Baal HaSulam - Shamati - Art.008 - Care este diferenta dintre Umbra Sfanta-Kdusha....pdf

Baal HaSulam Shamati

8. Care este diferenta dintre Umbra Sfanta- Kdusha  si Umbra din Kdusha si Partea Cealalta-Sitra Cealalta- Sitra Achra

Am auzit, iunie-iulie (Tamuz) 1944 Spun cele scrise: pana scrise: pana la zorii zilei si disparitia umbrelor  umbrelor  (Cantarea Cantarilor, 2), din care trebuie inteles ce sunt umbre in umbre in munca, si ce sunt 2 umbre. umbre. Cestiunea este ca omul nu simte prezenta controlului Creatorului cel !inecu"antat, ca #l conduce lumea sub cele doua aspecte, de bine si de bine$acator. Atunci este testat, precum umbra care ascunde soarele. %mbra materiala acopera soarele si nu il scimba cu nimic, iar soarele lumineaza cu toata $orta lui, incat omul nu simte controlul Creatorului, cu ade"arat, ca si cand nu s-ar $i $acut nicio scimbare Sus. Si este scris, ca atunci cand Sus nu este nici o scimbare, Eu, Creatorul nu ma schimb. schimb. Si asta, ciar daca toate scimbarile se petrec in cel care primeste. &n aceasta umbra ascunsa se pot deslusi doua stari: 1) Starea Starea de capacitate capacitate,, de a rezista rezista in $ata $ata ne'arii ne'arii si tainuiri tainuiriii pe care le le simte, simte, ca sa poata sa- indreptateasca pe Creator si sa & se roa'e ui, sa-i lumineze ocii (adica sa-i arate drumul). &n $elul acesta poate "edea, ca tot ceea ce simte este ascuns si "ine de la Creator. Adica Creatorul araneaza totul, cu scopul ca omul sa descopere ru'aciunea ui si sa trezeasca in el dorinta de a se alipi ui. Si asta este numai datorita su$erintei primite de la !inecu"antat, si dorind sa se sal"eze de la necazurile lui si sa $u'a de cinuri* tocmai atunci $ace tot ce depinde de el. +upa ce primeste taina si su$erinta, se "a $olosi de medicamentul cunoscut, cunoscut, care sporeste ru'aciunea, ca #l sa-l aute sa iasa din situatia in care se a$la. &n situatia asta, inca, crede in controlul celui !inecu"antat. 2) Starea cand cand aun'e aun'e in situatia situatia ca nu nu mai poate poate rezista, rezista, si si spune spune ca toate su$erintele si durerile pe care le simte se datoreaza Creatorului, care #l i le-a trimis lui, ca prin asta sa aiba moti" sa urce pe treapta. Atunci intra in starea de erezie, +oamne $ereste. Si daca nu poate crede in controlul celui !inecu"antat, atunci, nicidecum nu poate sa se roa'e. +e aici reiese ca disparitia umbrelor  au  au insemnatatea a doua umbre mai mici, adica umbrele care "or dispare din lume. &n timp ce umbra coii este descrisa ca, 'pentru celalalt nu voi fi fertil si nu voi  aduce fruct  (re$erire la Sitra Achra), Achra), sanctitatea este numita 'la umbra lui am $ost am $ost  fermecat si am stat, stat, si fructul dulce mi-a incantat cerul cerul gurii  (re$erire la Kdusha), Kdusha), cu asta "rand sa spuna ca toate tainele si su$erintele pe care le-a simtit, au $ost trimise omului de catre Creator, si toate aceste situatii sa il determine, ca munca sa-i $ie mai presus de constiinta lui. Si atat timp cat este in mainile omului puterea de a spune ca Creatorul ii araneaza toate aceste moti"e, este pentru binele lui, deoarece inseamna ca prin asta el poate sa munceasca in scopul de a in$luenta si nu pentru $olosul lui. Si atunci de"ine constient si crede ca placerea este a Creatorului, intocmai dupa munca lui, care este $acuta in totul, mai presus de ratiune. +rept urmare, omul nu se roa'a Creatorului ca umbrele sa dispara din lume, si "ede cum Creatorul "rea ca omul sa munceasca pentru #l, in asa $el incat sa $ie mai presus decat ratiunea lui. Si daca este asa, nu-i pasa sa munceasca in situatia de  fata  fata ascunsa' , ciar daca el "rea sa munceasca pentru a darui, adica pentru placerea Creatorului. +e aceea nu este diminuata munca lui pentru a simti

ca se a$la in situatia de fata ascunsa-Ester Panim, in care Creatorul nu are placere din aceasta munca decat daca omul accepta conducerea ui. Adica Creatorul nu "rea ca omul sa simta eistenta ui in momentul muncii sale. Cand omul accepta in inima si in su$let - si nu se uita la ce ar e placere, ci se uita la ceea ce Creatorului ii place - din asta reiese ca aceasta umbra ii aduce "iata. Si asta se numeste 'in umbra placerii , adica, este incantat de o asemenea situatie in care poate sa reziste mai presus de ratiune. &nseamna ca, daca omul nu se straduieste, in situatia ascunsa, cand inca mai este loc pentru ru'aciune, Creatorul, pentru a-l apropia, il ne'lieaza, si de aceea ii trimite ascunderea 2, pentru ca, nici a se ru'a nu poate. Si asta, din cauza pacatului ca nu si-a dat silinta sa se roa'e Creatorului, de aceea "ine atat de umil. +ar dupa ce aun'e in situatia aceasta, coboara asupra lui mila de Sus, si i se da inca o data ocazia de a se trezi si a incepe inca o data, si in aceeasi ordine, pana cand intr-un s$arsit se intareste in ru'aciunea lui, si Creatorul il aude, il apropie si il determina sa se intoarca la natura lui initiala.