AxisVM 10 Manual

©1991-2010 Inter-CAD Ltd. Toate drepturile rezervate.

Manual De Utilizare

AxisVM

®

Sistem de program de calcul static şi de dimensionare Version 10

Editia in limba romana

Scopul sistemului de proiectare este uşurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu reduce răspunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesară precum şi cu respectarea întru totul a normelor legale, a normelor de calcul şi a standardelor în vigoare.



Toate mărcile şi numele de produse sunt mărci înregistrate ale producătorilor respectivi.

INTER-CAD Ltd. îşi rezervă dreptul de modificare a produsului fără anunŃ prealabil.

Manual De Utilizare

3

CUPRINS 1.

NOUTĂłI ÎN VERSIUNEA 10.0 ..................................................................................................................................................7

2.

UTILIZAREA SISTEMULUI........................................................................................................................................................9 2.1. CERINłELE HARDWARE ............................................................................................................................................................9 2.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBĂ ...................................................................................10 2.3. CUM SĂ ÎNCEPEM ...................................................................................................................................................................13 2.4. ÎMPĂRłIREA ECRANULUI ........................................................................................................................................................14 2.5. FOLOSIREA TASTATURII , A MAUSULUI ŞI A CURSORULUI.........................................................................................................15 2.6. TASTE RAPIDE ........................................................................................................................................................................16 2.7. MENIUL RAPID .......................................................................................................................................................................17 2.8. FERESTRE DE DIALOG.............................................................................................................................................................17 2.9. TABELE .................................................................................................................................................................................18 2.10. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL.........................................................................................................................................23 2.10.1. Breviar de calcul............................................................................................................................................................24 2.10.2. Editare ...........................................................................................................................................................................26 2.10.3. Desene ...........................................................................................................................................................................28 2.10.4. Biblioteca de imagini.....................................................................................................................................................28 2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul.................................................................................................................29 2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini si de desene ....................................................................................................29 2.10.7. Editorul de texte.............................................................................................................................................................30 2.11. NIVELURI ..............................................................................................................................................................................31 2.12. MANAGERUL DE FOLII............................................................................................................................................................31 2.13. BIBLIOTECA DE DESENE .........................................................................................................................................................31 2.14. SALVARE ÎN BIBLIOTECA DE DESENE ......................................................................................................................................31 2.15. BARA DE INSTRUMENTE .........................................................................................................................................................32 2.15.1. Selectare ........................................................................................................................................................................33 2.15.2. Mărire, micşorare...........................................................................................................................................................35 2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectivă................................................................................................................................36 2.15.4. Modul de reprezentare ...................................................................................................................................................37 2.15.5. Copierea obiectelor........................................................................................................................................................40 2.15.6. Planuri de lucru..............................................................................................................................................................43 2.15.7. Linii de ghidare..............................................................................................................................................................44 2.15.8. Instrumente pentru editare .............................................................................................................................................45 2.15.9. Cote, linii de cote, inscripŃii...........................................................................................................................................46 2.15.10. Detaliu ...........................................................................................................................................................................54 2.15.11. SecŃiune .........................................................................................................................................................................56 2.15.12. Căutare...........................................................................................................................................................................58 2.15.13. OpŃiuni de reprezentare..................................................................................................................................................58 2.15.14. Setări..............................................................................................................................................................................62 2.15.15. InformaŃii.......................................................................................................................................................................64 2.16. TASTE RAPIDE .......................................................................................................................................................................65 2.17. PALETE DE INFORMAłII ..........................................................................................................................................................66 2.17.1. Paleta de InformaŃii .......................................................................................................................................................66 2.17.2. Paleta de coordonate ......................................................................................................................................................66 2.17.3. Paleta de culori ..............................................................................................................................................................66

3.

BARA DE MENIU ........................................................................................................................................................................69 3.1. MENIUL FIŞIER ......................................................................................................................................................................69 3.1.1. Nou ................................................................................................................................................................................69 3.1.2. Deschide ........................................................................................................................................................................69 3.1.3. Salvare ...........................................................................................................................................................................70 3.1.4. Salvare cu nume.............................................................................................................................................................70 3.1.5. Export ............................................................................................................................................................................70 3.1.6. Import ............................................................................................................................................................................71 3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM................................................................................................................73 3.1.8. Antet ..............................................................................................................................................................................76 3.1.9. Setarea imprimantei .......................................................................................................................................................76 3.1.10. Imprimare ......................................................................................................................................................................76 3.1.11. Tipărire dintr-un fişier ...................................................................................................................................................78 3.1.12. Biblioteca cu modele .....................................................................................................................................................79 3.1.13. Biblioteca de materiale ..................................................................................................................................................80 3.1.14. Biblioteca de secŃiuni.....................................................................................................................................................83 3.1.15. Ieşire ..............................................................................................................................................................................91 3.2. MENIUL EDITARE ..................................................................................................................................................................92 3.2.1. Înapoi (Undo) ................................................................................................................................................................92 3.2.2. Din nou (Redo) ..............................................................................................................................................................92 3.2.3. Selectează totul ..............................................................................................................................................................92 3.2.4. Copiere ..........................................................................................................................................................................92 3.2.5. Inserare ..........................................................................................................................................................................93

4

3.2.6. Setarile pentru copiere/inserare..................................................................................................................................... 93 3.2.7. Ştergere ......................................................................................................................................................................... 94 3.2.8. Tabele ........................................................................................................................................................................... 95 3.2.9. Editorul de breviar de calcul ......................................................................................................................................... 95 3.2.10. Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare....................................................................................................... 95 3.2.11. Masa elementelor.......................................................................................................................................................... 95 3.2.12. Asamblarea elementelor structurale .............................................................................................................................. 96 3.2.13. Dezasamblarea elementelor structurale......................................................................................................................... 96 3.2.14. Convertirea încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare............................................................................................... 96 3.2.15. Convertirea referinŃelor automate ................................................................................................................................. 96 3.3. MENIUL OPłIUNI .................................................................................................................................................................. 97 3.3.1. OpŃiuni de reprezentare................................................................................................................................................. 97 3.3.2. Setari............................................................................................................................................................................. 97 3.3.3. Managerul de folii......................................................................................................................................................... 97 3.3.4. Niveluri......................................................................................................................................................................... 98 3.3.5. Linii de ghidare............................................................................................................................................................. 98 3.3.6. Standard ........................................................................................................................................................................ 98 3.3.7. UnităŃi de măsură .......................................................................................................................................................... 99 3.3.8. GravitaŃia ...................................................................................................................................................................... 99 3.3.9. PreferinŃe ...................................................................................................................................................................... 99 3.3.10. Limba.......................................................................................................................................................................... 106 3.3.11. Limba de documentare................................................................................................................................................ 106 3.3.12. Bare de instrumente in pozitia implicita ..................................................................................................................... 106 3.4. AFIŞARE ............................................................................................................................................................................. 107 3.5. MENIUL FERESTRE .............................................................................................................................................................. 109 3.5.1. Editorul de proprietati ................................................................................................................................................. 109 3.5.2. Palete .......................................................................................................................................................................... 110 3.5.3. Imagine de fundal ....................................................................................................................................................... 110 3.5.4. ÎmpărŃire orizontală..................................................................................................................................................... 110 3.5.5. ÎmpărŃire verticală....................................................................................................................................................... 111 3.5.6. Închide ........................................................................................................................................................................ 111 3.5.7. Biblioteca de desene ................................................................................................................................................... 111 3.5.8. Salvare în biblioteca de desene ................................................................................................................................... 112 3.6. MENIUL HELP ..................................................................................................................................................................... 113 3.6.1. ConŃinut ...................................................................................................................................................................... 113 3.6.2. AxisVM Home Page .................................................................................................................................................. 113 3.6.3. AxisVM updare de pe internet .................................................................................................................................... 113 3.6.4. Despre program........................................................................................................................................................... 113 3.6.5. Despre ediŃia curentă................................................................................................................................................... 113 3.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD ................................................................................................................................. 114 3.7.1. Nou ............................................................................................................................................................................. 114 3.7.2. Deschide ..................................................................................................................................................................... 114 3.7.3. Salvează ...................................................................................................................................................................... 114 3.7.4. Imprimare ................................................................................................................................................................... 114 3.7.5. Înapoi.......................................................................................................................................................................... 114 3.7.6. Din nou ....................................................................................................................................................................... 114 3.7.7. Niveluri....................................................................................................................................................................... 115 3.7.8. Managerul de folii....................................................................................................................................................... 117 3.7.9. Căutare în tabel ........................................................................................................................................................... 117 3.7.10. Editorul de breviar de calcul ....................................................................................................................................... 117 3.7.11. Biblioteca de desene ................................................................................................................................................... 117 3.7.12. Salvarea in biblioteca de desene ................................................................................................................................. 117 4.

INTRODUCEREA DATELOR................................................................................................................................................. 119 4.1. GEOMETRIA ........................................................................................................................................................................ 119 4.2. SUPRAFAłA DE LUCRU ........................................................................................................................................................ 120 4.2.1. ÎmpărŃirea ecranului în ferestre ................................................................................................................................... 120 4.3. SISTEME DE COORDONATE................................................................................................................................................... 121 4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian................................................................................................................................ 121 4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic) .................................................................................................... 122 4.4. PALETA DE COORDONATE.................................................................................................................................................... 123 4.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)............................................................................................................................ 123 4.6. PASUL CURSORULUI ............................................................................................................................................................ 124 4.7. INSTRUMENTE AJUTĂTOARE DE EDITARE ............................................................................................................................. 125 4.7.1. Aura cursorului ........................................................................................................................................................... 125 4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatură .................................................................................................................. 126 4.7.3. Măsurarea distanŃelor.................................................................................................................................................. 126 4.7.4. Unghiuri fixate............................................................................................................................................................ 126 4.7.5. Fixarea coordonatei..................................................................................................................................................... 128 4.7.6. Intersectare automată .................................................................................................................................................. 128

Manual De Utilizare

5

4.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ...............................................................................................................................129 4.8.1. Nod ..............................................................................................................................................................................129 4.8.2. Linia.............................................................................................................................................................................129 4.8.3. Arc de cerc...................................................................................................................................................................130 4.8.4. Divizare orizontală ......................................................................................................................................................131 4.8.5. Divizare verticală.........................................................................................................................................................131 4.8.6. ÎmpărŃire în patrulatere, împărŃire în triunghiuri..........................................................................................................131 4.8.7. Divizare linie ...............................................................................................................................................................133 4.8.8. IntersecŃie ....................................................................................................................................................................133 4.8.9. Ştergere nod.................................................................................................................................................................134 4.8.10. Perpendicular transversal.............................................................................................................................................134 4.8.11. Tăierea modelului cu un plan.......................................................................................................................................134 4.8.12. Tăiere semispaŃiu .........................................................................................................................................................134 4.8.13. Trasarea liniei de intersecŃie a domeniilor ...................................................................................................................134 4.8.14. Verificarea reŃelei ........................................................................................................................................................134 4.8.15. SuprafaŃă......................................................................................................................................................................135 4.8.16. Modificare, transformare .............................................................................................................................................135 4.8.17. Ştergere........................................................................................................................................................................136 4.9. ELEMENTE ...........................................................................................................................................................................137 4.9.1. Materiale......................................................................................................................................................................137 4.9.2. SecŃiuni........................................................................................................................................................................138 4.9.3. Desenarea obiectelor....................................................................................................................................................139 4.9.4. Domeniu ......................................................................................................................................................................140 4.9.5. Gol ...............................................................................................................................................................................141 4.9.6. OperaŃii cu domenii .....................................................................................................................................................141 4.9.7. Elemente liniare...........................................................................................................................................................142 4.9.8. Elemente de suprafaŃă..................................................................................................................................................148 4.9.9. Reazem nodal ..............................................................................................................................................................151 4.9.10. Reazem liniar...............................................................................................................................................................153 4.9.11. Reazem de suprafaŃă ....................................................................................................................................................155 4.9.12. ArticulaŃie pe muchie...................................................................................................................................................155 4.9.13. Corp rigid.....................................................................................................................................................................156 4.9.14. Diafragmă ....................................................................................................................................................................156 4.9.15. Elementul de arc (resort) .............................................................................................................................................157 4.9.16. Elementul de contact....................................................................................................................................................158 4.9.17. Element de legătură .....................................................................................................................................................159 4.9.18. Grade de libertate nodale .............................................................................................................................................162 4.9.19. ReferinŃe ......................................................................................................................................................................164 4.9.20. Generarea schemei statice din model arhitectural........................................................................................................167 4.9.21. Modificare ...................................................................................................................................................................169 4.9.22. Ştergere........................................................................................................................................................................169 4.10. ÎNCĂRCĂRI ..........................................................................................................................................................................170 4.10.1. Ipoteze şi grupări de încărcare .....................................................................................................................................170 4.10.2. CombinaŃii de încărcări................................................................................................................................................173 4.10.3. ForŃe concentrate în noduri ..........................................................................................................................................174 4.10.4. ForŃe concentrate pe bare.............................................................................................................................................175 4.10.5. ForŃe concentrate pe domeniu......................................................................................................................................176 4.10.6. Încărcări distribuite pe bare şi nervuri .........................................................................................................................177 4.10.7. Încărcări uniform distribuite pe muchie.......................................................................................................................178 4.10.8. Încărcare liniară pe domeniu........................................................................................................................................179 4.10.9. Încărcări uniform distribuite pe suprafaŃă ....................................................................................................................180 4.10.10. Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea...............................................................................................................181 4.10.11. Încărcare de suprafaŃă distribuită pe elemente de linie ................................................................................................184 4.10.12. Încărcări tip lichid........................................................................................................................................................185 4.10.13. Încărcări din greutatea proprie.....................................................................................................................................185 4.10.14. VariaŃie de lungime .....................................................................................................................................................185 4.10.15. ForŃă de tensionare.......................................................................................................................................................185 4.10.16. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente de bară.....................................................................................186 4.10.17. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente plane........................................................................................186 4.10.18. Cedare de reazem.........................................................................................................................................................187 4.10.19. Linii de influenŃă .........................................................................................................................................................188 4.10.20. Seism ...........................................................................................................................................................................188 4.10.21. Tensionare ...................................................................................................................................................................200 4.10.22. Încărcări mobile...........................................................................................................................................................206 4.10.23. Incărcări dinamice (pentru analiza de tip time-history) ...............................................................................................208 4.10.24. Mase nodale.................................................................................................................................................................210 4.10.25. Modificare ...................................................................................................................................................................211 4.10.26. Ştergere........................................................................................................................................................................211

6

4.11. REłEA ................................................................................................................................................................................ 212 4.11.1. Generare reŃea ............................................................................................................................................................. 212 4.11.2. Îndesirea reŃelei de elemente finite ............................................................................................................................. 214 4.11.3. Verificare reŃea ........................................................................................................................................................... 215 5.

ANALIZĂ ................................................................................................................................................................................... 217 5.1. STATICĂ ............................................................................................................................................................................. 218 5.2. ANALIZA MODALĂ .............................................................................................................................................................. 222 5.3. DINAMICĂ .......................................................................................................................................................................... 224 5.4. STABILITATE....................................................................................................................................................................... 226 5.5. ELEMENTE FINITE ............................................................................................................................................................... 227 5.6. ETAPELE UNEI ANALIZE ....................................................................................................................................................... 229 5.7. MESAJE DE EROARE ............................................................................................................................................................ 230

6.

REZULTATE ............................................................................................................................................................................. 231 6.1. STATICĂ ............................................................................................................................................................................. 231 6.1.1. Valori minime şi maxime............................................................................................................................................ 234 6.1.2. AnimaŃie ..................................................................................................................................................................... 235 6.1.3. Reprezentare diagrame................................................................................................................................................ 236 6.1.4. Tabele cu rezultate ...................................................................................................................................................... 236 6.1.5. Deplasări ..................................................................................................................................................................... 237 6.1.6. Eforturi în elemente de zăbrea sau bară ...................................................................................................................... 239 6.1.7. Solicitări de nervură.................................................................................................................................................... 240 6.1.8. Eforturi în elemente de suprafaŃă ................................................................................................................................ 241 6.1.9. ReacŃiuni..................................................................................................................................................................... 243 6.1.10. Solicitări pentru elemente de legătură linie-linie si articulaŃii pe muchie ................................................................... 244 6.1.11. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zăbrea şi bară............................................................................................. 244 6.1.12. Eforturi unitare în elemente de suprafaŃă .................................................................................................................... 246 6.1.13. Linii de influenŃă......................................................................................................................................................... 246 6.1.14. Încărcări neechilibrate................................................................................................................................................. 247 6.2. ANALIZA MODALĂ .............................................................................................................................................................. 248 6.3. DINAMICĂ .......................................................................................................................................................................... 249 6.4. STABILITATE....................................................................................................................................................................... 249 6.5. ARMARE ............................................................................................................................................................................. 250 6.5.1. Calculul armăturii pentru elemente plane ................................................................................................................... 250 6.5.2. Aria de armătură efectivă............................................................................................................................................ 255 6.5.3. Calculul deschiderii fisurilor....................................................................................................................................... 258 6.5.4. Săgeata plăcilor în domeniul neliniar.......................................................................................................................... 259 6.5.5. Determinarea forŃei tăietoare capabile pentru plăci şi îvelitoare ................................................................................. 260 6.5.6. Verificare armare stâlp................................................................................................................................................ 261 6.5.7. Dimensionare armare grindă....................................................................................................................................... 268 6.5.8. Verificare la străpungere............................................................................................................................................. 279 6.5.9. Dimensionarea fundaŃiilor izolate ............................................................................................................................... 284 6.6. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OłEL .......................................................................................................................... 289 6.6.1. Verificarea barelor de oŃel conform STAS ................................................................................................................. 289 6.6.2. Verificarea barelor de oŃel conform EUROCODE 3................................................................................................... 293 6.6.3. Verificare îmbinare cu şuruburi .................................................................................................................................. 298 6.7. VERIFICAREA BARELOR DE LEMN CONFORM EUROCODE 5.................................................................................................... 302

7.

PROGRAMAREA SISTEMULUI DE PROGRAME AXISVM............................................................................................ 311

8.

AXISVM VIEWER ŞI VIEWER EXPERT ............................................................................................................................. 313

9.

SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR ....................................................................................................................... 315 9.1. GRINDĂ CU ZĂBRELE .......................................................................................................................................................... 315 9.2. STRUCTURĂ ÎN CADRE ......................................................................................................................................................... 317 9.3. PLACĂ ................................................................................................................................................................................ 319 9.4. ŞAIBĂ ................................................................................................................................................................................. 321 9.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICĂ ...................................................................................... 323

10. XEMPLE SIMPLE..................................................................................................................................................................... 325 10.1. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I................................................................................................................... 325 10.2. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL II ................................................................................................................. 326 10.3. CADRU PLAN - ANALIZA DE STABILITATE ............................................................................................................................. 327 10.4. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL I .................................................................................................................. 328 10.5. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL II ................................................................................................................. 329 10.6. ŞAIBĂ - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I ............................................................................................................................. 330 10.7. PLACĂ SIMPLU REZEMATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I.............................................................................. 331 10.8. PLACĂ ÎNCASTRATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I ....................................................................................... 332 11. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................................ 333

Manual De Utilizare

1.

7

NoutăŃi în versiunea 10.0

Generale Simboluri grafice cu caractere şi culori modificate (domenii, haşurarea fină a suprafeŃelor) Model arhitectural randat

2.15.4 Modul de reprezentare

Export SDNF

3.1.5 Export

Exportul detaliilor sau elementelor selectate în fişier AXS OpŃiuni noi în importul DXF (importul foliilor vizibile şi a detaliilor pe baza foliilor)

3.1.6 Import

Detalii automate logice

2.15.10 Detaliu

Definirea nivelurilor – funcŃie nouă pe paleta de icoane ÎmbunătăŃire modul IFC (prelucrare BREP, prelucrare BuildingElementProxy)

3.7.7 Niveluri 3.1.6 Import

Editare Eliminare punct de intersecŃie

4.8.9 Ştergere nod

Editare cu ajutorul nivelurilor Detaşarea şi mutarea inteligentă a obiectelor

3.7.7 Niveluri 4.8.16 Modificare, transformare

Tăierea a mai multor domenii

4.8.11 Tăierea modelului cu un plan

Tăierea obiectelor cu planuri

4.8.12 Tăiere semispaŃiu

FuncŃii noi pe paletele ajutătoare (tăiere, desprindere) Arc tangent la două drepte. Instrumente noi de editare ( intersecŃia a două linii, punct median între două puncte) Functie Copy-paste pentru elementele selectate (setarea parametrilor în meniul de editare, Parametrii de copiere) ÎmbunătăŃirea serverului COM

4.8.16 Modificare, transformare 3.7.4 Imprimare 3.2.6 Setarile pentru copiere/inserare

Elemente Materiale lemnoase în baza de date conform EC5 Definire nervură cu excentricitate automată ProprietăŃi neliniare pentru elementele de legătură (numai întindere sau numai compresiune)

6.7 Verificarea barelor de lemn conform Eurocode 5 4.9.7 Elemente liniare 4.9.17 Element de legătură

Incărcări InscripŃionarea inteligentă a încărcărilor liniare

4.10.6 Încărcări distribuite pe bare şi nervuri

Încărcări liniare cu contur poligonal şi arc

4.10.8 Încărcare liniară pe domeniu

Încărcări de suprafaŃă cu contur poligonal şi arc

4.10.10 Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea

Încărcări pe muchie şi pe liniile interioare a domeniilor

4.10.7 Încărcări uniform distribuite pe muchie

Calculul încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare cu procesare cu mai multe nuclee

8

Analiza Datele analizei pe paleta de informaŃii

2.15.15 InformaŃii

Modul de analiza cu mare performanŃă pentru mai multe procesoare şi întreaga memorie

5 Analiză

Analiza dinamică – modul DIN

5.3 Dinamică

Incremente pe baza de funcŃii pentru analiza neliniară

5.1 Statică

Rezultate ReacŃiuni medii pe reazemele liniare

6.1.9 ReacŃiuni

Afişarea articulaŃiilor plastice pe capetele barelor

4.9.7 Elemente liniare

Tabele noi (pentru bare, nervuri şi zăbrele in funcŃie de ipotezele de încărcare)

Proiectare Dimensionarea fundaŃiilor conform MSz si EC7 (dimensiunea fundaŃiei, calculul armăturii) – modul RC4

6.5.9 Dimensionarea fundaŃiilor izolate

Dimensionare elemente de lemn conform EC5 – modul TD1

6.7 Verificarea barelor de lemn conform Eurocode 5

Manual De Utilizare

9

2.

Utilizarea sistemului

2.1.

CerinŃele hardware

ConfiguraŃia recomandată

Memorie RAM minim 1 GB SpaŃiu liber pe disc minim 2 GB CD-ROM pentru instalare Monitor color Sistem de operare Windows NT,2000, ME, XP, Vista, Windows 7 Mouse sau alt dispozitiv Imprimantă


Utilizarea memoriei extinse este posibilă pentru sistemele de operare Windows Vista şi Windows 7 ediŃiile Professional şi Ultimate pe 32 de biti. În ediŃia Home Premium nu este posibilă utilizarea memoriei extinse. Pe aceste sisteme se poate utiliza numai 4Gb de memorie. Dacă sistemul de operare este pe 64 de biŃi se AxisVM10 poate să utilizeze toată memoria disponibilă peste 4Gb. Pentru extinderea memoriei în sistemul de operare trebuie setată blocarea paginilor de memorie. Procedura este după cum urmează: Din meniul Start comanda Run se introduce gpedit.msc. După tastarea butonului OK se lansează aplicaŃia Windows Group Policy. În structura din stânga căutaŃi : Computer Configuration / Windows Settings / Security Settings / Local Policies / User Rights Assignment. După aceasta din lista din dreapta căutaŃi setarea Lock pages in memory, clicaŃi de două ori pe acesta iar în fereastra Local Policy Setting clicaŃi pe butonul Add. Din lista aparută selectaŃi utilizatorul sau grupul de utilizatori care au nevoie de memoria peste 4GB. După inchiderea aplicaŃiei va fi posibila utilizarea memoriei de peste 4GB. Pentru utilizarea memoriei suplimentare pentru sistemele de operare Vista şi Windows 7 trebuie dezactivat şi User Account Control. Vista: din meniul Run se rulează MSCONFIG. Pe pagina Tools se va opta pentru Disable UAC. După terminarea comenzii se inchide fereastra de comandă. Se închide aplicaŃia MSCONFIG şi se reporneşte calculatorul. Windows 7: în fereastra Start Menu / Control Panel / User Accounts se va opta pentru Change User Account Control settings. În fereastra afişată se va seta Never Notify. Se va închide fereastra cu butonul OK şi se reporneşte calculatorul.

RezoluŃia ecranului

Minim 1024*768, Hi-Color

Hard-disc

Numărul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-discului

10

2.2.

Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbă

ProtecŃia programului

Sistemul de programe este protejat de o cheie de protecŃie care se poate conecta la portul paralel (portul imprimantei) sau portul USB. ConectaŃi cheia de protecŃie la calculator numai după instalarea programului pentru ca unele sisteme de operare încearcă să recunoască cheia de protecŃie ceea ce poate impiedica instalarea programului. Sub sistemul de operare Windows 98 pentru utilizarea portului USB este necesar un program special. Fără acest program cheia de protecŃie USB nu funcŃionează. Programul necesar se instalează automat, dar dacă utilizatorul nu are drepturi de administrator (pentru sistemele de operare Windows NT sau Windows XP) instalarea se poate efectua ulterior manual, de pe CD. În acest caz porniŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe şi optaŃi pentru reinstalarea driverului cheii de protectie. Pentru funcŃionarea cheii Sentinel SuperPro este necesar minim driverul 7.1. Pe CD-de instalare se găseşte versiunea 7.4.

Cheia de protecŃie individuală

InstalaŃi programul, apoi conectaŃi cheia de protecŃie individuală pe calculator.

Cheia de reŃea

În cazul cheii de protecŃie de reŃea în general programul şi cheia nu se afla pe acelaşi calculator dar pentru funcŃionarea cheii driverul trebuie instalat şi pe calculatorul la care este ataşată cheia. Programul AxisVM este livrat cu cheia de reŃea Sentinel SuperPro (1), dar utilizatorii mai vechi pot să utilizeze cheia NetSentinel (2). Pentru instalarea driverului urmăriŃi instrucŃiunile de mai jos: 1. Cheia Sentinel SuperPro: RulaŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe cu opŃiunea Instalare driver de cheie. CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă sau pe portul USB al unui calculator din reŃea. După instalare programul se va lansa la fiecare pornire a sistemului.


Programul se poate rula pe un calculator numai dacă programul SuperPro Server se rulează pe calculatorul la care este ataşată cheia de protecŃie.Dacă programul SuperPro Server se opreşte se opresc şi programele AxisVM. 2. Cheia NetSentinel: CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă al unui calculator din reŃea. CopiaŃi într-un subdirector pe calculator conŃinutul mapei Sentinel \ English \ Server \ Disk1 \ Win32 . RulaŃi din acest subdirector programul NSRVGX.EXE. Cu acest program funcŃionează cheia şi trimite informaŃiile pentru aplicaŃiile ce se rulează.


Programul se poate porni la un calculator din reŃea numai în cazul în care programul SuperPro Server rulează pe calculatorul unde a fost conectat cheia. Dacă acesta va fi oprit, si programele rulate se vor opri. Instalare

În cazul sistemelor de operare Windows 2000/Windows XP, Vista Windows 7: IntroduceŃi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a calculatorului. Dacă funcŃia autoplay este activată, programul de instalare se rulează automat. În caz contrar, prin meniul Start/Run… se rulează programul setup.exe de pe CD. UrmăriŃi indicaŃiile programului de instalare. Instalare pentru sistemele de operare Vista si Windows 7: - după instalarea programului AxisVM clicaŃi pe icoana programul cu butonul din dreapta a mausului - din meniul rapid alegeŃi Properties - în fereastra de dialog apărută pe pagina Compatibilitate selectati opŃiunea Run as administrator În mod implicit programul este instalat în directorul

C:\AXISVM10 iar exemplele în subdirectorul

C:\AXISVM10\EXEMPLE Aceste setări din timpul instalării se pot modifica după preferinŃa utilizatorului.

Manual De Utilizare

Pornirea programului

11

Programul de instalare genereaza icoana AxisVM10 pe desktop. Clicând pe acesta programul se lansează. La pornirea programului se afiseaza o fereastră de informare (3.6.4 Despre program) iar după ce dispare apare o fereastră de pornire care ajută la crearea unui model nou sau la deschiderea unui existent. Cu opŃiunea “ La pornire să fie afişat această fereastră” deselectată ferastra de pornire nu va mai fi afişată. Fereastră de pornire se poate folosi din nou dacă selectăm opŃiunea “Utilizare fereastra de deschidere” din meniul Optiuni\Preferinte\Siguranta datelor.

Schimbarea versiunii (upgrade)

Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în modul amintit mai sus. Se recomandă instalarea sistemului de programe într-un subdirector nou.

Convertirea modelelor mai vechi

Modelele create cu versiunile anterioare ale programului sunt recunoscute şi încărcate automat, iar salvarea se face conform versiunii noi. Din meniul Fişier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în formatele versiunilor 7.0, 8.0,9.0 respectiv 10.0 ale programului.

Structurare, capacitatea programului

În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei etape, în unul sau mai multe cicluri.

Statică (liniar/neliniar)

Introducerea datelor  Analiză Analiză modală Dinamică (de ordinul I/II) (liniar/neliniar)  Rezultate

Stabilitate

Mărimea maximă a modelului este determinată de mărimea memoriei virtuale care la rândul ei este determinată de capacitatea hard-discului. Având în vedere că sistemul de operare Windows lucrează pe 32 de biŃi mărimea maximă a sistemului de ecuaŃii este de 32GB.

12

Limitările modelului de calculat sunt următoarele: Varianta profesională: Parametru Noduri

Maxim Nelimitat

Tipuri de materiale

Nelimitat

Elemente

zăbrea

Nelimitat

bară

Nelimitat

nervură

Nelimitat

şaibă

Nelimitat

placă

Nelimitat

învelitoare

Nelimitat

reazem

Nelimitat

corp rigid

Nelimitat

diafragma

Nelimitat

arc

Nelimitat

contact

Nelimitat

de legătură

Nelimitat

Ipoteze de încărcare

Nelimitat

CombinaŃii

Nelimitat

Moduri de vibraŃii

Nelimitat

Varianta limitată: Parametru Noduri

Maxim Nelimitat

Tipuri de materiale

Nelimitat

Elemente

numai zăbrea

500

bară+zăbrea+nervură *

250

nervură+pe perimetrul elementului de suprafaŃă

1000

şaibă+placă+învelitoare

1500

reazem

Nelimitat

corp rigid

Nelimitat

diafragma

Nelimitat

arc

Nelimitat

contact

Nelimitat

de legătură

Nelimitat

Ipoteze de încărcare

99

CombinaŃii

Nelimitat

Moduri de vibraŃii

99

* În ipoteza în care modelul conŃime barăşi/sau nervură

Manual De Utilizare

13

2.3. Cum să începem ÎnvăŃarea programului se recomandă prin introducerea unei structuri simple şi interpretarea rezultatelor oferite de program. La acest pas ne ajută exempul nr. 1 din capitolul 10. Schema de introducere a datelor structurii este prezentată în capitolul 9.2. Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate: Geometrie

În prima etapă se poate desena geometria structurii sau se poate încărca din alte programe CAD o reŃea de linii (în plan şi spaŃiu). În program există posibilitatea de a crea imediat elemente (stâlp, grindă, perete, placă).

Elemente

În etapa a doua dacă am definit numai linii se definesc materialele, secŃiunile, elementele finite şi reazemele modelului, obŃinându-se schema statică a structurii.

Încărcări

În etapa a treia, pe structura deja definită, se introduc încărcările în diferite ipoteze, după care se fac combinaŃiile şi grupările de încărcări. Paşii principali de introducere a datelor se găsesc în capitolul 9. pentru modelele următoare: Grindă cu zăbrele în plan Cadru plan Şaibă Placă plană Analiza seismică Folosind aceste etape se pot introduce cu uşurinŃă şi modele mai complexe. Pentru învăŃarea programului se recomandă citirea cel puŃin o dată a manualului de utilizare. Capitolul 1. se gasesc noutatile in versiunea noua a programului. Capitolul 2. conŃine informaŃii generale privind utilizarea programului iar în celelalte capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor şi analiza rezultatelor. După câştigarea experienŃei în utilizarea programului se recomandă recitirea manualului de utilizare, deoarece unele informaŃii doar atunci se vor clarifica.

14

2.4.

ÎmpărŃirea ecranului

ConŃinutul ecranului de lucru

În bara de titlu a ferestrei de lucru se găsesc numele directorului şi a modelului curent. Sub linia de titlu a ferestrei se află bara de meniuri a programului. În partea centrală a ecranului se găseşte suprafaŃa de desenare care se poate împărŃi în ferestre. Dimensiunea şi poziŃia ferestrelor se poate modifica după preferinŃa utilizatorului cu comenzile din meniu sau icon-uri. În partea dreaptă din jos se găsesc Tastele rapide. Vezi... 2.16 Taste rapide În partea stângă a ecranului se găsesc butoanele cu funcŃiile accesibile din orice etapă de lucru a programului. În linia inferioară a ferestrei de lucru se găseşte rândul cu informaŃiile referitoare la funcŃiile curent activate (bara de stare).

Desenarea obiectelor Fereastra de informaŃii Bare de instrumente cu posibilitate de deplasare

Bare de instrumente deschise Instrumente ajutattoare

Paleta de culori Editorul de proprietăŃi SuprafaŃa de lucru Fereastra de coordonate

Bara de stare Taste rapide

Navigare în meniu

Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Modelul

Datele de intrare şi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. Pentru fiecare model nou se alege un nume care poate să fie un şir de caractere (litere şi cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul. În funcŃie de sistemul de operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului. Programul stochează datele modelului în două fişiere: - numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii - numemodel.AXE - rezultatele analizelor. Din fişierul de intrare se pot obŃine oricând, cu un timp de execuŃie mai mult sau mai puŃin extins, rezultatele analizei structurii. În majoritatea cazurilor este suficientă numai arhivarea fişierului de intrare.

Manual De Utilizare

2.5.

15

Folosirea tastaturii , a mausului şi a cursorului În funcŃie de comenzile programului, cursorul poate să aibă diferite forme:

Cursorul cruce

cruce (mărire şi micşorare)

săgeată

Pe diferite obiecte cursorul îşi schimbă forma. Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului Lângă cursorul aşezat pe diferitele obiecte ale modelului, în funcŃie de meniul utilizat, apar următoarele informaŃii: GEOMETRIE ELEMENTE ÎNCĂRCĂRI RETEA STATICĂ ANALIZA MODALĂ DINAMICĂ STABILITATE ARMARE STRUCTURĂ METALICĂ DIMENSIONARE LEMN

coordonata nodului, lungimea liniei elementul finit, lungime, masă, referinŃă, gradele de libertate nodale, reazem încărcarea pe elementul finit, masă nodală Parametrii de retea deplasare nodală, efort, tensiune, reacŃiune valori vector propriu Deplasare, acceleraŃie, viteză, solicitare, tensiune, reacŃiune valori vector propriu aria necesară de armătură, armarea efectivă deschiderea fisurilor, verificare armare stâlp, dimensionare armare grindă, dimensionare fundaŃie izolată valorile eforturilor unitare şi a eficienŃelor EficienŃe sau rezistenŃe

Mişcarea cursorului se poate realiza uşor cu mausul sau cu următoarele taste speciale:

Taste speciale Taste de navigare,

Mişcarea cursorului în planul curent

 [Ctrl] + Taste de navigare,

Mişcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]

 [Shift]+ +[↑][↓][←][→],  [Home] [End] [Esc],

Miscarea cursorului in planul curent pe directiile cu unghiurile n·∆α , α unic sau α +n·90° . Mişcarea cursorului în direcŃie perpendiculară pe planul curent

 Întreruperea funcŃiei, revenire la un meniu mai superior. Este echivalentă cu un clic cu butonul drept al mausului.

[Enter] [Space]  buton stâng

[Alt] [Tab] [Alt] [+] [-] [Insert] sau [Alt]+[Shift]

Tastele de comandă. Se utilizează la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea elementelor prin clicare cu butonul stâng al mausului. Activarea meniului principal Deplasarea intre ferestrele de dialog si in interiorul lor. Comutarea între zona de desen şi meniu Mărire/micşorare. Centrul măririi/micşorării este poziŃia actuală a cursorului Mută originea desenului în poziŃia actuală a cursorului

 rola Înainte : mărire, Înapoi : micşorare, Apăsare şi mişcarea mausului : deplasarea desenului Centrul de mărire şi micşorare poziŃia actuală a cursorului

 butonul din Afişarea meniului rapid. Vezi... 2.7 Meniul rapid dreapta

16

2.6. Taste rapide [Ctrl]+[W] [Ctrl]+[1] [Ctrl]+[2] [Ctrl]+[3] [Ctrl]+[4] [Ctrl]+[P] [Ctrl]+[A] [Ctrl]+[[] [Ctrl]+[]] [Ctrl]+[Z] [Shift]+[Ctrl]+[Z] [Tab] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[Q] [Ctrl]+[C] [Ctrl]+[G] [Alt] [+] [-] [Ctrl]+[O] [Ctrl]+[S] [Delete] [Ctrl]+[D] [Ctrl]+[L] [Ctrl]+[Y] [Ctrl]+[E] [F1] [F7] [F8] [F9] [F10] [F11] [F12]

[Ctrl]+[L] [Alt]+[F4] [Ctrl]+[Insert] [Ctrl]+[Delete] [Ctrl]+[A] [F5] [Ctrl]+[D] [Alt]+[F] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[G] [Ctrl]+[M] [F1] [F9] [F10] [Ctrl]+[T] [Alt]+[B] [Ctrl]+[W] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[P] [Delete], [Ctrl]+[Delete]

Desenul întreg Planul X-Z Planul X-Y Planul Y-Z Perspectivă Imprimare Selectare toate elementele Reluarea vederii precedente (View Undo) Reluarea vederii următoare (View Redo) Înapoi(Undo) Din nou (Redo) Fereastra următoare Redesenare Ieşire din program Copiere în memorie rapidă Linii de ghidare Salt în meniul principal Mărire Micşorare Deschide Salvare Şterge elemente şi proprietăŃi marcate Selector Etichete Simboluri Inversarea directiei locala x a barei. Help contextual Definirea nivelurilor Greutate după materiale Adăugare imagine în biblioteca de imagini Editorul de breviar de calcul Managerul de folii Tabele Taste rapide în tabele Selectare din baza de date Ieşire Inserare rând nou Şterge rândul activ Selectarea întregului tabel Salt în rândul dat Format implicit Reglare format cifre în coloane Setare afişare rezultate Editare secŃiune nouă (biblioteca de profile) Modificare secŃiune actuală (biblioteca de profile) Help contextual Adăugare tabel la breviar de calcul Editorul de breviar de calcul Taste fierbinte în editorul de breviar de calcul Inserare text Page-break Export în Fisier RTF Vizualizare document imprimat Imprimare Şterge

Manual De Utilizare

17

2.7. Meniul rapid  buton drept

La apăsarea butonului drept de pe  pe ecran apare meniul rapid. ConŃinutul meniului se schimbă în funcŃie de comanda activată. Selectare

2.8.

Geometrie/Elemente/Incărcări

Rezultate

Ferestre de dialog La activarea unei funcŃii de regula se afişează o fereastră de dialog. Utilizarea a acestor ferestre este similar cu utilizarea ferestrelor din aplicaŃiile Windows. Tipul fonturilor folosite în ferestrele de dialog se pot seta în fereastra de dialog Optiuni\Preferinte\Fonturi. PoziŃia ferestrelor de dialog se poate schimba. PoziŃia schimbată este memorată de către program şi la utilizarea următoare fereastra se afişează pe această poziŃie.

18

2.9.

Tabele [F12]

Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conŃinutul acestora. Toate datele de intrare şi rezultatele sunt date şi în tabele, care se pot accesa clicând pe butonul de Căutare în tabel sau cu tasta [F12]. Tabelul dorit se poate alege din structura ierarhică a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de mai jos). ConŃinutul tabelelor se afişează în funcŃie de etapa de utilizare a programului (introducere date, rezultate).


În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dacă sunt selectate elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la aceste elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afişate în partea stânga de jos a ferestrei de dialog. Criteriul actual de filtrare este afişat în titlul tabelului, iar rezultatul filtrării în partea stânga inferioară a ferestrei de dialog. Copiere în emorie

Baza de date

Editorul grafic de secŃiuni

Ştergere rând Rând nou

Inserare din memorie Format Imprimare Completare Adăugare tabel la Breviar de calcul

Câmp activ

Meniul Fişier

Selectare din baza de date

Din baza de date a programului se pot încărca materiale sau secŃiuni în tabel.

, [Ctrl]+[L] Încărcarea fişierului DBase

Încarcă în tabel fişierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verifică valorile câmpurilor fişierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel programul dă un mesaj de eroare.

Salvare într-un fişier DBase

Tabelul se salvează într-un fişier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fişierul Dbase programul le creează pornind din denumirile coloanelor. Toate câmpurile sunt de tip text.

Manual De Utilizare

19

Salvare într-un fişier HTML

Tabelul se salvează într-un fişier nume.htm. Un fişier astfel creat poate fi importat sub formă tabelară de exemplu şi de programul Microsoft Word. Anumite setări ale coloanelor nu pot fi transpuse în fişierul HTLM, astfel acestea se vor seta în editorul de texte.

Salvare într-un fişier de text

Tabelul se salvează într-un fişier nume.txt (ASCII).

Salvare într-un fişier RTF

Tabelul se salvează într-un fişier nume.rtf cu fişierul şablon actual. Pentru fişierul şablon. Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul. Fisierul salvat se poate importa in editorul de documente Word.

Tabel nou

Caracteristici tabel cu profile... Stergearea tabelului cu profile Imprimare

Creare tabel nou cu secŃiuni, care este salvat în fişierul nume.sec. Programul introduce tabelul astfel creat în baza de date a secŃiunilor. În tabelul creat se pot stoca profile unice, tipul tabelului influenŃeaza numai poziŃia în structura tabelului. Se pot modifica parametrii tabelului dat de utilizator (denumirea tabelului, tipul profilului) Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator. ConŃinutul tabelului este tipărit pe imprimanta selectată cu antetul şi observaŃia dată.

, [Ctrl]+[P] Ieşire [Alt]+[F4]

Se închide tabelul, este identic cu butonul RenunŃă.

Meniul Editare

Rând nou

Introducerea unui rând nou în tabel

[Ctrl]+[Insert] Ştergere rânduri

Şterge rândul selectat. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.

[Ctrl]+[Delete] Ştergerea texturilore Selectarea tabelului [Ctrl]+[A] Editor grafic de secŃiuni

Este afişată numai pentru baza de date a materialelor sau tabelul materialelor şi şterge texturiel pentru răndurile selectate. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid. Selectează conŃinutul tabelului Pornirea editorului grafic de secŃiuni

, [Ctrl]+[G] Modificarea grafica a secŃiunii , [Ctrl]+[M]

Modificarea secŃiunilor încărcate din baza de date sau create cu editorul grafic de secŃiuni

20

Generarea automată a profilelor tipizate Ştergerea profilelor neutilizate Copiere

Dacă opŃiunea este activată conform parametrilor modificate în tabel se recalculează datele secŃiunii.

Se şterg din tabel profilele neutilizate în model. Copierea rândurilor în memorie temporară (clipboard). OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.

, [Ctrl]+[C] Înserare

Înserarea conŃinutului memoriei temporare

, [Ctrl]+[V] Introducerea valorilor comune

Salt la… [F5]

În cazul în care căsuŃele selectate fac parte dintr-o singură coloană, se poate introduce o valoare comună pentru acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea şi selectând opŃiunea Introducerea valorilor comune. De exemplu: în tabelul Noduri selectând coloana coordonatelor Z, se poate da o valoare comună pentru acestea aliniind nodurile într-un singur plan. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid. Salt în rândul dat al tabelului.

Meniul Format Definire date

Activarea afişării coloanelor , [Ctrl]+[Alt]+[F]

Formatul de bază [Ctrl]+[D] UnităŃi de măsură… Ordinea ipotezelor de încărcare...

Se poate regla modul de afişare a cifrelor în coloane. În lista din partea stângă a ferestrei de dialog apare conŃinutul capului de tabel, iar în coloana alăturată se poate selecta coloana care se afişează. În listele de selecŃie din partea dreaptă a ferestrei de dialog se poate regla formatul de afişare a conŃinutului coloanelor. Se poate alege numărul zecimalelor cu care se afişează cifrele în coloana (ex. -371.6), sau în format exponenŃial (-3.716E+02). La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal symbol. LăŃimea coloanelor se poate regla prin mişcarea delimitărilor căsuŃelor din capul de tabel. Datele în tabel sunt afişate conform formatului implicit inclusiv lăŃimea coloanelor. Vezi... 3.3.7 UnităŃi de măsură Se poate seta ordinea de afişare a ipotezelor de încărcare prin deplasare sau aranjare.

La afisarea rezultatelor meniul format este extins: Afisare rezultate

Optiuni de reprezentare… [Ctrl]+[R]

In fereastra de dialog se poate seta modul de afisare a tabelului: tabel detaliat sau numai extras din rezultate. Vezi detaliat... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare

Rezltate [Ctrl]+[T]

Afişarea rezultatelor în tabel

Extras [Ctrl]+[E]

Extras din rezultate

Manual De Utilizare

21

Filtrare proprietati

[CTRL]+[Q]

Cu ajutorul filtrului se pot seta proprietăŃile elementelor a caror rezultate sunt afişate în tabel. Programul în funcŃie de mulŃimea iniŃială crează tabelul cu rezultate. Profile intermediare

Dacă elementele cu secŃiune variabilă sunt împarŃite cu aceasta opŃiune se pot afişa datele secŃiunilor intermediare generate de program la capătul tabelului.

Marcarea profilelor utilizate

Uşurează lucrul cu tabelul seŃiunilor. Cu activarea opŃiunii Ştergerea profilelor neutilizate (vezi… 2.9 Tabele/ Ştergerea profilelor neutilizate) aceste profile se şterg.

Breviar de calcul

Breviar actual Adăugare tabel [F9] Editor de breviar de calcul… [F10]

Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul. Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul Adăugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacă din structura ierarhică a datelor din partea stânga a ferestrei se selectează un element care conŃine mai multe tabele (de exemplu MODEL sau Încărcări) atunci cu această funcŃie, tot conŃinutul elementului se introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dacă acestea conŃin numai extrasul rezultatelor atunci şi tabelele adăugate vor conŃine numai extrasele rezultatelor. Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul Pornire editor de breviar de calcul

22

Help

Despre tabel Căutare în tabel Mărime totală

Găsim informaŃii despre tabel. Găsim informaŃii despre posibilităŃile de editare a tabelelor. În funcŃie de numărul rândurilor, tabelul se afişează în mărimea totală.

Mişcare, selectare în tabel [Tab] Taste de navigare,  buton stâng

Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel. La apăsarea simultană a tastei [Shift] cu tastele săgeŃilor se pot selecta căsuŃe din tabel. CăsuŃele tabelului pot fi alese cu butonul stâng Ńinut apăsat şi cu deplasarea mausului. Clicând pe capul de coloană se selectează întreaga coloană. Clicând pe capul de rând se selectează întregul rând. Clicând pe prima căsuŃă din stânga sus al tabelului se selectează întregul tabel. CăsuŃele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dacă este aleasă doar o singură coloană, poate fi dată o valoare comună pentru fiecare căsuŃă din coloană. Pentru informaŃii suplimentare vezi... Setarea valorilor comune.

[Home]

Salt în prima căsuŃă a rândului.

[End]

Salt în ultima căsuŃă a rândului.

[Ctrl]+[Home]

Salt în prima căsuŃă a tabelului.

[Ctrl]+[End]

Salt în ultima căsuŃă a tabelului.

[Page Up]

Defilarea tabelului în sus. Cu  Ńinut apăsat clicând pe partea superioară a barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.

[Page]+[Down]

Defilarea tabelului în jos. Cu  Ńinut apăsat clicând pe partea inferioară a barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.

[Ctrl]+[→ →]

Defilare în tabel spre dreapta sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodată. Cu  Ńinut apăsat clicând pe partea dreaptă al barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.

[Ctrl]+[← ←]

Defilare în tabel spre stânga sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodată. Cu  Ńinut apăsat clicând pe partea stângă al barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.

[Enter]

Terminarea introducerii datelor în căsuŃa aleasă (modificabilă). Se activează automat căsuŃa următoare a coloanei sau la capătul coloanei prima căsuŃă din coloana următoare. Cu  clicând în oricare căsuŃă acesta devine activă.

[Esc] Ok RenunŃă

Întreruperea introducerii datelor în căsuŃa activă. În căsuŃă va rămâne valoarea iniŃială. Cu  clicând cu butonul drept/RenunŃă se ajunge la aceeaşi efect. Ieşire din tabel cu salvare. Ieşire din tabel fără salvare.


În tabelele de rezultate dacă în fereastra de OpŃiuni de afişare este selectată şi opŃiunea de extras apar şi valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dacă este selectată numai opŃiunea de extras în tabel apar numai valorile extreme.

Manual De Utilizare

23

2.10. Editorul de breviar de calcul [ F10]

Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabele, diagramele create de program şi textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul complet care se salvează în fişierul de model (.axs). DocumentaŃia astfel creată se poate imprima sau salva în format RTF. Fişierele RTF se pot edita cu editorul de documente Word. Tabelele adăugate la breviarul de calcul se reactualizează automat la orice modificare a modelului (modificare sau ştergerea parŃiala a modelului). În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe documente. ConŃinutul documentaŃiilor este vizualizat în structura din partea stânga a ferestrei editorului de breviar de calcul. InformaŃiile referitoare la documentaŃia selectată sunt afişate în partea dreaptă a ferestrei editorului de breviar de calcul.

În cazul tabelelor, pe partea dreaptă se afişează denumirea coloanelor, observaŃia utilizatorului şi alte informaŃii referitoare la tabel. Se pot seta coloanele care se introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul tabelului şi observaŃia utilizatorului. În cazul textelor în structura breviarului se afişează începutul textului iar în partea dreaptă a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. Textul se poate edita clicând pe textul din structura breviarului de calcul. În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, mărimea şi alinierea în breviarul de calcul.

24

Activând fereastra Biblioteca de desene se poate selecta unul din desenele salvate. DiferenŃa între desene şi imagini este ca în cazul desenelor sunt salvate setările aferente desenelor. Avantajul în acest caz este ca desenele urmăresc modificările modelului. Vezi detaliat… 3.5.7 Biblioteca de desene, 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene Optiuni

Prin clicarea pe butonul Setări… se poate modifica titlul, dimensiunea şi orientarea desenului sau imaginii. Pentru biblioteca de desene se poate regla adâncimea de culoare (color, nuanŃele griului, alb-negru) şi scara imaginii. Activănd fereastra Biblioteca de imagini se poate selecta unul din imaginile bitmap (.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate din program. Imaginile sunt salvate în subdirectorul cu numele Images_numemodel creat în subdirectorul care conŃine fişierul modelului (.AXS). Imaginile se pot adăuga la orice breviar de calcul. Vezi detaliat... 2.10.4 Biblioteca de imagini Cu funcŃia Editare\Salvare figura in biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva imaginea sau tabelul actual in biblioteca de imagini. Cu această funcŃie se salvează imaginea actuală în vederea introducerii în breviarul de calcul. Vezi... 3.2.10 Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break) se pot muta în sus sau în jos în structura documentaŃiei cu un rând. Cu ajutorul mausului părŃile se pot muta în poziŃia dorită din document. Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârşitul altor documentaŃii. Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icon-ul săgeata sau cu ajutorul mausului. Editorul de breviar de calcul generează automat cuprinsul documentelor create. Pentru părŃile scrise se generează cuprinsul numai dacă sunt formatate cu un stil de titlu. Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacă au titlu.

2.10.1. Breviar de calcul

Breviar de calcul nou

Ştergerea breviarului de calcul [Del],[Ctrl]+[Del]

Cu această funcŃie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maximă a denumirii este de 32 de caractere.

Cu această funcŃie se poate şterge breviarul de calcul selectat din structura afişată în stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul şters nu se şterg, rămân în biblioteca de imagini.

Manual De Utilizare

Redenumire Salvare in fisier text... Rtf Model

Export în fişier RTF [Ctrl]+[W]

Setări RTF ...

25

Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent. Textele din documentatie sunt salvate in fisier ASCII. Programul salvează documentaŃia (implicit fişierul NormalSablon.rtf din subdirectorul programului) cu ajutorul unui şablon în fişier RTF. Cu această funcŃie se poate alege fişierul şablon cu care lucrează programul. Cu modificarea fişierului şablon se poate schimba coperta şi antetul breviarului de calcul. Înainte de modificarea fişierului şablon citiŃi conŃinutul fişierului şablon! Breviarul de calcul cu ajutorul fişierului de şablon este exportat în fişierul nume.rtf. Dacă breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul Images_numemodel creat în subdirectorul fişierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fişierul RTF numai referinŃele. Pentru tipărirea fişierului RTF sunt necesare şi imaginile din subdirectorul Images_numemodel din subdirectorul fişierului RTF. Textele sunt salvate în fişierul RTF cu alinierea şi tipul de caracter care au fost folosite în editorul de breviar de calcul cu excepŃia culorilor. Tabelele sunt exportate ca şi tabele RTF, care cu editorul de documente Word se pot edita. Deoarece titlurile tabelelor se afişează cu tipul Heading 3, foarte simplu se poate realiza cuprins pentru documentaŃie (funcŃie de limbă şi versiunea programului) cu ajutorul meniului Înserare / Editor de obiecte şi cuprins, Înserare / Referire / Editor de obiecte şi cuprins sau cu Insert / Index şi Tables. În fereastra de dialog la Cuprins alageŃi din Şablon formatul şi setaŃi valoarea Nivelelor mai mare de trei. DocumentŃia este salvată cu utilizarea unui şablon (implicit fişierul Normal-Sablon.rtf) în fişier RTF. Se poate opta şi pentru alte fişiere şablon.

Cu modificarea fişierului şablon se poate formata conŃinutul documentaŃiei. Înainte de modificarea fişierului şablon este indicat citirea conŃinutului fişierului! Se poate alege formatul imaginilor pentru fişierul RTF. WMF (inserat): marimea fişierului va creşte semnificativ dar desenele vor fi înserate in documentaŃie şi documentaŃia va fi portabila. BMP, JPG (cu referire): mărimea documentaŃiei va fi mai mică (desenele sunt salvate separat) dar în cazul transferului documentaŃiei utilizatorul trebuie să asigure transferul referinŃelor altfel dacă nu desenele nu vor fi afişate numai dacă sunt în mapa Images_nume_model. Se mai poate seta trasarea liniilor tabelului. Previzualizare breviar de calcul tipărit

Previzualizarea breviarului de calcul tipărit. Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipărire. Mărimea de vizualizare a breviarului se poate regla între 10%-500%, defilarea paginilor se poate face cu tastele de comandă sau cu tastatură ([Home] = prima pagină, [PgUp] = pagina anterioară, [PgDown] = pagina următoare, [End] = ultima pagină).

[F3] Imprimare

Setarea parametrilor de imprimare şi imprimarea. Parametrii de tipărire sunt identici cu cei de la tipărirea tabelelor.

[Ctrl]+[P] Ieşire

Ieşirea din editorul de breviar de calcul.

26

2.10.2. Editare

O parte a funcŃiilor de editare se pot accesa şi clicând pe element cu butonul din dreapta al mausului. Inapoi Din nou Generare documentaŃie...

Filtru

Readuce documentatia la starea existenta dinaintea ultimei functii executate. Readuce documentatia la starea existenta dinaintea functiei Inapoi Cu această funcŃie se poate genera o documentaŃie completă structurată din tabele. Cu pagina de Filtru se poate selecta tipul elementelor şi a încărcărilor, detaliile, ipotezele de încărcare, componentele rezultatelor şi tipul tabelor cu rezultate (tabel întreg sau numai extras din tabel) ce vor fi incluse în documentaŃie. DocumentaŃia rezultată în urma filtrării se va afişa în partea dreapta a ecranului unde se poate opta pentru includerea în documentaŃie. În documentaŃie vor fi incluse numai elementele selectate. Regulile de construire a documentaŃiei se pot seta pe pagina de Setări de bază. Se poate ca rezultatele să fie grupate pe detalii, tipuri de elemente, ipoteze de incărcare şi tipuri de rezultate în ipoteze de încărcare. În cazul folosirii unui model arhitectural se poate opta pentru tabele construite după elementele modelului arhitectural. În filtru apar numai detaliile unice, cele logice nu!

Manual De Utilizare

27

Setari de baza

Inserare mapa...

Înserare text

Inserează mapa în structura documentaŃiei după nivelul selectat. Pe partea dreaptă sub desenul mapei apare denumirea mapei selectate. Pornirea editorului de texte. Textul creat şi formatat se inserează în breviarul de calcul după elementul selectat.

[Ctrl]+[T] Page Break

Se inserează un Page Break în breviarul de calcul după elementul selectat.

[Ctrl]+[Alt]+[B] Mutarea în sus a elementului selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mută în sus în breviarul de calcul cu un rând.

Mutarea în jos a elementului selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mută în jos în breviarul de calcul cu un rând.

Mutare

Elementul de breviar de calcul selectat se mută la sfârşitul breviarului de calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.

Copiere

Elementul de breviar de calcul selectat se copiază la sfârşitul breviarului de calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere.

Filtrare selectie...

Se poate seta ca în ramuri ce tipuri de elemente să fie selectabile (documentaŃie, tabel, desen, imagine, text, page break, mapa)

Selectarea integrală a ramurilor Deseletare Selectarea integrală a documentaŃiei Şterge

Dacă este selectat, la nivelul şi sub nivelul curent sunt selectate toate mapele. SelecŃiile din documentaŃie sunt anulate. Are ca efect selectarea integrală a documentaŃiei. Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se şterge. Dacă este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se şterge cu toate elementele componente.

[Del],[Ctrl]+[Del] Ştergerea elementelor breviarului de calcul

Şterge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se şterge, la acesta ulterior se pot adăuga alte elemente de breviar de calcul.

28

2.10.3. Desene

Inserare desene în breviarul de calcul

Desenele marcate în biblioteca de desene inserează în breviarul de calcul selectat. Locul inserări este ramura selectată din structura breviarului de calcul Efectul este identic cu folosirea butonului

Formatul desenelor în fişierul RTF

.

Se poate selecta în ce format se vor salva desenele în fişier RTF . Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul/ Setări RTF...

2.10.4. Biblioteca de imagini

Introducerea imaginilor în breviarul de calcul Copierea imaginilor în breviarul de calcul

Ştergerea imaginilor din breviarul de calcul

Ştergerea imaginilor nefolosite Aranjare după nume Aranjare după tip

Imaginile sau imaginea selectată se introduc în breviarul de calcul.

Se copiază fişiere cu format bitmap (.BMP, .JPG) şi Windows Metafile (.WMF, .EMF) în subdirectorul Images_numemodel.

Imaginile selectate se şterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul de calcul.

Cu această funcŃie se şterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în breviarul de calcul.

Imaginile sunt ordonate după nume. Imaginile sunt ordonate după tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de acelaşi tip după nume.

Aranjare după data

Imaginile sunt ordonate după dată. Pentru a afişa pe prima poziŃie imaginea cea mai nouă selectaŃi opŃiunea Ordine inversă.

Ordine inversă

Dacă această opŃiune este selectată ordonarea se face în ordinea descrescătoare iar dacă nu în ordinea crescătoare.

Manual De Utilizare

29

2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul

Creare breviar de calcul nou. Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul Generare breviar de calcul bazat pe criterii de filtrare. Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul Inserare mapa Vezi... 2.10.2 Editare Inserare text formatat după elementul de breviar de calcul actual. Vezi... 2.10.2 Editare [Ctrl]+[T] Inserare page break după elementul de breviar de calcul actual. Vezi... 2.10.2 Editare [Ctrl]+[Alt]+[B] Filtrare selectie. Vezi... 2.10.2 Editare Şterge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul. Vezi... 2.10.2 Editare [Delete], [Ctrl]+[Delete] Previzualizarea breviarului de calcul. Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul [Ctrl]+[R] Salvarea breviarului de calcul în fişier RTF. Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul [Ctrl]+[W] Imprimare Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul [Ctrl]+[P] Inapoi Vezi... 2.10.2 Editare [Ctrl]+[Z] Din nou Vezi... 2.10.2 Editare [Shift]+[Ctrl]+[Z]

2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini si de desene Cu tastele rapide se pot accesa rapid anumite functii Ştergerea imaginilor si a desenelor selectate din biblioteca de imagini. Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare. Desenele nu sunt salvate în structura breviarului de calcul; ca urmare aceasta funcŃie nu se poate utiliza. Inserarea imaginilor sau desenelor în breviarul de calcul. Locul inserării va fi ramura selectată din structura breviarului de calcul.

30

2.10.7. Editorul de texte Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul. Comenzile editorului de texte sunt asemănătoare cu comenzile programului WordPad din Windows. Fişier Deschide [Ctrl]+[O]

Această funcŃie deschide fişiere create în editorul propriu al programului. Se pot deschide şi fişiere RTF create cu alte programe dar dacă aceasta conŃine elemente (tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu lucrează se afişează texte sau caractere greşite.

Salvare [Ctrl]+[S]

Salvează în format RTF textul editat.

Leşire

Ieşirea din editorul de texte.

Editare Înapoi [Alt]+[BkSp]

Readuce textul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate.

Din nou [Shift]+[Alt]+ [BkSp]

Readuce textul la starea existentă dinaintea funcŃiei Înapoi.

Tăiere [Ctrl]+[X]

PorŃiunea de text selectat se taie din text şi se copiază în memoria rapidă (Clipboard).

Copier [Ctrl]+[C]

PorŃiunea de text selectat se copiază în memoria rapidă (Clipboard).

Înserare [Ctrl]+[V]

Inserează textul din memoria rapidă (Clipboard).

Căutare [Ctrl]+[F]

Caută expresia în text. Se poate seta poziŃia de la care se efectuează căutarea (începutul textului sau poziŃia actuală a cursorului), căutare cuvinte întregi şi diferenŃiere litere mari şi mici.

Căutare în continuare [F3] Selectează totul [Ctrl]+[A] Caracter Îngroşat

Dacă programul a găsit expresia căutată cu această funcŃie se pot căuta şi apariŃiile următoare ale expresiei.

Se selectează tot textul editat.

Se îngroaşă textul selectat.

[Ctrl]+[B] Înclinat

Înclină textul selectat.

[Ctrl]+[I] Subliniere [Ctrl]+[U]

Subliniază textul selectat.

Culoare

Colorează textul selectat.

[Ctrl]+[Alt]+[C] Paragraf Aliniere la stânga [Ctrl]+[L] Centrare

Textul selectat se aliniază la stânga. Textul selectat se centrează.

[Ctrl]+[E] Aliniere la dreapta

Textul selectat se aliniază la dreapta.

[Ctrl]+[R] Introducere simbol de enumerare [Ctrl]+[Alt]+[U]

Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.

Manual De Utilizare

31

2.11. Niveluri Vezi detaliat 3.7.7. Niveluri

2.12. Managerul de folii Vezi detaliat 3.3.3 Managerul de folii

2.13. Biblioteca de desene Vezi detaliat 3.5.7 Biblioteca de desene

2.14. Salvare în biblioteca de desene Vezi detaliat 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene

32

2.15. Bara de instrumente Selectare Mărire, micşorare Vederi, perspectivă Modul de reprezentare Deplasare Planuri de lucru Linii de ghidare Instrumente pentru editare Cote/InscripŃionare Detaliu SecŃiune Căutare Simboluri Setari InformaŃii

La folosirea butoanelor Planuri de lucru sau Linii de cote apare o fereastră de dialog. Deplasarea barelor de instrumente

Există posibilitatea de a deplasa şi repoziŃiona barele de instrumente pe suprafaŃa de lucru. Deplasarea barelor de instrumente: La poziŃionarea cursorului pe butoane aceasta se transforma în cursor de deplasare. Prin apasarea butonului din stânga al mausului bara de instrumente se poate deplasa în poziŃia dorită. Bara de instrumente rămâne verticală până când nu este deplasată în afara marginii superioare sau inferioare a suprafeŃei de lucru. La atingerea marginilor superioare sau inferioare barele de instrumente devin orizontale. La atingerea marginilor laterale barele de instrumente devin verticale. Ca şi la alte aplicaŃii Windows (de ex. Word) se poate schimba ordinea barelor de instrumente. În editorul grafic de secŃiuni, modulul de verificare armare stâlp şi dimensionare armare grindă, bara de instrumente nu se poate deplasa în bara de meniuri. Bara de instrumente verticală se poate deplasa pe parŃile laterale ale suprafeŃei de lucru. Dacă bara de instrumente de pe suprafaŃa de lucru este inchisă aceasta revine în poziŃia iniŃială de pe partea stanga a ecranului. Deplasarea barelor de instrumente cu butoanelor suprapuse: Barele de instrumente cu butoanele suprapuse se pot detaşa de pe bara de instrumente. Dacă bara de instrumente detaşată se inchide, aceasta revine în poziŃia iniŃială în bara de instrumente. Aceste bare de instrumente se pot aseza în bara de meniuri dar nu şi pe partea dreapta a ecranului.


Bara de instrumente şi barele de instrumente detaşabile revin în poziŃia implicită daca este selectată opŃiunea Optiuni\Bare de instrumente in pozitia implicita.

Manual De Utilizare

33

2.15.1. Selectare Activează bara de selectare. Adăugare RenunŃare la selecŃie Invertare

Filtru Metoda

Linii de intersectie Aplică peste tot SelecŃia precedentă Detalii

SuprafaŃă inelară Sector circular Poligon Dreptunghi rotit Dreptunghi

Bara de selectare apare în toate cazurile când funcŃia în execuŃie se referă la mai multe elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va aplica funcŃia. (În acest paragraf prin elemente se înŃeleg nodurile, liniile, elementele finite şi incarcarile.) Programul consideră încheiată selectarea când utilizatorul apasă butonul OK. Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu fereastra de selectare. Folosirea ferestrei de selectare se face identic cu programul AutoCAD: - trasând fereastra de selectare din stânga la dreapta se vor selecta elementele care sunt integral în fereastra, - iar trasând fereastra din dreapta la stânga se vor selecta elementele care sunt parŃial în fereastră. Adăugare la selecŃie

Se selectează elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.

RenunŃarea la selecŃie

RenunŃă la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.

Inversare selecŃie

Inversează starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.

Aplică peste tot

În funcŃie de modul de selectare, pentru fiecare element se execută selectarea, deselectarea sau inversarea.


Se execută numai pentru tipurile de elemente alese în filtru. SelecŃia precedenta Revenire la selecŃia utilizată la comanda anterioară. Detalii

Clicand pe coltul din dreapta jos din lista se poate selecta detaliul dorit. Selectia se refera la elementele detaliului selectat.

Filtru

Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai uşoară alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de bară cu acelaşi lungime, profil, material sau referinŃă, elemente de suprafaŃă de aceeaşi grosime, etc.)

34

Metoda

Alegerea metodei de selectare. În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplasează cursorul (săgeată/cruce) în poziŃia dorită şi se apasă o tastă de comandă. Cu tastele de mişcare sau ajutorul mausului se reglează dreptunghiul la mărimea dorită. La apăsarea unei taste de comandă se execută selectarea. Toate elementele din dreptunghi (şi cele suprapuse) vor fi selectate. Metoda:

Rezultatul selectării:

Dreptunghi

Dreptunghi rotit

Poligon

Sector circular

SuprafaŃă inelară

Linii de intersectie

Ok

Terminarea selectării. FuncŃia se va executa pentru elementele selectate.




Toate funcŃiile de selectare se referă numai la detaliul actual.

RenunŃă

Întreruperea selectării. FuncŃia se termină fără execuŃie.

 Nodul selectat apare în pătrat mov, iar liniile şi elementele se colorează deasemenea în mov. Nodurile selectate de două ori apar într-un pătrat exterior albastru. Fără afişarea barei de selectare, prin apăsarea tastei [Shift] se pot include elemente la selecŃie, iar prin apăsarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din selecŃie. Nodurile se pot selecta de două ori (dublu) prin apăsarea tastei [Alt]


În timpul selectării se poate schimba afişarea modelului sau vederea.

Manual De Utilizare

35

2.15.2. Mărire, micşorare

Mărire, micşorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou. Mărire

Micşorare

Măreşte zona marcată a ecranului. Se deplasează cursorul cruce în poziŃia dorită şi se apasă o tastă de comandă. Cu tastele sau cu mausul se reglează dreptunghiul la mărimea dorită. La apăsarea încă o dată a unei taste de comandă pe ecranul întreg apare dreptunghiul marcat. Mărirea se poate efectua şi cu ajutorul scrollului.

Desenul de pe ecran este micşorat în zona marcată a ecranului. Marcarea dreptunghiului se face în mod asemănător cu cele prezentate la mărire. ConŃinutul ecranului întreg va apărea în zona marcată. Micşorarea se poate efectua şi cu ajutorul scrollului.

Înainte de mărire

După mărire

Înainte de micşorare După micşorare

Reprezetarea desenului întreg

Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.

Mişcarea figurii

Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim mărimea ecranului. PoziŃia nouă a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se poate defini cu două puncte de pe fereastra de desenare. PoziŃionând desenul în locul dorit şi apăsând o tastă de comandă, desenul apare în poziŃia nouă. Mişcarea se poate efectua şi prin apăsarea butonului scroll. łinînd apăsat scrollul se poziŃionează desenul.

Mişcarea modelului

1. ClicaŃi pe butonul Mişcarea figurii. 2. ApăsaŃi butonul din stânga al  şi mişcaŃi mausul în poziŃia dorită. Are ca efect mişcarea modelului în pozitia dorită. Mişcarea rapidă a modelului: Mişcarea modelului se poate efectua şi prin apăsarea butonului din mijloc şi mişcarea mausului. În acest caz nu este necesar apăsarea butonului pentru Mişcarea modelului.

Rotire

După activarea funcŃiei prin apăsarea butonului din stânga al mausului modelul se poate roti în jurul centrului paralelipipedului care înscrie modelul. În timpul rotirii în partea jos a aecranului apare următoarea bară de instrumente:

Se pot alege următoarele posibilităŃi de rotire: 1. Rotire libera în jurul axei orizontale a ecranului şi in jurul axei globale Z 2. Rotire în jurul axei globale Z 3. Rotire în jurul axei verticale a ecranului 4. Rotire în jurul axei orizontale a ecranului 5. Rotire în jurul axei perpendiculare pe ecran

 Cursorul cu forma

atrage atenŃia ca modelul se poate “prinde” şi se poate mişca.

36

Vedere înapoi

Vedere din nou

Redesenează ultima vedere sau situaŃia înainte de vederea în perspectivă (View Undo). Numărul maxim al paşilor Vedere înapoi este de 50.

Revine la vederea precedentă obŃinută cu funcŃia Vedere înapoi (View Redo).

2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectivă Vederi Vedere din faŃă Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Z. Vedere de sus Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Y. Vedere laterală Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul Y-Z. Bara cu instrumentele de setare a perspectivei

Axonometrie Rotirea în jurul axei y

Perspectivă

Vedere din faŃă Vedere de sus Vedere laterală

Rotirea în jurul axei z Rotirea în jurul axei x

DistanŃa observator Salvare setări perspectivă Activare bara de instrumente pentru rotire model

Lista perspectivelor salvate

Ştergerea perspectivei active

Cu ajutorul instrumentelor de pe această bară se pot seta parametrii vederii perspective. Vederea corespunzătoare se poate seta prin rotirea în jurul celor trei axe şi prin reglarea distanŃei observatorului. Orice vedere perspectivă se poate salva sub o denumire. La schimbarea setărilor perspectivei se poate introduce şi denumirea perspectivei noi. Salvarea vederii perspective se face în lista vederilor perspective (ex. persp_01). Pentru salvarea setarii introduceŃi o denumire şi clicaŃi pe butonul din stânga. Pentru ştergerea setării selectaŃi perspectiva şi clicaŃi pe butonul din dreapta. La închiderea paletei de perspectivă setările se salvează. DistanŃa observator Rotire

Prin distanŃa observator se întelege distanŃa de la observator până la centrul paralelipipedului care înscrie modelul. Clicând pe butonul de rotire apare bara de instrumente (Mărire, micşorare\Rotire) pentru rotirea modelului.

 Cursorul

atrage atenŃia ca modelul se paote “prinde” şi se poate roti.

Manual De Utilizare

Vederi, perspectivei

37

Vizualizarea celor trei vederi şi a perspectivei structurii. Cu poziŃionarea cursorului în vederea dorită şi prin apăsarea unei taste de comandă se poate lucra în vederea perspectivă.

2.15.4. Modul de reprezentare

Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaŃă prin conturul lor.

Reprezentare cu suprafeŃe. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaŃă prin conturul lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor nevăzute.

Reprezentarea randată. Elementele liniare se vor reprezenta prin secŃiune iar elementele de suprafaŃă prin grosimea lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor nevăzute. Culorile care sunt folosite la reprezentarea elementelor se pot seta în biblioteca de materiale. Reprezentarea randata se afiseaza cu efecte de lumina, iar profilele cu pereti subtiri sunt reprezentate cu contur integral.

În meniul Vederi / OpŃiuni de randare... se poate seta transparenŃa elementelor. Programul grupează elementele conform geometriei lor. Elementele de linie verticale sunt stâlpi, cele orizontale grinzi, iar elementele plane orizontale plăci, cele verticale pereŃi.

38

Optiuni de randare

Opac Tipul modelului randat

Transparent

Tipul modelului randat poate sa fie: - Randare model static Cu opŃiunea Reprezentarea armăturilor pretensionate modelul se va afişa mai realist. Se poate alege culoarea armăturii pretensionate. - Randare model arhitectural Reprezentarea se va face cu intersectarea elementelor. Cu opŃiunea Desenarea contururilor se poate activa sau dezactiva desenarea contururilor.

Randare model static

Randare model arhitectural

Manual De Utilizare

39

Textură. Imaginea randată generată cu utilizarea texturilor ataşate materialelor. Texturile se pot ataşa la materiale în tabelul cu materiale. Prin clicarea pe câmpul de textură se afişează fereastra următoare:

Materialele din program (cărămidă, beton, metal, piatră, lemn, etc.) sunt afişate într-o structură arborescentă în partea superioară stângă a ferestrei sau într-o listă orizontală în partea superioară. Ultima categorie conŃine texturile definite de utilizator. Pe partea dreaptă a ferestrei sunt afişate texturile aferente materialelor iar sub structura arborescentă imaginea mărită a texturii selectată. Utilizarea meniului rapid

Clicând cu butonul din dreapta a mausului în fereastra texturilor se afişeaza meniul rapid care dă posibilitatea la: Nu este textură Adăugarea şi ştergerea texturii proprii Setări de rotire

Nu este textură

Se anulează asocierea texturii cu materialul. Efectul este similar cu activarea butonului Nu este textura.

Adăugare textură proprie

Cu ajutorul unei ferestre de dialog este posibilă încărcarea imaginilor (JPG, BMP) TrueColor 24 biŃi. Programul în funcŃie de mărimea imaginii transformă în textură pătratică de 64x64, 128x128 sau 256x256 pixeli. Dacă imaginea nu este pătratică decupează din aceasta.

Ştergere textura proprie

Texturile predefinite nu se pot şterge, numai asocierea se poate anula. (din meniul Editare sau din Meniul rapid / Ştergere textură). Texturile definite de utilizator se pot şterge din baza de date.

Setări de rotire

Texturile sunt aplicate pe elemente în funcŃie de sistemul local a acestora. La diferite texturi (de ex. cărămidă) aceasta poate să creeze probleme dar este posibilă rotirea texturii. În mod implicit textura nu este rotită dar este posibilă rotirea ei spre stânga sau spre dreapta cu unghiul de 90°. DirecŃia rotirii este indicată lângă denumirea texturii cu semnele < (rotire spre stânga),> (rotire spre dreapta). Rotirea se vede pe imaginea mărita a texturii.

40

2.15.5. Copierea obiectelor

2.15.5.1. Copiere Copiere prin translatarea elementelor în direcŃia unui vector dat.

Copiere

Cu increment

Se generează N copii ale elementelor selectate, la distanŃe date de vectorul de translatare.

Cu împărŃire

Se generează N copii la distanŃe egale ale elementelor selectate în vectorul de translatare.

Cu distanŃă

Generează copii la distanŃa definită cu parametrul d în direcŃia vectorului de translatare. Numărul copiilor este egal cu numărul ce rezultă din împărŃirea vectorului de translatare şi a distanŃei d, rotunjit la partea întreagă.

Cu multiplicare

Generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aşa fel încât sfârşitul unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.

Deplasare

Elementele selectate sunt mutate prin translaŃie la distanŃa şi direcŃia definită de vectorul de deplasare. Legătura ramâne cu elementele conectate în nodurile deplasate.

DeŃasare

Elementele selectate sunt mutate prin translaŃie la distanŃa şi direcŃia definită de vectorul de deplasare. Legătura nu rămâne cu elementele conectate în nodurile deplasate.

Noduri conectate Nu sunt Dublu selectate

Toate

Programul nu uneşte noduri. łinând apăsată tasta [Alt] şi clicând pe nod încă o dată, acesta se selectează dublu. La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.

Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.

Manual De Utilizare

41

Optiuni Copiere elemente

La selectarea opŃiunii, se copiază elementele finite ataşate geometriei. Elementele finite care rezultă moştenesc proprietăŃile elementelor finite iniŃiale.

Copiere încărcări

La selectarea opŃiunii, se copiază încărcările definite pe elemente finite. Elementele finite care rezultă moştenesc încărcările elementelor finite iniŃiale.

Copiere cote

CoŃele şi liniile de cote se copiază împreună cu noduri numai dacă acestea sunt selectate. Dacă opŃiunea nu este selectată coŃele nu se copiază.

Cu liniile de ghidare

Transformarea este aplicată pentru toate liniile de ghidare (este recomandat pentru transformările utilizate pe modelul întreg).

Împreună cu fişier DXF Numai pentru foliile vizibile

Aplicînd funcŃia, operaŃia va fi aplicată şi la ementele foliei DXF Dacă este activat, numai foliile vizibile vor fi copiate. O operaŃie de translatare se poate efectua în felul următor: 1. 2. 3. 4. 5. 6.

se dă un clic pe butonul TranslaŃie se selectează elementele de translatat se dă un clic pe butonul OK în fereastra funcŃiei de copiere se introduc parametrii necesari OK. se dă punctul iniŃial şi final al vectorului de deplasare.

OperaŃiile de mai sus se pot efectua şi în ordinea 2-3-1-4-5-6.


Dacă o parte a structurii se repetă de mai multe ori, se recomandă definirea acesteia inclusiv cu elemente şi încărcări, pentru a se copia toate elementele. La utilizarea funcŃiei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind nodurile şi liniile deja existente. Încărcările marcate se pot muta sau copia dintr-o ipoteză de încărcare în alta, dacă concomitent cu mutare sau copiere se comută pe ipoteza de incărcare în care se copiază sau se muta încărcarea.

2.15.5.2. Rotire Rotirea şi multiplicarea elementelor în raport cu o axă. Rotirea se poate efectua în jurul axei care trece prin centrul de rotaŃie şi este totdeauna perpendiculară pe planul ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile dreptelor care se definesc prin centrul de rotaŃie şi punctul de început şi final al rotaŃiei.

Rotire

În fereastra aplicaŃiei se pot alege următoarele opŃiuni: Cu increment

Se generează N copii ale elementelor selectate, în jurul axei de rotire, la unghiul de rotire dat şi cu diferenŃele de înălŃime h date.

Cu împărŃire

Se generează N copii ale elementelor selectate, în jurul axei de rotire, la unghiul dat de raportul unghiului de rotire şi N la diferenŃele de înălŃime h date.

42

Cu unghi dat

Se generează copii la unghiuri definite cu parametrul α în direcŃia rotirii. Numărul copiilor este egal cu numărul ce rezultă din împărŃirea unghiului de rotire şi a unghiului α rotunjit la partea întreagă.

Cu multiplicare

Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curentă în raport cu o singură axă de rotaŃie, cu direcŃii şi unghiuri de rotaŃii diferite pe copii.

Deplasare DeŃasare

Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenŃa de înălŃime h dată. Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat. Elementele conectate în nodurile deplasate sunt desprinse de model.

Noduri conectate

Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

Optiuni

Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere În perspectivă rotirea se poate face numai în raport cu o axă perpendiculară pe axa Z. În acest caz, centrul de rotaŃie şi punctele de început şi final ale rotaŃiei pot să fie numai puncte existente, iar unghiul de rotaŃie se măsoară în proiecŃia în planul X-Y.

2.15.5.3. Oglindire Copierea şi deplasarea elementelor prin oglindire.

Oglindire

În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele opŃiuni: Prin copiere

Prin multiplicare

Se generează copia elementelor selectate în raport cu un plan definit de utilizator

Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate, în planuri separate pentru fiecare copie. Elementele selectate sunt oglindite în raport cu un plan definit de utilizator.

Prin deplasar0e

DeŃasare

Elementele selectate sunt oglindite în raport cu un plan definit de utilizator. Elementele conectate în nodurile deplasate sunt desprinse de model.

Noduri conectate

Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

Optiuni

Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere Oglindirea în perspectiva se face cu un plan perpendicular pe planul XY.

Manual De Utilizare

43

2.15.5.4. Scalare Copierea şi redimensionarea elementelor după un raport dat. Raportul de scalare în raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul coordonatelor punctului vechi şi al celui nou, în sistemul local de coordonate, a cărui origine este şi centrul scalării. Coordonatele noului punct vor fi egale cu coordonatele vechiului punct înmulŃit cu factorii de scalare după cele trei axe.

Scalare

În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:

Cu increment

Se generează N copii ale elementelor selectate în aşa fel încât locul elementului n se obŃine prin înmulŃirea coordona-telor cu n şi cu factorul de scalare.

Cu împărŃire

Se generează N copii ale elementelor selectate în aşa fel încât locul elementului n se obŃine prin înmulŃirea coordonatelor cu factorul de scalare şi împărŃirea cu n.

Cu multiplicare

Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru de scalare, având puncte de referinŃă diferite pentru fiecare copie.

Rescalare

Elementele selectate se scalează cu un factor de scalare dat.

Noduri conectate

Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

Optiuni

Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

2.15.6. Planuri de lucru Cu utilizarea planurilor de lucru (sisteme de cordonate utilizator) modelul se poate edita şi pe planuri oblice. ImaginaŃi un gol într-un plan înclinat (locul unei ferestre în acoperis). Planul acoperişului se poate defini ca şi plan de lucru iar editarea golului se poate face în plan. Şi în cazul planurilor de lucru este posibilă definirea ordonatelor pe direcŃia perpendiculară pe planul de lucru.


Toate funcŃiile de editare se pot folosi şi in planuri de lucru. În cazul în care folosiŃi ferestre multiple în fiecare fereastra puteŃi sa folosiŃi alt plan de lucru. Tipuri de planuri de lucru Global X-Y, Global X-Z, Global Y-Z

Se pot defini planuri de lucru paralele cu planurile de coordonate globale prin introducerea celei de-a treia coordonate (axa perpendiculara pe plan). Aceste planuri de lucru se pot folosi pentru editarea modelelor cu mai multe niveluri.

General

Se poate defini un plan de lucru oblic general cu introducerea originii şi a axelor x si y.

Asociativ

Orice element (bară, zăbrea, nervură domeniu) care are axe locale se poate utiliza pentru definirea unui plan de lucru. În acest caz originea planului de lucru va fi originea elementului finit iar axele vor fi paralele cu axele locale ale elementului finit.

44


Dacă axele locale ale elementului finit sunt modificate se modifică automat şi planul de lucru. Dacă elementul finit este sters se sterge şi planul de lucru. Clicând pe butonul OK planul de lucru este definit. Se introduce în lista conform tipului şi devine activ. Clicând pe tasta rapidă Planuri de lucru se poate schimba rapid planul de lucru. În meniul Afisare\Planuri de lucru de asemenea se poate schimba planul de lucru. Afişare

Se poate seta ca planul de lucru să fie afişat în spaŃiul global sau în sistemul local. Cu opŃiunea activată Numai elementele din planul de lucru sunt vizibile sunt afisate numai elementele din planul de lucru. Cu opŃiunea activată Elementele in afara planului de lucru punctat restul elementelor se afiseaza punctat.

Modificarea parametrilor ai planurilor de lucru

Clicând pe denumirea planului de lucru sunt afişaŃi parametri. După editarea parametrilor selectând butonul OK sau un alt plan de lucru planul de lucru modificat se salveaza.

Şterge Preluare>>

Şterge planul de lucru selectat. Cu ajutorul butonului Preluare se pot defini sau modifica proprietăŃiile (origine, axe) planului de lucru.

2.15.7. Linii de ghidare Liniile de ghidare sunt linii ajutătoare care se pot utiliza la editarea geometriei. Cu ajutorul lor putem alcătui un sistem de grid arbitrar, prin care putem defini puncte de intersecŃii şi distanŃe. Cursorul este sensibil la aceste linii. Vezi... 4.7 Instrumente ajutătoare de editare

 Liniile de ghidare apar ca linii întrerupte albastre. Vizualizarea acestora poate fi activată sau dezactivată din fereastra de dialog Vizualizare/Elemente.

PoziŃionarea liniei de ghidare Verticală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului. PoziŃionarea liniei de ghidare Orizontală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului. PoziŃionarea liniilor de ghidare Orizontală-Verticală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului. PoziŃionarea liniei de ghidare oblică la poziŃia actuală a cursorului. PoziŃionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziŃia actuală a cursorului. În vedere de perspectivă se pot poziŃiona numai linii de ghidare oblice. Liniile de ghidare se pot mişca cu ajutorul mausului. Putem şterge liniile de ghidare prin tragerea lor în afara ferestrei. Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau Setări\Linii de ghidare, va apare următoarea fereastră de dialog:

Manual De Utilizare

45

a: Unghiul proiecŃiei liniei de ghidare în planul X-Y.

Linie de ghidare

b: Unghiul între linia de ghidare şi planul X-Y.

b a

2.15.8. Instrumente pentru editare

Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direcŃia liniilor trasate.

Perpendicular

Linia de bază

Paralel

Linia de bază

Paşii utilizării funcŃiei: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul perpendicular sau paralel după care pe o linie sau două puncte care definesc o linie. Cursorul se va deplasa paralel sau perpendicular cu linia de baza. Perpendicular pe plan Paşii utilizarii funcŃia: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul perpendicular pe plan după care în interiorul sau pe marginea domeniului care marcheaza planul. Cursorul se va deplasa perpendicular pe plan. Planul se poate defini şi cu trei puncte.

Punct median Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se clichează la cele două capete a liniei a cărui punct median se doreşte pentru fixarea direcŃiei.

Bisectoare Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se selectează liniile care formează unghiul a cărui bisectoare se doreşte pentru fixarea direcŃiei. Punct de intersecŃie Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, se lansează comanda după care se selectează liniile ( sau se selectează nodurile de capăt). Programul găseste punctul de intersecŃie. Pentru arce pot să rezulte mai multe intersecŃii. Aceste intersecŃii sunt marcate cu cercuri iar intersecŃia dorită se poate selecta. Punct de împărŃire Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, se lansează comanda după care se selectează nodurile de capăt. În fereastra comenzii se defineşte punctul de împărŃire cu raport sau distanŃă. OperaŃia pentru punctul de intersecŃie şi punctul de împărŃire Se poate seta ca pentru comanda programul să genereze nodul sau să genereze numai originea relativă.

46

2.15.9. Cote, linii de cote, inscripŃii

În model se poate folosi cotarea spaŃială asociativă (linii de cote perpendiculare, aliniate şi continue, cote de nivel), ferestre de text pentru inscripŃii şi inscripŃii de rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afişează bara de instrumente pentru cotare şi inscripŃii. Modul de cotare se poate alege prin clicarea pe icoanele de pe partea stânga a barei de instrumente. Clicând pe icoana din stânga jos, se poate seta stilul de cotare. PoziŃia cotelor şi a inscripŃiilor existente se poate modifica cu ajutorul mausului. Dacă aceste cote şi inscripŃii au fost poziŃionate cu ajutorul punctelor modelului, ele se comportă asociativ şi urmăresc modificarea poziŃiei punctelor.

2.15.9.1. Linie de cotă perpendiculară

Lungime arc Cotă de unghi Linie de cote aliniate Linie de cotă perpendiculară

Raza arc Cotă de nivel Fereastră de text Fereastră de informatie Fereastră de rezultate

Fereastra de text izolinie

Setare stil de cotare Cotare pe direcŃia x Cotare pe direcŃia y

Managerul de folii Cotare semiautomată Cotare pe directia z

În model se pot aşeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcŃia axelor sistemului global de coordonate. Etapele cotării sunt următoarele: 1. Clicare pe punctele de capăt a liniei care se cotează. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se poate clica şi pe acea linie. 2. Deplasarea cursorului. DirecŃia liniei de cotă apare automat. Nu apare direcŃia liniei de cotă dacă linia care se cotează nu este paralelă cu nici un plan global şi se editează în perspectivă. În acest caz, direcŃia cotării dX, dY, dZ se alege de pe icon-urile barei de instrumente. 3. Fixarea liniei de cotă cu ajutorul mausului prin clicare. Pentru aşezarea liniilor de cote continue, clicaŃi pe rând pe punctele sau liniile de cotat. Etapele 2 şi 3 sunt identice cu etapele aşezării liniilor de cote individuale. Liniile de cote continue se selectează concomitent, cu ajutorul tastei [Shift], iar deplasarea lor se face împreună, cu ajutorul mausului. O linie de cotă se poate extrage din linia de cotă continuă prin selectarea acesteia cu fereastra şi deplasare cu ajutorul mausului. Linie de cotă continuă se poate crea şi cu funcŃia de Cotă semiautomată. FuncŃia cotează toate distanŃele parŃiale dintre cele două puncte selectate, dacă acestea nu fac parte din reŃeaua generată de elemente finite.

Manual De Utilizare

47

Cotare semiautomată cu cote perpendiculare. Dacă linia de cotă cotează nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna asociativă, iar la modificarea poziŃiei nodurilor se actualizează şi cota. Setarea stilului de cotare

Delimitarea liniilor de cotă Culoare Mărimi

Setarea delimitării liniei de cotă şi dimensionarea acesteia. Se poate alege din nouă tipuri de delimitări. Pentru fiecare linie de cotă, se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Programul pentru cote creează automat o folie Cote, dar utilizatorul îşi poate crea şi propriile folii. Se pot seta mărimile referitoare la delimitarea liniei de cotă.

Linia de cotă

Din lista se poate alege tipul şi grosimea liniei de cotă. Pentru opŃiunea După folie, grosimea liniei de cotă va fi grosimea setată pentru folie.

Linie ajutătoare

Vizualizarea liniilor ajutătoare este opŃională. Din listă se poate alege tipul şi grosimea liniei ajutătoare. Pentru opŃiunea După folie, grosimea liniei de cotă va fi grosimea setată pentru folie.

Orientarea inscripŃiei

Se poate seta poziŃia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat după linia cotei) faŃă de linia de cotă. Setarea se poate face astfel încât textul să apară în interiorul sau exteriorul liniei de cotă.

Resetare

Pentru opŃiunea Salvare ca setare de bază, programul salvează toate setările ca setări de bază. FuncŃia Resetare, resetează toate setările cu setările de bază salvate. OpŃiunea Aplică la toate liniile de cotă, reactualizează toate liniile de cotă cu setările curente, în acest fel, toate liniile de cotă vor fi uniforme.

Modificarea a tuturor liniilor de cotă Managerul de folii

Se va aplica acest font pentru toate cotele.

La pornirea cotării, dacă modelul nu conŃine nici o folie, programul crează automat folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate să-şi creeze propriile folii sau să le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare, tipul de linie, etc.).

48

Pe pagina următoare a ferestrei de dialog, Parametre de text, se poate seta textul cotei.

Valoare măsurată

Afişarea unităŃiilor de măsură

Dacă opŃiunea este selectată, pe linia de cotă se va înscrie valoarea măsurată a distanŃei, dacă nu, atunci doar textul definit pentru prefix şi sufix. Formatul de afişare al lungimii se poate seta în fereastra UnităŃi de măsură, pagina Cotare/Cotă de dimensiune. Afişarea unităŃii de măsură pentru valoarea măsurată. Se poate seta tipul şi mărimea cotei.

Prefix

Sufix

Prefixul textului de cotă poate să fie un text definit de utilizator sau automat, în acest caz, se afişează un prefix, conform direcŃiei de cotare dX =, dY =, dZ = sau DX =, DY =, DZ =. Sufixul textului de cotă poate fi un text definit de către utilizator.

2.15.9.2. Linie de cotă aliniată În model se pot aşeza linii de cote aliniate (linii de cote continue).

Etapele cotării cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotării cu linii perpendiculare. Planul liniei de cote rezultă automat, face excepŃie situaŃia în care linia de cotat nu este paralelă cu nici un plan global. În aceste situaŃii, planul liniei de cote se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul liniei de cote aliniate este definit de axele globale X, Y, sau Z şi de linia paralelă cu linia care se cotează şi intersectează axa globală. Setarea stilului de cotare este identică cu setarea stilului de cotare pentru cote perpendiculare. ExcepŃie face prefixul care în toate cazurile este dL = sau DL =. Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.

Înainte de scalare

După scalare

Manual De Utilizare

49

2.15.9.3. Cotarea unghiurilor În model se pot folosi cote unghiulare asociative care măsoară unghiul între două linii. Etapele cotării sunt următoarele: 1. Clicare pe punctele de capăt ale celei de-a doua linii. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se poate clica şi pe acea linie. 2. Clicare pe punctele de capăt a două linii. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se poate clica şi pe acea linie. 3. Deplasarea cursorului. PoziŃia cotei de unghi rezultă automat. În funcŃie de poziŃia cursorului, se poate cota unghiul, unghiul complemetar sau unghiul altern între cele două drepte.

Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii de cote.

Formatul de afişare al unghiurilor poate fi setat în fereastra UnităŃi de măsură, pagina Cotare/Cotă de unghi.

2.15.9.4. Cotare lungime arc Lungimea arcelor din model se pot cota. Pentru lungimea totală se clichează pe un punct intermediar de pe arc. O porŃiune din arc se poate cota cu clicarea pe capetele arcului şi pe un punct intermediar.

Vezi... 2.15.9.1 Linie de cotă perpendiculară

50

2.15.9.5. Cotare raza arc Se poate cota raza arcului cu clicare pe acesta. Vezi... 2.15.9.1 Linie de cotă perpendiculară

2.15.9.6.

Cote de nivel, cote de înălŃimi În model se pot aşeza cote de nivel şi cote de înălŃimi. Cele două tipuri de cote folosesc formatul de afişare setat din fereastra de dialog UnităŃi de măsură, pagina Geometrie/DistanŃă (identic cu formatul afişării coordonatelor). Vezi... 3.3.7 UnităŃi de măsură CoŃele de nivel se pot aşeza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului. Vederea de sus este considerată vederea care coincide cu direcŃia gravitaŃiei. Vezi... 3.3.8 GravitaŃia CoŃele de înălŃime se pot aşeza în vederea din faŃă şi în vederea laterală. Etapele cotării sunt următoarele:

1.

Se selectează punctul care se cotează.

2.

Se deplasează cursorul cu ajutorul mausului în poziŃia în care se doreşte aşezarea cotei, după care, se fixează cota de înălŃime printr-o clicare.

FuncŃiile de cote de nivel şi cote de înălŃime se pot accesa cu acelaşi icon, tipul cotei se activează automat în funcŃia de vedere actuală. Stilul de cotare pentru aceste tipuri de cote se poate seta în aceeaşi fereastră.

Cotă de nivel

Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al formatului (afişarea semnului) şi mărimea simbolului.

Cotă de înălŃime

Setarea stilului de cotare pentru cote de înălŃime: alegerea simbolului, al formatului (afişarea semnului) şi mărimea simbolului.

Manual De Utilizare

51

2.15.9.7. Ferestre de text În model putem aşeza ferestre de text (inscripŃii). În ferestrele de text poate fi introdus text pe mai multe linii, dar tipul de caracter şi aliniamentul textului va fi unic. O fereastră de text poate fi creeată în etapele care urmează: 1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text, sau în câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând). 2. Se selectează punctul la care se ataşează fereastra de text. 3. Se deplasează cursorul şi se fixează fereastra de text cu ajutorul mausului.

Text

Culoarea

Se poate seta culoarea comună pentru linia ajutătoare, chenar şi text. Pentru opŃiunea După folie, culoarea va fi cea setată pentru folie în Managerul de folii.

Fereastra de text

Se poate seta desenul ferestrei de text, afişarea liniei ajutătoare şi a chenarului, transparenŃa şi alinierea textului. Se poate defini distanŃa d de la punctul de referinŃă până la linia ajutătoare.

Tipul de caractere

Se poate seta stilul şi mărimea caracterelor folosite pentru fereastra de text. OpŃiunile pentru ferestrele de text sunt următoarele: resetarea setărilor, aplicarea fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de bază şi aplicarea stilului setat pentru toate ferestrele de text.

Legături active

Nume fişier

În ferestre de text se pot defini legături active cu care se ataşează informaŃii externe de model. Dacă fereastra de text conŃine referire la un fişier sau la o adresă de internet clicând pe aceasta se deschide fişierul sau pagina de internet. Pentru modificarea textului trebuie selectată fereastra de text (Shift+clicare) dupa care se clichează în fereastra de text. Referire la fişier-> din caractere şi numele fişierului de exemplu: ->C:\Proiecte\A\Documente\Detalii.doc Dacă nu este specificată calea completă, fişierul este căutat în mapa modelului. Referirea de sus se poate da şi în felul următor \Documente\Detalii.doc După clicarea pe textul de fereastră se lansează programul asociat fişierului şi încarcă fişierul din referinŃă. În acest fel se poate asocia modelului: imagini, filme, sunete, tabele Excel documente sau alte informaŃii.

52

Adresă de internet

Adrese tipice de internet: http://..., ftp://..., https://..., file://..., www. ... Clicând pe fereastra de text se lansează programul de navigare şi încarcă pagina dată. Dacă o fereastră de text conŃine mai multe adrese de internet este încărcată prima.

2.15.9.8. Ferestre de rezultate Fereastra de informatie

La introducerea datelor se pot defini ferestre cu informatii. In functie de definirea datelor geometrie, elemente sau incarcari, ferestrele de informatii vor contine proprietati.

Parametri ferestrei de informatii:

Ferestre de rezultate

La afişarea rezultatelor, cursorul vizualizează rezultatele în nodurile modelului, la mijlocul liniilor, la mijlocul elementelor de suprafaŃă şi în punctele intermediare ale elementelor de bară şi nervură. Aceste rezultate sunt afişate automat în fereastra de rezultate. Etapele realizării ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizării ferestrelor de text. ConŃinutul ferestrei de rezultate reprezintă componenta calculată în punctul de referinŃă al ferestrei de rezultate pentru componenta actuală a rezultatului. Paremetri afişării rezultatelor se pot seta în dialogul următor:

Manual De Utilizare

53

Numai în acest caz de încărcare Dacă este activat- fereastra de rezultate apare numai în ipoteza încărcare în care a fost generată. În orice ipoteză de încărcare Fereastra de rezultate este vizibilă în orice ipoteză de încărcare. Numai în acestă componentă de rezultate Fereastra de rezultate apare dacă reprezentăm componenta de rezultate la care a fost creată această fereastră de rezultate. La orice componentă de rezultate Fereastra de rezultate apare la fiecare componentă de rezultate.

Setarea parametrilor căsuŃei de rezultate: Element Afişarea numărul elementului. Componente Afişarea componentelor rezultatului. Caz Afişarea numărului de ordine al ipotezei de încărcare sau încărcările care alcătuiesc combinaŃia de dimensionare . UnităŃi de măsură Afişarea unităŃii de măsură Sub butonul Resetare se pot seta trei optiuni: Aplica fontul la toate ferestrele de text După apasarea butonului OK în toate ferestrele de text tipul fontului va fi setat conform ferestrei parametri de text. Salvează ca setare de bază La modelele noi ferestrele de text vor fi afişate conform setărilor aici definite. Aplică parametrii la toate ferestrele de text După apasarea butonului OK, în toate ferestrele de text toŃi parametri vor fi setaŃi conform ferestrei parametri de text. Managerul de folii [F11]

În managerul de folii putem definii folii noi sau le putem modifica pe cele existente. FuncŃia se poate apela din meniul Optiuni\Managerul de folii. Vezi... 3.3.3 Managerul de folii.

54

2.15.9.9. Text izolinie Cu ajutorul funcŃiei se pot inscripŃiona izoliniile. Paşi înscripŃionării sunt următoarele: 1. ClicaŃi pe butonul izolinie 2. DaŃi două puncte care definesc un segment 3. Unde acest segment intersectează izoliniile acolo se vor inscripŃiona izoliniile

2.15.10. Detaliu Cu ajutorul funcŃiei Detaliu se pot vizualiza părŃi din structură. Detaliul vizualizat se poate edita sau tipări. În fereastra de dialog se pot defini, modifica, selecta şi şterge detaliile. Este posibilă vizualizarea mai multor detalii în acelaşi timp. Vizualizarea ulterioară se referă la detaliile selectate în această fereastră. În continuare, sub denumirea de detaliu, se va înŃelege detaliul definit în această fereastră de dialog. În program se poate utiliza două tipuri de detalii: detalii unice şi detalii logice. Detaliile unice sunt definite de utilizator prin marcarea elementeler. Detaliile logice sunt generate automat de program şi sunt clasificate pe baza proprietătilor (de ex. material, profil, grosime, tipul elementului, niveluri). Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva. Detaliile se pot activa sau dezactiva şi cu icoanele aflate în partea de jos a ferestrei de lucru. Detaliile se pot activa cu tasta rapida din partea stanga jos a ecranului. Adâncimea de afişare a grupelor se poate seta cu ajutorul numerelor din partea dreapta a ecranului.

Manual De Utilizare

Definire mapă nouă

55

Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat (de ex. detaliile aferente unui nivel de clădire). Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar cu ajutorul tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii grupate. Prin activarea unei mape se afişează toate detaliile din acesta.

Nou

Definirea unui detaliu nou. La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se defineşte prin alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare. Denumirea detaliului actual este afişată în fereastra de informaŃii. Dacă sunt activate mai multe detalii concomitent în această fereastră, apare inscripŃia n detalii unde n este numărul detaliilor activate.

Modificare

Se poate modifica detaliul unic selectat. La începutul selectării apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate. Clicând cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afişează un meniu rapid. Prin această cale este posibilă redenumirea detaliului.

Şterge

Cu această funcŃie se poate şterge un detaliu deja definit. Este de remarcat faptul că elementele structurii care fac parte din detaliu nu se şterg. (Detaliile logice nu se pot şterge)

Şterge totul

Cu această funcŃie se pot şterge toate detaliile definite. Este de remarcat că elementele structurii care fac parte din detaliu nu se şterg.

OperaŃii logice

Cu detaliile definite se pot face operaŃii logice. Pentru aceste operaŃii se dau expresiile operaŃiei cu care se defineşte noul detaliu. Numele detaliilor se poate copia cu clic dublu din lista detaliilor, în expresie. Caracterul % marchează modelul întreg. Expresia %Stâlpi se referă la structura întreagă fară elementele detaliului Stâlpi. Cu butonul Creare se crează detaliul definit prin operaŃia logică cu denumirea dată în câmpul Nume.

Dacă numele detaliului conŃine caracterele operaŃiilor +, -, , (, ), denumirea detaliului se va trece între caracterele (ex. placa +12.00). Definire mapa nouă

Detalii logice

Prin definirea mapelor se poate realiza afişarea structurată a detaliilor. Detaliile unice se pot muta cu ajutorul mausului iar cu tastele [Ctrl] sau [Shift] se poate efectua o selectare grupată. Prin activarea sau dezactivarea mapei se vor activa sau dezactiva toate detaliile din mapă. În fereastra de dialog se poate seta criteriile pentru generarea detaliilor. Tipul obiectelor arhitecturale este decis de geometria lor: elementele liniare verticale sunt stâlpi iar cele orizontale grinzi. Domeniile orizontale sunt plansee iar cele verticale pereŃi.

Dacă in model sunt definite şi niveluri, detaliile se pot genera şi pe acest criteriu. Optiuni de afisare

OpŃiunile ferestrei de dialog influenŃeaza modul de afişare: Detalii Dacă este activat detaliile activate din lista vor fi afişate. Când nu este activat se afişeaza tot modelul. Detalii logice Dacă este activat detaliile activate din lista vor fi afişate. Când nu este activat se afişeaza tot modelul. Redesenare Dacă este activat modelul este redesenat imediat după orice setare. Dacă nu este activat redesenarea se va face numai la apăsarea butonului OK.

56

În toate ferestrele Dacă este activat modificările sunt afişate în toate ferestrele. Dacă nu este activat modificările apar numai în fereastra activă. Elementele în afara detaliilor punctat La afişarea detaliilor se va afişa modelul întreg cu linii de culoarea gri.

2.15.11. SecŃiune SecŃiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasărilor, eforturilor, tensiunilor şi a cantităŃilor de armătură la elementele finite de placă, şaibă şi învelitoare. Dacă o bară, nervură sau zăbrea se află într-o secŃiune activă şi reprezentăm o componentă de rezultate pe acest element, atunci diagrama de rezultate apare pe element.

SecŃiunile, planurile de secŃiune şi liniile de sectiune se pot activa sau dezactiva şi cu icoanele din partea de jos a ferestrei de lucru. La afişarea rezultatelor diagramele sunt reprezentate pentru secŃiunile şi planurile de secŃiune activate. Programul grupează automat în mape diferite liniile de secŃiune, planurile de secŃiune şi sectiunile.


Elementele nu se pot muta dintr-un tip de grupă în altul! Definire grupă de linie de secŃiune

Manual De Utilizare

57

Este posibilă definirea liniilor de secŃiune grupate care se pot activa sau dezactiva simultan. Cu opŃiunea Linie de secŃiune grupată şi introducerea denumirii (nume) se va activa funcŃia de definire. Se pot defini un număr arbitrar de linii de secŃiuni până când se intrerupe operaŃia cu tasta [Esc]. Liniile de secŃiune vor fi numerotate (xx) şi cu denumirea nume_xx vor fi stocate în mapa nume. Definire mapă nouă

Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat. Mapa nouă se va crea sub mapa curentă. Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar cu ajutorul tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii grupate.

Linie de sectiune nouă

Pentru definirea liniei trebuie date două puncte, dar aceste puncte trebuie să fie pe domenii care sunt în acelaşi plan. Se poate opta pentru reprezentarea diagramei, mediei, rezultantei pe linia de secŃiune. Pentru linia de secŃiune se poate defini şi două fâşii laterale pe partea stânga şi dreaptă. În acest caz este reprezentată diagrama mediilor distribuite transversal. Implicit diagramele sunt afişate în plan perpendicular pe elemente, dar cu opŃiunea Reprezentare în planul elementelor sunt rotite în planul elementelor. Această opŃiune se poate seta deodată pentru toate liniile de secŃiune.

Rezultanta

Media Plan de secŃiune

Aici totdeauna trebuie să definim un plan. La definirea planului de secŃiune se va da denumirea secŃiunii, iar într-o vedere se fixează planul secŃiunii cu două puncte. În perspectivă, planul de secŃiune se fixează cu trei puncte. La afişarea rezultatelor, planul de secŃiune este afişat ca un dreptunghi cu linie punctată (afişarea planurilor de secŃiune se poate dezactiva după preferinŃă). Planul de secŃiune secŃionează modelul întreg, în liniile secŃiunii se va reprezenta componenta activată a rezultatelor. Afişarea secŃiunii putem să o folosim când dorim să vedem toată structura, dar solicitările numai în anumite părŃi ale structurii.

58

SecŃiune

La fiecare secŃiune nou definită, trebuie asociat un nume. SecŃiunea nouă se defineşte prin alegerea elementelor plane şi apoi a muchiilor acestora cu ajutorul barei de selectare. Muchiile nu trebuie să formeze o linie continuă. Definirea secŃiunii se poate aplica şi pe cadre. În acest caz trebuie selectate elementele pe care dorim să le vizualizăm împreună sub un anumit nume.


DirecŃia secŃiunii nu este în concordanŃă cu componenta solicitării reprezentate.

2.15.12. Căutare Caută nodul sau elementul finit cu numărul de ordine specificat de utilizator. Cursorul este poziŃionat pe elementul căutat. Dacă opŃiunea Selectare element este activată, elementul găsit se va selecta cu culoarea mov.

2.15.13. OpŃiuni de reprezentare

Manual De Utilizare

Simboluri Simboluri grafice

59

Vizualizarea simbolurilor selectate. ReŃea Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.  Dacă opŃiunea este dezactivată, apare numai conturul structurii. Nod Vizualizarea nodurilor structurii (pătrat negru). Punct central suprafaŃă Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaŃă.  Culoarea lor: Placă : roşu, Şaibă : albastru, Învelitoare: verde. Centrul cercului  Centrul cercului sau arcului este marcat cu cruce. Domeniu Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.

 Culoarea conturului se referă la tipul suprafeŃei: placă şaibă învelitoare

= roşu, = albastru, = verde

Reazem Vizualizarea reazemelor:  Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroşată Reazem pe muchie: muchia rezemată apare cu linie îngroşată Blocaj la translaŃie=galben, blocaj la rotire=portocaliu Reazem de suprafaŃă: haşură maro deschisă. Element de legătură  Element de legătură Punct-Punct punctele sunt legate cu linie verde, locul legăturii este marcat cu săgeată. Element de legătură Linie-Linie mijlocul liniilor sunt legate cu linie continua verde iar capetele cu linie punctată verde. PoziŃia legăturii este marcată cu săgeată. Corpurile rigide  Corpurile rigide sunt reprezentate cu linie groasă neagră. Diafragme  Diafragmele sunt reprezentate cu linie întreruptă de culoare gri. ReferinŃă Vizualizarea sistemelor de referinŃă cu ajutorul cărora se precizează sistemele de coordonate locale ale elementelor finite Vezi... 4.9.19 ReferinŃe  Cruce, vector sau triunghi roşu. Forma secŃiunii transversale Vizualizarea secŃiunilor transversale ale barelor, zăbrelelor şi nervurilor.  Reprezentarea se face la scară. La secŃiunile compuse apare dreptunghiul circumscris. ArticulaŃii Vizualizarea articulaŃiilor la capetele de bară. Articulatii la capatul barelor articulaŃie/rolă la capăt de bară  cerc albastru: cerc albastru cu cruce: articulaŃie semirigidă cerc roşu: articulaŃie sferică. cerc plin albastru articulaŃie plastică la capăt de bară ArticulaŃii pe muchie

 Reprezentare: cu cercuri desenate pe muchie Elemente structurale Vizualizarea elementelor structurale.  Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numărul de ordin al acestuia. Parametru de armare Marchează atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.

60

Domeniu de armare  Domeniile de armare independente de reŃea sunt reprezentate cu linie întreruptă de culoare maro. În centrul domeniului se vor afişa şi armăruile efective pe cele două direcŃii x şi y. Simbolul armaturii este legat cu linii de culoare maro cu vârfurile domeniului.

Masa Vizualizarea maselor concentrate în noduri.  Cerc dublu de culoare roşu închis. Centrul maselor pe nivel Încărcările folosite pentru analiza seismică sunt transformate în mase. Pentru aceste mase se determină centrul maselor  Semnul + desenat într-un cerc negru cu inscripŃia Gmi unde i este numerotarea nivelului. Centrul de forfecare pe nivel

Programul pentru pereŃii de pe un nivel determina centrul de forfecare

 Crucea desenată pe semnul + cu inscripŃia Si unde i este numerotarea nivelului.

Sisteme locale

Limitele obiectelor in 3D Reprezentarea in 3D cu linii a schemei statice. Vizualizează sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.

Sistemul local de coordonate pentru bare

Sistemul local de coordonate pentru elemente plane Vizualizarea încărcărilor

Simbolurile încărcărilor se pot vizualiza în funŃie de tipul acestora. Se pot selecta următoarele tipuri de încărcări: forŃa concentrată, încărcare pe linie, încărcare de suprafaŃă, încărcari de temperatură, încărcare mobilă, greutate proprie şi alte tipuri de încărcări (forŃa de tensionare, variaŃie de lungime). DistribuŃia încărcărilor de suprafaŃă pe bare (vezi figura alăturată) se poate vizualiza cu activarea opŃiunii Diagrama de distribuŃie.

Încărcare distribuită pe bară

Afişare încărcare de suprafaŃă distribuită pe bară.

Manual De Utilizare

Fazele încărcarli mobile Redesenare În toate ferestrele Aceasta să fie setarea de bază

61

Cu activarea opŃiunii se vor afişa toate fazeleîncărcării mobile. Cu dezactivarea opŃiunii se va afişa încărcarea mobilă în ipoteza de încărcare activă. Vizualizarea imediată a simbolurilor selectate. Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele. După activare la fiecare model nou aceste simboluri, etichete şi opŃiuni vor fi cele implicite.

Etichete

Numerotare

Se afişează numerotarea nodurilor, elementelor, materialelor, profilelor şi a referinŃelor.

ProprietăŃi Repartizarea armăturii

Afişarea pe desen a denumirii secŃiunii, lungimii barelor, grosimii elementelor, intensităŃii încărcării, intensităŃii maselor. InscripŃionarea se face cu unităŃile de măsură selectate (alese). Se poate seta modul de inscripŃionare a armăturilor efective pe direcŃiile x şi y.

Selector Palete de informaŃii

Coordonate Vizualizarea paletei de coordonate. Vezi... 2.17.2 Paleta de coordonate Info Vizualizarea paletei cu informaŃii. Vezi... 2.17.1 Paleta de InformaŃii Paleta de culori Vizualizarea paletei cu scara de culori. Vezi... 2.17.3 Paleta de culori Se pot seta

Vizualizare

În cazul în care pe elementele de linie sunt generate reŃele cu opŃiunea Numerotarea elementelor finite se vor afişa numerotarea elementelor finite din care este compus elementul.

Vizualizarea detaliilor actuale şi a liniilor de ghidare. Detalii Vizualizarea detaliilor Linii de ghidare Vizualizarea liniilor de ghidare

62

2.15.14. Setări Reglare caroiaj

Caroiaj & Cursor

Reglare pas cursor

Caroiaj

Se poate regla distanŃa dintre liniile de caroiaj (retea ajutatoare) după direcŃiile X, Y, Z în [m].

 Linii Puncte

Liniile axelor au culoarea galbenă iar liniile caroiajului gri. Axele sunt formate din cruciulite galbene iar caroiajul din puncte de culoarea gri.

Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente: Vizualizare Se poate seta vizualizarea caroiajului. ∆X, ∆Y, ∆Z Se poate regla distanŃa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcŃii al spaŃiului. Tip Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).


Caroiajul se poate seta la pasul cursorului. În acest caz nodurile se pot defini numai în intersecŃiile liniilor caroiajului care uşurează editarea geometriilor bazate pe module. Pasul cursorului

∆X, ∆Y, ∆Z Reglează pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastatură. La apăsarea săgeŃilor, cursorul se deplasează cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direcŃia respectivă ∆X, ∆Y, ∆Z. Ctrl x În timpul deplasării cursorului, la apăsarea tastei [Ctrl], paşii ∆X, ∆Y, ∆Z sunt multiplicaŃi cu valoarea dată din câmpul Ctrl x.  activ La alegerea acestei opŃiuni, modul de folosire al -lui va fi identic cu cel al tastaturii. Acest mod se activează numai la editarea structurii. Tasta [Ctrl] se poate utiliza şi cu ajutorul mausului dacă opŃiunea  activ este selectată.


Pasul cursorului devine inactiv dacă cursorul este pozitionat pe o linie care nu este paralela cu axele sistemului global de coordonate. În acest caz cursorul se deplasează pe linie. Dacă precizia editarii este mai mare decât pasul cursorului, acesta va fi pasul cursorului. În cazul direcŃiilor blocate pasul cursorului se înŃelege pe direcŃia blocată. Cursorul se va deplasa pe direcŃia selectată iar pasul cursorului va fi prima valoare dintre (∆X, ∆Y, ∆Z). Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

Manual De Utilizare

63

Editare

Unghiul fix Automat

Se pot defini unghiurile ∆α şi α. Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate FuncŃiile selectate se execută automat în timpul editării. Intersectare Dacă este activată intersectarea automată la crearea noilor elemente, în intersecŃia liniilor sunt generate automat noduri, iar elementele sunt împărŃite. OpŃiunea se poate activa în fereastra OpŃiuni/Setări/Editare/Automat/Intersectare. Elementele de suprafaŃă sunt împărŃite tot în elemente de suprafaŃă. Dacă elementele intersectate sunt elemente finite, noile elemente moştenesc caracteristicile şi încărcările elementului finit iniŃial. Utilizare detalii Dacă opŃiunea Automat/Utilizare este activată, noile elemente create sunt ataşate la detaliul unic activ. În cazul detaliilor logice elementele sunt incluse automat în detalii.

ToleranŃa

Aura cursorului

Pentru distanŃe mai mici între două noduri decât toleranŃa, funcŃia de verificare a reŃelei uneşte cele două noduri. Aceasta precizie este folosită şi la filtrarea barelor. Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).

La deplasarea cursorului pe desen, programul găseşte elementul (nod, linie) care este în interiorul aurei. Dacă sunt mai multe elemente în aură, este găsit elementul cel mai apropiat de cursor. Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului ToleranŃa plan

Nodurile domeniilor şi a elementelor de suprafaŃă trebuie să fie în acelaşi plan. Dacă un nod al domeniului sau al elementului de suprafaŃă este în afară planului definit de celalte noduri, mai mult decât valoarea aici setată atunci elementul este şters. ToleranŃa se poate defini în felul următor: -Relativ [%]: procentul dimensiunii cea mai mare a poligonului elementului, -Absolut [m]: cu o valoare dată.

:

Coordonate speciale

- Coordonate cilindrice - Coordonate sferice Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)

64

Factor de reprezentare al încărcărilor

Desen

Scara de reprezentare a încărcărilor poate fi reglată. Programul afişează încărcările cu o scară predefinită, corespunzătoare valorii unitare a factorilor. Modificând valoarea factorilor, scara reprezentării se modifică. Atragem atenŃia asupra faptului că factorii afectează doar reprezentarea, nu şi valoarea forŃei. ForŃă concentrată Scara forŃelor concentrate. Moment concentrat Scara momentelor concentrate. Încărcare pe linie Scara forŃelor uniform distribuite liniar. Încărcare de suprafaŃă Scara forŃelor uniform distribuite pe suprafeŃe Unghiul linie de contur

Conturul a două elemente de suprafaŃă nu este vizualizat dacă unghiul suprafeŃelor este mai mic decât valoarea dată aici. Muchie reprezentată Muchie nereprezentată

Factor de mărire

Se poate regla factorul măririi şi al micşorării care se poate activa cu tastele + şi -. Comanda afectează scara reprezentării geometriei, nu şi a forŃelor.

2.15.15. InformaŃii Se afişează o fereastră cu informaŃiile despre model: numărul nodurilor, numărul elementelor finite pe tipuri, numărul ipotezelor de încărcare şi numărul combinaŃiilor. Clicând pe butonul Parametrii de calcul se vor afişa parametrii analizei.

Manual De Utilizare

65

2.16. Taste rapide Tastele rapide ajută la activarea/dezactivarea opŃiunilor de reprezentare a elementelor de desen (simbolurilor) şi a instrumentelor des utilizate la editarea structurilor. Posibilitatea de a schimba planul de lucru se poate face şi aici. Tastele rapide sunt poziŃionate în partea stânga jos a ecranului de lucru. Activare/dezactivare intersectare automată Activare/dezactivare caroiaj fin Niveluri Activare/dezactivare detalii (afişare în structura arborescentă) Activare/dezactivare părŃilor care conŃin elementele selectate Schimbare plan de lucru Activare/dezactivare secŃiuni Activare/dezactivare reŃea EF Activare/dezactivare simboluri încărcări Activare/dezactivare simboluri Activare/dezactivare vizualizare coordonate locale Activare/dezactivare elemente Activare/dezactivare folie dos Activare/dezactivare detectare folie dos


Aceste setări pot fi efectuate şi din meniurile OpŃiuni de reprezentare, respectiv Setări.

66

2.17. Palete de informaŃii Ferestrele de informaŃii sunt afişate pe suprafaŃa de desenare. PoziŃia ferestrelor pe ecran se poate modifica cu ajutorul mausului, trăgându-le de bara de titlu.

2.17.1. Paleta de InformaŃii InformaŃii despre setare şi setările actuale

Paleta de informaŃii afişează informaŃiile despre starea actuală, standardul utilizat şi setările curente.

2.17.2. Paleta de coordonate

Vezi detaliat... 4.4 Paleta de coordonate

2.17.3. Paleta de culori Paleta de culori

PoziŃionând cursorul în interiorul paletei şi apăsând butonul stâng al mausului apare fereastra de dialog pentru reglarea scării de culori. În cazul diagramelor reprezentate cu suprafeŃe şi izolinii pe aceasta este afişată corespondenŃa între culori şi valori. Numărul culorilor afişate se poate modifica odată cu înălŃimea paletei, cu ajutorul scării din colŃul dreapta sus (Numărul nivelelor). Pentru fiecare culoare se poate da valoare separată dacă clicaŃi cu butonul stâng al mausului pe paleta. Modul de reglare a intervalului

Limitele intervalului actual

Valori reglabile ale intervalului

Numarul culorilor Salvarea setărilor paletei de culori Vizualizarea setărilor salvate ale paletei de culori

Manual De Utilizare

67

Pe partea dreapta a paletei sunt afisate valorile actuale al intervalului iar pe paleta din stânga se pot seta valorile după necesităŃi. Moduri de reglare a intervalului: Scara de valori

Min/max model Se determină valorile minime şi maxime şi acestea sunt atribuite la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare. Min/max detalii Se determină valorile minime şi maxime pe întreaga structură ale solicitării reprezentate în fereastră şi acestea sunt atribuite la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare. Max absolut pentru model Se determină maxima în valoarea absolută din structură a solicitării afişate şi aceasta este atribuită la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare. Max absolut pentru detalii Se determină maxima în valoarea absolută din detaliul activ şi aceasta este atribuită la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare. Valorile intermediare se vor determina cu interpolare liniară.

Modul de setare a intervalelor

Unic Clicând pe un câmp din listă se poate regla individual valoarea aferentă culorii. În timpul editării, în listă se poate deplasa cursorul cu tastele săgeŃilor. La apăsarea tastei OK, valorile trebuie să fie monoton descrescătoare de sus în jos. Interpolare automată Dacă este activată opŃiunea Interpolare automată, la modificarea valorii unui câmp din listă se recalculează şi valorile pentru restul câmpurilor. Dacă au fost schimbate prima şi ultima valoare din listă, valorile intermediare se determină cu interpolare liniară. Dacă este modificată o valoare intermediară, programul foloseşte interpolare biliniară pentru determinarea valorilor intermediare şi interpolare liniară între valoarea minimă şi valoarea intermediară dată, respectiv valoarea intermediară dată şi valoarea maximă, dar paşii pentru cele două intervale pot să fie diferiŃi. Conform pasului Valorile pentru culori sunt calculate conform pasului ∆. În cazul definirii noilor valori pentru culori restul valorilor sunt calculate conform pasului. Dacă se trece la această setare din alta setare scara culorilor porneşte de la nivelul cel mai de jos cu ultimul pas definit.

Haşurarea valorilor în afara intervalului

Se poate seta ca valorile în afara intervalului să fie transparente sau opace. Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul Salvează ca … cu posibilitatea de reîncărcare ulterioară. Programul împreună cu setările salvate reŃine şi componenta rezultantă la care s-a utilizat. Printr-un meniu rulant putem alege dintre setările salvate. La ştergerea setărilor putem utiliza fereastra de dialog care apare la clicarea pe butonul …


Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din dreapta al mausului pe fereastra de scară a culorilor Calcul din repartizare

Se poate defini repartizarea şi diametrul armăturii, armătura calculată va fi introdusă în fereastră. Este posibilă definirea a mai multor rânduri de armătură. La afisarea diagramelor pentru ariile de armatura calculate valorile pentru culori se pot determina si cu armarea efectiva. In acest caz valorile calculate se vor trece in campurile paletei de culori.




La reprezentarea armării efective la culori sunt asociate tipuri de armare nu cifre. Se poate seta ca fereastra să conŃină armările detaliilor activate sau toate armările din model.

68

Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

Manual De Utilizare

3.

69

Bara de MENIU

3.1. Meniul Fişier

În continuare se vor detalia punctele meniului.

3.1.1. Nou

Se introduc datele generale ale modelului. Sistemul de programe este iniŃializat cu setări implicite. Fişierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetă cu numemodel.

3.1.2. Deschide [Ctrl]+[O]

Deschide un model existent. Se selectează un model din directorul sau subdirectorul curent.


Extensia fişierelor de intrare este .AXS iar celor de ieşire .AXE. La salvare programul scrie în cele două fişiere un identificator iar la încărcare verifica dacă fişierele AXS şi AXE sunt ataşate la acelaşi model.

70

Modele în directorul curent

Hard-discul actual

Datele modelului

SchiŃa modelului

3.1.3. Salvare [Ctrl]+[S]

Salvează datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub aceleaşi nume cu care au fost încărcate. Dacă modelul actual încă nu are nume, se activează comanda Salvare cu nume. Dacă este activată opŃiunea Copie de siguranŃă în meniul de OpŃiuni/Setări de bază/SiguranŃa datelor programul face o copie de siguranŃă despre datele de intrare în fişierul numemodel.~AX

3.1.4. Salvare cu nume Salvează datele modelului actual cu o denumire nouă.


Modelul vechi (dacă există) rămâne neschimbat. Există posibilitatea ca modelul să fie salvat în format AxisVM mai vechi.

3.1.5. Export

Fişier DXF

Geometria (noduri, linii, suprafeŃe) modelului actual este salvată într-un fişier cu format DXF cu denumirea numefişier.DXF. Modelul salvat este spaŃial la scara reală. Dacă modelul conŃine elemente de suprafaŃă şi acestea sunt salvate în fişierul DXF, ulterior este posibilă vizualizarea modelului în mod fotorealist (cu programul 3D Studio). Exportul fişierelor în format DXF pentru programul AutoCAD şi alte programe se poate efectua în următoarele formate: - AutoCAD 2000 - AutoCAD R12 - fişier AutoCAD pentru desenarea betonului armat.

Manual De Utilizare

Fişier Xsteel

71

Programul salvează datele în doua formate: Fisier ascii XSteel (*.asc) Generează fişier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conŃine coordonatele capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu. Fisier XSteel DSTV (*.stp) Datele zabrelelor şi a barelor (noduri de capăt, material, secŃiune, referinŃă) sunt salvate în fişier DSTV standardizat. Acest format este suportat de mai multe programe CAD pentru structuri de oŃel.

Fişier BoCad

Generează fişier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conŃine coordonatele capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu.

Fisier DXF StatikPlan

Pentru programul Statikplan se genereaza un fişier DXF care conŃine conturul plăcii de beton armat, ariile de armătură calculate sub forma de izolinii şi valorile în format text pe diferite folii.

Fişier PianoCA

Se generează un fişier pentru programul PianoCA cu extensia *.pia. ConŃine datele barelor selectate, reazemele, încărcările şi rezultatele.

Fişiere IFC 2x, 2x2, 2x3

Se poate genera fişier IFC în care sunt înscrise obiecte structurale (perete, planşeu, stâlp, grindă) caracteristice modelelor arhitecturale. Fişierele IFC se pot încărca în următoarele programe: ArchiCAD, AutoDesk ADT, Revit, Nemetscheck Allplan şi Tekla-Xsteel

Fişier CADWork

Programul generează fişier DXF pentru programul de armare CADWork. Înainte de generare trebuie selectate domeniile care se exportă. Programul CADWork lucrează în plan deci domeniile selectate trebuie să fie în acelaşi plan. Programul, în fişierul DXF, transformă toate domeniile într-un sistem de coordonate locale X-Y iar la coordonata Z este asociată aria de armatura necesară. Programul de armare foloseşte la editare aceste informaŃii. Modelul este salvat în fişier SDNF (Steel Detailing Neutral Format) pentru programele de detaliere a structurilor de oŃel (Advance Steel, SDS/2, Tekla Structures, PDMS). InformaŃiile domeniilor de armare sunt salvate pentru programul Glaser –isb cad-

Fişier SDNF 2.0, 3.0 Fişier *.fem Glaser –isb cadViewer AxisVM Fişier AXS

Exportul elementelor selectate Unitatea coordonatelor DXF

Modelul este salvat în format AxisVM Viewer. Vezi… 8 AxisVM Viewer şi Viewer Expert Modelul întreg, detaliile activate, elementele selectate se pot salva şi in fişier AxisVM. În fereastra de dialog Export se poate seta ce să fie salvat în fişier AXS. OpŃiunile sunt asemănătoare cu opŃiunile folosirii memoriei rapide (vezi… 3.2.6 Setarile pentru copiere/inserare) Poate fi setat ca în fişierul de export să fie introduse doar elementele selectate sau modelul întreg.

Se poate seta unitatea de masura pentru coordonatele exportate. Setarea implicită este metrul [m].

3.1.6. Import

Fişier AutoCAD *.dxf

Dintr-un fişier cu format DXF, se citeşte reŃeaua formată din linii, arce şi cercuri. Fişierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12, 13, 14 şi 2000. Fişierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care păstrează legătura cu fişierul DXF. Dacă data fişierului DXF se schimbă la deschiderea modelului se poate opta pentru reîmprospătarea foliilor din model


Elipsele sunt convertite în poligoane în cazul în care optăm pentru o reŃea activă, iar în cazul foliei de dos sunt considerate ca elipse.

72

Import DXF

Parametrii

Unitatea coordonatelor DXF: Se poate seta în fişierul DXF în ce unitate de măsură să fie interpretate valorile. Deviere maxima de la elipsa [m]: Dacă se încarcă un fişier DXF ca reŃea activă, elipsele sunt convertite în poligoane cu densitatea în funŃie de devierea maximă.

Interval de verificare [m]: Din reŃea sunt eliminate nodurile şi liniile duble. În timpul verificării nodurile care sunt mai apropiate decât intervalul de verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor noi vor fi calculate ca media coordonatelor nodurilor unite. Tipul desenului importat

ÎmpărŃirea poligonului se poate seta prin abaterea maximă de la arc. ReŃeaua alcătuită din linii, poligoane, arce şi noduri poate fi utilizată în două moduri în program: ca o reŃea activă sau ca folie de dos: ReŃea activă ReŃeaua astfel obŃinută se poate utiliza ca o reŃea editată în editorul propriu al programului. Din folii se pot genera automat si detalii. Background -Folie de dos ReŃeaua astfel încărcată se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza activ la editarea geometriei structurii. Se poate utiliza ca şi folie dos care ajută la editarea modelului (ex. importarea planurilor de planşeu dintr-un program de arhitectură). Cursorul detectează punctele şi liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate la editarea geometriei. Inserare Se poate defini planul de bază pentru folia de dos care se importă.

 Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde. Mod de import

Sunt doua posibilităŃi: Suprascriere: se poate suprascrie geometria existentă Adaugare: se poate adăuga geometria la geometria existentă

PoziŃionare Fişierul IFC 2.0, 2x, 2x3 şi 2x2 *.ifc

Se poate defini planul de bază a foliei DXF. Cu butonul PoziŃionare desenul DXF se poate poziŃiona în sistemul de coordonate globale. Din fişierul cu format IFC citeste elementele (perete, placă, stâlp, grindă, acoperiş) modelului arhitectural. Obiectele importate se pot afişa ca şi un desen 3D a cărui puncte şi linii se pot utiliza la editarea modelului. Importarea modelelor bazate pe obiecte arhitecturale este posibilă din următoarele programe: ArchiCAD, AutoDesk Architectural Desktop, Revit Structure, Revit Building, Nemetscheck Allplan, Bocad şi Xsteel. La importul IFC programul dă posibilitatea citirii modelului arhitectural sau a schemei statice (suprascriere sau update)

Manual De Utilizare

73

Încărcare schemă statică

Începând cu formatul IFC 2x3 este posibil transferul schemelor statice cu fişiere IFC. OpŃiunea se poate folosi numai atunci când fişierul IFC conŃine aceste informaŃii (noduri, topologia structurii, reazeme, încărcări, combinaŃii de încărcare). Dacă fişierul selectat conŃine numai elemente arhitecturale (stâlp, grindă, perete, planşeu, acoperiş) atunci în programul AxisVM se poate opta pentru generarea automată a schemei statice pe baza elementelor arhitecturale.

Încărcare obiecte arhitecturale

Dacă există model arhitectural încărcat, în funcŃie de setări acesta se va suprascrie sau se va înlocui. Programul citeşte elemente de stâlp, grindă, perete, placă şi acoperiş. Din fişierul importat din datele geometrice ale elementelor programul generează automat sectiunile acestora. Pe baza proprietăŃiilor obiectelor selectate ale modelului arhitectural, se poate opta pentru generarea schemei statice. Schema statică astfel generată va fi parte integrantă a modelului AxisVM. Vezi detaliat... 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural


În cazul programului ADT (Architectural Desktop) înainte de exportarea modelului în format IFC trebuie dezactivată intersectarea automată a pereŃilor. Fişier AxisVM *.axs

În modelul actual se încarcă datele modelului AxisVM ales. Nodurile şi liniile duble rezultate în urma încărcării se elimină conform intervalului de verificare. În locurile în care rezultă elemente suprapuse, programul păstrează elementul din modelul actual. Se încarcă numai acele materiale, secŃiuni, referinŃe care nu sunt definite în modelul actual. Dacă modelul importat conŃine grupare sau combinaŃie de încărcări, acestea apar în model ca grupări şi combinaŃii noi. Dacă modelul actual nu conŃine grupări sau combinaŃii de încărcări şi modelul importat conŃine o ipoteză de încărcare care există şi în modelul actual, ipotezele sunt unite. Dacă pe un element, într-o ipoteză de încărcare unită, există o încărcare care se poate defini numai o dată (ex. încărcarea din variaŃie de temperatură), este luată în considerare doar cea din modelul actual. Sunt încărcate şi detaliile, secŃiunile şi perspectivele din modelul importat. Detaliile şi secŃiunile cu nume identice sunt unite de program. La importare apare următoarea fereastră de dialog:

Utilizând butonul PoziŃionare modelul importat poate fi poziŃionat arbitrar în sistemul de coordonate. Fişierul Stereo Lithography *.stl

Citeşte dintr-un fişier binar cu format STL datele reŃelei triunghiulare care descriu suprafaŃa corpului. Eventualele noduri duble şi triunghiurile degenerate la citirea fişierului sunt filtrate.

Fişier de interfaŃă BoCAD *.sc1

Deschide un fişier creat cu programul pentru editarea structurilor metalice BoCad şi citeşte din acesta datele complexe pentru structuri de bare (coordonatele la capătul elementelor şi datele referitoare la secŃiunea elementelor).

Fişier Glaser -isb cad*.geo

Importul fişierelor *.geo folosit de programul Glaser -isb cad- pentru descrierea sistemelor de bare şi de suprafeŃe.

Fişier SDNF (Steel Detailing Neutral Format)

Importul fişierelor Steel Detailing Neutral Format pentru descrierea structurilor de oŃel folosit de programele de detaliere a structurilor de oŃel (Advance Steel, SDS/2, Tekla Structures, PDMS).

3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM Instalare

Legătura între cele două programe este asigurată de un server COM care comandă din exterior programul AxisVM. Pentru asigurarea legăturii trebuie înregistrat serverul COM în baza de date a sistemului de operare (Registry), pe de altă parte trebuie pregătit programul Tekla Structures. Programul AxisVM efectuează aceste operaŃii automat la instalare. Dacă în programul Tekla Structures încă nu este instalată înregistrarea, trebuie efectuată încă odată după instalarea programului cu cele două fişiere batch din subdirectorul AxisVM: !REGISTER_AXISVM.BAT !REGISTER_TEKLA.BAT

Dacă legătura între cele două programe nu funcŃionează este recomandată repetarea înregistrării. Legătura

După o înregistrare reuşită, modelul creat în Tekla Structures se poate transfera În AxisVM în felul următor: în meniul Analisys/ Analysis & Design models.../Properties se poate seta ca modulul de analiză (Analysis engine) să fie AxisVM AD Engine.

74

Dacă în meniul nu apare AxisVM AD Engine atunci înregistrarea nu s-a reuşit şi trebuie repetată. În fereastra Analysis & Design models apăsând butonul Run se lansează transferul de date. Procesul de transfer se poate urmări în fereastra de dialog. Dacă conversia s-a finalizat cu succes prin apăsarea butonului OK se poate vizualiza modelul în programul AxisVM.

Manual De Utilizare

75

Modelul convertit:

Sunt convertite încărcările şi ipotezele de încărcare definite în Tekla Structures:

76

3.1.8. Antet Pentru orice model se poate defini un antet cu două rânduri care conŃine denumirea proiectului şi numele proiectantului precum şi o observaŃie.


Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipărite din program.

3.1.9. Setarea imprimantei Setarea parametrilor imprimantei active. Fereastra de dialog este o aplicaŃie Windows standard deci limba inscripŃiilor va fi limba sistemului de operare instalat.

3.1.10. Imprimare [Ctrl]+[P] Imprimare desen

Setarea parametrilor de imprimare. InformaŃii referitoare la driverul de imprimantă

Manual De Utilizare

77

Trimite pe Selectarea modului şi a locului imprimării. Direct la imprimantă, plotter, în fişier DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF. Imprimantă Setarea tipului de imprimantă şi a parametrilor de imprimare. În cazul selectării opŃiunii Tipărire în fişier tipărirea se face în fişier. Se poate introduce numărul exemplarelor. Prin apăsarea butonului Setări se deschide fereastra de dialog pentru setarea imprimantei din Windows. Scara Setarea scării desenului de tipărit. Pentru desenele reprezentate în perspectivă scara nu se poate specifica. Margini Setarea unităŃilor de măsură pentru margini. Cu punctele de prindere se poate modifica lăŃimea marginilor. Dimensiune Bitmap (BMP) Se poate seta rezoluŃia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte ecran, în mm sau cm. Vizualizare Previzualizarea imaginii tipărite. Dacă pentru tipărire este selectată o imprimantă, cursorul tras pe imaginea previzualizată se transformă într-o mână. Cu ajutorul mausului imaginea se poate translata în interiorul chenarului. Această translaŃie afectează numai imaginea tipărită.

Antet Se poate specifica data, numărul de la care se începe numerotarea paginilor şi o observaŃie. Orientare Orientarea paginii. Setări culori În cazul imprimantelor şi plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în nuanŃele griului. Pentru imprimantele Alb/Negru dacă este selectată opŃiunea Culori Culorile sunt convertite în nuanŃele griului de driverul de imprimantă. Dacă este activată opŃiunea Grayscale Convertirea se face prin program. La prima tipărire se recomandă încercarea ambelor variante pentru a vedea cu care opŃiune se poate ajunge la o calitate mai bună a imaginii. Dimensiunea hârtiei Selectarea mărimii hârtiei. Fonturi Reglarea tipului şi a mărimii caracterelor tipărite. Grosimi de linii Setarea grosimilor de linii la imprimarea desenului. Programul desenează cu linii groase reazemele, cu grosime medie- liniile de nivel, diagramele secŃiunilor (exclusiv ceea a deplasărilor)şi diagramele de la armarea grinzilor. Pentru celelalte linii ale desenului sunt asociate linii subŃiri.

Ferestre Se poate opta pentru tipărirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceeaşi pagină. Tipărire într-un fişier Avem posibilitatea să cerem tipărirea datelor de intrare/ieşire într-un fişier. În acest caz tipărirea se execută într-un fişier nume.prn care va fi salvat în biblioteca setată în fereastra de dialog.

78

Imprimare in fisier

Un fişier *.prn poate fi extins sau suprascris. Tipărirea în fişier poate fi realizată şi în felul următor: în fereastra de dialog din meniul Start/Setări/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe iconul imprimantei alese. Din meniul rapid se alege ProprietăŃi/Port şi se alege portul FILE. În acest caz extinderea fişierelor existente *.prn nu este posibilă.

Imprimare tabel La pornirea tipăririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tipărire paginile pare/impare sau părŃile dorite. De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi tipărite paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.

3.1.11. Tipărire dintr-un fişier O documentaŃie tipărită într-un fişier sau o documentaŃie compusă poate fi tipărită pe imprimantă folosind următoarea fereastră de dialog:

Există posibilitatea imprimării mai multor fişiere odată. Ordinea acestora poate fi aleasă cu ajutorul săgeŃilor sau poate fi schimbată cu tragerea la locul dorit a fişierului cu ajutorul mausului.

Manual De Utilizare

79

3.1.12. Biblioteca cu modele Se pot afişa informaŃii despre modelele care se află pe disc şi se pot efectua operaŃii de copiere, redenumire şi ştergere a fişierelor respective. Pe ecran apar două ferestre în care se pot selecta subdirectoare diferite. Fişierele selectate se pot copia dintr-o fereastră în cealaltă. Cu cursorul se poate selecta orice fişier iar cu comanda Deschide acesta se încarcă.

Modelul actual

Mapă nouă Creare subdirector nou cu nume. Copiere Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celălalt. Redenumire Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector. Şterge Ştergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru ştergerea ambelor fişiere sau numai a fişierelor de rezultate. Deschide Încărcarea modelului selectat.

 Fişierele AxisVM au iconul

. Dacă modelul are şi rezultate, colŃul din dreapta jos al icon-ului

este colorat

albastru. Vizualizare Previzualizarea reŃelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat. Lângă model se afişează datele sintetice ale structurii. Închide Părăsirea bazei de date a modelelor.

80

3.1.13. Biblioteca de materiale

Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul Fişier/Biblioteca de materiale. Mai multe ferestre de dialog ajută la definirea rapidă a materialelor. Vezi... 4.9.7 Elemente liniare, 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural Descrierea detaliată a tabelelor se găseste în capitolul 2.9. Baza de date conŃine materialele utilizate în practica de proiectare conform STAS, MSz (maghiar), Eurocode, Eurocode (german), DIN-1045 (german), DIN-1045-1 (german), NEN (olandez), SIA-162 (elvetian) şi italian. Această bază de date poate fi modificată şi completată de către utilizator după necesităŃi. Materialele din această bază de date se pot încărca în orice model. În cazul introducerii materialelor cu aceeaşi denumire ele vor apărea în tabel cu _număr


Modificările efectuate în baza de date a materialelor nu are efect asupra modelelor în care s-a folosit aceste materiale. Material nou [Ctrl + Ins], Modificarea datelor materialului

La definirea unui material nou sau clicând pe o coloană a tabelului care nu se poate edita direct (standard sau tip) apare o fereastră de dialog unde se pot defini toate proprietăŃiile de calcul şi de dimensionare. Câmpurile care conŃin proprietăŃile se pot edita şi direct. Câmpurile cu caracteristici se pot edita direct în tabel. Dacă la material încă nu s-a ataşat textură clicand pe imaginea texturii, se poate accesa baza de date a texturilor. Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare La definirea unui material nou apare următoarea fereastră de dialog.

Manual De Utilizare

Caracteristici ale materialelor

81

Baza de date conŃine următoarele caracteristici ale materialelor: Tipul materialului: [OŃel, beton, lemn, aluminiu, etc.] Standard naŃional, standard de material Nume material Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor Textura materialului pe imaginea randată Apasand butonul Param se pot modifica parametri de calcul si de dimensionare.

Parametri de calcul

Model material: izotrop / anizotrop Ex Ey

ν αT ρ

[kN/cm2] [kN/cm2] [1/°C] [kg/m3]

Modulul de elasticitate pe direcŃia x Modulul de elasticitate pe direcŃia y Coeficientul Poisson Coeficientul de dilatare termică Densitate

În cazul lemnului:

ρ densitatea corespunzătoare unei umidităŃi de 12%, E modulul de elasticitate obŃinut pe cale experimentală (prin încercări la încovoiere). DeformaŃiile de scurtă durată nu sunt luate în considerare. Parametri de proiectare

Parametri se dau in functie de standard si material: EC, DIN 1045-1, SIA 26x, Italian

NEN

STAS

MSz

EC, Italian

oŃel

oŃel

oŃel

oŃel

beton

fy

Limită de curgere

fu

RezistenŃă la rupere

f y*

Limită de curgere (40mm