitiv include sursa de lumina si detectorul intr-un singur circuit integrat. Cand un obiect se deplasează prin fanta, calea de lumina este întrerupta. De obicei este nevoie de o sursa de alimentare pentru LED si semnalul de iesire este cules de pe fototranzistor.

Fig.4.0. Cand fanta este deschisa, raza de lumina pătrunde pana la tranzistor, deschizându-l si ducându-l spre saturaţie. La saturatie, tranzistorul are tensiunea colector-emitor aproape zero. Cand raza de lumina este intrerupta(apare un obstacol), tranzistorul se blochează, nu mai circula curent prin rezistenta din colector si astfel tensiunea de ieşire are valoarea de 5 V.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

22

Senzorii optici au avantajul ca nu trebuie sa fie aproape sursa de lumina de detector. Un exemplu in acest sens se refera la un sistem de alarma. Sursa de lumina se găseşte intr-o parte a unei încăperi, infractorul este cumva la mijloc, iar detectorul este in cealaltă parte a încăperii. O problema ar apare la acest tip de senzori daca se murdăresc lentilele ce focalizează raza de lumina. Un sistem automat precum o banda transportoare, foloseşte mult mai multe componente electro-tehnice si electronice decât cele prezentate. In fiecare zi apare cate o noua inovaţie in domeniu, inovaţie care face procesul de automatizare mai uşor pentru om, mai rapid, mai ergonomic.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

23

CAPITOLUL V Norme de protecția muncii, sănătății și securitatea în muncă Curentul electric poate produce accidente uşoare sau foarte grave, atunci când utilizarea instalaţiilor electrice se face necorespunzător sau dacă acestea sunt defecte. Efectul curentului electric Arsuri, orbire

Valoarea intensităţii curentului

Înţepături uşoare

1-4 mA

Contracţii ale muşchilor 

7-15mA

Contracţii ale muşchilor  toracici Modificarea ritmului cardiac Stop cardiac

25 mA 40 mA peste 40 mA

Cauza În cazul formării arcului electric (scurtcircuit) În cazul atingerii  pieselor aflate sub tensiune În cazul atingerii  pieselor aflate sub tensiune În cazul atingerii  pieselor aflate sub tensiune În cazul atingerii  pieselor aflate sub tensiune În cazul atingerii  pieselor aflate sub tensiune

Trecerea unui curent prin organismul uman poartă numele de electrocutare şi aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24V. Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de 10 mA în curent alternativ (c.a) şi 50 mA în curent continuu (c.a). Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave sau care au consumat băuturi alcoolice (rezistenţa lor electrică este mai mică) sau  pentru persoanele aflate în medii umede. Pentru a vă proteja împotriva electrocutării trebuie să respectaţi o serie de norme de protecţie:

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

24

Menţineţi instalaţiile electrice în perfectă stare de funcţionare. Carcasele de protecţie să nu fie deteriorate; izolaţiile conductoarelor să nu fie distruse. Lucrările de verificare a instalaţiilor şi de remediere a defectelor se realizează numai după ce s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică a acestora. La lucrările de remediere se vor folosi unelte adecvate şi nu improvizaţii. Pentru aparatele electrocasnice cu carcasă metalică (frigider, maşină de spălat, etc) se utilizează numai prize cu contact de protecţie. Prizele cu contact de protecţie asigură racordarea maşinilor şi instalaţiilor  la priza de legare la pământ. În cazul unei defecţiuni, curentul va trece prin circuitul de împământare, evitându-se producerea unei electrocutări. În medii umede sau cu pericol de explozie se utilizează numai aparate de construcţie specială pentru astfel de medii, iar alimentarea lor se va face la tensiuni nepericuloase. Se întrerupe imediat circuitul sau instalaţia electrică în care s-a produs accidentul. Se scoate victima într-un spaţiu aerisit. Faceţi respiraţie gură la gură. Anunţaţi imediat medicul.

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

25

BIBLIOGRAFIE

DOMENIUL:Electric

si

elect ronică

CALIFICAREA:Tehnicia n

în

automatizări

26